Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 31 martie! Temporar vor fi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, local în jumătatea estică a Munteniei și în vestul și sud-vestul Olteniei, cu viteze în general de 40…50 km/h. De asemenea, va ploua în majoritatea regiunilor și pe alocuri se vor mai acumula cantități de apă de 10…25 l/mp. La munte, la altitudini mai mari de 1600 m, vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare. Meteorologii  au transmis o informare privind intensificări ale vântului, ploi moderate cantitativ și ninsori la munte. Bucuresti: 14/7 gr.C.

“România are spitale curate doar pe hârtie. În realitate, infecțiile nosocomiale omoară și copii, iar medicii ascund cazurile „Investiții finalizate, sănătate amânată”, partea I. Sute de milioane de euro ne-a alocat UE prin PNRR pentru sistemul sanitar, iar autoritățile nu au depus proiecte, sau atunci când au făcut-o, au creat condiții pentru licitații cu dedicație. Revoltător e că în spitalele unde s-a cumpărat aparatură de zeci de milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, au căzut victime ale infecțiilor copii. Mergem azi la Iași, locul de unde șapte familii și-au luat copiii acasă în sicrie. O lecție dură pentru un sistem sanitar care își caută de prea mult timp vindecarea. Și totuși, oficial, în România avem cele mai curate spitale din Europa. Suntem pe primele locuri privind combaterea infecțiilor nosocomiale depistate în unitățile sanitare.  …. În realitate, ascundem gunoiul sub preș. Media europeană e de 6-7% din totalul pacienților internați. Și nu pentru că sunt neglijenți, ci pentru că raportează numărul real de cazuri. În secțiile de spital nu sunt respectate procedurile, echipamentele achiziționate rămân nefolosite, iar aparținătorii nu respectă nici ei regulile, ceea ce transformă întregul sistem într-o bombă cu ceas. ….Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Cel puțin dublă față de cât se raportează. O investigație în mai multe spitale din România arată același tipar: milioane de euro investite în echipamente și modernizări care nu funcționează sau sunt folosite greșit, proceduri ignorate, infecții ascunse și licitații contestate pentru caiete de sarcini restrictive, care au favorizat anumiți furnizori. La Iași, aparatura destinată prevenirii infecțiilor nu a împiedicat o tragedie în care au murit copii, iar controalele au scos la iveală nereguli grave.  La Călărași, un proiect european ridică semne de întrebare: lucrări recepționate cu lipsuri și spații care nu permit evacuarea pacienților în caz de incendiu. Cam peste tot aceeași problemă: reguli pe hârtie, dar nu și în realitate, cu riscuri directe pentru pacienți.  Roboți, nebulizatoare, tot felul de echipamente sunt azi în proprietatea spitalelor după o investiție a Uniunii Europene prin PNRR care a alocat 150 de milioane de euro ca să scadă rata infecțiilor. Anul trecut, la Iași, s-a scris o poveste din care ar trebui să învețe tot sistemul sanitar. În secția de Terapie Intensivă, mai mulți copii s-au prăpădit din cauza unei bacterii care s-a răspândit rapid de la unul la altul din cauza neglijentei personalului medical, conform unui raport. …..Cum a fost posibil ca acești copii să fie infectați cu o bacterie periculoasă în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfânta Maria din Iași, în condițiile în care în 2024 aici a fost cumpărată aparatură în valoare de 50 de milioane de lei, destinată combaterii infecțiilor nosocomiale. Raportul Corpului de Control al ministrului Sănătății vorbește despre neglijență și despre nerespectarea procedurilor la intrarea în secție.  …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Licitații cu dedicație și spitale ”modernizate” unde pacienții nu pot fi scoși cu patul din saloane ”Investiții finalizate, sănătate amânată” – partea a III-a. Licitații cu dedicație – o expresie intrată în folclor de ani de zile. Am văzut anchete penale, am aflat detalii despre cum se poate favoriza o firmă sau alta, există și condamnări. ,,,,Ministerul Sănătății anunța, în mai 2024, că 116 spitale din țară vor primi aparatură de laborator, că unele unități vor fi reorganizate și că sălile de operație vor fi modernizate pentru reducerea infecțiilor. Pentru aceste investiții erau alocate 1,6 miliarde de lei. Mergem la Călărași. Consiliul Județean a atras, pentru spital, fonduri PNRR de 6,75 milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale și digitalizare, precum și încă 10 milioane de euro pentru renovarea corpurilor F, G și H. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, proiectul apare realizat în proporție de 9%, în condițiile în care lucrările trebuie recepționate până la 31 august. …. În documentația tehnică a proiectului finanțat prin fonduri europene, secția de ortopedie este tratată ca spațiu cu funcțiuni apropiate terapiei intensive, cu instalații de fluide medicale, ventilație controlată și sisteme de siguranță pentru incendiu și oxigen. Caietul de sarcini prevede uși glisante pentru aceste spații, necesare pentru funcționarea instalațiilor și pentru menținerea condițiilor de siguranță.  Pe hârtie, proiectul european vorbește despre siguranță, instalații moderne și protecția pacienților în situații critice. În realitate, într-o secție unde ar trebui să funcționeze ca o zonă de terapie intermediară, un pacient nu poate fi scos cu patul pe hol. În caz de incendiu, asta nu mai e o problemă tehnică. E o problemă de viață și de moarte ….La Neamț, intervenția a fost îngreunată de condițiile din spațiu și de dificultatea de a evacua pacienții conectați la aparate, ceea ce a dus la moartea a 10 bolnavi. …. Licitatia pentru atribuirea celor 5 loturi cu aparate destinate prevenirii și combaterii infecțiilor nosocomiale a stârnit pasiuni în rândul companiilor din domeniu. Medist SRL, unde acționar este fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, proaspăt eliberat din închisoare unde a stat un an și câteva luni pentru că ar fi luat o mită de milioane de euro pentru derularea unor contracte în domeniul feroviar. …. Firma fondată de acesta, unde acționari sunt acum fiul și fosta soție, a contestat licitațiile pentru trei loturi la CNSC, reclamând că caietele de sarcini au fost scrise cu dedicație pentru o anumită firma. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor le-a dat dreptate, iar licitația s-a reluat. Consultantul care a scris caietul de sarcini este Romactiv Business Consulting, firma cu cele mai multe contracte încheiate cu autorități publice la nivel național. Odată cu lansarea PNRR, cifra de afaceri a companiei s-a dublat într-un an. Medist, alături de Novointermed, susțin în plângere că în caietul de sarcini au fost copiate specificațiile tehnice din broșura unui aparat adus în țară de o singură firmă. ,,,,Pentru fiecare caiet de sarcini, consultantul a încasat 150.000 de lei. Am comparat mai multe documente pe baza cărora se atribuie licitațiile și am avut senzația că parcurg același text, rescris de mai multe ori cu alt antet. …. EPPO a comunicat joi că opt persoane sunt inculpate pentru o fraudă de 9 milioane de euro în achiziția de echipamente medicale în timpul pandemiei. În 2020 și 2021, a fost constituită o rețea infracțională care a manipulat achizițiile publice de măști, dezinfectanți și alte materiale medicale pentru spitale, școli și alte instituții locale, în scopul favorizării unor furnizori prestabiliți, considerați parte a schemei, iar 29 de proiecte au fost atribuite companiilor din grup, care au folosit două firme de consultanță, și ele inculpate, pentru a redacta aplicațiile și a elimina concurența. Toată aparatura, în valoare de 150 de milioane de euro, vândută spitalelor din România e inutilă dacă nu e pusă în slujba bolnavilor. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Ce se întâmplă în unele spitale din România. Concluziile unui audit care subliniază cu tușe groase bolile sistemului sanitar Materiale sanitare expirate, depozitate necorespunzător. Medici numiți în funcții de conducere fără concurs sau temei legal, care au căzut testul celor mai elementare întrebări despre cum ar trebui pacienții să fie protejați de infecții. Acestea sunt concluziile unui audit care subliniază cu tușe groase bolile sistemului sanitar. Am citit raportul Corpului de Control, iar atitudinea asistentului de mai devreme era uzuală în spital. De aceea medicii ATI și epidemiologi au fost amendați. Și spitalul a primit o sancțiune de 50.000 de lei. Raportul arată că recomandări vechi nu au fost puse în aplicare, că nu există o evidență clară a pacienților infectați și că măsurile urgente pentru limitarea focarului nu au fost luate. În secția de terapie intensivă, regulile de bază nu puteau fi respectate în practică: lipsă de chiuvete, materiale depozitate necorespunzător, aparatură ținută pe holuri, produse expirate folosite. Planurile de prevenție erau incomplete, protocoalele nu acopereau bacteria care a făcut victime, iar personalul nu era instruit corect. Primul caz a fost declarat pe 8 august 2025, dar infecția a continuat să apară în zilele și săptămânile următoare, fără ca răspândirea ei să fie limitată eficient. .….” Integral: https://stirileprotv.ro/

“VIDEO „Acciza nu e ceva sfânt de care statul nu se poate atinge”. Ce poate face România în fața crizei carburanților și care sunt cele mai mari vulnerabilități ….

• Eugenia Gușilov spune că măsurile adoptate până acum de guvern nu vor ajuta prea mult pentru că „adaosul cel mai mare la prețul combustibililor este al statului român, prin accize și TVA”: „În România avem această situație ciudată în care TVA-ul se aplică la acciză”.
• În Spania, TVA pe carburanți s-a redus de la 21% la 10% și a fost suspendată acciza pentru o anumită perioadă. Este unul dintre exemplele de măsuri adoptate de țările europene, pe care România l-ar putea urma, spune experta în energie.
• „În ceea ce privește gazul, România stă mai bine pentru că 70% este acoperit din producția internă”, mai explică Eugenia Gușilov.

…..Măsura nu ne va ajuta, pentru că nu acolo este localizată problema, ci la adaosul practicat de statul român, care este de 100%. Deci dacă un litru de benzină sau motorină costă 4 sau 4,5 lei, iar adaosul statului sub formă de acciză, pe de o parte, și de TVA care se aplică și la acciză, este tot de 4,5 lei, deci adaosul cel mai mare este al statului român. .….” Integral: https://hotnews.ro/

“Expert: „E o prostie ce se întâmplă”. Vor economisi românii, în realitate, după Ordonanța privind prețul la combustibil ANALIZĂ  …. „Nu cred că măsura de plafonare a Guvernului va da roade. Dacă aș fi ministru, probabil aș reduce TVA-ul sau accizele. Ulterior, statul ar trebui să intensifice controalele, pentru a se asigura că prețurile scad în mod real după aplicarea acestei măsuri și că nu apar speculații. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece marile companii, precum OMV și Rompetrol, au avut oameni plasați în ministere, existând mai multe cazuri despre care presa a relatat în trecut”, a transmis acesta. De asemenea, expertul în energie insistă asupra ideii că firmele din sector ar trebui să respecte obligațiile privind constituirea de stocuri, iar instituțiile statului să intervină ferm atunci când există suspiciuni de nerespectare a legii. Păcuraru își structurează punctul de vedere în jurul ideii că unele dintre instrumentele invocate frecvent în discursul public, precum rezervele strategice, sunt adesea înțelese sau folosite într-un mod care, în opinia sa, nu corespunde destinației lor reale. „În primul rând, pentru a evita repetarea acestei situații, firmele ar trebui obligate să își constituie rezerve. Există deja legislație în acest sens, însă nu se observă că ar fi respectată corespunzător. Companiile au obligația să mențină anumite stocuri, iar instituțiile de control ar trebui să verifice acest lucru și să își îndeplinească atribuțiile prin anchete și controale. În al doilea rând, niciun ministru nu ar trebui să mai invoce rezervele strategice, deoarece acestea sunt destinate exclusiv armatei, pentru situații de război. E o prostie ce se întâmplă, ele nu ar trebui incluse în calcule sau discuții privind crizele curente, deoarece sunt proprietatea statului român, dar au o destinație clară: utilizarea de către armată în caz de conflict. În al treilea rând, în mod normal, România nu ar trebui să ajungă într-o astfel de situație. Țara nu importă petrol din zona Golfului, iar contractele sunt încheiate pe termen lung. Dacă ANAF și Consiliul Concurenței și-ar îndeplini atribuțiile și ar controla companiile atunci când prețurile cresc, iar autoritățile ar verifica respectarea legislației privind constituirea rezervelor, România nu ar trebui să se confrunte cu o astfel de problemă”, a conchis Cosmin Păcuraru. …..”” Integral: https://ziare.com/

“De la Mircea cel Bătrân la Ilie Bolojan: lunga și neterminata reformă a județelor României  Pe scurt

• Jumătate dintre orașele României sunt orașe doar cu numele: nu au spitale sau maternități și nu ating nici măcar pragul legal minim de 10.000 de locuitori.
• Administrația locală din România anului 2026 funcționează după o hartă trasată de Ceaușescu în 1968, gândită pentru un stat comunist centralizat.
• În 36 de ani de democrație, nimeni nu a reușit s-o schimbe, în ciuda promisiunilor. Dar în câteva colțuri de țară, reforma a început deja – de jos în sus.

