Buna dimineata intr-o zi de joi, 24 noiembrie! Valorile de temperatură vor scădea în toată țara, astfel încât în vest, centru și nord se vor apropia de normele perioadei, în timp ce în rest încă se vor situa ușor peste mediile multianuale. În regiunile intracarpatice înnorările vor fi persistente și pe arii relativ extinse va ploua. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros și ploile izolate. La munte, la altitudini mari, vor fi ninsori și lapoviță. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale pe crestele montane, în sud-vestul țării și pe litoral. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 și 14 gr, iar cele minime între -2 și 7 gr. Dimineața, pe arii restrânse în centru, sud și est, se va semnala ceață. In Bucuresti cerul va fi variabil, mai mult noros seara și noaptea când vor fi posibile ploi slabe. Vântul va sufla moderat ziua, când la rafală se vor atinge viteze de până la 35…40 km/h și în general slab noaptea. Temperatura maximă va fi de 11…12 gr, iar cea minimă de 4…5 gr. Dimineața vor fi condiții de ceață.
“De ce a crescut prețul uleiului cu 50%, deși suntem cel mai mare producător de floarea soarelui din UE Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august din 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ. Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru, se arată într-o analiză ZF. Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE? „Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie. Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată. În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF. Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în portofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă. După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi. …. În funcţie de reţeaua în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Avem ulei la preţ de Franţa Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices. …. În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat. …. Cel mai exportat produs alimentar Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Ce se întâmplă cu taxele din 2023, după modificările Parlamentului / 6 noutăți: de la dividende, la impozitul pe proprietate …. 1. Impozitul pe proprietate nu se mai mărește din 2023 și scutiri pentru clădirile eficiente energetic Una dintre principalele modificări vizează impozitele pe proprietate, care ar fi urmat să crească de câteva ori, prin introducerea grilei notarilor. Practic, s-au respins modificările adoptate de Senat și au rămas în vigoare cele din varianta inițială, cea adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial. Singura noutate ține de prorogarea termenului. Astfel, în loc să se aplice grila notarilor din 2023, ar urma din 2025. Mai e până atunci și probabil vom avea o altă decizie. …. 2. Clarificări privind dividendele interimare Mulți antreprenori și experți în fiscalitate nu știau ce se va întâmpla cu dividendele interimare distribuite deja în 2022, având în vedere că de la 1 ianuarie 2023 impozitul crește de la 5% la 8%. Ei bine, s-a venit cu o clarificare. Astfel, pentru cele distribuite în cursul anului, impozitul rămâne 5%. Singura diferență este cea legată de trimestrul IV din 2022, care se vor distribui în 2023, pentru care se va aplica o cotă de 8%. …. 3. Consultanții fiscali vor beneficia și din 2023 de regimul microîntreprinderilor O modificare a Ordonanței se referă și la consultanții fiscali, care vor putea să beneficieze și din 2023 de regimul microîntreprinderilor. Este vorba despre Activități de contabilitate si audit financiar, consultanță în domeniul fiscal. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI Presiune concurenţială scăzută în sectorul gazelor naturale Condiţiile de concurenţă în sectorul gazelor naturale s-au alterat pe parcursul anului 2022, potrivit Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, se arată în Raportul Consiliului Concurenţei pentru anul 2022. “Pe baza Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, pe care îl calculăm în fiecare an, am observat o intensificare, în anul 2022, a concurenţei în industria transportului rutier de mărfuri şi chiar a sectorului asigurărilor auto, însă şi o alterare a condiţiilor de concurenţă în sectorul gazelor naturale. Industria gazelor naturale şi a energiei electrice continuă să fie subiectul principal al dezbaterilor zilnice. Perturbările majore din aceste două sectoare sunt cauzate de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina şi creşterea preţului certificatelor de emisii de CO2. Efectul acestor factori, în sensul creşterii preţurilor atât pe piaţa gazelor naturale, cât şi a energiei electrice, a fost accentuat şi de scăderea ofertei interne: o producţie mai scăzută atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică“, susţine, în preambulul documentului citat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. …. În partea de jos a clasamentului întocmit de Consiliul Concurenţei se observă o scădere, faţă de anul precedent, a presiunii concurenţiale în ceea ce priveşte producţia gazelor naturale – 46%, respectiv o uşoară creştere pe sectorul producţiei şi comercializării cimentului – care îşi păstrează, totuşi, ultima poziţie cu 30,6%. …. În aceste condiţii, consumatorii din România s-au confruntat pe parcursul anului 2022 cu o creştere accelerată a preţurilor bunurilor de consum, care potrivit Consiliului Concurenţei are la bază patru factori principali: 1. Creşterea costurilor de producţie ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotaţiei materiilor prime pe pieţele internaţionale); 2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică după ridicarea restricţiilor şi creşterea creditării; 3. Politicile publice expansioniste ce au susţinut activitatea economică în perioada pandemică însă care au stimulat presiunile inflaţioniste; 4. Majorarea preţurilor bunurilor importate (importul de inflaţie din ţările partenere). …. De asemenea s-a mai constatat că, la nivelul anului 2020, întreprinderile care respectau condiţia de capital propriu, adică 66% din totalul întreprinderilor, realizau aproximativ 91% din cifra de afaceri totală a celor 785.000, însă deţineau doar 8% din totalul datoriilor cumulate la finalul anului 2020. În contrapartidă, întreprinderile care nu îndeplineau condiţia de capital propriu (34%) deţineau 92% din totalul datoriilor sectorului şi 9% din totalul cifrei de afaceri. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Lucian Croitoru: Ar trebui înțeles că inflația este o politică. Guvernele au crescut permanent datoriile și s-a ajuns la un fel de Catch-22, cu singura ieșire prin inflație …. Deficitul bugetar a fost de 8-10% din PIB în primii ani de după criza financiară și de 15-17% în 2020 și 2021 în timpul pandemiei COVID-19. Doar în 2015 a fost deficitul sub 3% din PIB. Datoria publică a sărit de la circa 60% din PIB înainte de criza financiară din 2008 la 105% din PIB înainte de pandemie și până la un vârf de 132% din PIB anul trecut. În Europa datoria publică a avut o traiectorie similară – spre exemplu în Italia a crescut de la 106% la peste 150% -, singura țară mare care a reușit să țină în frâu relativ cheltuielile publice fiind Germania. ”Banca centrală a primit de la guverne independența să administreze unul sau mai multe instrumente pentru a atinge o țintă de inflație, dar guvernele nu au plecat niciodată din business-ul acesta. S-a dat un anumit lanț, dar celălalt capăt e în mâini sigure. Și pot produce inflație câtă vreme datoriile cresc mai repede decât crește ritmul surplusurilor reale, discountate pe un orizont rezonabil”, spune economistul. Politica guvernelor nu este singura care a apăsat pe pedala inflației, după cum explică Croitoru. În acest moment societatea în ansamblu este orientată spre o politică favorabilă inflației. ”Cred că societatea s-a transformat într-un fel în care, practic, chiar dacă guvernele nu ar vrea să producă inflație, se exercită un fel de presiune în acest sens. Și cred că societatea are patru trăsături care modelează comportamentele spre inflație, le pot accelera sau le pot tempera. Una este cea referitoare la rolul redistribuirii, a doua este cea referitoare la piața muncii, a treia este cea referitoare la concepția noastră despre cine este mai important – mediul social sau mediul înconjurător și dacă nu cumva ar trebui să le facem egale -, și patru, această independență a băncii centrale, în sensul că politicul a înțeles să transfere către o instituție independentă această problemă, pentru că, ca orice bețiv trebui să stea departe de sticlă ca să fii sigur că nu bea”, spune Croitoru. …. ”Până în 2008 au existat niște concepții care au pus redistribuirea la un rol important în societate, dar nu au exacerbat-o. Însă, treptat, guvernele au ajuns cu niște ponderi ale cheltuielilor foarte mari în PIB și venituri fiscale foarte mari, astfel că, practic, a ajuns într-o situație în care a avut o singură ieșire pentru a-și satisface politicile acestea, creșterea permanentă a îndatorării. Și crescând permanent îndatorarea a ajuns și la datorii foarte mari, astfel că este într-un fel de Catch-22 și singura ieșire dintr-o astfel de situație este o politică a inflației, pentru că ea erodează în termeni reali datoriile. Dar de aici încolo e greu să te muți în orice direcție. ….” Integral: https://www.profit.ro
“Europa va fi cea mai afectată de încetinirea creșterii economice la nivel mondial, consideră OCDE Economia globală ar trebui să evite o recesiune anul viitor, dar cea mai gravă criză energetică din anii 1970 va declanșa o încetinire bruscă a creșterii economice, Europa fiind cea mai vulnerabilă economic, a spus Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, notează Reuters. Organismul a adăugat că combaterea inflației ar trebui să fie prioritatea principală a factorilor de decizie. Perspectivele la nivel național variază foarte mult, deși economia Marii Britanii ar urma să fie în decalaj față de celelalte mari economii, a declarat marți OCDE. Organismul estimează că creșterea economică mondială va încetini de la 3,1% anul acesta, puțin mai mult decât a prevăzut OCDE în proiecțiile sale din septembrie, la 2,2% anul viitor, înainte de a accelera la 2,7% în 2024. …. OCDE a afirmat că încetinirea globală a lovit economiile în mod inegal, Europa ducând greul, deoarece războiul din Ucraina lovește mediul de afaceri și provoacă o creștere a prețului energiei. Acesta a estimat că economia zonei euro în care sunt 19 țări va crește cu 3,3% în acest an, apoi va încetini la 0,5% în 2023, înainte de a se redresa pentru a se ridica cu 1,4% în 2024. Aceasta a fost puțin mai bună decât în perspectiva OCDE din septembrie, când a estimat o creștere de 3,1% anul acesta și 0,3% în 2023. …. Chiar și în Europa, perspectivele au fost divergente. Economia franceză, care este mult mai puțin dependentă de gazul și petrolul rusesc, este prognozată să crească cu 0,6% anul viitor. Italia a înregistrat o creștere de 0,2%, ceea ce înseamnă că sunt probabile câteva scăderi trimestriale. În afara zonei euro, economia britanică este prognozată să scadă cu 0,4% anul viitor, deoarece se confruntă cu creșterea ratelor dobânzilor, creșterea inflației și încrederea slabă a investitorilor. Economia Statelor Unite ar urma să reziste mai bine, creșterea fiind prognozată să încetinească de la 1,8% în acest an la 0,5% în 2023 și să crească la 1,0% în 2024. OCDE anticipase anterior o creștere de doar 1,5% în acest an în cea mai mare economie a lumii. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Comisia Europeană consideră că sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre, inclusiv România … Comisia Europeană a lansat, marţi, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023, potrivit Agerpres. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deşi măsurile de politică rapide şi bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple şi complexe pentru UE. Preţurile record la energie, ratele ridicate ale inflaţiei, deficitele de aprovizionare, creşterea nivelului datoriei şi creşterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. Aceste provocări necesită acţiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată şi la preţuri accesibile, pentru a menţine stabilitatea economică şi financiară şi pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile vulnerabile, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, sunt necesare acţiuni rapide pentru a stimula creşterea potenţială şi crearea de locuri de muncă de calitate şi pentru a realiza tranziţia verde şi tranziţia digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorităţi şi prin furnizarea de orientări clare şi bine coordonate în materie de politici pentru anul următor. Printre documentele prezentate marţi de executivul comunitar se numără şi “Raportul privind mecanismul de alertă”, un exerciţiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potenţiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică. …. “În România, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea externă şi deficitul guvernamental continuă să se agraveze. Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 şi o nouă creştere este în derulare. Deficitul guvernamental s-a îmbunătăţit şi este preconizat să continuă să se reducă, dar rămâne unul ridicat…La precedenta procedură de dezechilibru macroeconomic, Comisia a derulat o analiză amănunţită şi a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În acest an, Comisia consideră oportun să examineze persistenţa dezechilibrelor într-un bilanţ aprofundat pentru România”, se arată în documentul executivului comunitar. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Eșecul MCV în România, cum s-a adaptat bacteria la antibiotic. Noua putere ….. După 15 ani de monitorizare, MCV nu mai conta decât prin legătura de facto cu Schengen. Altfel devenise o formalitate. Ultimele sale momente de glorie au fost în 2017-2018, când însă majoritatea celor din stradă nu justiție și principii voia, de fapt, după cum am descoperit mai târziu. Ci doar ca Dragnea să fie la pușcărie. Cât a putut să facă în 15 ani, MCV a făcut pentru justiție și nu trebuie să uităm totuși de unde am plecat. Mai mult nu avea cum, pentru că în toți acești ani marele său eșec a fost că antiJustiția s-a adaptat mereu, ca bacteria la antibiotic, și a creat noi căi de atac, nu doar dincolo de politic, dar cu mult mai perverse, complexe și letale. Am mai spus-o, asaltul asupra Justiției nu mai e pur politic. Politicul și-a făcut deja treaba cu CCR care a distrus legislația și instituțiile. Ca dovadă, ultima opinie a Comisiei de la Veneția constată că nu există ingerințe politice în activitatea DNA. Deci ceea ce vedem e ceea ce mai poate anticorupția românească după măcelul „constituțional”. Iar chestiunea prescripției a pus bomboana pe colivă. Nu mai e mare lucru de făcut. Mai pică numai cei excesiv de fraieri. MCV nu a putut împiedica nimic din toate acestea. Așa cum noul mecanism, general aplicabil, Rule of Law, nu va putea împiedica răul pe care au potențial să îl facă noile legi ale Justiției. Nu are cum să ajungă la el. Pe undeva, raportul MCV sugerează în ce direcție ar trebui să ne uităm: „O ultimă chestiune imediată va fi capacitatea viitorului Consiliu Superior al Magistraturii de a contribui la elanul reformei, iar Guvernul României și-a exprimat încrederea în capacitatea acestui Consiliu de a da un nou impuls în materie de transparență și responsabilitate”. Asaltul asupra Justiției este acum unul din interiorul sistemului, din partea unui pol de putere creat în complicitate cu politicul, pol care și-a construit prin noile legi ale Justiției o putere totală prin care va controla întreg sistemul piramidal feudalizat. Am explicat deja pe larg mecanismul (aici): actuala majoritate din CSM s-a asigurat că va controla viitoarea majoritate din secția de judecători, care va intra în mandat la 1 ianuarie. Aceeași majoritate s-a asigurat de feudalizarea sistemului prin amendamentele aduse proiectelor inițiale ale Legilor Justiției. Președinții de instanțe au devenit Dumnezei, mai ales cei ai Curților de Apel, își numesc aproape integral colegiile de conducere, pun judecătorii în ce secție vor. …. Așa arata puterea absolută. Cum va lupta Rule of Law cu ea? Va tăia fondurile CSM? Da, monitorizări, ajustări, PNRR, dar concret, ce va face CE cu ele în mână? Va cere politicului să treacă peste voința „garantului constituțional al independentei Justiției”, peste reprezentantul legal și ales al magistraților? După ce în cazul legilor lui Dragnea a reproșat politicului exact că a trecut peste CSM? După ce Comisia de la Veneția a salutat entuziast că numirea conducerii ÎCCJ este exclusiv atributul CSM? Vom vedea. Ce a făcut actuala majoritate din CSM cu Justiția în cei 6 ani de mandat care se încheie în ianuarie? Cât de mult rău a putut: hărțuirea magistraților, înfruntarea pe față cu principiile europene, popularea ÎCCJ numai cu fidelii săi, validarea tuturor nenorocirilor făcute de politic și CCR, ba chiar conceperea unora dintre ele, cele la care pe politic nu-l ducea capul. Cu puterea totală viitoare oare ce va face CSM? Pentru cine dorește, dna Savonea și-a exprimat clar viziunea în interviul la final de mandat ca membru ales în CSM. Aș zice că e un cuțit înfipt triumfător în masă. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Cartea dezamăgirilor. Sau o pseudo-recenzie …. În primul rând, cartea asta se numește în realitate ”USR: Nașterea și patologiile unui partid. Mărturii din culise” și e coordonată de Dan Lungu și Anca Goja. Nu e o lucrare de știință politică și nici de sociologie politică, dar e un material extrem de folositor pentru înțelegerea mai exactă a cel puțin o parte din spectrul politic românesc. E o culegere de mărturii ale unor foști membri USR – unii mai importanți și mai cunoscuți publicului larg (precum Goțiu sau Lungu), alții apăruți meteoric pe scena politică, ca subiecți ai scandalurilor din USR (precum Vlad Teohari sau Olimpia Ardelean), alții marginali chiar și în partid. … Marea majoritate a martorilor declară că nu au mai făcut politică, iar dacă au avut inițiative politice înainte de USR ele au venit pe fondul dezamăgirii originare față de statul român (și a restului societății y compris). Și tocmai pentru că nu făcuseră politică s-au aruncat în USR cu toată energia primei iubiri, cereau mult tocmai pentru că ofereau mult. Doar că nici o bună parte din societate și nici o bună parte din partid nu aveau nevoie neapărat de ”iubirea” lor. Dar cel mai important din carte nu sunt neapărat mărturiile (deși unele sunt savuroase precum cea a lui Dragoș Moldovan din Maramureș, a cărui mărturie pare un denunț și un autodenunț), ci ce se desprinde din ele. …. USR s-a dorit a fi un partid ”altfel”, un partid mai degrabă orizontal bazat pe voluntariatul membrilor de a duce mesajul său în mase. Iar mesajul era simplu: ”Noi am venit să vă salvăm de puterea coruptă din România”, ”nu știm exact cum se poate face asta, dar împreună putem să facem o țară diferită, mai bună și mai dreaptă”. ….. Avem deci rezolvarea primului secret al lui Polichinelle: cei mai mulți membri s-au înregimentat în USR nu ”pentru”, ci ”împotrivă”, păstrând tendința politică românească de după 1992: cea a votului negativ. De altfel și martorii amintesc recurent antipatia față de PSD și pesediști (mai ales cei din afara cercului bucureștean) și că perioada cea mai bună a partidului (din punctul de vedere al recrutării de noi membri și suporteri) a fost aceea cât Liviu Dragnea își îngropa propriul partid. Spunea Alexandru Paleologu prin anii ”90 că în România de după Revoluție nu s-au constituit mai multe partide (multipartitism) ci mai multe partide comuniste și totdeauna i-am dat dreptate. …. Majoritatea acestor curente, despre care vorbesc și martorii din carte, au fost la fundamentul noului USR, căruia i s-au mai permis să li se alăture cei care fuseseră la M10, Forța Civică sau PNȚcd. … Unul dintre martori pretinde că a existat un plan malefic al dreptei USR-iste să preia partidul repede ca să-i dea traseul cunoscut și astăzi: ”N-am reușit de data asta, dar sigur reușim data viitoare să-i luăm partidul lui Nicușor”. Omul era unul dintre tehnocrații din Guvernul Cioloș. (pag 151). Și alți martori sunt încredințați de existența unei cabale a dreptei USR-iste (Mihai Goțiu, Andreea Talmazan ș.a) împotriva USR-ului nicușorist și progresist, iar această cabală era condusă de Cristian Ghinea: ”Când în mai 2018 am auzit de la o persoană în care am mare încredere că Ghinea este plasat în USR pentru a-l duce pe tavă pe Cioloș, am simțit că mă scufund într-un hău” (pag 47). De altfel, personajul cel mai detestat al acestei cărți – the villain – este, fără îndoială, Cristian Ghinea. Drulă, Barna, Stelian Ion sau Seidler sunt creditați de la inteligență la stupiditate, de la profesionalism la habarnism, dar nu li se reproșează reaua credință, ceea ce i se reproșează cu supra de măsură lui Ghinea, văzut ca un adevărat mastermind al preluării ostile a partidului și apoi al distrugerii acestuia. Preluarea partidului prin forțarea demisiei lui Nicușor Dan a fost resimțită de martori nu neapărat ca un lucru rău, la început. Nici pe Nicușor nu îl creditau cu prea multă înțelepciune politică (de altfel, nici pe Cioloș, motivul real al îndepărtării lui Nicușor), dar ceea ce au simțit aproape de la bun început a fost schimbarea structurii partidului și verticalizarea lui. Cartea ne prezintă un partid autoritar în structura sa esențială bazat pe o multitudine de reguli aparent imuabile (dar care sunt ușor transgresate de conducerea politică de câte ori e nevoie), un partid care vorbește societății despre anticorupție, dar care în interior se structurează pe grupuri al căror scop este (ca și în cazul celorlalte partide) doar să se atașeze la resursele statului și ale administrației centrale sau locale pentru a se îmbogăți oneros ei și propria clientelă politică. În special, ne arată martorii, liderii din țară (precum Cosette Chichirău sau Vlad Duruș) sau cei de la centru și-au construit încă de la început ”curți” pe care și le-au asigurat cu venituri, cu funcții (atunci când a fost cazul) și cu avantajele politice care decurg de apropierea de leader. …. Descrierea făcută de toți martorii, dar și ceea ce știm deja de șase ani de când există USR este că acest partid este un partid de tip clică, a cărui conducere nu s-a sfiit să dea afară membri, să schimbe rezultatele alegerilor sau chiar să le pervertească, atunci când nu le-a convenit (vezi cazul lui Vlad Teohari), să-i persecute pe cei care i-au arătat goliciunea împăratului (cazul Olimpia Ardelean) sau chiar să își forțeze președintele ales de partid să demisioneze atât din funcție, cât și din partid (mă refer atât la Nicușor Dan, cât și la Dacian Cioloș). ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Generalul american Ben Hodges: Lui Putin nu ar trebui să i se permită să negocieze, iar Ucraina trebuie lăsată să câștige războiul pe câmpul de luptă Occidentul și întreaga lume ar trebui să se obișnuiască cu ideea ca Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei nu prin negocieri, ci luptând pe câmpul de luptă, este de părere fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul în retragere Ben Hodges, potrivit Newsweek. …. Hodges consideră că Ucraina va câștiga războiul „pe stil vechi – pe câmpul de luptă” și a adăugat că presiunea de a negocia vine din partea unor oameni care nu înțeleg Moscova, mai ales în contextul în care cea mai recentă hartă a războiului arată că forțele ucrainene au eliberat jumătate din teritoriul ocupat de ruși. Miercurea trecută, secretarul american Apărării, Lloyd J. Austin, și Mark Milley, șeful Statului Major Interarme, au ținut o conferință de presă pentru a prezenta o actualizare a situației războiului din Ucraina. Milley a reiterat poziția sa în ceea ce privește negocierea Ucrainei cu Rusia, spunând: „Ar putea exista o activitate intensă în timpul iernii, dar, în mod obișnuit, din cauza vremii, operațiunile tactice vor încetini un pic. Președintele Biden și însuși președintele Zelenski au spus că va exista o soluție… politică”. Milley a adăugat: „Președintele Statelor Unite a fost foarte, foarte clar pentru noi: depinde de Ucraina să decidă cum și când sau dacă negociază cu rușii, iar noi vom continua să îi sprijinim atât timp cât va fi nevoie.” ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Chiriaș din Cluj evacuat după ce proprietarul și-a luat câine și-i trebuia cușca înapoi Criza de pe piața imobiliară din Cluj se adâncește pe măsură ce numărul locuințelor disponibile pe piață scade iar cele care mai sunt au chirii din ce în ce mai mari. La asta se adaugă și faptul că mulți clujeni proprietari de locuințe s-au îmbogățit și acum își permit să aibă grijă și de un câine sau pisică, ceea ce reduce opțiunile pentru studenți și alți șomeri care caută o locuință în Cluj. …. „Nu pot să țin câinele cu mine în casă, că e labrador, e mare, a trebuit să renunț la garsoniera din curte pe care o închiriam. Asta e, pierd 500 de euro pe lună, dar câinele îmi aduce mult mai multe bucurii”, s-a justificat proprietarul…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Cum fac unele televiziuni rating cinic cu speranțele pensionarilor. Trei exemple „Majorarea pensiilor” a devenit, în ultimele luni torturate de inflație, subiectul favorit al televiziunilor de știri, cu precădere România TV, Antena 3 și Realitatea Plus. Nu cred că este o dovadă a „dragostei” pe care o poartă aceste televiziuni pentru „seniorii” României, pentru a fi corect informați, ci mai degrabă o manevră pragmatică, chiar cinică, de a face rating. Dezbaterile din prime-time pe acest subiect sunt niște mostre de populism combinate cu servicii de expunere pentru demnitarii politici, în special pentru cei de la PSD. De exemplu, Marius Budăi, ministrul muncii, pare că deține un abonament pentru aparițiile la România TV, mai scump decât unul la o sală de fitness. …. De ani buni, televiziunile de știri și-au fidelizat audiența ieșită la pensie. Avem de-a face cu niște televiziuni transformate în niște „centre de geriatrie”. Numai că acestea întrețin și „îngrijesc” iluziile pensionarilor. Sondajele de audiență confirmă această situație. ….. În perioada 1 octombrie – 14 noiembrie 2022, audiența medie a televiziunii România TV, în prime-time (orele 19.00 – 0.00), a fost de 363.000 de telespectatori pe minut la nivel național, cea mai mare de pe nișa știrilor TV, conform măsurătorilor companiei Kantar Media. 63,1% din această audiență a fost reprezentată de persoane cu vârste de peste 65 de ani. Este cea mai mare pondere procentuală dintre toate televiziunile de știri. Al doilea segment dur de telespectatori de la România TV este cel cu vârste între 55 și 64 de ani: 17,7%. Așadar, 80,8% din audiența națională a televiziunii este formată din oameni de peste 55 de ani. Persoanele cu studii superioare la România TV sunt în proporție de 23,2%, cel mai mic procent de pe nișa știrilor TV. În schimb, 29% sunt telespectatorii cu studii primare, cea mai mare pondere de pe acest segment. …. În perioada analizată, ratingul mediu al Antenei 3 CNN a fost 248.000 de telespectatori pe minut, în prime time, la nivel național, din care 58,3% au fost persoane cu vârste de peste 65 de ani, al doilea procent ca mărime de pe nișa știrilor. Telespectatorii cu vârste de peste 55 de ani dețin o pondere de 74,8%. …. Se constată o polarizare a publicului care operează telecomanda: seniorii se îngrămădesc la televiziunile de știri, în așteptarea „creșterilor de pensii”, în timp ce românii în floarea tinereții și cu studii medii preferă divertismentul comercial. Distracția continuă. ….” Integral:
“
“
“Schengen, festivalul ipocriziei și indignarea patriotică. Oglinda Festivalul de înjurături în chestiunea Schengen s-a mutat de la Olanda – cu drogurile ei și insațiabilă ei poftă de Portul Constanța, să-i lăsăm nevândute florile și legumele, huo!, de la Suedia – să-i retragem votul pentru intrarea în NATO! (ciudat, nimeni n-a zis că ar trebui să dam afara Ikea),
“Intrăm sau nu în recesiune în 2023? „Putem scăpa la mustață, dar criza se poate întinde pe câțiva ani” ….Aurelian Dochia: Deși nu poate să fie exclus un moment de așa numită recesiune tehnică, caracterizată prin două trimestre succesive de contracție a produsului intern brut, pe total an și 2022 și 2023 România va continua să aibă o creștere economică, probabil că mult mai înceată în anul viitor. …. Este foarte clar că la nivel european lucrurile stau mult mai rău decât în America. Europa a fost afectată de războiul din Ucraina într-o măsură mult mai mare, în primul rând datorită faptului că aveau o dependență mare de petrolul și gazele venite din Rusia. Economia europeană cea mai vulnerabilă din punctul ăsta de vedere este Germania, cea mai mare economie europeană. La nivelul Europei deja se conturează discrepanțe între diversele țări membre în modul în care depășesc acest moment de criză, care s-ar putea să nu fie numai 2022 – 2023, ci să se întindă pe o perioadă mai lungă de tip. Faptul că Germania este pusă în situația de a-și regândi întregul model de dezvoltare pe care s-a bazat până acum ar putea să creeze mari probleme Uniunii Europene. …. De data asta condițiile sunt în mare măsură diferite. Nu este o criză pur economică sau financiară. Este o criză prin care trecem și datorită acestui război din apropierea noastră, din Ucraina. Cred că și situația pe piața muncii este în momentul de față diferită. Eu nu mă aștept, chiar în cazul unei scăderi a economiei sau a unei recesiuni pe termen scurt, la o creștere prea mare a șomajului. Deja avem mulți investitori care se plâng de lipsa forței de muncă potrivite. Atunci, probabil că șomajul nu va avea loc de creștere prea mare. Până la urmă, totul depinde de modul în care se va rezolva războiul din Ucraina. Putem să avem un oarecare optimism în legătură cu găsirea unei soluții. Multe din lucrurile despre care discutăm astăzi se schimbă foarte repede. Există și un scenariu negativ în care conflictul nu se oprește, ba chiar se agravează, poate să mai antreneze în el și regiuni din jur.
