Buna dimineata intro zi de luni, 14 noiembrie! Valorile termice, în special cele diurne, se vor situa în general peste mediile multianuale specifice perioadei. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 10 și 17 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 și 8 gr, mai scăzute în estul Transilvaniei. Cerul va fi variabil, local cu nebulozitate joasă sau ceață la începutul zilei și noaptea în zonele joase de relief unde izolat vor fi condiții de burniță. Bucuresti: 14/5 gr.C.
“Doi experți critică mecanismul adoptat de Guvern în domeniul energiei: „Frigul ne va lua pe nepregătite și nu o să mai avem ce repara” Experții consultați de Libertatea critică mecanismul prin care Guvernul vrea să asigure energie ieftină pentru populație și industrie. Aceștia spun că autoritățile se vor lovi de mai multe practici care vor afecta piața, iar, în final, sistemul energetic în ansamblul său va avea probleme de funcționare. Producătorii vor fi forțați să vândă energia către o instituție centrală, controlată de stat, iar aceasta o va redistribui la același preț către furnizori, conform ordonanței adoptate de Executiv. Singurele excepții sunt energia regenerabilă, CET-urile din marile orașe și noile capacități puse în funcțiune după intrarea în vigoare a actului normativ. Mecanismul ar urma să funcționeze timp de doi ani, între 1 ianuarie 2023 – 31 martie 2025. …. Acesta dă câteva exemple: Ce se întâmplă în momentul în care energia furnizată de OPCOM nu acoperă consumul? Cine și la ce preț va achiziționa diferența? Concomitent, energeticianul ridică și problema prețurilor. Mai exact, ce se întâmplă dacă iarăși se ajunge la prețuri mari, de 675 euro pe MWh, așa cum a fost în vară? Energia regenerabilă trebuie preluată cu prioritate în sistemul energetic, iar prețul nu este plafonat. Conform directivelor europene, Transelectrica trebuie să o livreze în rețea. Cine va acoperi diferența de preț și ce se va întâmpla cu energia cotractată deja de OPCOM de la producătorii de stat? Bursa de energie e acum vânzător O altă problemă semnalată este faptul că „achizitorul” desemnat de stat este OPCOM, care este și operatorul pieței de energie din România. „Apoi e o chestie halucinantă. OPCOM-ul e o bursă, ea trebuie să fie neutră. Acum e și cumpărător, și vânzător. Mai e bursă?”, se întreabă retoric Chisăliță. „E clar că nu mai avem piață liberă”, punctează acesta. „Este o chestie gen plan cincinal. Nu îl văd funcțional”, mai arată el. Comparație cu Ordonanța 114 Expertul compară reglementarea cu celebra Ordonanță 114, adoptată de PSD în decembrie 2018, prin care a plafonat prețurile la energie și gaze pentru populație. Doar că acesta spune că situația va fi și mai proastă acum. „OUG 114 a adus din start creșterea cu 20 de puncte procentuale a importurilor de gaze. Au profitat niște băieți deștepți. Apoi, a scăzut prețul la populație, dar a crescut la industrie.”, mai spune acesta. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Mulţumim PSD că a lămurit PNL să schimbe 119, asta în numele directorilor de întreprinderi mari. Şi pentru cei pasionaţi, un calculator de costuri cu energia electrică. Şi pentru cei nedormiţi pentru că lucrează la bugete, câteva intrebări …. Mai multe consideratii, eventual semne de intrebare:
- daca energia activa intra in sistem la 450 lei schema lasa loc de castig de aproape 400 lei in industrial pentru lantul pana la consumator dar este din start in pierdere pentru casnic (?);
- costurile pe lant, marjele, accizele, taxele, inclusiv TVA, ridica pretul final cu 58% pentru industrial si 233% pentru casnic (?);
- cine il poate obliga pe producator sa vanda la 450 lei, cand poate merge altundeva sa vanda mai scump (?);
- schema se refera la contractele din prezent pentru care statul va face compensarea. Contractele care vor fi incheiate ulterior vor fi la preturi mai mari, si atunci efortul de compensare al statului va fi pentru sume mult mai mari, este calculat corect impactul bugetar pentru 2023 (?); ….” Integral: https://www.zf.ro
“Cauzele crizei energetice europene Criza energetică se manifestă în Uniunea Europeană prin lipsa energiei deoarece capacitățile de producție nu au materie primă ceea ce duce la creșterea prețurilor. Piața este organizată deficitar, chiar daca modelul s-a arătat valabil în timp de pace. În situația actuală când Rusia a pornit un război cald împotriva Ucrainei și un război energetic împotriva UE se demonstrează că modelul adoptat nu mai este fiabil pentru o astfel de situație critică. Pentru mediul extern al Uniunii Europene am explicat (intr-un articol anterior aici) că Federația Rusă se comportă ca un imperiu dar fără a mai apela la forța brută a armelor ci la o agresiune hibridă în care componentele sunt economice, energetice, informaționale și cyber. Uniunea Europeană, ca pricipal „beneficiar” nu a reacționat în nici un fel la capcanele intinse, vulnerabilizându-se printr-o poziție de reconciliere, bună înțelegere și pacificare „business as usual”. Era deajuns o scurtă privire pe harta riscurilor macroeconomice de țară: …. Nu încape îndoială că problemele de mediu și încălzirea globală sunt probleme ce trebuie avute în vedere, numai după ce sunt întrebați cercetătorii din mediul academic și profesioniștii industriei energetice, ascultând moderat activiștii de mediu. Dar se pare că Bruxelles-ul este cucerit de aceștia. În anii ’80, activiștii de mediu erau organizați de agenții de influență sovietici și pe bani rusești pentru destabilizarea politică a vestului. Nu este exclus ca aceste legături să se fi păstrat din moment ce extrema dreaptă europeană este sponsorizată tot de Kremlin. Să ne gândim la acțiunile de eliminare a nuclearului și cărbunelui din mixul energetic al Germaniei și migrarea către gazele rusești. Dar nu trebuie să excludem și faptul că aceste organizații neguvernamentale să fi fost preluate de chinezi, deoarece marele câștigător al politicilor de decarbonare de până acum a fost China. Condițiile uniformizatoare cerute tuturor statelor UE nu se pot aplica. S-a cerut reducerea treptată a emisiilor de gaze de seră. Acestea provin din arderea combustibililor fosili: în transport derivatele din petrol, în producerea de energie electrică și / sau termică, gazul, cărbunele și derivatele din petrol. Chiar s-a pus și problema ca și nuclearul sa fie înlocuit. Înlocuitorii acestor combustibili au fost impuși: soarele și vântul, uitandu-se de biomasă, agrobiomasă sau de deșeurile solide urbane. Uniformizarea industriilor energetice ale țărilor membre UE nu a ținut seama de geografie: cerea de energie arată într-un fel în țările sudice, unde soarele produce mult mai multe ore de energie într-o zi decât în țările nordice. De asemenea pe coastele Atlanticului sau a Mării Nordului sau a Mării Baltice sunt mult mai multe zile de vânt decât în pusta maghiară sau pe coasta Mării Negre. Fiecare țară are un mix de resurse energetice diferit. …. Banii alocați prin Green Deal sau Fit for 55, programele majore prin care UE speră să se elibereze din dependența energetică față de Federația Rusă au dus la o dependență față de un monopol și mai crâncen, cel al metalelor și pământurilor rare pe care China le controlează în proporție mai mare de 80%. Este adevărat, capacitățile de producție regenerabile sunt mai iefine pentru un megawatt dar este de neînțeles de ce nu s-a calculat pentru un megawatt produs. Știm că factorul de capacitate, un fel de randament ce ține cont de timpul de funcționare, pentru regenerabile este mult mai mic decât pentru nuclear sau pentru combustibilii fosili, de aici rezultând că de fapt investiția pentru un megawatt pe regenerabile este de fapt de câteva ori mai mare. Deoarece regenerabilele injectează energie intermitent, golurile de producție sunt preluate de capacitățile de producție a energiei din cărbune, gaz și nuclear. Centralele nucleare nu pot fi pornite – oprite pentru perioade scurte. Centralele (românești) pe cărbune și gaz au un timp mare de pornire – oprire, de la câteva zile la câteva ore. Acest fapt face ca să avem un consum de cărbune sau gaz mult mai mare din cauza acestor porniri și opriri dictate de cum bate vântul sau cum strălucește soarele. La toate acestea se adaugă și faptul că dacă o instalație este pornită și oprită de multe ori îi scade durata de viață. …. Uniunea Europeană a impus „hidrogenul verde”, adică hidrogenul produs din electroliza energiei