…..Un audit al Curții de Conturi publicat în 2025 arată că, în primii 15 ani după Revoluția din 1989, au fost înființate prin divizare sau schimbarea statutului localității 339 de noi unități administrativ-teritoriale (UAT): 47 de municipii, 59 de orașe și 233 de comune. …. Conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor 2021, în prezent în România sunt 41 de județe, 319 orașe (dintre care 103 municipii) și 2.859 de comune. Dacă denumirea de „județ” are o vechime de peste șase secole, cea de „comună” are „doar” un secol și jumătate, fiind introdusă în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, care a adoptat Legea Comunală în martie 1864. …. Dotări esențiale din domeniul „Educație” lipsesc în orașele cu o populație de până la 3.000 de locuitori. Nu au creșe, iar liceele sunt doar în 60% dintre ele. Dificultăți întâmpină și comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori, 16% dintre ele neavând școli gimnaziale. Peste 80% din orașele mici studiate în raport nu dispun de spitale generale și maternități. Distanțele până la ele depășesc în medie 20 de kilometri, „ceea ce poate reprezenta o problemă în caz de urgență, atât pentru locuitorii din orașe cât și pentru cei din comunele din proximitate”, arată raportul. Gradul de dependență al bugetului local față de bugetul de stat este indicatorul care arată în ce măsură o Unitate Administrativ Teoritorială (UAT) se bazează pe finanțarea de la bugetul de stat, pentru a-și desfășura activitatea și a-și acoperi cheltuielile. ….Astfel, 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un astfel de sprijin. …. În 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. În plus, 53 de comune aveau o populație mai mare decât unele orașe sau chiar municipii. .….” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Domeniile în care au crescut salariile cu 26% anul trecut: venitul mediu pe lună a fost de 7.700 de lei. Ce meserii au fost afectate de tăierile guvernului Bolojan  …. Salariile din activitățile de asigurare, telecomunicații și transport au consemnat anul trecut cele mai mari avansuri ale câștigului mediu net, în timp ce administrația publică, industria chimică și sistemul de învățământ au înregistrat scăderi. Per ansamblu, salariul mediu net la nivelul economiei a ajuns la 5.914 lei, în creștere cu 4,77% față de 2024, când era de 5.645 de lei. Cele mai mari majorări au fost raportate în zona intermedierilor financiare. Brokerii de pe bursă, brokerii de asigurări și cei implicați în alte servicii financiare au ajuns în 2025 la un salariu mediu net de 7.700 lei, cu 26% peste nivelul din anul anterior, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), analizate de wall-street.ro. Evoluția este corelată cu performanțele solide ale Bursei de Valori București și ale piețelor internaționale, care au stimulat activitatea de tranzacționare și implicit veniturile intermediarilor. În același context, creșterile salariale se traduc printr-un venit net de aproximativ 2.699 lei, în timp ce costul total suportat de angajator ajunge la 4.418 lei. Majorarea de 275 de lei brut, echivalentă cu 6,8%, aduce un plus net de aproximativ 125 de lei pentru angajați, dar accentuează presiunile asupra companiilor, pe fondul unei inflații anticipate în continuare ridicate. Pe poziția a doua în clasamentul creșterilor se află sectorul telecomunicațiilor, unde salariul mediu net a urcat cu peste 17% față de 2024, ajungând la 8.500 de lei la finalul anului trecut. În industrie, fabricarea băuturilor a consemnat un avans de peste 10%. Dacă în decembrie 2024 salariul mediu net depășea 5.800 de lei, în decembrie 2025 acesta a ajuns la 6.425 de lei. Sectorul IT rămâne cel mai bine plătit, cu un salariu mediu net de 12.588 lei, însă ritmul de creștere a fost modest, de doar 3,68% în 2025. …..” Integral: https://ziare.com/

“Tactica greșită a lui Trump scoasă la iveală. Eșecul din Iran, după ce a ignorat strategia generalului Eisenhower   …. Tactica greșită a lui Trump a fost scoasă la iveală de experți, care afirmă că liderul de la Casa Albă poartă războiul pe baza instinctului său, ceea ce nu funcționează. Trump nu este nici militar, nici diplomat și eșecul din războiul din Iran dovedește acest lucru. Președintele a ignorat strategia generalului american Dwight D. Eisenhower, care a spus că „planurile sunt lipsite de valoare, dar planificarea reprezintă totul”. El a vrut să spună că disciplina și procesul de elaborare a planurilor pentru a purta un război fac posibilă schimbarea cursului atunci când se întâmplă neașteptatul, potrivit BBC. …. Speranța unei repetări a victoriei asupra lui Maduro sugerează o lipsă evidentă de înțelegere a diferențelor dintre Venezuela și Iran. Zicala lui Eisenhower despre gândirea anticipativă a fost rostită într-un discurs din 1957. El fusese omul responsabil cu planificarea și comanda celei mai mari operațiuni militare amfibie din istorie, invazia Europei de Vest în Ziua Z, așa că știa despre ce vorbește. El a continuat explicând că atunci când apare o urgență neașteptată „primul lucru pe care îl faci este să iei toate planurile de pe raftul de sus și să le arunci pe fereastră și să o începi din nou”. Dar dacă nu ai planificat, nu poți începe să lucrezi, cel puțin inteligent”. Acesta este motivul pentru care este atât de important să planifici, să te menții profund absorbit de natura problemei pe care s-ar putea să fii chemat într-o zi să o rezolvi – sau să ajuți la rezolvarea ei.” Departe de a capitula sau de a se prăbuși după ce Israelul și SUA l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în primul atac aerian al războiului, regimul de la Teheran funcționează și ripostează. Jo acă bine o mână slabă. ….. Dar regimul de la Teheran încă rezistă, încă ripostează, iar Trump află de ce predecesorii săi nu au fost niciodată pregătiți să i se alăture lui Netanyahu într-un război ales pentru distrugerea Republicii Islamice. Regimul iranian nu putea spera să egaleze puterea de foc a SUA și a Israelului, dar, la fel ca Moltke și Eisenhower, a făcut planuri.  …. Așa cum a observat fostul comandant adjunct al NATO, generalul Sir Richard Shirreff, orice joc de război care să abordeze consecințele unui atac asupra Iranului ar fi arătat că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice ar închide Strâmtoarea Hormuz. ,,,,,” Integral: https://ziare.com/

“Cum alimentează războiul din Iran „mașina de război” a Rusiei. Și nu este vorba doar despre petrol Războiul din Iran a oferit o adevărată gură de oxigen economiei Rusiei. Prețurile ridicate ale petrolului alimentează veniturile Kremlinului, ajutând la acoperirea unui deficit în bugetul federal și susținerea efortului de război din Ucraina. Dar, dincolo de petrol, goana globală după gaze naturale și îngrășăminte – pieţe care sunt şi ele afectate de conflictul din Iran – ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei, arată CNN, care a vorbit cu mai mulţi analişti din domeniu. „Cel mai mare câștigător al conflictului (din Iran) este Rusia”, a declarat Ben Cahill, senior associate la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, DC. Kremlinul poate acum vinde țițeiul rus, anterior oferit la prețuri reduse, la tarife normale de piață, ceea ce înseamnă „o schimbare destul de mare” pentru economie, a adăugat el. …. Petrolul rusesc e de două ori mai scump La mijlocul lunii martie, prețul țițeiului Urals rusesc era de 90 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât în februarie, potrivit lui Serghei Vakulenko, senior fellow tot la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. Chiar și o creștere mai mică, de doar 30 de dolari pe baril, observată la începutul lunii martie, a însemnat 8,5 miliarde de dolari venituri suplimentare pe lună, „5 miliarde mergând la bugetul de stat, iar restul – la companiile petroliere”, a scris el, într-o notă de săptămâna aceasta. Veniturile din petrol și gaze naturale reprezintă aproximativ un sfert din bugetul federal al Rusiei și sunt esențiale pentru finanțarea „mașinii de război din Ucraina”, spune şi Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. …. La începutul acestei luni, SUA au relaxat temporar sancțiunile asupra țițeiului rusesc transportat pe mare „pentru a permite petrolului să continue să circule pe piața globală”. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Senzațional! Un alchimist român a reușit să transforme parizerul la loc în petrol ….. Gelu M., fost laborant la o fabrică de mase plastice și actual șomer, a reușit performanța de a extrage trei litri de țiței dintr-un parizer luat la ofertă din Lidl. A dat pe el mai puțin de 10 lei, iar să scoți trei litri de combustibil la banii ăștia e un adevărat miracol al științei. Ca în cazul multor mari descoperiri, norocul a jucat un rol extrem de important. Alchimistul amator a uitat un sandviș cu parizer pe calorifer timp de mai multe săptămâni și, în loc să se strice, parizerul a început să secrete un lichid vâscos, negru și cu o cifră octanică surprinzător de mare. Și atunci i-a venit mareea idee. „Matematic e simplu. Dacă te uiți pe etichetă, parizerul are 0,2% carne, restul fiind polimeri, aditivi sintetici și resturi de anvelope de iarnă. Practic, parizerul nu e mâncare, e un derivat de hidrocarbură care a suferit rebranding”, a explicat ingeniosul alchimist ilfovean. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 30 martie! ANM a emis o avertizare meteo de ploi, ninsori și vânt puternic. Vremea rea și ploile puternice vor fi în toată țara. Temporar vor fi intensificări ale vântului  în Banat, Crișana, Moldova și sudul Transilvaniei și noaptea îndeosebi în Oltenia și Muntenia, în cea mai mare parte a țării, cu viteze în general de 45-55 km/h. La munte vor fi rafale de peste 70-80 km/h. Se vor acumula cantități de apă moderate de 20-25 l/mp și local de peste 35 l/mp, mai ales în sudul și sudvestul țării, precum și în zonele montane și submontane. Bucuresti: 14/6 gr.C., ploi.

“Execuţia bugetară la două luni: veniturile bugetului au crescut cu 15%, iar cheltuielile s-au redus cu 1,6%  Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,7% în primele două luni din an, în vreme ce cheltuielile s-au restrâns uşor, cu 1,6%. Astfel că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 14 mld. lei (0,7% din PIB ), la jumătate faţă de cel înregistrat în ianuarie-februarie 2025. Avansul reţinut al deficitului (ianuarie a fost pe uşor excedent – 0,04% din PIB) oferă perspectiva ca el să se menţină în ţinta stabilită pentru întreg anul, de 6,2% din PIB. La capitolul venituri, ce trebuie subliniat este un avans puternic al încasărilor din TVA, plus 20%, an/an. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată au fost cu 4 mld. lei mai mari faţă de primele două luni din 2025, în ciuda faptului că ianuarie a consemnat o scădere puternică a consumului casnic, de 9%. La capitolul cheltuieli, cheltu­ie­lile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei, an/an (minus 3,5%), iar cele cu bunurile şi ser­viciile au fost mai mici cu 300 mil. lei (minus 2,1%). O reducere semnifi­ca­tivă s-a produs însă în zona de in­ves­tiţii.  …..”  Integral: https://www.zf.ro/

“Statul a început anul pe plus, dar miza e pe nisipuri mișcătoare. De ce cifrele nu spun totul  România a început anul 2026 cu o performanță fiscală surprinzătoare, raportând un deficit bugetar de doar 0,70% din PIB, o scădere drastică față de pragul de 1,58% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Deși cifrele indică o consolidare reușită prin creșterea veniturilor și scăderea simultană a cheltuielilor, o analiză atentă arată că succesul se bazează parțial pe un context specific de final de an 2025.Cel mai mare salt a fost înregistrat la impozitul pe dividende, cu o creștere de 57,6%, însă explicația este una conjuncturală, nu structurală: companiile s-au grăbit să distribuie profiturile în decembrie 2025 pentru a beneficia de vechile facilități fiscale înainte ca acestea să expire, scrie Hotnews.Colectarea TVA și „normalizarea” relației cu Pilonul IISpre deosebire de dividende, zona taxei pe valoare adăugată indică o îmbunătățire reală a administrării fiscale. TVA-ul net a crescut cu 20,6%, susținut de o colectare brută mai eficientă și de un volum mai mare de restituiri către firme (7,22 miliarde lei), fapt ce injectează lichiditate în mediul privat.În paralel, contribuțiile sociale au marcat o creștere de 6%, un avans descris drept „o veste bună deghizată în cifre plictisitoare”. Această evoluție reflectă o bază de impozitare mai largă și un transfer crescut către Pilonul II, semn al unei așezări mai sănătoase a sistemului de pensii. Unde s-a aplicat „marea tăiere” a cheltuielilor Statul a reușit să reducă ponderea cheltuielilor totale în PIB de la 6,3% la 5,8%. Reducerile nu au vizat însă motoarele de creștere, ci aparatul administrativ. Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei prin eliminarea unor sporuri, iar achizițiile de bunuri și servicii au fost diminuate cu 2,1%. Cea mai importantă concluzie desprinsă din datele oficiale este legată de sursa banilor pentru investiții: „Deficitul s-a înjumătățit nu pentru că am cheltuit mai puțin cu oamenii, ci pentru că am început să colectăm mai mult și să absorbim Europa mai bine”, par să spună datele din comunicatul Ministerului Finanțelor. …..” Integral; https://ziare.com/