“În ce situații pot judecătorii români să ignore deciziile CCR, fără a se teme de acțiuni disciplinare. Hotărâre luată la Luxemburg
“„Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul!” Negocierile nu pot pune capăt războiului din Ucraina, conform analizei ISW Rusia acuză Ucraina că nu vrea să negocieze și susține că e gata de discuții cu Kievul, dar, în același timp, bombardează zilnic Ucraina. Istitutul pentru Studiul Războiului, un think tank american care realizează zilnic analize despre conflict, a publicat pe 17 noiembrie un text semnat de Frederick W. Kagan, directorul The Critical Threats Project, un proiect al American Enterprise Institute for Public Policy Research. Negocierile nu pot pune capăt războiului rus împotriva Ucrainei, pot doar să îl întrerupă, crede Kagan: „Reînceperea invaziei ruse, în februarie 2022, după opt ani de „încetare a focului, după primele invazii ruse din 2014, demonstrează că președintele rus Vladimir Putin nu se va calma până când nu va cuceri Kievul”. Rezistența Ucrainei la invazia din acest an arată că ucrainenii nu se vor preda ușor. Conflictul este de nerezolvat, atât timp cât Putin conduce Kremlinul. Negocierile nu vor schimba această realitate. Ele pot crea doar condițiile din care Putin, sau un succesor putinist, să ia în considerare reluarea atacului asupra independenței Ucrainei. …. Pentru ca Putin să justifice acceptarea unor negocieri cu rezultate mai mici decât obiectivele sale maximaliste ar trebui să prezinte câștiguri mari, câștiguri măsurate în zeci de mii de kilometri pătrați din eventualul nou teritoriu ucrainean anexat permanent Rusiei. Este departe de a fi clar că ar accepta chiar și asta, desigur, ca bază pentru orice pace durabilă. Iar Occidentul trebuie să fie sincer cu sine și cu oamenii săi, precum și cu ucrainenii. Prețul pentru „aducerea lui Putin la masă” este foarte probabil să fie ceea ce nu acceptă ucrainenii, să-i promită lui Putin zone uriașe de pământ ucrainean, nu schimbări minore în limbajul diplomatic, ceea ce președintele rus a arătat deja că e insuficient pentru el. …. Discuțiile despre oportunitatea ca Ucraina să negocieze dintr-o poziție de forță, în timp ce trupele sale câștigă bătălii, se bazează pe o premisă greșită. Ucraina a eliberat aproape jumătate din teritoriul pe care Rusia l-a confiscat de când a început invazia, în februarie 2022, ceea ce înseamnă că Rusia are încă mai mult de jumătate din teritoriul pe care îl ocupă ilegal. Poziția Ucrainei de negociere este mai puternică decât era atunci când forțele ruse înaintau spre alte orașe și regiuni critice, dar nu este încă suficient de puternică pentru a fi create condiții bune pentru a negocia. Susținătorii discuțiilor trebuie să fie clari cu privire la un alt punct-cheie: negocierile în această etapă a conflictului nu vor oferi concesii teritoriale rusești suplimentare. Putin a anunțat anexarea oficială la Rusia a unor zone mari din Ucraina pe care nu le controlează. El ar putea fi de acord cu o încetare a focului, care înseamnă în mod informal că Ucraina poate avea acele regiuni, dar nu va fi de acord cu una care să-i oblige pe ruși să se retragă voluntar de pe pământurile despre care a pretins că fac acum parte din Rusia. …. Forțele ruse se pregătesc chiar acum de o ofensivă nouă în regiunea Donețk. În acele condiții, Putin nu va face o concesie care îi va părea cu totul umilitoare, aceea de a-și retrage anexările anunțate sau de a-și retrage trupele din zonele pe care le controlează în prezent. O încetare a focului acum va îngheța liniile acolo unde se află, în cel mai bun caz. …. „Nici măcar cedarea acestor pământuri nu ar pune capăt războiului. Putin nu a invadat Ucraina pentru a câștiga teritoriu. A invadat-o pentru că respinge ideea unui stat ucrainean independent sau a unei etnii ucrainene. A atacat pentru că refuză să tolereze un guvern de la Kiev care nu se află sub controlul rus de facto. ….” Integral:
“Claudiu Năsui: ”De astăzi, Partidul Naţional Liberal a devenit Partidul Naţional Laş/ Partidul domnilor Ciucă şi Iohannis au susţinut creşteri de taxe şi sărăcirea românilor” Fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui, a acuzat că, în plină criză, guvernul Ciucă-Ciolacu-Iohannis i-a încărcat pe angajaţii şi antreprenorii din România cu creşteri de taxe şi impozite. Unele au intrat în vigoare la 1 august 2022, altele urmează la 1 ianuarie 2023, transmite News.ro. …. În Comisiile de buget-finanţe şi pentru muncă, USR a depus peste 50 de amendamente pentru ca taxele românilor să nu fie majorate în plină criză, dar toate au fost respinse de PSD-PNL-UDMR. …. „Ordonanţa aprobată astăzi în Parlament de PSD, PNL şi UDMR reprezintă creşteri semnificative de taxe, deşi, mult timp, ni s-a spus că nu vor creşte taxele în România. Dincolo de aberaţia munceşti 2 ore, plăteşti ca pentru 8 ore, adică suprataxarea contractelor part-time, ordonanţa aprobată astăzi dublează impozitarea pentru persoanele fizice autorizate şi persoanele cu activităţi independente, dă o mare lovitură microîntreprinderilor, mai bate un cui în coşciugul Pilonului II de pensii prin impozitarea dividendelor deponenţilor şi descurajează contribuţiile la Pilonul III, prin limitarea beneficiilor extrasalariale la o treime din salariu. După ce au explodat cheltuielile statului, PSD şi PNL cresc acum, din nou, taxele şi impozitele ca să susţină acele cheltuieli. Nu fac decât să pună poveri suplimentare pe spatele românilor, ca să-şi susţină privilegiile, pensiile speciale, sinecurile şi aşa mai departe”, declară Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Economiei, mai indică sursa citată. ….” Integral:
“
“De ce vrea ministrul Bode să ‘aresteze’ arhivele istorice Guvernul încearcă nu doar să ascundă plagiatele înalților oficiali, ci și documente de arhivă dinainte de căderea comunismului și chiar mai vechi. Acuzat de plagiat și că are o lucrare de doctorat care nu răspunde standardelor academice, ministrul de Interne Lucian Bode se răzbună pe istorici și le blochează accesul la documentele de arhivă. Ministrul vrea să le arate că degeaba și-au pierdut ei tinerețea în biblioteci și nopțile scriind la doctorat, că toate acestea nu fac doi bani dacă nu ai putere.