electrice provenite de la regenerabile. Nimeni nu a făcut calcule economice de randament și de rentabilitate. La un „randament” al solarului între 10 și 20% sau al eolianului între 25 și 40% adăugăm randamentele din producția de hidrogen (85%), de transport și de stocare (necalculate), și de retransformare a hidrogenului în energie (între 35 și 50%). Ajungem la un randament final infim, adică la un preț imens al energiei. …. Regulile sunt dictate de „piață”, de „prețul marginal”. Adică prețul mic se vinde primul, ultimul preț tranzacționat fiind cel mai mare. În traducere: energia produsă de regenerabile este prima vândută, cel mai mare preț era al cărbunelui și de când au închis gazele rușii este gazul. Vedem că totuși nu este chiar așa: dacă 200 de euro este prețul energiei electrice obținută din gaz sau cărbune, de ce aceasta se vinde uneori și de patru ori mai scump? Răspunsul este mai nuanțat dar motivul principal este că nu există întotdeauna capacități de producție disponibile, deci cererea nu are cum să fie acoperită. O altă problemă a pieței europene de energie (de gaze și de energie electrică) ar fi că nu este pe deplin reglementată. Această piață a fost financiarizață de câteva companii și fonduri de investiții care și-au impus propriile reguli. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“De ce creșterea prețului la telemeaua veche de oaie mi-a amintit de un personaj celebru din Kafka. Cel transformat într-o gânganie Când vânzătoarea ți-a întins peste galantar cuțitul în vârful căruia era lipită o bucățică de brânză, până s-o apuci cu două degete și s-o guști, te-ai trezit transformat într-o „gânganie înspăimântătoare”. Asta ai simțit, într-o bună dimineață, când te-ai dus în piață ca să-ți cumperi jumătate de kilogram de telemea veche de oaie: că ești un fel de Gregor Samsa metamorfozat într-o insectă. …. Este posibil ca și tu să fii spălat pe creier de vreme ce n-ai reacționat când doamna din spatele galantarului ți-a întins bucățica de telemea veche de oaie, ca s-o guști, să dai din cap, bună!, cât vă pun, domnu?, jumătate de kilogram, vă rog!, ca și săptămâna trecută. Numai că săptămâna trecută, kilul de telemea veche de oaie a fost 38 lei, în timp ce prețul în clipa în care te-ai simțit ca o gânganie era deja 52 lei. N-ai apucat să calculezi, o creștere de 36,8% într-o singură săptămână pentru telemeaua ta favorită de oaie, telemea veche, poftă veche, pune-ți pofta în cui! Ai observat în vitrină eticheta de 52 de lei, nu ți-a venit să crezi, dar până să apuci bucățica de brânză ca să-o guști te-ai simți ca o insectă. Puteai să reacționezi la fel ca pensionarii tăi, care mișunau în piață, dezamăgiți și irascibili, desfigurați de boli, de promisiunile lui Budăi că le va crește pensiile, de inflație, și să strigi la fel ca ei: hoților, ați scumpit brânza!, de ce-ați scumpit-o?, hoților, nu vă mai ajunge să ne jecmăniți!, vă reclam la Protecția Consumatorilor!, ne omorâți cu zile, o să murim de foame! …. Să cauți o explicație logică, plauzibilă, să iei în calcul creșterea prețurilor la curentul electric, la gaze, benzină și motorină, să te bagi cu gândul într-un talk-show TV, în care toți analiștii și politicieni dau vina pe guvern, pe modul cum s-a făcut liberalizarea pieței de energie, pe Virgil Popescu, cel mai înjurat ministru din ultimii 30 de ani, pe Putin și pe războiul său din Ucraina, dar nimeni nu spune apăsat că politica Uniunii Europene în domeniul energiei a fost proastă, bazată pe obsesia de a trece cât mai repede pe energiile regenerabile, scumpe și nesustenabile (iartă-mă, dar nici prețul la telemeaua ta nu-i sustenabil!), politica asta verde este un eșec!… Vânzătoarea te-a recunoscut drept un client zăpăcit și a insistat: „Gustați, domnu, e foarte bună!”. Tu ai dat din cap, ai căutat cu privirea o cale pe unde să fugi, nu-ți mai permiți kilul de telemea la 52 de lei, ai să cauți altceva, poate o brânză topită, poate ai să renunți definitiv la brânză, dar în niciun caz n-ai să mănânci lăcuste sau alte insecte omologate de Uniunea Europeană… Uite ce-a ratat Kafka: biata gânganie Gregor Samsa a sfârșit sub pat, slăbit și neputincios, în timp ce pe nările sale mai adia slab o suflare, apoi slujnica din casă l-a aruncat la gunoi, în loc să-l valorifice comercial, la un preț sustenabil, pe piața europeană, conform normelor UE. .….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Rata anuală a inflaţiei a scăzut ușor, la 15,32%, dar este dublă față de octombrie 2021. La ce alimente sunt cele mai mari scumpiri Rata anuală a inflaţiei a coborât în luna octombrie 2022, de la valoarea de 15,88% înregistrată în septembrie 2022, la 15,32%, adică o scădere de 0,56 puncte procentuale, arată datele publicate vineri, 11 noiembrie, de Institutul Național de Statistică. Față de octombrie 2021, când era 7,9%, rata inflației aproape s-a dublat în octombrie 2022. …. Totodată, potrivit INS, preţurile alimentelor au crescut în octombrie 2022, față de octombrie 2021, cu 20,5%, cele ale mărfurilor nealimentare au fost mai mari cu 14,3%, iar serviciile au fost mai scumpe cu 8,3%. Cele mai mari scumpiri la alimente față de octombrie 2021 au fost la zahăr (62%), ulei comestibil (43%) și cartofi (40%). De asemenea, alte scumpiri importante au fost la lapte (26,2%), la ouă (24,6%), cafeaua s-a scumpit cu 19%, iar țigările cu 7%, raportat la octombrie 2021. În plus, gazele s-au scumpit față de octombrie 2021 cu 40,7%, iar energia electrică s-a majorat cu 27%. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Foștii parlamentari ar putea deveni cei mai privilegiați dintre pensionari. Politicienii, ocoliți de reforma pensiilor speciale Propunerea Băncii Mondiale de reformă a sistemului de pensii speciale nu prevede modificarea condițiilor de pensionare a foștilor parlamentari. … În documentul elaborat de Banca Mondială sunt propuse reglementări pentru mai multe categorii de angajați ai statului ale căror condiții de pensionare sunt reglementate prin legi speciale: corpul diplomatic, funcționarii publici parlamentari, personalul aeronautic civil, procurorii și judecătorii, personalul auxiliar al instanțelor și angajații Curții de Conturi. …. Propunerile Băncii Mondiale nu vizau pensiile militare, a căror reducere nu o recomandă în contextul războiului din Ucraina, însă nici pe cele ale foștilor parlamentari. În cazul acestora din urmă, niciuna din recomandările Băncii Mondiale nu se poate aplica întrucât modul de calcul este cu totul altul. Dacă acest mod de calcul nu se schimbă în urma reformei sistemului de pensii speciale, foștii deputați și senatori ar fi cei mai avantajați dintre toți beneficiarii acestor pensii, într-o măsură chiar mai mare decât magistrații. Nefiind o profesie, ci o demnitate publică, pentru parlamentari pensia variază în funcție de perioada de timp, calculată în luni, în care au fost membri ai Camerei Deputaților și Senatului. Nu se pune problema unei vechimi minime care să fie crescută gradual…..Dacă aplicăm formula de calcul la nivelul actual al indemnizației brute a parlamentarilor, de 18.720 de lei, rezultă că pensia unui fost deputat/ senator care a avut un mandat complet este de 4.944 lei, iar pentru cei cu două mandate este de 9.888 lei. Aceste sume se adaugă la pensia pe care o primesc parlamentarii pentru activitatea profesională depusă înainte de a deveni membri ai Parlamentului….…” Integral: https://www.fanatik.ro