“Dumitru Chisăliță: „România nu ar trebui să vândă doar energie”. Ce ar trebui să facă autoritățile?  România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, explică Dumitru Chisăliță. „România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. ….. El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). „Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică – nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)”, arată Chisăliță. ….Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm ‘momentul potrivit’. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire„, avertizează Chisăliță. Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. ,,,,,” Integral: https://newsweek.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Omer Tetik, salut, ne place de tine, ai făcut treabă excelentă la BT. Te plângi de taxa pe cifra de afaceri? Fii atent aici cu ce mă ”încalţă” ăştia, deşi tot repetă că industria farmaceutică este industrie strategică  Omer, te plângi de taxa pe cifra de afaceri? Chiar crezi că o să fie rău? Fii atent aici ce este deja rău. Am taxă pe cifra de afaceri de 15,6% şi 26,7%. Au crescut-o anul trecut, cică pentru ”solidaritate”…. nu este clar cu cine, probabil cu prietenii lor din afaceri, cei care primesc într-una scutiri de taxe, impozite şi contribuţii. Omer, apropo, preţurile la medicamente sunt îngheţate, nu se poate rostogoli nicăieri nici o creştere de taxe, impozite şi contribuţii şi nici o creştere de costuri directe. Astfel încât 80% din produsele care au preţuri impuse de sub 25 de lei  sunt nerentabile. Mai mult, preţurile la medicamente sunt corelate la rata de schimb leu / euro, care a fost nemişcată timp de patru ani de zile. În schimb am înghiţit în ăştia patru ani inflaţie de peste 40%. Păi eu plătesc angajaţii în Euro sau în inflaţie? Toate costurile cu materii prime şi materiale au crescut cu până la 800% în anii de după pandemie. Şi acum iar o luăm în freză acum cu nebunia din Orientul Mijlociu. Omer, toate lanţurile de aprovizionare din industrie, materii prime, materiale, echipamente, etc., vin din China şi India, sunt lungi şi scumpe. Sunt lanţuri de aprovizionare pentru materii prime şi materiale cu durata de peste 6 luni şi lanţuri de aprovizionare cu echipamente industriale cu durata de peste 24 de luni. Omer, nu mai fabricăm nimic în România pe lanţul de aprovizionare de chimie şi petrochimie, am închis Petrotel, Arpechim, Nitramonia, Victoria, Colorom, Târnăveni şi multe altele, închidem Oltchim şi Azomureş. Este ca şi când s-ar închide în Turcia Tupras, Petkim şi Kardemir. 30% din deficitul de balanţă comercială al României vine din chimie şi petrochimie. Nu am primit nici o formă de scutiri, stimulente, facilitaţi şi ajutoare, deşi peste tot în lume industria farmaceutică este considerată un sector economic de importantă strategică care beneficiază de foarte multe forme de ajutor. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Concedieri la Primăria București. Are 26 structuri și 7 tipuri de sporuri. Salarii între 4.200 și 24.000 lei …. Salariile sunt între 4.200 și 24.000 de lei brut. Primăria poate oferi 14 tipuri de sporuri. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat concedieri la Primăria București. Prin noua organigramă, vor fi desființate peste 400 de posturi din toate direcţiile. Primăria Capitalei are 1.272 de posturi, un număr considerat mare de primarul Ciucu. ….La primăria Capitalei, 170 de salariaţi vor fi concediați pentru că restul sunt posturi vacante. Cei care vor rămâne, evident, conform legii, vor fi supuşi unui proces de testare. Așa cum se vede mai jos, primăria are nu mai puțin de 26 de „direcții.  ….. Ciucu a spus azi că se comasează 7 instituţii de evenimente din cadrul Subordonatelor: Creart, Arcub, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Şcoala de Arte. Toate cele 7 devin Direcţia Generală de Arte şi Evenimente Urbane. Potrivit documentelor, primăria oferă salarii între 4.200 și 24.000 de lei brut, dar aici nu sunt puse și sporurile. Este vorba doar de salariul de bază. …. Ce sporuri se pot acorda la Primăria București? 10% dacă angajații efectuează controale financiare. 40% dacă fac proiecte cu fonduri UE. spor pentru titlul de doctor. 300 de lei pentru condiții periculoase de muncă. 25% din salariu dacă muncesc noaptea.. Primăria precizează că se realizează o economie de aproape 20,4 milioane de lei anual (1,6 milioane pe lună, adică 13,4% din totalul cheltuielilor de personal). …..” Integral: https://newsweek.ro/

“România a avansat cu 20 de puncte, în zece ani, în efortul de a atinge media puterii de cumpărare din UE. România a ajuns, în 2025, la 78% din media UE a PIB/capita exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPC), apropiindu-se cu 20 de puncte de această medie faţă de acum zece ani România a avut, în 2025, un PIB nominal per capita de 19.363 euro, dar un PIB/capita în PPS (metodă statistică ce elimină diferenţele de preţ) de 32.448 euro, la o medie a UE de 41.600 de euro. Rezultatele preliminare pentru 2025 arată că produsul intern brut pe cap de locuitor — exprimat în standarde de putere de cumpărare pentru a ţine cont de diferenţele de nivel al preţurilor — a variat între 68% din media UE în Grecia şi Bulgaria şi 239% în Luxemburg. Media UE s-a situat la 41.600 euro în termeni de putere de cumpărare, oferind punctul de referinţă comun în raport cu care sunt măsurate toate ţările UE. La o medie a UE de 41.600 euro, înseamnă că PIB/capita în PPS a fost în România, anul trecut, de 32.436 euro. ….. Potrivit datelor oficiului european de statistică, doar 10 din cele 27 de ţări ale UE s-au situat peste media UE a PIB/capita în PPS, în 2025, un grup reprezentând aproximativ 34% din populaţia totală a UE. Luxemburg, Irlanda, Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta şi Finlanda au depăşit media UE, în vreme ce ţări puternice precum Franţa, Italia sau Spania au fost sub această medie. România a avansat, anul trecut, cu un punct faţă de 2024, până la 78% din media UE a PIB/capita în PPS şi se află, din acest punct de vedere, înaintea Ungariei şi a Greciei, dar sub Polonia sau Cehia. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Fondurile europene primite de România în 19 ani de apartenență la UE: Câți bani am absorbit și cât am plătit la bugetul Uniunii Europene (sinteză oficială) În primii 19 ani de când este membră a Uniunii Europene, România a încasat fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 108,289 miliarde EUR și a plătit la bugetul UE 35,908 miliarde EUR, țara noastră fiind astfel pe plus cu 72,38 miliarde EUR, sold net de bani europeni absorbiți, conform execuției publicate recent de Ministerul Finanțelor, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2025.  În anul 2025, România a primit 9 miliarde EUR de la bugetul european. …. Absorbția fondurilor europene din programele României finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o situație mai recentă, la 30 ianuarie  2026, pentru absorbția fondurilor europene din programele pe care le are în responsabilitate:

• Programul Transport – Din totalul de 4,6 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 2,1 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 45,8% (cu tot cu avansuri).
• Programul Dezvoltare Durabilă – Din totalul de 4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 1,5 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 37,6%.
• Programul Educație și Ocupare – Din totalul de 3,4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 590 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 16,9%.
• Programul Incluziune și Demnitate Socială – Din totalul de 3,3 miliarde EUR alocați de UE, România a primit în total 876 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 26%.
• Programul Sănătate – Din totalul de 2,2 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 358 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,7%.
• Programul Tranziție Justă – Din totalul de 2,1 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 739 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 34,5%. …..” Integral: https://startupcafe.ro/

“„Creștinii” model au ținut post, s-au spovedit, apoi au aruncat cu zoaie în Mirabela Grădinaru …. Orice om cât de cât normal la cap nu poate să nu fi constatat că doamna Mirabela Grădinaru este de o discreție, modestie și smerenie rare. La fiecare ieșire în public, a arătat că e o adevărată doamnă. Nu răspunde la jigniri. Zâmbește trădând blândețe și merge mai departe. Într-o lume normală, educată, când o femeie se poartă așa, impune să o respecți! Deja am spus într-o lume normală, dar nu e cazul la noi. De la aflarea veștii că doamna ne va reprezenta în SUA, iar s-au dezlănțuit creștinii „adevărați” și ne-au arătat o mostră de iubire, de blândețe extremă, de impus ei reguli în viața privată a altuia. Nu îl interesează că ne va reprezenta acolo la cel mai înalt nivel, nu contează că se discută probleme legate de educația și siguranța copiilor și nu vrea să afle cu cine se va întâlni. Astea sunt nesemnificative pentru un creștin „model”, în care fierb revolta și indignarea mai ceva ca smoala din cazanul iadului, în care i-ar trimite cu bucurie pe toți cei care sunt păcătoși după opinia lui. Cu totul altceva e semnificativ, că „în ce calitate e invitată doamna, că e concubină, că nu e cununată”! Waw, câte am citit pe internet și toate scrise de creștini model. Probabil țin și post, s-au spovedit și s-au împărtășit, căci aruncatul cu zoaie, injurii și furie oarbă pe internet nu se consideră păcat, ci justiție în numele divinității. …..” Integral: https://republica.ro/

“”SUA au pierdut deja războiul din Iran”. Avertismentul unuia dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale. “Transmitem mesajul că suntem o adunătură de idioți”  Profesorul John Mearsheimer, unul dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului. Potrivit acestuia, implicarea SUA în conflictul cu Iranul este lipsită de fundament strategic, fiind rezultatul presiunilor externe și al lobby-ului politic. Mearsheimer susține că Iranul deține un avantaj tactic major, nefiind obligat să câștige un război convențional pentru a triumfa; este suficient să supraviețuiască și să perturbe economia globală prin blocarea Strâmtorii Ormuz. Analiza sa este categorică în privința rezultatului actual: „SUA au pierdut deja războiul din Iran. Nu au nicio cale de ieșire și nici o strategie pentru succes. Scopul unei victorii rapide și decisive cu schimbarea regimului a eșuat lamentabil, iar războiul a devenit acum un război de uzură, care favorizează Iranul.” „Un mesaj de idioțenie”: Absența unei strategii de ieșire Mearsheimer subliniază că administrația americană este blocată într-un conflict pe care nu îl poate gestiona, transmițând un semnal de slăbiciune către rivali precum China și Rusia. În opinia sa, incapacitatea de a proiecta un final victorios transformă această aventură militară într-o eroare istorică. …. „Îmi este aproape imposibil să văd cum vor câștiga Israelul și SUA acest război. Probabilitatea ca acest război să producă un regim iranian subordonat Israelului și SUA este aproape de zero, în opinia mea. Pentru ca Iranul să câștige, trebuie pur și simplu să supraviețuiască și să nu ajungă un pion al Israelului și al SUA.” Mai mult, acesta avertizează asupra unui scenariu apocaliptic: dacă Israelul se va simți încolțit și aproape de înfrângere, probabilitatea utilizării armelor nucleare devine extrem de ridicată. …..” Integral: https://ziare.com/

“Raportul anual al NATO avertizează că infrastructura energetică reprezintă ținta principală în cazul unui eventual atac al Rusiei asupra Alianței  Într-un climat de securitate tot mai tensionat, NATO trage un semnal de alarmă fără echivoc: infrastructura energetică devine ținta predilectă în eventualitatea unui atac rusesc asupra Alianței. Este concluzia-cheie a raportului anual pe 2025, prezentat, joi, 26 martie, de secretarul general Mark Rutte. Documentul, citat de Radio Svoboda, conturează un scenariu inspirat direct din realitatea războiului din Ucraina: loviturile repetate asupra rețelelor energetice au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni o societate modernă în fața unui astfel de atac. Lecția este clară – energia nu mai este doar o resursă, ci o armă strategică. În acest context, Alianța își regândește rapid mecanismele de apărare. Se pune accent pe exerciții militare dedicate protejării infrastructurii critice, pe coordonare între statele membre și pe adaptarea tacticilor la noile realități ale războiului hibrid. Un exercițiu desfășurat în septembrie a oferit deja indicii concrete despre ce presupune, în termeni reali, securizarea aprovizionării cu energie în condiții de conflict. Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare” Raportul nu schimbă tonul nici în privința evaluării amenințărilor: Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității euro-atlantice. Potrivit documentului, Kremlinul își intensifică acțiunile provocatoare – de la încălcări ale spațiului aerian și sabotaj, până la atacuri cibernetice sofisticate. …..” Integral: https://ziare.com/

“Țiriac și-a dublat averea, că l-a prins războiul cu plinul făcut la toate cele 400 de mașini  Așa arată o lovitură de proporții pe piața financiară! În timp ce bursele internaționale tremură și prețul barilului de petrol a depășit pragul de „mai bine renunți la mașină și mergi pe jos”, cel mai ingenios miliardar al României, Ion Țiriac, privește relaxat spre viitor. Secretul lui ține de o intuiție de mare campion și un management eficient al resurselor de la „Țiriac Collection”. Imediat ce primele tensiuni au apărut în Orientul Mijlociu, miliardarul a dat ordinul de luptă cptre angajații săi de la Țiriac Collection: „Umpleți tot, până la bușon!”. Datorită celor peste 400 de mașini din colecția personală, Ion Țiriac deține acum o rezervă de combustibil mai mare decât a unor state membre NATO de dimensiuni medii. Mai mult, umblă zvonul că Ion Țiriac a cerut montarea unor rezervoare suplimentare inclusiv pe mașinile de epocă care funcționează cu aburi, deci averea lui a crescut chiar mai mult decât se știe oficial.  …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 martie! Cerul va fi variabil, iar regimul termic ușor diferit de la o zonă la alta, potrivit prognozei transmise de ANM cu temperaturi maxime de până la 18 gr C. Vestul rămâne cea mai caldă zonă a țării, unde valorile diurne vor urca spre 16-18 gr C în Banat și Crișana, iar în Maramureș se vor înregistra temperaturi cuprinse între 14 și 16 gr. În Muntenia și în zona de sud a țării, maximele nu vor depăși 13-15 gr C, iar cerul va alterna între înnorări și intervale însorite. Meteorologii semnalează o ușoară răcire, fără modificări bruște ale vremii. În Oltenia sunt temperaturi între 14 și 17 gr C, cer senin și condiții atmosferice stabile. Moldova și nord-estul țării au temperaturi maxime  între 11 și 14 gr C. Bucuresti: 17/5 gr.C.

