Buna dimineata intr-o zi de luni, 5 decembrie! Nebulozitatea va fi în general persistentă în sud și est, unde, mai ales seara și noaptea local vor fi precipitații slabe, în timp ce, în restul zonelor înnorările vor fi temporare și precipitațiile doar pe alocuri. Vor predomina ploile, iar la munte ninsorile. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sudul Banatului și la altitudini mari în Carpații Meridionali. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 2 și 10 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 și 7 gr. Local în interiorul arcului carpatic și pe suprafețe mai mici în restul teritoriului se va semnala ceață, iar izolat vor fi condiții de polei.. București: 4/3 gr.C., ploi.
“Șeful OMS critică relaxarea eforturilor de combatere a COVID-19 și avertizează că există peste 500 de subvariante ale tulpinii Omicron Șeful Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat vineri, 2 decembrie, că relaxarea strategiilor de combatere a pandemiei de COVID-19 continuă să creeze condiţii ideale pentru apariţia unor noi variante ale virusului SARS-CoV-2 care aduc un risc mai ridicat de mortalitate, deşi aproximativ 90% din populaţie a dobândit o formă de imunitate, scrie Agerpres preluând agențiile de știri AFP și Reuters. …. „OMS estimează că cel puţin 90% din populaţia mondială are la ora actuală o anumită formă de imunitate în faţa virusului SARS-CoV-2, datorită unei infecţii anterioare sau a vaccinării”, a precizat directorul general al OMS. Cu toate acestea, el avertizat asupra tentaţiei de a crede în mod prematur că faza emergentă a pandemiei s-a terminat, pentru că „încă nu am ajuns aici”, iar „lacunele de monitorizare, testare, secvenţiere şi vaccinare continuă să creeze condiţiile ideale pentru apariţia unei noi variante de îngrijorare care ar putea cauza o mortalitate semnificativă”. …. Șeful OMS a precizat că, în prezent, circulă peste 500 de subvariante de Omicron, toate foarte contagioase şi care prezintă mutaţii ce le permit să ocolească mai uşor barierele imunitare. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Analiză-avertisment a BCE – cine cum simte inflația: O creștere de 10% a costului vieții scade cu 20% puterea de cumpărare a gospodăriilor cu venituri mici Impactul inflației și al creșterii ratelor dobânzii fluctuează semnificativ în funcție de veniturile gospodăriilor, ponderea ”coșului de consum de bază” în bugetul familiilor din zona euro variind de la 15% la aproape 70%, potrivit unei analize a Băncii Centrale Europene (BCE). ”Gospodăriile cu venituri mai mici au puțin spațiu financiar pentru a amortiza prețurile mai mari la alimente și energie, în special în țările în care nivelurile ridicate ale serviciului datoriei se suprapun cu niveluri scăzute de economisire”, avertizează specialiștii BCE. …. Cele mai sărace gospodării (lowest în grafic) cheltuiesc aproximativ 70% pentru satisfacerea nevoilor de bază. Prin urmare, ”o creștere de 10% a costului de bază al vieții, care nu este compensată de creșterea veniturilor, s-ar traduce printr-o reducere a puterii de cumpărare cu puțin peste 20% pentru gospodăriile cu cel mai mic venit față de aproximativ 5% pentru gospodăriile cu venituri medii”, reiese din calculele specialiștilor BCE. Efectul disproporționat asupra gospodăriilor cu venituri mai mici ar putea, la rândul său, să limiteze considerabil capacitatea acestora de a rezista la șocuri și de a construi buffere financiare, mai avertizează ei. …. Gospodăriile îndatorate cu venituri mai mici reprezintă circa 20% din gospodăriile cu venituri mici din zona euro. ”Gospodăriile îndatorate cu venituri mai mici tind să cheltuiască o mare parte din venitul lunar pentru serviciul datoriei, deținând în același timp volume reduse de active lichide. Cu cât venitul este mai mic, cu atât este mai mare probabilitatea ca lipsa de lichiditate care rezultă din creșterea prețurilor și a ratelor dobânzilor să se traducă în neplata datoriei”, avertizează raportul. Pe de altă parte, peste 70% din datoria bancară a gospodăriilor din zona euro este concentrată la nivelul gospodăriilor cu venituri mai mari, reiese din calculele BCE. Procentele variază de la țară la țară și în funcție de tipul de credit. ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“România, complet nepregătită în cazul unui Blackout major. Prof. Mircea Coșea: ”Nu avem nimic pus la punct” Europa a început să ia primele măsuri legate pentru ”cazuri extreme”, însă autoritățile române susțin că nu e cazul să ne facem probleme. Criza energetică din această iarnă începe să-și facă simțită prezența atât în economie cât și în buzunarele oamenilor. În Franța, Emmanuel Macron a anunțat că ”guvernul se pregătește pentru cazuri extreme”, iar acest lucru este ”legitim”, astfel că, începând de săptămâna viitoare, vor fi programate întreruperi de energie electrică. În România, scenariul unui Blackout nu e luat în serios de autorități În România, Blackout-ul este o ”sperietoare” despre care nu se vorbește la nivel instituțional. …. Prof Mircea Coșea: ”Liniștea autorităților nu se justifică” “E foarte greu să spun dacă vom rezista. Deocamdată, România nu e pregătită pentru așa ceva. Noi am intrat într-o economie de război în care astfel de întreruperi, de energie vitală, cum sunt energia electrică, cum este aprovizionarea cu apă, cum este transportul, transportul valorii, toate astea se pot întrerupe oricând, pentru că lucrurile nu merg așa cum trebuie să meargă și nu poate să fie nici într-un caz condiții de predictibilitate, apar oricând și oricum. Deci noi nu suntem pregătiți, n-avem nimic pus la punct în legătură cu asta. Afirmațiile care se fac, liniștea care vrea să ne-o dea conducerea acestei țări nu se justifică, pentru că deja noi avem o producție de energie electrică mult, mult sub necesar”, a declarat Mircea Coșea pentru Observator. Nu vom avea de unde să importăm energie Profesorul Coșea spune că autoritățile au greșit atunci când au închis centrale electrice pentru că așa ni s-a cerut prin PNRR, în condițiile în care aceste directive trebuiau puse în aplicare abia după 2030. În aceste condiții, România va trebui să găsească soluții pentru importul unor cantități mari de energie, dacă temperatura va fi sub 10 grade celsius, pentru o perioadă mai lungă de 10 zile. ”Problema e că n-avem de unde, asta este situația. N-avem de unde, la orice preț”, a explicat profesorul Coșea, conform sursei citate. …” Integral: https://www.fanatik.ro