“De ce nu se sparge frăția dintre partide și site-uri. Legătura secretă: 28 de milioane de dolari de la PNL și PSD Peste 125 de milioane de lei (peste 28 milioane de dolari)* au plătit PNL și PSD pentru promovarea în presă și pentru propagandă în ultimele 21 de luni. Deși banii sunt publici, PSD refuză să spună spre ce site-uri s-au dus sumele, iar PNL începe să copieze modelul partenerului de guvernare. Lipsa transparenței cheltuirii banilor publici de către partidele politice este una din problemele semnalate repetat atât de societatea civilă, cât și de instituțiile internaționale – GRECO sau Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei. România are în vigoare din 2001 legea privind informațiile de interes public. Experții din societatea civilă precizează că o corectă aplicare a legii ar obliga partidele care încasează lunar subvenție, bani de la bugetul de stat, să ofere toate datele referitoare la contractele cu mass-media. Subvențiile încasate de partide în ultimii doi ani se apropie de 500 milioane de lei. Pentru presă și propagandă au ajuns peste 125 milioane de lei doar de la PSD și PNL, în intervalul 1 ianuarie 2021 – 30 septembrie 2022. PSD conduce topul cu peste 75 milioane de lei, iar PNL se apropie de 50 milioane de lei. În ultimii doi ani, în loc să crească transparența prin aplicarea legii 544/2001, partidele din actuala Coaliție de guvernare au devenit tot mai opace cu modul în care utilizează fondurile de la bugetul de stat. PSD a refuzat constant să ofere informații concrete despre site-urile care au primit bani publici pentru a promova articole pe baza unui contract, în timp ce PNL a procedat similar în 2022 Un proiect nou cu multe vulnerabilități de la AEP Autoritatea Electorală Permanentă propune un proiect de lege prin care spune că va mări gradul de transparență. O promisiune făcută de președintele AEP, Florin Mitulețu-Buică, dar care nu are acoperire deplină și în proiectul pus în dezbatere publică de Autoritate. Nici în dezbaterea publică organizată marți, președintele AEP nu a putut demonstra cum publicul va putea afla mai multe informații despre contractele încheiate de partide cu presa. … Societatea civilă a venit cu o propunere concretă: partidele politice care primesc subvenție să publice pe propriul site toate contractele peste 5.000 de euro. Ar trebui să fie prezentate date concrete despre obiectul contractului, beneficiar, suma, durata. AEP a refuzat să își asume, până în prezent, acest amendament, iar președintele Autorității a spus că va fi analizat. Autoritatea nu a venit însă cu o propunere proprie pentru a mări gradul de transparență, deși problema a fost semnalată în ultimii doi ani în anchetele Europa Liberă privind contractele partidelor cu presa, dar și de alte instituții media. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Punct de vedere asupra „proiectului de hotărâre a Guvernului privind declasificarea unor informații clasificate, cuprinse în documente ce aparțin Fondului Arhivistic Național, aflate în depozitele Arhivelor Naționale” … Niciunul dintre cei invitați, cu excepția celor care au lucrat la acest proiect – funcționari ai MAI și istorici apropiați viziunii ministerului – nu a primit sau citit înaintea acestei întâlniri proiectul amintit mai sus. Textul în cauză ne-a fost înmânat, la cererea celor prezenți, abia la sfârșitul întrevederii, deși acesta fusese cerut încă de la începutul întâlnirii. Reprezentanții MAI au spus că acest text ar duce la desecretizarea documentelor, ceea este în realitate foarte departe de adevăr. Reamintim că începând din 26 mai 2022 accesul la documentele deținute de ANR a fost sever restricționat, sub pretextul protejării unor așa-zise „informații clasificate” și, în urma unor recomandări ale Direcției Generale de Protecție Internă a MAI, după cum reiese din răspunsurile emise de ANR în toată această perioadă. Timp de șase luni, o comisie a cărei componență este necunoscută a lucrat la acest proiect de HG într-un mod lipsit de transparență, deși chestiunile în discuție țin în esență de accesul la informații într-o societate democratică, lucru garantat de Constituție și de celelalte legi care reglementează acest domeniu. Rezultatul lucrărilor comisiei în cauză este dezamăgitor. Textul propunerii de HG, aflat deja în circuitul de avizare guvernamental, și care nu a făcut obiectul unor consultări prealabile, nu face decât să confirme și să continue consemnele instituite de regimul comunist. Majoritatea covârșitoare a indicativelor „secret”, „strict secret” sau „strict secret de importanță deosebită” au fost aplicate abuziv de către structurile statului totalitar, din motive care țineau, în primul rând, de îngrădirea accesului cetățenilor români la informații esențiale. Decizia pe care comunitatea istoricilor și arhiviștilor o așteaptă de la noua Hotărâre de Guvern era ridicarea oricărui consemn impus de regimurile dictatoriale, care s-au succedat în România până în anul 1989, precum și includerea în prevederile acestei hotărâri de guvern și a documentelor deținute încă de creatori și deținători, asupra cărora planează și cel mai mare risc de distrugere. O astfel de decizie este în acord cu legile și valorile pe care România pretinde că se întemeiază și nu îi privește doar pe istorici și arhiviști. Ține în realitate de dreptul fundamental al accesului la informația publică și de necesitatea prezervării tezaurului național documentar. Pe fond, proiectul propus de Ministerul de Interne nu rezolvă problema accesului la documentele clasificate deținute de ANR, fiind încălcate drepturile consacrate prin Constituția României și tratatele internaționale ratificate de statul român, precum dreptul la învățare și cunoaștere, dreptul la informație, libertatea de a căuta, de a primi sau de a comunica și răspândi informații ori idei prin orice mijloace, fără amestecul autorităților publice, și independent de frontierele de stat. Textul proiectului de HG propune o declasificare a documentelor cu marcaje „secret de serviciu” și „secret”, al căror termen era oricum expirat, fiind păstrate consemnele de clasificare instituite de regimul comunist pentru documentele cu marcajul „strict secret” emise între 1972 și 1989. În cazul ultimei categorii, vor fi declasificate doar acele documente care au fost cercetate anterior, restul documentelor urmând să fie declasificate după împlinirea termenului de 50 de ani de la crearea lor. Această ultimă prevedere exclude de la cercetare toate documentele cu marcajul „strict secret” care au fost emise de regimul comunist între anii 1972 și 1989, aflate astăzi în depozitele Arhivelor Naționale ale României, și care nu au fost cercetate la sala de studiu a ANR. În același timp, proiectul nu propune nici declasificarea documentelor cu marcajul „Strict Secret de Importanță Deosebită” și nici a documentelor create înainte de 1989 și aflate încă la creatori și deținători. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Precizări eMag. Prețurile de Black Friday au fost în euro, nu în lei! …. ”Inflația este foarte mare și vă dați seama că ar fi imposibil să vindem produsele în continuare în lei. Am trecut la prețuri în euro, dar softul încă nu a făcut update. Nu e vina noastră că unii clienți mai creduli au crezut că un frigider poate costa 1000 lei în loc de 1000 euro, cum e în realitate”, a declarat Robert Acrișor, șeful diviziei relații cu clienți din eMag. ”Se numește țeapă. N-ați mai luat țeapă? Evident, era prea frumos să fie adevărat. Având o istorie de ani de zile de țepe date milioanelor de clienți, era și normal ca eMag să vină și de data aceasta cu o înșelătorie. N-au mai făcut reduceri false, ci pur și simplu au modificat prețurile după vânzare, făcându-le de aproape cinci ori mai mari”, spune Decebal Popescu, antropolog care studiază credulitatea românilor. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Sănătatea românească depinde de firmele verișorilor? În loc să construim sute de spitale, noi promitem că zugrăvim câteva zeci Ministrul Alexandru Rafila continuă să fie sedus de politica „zugrăvește peste, că e perfect”. …. Alexandru Rafila a spus despre infecțiile nosocomiale din spitale: „Suntem pe primul loc în Europa la trei dintre ele”. Alexandru Rafila a declarat despre soluțiile din Sănătate: „Dacă faci o reabilitare corectă (n.r. – a spitalelor), inclusiv cu înlăturarea unui strat de zidărie sau de tencuială şi se pun materiale care de cele mai multe ori au soluţii bactericide, e perfect”. …. Sorin Pâslaru, redactorul-șef al Ziarului Financiar, sugera că spitalele ar avea nevoie de 35 de miliarde de euro, iar sistemul educaţional din România ar avea nevoie de 20 de miliarde. Acesta este câmpul autentic de lucru pe 7-10 ani pentru refacerea de la zero a majorității spitalelor publice din România, nu pentru găsirea de scuze pentru continuarea „modelului-e-perfect” cu așa-zise reabilitări. Dacă miniștrii au alte agregate decât evaluarea ZF, nu sfera publică este cel mai bun loc pentru a le vedea și dezbate? …. Spitalele tencuite de Alexandru Rafila nu sunt pentru pacienții de acum, ci pentru cei din 2040. Cum vor arăta în două decenii echipamentele și protocoalele medicale? Crede cineva că niște clădiri imaginate la standardele anilor 60 sau 70 ale secolului trecut, date cu nițel var, reprezintă soluția în momentul în care cele mai numeroase generații din istoria României vor trece de 70 de ani? …. 
