Buna dimineata intr-o zi de joi, 24 noiembrie! Valorile de temperatură vor scădea în toată țara, astfel încât în vest, centru și nord se vor apropia de normele perioadei, în timp ce în rest încă se vor situa ușor peste mediile multianuale. În regiunile intracarpatice înnorările vor fi persistente și pe arii relativ extinse va ploua. În restul teritoriului cerul va fi temporar noros și ploile izolate. La munte, la altitudini mari, vor fi ninsori și lapoviță. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări locale pe crestele montane, în sud-vestul țării și pe litoral. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 și 14 gr, iar cele minime între -2 și 7 gr. Dimineața, pe arii restrânse în centru, sud și est, se va semnala ceață. In Bucuresti cerul va fi variabil, mai mult noros seara și noaptea când vor fi posibile ploi slabe. Vântul va sufla moderat ziua, când la rafală se vor atinge viteze de până la 35…40 km/h și în general slab noaptea. Temperatura maximă va fi de 11…12 gr, iar cea minimă de 4…5 gr. Dimineața vor fi condiții de ceață.
“De ce a crescut prețul uleiului cu 50%, deși suntem cel mai mare producător de floarea soarelui din UE Preţul uleiului comestibil a fost mai mare cu 49,7% în luna august a acestui an faţă de luna august din 2021, arată datele de la Institutul Naţional de Statistică. În prezent, uleiul de floarea-soarelui, indiferent de brand, în majoritatea cazurilor, costă peste 10 lei/litru în comerţ. Chiar şi mărcile private de ulei ale retailerilor se apropie de 10 lei/litru, se arată într-o analiză ZF. Spre exemplu, uleiul de floarea-soarelui marca Proxi a retailerului Profi costă 9,5 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Cum explică marii producători de ulei acest avans în contextul în care România este cel mai mare producător de floarea-soarelui din UE? „Variaţia preţului uleiului observată în ultimele luni a fost influenţată de mai mulţi factori, dincolo de oferta şi cererea de cereale şi seminţe oleaginoase, inclusiv de inflaţie. Războiul din Ucraina a dus la limitări logistice şi aprovizionare limitată. În plus, cererea crescută şi creşterea continuă a costurilor cu energia în Europa, a costurilor de ambalare şi logistică (inclusiv combustibili) s-au tradus în costuri de producţie şi distribuţie mai mari. Toţi aceşti factori combinaţi au influenţat preţurile finale“, au răspuns reprezentanţii companiei Bunge la solicitarea ZF. Vânzările totale de ulei de consum în 2021 au fost de 1,67 miliarde de lei, conform datelor de la Euromonitor. Bunge este cel mai mare jucător din piaţa de ulei românească după cifra de afaceri de 3 miliarde de lei anul trecut. Compania are în portofoliu mărci ca Floriol, Unisol şi Raza Soarelui pentru piaţa din România şi Ulvex şi Kaliakra pentru piaţa din Bulgaria, unde exportă. După americanii de la Bunge, cu fabricile din Lehliu (judeţul Călăraşi) şi Buzău, al doilea cel mai mare jucător din piaţa uleiului este Expur, cu fabrica din Slobozia şi pe următorul loc este Prutul, cu fabrica din Galaţi. …. În funcţie de reţeaua în care este vândut, uleiul de floarea-soarelui Floriol, de exemplu, costă între 12,95 lei/litru şi 13,49 lei/litru, iar uleiul de floarea-soarelui Bunica (brand al Expur) costă 11,39 lei/litru, potrivit Monitorului Preţurilor. Avem ulei la preţ de Franţa Preţul uleiului comestibil din România este similar cu cel din Portugalia (2,6 dolari/litru) şi se apropie de cel din Franţa (3,15 dolari/litru), date aferente lunii iunie, disponibile pe site-ul companiei de cercetare şi analiză de piaţă Global Product Prices. …. În 2020, seceta a redus cu 40% producţia totală de cereale a României, până la 19 milioane de tone. Însă în 2021 România a avut o producţie record de cereale şi a obţinut peste 3 milioane de tone de floarea-soarelui, situându-se pe primul loc în UE, conform datelor de la Eurostat. …. Cel mai exportat produs alimentar Pe lângă faptul că-şi asigură producţia internă, în 2021, România a exportat grăsimi şi uleiuri animale sau vegetale în valoare de 1,5 miliarde de euro, acesta fiind şi cel mai exportat produs alimentar, conform datelor de la INS. