Author: desy.demeter


Revista Presei – 11 ianuarie.”Când banii nu au miros, gazele lui Aliyev miros mai bine decât cele ale lui Putin!”

Winter Lodges: Cozy Places to Book for Snowy GetawaysBuna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 ianuarie! Avertizarea cod portocaliu de ploi vizează județele Prahova, Buzău, Vrancea și zona montană din Dâmbovița. În intervalul menționat vor fi precipitații abundente, iar prin acumulare, pe tot parcursul intervalului, se vor înregistra cantități de precipitații în general de peste 50-60 l/mp. Precipitațiile vor fi sub formă de ploi în zonele joase de relief și ninsori la altitudini în general de peste 1.000 de metri, unde local se va depune strat consistent de zăpadă. Meteorologii au emis și o avertizare cod galben de precipitații însemnate cantitativ și intensificări ale vântului la munte. În intervalul menționat, în nordul Olteniei, local în Muntenia, precum și în sud-vestul Moldovei, va ploua însemnat cantitativ. În Carpații Meridionali și în sudul Carpaților Orientali, la altitudini în general de peste 1.000 m, va ninge însemnat și se va depune strat de zăpadă. In zona Moldovei, valorile nocturne coboară spre 0 sau chiar ușor sub 0 gr. În restul țării vorbim de o distribuție uniformă a minimelor, cu valori cuprinse între 3 – 5, 6 gr. Rămânem la valori maxime spre 7 – 9 gr în mare parte din țară, cu excepția Moldovei, unde nu mai trecem de 2- 3 gr, izolat, chiar și sub 2 gr. La munte, doar prin Meridionali și Orientali mai avem maxime negative (-0, –2 gr), în timp ce în Apuseni avem 2 – 3 gr. Bucuresti: 8/3 gr.C. Ploi.

INTERVIU. „Femeia avusese paralizie temporară facială, iar colonelul Gheorghiță ne-a spus să dezmințim”. Fost purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății acuză „mușamalizări în raportările de efecte adverse ale vaccinării Covid”“Comitetul pentru vaccinarea COVID condus de colonelul Gheorghiță a raportat „misiune îndeplinită” / Rezultate: doar 41% din populație vaccinată, peste 19.000 de persoane cu reacții adverse, aproape 2 milioane de doze pierdute și 7 milioane rămase în stoc / Buget zero pentru informarea populației …. Cele mai grave reacții adverse:

  • 10 cazuri cu miocardită (6 au necesitat spitalizare), 4 cazuri cu pericardită (unul a necesitat spitalizare) și un caz cu mio-peridardită;
  • 16 cazuri cu manifestări trombotice, 1 caz citoliză hepatică, 1 caz purpură trombocitopenică;
  • 16 cazuri paralizie facială, 2 cazuri neuropatie senzitivă, 1 caz paraplegie flască si 1 caz sindrom Guillain Barre;
  • 424 cazuri cu reactii alergice și 12 cazuri cu șoc anafilactic.

În această perioadă au fost date spre investigare 26 de decese suspecte RAPI, dintre care 25 au fost infirmate, iar pentru un deces investigația încă este în curs de finalizare. Până la data de 31.12.2021, erau 227 de reacții adverse în curs de investigare, mai precizează sursa citată. Cu o rată de vaccinare a doua cea mai mică din Europa, de doar 41% din populație, milioane de doze de vaccin au rămas în stocuri: …. (2) Absolut îngrijorător, raportul publicat pe ascuns ne arată, în premieră, partea pe care autoritățile s-au chinuit atât de mult s-o ascundă și s-o mușamalizeze: raportările de efecte adverse (credeți-mă, știu ce vorbesc când fac referire la mușamalizare, și din perioada scurtului meu mandat de purtător de cuvânt al Ministerului Sănătății, ianuarie – martie 2021, și din ulterioare experiențe medicale personale legate de vaccinare). Raportul de activitate al CNCAV indică acum, negru pe alb, 41.486 de reacții adverse post-vaccinare indezirabile (RAPI) (pag. 29)! 41.486 de oameni!!! Aceștia sunt oameni, nu cifre! Oameni despre care, pe durata vaccinării, autoritățile și CNCAV-ul nu au scos o vorbă, au mințit că nu există, că nu sunt grave efectele raportate de cetățeni (căutați declarațiile lor, este plin internetul de ele). Ce aflăm astăzi din raport? Că au fost 15 cazuri de boli inflamatorii ale inimii (miocardite, pericardite etc.), 18 cazuri de tulburări hematologice, 20 de cazuri de afecțiuni ale sistemului nervos, inclusiv 16 cazuri de paralizie facială, 424 de cazuri de reacții alergice şi 12 cazuri cu şoc anafilactic. (pag. 30) Câți dintre acești oameni, repet, nu cifre, au murit? Câți au rămas bolnavi și cu sechele pentru tot restul vieții? Câți au beneficiat de analize medicale și tratament asigurat de stat pentru că au crezut mesajele autorităților care vorbeau doar despre beneficii și care mușamalizau cazurile de efecte adverse? De câți ați avut grijă și în ce fel, domnilor și doamnelor de la Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19? Știți de ce ați avut o rată de vaccinare atât de scăzută, domnule președinte Iohannis, domnule colonel doctor Gheorghiță? Vă spun eu și v-o poate confirma orice alt specialist adevărat în comunicare: pentru că ați mințit! Ați încercat să mușamalizați cazurile de efecte adverse și ați vrut să duceți de nas o țară întreagă insultând inteligența fiecărui cetățean în parte. ….” Integral: https://www.g4media.ro

EXCLUSIV S-a prescris infracțiunea de luare de mită și într-o anchetă DNA care a anchetat în premieră o șpagă între firme corporatiste. Șeful Oracle recunoscuse că primise mită de 570.000 de euro pentru a le face reduceri de preț la licențe IT“EXCLUSIV S-a prescris infracțiunea de luare de mită și într-o anchetă DNA care a anchetat în premieră o șpagă între firme corporatiste. Șeful Oracle recunoscuse că primise mită de 570.000 de euro pentru a le face reduceri de preț la licențe IT  La sfârșitul lunii decembrie 2022, Tribunalul București a respins acordul de recunoaștere a vinovăției semnat, în fața procurorilor DNA, de Sorin Mihai Mîndruțescu, fost șef în multinaționala din domeniul IT Oracle România. Motivul: posibilitatea condamnării pentru mai multe fapte de luare de mită de care acesta era acuzat s-a prescris în noiembrie 2021. Mîndruțescu recunoscuse că a primit șpăgi de aproape 570.000 de euro de la șefii altor firme private pentru a le face reduceri de preț la licențe IT pe care mituitorii intenționau, apoi, să le vândă unor instituții publice. Dosarul a reprezentat o premieră prin faptul că au fost incriminate șpăgi date/luate între firme privat. În marea majoritate a cazurilor, circuitul mitelor anchetate de procurori are ca destinatari reprezentanți/angajați ai Statului sau ai administrației publice locale. …. De precizat că, în august 2019, la momentul la care DNA a anunțat punerea sub acuzare a lui Mîndruțescu, anchetatorii susțineau că mita primită de aceasta se ridica la 869.413 euro, cu exact 300.000 de euro mai mult decât cea admisă de Mîndruțescu doi ani mai târziu, atunci când a recunoscut săvârșirea infracțiunii și a fost de acord să fie condamnat la 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendare, și să  presteze o muncă neremunerată în folosul comunităţii, pe o perioadă de 120 de zile lucrătoare, în cadrul Primăriei sau a Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului din circumscripția în care locuieşte. În acord se mai menționa confiscarea specială de la inculpat a sumei totale de 569.413 euro, în echivalent lei, sumă care a făcut obiectul infracțiunii de luare de mită. …. Aceste lucruri pot avea loc deoarece prescripția nu înseamnă nevinovăție, ci depășirea termenului legal în care Statul poate condamna penal o persoană acuzată de încălcarea legilor penale.  După izbucnirea scandalului penal în care a fost implicat, Mîndruțescu a fost schimbat din postul de director în relația cu clienții din cadrul Oracle România și nu i-au mai fost reînnoite mandatele din posturi de conducere pe care le avea în Fondul Proprietatea. ….” Integral: https://www.g4media.ro

Cât de afectată este educația de birocrație. Profesor: Sunt funcționari foarte mulți care produc hârtii, trei sferturi inutile : Europa FM“Sporuri de milioane acordate la ministere pe baza unor documente emise de un Institut din subordine   În anul 2017, guvernarea PSD-Dragnea a decis să arunce în aer buget de stat crescând sporurile pentru condiții vătămătoare de muncă oferite angajaților de la stat. Să ne înțelegem, majoritatea covârșitoare a celor care iau aceste sporuri care, teoretic, le-ar pune viața și sănătatea în pericol muncesc la birou, din fața computerelor, în clădiri situate în centrul orașelor.  Sporurile sunt acordate pe baza unor măsurători care se fac la locul de muncă. Ulterior, se emit buletine de expertiză. Aceste buletine sunt emise și de Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Muncii „Alexandru Darabont”. Detalii AICI.  Instituția a fost în subordinea/coordonarea unor diverse ministere printre care Ministerul Muncii și Ministerul Educației. Institutul a oferit, în decursul timpului, respectivelor ministere buletine de experiză. Pe baza acestora, ministerele în cauză au oferit angajaților sporuri lunare pentru condiții vătămătoare de muncă. Un conflict de interese, evident. Mai ales după 2017, aproape toate instituțiile, regiile, administrațiile (primării, prefecturi) statului oferă angajaților un bonus de 15% din salariu pentru condiții vătămătoare de muncă. Este vorba de sume cuprinse între câteva sute de lei (muncitori) și 3.000 de lei așa cum se întâmplă în cazul Secretarului Senatului sau al Camerei Deputaților. …. La Ministerul Educației se acordă sporuri și în ziua de azi. Buletinele de expertiză au fost făcute de același Institut Alexandru Darabont, aflat în coordonarea Ministerului Educaţiei Naţionale. În acest moment, Institutul se află în subordinea Ministerului cercetării care acordă, de asemenea, sporuri pentru condiții vătămătoare de muncă. Confirmarea a venit de la secretariatul Institutului. ….” Integral: https://newsweek.ro

Fostul ministru Radu Berceanu, despre cum a decis să se retragă din politică: „Nimeni nu“Cele mai mari 20 de companii din agricultură după suprafaţa cultivată au încasat subvenţii de peste 300 de milioane de lei în 2021. Berceanu şi Dragnea, printre marii beneficiari …. Agricost, companie care exploatează 56.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, este cea mai mare fermă de cereale şi oleaginoase de pe plan local după suprafaţa cultivată. Aceasta a încasat o subvenţie de 65,1 milioane de lei (circa 13 mil. euro) în 2021. Agricost este deţinută de grupul Al Dahra din Abu Dhabi, după ce a fost cumpărată în 2018 de la Constantin Duluţe, într-o tranzacţie evaluată la 200 de milioane de euro. Printre marii fermieri din România se numără Agroexpert Industry (Dolj), companie în care este acţionar Radu Berceanu, fost ministru al transporturilor, şi Nutrelo Group, unde Liviu Dragnea, fostul preşedinte al Camerei Deputaţilor din România şi fost preşedinte al PSD, este director. ….” Integral: https://www.zf.ro

Când banii nu au miros, gazele lui Aliyev miros mai bine decât cele ale lui Putin! …. La sfârșitul lui 2022, autoritățile române și azere au revenit asupra discuțiilor demarate pe subiectul AGRI. Dar nu este singurul proiect energetic româno – azer: se discută și despre un cablu submarin care să transporte „energie electrică regenerabilă” din Azerbaidjan, prin Georgia, pe sub Marea Neagră, ajungând în România (Saptămâna trecută am subliniat faptul că azerii nu produc energie regenerabilă). După URSS, azerii au rămas în dictatura dinastică Aliyev instaurată in 1969 Teritoriul de astăzi al Azerbadjanului a făcut parte din Imperiul Otoman și apoi din Imperiul Rus, după care a urmat o lună de secesionism în Republica Democratică Federativă Transcaucaziană (1918), doi ani de independență și apoi a fost incorporat în URSS din 1920. În 1991 și-a proclamat independența față de URSS. Este un stat de limba altaică – turcică, considerat de Turcia ca „fratele mai mic”, făcând parte din Comunitatea Statelor Turcice și Comunitatea Statelor de Cultura Turcică. A fondat CSI – Comunitatea Statelor Independente, condusă de Federația Rusă. Azerbaidjanul încorporează un teritoriu aflat în dispută cu Armenia: Nagorno – Karabakh. Cu toate că acest teritoriu este populat cu populație armeană, este recunoscut ca făcând parte din Republica Azerbaidjan. Tensiunile au debutat imediat după destrămarea Imperiului Rus. Regiunea a fost încorporată în RSS Azerbaidjan. Începând cu 1988 s-a declanșat un război de uzura care a durat până în 1994. Până în 2016 a existat o pace relativă dar tensiunile au escaladat timp de patru zile în 2016. Conflictul a mai escaladat în 2020. A fost încheiată o pace, intermediată de Rusia, între cei doi beligeranți dar de fapt este un conflict înghețat care din când în când este escaladat de lupte armate. Există relatări care descriu atrocități făcute de ambele părți. Logica existenței acestui conflict este de a stopa orice posibilitate de a se construi un traseu alternativ de transport de petrol și gaze din Azerbaidjan către Turcia și mai departe către țările Uniunii Europene. Conflictul a înclinat către stoparea investițiilor în gazoductul Nabucco sau conductele care ar trece către Marea Neagră, potențiale parți din proiectele White Stream sau AGRI. ….. Corupția este omniprezenta, iar Pandora Papers prezintă succint imperiul financiar al familiei Aliyev cu ramificații pe tot mapamondul. Pentru a ajunge la astfel de proprietăți pe tot mapamondul, a acoperirii regimului totalitar în fata guvernelor occidentale, corupția autorităților azere, în special din cauza scandalului din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei – APCE, a primit denumirea de „diplomație de caviar”. Astfel au fost investigate oficialități din Germania, Bulgaria, Italia, Malta care au primit bani, aur și cantități mari de caviar. Dar sunt multe țări europene care au fost ținte în Lanldromatul Azer. În România există puține canale media care să fi investigat relaționarea politicienilor romani cu „diplomația de caviar” azeră. (un exemplu aici din publicații străine și câteva din Romania – și aici) Cu alte cuvinte și România este o țintă a „diplomației de caviar” azere, încă neinvestigate de instituțiile în drept. Contaminarea geopolitică – un fenoment îngrijorător Există un fenomen în geopolitică: acela de contaminare. Avem un pachet de „stanuri” provenit din țările Uniunii Sovietice și așezate în zonele Marii Caspice, Munților Caucaz și spre est către Mongolia. Toate acestea sunt dictaturi sau regimuri autocrate extrem de corupte. Acțiunea tuturor acestor tipuri de guvernământ contaminează vecinii. Putem vedea o astfel de contaminare din Azerbaidjan către Turcia și mai departe către Bulgaria și România. …. Revenirea la AGRI înseamnă o diversificare a surselor de aprovizionare cu energie dar mai înseamnă și un potențial pericol: acela ca Federația Rusă să intervină prin metode numai de Kremlin știute pentru ca această investiție să nu se facă, sa fie începută și intreruptă sau sa nu funcționeze. Mai trebuie luat în seamă și faptul că riscurile navelor care navighează în Marea Neagră să crească și mai mult din cauza războiului și de aici să crească sumele datorate asigurării acestor nave speciale ce transportă LNG. Analizand comportamentul Azerbaidjanului de după începerea războiului, putem spune că în prima etapă s-a depărtat de Federația Rusă (cu care are graniță comună) dar la sfârșitul lui 2022 a participat la întâlnirea celor nouă state a Comunității Statelor Independente: Federația Rusă, Azerbaidjan, Belarus, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan şi Armenia. ….” Integral: https://www.contributors.ro

Birocraţia românească faţă în faţă cu contribuabilul. Celebra sintagmă ,,vino mâine'' este prima formă de a scăpa de un cetăţean şi de problemele lui. Uneori funcţionarul simte o plăcere orgasmică de a“Numărul firmelor dizolvate din România a crescut cu aproape 25% într-un an. Care a fost cel mai afectat domeniu  Numărul firmelor dizolvate a crescut cu 23,02%, în perioada 1 ianuarie – 30 noiembrie 2022, până la 35.368, faţă de 28.749 în aceeaşi perioadă din 2021, conform datelor centralizate de Oficiul Naţional al Registrului Comerţului (ONRC). Cele mai multe dizolvări au fost înregistrate în Bucureşti, respectiv 6.581 de firme (număr în creştere cu 25,62%), şi în judeţele Constanţa (1.828, +22,68%), Cluj (1.698, +31,83%), Timiş (1.674, +23,18%) şi Ilfov (1.451, plus 29,9%). La polul opus, cele mai puţine dizolvări de firme au fost consemnate în judeţele Ialomiţa, respectiv 192 (-11,11%), Covasna (230, +33,72%) şi Mehedinţi (242, +43,2%). Domeniul de activitate care a înregistrat cele mai multe dizolvări de firme, în primele 11 luni din 2022, este comerţul cu ridicata şi cu amănuntul, repararea autovehiculelor şi motocicletelor, unde s-au consemnat 10.607 de dizolvări la nivel naţional. Faţă de perioada similară a anului anterior, dizolvările din acest sector au crescut cu 20,73%. Potrivit sursei citate, construcţiile, activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice precum şi industria prelucrătoare sunt alte domenii de activitate unde s-a consemnat un număr mare de dizolvări de firme, şi anume 3.405 (+26,02%), 3.251 (+21,71%), respectiv 3.108 (+22,41%). ….” Integral: https://ziare.com

De ce a fost blocat drumul de acces într-un cartier rezidențial din București. Revolta primarului“Nicușor Dan, despre scandalul cartierului Greenfield: Dezvoltator grăbit, autorități incompetente ….. „1. Locuitorii din Greenfield sunt victimele unui dezvoltator care s-a grăbit să facă blocuri fără să facă şi drumuri, cu concursul unei autorităţi locale incompetente. E una din sutele de dezvoltări pe acelaşi calapod, ale căror consecinţe le simt bucureştenii blocaţi în trafic. 2. Nu sunt de acord şi nu voi face niciun demers pentru un drum permanent prin pădure (cu atât mai mult cu cât s-au parcelat terenurile de o parte şi alta a drumului de către proprietari care vor să construiască). Nu există nicio documentaţie de urbanism care să-l prevadă, iar eu nu voi propune vreuna. Însă în măsura în care este legal, sunt de acord cu soluţia provizorie de traversare a pădurii pe drumul forestier existent până la construirea unor ieşiri definitive în şoseaua de centură. 3. În plus, am toată susţinerea pentru proiectele investitorului care prevăd drumuri de ieşire în şoseaua de centură. Investitorul are din anul 2019 avizul preliminar de la PMB pentru trei PUZ-uri care prevăd ieşiri din cartier în şoseaua de centură. În baza acestor avize preliminare trebuie să obţină avizele de la alte instituţii şi să revină la PMB pentru avizul arhitectului-şef. Pentru două dintre proiecte nu a mai revenit la PMB. Pentru al treilea a venit la PMB cu documentaţia completă în decembrie 2022”, a scris Nicuşor Dan, pe Facebook. …. De asememea, edilul Capitalei a oferit şi o serie de explicaţii suplimentare.  „1. Investitorul a obţinut un PUZ în anul 2008 care prevedea două intrări din şoseaua de centură. PUZ-ul nu prevedea cine să facă aceste drumuri de acces, investitorul sau autoritatea. În mod normal, autoritatea trebuia să dea PUZ-ul împreună cu un plan de acţiune care să condiţioneze emiterea autorizaţiilor de construire de realizarea în prealabil a drumurilor pe cheltuiala investitorului. 2. Investitorul a obţinut un alt PUZ în 2019, pentru o a doua etapă a dezvoltării, mult mai mare decât precedenta, fără alte drumuri de acces”, a mai explicat Nicuşor Dan. ….” Integral: https://newsweek.ro

Nicolae Ciucă“Filosofia rotativei PSD-PNL: cine va plăti și cine vor fi cei păcăliți? Rotativa, acest instrument care asigură perpetuarea la putere a intereselor personale sau de grup și ignorarea celor naționale, ar putea fi suspendată prin înțelegeri subterane transpartinice. Premierul Nicolae Ciucă a spus de mai multe ori anul trecut că pe 25 mai 2023 îi va ceda fotoliul de la Palatul Victoria șefului PSD, Marcel Ciolacu. Între timp, PSD și PNL dau de înțeles pe canale neoficiale că liderii celor două partide, Ciucă și Ciolacu, ar fi ajuns la o altă înțelegere: generalul Nicolae Ciucă să rămână în fruntea guvernului, sub același pretext bun la toate, evoluția războiului din Ucraina, Marcel Ciolacu să-și vadă de partid și de campania electorală, iar prada guvernamentală să se împartă, mai judicios, dacă se poate cu excluderea UDMR de la guvernare. Aruncarea maghiarilor peste bord e în egală măsură utilă pentru discursul populist-naționalist atât din PSD, cât și din PNL, mai ales după aplauzele reprezentanților UDMR la discursul lui Viktor Orban de la Tușnad. Loialitatea lor față de statul român a fost de data aceasta pusă la îndoială cu probe de necontestat. Suspiciunile vechi ale SRI, neprobate ani de zile în rapoartele de activitate ale serviciului, au fost acum confirmate în mod direct de UDMR și e greu de crezut că naționaliștii de toate culorile nu vor profita de situație. …. Rotativa a fost inventată de Klaus Iohannis și grupul din jurul său pentru a ține PNL în frâu, pentru a aduce PSD la guvernare și a elimina în acest fel opoziția parlamentară și mediatică, pentru a conserva Justiția sub liderii ei informali antireformiști și pentru a evita reformele așteptate de societate după regimul Dragnea, dar și pentru a menține puterea și coeziunea instituțiilor de forță asupra celor civile. Liberalii au pierdut mult din credibilitate după asocierea cu PSD, mai ales că mesajul lor politic s-a diluat până la dispariție, iar absența unui lider cu reale calități politice la vârful PNL i-a permis lui Marcel Ciolacu să domine peisajul autohton. …. Nevoia de stabilitate într-o țară vecină cu războiul e importantă, dar jocul politic fără opoziție e periculos și cade cu ușurință în afara regulilor democratice. Din această perspectivă rotativa este doar un instrument care asigură perpetuarea la putere a intereselor personale sau de grup și ignorarea celor naționale. Nerespectarea rotativei ar fi doar un nou joc opac, făcut în detrimentul electoratului prin eliminarea regulilor transparenței care definesc, între altele, sistemele democratice. Victimele acestui joc sunt alegătorii, iar cei păcăliți ar putea fi liberalii. Cadoul otrăvit pe care PSD vrea să-l ofere ar putea duce nu doar la erodarea și mai mare a PNL sau la creșterea nemulțumirilor în partid, ci și la reacții tot mai nervoase față de președintele Klaus Iohannis, care îi patronează pe liberali, cu atitudine de senior feudal. ….” Integral: https://www.dw.com

TIA ȘERBĂNESCU: "România nu și-a jucat bine cărțile!" - Formula AS“An Nou. Dar greu  Ursitoarele n-au fost generoase cu 2023: economiștii anunță „anul războiului cu inflația”. Experții militari prevăd întețirea războiului din Ucraina și chiar extinderea lui la nivel Rusia-NATO. Și cum șeful NATO a cerut tuturor țărilor să se înarmeze, la noi a ajuns manager la fabrica de muniție din Plopeni numitul Viorel Popa, fost șef la circ și la cimitire. Firește, Popa va îngropa și fabrica din Plopeni. Asta e slujba lui. În pregătirea ofensivei de primăvară, Zelenski a fost în SUA, Putin în Belarus, iar Medvedev în China – de unde a venit plin de idei: va apărea al 4-lea Reich, UE se va rupe, în SUA va fi război civil, euro și dolarul vor dispărea. Respectiv, Occidentul va să piară și doar China și Rusia să rămână să ne facă praf țărâna. Cam asta se coace. Pe plan intern unii prevăd ruperea coaliției dar L.Orban susține că Iohannis o va păstra până în 2024 când PSD va prelua Cotroceniul iar el va fi premier. Aiurea! Iohannis e pe linie moartă. Și nici coaliția nu se simte prea bine. Într-un an abia a făcut 13 km de autostradă. Un pieton îi făcea într-o zi. Iar Gabriela Szabo în 2 ore. În căutarea timpului pierdut, SRI a desecretizat documentele privind crimele de la Revoluție – unde Iliescu e principalul inculpat. Dosarele s-au tot plimbat 30 de ani și e clar că rămân în continuare pe drumuri. În topul amânărilor (de 48 de ori) se află și dosarul de corupție al lui Maricel Păcuraru, patronul Realității TV unde fiicele sale (și alte fiice) oficiază ca preotese ale adevărului. Au aflat astfel că securiștii au preluat în 89 și puterea și averea țării. Nu și televiziunile? Căci sunt „acoperite” din cap până în picioare. …. Toate acestea (și multe alte necazuri) ne fac fericiți. România a urcat multe poziții (până pe 28) în clasamentul internațional al fericirii. Așadar, semne bune anul are. Prin urmare tot ceea ce ne enervează ne face mai fericiți. Doar se știe: fericiți cei săraci cu duhul. .…” Integral: https://revista22.ro

“Supa de roșii sau borșul de sfeclă …. Principala preocupare a Europei pentru 2023 rămâne războiul din Ucraina, nu doar pentru că se află la originea agravării unor crize anterioare și a apariției altora noi, dar și pentru capacitatea pe care o are de a aprinde noi focare de confruntare armată pe continent și în lume. Albin Kurti[2], premier al Kosovo, își exprimă teama că țara sa va fi din nou atrasă într-un conflict cu Serbia, ca urmare a intrigilor Moscovei: “Cu cât durează mai mult războiul din Ucraina, mă tem că vor fi mai mari șansele de extindere în Balcanii de vest… Putin consideră că intervenția NATO în Kosovo este cel mai important eveniment internațional… Vrea ca statul Kosovo să eșueze pentru a demonstra că succesul NATO a fost unul temporar, exact cum s-au petrecut lucrurile în Irak sau Afganistan”. Dacă lărgim mai mult perspectiva, ne vor reține atenția și alte puncte fierbinți de pe harta confruntărilor globale, cum ar fi Coreea de Nord versus Coreea de Sud și Iran versus Israel. Phenianul a devenit extrem de activ și provocator în ultimele luni, cu lansări demonstrative de rachete și drone care au încălcat spațiul aerian al Coreei de Sud și al Japoniei, punând în alertă armatele celor două state și îndemnând Statele Unite să deplaseze forțe suplimentare în zonă. Pe de altă parte, Benjamin Netanyahu a obținut voturile de investire pentru guvernul său, un guvern în care partidul Likud este aparent formațiunea moderată, pentru că celelalte partide și liderii lor – Itamar Ben-Gvir/Jewish National Front, Bezalel Smotrich/National Union-Tkuma, Avi Maoz/Noam, Aryeh Deri/Shas – sunt la extrema dreaptă și ultra-ortodoxe, cu programe politice ce vorbesc deschis despre escaladare în relația cu lumea arabă. Pentru autocrația religioasă de la Teheran, aflată sub presiune populară ridicată din septembrie încoace, investirea guvernului Netanyahu este cea mai bună veste posibilă, pentru că le permite să redefinească represiunea internă în numele confruntării existențiale cu “inamicul numărul 1” din totdeauna, adică Israelul. …. Lumea în 2023 va arăta din ce în ce mai mult asemeni celei din plin Război Rece, cu scene de confruntare similare, dar și cu redistribuiri de roluri, pentru că ordinea globală nu mai este acum subiect de dispută doar între Noul URSS – Federația putinistă Rusă și Statele Unite; între timp numărul celor care contestă hegemonia Occidentului a crescut și s-a definit oarecum ca un grup: BRICS. Chiar dacă BRICS nu va ajunge să se consolideze ca un bloc coerent de puteri mari și mijlocii, rămâne cert faptul că țări ca India, Brazilia sau Africa de Sud se distanțează tot mai mult de principiile care au făcut posibilă ordinea globală după al doilea război mondial. ORDINEA MONDIALĂ CARE VA VENI …. De fapt, BRICS a devenit clubul celor care au profitat (și profită) de ordinea globală pe care o declarativ o denunță, fără să împărtășească totuși o idee comună în privința a ce anume trebuie pus în loc. Poate doar China, care pare să își asume rolul de hegemon-challenger și face ce știe mai bine, adică copiază sistemul Bretton Woods prin acordurile de la Shanghai (OSC), în speranța că va reuși să convingă o parte a planetei să adere la noul sistem. Dacă ne întoarcem la Rusia lui Putin, constatăm că războiul pe care l-a început în 2014 atacând Ucraina este de fapt o luptă pe viață și pe moarte pentru a împiedica destrămarea imperiului; doar că ordinul pe care Vladimir Putin l-a dat în 24 februarie 2022 cred că marchează exact începutul sfârșitului pe care elitele de la Kremlin își doresc să-l evite. …. La reuniunea CSI din 26 – 27 decembrie, Vladimir Putin și-ar fi dorit să obțină de la cei prezenți un sprijin consistent pentru anul 2023, fie că este vorba de escaladarea conflictului din Ucraina sau de întărirea cooperării economice, dar s-a trezit în fața reproșurilor premierului armean Nikol Pașinian[4] și a rezervelor vădite ale celorlalți lideri prezenți, în timp ce Maia Sandu a boicotat reuniunea de la Sankt Petersburg. Așa că, aflat în pană de idei și de soluții, Vladimir Putin a recurs la un gest pe care și l-a dorit probabil simbolic, dar care a devenit ținta unor ironii generalizate. După cum relatează The Sun[5], grupul liderilor a fost transportat cu un autobuz VIP la club de striptease din Sankt Petersburg, deținut de fosta amantă a lui Putin – Svetlana Krivonoghih, unde au urmărit un spectacol erotic, pentru “destinderea atmosferei”. …. Noua ordine mondială, așa cum o văd de alde Putin sau Xi, arată ca o ciorbă, sau o tocană de interese, în care sunt amestecate instrumente ideologice, interese personale, bigotism și credințe false, dorința de înavuțire rapidă și o totală lipsă de respect pentru demnitatea ființei umane. …. Lupta pentru putere la Moscova a început de ceva vreme și este dură. Armata rusă nu are de niciunele pe front, pentru că banii alimentează armatele private concurente, cunoscuta “Wagner” a lui Evgheni Prigojin, “Patriot PMC”, înființată și controlată pe persoană fizică de Serghei Șoigu, “Crucea Sfântului Andrei”, înființată și finanțată de Biserica Ortodoxă Rusă[7], dar și cecenii kadîroviți ai lui Ramzan Kadîrov sau bandele înarmate de infractori recrutați din pușcării (cu voia FSB) de interlopul Armen Sarkisian[8]. De ce s-ar aventura Washingtonul să le servească pe tavă acestor forțe prilejul de a se instala la Kremlin, călare pe valiza nucleară, pentru a arunca apoi lumea în cea mai neagră incertitudine? Pe de altă parte, după 20 de morți suspecte de potentați ruși[9], dintre care vreo 12 oligarhi[10] contabilizate din 24 februarie 2022 și până astăzi, de ce nu ne-am aștepta ca la un moment dat (poate se și întâmpla asta deja) cineva să ia inițiativa de a se asocia și pune la cale un plan îndrăzneț și fezabil de înlăturare nu doar a lui Vladimir Putin, dar și al unora dintre cei care-i vânează locul. Când totul stă să se ducă de râpă, orice este posibil! Un alt motiv pentru care un imperiu moare, este și că primește un brânci fatal de la o altă putere emergentă; cred că este clar că vorbim aici despre China. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

Cine este Maia Sandu, un economist care a lucrat pentru Banca Mondială şi care a devenit“Maia Sandu, primul președinte din lume care a vizitat o altă țară cu „Ia-mă, nene” Maia Sandu a surprins pe toată lumea cu cât de puțin cheltuie în vizitele oficiale, deloc puține, pe care le face. Însă puțină lume știe secretul ei: președintele Republicii Moldova este o adeptă ferventă a metodei „Ia-mă, nene“, fapt care o ajută să-și reducă mult cheltuielile cu vizitele oficiale. ….Maia Sandu nu cheltuie mult în vizitele oficiale și pentru că își face singură sandvișurile și are un termos cu ceai și unul cu cafea tot timpul al ea. Nu stă nici la hotel, ci la studenți moldoveni în cămin. Uneori, mai stă pe la o mătușă. Sau pur și simplu sună la cineva la ușă și când o văd așa curățică și decentă o primesc cu bucurie peste noapte. Are și o saltea gonflabilă cu blazonul Moldovei tot timpul la ea. ,,,,” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 10 ianuarie.”Guvernul a avut câte o urgență la fiecare două zile, iar Parlamentul a adoptat câte o lege pe zi în 2022″

Lake O'hare Lodge. Near Banff | Cabines da montanha, Lindas paisagens, Cabanas na florestaBuna dimineata intr-o zi de marti, 10 ianuarie! Un puternic și extrem de adâncit ciclon atlantic avansează spre continentul nostru, urmând să fie responsabil de aspectul vremii din cea mai mare parte a continentului, în timp ce în zona estică (Rusia, Ucraina) rămânem pe o dominantă anticiclonică. Din această depresiune atlantică, odată cu ziua de marți, se desprinde un nucleu care va genera apariția unei depresiuni mediteraneene, care va afecta mai ales jumătatea de sud a țării noastre în a doua parte a săptămânii. Dimineața zilei de marți mai aduce temperaturi negative doar în zonele montane (-0 spre –2, –3 gr), în timp ce în restul țării avem  temperaturi care urca spre 4 – 6 gr. Maximele ajung spre 12 – 13 gr doar prin estul Munteniei, sudul Dobrogei, sudul Moldovei, în timp ce în restul țării se opresc la 7 – 8 gr. În continuare, la munte, avem parte de valori negative (-1 spre –3 gr). Bucuresti: 10/4 gr.C., ploi.