“50.000 € /lună venitul familiei lui Tudorel Toader. 8.500 € e doar pensia specială a ex-ministrului …. Tudorel Toader venituri: 246 mii de la Universitatea Ioan Cuza, 1,9 milioane de lei servicii juridice, 500 mii lei pensie. Elena Toader venituri: 135 mii lei ca profesor universitar, 196 mii ca medic. Total venituri familia Tudorel Toader în anul 2021: 3 milioane de lei sau 50.000 euro pe lună. Veniturile de 400 mii de euro ale lui Toader din avocatură nu ar fi fost posibilă fără notorietatea pe care acesta și-a făcut-o pe când ocupa funcțiile plătite de la buget: membru al CCR și ministru al justiției. …. Cv-ul său arată că formarea sa profesională și educația sa juridică s-au realizat exclusiv în România. El nu menționează în ce proiecte internaționale ar fi fost implicat și nici unde și ce articole juridice cu impact european a publicat. Toader nu are acces nemijlocit la jurisprudența europeană, el necunoscând nicio limbă străină. În schimb, ministrul Justiției a ales să facă o strălucită carieră științifică și academică în Republica Moldova, o țară nemembră a Uniunii Europene și unde colegul său de reforme juridice Florin Iordache s-a refugiat pentru a obține un doctorat plagiat grosolan. În ultimii ani, Tudorel Toader a fost referent pentru teze de doctorat care vizau materia penală din Republica Moldova. …. Asupra ministrului Justiției planează acuzații de complicitate la fals. O teză de doctorat pe care a coordonat-o este suspectă de plagiat. Tudorel Toader este „corijent“ și la capitolul moralitate, după ce și-a „epurat“ mentorul de pe coperta unui manual de drept…..” Integral: https://newsweek.ro
“Ce efecte vor avea măsurile anti-criză din 2023. Economist: ”Au fost făcute niște calcule din care a rezultat că este acceptabil acest sacrificiu” …. ”Avem o dată problema creșterii pensiilor. Ori în sistemul public de pensii, cuantumul acestora este fixat din pix de către stat, iar atunci când statul poartă o mare parte din responsabilitate pentru inflație, ar trebui să le indexeze cel puțin cu nivelul inflației astfel încât pensionarii să-și poată permite măcar aceleași lucruri pe care și le permiteau și înainte, cel puțin în teorie. La fel, când vine vorba despre alocații și acestea sunt niște ajutoare care sunt menite să stimuleze anumite procese la nivel social sau să ajute la rezolvarea unor probleme la nivel social, iar atunci dacă vrem să avem genul acesta de ajutoare are sens ca ele să fie indexate cu inflația. Avem însă salariul minim unde situația este un pic mai complicată. Acesta nu este un element care să funcționeze după aceleași principii pentru că nu este acordat de stat. Este o cheltuială impusă și agenților privați de pe piață. Și atunci, dacă statul ar fixa un salariu minim care să fie aplicat instituțiilor de stat, atunci ar fi treaba statului cât vrea să seteze acest indicator și noi economiștii nu ne-am mai plânge atât de problema aceasta. ….. Atunci când avem mai mulți angajatori care caută forță de muncă, angajații vor avea opțiuni mai diverse, mai multe opțiuni mai bine plătite iar în felul acesta vor câștiga realmente mai mulți bani. Când doar vine statul și forțează creșterea de salarii, unii oameni vor câștiga mai mult însă alții își vor pierde job-urile cu totul. Iar acesta este, din punctul meu de vedere un efect care nu justifică bunele intenții ale ideii de salariu minim. Cred că este mai important să evităm pierderea de locuri de muncă pentru niște oameni care sunt afectați foarte dramatic de acestea decât să facem în așa fel încât să creștem forțat salariile pentru o parte a populației”, a comentat analistul. …. E nevoie de din ce în ce mai mulți bani și de undeva trebuie găsiți aceștia. Iar în momentul în care s-a dat legea au fost făcute niște calcule din care a rezultat că ar fi acceptabil sacrificiul acestor firme și acestor persoane care vor rămâne fără loc de muncă astfel încât să crească nivelul de colectare al banilor la bugetul de stat. Din punctul meu de vedere nu vorbim de inconștiență ci statul pare să aibă interese divergente față de cele ale unei părți din populația României. Este mai important în momentul acesta pentru bugetul de stat să fie adunați mai mulți bani decât să fie asigurat un mediu de afaceri mai productiv care să ne ducă la creșterea economică pe termen lung. ….” Integral: https://ziare.com
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Vicenţiu Ciobanu, Personalitatea anului 2022 în economie 2022, un an nebun, nebun, nebun. Romania, o tara in epicentrul evenimentelor care trimit omenirea intr-un nou ciclu istoric. Insa tulburarile de langa noi nu par sa ne fi afectat foarte tare economia. Romanii au consumat de toate, ca si cand n-ar exista maine. Inflatie 17% si crestere economica 5%, de unde toti dadeau inflatie 5% si stagnare. De fapt toate preturile au crescut de trei, patru ori, se cheama specula. Imprumuturi record la dobanzi record, datorie publica de 50% din PIB, deficit de balanta comerciala de 35 miliarde Euro, painea care costa de patru ori mai mult, cui ii pasa? La fel, nimanui nu-i pasa de criza de resurse umane si materiale. Discutii interminabile despre IRCC, ROBOR, dobanda de referinta, RON, fara efect in a tempera impulsurile de consum. Statul roman si toata suflarea de business stau pe munti de cash. Kilowatt-ul si litrul de combustibil, eroii negativi, vinovatii de serviciu. PNRR-ul, mult zgomot, putina actiune. Nici un loc azi vara pe cearceafuri la Eforie sau la avioanele catre Turcia, Grecia, Egipt, etc. Totul se importa – merele din Polonia si perele din Africa de Sud. Black Friday de importuri mai tare ca niciodata. Fara gluma: ceaiul de tei in managementul situatiilor de criza si faruri care orbesc in estimarea empirica a prognozei economice. Cresteri de pensii, salarii, alocatii, compensari, plafonari, subventii – voucher-ul, noul prieten al romanilor. 27% rata de fluctuatie in fabrici, nimeni nu mai vrea sa mai munceasca. Imobiliare la 3000-4000 Euro / metru patrat in marile orase. …. Vicentiu Ciobanu este CEO si actionar la Prime Batteries Technologies, o companie relativ mica, cifra de afaceri de 8 milioane de Euro si circa 50 de angajati, cu sediul in Cernica – un producator de baterii. Fara mult tam-tam, Prime Batteries Technologies a atras in actionariat conglomeratul european EIT Innoenergy, care va investi in Romania suma record de 1 miliard de Euro, pana in 2026. Este cea mai mare investitie din ultimii 30 de ani – fapt notabil, in energie – care va permite producatorului roman sa ajunga la o capacitate de productie de 8 GWh pe an – ca sa intelegem mai bine, este echivalentul a circa 150 de mii de baterii dintre cele care echipeaza masinile electrice de clasa medie, care au in jur de 50-60 KWh. …. Vicentiu Ciobanu, pe care l-am vazut doar in poze, este personalitatea anului 2022 in economie pentru ca a adus in Romania, printr-o semnatura, ceea ce nu au adus in ultimele trei decenii alte sute de oameni de afaceri, mult mai galonati. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Stelian Tănase explică de ce durează atât de mult intrarea României în Schengen: ”Am stat 10 ani sperând să-i prostim, cum facem noi” …. ”Noi am stat zece ani sperând să-i prostim, cum facem noi: promitem că în șase luni rezolvăm. În naivitatea noastră, că la București lucrurile se rezolvă de această manieră, am crezut că o să meargă asta. A durat 11 ani cred. Din când în când, câte un politician – Rareș Bogdan e ultimul dintr-o serie lungă, că demagogia a funcționat în acești ani – apărea cu steagul sus, mai ales în campanie, și plângea că România nu e în Schengen, că suntem nedreptățiți, persecutați, că suntem la marginea Europei și politic, dar nu s-au luat măsurile necesare și în ritmul necesar. Nu merge cu jumătăți de măsură, trebuie să faci lucrurile pe care trebuie să le faci! Vorbele au fost, oamenii au crezut că pot să nu facă și să le arunce ăstora praf în ochi. Uite că n-a fost!”, a spus politologul la B1 TV. …. ”Când a fost cu NATO, UE și acum, cu Schengenul, noi niciodată nu am fost pregătiți, noi am fost luați de mână și purtați mai departe că nu eram gata. Am intrat în NATO că a vrut NATO, au vrut țările occidentale, că era o situație în Orientul Apropiat foarte critică și am intrat să întărim flancul sud-estic al NATO și să facem lanțul până spre Turcia. Și România era pe hartă fix unde trebuia, așa că am fost împinși în NATO. Cu UE la fel – am fost nepregătiți și am fost împinși de la spate. Acum cu Schengen la fel – intrăm nepregătiți, dar situația din Ucraina… Și trebuie să fim acolo!”, a mai spus scriitorul. Politogolul a adăugat că un vot negativ pentru România la Consiliul JAI din 8 decembrie va fi ”un eșec politic de proporții”, dar un vot pozitiv și intrarea noastră în Schengen nu ar fi vreun mare câștig pentru toată lumea, ci ar ajuta cu precădere mediul de afaceri. …..” Integral: https://ziare.com
“Adevărata miză din spatele comasării alegerilor parlamentare și locale din 2024: ”Era gândită ca o modalitate de a se pune la adăpost” ….. ”Miza comasării alegerilor e clară și anume punerea la treabă pentru alegerile parlamentare a structurilor locale care de obicei se activează mult mai bine la alegerile locale. Acest lucru face ca PSD și PNL, partidele cu cei mai mulți primari, să fie foarte avantajate prin prisma faptului că structurile lor locale, în frunte cu primarii, sunt obligate să atragă voturi pentru partid pentru alegerile parlamentare făcând campanie în primul rând pentru ei. Adică se face o translație naturală dinspre candidatul de primar către partid, către candidații la parlamentare și așa mai departe. Pe cât de mult ar ajuta acest lucru PSD și PNL, pe atât de mult rău le-ar face partidelor de opoziție, USR și AUR, partide cu puțini primari sau deloc și cu structuri locale mult mai slabe. Deci din perspectiva mizei electorale efective nu e mult de dezbătut: ar fi un beneficiu important pentru PSD și PNL”, explică Adrian Zăbavă. Mizele politice – o altă față a problemei Potrivit unor surse citate de G4Media joi, 1 decembrie, PSD s-ar opune comasării alegerilor deoarece PNL ar avea o altă miză: mandatul președintelui Klaus Iohannis se încheie în decembrie 2024, astfel încât dacă alegerile generale ar fi mutate în septembrie, actualul șef al statului ar fi cel care ar nominaliza viitorul premier. …. Un alt impediment al acestui plan este reprezentat de problemele de neconstituționalitate. Este neconstituțional ca alegerile generale să fie mutate din decembrie în septembrie deoarece mandatul parlamentarilor este de patru ani. ….” Integral: https://ziare.com
“Analişti: Înfiinţarea unui hub al gazelor în Turcia ar putea permite Moscovei să-şi mascheze exporturile cu combustibil din alte surse Planul preşedintelui Vladimir Putin de a face din Turcia un hub pentru gazul rusesc ar putea permite Moscovei să-şi mascheze exporturile cu combustibil din alte surse, dar asta ar putea să nu fie suficient pentru a-i convinge pe europeni să cumpere, au spus analişti şi surse citate de Reuters. …. O sursă comercială din Europa a declarat că China, care a depăşit Japonia pentru a deveni cel mai mare importator mondial de gaze naturale lichefiate (GNL) în 2021, revinde deja GNL rusesc, care nu a fost etichetat drept ”fabricat la Moscova”. El a spus că este posibil ca cumpărătorilor din sudul şi estul Europei să nu le pese de unde provin GNL-urile. Remarcând că Europa nu a impus un embargo asupra gazelor ruseşti, spre deosebire de petrol, Alexander Griaznov, director la S&P Global Ratings, a declarat că Europa ar putea fi dispusă să cumpere de la Moscova prin mediatori. ”Este puţin probabil ca Europa să dorească să încheie contracte directe cu Federaţia Rusă, iar cumpărarea de volume gratuite pe piaţa spot din Turcia va fi acceptabilă din punct de vedere politic”, a spus el, adăugând că va fi nevoie de timp şi bani pentru a înfiinţa hub-ul. Alexei Grivaci, de la Fondul Naţional de Securitate Energetică, cu sediul la Moscova, a declarat că hub-ul prezintă oportunităţi de tranzacţionare. ”Dacă hub-ul ar începe să funcţioneze, s-ar deschide posibilităţi uriaşe pentru tot felul de operaţiuni de swap”, a spus el. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“VIDEO Zelenski despre plafonarea la 60 de dolari a prețului petrolului rusesc: „Nu este o decizie serioasă” Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat sâmbătă plafonarea prețului pentru barilul de petrol rusesc la 60 de dolari, după acordul încheiat în acest sens de țările UE, G7 și Australia, el afirmând că nu poate fi vorba despre o „decizie serioasă”, Kievul sugerând un preț de două ori mai mic, relatează AFP. …. În mesajul său de sâmbătă seară adresat națiunii, Zelenski precizează că a avut o discuție în cadrul reuniunii Statului Major despre energie. El spune că Rusia a provocat deja pierderi uriaşe tuturor ţărilor lumii prin destabilizarea deliberată a pieţei energetice, iar acum lumea nu îndrăznește o adevărată dezarmare energetică a acesteia. Este o poziţie slabă, consideră liderul ucrainean.
- „Discuţia despre plafonarea preţurilor, adică despre limitarea preţului de export al petrolului rusesc, s-a încheiat în lume. Din păcate, fără mari decizii, deoarece nu aţi numi o decizie mare stabilirea unei astfel de limite pentru preţurile ruseşti, care este destul de confortabilă pentru bugetul unui stat terorist. Rusia a provocat deja pierderi uriaşe tuturor ţărilor lumii prin destabilizarea deliberată a pieţei energetice. Iar lumea nu poate îndrăzni o adevărată dezarmare energetică a acesteia. Este o poziţie slabă”, afirmă Zelenski, potrivit News.ro.
El spune că „este doar o chestiune de timp când oricum va trebui să fie folosite instrumente mai puternice”. ….