“Energie electrică – salt al prețurilor pe piața angro din Europa. România, printre țările cu cel mai mare preț Criza energiei electrice revine în atenția publicului, după ce prețul angro la curentul electric a crescut luni în Grecia la 147,74 euro/MWh, înregistrând o creștere de 74,22% față de ziua precedentă. …. La nivel european, se înregistrează creșteri pe aproape toate piețele, confirmând caracterul generalizat al crizei. Cel mai mare preț este înregistrat de Italia cu 164,33 euro/MWh, urmată de Ungaria cu 159,38 euro/MWh, Austria cu 156 euro/MWh și România cu 155,42 euro/MWh, Bulgaria cu 151 euro/MWh, Grecia cu 147,74 euro/MWh și Germania cu 141,91 euro/MWh. În Franța, prețul este semnificativ mai mic, 86,31 euro/MWh, în timp ce cele mai mici prețuri din Europa se înregistrează în Spania și Portugalia, unde prețul en-gros este de doar 33,81 euro/MWh. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Prim-viceguvernatorul BNR, după noul șoc petrolier: „România trebuie să investească în infrastructura energetică” .… Ceea ce trăim acum nu este un episod izolat, ci continuarea unei serii de crize energetice care se întind pe ultimele cinci–șase decenii, cu Strâmtoarea Ormuz și comportamentul țărilor exportatoare de petrol din nou în rol principal. Din acest unghi, faptul că economia mondială rămâne vulnerabilă, în esență, la aceiași factori ca în anii ’70 pare greu de acceptat. Din șocurile anilor ’70 la lecțiile de azi În anii ’70, OPEC a acționat ca un cartel al exportatorilor de petrol, folosind producția ca instrument de presiune economică și politică. Limitarea deliberată a ofertei și embargourile – în special cele declanșate în 1973, în contextul războiului de Yom Kippur, și în 1979, pe fondul Revoluției iraniene – au detonat două crize petroliere majore. Prima a generat scumpiri abrupte, inflație ridicată și stagnare economică, iar a doua a amplificat instabilitatea pieței energetice printr‑o reducere severă a livrărilor. Aceste episoade au arătat limpede cât de dependent era Occidentul de energia importată și au forțat schimbări de politică: diversificarea surselor, constituirea de rezerve strategice, accent pe securitatea energetică și pe eficiență.​ …. Ce este diferit acum: lovitura directă în infrastructura de energie Criza actuală din Orientul Mijlociu adaugă un element nou, spune prim-viceguvernatorul: deteriorarea fizică a capacităților de producție și export. Potrivit declarațiilor directorului QatarEnergy, Saad al‑Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export LNG a Qatarului – circa 12,8 milioane de tone pe an, pentru o perioadă estimată la trei–cinci ani, cu pierderi de ordinul a 20 de miliarde de dolari anual. Au fost avariate atât instalații de lichefiere, cât și unități de transformare a gazului în combustibili lichizi, punând în discuție livrările către Europa și Asia. OPEC, între infrastructură avariată și tentația cartelului În aceste condiții, întrebarea cheie este ce strategie vor adopta țările din Orientul Mijlociu pe piața petrolului în următorii ani și cum se va poziționa OPEC, se întreabă Leonardo Badea. Istoria arată că ajustările voluntare ale producției au putut genera fluctuații mari ale prețurilor și efecte în lanț asupra piețelor financiare și a economiei mondiale. Astăzi, adaugă el, când sunt afectate atât capacitatea de producție, cât și rutele de transport, se pune problema dacă statele producătoare vor apela din nou la politici de tip cartel, menținând cotații ridicate pentru a transfera către clienți nota de plată a reconstrucției infrastructurii. Într‑un asemenea scenariu, puseul inflaționist indus de energie ar putea deveni mai persistent. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“În Romănia, mitul stocării de energie este de fapt un mecanism de speculație  Se repetă obsesiv ideea că stocarea energiei electrice va duce la ieftinirea acesteia. Este una dintre acele teze convenabile, rostogolite în spațiul public fără o minimă analiză a modului în care funcționează, în realitate, piața. Din punct de vedere strict tehnologic, afirmația are o logică: stocarea permite absorbția surplusului de energie și reintroducerea lui în sistem atunci când producția scade. Într-un model ideal, acest mecanism ar netezi vârfurile de preț. Numai că piața energiei nu funcționează în laborator, ci într-un ecosistem comercial dominat de actori care urmăresc maximizarea profitului, nu optimizarea sistemului. Iar aici intervine ruptura fundamentală între teorie și practică. Stocarea trebuie analizată diferențiat: există stocare individuală (la nivel de prosumator, 230 V), stocare la nivelul rețelelor de distribuție (110 kV – 0,6 kV), realizată în principal cu baterii pe bază de litiu, și stocare la nivelul rețelelor de transport (peste 220 kV), unde singura soluție matură și validată economic rămâne hidrocentrala cu pompaj. România este, însă, departe de acest model. În afara stocării individuale, sistemul se bazează aproape exclusiv pe baterii, iar capacitatea totală instalată abia depășește 1.500 MWh. Este o cifră insignifiantă în raport cu necesarul estimat de circa 20.000 MWh. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un instrument sistemic, ci despre o nișă exploatată punctual. Și tocmai această nișă dezvăluie adevărul incomod. Pe lanțul comercial, capacitățile de stocare nu sunt operate în logica echilibrării sistemului, ci în logica arbitrajului de preț. Companiile care au investit în aceste active sunt conectate de furnizori puternici și operează cu o strategie simplă: cumpără ieftin și vând și de 20 ori mai scump. …. Ziua de 16 martie 2026 este un exemplu aproape didactic. În intervalul 07:00–17:00, energia produsă de fotovoltaice a coborât prețurile până în zona 11–26 euro/MWh. Exact în acest interval, capacitățile de stocare au absorbit energie. Nu pentru a stabiliza sistemul, ci pentru a o revinde ulterior. În orele de vârf – dimineața (06:30–08:00) și seara (17:30–21:15) – aceeași energie a fost reintrodusă în sistem la prețuri de 165–218 euro/MWh. Aceasta nu este o anomalie. Este modelul lor de business. În consecință, stocarea nu reduce prețurile pentru consumatorul final. Le redistribuie în timp și transferă valoare către cei care controlează aceste active. Cu cât volatilitatea pieței este mai mare, cu atât profitul din stocare crește. Iar ideea că acest mecanism va duce, în mod automat, la ieftinirea energiei este nu doar naivă, ci profund înșelătoare. În realitate, fără intervenții de reglementare sau fără o schimbare a arhitecturii pieței, stocarea riscă să devină exact opusul promisiunii inițiale: nu un instrument de echilibrare, ci unul de amplificare a diferențelor de preț. Concluzia este simplă și incomodă: nu tehnologia este problema, ci modul în care este integrată în piață. Iar atunci când decidenții continuă să promoveze stocarea ca soluție miraculoasă pentru ieftinirea energiei, nu mai vorbim despre o eroare de analiză, ci despre o mistificare deliberată. ……” https://www.contributors.ro/

“APCE: Prosumatorii din România, blocaţi de bariere administrative .... Potrivit APCE, deşi legislaţia europeană încurajează producţia descentralizată de energie şi implicarea cetăţenilor în sistemul energetic, în România persistă obstacole administrative şi legislative care îngreunează dezvoltarea acestui model. Asociaţia susţine că statul şi marile companii energetice continuă să controleze în mare parte producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie pentru aproximativ 9 milioane de consumatori. APCE arată că numărul prosumatorilor a crescut accelerat în ultimii ani, în principal ca reacţie la evoluţiile din piaţa energiei. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, în România existau aproximativ 22.000 de prosumatori, în prezent numărul acestora depăşeşte 300.000, cu o capacitate instalată totală de peste 3.400 MW. Potrivit asociaţiei, această creştere a fost determinată în special de majorarea preţurilor la energie şi de creşterea tarifelor de transport şi distribuţie incluse în facturi. În acest context, tot mai mulţi consumatori au ales să îşi producă singuri energia pentru autoconsum, se arată într-un comunicat remis redacţiei. APCE susţine însă că dezvoltarea prosumatorilor a fost însoţită de numeroase obstacole legislative şi administrative. În opinia organizaţiei, unele iniţiative politice şi reglementări adoptate în ultimii ani ar fi avut efectul de a încetini sau descuraja dezvoltarea acestui segment. Asociaţia critică şi modul în care este remunerată energia livrată în reţea de prosumatori. În prezent, plata pentru energia injectată în sistem se face la 24 de luni după facturare, iar în practică există situaţii în care furnizorii nu emit facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, spun reprezentanţii APCE, veniturile pentru energia livrată pot fi încasate chiar şi după patru sau cinci ani de la momentul injectării în reţea. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Ce impact pot avea măsurile de criză impuse de guvern la prețul carburanților? „Riscă să arunce România într-o penurie de motorină”  Analiștii critică dur măsurile pe care Guvernul a anunțat că le va adopta marți pentru a contracara scumpirile de la pompă. Plafonarea marjelor va duce direct la penurie, pentru că „nimeni nu este prost să-și transforme afacerea, pe pierdere, în agent fiscal al statului”, consideră profesorul de economie Cristian Păun. El avertizează că măsurile Guvernului ar putea duce în curând la raționalizarea consumului de carburanți. ….„Dacă tu plafonezi adaosul la 50%, dar menții neatinsă acciza pe litru la un nivel aproape dublu față de nivelul minim de 1,8 lei cât ai agreat cu UE, dacă tu nu lași companiile să exporte produse petroliere la prețuri mai bune ca la tine în țară dar nu te atingi de suprataxa aplicată companiilor din domeniu, dacă nu îi lași să pună mai mult ulei de rapiță în diesel dar nu te atingi de taxa pe stâlp aplicată petroliștilor, înseamnă că habar nu ai de ce prețul e mare și ajunge mare repede dacă se scumpește materia primă. Înseamnă că ești habarnist sau rău intenționat”, spune Cristian Păun, într-o postare pe Facebook. …. „Nimeni nu este prost să își transforme, pe pierdere, afacerea în agent fiscal al statului. Scopul unei afaceri nu este să încaseze prin preț cât mai multe accize, taxe pe stâlpi sau TVA. Următorul pas logic va fi raționalizarea consumului. Fie cu cartelă, fie cu restricții legate de folosirea mașinii pentru uz personal. Și, evident, când se va întâmpla asta, vom vitupera contra petroliștilor. Va fi tot vina lor, nu a ta, ca politician. Habarnist sau rău intenționat”, a continuat Păun. El a criticat și faptul că, în perioada anterioară, finanțele publice au fost devalizate, ceea ce face acum imposibilă sau extrem de costisitoare orice reducere de taxe. …..” Integra;l: https://hotnews.ro/

“Cât de în urmă au rămas drumurile de fier față de cele cu asfalt. Ce s-a ales de promisiunile din PNRR. Feroviarul „riscă să piardă trenul, definitiv”, avertizează experții  În timp ce autoritățile române au învățat, târziu, dar vizibil, mânate mai ales de presiuni geopolitice și interese electorale să împingă înainte infrastructura rutieră, feroviarul a rămas prins într-o combinație toxică de subfinanțare, lipsă de presiune politică și blocaje administrative care par să se reproducă la infinit, așa cum reclamă analiștii din domeniu. Nominal, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1.416,3 kilometri în exploatare la început de 2026, cu încă sute de kilometri contractați sau aflați în licitație, în timp ce Asociația Pro Infrastructură estima la începutul anului că România are doar aproximativ 730 de kilometri de cale ferată modernizată după anul 2000 și că rutele feroviare rapide sunt cam la jumătate față de drumurile de viteză. Chiar și premierul Ilie Bolojan a admis public, în martie, că „calea ferată a rămas în urmă”, într-o declarație care, pentru sectorul feroviar, a reprezentat o nouă confirmare a unei realități vechi cu care se confruntă țara noastră și care ne ține pe loc din foarte multe puncte de vedere, de la mobilitate redusă a forței de muncă și a pasagerilor în ansamblu, la pierderi economice de fond, deosebit de greu de cuantificat și o conectivitate deficitară în aproape toată țara. ….Puseul imens pentru feroviar ar fi putut fi asigurat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care conținea inițial modernizarea a 315 kilometri de cale ferată, inclusiv implementarea ERTMS, investiție care, de altfel, ar fi trebuit să aibă un orizont de finalizare completă până la 30 iunie 2026. Pe lângă aceasta, există și proiectele de tip Quick Wins și alte lucrări de reînnoire menite să repună în circulație segmente afectate de restricții cronice. Numai că, așa cum arată și analizele API din ianuarie, februarie și martie, termenul-limită al PNRR s-a lovit de mai multe blocaje birocratice, chiar și acolo unde constructorii s-au mișcat bine pe anumite loturi, iar în rest, porțiuni lungi de cale ferată au rămas înghețate, uneori chiar și cu șantiere în lucru. …..” Integral: https://ziare.com/

“Milioane de români s-au stabilit în străinătate. Banii trimiși acasă au depășit investițiile străine directe Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, potrivit unui studiu de specialitate, care arată că bani trimiși acasă în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât investițiile străine directe. …. În România, emigrarea a fost accelerată după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare precum IT, inginerie și servicii profesionale. Motivele principale includ căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, salarii superioare și condiții de viață mai bune. În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022. Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă, presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar a generat și cash flow-uri spre România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, dar și economia în general, spun autorii studiului. Spre deosebire de alte țări est-europene, precum Polonia, care implementează programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, în România încă nu sunt create și aplicate politici coerente de reintegrare, deși importanța diasporei (aproape 6 milioane de români trăiesc în afara granițelor) este, evident, recunoscută, notează specialiștii EY. Comparativ, în Europa, emigrarea este parte a unui context mai larg de migrație netă pozitivă, determinată de îmbătrânirea populației și nevoia de forță de muncă. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Feţele necosmetizate şi neştiute ale migraţiei lucrătorilor străini aduşi la muncă în ţară: pune presiune semnificativă asupra sistemului național de azil. Ia amploare migraţia mascată Creșterea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii a generat creșteri constante și semnificative ale numărului de cereri de azil depuse pe teritoriul României. Cererile de azil cu pondere mare, depuse în prezent în țara noastră, vizează categoria străinilor intrați legal, în baza vizelor de muncă, care fie nu au respectat scopul acordării vizelor, fie au depășit valabilitatea vizelor, ceea ce a generat presiune semnificativă asupra sistemului național de azil prin necesitatea procesării cererilor în termene foarte scurte specifice procedurii accelerate de azil, spun autorii Strategiei Naţionale privind Imigraţia pentru perioada 2026 – 2030, citite de Economica.net.  …..52,6% din numărul total al depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 vizează persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024. 30,4% din numărul total al cererilor de azil depuse în anul 2024 vizează străini care aveau emise pe numele lor cel puțin un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024, spun autorii documentului citat mai sus. ….Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de la 5.500 de oameni în anul 2014, la 30.000 în anul 2019. Din anul 2019 și până în prezent, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a înregistrat o creștere accelerată şi a rămas stabil la o cotă anuală de 100.000 de oameni în perioada 2022 – 2025. …..” Integral: https://www.economica.net/