“Cum trec TIR-urile prin vămile rutiere ale României fără să fie scanate Cele 25 de puncte rutiere de trecere a graniței din și spre România nu mai au, de șase ani, instalații moderne de scanare a autocamioanelor. Din al doilea trimestru al anului 2016 și până la mijlocul lui 2020, toate TIR-urile care au intrat sau au ieșit din România, în special cele de marfă, au fost verificate doar vizual de vameșii și polițiștii din punctele rutiere de frontieră ale României. Conform datelor Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, instituție din subordinea Ministerului de Interne, România are 25 de vămi cu ieșire și intrare rutieră. În 2016, toate cele 15 scanere de la aceste granițele pentru trecerea autovehiculelor au devenit inoperabile, iar Autoritatea Vamală Română nu a reușit să le înlocuiască, așa cum reiese din datele obținute de Europa Liberă de la Fisc. De-abia în 2020, statul român a achiziționat șase sisteme de tip cameră mobilă și un sistem performant (Cargoscan) destinat Portului Constanța. …. „Cu un scaner performant se poate vedea ușor dacă într-un transport de cereale, spre exemplu, sunt ascunse pachete de țigări sau droguri. În condițiile actuale, tot ce se poate face este ca Poliția de Frontieră să obțină informații că într-un anumit TIR se află droguri sau țigări și atunci să dispună verificarea amănunțită a mărfii din autocamion. Dacă nu sunt informații că un autocamion transportă ceva ilegal, este greu de descoperit țigări, spre exemplu, chiar dacă TIR-ul este verificat prin sondaj”, ne-a explicat un șef de punct vamal de la granița cu Ucraina. ….” Integral:
“Judecătoarele care l-au condamnat pe fostul șef CNAS Lucian Duță, trimise în fața Secției disciplinare a CSM / Judecătoarea Panioglu: ”Ne vor exclude pe toţi care sesizează, prin motivare, în baza probatoriului, fenomenul infracţional din interiorul sistemului judiciar?” Inspecția Judiciară a sesizat Secția pentru judecători a CSM în materie disciplinară cu privire la judecătoarele Curții de Apel București (CAB), Daniela Panioglu și Alina Nadia Guluțanu, au declarat surse judiciare pentru G4media.ro. Judecătoarele au fost cercetate disciplinar de Inspecția judiciară după motivarea deciziei de condamnare la 6 ani de detenție a fostului șef al CNAS, Lucian Duță. Cele două judecătoare sunt acuzate de utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul motivării și de exercitarea funcției cu rea-credință. Ele riscă excluderea din magistratură. În motivare, judecătoarele i-au acuzat pe procurorii Teodor Niță și Gigi Valentin Ștefan de la Parchetul Curții de Apel Constanța că au încercat să îl ajute pe fostul șef al CNAS, Lucian Duță. Procurorii din Constanța le-au deschis dosar, la plângerea lui Duță, martorilor-denunțători din dosarul fostului șef CNAS, Irina Socol și Radu Enache, cu scopul de a compromite probele din dosarul lui Lucian Duță – au acuzat judecătoarele Panioglu și Guluțanu. Ele au descris acțiunea celor doi procurori ca având ”un vădit caracter penal”. Detalii aici. Inspecția judiciară, nu doar că nu i-a cercetat pe cei doi procurori, ci dimpotrivă le-a deschis dosar disciplinar judecătoarelor. ….” Integral:
“Ion:Iohannis ar putea primi un Oscar pentru cum a interpretat rolul de apărător al statului de drept .… „Prin actul de a promulga aceste legi atât de grăbit, Klaus Iohannis nu face decât să oficializeze îngenunchierea justiţiei. Le putem numi legile Iohannis, pentru că viziunea aceasta asupra justiţiei a fost impregnată de Klaus Iohannis, iar executantul său, Cătălin Predoiu, n-a făcut decât să pună în aplicare acest plan. Îl şi văd pe Liviu Dragnea cum de pe margine priveşte aşa cu invidie un pic, pentru că ce n-a reuşit Liviu Dragnea în 2018 Klaus Iohannis cu multă eficienţă reuşeşte. Regimul pe care-l impune zi de zi este unul eficient, dar odios”, a spus Stelian Ion, la RFI. Acesta acuză faptul că justiţia este acaparată de mediul politic. „Ăsta a fost de la început scopul lui Klaus Iohannis, care cred că ar putea să primească un premiu Oscar pentru modul în care a interpretat în anii trecuţi rolul de apărător al statului de drept. A interpretat bine, ne-a păcălit pe unii dintre noi, cortina însă a căzut şi vedem foarte clar adevărata faţă a lui Klaus Iohannis, care calcă în picioare toate regulile privitoare la statul de drept”, a adăugat fostul ministru. El a explicat ce anume e greşit în legile justiţiei: „Sunt nocive, pentru că ele pun control politic pe dosarele penale, deci politicienii agreaţi de putere vor sta liniştiţi, pentru că nişte procurori-şefi numiţi politic vor putea controla toate dosarele penale din ţara asta. Pe de altă parte, numirile rămân în continuare numiri politice, a procurorilor de rang înalt. DNA-ul este pus la respect şi în ciuda eforturilor pe care sunt convins că le va mai face, toate dosarele care vor merge mai departe către instanţe vor fi periclitate într-un fel, pentru că şi modalitatea de promovare la Înalta Curte, la instanţele superioare va fi o modalitate nemeritocratică, bazată pe interviuri, pe agreerea de către şefii ierarhici a judecătorilor obedienţi, care îndeplinesc toate sarcinile care li se trasează. Sunt eliminate concursurile, nu doar de la promovarea la Înalta Curte, ci şi de la curţile de apel, de la tribunale”. ….” Integral:
“Pensiile speciale: Ei au lucrat pentru sistem, acum sistemul lucrează pentru ei În România, norocoșii, între ei și primul ministru, încasează și pensie și leafă de la stat de aproape 7000 de euro în total. Ce se întâmplă cu cei care au pensii de 100 sau 300 de euro?