- „Este păcat că acest timp va fi pierdut. Logica este evidentă: dacă limita de preţ pentru petrolul rusesc este de 60 de dolari în loc de, de exemplu, 30 de dolari, despre care au vorbit Polonia şi ţările baltice, atunci bugetul rusesc va primi aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an. Aceşti bani vor merge nu numai pentru război şi nu numai pentru continuarea sponsorizării de către Rusia a altor regimuri şi organizaţii teroriste”, precizează liderul ucrainean.
Zelenski mai spune că aceşti bani vor fi, de asemenea, folosiţi pentru a destabiliza în continuare tocmai acele ţări care încearcă acum să evite marile decizii. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Ultimul imperiu: viitorul imprevizibil al Rusiei și soluția pentru Europa de Est Tragedia istorică a Europei de Est, care a ținut captivă această regiune de graniță într-o subdezvoltare cronică față de Europa de Vest, s-a născut din îndelungatele ocupații teritoriale și din asuprirea exercitată de marile imperii europene și eurasiatice asupra unui spațiu considerat „intermediar”, de frontieră geopolitică, strategică și culturală, nu întâmplător denumit de istoricii germani de la începutul veacului al XIX-lea „Zwischeneuropa”. …. Patru imperii și-au suprapus, intersectat și disputat de-a lungul secolelor frontierele răsăritene sau apusene în regiunea dintre Marea Baltică, Marea Neagră și Marea Adriatică – Imperiul German, Imperiul Austriac (mai târziu Austro-Ungaria), Imperiul Otoman și Imperiul Rus. Influența lor a fost variabilă, de la un loc la altul și de la o etapă a istoriei la alta. Trei dintre ele s-au prăbușit definitiv în secolul trecut. A mai rămas unul singur, reînviat acum 20 de ani, în a treia lui versiune ideologică, de un ofițer KGB plin de frustrări și dornic de revanșă istorică, un imperiu retardat care moare în prezent încet și urât, ipocrit și violent, mincinos și criminal. Declinul ultimului imperiu cu reprezentare teritorială europeană nu este însă lipsit de riscuri, amenințări și incertitudini, scenariul haosului post-Putin și al violenței incontrolabile începând deja să sperie Vestul. Asta deși există și varianta ca lucrurile să meargă mai bine după plecarea lui Putin. Cine zice că poate prevedea astăzi cu certitudine viitorul Rusiei spune un neadevăr. Marele Război al lumii secolului al XX-lea a fost, în esență, „Războiul Europei de Est”: început în vara lui 1914 cu atentatul de la Sarajevo și atacul Austriei asupra Serbiei, întrerupt doar pentru o pauză de 20 de ani, în noiembrie 1918 (moment în care se prăbușesc toate cele patru imperii care stăpâniseră teritorii în Europa de Est), redeclanșat în septembrie 1939, imediat după Pactul Hitler-Stalin, simultan de al Treilea Reich german (în versiunea nazistă) și de al Doilea Imperiu Rus (în versiunea sovietică), prin atacul din două părți asupra Poloniei, înghețat din nou în 1945, într-un lung Război Rece care a divizat Germania postnazistă și a instaurat Cortina de Fier în mijlocul Europei, în fine, încheiat aparent în 1989-1991, odată cu demolarea Zidului Berlinului în noiembrie 1989, prăbușirea regimurilor comuniste din Europa de Est, reunificarea Germaniei în 1990 și dezintegrarea Uniunii Sovietice (al doilea imperiu rusesc), în decembrie 1991, apoi cu o soluție confirmată prin extinderea NATO și UE în fosta Europă comunistă. …. Chiar dacă formulează pofte teritoriale mai mici decât cele pe care le avea Uniunea Sovietică a lui Stalin, nemaiputând emite pretenții asupra țărilor devenite membre ale NATO și UE, al Treilea Imperiu Rus (în versiunea putinistă, Russkyi Mir) vizează reimpunerea unei sfere de influență a Moscovei în Europa de Est post-sovietică. Această pretinsă sferă de influență include Vecinătatea Estică a UE (Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia), dar nu ferește de amenințări și temeri nici țările est-europene deja integrate în blocul comunitar european precum Finlanda, statele baltice, Polonia, Cehia, Slovacia, România, Bulgaria. „Războiul lui Putin” este așadar reluarea vechiului război istoric al Europei de Est. Invadarea Ucrainei în 2014 și 2022, invadarea Georgiei în 2008, anexarea de facto a Belarusului și transformarea acestuia într-un poligon rusesc, amenințările grobiene la adresa Republicii Moldova, propaganda rusească aberantă privind așa-zisele „drepturi legitime ale Rusiei în spațiul Europei de Est” arată că Occidentul s-a înșelat după 1991 – nu este pace în Europa și nu va fi atâta timp cât vor supraviețui imperialismul rusesc și pretențiile Moscovei la recunoașterea unei sfere de influență în ceea ce regimul Putin numește „lumea rusă”. Imperiul Rus, așa decrepit cum arată, este ultimul dintre imperiile active ale Europei, după prăbușirea celor german, austriac și otoman. …. Dar există o soluție și pentru Europa de Est, dincolo de garanțiile de securitate absolut necesare ale SUA și NATO și de varianta înfrângerii Rusiei în Ucraina. Iar Polonia începe să indice această soluție. …. Analize recente arată că Polonia va avea curând una dintre cele mai puternice armate din Europa și va depinde din ce în ce mai puțin de marile puteri, definindu-se ea însăși ca o putere regională, capabilă să genereze alianțe, parteneriate și formate de colaborare cu țările prietene. Polonia va fi o țară pe care o Rusie care primește acum lecția meritată în Ucraina nu își va permite în viitor costurile și riscul să o atace. Iar o colaborare regională din ce în ce mai strânsă (Polonia-România-Ucraina-Statele Baltice-Cehia-Slovacia-Bulgaria-Republica Moldova-Georgia), care să respecte politicile NATO dar să aducă un plus de credibilitate și coerență regiunii, concomitent cu o consolidare a capacității militare de apărare a acestor state mici și mijlocii, ar crește considerabil puterea Intermarium, vechiul proiect polonez al unirii forțelor țărilor cuprinse între Marea Baltică și Marea Neagră. …” Integral: https://spotmedia.ro
“Ajutor de stat. La finalul târgurilor de Crăciun românii vor putea fura becurile …. „Nouă ne place să furăm, românilor le place să fure, așa că haideți ca măcar o dată pe an să fure și românii la liber, fără repercursiuni. Noi furăm un an de zile, așa că e frumos să-i lăsăm și pe românii simpli să fure măcar o dată pe an“, le-ar fi spus Marcel Ciolacu, omul care a venit cu ideea, partenerilor de guvernare. Binențeles, propunerea lui Ciolacu a fost imediat îmbrățișată de peneliști și udemeriști. „O idee genială“, ar fi exclamat premierul Marian Ciucă. „Așa, toată lumea câștigă: cetățenii se aleg cu niște becuri gratis, în timp ce primarii vor trebui să cumpere peste un an alte becuri la suprapreț, deci până la urmă tot noi furăm mai mult.“ …” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“BREAKING Parchetul European ar putea investiga persoanele și firmele care încalcă sancțiunile UE pentru Rusia / Propunere oficială a Comisiei Europene de incriminare a nerespectării sancțiunilor / Pedepse până la 5 ani de închisoare ….. 