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Ce se întâmplă cu taxele din 2023, după modificările Parlamentului / 6 noutăți: de la dividende, la impozitul pe proprietate …. 1. Impozitul pe proprietate nu se mai mărește din 2023 și scutiri pentru clădirile eficiente energetic Una dintre principalele modificări vizează impozitele pe proprietate, care ar fi urmat să crească de câteva ori, prin introducerea grilei notarilor. Practic, s-au respins modificările adoptate de Senat și au rămas în vigoare cele din varianta inițială, cea adoptată de Guvern și publicată în Monitorul Oficial. Singura noutate ține de prorogarea termenului. Astfel, în loc să se aplice grila notarilor din 2023, ar urma din 2025. Mai e până atunci și probabil vom avea o altă decizie. …. 2. Clarificări privind dividendele interimare Mulți antreprenori și experți în fiscalitate nu știau ce se va întâmpla cu dividendele interimare distribuite deja în 2022, având în vedere că de la 1 ianuarie 2023 impozitul crește de la 5% la 8%. Ei bine, s-a venit cu o clarificare. Astfel, pentru cele distribuite în cursul anului, impozitul rămâne 5%. Singura diferență este cea legată de trimestrul IV din 2022, care se vor distribui în 2023, pentru care se va aplica o cotă de 8%. …. 3. Consultanții fiscali vor beneficia și din 2023 de regimul microîntreprinderilor O modificare a Ordonanței se referă și la consultanții fiscali, care vor putea să beneficieze și din 2023 de regimul microîntreprinderilor. Este vorba despre Activități de contabilitate si audit financiar, consultanță în domeniul fiscal. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENŢEI Presiune concurenţială scăzută în sectorul gazelor naturale Condiţiile de concurenţă în sectorul gazelor naturale s-au alterat pe parcursul anului 2022, potrivit Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, se arată în Raportul Consiliului Concurenţei pentru anul 2022. “Pe baza Indicelui Agregat de Presiune Concurenţială, pe care îl calculăm în fiecare an, am observat o intensificare, în anul 2022, a concurenţei în industria transportului rutier de mărfuri şi chiar a sectorului asigurărilor auto, însă şi o alterare a condiţiilor de concurenţă în sectorul gazelor naturale. Industria gazelor naturale şi a energiei electrice continuă să fie subiectul principal al dezbaterilor zilnice. Perturbările majore din aceste două sectoare sunt cauzate de factori externi, precum limitarea livrărilor către Europa de gaze din Rusia, incertitudinea privind războiul din Ucraina şi creşterea preţului certificatelor de emisii de CO2. Efectul acestor factori, în sensul creşterii preţurilor atât pe piaţa gazelor naturale, cât şi a energiei electrice, a fost accentuat şi de scăderea ofertei interne: o producţie mai scăzută atât de gaze naturale, cât şi de energie electrică“, susţine, în preambulul documentului citat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei. …. În partea de jos a clasamentului întocmit de Consiliul Concurenţei se observă o scădere, faţă de anul precedent, a presiunii concurenţiale în ceea ce priveşte producţia gazelor naturale – 46%, respectiv o uşoară creştere pe sectorul producţiei şi comercializării cimentului – care îşi păstrează, totuşi, ultima poziţie cu 30,6%. …. În aceste condiţii, consumatorii din România s-au confruntat pe parcursul anului 2022 cu o creştere accelerată a preţurilor bunurilor de consum, care potrivit Consiliului Concurenţei are la bază patru factori principali: 1. Creşterea costurilor de producţie ale companiilor (dată fiind majorarea semnificativă a cotaţiei materiilor prime pe pieţele internaţionale); 2. Eliberarea cererii reprimate în perioada pandemică după ridicarea restricţiilor şi creşterea creditării; 3. Politicile publice expansioniste ce au susţinut activitatea economică în perioada pandemică însă care au stimulat presiunile inflaţioniste; 4. Majorarea preţurilor bunurilor importate (importul de inflaţie din ţările partenere). …. De asemenea s-a mai constatat că, la nivelul anului 2020, întreprinderile care respectau condiţia de capital propriu, adică 66% din totalul întreprinderilor, realizau aproximativ 91% din cifra de afaceri totală a celor 785.000, însă deţineau doar 8% din totalul datoriilor cumulate la finalul anului 2020. În contrapartidă, întreprinderile care nu îndeplineau condiţia de capital propriu (34%) deţineau 92% din totalul datoriilor sectorului şi 9% din totalul cifrei de afaceri. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Lucian Croitoru: Ar trebui înțeles că inflația este o politică. Guvernele au crescut permanent datoriile și s-a ajuns la un fel de Catch-22, cu singura ieșire prin inflație …. Deficitul bugetar a fost de 8-10% din PIB în primii ani de după criza financiară și de 15-17% în 2020 și 2021 în timpul pandemiei COVID-19. Doar în 2015 a fost deficitul sub 3% din PIB. Datoria publică a sărit de la circa 60% din PIB înainte de criza financiară din 2008 la 105% din PIB înainte de pandemie și până la un vârf de 132% din PIB anul trecut. În Europa datoria publică a avut o traiectorie similară – spre exemplu în Italia a crescut de la 106% la peste 150% -, singura țară mare care a reușit să țină în frâu relativ cheltuielile publice fiind Germania. ”Banca centrală a primit de la guverne independența să administreze unul sau mai multe instrumente pentru a atinge o țintă de inflație, dar guvernele nu au plecat niciodată din business-ul acesta. S-a dat un anumit lanț, dar celălalt capăt e în mâini sigure. Și pot produce inflație câtă vreme datoriile cresc mai repede decât crește ritmul surplusurilor reale, discountate pe un orizont rezonabil”, spune economistul. Politica guvernelor nu este singura care a apăsat pe pedala inflației, după cum explică Croitoru. În acest moment societatea în ansamblu este orientată spre o politică favorabilă inflației. ”Cred că societatea s-a transformat într-un fel în care, practic, chiar dacă guvernele nu ar vrea să producă inflație, se exercită un fel de presiune în acest sens. Și cred că societatea are patru trăsături care modelează comportamentele spre inflație, le pot accelera sau le pot tempera. Una este cea referitoare la rolul redistribuirii, a doua este cea referitoare la piața muncii, a treia este cea referitoare la concepția noastră despre cine este mai important – mediul social sau mediul înconjurător și dacă nu cumva ar trebui să le facem egale -, și patru, această independență a băncii centrale, în sensul că politicul a înțeles să transfere către o instituție independentă această problemă, pentru că, ca orice bețiv trebui să stea departe de sticlă ca să fii sigur că nu bea”, spune Croitoru. …. ”Până în 2008 au existat niște concepții care au pus redistribuirea la un rol important în societate, dar nu au exacerbat-o. Însă, treptat, guvernele au ajuns cu niște ponderi ale cheltuielilor foarte mari în PIB și venituri fiscale foarte mari, astfel că, practic, a ajuns într-o situație în care a avut o singură ieșire pentru a-și satisface politicile acestea, creșterea permanentă a îndatorării. Și crescând permanent îndatorarea a ajuns și la datorii foarte mari, astfel că este într-un fel de Catch-22 și singura ieșire dintr-o astfel de situație este o politică a inflației, pentru că ea erodează în termeni reali datoriile. Dar de aici încolo e greu să te muți în orice direcție. ….” Integral: https://www.profit.ro
“Europa va fi cea mai afectată de încetinirea creșterii economice la nivel mondial, consideră OCDE Economia globală ar trebui să evite o recesiune anul viitor, dar cea mai gravă criză energetică din anii 1970 va declanșa o încetinire bruscă a creșterii economice, Europa fiind cea mai vulnerabilă economic, a spus Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, notează Reuters. Organismul a adăugat că combaterea inflației ar trebui să fie prioritatea principală a factorilor de decizie. Perspectivele la nivel național variază foarte mult, deși economia Marii Britanii ar urma să fie în decalaj față de celelalte mari economii, a declarat marți OCDE. Organismul estimează că creșterea economică mondială va încetini de la 3,1% anul acesta, puțin mai mult decât a prevăzut OCDE în proiecțiile sale din septembrie, la 2,2% anul viitor, înainte de a accelera la 2,7% în 2024. …. OCDE a afirmat că încetinirea globală a lovit economiile în mod inegal, Europa ducând greul, deoarece războiul din Ucraina lovește