“Lumea rusă a lui Putin: barbarie şi crimă organizată …. Rusia lui Putin îşi dezvăluie, din ce în ce mai limpede, autentica ei natură- un amestec de corupţie endemică, autocraţie şi crimă organizată. Regimul care durează de mai mult de două decenii se află la un capăt de drum. Mai devreme sau mai târziu, complicii lui Putin îl vor elimina pe cel care, din tiran temut, devine o piedică în calea ascensiunii lor către puterea absolută. Războiul din Ucraina a accelerat, dramatic, acest proces de expansiune al crimei organizate. În absenţa unei armate care să susţină agresiunea, milţiile private cecene şi grupările de mercenari sunt imaginea Rusiei lui Putin. Impunitatea cu care acestea acţionează este semnul unei mutaţii ce va modela destinul Rusiei, în circumstanţele ce vor urma căderii dictatorului. Căci autocraţia lui Putin a eliminat, programatic şi premeditat, orice alternativă politică şi a redus naţiunea rusă la o masă amorfă de supuşi incapabili de reacţie civică. Mai mult decât oricând după 1991, puterea se confundă cu un tiran şi cu clica lui. Iar în jurul acestora se află instrumentele mafiote care le sunt indispensabile. Dincolo de grotescul sanguinar, cariera acestui criminal stăpân al Ceceniei ilustrează patologia putinismului. Autonomizarea lui Kadîrov este grăbită de lărgirea spaţiului de manevră care i se oferă. Gangsterul descoperă ambiţia unui destin politic care să depăşească graniţele feudei sale din Cauzaz. Cât despre mercenarii Wagner, ei sunt întruchiparea acestei Rusii în care privatizarea violenţei acordă criminalilor blazonul respectabilităţii. …. Viitorul Rusiei va fi decis nu de poporul domesticit, ci de cei care, în toţi aceşti ani, au crescut în acest mediu dominat de patologia putinistă. Moştenirea lui Putin este acest peisaj din care instituţiile şi societatea civilă au dispărut, spre a face loc unei sinteze redutabile de cleptocraţie şi vocaţie criminală. Statul în stat al cecenilor şi al mercenarilor poate deveni modelul de la care să pornească construcţia unei Rusii fără Putin. Ar fi naiv să sperăm în apariţia unui viitor al Rusiei care să mai aibă ceva în comun cu reformismul sau moderaţia. Vidul creat de Putin este mediul ideal pentru proliferarea unei specii de animal de pradă încă şi mai feroce. Reflexele lor de comportament sunt modelate de apetitul barbariei. Grobianismul creşte pe solul hrănit de trecutul infracţional. Putin a plasat statul rus în fundătura unui impas istoric. ….” Integral:
“Urgentați exploatarea zăcământului „Neptun Deep” din Marea Neagră! Vorbind la inaugurarea unei conducte de gaze naturale în nordul provinciei Kastamonu, Recep Tayyip Erdogan a declarat că forarea a nouă din cele zece puțuri din prima fază de exploatare a zăcământului de gaze „Sakarya”, de pe fundul mării, a fost finalizată. …. Prima la mână: dacă nu treceam prin calamitatea guvernărilor Liviu Dragnea, cu cei trei premieri marionetă – adică Sorin Grindeanu, actualul ministru al transporturilor, vocalul europarlamentar de astăzi Mihai Tudose și Viorica Vasilica Dăncilă, cea cu soțul fost mare șef de asset în OMV Petrom și de curând președinte al partidului NOI – am fi putut lua decizia de exploatare comercială până în 2018 și să începem extracția de gaze din „Neptun Deep” cu operator ExxonMobil încă din 2019. Am fi fost noi primii și, deci, cei care ar fi fixat prețul de referință pentru gazele din Marea Neagră. În schimb, cum sper că ne mai amintim[2], în iulie 2019 ExxonMobil a decis că nu mai are rost să se roage la politicienii care se schimbau la Palatul Victoria și să salveze ce se mai putea din investiția inițială prin vânzare. Așa se face că noi, românii, încă nu știm când vom începe exploatarea zăcământului „Neptun Deep”! Încă facem calcule, dar care sunt ceva mai complicate acum, pentru că în loc de ExxonMobil avem OMV și în loc de OMV avem Romgaz. Ba mai mult, avem un război în Marea Neagră, care încurcă și el socotelile, încărcând costurile. A doua la mână: o chestie de (geo)fizică. Fizica simplă a circulației gazelor naturale în depozite, fie ele și de mare adâncime, ne spune că dacă în câmpul turcesc începe exploatarea anul viitor, iar noi mai întârziem alți 3-4 ani, gazele din depozitul „Neptun Deep” vor începe să migreze către golul de potențial creat prin exploatarea din câmpul turcesc vecin. Dacă și Total ne-o va lua înainte în câmpul bulgăresc „Han Asparuch”, ne-am scos!
“
“Profesorul, mod de utilizare Propunerea noii Legi a Educației, care va trece, în cele din urmă, cu atâtea amendamente încât conținutul inițial se va deforma conform dorințelor ,,administratorilor” sistemului de învățământ, poate fi oricum, bună sau rea, salvatoare sau deplorabilă, câtă vreme aplicarea ei se va face ca până acum, adică riguros din când în când, sub incidența pedepsei, decent în general și prost în liniile ei esențiale. …. Cu ce se ocupă profesorul preuniversitar din România? Din punctul de vedere al legiuitorului și expertului în educație, care scrie rapoarte și impune regulamente dintr-un birou sau între două workshopuri, cele mai multe de inspirație europeană, profesorul, de la clasele primare până la finalizarea liceului, are multe responsabilități, de la cea de predare-învățare-evaluare până la aceea de reper moral al comunității școlare. Competențele sunt multiple, mergând la limită spre infinit: profesional-didactice, complementare și transversale etc. Profesorului îi sunt trasate ordine și proceduri, aidoma unui soldat pe timp de pace sau de război.
“Generalul american Ben Hodges anunță că ”HIMARS va trage curând din Herson”, apoi ”începe eliberarea Crimeei”/ Melitopol și Mariupol, eliberate până în ianuarie, susține fostul șef al trupelor americane în Europa …. ”HIMARS va trage în curând din Herson. Apropierea de Crimeea este în raza de acțiune. Acest lucru va degrada apărarea rusească în timp ce „aripa stângă” a contraofensivei va cuceri Mariupol și Melitopol până în ianuarie. Apoi începe faza decisivă a campaniei… eliberarea Crimeei”, a scris generalul. …. Hodges aprecia, la 2 noiembrie, că Hersonul urma să fie eliberat ”în 3-4 săptămâni”, iar Crimeea ”până la vară”. Generalul a vorbit pe larg și despre problemele de moral și de infrastructură militară ale rușilor, care ar urma să se acutizeze odată cu trecerea timpului. Fost șef al armatei americane în Europa, Hodges