BUCURESTI - PARLAMENT - PLEN REUNIT - Inquam PhotosGuvernul a avut câte o urgență la fiecare două zile, iar Parlamentul a adoptat câte o lege pe zi în 2022 Parlamentarii români au adoptat anul trecut câte o lege pentru fiecare zi și câte o ordonanță de urgență (OUG) le fiecare două zile, ajungându-se în prezent la aproape 11.500 de acte normative în vigoare. Astfel, în 2022 au fost publicate 8.030 de acte normative individuale și internaționale, în scădere față de 2020, anul în care a debutat pandemia și care a marcat un nou record – 9.343 de acte, precum și 2021, când au fost 8.700 de acte. Spre deosebire de anii dinaintea pandemiei, această cifră este în creștere. În 2019 au fost 6.900 de acte, iar în 2018 – 7.000 de acte. Între 2004 și 2019 numărul mediu de acte normative a fost de 7.000, în timp ce înainte de această perioadă, între 1990 și 2003 a fost o creștere graduală de la 1.500 la 5.500 Astfel, în 2020, au fost emise 594 acte normative primare după cum urmează:

  • 376 de legi – practic, e ca şi cum o lege ar fi fost publicată în fiecare zi, inclusiv în cele nelucrătoare;
  • 37 de Ordonanţe ale Guvernului – adică trei OG în fiecare lună;
  • 181 de Ordonanţe de Urgenţă ale Guvernului – cum OUG-urile nu pot fi adoptate decât în situaţii excepţionale, rezultă că România a trecut printr-o astfel de împrejurare o dată la două zile, după cum notează și VedemJust, ONG condus de judecătorul Cristi Danileţ…..” Integral: https://ziare.com

Nicolae Ciuca si Marcel Ciolacu au uitat sa-l ia cu ei pe noul ministru...“Cu ce dobânzi a împrumutat guvernul 4 mld. dolari într-o finanţare record de pe pieţele externe: 6,75% pe 5 ani, 7,22% pe zece ani şi 7,67% pe 30 de ani Pentru finanţarea pe 30 de ani statul român plăteşte dobânzi de 114.000 de dolari pe zi ♦ Pentru tranşa pe cinci ani guvernul a decis să suplimenteze cu circa 240 mil. dolari ♦ Este cel mai mare împrumut luat de Finanţe de pe pieţele externe ♦ Guvernul are un necesar record de finanţare în 2023: nu mai puţin de 160 mld. lei (32 mld. euro). Guvernul Ciucă, prin Ministerul Fi­nan­ţe­lor, a împru­mutat 4 mi­liarde de dolari în prima ieşire pe pieţele externe din 2023, într-o finanţare record de eurobonduri, atât ca sumă atrasă, cât şi ca interes al investitorilor, pentru a refinanţa datorii mai vechi şi pentru a acoperi deficitul bugetar, arată datele agregate de ZF. Acesta este cel mai mare împrumut în dolari de până acum şi cel mai rapid calendaristic, anunţul şi ordinele de subscriere fiind publicate în terminalul Bloomberg pe 5 ianuarie 2023. … Practic, pentru finanţarea pe 30 de ani statul plăteşte anual dobânzi de aproape 100 mil. dolari…..” Integral: https://www.zf.ro

HARTA EUROPEI. Cum ar arăta continentul european dacă fiecare mişcare naţionalistă ar obţine independenţa? | Digi24Disparitățile teritoriale se adâncesc, Bucureștiul e ”altă țară”. 5 indicatori de luat în calcul pentru politici publice Direcția Politici și Strategie din Ministerul Dezvoltării a realizat un nou studiu privind disparitățile teritoriale, în fapt o actualizare cu cele mai recente date definitive (2020 sau 2019) ale INS și date BNR. Studiul confirmă continuarea dezvoltării asimetrice a teritoriului național, iar disparitățile, nu doar cele teritoriale, ci și cele în context european, continuă să se adâncească. Trendul nu se poate inversa cu investiții de tip PNDL sau Anghel Saligny, prezentate triumfător de diverse guverne, ci prin conceperea și aplicarea unor politici publice fundamentate pe realitate. …. 1 PIB per capita: în context național și european Produsul intern brut la preț de piață reprezintă rezultatul final al activităților de producție al unităților producătoare rezidente în decurs de un an. ….

  • valoarea medie națională a indicatorului este de 8.838,5 eur/cap;
  • valorile minime se înregistrează în județele Vaslui (4.973 eur/cap), Botoșani (5.438 eur/cap), Călărași (5.654 eur/cap), Suceava (6.047 eur/cap) și Teleorman (6.062 eur/cap);
  • valorile maxime se înregistrează în municipiul București (26.969 eur/cap) și în județele Cluj (14.333 eur/cap), Timiș (13.419 eur/cap), Brașov (12.569 eur/cap), Constanța (12.566 eur/cap) și Ilfov (12.131 eur/cap);
  • față de anul precedent, partea superioară a ierarhiei se menține, cu excepția județului Ilfov, care pierde o poziție, în timp ce județul Brașov câștigă două locuri;
  • per ansamblu, zonele cu valori scăzute ale PIB sunt sudul țării și Moldova

Indicatorii, puși în context european: Cele mai mari 10 economii regionale (din Italia, Germania, Spania și Franța) au produs însumat mai mult de o cincime din PIB-ul Uniunii Europene. …. Regiunile României (exceptând regiunea capitalei) au diferențe interne relativ mici: de la 41,68% pentru Nord-Est la 67,80% pentru Vest, relevând aceleași disparități istorice între regiunile intracarpatice și cele extracarpatice. 2 PIB per capita vs. PIB pe persoană ocupată = foarte multă lume neocupată …. Cele mai profunde disparități între regiunile cu cel mai mare și cel mai mic PIB per locuitor și PIB per persoană ocupată se observă în: România (raport de 3,6), Polonia și Slovacia (3,3), Ungaria (3,2), Irlanda (3,1) și Cehia (3,0), în contrast cu Finlanda și Portugalia (1,5), respectiv Suedia și Austria (1,7). În ceea ce privește productivitatea muncii pe oră lucrată, valorile regiunilor României se încadrează sub 50% din media UE-27, cu excepția regiunii București-Ilfov (58,6%). ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro

“De ce sunt geologii mai sceptici decât restul lumii științifice în legătură cu încălzirea globală antropogenă și catastrofică? … Dar când un climatolog, membru al Centrului Hadley pentru predicție și cercetare climatică, laureat cu Premiul Nobel pentru pace, afirmă fără echivoc că „datele nu contează”, că „nu ne bazăm recomandările pe date” autentice și verificabile și că singura „bază” a afirmațiilor lor o reprezintă „modelele climatice”, un om de știință adevărat devine brusc sceptic și se întreabă, pe bună dreptate, „știință-i aiasta sau altceva”? Pe urmă vine un alt șoc tulburător: Modelele climatice din anii ’70 îngroziseră lumea cu apocalipsa răcirii globale și venirea unei noi ere glaciare (vezi detalii în Sindromul Chicken Little). Spre fericirea omenirii, modelele climatice glaciale s-au dovedit simple fantasmagorii. Și-a pus cineva cenușă-n cap pentru apelurile stupide la groaza glaciară? Nu, desigur. Dar, după câțiva ani, alte modele climatice pentru care „datele nu contează” au anunțat omenirea că vine altă catastrofă – încălzirea globală. De data aceasta, surpriză: IPCC și Al Gore, un „climatolog” de mare calibru, au fost onorați cu Premiul Nobel. …. În articolul Nobila minciună și premiul Nobel pentru fizică 2021 am demonstrat că două dintre simulările climatice ale laboratorului GFDL-NOAA (GFDL-CM3 și GFDL-ESM2), în care a activat multă vreme laureatul Nobel Syukuro Manabe și oamenii pe care i-a format, sunt printre cele mai excentrice în raport cu datele reale măsurate. Dar, hei, „datele nu contează”, iar „predicția fiabilă a încălzirii globale” nu se bazează pe date, ci pe „modelele climatice”, laureate cu Premii Nobel. Ce-aș mai putea adăuga la această tristă realitate a simulărilor climatice? …. Aș mai dori să aduc un extra-argument împotriva idolatrizării modelelor climatice. Deși un oficial IPCC a recunoscut că Sistemul climatic este un sistem haotic cuplat neliniar și, prin urmare, predicția pe termen lung a viitoarelor stări climatice nu este posibilă, o armată (bine plătită) de modelatori climatici continuă să producă fie modele care reproduc neconcordant datele reale din trecutul planetei, fie modele, lipsite de date, care prezic viitorul pe baza extrapolării acelor modele demonstrate ca fiind NE-fiabile în confruntările cu paleoclima. Cu alte cuvinte, modelele climatice IPCC depind extrem de mult de ajustarea continuă a parametrilor de intrare (de ex., proprietățile și efectele aerosolilor atmosferici, precum și distribuția lor temporală și geografică, distribuția și activitatea norilor, care produc cele mai importante feed-back-uri cu efect de seră). Prin urmare, s-ar putea spune că acele modele și majoritatea datelor pe care le folosesc nu reprezintă nimic mai mult decât un exercițiu de ajustare a curbelor. Potrivit fizicianului Freeman Dyson, faimosul matematician John von Neumann a declarat: Dați-mi patru parametri ajustabili și pot modela un elefant. Dați-mi încă unul și îl pot face să-și miște trompa. …. O altă diferență importantă este lipsa recunoașterii publice a marilor descoperiri geologico-geofizice în evoluția cunoașterii științifice. teoria derivei continentelor, propusă de meteorologul Alfred Wegener în 1912 a fost luată în derâdere: Cum să se miște continentele pe suprafața pământului ca vapoarele pe apa oceanelor? După multe decenii și eforturi multiple din partea geologilor și geofizicienilor, teoria lui Wegener a fost încorporată într-o vastă sinteză – teoria plăcilor tectonice, bazată pe date tari despre expansiunea fundurilor oceanice și inversiunile câmpului geomagnetic. Era anul 1968 și cea mai importantă revoluție științifică a secolului al XX-lea era triumfătoare. A primit cineva un Premiu Nobel pentru pace sau pentru fizică? Doamne ferește… În anul 1980, familia Alvarez (tatăl fizician, fiul geolog) au demonstrat cu date tari că pământul a suferit o catastrofă cosmică cu 66 milioane în urmă, fiind lovit de un asteroid. Acel eveniment a declanșat cea de-a cincea extincție a vieții, a condus la dispariția a circa 75% din totalul speciilor existente, a produs modificări semnificative ale climei și, foarte important, a confirmat teoria lui Georges Cuvier, opusă celei a lui Darwin, conform căreia evoluția vieții pe pământ nu este graduală și continuă, fiind supusă periodic unor cataclisme cosmice. A primit familia Alvarez un premiu Nobel pentru descoperirea lor? Nu, doar tatăl primise un Nobel în fizică pentru o descoperire fără legătură cu catastrofa cosmică de acum 66 milioane de ani. …. Pentru a clarifica poziția mea: Clima terestră descrie două stări: glaciație sau interglaciație. Schimbarea climei înseamnă trecerea continuă de la o stare la alta. În limba engleză, expresia consacrată este climate change, nu climate changes. Și în alte limbi, clima se schimbă la singular. În limba română însă, se vorbește de schimbări climatice. Fiind un termen la plural, întrebarea firească este următoarea: de câte schimbări climatice se vorbește, de fapt? 2, 10, 100, 1000 de schimbări? Mister adânc… Imprecizia formei de plural are avantajul unei potențiale manipulări: dacă am vorbi doar de schimbarea climei n-ar sugera la fel de multe conotații negativ-periculoase ca termenul schimbări climatice. Nu cunosc cine a introdus în limba română forma de plural pentru schimbarea climei și aș fi recunoscător să aflu detalii pentru îmbogățirea bagajului lingvistic personal. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

Zeița justiției “Ceremoniile realității: Modificarea Constituției, o istorie fără trecut Prin modificarea Constituției, CCR și-ar tăia singură craca de sub picioare în situația în care actuala Lege fundamentală îi conferă prerogativele de stat în stat. Constituția din 2003 care a cosmetizat-o pe ici pe colo pe cea din 1991, redactată de comisia „părintelui Constituției“ Antonie Iorgovan, este foaia de parcurs a FSN-PSD și a lui Ion Iliescu prin care foștii securiști și activiști PCR și-au asigurat privilegii care încalcă flagrant principiile statului de drept. În 20 de ani, nici o altă formațiune politică, de orice culoare, nu a fost preocupată de modificarea Legii fundamentale care să se alinieze standardelor internaționale în materie de drept constituțional. Au fost doar câteva inițiative sortite eșecului din cauza unor complicități pe care partidele le-au avut și le au cu magistrații de rang înalt din mediul juridic. Unul din privilegiile negociate este tema pensiilor speciale ale magistraților.  Fostul lider liberal Ludovic Orban, fondatorul partidului Forța Dreptei, a declarat la finele lunii decembrie la RFI că orice lege de desființare a pensiilor speciale nu va trece de Curtea Constituțională. …. Valul de pensionări ale magistraților, un caz ratat din oportunism  La mijlocul lunii decembrie, Guvernul a adoptat Proiectul de lege privind pensiile speciale, care prevede recalcularea pensiilor magistraților aflate deja în plată. Conform proiectului, nici o pensie specială nu trebuie să depășească salariul de magistrat. În momentul de față, sunt cazuri în care pensiile unor reprezentanți ai puterii judecătorești sunt duble față de salariile pe care le-au avut în ultimii ani de activitate. …. Într-un interviu pentru Deutsche Welle, profesorul Ioan Stanomir s-a arătat sceptic față de posibilitatea de a avea o nouă Constituție în viitorul apropiat. „Principalul obstacol în calea procedurii de modificare a Constituției devine Curtea Constituțională, care este garantul revizuirii Constituției, este gardianul Constituției și cea care verifică legalitatea procedurilor pentru revizuirea Constituției“, a spus profesorul Stanomir. În același interviu, el a precizat că nu avem nevoie de modificarea actualei Constituții, ci de o altă Constituție.   Suntem într-un cerc vicios, în care Curtea Constituțională ar trebui să-și taie singură craca de sub picioare în situația în care actuala Lege fundamentală îi conferă prerogativele de stat în stat. Instituția care ar trebui să fie garantul respectării Constituției este politizată până-n măduva oaselor. ….” Integral: https://www.dw.com

Nicu Niţă | Obiectiv Vocea Brailei“Averea deputatului Nicu Niță a explodat după ce a intrat în PSD. Lista terenurilor, pe 12 pagini Nicu Niță este unul dintre parlamentarii români care demonstrează că zicala „ai carte, ai parte” ar merita o variantă adaptată, în care cartea este de fapt carnet de partid. Un Bac luat târziu și o facultate privată nu înseamnă că politicianul nu poate deține, cumulat, suprafața a peste 3.000 de terenuri de baschet în județul Brăila. Sau că ar exista vreun conflict de integritate între afacerile sale cu terenuri agricole, cereale și statutul de membru al Comisiei pentru Agricultură în Parlament. Nicu Niță în câteva cifre:

  • Deține 92 de terenuri agricole, intravilane sau extravilane (> 1.3 milioane mp);
  • Avea 31 de ani la încheierea studiilor liceale;
  • Peste 555.000 de lei încasate în ultimul an (până la depunerea declarației de avere în 2022);
  • Avea 51 de ani când a început Facultatea de Drept la Universitatea Ecologică București;
  • 999.000 de lei datorii la bănci.

Până în 2002, Nicu Niță avea doar o casă, spațioasă, moștenire din 1987, anul în care și-a luat Bacul. Deci nimic cumpărat de el. Dar lucrurile aveau să se schimbe radical. Începe timid, cu doar două terenuri în comuna Unirea, județul Brăila, în 2002, dar compensează cu încă 15, achiziționate în 2008. În declarația de avere din 2022 deputatul a listat nu mai puțin de 12 pagini de terenuri, cu o suprafață totală de peste 130 de hectare. La acestea se adaugă 4 case de locuit sau de vacanță. Deși obține profit din vânzarea de cereale și din arendă, nu este deloc ciudat că deputatul face parte din Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. ….” Integral: https://presshub.ro

Teodor Baconschi - Wikipedia“Starea presei românești la 16 ani după intrarea în UE. De ce deriva mass-media poate antrena criza democrației (și invers)  Cu mici excepții, printre care ziarul unde am plăcerea de a publica, marile cotidiene naționale au dispărut, supraviețuind ca site-uri alimentate gratuit de Facebook și colportări mediocre din presa străină. Cu alte la fel de rare excepții, televiziunile de știri s-au deteriorat iremediabil, virând spre un program toxic, antioccidental, conspiraționist și spre un naționalism rudimentar, cu accente grotești de nostalgie ceaușistă.  În democrații, mass-media asigură conștiința civică a binelui comun. Și o face respectând cu profesionalism dreptul la informare corectă. Nu există imparțialitate absolută, dar trebuie să existe onestitatea de a cultiva dezbaterea fără concluzii prestabilite. E nevoie de știri verificate din surse independente, de ascultarea decentă a pozițiilor diferite, precum și de asumarea transparentă a eventualelor erori. Presa își apără independența tocmai prin asemenea imperative deontologice. Dacă renunță la ele, renunță implicit la misiunea ei socială, care privește progresul comunitar prin conlucrarea solidară între cetățeni, sub semnul interesului public.  …. La fel de frapantă este și declasarea profesională, măsurată prin titluri senzaționaliste, agramate, vulgare și chiar absurde, dar și printr-un cuprins neglijent, lipsit de coerența argumentelor și de proprietatea termenilor. Cât privește undele scurte, cu greu putem scăpa nu atât de playlisturi ponosite, cât de emisiuni umplute cu bășcălie ieftină, cinism de bodegă și agresivitate verbală, inclusiv la adresa unor ascultători mai naivi, dispuși să idolatrizeze „vedetele” de la microfon.  …. Cu titlu de concluzie parțială, cred că trebuie să respingem pe scară largă ideea că actuala stare a presei e normală și că oricine pretinde conținut de calitate, norme deontologice stricte sau subiecte de real interes public nu e decât un consumator demodat, care nu pricepe spiritul vremurilor. Presa noastră nu se poate înzdrăveni fără revolta masivă a beneficiarilor ei înșelați …” Integral: https://www.libertatea.ro

Economist Nouriel Roubini Says Bitcoin Is Heavily Manipulated“Nouriel Roubini: Cele 5 războaie reale și metaforice care vor menține inflația sus mulți ani de acum înainte …. ”Lumea trece printr-o formă de depresiune geopolitică, culminată de rivalitatea crescândă dintre Occident și puterile revizioniste aliniate (dacă nu aliate) precum China, Rusia, Iran, Coreea de Nord și Pakistan”, avertizează el. Războaie calde și reci  Nu este exclus ca invazia brutală a Ucrainei de către Rusia să se extindă și să implice state NATO. Israelul – și, prin urmare, Statele Unite – se află pe un curs de coliziune cu Iranul, care este în pragul de a deveni un stat cu arme nucleare. Orientul Mijlociu mai larg este un butoi de pulbere. Și SUA și China se confruntă pe tema dominației în Asia și a sorții Taiwanului. În consecință, SUA, Europa și NATO se reînarmează, la fel ca aproape tot Orientul Mijlociu și Asia, inclusiv Japonia, care a anunțat cea mai semnificativă creștere a cheltuielilor militare din ultimele decenii. Prin urmare, niveluri mai ridicate de cheltuieli pentru arme convenționale și neconvenționale (inclusiv nucleare, cibernetice, bio și chimice) sunt aproape garantate, iar aceste cheltuieli vor afecta bugetele publice. Provocările climatice Războiul global împotriva schimbărilor climatice va fi, de asemenea, costisitor, atât pentru sectorul public, cât și pentru cel privat. Atenuarea și adaptarea la schimbările climatice ar putea costa trilioane de dolari pe an în deceniile următoare și ”este o prostie să crezi că toate aceste investiții vor stimula creșterea”. …. Pandemiile De asemenea, purtăm acum un război costisitor împotriva viitoarelor pandemii. Dintr-o varietate de motive – unele dintre ele legate de schimbările climatice – focarele de boli cu potențialul de a deveni pandemii vor deveni mai frecvente. …. Tehnologia Mai mult decât atât, ne vom afla din ce în ce mai mult în situația de a duce un război împotriva efectelor perturbatoare ale „globoticii”: combinația dintre globalizare și automatizare (inclusiv inteligență artificială și robotică) care amenință un număr tot mai mare de ocupații. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Noua ordine“Noua ordine mondială a Kremlinului: depopulare, pustiire, prăpăd. Este vizată și România …. Totuși, pornind de la dreptul Rusiei de a invada un stat numai pentru că nu-i e pe plac, un editorial publicat în ziarul Pravda de duminică, bazat la rândul său pe un articol dintr-un site de limba franceză, avertizează că „spețoperația” ar fi pus deja față în față Federația Rusă și Statele Unite. Rezultatul nu poate fi altul decât prăbușirea Ucrainei și a altor state europene. Autorul avertizează însă că „SUA nu vor îndrăzni să intre în război direct cu Rusia, după înfrângerea Ucrainei. Asta înseamnă că, pentru continuarea conflictului, vor folosi intermediari. Candidați la așa ceva par a fi în acest moment Polonia, Lituania, România și Finlanda”. Despre soarta acestor țări, editorialul opinează că aceasta va depinde doar de ceea ce va hotărî Rusia, în funcție de amenințare. Țara este deja în război cu NATO și nu are motive să-și impună vreo reținere. …. Polonia pare deja entuziasmată cu privire la o eventuală confruntare cu Rusia. Firește, ar fi o nebunie să se arunce singură în luptă, dar ideea unei puternice coaliții occidentale li se pare liderilor polonezi mai mult decât tentantă. …. Lituania n-ar dori să fie atrasă într-o confruntare militară cu Rusia. Dar nici nu se poate abține de la decizii provocatoare, care deranjează Moscova. Provocările însă au o limită, iar pentru Moscova n-ar fi un efort tocmai mare să zdrobească acest mic teritoriu care aparținea cândva imperiului rus. Articolul se încheie printr-o malițioasă grosolănie, apreciind că Lituania există acum numai prin generozitatea Rusiei, care a cumpărat cândva acest teritoriu de la suedezi. România ar fi, în opinia aceluiași jurnalist, un fel de berbece, tocmai bun ca să ciocănească NATO în zidul rusesc de apărare. …. Finlanda ar putea împărtăși, pe de o parte, soarta Ucrainei, dar ar putea fi totuși recunoscută, în cazul în care ar adopta o poziție neutră. Iar poziția neutră s-ar putea fundamenta pe acordul încheiat în 1948 între Finlanda și URSS, acord în care Finlanda își salva suveranitatea, iar URSS își asigura securitatea. Editorialul mai susține că, „în funcție de evoluția evenimentelor (locația bazelor, lansatoare de rachete), Rusia își rezervă dreptul de a reacționa până la dizolvarea acestui stat nordic”. Mă înfioară ideea că un stat își permite să amenințe cu dizolvarea un alt stat, după atâtea alte amenințări cu depopularea și distrugerea. …. În opinia mea, este de necrezut să existe undeva pe glob o putere statală care să poată aproba sau măcar agrea amenințarea cu distrugerea și depopularea unor state independente. În ultima vreme, domnul Putin și camarila de la Kremlin încearcă să ne inoculeze o noțiune despre care nu s-a vorbit până recent: noua ordine mondială. Care noua ordine, dragi tovarăși? Nu este destulă cea deja creată, aprobată de toate țările membre ale ONU, inclusiv cele despre care vorbim? …. Să-mi fie iertată asocierea, dar până și Hitler, înainte de a pune mâna pe armă, apărând noua sa ordine mondială, a scris-o și a publicat-o în volumul întitulat Mein Kampf. Kremlinul își improvizează ordinea sa mondială, încercând s-o scrie pe genunchi. Nu cred că state cu galoane grele în ierarhia globală, precum China, India, Regatul Unit, Canada, Brazilia, sunt interesate de o nouă ordine mondială în care jupânul Kremlinului să aibă drepturi asupra altora. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Tunelurile dacice există, dar, ca toate lucrurile mișto din Transilvania, au fost construite de unguri“Tunelurile dacice, o legendă! Arheologii au găsit doar studii dacice de fezabilitate …. Potrivit cercetătorilor, în locurile unde bătrânii spuneau că se găsesc tunelurile dacilor nu au fost găsite decât teancuri de tăbliţe de lut conţinând studii antice de fezabilitate, o amforă cu bere din perioada şefului de şantier Dorelian şi câteva fişicuri de dinari romani inscripţionaţi cu „brânză“ – fără îndoială, cuvântul dacic pentru mită. „Putem presupune că lipsa totală a tunelurilor promise, de-a lungul veacurilor, de regii daci a dus la înfrângerea lui Decebal în războiul cu romanii“, este de părere istoricul Octavian Mocanu. „Adică serios, cum să te ascunzi în munţi când singurul tronson de tunel dacic din ţară – cel de 1,5 km între Buştendava şi Poianae Ţapulensis – e practicabil pe o singură bandă şi se dărâmă la prima lovitură de catapultă?“…” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 9 ianuarie.”Statistica știe totul….”(Ilf si Petrov-12 scaune)

Cathedral Mountain Lodge - UPDATED Prices, Reviews & Photos (Field, British Columbia) - TripadvisorBuna dimineata intr-o zi de luni, 9 ianuarie! Pe parcursul zilei, în special în sud şi în est, local vor fi înnorãri, izolat ploi slabe sau burniţã, iar dimineaţa pe spaţii mici se va semnala şi ceaţã, în timp ce în restul teritoriului cerul va fi parţial noros. Seara, aria de nebulozitate şi ploi va fi în extindere şi va cuprinde jumãtatea de vest a ţãrii, iar pe alocuri se vor acumula cantitãţi de apã de peste 15…20 l/mp; la altitudini mari în zonele montane vor predomina ninsorile, mai consistente şi temporar viscolite în vestul Carpaţilor Meridionali. Vântul va sufla tare la munte, în special pe crestele masivelor sudice, dar va avea intensificãri şi în restul zonelor, mai frecvente şi cu viteze mai mari în Moldova şi în Banat. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 gr în sudul Olteniei şi în estul Transilvaniei şi 14 gr în dealurile din Crişana; minimele termice vor fi  între -1 şi 7 gr. Bucuresti: 11/4 gr.C.

Costuri la stat versus la privat. Viitorul spital regional de la Craiova de 600 de milioane“Au apărut primele cazuri de infectare simultană cu gripă și COVID în România. „Simptomele se multiplică, durerile sunt înfiorătoare”, spune managerul de la „Matei Balș”  Specialistul infecționist Cătălin Apostolescu spune că pacienții diagnosticați cu flurona, numele infecției simultane, provin din rândul tinerilor și au fost tratați cu antivirale: „Nu au dezvoltat o forma severă, poate și pentru că sunt sunt copii”. …. Dr. Cătălin Apostolescu: Am observat în cazurile care au ajuns la noi un efect sinergic. Avem două boli, A și B, iar în cazul simptomelor, nu putem vorbi despre A+B, ci mai degrabă despre AxB. Simptomele nu se cumulează, ci se multiplică.– Sunt mult mai severe? – Da. Avem două boli, cu simptome asemănătoare, dar care evoluează în paralel. Pacienții acuză dureri de cap crunte, dureri de mușchi și de articulații înfiorătoare. – Toți pacienții au fost internați? – Da. Toți pacienții diagnosticați cu flurona au necesitat spitalizare. Din fericire, niciun pacient nu a dezvoltat forme severe, nu am avut situații care au pus viața în pericol. Toți au fost externați.  …. – Sunt reguli pe care, după trei ani de pandemie, populația le știe… – Le știu, dar observ că acum parcă se ambiționează să se comporte exact invers. Și dacă le atragi atenția și le ceri să se protejeze pentru binele lor, devin nervoși, recalcitranți. Nu văd în comportamentul oamenilor educația celor trei ani de pandemie prin care am trecut. Din păcate. …..” Integral: https://www.libertatea.ro

Tăierile de electricitate și gaze rusești lasă R. Moldova în frig“Debandadă în sectorul energetic. Cum a făcut ping-pong Guvernul cu închiderea termocentralelor pe cărbune. „E o vălmășeală”  Guvernul României a venit în trei săptămâni cu trei acte normative prin care a închis și apoi a amânat închiderea termocentralelor pe cărbune. Experții din domeniu sunt de părere că un astfel de mod de a gestiona sectorul energetic ridică dacă nu panică cel puțin neîncredere în rândul investitorilor într-un domeniu strategic. Ping-pong cu termocentralele pe cărbune  În data de 1 iulie 2022, Guvernul a aprobat ordonanța 108/2022 prin care era eliminată, până în anul 2032, capacitatea de producere a energiei electrice pe bază de huilă și lignit, în total 4.920 de MW, dintre care 660 de MW până la finalul anului 2022. Era vorba de centralele pe cărbune de la Rovinari și Turceni care urmau să fie închise până la finalul anului trecut. Deși țara noastră a avut în ultimii ani o strategie de de-carbonificare, măsura închiderii centralelor pe cărbune venea după ce acest lucru intrase în PNRR. … Astfel, în data de 5 decembrie, prin Legea 334/2022, de aprobare a OUG 108 se stabilește că nu se va mai închide capacitatea de 660MW până în 31 decembrie 2022, urmând ca aceste capacități să se păstreze în funcțiune ca rezervă tehnică la dispoziția dispecerului energetic național. La data de 14 decembrie însă, prin ordonanța 175 de modificare a Legii 334, Guvernul stabilește din nou că că se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Demersul venea în contextul în care țara noastră risca să nu primească fondurile din PNRR dacă nu era bifat acest capitol. La finalul anului, în 28 decembrie, este aprobată o nouă hotărâre de guvern, HG 1573/2022, prin care se stabilește, din nou, că nu se vor închide capacități de 660MW până în 31 decembrie 2022. Această ultimă decizie a Guvernului era susținută printr-un studiu realizat în luna septembrie de către Transelectrica care arăta că nivelul producției care poate fi disponibilă în piața de energie electrică și care poate participa la acoperirea consumului de energie electrică este mult mai redus din cauza unor factori care necesită amânarea închiderii celor 660 MW capacități de producere a energiei pe lignit până în 31 decembrie 2022. „E clar că nu e nicio strategie, vorbim pur și simplu de o vălmășeală unde nu știi ce ai de făcut și încerci mereu să o dregi și apoi te trezești că-ți sare diferită lume în cap și apoi încerci să o cârpești din nou”, a declarat, pentru FANATIK, Ana Otilia Nuțu, expert în domeniul energiei în cadrul EFOR. …. Debandadă în sectorul energetic O analiză recentă a Energy Policy Group, think-tank ce se ocupă cu problemele din sectorul energetic, identifica barierele legale și administrative drept principalul obstacol în calea investițiilor majore în sectorul energiei regenerabile în țara noastră și sublinia că statul român nu are o strategie pe termen lung în acest sector. Specialiștii în domeniu au subliniat că dezvoltarea acestui sector este cu atât mai importantă cu cât în următorii ani reactorul 1 de la Cernavodă va intra în revizie tehnică pentru 3,4 ani, ceea ce înseamnă o scădere cu 10% a capacității de producție a energiei în România. ….” Integral: https://www.fanatik.ro

Consiliere solutii tehnice - Proiecte Fonduri Europene“Absorbția fondurilor europene: România în 16 ani de UE – câți bani am primit și câți am plătit. Top programe românești, pe ministere …. În perioada 1 ianuarie 2007-30 noiembrie 2022, Uniunea Europeană a pompat în România 79,985 de miliarde de euro, iar România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu 26,458 miliarde de euro. Rezultat net: 53,527 miliarde de euro – fonduri absorbite de România de la UE în plus față de contribuția noastră la bugetul Uniunii. ….