“Legea finanțării partidelor: Foarte multe propuneri negative, care ar putea afecta și mai tare transparența finanțării partidelor .… Septimius Pârvu: Pe de o parte cred că scopul este să rezolve o parte din problemele legate de subvenții. Încearcă să transparentizeze subvențiile… În momentul acesta în legislația nu este definită. Însă, pe lângă aceste aspecte pozitive, cred că vine cu foarte multe propuneri negative, care ar putea afecta și mai tare transparența finanțării partidelor, ar putea afecta modul în care funcționează Autoritatea Electorală Permanentă, accesul publicului la informații. Vreau să vă dau câteva exemple, cum ar fi eliminarea Curții de conturi din controlul pe care aceasta îl face în acest moment asupra subvențiilor. În acest moment, la cum arată legea, nici măcar nu mai vorbim despre subvenții. Vorbim de sume. Este un termen foarte neclar. Ce înseamnă sume, faptul că partidele primesc niște sume? Faptul că partidele există subvenții înseamnă că există și un control al Curții de Conturi. Să ne aducem aminte că Curtea de Conturi a fost foarte critică asupra modului în care funcționează Autoritatea Electorală Permanentă. În anumite rapoarte au existat comentarii dure legate de subvenții, legate de folosirea ilegală a subvențiilor. Așadar, rolul Curții de conturi este foarte important în supravegherea banilor publici. Un alt aspect este acela legat de modul în care ar putea să se angajeze șeful departamentului care se ocupă de controlul finanțării politice, în general. Modificările din propunerea Autorității Electorale Permanente ar elimina anumite bariere. Ar face accesul mai ușor, dar nu neapărat într-un sens pozitiv, în sensul în care ar scădea limita de cerințe pentru a deveni șeful acestui departament, inclusiv în ceea ce privește apartenența politică. Apartenența politică este un aspect esențial, mai ales în momentul în care controlezi finanțele partidelor. De asemenea, legat de banii care ar merge în campania electorală, la cum este formulat proiectul se înțelege că s-ar putea dubla sumele care pot fi alocate pentru campanie față de banii din acest moment. E adevărat că pentru anumite categorii, de exemplu consilier la nivel de consiliu local, primării, sumele erau destul de mici. Dar pentru președinte cresc de la 20.000 de salarii la 30.000 de salarii, ceea ce este o sumă foarte mare. Dacă ne uităm la cum este formulată legea, destul de neclar din punctul meu de vedere, am putea înțelege că partidul mai poate să vină încă o dată cu aceeași sumă cu care vine candidatul. Ceea ce ar însemna că ar crește foarte mult valoarea banilor, care sunt și rambursați. Sunt tot bani publici. O altă chestiune care cred că este problematică este aceea legată de accesul la informații. Autoritatea Electorală Permanentă încearcă să limiteze ce informații se pot cere. Noi facem constant cereri de informații la Autoritatea Electorală Permanentă. În practică nici nu ni se refuză, dar nici nu ni se furnizează. Cred că este o problemă în modul în care Autoritatea Electorală încearcă să definească ce informații poate furniza, în contradicție cu legislația existentă privind accesul la informații. ….” Integral: 
“Problema „crezului” în România – călătorind la „ia-mă, nene” sau la volan Legislația din România include numeroase prevederi ce au frecvent doar o legătură fragilă cu realitatea. Vedem destule situații de acest gen chiar și la nivelul Constituției. De exemplu, se spune că „[…] demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea […] reprezintă valori supreme […], şi sunt garantate” (art. 1(3)). De asemenea, „Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.” (art 34), „Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii” (art 33(1)), „Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.” (art 35(1)) etc.
“APADOR-CH: Proiectul de lege privind securitatea cibernetică militarizează Internetul ….. Directoarea executivă a organizației 
“Cel mai important general american: „Mult peste 100.000 de soldați ruși au fost uciși sau răniți în Ucraina” / Ce spune Milley despre retragerea din Herson Cel mai important general american a estimat miercuri că armata rusă a înregistrat „mult peste” 100.000 de soldați uciși și răniți în Ucraina și a adăugat că forțele armate ale Kievului au suferit „probabil” un nivel similar de pierderi, transmite Reuters. Declarațiile lui Mark Milley, comandantul statului major întrunit al SUA, reprezintă cea mai ridicată estimare americană a pierderilor ruse și vine în contextul în care Ucraina și Rusia se confruntă cu perspectiva unei potențiale pauze de iarnă în lupte, despre care experții spun că ar putea oferi o oportunitate pentru un anumit tip de negocieri. …. Unii experți spun că ultimul eșec al Moscovei ar putea permite Ucrainei să negocieze de pe o poziție de forță, în timp ce alții susțin că Rusia ar putea folosi negocierile pentru a câștiga timp în vederea refacerii și reechipării forțelor sale pentru o nouă ofensivă de primăvară. Milley a declarat că informațiile de la acest moment sugerează că Rusia chiar se retrage din Herson. Dar el a avertizat că ar putea dura ceva timp până la finalizarea operațiunii. „Nu le va lua o zi sau două, le va lua zile și poate chiar săptămâni pentru a retrage aceste forțe la sud de acel râu”, a spus Milley, estimând că Rusia avea probabil între 20.000 și 30.000 de soldați la nord de fluviul Nipru în acea zonă. Milley a spus că, până în prezent, conflictul a transformat între 15 și 30 de milioane de ucraineni în refugiați și a ucis probabil 40.000 de civili ucraineni…..” Integral: 
“România, penultimul loc în UE la venituri bugetare din taxe și contribuții sociale Eurostat, institutul de statistică european, a publicat datele privind ponderea în produsul intern brut ale taxelor și contribuțiilor sociale în statele membre. Statistica arată că, în termeni nominali, anul trecut, veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut cu 520 miliarde euro față de anul precedent. Trebuie să ținem cont, însă, că în anul 2020 încasările din taxe și contribuții au scăzut din cauza pandemiei. Totodată, în anul pandemiei toate statele membre au aplicat măsuri pentru a ajuta companiile să reziste în contextul crizei sanitare, inclusiv prin amânarea plății taxelor sau impozitelor către buget pentru o anumită perioadă. …. România și Irlanda sunt statele europene cu cele mai mici rate ale încasărilor din taxe și impozite ca pondere în PIB. Respectiv, România este la 27,3% din PIB, iar Irlanda încasează numai 21,9% din PIB. Cazul Irlandei este special în Uniunea Europeană, în sensul că alături de nivelul redus al taxelor stabilit în legislația fiscală, Irlanda oferă companiilor digitale care își așează reședință fiscală în această țară soluții negociate care în esență duc la venituri reduse încasate la bugetul de stat. ….De foarte mult timp, România este la coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB și implicit ponderea taxelor și contribuțiilor. …. Dincolo de ratele de impozitare, problema funcționării sistemului fiscal este esențială. În continuare, baza de contribuabili este redusă, mica evaziune este tolerată, pentru că altfel nu se explică înflorirea ei în anumite perioade, iar marea evaziune nu scade semnificativ. Rezultatele în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare rămân invizibile. România mai face o încercare prin planul național de redresare și reziliență și printr-o serie de măsuri de schimbare a legislației fiscale. Vom vedea cât de eficiente vor fi…..” Integral: 
“Adevăratul preț al decuplării Europei de gazul lui Putin: Cum s-au evaporat sute de miliarde de euro …. Prețurile gazelor naturale scad pe măsură ce rezervoarele de stocare se umplu în toate statele UE. Dar adevăratul preț al decuplării de gazul lui Putin este unul colosal, iar think thank-ul Bruegel de la Bruxelles a calculat că valoarea totală a gazelor suplimentare stocate în UE între 1 aprilie și 31 octombrie 2022 este de 107 miliarde de euro. Această sumă uriașă este echivalentă cu aproape dublul ajutorului total acordat de 