mediul de afaceri și provoacă o creștere a prețului energiei. Acesta a estimat că economia zonei euro în care sunt 19 țări va crește cu 3,3% în acest an, apoi va încetini la 0,5% în 2023, înainte de a se redresa pentru a se ridica cu 1,4% în 2024. Aceasta a fost puțin mai bună decât în perspectiva OCDE din septembrie, când a estimat o creștere de 3,1% anul acesta și 0,3% în 2023. …. Chiar și în Europa, perspectivele au fost divergente. Economia franceză, care este mult mai puțin dependentă de gazul și petrolul rusesc, este prognozată să crească cu 0,6% anul viitor. Italia a înregistrat o creștere de 0,2%, ceea ce înseamnă că sunt probabile câteva scăderi trimestriale. În afara zonei euro, economia britanică este prognozată să scadă cu 0,4% anul viitor, deoarece se confruntă cu creșterea ratelor dobânzilor, creșterea inflației și încrederea slabă a investitorilor. Economia Statelor Unite ar urma să reziste mai bine, creșterea fiind prognozată să încetinească de la 1,8% în acest an la 0,5% în 2023 și să crească la 1,0% în 2024. OCDE anticipase anterior o creștere de doar 1,5% în acest an în cea mai mare economie a lumii. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Comisia Europeană consideră că sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru 17 state membre, inclusiv România … Comisia Europeană a lansat, marţi, ciclul de coordonare a politicilor economice din cadrul semestrului european 2023, potrivit Agerpres. Pachetul se bazează pe previziunile economice din toamna anului 2022, care au arătat că, după un prim semestru puternic, economia UE a intrat într-o fază mult mai dificilă. Deşi măsurile de politică rapide şi bine coordonate din timpul pandemiei de COVID-19 dau roade, consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia constituie provocări multiple şi complexe pentru UE. Preţurile record la energie, ratele ridicate ale inflaţiei, deficitele de aprovizionare, creşterea nivelului datoriei şi creşterea costurilor îndatorării afectează activitatea întreprinderilor şi erodează puterea de cumpărare a gospodăriilor. Aceste provocări necesită acţiuni coordonate pentru a asigura o aprovizionare cu energie adecvată şi la preţuri accesibile, pentru a menţine stabilitatea economică şi financiară şi pentru a proteja gospodăriile şi întreprinderile vulnerabile, menţinând în acelaşi timp sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, sunt necesare acţiuni rapide pentru a stimula creşterea potenţială şi crearea de locuri de muncă de calitate şi pentru a realiza tranziţia verde şi tranziţia digitală. Coordonarea politicilor economice prin intermediul semestrului european va ajuta statele membre să atingă aceste obiective prin stabilirea de priorităţi şi prin furnizarea de orientări clare şi bine coordonate în materie de politici pentru anul următor. Printre documentele prezentate marţi de executivul comunitar se numără şi “Raportul privind mecanismul de alertă”, un exerciţiu de examinare în vederea detectării riscurilor privind potenţiale dezechilibre macroeconomice. Raportul identifică statele membre pentru care sunt necesare bilanţuri aprofundate pentru a evalua dacă acestea sunt afectate de dezechilibre care necesită măsuri de politică. …. “În România, îngrijorările cu privire la sustenabilitatea externă şi deficitul guvernamental continuă să se agraveze. Deficitul de cont curent s-a adâncit în 2021 şi o nouă creştere este în derulare. Deficitul guvernamental s-a îmbunătăţit şi este preconizat să continuă să se reducă, dar rămâne unul ridicat…La precedenta procedură de dezechilibru macroeconomic, Comisia a derulat o analiză amănunţită şi a ajuns la concluzia că România se confruntă cu dezechilibre macroeconomice. În acest an, Comisia consideră oportun să examineze persistenţa dezechilibrelor într-un bilanţ aprofundat pentru România”, se arată în documentul executivului comunitar. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Eșecul MCV în România, cum s-a adaptat bacteria la antibiotic. Noua putere ….. După 15 ani de monitorizare, MCV nu mai conta decât prin legătura de facto cu Schengen. Altfel devenise o formalitate. Ultimele sale momente de glorie au fost în 2017-2018, când însă majoritatea celor din stradă nu justiție și principii voia, de fapt, după cum am descoperit mai târziu. Ci doar ca Dragnea să fie la pușcărie. Cât a putut să facă în 15 ani, MCV a făcut pentru justiție și nu trebuie să uităm totuși de unde am plecat. Mai mult nu avea cum, pentru că în toți acești ani marele său eșec a fost că antiJustiția s-a adaptat mereu, ca bacteria la antibiotic, și a creat noi căi de atac, nu doar dincolo de politic, dar cu mult mai perverse, complexe și letale. Am mai spus-o, asaltul asupra Justiției nu mai e pur politic. Politicul și-a făcut deja treaba cu CCR care a distrus legislația și instituțiile. Ca dovadă, ultima opinie a Comisiei de la Veneția constată că nu există ingerințe politice în activitatea DNA. Deci ceea ce vedem e ceea ce mai poate anticorupția românească după măcelul „constituțional”. Iar chestiunea prescripției a pus bomboana pe colivă. Nu mai e mare lucru de făcut. Mai pică numai cei excesiv de fraieri. MCV nu a putut împiedica nimic din toate acestea. Așa cum noul mecanism, general aplicabil, Rule of Law, nu va putea împiedica răul pe care au potențial să îl facă noile legi ale Justiției. Nu are cum să ajungă la el. Pe undeva, raportul MCV sugerează în ce direcție ar trebui să ne uităm: „O ultimă chestiune imediată va fi capacitatea viitorului Consiliu Superior al Magistraturii de a contribui la elanul reformei, iar Guvernul României și-a exprimat încrederea în capacitatea acestui Consiliu de a da un nou impuls în materie de transparență și responsabilitate”. Asaltul asupra Justiției este acum unul din interiorul sistemului, din partea unui pol de putere creat în complicitate cu politicul, pol care și-a construit prin noile legi ale Justiției o putere totală prin care va controla întreg sistemul piramidal feudalizat. Am explicat deja pe larg mecanismul (aici): actuala majoritate din CSM s-a asigurat că va controla viitoarea majoritate din secția de judecători, care va intra în mandat la 1 ianuarie. Aceeași majoritate s-a asigurat de feudalizarea sistemului prin amendamentele aduse proiectelor inițiale ale Legilor Justiției. Președinții de instanțe au devenit Dumnezei, mai ales cei ai Curților de Apel, își numesc aproape integral colegiile de conducere, pun judecătorii în ce secție vor. …. Așa arata puterea absolută. Cum va lupta Rule of Law cu ea? Va tăia fondurile CSM? Da, monitorizări, ajustări, PNRR, dar concret, ce va face CE cu ele în mână? Va cere politicului să treacă peste voința „garantului constituțional al independentei Justiției”, peste reprezentantul legal și ales al magistraților? După ce în cazul legilor lui Dragnea a reproșat politicului exact că a trecut peste CSM? După ce Comisia de la Veneția a salutat entuziast că numirea conducerii ÎCCJ este exclusiv atributul CSM? Vom vedea. Ce a făcut actuala majoritate din CSM cu Justiția în cei 6 ani de mandat care se încheie în ianuarie? Cât de mult rău a putut: hărțuirea magistraților, înfruntarea pe față cu principiile europene, popularea ÎCCJ numai cu fidelii săi, validarea tuturor nenorocirilor făcute de politic și CCR, ba chiar conceperea unora dintre ele, cele la care pe politic nu-l ducea capul. Cu puterea totală viitoare oare ce va face CSM? Pentru cine dorește, dna Savonea și-a exprimat clar viziunea în interviul la final de mandat ca membru ales în CSM. Aș zice că e un cuțit înfipt triumfător în masă. …..” Integral: https://spotmedia.ro
“Cartea dezamăgirilor. Sau o pseudo-recenzie …. În primul rând, cartea asta se numește în realitate ”USR: Nașterea și patologiile unui partid. Mărturii din culise” și e coordonată de Dan Lungu și Anca Goja. Nu e o lucrare de știință politică și nici de sociologie politică, dar e un material extrem de folositor pentru înțelegerea mai exactă a cel puțin o parte din spectrul politic românesc. E o culegere de mărturii ale unor foști membri USR – unii mai importanți și mai cunoscuți publicului larg (precum Goțiu sau Lungu), alții apăruți meteoric pe scena politică, ca subiecți ai scandalurilor din USR (precum Vlad Teohari sau Olimpia Ardelean), alții marginali chiar și în partid. … Marea majoritate a martorilor declară că nu au mai făcut