  • In Cadrul financiar multianual 2007-2013, România a absorbit 36,68 miliarde de euro, din totalul de 40,25 miliarde de euro pe care le-a avut la dispoziție, însemnând o rată de absorbție de 91%. De precizat că aici intră și 2,75 miliarde de euro, fonduri de pre-aderare, care au fost absorbite de România după 1 ianuarie 2007.
  • În Cadrul financiar multianual 2014-2020, România a avut la dispoziție 51,6 miliarde de euro, din care a absorbit 39,1 miliarde de euro, rezultând o rată de absorbție de 75,7%, în condițiile în care mai putem cheltui  bani UE din această alocare până la finalul anului 2023.
  • În Cadrul financiar multianual 2021-2027, România are la dispoziție fonduri europene de 51,9 miliarde de euro, din care a absorbit, 0,37 miliarde de euro, adică 0,7% rată de absorbție. Asta pentru că cele 16 programe operaționale ale României au fost aprobate în anul 2022. În 2023, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene susține că va lansa Lansarea a unui „peste 200 de apeluri de proiecte, în valoare de 20 miliarde euro aferente perioadei de programare 2021–2027 în cadrul celor 16 programe operaționale aprobate de către Comisia Europeană”, pentru beneficiari publici și privați. Între timp, programatorii din Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS) trebuie să termine de dezvoltat sistemele SMIS2021 și MySMIS2021, prin care se depun și se gestionează proiectele UE 2021-2027. STS a primit sarcina destul de târziu, la începutul lunii decembrie 2022.
  • Prin programul NextGenerationEU, lansat de Uniunea Europeană ca răspuns la criza COVID-19, România are la dispoziție 17,4 miliarde de euro, din care a absorbit 3,7 miliarde euro, adică 21,4%, deocamdată. Pentru acești bani, România trebuie să aplice o serie de reforme, printre dificile, printre care și cea a pensiilor și a pensiilor speciale, asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). ….”Integral: https://www.startupcafe.ro

Economica.net - Când ar putea avea loc licitația 5G? Președintele ANCOM evită să avanseze un termen clar: ”Codul Comunicațiilor se află la Parlament” - Economica.net“Cum s-a văzut din SUA licitaţia 5G din România din 2022: Câştigătorii Orange, Vodafone şi RCS&RDS au fost probabil super fericiţi să plătească atât de puţin pentru a opera într-una dintre cele mai mari ţări din Europa Centrală şi de Est. Guvernul a aşteptat prea mult cu licitaţia  Acţionarii Orange, Vodafone şi RCS&RDS sunt probabil super-fericiţi pentru că firmele pe care le deţin au plătit foarte puţin pentru licenţele 5G cumpărate de la statul român în 2022, scriu analiştii publicaţiei americane The Light Reading într-o analiză dedicată competiţiei organizate de statul român. “Dacă Italia a reuşit să atragă 6,5 mld. euro din licitaţia 5G, România în schimb nu a reuşit nici măcar să atragă toţi jucătorii de pe piaţă la licitaţie iar un sfert din spectrul radio a rămas nevândut” se arată în analiza semnată de Iain Morris, editor al secţiunii internţionale din cadrul publicaţiei. “Preţul din România a reprezentat doaro optime din cel din Italia”, notează publicaţia. “Ofertanţii câştigători Orange, RCS&RDS şi Vodafone trebuie să fie nespus de bucuroşi că au plătit atât de puţin pentru licenţele lor de telefonie mobilă într-o regiune a lumii care nu e cunoscută pentru generozitatea guvernelor faţă de companiile de telecomunicaţii. Orange a cheltuit cel mai mult, achitând aproximativ 265 de milioane de euro (276 de milioane de dolari) pentru licenţele sale de 220 MHz. Dar chiar şi Orange a cheltuit puţin pentru a opera în una dintre ţările mai mari din Europa Centrală şi de Est”, notează publicaţia. Care au fost factorii care au contribuit la acest “eşec”? Unul dintre ei este decizia Deutsche Telekom / OTE de a nu participa la licitaţie “chiar dacă are 4 milioane de clienţi”. Decizia de a nu participa echivalează cu o recunoaştere a DT/OTE că “nu vede un viitor în România”, scrie Morris, ceea ce face probabil un exit complet de pe piaţă. Un alt motiv important este eşecul Guvernului României şi al ANCOM de a organiza mai devreme licitaţia 5G. “România a organizat competiţia la ani de zile după ce acest lucru s-a întâmplat pe alte pieţe, într-un context dominat de inflaţie, spectrul unei noi recesiuni şi o explozie a preţurilor la energie”. Statul român va încasa 432,6 mil. euro din licitaţia 5G, după ce operatorii au achiziţionat doar 76% din spectru. Francezii de la Orange au făcut cel mai mare pariu, alo¬când 265 mil. euro pentru licitaţie, urmaţi la mare distanţă de Vodafone (123 mil. euro) şi RCS&RDS (46 mil. euro). În 2012 statul a obţinut 682,1 mil. euro de la aşa numita „licitaţie 4G“, banii venind atunci de la Orange (227 mil. euro), Vodafone (229 mil. euro), Cosmote – actualul Telekom Mobile (180 mil. euro), RCS&RDS (40 mil. euro) şi 2K Telecom (7 mil. euro). ….” Integral: https://www.zf.ro

Avertisment FMI: Ne așteaptă o criză economică fără precedent - Stiri.md“4 crize majore lovesc lumea în 2023: Cele mai mari 10 riscuri globale …. Vă prezentăm mai jos cele mai mari 10 crize globale prognozate de experții de la Centrul Stimson din Statele Unite. 1.Criza multiplă generată de războiul din Ucraina Probabilitate: medie spre ridicată Sfârșitul războiului din Ucraina, cum și când se va termina rămâne un mister. Cascada de crize generată de acest război va lovi următoarele sectoare: energia, insecuritatea alimentară, inflația, economia. Războiul generează multiple riscuri interconectate, acestea includ escalarea conflictului dacă SUA și NATO vor trimite arme avansate Kievului care vor răspunde bombardamentelor lui Putin, Rusia poate folosi armele nucleare în cazul în care Ucraina încearcă să cucerească Crimeea. 2.Insecuritatea alimentară Probabilitate: sporită ”Cercul de foc” al foamei va lovi pe tot globul, în special în America Centrală și Haiti, nordul Africii, Sahel, Ghana, Republica Centrafricană, Sudanul de Sud, Cornul Africii, Siria, Yemen, Pakistan și Afganistan. …. 3.Confruntarea cu Iranul Probabilitate: sporită Există pericolul unui conflict între SUA și/sau Israel și Iran. Acordul nuclear cu Iranul nu face pași spre rezolvare, iar Teheranul a accelerat producția de uraniu pentru producerea bombei atomice. …. 4.Criza datoriilor în țările în curs de dezvoltare Probabilitate: medie ONU a avertizat că 54 de țări din întreaga lume ”au probleme majore privind datoriile”. Aceste state reprezintă 18% din populația lumii, iar 50% dintre oameni trăiesc în sărăcie extremă. 5.Datoria globală Probabilitate: medie Atât datoria corporativă a firmelor (88 de trilioane de dolari), cât și datoria guvernamentală combinată (290 de trilioane de dolari) au crescut foarte mult în ultimii 4-5 ani, conform FMI. O multiplă criză este în derulare pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, a dolarului puternmic, a recesiunii din Europa, a economiei slabe a Chinei și a incertitudinilor privind războiul din Ucraina. ….” Integral: https://ziare.com

Articolele Autorului: Iulian Anghel“Comentariu Iulian Anghel: La ce ne putem aştepta, din punct de vedere politic, de la anul 2023 …. 2023 ar putea schimba însă ceva din calmul apei râului de câmpie din politică. Pentru că este un an premergător multiplului şir de alegeri din 2024. Aceasta este şi binecuvântarea şi blestemul democraţiei: alegerile. Ele elimină „răul”, dar nu instalează mereu „binele”. AUR, partidul ce-şi spune „naţionalist”, militează pentru eliminarea sprijinului acordat de România Republicii Moldova şi pentru oprirea sprijinului pentru Ucraina. Acesta a ajuns – dacă ar fi să credem sondajele noastre – la 20% din opţiunile de vot. Institutele noastre de sondare a opiniei publice nu mai sunt de multă vreme credibile, dar de-ar avea măcar jumătate de dreptate, tot reflectă o tendinţă deloc liniştitoare. În plus, este greu să crezi că un votant liberal care a mers pe urmele lui Klaus Iohannis ce i-a jurat, luni la rând, că „PSD este ciuma roşie” aplaudă azi alianţa dintre PSD şi PNL. Iar asta se va vedea în efortul partidelor de a-şi recupera electoratul, chiar din 2023 şi în absenteismul la urne. … Pentru scena politică în 2023 esenţială va fi însă evoluţia economiei. În România nu am avut proteste faţă de creşterile de preţuri. Doar că, ceea ce papă lupul, bun păpat rămâne. Oamenii se bucură că inflaţia nu mai creşte. Nu mai creşte, dar nici preţurile nu merg în jos. O cutie de un litru de lapte bătut era, în vară, la un Mega Image de pe Ferdinand, şase lei. Acum sare de nouă lei – o creştere de preţ de 50%. Dar salariile nu cresc. Rata lunară la bancă pentru un credit imobiliar (apartament cu două camere în Colentina, credit contractat pe 20 de ani) a sărit de la 1.200 de lei la 1.600 de lei, în doar câteva luni. Nu se văd azi nemultumirile sociale? Se vor vedea. …. În „Viţelul de aur”, Ilf şi Petrov descriu/râd cum un şef de gubernie inaugura o staţie de tramvai dintr-un cartier prăpădit: „To­varăşi! – zice el – situaţia inter­naţională este gravă!” Este gravă, dar nu într-atât încât să nu mai putem inaugura o staţie de tramvai. ….” Integral: https://www.zf.ro

Șase medalii câștigate de elevii români la Olimpiada Internațională de Matematică 2019 - SparkNews.ro“România, campioană europeană la OIimpiada de matematică. 50% dintre copii nu pot transforma € în lei .… România este clasată a cincea în lume din punctul de vedere al medaliilor câștigate la Olimpiada de matematică din anul 2022. România este, însă, prima în Europa cu un număr de 6 medalii câștigate din care patru sunt de aur și 4 de argint. … În timp ce la nivel de elită suntem printre cei mai buni din lume și campioni ai Europei, majoritatea celorlați copii au dificultăți mari atunci când trebuie să folosească matematica practică. Teste PISA: mult sub media mondială Rezultatele PISA au fost dezvăluite prin Raportul internațional publicat pe 3 decembrie 2018 de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) – „What students know and can do”. El prezintă rezultatele evaluării în țările participante și extrage date de cercetare relevante pentru politicile educaționale. …. La matematică, România a strâns 430 de puncte, în timp ce media a fost de 487. Cel mai mare punctaj a fost obținut de Estonia – 523.  „Astfel, 47,6% dintre elevii din România s-au situat sub nivelul 2 de competență sau la un nivel inferior acestuia, ceea ce înseamnă că nu pot recunoaște și nu pot interpreta fără sprijin cum poate fi reprezentată matematic o situație simplă (de exemplu, compararea distanței pe două rute alternative sau exprimarea prețului unui produs în diferite monede). În medie, în țările membre OECD, ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 al competențelor matematice a fost de doar 24%”, se arată în Raport. …. Este clar că performanțele la olimpiade reprezintă efortul individual și finaciar al părinților și al elevilor. La care se adaugă munca profesorilor dedicați de la clasă sau cei care conduc loturile olimpice. Același lucru se întâmplă și la informatică unde elevii obțin rezultate foarte bune la olimpiadă. În timp ce mulți alți elevi nu au acces la computere nici acasă, nici în școli. Iar statul nu îi ajută. În timp ce România ia medalie după medalie la Olimpiada de Informatică, accesul copiilor la computer și la Internet rămâne problematic. Mai ales la țară. …. România a urcat pe poziția a doua în clasamentul „all times” (al tuturor timpurilor) al Olimpiadei Internaționale de Informatică cu un total de 123 de medalii.  La vârf stăm foarte bune. La țară e jale În România există 2,8 milioane de elevi. Potrivit cifrelor oficiale, în școlile din România sunt 560 de mii de computere. Avem un computer la 6 elevi. Raportul este de 1 la 10 la țară sau chiar mai mare deoarece numărul computerelor este de 4 ori mai mare în școlile de la oraș decât în mediul rural. ….” Integral: https://newsweek.ro

“Copiatul în era ChatGPT Veți fi auzit, bănuiesc, de ultima jucărie a Internetului: ChatGPT-ul – un roboțel conversațional aproape capabil să treacă testul Turing (adică, atunci când vorbiți cu el sau îi dați o sarcină să nu puteți să vă dați seama dacă aveți de-a face cu un om sau cu o mașină). Funcționarea lui se bazează pe deep learning, adică pe capacitatea programului de a se adecva mai precis – pornind de la informațiile care au fost introduse în el (deja de ordinul Big Data) și a unui complex de erori (în parte provocate și) depășite – cerințelor care i-au fost formulate. Până acum, lucrurile au funcționat în domeniul jocurilor (șah, Go, ba chiar și pocher), dar – iată – mașina e capabilă să iasă de pe ”culuarul” ei și să devină ”creativă”. Îi dați un text și, pe baza lui vă crează o imagine sau o suită de imagini. Mai mult: îi oferiți o temă și câteva cuvinte – cheie, iar el vă produce un text (cu toată bibliografia aferentă). Sigur, încă nu e perfect, dar – o spun ca profesor – e mai bun decât multe din cele pe care trebuie să le corectez în sesiune. Se zice chiar că un mare jurnal american a publicat un(ul sau mai multe) text(e) creat în întregime de un program de IA și nici un cititor nu și-a dat seama. Domnii Bode, Ciucă, Cîmpeanu, Tîlvăr et alii au de ce să fie furioși: s-au născut prea devreme pentru această minune; pe vremea carierei dânșilor – în anii ’90 – 2000 – trebuia recurs la intermediari și se copia brut, transcriind textele altora. Aceste tehnici rudimentare au marele dezavantaj că lasă urme: rândurile identice pot fi depistate ușor cu tot soiul de programe, ba chiar și cu ochiul liber. Iar oamenii angrenați în fabricarea și validarea ”lucrărilor științifice” mai scapă și ei câte ceva, unii voluntar, alții din neatenție, de așa manieră încât râmâne undeva un fir rupt de care se poate trage pentru a desfășura ghemul intereselor și al înțelegerilor dintr-un anumit mediu. Acum, în 2 – 3 ani, noua generație de politicieni și (viitori) generali are în ChatGPT cel mai bun prieten: anonim, eficient și mai deștept decât o grămadă de subordonați. …. u va trece mult – poate abia Anul Nou – și vom vedea oameni cu reale dificultăți de lectură în limba română venind cu lucrări (de seminar și/sau de licență) ”la cele mai înalte exigențe academice”. Pot să bănuiesc și că, în scurt timp, pe cei mai slabi de înger, care se vor încăpățâna să se ducă la bibliotecă, o să-i sfătuim chiar noi: ”încearcă și cu ChatGPT”-ul”, ca și cum ar fi un corector de text. …. Dezavantajul e acela că doar câțiva rătăciți o să mai cadă în plasa fabricanților de ”lucrări de nota 10”, astfel că această meserie – care și-a avut vremurile ei de glorie în România – va fi scoasă de pe piața de implacabila logică schumpeteriană a evoluției tehnologice. Drept care unii oameni vor fi, de-acum înainte, lipsiți de acel mic supliment salarial dinaintea vacanței, care le permitea să fie mai generoși cu comezile pe terasele din Grecia. Dar nici avantajul nu e neglijabil: mai înainte de toate, furnizorii de lucrări din varii departamente nu vor mai sta cu frica-n sân că cineva ”ciripește” ce nu trebuie sau cine știe ce ”organe” asculă și filmează pe de-ascuns. Doi – și acesta e lucrul cel mai important – de-acum pot, în principiu, să termine toți cei înscriși (ba chiar ”mai mult decât atât”); drept care ”raportările” vor merge de minune și normele odată cu ele. Căci, pentru noi – în învățământ – aceasta e singura problemă: ”raportările”. Dacă ieși bine la ”raportări”, totul merge bine: salariu, funcție, avansări, indemnizații. Dacă nu, vai de mama ta! În fapt, ”raportările” ne-au dus unde ne aflăm, adică acolo unde e vai nu atât de mama, cât de copiii noștri. …. Estomparea vieții civice, dispariția dezbaterii de pe scena publică, slaba rezistență la arbitrariu, incapacitatea de-a negocia și, finalmente, apatia generalizată (în care ”fiecare se  descurcă cum poate”) își au – toate – originea în această ”cultură” a ”ordinului” și a ”raportării”. Fiecare român știe, din experiență, că ”de sus” vin încontinuu ”ordine”, iar ”jos”, dacă nu ”raportezi” tu ”performanțele” cerute, le va ”raporta” altul și va încasa el dividendele lor. Că nu sunt nici un fel de ”performanțe” nu e nici o problemă; cel care le-a ”raportat” a fost – între timp – avansat și, acum, cere (mânios) să i se ”raporteze” alte ”performanțe”. Aici avem două lucruri: mai înainte de toate, o structură socială supusă unui imperativ al mobilizării militare. Cam așa au funcționat lucrurile la noi de fiecare dată când s-a încercat un ”salt înainte”: Carol I apare doar în uniformă militară, lui Brătianu i se spunea ”vizirul”, Carol al II-lea se juca de-a – și cu – generalii, Antonescu nu mai vorbim, Dej preluase modelul ”comunismului de război” stalinist, Ceaușescu a sfârșit prin a militariza totul. E un pattern care spune că singura ordine (cât de cât) funcțională într-o societate căreia-i lipsește liantul uman, moral și civic e disciplina militară și structura ierarhică verticală. Faptul că marea corupție se găsește în structurile ierarhice (ale serviciilor militarizate sau ale variilor ”instituții și agenții” de stat) nu e deloc întâmplător. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

Sfințenia și politica | România | DW | 30.01.2020“Preoți sau spioni? Bisericile devin instrumente de război în Ucraina Andri Pavlenko, un stareț al bisericii ortodoxe din estul Ucrainei, părea să fie într-o misiune spirituală dezinteresată. Când a început războiul, a rămas cu enoriașii lui și a vizitat chiar un spital pentru a se ruga cu soldații răniți. Dar, de fapt, potrivit datelor din dosarul instanței, Pavlenko lucra activ pentru a ucide soldați și activiști ucraineni, inclusiv un preot de la o biserică ortodoxă rivală din orașul său, Sievierodonețk, scrie dnyuz.com. „În nord, sunt aproximativ 500 soldați, cu un pluton de mortiere, cinci vehicule blindate de transport trupe și trei tancuri”, i-a scris preotul Pavlenko unui ofițer rus în martie, în timp ce armata rusă lovea Sievierodonețk și zonele din jurul lui cu artileria.„Trebuie să fie ucis”, a scris el despre preotul rival, conform dovezilor prezentate la procesul său într-un tribunal ucrainean. Porivit dosarului, ar fi trimis liste de oameni armatei ruse pentru a-i ridica după ce orașul este ocupat. Pavlenko a fost condamnat ca spion luna trecută și apoi a ajuns în Rusia în urma unui schimb de prizonieri. Cazul lui nu este unul izolat. În ultima lună, autoritățile au arestat sau au identificat drept suspecți peste 30 de clerici și călugărițe ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene ce ține de Pariarhia Moscovei.  …. Biserica ortodoxă Ucrineană a Patriarhiei Moscovei „a sprijinit material anexarea Crimeei de către Rusia și invazia Ucrainei de Est”, a scris Institutul pentru Studierea Războiului, un grup analitic din SUA, într-o notă de cercetare privind rolul bisericii afiliate Rusiei în război. Oficialii ucraineni spun că preoții și călugării – sau oameni care se dau drept prelați – care sunt și spioni au cauzat probleme armatei ucrainene. Într-o mănăstire de la nord de Kiev, autoritățile au spus că au găsit, luna trecută, șase bărbați în haine de călugări – toți fiind atletici, vorbeau rusă, nu și ucraineană și nu aveau documente. Poliția i-a arestat și investighează dacă sunt spioni. ….” Integral: https://ziare.com

Președintele american Joe Biden și cel chinez Xi Jinping, la debutul întrevederii pe care o au, luni, în Bali, Indonezia, cu ocazia Summit-ului G20.“Fost consilier la Casa Albă: Xi își pregătește poporul pentru război. Care este politica SUA în regiune …. Tensiunile din Pacific nu sunt ceva nou pe agenda internațională, iar relația complicată China – Taiwan se află de mult în capul listei, după ce 2022 a fost anul afirmării tot mai agresive a puterii Beijingului. McMaster a făcut declarațiile cu privire la obiectivele Chinei în timpul emisiunii „Face The Nation”, de la postul american CBS. El a avertizat că Xi Jinping vorbește serios când vine vorba de obiectivele Chinei și că SUA ar trebui să fie atente să nu cadă „în aceleași capcane” ca în cazul lui Vladimir Putin, față de care SUA au afirmat un optimism nejustificat. …. SUA și aliații săi, spune el, ar trebui se concentreze de la bun început pe îmbunătățirea capacităților defensive, în loc să mizeze pe faptul că statul chinez poate fi descurajat prin demersuri diplomatice ca să nu invadeze Taiwanul, așa cum au acționat SUA față de Rusia, înainte ca Putin să invadeze Ucraina în februarie trecut. Problema Taiwan Democrația din Taiwan este o provocare pentru China. Are propria constituție, un sistem de guvernare democratic și propriul președinte, dar nu este considerată o țară independentă și doar 14 state întrețin relații diplomatice în mod oficial cu guvernul de la Taipei. În mare parte acestea sunt chiar statele insulare din Oceanul Pacific și din Caraibe. …. China a cerut explicit comunității internaționale să nu stabilească relații diplomatice cu guvernul de la Taipei, bazându-se pe principiul „O singură Chină”, care înseamnă că există un singur stat chinez, cu guvernul la Beijing, iar Taiwanul aparține acestui stat. …. În cea mai recentă dovadă de susținere a Taiwanului, SUA au aprobat un pachet de 10 miliarde de dolari pentru asistență militară, pe o perioadă de cinci ani. …. El spune că nimic nu va demobiliza China să atace Taiwanul decât pregătirea SUA din punct de vedere militar. Fostul consilier dă exemplul Japoniei care, „a făcut o mișcare îndrăzneață prin decizia de a-și dubla cheltuielile pe apărare”. Disputele din Marea Chinei Japonia, un actor economic foarte important atât în regiunea Pacificului, cât și la scară globală se află într-o situație delicată. China a făcut exerciții militare și în apropierea insulei japoneze Okinawa, lucru care i-a făcut pe japonezi să trimită nave care să patruleze zona. Un motiv de tensiune dintre cele două țări este disputa teritorială asupra arhipelagului Senkaku. Aceste insule din Marea Chinei de Est sunt nelocuite, însă sunt administrate de Japonia, deși China susține că este cea care le-a descoperit în secolul XIV. Pe lângă relațiile cu China, care par să se deterioreze treptat, Japonia s-a mai simțit amenințată și de Coreea de Nord în cursul anului trecut. Mai multe exerciții militare ordonate de guvernul de la Phenian au alertat Japonia, care și-a ridicat de la sol avioanele de luptă și care i-a avut alături pe aliații americani și pe cei din Coreea de Sud. China mai are dispute teritoriale asupra unor arhipelaguri din Marea Chinei de Sud cu țări precum Indonezia, Malaezia, Filipine și, bineînțeles, Taiwan. China se folosește de o hartă publicată în 1946 pentru a susține că are dreptul de a controla arhipelagurile respective. Dar în ciuda acestor eforturi, harta a fost declarată nulă de un tribunal internațional. McMaster a mai făcut referire la o altă dispută teritorială a Chinei – cea asupra graniței cu India din munții Himalaya. „Cred că punctul de aprindere este Taiwanul, dar este și Marea Chinei de Sud. Poate că este și frontiera din Himalaya”. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Vas turcesc, surprins la pescuit ilegal în apele româneşti. Garda de Coastă a deschis focul | VIDEO“Ruşine naţională! Submarinul românesc Delfinul, capturat la năvod de un pescador turcesc …. Căpitanul Victor T. povesteşte: „Pedalorul notru n-a mai putut evita impactul cu năvodul. Ne-au săltat. Cel mai grav a fost în cambuză, unde bucătarul submarinului pusese o oală cu sarmale pe foc“. Marinarii români acuză: „Turcii au dat cu monofilament, şi noi nu avem tehnică de luptă pe submarin pentru aşa ceva. Am lansat o torpilă, adică o sticlă de cola cu un cui în vârf, în care băgăm Mentos şi ţâşneşte spre inamic“, spune matelotul Robert Acrişor, din Marina Militară Română. După ce l-au capturat, turcii au tractat submarinul şi s-au fotografiat cu el în portul Marmaris, lăudându-se că au prins un guvid de 30 de metri. L-au săltat cu scripeţii şi când l-au tăiat să-i scoată icrele, au ieşit românii din burta submarinului şi au început să cerşească blugi şi carpete. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 7 ianuarie.”Pe când un recensământ al modului de cheltuire a fondurilor europene? Aşa cum vedem câte locuinţe avem şi cum sunt echipate, să vedem câte din cele 3 milioane de ferme din România au primit finanţare de la UE pentru creşterea animalelor, câte pentru legumicultură, câte pentru producţia de lapte?”

12 BEST Stops on the Drive from Calgary to Golden - Road Trip Guide!Buna dimineata intr-o zi de sambata, 7 ianuarie! Vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 3 și 13 gr, iar cele minime între -4 și 2 gr – cu valori mai ridicate pe litoral, în sudul Banatului și în Dealurile de Vest, spre 5…6 gr. În nordul, centrul și nord-estul țării vor fi înnorări persistente, iar pe parcursul zilei izolat vor fi precipitații slabe sub formă de ploaie sau lapoviță, în timp ce în zona montană va ninge. În celelalte regiuni cerul va fi variabil, iar la începutul intervalului și mai ales în a doua parte a nopții, izolat se va forma ceață.  Bucuresti: 9/0 gr.C.

“Limitarea la export a unor medicamente nu reprezintă nici măcar o soluție de avarie (expert) În contextul in care anumite medicamente antiinflamatorii si antitermice lipsesc, Ministerul Sănătății vrea să suspende temporar, pentru șase luni mai exact, exportul anumitor antitermice de uz pediatric si antibiotice. Măsura nu reprezintă decât un bandaj pus pe o infecție mult prea mare, comentează la RFI Sorin Paveliu,  expert în politici de sănătate publică. E nevoie de schimbarea modului de calculare a prețului pentru România, explică expertul. Sorin Paveliu: Este o problemă cvasi cronică. Medicamentele au niște disfuncționalități în modul de calculare al prețurilor care fac ca România să aibă cele mai ieftine medicamente din Europa. Aparent este favorabil. Dar în realitate, este doar un ajutor pentru bugetul de stat. Medicamentele sunt plătite prin intermediul sistemului de asigurări de sănătate. Atâta vreme cât tu stabilești niște prețuri care, mai ales în condițiile scumpirii excipienților și a forței de muncă și a energie electrice, le fac nevandabile, este absolut normal ca aceste medicamente să dispară de piață. Măsura luată de Ministerul Sănătății este acceptabilă (n.r. limitarea temporară a unor exporturi), de înțeles, dar nu reprezintă decât un bandaj pus pe o infecție mult prea mare. Măsurile care trebuie luate sunt schimbarea modului de calculare și de stabilire a prețului medicamentelor din România, ceea ce, se pare că niciun ministru nu are suficientă vână în el ca să abordeze o asemenea problemă spinoasă. …. Limitarea la export a unor medicamente se poate face doar pentru o perioadă strict limitată la 6 luni. Nu reprezintă o soluție, nici măcar o soluție de avarie. Să fie clar. Unele medicamente nu mai pleacă la export. Dar să vezi ce, trebuie să ai și ce să trimiți la export. Pur și simplu, producătorii vor refuza să le producă în pierdere. Repet, problema nu este numai scumpirea materiilor prime, ci este întreg contextul. E vorba despre curentul electric, mai ales de inflație. Când ai o inflație de 10% – 15% sau chiar mai mult dacă e să o luăm pe cinstite, iar tu să ai un preț înghețat, stabilit, controlat de Ministerul Sănătății, evident că producătorii, înainte de a avea o datorie morală față de pacienți, ei au o datorie față de acționari pentru că este o afacere. Producția de medicamente nu este o fundație de binefacere, ci este un business. Au o obligație față de acționarii care au băgat banii în această întreprindere de producere de medicamente. Este o problemă cvasi cunoscută și care nu are decât o singură soluție. Să fie clar. Nu are decât o singură soluție, schimbarea modului de calculare a prețului pentru România. Din păcate, acest lucru ar trebui să se facă umblând la foarte multe rotițe ale acestui mecanism. Nu este suficient să schimbi doar modul de calculare a prețurilor, ci trebuie să vezi pe care medicamente ți le permiți, pe care nu ți le permiți. A schimba în a lua niște măsuri atât de importante din punct de vedere economic presupune în primul rând competență. Să fiu sincer, cred că această competență ne lipsește. ….” Integral: https://www.rfi.ro

Pasageri pe aeroportul din Beijing, 13 decembrie 2022.“Covid – OMS critică datele chineze, UE recomandă impunerea de teste Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a criticat miercuri noua definiţie a Chinei atribuită unui deces Covid-19 drept „prea îngustă”, spunând că datele de la Beijing „subreprezintă” amploarea epidemiei, informează AFP. …. „Cifrele actuale publicate de China subreprezintă impactul real al bolii în ceea ce priveşte internările în spital, internările la terapie intensivă şi mai ales în ceea ce priveşte decesele”, a declarat Michael Ryan, cel care gestionează situaţiile de urgenţă sanitară la OMS, într-o conferinţă de presă. China se confruntă cu cel mai grav focar al său – în principal din cauza variantei Omicron a coronavirusului – în urma abandonului brusc la începutul lunii decembrie a aşa-numitei sale politici „zero Covid”. Dar ţara raportează foarte puţine decese legate de Covid-19, după o schimbare controversată a metodologiei: acum doar persoanele care au murit direct din cauza insuficienţei respiratorii legate de Covid sunt incluse în statistici. „Această definiţie este prea îngustă”, a insistat Michael Ryan. „Continuăm să cerem Chinei date mai rapide, regulate şi fiabile despre spitalizări şi decese, precum şi o secvenţiere mai completă şi în timp real a virusului”, a declarat directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus. ….Statele membre ale UE, îngrijorate şi de opacitatea chineză, au ajuns aşadar la un acord menit să îşi coordoneze răspunsul la situaţia din China, la care s-au alăturat Islanda, Liechtenstein, Norvegia şi Elveţia. ….” Integral: https://www.news.ro

Microplastics are everywhere - but what are the consequences? BioBag“Descoperire alarmantă a unui pericol invizibil din adâncul apelor: Amenințarea pentru omenire s-a triplat VIDEO Un studiu efectuat de către oamenii de știință de la Universitățile din Barcelona, Spania și Aalborg, Danemarca, publicat recent în revista Environmental Science & Technology, a făcut o descoperire importantă legată de poluare. Astfel, experții au găsit că în prezent cantitatea de microplastice din adâncurile oceanelor și mărilor din întreaga lume s-a triplat în ultimii 20 de ani, constituind un pericol nevăzut pentru sănătatea oamenilor, dar și pentru animalele marine. Bucăți minuscule de resturi de plastic – mai mici decât poate vedea ochiul uman – s-au acumulat pe fundul mărilor și oceanelor globului, arată studiul, potrivit Daily Mail. Acumularea din adâncul apelor sunt resturi de plastic, care s-au adunat la o adâncime de peste 100 de metri, au descoperit cercetătorii de la Universitatea Autonomă din Barcelona și Universitatea Aalborg. …. Cercetătorul Laura Simon-Sánchez de la Universitatea Autonomă din Barcelona a spus: „Mai exact, rezultatele arată că, din 2000, cantitatea de particule de plastic depuse pe fundul mării s-a triplat și că, departe de a scădea, acumularea nu a încetat să crească mimând producția și utilizarea globală a acestor materiale”. ….” Integral: https://ziare.com

Inflație din două cifre, în 2022. Ce urmează în 2023?“Cristian Păun: 2023 va rămâne un an al inflației din două cifre  Cristian Păun spune că una dintre principalele probleme în 2023 o reprezintă inflația. Guvernul țintește o inflație sub 10%, însă acest lucru nu este fezabil, crede analistul: ”Din punctul meu de vedere, nu. Anul acesta va rămâne un an al inflației de două cifre și cu siguranță vom vedea ajustări pe zona de creștere economică (…). Este mult prea optimist, iar justificarea este legată de faptul că trebuiau să încadreze cheltuielile și au pornit ca în orice an bugetul României de la ce cheltuieli trebuie să acopere și apoi au acomodat veniturile, astfel încât cheltuielile să poată fi onorate. Eu cred că ar trebui să schimbăm această abordare și ar trebui să ne propunem un anumit nivel al veniturilor anual și de acolo încolo să încorsetăm cheltuielile statului în acele venituri, pentru că altfel riscăm să tot terminăm anii ăștia cu deficite bugetare excesive, care încarcă datoria publică permanent cu noi și noi procente în PIB și ne duce către o zonă foarte nesustenabilă în câțiva ani, în care vom avea niște probleme sistemice foarte mari legate de sistemul public de pensii”. În opinia sa, ”principalul pericol rămâne în continuare inflația. …Un alt pericol major pe care eu îl văd este încetinirea creșterii economice în România, mai ales pe partea de producție industrială și acum o să vedem în perioada următoare datorită inflației și o ajustare a consumului. Deci vom avea din două direcții o presiune pe PIB. De ce spun că este un pericol acest lucru? Pentru că la nivelul foarte scăzut al creșterii economice, Doamne ferește să avem o secetă și asta este de fapt a patra îngrijorare a mea, această meteosensibilitate a PIB-ului din România”….” Integral: https://www.rfi.ro

Consumatorul român cumpără produse din import inclusiv când alege produse ca ulei sau patiserie, deși România e campioană la culturile de floarea soarelui și cereale. Producțiile iau calea exportului pentru că nu pot fi procesate intern.“Țară în service | România exportă ieftin materie primă, ca să importe scump alimente procesate din marfa exportată – În medie, cel puțin unul din două kilograme de produse alimentare vândute în România provine din importuri. Cel mai mare deficit este la carne de porc, pasăre, pește și legume și fructe, unde și peste 40% din comerț este asigurat de procesatorii externi. – Chiar și în domeniile unde România are materii prime din belșug – panificație și industria uleiul – importurile depășesc 10%. Se exportă ieftin grâu și floarea-soarelui și se importă scump produse realizate din grâu și floarea soarelui. – Pe piața legumelor și fructelor deficitul comercial între importuri și exporturi trece de un miliard de euro anual. După 2000, Guvernul și Ministerul Agriculturii nu au avut nicio strategie prin care să pregătească producătorii interni să facă față cerințelor comerțului modern adus de marile lanțuri de magazine europene în România. „Astfel, s-a ajuns în situația absurdă în care producțiile locale anuale la materii prime alimentare – grâu, porumb, floarea soarelui – să atingă recorduri anuale, dar de aceste produse de bază să beneficieze ieftin producători din alte state din Europa și nu numai”, a declarat pentru Europa Liberă Cosmin Banu, un fermier din domeniul zootehnic. Acestea sunt state din care apoi România importă carnea de porc sau de pasăre, procesată din animalele hrănite cu porumb românesc. Producțiile anuale sunt bune și pentru că România beneficiază de subvenții europene anuale de peste 3 miliarde de euro pentru culturi. Mai departe, statul român nu a reușit să pună pe picioare niciun program de procesare autohton a acestor materii realizate cu subvențiile de miliarde. De munca fermierilor români beneficiază industrii din alte țări care au parte de materie primă bună și ieftină din România. „Noi exportăm subvenții. Ce realizăm din subvenții, exportăm afară. Înapoi, se întorc produse cu o valoare adăugată, care costă cel puțin dublu decât materia prima exportată. Trebuie să învățăm să exportăm produsul finit din materia primă, nu produsul de bază”, ne mai spune fermierul Cosmin Banu. Micii producători nu mai au mici magazine În urmă cu circa 25 de ani, înainte ca rețele străine de comerț modern să se dezvolte în România, pe plan local erau circa 160.000 de magazine tradiționale, de patru ori mai multe decât astăzi, conform datelor Ministerului Agriculturii. Este vorba de aprozare, buticuri, magazine de cartier care comercializau și produse alimentare. Comerțul tradițional mai numără astăzi circa 40.000 de maga­zine, iar cota de piață a acestui seg­ment a ajuns undeva la aproximativ 35%, într-un domeniu dominat tot mai clar de marile rețelele străine, conform datelor Ministerului Agriculturii. Marile rețele de magazine asigură cam 56% din piață. În multe din marile orașe acest procent trece și de 80%. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Articolele Autorului: Sorin Paslaru“2023, anul finanţărilor europene? Degeaba stau pe sacii de bani ministerele şi autorităţile, dacă aceşti bani nu ajung în economie – la oameni, în gospodării, în ferme, în spitale sau în companii. Mergeţi după beneficiari să le daţi banii, nu mai staţi în birouri în ministere. Pe când un recensământ al modului de cheltuire a fondurilor europene?  În 1999, un bancher de la BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză, care tocmai deschisese o filială la Bucureşti, se mira de „strategia” de vânzări din sistemul bancar local de atunci într-un interviu pentru ZF: „Aici bancherii aşteaptă să vină clienţii la bancă şi nu se duc după clienţi să-i întrebe ce nevoi au. Nu aşa se face“, spunea el. Astăzi, bancherii iau informaţii despre companii, inclusiv decupând articole din ziare de business, şi se duc după clienţi. Competiţia aduce businessul, chiar şi într-o perioadă ca aceasta, de creştere a dobânzilor şi de retragere în general a finanţărilor. Aceeaşi politică ar trebui aplicată la nivelul instituţiilor care au cele 80 miliarde de euro de la UE sub administrare – fonduri structurale şi PNRR. Degeaba stau pe sacii de bani Ministerul Fondurilor Europene, Autorităţile de Management din ţară, Ministerul Energiei, Ministerul Digitalizării şi cel al Agriculturii sau Ministerul Sănătăţii, dacă aceşti bani nu ajung în economie – la oameni, în gospodării, în ferme, în spitale sau în companii. 2023 ar trebui să fie anul fondurilor europene dacă există ambiţia de a menţine economia pe creştere, însă aceeaşi abordare de până acum, cu Ministerul Fondurilor sau celelalte instituţii aşteptând aplicaţii de la beneficiari, ar trebui schimbată pentru un obiectiv de absorbţie de minim 2% din PIB, adică 6 miliarde de euro pe an. Aceste ministere şi instituţii ar trebui să se ducă ele după beneficiari, iar activitatea lor să fie evaluată în funcţie de banii distribuţi lunar din PNRR sau din fonduri structurale pentru beneficiarii din coordonarea lor. Nu merge cum spune spre exemplu ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila: ce să facem că nu vin medicii de familie să aplice pentru finanţare cu echipamente a cabinetelor medicale. Nu. Tu ca guvern eşti responsabil să te duci la aceşti medici, să le faci fişele de aplicare pe baza datelor pe care oricum le ai şi ei doar să-şi dea o semnătură sau o opţiune: vreau un ecograf de tip A, B sau C, vreau echipamentul X, Y sau Z. Treaba medicului este să ofere consultaţii pacienţilor. Guvernul, dacă a împrumutat România cu 15 miliarde de euro în PNRR pe 30 de ani, a făcut-o pentru pacienţii şi medicii României, iar ministrul Sănătăţii şi toţi angajaţii din minister asta au de făcut: să echipeze cabinetele, clinicile şi spitalele publice cu echipamente finanţate cu bani de la UE. Ei să se ducă cu echipamentele. Cioc-cioc la uşă: „V-am adus ecograful“. Nu să se vaiete că nu vin medicii de familie şi spitalele să aplice pentru finanţare. Că dacă rămân cu miliarde de euro pentru sănătate necheltuite şi asiguraţii trebuie să se ducă în privat să dea 400 de lei pentru un ecograf e responsabilitatea lor.  Că au luat banii de la UE şi nu i-au cheltuit pentru cetăţenii care le plătesc salariile. Situaţia este valabilă şi pentru celalalte ministere sau autorităţi judeţene. …. Tocmai au fost publicate primele rezultate ale recensământului populaţiei. Pe când un recensământ al modului de cheltuire a fondurilor europene? Aşa cum vedem câte locuinţe avem şi cum sunt echipate, să vedem câte din cele 3 milioane de ferme din România au primit finanţare de la UE pentru creşterea animalelor, câte pentru legumicultură, câte pentru producţia de lapte? Cum stăm cu absorbţia, comună cu comună din România? Unde sunt Consiliile Judeţene cu evaluările? ….” Integral: https://www.zf.ro