“Faza Stalin a lui Putin: izolat, paranoic și tot mai asemănător cu dictatorul sovietic în ultima sa perioadă / O analiză de Andrei Kolesnikov apărută în Foreign Affairs …. Din ce în ce mai mult, Putin însuși a ajuns să semene cu Stalin în ultimii săi ani, când liderul sovietic era cel mai paranoic și sever. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin se afla la putere de peste 20 de ani, iar de atunci și până la moartea sa, în 1953, și-a dus regimul la noi extreme autocratice: intoleranță sporită față de opiniile altora; suspiciune constantă față de apropiații săi; brutalitate ostentativă, cu adevărat nerușinată; și idei iluzorii și obsesive. La fel ca Stalin în ultima sa perioadă, Putin a petrecut și el mai mult de 20 de ani la putere (inclusiv interludiul său ca prim-ministru din 2008 până în 2012), iar în actualul său mandat prezidențial, care a început în 2018, a demonstrat, de asemenea, multe dintre aceleași calități. În acest timp, el a modificat constituția Federației Ruse pentru a reseta ceasul mandatelor sale prezidențiale, a orchestrat otrăvirea și arestarea liderului opoziției Alexei Navalnîi și a început un război cu consecințe devastatoare pentru întreaga lume. Acum, în 2022, Rusia s-a transformat într-o veritabilă autocrație personală. Prin îmbrățișarea ideologiei imperiale și naționaliste, prin reprimarea necruțătoare a societății civile și a oricărei forme de disidență și prin chemarea la arme a aproape întregii țări, Putin a reabsorbit aproape toate elementele clasice ale totalitarismului stalinist, de la cultul personalității la cultul morții eroice. … Pentru Putin, ca și pentru Stalin, procesul de luare a deciziilor se reduce la o singură persoană. Asociații și consilierii nu au aproape nicio capacitate de a-l influența pe tiran sau de a propune acțiuni alternative. …. Elitele de astăzi se tem de Putin, dar se tem și mai mult unele de altele, la fel ca predecesorii lor în timpul lui Stalin. La fel ca și potentatul sovietic, Putin preferă să stea ascuns în numeroasele sale reședințe, unde s-a izolat atât la nivel politic, cât și uman. Să luăm ca exemplu reședința lui Putin din Soci, unde își petrece din ce în ce mai mult timp. …. PUTIN ÎN IARNĂ Folosirea forței militare pentru a rezolva problemele – ceva ce pare aproape anacronic în secolul XXI – este o altă tactică pe care Putin a moștenit-o de la Stalin. Amintiți-vă Războiul de Iarnă din 1939. Chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin nu a reușit să obțină de la Finlanda concesiile teritoriale pe care le dorea, așa că a lansat o invazie. La fel ca și Putin în Ucraina, Stalin a vrut să pună mâna pe părți de teritoriu pe care le considera importante din punct de vedere strategic, ca zonă tampon în cazul unui atac asupra propriei țări. Și, la fel ca în cazul acțiunilor „defensive” ale lui Putin în Ucraina, Stalin a căutat un pretext și a simulat o provocare la graniță, permițând forțelor Moscovei să pornească „în mod legitim” un război. În ambele cazuri, dictatorii au vorbit despre o acumulare de trupe inamice care, de fapt, nu exista. Și amândoi au subestimat drastic determinarea poporului a cărui țară o invadau de a rezista: așa cum Stalin se aștepta ca proletariatul finlandez să își copleșească practic tovarășii din clasa muncitoare cu buchete de flori, Putin a presupus că ucrainenii îi vor întâmpina pe soldații ruși ca pe niște eliberatori. S-a dovedit că ambii autocrați s-au înșelat amarnic. Chiar și folosirea de către Putin a separatiștilor pro-ruși a fost o invenție stalinistă. Când Putin a încheiat un pact cu administrațiile create artificial în Donețk și Luhansk, el a călcat pe urmele lui Stalin, care a stabilit o conducere alternativă finlandeză controlată de Kremlin și apoi a încheiat un acord cu regimul marionetă. Afirmația lui Putin potrivit căreia guvernul Ucrainei era un simplu paravan pentru puterile occidentale belicoase a fost, de asemenea, un ecou al declarațiilor lui Stalin cu privire la Războiul de Iarnă. ….” Integral: 
“Capcanele plafonării prețurilor. Cazul lemnului de foc La începutul lunii octombrie a.c., guvernul plafona prețul lemnului de foc. Era o măsură prin care Executivul spera să ajute populația, pentru că în România sunt în continuare aproximativ trei milioane de gospodării care se încălzesc cu lemn de foc. Desigur, decizia avea și un aspect social și electoral. Dar, a fost foarte puțin gândită din punct de vedere economic. Plafonarea prețului lemnului de foc a fost luată fără consultarea actorilor pieței. Dacă guvernul ar fi avut un dialog cu reprezentanții firmelor ar fi aflat că piața lemnului se afla deja într-o criză a prețului din cauza nivelului redus de materie primă scos la vânzare. Nu era vorba doar despre lemnul de foc, ci, în general, lemnul pus pe piață pentru fabricarea mobilei. De o bună bucată de vreme, cantitatea de lemn recoltată din păduri era scăzută, drept urmare prețul a crescut mult și destul de rapid. În aceste condiții, ideea plafonării nu era deloc cea mai bună. Iar prețul ales de guvern, 400 lei pentru un metru cub, era practic rupt de realitatea pieței. De altfel, foarte rapid după măsura de plafonare luată de Executiv, efectele au început să se vadă. Nu în sensul dorit de guvern, ci, dimpotrivă, prețul a crescut mai mult decât nivelul plafonat, iar piața s-a blocat. Mulți dintre comercianții de lemn au refuzat să mai vândă la prețul plafonat, respectiv nu s-au mai aprovizionat cu această materie primă. Patronatele și specialiștii din industria lemnului au avertizat guvernul că plafonarea va aduce mari perturbații în piață. Așa s-a și întâmplat. Mai întâi, depozitele de lemn de foc au încetat să se aprovizioneze. 
“Sala de sport – peștera lui Ali Baba cel mic La începutul anilor 2000, în anii preaderării României la Uniunea Europeană, instituțiile de învățământ românesc s-au bucurat de grația unui prim-ministru care se ocupa de multe și mărunte. Reputația ilustrului politician s-a tot diminuat public de atunci încoace, iar numele său a ajuns sinonim cu orice altceva decât traiectoria civilizațională a României, la care, paradoxal, și-a pus, totuși, umărul – de la tentative de suicid în văzul camerelor de luat vederi (ketchup + fular Burberry), pe fond de fapte penale, până la opere de autor în zece volume, conținând minutele ședințelor de guvern, interviuri și păreri personale scrise la cald sau manuale de drept, inspirate masiv din cele occidentale. …. Una dintre contribuțiile sale indimenticabile, mirosind a reformism contrafăcut, a fost să se construiască săli de sport și să se reamenajeze patrimoniul material al unităților de învățământ publice. … În cel mai fericit caz, sălile de sport sunt întrebuințate în afara programului normal al orelor de Educație fizică și sport fie pentru antrenamente suplimentare ale profesorilor de profil din școală (competiții și concursuri), fie pentru același tip de activități organizate de către un club sportiv de stat. Părintele nu plătește nimic, iar elevul se bucură de șansa de a practica un sport recreativ sau de performanță. În cel mai realist caz, aceleași săli de sport pot fi închiriate și de către asociații sportive private, care derulează activități cu caracter sportiv seara, după încheierea orarului de curs, cu elevi ai școlii sau din alte unități de învățământ. În pofida faptului că sumele sunt mici, acestea, adunate gospodărește lună de lună, constituie o sursă de resurse extrabugetare pentru școala care închiriază sala de sport (atragerea de fonduri extrabugetare este un deziderat al școlii românești din prezent), sume din care se pot cumpăra echipamente sportive sau se pot face investiții punctuale în laboratorul de informatică sau în cele de științe, dar și pentru primărie, care își însușește, prin lege, jumătate din banii obținuți prin chirii….. În România, sălile de sport, aparținând de drept Consiliului Local, deci statului român, au și alte utilizări decât cele firești. Ele pot fi spații de miuță pentru niște băieți de vârstă medie, care vor să facă și ei mișcare seara târziu, eventual după ora 10:00. Dacă se întâmplă să cadă într-o noapte de weekend, merg și câteva beri, măcar trei pungi de semințe de dovleac și o mână de neveste/concubine vesele fiindcă așa e în tenisul de picior. Dacă s-ar întâmpla, Doamne ferește!, vreun accident vesperal, ar lua foc ceva, poliția nu ar ști ce să treacă precis în procesul-verbal de la fața locului: cine erau domnii și doamnele astea? Romică, Bujie, Boss, Marinela, voi să fiți? De unde vin? Ce căutau în sala de sport la acea oră și în ce calitate? …. Societatea românească este țesută în zonele sale de penumbră, care nu sunt puține, din mirări, oftaturi, nervi, fatalisme, poale-n cap, concesii și resemnări care îngăduie și aprobă venalitatea până și în sălile de sport ale unor școli dotate submediocru, unde performanța sportivă este excepțională pentru că regula, ei bine, nu există. ….” Integral: 