“1 decembrie şi vocaţia lucidităţii Ziua naţională este în România ocazia de a etala pioasele locuri comune ale mediocrităţii politice. Memoria anului 1918 şi a miracolului de atunci este invocată, ritualic, de cei care nu mai au nimic în comun cu înaintaşii omagiaţi. Beţia de cuvinte este forma în care se manifestă ataşamentul faţă de naţiune. Vocaţia lucidităţii este, în aceste ocazii festive, mai degrabă suspectă. Elanul flatării demagogice descurajează privirea care se întoarce spre sine. Celebrarea României Mari acoperă, oportun, îndoielile, eşecurile, neliniştile colective. 1 decembrie 1918, golit de sens şi redus la un clişeu oarecare, încetează să mai fie altceva decât un pretext pentru parade militare şi şedinţe festive ale camerelor. Tonul emoţionat şi înlăcrimat este imaginea însăşi a demagogiei contagioase. Despre promisiunile neîmplinite ale lui decembrie 1918, despre ipoteca dezvoltării malformate a centralizării, despre trauma lui 1940 şi despre coborârea în totalitarism ce îi urmează, despre crime, complicitate şi tăcere vinovată, alegem să tăcem, spre a nu întrerupe această unanimitate a falsului patriotism. Rezoluţia de la Alba Iulia este semnul îndepărtat al unei speranţe care nu s-a întrupat niciodată: libertatea politică şi egalitatea în faţa legii au rămas înrămate în acest document, fără ca anii României Mari să le ofere şansa de a exista cu adevărat. Timbrul părinţilor fondatori de atunci are tonalitatea vizionară a celor care au ales demnitatea, în locul supunerii oarbe. Cât despre România de după decembrie 1989, ea este, deja, mai intinsă cronologic decât intervalul României Mari. Cele trei decenii care ne separă de căderea comunismului se apropie, ca anvergură istorică, de evul comunist. Şi poate că ziua de 1 decembrie ne obligă să aşeză, în cele din urmă, în faţa noastră, acea oglindă în care să ne privim, colectiv. 
“Cincisprezece ani am rostogolit de-a dura ideea intrării în Schengen, până am ciobit-o de tot! …. România merită să intre în spațiul Schengen! I-auzi vorbă?! Așa să fie? Așa o spun politicienii noștri, șeful guvernului, șefii celor două camere ale Parlamentului, parlamentari ca Pavel Popescu, europarlamentarii Corina Crețu, Dan Nica, Victor Negrescu, Mihai Tudose, Rareș Bogdan… unii insistă apăsat chiar, amenințând cu „consecințe” partenerii din Uniune care se opun, adică Olanda (în special), Austria sau Suedia, dezaprobând ceea ce numesc „dubla măsură”; că adică România îndeplinește de 15 ani condițiile „tehnice” de aderare la spațiul de liberă circulație Schengen și totuși nu i se „acordă acest drept”! …. Imediat după ce Ungaria a emis o legislație care făcea posibilă obținerea cetățeniei maghiare dacă dovedeai că ai avut în familie cândva un înaintaș ungur, un amic mi-a spus că va aplica. M-am mirat, îl știam român get beget. Crezi că-i poți păcăli? l-am întrebat. Da’ nu păcălesc pe nimeni, pentru că unul din bunicii mei a avut un părinte ungur și o pot dovedi, mi-a spus. Ok, și restul? Știi ungurește și celelalte? Pot învăța! mi-a răspuns. M-am mirat de o atare hotărâre a lui și am insistat cu întrebările, pentru că mă intriga planul lui. Ce-o să faci? Te muți în Ungaria? Care-i de fapt ideea? Bă – mi-a răspuns – îți dau doar două argumente: cu pașaportul unguresc sunt în Schengen și nu-mi trebuie viză de America! …. Un avion intră cu țigări de contrabandă în spațiul aerian al României, scapă de încărcătură, apoi ajunge în Republica Moldova unde ar fi trebuit să fie realimentat și încărcat, dar are ghinion și este surprins de autoritățile moldovenești. Un elicopter ce făcea transporturi ilegale de țigări de contrabandă este găsit prăbușit în România după câteva zile, întâmplător. Un cartel sud american de droguri planifică, alături de traficanți din Turcia, Bulgaria, România ș.a. o elaborată operațiune prin care aproape două tone de cocaină să ajungă pe piața europeană plecând de pe plajele noastre. Niciuna dintre aceste operațiuni nu a fost interceptată „tehnic” de Poliția de Frontieră, ci au fost descoperite întâmplător, pentru că au existat erori în conducerea lor din partea infractorilor care le-au derulat. …. Dar un lucru îl pot afirma sigur, cu mâna pe inimă, că România nu a făcut tot ce depindea de ea pentru ca acest vot să existe și să decurgă fără emoții, firesc. Din păcate. Așadar, să o lăsăm mai moale cu „meritul”. Să ne gândim, mai degrabă, că dacă vom fi admiși ar trebui să ne crape obrazul de rușine, pentru că se va întâmpla din calcul politic, într-o conjunctură dificilă, și sub privirile condescendente, dacă nu frustrate, ale partenerilor pe care nu i-am convins noi, ci cu totul alte argumente. ….” Integral: 
“Mituri și adevăruri despre energie. Nu suntem independenți, cărbunele este esențial, consumul scade …. Primul mit este: România produce energie și este independentă energetic. Fals. Datele pe primele nouă luni ale anului 2022 arată că România importă masiv țiței, ba chiar putem spune că a fost dependentă de petrolul din import. Astfel, importurile de țiței au fost de trei ori mai mari decât cantitatea extrasă în țară. Dacă adăugăm și alte produse petroliere importate, din care cea mai mare parte reprezintă motorină, avem o imagine mai clară a nevoii de importuri de țiței și de produse petroliere. România a importat în primele nouă luni ale anului și gaze naturale. Respectiv, un sfert din gazul utilizat a fost din import, un procentaj destul de mare în contextul în care toate datele despre România arată că dependența de gazele rusești este de cel mult 10%. Desigur, este posibil ca o parte din importuri să fi provenit din alte zone decât Rusia, dar este cert că România are nevoie să importe un sfert din totalul cererii de gaze. De asemenea, anul 2022 a fost atipic, în sensul că România, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, s-au aprovizionat intens în această vară pentru a înmagazina gaze în depozite. Nici în ceea ce privește energia electrică mitul independenței nu este valabil. Anul acesta, România a importat 6,5 Twh, ceea ce înseamnă 16% din consumul total. Nu pare mult, dar este o cantitate esențială, pentru că, după cum se știe, importurile de energie sunt preluate în sistemul energetic național din rețeaua europeană în momentul în care apare un deficit din producția internă. Este adevărat că în primele nouă luni ale anului au fost și exporturi de 5,1 Twh. Chiar dacă o parte a opiniei publice ar fi tentată să spună că este nevoie de o blocare a exporturilor, soluția nu este eficientă. Pe de o parte, pentru că pieței românești oricum îi lipsește cel puțin un Twh, iar, pe de altă parte, statul nu are nicio pârghie concretă, în afară de reglementare, prin care să împiedice