“De ce un final incert al războiului de acum din Iran nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator .…Departe de fi un război ivit dintr-o conspiraţie tenebroasă, conflictul cu Republica Islamică Iran este consecinţa, dramatică, a erorilor strategice întinse pe decenii. Timpul câştigat prin acorduri niciodată onorate a permis Iranului teocratic să atingă gradul de sofisticare şi de agresivitate de acum. …. Vocaţia Iranului teocratic a fost, încă de la fondarea sa, aceea de a fi un regim revoluţionar, la nivel regional, dar şi global. Naşterea unei întregi reţele de mişcări teroriste este efectul unei planificări minuţioase.  În acelaşi timp, Iranul s-a alăturat unei coaliţii de state al cărei unic scop este contestarea hegemoniei americane. „Axa răului”, cea care adună laolaltă Rusia, China comunistă şi Coreea de Nord, nu este himera unei imaginaţii conspiraţioniste, ci o realitate geopolitică a vremurilor noastre. Iată de ce, în grade diferite, Rusia şi China sunt aliatele, deloc discrete, ale regimului criminal şi terorist de la Teheran: politica lor este unitară şi se raportează la lumea noastră ca la un singur teatru de operaţiuni militar şi economic. Dronele şi rachetele cu care Iranul atacă sunt parte din acest efort de înarmare al unei coaliţii revizioniste. …. Ceea ce Iranul teocratic ambiţionează este crearea haosului care să conducă la paralizie şi la capitulare. Pentru Iran definiţia victoriei înseamnă păstrarea posibilităţii regimului de a se reface în viitor. Un final incert al războiului de acum nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator. Un Iran teocratic care ar trece de sfârşitul luptelor cu structura sa internă şi internaţională încă viabilă şi eficientă ar fi un pericol mortal pentru cei care i se opun. Suprapunerea dintre programul balistic şi cel nuclear este simbolică. Focoasele atomice ar viza Israel, Europa şi Statele Unite. Perspectiva unui Iran nuclear, capabil să exercite un control asupra fluxului energetic prin strâmtoarea Ormuz – iată ceea ce nu putem accepta, în momentul în care   privim istoria în mişcare din jurul nostru. Iranul teocratic este una dintre acele ameninţări care necesită, spre a fi eliminată, hotărâre, răbdare şi curaj. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“S-au făcut că nu pricep  .…. Preşedintele, miniştrii, toţi marii oameni ai naţiei ne-au explicat că suntem în siguranţă, că nu are ce ni se întâmple. A fost de ajuns ca Iranul să lanseze două rachete cu rază lungă de acţiune în direcţia bazei Diego Garcia din Oceanul Indian pentru ca această iluzie să se spulbere. Mai rău este altceva. Toţi politicienii şi “serviciile” care îi păpuşează tac cu privire la capacităţile nucleare ale Iranului. Iată ce ştim, mulţumită Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Iranul are 440 de kilograme de uraniu fisionabil 235, îmbogăţit la 60 la sută (ceea ce înseamnă că restul este uraniu 238). Nu există absolut nici o justificare civilă pentru ca Iranul să fi ajuns la acest grad de îmbogăţire. Iranienii au pretins că uraniul a fost îmbogăţit într-un program civil. Problema este că pentru aplicaţii civile este necesar uraniu îmbogăţit la cel mult 5 la sută. Cu 60 la sută Iranul este fără nici o îndoială, angajat în cursa pentru arma nucleară. Ne priveşte asta? Desigur. Din cantitatea pe care AIEA a găsit-o se pot face aproximativ zece bombe atomice. Iar acum ştim sigur că Iranul are cu ce să le trimită până în Europa. Altfel spus, clericii de la Teheran pot ordona transformarea în cenuşă radioactivă a Berlinului, a Romei, a Parisului sau a Bucureştiului. Rezultă, pentru orice minte logică, faptul că România are, alături de toate celelalte state europene, un interes clar ca regimul de la Teheran să fie şters de pe hartă. Şi atunci de ce ecranele televizoarelor sunt pline de politicieni şi de foşti generali din “servicii” care susţin că trebuie să stăm şi să nu spunem şi să nu facem nimic? Aceeaşi tovarăşi au închis ochii şi la existenţa programului de rachete şi de drone al Iranului. Am realizat proporţiile acestui program când am aflat, acum circa doi ani, că Iranul a început să livreze drone şi tehnologie Rusiei. Probabil că ei au produs mai multe drone decât regimul lui Vladimir Putin. Iar Iranul nu a avut ezitări să intervină direct într-un teatru de război european (în Ucraina), ceea ce Persia nu a făcut de circa 2500 de ani încoace. Vasăzică există motive să sprijinim Statele Unite şi Israelul. În acest caz, de ce ministerul de Externe pretinde că “România nu este parte în conflict”? …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“A apărut Biblia sub formă de integrame. Rezolvă toate cele 30.000 de versete! .… Astfel, la editua „Rebus Creștin” a apărut prima ediție a Bibliei sub formă de integrame, un volum imens de peste 3500 de pagini.  ….Teologii spun că rezolvarea de integrame biblice este o formă foarte eficientă de a arăta smerenie, mai ales când nu știi o definiție și întrebi un alt enoriaș și, în plus, asigură învățarea conceptelor mult mai ușor decât cititul de pe foaie. Pentru enoriașii avansați este în pregătire și o biblie cu integrame cu litere chirilice, cu definiții luate din versiunea Bibliei de la București, cea realizată cu sprijinul domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Șerban Cantacuzino. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 martie!  Atmosfera se menține închisă în ținuturile sudice, pe unde mai vin ploi. În rest găsim vreme mai bună, se arată trecător soarele și temperaturile urcă până la 16 gr. în nord-vestul țării. Cele mai modeste valori, în jur de 6 gr, se vor înregistra în depresiuni. În Dobrogea și Bărăgan cerul rămâne acoperit de nori și o să plouă din când în când. Vântul devine mai insistent și ajunge la viteze de 45 km/h. Se mai încălzește,  iar pe la amiază se vor atinge 11…12 gr. Bucuresti: 16/6 gr.C.

“Ignoranța politică și pericolul deficitului: cum amenință populismul stabilitatea economică  Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă. Am două exemple de dată recentă, care mă lasă mut de uimire. Cel dintâi este acribia cu care unii politicieni, împreună cu vuvuzelele lor din presă (care excelează doar prin număr, nu și prin vreo legătură cu bunul simț) continuă să latre la lună în legătură cu poziția principială și fără echivoc a ministrului nostru de externe în cazul binecunoscut de la Dubai. Al doilea exemplu este lupta fără oprire împotriva unui prim-ministru care, fără niciun fel de glumă, a reușit să salveze economia românească, ajunsă în pragul dezastrului. Înțeleg că sunt politicieni pentru care un deficit bugetar de 10% din PIB este o problemă de înțelegere mai greu de priceput decât teoria relativității a lui Einstein. Desigur, asemenea politicieni merită premiați prin a fi lăsați ei să conducă treburile publice, până în momentul în care dezastrul prin care a trecut Grecia ni se va părea parfum de trandafiri față de ce ne-ar aștepta pe noi. Sunt oameni care nu înțeleg pur și simplu că piețele financiare ni se pot închide în nas de azi pe mâine, în cazul în care politicile guvernamentale încetează a mai fi credibile. Iar ei exact asta îşi propun: să facă iar varză bugetul, chiar înainte de a fi, cât de cât, echilibrat. Trebuie spus că, până în prezent, cu toate fumigenele, cu toate declarațiile lipsite de noimă ale unor politicieni, guvernul Bolojan și-a făcut treaba. A reușit să îndepărteze pericolul încetării finanțării externe cauzat de un deficit bugetar insuportabil. A reușit să coboare acest deficit, iar programul pentru anul acesta prevede continuarea reducerii până la o cifră de aproape 6% din PIB. Nu este un deficit mic. Încă este dublul nivelului spre care trebuie să tindem în următorii ani. …..” Integral: https://republica.ro/

“Gabriel Liiceanu: Oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei de dinainte, care au făcut risipa .…„Ce ați face dumneavoastră în clipa în care agențiile de rating îți evaluează țara – în clipa în care prim-ministru a devenit Bolojan – să zicem la nota 4? Agențiile de rating, cele care sunt complet detașate de obiective, care stabilesc în ce măsură un investitor străin merită să pună de o afacere în țara cutare sau cutare. Nota noastră este 4. Dacă ea scade la 3, noi nu mai putem împrumuta nimic niciodată. În clipa aia se moare de foame”, a explicat Gabriel Liiceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. …..„Deci, omul ăsta, care a acceptat să fie prim-ministru – nu știu cum a avut curajul și nu știu cum cineva ar mai putea să aibă curajul ca azi, în România, să dorească să ajungă prim-ministru – a trebuit să opereze pe un teren care era accidentat total în acest fel. Apropo de ce a moștenit, a moștenit o țară în care DNA-ul nu mai funcționa, o țară în care Fiscul nu-și mai făcea treaba și în care sursele de venit erau totuși taxele de la firmele private, plus împrumuturile”, a spus Liiceanu. ….„Ce face un om care se pornește cu această treabă sub nas? Trebuie cumva să regenereze bugetul. Cum? Nu luând înapoi, nu încercând să repare gesturile care au dus la această situație? Deci dacă companiile de stat au devenit pepiniere ale intereselor tipilor care erau la guvernare în politică, în partidele cheie, nu trebuie să încerci să dai înapoi aceste câștiguri frauduloase? Nu trebuie să faci ceva cu pensiile uriașe? Scandalul care a ieșit cu pensiile magistraților și care i-a devalorizat în ochii oamenilor pe cei care conduceau magistratura, pentru că n-au mai vrut să dea înapoi banii pe care îi primeau. ….„(…) Suntem în situația în care ni se cere să plătim cu sudoare și sacrificii risipa uriașă dinainte. Or, atunci oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei care au făcut-o, cei care efectiv ne-au dus în situația asta.”, a spus Gabriel Liiceanu. …..” Integral: https://republica.ro/

“Dezastru financiar la o primărie din România: bani luaţi în plus de la cetăţeni şi milioane pierdute din greşeli şi întârzieri. Niciun vinovat Primăria Buzău se confruntă cu probleme financiare serioase, de la sume încasate în plus de la contribuabili şi nereturnate până la pierderi de milioane de lei generate de întârzieri, proiecte defectuos gestionate şi cheltuieli fără bază legală, potrivit ultimului audit financiar realizat de Curtea de Conturi. Consilierul local Irinel Cîrstea a dezvăluit miercuri, într-o postare pe reţelele sociale, că documentele oficiale arată „una dintre cele mai directe forme de prejudiciu pentru populaţie”, respectiv „bani încasaţi în plus de la cetăţeni şi nereturnaţi, venituri neîncasate şi milioane de lei pierdute din întârzieri şi dobânzi”. Bani nerestituiţi contribuabililor Auditorii au constatat că peste 145.000 de lei, sume plătite în plus sau nedatorate, nu au fost compensate şi nici restituite la cererea contribuabililor, acestea fiind menţionate în raport drept „sume plătite în plus sau nedatorate, necompensate şi nerestituite”. În acelaşi timp, raportul arată că primăria nu a încasat toate veniturile care i se cuveneau de la partenerii contractuali, iar în cazul salubrizării, nu a urmărit încasarea redevenţei, respectiv banii pe care firma de salubritate trebuia să îi plătească municipalităţii. Sporuri pentru proiecte nerealizate Controlul a scos la iveală şi plata unor sporuri pentru proiecte care nu au fost implementate. În cazul unui proiect PNRR pentru locuinţe destinate tinerilor, cheltuielile de personal au fost majorate cu 177.906 lei, deşi proiectul nu a fost realizat, iar plăţile au fost făcute fără raportările obligatorii către finanţator. Costuri umflate la Aquapark   Şi alte proiecte de investiţii au generat costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Pentru proiectul Aquapark, Curtea de Conturi a identificat cheltuieli totale de aproximativ 446.000 de lei, incluzând supraevaluări, costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Contractul a fost modificat în anumite etape pentru a sprijini firma câştigătoare, iar o parte din plăţi au fost efectuate înainte de termen. Nereguli şi la Complexul Hipic În cazul proiectului de restaurare a Complexului Hipic Buzău, primăria a stabilit valorile lucrărilor eronat şi a efectuat cheltuieli care nu respectau prevederile legale, inclusiv plăţi efectuate fără documentaţia corespunzătoare la anumite etape ale lucrărilor. Costuri transferate către cetăţeni la Park & Ride …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“România nu importă petrol din Golful Persic. Contradicția care arată nivelul speculei cu prețurile motorinei și benzinei: „Orice criză are profitorii ei”  ….. „Orice criză are profitorii ei. Este adevărat că fluxurile de petrol, benzină și motorină sunt întrerupte, însă în Europa nu ajunge chiar atât de mult combustibil din zona Golfului. De exemplu, gazele naturale vin în proporție de aproximativ 10%, iar petrolul în jur de 15–20%. În cazul României, importurile provin în principal din Kazahstan, urmat de Turcia, Azerbaidjan și India”, a relatat expertul în energie. De asemenea, Păcuraru face referire la existența contractelor swap – înțelegeri comerciale prin care un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar livrează din stocuri amplasate mai aproape de cumpărător – ca mecanism care poate atenua disfuncțiile logistice generate de întreruperile temporare ale rutelor comerciale tradiționale. „Mai există și așa-numitele contracte swap, care sunt în esență înțelegeri comerciale: un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar se angajează să livreze din stocuri aflate mai aproape de cumpărător. Astfel, în loc să transporte marfa din India, o poate trimite dintr-un depozit din Turcia”, a continuat acesta. Potrivit lui Păcuraru, companiile implicate în transportul și distribuția produselor energetice sunt cele care înregistrează cele mai mari câștiguri în această perioadă, pe fondul volatilității pieței și al creșterii marjelor de profit. El subliniază că, atâta timp cât conflictul din Orientul Mijlociu nu se încheie, predictibilitatea în ceea ce privește evoluția prețurilor și a fluxurilor comerciale rămâne redusă, iar incertitudinea creează condiții favorabile pentru multiplicarea profiturilor ale operatorilor din sector. …. ” Integral: https://ziare.com/