Cât de scump este să îți cumperi o casă prin credit ipotecar în România“Cele mai mai mari şi cele mai mici creşteri de rate la creditul ipotecar datorate majorării IRCC. Nu la toate băncile este la fel După publicarea oficială a noului IRCC, de 5,71% conform BNR, băncile şi-au reconstruit calculatoarele de credit virtuale de pe site-uri. Conform acestora, noile dobânzi generate de creşterea IRCC de la 4,06% la 5,71% se situează între 7,91% şi 9,06% în funcţie de bancă. Aşa că rata unui credit ipotecar Prima/Noua Casă pentru un credit de 250.000 de lei pe 20 de ani a ajuns să varieze între 1.699 de lei şi 2.056 de lei. Cu sau fără creşterile IRCC şi ROBOR, rata creditului ipotecar creşte în funcţie de banca la care ai împrumutul, de comisioanele şi marjele practicate de ea. Ratele creditului ipotecar, în special Prima/Noua Casă au crescut de anul acesta cu valori cuprinse între 25% şi 40% faţă de valorile de la începutul anului 2022. Un mic top întocmit de Economica.net arată că majorarea IRCC este foarte relevantă doar în cazul anumitor bănci, cele la care majorarea IRCC se traduce la niveluri mai greu de suportat ale ratei. Astfel, în cazul BRD Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, OTP Bank sau Garanti Bank, rata creditului ipotecar luat în calcul mai sus a ajuns să varieze între 2.180 lei – BRD, 2.056 lei – BT, 1980 lei – OTP, 1978 – Garanti Bank, 1,867 lei- BCR şi 1.861 lei – RZB. La polul opus, majorările inevitabile ale IRCC au condus la o majorare a dobânzilor variabile la creditele ipotecare în intervalul 7,91% – 8,56%. Aşa că, la aceste bănci, pentru un credit de 250.000 de lei rambursabil în 20 de ani plăteşti acum o rată de 1.699 de lei, la Libra Bank, 1.723 de lei la ING Bank, 1.724 de lei la Vista Bank, 1.731 de lei la Credit Europe Bank, 1.742 de lei la CEC Bank, 1.749 de lei la Alpha Bank şi 1.775 de lei la Unicredit Bank. ….” Integral: https://www.economica.net

Cynthia Curt, numită consul general al României la Barcelona“EXCLUSIV Premierul Ciucă a înființat un nou post de secretar general al Cancelariei, pentru o protejată a lui Emil Boc  Prima decizie din acest an a prim-ministrului Nicoale Ciucă a fost să înființeze o nouă funcție bine plătită la Palatul Victoria. Surse din cadrul PNL susțin că postul este cu dedicație pentru o protejată veche a lui Emil Boc, poate cel mai important personaj din partid în acest moment.  Așa se justifică și graba cu care Nicolae Ciucă a luat această decizie. Prin hotărârea de guvern pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 832/2022 privind stabilirea atribuțiilor, organizarea şi funcţionarea Cancelariei Prim-Ministrului se înființează funcția de secretar general al Cancelariei Prim-ministrului. …. Potrivit, însă, organigramei Cancelariei premierului, în posesia căreia am intrat, secretarul general, post nou înființat, nu are în subordine decât două departamente, și anume Compartimentul juridic și Direcția asigurare resurse.  Ca atare, cele două departamente sunt departe de importanța anunțată pompos pe site-ul guvernului, aceea de a  asigura, nici mai mult, nici mai puțin decât stabilitatea funcționării Cancelariei. Toate celelalte departamente rămân, însă, în coordonarea Șefului Cancelariei. Pare mai degrabă un post înființat pentru o persoană, nu invers. În orice instituție serioasă, cauți o persoană potrivită pentru un post de care ai nevoie, nu înființezi un nou loc de muncă pentru a aduce pe cineva. …. Potrivit surselor noastre de la Palatul Victoria, postul a fost înființat pentru Cynthia Carmen Curt, după căsătorie Deaconescu, pe care presa o numește protejata lui Emil Boc. Aceasta a fost o prezență constantă în presa din Cluj.  Clujeanca Cynthia Curt, «blonda lui Boc», vâneaza posturi «grele» la București” sau „” sunt doar două din titlurile vremii. …. Cynthia Curt a fost asistenta lui Emil Boc, în perioada când acesta preda la Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării, iar de aici nimic nu a mai oprit traiectoria profesională a acesteia, așa “și-a început ascensiunea în funcții publice având susținerea lui”, spun jurnaliștii din Cluj.  „Ulterior în 2005 a fost numită subprefect de Cluj. După ce PDL a dispărut de la guvernare, Cyntia a devenit inspector guvernamental pentru ca apoi, în 2009 să fie cooptată în echipa premierul Boc, ca și consilier de stat. În 2011 Cyinthia Curt a fost numită consul general al României la Barcelona, deși nu făcea parte din corpul diplomatic. În același timp ocupa și funcția de președinte al Consiliului Național de Integritate”, potrivit ziardecluj.ro. ….” Integral: https://presshub.ro

“Ruşii de la Lukoil vor să vândă activele din Republica Moldova şi România  Ruşii de la gigantul petrolier Lukoil caută, de câteva luni, să vândă businessul din România şi Republica Moldova compus din reţele de benzinării, depozite petroliere şi rafinăria Petrotel de la Ploieşti, potrivit unor surse de pe piaţă, citate de portalul Mold-street.com. Motivul principal al retragerii sunt sancţiunile impuse de statele UE la comerţul cu petrol rusesc, care afectează şi afacerile Lukoil din România şi Republica Moldova. Primul cumpărător pe listă este gigantul energetic anglo-olandez Royal Dutch Shell, cunoscut în mod obișnuit sub numele de Shell, care este şi cel mai mare jucător din sectorul petrolier european, susțin surse de pe piaţă. Trebuie spus că, în luna mai 2022, ca urmare a războiului din Ucraina, Shell a vândut activele din Rusia – 114 benzinării din centrul şi nord-vestul Rusiei şi fabrica de lubrifianţi din Torzhok, iar cumpărător a fost Lukoil, al doilea cel mai mare producător rusesc de petrol. Astfel, aceasta ar fi o tranzacţie logică între Lukoil şi Shell. În plus, nu are afaceri petroliere în Moldova şi România, precizează portalul Mold-street de la Chișinău. Al doilea potenţial cumpărător este grupul kazah KazMunayGas (KMG), care deţine reţele de benzinării sub brandul Rompetrol în România şi Republica Moldova, dar şi cea mai modernă rafinărie din ţara vecină – Petromidia. Potrivit surselor de pe piaţă, negocierile au avut loc la Moscova, dar detalii nu se cunosc.  O eventuală tranzacţie între Lukoil şi KMG ar face ca grupul kazah să deţină o poziţie dominantă pe piaţa petrolieră din Republica Moldova. Respectiv, fără acordul autorităţilor de protecţie a concurenţei tranzacţia ar putea fi blocată.  Potrivit unor surse, ar mai fi fost şi alţi competitori, dar numele lor nu l-am putut afla, susțin jurnaliștii. Mold-street mai scrie că Lukoil Moldova (la fel ca şi Lukoil România) este controlată de gigantul rus Lukoil prin subsidiara din Elveția – Litasko SA. Compania deține o rețea de 106 benzinării (cea mai mare din Moldova), trei baze petroliere și un terminal de gaz lichefiat. În 2021, Lukoil-Moldova a înregistrat venituri de 5,97 miliarde de lei (cca 300 mln euro) , cu 37% mai mult decât în 2020, şi un profit de 60,2 milioane de lei….” Integral: https://www.rfi.ro

“Carnețelul fraților Tate cu numele celor care le-au asigurat protecția Frații Tate, doi fanfaroni lăudăroși cu cetățenia celor două democrații puternice, Marea Britanie și SUA, conduc de aproape cinci ani o rețea de proxenetism dintr-o vilă buncăr situată în dormitorul de lux al Bucureștiului, Voluntari.  Cei doi bătăuși misogini, care au ajuns să fie influencerii cei mai căutați de adolescenții americani motiv pentru care au strâns o avere fabuloasă de 100 de milioane de dolari, nu ar fi reușit să conducă o rețea atât de vastă la doi pași de București dacă nu ar fi avut o frăție locală care să le țină de șase. …. Să o luăm din aproape în aproape. Zona Voluntari este condusă din timpuri imemoriale de Florin Pandele, soțul fostului primar PSD al Bucureștiului, Gabriela Vrânceanu Firea. De cinci ani de zile frații Tate conduc, așa cum susțin procurorii DIICOT, o rețea de proxenetism dintr-o vilă situată în Voluntariul condus cu o mână forte de Pandele care visează ca Firea să fie nici mai mult nici mai puțin decât președintele României. Să nu fi știut Pandele ce fac frații Tate în vila lor din apropierea vilei sale? Să nu-l fi informat șeful Poliției Locale din Voluntari sau nenumărații săi slujitori despre infracțiunile constante din vila celor doi bătăuși misogini ce și-au stabilit headquarterul la el în ogradă? …. Următorii pe listă sunt cei de la Poliția Națională care se ocupau de Voluntari și prin extensie tot Ministerul Afacerilor Interne care are, teoretic, sub motinorizare toate rețelele de crimă organizată. E de neconceput ca doi bătăuși fanfaroni, fie ei și cetățeni britanici și americani adică având o protecție suplimentară dată de posesia acestor două pașapoarte puternice, să conducă la doi pași de București o rețea de proxenetism de lux iar tu să nu știi. Sau să știi dar să nu faci nimic decât atunci când cei doi sechestrează un alt cetățean american iar atunci intervine pe fir Departamentul de Stat din SUA. Pe carnețelul fraților Tate pot apărea dacă nu procurorii Parchetului de provincie care are sub jurisdicție Voluntariul dar sigur procurorii galonați de la DIICOT în traducere extinsă Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism. Ma ia cu fiori numai când pronunț întreaga titulatură a acestei structuri de parchet. Nu și pe frații Tate timp de cinci ani pînă să aibă neinspirata decizie de a sechestra un cetățean american. ….” Integral: https://newsweek.ro

Război în Ucraina. Imaginile groazei după bombardamentele rusești“Ce beneficii i-ar aduce Rusiei armistițiul „cinic și ipocrit” propus de Putin …. Având în vedere că Putin nu se poate aștepta în mod rezonabil ca Ucraina să respecte termenii acestei încetări a focului declarate brusc, liderul de la Kremlin a solicitat armistițiul pentru a demonstra că Ucraina nu vrea să facă pașii necesari pentru negocieri, consideră ISW. De asemenea, organizarea și punerea în aplicare a încetării focului necesită timp, iar dacă Putin ar fi fost serios în legătură cu armistițiul din 6 și 7 ianuarie, nu ar fi anunțat cu mai puțin de 24 de ore înainte, mai ales că purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara pe 14 decembrie că nu se ia în calcul un armistițiu de Crăciunul pe rit vechi, potrivit ISW. Putin vrea să pară adevăratul protector al creștinismului Totodată, ISW consideră că Putin încearcă să obțină o pauză de 36 de ore pentru trupele rusești, pentru a le permite să se odihnească și să se reorienteze în vederea relansării operațiunilor ofensive în sectoarele critice ale frontului. O astfel de pauză ar avantaja în mod disproporționat trupele rusești și ar începe să priveze Ucraina de inițiativă. Anunțul surprinzător al lui Putin este o tactică de a arăta că Ucraina este o țară care suprimă grupurile religioase și în acest fel l-ar pune pe președintele rus într-o lumină bună, sugerând că acesta este adevăratul protector al credinței creștine, astfel, justificând din nou invadarea Ucrainei, mai afirmă analiștii de la ISW. …. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a calificat propunerea Rusiei drept „cinică”, precizând că SUA au „puțină încredere în intențiile din spatele acestui anunț”. În ajunul Anului Nou, Rusia a atacat Ucraina cu rachete, urmat de un atac cu 45 de drone la câteva minute după Anul Nou, ucigând o persoană și rănind 28 de civili din întreaga țară, inclusiv trei copii. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

Orașul Makiivka, la 15 km de Donețk, este controlat în prezent de forțele ruse. Imagine cu caracter ilustrativ, cu un bombardament din Makiivka, în primăvară.“One-to-One | Armand Goșu: E un mister ce face Ucraina. S-ar putea trezi rușii cu o dronă care să atace Kremlinul? …. „Putin e un fel de politician teflon. Nu știe, n-a văzut. Poate să facă lucrul acesta câtă vreme controlează media, însă, în primăvară, dacă Rusia nu va reuși o victorie, ce va face Putin în fața marelui public, în fața elitei? Pentru că elita poate să înghită prima dată, poate mai înghite a doua, dar a treia oară s-ar putea să nu mai înghită, că nu digeră, se constipă”, susține Armand Goșu. Politologul crede că presiunea pe Putin ar putea fi atât de mare încât să-l oblige să-și caute un succesor și să încerce un fel de transfer de putere în care el să obțină niște garanții personale. Armand Goșu spune că rușii s-ar putea teme acum de ucraineni după bombardamentele cu drone împotriva bazelor militare rusești, care ar fi drone sovietice din anii ‘70, însă dotate cu o tehnologie modernă. „E un mister. Cum reușesc să ajungă la sute de kilometri de linia frontului, astfel încât să nu existe antiaeriană rusească? Ei trec peste orașe, peste unități militare. Cum să nu-i vezi? În condițiile acestea, mă întreb: ar putea lovi și Moscova? S-ar putea trezi rușii cu o dronă care să atace Kremlinul? Pentru că distanța până la Kremlin nu e mai mare față de acele unități militare”, crede acesta. Întrebat cine îi ajută pe ucraineni cu aceste dispozitive, Armand Goșu susține că ucrainenii au avut de la început această tehnologie, dar nu au utilizat-o și au vrut să fie discreți. „Sunt niște drone sovietice mari, care au pe ele tehnologie nouă, dar ele sunt pregătite încă dinainte de cineva foarte discret și presupun că e vorba de Israel, pentru că armata israeliană are capacitatea de a moderniza astfel de dispozitive, iar acolo sunt foarte mulți foști militari sovietici”, spune Goșu. Dacă Occidentul ajută Ucraina suficient de consistent încât Ucraina să obțină victorii în ciuda resurselor enorme de care beneficiază Rusia, atunci Rusia se va recunoaște înfrântă, mai spune istoricul. Principalele declarații pe scurt:

  • Despre frica rușilor: „Cum să nu le fie frică de ucraineni, dacă ei nu mai sunt siguri la sute de kilometri de linia frontului? În plus, la ei e și frica față de nacealnic, față de șef, stăpân, politician, polițist, jandarm. Fete și femei declară că au fost violate în secțiile de poliție, bărbați declară că au fost violați în dube de poliție. Rușii trăiesc frica și violența încă de la naștere”;
  • Despre țările pro-ruse: „Vorbim de jocul obișnuit al lui Viktor Orbán, dar el e un geniu al propagandei și manipulării populației. Austria are altfel de interese. N-aș exagera importanța acestora, să spunem cu niște ghilimele, totuși, ‘aliați ai lui Putin’. Funcționează foarte bine relația Ucrainei cu SUA, cu Marea Britanie, cu Canada. Nu poți să mai fii aliatul lui Putin după Bucea și după Irpin”;
  • Despre implicarea Belarusului în război: „Nu cred. Putin știe că ar risca o adevărată revoluție acolo. Ar însemna sfârșitul regimului lui Lukașenko. Armata din Belarus e mică și nu e antrenată pentru război. E un fel de jandarmerie. Putin are, însă, nevoie de aeroporturile din Belarus, de spitalele de acolo, pline de soldați ruși răniți, și de poligoanele de antrenament din Belarus pentru noii recruți”;
  • Despre posibilul pericol al relației SUA-China-Taiwan: „Nu cred că e un pericol, pentru că Xi Jinping a reușit să rămână la putere, ceea ce își dorea. În momentul acesta, e o criză politică internă foarte puternică în China tocmai din cauza politicii Covid zero. A început să fie contestat, elita politică din jurul lui numai de asta n-are nevoie. Chinezii, pentru ruși, sunt departe de a fi livrat susținerea de care Rusia avea nevoie”;
  • Despre 2024, anul electorat al României influențat de război: „Casele de sondare sunt controlate. Undeva, în burta României, crește nemulțumirea, se adună niște forțe care ar putea să țâșnească în 2024. Ne-am putea trezi cu surprize foarte mari. Capacitatea acestor evenimente externe de a influența evoluții și așteptări interne în România e foarte mare și nu știu cum se va deconta”; ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Dispare dosarul cu șină? Parlamentul a adoptat legea privind schimbul de date între sistemele IT publice. Ce efecte sunt așteptate la ghișee - HotNews.ro“Legea eliminării dosarului cu șină anulată de CCR, că n-a fost depusă în dosar cu șină  CCR a decis astăzi reîntoarcerea în Parlament a legii care prevede eliminarea dosarului cu șină la cerut la numeroase instituții de stat. În motivarea instanței se arată că procedurile de adoptare nu au fost respectate, adică motivarea, lista semnatarilor și textul legii nu au fost depuse într-un dosar cu șină la secretariatul Camerei Deputaților, așa cum prevăd legile încă în vigoare. …. Propunerea legislativă ar putea aduce importante modificări în societatea românească, ce ar ajunge să fie cutremurată din temelii. Trei sferturi din funcționarii publici ar pierde jumătate din vocabular dacă rămân fără expresia „dosar cu șină” în timp ce Combinatul de Șină de Dosar de la Turda (cunoscutul CSDT) ar putea intra în faliment trimițând 8000 de oameni în șomaj. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 6 ianuarie.”Lecțiile lui 2022 sunt, de fapt, previziunile pe 2023: Ne așteaptă un fel de ani ’80, cu austeritate economică și pericolul unui stat polițienesc”

76,625 Funny Winter Animal Stock Photos - Free & Royalty-Free Stock Photos from DreamstimeBuna dimineata intr-o zi de vineri, 6 ianuarie! Cerul va fi mai mult noros în jumãtatea nordicã a teritoriului, unde local şi temporar va ploua, exceptând depresiunile din estul Transilvaniei unde vor fi şi precipitaţii sub formã de lapoviţã şi ninsoare. La munte, local şi temporar va ninge viscolit, condiţii în care vizibilitatea va fi scãzutã. În restul ţãrii, cerul va fi variabil, iar ploi slabe, trecãtoare vor fi posibile doar cu totul izolat. Regimul termic va fi în continuare caracterizat de valori mai ridicate decât cele normale perioadei, cu maxime ce se vor încadra între 6 şi 14 gr şi minime între 0 şi 7 gr. În primele ore ale intervalului, pe alocuri se va semnala ceaţã. Bucuresti: 14/-1 gr.C.

Ești răcit“De ce avem atât de mulți oameni cu viroze la spital? Circulă în paralel două sau trei tipuri de virusuri, lucru care nu se întâmplă de obicei După 3 ani în care virusurile nu au mai circulat, iar imunitatea este mai scăzută, acum numărul persoanelor care se prezintă la medic cu infecţii respiratorii este în creştere. Valul de viroze vine după ce oamenii au stat într-o oarecare izolare din cauza pandemiei, explică preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov, Sandra Alexiu. „Avem patologie din toate grupele de vârstă, avem infecţii respiratorii la toate nivelurile şi superioare şi inferioare. Superioare înseamnă că afectează cap, gât, urechi şi inferioare înseamnă că merg spre plămâni. Avem tot felul de simptomatologii – de la o simplă răceală, la febră 40 şi stare gravă. Testăm în fiecare zi şi avem cazuri confirmate pe test rapid cu gripă şi Covid”, a declarat Alexiu. …. “Ceea ce se întâmplă acum este consecinţa acestor trei ani de oarecare izolare. (…) Masca şi partea de restricţii iniţiale au avut un rol foarte important, deoarece ne-au permis să învăţăm mai multe despre virus şi să câştigăm timp să scădem numărul de victime pentru a putea avea un vaccin. (…) Faptul că s-a prelungit mult partea de izolare, că au fost ţări cu o rată mai mică de vaccinare, cum a fost România, care au continuat să menţină învăţământul acasă, online, a făcut ca toate virusurile de sezon să circule mai puţin. (…) În momentul în care aceste virusuri nu mai circulă se schimbă acest echilibru fragil. Asistăm în momentul acesta la o modificare a echilibrului, o imunitate a omului care nu a mai fost rulată, întreţinută timp de vreo doi-trei ani şi acum ne trezim cu forme mai serioase, mai virulente ale răcelilor de sezon, nişte virusuri care sunt în cascadă“, a precizat dr. Alexiu. Ea a explicat că, în prezent, circulă în paralel două sau trei tipuri de virusuri, lucru care nu se întâmplă de obicei. “De obicei, circulă un virus care este dominant şi care le acoperă pe celelalte. Faptul că noi nu am luptat cu ele doi-trei ani de izolare acum ne costă. (…) Când ai trei ani de zile în care virusurile nu au mai circulat tot ce înseamnă sistemul imunitar este un pic mai jos. (…) Această recuperare, chiar dacă este mai dificilă, probabil că ne va duce înapoi de unde am pornit în urmă cu trei ani”, a menţionat medicul. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Cioc-cioc: criza economică ne bate la ușă. Dacă nu-i deschidem, va intra pe geamLecțiile lui 2022 sunt, de fapt, previziunile pe 2023: Ne așteaptă un fel de ani ’80, cu austeritate economică și pericolul unui stat polițienesc   Rusia a invadat Ucraina. Asta, după doi ani de pandemie. Inflația, mai ales în costurile supraviețuirii, a urcat la cer. Am învățat primele lecții ale unei lungi perioade de austeritate, eventual condimentată cu violență polițienească și militară. Austeritatea economică o știm. Practic, nu știu să fi trăit altfel. Copilăria a fost la cozi în anii 80. Anii ‘90 au însemnat consum pe sărăcie, multe mărfuri, dar și mai multe lipsuri. O perioadă euforică de împrumuturi și rate prin anii 2000, scurtată brutal în 2010 de criză și recesiune. De atunci, lucrurile și-au mai revenit puțin, însă, ca de obicei, niciodată pe deplin. O țară a salariilor mici, a evaziunii celor care fac oricum mulți bani și mai sunt și subvenționați, scutiți sau posesori de monopoluri, cam de asta am avut parte. 2022 ne-a amintit că nu ne mai permitem luxul de a ne lăsa bogații și privilegiații în pace. După 2022, vom învăța austeritatea dublată de propagandă agresivă și de amenințarea unor violențe de tip nou. Libertatea de expresie a fost deja contorsionată în fel și chip de război, ca un soi de cruciadă vestică împotriva estului barbar. Libertatea de expresie a devenit rapid ultima grijă pentru profitorii de război. …. O altă lecție a lui 2022, care ar trebui luată în seamă de toți politicienii europeni, este că poporul transnațional, ăla mai proletar sau din clasa de mijloc fragilizată de crize, nu mai vrea piețe libere în zone ultrasensibile cum ar fi energia.  S-a dovedit din plin că UE și Comisia nu puteau avea idee mai stupidă decât vulnerabilizarea pieței de energie. Cu Von der Leyen în frunte, discursul a continuat în aceeași direcție greșită, încurajarea „piețelor” care au supt practic bani cu nemiluita de la mase imense în prag de sărăcire. Se întorc banii ăștia înapoi prin taxe? E aceeași poveste.  Poate, dacă ești Germania sau Franța, mai recuperezi prin taxare. În România, când se pune problema taxării, urlă alde OMV ca din gură de șarpe. Am spus-o de ceva timp, fără recuperarea de către stat a acestor zone-cheie vom da din gură mult și bine. Taxare până când le cedează de bunăvoie, îmi pare singura politică normală, deși unii vor urla că e „radicalism”. Privilegiații Anii 2000 au produs niște aberații incredibile, foarte greu de îndreptat azi. Asta pe lângă retrocedări și privatizări stupide. Pensionari de lux cu duiumul, mult mai mult decât poate duce un corp de angajați din care jumătate sunt plătiți cu salariul minim. Culmea e că mai toți privilegiații ăștia bugetari susțin privatizare și taxe mici, adică nici măcar nu-și susțin statul care îi răsfață. Apoi, sunt multe firme abonate la chestii inutile: de la programe oengistice de milioane care n-ajută pe nimeni la programe de înfrumusețat orașul de miliarde care din nou n-ajută pe nimeni. Avem un capitalsm rentier supraetajat care, mai nou, produce și protecționism sau naționalism tip AUR cu mesaje perverse: să nu ne mai exploateze multinaționalele, că avem și noi exploatatorii noștri mici și talentați! Păi sigur că-i avem, din cauza lor au și fugit vreo 10 milioane în afara granițelor în ultimii 30 de ani. ….” Integral: https://www.libertatea.ro

Recesiunea economică, iminentă în 2023. Crizele majore suprapuse încă de la începutul anului ANALIZĂ“Recesiunea economică, iminentă în 2023. Crizele majore suprapuse încă de la începutul anului ANALIZĂ ….. „Anul 2023 se preconizează a fi o perioadă plină de provocări. Criza energiei continuă să afecteze Europa, nivelul inflaţiei se va menţine ridicat până în 2024, iar scenariul unei recesiuni economice pare iminent. Este de aşteptat ca piaţa valutară să reacţioneze la aceşti factori prin accentuarea volatilităţii cursurilor de schimb, cu efecte negative asupra situaţiilor financiare ale companiilor”, spun analiştii iBanFirst,unul dintre cei mai mari furnizori de schimb valutar şi plăţi internaţionale din Europa, care explică principalele tendinţe care vor influenţa economia globală, precum şi activitatea importatorilor şi exportatorilor în 2023. Volatilitatea cursului de schimb valutar are un impact direct asupra condiţiilor economice generale şi, în special, asupra lanţului de aprovizionare. Iar Statele Unite ale Americii ar putea fi cele mai afectate în decursul acestui an. De exemplu, cu o asemenea scădere a yenului în raport cu dolarul (minus 14 % de la 1 ianuarie), a devenit mult mai ieftin să produci în Japonia decât în Statele Unite, în timp ce, în trecut, producţia în Japonia era mai scumpă comparativ cu SUA. Dacă această situaţie se va menţine, va conduce probabil la o relocalizare a unităţilor de producţie în proximitatea clienţilor. În contextul în care volatilitatea din piaţa valutară tinde să se accentueze, analiştii iBanFirst le recomandă firmelor româneşti să adopte măsuri de protejare împotriva riscului valutar, pentru a-şi menţine avantajul competitiv pe pieţele internaţionale. ….” Integral: https://ziare.com

CCR motivează“O șansă pentru Justiție trecută printr-o portiță. Testul pentru CCR și SRI  Modificările aduse Codului Penal și celui de Procedură Penală, prin proiectele întocmite de Ministerul Justiției (MJ) și adoptate de Guvern la finalul anului trecut, conțin, pe lângă necesare conformări la deciziile CCR, și două soluții curajoase în două zone extrem de sensibile. Pe de-o parte, în reconfigurarea abuzului în serviciu, MJ stabilește ca fapta este comisă numai cu încălcarea legii, OUG sau OG, conform Deciziei CCR 405/2016, dar nu introduce un prag valoric minim al prejudiciului, sub care fapta să nu fie infracțiune. Acel prag a generat atât de multă tensiune în 2017, când Liviu Dragnea a încercat ca prin introducerea lui să scape de procesul care s-a încheiat cu trimiterea lui la închisoare. CCR a cerut și a reluat în 2019 că „legiuitorul are obligaţia de a reglementa pragul valoric al pagubei şi intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu”. Abuzul în serviciu a fost una dintre infracțiunile pe care CCR a avut ca obiectiv să le distrugă, pentru că a creat cele mai multe victime dintre politicieni. Și, într-adevăr, după emascularea din 2016 a infracțiunii, a urmat un șir de achitări și închideri de dosare. Pe de altă parte, proiectul MJ recuperează probele obținute de SRI în baza mandatelor de siguranță națională (MSN) pentru folosirea lor în procese penale referitoare inclusiv la trafic de droguri, arme și persoane, terorism, spălare a banilor, fals, şantaj, viol, lipsire de libertate, evaziune fiscală, corupţie, împotriva intereselor financiare ale UE și toate cele pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de cel puțin 7 ani. Prin Decizia 55/2020, CCR a decis că probele obținute în baza MSN nu mai pot fi folosite în procesul penal decât dacă inculpații vor avea la dispoziție o procedură de contestare a acestor probe. Cătălin Predoiu folosește portița lăsată și introduce în CPP o procedură care începe cu dreptul celui supus supravegherii tehnice în baza MSN de a fi informat în termen de 10 de zile de la încetarea măsurii, până la posibilitatea lui de a contesta, în 20 de zile de la informare, legalitatea măsurii, deci de a înlătura probele obținute, în fața judecătorului de cameră preliminară de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță. Recuperarea acestor probe este esențială, după cum probabil au constatat și partenerii esențiali ai României. UE are tot interesul ca infracțiunile care privesc banii europeni să fie probate eficient. La fel SUA, mai ales în cazurile de crimă organizată și terorism. ….”Integral: https://spotmedia.ro

Pe cine“Studiul depus de OMV pentru Neptun Deep a fost considerat incomplet. Compania austriacă are termen 6 săptămâni să se conformeze Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) solicită OMV Petrom, operator al proiectului Neptun Deep, să depună documentația completă pentru studiul de comecialitate referitor la zăcămintele din Marea Neagră. Asta pentru că în documentele depuse nu se află și studiul de evaluare a resurselor geologice si rezervelor pentru Domino și Pelican Sud, au declarat surse guvernamentale pentru Curs de Guvernare. Studiul de comercialitate este etapa indispensabilă pentru demararea investițiilor, iar lipsa lui poate însemna pentru OMV Petrom retragerea licenței. …. Document atribuit Romgaz (partenerul OMV) publicat și retras de pe site-ul SGG În ultima ședință de guvern din luna decembrie, pe ordinea de zi figura o notă de informare întocmită de Romgaz, care ulterior a fost retrasă atât de pe agendă, cât și de pe site-ul Secretariatului General al Guvernului. Contactat de Curs de Guvernare, Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a transmis că „nota nu a fost bine întocmită”. „A fost retras de pe site-ul SGG întrucât nota prezentată de Romgaz conținea unele greșeli. Ea urmează să fie refăcută și reintrodusă pe agenda Guvernului”. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Primul reactor“Vom fi prima țară din Europa care folosește tehnologia NuScale. S-a semnat contractul pentru centrala SMR de la Doicești Americanii de la NuScale Power şi compania românească RoPower Nuclear (RoPower), deţinută în cote egale de Nuclearelectrica şi Nova Power & Gas, au semnat contractul pentru lucrările de Front-End Engineering and Design (FEED), ce marchează un pas important spre implementarea primei centrale electrice NuScale VOYGR cu reactoare modulare mici (SMR) în România. Contractul a fost parafat în data de 28 decembrie 2022, iar lucrările FEED pe care le va demara NuScale vor defini caracteristicile principale şi specifice de amplasament pentru o centrală VOYGR-6 SMR care ar putea fi dezvoltată pe amplasamentul centralei electrice Doiceşti, se arată într-un comunicat al Nuclearelectrica. … Proiectul ce se va întinde pe o perioadă de 8 luni include emiterea de subcontracte pentru realizarea evaluării impactului asupra mediului şi a investigaţiei geotehnice de subsol, evaluarea amplasamentului şi a cerinţelor specifice ale amplasamentului pentru proiectarea standard a centralei NuScale, precum şi elaborarea unei estimări a costurilor specifice proiectului. „Începerea de către NuScale a lucrărilor de Inginerie şi Proiectare Front-End de fază 1 în parteneriat cu Nuclearelectrica/RoPower menţine România pe drumul spre a deveni prima ţară din Europa care va beneficia de tehnologia reactoarelor modulare mici sigure, fiabile şi fără emisii de carbon”, a declarat John Hopkins, preşedinte şi director executiv al NuScale. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Klaus Iohannis, preşedinte“Legile Educației: cartea de vizită a lui Iohannis și heirupismul autohton  Ministrul Educației, Ligia Deca, fostul consilier prezidențial care a conceput programul președintelui Iohannis „România Educată“, nu are nici o obiecție față de proiectele Legilor Educației făcute pe picior de Cîmpeanu. După ce am parcurs peste trei decenii de învățământ haotic păstorit de treizeci de miniștri, încheiem un an în care educația a stat sub semnul proiectelor legislative ale fostului ministru Sorin Câmpeanu. De fiecare dată când s-a făcut o brumă de reformă a apărut un spiriduș care a tulburat apele: următorul ministru, care nu a făcut decât să aplice directivele partidului care l-a trimis în misiune. La ora actuală, pregătirea precară și dezinteresul unor cadre didactice pentru exercitarea optimă a profesiei sunt principalele probleme ale sistemului de educație. Potrivit unui sondaj de opinie realizat în octombrie de Inscop, 53,6% dintre români indică această stare de fapt. Același studiu relevă că următoarele două probleme din învățământ sunt abandonul școlar în rândul copiilor din mediile defavorizate (45,1%) și lipsa de disciplină a elevilor (41%). Procentul celor care incriminează părinții pentru slaba implicare în educația copiilor este dezarmant: 61,6% dintre cei chestionați sunt de acord cu afirmația „Părinții din ziua de azi nu acordă suficientă atenție educației copiilor la școală.“ Consultările publice nu au fost însoțite de dezbateri față în față ale specialiștilor Aici ne aflăm. Proiectele Legilor Educației fac dovada unui heirupism autohton de care politicienii nu se pot dezbăra, deși educația este cel mai important pilon de dezvoltare și emancipare a unei societăți. O nouă generație trebuie să pornească de pe podiumul generației precedente și tot așa. După o lună și jumătate de consultări publice, proiectele Legilor Educației întocmite pe picior de echipa ministrului Sorin Cîmpeanu au rămas aproape neschimbate. Proiectul „România Educată“ inițiat de președintele Klaus Iohannis încă din 2016 a fost asumat aproape la virgulă de Sorin Cîmpeanu. Ceea ce ministrul a numit consultări publice au fost în bună măsură propuneri trimise ministerului inclusiv online de către cadre didactice, părinți, elevi, sindicate din învățământ, specialiști în științele educației sau personalități din mediul cultural. Deși sute de cadre universitare și personalități publice i-au cerut ministrului să prelungească perioada de consultări, întrucât acestea au fost programate în perioada de vacanță, Sorin Cîmpeanu a spus că cei care solicită acest lucru „sunt un grup de interese“. Ministrul Educației a declarat după încheierea consultărilor că peste 2.000 de propuneri de îmbunătăţire a celor două proiecte au fost transmise ministerului. Problema de fond derivă tocmai din această aserțiune. Consultările publice pe baza proiectelor nu au fost însoțite decât rarisim și de dezabateri publice, în sensul că punctele de vedere ale unor specialiști în educație ar fi trebuit să fie dezbătute față în față, inclusiv în prezența presei, care să facă publice concluziile unor astfel de dezbateri trimise ministerului. Opinia publică a așteptat în zadar acest gest obligatoriu. …. Cu zeci de ani în urma modelului educațional finlandez Nu știm ca Sorin Câmpeanu să fi avut consultări cu miniștri din alte țări în care educația este performantă, ocupând primul loc prin pârghiile care contribuie la dezvoltarea societății. Modelul educațional finlandez este cel mai performant din Europa, unde 93% dintre absolvenții de liceu promovează examenul de bacalaureat, iar 65% dintre liceeni ajung la facultate. Însă pentru a ajunge aici, Finlandei i-au trebuit 15 ani de reforme, alocând și printre cele mai mari procente din PIB la nivel european. În acest caz, dacă Sorin Câmpeanu s-ar fi uitat peste gardul vecinului nu ar fi fost o impietate. Ba dimpotrivă, ar fi fost o lecție pe care să o învețe pe de rost. ….” Integral: https://www.dw.com