exportul de energie electrică. Un al doilea mit care a circulat intens anul acesta este acela că producția internă de energie electrică are nevoie de cărbune și de termocentrale. Este adevărat. Producția obținută în primele nouă luni în termocentralele care folosesc ca materie primă cărbunele a fost de 16 Twh, ceea ce înseamnă cea mai mare cantitate la nivel național, următoarea sursă fiind hidrocentralele, cu 10Twh. Atât timp cât un sfert din producție este obținută din cărbune, este clar că România va avea o problemă în momentul în care va trece la oprirea termocentralelor din motive de mediu. Dacă se va întâmpla așa, România va trebui să pună ceva în locul surselor poluante de energie, pentru că altfel va fi nevoie de importuri masive. …. Un al treilea mit este legat creșterea consumului. Este un mit fals. Anul acesta, consumul, din economie și cel al populației, s-a redus. …. România are dependența ei în ceea ce privește consumul intern și anume termocentralele, hidro și chiar importul. Așadar, realitatea bate, în unele cazuri, impresia publică….” Integral: 
“Previziune sumbră. Iarna grea ar putea provoca 100.000 de decese în Europa. Armele energetice ale lui Putin, mai puternice decât cele convenţionale Criza energetică expune Europa riscului unei dezindustrializări masive, iar numărul deceselor ar putea să crească enorm în această iarnă. Revista britanică The Economist a lansat o proiecție-predicție referitoare la iarna care urmează, arătând că întreaga Europă va avea de suferit de pe urma crizei energetice, iar mulţi oameni chiar îşi vor pierde viaţa. Creşterea preţurilor la energie duce la creşterea mortalităţii Dacă acum câteva săptămâni pentru Europa era prognozată o iarnă relativ caldă, acum prognoza s-a schimbat. Bloomberg scrie că iarna aceasta va fi mai rece decât de obicei, în primul rând în țările nordice. De fapt, frigul s-a instalat deja. “O toamnă excesiv de caldă a permis țărilor UE să-și umple instalațiile de stocare a gazului. Acum nivelul de gaz din ele este de 95% din total, dar în ultimele zece zile acest nivel a scăzut constant”, subliniază Bloomberg. … Dar, chiar dacă UE nu îngheață în iarna 2022/2023, iarna 2023/2024 va fi mult mai severă, avertizează specialiştii. În 2023, instalațiile de stocare a gazelor din Europa vor trebui să fie umplute din nou, 
“În România se construiește haotic, de proastă calitate și cu ingerințe asupra naturii urbane și protejării acesteia (Studiu) …. Corina Murafa: După multe inițiative pe care le-am primit în Consiliul Economic și Social ne-am dat seama că sunt foarte multe improvizații la anumite legi foarte semnificative pentru această problemă, cum ar fi legea urbanismului și amenajării teritoriului, legea locuirii, protecția grupurilor vulnerabile în raport cu locuința, zona de locuințe sociale. În același timp a venit și contextul crizei prețurilor la energie, când ne-am dat seama că este foarte important să se facă ceva mai bun și pe zona de eficiență energetică. Semnalele pe care le primeam în Consiliu erau că renovările clădirilor nu erau așa cum trebuie, că nu se punea accent pe renovări de calitate, că se iroseau banii. Am decis să facem o comisie, alcătuită din patronate, sindicate și reprezentanți ai ONG-urilor, care să studieze această problematică în toate dimensiunile ei. Aceasta este un alt aspect. Ea este legiferată pe bucățele, niciodată într-o manieră holistică. Cumva asta am încercat să facem pentru prima dată. Ne-am dus pe zona de calitate a locuirii, care ar fi niște indicatori cheie pentru România pe care, eventual, țara să își seteze niște ținte. Noi asta recomandăm în studiu. După care o serie de indicatori comparativ cu Uniunea Europeană. Ne-am uitat pe zona de urbanism, planificare urbană. În România se construiește foarte haotic, de proastă calitate și cu ingerințe asupra naturii urbane și protejării acesteia. …. CM: 
“Mihai Maci: Frăția doctoratelor Ceea ce știm despre doctoratele d-lor Ciucă și Bode ne surprinde în mod special deoarece e vorba de persoane aflate în fruntea statului. Faptul că astfel de ”lucrări” au fost validate în domenii precum ”științele militare”, ”studiile de securitate”, de ”ordine publică”, de ”strategie”, de ”intelligence” sau de ”relații internaționale” ar trebui să ne surprindă mai puțin. E vorba de ”discipline” care – în bună măsură – sunt apanajul ”instituțiilor militarizate” (Armata – cu diversele ei arme, Poliția, variile Vămi și și mai numeroasele Servicii Secrete). Toate acestea au ceva în comun: sunt medii relativ închise, guvernate de o logică internă, care e aceea a comenzii ierarhice. (Mai e o instituție cu care împărtășesc această caracteristică – și, în mod cert, și acolo sunt multe surprize – în speță Biserica.) Structurile acestea pe de o parte închise, pe de alta bazate pe comandă și aflate ”în inima statului” beneficiază nu doar de o percepție exterioară (reflectată în ”cota de încredere a populației” în ele – cotă care nu are nimic de-a face cu capacitatea instituțiilor în cauză de a susține, în vremuri de criză, această încredere), ci și de o ”conștiință de sine” în virtutea căreia reprezentanții lor se asumă ca ”o elită” menită a păstra și a transmite ”valorile naționale”. Timp de decenii am vorbit despre elite, întrebându-ne care ar putea fi: marile personalități, intelectualii, oamenii de succes din fiecare domeniu, cei aflați la vârful politicii, înalta administrație etc. În fapt, aceste dezbateri publice n-au avut nici o rezonanță în mediile care (sunt convinse că) dețin răspunsul la această întrebare: cele militarizate (plus, încă odată, Biserica). Ele sunt cele care cred, în mod ferm, că au menirea de a conserva nealterată – de toate derivele veacului – ”ființa neamului” și, în egală măsură, au convingerea că această ”ființă” (așa cum e ea definită în vulgata lor: respectiv ca ”viță de eroi” și popor ”de martiri” ai ”străinilor”) nu poate fi menținută decât prin exercițiul autorității (pe care-l favorizează structura lor ierarhică) și prin ”mobilizare patriotică” (adică religioasă și marțială împotriva ”perfidiei” cu care ”străinătatea” ne corupe). Instituțiile militarizate sunt soi de stat în stat, care funcționează în virtutea propriilor lui reguli și care – tocmai de aceea – se consideră deasupra celor comune și revendică o jurisdicție totală asupra persoanelor și mecanismelor care au de-a face cu funcționarea lui. În egală măsură, ca orice organism viu, ele tind să-și extindă influența în afară, mai ales la vârful statului, ”cooptând” în varii forme (de la acordarea de grade, la racolarea de politicieni, universitari și afaceriști în diverse ”Academii” și ”Institute”) oameni ”de influență” care sunt meniți a integra diverse ”sfere de conducere” în logica autoritară și ”patriotică” care – într-o zi – ar trebui să devină forma efectivă de guvernare a țării. Pe scurt, mediul acesta de la vârful instituțiilor militarizate seamănă foarte bine cu un soi de ”societate a inițiaților”, nici întru totului publică, nici întru totului secretă, în care – periodic – sunt cooptați diverși oameni ”de influență” și în care aceștia intră printr-un ritual. Din punctul meu de vedere, ”doctoratele” în ”științe militare (sau de securitate)” sunt fie chiar ritualurile în cauză, fie – în orice caz – componente majore ale acestora. Menirea lor nu e aceea de-a valida vreo ”competență academică” (cu desăvârșire inexistentă în strivitoarea majoritate a cazurilor), ci apartenența la un grup restrâns în care toți ”inițiații” ”se cunosc între ei”. În acest cerc, felul în care a fost obținut doctoratul e un ”secret comun” a cărui rol e acela de a menține coeziunea grupului: nimeni nu va vorbi vreodată despre lucruri care – expuse public – ajung, inevitabil, și la el și îl compromit. Astfel, genul acesta de ”doctorate”, copiate masiv și – cel mai probabil – făcute de alții, nu sunt o excepție, ci mai curând regula în aceste medii. Sau – cine știe? – poate sunt chiar condiția pentru a pătrunde în ele. ….” Integral: 
“Cazul Bădălău, exemplu pentru modul în care „sunt umplute cu politicieni” instituțiile publice …. Liviu Avram: Asta nu ne spune atât de de multe despre instituțiile publice în sine, ci despre modul în care aceste instituții sunt umplute, mai ales atunci când cei care le umplu sunt politicienii. Dacă ne amintim cum a ajuns domnul Bădălău la Curtea de conturi, putem vedea că a fost o sinecură pentru un membru PSD care nu mai prindea locuri pe listele parlamentare. Ca să ajungă el acolo au modificat legea special pentru el. Până atunci putea ajunge la Curtea de conturi într-o asemenea funcție doar un jurist sau un economist. Domnul Bădălău însuși a depus un amendament la lege. Parlamentul dominat de PSD l-a votat și a admis să poată fi numiți și ingineri, cum este domnul Bădălău. Nimic altceva nu îl califica pe domnul Bădălău pentru această funcție, decât loialitatea față de partid, care a fost astfel răsplătită. Iar acum vedem consecințele. Și nu e prima dată când politicienii comit asemenea fapte. Pun în funcții oameni complet neadecvați, dar loiali partidului. ….Fără doar și poate, numirea domnului Bădălău a fost o manieră de a pune lupul paznic la oi. Nu știu cum au ajuns procurorii să intercepteze și să documenteze aceste convorbiri. Ce primar l-ar putea refuza pe vicepreședintele auditului de la Curtea de conturi? Exact instituția care vine și controlează modul în care cheltuie bugetul localității. Cum poți să îl refuzi când el îți cere să dai un contract copiilor săi? E foarte greu dacă ne punem în locul acelui om. …. Cum adică îi cere demisia? El mai e membru de partid? Asta este o mișcare de fațadă. Soluția este revocarea lui în Parlament. Asta trebuie să facă PSD ca o minimă formă de a-și cere scuze că a trimis un asemenea om acolo. Există bază legală. În legea Curții de conturi se prevede că dacă un asemenea înalt demnitar nu își respectă demnitatea pe care a primit-o și face activități contrare demnității funcției, iar ceea ce a făcut domnul Bădălău este contrar demnității funcției, Parlamentul poate să îl revoce din funcție. Nu să îi ceară PSD demisia, pe care oricum nu are cum să o forțeze. Ar trebui să vedem cât mai repede un vot în Parlament pe revocarea domnului Bădălău. …. E vorba de faptul că DNA a rămas fără o serie întreagă de instrumente, atât ca urmare a deciziilor politice și legislative, cât și ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale. E o instituție care lucrează sufocat din cauza acestor restricții. ….” Integral: 
“România în centrul discuțiilor despre război și securitate: ce idei are? Diplomația de la București e așteptată în aceste zile să-și demonstreze vigoarea tactică, ideile și strategiile care o pot pune pe harta geopolitică și în altă ipostază decât cea de margine a lumii euroatlantice. …. Nu e întâmplător că cele mai mari reuniuni internaționale de toamnă despre securitatea regională se desfășoară la București, fiindcă din România se vede poate cel mai bine cum s-au pus în mișcare toate plăcile tectonice sensibile. Marea Neagră a devenit astfel nu doar un spațiu al confruntărilor, ci și un loc al transmiterii undelor de șoc, atât spre Europa, cât și prin Turcia spre Orientul Mijlociu, acolo unde Ankara încearcă să-și extindă spațiul de influență prin noile atacuri din Siria și nordul Irakului. Apoi, Turcia și Grecia duc de luni de zile un război verbal, în special în legătură cu delimitarea frontierelor lor maritime şi aeriene, dar şi în legătură cu migraţia, iar acum două săptămâni autoritățile turce au reținut un oficial grec care mergea la o reuniune regională, explicând după ce l-au eliberat că a fost „o neînțelegere”. În Bulgaria, criza politică pare fără sfârșit, pentru că alegerile recente nu au dus la o majoritate clară și țara funcționează cu un guvern interimar. Serbia și Kosovo găsesc mereu pretexte pentru mici neînțelegeri, care pot escalada. Ruta balcanică a migrației ilegale se revigorează, după cum avertiza de curând șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care a vorbit în acest caz despre extinderea războiului hibrid dus de Rusia, cu intenția de a diviza Uniunea Europeană. Ar fi vorba de calea tradițională a migrației folosită în 2015 prin Macedonia, Albania, Serbia spre Ungaria sau Croația, dar și despre una mai nouă încurajată de autoritățile de la Belgrad, potrivit unui 
“Agenția Europeană de Mediu: Într-un singur an, poluarea cu particule fine a dus la moartea a cel puţin 238.000 de persoane, în UE …. Raportul Agenției Europene de Mediu arată că poluarea aerului reprezintă „cel mai mare risc de sănătate legat de mediu în Europa şi are un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei europene, mai ales în zonele urbane”, în pofida scăderii emisiilor celor mai importanţi poluanţi atmosferici în blocul comunitar. Cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5); aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit raportului, se înregistrează o uşoară creştere faţă de 2019, an în care particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat moartea prematură a aproximativ 231.000 de persoane. …. Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49.000 de decese premature în 2020, iar expunerea la ozon la 24.000, a precizat agenţia de mediu. ….” Integral: 
“De ce pleacă Enel. Îngrijorare sau satisfacție? …. Ieșirea din România a unei companii de talia Enel nu trebuie să treacă neobservată.