politică, iar dacă au avut inițiative politice înainte de USR ele au venit pe fondul dezamăgirii originare față de statul român (și a restului societății y compris). Și tocmai pentru că nu făcuseră politică s-au aruncat în USR cu toată energia primei iubiri, cereau mult tocmai pentru că ofereau mult. Doar că nici o bună parte din societate și nici o bună parte din partid nu aveau nevoie neapărat de ”iubirea” lor. Dar cel mai important din carte nu sunt neapărat mărturiile (deși unele sunt savuroase precum cea a lui Dragoș Moldovan din Maramureș, a cărui mărturie pare un denunț și un autodenunț), ci ce se desprinde din ele. …. USR s-a dorit a fi un partid ”altfel”, un partid mai degrabă orizontal bazat pe voluntariatul membrilor de a duce mesajul său în mase. Iar mesajul era simplu: ”Noi am venit să vă salvăm de puterea coruptă din România”, ”nu știm exact cum se poate face asta, dar împreună putem să facem o țară diferită, mai bună și mai dreaptă”. ….. Avem deci rezolvarea primului secret al lui Polichinelle: cei mai mulți membri s-au înregimentat în USR nu ”pentru”, ci ”împotrivă”, păstrând tendința politică românească de după 1992: cea a votului negativ. De altfel și martorii amintesc recurent antipatia față de PSD și pesediști (mai ales cei din afara cercului bucureștean) și că perioada cea mai bună a partidului (din punctul de vedere al recrutării de noi membri și suporteri) a fost aceea cât Liviu Dragnea își îngropa propriul partid. Spunea Alexandru Paleologu prin anii ”90 că în România de după Revoluție nu s-au constituit mai multe partide (multipartitism) ci mai multe partide comuniste și totdeauna i-am dat dreptate. …. Majoritatea acestor curente, despre care vorbesc și martorii din carte, au fost la fundamentul noului USR, căruia i s-au mai permis să li se alăture cei care fuseseră la M10, Forța Civică sau PNȚcd. … Unul dintre martori pretinde că a existat un plan malefic al dreptei USR-iste să preia partidul repede ca să-i dea traseul cunoscut și astăzi: ”N-am reușit de data asta, dar sigur reușim data viitoare să-i luăm partidul lui Nicușor”. Omul era unul dintre tehnocrații din Guvernul Cioloș. (pag 151). Și alți martori sunt încredințați de existența unei cabale a dreptei USR-iste (Mihai Goțiu, Andreea Talmazan ș.a) împotriva USR-ului nicușorist și progresist, iar această cabală era condusă de Cristian Ghinea: ”Când în mai 2018 am auzit de la o persoană în care am mare încredere că Ghinea este plasat în USR pentru a-l duce pe tavă pe Cioloș, am simțit că mă scufund într-un hău” (pag 47). De altfel, personajul cel mai detestat al acestei cărți – the villain – este, fără îndoială, Cristian Ghinea. Drulă, Barna, Stelian Ion sau Seidler sunt creditați de la inteligență la stupiditate, de la profesionalism la habarnism, dar nu li se reproșează reaua credință, ceea ce i se reproșează cu supra de măsură lui Ghinea, văzut ca un adevărat mastermind al preluării ostile a partidului și apoi al distrugerii acestuia. Preluarea partidului prin forțarea demisiei lui Nicușor Dan a fost resimțită de martori nu neapărat ca un lucru rău, la început. Nici pe Nicușor nu îl creditau cu prea multă înțelepciune politică (de altfel, nici pe Cioloș, motivul real al îndepărtării lui Nicușor), dar ceea ce au simțit aproape de la bun început a fost schimbarea structurii partidului și verticalizarea lui. Cartea ne prezintă un partid autoritar în structura sa esențială bazat pe o multitudine de reguli aparent imuabile (dar care sunt ușor transgresate de conducerea politică de câte ori e nevoie), un partid care vorbește societății despre anticorupție, dar care în interior se structurează pe grupuri al căror scop este (ca și în cazul celorlalte partide) doar să se atașeze la resursele statului și ale administrației centrale sau locale pentru a se îmbogăți oneros ei și propria clientelă politică. În special, ne arată martorii, liderii din țară (precum Cosette Chichirău sau Vlad Duruș) sau cei de la centru și-au construit încă de la început ”curți” pe care și le-au asigurat cu venituri, cu funcții (atunci când a fost cazul) și cu avantajele politice care decurg de apropierea de leader. …. Descrierea făcută de toți martorii, dar și ceea ce știm deja de șase ani de când există USR este că acest partid este un partid de tip clică, a cărui conducere nu s-a sfiit să dea afară membri, să schimbe rezultatele alegerilor sau chiar să le pervertească, atunci când nu le-a convenit (vezi cazul lui Vlad Teohari), să-i persecute pe cei care i-au arătat goliciunea împăratului (cazul Olimpia Ardelean) sau chiar să își forțeze președintele ales de partid să demisioneze atât din funcție, cât și din partid (mă refer atât la Nicușor Dan, cât și la Dacian Cioloș). ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Generalul american Ben Hodges: Lui Putin nu ar trebui să i se permită să negocieze, iar Ucraina trebuie lăsată să câștige războiul pe câmpul de luptă Occidentul și întreaga lume ar trebui să se obișnuiască cu ideea ca Ucraina să câștige războiul împotriva Rusiei nu prin negocieri, ci luptând pe câmpul de luptă, este de părere fostul comandant al trupelor americane în Europa, generalul în retragere Ben Hodges, potrivit Newsweek. …. Hodges consideră că Ucraina va câștiga războiul „pe stil vechi – pe câmpul de luptă” și a adăugat că presiunea de a negocia vine din partea unor oameni care nu înțeleg Moscova, mai ales în contextul în care cea mai recentă hartă a războiului arată că forțele ucrainene au eliberat jumătate din teritoriul ocupat de ruși. Miercurea trecută, secretarul american Apărării, Lloyd J. Austin, și Mark Milley, șeful Statului Major Interarme, au ținut o conferință de presă pentru a prezenta o actualizare a situației războiului din Ucraina. Milley a reiterat poziția sa în ceea ce privește negocierea Ucrainei cu Rusia, spunând: „Ar putea exista o activitate intensă în timpul iernii, dar, în mod obișnuit, din cauza vremii, operațiunile tactice vor încetini un pic. Președintele Biden și însuși președintele Zelenski au spus că va exista o soluție… politică”. Milley a adăugat: „Președintele Statelor Unite a fost foarte, foarte clar pentru noi: depinde de Ucraina să decidă cum și când sau dacă negociază cu rușii, iar noi vom continua să îi sprijinim atât timp cât va fi nevoie.” ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Chiriaș din Cluj evacuat după ce proprietarul și-a luat câine și-i trebuia cușca înapoi Criza de pe piața imobiliară din Cluj se adâncește pe măsură ce numărul locuințelor disponibile pe piață scade iar cele care mai sunt au chirii din ce în ce mai mari. La asta se adaugă și faptul că mulți clujeni proprietari de locuințe s-au îmbogățit și acum își permit să aibă grijă și de un câine sau pisică, ceea ce reduce opțiunile pentru studenți și alți șomeri care caută o locuință în Cluj. …. „Nu pot să țin câinele cu mine în casă, că e labrador, e mare, a trebuit să renunț la garsoniera din curte pe care o închiriam. Asta e, pierd 500 de euro pe lună, dar câinele îmi aduce mult mai multe bucurii”, s-a justificat proprietarul…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“Românii răsuflă uşuraţi până în 2025: Camera Deputaţilor a aprobat astăzi Ordonanţa de Urgenţă privind plafonarea preţului la energie, stabilind un preţ maxim de 1,3 lei/kWh pentru consumul lunar depăşeşte 255 kWh şi tarife reduse….”
https://www.zf.ro/companii/energie/romanii-rasufla-usurati-pana-2025-camera-deputatilor-aprobat-astazi-21345943
https://www.g4media.ro/ultima-ora-daniel-david-universitatea-babes-bolyai-va-reanaliza-teza-de-doctorat-a-ministrului-lucian-bode-dupa-ancheta-emiliei-sercan-referitoare-la-un-plagiat-de-cel-putin-185-mult-mai-mult-deca.html
🙂 🙂 🙂 savantii si universitatile Romaniei…
https://pressone.ro/exclusiv-probele-care-demonstreaza-ca-ministrul-de-interne-lucian-bode-a-plagiat-cel-putin-185-din-teza-sa-de-doctorat-si-nu-doar-295
Le-a plasat-o Sercan direct in freze.
Urmeaza si tezele savantului de la aparare, sau a celorlalti membrii de guvern, sparlamentari, generali, etc care zic ca-s “doctori”?
A propos de „negocierile” cu Austria pe tema Schengen: eu cred că austriecii joacă la cacealma, îi sperie pe pseudo-negociatorii noștri care, pe sub masă, le mai aruncă ba un colț de codru sub formă lemnoasă, ba… dar cine mai știe ce? Că România e avută și în bogății și în prostie.
Din pacate! 🙁