Concluzia procurorilor militari: Teroristii de la Revolutie nu au existat, totul a fost o diversiune propagata“Dosarul Revoluției: agenții CIA confirmă acuzațiile la adresa lui Ion Iliescu. ”Acțiuni agresive pentru a potoli setea de sânge” Agenții americani ai CIA au avut nevoie de doar câteva zile pentru a înțelege ceea ce procurorii români s-au chinuit să probeze timp de 33 de ani, în dosarul Revoluției. Dosarul Revoluției din decembrie 1989 va avea termenul la camera preliminară pe 27 ianuarie 2023, la Înalta Curte de Casație și Justiție. În acest dosar, Ion Iliescu (fost președinte al României), Gelu Voican Voiculescu (fost viceprim-ministru) și Iosif Rus (fost șef al Aviației Militare) sunt inculpați. Era nevoie de o revoluție sângeroasă Inducerea în eroare a opiniei publice și amplificarea psihozei generalizate a terorismului în perioada 22 decembrie – 30 decembrie 1989 – acestea sunt principalele acuzații care li se aduc inculpaților, în frunte cu Ion Iliescu. Faptele acestora au avut consecințe dramatice: 857 de decese, 2.383 răniri, 585 privări de libertate și 409 cazuri de suferință. Manipularea prin comunicate false și promovarea ideii de ”revoluție sângeroasă” au fost temele unor mesaje ale agenților americani aflați pe teritoriul României, în decembrie 1989. Mesajele fac parte dintr-o serie de rapoarte secrete declasificate în ultimii cinci ani și postate într-o arhivă aflată pe pagina de internet a CIA. … Într-un astfel de raport redactat pe 28 decembrie 1989 (publicat pe 29 septembrie 2019), serviciile americane observau o schimbare ”doar de fațadă” a regimului politic, în care luptătorii anticomuniști fuseseră complet ignorați iar noul guvern era preocupat să satisfacă ”setea de sânge” a publicului. Nicăieri, în cuprinsul rapoartelor CIA despre evenimentele din decembrie 1989 nu se folosește termenul de ”revoluție” ci e preferat cel de ”protest”. ….” Integral: https://www.fanatik.ro

OECD redeschide“2023 – locul României în lume: Ce (nu) poate face diplomația de la București ….. 1) Aderarea la Spațiul Schengen: de la candidat la stat respins Spre deosebire de perioada anterioară, România nu mai este doar un candidat, ci un candidat respins. În decembrie 2022, este pentru prima dată când un ministru de Externe autohton a cerut un vot de primire a României în Spațiul de Liberă Circulație, cu toate că nu se aștepta la unanimitatea necesară: Austria anunțase din timp că nu va vota candidatura României. România putea amâna acest scrutin până când reușea să strângă unanimitatea. A preferat să forțeze nota, poate pe baza unor informații strategice, dar ignorând reperele diplomatice, care sugerau în acest caz, mai degrabă, precauție (e aproape imposibil ca un ministru sau șef de guvern care anunță apăsat de mai multe ori că votează ceva, să se răzgândească abrupt, mai ales când e vorba despre aranjamente internaționale). …. 2) Ridicarea vizelor pentru călătoriile în Statele Unite De ani de zile România nu face mai nimic pentru a fi acceptată în programul Visa Waiver, care înseamnă călătorii de maxim 3 luni în SUA fără viză. E greu de crezut că în 2023 Washingtonul va ridica vizele pentru România: nu doar că Bucureștiul nu are o strategie clară în acest sens, dar încep campaniile electorale și aici și dincolo de ocean. Ce face România pentru a îndeplini acest criteriu? Ministrul Bogdan Aurescu a explicat că instituția pe care o conduce a elaborat un pliant care ajută la scăderea respingerilor. Să fie oare suficient? Cu acest pliant chiar îi poate ajuta pe aplicanții neobișnuiți cu Internetul să nu mai greșească atunci când cer vizele? …. 3) Primirea României în OECD România și-a depus candidatura în 2004, dar abia anul trecut Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD, Organisation for Economic Co-operation and Development) a decis să înceapă negocierile de aderare cu Bucureștiul. Primirea în OECD ar însemna că țara face parte din economiile dezvoltate ale lumii. 38 de state sunt în acest club select, între ele, câteva republici latino-americane, inclusiv Columbia (din 2020) plus central-europenele: Austria (din 1971), Slovacia (din 2000), Polonia (din 1996), Slovenia (din 2010), Ungaria (din 1996), Cehia (din 1995). Această organizație în care România speră să fie primită are pretenții mari de la candidate și foarte rar negocierile durează mai puțin de trei ani. În schimb, pentru state mai mici, cum sunt balticele, timpul de așteptare a fost de aproape zece ani. România chiar trebuie să demonstreze că a devenit o economie dezvoltată, că stăpânește inflația, datoriile, instrumentele financiare și că e gata să facă reforme de adâncime în domenii sensibile din economie pe care le tot neglijează. Apoi, pentru OECD contează cum funcționează Justiția, cât de mare e corupția, care sunt rezultatele în educație și sănătate, fiindcă dacă aceste domenii sunt pe muchie de cuțit, nici economia nu poate fi funcțională. …. 4) Poate România tracta Republica Moldova? Bucureștiul face pași mari și rapizi în aducerea Republicii Moldova sub umbrela României. Bani, logistică, specialiști și proiecte sunt înșirate pe axa București-Chișinău. România a înțeles oportunitatea care i se oferă acum, odată cu invazia cinică a rușilor în Ucraina și amenințările care planează asupra micii republici de peste Prut. A început, deci, să investească mai mult și mai inteligent, a legat R. Moldova la rețelele de gaz și de curent electric ale României, e în lucru un spațiu digital comun România-R. Moldova, iar Bucureștiul insistă să includă rețeaua de telefonie moldovenească UE, în așa fel încât prețurile să nu mai fie de tip interurban între România și R. Moldova.  România sprijină „multidimensional” Ucraina și încearcă să aducă R. Moldova cât mai aproape de UE, dar relațiile cu ceilalți vecini sunt complicate: bulgarii au fost enervați de reacția de superioritate a ministrului de Interne, Lucian Bode, care s-a grăbit să spună că România e gata să se decupleze de Bulgaria pentru a intra în Schengen; ungurii sunt izolați în UE, iar România accentuează distanța; sârbii au ieșit de pe radarul Bucureștiului demult, iar Belgradul a rămas doar un loc de retragere pentru câțiva infractori bine situați. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Parlamentul din Kiev, 28.12.2022“Vor veni vremuri mai bune pentru românii din Ucraina. Dar nu acum  Liderii politici de la București nu au reușit să convingă Ucraina să dea mai multe drepturi minorității române din Bucovina de Nord. Nici nu era momentul, fiindcă altele sunt prioritățile acum. Legea minorităților naționale adoptată înainte de Crăciun de parlamentul din Kiev și promulgată chiar înainte de Anul nou de Volodimir Zelenski îi vizează mai ales pe ruși, cărora Ucraina vrea să le reducă drepturile și aplombul, dar prin ricoșeu îi afectează pe toți ceilalți care nu au ca limbă maternă ucraineana. Se împlinește un an de când în școlile din Ucraina se învață doar în ucraineană după terminarea ciclului primar și chiar mai devreme, fiindcă Legea ucraineană a învățământului din 2017 inițiată în special pentru limitarea folosirii limbii ruse afectează zeci de mii de români, pe care oficialii de la Kiev îi numesc adesea moldoveni și alți zeci de mii de bulgari, maghiari, slovaci, polonezi. Ucraina încearcă încă din perioada Maidanului să îngrădească limba rusă, puterea bisericii ruse și în general influența comunității de limbă rusă prin care Kremlinul își putea folosi pârghiile de putere chiar înainte să invadeze teritoriul ucrainean. Lucrurile s-au mișcat încet, dar mereu în aceeași direcție în ultimii aproape zece ani, iar obiectivul Kievului a rămas clar: subminare a limbii ruse. Efectul secundar a fost restrângerea drepturilor minorităților susținute de statele vecine. Astfel, de pildă, în Herța și în Cernăuți și în alte orașe, limba română nu a mai fost limbă regională, așa cum fusese declarată prin legea din 2012, care instituia folosirea oficială a limbilor regionale peste tot unde mai mult de 10% din populație era de altă naționalitate. După răsturnarea regimului pro-rus de la Kiev în 2014, această prevedere a fost și ea schimbată.  Nu e clar ce promisiuni a făcut Volodimr Zelenski în discuțiile cu înalții oficiali români în ultimul an în care Bucureștiul a sprijinit necondiționat Ucraina pe toate planurile, nu doar prin facilitățile puse la dispoziție pentru exportul grânelor ucrainene, ci și prin transportarea echipamentelor militare sofisticate spre front. Nu e exclus să existe inclusiv angajamente care prevăd modificarea legilor ucrainene care-i afectează pe vorbitorii de limbă română. …. După ce Ucraina va câștiga acest război, care-i va defini independența, politicienii de la Kiev vor fi nevoiți să voteze noi legi pentru minorități, dacă vor să fie primiți în Uniunea Europeană, dacă vor să se adapteze standardelor democratice, dacă vor să primească banii pentru reconstrucție. Pentru Ucraina nu a venit încă timpul să uite, fiindcă istoria se întâmplă acum. Nu e încă momentul pentru amnezia necesară formării unei națiuni în termenii lui Ernest Renan.   Acum, Ucraina are mai mult decât oricând nevoie de energie, optimism, încurajare și înțelegere, pentru a face față atrocităților invadatorilor ruși. Standardele democratice vin după, iar românii din Bucovina de Nord vor primi atunci drepturile care li se cuvin. ….” Integral: https://www.dw.com

Viral Video: This Bizarre Hack Of Cooling Pizza Irritated All Foodies On The Internet - NDTV Food“Românii nu mai comandă pizza, de teamă să nu vină mascații peste ei Pentru că foarte mulți români au nivelul de inteligență al unui pește și au crezut ce scria prin presa internațională, cum că mascații l-au găsit pe Andrew Tate după cutiile de pizza, acum nimeni nu mai comandă pizza la domiciliu de frica mascaților. Livrările au scăzut la nivelul lui 1990, când nu livra nimeni pizza în România, pentru că oamenii erau prea preocupați să mănânce bătaie de la mineri. „Tehnic vorbind, orice om cu patru clase ar putea ști că mascații nu au nevoie de asemenea chestii ca să-l găsească pe Tate. Dar, să înțelegem foarte bine, jurnaliștii și influencerii care au relatat așa ceva sunt totuși oameni care o cred pe Greta Thumberg, o persoană cu autism care nu a terminat nici măcar liceul. …. La întrebarea „de ce le-ar fi frică de mascați”, expertul a explicat că nu neapărat de mascați le este frică ci de ceea ce reprezintă aceștia. „În principiu, ei țin de statul român, iar statul român vine la cineva acasă doar în scop de jaf”. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 4 ianuarie.”Legile sunt ca pânzele de păianjen care prind musculițe și lasă să treacă viespile”- Jonathan Swift

HD wallpaper: winter, snow, nature, wolf, animals, animal themes, one animal | Wallpaper FlareBuna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 ianuarie! Valorile termice vor continua să scadă, în special în regiunile extracarpatice, dar încă vor fi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale. Maximele se vor încadra între 5 și 14 gr, si minimele între -3 și 6 gr. În sudul și sud-estul țării vor fi înnorări  persistente și izolat ploi slabe, iar din a doua parte a intervalului, local se va forma ceață, asociată trecător cu burniță. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros, pe arii restrânse, trecător va ploua slab, iar la munte, la altitudini de peste 1500 m, noaptea, vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare. Bucuresti: 8/5 gr.C., ceata.

Uniunea Europeană și România – Europe Direct Buzău“Bugetul UE: Polonia, cel mai mare beneficiar, Germania aduce o contribuție record / Cum stă România? Contribuția financiară germană la bugetul UE a crescut la un nou record anul trecut. Potrivit calculelor agenției germane de presă (DPA), în 2021 Germania a contribuit net cu aproximativ 25,1 miliarde de euro la cheltuielile comune ale Uniunii Europene, citează California18. Concluzia este că Franța a dat doar aproximativ jumătate din această sumă, 12,4 miliarde de euro, iar Italia aproximativ 3,2 miliarde de euro, mai puțin de a șaptea parte din aceeași sumă. România, sub 4 miliarde de euro Potrivit calculelor, cel mai mare beneficiar net în termeni absoluți a fost Polonia, care a primit de la bugetul UE cu aproximativ 11,8 miliarde de euro mai mult decât a plătit. A fost urmată de Grecia, cu 4,5 miliarde de euro, Ungaria, cu aproximativ 4,1 miliarde de euro, și România, cu puțin sub 4 miliarde de euro. În 2020, contribuția netă a Germaniei a fost semnificativ mai mică, de aproximativ 19,4 miliarde de euro. Cu toate acestea, în timpul negocierilor privind cadrul financiar al UE pentru anii 2021 – 2027, Germania și celelalte țări net contributoare au convenit apoi să-și majoreze din nou contribuțiile, pentru a compensa în mare parte pierderea cauzată de părăsirea UE de către contribuitorul net Marea Britanie. Fluxurile de bani către Polonia și Ungaria au un potențial exploziv din punct de vedere politic Cifrele sunt explozive din punct de vedere politic, mai ales din cauza fluxului mare de bani către Polonia și Ungaria. Ambele state au fost criticate fiind acuzate de încălcări grave ale normelor statului de drept și ale altor valori fundamentale ale UE. Din acest motiv, anumite fonduri din bugetul comunitar alocate Ungariei au fost înghețate deocamdată. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

HD wallpaper: Lady Justice statue on top of building under clear sky, justitia | Wallpaper Flare“BREAKING Modificare importantă la Codul de Procedură Penală: Înregistrările realizate de serviciile de informații pe baza mandatelor de siguranță națională pot fi folosite ca probe în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție / Ce a decis CCR în urmă cu doi ani  Ministerul Justiției propune, în proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală, ca înregistrările efectuate de serviciile de informații să poată fi folosite ca mijloace de probă în procesul penal, inclusiv în cazul infracțiunilor de corupție, deși Curtea Constituțională a declarat, în urmă cu doi ani, neconstituțională o prevedere similară din CPP. Totuși, Curtea a lăsat atunci o portiță Guvernului pentru o reglementare ulterioară,  arătând în motivarea deciziei că ”prin simpla reglementare a posibilității conferirii calității de mijloc de probă acestor înregistrări, fără crearea cadrului adecvat care să confere posibilitatea contestării legalității acestora, legiuitorul a legiferat fără a respecta cerințele de claritate și previzibilitate”.  Altfel spus, dacă Guvernul stabilește o procedură de contestare la dispoziția inculpaților, utilizarea înregistrărilor SRI în procesele penale devine constituțională. Întrebat cum se împacă modificarea propusă la Codul de Procedură Penală cu decizia CCR, ministrul justiției, Cătălin Predoiu a declarat pentru G4Media.ro că prin soluția propusă, Ministerul Justiției ”încearcă să răspundă criticii CCR și să introducă o procedură de contestare a probelor, care lipsea”. Proiectul de modificare a Codului de Procedură Penală introduce articole noi referitoare la informarea persoanei supravegheate. Astfel, în cel mult 10 zile de la încetarea măsurii de supraveghere tehnică, procurorul informează în scris pe fiecare persoană supravegheată despre măsura de supraveghere tehnică ce a fost dispusă în privința sa. ….Unii experți în drept penal consultați de G4Media.ro, susțin însă că soluțiile propuse de Ministerul Justiției sunt în continuare neconstituționale. ”Trebuie să existe proceduri clare și efective care să permită analizarea legalității mijlocului de probă și a procedeului probatoriu prin care acesta a fost încuviințat și prin care înregistrările au fost obținute”, a explicat un procuror consultat de G4Media.ro. ….” Integral: https://www.g4media.ro

Plus de 60 images de 5G et de La Technologie - Pixabay“Studiu: România, printre țările UE cu cea mai mare dependență de echipamentele chinezești în rețeaua 5G  Un studiu care analizează cota de piață a Huawei în Europa, citat de Politico, arată că România se bazează pe tehnologia chineză pentru 79% din rețeaua sa 5G, fiind pe locul secund în UE după Cipru. Studiul realizat de compania de consultanță în domeniul telecomunicațiilor Strand Consult (Danemarca) ia în calcul modul în care companii private și de stat din statele membre UE folosesc componente chinezești, oferite în principal de Huawei și ZTE, pentru a-și dezvolta serviciile 5G.  Cercetarea arată că Germania se bazează pe tehnologia chineză pentru 59% din rețelele sale 5G. Alte piețe cheie, inclusiv Italia și Olanda, se numără, de asemenea, printre cele opt țări în care peste jumătate din rețelele 5G funcționează cu echipamente chinezești. Studiul analizează modul în care unii operatori de telecomunicații s-au bazat pe furnizorii chinezi Huawei și ZTE în etapa inițială a implementării 5G în Europa. Cifrele subliniază, de asemenea, una dintre temerile oficialilor occidentali: faptul că reacția Europei față de tehnologia chineză pentru rețelele de comunicații a fost lentă pentru a îndepărta operatorii de Huawei. …. „Este mai periculos să fii dependent de rețelele de telecomunicații chinezești decât să fii dependent de gazul rusesc. Infrastructura digitală este fundamentul societății”, a declarat Strand. ….” Integral: https://www.g4media.ro

INVESTIGAȚIE. Schimbări suspecte în piața „păcănelelor” din România“FOTOGALERIE București, capitala păcănelelor. Orașul e plin de săli de joc, magazine amanet și reclame vulgare care promovează pariurile. Psiholog: Adolescenții sunt ținta Bucureștiul s-a umplut în ultimul an de panouri publicitare uriașe în care tinere fotografiate în posturi vulgare promovează jocurile de noroc. Marile bulevarde și intersecții ale capitalei sunt înțesate de săli de păcănele. În majoritatea cazurilor, sălile de jocuri de noroc sau de pariuri sportive au pe lângă ele tot atâtea case de amanet. Reporterul G4Media a numărat doar pe Calea Moşilor din Sectorul 2 peste 60 de săli de jocuri de noroc, de pariuri și magazine amanet. …. În intersecţia de la Obor, spre exemplu, blocurile sunt pline de bannere de zeci de metri pătrați care fac reclamă sălilor de păcănele care se află la parter. Acelaşi lucru poate fi văzut aproape pe orice mare bulevard al Bucureştiului….. Două orașe din România au încercat până acum să elimine casele de pariuri și sălile de jocuri din centru. E vorba despre Oradea în 2017 și Reșița în 2020. „Am inițiat acest proiect pe un model de bună practică pe care l-am preluat de la Oradea. Am adus doar mici modificări. În Reșița avem peste 85 de case de pariuri, de jocuri de noroc. Este deja o problemă socială, oamenii au devenit ca și alcoolicii sau fumătorii. Am în vedere în mod special tinerii. Sunt persoane care muncesc în străinătate și trimit bani acasă, iar unii oameni consumă banii aceștia în câteva zeci de minute. Limitarea lor ca și dispersie în oraș, în special pe zonele principale, va determina cu siguranță scăderea interesului pentru ele, pentru că nu le vor mai găsi așa ușor. Pentru magazinele second-hand am luat exemplul Parisului. Și acolo sunt magazine second-hand, dar nu sunt pe Champs-Élysées, nici în Place de la Concorde. Sunt în zone periferice ale orașului”, a explicat primarul Reșiței, Nelu Popa, în 2020, când a promovat proiectul de Consiliu Local votat în unanimitate. …. „Reclamele sunt în special eficiente în a atrage adolescenţii. Creierul adolescenţilor funcţionează diferit de creierul adulţilor. Sunt mai atraşi de risc şi de câştigul imediat şi tind să nu calculeze cu acuratețe riscurile. De asemenea, riscurile de dependenţă de jocuri de noroc cresc foarte mult dacă jocul începe mai devreme de 16-18 ani. În ceea ce-i priveste pe dependenţi, reclamele funcţionează ca declanşator al recăderii la cei care încearca să se oprească sau să scadă. Aşa cum, de exemplu, dacă într-un grup de fumători cineva aprinde o ţigară, ceilalti vor simţi o dorinţă puternică de a aprinde şi ei. ….” Integral: https://www.g4media.ro

Cluj: Universitatea „Babeş-Bolyai”, în topul mondial la cel puţin zece discipline academice, conform clasamentului QS“Cele mai bune universități unde să înveți inginerie, economie, drept, informatică în anul 2023 România universitară are câteva neajunsuri. Pe lângă existența unor „fabrici de diplome”, universitățile de tradiție prind destul de greu clasamentul primelor 1000 de universități la nivel mondial. Două treimi din universități nu contează din punct de vedere academic. România se află pe ultimul loc din Europa când vine vorba despre procentul persoanelor cu studii superioare în categoria 25-34 de ani. E drept procentul de persoane cu studii superioare a crescut de la 13,5% în 2005 la 24,9% în 2018, dar România se află în continuare pe ultimul loc în Europa. Tinerii pot alege universitatea pe care vor să o urmeze, ținând cont de clasificarea unității de învățământ la nivel mondial și în România. Există clasamente internaționale care vizează universitățile ca întreg și unele care se referă la specilizări.  Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) a fost, în 2022, singura universitate din România inclusă în prestigiosul clasament Shanghai, unul dintre cele mai relevante clasamente internaționale ale universităților lumii (Academic Ranking of World Universities. Din cele aproximativ 30000 de universități ale lumii, aproximativ 2500 reușesc să atingă o parte dintre criteriile/indicatorii clasamentului Shanghai, iar primele 1000 sunt făcute public. Așadar, aflându-se pe poziția 800-900, UBB se află cel puțin între primele 5% universități ale lumii. Restul de 100 universități din România nu au intrat între primele 1.000 la nivel mondial. ….” Integral: https://newsweek.ro

Sociologul Barbu Mateescu: Cea mai mare scădere a populației s-a înregistrat în Muntenia / Depopulare accelerată în sudul țării, în județele fără universități“Sociologul Barbu Mateescu: Cea mai mare scădere a populației s-a înregistrat în Muntenia / Depopulare accelerată în sudul țării, în județele fără universități …. Recensământul a indicat că populația stabilă a României a scăzut cu circa 1,1 milioane de locuitori față de 2011, până la 19,05 milioane de persoane. ”61% din pierderea aceasta este în Muntenia – exclusiv București llfov, despre care spuneam că a rămas la fel. Deci Oltenia, județele Bărăganului și Dobrogea (…) Aproape toate județele au scăzut ca populație, dar în cele rurale, fără universități, în special în sud, e uluitor ce s-a întâmplat. Toată lumea – mai puțin Bistrița Năsăud și Suceava – a luat liftul în jos, dar vitezele sunt foarte diferite”, a scris Barbu Mateescu. ”Oltenia e mai *mică* cu un oraș de 200 de mii de locuitori”, mai spune Mateescu. Reamintim că procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creșterea ponderii populației vârstnice (de 65 ani și peste), potrivit datelor recensamântului. Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (RPL 2021) comparativ cu 101,8 (RPL2011). Raportul de dependență demografică a crescut în decurs de un deceniu de la 47,0 la 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte. ….” Integral: https://www.g4media.ro

nato, avion, aeronava, razboi, conflict, aerian, provizii“Cum e condusă o fabrică esențială din industria de apărare: directorul general al Uzinei Mecanice Plopeni a fost șef la cimitire și la circ, directorul comercial e trimis în judecată de DNA pentru că ar fi luat mită 13 miei de Paște Uzina Mecanică Plopeni, specializată în producția de muniție, e o companie-cheie din complexul industrial militar al României. În plin război la granița țării, conducerea companiei din subordinea Ministerului Economiei a fost încredințată unui director general care are în CV posturi de conducere la Circul Globus și la Administrația Cimitirelor. În plus, directorul comercial al companiei a fost trimis în judecată în urmă cu zece zile. Uzina de la Plopeni (Prahova) produce muniție pe diferite calibre și e luată în calcul pentru o posibilă cooperare cu o companie germană pentru producția de obuze compatibile cu armele Ucrainei. Compania cu capital integral de stat este condusă în acest moment de directorul general Viorel Stelian Popa, numit în funcție în 1 martie 2022, la doar câteva zile de la începerea invaziei ruse în Ucraina. El a fost numit în funcția de director general la o companie de armament fără să aibă nici o experiență relevantă în domeniu. El a venit de pe poziția de consilier al primarului din Galați, Ionuț Pucheanu, influent lider local PSD și coleg de organizație de partid cu ministrul PSD al Economiei, Florin Spătaru, care are în subordine Uzina Mecanică Plopeni. CV-ul oficial al directorului general Viorel Stelian Popa arată că acesta a deținut diverse funcții în administrația centrală și locală, nici una legată de industria de apărare. El a fost director administrativ la Circul Globus București, director adjunct la Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane, director general la Radioactiv Mineral Măgurele, asistent cabinet ministrul Economiei. Din CV-ul său lipsesc posturile ocupate până în 2010, dar într-un interviu pentru Viața Liberă în 2015 el spunea că este preot şi a înfiinţat o biserică românească în Spania. CV-ul său mai arată că vorbește engleză și spaniolă la nivel de ”utilizator elementar”. Tot la Uzina Mecanică Plopeni, director comercial este Marian Bratu. El a fost trimis în judecată de DNA în 27 decembrie 2022 pentru trafic de influență, potrivit unui comunicat oficial. Procurorii DNA susțin că în aprilie 2022, Bratu ar fi primit de la un om de afaceri 8.500 euro, 7.000 lei și 13 miei de Paște pentru a aproba plățile către firma acestuia, cu care Uzina Plopeni avea contract de curățenie. ….” Integral: https://www.g4media.ro

Wall Street Journal: Germania va cofinanța extinderea unei fabrici de muniție din România pentru a produce obuze compatibile cu armele Ucrainei“Wall Street Journal: Germania va cofinanța extinderea unei fabrici de muniție din România pentru a produce obuze compatibile cu armele Ucrainei Germania va cofinanța recondiționarea și extinderea unei fabrici din epoca sovietică din România pentru a produce atât obuze la standarde NATO, cât și tipuri compatibile cu armele la standarde sovietice folosite de Ucraina, anunță ziarul american The Wall Street Journal, care citează oficiali germani și români. …. Ziariștii americani nu au dat detalii despre locația fabricii și proprietarul său. …. Războiul de uzură dintre Rusia și Ucraina se transformă acum într-o cursă de reînarmare între Moscova și membrii europeni ai NATO, care se străduiesc să își consolideze propriile apărări, având în vedere amenințarea tot mai mare reprezentată de Kremlin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a vorbit despre acest blocaj în timpul vizitei sale la Washington. „Ocupanții au un avantaj semnificativ în ceea ce privește artileria. Ei au un avantaj în ceea ce privește muniția. Ei au mult mai multe rachete și avioane”, a declarat el în fața Congresului. Cel mai recent pachet de ajutor american pentru Ucraina, în valoare de aproximativ 1,8 miliarde de dolari, include prima baterie antirachetă Patriot trimisă pentru a ajuta Kievul. De asemenea, în pachet se regăsesc echipamente care transformă obuzele neghidate în muniții ghidate cu precizie, proiectile de artilerie și mortiere și rachete cu rază de acțiune mai mare. Cu toate acestea, soarta militară a Ucrainei depinde de țările europene, cum ar fi Germania, care și-au lăsat industria de apărare să se atrofieze pe timp de pace și care se străduiesc să recupereze decalajul în timp ce se concentrează pe asigurarea aprovizionării cu energie, scrie The Wall Street Journal. ….” Integral: https://www.g4media.ro

Planeta Pamant a devenit mai usoara“The Economist: 2022, un an test pentru întreaga lume. ”Occidentul și-a găsit un punct de sprijin” …. Publicația numește stabilitatea țărilor occidentale, în mare parte liberale, cea mai mare și cea mai bună surpriză. Când Vladimir Putin a ordonat armatei sale să treacă granița cu Ucraina, pe 24 februarie, el se aștepta ca guvernul statului ucrainean să cadă rapid. După retragerea umilitoare din Afganistan din 2021, Occidentul căzut și divizat, nu ar fi trebuit să-și completeze cuvintele de condamnare a Rusiei cu un sprijin real pentru Ucraina. ….Condus de administrația lui Joe Biden, Occidentul predă arme și ajutoare la o scară pe care nici măcar șoimii nu și-ar fi putut imagina”, scrie ziarul. …. În America, în ciuda gradului scăzut de aprobare al lui Joe Biden, centriștii au folosit buletinele de vot pentru a apăra drepturile fundamentale, inclusiv avortul, în unele state după decizia Curții Supreme de a anula decizia Curții Supreme în cazul Roe v. Wade. Într-o competiție acerbă, aproape toți oponenții înfocați ai alegerilor, care au folosit sprijinul lui Donald Trump, au eșuat. În Franța, Marine Le Pen și-a mascat originile de extremă dreapta, dar totuși nu a reușit să-l învingă pe centristul Emmanuel Macron. După ce a devenit primul premier de extremă dreapta al Italiei, Giorgia Meloni a învățat să fie centristă. Chiar și în Marea Britanie, laburiștii și conservatorii la guvernare și-au dat seama că victoria în alegeri este departe de populismul radical de dreapta și de stânga. …. Xi Jinping și-a continuat dominația asupra Partidului Comunist Chinez, devenind cel mai longeviv și mai puternic conducător al țării de la Mao Zedong încoace. Însă încercările sale de a răci piața imobiliară, de a controla tehnologia de consum și de a bloca COVID-19 au avut un efect grav asupra economiei……” Integral: https://ziare.com

“Cum poate Occidentul să ajute Ucraina. Trei strategii pentru o victorie și o revenire a Ucrainei Rezumat Având în vedere semnificația geopolitică a războiului ruso-ucrainean și aderarea îndepărtată a Ucrainei la UE și NATO, abordările, strategiile și politicile occidentale actuale ar trebui intensificate, modificate și reînnoite. În timp ce unele programe existente pot fi consolidate și adaptate, sunt necesare și instrumente complet noi. Acestea ar trebui să fie însoțite de o explicație mai bună a rațiunii pentru asistența occidentală pe termen lung acordată Ucrainei. Această asistență este (a) legată de interesele naționale ale statelor occidentale și nu doar de solidaritatea internațională, (b) de câștigarea nu doar a războiului, ci și a păcii de după și (c) de reînnoirea Ucrainei, mai degrabă decât de reconstrucția ei. Domeniile prioritare de sprijin sunt apărarea, securitatea, transporturile, comunicațiile și infrastructura energetică a Ucrainei. Reconstrucția ar trebui să fie strâns legată de aderarea treptată a Ucrainei la UE, precum și de continuarea descentralizării. Pot fi promovate contacte mai directe între comunitățile, organizațiile și întreprinderile ucrainene și cele occidentale prin simplificarea normelor de ședere pentru cetățenii UE și alți cetățeni din statele prietene, prin asigurări de risc politic pentru investitorii străini și partenerii comerciali ai Ucrainei și prin măsuri similare. O condiție prealabilă esențială pentru asistența occidentală este ca Kievul să-și consolideze statul de drept și lupta împotriva corupției. Chiar și după războiul actual, înarmarea statului ucrainean de pe linia frontului va rămâne inevitabilă – înainte ca țara să adere la NATO și dincolo de aceasta.  (Un proiect al Centrului de studii est-europene din Stockholm al Institutului suedez pentru afaceri internaționale. Publicat pentru prima dată în limba germană de IDM- Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală) … Rezumat al recomandărilor Următoarele recomandări sintetizează șase concluzii din discuția de mai sus: 1. asistența militară și civilă acordată Ucrainei trebuie prezentată mai puternic nu doar ca solidaritate internațională, ci și în interesul național al țărilor care acordă asistență. Purtătorii de cuvânt ai guvernelor naționale și subnaționale și ai organizațiilor internaționale ar trebui să explice de ce și cum sprijinul lor face mai sigură nu numai Ucraina, ci și Europa și întreaga lume. Asistența externă ar trebui să fie justificată ca permițând Kievului nu doar să câștige războiul actual, ci și să asigure pacea care va urma, și ca servind nu doar la reconstrucția Ucrainei, ci și la reînnoirea acesteia. 2. Programele occidentale de asistență militară și non-militară ar trebui fie intensificate, fie modificate sau create din nou, în conformitate cu nevoile actuale și viitoare ale Ucrainei. Aceste programe mai vechi, adaptate sau noi ar trebui să fie mai degrabă orientate către cerere decât către donatori. Aceștia ar trebui să ajute Kievul să îndeplinească în primul rând acele sarcini care au fost formulate ca fiind deosebit de urgente de către guvernul ucrainean, precum și de către organismele locale de autoguvernare. 3. Nu numai în Europa de Est, ci și în Europa de Vest și în alte regiuni ale lumii, multe persoane, grupuri și instituții sunt acum pregătite să ajute Ucraina într-un fel sau altul. Pentru a permite această asistență, funcționarea infrastructurii de apărare, de securitate, de transport, de comunicații și de energie a Ucrainei, precum și lupta împotriva corupției, reprezintă o prioritate. Facilitarea unei interacțiuni interne și transfrontaliere rapide și directe între ucraineni și aliații lor este o sarcină-cheie. 4. Măsurile cuprinzătoare de ajutorare și reconstrucție ar trebui să înceapă acum – adică înainte și independent de sfârșitul războiului – și să conducă la consolidarea în continuare a capacității de rezistență a Ucrainei și la modernizarea reconstrucției. Aceasta ar trebui să combine o mai bună utilizare a formatelor existente (intensificare), adaptarea proiectelor învechite (modificare) și introducerea de noi programe (inovare)…..” Integral: https://www.contributors.ro

NASA şi ESA au decis locul de amplasare a Lunar Gateway, o staţie spaţială lunară | VIDEO“Un astronaut român îşi repară de 2 ani Dacia în faţa Staţiei Spaţiale Internaţionale …. „Îşi lasă cheia franceză aiurea, ne-a spart un senzor. Ridică mereu capota să verifice uleiul şi ne blochează telescopul James Webb. De-asta nu vedem decât jumătate de galaxie“, se plâng astronauţii americani. Astronautul român spune însă că nu mai durează mult. Aşteaptă o rotaţie bună a Pământului, ca să coboare la el acasă, la Jariştea. El le-a promis americanilor şi o damigeană de must, iar la iarna viitoare le-a promis că se întoarce şi a zis că le aduce şorici. „Bate în geam şi ne roagă să-i împrumutăm ba un pistol de lipit, ba o curea de alternator. Dacă nu îi dăm, ne zgârie staţia. Odată a venit beat şi a zis să ne dăm jos din staţie ca să-l împingem“, s-au mai plâns astronauții. Românul provoacă neplăceri permanent. Le-a luat americanilor o bucată de panou solar ca să-şi facă trapă pe plafon, schimbătorul de viteze seamănă mult cu manşa pilotului de pe Naveta Columbia şi fură curent de la panourile solare ale staţiei. Seara cheamă doi prieteni, ascultă muzică tare şi beau bere la PET. „Asta n-ar fi nimic, dar vorbesc politică românească, şi ne vine să vomităm“, spun americanii. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 3 ianuarie.”Adevărata dramă demografică. În 20 de ani România a pierdut 140.000 de copii din categoria 0-4 ani şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru un declin care va costa generaţiile viitoare  Viitorul României este “clădit” în 21 de creşe la nivel naţional.”