“Nu criza petrolului ne va distruge, ci obișnuința cu ea. Când realitatea fierbe lent, apare eșecul colectiv în orice criză, cu atât mai mult în cea a petrolului .…Prețurile mai mari devin „noua realitate temporară”. Inflația este „în curs de stabilizare”. Măsurile puține sau inexistente sunt prezentate ca fiind suficiente, chiar dacă sunt evident reactive și incomplete. Fiecare ajustare este mică, aproape imperceptibilă. Dar exact această gradualitate este problema. Pentru că elimină șocul, elimină și reacția. O societate nu se revoltă împotriva unei creșteri de 10% pe lună. Un electorat nu penalizează sever o deteriorare lentă. Iar politicienii știu acest lucru. …..Pentru clasa politică, acest mecanism este aproape ideal. Ajustările graduale reduc presiunea publică. Costurile sunt distribuite în timp și devin mai greu de atribuit. Nu există un moment clar în care cineva poate fi tras la răspundere. ….Dar această strategie are un preț enorm. Pentru că, în timp ce discursul rămâne calm, realitatea se acumulează. Companiile se închid. Lucrările agricole nu sunt făcute. Dependențele structurale nu sunt reduse. Vulnerabilitățile nu sunt corectate. Sistemul energetic, prin natura lui rigid, nu poate fi ajustat rapid atunci când, în final, presiunea devine insuportabilă. Iar acel moment vine întotdeauna. … Incapacitatea de a recunoaște la timp că regulile jocului s-au schimbat Problema fundamentală nu este lipsa de informație sau de capacitate analitică. Este lipsa de voință de a acționa în absența unei crize evidente. Sistemele politice nu sunt construite pentru a reacționa la șocuri, cu atât mai puțin pentru a le anticipa. Iar scenariul broaștei fierte exploatează exact această slăbiciune. Pentru că elimină șocul vizibil, elimină și declanșatorul acțiunii. Într-o criză a petrolului, această dinamică este extrem de periculoasă. Energia nu este un sector marginal, ci fundamentul întregii economii. …..” Integral: https://republica.ro/

“România contra curentului. Ce facem cu criza energetică?  Din motive care îmi scapă, dar suspectez că țin de o combinație de interese înguste, incapacitatea de a face legătura cauză-efect și ceva corupție, România merge taman împotriva curentului în domeniul energiei, de ani și ani de zile. Se îndreaptă toată Europa spre piețe libere și concurențiale? România vrea înapoi, campion de stat, idee abandonată de toți ceilalți din anii 1990 și de unde am plecat și noi tot pe-atunci. Încearcă toate țările de pe planetă să reducă emisiile? România se pune de-a curmezișul, vrea continuarea subvențiilor pentru cărbune și eliminarea schemei EU ETS cu certificatele de carbon, din care câștigă mai mult decât plătește. Apare o criză a gazului natural? România alocă niște miliarde de euro din bugetul propriu pentru extinderea rețelelor de gaz către toți consumatorii de la țară și face planuri să construiască sute de MW de capacitate pe gaz, sperând că o să producem o cantitate nelimitată de gaz natural din Marea Neagră, la vreo 50 de kilometri de război. Crește prețul energiei pentru că e prea puțină energie în piață față de cât se cere? România reglementează prețurile vreo 3 ani de zile, mult după ce criza se potolește în alte părți, că avem alegeri, și se asigură că nu investește nimeni în capacități noi, dar nici cererea nu scade, adică importăm din ce în ce mai mult și plătim niște miliarde de la buget pentru subvenții. Iar de fiecare dată când mai au și alții câte o idee proastă, de pildă grecii și bulgarii prin 2022 porniți să distrugă complet modelul pieței de energie electrică la nivel european și să propună o inovație absolută în materie de microeconomie, România semnează și ea. Taman când vine criza din Iran, vrem mai ușor cu Green Deal-ul, în gașcă alături de politicienii din Europa din tabăra populistă – când toți ceilalți zic dimpotrivă, am greșit că am diluat unele prevederi, cum ar fi în chestiunea eliminării accelerate a motoarelor cu ardere internă, acum ne-ar fi salvat să avem mai multe mașini electrice. E descurajant să vezi că până și Nicușor Dan trage în aceeași direcție cu președintele polonez Nawrocki care ar vrea chiar desființarea EU ETS, deși România și Polonia sunt cei mai mari beneficiari ai mecanismului. Există, de asemenea, chiar în rândul publicului educat o mulțime de oameni de bună credință care au impresia că Green Deal-ul e o ”chestie woke”. Că energia regenerabilă e ”scumpă” și necesită subvenții, că politicile administrației americane de încurajare a petrolului și gazului sub sloganul ”drill baby, drill” sunt opțiunea matură, ”realistă”, cea ”common sense”, prin opoziție la ”snowflakes” cu sensibilitățile lor aberante la schimbările climatice. Suspectez că o parte din această impresie vine dintr-o oarecare inerție emoțională, din admirația pe care generația mea și cele de dinainte le aveau pentru cuplul Reagan-Thatcher care ne-au scăpat de ruși și comuniști, din pro-americanism din vremurile când America era altceva decât e azi. Mai suspectez că avem încă traume legate de tot ce credem că sună a ”stânga”, cum ”sună” treaba asta cu regenerabilele și ”stop oil”, chiar și când nu e cazul. Mai e și Greta enervantă. Dar e un lucru periculos să judeci realitatea de azi prin ochelarii nostalgiei pentru ieri, în loc să verifici faptele obiective de azi. Tocmai de asta, vreau să pun pe masă câteva fapte și cifre seci. ……” Integral: https://www.contributors.ro/

“Ce alimente se vor scumpi cu până la 10%. Avertismentul producătorilor și marilor lanțuri de retail Preţurile la unele produse alimentare ar putea creşte cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul, avertizează producătorii și marile lanțuri de retail. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât deja consumul populației a scăzut dramatic. …. „În perioada următoare ne aşteptăm să avem creşteri mai mari pe produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea şi produsele de panificaţie au costuri energetice ridicate deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate şi au volum mare şi preţ mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat. Produsele se vor scumpi diferit. Pâinea şi produsele de panificaţie, probabil până la sfârşitul anului, o să avem un 8% de creştere. La fel vom avea şi în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a menţionat Feliciu Paraschiv. …. „Ştim că BNR avea ţinte de 4-6%, pe care nu cred că le vom mai atinge, dar o scădere a inflaţiei ar putea să ducă la o stabilizare a preţurilor şi la o uşoară revenire. Nu e de aşteptat o revenire rapidă, pentru că va fi un proces destul de lung şi gradual de ajustare şi de echilibrare“, a adăugat Paraschiv. În opinia sa, contextul actual poate determina şi ajustări pozitive în economie. „Cea mai mare creştere şi vedeta economiei româneşti este carnea de pasăre. Exporturile au crescut în 2025 cu 50% în volum şi 77% în valoare. Noi, ca ţară, am putea să devenim un pol pentru carnea de pasăre, aşa cum este Polonia pentru mere în Europa, dacă ştim să gestionăm foarte bine situaţia. Cred că, uşor, uşor, o să ne revenim sau o să ne adaptăm şi o să ne recalculăm operaţiunile şi cheltuielile la nivelul noii situaţii“, a mai spus vicepreşedintele ANCMMR. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Raționalizarea alimentelor, cumpărăturile din panică, avioanele ținute la sol și o lovitură economică mult mai dură decât Covid: economiștii explică scenariul de coșmar care ar putea deveni realitate în câteva săptămâni  ….. Un efect de domino global Analiștii spun că nu mai este vorba doar despre creșterea prețurilor, ci despre riscul real ca unele state să nu mai poată asigura necesarul de energie. De aici, un efect în lanț care poate lovi transporturile, industria și agricultura. Gigantul financiar Bank of America avertizează că prețul gazelor în Europa ar putea exploda de la circa 29 de euro la până la 500 de euro în iarnă, dacă blocajul persistă — un nivel fără precedent, chiar și comparativ cu perioada de după invazia Rusiei în Ucraina. Un astfel de salt ar însemna, practic, o stare de urgență economică în Europa, Regatul Unit și mari părți din Asia, cu industrii forțate să-și reducă activitatea și costuri energetice scăpate de sub control. …. Infrastructură lovită, piețe în panică Situația s-a agravat după atacuri asupra unor infrastructuri energetice majore din Iran și Qatar, inclusiv instalații esențiale pentru aprovizionarea globală cu gaze. Reparațiile ar putea dura luni sau chiar ani. Între timp, piețele petroliere dau deja semne de nervozitate. Țările se grăbesc să-și asigure resursele, iar diferența dintre prețurile oficiale și cele reale de tranzacționare crește. Kurt Barrow, de la S&P Global Energy, avertizează că lumea s-ar putea confrunta în curând cu penurii reale și chiar cu raționalizarea consumului. „Dacă strâmtoarea rămâne închisă două luni, vom vedea fabrici fără materii prime. Va apărea raționalizarea. Vom avea cumpărături în panică și stocări masive”, spune acesta. Războiul din Iran perturbă fluxul de medicamente esențiale în Golf Marea Britanie a evitat până acum penuria de medicamente legată de războiul din Orientul Mijlociu, însă creșterea costurilor de transport reduce marjele producătorilor de medicamente generice și ar putea declanșa în curând creșteri de prețuri, penurie de aprovizionare sau ambele, a avertizat grupul comercial Medicines UK. Directorul executiv Mark Samuels a declarat că Marea Britanie este „la un pas” de o penurie de medicamente dacă instabilitatea persistă, stocurile oferind doar o rezervă temporară. Deși aprovizionarea continuă, el a spus că producătorii de medicamente generice ieftine, care reprezintă cea mai mare parte a volumului de medicamente NHS, se aflau deja sub presiunea costurilor de transport mai mari și a perturbărilor legate de transport. Dacă costurile de transport persistă, este posibil ca producătorii să nu le mai poată absorbi. Reuters a relatat că războiul deja perturbă fluxurile de medicamente esențiale către Golf, punând în pericol rutele de aprovizionare cu medicamente anticancerigene și alte tratamente sensibile la temperatură, deoarece companiile au redirecționat zborurile și au căutat alternative terestre. …..” Integral: https://ziare.com/