“Xi reales la al XX-lea congres …. Xi Dada (Unchiul Xi; „Unchiule Xi, te iubim!” îi strigă gloata extaziată și recunoscătoare, nu se știe exact pentru ce) s-a reales la al XX-lea Congres în funcția de secretar general al Partidului Comunist Chinez, a avut grijă să fie și șeful forțelor armate urmând ca în martie 2023 să fie reales și în funcția (mai mult simbolică) de președinte al Republicii China. Ultimul care a cumulat funcția de secretar general al partidului și președinte al republicii a fost veteranul Hu Jintao, cel simbolic evacuat (fără scrupule) de la lucrările Congresului pe motiv că l-au lăsat puterile din cauza vârstei și a suferințelor sale
“Ceremoniile realității: De la „stenogramele PSD“ la fluturașii cu pensii speciale 
“COP27 și o posibilă definiție a nebuniei Nebunia înseamnă să faci același lucru în mod repetat și să te aștepți la rezultate diferite. Această remarcă binecunoscută este atribuită de obicei lui Albert Einstein. Deși este posibil ca 
“Ministerul Agriculturii acuzat că ocrotește „băieții deștepți” din agricultură în detrimentul fermierilor cinstiți (Asociaţia Crescătorilor de Vaci Holstein RO) ….. Vedem că laptele pe rafturile magazinelor depășește zece, unsprezece lei. Cu cât îl vând producătorii de lapte și cum reușesc să nu meargă în pierdere? Costurile în momentul de față se află între 2,7 și 3 de lei. Peste 70 % dintre fermierii organizației noastre dar și fermieri, partenerii organizației noastre sunt în momentul de față pe pierdere. Numărul fermierilor care au avut un an agricol bun și sunt fermieri cu cultura mare reușesc să mai transfere o parte din profitul din acea zonă către vaca de lapte. Însă aceste cazuri sunt foarte puține. Și venim după doi-trei ani de secetă, când fermierii abia reușesc să-și să-și acopere să-și acopere costurile. Per ansamblu situația este este dramatică iar numărul animalelor care merg spre abator a crescut foarte mult. În urmă cu câteva luni vorbeam de o medie de 500- 600 de animale care erau abatorizate zilnic. În momentul de față, pe lângă faptul că vorbim de multe abatoare care utilizează la maxim capacitatea lor de stocare piața europeană este este scăzută, este foarte foarte jos. Polonia vine cu foarte multă carne în piața europeană. Iată că dacă mulți dintre fermieri considerau ca fiind o opțiune aceasta de a vinde animalele către abatoare ne trezim în situația în care multe abatoare fac programări pe o lună chiar până la două luni cu animale pentru pentru sacrificare. Sacrificarea vacilor înseamnă practic că fermierul își desființează afacerea? În mod normal, o sacrificare este o scoatere din efectiv de necesitate. O sacrificare de necesitate tehnologică este undeva între 20 și 25 %, în funcție de specificul fiecărei ferme. Însă în momentul de față pentru că mulți fermieri nu au reușit să-și realizeze stocurile de furaje această sacrificare de necesitate ajunge și până la 50 %. Multe dintre animalele bune ale fermei merg spre abator. Fermierul a început să facă o triere la sânge a animalelor. Nu doar cele care au anumite probleme de sănătate sau probleme legate de capacitatea animalelor de a rămâne gestantă sau de producție merg la sacrificare. În momentul de față încep să abatorizeze și animale cu producții mici și medii. Așadar, vom avea mai puțin lapte românesc pe rafturi și vom avea mai mult lapte din Polonia sau Ungaria? Dau două exemple la întâmplare. Este foarte posibil ca laptele românesc să fie din ce în ce mai mai mai puțin. Atât timp cât Ministerul Agriculturii nu vine cu niște soluții de urgență. La nivel european, la nivel regional Polonia, Ungaria sunt țări din care procesatorii din România achiziționau foarte mult, foarte mult lapte. În momentul de față și acolo avem o problemă cu asigurarea autosuficienței. Dacă Polonia era asigurată în proporție de 120- 130 %, acum vorbim de maxim 90 %. România asigură aproximativ 35- 40 % din necesarul de lapte în intern. ….
“Bugetul pierde lunar 4 miliarde de lei contribuţii prin neincluderea a şase grupuri vulnerabile (studiu) …. 86% dintre respondenți simt că le-a fost refuzat pe nedrept un credit cel puțin o dată în viață, inclusiv din cauza statutului lor social. În același timp, 57% din populația activă are încredere că va avea un trai decent după pensionare. Cu toate acestea, un procent similar simte că vârsta de pensionare este prea departe ca să se preocupe de pe acum și doar jumătate dintre respondenți se așteaptă să trăiască până la această vârstă și, deci, consideră că merită să pună bani deoparte pentru pensie, potrivit Mediafax.ro. Cele șase grupuri invizibile analizate au fost: fermierii de subzistență, micii antreprenori, familiile monoparentale, muncitorii la negru, șomerii cu vârsta între 55 și 64 de ani și pensionarii în risc de sărăcie și excluziune socială. Potrivit datelor obținute din cercetare, milioane de români fac parte din cel puțin unul dintre aceste grupuri și includerea lor în economia formală ar putea angrena contribuții cumulate la bugetul național de aproximativ 4 miliarde de lei lunar. La nivel declarativ, 19% dintre respondenți cunosc pe cineva care lucrează la negru și, potrivit estimărilor, sunt peste 537.000 de persoane care prestează muncă nedeclarată. La nivelul anului 2022, economia informală a României este estimată la 29,03% din PIB. Cei care fac parte din această categorie nu au acces la servicii sociale sau de sănătate, iar cei mai mulți trăiesc de pe o zi pe alta și au dificultăți în a beneficia de sprijin financiar sau în a participa la cursuri de pregătire pe termen lung. Din punct de vedere socio-demografic, riscul de a lucra la negru este semnificativ mai ridicat în rândul bărbaților, al tinerilor, în București și în urbanul mare (peste 200.000 de locuitori), dar și al familiilor monoparentale. Lucrătorii la negru, alături de fermierii de subzistență înregistrează cel mai ridicat nivel de neîncredere în sistemul de pensii (56%). Cine sunt adulții din categoriile sociale vulnerabile Fermierii de subzistență. În prezent, în România sunt peste 548.000 de ferme de subzistență, care generează un venit brut pe gospodărie de 553 de lei. În ciuda faptului că fermierii de subzistență sunt percepuți pozitiv de către societate și că produsele lor sunt considerate mai bune și mai ieftine decât cele din supermarket, ei se consideră una dintre cele mai precare categorii sociale. Cercetarea a relevat că, pentru a-și îmbunătăți nivelul de trai, membrii acestui grup au nevoie de competențe de management și de înțelegere a legislației, alături de resursele necesare pentru a crește gradul de asociere și pentru a accesa piețe cu un flux de desfacere constant. ….” Integral: 