Harta Romaniei | Romania turisticaBuna dimineata intr-o zi de marti, 3 ianuarie! Vremea va fi caldã pentru aceastã datã. Cerul va fi variabil, cu unele înnorãri în a doua parte a intervalului în nord-vest, însã probabilitatea de ploaie va fi redusã. Local în zonele joase de relief, dimineaţa, dar mai ales noaptea, se va semnala nebulozitate joasã şi ceaţãTemperaturile maxime se vor încadra între 8 şi 16 gr, mai scãzute unde ceaţa va persista, iar cele minime între -2 şi 7 gr. Bucuresti: 12/3 gr.C.

Criza energetică s-ar putea dubla: avertismentul de ultim momentLumea a mai trecut de trei ori, in istoria recentă, prin perioade similare cu cea actuală. Când, ce s-a întâmplat atunci şi cum au fost depăşite crizele economice şi geopolitice?  Lumea traversează deja de trei ani una dintre cele mai dificile perioade din istoria recentă, marcată de pandemia de Covid-19, de războiul ruso-ucrainean, de tensiuni geopolitice în diferite colţuri de mapamond şi, nu în ultimul rând, de o inflaţie galopantă. Mai multe voci au spus că este o criză multifaţetată cum economia mondială nu a mai văzut de multe zeci de ani. Analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey au studiat situaţia şi au descoperit că după cel de-al Doilea Război Mondial au mai existat trei perioade de criză majoră. Deşi fiecare e specială în felul său, există însă şi similarităţi. Prima astfel de criză majoră este cea de imediat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. În perioada 1944-1946 analiştii McKinsey au identificat patru evenimente majore – apariţia Sistemul Bretton Woods (dolarul american devine moneda folosită la nivel global pentru rezervele internaţionale), înfiinţarea instituţiilor globale (ONU şi FMI apar în Occident, pe când în Est apare blocul comunist), folosirea pentru prima dată a armelor nucleare şi intrarea într-o perioadă de pace. Nici trei decenii mai târziu apare o nouă criză globală, cea din anii ’70, pe care mulţi o identifică doar cu criza petrolului. Preţul petrolului creşte puternic şi provoacă o criză economică. În aceeaşi perioadă însă, se rupe „legătura” dintre dolarul american şi aur (valoarea monedei nu mai e corelată cu cea a aurului) şi se instalează stagflaţia (recesiunea este însoţită de inflaţie şi somaj ridicat). „Atunci, criza din energie a fost rezolvată cu ajutorul petrolului din Alaska, Mexic şi Rusia şi datorită gazului din Norvegia. Mai exact, soluţia a venit din rândul statelor non-OPEC. Totuşi, criza a durat un deceniu şi a fost marcată trei vârfuri de inflaţie”, a spus anterior Sven Smit, preşedinte şi director McKinsey Global Institute (MGI) în Amsterdam. În ceea ce priveşte criza actuală, el adaugă că trebuie găsită o soluţie la fel de „mare”, de impact, ca şi acum 50 de ani, doar că nu vorbim de această dată despre petrol, ci alte surse de energie. …. Criza cu care se confruntă în prezent economia mondială este una dintre cele mai complexe din ultimele decenii, iar asta pentru că s-au „coordonat” o serie de factori economici, geopolitici şi sociali, spun analiştii companiei de analiză şi consultanţă globală McKinsey. Ultima dată când lumea a trecut printr-o situaţie marcată de evenimente majore care să provocat adevărate seisme în structura de bază a economiei mondiale a fost în 1989-1992. Atunci s-a destrămat URSS, s-au pus bazele zonei euro, a apărut internetul şi economia Chinei s-a deschis. Deşi nu au existat războaie sau pandemii, şi atunci a avut loc o reaşezare a puterilor economice şi geopolitice. De fiecare dată, în fiecare dintre cele patru ocazii, a fost o perioadă de debut a crizei, perioadă identificată de McKinsey cu o durată de trei ani. În realitate, a fost nevoie de până la un deceniu ca lucrurile să se aşeze pe un făgaş normal. În ceea ce priveşte criza actuală, au trecut cei trei ani de debut. Ce urmează? „Energia este cea care pune banii, şi deci pune şi lumea, în mişcare. Trebuie astfel găsită o soluţie pe termen lung la această criză a ofertei. Aceeaşi este situaţia şi pe piaţa de hrană, şi pe cea a materiilor prime. Cele trei sunt esenţiale pentru viitor şi pentru dezvoltare, de aceea trebuie gândit totul pe termen lung.” Astfel, trebuie găsite soluţii pe termen lung pentru a nu ne mai întoarce în acest punct. Totodată, trebuie găsite şi soluţii pe termen scurt, pentru că altfel nu vom putea ieşi din criza actuală, explică analistul. . „Dacă ai cu 10% mai puţină energie, ai cu 10% mai puţin orice. Vorbim de redus consumul de energie, dar dacă îl reduci, înseamnă că reduci tot (de la producţie de materii prime la producţie de alimente – n.red.).” E un cerc vicios ce doar poate acutiza criza. ….” Integral: https://www.zf.ro

Daniel Dăianu - WikipediaDANIEL DĂIANU, PREŞEDINTELE CONSILIULUI FISCAL:“România poate evita o recesiune în anul ce vine” …. “România poate evita o recesiune în anul ce vine, dar creşterea PIB va fi mult mai mică – probabil între 1,5 – 2,5%, faţă de aproximativ 5% în 2022. Guvernul are de rezolvat o ecuaţie foarte dificilă: să evite intrarea în recesiune reducând în acelaşi timp deficitul bugetar către ţinta extrem de ambiţioasă de 4,4% din PIB (în 2023) şi orientând resurse către apărare şi asistenţa pentru cetăţeni şi firme vulnerabile. Resursele europene ies şi aici în relief fiind singurul piston contraciclic într-un mediu potrivnic. Respect şi compasiune pentru cetăţenii loviţi de aceste timpuri. Respect pentru întreprinzătorii oneşti, firmele care, cu agilitate şi creativitate, caută să se adapteze la condiţii extrem de vitrege”, a spus Daniel Dăianu, referitor la perspectiva pentru anul viitor. …. “Incertitudinile pentru 2023 rămân mari, situaţia de ansamblu complexă, complicată. Amploarea volatilităţii şi evoluţii nonliniare împiedică predicţii. În tabloul riscurilor pentru evaluări sunt de inclus mersul războiului din Ucraina, întărirea politicilor monetare, ce face finanţarea mai scumpă, nervozitatea pieţelor financiare şi posibile sincope de finanţare unde există supraîndatorare, impactul creşterii preţului energiei care afectează competitivitatea multor companii, accentuarea sindromului de “întoarcere spre interior” – inclusiv prin protecţionism. Pe fondul rivalităţii geopolitice între SUA şi China, al situaţiei din Ucraina, al unui nou “război rece”, considerente de siguranţă/securitate capătă adesea întâietate în raport cu cele de eficienţă. În această logică se înscriu tendinţe de regionalizare a fluxurilor comerciale şi lanţurilor de producţie, introducere de sancţiuni, formare de blocuri economice şi comerciale, fie acestea neetanşe şi cu geometrie variabilă”, a declarat Daniel Dăianu. Economistul consideră că impactul războiului se vede în creşterea cheltuielilor de apărare. În România, aceste cheltuieli urcă de la circa 1,68% din PIB în 2022 la circa 2,3% din PIB în 2023; în ţările baltice sunt în jur de 2,5% din PIB. …. “Dacă bugetul pentru 2023 prevede investiţii publice de circa 7,2% din PIB (cheltuieli de capital şi investiţii finanţate cu bani europeni, acestea se pot situa la 6-7% din PIB în următorii ani), cheltuieile de capital din 2023, de circa 3,5% din PIB, includ şi creşterea cheltuielilor de apărare cu 7,5 miliarde lei. Acest nivel de investiţii este deosebit de important dacă avem în vedere nevoile economiei şi nivelul foarte jos al veniturilor fiscale, de circa 27% din PIB, în timp ce vecinii din Europa Centrală şi de Răsărit au o medie de 33-34% din PIB. Provocările viitoare reclamă creşterea veniturilor fiscale. Este necesar totodată să absorbim cât mai mult din resursele europene, prin proiecte bune”, a explicat Daniel Dăianu. …. “Nu numai că trebuie să ieşim din procedura de deficit excesiv, în cadrul UE, ci şi pentru că mediul financiar internaţional este tot mai neprietenos. Şi economii avansate sunt pedepsite când se comit erori flagrante – vezi decizii ale precedentului guvern britanic. România nu are, încă, o datorie publică copleşitoare, fiind la finele lui 2002 în jur de 48% din PIB. Dar dinamica acesteia în termeni reali, ca pondere în PIB, a fost ţinută în frâu în 2022 de creşterea PIB-ului nominal cu circa 18%; o corecţie prin “inflaţie surpriză”, mult peste cea prognozată, a ajutat scăderea deficitului bugetar, probabil la sub 5,8% din PIB. Mare parte din şocul inflaţionist este cauzată de creşterea brutală a preţului energiei, fiind falsă teza că lipsa de reacţie a BNR explică puseul inflaţionist. Să fi dus rata de politică monetară la nivel real pozitiv acum, adică peste 20%, ar fi fost o mare prostie în condiţiile date, am fi aruncat ţara în aer. La noi inflaţia a atins se pare un platou mai mult sau mai puţin nivelat şi va coborî spre 10% la finele lui 2023 admiţând că nu vor exista alte şocuri adverse puternice.  ….” Integral: https://www.bursa.ro

Acţiune de control“Sorin Pâslaru, ZF: Dacă au fost conectate 600.000 de case de marcat la ANAF unde sunt încasările în plus la buget? De ce cresc veniturile din TVA doar cu 3% an la an? Dacă e digitalizare, nu umblaţi la sertarele cu taxe noi în 2023!  Guvernul mizează pe venituri la bugetul consolidat al statului de 35% din PIB în 2023, în condiţiile în care niciodată în ultimii 20 de ani ponderea nu a depăşit 32% din PIB iar întrebarea este la cât se va duce deficitul bugetar dacă nu iese pariul şi dacă se va găsi finanţare pe pieţe pentru a-l acoperi. Mai ales dacă economia nu va avea evoluţia aşteptată de plus 2,8% la anul astfel încât să atingă o valoare nominală a PIB de 1.550 de miliarde de lei cât este preconizat. Inflaţia va avea rolul său pozitiv în evoluţia veniturilor bugetare, în condiţiile în care TVA-ul şi accizele se hrănesc din creşterea preţurilor. Însă la primul semn de slăbiciune a veniturilor, cheltuielile fiind rigide în mare parte, constituite în principal din salarii şi pensii, imediat pieţele financiare vor reacţiona în sens negativ şi vor taxa Finanţele cu dobânzi şi mai mari decât cele de acum. …. În mod sigur directorii ANAF au prin sertare teancuri întregi de propuneri de diverse impozite şi taxe care ar putea fi introduse sau ar putea creşte – este de mirare ca în 2022 chiar s-au abţinut în mare parte. Orice declin la venituri îi va face sa umble la sertarul cu surprize pe directorii din ANAF şi Ministerul de Finanţe. Este de fapt „modus operandi” de decade. În loc să administreze mai bine, să colecteze mai mult pe o structură constantă de impozite, taxe şi contribuţii sociale, Finanţele preferă să vină frecvent cu modificări la modificări de norme şi legislaţie. În context, deşi s-a vorbit ani de zile de necesitatea digitalizării ANAF, iată că acum, după ce una din cele mai importante componente, şi anume conectarea caselor de marcat fiscale în timp real la serverul ANAF, s-a făcut, rezultatele sunt trecute sub tăcere. S-a amânat conectarea de cel puţin cinci ori timp de aproape 10 ani, au fost date ordonanţe de urgenţă peste ordonanţe, retailerii au cumpărat 600.000 de case noi de marcat capabile „să vorbească” online cu Fiscul. Şi toate astea pentru ce? Unde sunt rezultatele? 2022 este primul an din care casele de marcat din toată ţara, de la contribuabilii foarte mari, mijlocii sau mici raportează live către ANAF încasările. Practic, pe tabloul de bord de la ANAF, dacă există aşa ceva, se poate vedea în fiecare zi şi cât rulează cea mai bună casă de marcat ca şi vânzări zilnice de la Carrefour-ul din spatele magazinului Unirea din Bucureşti de exemplu, şi cât vinde chioşcul de la parterul ultimului bloc din Pantelimon. Şi câte bonuri fiscale de peste 10.000 de lei a avut clubul Loft de pe bulevardul Iancu de Hunedoara din Capitală de Crăciun, şi câţi bani a făcut tarabagiul din piaţa Pucheni din Ferentari, şi cât încasează duminica un magazin sătesc cu produse locale din Munţii Apuseni. Datele sunt fabuloase şi pe baza lor poţi descrie toată economia României, nu numai să vezi cine nu bate vânzările pe casa de marcat ca să nu plătească TVA şi impozit pe profit. Ar trebui de fapt publicate zilnic de către ANAF, aşa cum anunţă BNR Robor-ul sau volumul tranzacţiilor valutare. …. Deocamdată însă, TVA-ul, care constituie un sfert din veniturile bugetului consolidat, a crescut doar cu 3% în octombrie 2022 faţă de anul anterior. Unde este digitalizarea, unde sunt efectele conectării caselor de marcat la ANAF, unde sunt efectele SAF-T, altă componentă a digitalizării prin care firmele încarcă inclusiv facturile în serverele ANAF? ….” Integral: https://www.zf.ro

ANA OTILIA NUTU | AGERPRES • Actualizează lumea.“#10Întrebări | Otilia Nuțu, despre suprataxarea companiilor din petrol și gaze: „Ai piața reglementată și mai vii cu încă o supraimpozitare” …. Ana Otilia Nuțu arată că lipsa de transparență, de predictibilitate și schimbarea legilor descurajează, de fapt, investitorii. Ea spune că proiectul supraimpozitării a fost dat de pe o zi pe alta, iar din această cauză investitorii se vor gândi de două ori atunci când vor vrea să dezvolte proiecte, pentru că nu vor ști sigur dacă nu cumva vor veni și alte impozite față de cele existente în momentul în care încep proiectele. „Hai să vedem care este întreaga povară fiscală și să vedem dacă acum, din cauză că sunt niște prețuri cu totul excepționale, s-a justificat să se crească nivelul de impozitare. Însă, ei nu au făcut asta. Au venit pe 27 decembrie cu un draft de text care a fost scurs pe surse în presă și care a fost aprobat în 28 decembrie, fără să existe niciun fel de consultare exact cu cei pe care îi reglementați”, a declarat Ana Otilia Nuțu. …. Ana Otilia Nuțu: Sunt niște chestiuni greșite pe procedură și alte chestiuni greșite pe conținut. Pe procedură, pentru că totuși regulamentul acela există din 6 octombrie. Între 6 octombrie și 28 decembrie era timp berechet să fie publicat un draft de text și să fi discutat cu toată lumea, transparent, ce anume putem impozita și cu cât. Pe conținut, e greșit faptul că, totuși, noi avem deja o supraimpozitare în sectorul gazelor, de care lumea se pare că a uitat, și care, mai mult decât atât, avea ca scop inițial când a fost el gândit ca banii care sunt colectați din acea supraimpozitare să se constituie într-un fond prin care să fie sprijiniți consumatorii vulnerabili. Dar noi am uitat lucru ăsta și acum supraimpozitam. Este o supraimpozitare care ar fi trebuit să fie temporară, trebuia să fie inițial până în 2017 și după aia s-a prelungit în fiecare an. O formă a acelei supraimpozitări există deja și în legea offshore, sigur cu alte praguri calculate în alt fel, dar exact aceeași filozofie. Supraimpozitarea care a existat deja, acel impozit pe veniturile suplimentare și care a fost făcut în 2013, este practic o impozitare pe venituri și cu o parte foarte mică de deductibilitate de investiții. Deci este o supraimpozitare considerând cumva că prețurile pentru gaze care depășeau plafoanele respective din lege și care erau la nivelurile la care s-a dereglementat piața între 2013 și 2017 ar fi niște pe venituri nesimțite. Adică exact ceea ce se înțelege prin „windfall tax”, o supraimpozitare de tipul celei de care discutăm acum. Deci, practic, am introdus încă o supraimpozitare pe o supraimpozitare existentă. …. Am văzut niște cifre aruncate așa cumva din vârful degetelor în presă, că ar fi niște încasări suplimentare de 3,9 miliarde de lei. Dar eu nu am văzut niște calcule serioase. Hai să vedem cât anume s-a încasat în 2022 din aceste impozite pe venituri suplimentare? Am văzut niște cifre prin presă că au crescut de vreo șapte ori față de anul anterior, din cauza acestei creșteri de prețuri. Deci exista deja acest lucru, această supraimpozitare. Și hai să vedem cât anume încasează statul acum din industria asta, pentru că statul este acționar majoritar la Romgaz cu 60% și este acționarul minoritar la Petrom. Deci are o parte de dividende deja pe care le încasează din profituri. Pe urmă există impozitul pe profit. Există impozitul pe aceste venituri suplimentare din 2013, mai există redevențele. Hai să vedem care este întreaga povară fiscală și să vedem dacă acum, din cauză că sunt niște prețuri cu totul excepționale, s-a justificat să se crească nivelul de impozitare. Însă, ei nu au făcut asta. Au venit pe 27 decembrie cu un draft de text care a fost scurs pe surse în presă și care a fost aprobat în 28 decembrie, fără să existe niciun fel de consultare exact cu cei pe care îi reglementează. ….. Noi așteptam, cândva pe la jumătatea anului viitor, să se ia o decizie finală de investiție la OMV Petrom, dacă fac sau nu fac proiectul Neptun Deep din Marea Neagră. În momentul în care tu ca investitor, când te gândești să faci un proiect care are o durată de viață de 20 de ani, vezi că vine Guvernul și adoptă astăzi o lege care se publică tot astăzi și care privește fiscalitatea în domeniul tău, îți pui întrebarea: „ok și dacă vine statul poimâine, când aș începe investiția, și mai impune un astfel de impozit?”. Avem această imprevizibilitate completă a ce face statul român. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Mircea Miclea: Arta de a trăi în vremuri de criză - Cluj AM“Mircea Miclea: Proiectele legilor Educației au ieșit așa de prost pentru că în spatele lor este un proiect, România Educată, al președinției, care din păcate este complet dezamăgitor, aș spune foarte clar – incompetent .… “Într-o economie cum este cea din viitor, în care principala resursă nu sunt mineralele și nici capitalul, ci mintea oamenilor, în această economie educația este elementul esențial care-ți asigură prosperitate, care te apără de orice altceva, de boli, de războaie. Ce se poate face cu acest buget alocat educației? Probabil supraviețuirea, adică să ne târâm încă un an de zile în același mod în care am făcut-o până acum, fără să rezolvăm niciuna din problemele majore ale educației“, a continuat fostul ministru al Educației din perioada decembrie 2004 – octombrie 2005. …. În ceea ce privește proiectul de lege a învățământului preuniversitar și cel pentru legea învățământului superior, Miclea a spus despre forma propusă a bacalaureatului că “este foarte prost rezolvată așa cum este formulată în momentul acesta în legi”. “Practic, înveți ceva și dai bacalaureatul din cu totul altceva”, a mai spus fostul ministru în interviu, referindu-se la faptul că absolvenții de liceu ar urma să susțină o singură probă scrisă la limba română, matematică, științe, istorie și geografie, plus competențe în limbi străine și digitale la care condiția este obținerea nivelului „independent”. Un alt lucru problematic, “major”, este admiterea la liceu, potrivit acestuia: “Ideea ca admiterea să se facă întâi la colegiile naționale, adică ele să fie cele care stabilesc admiterea și abia după aceea se organizează evaluarea națională, mi se pare o soluție total greșită, extrem de discriminatorie”. “În ceea ce privește învățământul superior, sunt iarăși destul de multe aspecte care sunt problematice: de pildă mandatul rectorilor. Ideea aceasta de a avea un număr nelimitat de mandate mi se pare greșită pentru însănătoșirea instituțiilor”, a mai spus el pentru Euronews. …” Integral: https://www.edupedu.ro

CRESA BRASOV“Adevărata dramă demografică. În 20 de ani România a pierdut 140.000 de copii din categoria 0-4 ani şi nimeni nu îşi asumă responsabilitatea pentru un declin care va costa generaţiile viitoare  Viitorul României este “clădit” în 21 de creşe la nivel naţional. Atât. Şi în scădere faţă de 39 în 2016. România are doar 956.000 de copii cu vârsta cuprinsă între 0 şi 4 ani, cu 90.000 mai puţini faţă de 2011 şi cu 143.000 mai puţin faţă de 2002, arată datele publicate astăzi de INS într-un raport privind rezultatele provizorii ale recensământului din 2022. Este unul dintre cei mai dramatici indicatori pentru o ţară în care politicile publice de după 1990 nu au reuşit să încurajeze natalitatea, nu au reuşit să ofere un cadru stabil pentru educaţia timpurie, dar contribuie decisiv la accentuarea unui declin demografic care ne costă deja, dar va costa şi mai mult generaţiile viitoare. Şi nimeni nu este vinovat, niciun ministru, prim-ministru sau şef al statului din ultimii 20 ani nu şi-a asumat vreo responsabilitate sau vreun eşec. Datele publicate astăzi de INS rotunjesc, într-un mod anticipat, cifrele în scădere privind natalitatea din ultimii ani şi arată că în 2002 România avea o populaţie din categoria 0-4 ani de aproape 1,1 milioane de copii, iar 20 de ani mai târziu acelaşi segment demografic număra 956.000 de copii. O parte dintre cei care “lipsesc” astăzi din statisticile României sunt deja cetăţeni germani, francezi, spanioli sau britanici. Copiii români sunt a doua cea mai numeroasă populaţie rezidentă cu vârsta de până la 10 ani în Germania, după nemţi, arăta un studiu din 2019, un an în care în România se năşteau doar 188.000 de copii, cu 11% mai puţin faţă de acum un deceniu. Facilităţile oferite de ţările din Occident pentru copii sunt foarte bune şi acesta este unul dintre motivele pentru care părinţii decid să rămână în astfel de ţări. Ce face România? Face planuri de mai bine de 30 de ani privind un sistem de educaţie care să încurajeze părinţii activi să aibă copii pe care să îi poată lăsa la creşă de la unu – doi ani. Face planuri privind modul în care poate încuraja natalitatea, familia. Face planuri, chiar proiecte de ţară, dar în realitate, în oraşele şi satele României situaţia este dramatică. …. „Procesul de îmbătrânire demografică s-a adâncit, comparativ cu 10 ani în urmă (recensământul din 2011), remarcându-se creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste). Indicele de îmbătrânire demografică s-a depreciat cu aproape 20 de puncte procentuale, crescând la 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere”, notează reprezentanţii INS în raportul publicat astăzi. Cu o populaţie îmbătrânită şi cu zero implicare legată de ceea ce vine din urmă nu doar prezentul României, ci mai ales viitorul este în pericol. Ce ţară este aceea care numără doar 21 de creşe la nivel naţional pentru a-şi asigura viitorul? România are, numărate în statisticile de la INS la care sigur au acces şi Ministerul Învăţământului şi primul ministru şi cabinetele preşedintelui Iohannis, 21 de creşe în toată ţara la finalul anului 2021. Şi măcar dacă ar fi un număr în creştere, dar nu. Sunt 21 de creşe în 2021, faţă de 39 în 2016. ….” Integral: https://www.zf.ro

Cât de afectată este educația de birocrație. Profesor: Sunt funcționari foarte mulți care produc hârtii, trei sferturi inutile : Europa FM“Recensământ 2022. Populația activă a scăzut cu un milion de persoane. Aproape 11 milioane de români reprezintă populație inactivă …. Din populația totală de 19.053.815 persoane a României, 8.185.049 reprezintă persoane active. Spre comparație, în 2011, din populația totală de 20.121.641 persoane, populația activă era formată din 9.180.337 persoane. Din populația activă, 7.688.967 persoane sunt ocupate, iar 496.082 sunt șomeri. În 2011, populația activă se ridica la 8.507.759 persoane, iar numărul de șomeri la 672.578. Populația inactivă cuprinde 10.868.766 persoane, doar în scădere ușoară de la 10.941.304 persoane inactive la recensământul din 2011. Așadar, se observă, în mod îngrijorător, cum scăderea populației României se produce în zona persoanelor active, în timp ce populația inactivă rămâne constantă. Din cele 10,86 milioane de persoane inactive, elevi/studenți sunt 3.477.027 persoane, iar pensionari sunt 4.288.077 persoane. În plus, mai există 1.169.829 casnici. De asemenea, sunt 1.049.167 persoane întreținute de altă persoană. Totodată, există 112.636 persoane întreținute de stat sau de alte organizații, 273.215 persoane întreținute din alte surse și 498.815 persoane care au declarat „altă situație economică”. ….” Integral: https://economedia.ro

ANALIZĂ De ce au decăzut trenurile românești de călători - O poveste lungă plină de dezamăgiri și de promisiuni neîndeplinite - HotNews.ro“Statistica oficială care face România de rușine: trenul circulă cu viteze mai mici decât acum un secol O statistică din 1902, arată că trenurile accelerate circulau cu o medie de 50-60 kilometri la oră, iar marfarele cu 25-30 de kilometri la oră. România a intrat în 2023 cu o infrastructură feroviară care permite viteze mai mici decât în urmă cu un secol. …. În condițiile în care în 1873, România avea 684 de kilometri de căi ferate, în 1902, se circula pe 3.170 de kilometri de cale ferată. În 2023, România are, conform CFR, circa 20.000 de kilometri ferată, din care doar circa 11.000 de kilometri sunt utilizați. …. „Noi avem locomotive care pot să meargă lejer cu 120 de km/h oră, vă spun că nu avem unde să mergem cu aceste viteze. Noi operăm trenuri în toată Europa. Aş vrea să vă spun că media europeană la acest moment, ca şi viteză de circulaţie, înseamnă 50 km pe oră. În România, viteza medie de circulaţie este de 17 km/h, până la acest moment, cea mai joasă viteza de circulaţie.” …. Din această cauză, Ford România, printre alte companii, spune că pierde zeci de milioane din cauza timpilor de transport pe care altfel i-ar învesti în fabrică, se arată în articol.  Josephine Payne – preşedinte Ford România declara: „Viteza medie este de 15-20 de kilometri pe oră, mai puțin decât pot eu să prind cu bicicleta. Și, să ne înțelegem, nu sunt sportiv olimpic, nu pedalez foarte repede, dar pot să întrec acest tren. În mod sigur asta este o problemă pentru noi”. Ionuț Ciurea, director executiv al Asociației Pro Infrastructura, care a făcut o analiză a sistemului feroviar din România pentru „Europa liberă” a susținut: „acum, un tren de pasageri are în medie 40-50 de kilometri pe oră, iar un marfar ajunge la destinație cu aproximativ 15-20 de kilometri la oră. În perioada verii și a iernii, când condițiile meteo pot impune provocări, întârzierile se pot dubla: din cauza vremii și a restricțiilor.”  În urmă cu mai bine de 120 de ani, trenurile de marfă aveau o viteză de 25-30 km pe oră, adică cu cel puțin 10 kilometri la oră mai mult decât acum. ….” Integral: https://adevarul.ro

Putin, "stăpânul“Cele șase republici din visul frumos al domnului Putin ….  Cine să se împotrivească la o pleașcă picată gratis, un ghiul, pe care ajunge să-l arăți prietenilor, dușmanilor sau cui vrei, ca să stea cu toții smirnă? Ce frumos rostea personajul unui mare autor clasic: „cu aurul cucerești lumea mai sigur decât cu otrava, cu pumnalul sau cu comploturi uneltite”! Și, într-adevăr, cred că domnul Putin avea ceva de cucerit, nu spun ce anume, asta se vede și cu ochiul liber, fără dificultăți. Nu trebuie mai mult, decât să lecturezi lista republicilor care și-au trimis participanții la summitul lui Vladimir Vladimirovici și care sunt specificate astfel, într-un editorial publicat în ziarul Pravda: Rusia, Azerbadjan, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kirghizia, Tadjikistan, Turkmenia, Uzbekistan. Exact nouă reprezentanți, cum spuneam, toți așezați, ca niște egali ce sunt, în ordine alfabetică, excepție făcând numai Rusia, cea cu litera „R”, pusă înaintea celei cu litera „A”, din motive pe care ziarul Pravda nu le explică cititorilor săi. Mintea nu mă duce la altă explicație, decât tot uriașa diferență dintre cel care dă și cei care primesc. Părerea mea. Ziarul – un aservit al Kremlinului – explică într-un mod interesant motivele care l-au determinat pe liderul rus să convoace un summit informal, deranjând atâta lume simandicoasă să vină de la mii de kilometri, ca să-și primească fiecare personal cuvenita bijuterie. Redau, în traducere proprie, chiar primul paragraf al editorialului: „Summitul Comunității Statelor Independente (CSI) de la Sankt Petersburg marchează un mare succes al lui Vladimir Putin. Poate lista celor 9 țări (participante n. red.) va fi completată cu încă alte șase țări lipsă, atunci când Rusia va finaliza cu succes Operațiunea Militară Specială din Ucraina. Citești, simți că ți se face pielea ca de găină, și îți pui legitima întrebare: oare pe care șase țări a pus ochii domnul Putin, pentru ca, după prezumtiva victorie asupra Ucrainei să le înhațe – poate prin alte războaie – și să le introducă în CSI-ul rusesc? Răspunsul îl citesc tot acolo, în ziar, mai spre sfârșit. Citez: „În fața CSI, se deschide dintr-o dată perspectiva revenirii în Uniune a șase țări, astăzi absente. Acestea sunt: Ucraina, Moldova, Georgia, Lituania, Letonia, Estonia. Ucraina va reveni ca parte a Federației Ruse. Moldova ar fi putut fi deaj parte (a Federației n. red.) sub președinția lui Igor Dodon. Georgia are propria poziție obiectivă în relațiile cu Federația Rusă și îi trebuie timp ca să revină. Rusia a oferit deja celor de la Tbilisi adoptarea unui regim (de circulație n. red.) fără vize. Georgia se va întoarce (….)” Nu-mi este clară conjunctura în care s-ar întoarce Georgia la CSI, dar și mai confuză mi se pare explicația cu referire la cele trei țări baltice din nordul continentului. …. Adevăratele intenții au fost ascunse atâta cât s-a putut. Dar iată că nu se mai poate. Încrederea în Succesul „Operațiunii” stă aproape să se prăbușească. Mujicul din sărăcăcioasa izbă rusească află că uriașa armată a dat înapoi pe mai toate fronturile și mai află că sunt chemate mereu alte contigente într-un război care trebuia demult terminat. Mai poate astăzi domnul Putin să le furnizeze rușilor minciuni credibile, despre denazificare și demilitarizare, așa cum făcea în fatidica zi de 24 februarie 2022? Evident, nu mai poate. Nu i-a mai rămas să se agațe decât de un pai: acela al recâștigării vechilor frontiere sovietice. ….” Integral: https://spotmedia.ro

“2022 : anul barbariei ruse  2022 a fost un an al războiului şi al barbariei, cel în care sfidarea Rusiei a atins punctul culminant al agresiunii făţişe. De la finele lui februarie, Ucraina a fost supusă unui asalt a cărui menire nu mai putea fi ignorată de nimeni : lichidarea statalităţii sale şi nimicirea unei întregi naţiuni. De la războiul-fulger al primelor zile la orgia sângeroasă a atacurilor cu rachete, Federaţia Rusă şi Vladimir Putin au ales crimele împotriva umanităţii, genocidul şi crimele de război ca instrumentele destinate să reafirme grandoarea imperială. Căci sfidarea rusă de acum este o sfidare imperială. Dincolo de Ucraina şi de tragedia ei se desenează planul mai larg al ambiţiei ce priveşte spre epoca sovietică ca spre un îndreptar. Integritatea moştenirii pe care Rusia o priveşte drept sacră este reafirmată, acum. Rusia revine la drumul ei imperial, niciodată abandonat. Armele de distrugere în masă sunt întruchiparea ultimă a politicii sale. Câmpul de luptă care acoperă Ucraina, cu teribila sa devastare, evocă Europei centrale şi de est memoria de sânge şi de opresiune a erei sovietice. Prezentul Ucrainei poate fi viitorul acestei părţi de Europă, o dată ce valul imperial rus s-ar revărsa către noi. Cedată şi negociată ca un teritoriu de compensare, Europa centrală şi de est îşi poate păstra libertatea ei doar prin înfrângerea Rusiei. Cei care sugerează calea negocierilor nu fac decât să recompenseze instinctul pirateresc al unei Rusii ce ignoră legea internaţională şi propriile sale datorii ca stat. Barbaria rusă este o ameninţare mortală pentru naţiunile noastre. Tragedia din Ucraina este inseparabilă de lecţia patriotismului: sacrificiul în apărarea propriei naţiuni nu este un moft desuet, o relicvă , un anacronism, ci singura cale de a te opune distrugerii şi crimei. Pentru Ucraina, acest război este alternativa la exterminarea unei naţiuni. Iată un adevăr elementar. Atacurile de acum duc mai departe un efort secular al statului rus de a elimina acest popor , reducându-l la poziţia de vasal inofensiv, în formele protectoratului colonial. Cât despre Rusia, ea trăieşte, ca şi în vremurile lui Stalin, un timp al tiraniei. Sancţiunile, izolarea şi înfrângerile nu au produs prăbuşirea regimului Putin. Dictatura sa , întărită prin complicitatea naţiunii anesteziate de propagandă, se hrăneşte din resentiment şi elan expansionist. Poporul rus este prizonierul sistemului putinist. Desprinderea de acest prezent totalitar este o provocare pe care doar ruşii o pot înfrunta. Între complicitatea abjectă şi demnitate, alegerea este a lor. Anul 2023 va fi un alt an al războiului. ….” Integral: https://www.contributors.ro

Pentru că e post, Patriarhul Daniel susține că n-are voie să dea rest“Patriarhul s-a decis! Catedrala va purta hramul lui „Rothschild, făcătorul de bani“ …. „Am analizat sute de propuneri – de la unele imbecile, gen Ioan, Andrei, Mihail și Gabriel sau Fecioara nu-mai știu-cum, până la cele serioase, gen Rockefeller, J. P. Morgan, Vanderbilt sau chiar Soroș“, a povestit Patriarhul. „Dar m-am oprit la Rothschild, pentru că e un nume care are o continuitate remarcabilă, de sute de ani, în făcut bani. Sunt convins că am luat cea mai bună decizie posibilă.“ Preafericitul spune că nu-l deranjează deloc că Rothschild a fost evreu, chiar dacă el este șeful unei biserici ortodoxe. „În primul rând, banii n-au etnie“, a punctat Patriarhul. „Pe urmă, ortodoxia înseamnă «calea dreaptă», iar Rothschild este cu siguranță calea dreaptă spre făcut bani. Cât despre cei care nu sunt de acord cu decizia mea, am un singur cuvânt pentru ei: sărakilor!“ „Și încă ceva“, a adăugat Preafericitul Daniel. „Marele Rothschild a început cu un singur dolar și a făcut miliarde din el! Ăsta e miracol adevărat, nu ce-a făcut amărâtul ăla, de i-am și uitat numele, fiul cuiva important, care a înmulțit pâini și pești, parcă. Ăla nu e miracol, e o glumă pentru săraci!“….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revista Presei – 31 decembrie.”Lecțiile neînvățate ale lui 2022″

Caring for your Dogs in Snow & Cold Temperatures | MedivetBuna dimineata intr-o zi de sambata, 31 decembrie! În ultima zi a acestui an, dar şi în debutul anului 2023, vremea va fi deosebit caldă. Valorile maxime, în următoarele zile, se vor situa între 6-14 gr. Chiar şi în noaptea de Revelion vom avea temperaturi minime pozitive, cu cele mai ridicate valori în partea de vest a ţării, până la 6-7 gr. În restul regiunilor, valori între 0-5 gr. Inclusiv în Capitală valorile vor fi pozitive, între 12/3 gr. C. Regimul pluviometric va fi deficitar la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile vestice și la munte.