“Criza din Golf loveşte în primul rând Europa. Istoria se repetă, iar UE nu a învăţat nimic din criza gazului rusesc din 2022. „Piaţa gazelor este la fel de distorsionată ca în 2022“  În contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, gazul se scumpeşte din nou masiv, iar miile de megawaţi în eoliene şi solare montate nu contează pentru că cetăţeanul european conduce maşini diesel, se încălzeste cu gaze, consumă energie care are la bază gazul, iar industria europeană este aproape la fel de electrificată ca acum un deceniu…… Gazul este peste 20% din energia primară pe care o consumă UE, consumul de gaz chiar a crescut anul trecut, peste 90% din gazul consumat este importat, iar pentru casnici gazul este cea mai importantă sursă de energie. În România, populaţia este protejată de scumpirea gazului pentru încă un an, dar în acest moment industria, care a ajuns să reprezinte circa 50% din consumul total, este pe cale de a primi o nouă lovitură după cea din 2022, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Problema României nu este legată de cantitatea de gaz, aşa cum este afectată Asia de sistarea livrărilor prin strâmtoarea Ormuz, producţia internă poate acoperi cererea. Problema este legată de preţ.…..Pe bursele europene, gazul s-a scumpit şi cu peste 70%, iar conflictul din Orientul Mijlociu, în ciuda tuturor speranţelor că va fi unul de scurtă durată, se prelungeşte. „Europa este într-o poziţie critică. Europa a oprit investiţiile sale în petrol şi gaze pentru a injecta miliarde în panouri chinezeşti.“ În timp ce banii europeni s-au dus pentru a cumpăra echipamente din China, investiţiile în producţia internă de gaze nu au fost susţinute, industria a plătit preţuri premium la energie în timp ce importurile de produse din state cu energia subven­ţionată au pus la pământ industria locală. Pe zona de îngrăşăminte de exemplu, Rusia este cel mai mare furnizor extern al UE, în contextul în care 70% din îngrăşăminte este reprezentat de gaze. Paradoxul este suprem pentru că în timp ce UE a interzis importurile de gaze ruseşti, pentru a-şi crea o dependenţă de LNG-ul american, ia cu două mâini îngrăşăminte ruseşti pentru că sunt mai ieftine. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“De ce ultimatumul lui Trump împinge războiul spre cel mai rău scenariu. Pentru Golf și pentru întreaga lume ….Miza nu mai este doar Strâmtoarea Ormuz, deja blocată de facto, ci riscul ca energia însăși să devină principalul câmp de luptă, cu efecte care pot lovi simultan statele din Golf, piețele globale și lanțurile de aprovizionare. ….. Donald Trump a amenințat că SUA vor lovi și „vor distruge” centralele electrice ale Iranului dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz în 48 de ore. Trump a spus că ar începe „cu cea mai mare” centrală, iar ultimatumul său expiră luni seara, ora SUA, adică marți dimineață la Teheran. Iranul a răspuns avertizând că, dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, va lovi toate instalațiile energetice americane din regiune. Aici începe partea cu adevărat periculoasă. O analiză publicată de The Conversation arată că lovirea infrastructurii energetice este aproape de cel mai rău scenariu posibil pentru statele din Golf. Motivul este simplu: petrolul și gazele nu sunt doar resurse economice, ci fundamentul puterii acestor state, al influenței lor regionale și al rolului lor în economia mondială. Dacă instalațiile energetice intră sistematic în bătaia focului, efectele nu se opresc la Iran sau la vecinii lui, ci se transferă rapid în piețele globale, în lanțurile de aprovizionare și în costul vieții. …. De ce contează atât de mult? Pentru că în Golf, energia nu înseamnă doar producție, ci infrastructură concentrată în noduri vitale. Analiza The Conversation dă exemplul Ras Laffan, orașul industrial care este piesa centrală a economiei Qatarului și centrul celei mai mari facilități de producție și export de gaz natural lichefiat din lume. Aici se procesează gazul din North Field, partea qatareză a celui mai mare zăcământ offshore de gaz neasociat din lume, împărțit cu Iranul, unde se numește South Pars. Dacă un astfel de nod este lovit serios, nu vorbim doar despre o avarie locală, ci despre ani de reparații, întârzieri de investiții și o reducere semnificativă a capacității de export. La fel de important este că atacurile nu vizează doar producția, ci și infrastructura de export. The Conversation amintește rolul strategic al Fujairah, hub-ul din Emirate aflat în afara Strâmtorii Ormuz, cu acces direct la Oceanul Indian și capăt al conductei Abu Dhabi pentru țiței. Conducta poate transporta 1,5 milioane de barili pe zi și acoperă mai mult de jumătate din exporturile de petrol ale Emiratelor. Tocmai de aceea, lovirea ei repetată arată intenția Iranului de a perturba și rutele alternative, nu doar chokepoint-ul clasic din Ormuz. De asemenea, conducta saudită East-West, către portul Yanbu de la Marea Roșie, a intrat în raza riscului. Pe scurt, dacă Trump transformă centralele electrice iraniene în ținte și Iranul răspunde prin extinderea loviturilor asupra infrastructurii energetice americane și a statelor din Golf, conflictul poate intra într-o logică de escaladare în care fiecare nou atac afectează nu doar partea vizată, ci întregul sistem energetic regional. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Un român a băgat benzină de 50 de lei, dar până a ajuns la casă avea de plătit 90 de lei Prețul la benzină se schimbă cu o viteză amețitoare. De asta s-a convins un român în această dimineață, care deși a băgat la pompă benzină de 50 de lei, până a ajuns efectiv la casă, câteva zeci de secunde mai târziu, s-a trezit că are de plătit 90 de lei. Și nu, nu pentru că cineva i-ar mai fi băgat niște benzină în rezervor, ci pentru în cele 40-50 de secunde făcute de la pompă până la casă s-a scumpit din nou benzina. ….. S-a ajuns la tot felul de situații absurde, în care colegi de muncă sunt nevoiți să meargă împreună cu ACEEAȘI mașină la birou, și nu fiecare cu mașina lui, ca oamenii normali. Și nimeni nu știe când sau dacă această nebunie sa va opri vreodată. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 martie!  Valorile termice vor urca constant de la 12 gr la începutul săptămânii până la 20 gr C în perioada sărbătorilor pascale. Începând de luni, procesul de încălzire va fi resimțit  în toată țara, mai ales în timpul zilei. Marți, temperaturile maxime se vor situa între 12 și 17 gr C.  Tendința de încălzire va continua și în a doua parte a săptămânii viitoare. De joi valorile termice vor ajunge la 18-19 gr, inclusiv în Capitală. Vârful de temperatură este așteptat chiar de sărbători, când vremea va fi una specifică primăverii. Bucuresti: 11/7 gr.C.

“Datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună, iar noi discutăm despre cum să ne protejăm fiecare buzunarul, avertizează economistul-șef al BNR .... „Suntem înconjurați de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass-media, mai ales în condiții de criză în care nimeni nu vrea să piardă absolut nimic. Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie”, a atras atenția Lazea. El a amintit că în regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu România a intrat în probleme cu 11 miliarde de dolari datorie totală, iar acum, când crește cu 2 miliarde pe lună datoria, „nu avem timp să discutăm de problema asta, ci avem timp să discutăm cum ne protejăm fiecare buzunarul lui, mic sau mare“. ….. Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor. Mai exact, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public, se arată în textul Legii. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un consultant fiscal explică mecanismul prin care deficitul bugetar al României ar putea să scadă cu zeci de miliarde de lei anual  Deficitul bugetar al României ar scădea cu zeci de miliarde de lei anual dacă țara ar colecta mai eficient cele două mari impozite, TVA și impozitul pe profit, și ar ajunge la media europeană pe acest segment, consideră Alex Milcev, partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România, transmite Agerpres. Conceptul de „tax gap” este folosit în analizele economice pentru a descrie diferența dintre taxele care ar trebui colectate conform legislației și cele efectiv încasate de stat. În acest context, Milcev explică faptul că o problemă mai puțin discutată în spațiul public este aceea a „gap-ului” de impozit pe profit la care, deși cota de impozit este de 16%, comparabilă cu mai multe state europene, colectarea efectivă este semnificativ mai mică decât potențialul. „Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele”, consideră analistul citat. El citează estimările din studii europene (A European approach to measuring losses in corporate tax revenues – Publications Office of the EU) care indică un gap pe impozit pe profit în România de circa 30-35% (aproape 38% pentru 2019, ultimul an cu informații disponibile), față de media UE, de 10 – 11%. În condițiile în care veniturile actuale din impozitul pe profit sunt de circa 30 miliarde lei anual, reducerea decalajului până la media UE ar putea aduce, teoretic, circa 6 -7 miliarde lei anual în plus la buget, iar deficitul ar fi scăzut cu aproximativ 0,3 – 0,4% din PIB. „Cu alte cuvinte, circa 5% din deficitul bugetar (pentru 2025) ar fi putut fi eliminat doar prin îmbunătățirea colectării impozitului pe profit”, subliniază Alex Milcev. La TVA, România are cel mai mare deficit de încasare din UE: estimările Comisiei Europene arată că TVA gap în România este de aproximativ 30-35% versus media UE, de circa 6-7%. Veniturile anuale din TVA sunt de aproximativ 120 miliarde lei. Dacă România ar avea un nivel de colectare similar cu media UE, veniturile suplimentare ar putea ajunge la 30-35 miliarde lei anual din acest impozit, explică consultantul. …..” Integral: https://ziare.com/

“Energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% în februarie, cea mai mare creştere din ultimul an Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere din ultimul an, majorându-se cu 56,92% în februarie 2026 comparativ cu aceeaşi lună din 2025, pe fondul eliminării schemei de plafonare a tarifelor, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În categoria alimentelor, cea mai puternică scumpire s-a înregistrat la cafea, al cărei preţ a crescut cu 25,82% faţă de anul trecut. De asemenea, fructele proaspete s-au scumpit cu 16,12%, iar fructele şi conservele din fructe cu aproximativ 13%, conform Agerpres. Creşteri semnificative au fost consemnate şi la produsele din zahăr, dulciuri şi miere, unde preţurile au urcat cu 13,55%. Alte majorări importante au fost înregistrate la ouă (+14,33%), carne de bovine (+11,79%), pâine (+10,12%) şi lapte de vacă (+9,81%). Carnea de pasăre s-a scumpit cu 8,5%, iar peştele proaspăt cu 8,04%. Preţul uleiului a crescut cu 8,78%, citricele s-au scumpit cu 9,94%, iar carnea de porc cu 3,88%. ….În sectorul serviciilor, cele mai mari creşteri de tarife au fost înregistrate la transportul feroviar, unde biletele CFR s-au scumpit cu 24,4%. Au urmat serviciile de apă, canalizare şi salubritate (+17,21%), serviciile de igienă şi cosmetică (+15,94%) şi alte servicii cu caracter industrial (+15,96%), potrivit Agerpres. ….În cazul mărfurilor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat tot la energia electrică, urmate de energia termică (+13,41%), cărţi, ziare şi reviste (+10,15%), detergenţi (+9,01%) şi tutun şi ţigări (+7,47%). .…..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Circuitul ascuns al petrolului rusesc crește prețurile și riscurile geopolitice pentru UE. În ultimii ani România a înlocuit importul de țiței mai ieftin cu motorină scumpă  ….Datele INS arată o transformare radicală: în 2020, aproximativ 68% din motorina importată de România provenea din Rusia. Până în 2024–2025, acest flux a dispărut aproape complet. În locul lui au apărut furnizori noi — Turcia, Arabia Saudită și India — ale căror exporturi către România au crescut exploziv. ….. Circuitul invizibil al petrolului În centrul acestei reconfigurări se află un mecanism economic simplu, dar cu implicații geopolitice majore. Multe rafinării din India, Turcia sau Arabia Saudită cumpără țiței rusesc vândut cu discount semnificativ după sancțiuni. Acest petrol este rafinat local, iar produsele rezultate — motorină, benzină sau kerosen — sunt exportate către Europa. Din punct de vedere juridic, produsul rafinat nu mai este considerat rusesc, deoarece originea legală devine țara unde a fost procesat. Rezultatul este apariția unui circuit indirect al petrolului: Rusia (țiței) → India / Turcia / Arabia Saudită (rafinare) → UE → România În piețele energetice, fenomenul este cunoscut sub numele de „laundering of oil molecules” — „spălarea moleculelor de petrol”. …. Prețul motorinei importate în România conform INS a crescut în ultimii 6 ani cu 83%, prețul țițeiului importat a crescut cu doar scăzut cu 46%. Avem astfel un paradox energetic: materia primă s-a ieftinit, dar produsul final s-a scumpit. Explicația se află în patru factori principali: 1. Lanțuri logistice mai lungi Înainte de sancțiuni, motorina venea în mare parte din Rusia, relativ aproape de piața europeană. Astăzi, multe transporturi vin din Golful Persic sau din Asia de Sud. 2. Costuri suplimentare de rafinare Europa cumpără acum un produs care include deja costul rafinării într-o altă țară și marja comercială a intermediarului. 3. Deficit structural de rafinare în UE În ultimele două decenii, mai multe rafinării europene au fost închise sau modernizate pentru alte tipuri de produse, în contextul tranziției energetice. Cererea pentru diesel a rămas însă ridicată. 4. Speculă în baza interdicției impuse de UE petrolului rusesc. …. Noua vulnerabilitate: Golful Persic Aproximativ un sfert din motorina importată de România provine acum din zona Golfului Persic. Această dependență introduce riscuri geopolitice complet diferite de cele din trecut. Ruta tipică a transportului arată astfel: Golful Persic → Strâmtoarea Hormuz → Canalul Suez → Mediterana → România ..…” Integral: https://republica.ro/

“Peste 100 de procurori cer guvernului și președintelui modificarea legii evaziunii fiscale. Expertiza obligatorie “îngroapă” dosarele și golește bugetele Ministerului Public  Asociația AMASP, susținută de peste 100 de procurori (inclusiv de la DNA, DIICOT și Parchetul European), a transmis un apel urgent către Guvern, Ministerul Justiției și Președinție. Aceștia cer modificarea Legii 241/2005, susținând că obligativitatea expertizei fiscale în dosarele de evaziune blochează anchetele și golește bugetul statului. De ce este contestată expertiza obligatorie: Procurorii arată că transformarea expertizei dintr-o probă opțională într-una obligatorie (prin Legea 126/2024 și decizia ÎCCJ) aduce prejudicii grave actului de justiție: – Blocaj în anchete: Dosarele se prelungesc nejustificat, apărând riscul ca faptele să se prescrie înainte de o sentință. – Costuri enorme: O singură expertiză poate costa câteva mii de euro, sume suportate din bugete limitate, chiar și în cazuri simple unde prejudiciul e o simplă adunare aritmetică. – Rol disproporționat: Expertul fiscal devine mai important decât procurorul sau judecătorul, decizia finală depinzând aproape exclusiv de concluziile acestuia. – Risc de restituire în masă: Există pericolul ca sute de rechizitorii trimise deja în instanță să fie întoarse la parchet pentru lipsa acestei expertize, deși probele existente sunt solide. România, „izolată” de practicile europene Semnatarii apelului subliniază că modelul actual ne îndepărtează de standardele europene. În țări precum Germania sau Italia, determinarea prejudiciului este considerată o operațiune tehnică standard, nu un filtru obligatoriu și costisitor. .….” Integral: https://ziare.com/