VILELE UNUI PADURAR-SEF Fostul director adjunct al Romsilva, regia națională care ne administrează pădurile, a scos la vânzare casele construite chiar pe terenul despre care procurorii anticorupție susțin că l-a primit ca mită de la un subaltern Lângă „Paradisul Verde”, cartierul din Corbeanca aflat la 30 de kilometri de capitală, un pădurar-șef a construit trei vile pe un teren plin de probleme. Le-a scos recent la vânzare pentru 750 de mii de euro. Cezar Răduță era directorul Direcției Silvice Ilfov în urmă cu cinci ani, când a pus mâna pe terenul pe care încearcă să-l vândă acum cu tot cu noile construcții. L-a obținut atunci la schimb cu o mașină veche, tocmai pentru că proprietarul susținea că pe teren nu se poate construi nimic. În 2017 Răduță se trezește că unul dintre subalternii săi îi spune că are o problemă cu un teren din Corbeanca. Vrea să-l vândă, dar nu poate. Sub teren, susține proprietarul, ar fi mai multe conducte de petrol care blochează orice construcție la suprafață și alungă cumpărătorii. Răduță îi propune rapid un schimb. Îi oferă un Audi A4 decapotabil, vechi de zece ani. Autoturismul mai valora atunci doar 5000 de euro, dar subalternul e de acord cu schimbul. Detaliile apar în dosarul penal în care Răduță a fost deja trimis în judecată, la finalul anului trecut, pentru luare de mită. Iar șpaga e, potrivit procurorilor anticorupție, chiar terenul – problemă. Alexandru Constantin, proprietarul terenului, fusese angajat de Răduță la Direcția Silvică cu aproape un an și jumătate înainte de schimb. Îl angajase ca „pădurar de vânătoare”, deși nu avea pregătirea necesară. „Constantin Alexandru nu are studii silvice conform legii în vigoare la momentul angajării, ci doar un certificat de calificare profesională“, susțin procurorii în timpul anchetei. Răduță și Constantin se cunoșteau de la partidele de vânătoare. Erau și membri într-o asociație de profil. La audieri, Constantin, acuzat la rândul lui de dare de mită, a negat c-ar fi comis o infracțiune: „Îl cunoșteam pe acesta (Răduță) dar nu eram în relații cu el. Nimeni nu mi-a solicitat niciun fel de șpagă pentru angajare”. Cei doi scapă inițial de acuzațiile de corupție, după ce în 2019, după cteva luni de anchetă, DNA clasează dosarul. ….” Integral: 
“Țară în service | Cum nu câștigă România bani din minerit nici măcar când cărbunele e profitabil Încă din toamna anului trecut, energia electrică produsă din cărbune este mai ieftină decât cea produsă din gaze naturale, ca urmare a majorării masive a prețului combustibilului gazos după pandemie. Nici măcar în acest context avantajos, companiile de stat românești – complexele energetice din Gorj și Hunedoara – nu reușesc să fie profitabile și să producă energie care să compenseze scăderea producției la gaze. Motivul poate fi identificat în programul ratat de restructurare a minelor din România. Teoretic, Bucureștiul și-a asumat că va închide până în 2032 toate minele în cadrul unui program european de protejare a mediului. Până în vara lui 2021, statul român prin Complexul Energetic Hunedoara și Complexul Energetic Oltenia pierdeau bani din cauza prețului foarte mare de producție și comercializare a energiei electrice și termice produse prin arderea cărbunelui. De altfel, România a acordat, la finele anului trecut, un împrumut guvernamental de 900 de milioane de euro pentru revitalizarea activității de la complexul energetic din Oltenia, cel mai important din România. …. Dumitru Chisăliță, expert în domeniu și președintele Asociației Energiei Inteligente, crede că România trebuie să facă investiții de peste 100 de miliarde de euro, poate chiar 150 de miliarde pentru a putea supraviețui energetic fără cărbune. “Fără crearea unui nou sistem energetic, nu se poate elimina producerea energiei electrice pe bază de cărbune. Asta înseamnă, apariția de noi capacități de producție, sisteme de transport energetice eficiente și eficace, sisteme de stocare și echilibrare și noi tehnologii de folosire a energiei – încălzire, apă caldă, preparare hrană, transport, instalații industriale etc. – , care să îndeplinească condițiile de taxonomie, presupun costuri de peste 150 de miliarde de euro”, explică acesta. Pentru moment, nu există proiecte consistente în acest domeniu. …. Cum a ajuns cărbunele profitabil În ultimele trei luni, mai toate statele membre ale Uniunii Europene au ars cărbune pentru a păstra gazul pentru rezervele de iarnă, conform unor directive ale Comisiei Europene. În acest nou context, nici închiderea minelor din România nu mai este așa sigură, cel puțin în opinia sindicaliștilor. „Planul de restructurare este deja încălcat, nu mai este respectat. Este clar că nu mai pot respectate termenele asumate de închidere a minelor. Toată lumea din sistem cred că este conștientă că, în momentul de față, nu se poate fără cărbune din punct de vedere al asigurării energiei. În Europa, nu există alternativă la cărbune. Se va miza, în perioada următoare, pe cărbune în statele din Uniunea Europeană și, inclusiv, în România”, ne-a explicat Gabriel Căldăruș, președintele Sindicatului Mine Oltenia. În plus, în ultimul an, energia electrică produsă din cărbune a ajuns să fie mai ieftină decât cea din gaze. ….” Integral: 
“România, noiembrie 2022: sfârşitul iluziilor La aproape un deceniu de la tragedia de la “ Colectiv” , energia revoltei morale care a animat societatea românească în anii care au urmat pare epuizată. Treptat, capacitatea de reacţie a comunităţii de cetăţeni a fost subminată de un sentiment al resemnării şi al retragerii. Epoca de frică, control şi angoasă a pandemiei a fost capătul de drum al acestui traseu ce marchează nu doar o abandonare a angajării , ci şi despărţirea de iluziile care au hrănit potenţialul de mobilizare şi de contestare. Căci mai importantă decât oboseala care s-a instalat, progresiv şi inevitabil, este confruntarea cu fragilitatea speranţelor şi iluziilor colective. Deceniul de manifestaţii şi de opoziţie a condus la majoritatea parlamentară de acum. Imaginea României de la finele lui 2022 este aceea a mediocrităţii politice ce pare de nezdruncinat în formidabila ei alcătuire monolitică. Abandonată a fost iluzia posibilităţii de a grăbi schimbarea prin apelul la energia contestatară a străzii : extraordinara longevitate a solidarităţii ce a urmat adoptării OUG 13 a a fost , istoric privind, fenomenul care a precipitat retragerea de acum. Ambiguitatea şi apatia care ne înconjoară traduc realitatea unui fapt brutal : cu excepţia arestării şi marginalizării lui Liviu Dragnea, nici o mutaţie de adâncime nu a fost provocată de cei care au ales să reziste, în acele clipe. Liviu Dragnea a ieşit din scenă, dar proiectul lui de a domestici instituţiile şi de a castra statul de drept a mers mai departe. Inamicii ca şi complicii lui din PSD sunt, acum, parte a majorităţii alcătuite de preşedintele Iohannis. Abandonată a fost şi iluzia că procurorii şi judecătorii pot acţiona ca un substitut al bunei guvernări. Lupta împotriva corupţiei a fost investită cu un statut de devoţiune religioasă- regenerarea României avea să fie adusă de cei care urmau să lichideze, temerar, răul din rădăcini. Dar acest rău care ne bântuie este unul politic, iar soluţia nu poate fi decât una politică. Justiţia nu se poate transforma în factorul ce înlocuieşte acţiunea de administrare a unui stat, una realizată prin mijloace şi alegeri politice. Abandonată este şi iluzia suflului mesianic al oamenilor noi meniţi să scoată România din adormire. Absenţa opoziţiei în Parlamentul de acum este şi efectul acelui amestec de naivitate şi de orgoliu ce a mimat orice tentativă de maturizare a partidelor ce aspirau la un monopol al purităţii morale. Impasul de acum este consecinţa proiectelor salvaţioniste. 
“Europa riscă să se confrunte cu o criză a gazelor naturale iarna viitoare, avertizează Agenţia Internaţională a Energiei Europa riscă să nu aibă suficiente gaze naturale în iarna 2023-2024, a avertizat joi Agenţia Internaţională a Energiei (AIE), care a îndemnat guvernele „să acţioneze imediat”, în special prin diminuare cererii de gaz, scrie Agerpres, prelând AFP. Aproximativ 30 de miliarde de metri cubi de gaz ar putea lipsi Europei anul viitor în cazul unei opriri complete a livrărilor din Rusia, dar şi ca urmare a creșterii economice a Chinei, ce ar urma să absoarbă o mare parte din gazul natural lichefiat (GNL), estimează AIE. Într-un asemenea scenariu, depozitele europene de gaze vor fi umplute doar la un nivel de 65% la începutul iernii 2023-2024, faţă de 95% în prezent. „«Perna» oferită de nivelurile rezervelor actuale, precum şi scăderea recentă a preţului gazului şi temperaturile neobişnuit de blânde, nu ar trebui să conducă la concluzii prea optimiste despre viitor”, a mai avertizat AIE. …. Vara aceasta, umplerea depozitelor de gaz a fost favorizată de „factori-cheie care s-ar putea să nu se mai repete în 2023”, a atras atenţia directorul AIE, Fatih Birol, în cadrul unei conferințe de presă. El a menţionat astfel poziţia Rusiei, ţară care, în pofida sancţiunilor ce i-au fost impuse pentru agresiunea contra Ucrainei, a livrat totuşi în volume aproape normale gaz Europei în primul semestru al anului, abia apoi aceste livrări fiind diminuate, iar ulterior sistate complet prin gazoductul Nord Stream. 