Am stat la coadă la impozite ca să-nțeleg de ce românii fac asta încă din prima zi din an“Pentru ce vom plăti mai mult de la 1 ianuarie 2023: de la taxe și impozite la masa în oraș. „Până și distracția ne va costa mai mult” …. Taxele și impozitele locale vor crește cu 5,1 la sută, cât era rata inflației la finalul anului 2021, așa cum prevede Codul Fiscal. …. TVA băuturi carbogazoase crește de la 9 la sută la 19 la sută ….Pentru veniturile obținute din chirii începând cu 1 ianuarie 2023, cota de impozitare va fi de 10%. În plus, contractele vor trebui înregistrate obligatoriu la ANAF. … „Pentru mare parte din populație, viața va fi și mai grea. De la alimente la utilități, la haine și încălțăminte, la tot ce au nevoie în viața de zi cu zi, toate vor fi mai scumpe decât în 2022. Și dacă nu era de ajuns experimentul social din 2022, în 2023 până și distracția ne va costa mai mult.  …. Să nu uităm și că, în 2023, taxele și impozitele locale vor crește cu peste 5%, că asigurările vor fi mai scumpe și că, de la 1 ianuarie, să îți cumperi o casă nouă, de 2-4 camere va deveni o misiune aproape imposibilă în condițiile în care statul a decis să crească TVA-ul la locuințele mai scumpe de 600.000 lei de la 5 la 19%. O decizie sinucigașă pentru buget, în condițiile în care scăderea tranzacțiilor imobiliare va duce la căderi semnificative în toate industriile conexe, de la mobilă, la electrocasnice, a adăugat Adrian Negrescu. Acesta este de părere că ajutoarele date persoanelor vulnerabile și creșterile de venituri nu acoperă nici pe departe inflația. „În loc să ofere românilor șansa de a trăi mai bine, de a investi într-o nouă locuință în țară și nu afară, statul le va cere mai mulți bani, le va taxa dur și tăios dorința de a avea o viață mai confortabilă. …. „Între timp, în alte țări, precum Spania și Polonia, TVA-ul la alimente a fost redus la zero, la fel cum s-au redus taxele la toate serviciile importante care au legătură cu viața de zi cu zi. Noi, din păcate, suntem singura țară din UE în care taxele cresc în vreme de criză, în care apar noi biruri și în care, prin inflație, statul ne face să trăim din ce în ce mai prost”, mai spune Adrian Negrescu. ….” Integral: https://ziare.com

securitate, internet, mediu virtual“Noii informatori cibernetici și cum vrea statul să intre în mintea românilor  Legea Securității Cibernetice a trecut prin filtrele parlamentare păstrându-și filosofia inițiatorilor care urmăresc controlul rețelelor sociale și militarizarea spațiului virtual. …. Noua lege a securității cibernetice trimisă președintelui spre promulgare poate transforma în suspect pe oricine are un laptop virusat și îi poate trimite la închisoare pe cei care au o părere diferită celei oficiale și o exprimă în mediul online. Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului – Comitetul Helsinki, APADOR-CH, a descris pe larg pericolele acestei legi cu ocazia votului precipitat dat de senatori înainte de Crăciun. Senatul a scos câteva din prevederile absurde ale Legii, dar a păstrat suficient de multe încât, Avocatul Poporului tocmai a reclamat-o la Curtea Constituțională. De pildă, Avocatul Poporului consideră excesivă prevederea din Lege care sancționează acțiunile derulate de „o entitate statală sau nonstatală” prin lansarea unor campanii de propagandă sau dezinformare în spațiul cibernetic „de natură a afecta ordinea constituțională”. În acest caz, domeniul securității naționale devine foarte lax și orice articol critic, opinie diferită sau dezacorduri editoriale despre acțiunile statului ar putea fi incluse într-o astfel de campanie. APADOR-CH dă exemplul opiniilor antivacciniste, exprimate pe Facebook, care în baza noii legislații ar putea fi încadrate ca amenințări la securitatea națională și pedepsite cu dosar penal și eventual închisoare de la 6 luni la 5 ani, conform Codului penal. Controlul asupra libertății de exprimare poate constrânge și micile insule independente care au mai rămas în peisajul mediatic autohton să intre sub umbrela cenzurii sau autocenzurii spontane, care a devenit atât de comună în marile televiziuni de știri, dar nu numai. Legea privind securitatea şi apărarea cibernetică a României lărgește, deci, domeniile securității naționale și dă mai multe puteri Serviciului Român de Informații (SRI), guvernului și altor instituții de stat. În cazul campaniilor de propagandă și dezinformare, este delegat SRI să depisteze răufăcătorii, pe cei care atentează la siguranța națională sau, poate, doar pe cei care strică imaginea decidenților, înalților demnitari. Legea e ambiguă, nu definește campania de propagandă sau dezinformare și îi lasă pe profesioniștii serviciilor să detecteze pericolele, să clarifice, eventual de la caz la caz, ce înseamnă campanie și să decidă dacă afectează sau nu siguranța statului. Avocatul Poporului consideră că oricum „sfera de aplicare este atât de largă, încât față de orice persoană se poate reține exercitarea unei acțiuni care constituie amenințare la adresa securității naționale”. …. Sub pretextul războiului și al pericolului influenței Moscovei, instituțiile de forță ale statului român vor să controleze internetul, computerele personale, rețelele sociale, presa. Oricât de nocivă ar fi, însă, dezinformarea produsă de inamicii Occidentului, restrângerea dreptului la opinie, cenzura, presiunea militarizării spațiului virtual sunt mult mai periculoase și pot afecta pe termen scurt și lung viitorul României, alegerile, statul de drept. Brusc, ne-am putea trezi în întunericul din care am plecat acum 33 de ani. ….” Integral: https://www.dw.com

Șeful ANAF, ultimele precizări înainte de startul controalelor la persoanele fizice: "Am evitat să văd numele și profesia celor care urmează să fie controlați"“Câți bani a recuperat ANAF din dosarele penale ale marilor corupți, în 2022. Prejudiciul înregistrat de statul român: un miliard de euro După un deceniu de luptă cu ”marii corupți”, în dosare cu prejudicii de peste un miliard de euro, ritmul de recuperare a banilor furați rămâne unul scăzut. …. Doar în dosarele de corupție în care inculpați au fost: Paul de România, Remus Truică, Radu Mazăre, Puiu Popovici, Dan Voiculescu sau Dinu Patriciu, prejudiciul total depășește o jumătate de miliard de euro, potrivit datelor DNA. În 2018, Direcția Națională Anticorupție înainta suma de un miliard de euro ca provenind din dosare penale. …. ANAF ne-a comunicat că în primele zece luni ale anului (în perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2022), ”din activitatea de executare silită cazuri speciale, conform datelor și informațiilor transmise de structurile regionale de executare silită rezultă că a fost încasată suma de 109.713.341 lei”. Suma reprezintă aproximativ 22,3 milioane euro. La nivelul instituției, nu există o evidență exactă pentru aceste cazuri  Instituția recunoaște că statistica nu este una foarte exactă, în condițiile în care nu există o evidență centralizată, executările silite fiind organizate la nivelul organalului fiscal regional. …. În tot anul 2021, ANAF a recuperat 135,2 milioane lei, adică aproape 28 milioane euro din dosare penale, cu 47% mai mult decât în 2020, potrivit datelor publicate de Libertatea. În prezent, ANAF are în lucru peste 40.000 de dosare la direcția specială care se ocupă cu recuperarea prejudiciilor din dosare penale. …. Deși în România există, din 2020, o lege a confiscării extinse a averilor ilicite, modul în care aceasta este aplicată este cu totul deficitar. Astfel, în cazul condamnaților care au apucat să-și înstrăineze averea sau și-au investit banii în bunuri care legal aparțin altor persoane, confiscarea se aplică doar când instanța ”își formează convingerea” că bunurile provin din activități infracționale. Evident, astfel de decizii pot fi contestate. ….” Integral: https://www.fanatik.ro

Vicepreședintele CSM Codruț Olaru a ajuns conferențiar universitar prin fals în acte publice“Cei mai fericiți dintre pensionari. O listă scurtă de foști magistrați care încasează până la 8.000 de euro pe lună   Cele mai mari pensii „speciale” din 2022 sunt cele ale unor magistrați care s-au pensionat înainte de intrarea în vigoare a legii care stabilește că nicio indemnizație nu poate fi mai mare decât salariul în plată. Unele dintre cele mai mari venituri de acest tip au fost obținute de către procurorii sau judecătorii care s-au pensionat în timp ce dețineau funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cel mai recent caz este al procurorului militar Codruț Olaru. Acesta nu a mai așteptat o săptămână să-și finalizeze mandatul de șase ani în CSM, ci s-a pensionat începând cu data de 31 decembrie. Olaru a declarat anul trecut un salariu de 27.500 de lei pe lună de la CSM. Deși avea un apartament în București, el și-a stabilit domiciliul în localitatea Săucești, județul Bacău. Astfel, procurorul militar a încasat în fiecare an de mandat câte 157.000 de lei diurnă și detașare la CSM, chiar dacă are locuință în Capitală. Pentru a încasa o pensie mai mare decât salariul, Olaru a plecat din sistem înainte de finalizarea mandatului în Consiliu. Având în vedere că are gradul de general, pensia lunară a acestuia se ridică la aproximativ 45.000 de lei/lună. Alt membru al CSM care a plecat din sistem profitând de salariu mare este Gabriela Baltag. A ieșit la pensie înainte de finalizarea mandatului, cu o pensie de aproximativ 32.000 de lei/lună. La fel a procedat judecătoarea Nicoleta Margareta Tînț. Și ea a plecat din Consiliu înainte de expirarea mandatului, deși câștiga 27.000 de lei pe lună. Va încasa o pensie de aproximativ 32.000 de lei începând cu luna ianuarie a anului următor. …. Alte pensii uriașe încasează și foștii judecători ai Curții Constituționale.

  • Daniel Morar a încheiat mandatul de judecător la CCR cu pensie de 323.000 de lei pe an, adică 27.000 de lei net/lună.
  • Fostul său coleg Valer Dorneanu încasa în 2021 o pensie de 454.000 de lei, adică 37.800 de lei net pe lună.
  • Mona Pivniceru, colegă cu Morar și Dorneanu în CCR, primea anul trecut 393.000 de lei, adică 32.750 de lei pe lună.

Alt magistrat cunoscut care s-a pensionat în acest an este Lucian Netejoru, fost inspector șef al Inspecției Judiciare, instituția care anchetează disciplinar magistrații. Netejoru s-a pensionat începând cu 1 iunie, venitul acestuia fiind de aproximativ 32.000 de lei pe lună. Nelu Ciobanu (51 de ani) a fost procuror militar, a ieșit din activitate în 2017 și a încasat anul trecut 34.500 de lei pe lună pensie. În prezent, s-a reangajat ca secretar de stat în ministerul Justiției și cumulează salariul cu pensia. …. Le plătește statul chiria  Gheorghe Muscalu, fost procuror și fost membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a încasat anul trecut o pensie de 423.000 de lei, adică 35.250 de lei net pe lună. Informația apare în ultima lui declarație de avere, cea depusă în iunie 2022, Muscalu fiind membru în consiliul de administrație al companiei de stat Romarm. Un alt pensionar de top este Ilie Botoș, fost procuror general al României. El a ieșit din activitate în octombrie 2016, la 51 de ani, cu o pensie de 24.000 de lei, echivalentul a 5.300 de euro pe lună. Între timp, aceasta a crescut, pensiile magistraților fiind indexate ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui magistrat în activitate. Pe Muscalu și pe Botoș nu-i unește doar pensiile enorme, ci și faptul că foștii magistrați au apartamente primite de la stat, pentru care plătesc chirii modice. Europa Liberă a arătat că cei doi ocupă pe viață două apartamente de 185 și 124 metri pătrați din centrul Capitalei pentru care plătesc 443 de lei, respectiv 300 de lei chirie pe lună. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

 Statele membre ale Uniunii Europene au aprobat luni un mecanism care permite plafonarea preţului gazelor naturale începând de la 180 de euro.“De ce a scăzut producția de gaze în 2022 și cât de vechi sunt zăcămintele exploatate de România .… România va fi produs la finele acestui an aproape 5 miliarde de metri cubi de gaze naturale, reiese dintr-o notă de informare realizată la mijlocul lunii decembrie de compania de stat Romgaz. Scăderea este de 1,8% față de 2021, an în care industria a repornit după pandemie. Războiul și scăderea naturală a rezervelor de gaze sunt principalele cauze invocate de Romgaz. România și-a asumat, în strategia de dezvoltare din domeniul energiei 2021-2030, o scădere medie anuală de 2,5%; rezervele de gaz ale țării, unele exploatate de decenii, sunt în scădere. …. „Zăcămintele din România au o vechime foarte mare în exploatare: între 70-80 și chiar 110 ani de când sunt exploatate. Practic, un termen extrem de lung, aș putea spune aproape unicat la nivelul Europei și printre puținele zăcăminte atât de vechi care se exploatează din lume. Asta face ca aceste zăcăminte să se găsească undeva în partea a doua a vieții, adică în zona de declin”, spune Chisăliță. Cel mai vechi zăcământ exploatat de Romgaz este în județul Mureș, de unde se extrage gaz din 1913. …. „Războiul din Ucraina a condus la sincope în aprovizionarea cu materiale şi echipamente, generând întârzieri în achiziţia de piese pentru reparaţia unor compresoare, precum şi dificultăţi în derularea contractelor de lucrări, care au condus la întârzieri majore la introducerea în exploatare a unor noi capacităţi de producţie care ar fi putut diminua și mai mult declinul de producţie”, arată Romgaz, sub semnătura directorului general Răzvan Popescu. Romgaz mai identifică o cauză: închiderea unuia dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din țară, Combinatul Azomureș, care a dus la scăderea producției obţinute pe platforma Mureş – Corunca a Romgaz. …. „Pe de o parte, să încercăm să identificăm noi resurse de gaze naturale – aici vorbesc atât de zona offshore, care vedem că practic este întârziată cu aproape 10 ani de zile – cât și pe zona onshore; și nu în ultimul rând, să ne preocupe reducerea risipei de gaze naturale. România rămâne una dintre țările energofage chiar dacă este cea mai săracă țară din punct de vedere statistic sub aspectul sărăciei energetice”, spune Chisăliță. România a importat în primele zece luni din 2022 o cantitate de gaze naturale utilizabile de peste 1,828 milioane tone, cu 20,1% mai mică faţă de cea din perioada similară a anului trecut, potrivit INS. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Daniel Anghel, PwC: Băncile nu vor forţa creditarea pentru a-şi reduce taxa pe active. Vor prefera să rămână în zona de certitudine pentru a evita creşterea NPL-urilor“Cum se explică suprataxa de 60% privind profiturile companiilor de petrol şi gaze? Daniel Anghel, PwC: Cota indică o nevoie mare de resurse bugetare. Vedem din nou lipsa de dialog cu mediul de afaceri Ordonanţa de urgenţă privind supraimpozitarea pe profit a companiilor producătoare de petrol, gaze naturale, cărbuni şi rafinării a fost publicată pe site-ul Ministerului de Finanţe în aceeaşi zi în care a fost aprobată de Guvernul condus de liberalul Nicolae Ciucă, fără a fi supusă consultării publice, aşa cum promisese Executivul în cadrul discuţiilor cu reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României, spune Daniel Anghel, partener coordonator servicii fiscale şi juridice, PwC România. …. „A ajuns deja o tradiţie ca, în perioada sărbătorilor de iarnă, guvernul să adopte acte normative cu impact major, fără dezbatere publică (…) Observăm că România a ales o cotă de 60%, de circa două ori mai mare decât limita inferioară propusă de Regulamentul UE, ceea ce indică o nevoie mare de resurse bugetare”, adaugă Daniel Anghel. …. „Vedem din nou lipsa de dialog cu mediul de afaceri, lipsa de predictibilitate şi transparenţă a procesului legislativ care pune presiune asupra investitorilor şi generează neîncredere în climatul economic din România, într-o perioadă în care investiţiile în energie sunt vitale. Totodată, vedem aceeaşi abordare în transpunerea unor regulamente europene, fără a le adapta pe cât posibil la contextul naţional”, continuă Daniel Anghel. Pentru anul viitor, Guvernul estimează că va obţine încasări la buget de 3,9 miliarde lei din aşa-zisa „taxă de solidaritate”. Totuşi, argumentează Daniel Anghel, Guvernul nu a realizat o analiză de impact, un studiu de tip costuri-beneficii, în condiţiile în care Regulamentul UE prevede că această contribuţie se impune companiilor, cu excepţia cazului în care statele membre au adoptat deja măsuri naţionale echivalente. „Având în vedere că România are deja în vigoare o contribuţie de solidaritate, respectiv contribuţia la Fondul de Tranziţie Energetică, care se aplică începând cu 1 septembrie 2022 prin OUG 119, pentru a colecta lunar la buget un miliard de lei destinat măsurilor de sprijin pentru facturile la energie, rezultă că România are acum două contribuţii de solidaritate în acelaşi sector economic şi cu acelaşi scop. Analiza de impact era necesară şi pentru a vedea dacă era necesară implementarea contribuţiei prevăzută de Regulamentul UE sau contribuţia existentă era echivalentă.” ….” Integral: https://www.zf.ro

“Frica și apelurile la frică în comunicările privind schimbarea climei. Studiu de caz: Coperțile revistei The Economist din perioada 2005 – 2022 …. După cum am documentat într-o serie de articole anterioare, climatismul a luat amploare în ultimii ani, devenind atât de omniprezent și de bine înfipt în viața publică, încât este din ce în ce mai greu de demascat fără a fi catalogat drept un negaționist al climei. Ne confruntăm zilnic cu această viziune periculos de mioapă care reduce condiția lumii la soarta temperaturii globale sau la concentrația atmosferică a dioxidului de carbon, în detrimentul acordării unei atenții serioase altor probleme, mai variate și de mai mare prioritate precum sărăcia, sănătatea, educația, terorismul, libertatea etc.[1] Am ajuns să trăim ca și cum doar clima ne determină prezentul și viitorul. Trăim astăzi într-un climat (sic!) de teamă cu privire la viitorul climei noastre. Limbajul discursurilor publice despre încălzirea globală antropogenă (cea naturală nu se pune în discuției) utilizează în mod curent un vocabular plin doldora de cuvinte precum „catastrofă”, „apocalipsă”, „urgență”, ”extincție”, „teroare”, „cod roșu”, „pericol”, „colaps” ș.a. Dar discursurile despre frica față de schimbarea climei nu sunt, cum s-ar crede, o invenție mass media a ultimelor decenii. De fapt, pentru a le pune într-o perspectivă temporală mai vastă, trebuie să menționez existența a cel puțin trei tipuri de discursuri, condiționate cultural și poziționate istoric.[2] 1. Clima ca judecată cerească (frica de cauze necunoscute) De-a lungul timpului, vremea a fost o parte importantă a narațiunii religioase. Evenimentele meteorologice extreme (secete, furtuni) au fost multă vreme interpretate de oamenii și culturile pre-moderne ca semne ale judecății divine, situație care mai persistă încă în multe societăți tradiționale. Fricile provocate de acele evenimente extreme au fost cauzate de necunoașterea și neînțelegerea cauzelor adevărate, naturale. Exemplu: arderea pe rug a „vrăjitoarelor” care, în perioada Micii Glaciații (1500 – 1650), ar fi produs friguri abundente și persistente, deci foamete și boli.[3]  Acest tip de frică a fost eliminat, sau cel puțin îmblânzit, prin  adoptarea explicațiilor naturaliste despre fenomenele meteorologice. 2. Clima ca patologie (frica de locuri necunoscute) Începând din sec. al XVI-lea și până în sec. al XIX-lea, exploratorii europeni au descoperit populații și climate noi, precum cele tropicale, deșertice, polare, diferite de ce era cunoscut până atunci. Clasificarea climatelor tropicale ca periculoase și amenințătoare a fost strâns împletită în discursul despre aclimatizare – ar putea albii europeni să locuiască și să supraviețuiască în climate „ostile”? A apărut astfel o clasificare morală a climatelor tropicale, pe lângă cele geografice existente, propuse de Humboldt sau  Köppen. …. 3. Clima ca o catastrofă (frica de viitorul necunoscut) Aici suntem pe un teren binecunoscut și actual – discursul despre frica și pericolele care domină  tot mai mult portretul schimbării globale antropogene sau avatarul său „încălzirea globală”, considerate o catastrofă planetară. Ceea ce se cunoaște foarte puțin și se pomenește chiar mai puțin, din motive propagandistice, sunt declarațiile savanților de care se leagă începuturile studiilor actuale despre încălzirea globală. …. Dacă primele două tipuri de discursuri despre emoțiile negative provocate de schimbarea climei – frica de cauze necunoscute, respectiv frica de locuri necunoscute – au fost substanțial anihilate (nu complet înlăturate), frica de viitorul în care schimbarea climei este o posibilă catastrofă ridică niște întrebări vitale: Vom putea să facem inofensiv și acest discurs contemporan al fricii climatice, omniprezent și periculos? Sau, din contra, suntem condamnați să trăim perpetuu cu sabia catastrofei climatice deasupra capetelor? Există oare vreo modalitate să învingem această frică, o maladie care face ravagii pe multe meridiane, conform motto-urilor alese pentru articol și a numeroaselor exemple pe care cititorii le-au putut găsi în articolele mele de-a lungul ultimilor ani? …. Deși problematica apăruse de ceva vreme, The Economist a publicat prima copertă dedicată schimbării climei (aka încălzirii globale) pe 10 decembrie 2005 (textul a fost Don’t dispair – Grounds for hope on global warming). Împreună cu următoarele 13 coperți similare, tematica climatică reprezintă 1,4% din totalul coperților revistei. …. În final, combinând toate elementele Tabelului 1, apelul la frica față de viitorul climatic necunoscut lansat de The Economist apare cu trei grade de intensitate – scăzut, moderat și ridicat. Dacă la început, în 2005, am reținut un apel scăzut la frică, regăsit numai în 2015, în restul anilor se poate constata o creștere a utilizării apelului la frică, atingând valori moderate (4 ani) și crescute (8 ani). …. Întrebarea esențială care se pune în legătură cu apelurile la frică lansate de mass media în general și de diverse reviste non-științifice în special este următoarea: Care sunt urmările acestor apeluri la frică? Devin privitorii coperților revistelor Time sau The economist mai înfricoșați decât erau înainte, mai anxioși, mai apocaliptici, mai dornici de acțiuni etc.? …. Apelurile la frica de schimbarea climei sunt sortite eșecurilor indiferent de numărul și conținutul coperților revistelor, filmelor din categoria Don’t Look Up, reportajelor narate apodictic/apocaliptic de Sir David Attenborough etc. Pentru că se pervertește limbajul cotidian transformând-l într-unul cu valențe orwelliene:  O clădire în flăcări este o urgență. O navă care se scufundă este o urgență. Un nebun care trage în oameni este o urgență. Evoluția condițiilor din atmosfera planetei va avea un impact asupra vieții de pe suprafața acesteia, dar ritmul și amploarea evoluției nu se califică suficient pentru a fi catalogate drept o criză iminentă, de tipul „apel la 112” sau „apel la 911″ – Veniți urgent să ne salvați de la catastrofă, apocalipsă, colaps, cod roșu etc.!!! ….” Integral: https://www.contributors.ro

Soțul Alinei Gorghiu, obligat de Tribunal să plătească 1.7 milioane de lei, plus penalități. Ce s-a întâmplat“Cel mai puternic om de Dreapta. După cearta cu Alina Gorghiu a venit și pierderea funcției de președinte a PNL pentru Orban și Cîțu .… Ultimii trei șefi ai PNL au fost numiți sau demiși în funcție de relația politică pe care o aveau la acel moment cu Alina Gorghiu, preferata lui Klaus Iohannis din rândul liberalilor. Ludovic Orban a rămas și fără poziția de premier după un conflict cu aceasta. Influența Alinei Gorghiu în rândul PNL, dar și la Cotroceni amintește de Elena Udrea care intervenea în deciziile fostului PDL cu girul fostului Președinte al României, Traian Băsescu. Alina Gorghiu, cel mai puternic om de Dreapta din România. Cum au căzut foștii premieri după certuri cu ea  La începutul toamnei anului 2020, unul dintre cei mai importanți lideri PNL, ne povestea, sub rugămintea să nu fie citat cu numele, că în partid a apărut o mică ceartă care riscă să explodeze. Alina Gorghiu nu mai vorbește cu Ludovic Orban. …. A urmat votul pentru alegerea parlamentarilor de la începutul lunii decembrie 2020, iar PNL a pierdut primul loc, ceea ce a dus la nemulțumirea unor lideri regionali, dar i-a oferit un prilej Alinei Gorghiu de a-l contra pe Orban. …. După alegerile amintite, a venit de la Cotroceni varianta ca Ludovic Orban să nu mai fie propus premier, ci Nicolae Ciucă. Propunere susținută sau inițiată, printre alții, și de Alina Gorghiu, conform surselor impact.ro. … La acel moment, liderii USR Plus îl considerau pe Florin Cîțu un liberal modern cu care se poate lucra pentru a se concepe un nou mod de guvernare în România, spre deosebire de Ludovic Orban care era văzut un politician gata să facă alianțe cu oricine. Florin Cîțu era promovat de Alina Gorghiu și în interiorul PNL ca un posibil premier, așa cum ne-au spus mai multe surse liberale. După anunțul USR, liberalii au decis să-l susțină pe Florin Cîțu pentru funcția de premier într-o alinață cu USR, UDMR și minorități. …. Alina Gorghiu este liberalul care l-a adus pe Cițu în PNL, în anul 2016. La acel moment, aceasta ocupa funcția de președinte al partidului. Cîțu este un apropiat al lui Lucian Isar, soțul Alinei Gorghiu. De altfel, Lucian Isar era un prieten bun al lui Florin Cîțu de pe vremea când acesta era ministru de Finanțe în cabinetul lui Ludovic Orban. Cîțu l-a numit pe Isar în poziția de reprezentant al României la Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Cei doi se cunosc de mai bine de 15 ani, din mediul bancar. Amândoi au lucrat împreună la Citybank și ING. Isar este un personaj controversat, de profesie economist care a urmat studii la Colegiui Național de Apărare și la Academia Națională de Informații. …. Chiar și după ce Ludovic Orban a pierdut funcția de premier, conflictul cu Alina Gorghiu nu a fost unul stins. Aceasta din urmă i-a spus lui Orban că va pierde și conducerea partidului. …. În luna iulie 2021, acest conflict a devenit public de la o miză puerilă, un post de inspector general școlar în județul Argeș. Alina Gorghiu, deputat de Argeș, a încercat să schimbe inspectorul general școlar, moment în care Orban a pus-o la punct fără perdea. „Nu știam că o colegă senator conduce Guvernul și Ministerul Educației și că inspectorii școlari sunt schimbați la comandă politică”, a afirmat astăzi Orban pe 21 iulie. Atunci, premierul în funcție recunoștea și că Gorghiu îl contestă în partid. …. Din poziția de șef PNL, el a condus o parte din negocierile interne pentru desemnarea miniștrilor din cabinetul condus de Nicolae Ciucă. ….Mai exact, Alina Gorghiu insistă să fie desemnată la Justiție, în condițiile în care pentru acest minister se luptau deja Cătălin Predoiu și Iulia Scântei. Gorghiu s-a supărat că Florin Cițu nu a insistat pentru numirea ei la Justiție și între cei doi relațiile s-au răcit, așa cum ne-au mai precizat surse liberale. …. Curios sau nu, în mai puțin de trei luni, Ciți pleacă de la șefia Senatului. Și-a dat demisia pe 30 iunie 2020. Ironic, în locul său a fost numită în funcție ca interimar, Alina Gorghiu. Și acum această ocupă funcție de al doilea om în stat, conform Constituției României. Primul om în stat este Klaus Iohannis, protectorul politic al acesteia. ….” Integral: https://www.impact.ro

Ciprian Mihali, autor la PRESShubLecțiile neînvățate ale lui 2022 …. 1) Pandemia de Covid 19 s-a stins aproape de la sine, lăsând în urma sa milioane de morți și un conflict mai ascuțit ca niciodată între știință și pseudoștiință, între adevăr și fake news, între solidaritate și egoism. Cei doi ani de pandemie oficială au pus la grea încercare societățile actuale, iar cea românească nu pare să fi ieșit mai întărită din dura experiență la care a fost supusă. În același timp, în condițiile unei gestionări adeseori deficitare, abuzive sau chiar dincolo de limitele legii de către stat a pandemiei, rolul nefast al acestor dispozitive s-a tradus și prin confiscarea și, deci, anihilarea posibilităților de critică necesară a formelor de putere, a mecanismelor securitare și de capturare a unei părți crescânde din viețile private a oamenilor de către diferitele și netransparentele structuri de informații. …. 2) Agresiunea Rusiei asupra Ucrainei ne-a întors cu șapte decenii în urmă, reînviind o formă parțial tehnologizată a războiului clasic.Ocuparea de teritoriu cu armament greu, bombardarea orașelor, a spitalelor, gărilor, școlilor, uciderea și violarea civililor ne-au trezit la o realitate pe care o credeam depășită, dacă am fi rămas cumva insensibili la crimele oribile petrecute în alte zone ale lumii în ultimele zeci de ani. …. În același timp, criza energetică declanșată de războiul dus de Rusia în Ucraina a scos la iveală supărătoarea dependență de și complicitate cu Rusia, fragilitatea arhitecturii diplomatice și de relații internaționale atunci când este construită pe compromis și interese mai puțin transparente. Iar ca un efect al acestei crize, la un capăt al ei, regăsim un stat incompetent și incoerent, care se trezește cu cămara plină de oalele sparte în timp de privatizările frauduloase sau de contractele direcționate spre grupuri de interese obscure și prădătoare. 3) În plan intern, societatea românească trăiește încă stupefacția și frustrarea – abil întreținute de o clasă politică eșuată și iresponsabilă – a neadmiterii în spațiul Schengen. O țintă de politică externă și diplomație construită prost, urmărită de niște politicieni incapabili să articuleze câteva fraze corecte în limba română, darmite să priceapă subtilitățile dialogului internațional. O țintă mărită artificial de o media cumpărată cu bani grei de către partidele aflate la guvernare, care au sperat să-și poată compensa o parte din politicile interne jalnice printr-un succes răsunător în exterior. ….. 4) Adaug la lista evenimentelor marcante ale acestui an dezbaterea din jurul sinistrelor proiecte de legi ale Educației. O fac pentru că ea dă seama de riscul pe termen lung pe care îl creează pentru societate promovarea de către o rețea de oameni foarte puternici, dar lipsiți de orice integritate, a unor proiecte anume concepute pentru interesele acestei rețele și nicidecum pentru generațiile de mâine, proiecte care nu promit o Românie mai dreaptă și mai educată, ci o Românie mai capturată și mai îngăduitoare cu frauda. …. Am văzut în acest an, în toată splendoarea sa, spectacolul grotesc al deficitului de etică și integritate publică: atunci când poți aduna într-un același guvern un prim-ministru, un ministru de Interne și un ministru al Educației suspectați temeinic de plagiat și fraudă intelectuală, e greu să susții că România trebuie să fie una educată și să convingi oamenii că merită să se alinieze în spatele unor idealuri comune promovate de asemenea personaje. A fost un an din care au ieșit înfrânți, ca de obicei, concetățenii noștri cei mai săraci și mai dezavantajați din satele și orașele românești: pandemia, războiul, criza energetică, neaderarea la Schengen sau gestionarea defectuoasă a educației – toate acestea îi lovesc în primul rând pe ei și pe copiii lor.  Nu a fost un an în care dreptatea socială și solidaritatea să iasă câștigătoare, dimpotrivă. Iar lecțiile acestui an vor fi învățate în anii ce vin, căci, cu siguranță, niciuna din provocările lui 2022 nu se încheie la noaptea dintre ani. Și pentru că tot e ora bilanțului, îmi iau libertatea de a numi aici doar două personalități care țin aprinsă în România flacăra speranței, care sunt cel puțin pentru mine veritabile modele sociale și morale: Emilia Șercan și Valeriu Nicolae. ….” Integral: https://presshub.ro