“Apare cel mai mare partid din România: al muncitorilor și al liderilor de sindicat …. Legea dialogului social a fost inițiată în urmă cu patru ani și a ajuns abia ieri să fie adoptată de Parlament. Mai mult, legea se află inclusă și la capitolul reforme din Planul Național de Redresare și Reziliență. Doar că PNRR spune că trebuie finalizată legea, nu și cum să arate forma finală. Iar textul adoptat de Camera Deputaților ne poate face să uităm de superbul principiu al prezumției de nevinovăție. Despre ce este vorba? Legea dialogului social include o serie de schimbări, care luând în calcul experiența de până acum, anunță modificări importante în raporturile de putere dintre patronate, sindicate și guvern. Concret, sindicatele vor putea face politică. Până acum, vechea lege interzicea explicit implicarea sindicatelor în politică. Desigur, că în realitate, unii lideri de sindicat făceau „pe față” politică, iar la un moment dat au ajuns fie membri ai Parlamentului, fie ai Executivului. Ar putea exista tentația de a spune că este mai bine să fie o legislație transparentă, care să elibereze sindicatele de presiunea neimplicării în zona politică. Depinde. Deocamdată, nu știm unde ne va duce noua prevedere legală, respectiv cât de mult vor pătrunde sindicatele în politică sau, invers, cât de mult va intra politica în organizațiile sindicale. Este posibil ca fără vreo opreliște legală liderii de sindicat să se confunde cu politica. Și pentru ca „tacâmul” să fie complet, în lege apare și un nou tip de grevă, cea împotriva politicii sociale și economice a guvernului. Norma legală spune că acest tip de grevă trebuie notificată guvernului cu 10 zile înainte de declanșare, dar acest lucru nu este decât aspectul formal. Partea cea mai interesantă este că sindicatele fac politică și grevă cu caracter pur politic, pentru că o grevă împotriva politicii economice și sociale are, de fapt, valențe politice. În această situație, se poate spune că s-au creat condițiile pentru apariția celui mai mare partid din România, cel al muncitorilor. Se vor găsi, evident, suficienți lideri. De asemenea, crearea unui sindicat s-a simplificat, în sensul că a scăzut numărul de membri necesari de la 15 la 10. Din acest punct de vedere, tendința este sincronă cu simplificarea înregistrării unui partid politic. Din nou, s-ar putea spune că nu este nimic rău în a coborî cu sindicatele până la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii. Problema este că o adâncire a gradului de sindicalizare ar putea avea efecte asupra companiilor și economiei, în general. O legislație mai favorabilă organizațiilor sindicale, venită într-un moment în care companiile traversează o perioadă de criză, poate să aducă un recul important în economie. Mai ales că acum,
“
“
“Statul își mai leagă o ghiulea de picior. Pe lângă Tarom, vine și Blue Air .… Încă din anul 2020, o dată cu emiterea garanției de stat, Ministerul Finanțelor și Eximbank au remarcat că există un risc ridicat ca Blue Air să nu își poată onora obligațiile financiare. Cu toate acestea, decizia a fost de a acorda împrumutul și respectiv garanția statului. Blue Air a plătit ratele împrumutului până în luna iulie a anului trecut, din august nu a mai plătit dobânda, iar din noiembrie 2021, nu a mai achitat nimic, nici, ratele, nici dobânda, nici comisioanele. Devenise destul de clar că Blue Air are dificultăți mari în a-și achita obligațiile financiare. Dar, Ministerul Finanțelor, a preluat plățile aferente ajutorului de stat, în calitate de garant. Restanțele de plată ale împrumutului sunt doar o parte a problemei Blue Air. Compania are datorii către bugetele de stat, către aeroporturi interne și internaționale, care, din declarații de presă, se înțelege că au fost eșalonate, dar și către operatori specializați. Conform unor surse de presă, datoriile totale ale Blue Air sunt de aproximativ un miliard de lei, numărul angajaților a scăzut constant în perioada pandemiei, iar din cele 32 de aeronave utilizate în anul 2019, la sfârșitul acestui an vor mai rămâne doar cinci care vor putea zbura pentru Blue Air. În plus, amenzile neplătite vor trebui și ele să fie luate în calcul. De asemenea, situația acționariatului Blue Air este destul de neclară, în sensul că se suspectează că actualul acționar a folosit compania în interes propriu. Una peste alta, statul va prelua o companie cu mari probleme, cu datorii, cu angajați puțini și demotivați și cu o flotă insuficientă pentru a produce o cifră de afaceri care să poată aduce firma pe linia de plutire. Singurul atu al companiei pare a fi sistemul complex de rute pe care îl operează în acest moment, dar care va fi dificil de conservat. 
“Berceanu susține că la propunerea actualului șef al Gărzii de Mediu au fost dezincriminate arderile ilegale de deșeuri …. 
“De ce nu sunt desecretizate contractele partidelor cu presa: Ciolacu și Ciucă, marii beneficiari ai sistemului toxic .… Independența presei din România și transparența finanțării reprezintă motive de îngrijorare pentru organismele internaționale. La nivel declarativ, liderii PSD și PNL susțin că vor mai multă transparență, dar prin acțiunile lor încurajează secretomania. …. Marcel Ciolacu, liderul partidului care primește cea mai mare subvenție din România și plătește lunar cele mai mari sume pentru promovarea în presă, nu a oferit un răspuns la întrebările Europa Liberă. Politica de secretomanie din timpul mandatului lui Marcel Ciolacu se reflectă și în încălcarea constantă a legii 544/2001 privind accesul liber la informațiile de interes public. Europa Liberă a trimis o solicitare PSD pe 25 iulie 2022 pentru a afla care este valoarea contractelor cu presa. Conducerea social-democraților nu a răspuns la ea până în prezent. Termenul legal pentru un răspuns este de 10 zile, iar dacă o instituție are nevoie să adune mai multe informații, termenul se prelungește până la 30 de zile. PSD a încălcat însă legea și nu a oferit un răspuns nici după patru luni, chiar dacă Europa Liberă a solicitat ca partidul să ofere datele solicitate. În 2021, PSD nu a dorit să ofere vreun răspuns privind site-urile care încasează bani publici de la partid. Subvențiile încasate de partide în ultimii doi ani se apropie de 500 milioane de lei. PSD și PNL au plătit pentru presă și propagandă peste 125 milioane de lei (peste 28 milioane de dolari) în intervalul 1 ianuarie 2021 – 30 septembrie 2022. PSD conduce topul cu peste 75 milioane de lei, iar PNL se apropie de 50 milioane de lei. Publicul nu a fost informat de partide ce site-uri au plătit cu sumele primite de la bugetul de stat, banii fiind publici, nu din cotizații sau donații. …. Rezervele ONG-urilor față de proiectul AEP Ovidiu Voicu, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică, implicat în procesul de dezbatere, spune că nu are ce să „iasă bun” din acest proiect. El consideră că Autoritatea Electorală Permanentă a preluat o parte 
“OP-ED De ce România trebuie să intre în Schengen acum, altfel riscă să rămână pe tușă până în 2025 …. 