“J`accuse: toți suntem vinovați de bullying-ul și violența din școli! Ziua Anti-bullying: Prima zi de joi din luna noiembrie a fiecărui an a fost proclamată de către UNESCO, în 2019, drept „Ziua Internațională împotriva Violenței și Bullying-ului la Școală, inclusiv Cyberbullying” (International Day against Violence and Bullying at School including Cyberbullying). Se recunoaşte astfel că violența școlară, sub toate formele sale, constituie o încălcare a drepturilor copiilor și adolescenților la educație, la sănătate și bunăstare. Pentru că îmi este greu să mai trec cu vederea ceea ce se întâmplă în multe din școlile noastre, am întocmit acest rechizitoriu public, cu dorința manifestă de a atrage atenția asupra lipsei noastre de responsabilitate. A tuturor. 1 Bullying-ul este conflictul generat de un elev cu efecte umilitoare pentru un alt elev și care are loc, în mod repetat, în fața altor elevi. A existat dintotdeauna, dar s-a accentuat în ultimii ani pe fondul nerespectării generalizate a regulilor din școli. Un ultim studiu în domeniu arată că: 25% dintre elevi sunt agresori, 50% sunt victime și 80% sunt martori ale bullying-ului. 2 Este plin internetul de cărți și studii despre acest fenomen. Aproape că nu există școală în care să nu se fi desfășurat vreun proiect anti-bullying sau care să nu se laude pe net cu vreo prezentare sau studii pe acest subiect. Cifrele ne arată realitatea crudă: reglementări inutile și programe fără rezultat sustenabil. 3 Confuzia care se face între violența școlară și bullying este incredibil::contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/11/colaj-umf-craiova-1.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Am numărat 22 de familii la Universitatea de Medicină din Craiova. Majoritatea lucrează și la spitalele de stat, rezultă câștiguri uriașe Rector, decani, profesori, Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova pare o mare familie, unde oamenii au timp să lucreze și în spitale, mai ales cele de stat, dar și la firmele personale. Iar câștigurile sunt cu mult peste medie, scrie Valeriu Nicolae într-un nou articol pentru cititorii Libertatea. Conducerea Universității de Medicină și Farmacie din Craiova (UMFC) este asigurată de un rector, patru prorectori și un director administrativ. Până aici, șase persoane. Pe pagina unde sunt prezentate declarațiile de avere, mai apar alte două nume: un fost rector și un fost prorector care încă sunt în universitate. În total, opt. Am mai pus lupa pe un alt fost rector și fiul său, astăzi decan la Facultatea de Medicină. În total zece. Dintre aceștia, nouă au soțiile sau soții angajați ca și ei la UMFC – adică 90%. E mult prea mult să vorbim despre o întâmplare. Iar lanțul coincidențelor continuă. Fără directorul administrativ, numărăm nouă medici. Opt dintre aceștia au soțiile, ca și ei, angajate și la un spital de stat din Craiova. Procentaj 88,88%. Media câștigului pe familie de medici (soț și soție) este de 770.855 de lei net pe an (aproape 65.000 de lei pe lună). Au, în total, 14 case și 14 apartamente – o medie de 1,9 case și 1,9 apartamente pe familie, cu un total mediu de 546,5 metri pătrați. Plus câte două mașini de familie. Vorbim de câștigurile din 2021, așa cum au fost prezentate în declarațiile de avere din 2022. O mare familie În total, am găsit în aceeași situație la UMFC 22 de soți și soții. Nu am mai numărat copiii sau alte rude apropiate. Și nici nu m-am uitat la toate spitalele de stat din Craiova – doar la două din cinci. Mai clar, sunt minimum 22 de familii angajate la o universitate mică din provincie și, în același timp, la spitale de stat. Media câștigului acestor familii este de 631.643 de lei pe an. Media metrilor pătrați locuibili peste care sunt proprietari este de 451 mp. Jumătate dintre ei au și afaceri private pe lângă minimum două slujbe la stat (universitate și spital), cu un profit mediu de 1.597.933 de lei pe an. Probleme sunt multe: de la declarații de avere completate aiurea până la relații cu partidele politice sau acuzații de corupție. Un rector, soția și două firme Universitatea de Medicină și Farmacie din Craiova (UMFC) are cel mai tânăr rector din țară, pe domnul Dan Ionuț Gheonea. Soția domnului Gheonea lucrează, la fel ca și soțul, atât la Universitate, cât și la un spital de stat. DIn declarația de avere a domnului rector aflăm că statul minunat i-a plătit, în 2021, doamnei Gheonea 227.000 de euro brut pe an, din care ea primește net 133.000 de euro (peste 11.000 de euro pe lună!) din cinci locuri de muncă. Are și o mică afacere, care face și ea un profit net de peste 7.000 de euro pe lună. …. Pe lângă asta, soții mai au o afacere care le mai aduce 7.000 de euro net pe lună. În total, câștigă net peste 26.000 de euro lunar. ….” Integral: 
“Indemnizații pe viață. Peste 7.000 de lei pe lună pentru doi foști miniștri, unul dintre ei milionar …. Printre cei nominalizați de ministerul Educației se află doi foști miniștri: Anton Anton și Pavel Năstase. Indemnizația reprezintă echivalentul a trei salarii minime brute pe țară și este neimpozabilă, adică 7.650 de lei pe lună. În 2017, Pavel Năstase a fost propus de PSD ca ministru al Educației în guvernul Sorin Grindeanu. Pe atunci, Năstase era președintele Senatului Academiei de Știinte Economice (ASE) si a fost rector al instituției. La data numirii, el era unul dintre cei mai bine plătiți oameni din sistemul românesc de învățământ. Potrivit declarației de avere din 2020, avea depozite de 2,7 milioane de lei și 136.000 de euro. În 2019, Pavel Năstase a primit un salariu de 224.000 de lei de la ASE și 107.000 de lei de la Institutul Național de Administrație, adică 27.000 de lei pe lună. În urma votului de astăzi, Năstase mai primește 7.000 de lei lunar. Propunerea năstrușnică a lui Anton Anton În 2008, Anton Anton era ministru al Educației în guvernul Tăriceanu. Ulterior, ales deputat ALDE, PRO România și apoi PSD, Anton Anton a ocupat funcția de ministru al Energiei în guvernul Dăncilă. „Și lui îi datorăm criza energetică din țară. Nu a făcut nimic pentru ca România să devină mai independentă din punct de vedere energetic. Drept răsplată, PSD-PNL propun să i se dea câte 7650 lei lunar, drept mulțumire pentru moștenirea lui”, 
“Trei ONG-uri critică legea AEP de finanțare a partidelor. Bani publici la discreție, fără transparență și fără controlul Curții de Conturi Legea propusă de AEP pentru finanțarea partidelor politice acordă subvenții și deconturi la discreție partidelor politice puternice, fără transparență și cu eliminarea Curții de Conturi din circuitul de control, și acordă puteri discreționare șefului AEP, spun trei organizații neguvernamentale. Proiectul de finanțare a activității partidelor, pus în dezbatere publică de Autoritatea Electorală Permanentă, „este departe de a-și atinge obiectivele, mai ales în ceea ce privește transparența finanțării publice a partidelor politice”, spun experții de la Centrul pentru Inovare Publică, Expert Forum și de la Coaliția Cod Electoral ACUM. În schimb, proiectul propus de AEP „aduce puține îmbunătățiri și are numeroare carențe”, având prevederi care „pun sub semnul întrebării buna credință a inițiatorului”, arată cele trei organizații neguvernamentale. Cele trei organizații propun ca, prin modificările făcute, să crească transparența folosirii banilor publici de către partidele politice și mai multă integritate în domeniul finanțării lor. „Sunt introduse tot felul de modificări care pot face mai mult rău legislației privind finanțarea partidelor, dar cea mai mare problemă probabil e cea legată de eliminarea Curții de Conturi” din circuitul de control, a declarat Septimius Pârvu, de la Expert Forum, într-o discuție cu Europa Liberă. De asemenea, spune expertul, proiectul propus de AEP chiar limitează accesul la informație, pentru că definește ce se poate cere și ce nu se poate cere de la Autoritatea Electorală Permanentă din punctul de vedere al acccesului la informații publice, ceea ce încalcă inclusiv legea în domeniu. Mai mult, șeful AEP a cerut bani pentru partide, depășindu-și competențele și rolul pe care îl are: de a controla partidele. ….” Integral: 
“Proiect de lege cu impact major asupra spațiilor verzi: crește de trei ori suprafața pe care se pot face „dotări” în parcuri, pe spațiile verzi retrocedate s-ar putea construi Un proiect de modificare a Legii spațiilor verzi propune ca pe până la 30 la sută din suprafața parcurilor să se poată construi alei, terenuri de sport, locuri de joacă, spații culturale, terase și chioșcuri, față de 10% cât este acum. Deși a pornit de la o idee bună, ca parcurile să devină mai atractive, prevederea a stârnit controverse deoarece folosită abuziv riscăm să avem mai multe betoane, pavele și cârciumi. În proiectul de lege este păstrată prevederea mai veche că terenurile retrocedate, încadrate la categoria curți- construcții, adică aproape toate spațiile verzi din București, nu mai pot fi încadrate ca spații verzi dacă au fost retrocedate, fără să fie expropriate. …. De asemenea, proiectul propune că și ”construcțiile, lucrările şi amenajările executate fără autorizație de construire pe spații verzi pot fi desființate, pe cale administrativă de autoritatea administraţiei publice competente, fără emiterea unei autorizații de desființare și pe cheltuiala contravenientului, inclusiv cu refacerea spațiilor verzi afectate”. …. Integral: 