642,021 Gold Investment Images, Stock Photos & Vectors | Shutterstock“Se revine la sistemul Bretton Woods? Băncile centrale cumpără puternic aur ….. Deși China și Rusia nu recunosc, surse din piață susțin că băncile centrale de la Beijing și Moscova vor să diminueze pe cât posibil ponderea dolarului american ca monedă de rezervă și cumpără aur. Oficial, cele mai mari achiziții de aur au fost făcute de băncile centrale din Turcia, Uzbekistan și Qatar, dar neconcordanțele din date arată că există achiziții nedeclarate. Etalonul aur Ultima dată când acest nivel de cumpărare a fost văzut a marcat un punct de cotitură istoric pentru sistemul monetar global, scrie Financial Times. În 1967, băncile centrale europene au cumpărat cantități masive de aur din SUA, ceea ce a dus la o diminuare puternică a prețului și la prăbușirea rezervelor de aur din Londra. Acest lucru a grăbit dispariția sistemului Bretton Woods, care a legat valoarea dolarului american de metalul prețios. În 1971, președintele SUA Richard Nixon a anunțat renunțarea ”temporară” la etalonul aur, dar o revenire nu s-a produs nici până în zilele noastre. Fuga de azi a băncilor centrale către aur ”ar sugera că fundalul geopolitic este unul de neîncredere, îndoială și incertitudine”, după ce SUA și aliații săi au înghețat rezervele de dolari ale Rusiei, a declarat Adrian Ash, șeful de cercetare la BullionVault, o piață a aurului. … Specialiștii pieței consideră însă că achizițiile din Rusia și China indică o reticență tot mai mare a țărilor de a se baza pe bancnota verde. ….” Integral: https://ziare.com

Ucraina, America: Anthony Snyder și Anne Applebaum  despre ”Cine ajută pe cine?” Nimic nu a fost mai important în anul 2022 decât soarta Ucrainei. Nimic nu va fi mai important nici în anii ce vor veni. Nicio conflagrație din ultimii 40 de ani nu a făcut atâtea victime: războaiele din fosta Iugoslavie din anii 1990 au adus cu ele circa 130.000 de morți, războiul din Golf (1991) aproximativ aceeași cifră (predominant soldați), 50.000-60.000 de victime la invadarea Irakului în 2003 (multe vieți au pierit în războiul civil care a urmat, cum s-a întâmplat și după intervenția americană în Afganistan). Conform surselor cele mai credibile, engleze și americane, numărul celor uciși până acum în Ucraina depășește deja valorile cele mai înalte enumerate mai sus. …. Rezistența Ucrainei la invazia genocidară a Rusiei face pentru securitatea Statelor Unite, afirmă Timothy Snyder, mai mult decât orice politică americană. Schimbarea pe care o aduce Ucraina asupra echilibrului global crește speranța menținerii păcii în deceniile care urmează. Republicanii prezintă China drept rivalul pe termen lung al Americii. Și republicanii, și democrații sunt de acord că războiul dintre cei doi uriași ar porni, dacă ar porni, în urma invadării Taiwanului de către China. Or, prin rezistența lor la invazia rusească, ucrainenii le-au demonstrat chinezilor riscurile unei asemenea aventuri. Apărându-se, ucrainenii au redus riscul unui război major și al unui război nuclear. Pentru această realizare extraordinară, datorată curajului și priceperii ucrainenilor, aceștia ar merita să primească mai mult credit și mai mult sprijin. Învingând forțele armate ale Rusiei și expunând slăbiciunea Rusiei, ucrainenii au făcut puțin probabil un război care să cuprindă întregul continent european. Următorul raaționament merită reprodus ad litteram: „Timp de zeci de ani, administrațiile republicane și democrate nu au reușit să formuleze o politică capabilă să pună stavilă intenției Rusiei de a slăbi și de a anula ordinea internațională. Rusia servește drept laba pisicii, făcând ceea ce China nu și-ar dori să fie văzută făcând”. Ucrainenii au redus posibilitatea unei agresiuni chineze prin Rusia și au făcut ca agresiunea chineză directă asupra intereselor SUA să fie mai puțin probabilă. A fost suficient să se apere, fără a face vreo mișcare împotriva Chinei. Opunând rezistență, ucrainenii au creat o oportunitate pentru politica SUA care altfel nu ar fi existat. Toate acestea, fără ca nicio viață americană să fie pusă în pericol. Să fie prea mari resursele trimise de SUA, Ucrainei? Echivalentul unei erori de rotunjire a bugetului apărării. În concluzie, afirmă Snyder, câștigurile pe care rezistența ucraineană le aduce securității americane sunt atât de enorme, încât instituția de securitate națională a SUA este jenată să vorbească despre ele direct. Reproduc din nou: „Este incomod să spunem că o altă țară face atât de mult pentru noi. Este ciudat să spunem că rezistența ucraineană a făcut mai mult pentru siguranța americanilor decât orice politică a SUA de la sfârșitul Războiului rece. Dar este adevărat și trebuie spus”. …. Dacă planul rus ar fi fost realizat, Kievul ar fi fost cucerit în doar câteva zile. Zelensky, soția sa și copiii săi ar fi fost uciși, statul ucrainean ar fi fost preluat de colaboratorii care își aleseseră deja apartamentele de la Kiev. Armata rusă ar fi luptat cu rămășițele armatei ucrainene, localitate după localitate, iar Ucraina ar fi astăzi împânzită de lagăre de concentrare, de camere de tortură și de închisori improvizate – precum în Bucha, Izyum, Herson etc. O generație de scriitori, artiști, politicieni, jurnaliști și lideri civici ucraineni ar fi deja îngropați în gropi comune, cărțile scoase din școli și biblioteci, limba ucraineană suprimată în toate spațiile publice. Sute de mii de copii ucraineni ar fi fost răpiți și transportați în Rusia sau traficați mai departe. Soldații ruși s-ar afla deja la granițele Poloniei. NATO ar fi în haos și ar trebui să cheltuiască miliarde pentru a se pregăti pentru inevitabila invazie a Varșoviei, Vilniusului sau Berlinului. Milioane de refugiați ucraineni ar hălădui prin Europa. Economia moldovenească s-ar fi prăbușit în întregime, iar guvernul format la Chișinău pe valul victoriei ruse ar fi planificat încorporarea în federația ruso-belaruso-ucraineană – salutată de un propagandist pe 26 februarie 2020. De cealaltă parte a lumii, planurile chineze de a invada Taiwan ar fi fost în plină desfășurare. Beijingul ar presupune că o America care nu vrea să apere un aliat european, blocată în fața unei Rusii în ofensivă, nu va sări în ajutoruo unei insule din Pacific. Iranienii, încurajați de succesul Moscovei ar fi anunțat că au achiziționat, în sfârșit, arme nucleare. Ad litteram: „Din Venezuela până în Zimbabwe și până în Myanmar, dictaturile din întreaga lume și-ar fi înăsprit regimurile și și-ar fi intensificat persecuția împotriva oponenților lor, acum siguri că vechile reguli — convențiile privind drepturile omului și genocidul, legile războiului, tabuul împotriva schimbării granițelor prin forță — nu se mai aplică”. …. Integral: https://www.contributors.ro

Michael Barone | Penguin Random House“Un analist de la Harvard face bilanțul sumbru al lui 2022: Cele 3 mari surprize pentru Rusia, China și SUA  …. Michael Barone consideră că prima surpriză a anului 2022 o constituie Rusia, dar nu datorită faptului că a invadat Ucraina, ci datorită slăbiciunii arătate de armata lui Putin, care spera să cucerească țara vecină în doar câteva zile. Experții militari au spus că Rusia are o superioritate covârșitoare și că ar putea ocupa Ucraina destul de repede. În mod evident, administrația Biden a împărtășit acest punct de vedere, evacuând Ambasada SUA și oferind un avion pentru a-l salva pe președintele (și fostul actor de comedie) Volodimir Zelenski, care în acel moment a rostit cuvintele nemuritoare: „Am nevoie de muniție, nu de o plimbare”. O a doua surpriză a anului 2022 a fost declinul Chinei. Nu a trecut mult timp de când unii analiști au prezis că economia sa va fi în curând mai mare decât cea a Americii și că experții săi centralizați și autoritari, arătau calea de a planifica viitorul. Blocarea rigidă a Partidului Comunist Chinez pentru a suprima COVID-19 a provocat mai multe daune economice decât aproape oricine a considerat că este posibil. Vestea bună despre aceste așteptări este că eșecul neașteptat al Rusiei de a cuceri Ucraina ar putea să-i fi făcut pe liderii Chinei să fie mai precauți în ceea ce privește atacarea Taiwanului, susține Barone. O a treia surpriză din acest an este că transferurile masive de trilioane de dolari, inițiate de administrația Trump și crescute considerabil de democrații lui Joe Biden, nu au restabilit economia americană cu inflație scăzută. Astfel, inflația Statelor Unite a crescut până la 9,06% în iunie 2022, însă ea a scăzut la valoarea 7,11% în noiembrie. Teoria din spatele acestor infuzii enorme de dolari este că, atunci când cererea scade, dacă arunci destui bani din elicoptere (metafora lui Milton Friedman), va rezulta o creștere. Barone susține că acest procedeu financiar a funcționat în anii copilăriei sale din Detroit Dându-le consumatorilor mai mulți bani prin subvenții sau reduceri de taxe, cererea de mașini a crescut, iar General Motors, Ford și Chrysler și-au rechemat toți acei muncitori pe care i-au concediat cu câteva luni înainte. …” Integral: https://ziare.com

Impresionant! Imaginea Universului realizată de un artist italian (FOTO) | PUBLIKA .MD - AICI SUNT ȘTIRILE“Universul e al nostru! Românii răpiţi de extratereştri au început să trimită bani acasă …. În prezent, la Dristor Exchange se pot schimba dolari Klingonieni chiar şi fără buletin. Printr-un serviciu gen Revolut Galactic poţi trimite şi primi bani rudelor. Din cauza unor bizarerii spaţio-temporale, unii spun că au primit bani din viitor, exact când aveau nevoie să dea o şpagă la medic. Recent, SETI, institutul pentru cercetarea mesajelor din spaţiu, a crezut că a primit un mesaj de la altă civilizaţie, dar de fapt era un virament bancar făcut de un moldovean plecat în Proxima Centauri, cu mesajul „Să daţi şi la veterinar, să nu-i beţi pi tăţi. Daţi şi la părintele, şi la doctor, dar şi la biserică! “. Pe lângă bani, românii trimit şi alte lucruri folositoare, precum plutoniul aruncat de extratereştri din gospodăriile lor.  Cei mai mulţi români plecaţi în spaţiu vin în ţară când sunt eclipsele, că atunci au ei concedii. Cei mai mulţi vin să-şi reînnoiască buletinele, sau să ia copiii în spaţiu, pentru şcoală. ….Marian spune că viaţa în altă dimensiune nu e atât de uşoară, şi nu doar pentru că acolo nu există şaorma de acasă. „Extratereştrii sunt şmecheri. Ei au OZN-uri de lux, muncesc doar câteva ore pe zi, se respectă, îşi fac vacanţele în alte galaxii şi râd de români, pe care îi tratează ca pe nişte extratereştri de categoria a doua şi de multe ori trag cu laserele în ei doar ca să se distreze “, s-a plâns acesta. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Revelion 2023 la Gradina Vlahiia - Revelion in BucurestiDragi prieteni vazuti si nevazuti, să privim înapoi cu iertare, înainte cu speranţă, înţelegere şi recunoştinţă! Speranţa să vă deschidă poarta spre un An Nou plin de bucurii şi împliniri, cu sanatate! La mulţi ani 2023!

@Desy si @Cetatean

Revista Presei – 30 decembrie.”Perioada Sărbătorilor înseamnă, deja tradițional, o explozie a depozitării ilegale de deșeuri în București și în localitățile limitrofe”

Winter's Cutest Creatures | The Great ProjectsBuna dimineata intr-o zi de vineri, 30 decembrie! Meteorologii anunță vreme mohorâtă, alături de șanse ridicate de precipitații în mai multe regiuni ale țării.  În Banat, Crișana, Transilvania și Maramureș, vor fi precipitații sub formă de ploaie, însoțite  de ceață. Pe timpul nopții, temperaturile minime vor coborî până la -1 gr., posibil polei. În sudul țării, vor fi temperaturi maxime între 7-13 gr. Minimele se vor situa între -2…2 gr. În Moldova, ziua de vineri aduce ploi pe tot parcursul zilei. Maxima zilei va fi de 12 gr, în timp ce temperatura minimă va ajunge la -1 gr. Bucuresti: 12/2 gr.C.

BREAKING Curtea Constituțională a decis că nici o pensie specială sau contributivă aflată în plată nu poate fi micșorată / Guvernul tocmai a adoptat proiectul pensiilor speciale prin care vrea recalcularea pensiilor magistraților“Guvernul Ciucă a mai inventat o categorie de pensii speciale: membrii aleși CSM se pot pensiona după doar 6 ani – un mandat întreg în instituție Proiectul legii pensiilor speciale adoptat miercuri de guvern, care ar fi trebuit să normalizeze pensiile speciale, prevede apariția încă unei categorii de pensii speciale, potrivit proiectului consultat de G4Media. E vorba despre posibilitatea ca membrii aleși CSM să se pensioneze după un mandat întreg de membru în Consiliul Superior al Magistraturii. Mandatul în CSM este de șase ani. De aceeași facilitate se pot bucura președintele Înaltei Curti și șefii Parchetului General, DNA și DIICOT. …. Proiectul de lege aprobat de guvern merge acum în Parlament pentru dezbateri. …” Integral: https://www.g4media.ro

Eliminați pensiile speciale! - semnează și tu petiția Declic!“Pensiile speciale aflate în plată ar putea rămâne neatinse. CCR a decis că pensiile aprobate deja nu pot fi micșorate …. „Diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu. Dacă în jurisprudența Curții s-a statuat deja că suspendarea plății pensiei (indiferent că pensia este contributivă sau de serviciu) pe perioada realizării unor venituri de altă natură constituie o afectare a dreptului fundamental la pensie, cu atât mai mult diminuarea pensiei prin prelevarea unei contribuții (fie și ea direcționată către bugetul FNUASS) pe o perioadă nedeterminată în timp (practic permanentă) reprezintă o afectare a acesteia. Rezultă, astfel, că ordonanța de urgență nu poate diminua cuantumul pensiei aflate în plată, nici prin instituirea de impozite, nici prin instituirea de alte contribuții, pentru că o asemenea măsură conduce la o diminuare inevitabilă a cuantumului pensiei. Or, afectarea dreptului fundamental la pensie se poate realiza prin cel puțin două modalități: încetarea sau suspendarea plății pensiei și diminuarea cuantumului său. …. Având în vedere decizia CCR, nu e clar dacă o astfel de prevedere privind recalcularea și diminuarea pensiilor magistraților aflate în plată poate trece de controlul Curții Constituționale. ….” Integral: https://ziare.com

Cum se îngroapă și se ard gunoaie în București, profitând de liniștea de Sărbători. Garda de Mediu spune că nu identifică zona, Libertatea a găsit-o în 5 minute“Cum se îngroapă și se ard gunoaie în București, profitând de liniștea de Sărbători. Garda de Mediu spune că nu identifică zona, Libertatea a găsit-o în 5 minute  Comisarii i-au răspuns unui bucureștean care a reclamat gunoaiele că „nu am putut identifica zona respectivă”, deși locul era la doi pași de fosta stație de sortare închisă după amenzi repetate ale Gărzii de Mediu Perioada Sărbătorilor înseamnă, deja tradițional, o explozie a depozitării ilegale de deșeuri în București și în localitățile limitrofe. „Se întâmplă asta pentru că mulți oameni pleacă din București, străzile și zonele limitrofe nu sunt deloc populate, așa că nu-i ia nimeni la întrebări”, spune o persoană care documentează de ani buni depozitele de deșeuri din Capitală și din Ilfov.  În ultimii ani, Libertatea a arătat cum stațiile de sortare se umplu de gunoaie înainte să primească acord de mediu, iar drumuri lăturalnice între sate se transformă în adevărate gropi de gunoi. Acum, în apropiere de fosta stație de sortare de la Cățelu, un bucureștean a filmat mașini care aduc gunoaie și apoi le îngroapă. A trimis o petiție, împreună cu filmările, către autorități.  Pe 21 decembrie, Garda Națională de Mediu – Comisariatul Municipiului București i-a răspuns: „Filmarea transmisă nu este din locația respectivă. A se vedea niște terenuri de sport și o seră. Nu am putut identifica locația respectivă”. Reporterii Libertatea au identificat-o în doar cinci minute.  La ieșirea din stația de metrou Anghel Saligny, am depășit străduțele fără nume de lângă ansamblul de blocuri HILS, am trecut de părculețul cu terenuri de sport făcut de Primăria Sector 3 și imediat am ajuns la zona indicată. Terenurile de sport și sera sunt vizibile în imaginile Libertatea. Lângă ele este fosta stație de sortare inaugurată de primăria condusă de Robert Negoiță în 2019 și închisă în 2022, după amenzi repetate, de aproape un milion de lei cumulat, și dosare penale deschise de autorități. Aici am găsit un amestec de pământ cu deșeuri, una dintre zone prezentând semne că gunoaiele au fost arse. ….” Integral: https://www.libertatea.ro

Parlamentul a“Guvernul amână închiderea a două termocentrale pe cărbune. Potrivit PNRR, trebuiau închise până la finele acestui an …. Este vorba de grupurile energetice pe bază de lignit Rovinari 3 şi Turceni 7 din cadrul Complexului Energetic Oltenia, cu putere instalată cumulată de 660 MW, precum şi a exploatărilor miniere aferente acestora. Închiderea celor două grupuri energetice ar urma să fie amânată până pe 31 octombrie 2023, informează Profit.ro.  Grupul de la Rovinari va fi astfel menţinut potenţial în funcţiune, însă nu poate produce efectiv până în septembrie 2023, întrucât lucrările de reabilitare a acestuia au fost prelungite cu peste 1 an de zile, din cauza faptului că furnizorul de echipamente nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.  Termocentralele şi minele de cărbune menţionate ar fi trebuit închise până la finalul anului în curs, potrivit legislaţiei în vigoare a decarbonării sistemului energetic şi angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). ….” Integral: https://spotmedia.ro

Conducerea Transelectrica a verificat stadiul lucrărilor în Stația Electrică 400/200/110/6 kV Iernut și în Stația Electrică de Transformare 220/110/20 kV Ungheni - Financial Intelligence“Transelectrica, prime de peste 300.000 de euro pentru angajați, în plină criză a energiei .… Conducerea Transelectrica, care are monopolul pe piața românească de energie electrică și la care statul român are 58,7%, a identificat 455 de salariați excepționali, la care a adăugat cu pixul, sub tabelul nominal, încă un beneficiar, care au meritat prime în valoare totală de sute de mii de euro. Nicolina Anuța Vărzaru, director direcție, care a semnat alocarea acestor prime, se află printre beneficiari, cu cea mai mare sumă, de 20.000 de lei, adică 4000 de euro. Singurul din cei 456 de salariați care se califică la o sumă similară este fiul fostei deputate ALDE Steluței Cătăniciu (fostă membră PD, PNL, acum la PSD), Tudor Rareș Cătăniciu, consilier de specialitate. Unul dintre directori cu primă de 15.000 de lei este Filipoiu Alina Elena, care figurează ca având funcția Director de unitate. Potrivit surselor Economedia, ea a fost în trecut doar Director al Direcției Juridice, dar Dan Vâlceanu, fost ministru de finanțe, și Cătălin Nadolu, membru în directoratul Transelectrica, au făcut o reorganizare la Transelectrica unind Direcția resurse umane cu Direcția juridică intr-o Unitate pe care a ajuns să o conducă Alina Filipoiu. … În acest moment, Transelectrica este condusă de Gabriel Andronache, un absolvent al Academiei de Poliției, dar care a activat ca ofițer în MApN, fost consilier al lui Mihai Tudose, pe vremea când acesta a ocupat funcția de prim ministru. ….” Integral: https://presshub.ro

Ioan Ladoși, președinte APCPR: „Nu știm care este numărul efectivelor de porci la nivel național și asta e o problemă“ - Lumea Satului“Țară în service | Prăbușirea unei industrii. Unde a dispărut carnea de porc românescă?  Doar 700.000 de porci au fost crescuți anul acesta în fermele românești. De 17 ori mai puțin decât în anii de dinainte de Revoluție și de 7 ori mai puțin decât în 2000. Ce s-a întâmplat, în ultimele trei decenii, cu această ramură a zootehniei care odinioară hrănea o țară întreagă? Eșecul statului în lupta împotrivei gripei porcine e doar ultima dintr-o listă lungă de cauze. Efectul: România importă carne de porc de un miliard de euro pe an.  Doar o cincime din carnea de porc pe care românii o pregătesc de Crăciun sau pe care au cumpărat-o în acest an a provenit de la fermele din România. Iar din acești 20%, doar jumătate sunt animale născute și crescute în România, restul fiind importuri de animale vii. Calcul nu acoperă și suinele crescute în gospodării pentru consum propriu sau cele vândute la negru; cifra acestora este, oricum, în scădere în ultimii ani. …… Importurile de carne de porc au ajuns la un miliard de euro. „Banii respectivi pleacă din țară. Aceasta este și pentru noi surprinzător pentru că, dacă vă uitați la statistici, la ce importăm, la deficitul balanței de plăți și așa mai departe, pe locul unu la partea de produse alimentare este de departe carnea de porc”, mai punctează Ladoși. … După apariția pestei porcine africane în fermele din România, importul de carne de porc a crescut de la 290.000 de tone, cât era în 2017, la aproape 500.000 de tone în 2019, așa cum reiese din datele Institutului de Statistică. În 2021, a ajuns la aproape 700.000 de tone. În 2022, va trece de 750.000 de tone, conform datelor statistice. Până în acest an, importul de carne de porc reprezintă 70-75% din consum de carne al României. Acum fermierii și producătorii cred că s-a ajuns până la 80%. ….” Integral: https://romania.europalibera.org

Imagini cu Top 5 cele mai inspirate cadouri pentru bărbați“Lumea cadourilor …. În societățile tradiționale sau „primitive”, dar uneori și în cele moderne, în spatele darului – a generozității și gratuității sale aparente – se află cel mai adesea și un set de obligații implicite, dintre care cea mai evidentă este aceea a contra-darului, a serviciului care trebuie întors și răsplătit cum se cuvine. …. O vază e un cadou, dar și un plic cu bani e tot cadou. Un doctorat scris de altcineva este un cadou făcut unui doctorand, tot așa cum un post nemeritat, dar bine plătit, e tot un cadou. Înconjurați de atâtea feluri de cadouri, aflați sub presiunea obligației de a face cadouri, ni se pare că nu avem de ales și facem ce face toată lumea. Și cu cât suntem mai mulți cei care consimțim la această cultură a cadourilor, cu atât mai greu de perceput devin granițele între ceea ce e un act de generozitate față de cineva drag și un act de corupere a cuiva în raport cu care nu trebuie să intervină o relație alta decât formală. A face cadouri ne oferă o imagine foarte pozitivă despre noi înșine. Ne lasă impresia (reală și corectă, uneori) că suntem oameni buni la suflet, atenți la cei din jurul nostru și dispuși să creăm un moment de bucurie. Iar această bunătate catifelată, această bucurie tandră, învelită adeseori într-un ambalaj prețios, în cuvinte mieroase și gesturi umile, ni se pare că nu are cum să fie ceva imoral sau nepotrivit. …. Până să devină ilegală, corupția e mai întâi imorală. Și ea este imorală tocmai pentru că șterge în judecata oamenilor posibilitatea de a distinge între ceea ce e bine și ceea ce e rău. Oamenii corup și se lasă corupți îmbrăcând actul însuși al coruperii în discursuri, cuvinte și gesturi de „omenie”, de „bunătate”, zâmbete largi și bătăi pe umăr, strângeri de mână și îmbrățișări, înecând așadar încălcarea relațiilor formale într-o intimitate pervertită. Din păcate, asta este ce se întâmplă și cu școala românească, aflată azi într-o mare derută etică și morală. …. Atunci când afli că fruntașii PNL își oferă cadouri prețioase unul altuia, cadouri făcute posibile de înseși posturile pe care le ocupă: un secretar de stat PNL este făcut cetățean de onoare al unui oraș condus de un primar PNL celebru pentru actele sale de corupție. Și pentru a nu rămâne mai prejos, Inspectoratul Județean Școlar, condus de o membră PNL, oferă la rândul său drept cadou acelui primar o diplomă de excelență pentru că, nu-i așa, sprijină educația. …..De ce e mai puternică în ei dorința de a primi cadouri și bani decât exigența de a rămâne demni? Sau când și de ce devine valoarea unui profesor un preț? Adeseori părinții negociază în grupurile lor acest preț și îi stabilesc cota de piață. …. Mercurialul e foarte variat, iar imaginația donatorilor e nesfârșită. Prețul poate fi uneori exorbitant, pentru că așa percep părinții valoarea unui profesor: ca o marfă a cărei bunăvoință poate fi cumpărată dacă i se fixează prețul potrivit. Însă ceea ce este cvasi-unanim acceptat este că toți profesorii merită cadouri, în semn de recunoștință pentru ce fac, dar și pentru a ne asigura că în felul acesta părinții pot ține sub control acest simpatic animăluț de companie care este profesorul copiilor lor. ….” Integral: https://presshub.ro

Securitatea în carne și oase la timpul prezent“#diplomație | Cum și-au găsit loc după ’89 în ambasade și consulate securiștii care au slujit familia Ceaușescu …. Relația diplomației cu Securitatea a fost un subiect tabu în România după 1990 și cu atât mai mult în ultimii ani. Despre trecutul securistic al unor diplomați se vorbește în șoaptă sau deloc, cu excepția momentelor când izbucnește câte un scandal. Oricum, par mai interesante scandalurile de corupție, cum a fost cel din 2007 cu vizele acordate de consulatul românesc de la Chișinău, sau sexuale în care a fost implicat un alt consul român la Chișinău, Ion Nuică, decât cele legate de colaborarea cu Securitatea, deși nu au lipsit nici acestea. …. Cazurile lui Gabriel Gafița, fost ambasador în Portugalia, Andrei Corbea Hoișie, fost ambasador la Viena, sau cel al lui Gheorghe Magheru, fost reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei, sunt doar câteva dintr-o listă mai lungă a colaboratorilor și ofițerilor de Securitate care au gravitat în jurul ambasadelor, consulatelor sau în Ministerul Afacerilor Externe. … Primele cercetări oficiale au început ca urmare a solicitării făcute de fostul ministru de Externe, Mihai-Răzvan Ungureanu, care a cerut CNSAS sa verifice toți ambasadorii pentru a se vedea dacă au colaborat cu Securitatea. Surpriză sau nu, parte din cei deconspirați fuseseră numiți sau propuși în funcții chiar de el. La vremea respectivă era în vigoare Legea 187/1999, declarată însă neconstituțională în 2008. De atunci, CNSAS face verificări în baza Ordonanței 24/2008, din care însă a fost exclusă verificarea din oficiu a ambasadorilor, magistraților și a altor câtorva categorii. Astfel încât, explică Germina Nagât, pentru a verifica corpul diplomatic este nevoie de o cerere de la o persoană fizică sau instituție, CNSAS neputându-se autosesiza. Mai mult, nu mai pot fi reverificați nici acei diplomați care au obținut deja o decizie din partea CNSAS, chiar dacă în arhive au apărut informații noi în cazul unora. …. După Mihai-Răzvan Ungureanu, nici un alt ministru de externe nu a mai făcut o cerere similară. …. Gheorghe Magheru, alias „Ignat”, un artist al turnătoriei Niciunul dintre turnători nu s-a ridicat la „înălţimile ameţitoare de performanţă“ ale lui „Ignat“, informatorul din dosarele întocmite de Securitate lui Pavel Câmpeanu, sociolog și scriitor. „Ignat“ este Gheorghe Magheru, diplomat de carieră, reprezentant permanent al României pe lângă Consiliul Europei, de unde a fost retras din funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2005, apoi director general în Ministerul Afacerilor Externe. Pentru verdictul de poliție politică (definitiv) dat de Înalta Curte în 2016 în procesul cu CNSAS s-a luptat fiul acestuia, Gheorghe Câmpeanu. Pe bună dreptate, „Ignat” turnase la greu, „amețitor”. Era ochii și urechile Securității, iar în urma delațiunilor sale Pavel Câmpeanu era urmărit peste tot, i s-au instalat microfoane în casă și în telefon, îi era deschisă corespondența. …. Gheorghe Magheru, alias „Ignat” a fost distins în 2007 cu Ordinul Meritul Diplomatic. …” Integral: https://romania.europalibera.org

Nobel Laureate Paul Krugman Names His Indicators for Inflation Shock“Un laureat al Premiului Nobel pentru Economie spune că n-ar avea încredere în Elon Musk nici să-i hrănească pisica / Cuvinte dure și la adresa Tesla …. Într-un nou editorial publicat în cotidianul The New York Times marți, Krugman întreabă retoric dacă „povestea Tesla a avut vreodată sens?”. El explică în editorial că Tesla nu valorează la fel de mult precum alte mari companii americane, ca de exemplu Apple sau Microsoft, deoarece nu beneficiază de pe urma unei rețele de produse. Apple are un întreg „ecosistem” de dispozitive, aplicații și servicii interconectate pentru clienții și utilizatorii săi, în timp ce Microsoft Word și Excel rămân programele de referință în companii deoarece sunt cunoscute de toată lumea și reprezintă un etalon în domeniu. Krugman argumentează că, spre deosebire de aceste mari companii din Statele Unite, Tesla nu oferă clienților săi niciun beneficiu real în ceea ce privește o rețea de produse sau servicii, amintind totodată că producătorul de mașini electrice condus de Elon Musk se confruntă cu o concurență tot mai puternică din partea unor companii auto tradiționale precum General Motors, Ford sau Volkswagen. …. Krugman afirmă însă că această percepție asupra CEO-ului Twitter, Tesla și SpaceX s-a schimbat în ultimele săptămâni, după seria de decizii controversate luate de Musk la rețeaua de socializare pe care a preluat-o la sfârșitul lunii octombrie. „Dat fiind ce am văzut din comportamentul lui Musk, n-aș avea încredere în el nici să îmi hrănească pisica, cu atât mai puțin să conducă o corporație majoră”, a scris laureatul Nobel. El a făcut de asemenea o paralelă între „hype”-ul uriaș care a alimentat creșterea prețului acțiunilor Tesla în perioada pandemiei și ascensiunea dramatică a bitcoin în aceeași perioadă de timp, notând că criptomoneda nu are niciun folos clar în afară de spălarea de bani, dar că prețul său este urcat de „un grup înfocat de credincioși adevărați”. Aceasta nu este prima oară când Krugman are cuvinte dure la adresa criptomonedelor și a domeniului crypto în general, el comparând în luna iunie ascensiunea acestora cu bula imobiliară din SUA de la mijocul anilor 2000 care a dus în cele din urmă la marea criză financiară și recesiunea care i-a urmat. …. “Integral: https://economie.hotnews.ro

Netanyahu se“Ce înseamnă că dreapta radicală și ultrareligioasă a fost adusă la putere în Israel: O catastrofă politică cu efecte în toată lumea – Interviu cu prof. Liviu Rotman  Prin guvernul Netanyahu ce se va instala este vorba de o „catastrofă” politică, un atentat, deocamdată reușit, la legile fundamentale ale statului , creat ca „stat evreiesc și democratic”, spune profesorul Liviu Rotman, director al Centrului de Studii Israeliene din cadrul SNSPA. Benjamin Netanyahu se întoarce la putere în Israel, cu o coaliție care este privită cu destulă îngrijorare, pentru că aduce în prim-plan și dă puteri sporite partidelor religioase și unor lideri radicali, printre care Ben Gvir, care va obține postul de ministru al securității naționale, în pofida convingerilor lui radicale și care are la activ condamnări pentru incitare la ură împotriva palestinienilor. Cred că nu mai este vorba despre Netanyahu însuși, Netanyahu nu mai e povestea, el a fost prim-ministru deja 12 ani și nu aici e diferența. Diferența vine de la partenerii lui, s-a înțeles acum cu cea mai radicală aripă a dreptei din Israel, cu un politician condamnat pentru opt capete de acuzare, cu un altul care a fost prins cu 800 de litri de benzină în pivniță, pentru că voia să comită un atentat terorist pentru a împiedica retragerea din Gaza. Nu a fost condamnat, pentru că nu s-a putut construi un caz împotriva lui, ca să nu fie expusă sursa. Acestea sunt exemple de politicieni radicali, rasiști care urmează să ocupe posturi importante în Israel, unul dintre ei vrea să fie ministru de Interne, altul vrea ministru de Finanțe. Pentru mine, e cel mai rău guvern pe care Israelul putea să-l aibă. Sunt cetățean al Israelului și voi respecta legea, dar nu pot recunoaște acest guvern, voi face orice ca să-i rezist și voi lupta să spun tuturor din lume să nu facă afaceri cu acest partid, care nu trebuie acceptat. …. Aș preciza că statul Israel nu are o Constituție, dar are o serie de legi fundamentale, care asigură păstrarea caracterului democratic. În acest guvern intră pentru prima oară forțe extremiste, care cu aproximativ 30 de ani în urmă au fost scoase în afara legii de către Curtea Supremă a statului Israel. Printr-o serie de trucuri politice, ele au fost readuse pe scena politică de către același Benjamin Netanyahu. Proiectele de legi anunțate sunt o provocare arogantă la stabilitatea democratică, ele sunt antiminoritare, homofobe, misogine și mai presus de toate un atac la instituțiile statului de drept, Curtea Supremă, în primul rând – principalul garant al normalității politice în Israel. …. Dar planurile noului guvern nu sunt doar o ruptură cu tradiția sionistă. Acestea sunt o ruptură de moștenirea iudaismului. O tradiție care are că valoare supremă viața nu permite ca un medic să refuze un pacient datorită apartenenței sale etnice sau a vederilor lui politice sau a înclinațiilor sexuale, căci acesta este conținutul proiectului noului deputat Simha Rotman (ce oribil că avem același nume!). După cum iudaismul, care este ferm împotriva violenței și susține prin prevederi speciale drepturile femeii în cadrul familiei, nu este compatibil cu decizia anunțată a viitorului guvern, de a se retrage din Convenția de la Istanbul, ce interzice violența în familie. ….” Integral: https://spotmedia.ro

Primarul Băluță: „Nu mă ascund de presă, doar că mă doare-n cur de voi““Primarul Băluță: „Nu mă ascund de presă, doar că mă doare-n cur de voi“  Acuzat că se ascunde de presă de când cu accidentul autocarului grecesc în pasajul Unirii, Daniel Băluță neagă vehement c-ar face așa ceva. „Nu mă ascund, pur și simplu mă doare-n cur de voi. De voi, presa, dar și de cetățenii care tot așteaptă vreun răspuns din partea mea pe tema pasajului“, a scris azi pe Facebook primarul Sectorului 4. Ca să fie mai credibil, Băluță a postat și mai multe imagini cu el în vacanță, relaxându-se cu un cocktail pe o plajă din Maldive, plus câteva cu el în diverse camere de hotel în timp ce numără teancuri masive de bani. „Nu așa arată un om care se ascunde“ e comentariul cu care primarul a însoțit imaginile. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

« Previous PageNext Page »