“Raport ECA: Fondul UE pentru inovare ratează ţintele şi blochează zeci de miliarde de euro  La finalul primului semestru din 2025, numai 331,8 milioane de euro fuseseră efectiv plătite către proiecte, adică mai puţin de 1% din bugetul estimat de 40 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de Curtea de Conturi Europeană • Din cele 228 de proiecte selectate iniţial, 40 au fost anulate, retrase sau reziliate Fondul pentru inovare al Uniunii Europene, unul dintre cele mai ambiţioase instrumente financiare destinate tranziţiei către o economie neutră climatic, se dovedeşte mult sub aşteptări, în pofida unui potenţial uriaş estimat la aproximativ 40 miliarde euro până în 2030, se arată în raportul de audit efectuat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) şi publicat ieri pe site-ul instituţiei respective. Sursa citată arată: „Fondul pentru inovare are un potenţial puternic de a consolida inovarea şi competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor curate, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră, dar rezultatele rămân modeste: alocările sunt absorbite lent, proiectele au întârzieri mari, iar unele au fost deja reziliate”. Lansat în 2020 şi finanţat prin vânzarea certificatelor din cadrul schemei EU ETS, fondul ar trebui să reprezinte motorul industrial al decarbonizării europene, susţinând tehnologii inovatoare în industriile energointensive, energia regenerabilă, stocarea energiei, hidrogenul, captarea şi stocarea carbonului, dar şi mobilitatea şi clădirile cu emisii zero. În realitate, potrivit raportului de audit citat, mecanismul financiar, deşi impresionant ca volum, funcţionează greoi şi ineficient. Până la sfârşitul lunii iunie 2025, din sumele disponibile de peste 12 miliarde euro, doar 331,8 milioane de euro fuseseră efectiv plătite către proiecte, adică 2,7% din total şi mai puţin de 1% din bugetul estimat al fondului. Această discrepanţă majoră între resursele disponibile şi utilizarea lor efectivă conturează imaginea unui instrument blocat între ambiţie şi realitate..….” Integral: https://www.bursa.ro/

“INTERVIU. România și relația cu stânga: „PSD nu mai e de mulți ani un partid de stânga”/ „Orice idee de progres social este etichetată automat drept comunism” .…Represiunea comunistă a făcut ca ideile de stânga să fie percepute de către o parte a societății românești drept „automat nocive pentru simplu motiv că, mai degrabă formal, le invoca și regimul dictatorial din România”, spune Mihai Burcea. Acesta vorbește, pentru HotNews, despre istoria stângii românești, despre moștenirea comunistă și despre modul în care influențează aceasta viața politică din România. …. Mihai  Burcea: În ceea ce privește electoratul favorabil valorilor tradiționale, mi se pare puțin exagerat procentul. Nici n-aș putea spune sigur care sunt valorile tradiționale și cum trebuie interpretate. Să nu uităm că ultimele alegeri prezidențiale au fost câștigate net de candidatul proeuropean. Totuși, o explicație ar fi dată de faptul că partidele „suveraniste”, susținute de nenumăratele „caste” de privilegiați ai sistemului, adică mulți judecători, ofițeri activi și în rezervă din armată și serviciile de informații, și burghezia naționalistă, au preluat o serie de idei din zona de stânga, în special cele care vizează sprijinul pe care statul ar trebui să-l acorde antreprenorilor sau construcția de locuințe sociale.  Să nu uităm că extrema dreaptă istorică era ea însăși intervenționistă. Pe de altă parte, aceleași formațiuni politice militează pentru un stat minimal, tăierea tuturor ajutoarelor sociale, reducerea drastică a taxelor și impozitelor. Adică, doctrina MAGA de România. ….A influențat integrarea europeană redefinirea discursului de stânga în România? – Da, categoric, dar PSD-ul se comportă la Bruxelles la fel ca PNL-ul în interbelic. În anii 1920-1930, când liderii liberali mergeau la Paris aveau un discurs umanist veridic. Vorbeau despre drepturi și libertăți, emanciparea și dezvoltarea tuturor claselor sociale, iar când se întorceau la București schimbau complet macazul, reprimând cele mai vocale sindicate, arestând muncitori și instituind starea de asediu, sub pretextul eternei iminențe a producerii „revoluției bolșevice”.  Ei bine, așa și PSD-ul. Bunăoară, la Bruxelles se declară favorabil legiferării parteneriatului civil, dar în țară este cel mai vehement dușman al său. …. Fie vorba între noi, PSD nu mai e de mulți ani un partid de stânga, fiind dominat de o burtăverzime conservatoare putred de bogată, bigotă, retrogradă, filo-naționalistă. Pe acest fundal de conservatorism s-a construit, inițial, ca reacție la colectivismul forțat, o logică a societății extrem de individualistă: ne-am „despărțit de comunism” prin atașamentul total, încurajat de politic, de educație, de presă, pasional, emoțional, necritic la orice idee opusă celor percepute drept „comuniste”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Opinie preliminară la CJUE: statele europene nu pot bloca tehnologia Huawei fără probe concrete  Guvenele statelor membre UE pot bloca echipamentele Huawei numai dacă au dovezi reale, nu prin invocarea unor argumente generale de securitate, susţine avocatul general Tamara Capeta în opinia preliminară înaintată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene într-un dosar (C-354/24) în care este contestată interzicerea companiei chineze în Estonia. „Simplul fapt că o măsură naţională a fost adoptată în scopul protejării securităţii naţionale nu poate face ca dreptul UE să devină inaplicabil şi nu exonerează statele membre de obligaţia de a respecta dreptul UE”, arată avocatul general Tamara Capeta. Această frază, aparent tehnică, are potenţialul de a redesena una dintre cele mai tensionate frontiere ale politicilor europene din ultimii ani: confruntarea dintre imperativele de securitate naţională şi regulile pieţei unice. În centrul disputei se află Huawei, gigantul chinez devenit simbolul unei bătălii globale pentru controlul infrastructurii digitale, dar miza reală depăşeşte cu mult un singur furnizor. Este vorba despre cât de departe pot merge statele europene atunci când invocă securitatea pentru a exclude tehnologii, companii sau influenţe externe. Cazul porneşte din Estonia, unde autorităţile au introdus un sistem de autorizare prealabilă pentru utilizarea echipamentelor telecom, un mecanism care le permite să blocheze furnizorii consideraţi „cu risc ridicat”. În practică, această etichetă a fost aplicată Huawei, iar operatorul Elisa Eesti, parte a grupului finlandez Elisa, s-a trezit în situaţia de a nu mai putea utiliza echipamente deja instalate sau de a implementa tehnologia 5G fără aprobarea statului. Compania a contestat decizia, iar instanţa din Tallinn a cerut clarificări Curţii de Justiţie a UE, deschizând astfel un dosar cu implicaţii continentale. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Lacul lebedelor negre ….. În plus, Kent a semnalat că, prin deciziile şi acţiunile sale, Trump a aruncat la coş întregul eşafodaj al principiilor şi angajamentelor electorale, de mandat, bazate pe prioritatea absolută a intereselor americane (America First) şi pe acţiunea non-vilentă pentru gestiunea tensiunilor şi a conflictelor internaţionale (Trump campionul păcii!). …..Înşelat sau nu, Trump trebuie să gestioneze acum stolurile de lebede negre ridicate din tufişurile lacustre: consecinţele prevăzute, prea puţin sau deloc prevăzute ale angajării militare cu Iranul. La capitolul ”prevăzute” zero! Iranul nu a capitulat în cîteva zile şi nici populaţia iraniană nu a ieşit în stradă cu furcile să răstoarne regimul alatoyahilor. Poate că americanii ar putea fi primiţi cu bună voinţă în Iran, de anumite cercuri şi categorii de cetăţeni, sigur însă nu dacă sunt precedaţi de bombe care distrug pe scară largă infrastructura necesară activităţilor vieţii de zi cu zi a muritorilor de rînd, dacă omoară cu prea puţină grijă pentru discriminare între ţinte militare şi civile, între instalaţii destinate producerii armelor nucleare şi căminele şcolare. Reacţia lumii internaţionale faţă de operaţiunile americane în Iran a fost, ca să mă exprim eufemistic, rece! Cu excepţia statelor din Golf, victime directe ale retalierii militare iraniene, care şi-au aruncat la coş precauţia de pînă acum şi au declarat Iranul drept inamic, sugerînd un potenţial de escaladare cu şanse mari să se extindă în viitor! Rusia tace mîlc şi încasează sute de milioane zilnic, din creşterea preţului petrolului, ba chiar şi din suspendarea unor sancţiuni instituite de Statele Unite. China, mucles, dar pe din dos, trimite cît poate ajutoare Iranului, nu cumva să sucombe regimul. La capitolul consecinţe mai puţin prevăzute, reperul principal: creşterea rapidă şi semnificativă a preţurilor petrolului, ceea ce încet dar sigur se rostogoleşte şi în economia americană, nu doar la pompele de benzină, ci şi în preţurile din supermarketuri, de la coşul zilnic al produselor alimentare, pînă la articole de consum de lungă durată. Iar preţurile astea, nu că l-ar interesa pe Trump prea tare, dar ele au obiceiul păgubos de a se revărsa în atitudinea de vot şi în votul efectiv la următoarele alegeri. ….  Războiul din Iran şi consecinţele lui sociale imediate nu pot fi împăcate nicicum în mintea evangheliştilor care l-au adus la Casa Albă pe Trump de două ori, cu figura mesianică a ”făcătorului de pace”, atribuită lui Trump. Războiul e război şi e lucrarea Diavolului, nu a lui Dumnezeu. .….” Integral: https://www.bursa.ro/

“SIE admite că Georgescu nu e real, ci un personaj creat cu AI  Purtătorul de cuvânt al SIE a admis într-un podcast ceea ce mulți români bănuiau de ceva vreme: Călin Georgescu, candidatul la președinția României nu există în realitate, este doar un personaj creat cu AI care a scăpat de sub control pe rețele sociale. Afirmația a venit ca răspuns la întrebarea „cu ce se ocupă Călin Georgescu când nu merge la parchet sau nu vorbește pe internet”. Desigur, există oameni care spun că l-au văzut personal, în viu, pe Călin Georgescu, au pus mâna pe el și au stat în preajma lui. Reprezentanții serviciilor au explicat că acel om este doar un actor de la Teatrul din Petroșani care trebuie și el să-și facă și el niște venituri suplimentare și nu are intrarea și cunoștințele pentru a juca în reclame la Artrostop sau alți unguenți pentru reumatism. ….. Motivul creării personajului AI Georgescu a fost unul electoral, era foarte important pentru democrația în România, supusă atacului hibrid al Rusiei, să fie întărită, prin aducerea la putere a exact acelorași oameni care au fost și până acum, pentru că asta dă un semnal puternic de continuitate politică și stabilitate în zonă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 18 martie! Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, iar joi (19 martie) în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, cu viteze în general de 40-45 km/h  Un cod galben de vânt puternic este emis  în județul Caraș-Severin, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 50-70 km/h. În Munții Banatului și vestul Carpaților Meridionali, rafalele vor fi de 70-90 km/h. Un alt cod galben de vânt este valabil pentru miercuri, 18 martie. În această perioadă, local în județele Mehedinți, Dolj și Olt, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 km/h. Potrivit specialiștilor, probabilitatea de apariție a ploilor crește in 18 martie și din nou după 25 martie. De asemenea, o răcire a vremii este prognozată spre finalul săptămânii. Bucuresti: 13/5 gr.C.

“Paradoxul economiei românești: creștere acasă, profit plecat în afară În prima lună a anului, România a cheltuit în exterior aproape un miliard de euro mai mult decât a câștigat, arată datele transmise marți de BNR …. În ianuarie 2025, România avea un excedent de 505 milioane euro la veniturile primare. Un an mai târziu, indicatorul a devenit negativ: –25 milioane euro. Această schimbare spune o poveste importantă. Veniturile primare includ: dividendele companiilor, dobânzile plătite la datorii, veniturile din investiții. Cu alte cuvinte, ele reflectă banii care ies din economie către investitori. Paradoxul economiei românești România a atras în ultimele două decenii investiții străine masive. Aceste investiții au construit fabrici, centre IT, lanțuri logistice și au transformat economia într-un important nod industrial al Europei de Est. Dar investițiile au și un efect inevitabil: pe măsură ce companiile devin profitabile, o parte din profitul generat în România se întoarce către investitorii din străinătate – este în fond mecanismul normal al globalizării economice. Deficitul care vine din comerț În paralel, economia continuă să importe mai mult decât exportă. În ianuarie, deficitul comercial al României a depășit 2,3 miliarde de euro, principala sursă a dezechilibrului extern. Pe scurt, economia românească rămâne una în care consumul e bazat e importuri, în care producția internă nu ține mereu pasul, iar această diferență se reflectă direct în balanța de plăți. ….Însă statistica arată clar ceva mai profund: economia României depinde încă puternic de capitalul extern. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Consiliul Fiscal: Este temerar să se vorbească despre ”relansare economică” în 2026/ Prelungirea conflictului, efecte asupra creşterii economice şi inflaţiei/ Deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat/ Reformele din sectorul public, importante ..… ”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”. ”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, ”reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”. ”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document. Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. …..” Integral: https://www.news.ro/

“Legea responsabilității fiscal-bugetare, modificată de Senat. Au fost 76 de voturi „pentru” și 30 „împotrivă”  Proiectul pune legea responsabilităţii fiscal-bugetare în vigoare în acord cu prevederi din Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Astfel, prin proiect se prevede actualizarea regulii privind nivelul datoriei publice. “În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendinţă de scădere suficientă şi de apropiere de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”, prevede actul normativ. Alte modificări vizează actualizarea regulii privind creşterea cheltuielilor publice, astfel încât creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice să respecte prevederile Regulamentului UE sau recomandările formulate de instituţiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere macroeconomică şi bugetară. …. Astfel, proiectul prevede că reprezentanţii Consiliului Fiscal vor face obiectul unor evaluări externe o dată la fiecare patru ani, evaluări efectuate de evaluatori independenţi, care pot fi experţi individuali sau instituţii cu experienţă în domeniul de activitate al acestuia. Finanţarea acestor evaluări se va face din bugetul Consiliului Fiscal. Prima evaluare va avea loc până la sfârşitul anului 2027. … De asemenea, se introduce obligativitatea ca Parlamentul sau Guvernul să se conformeze evaluărilor, opiniilor sau recomandărilor Consiliului Fiscal, emise şi publicate. Explicaţiile vor fi făcute publice şi prezentate în termen de două luni de la data publicării de către Consiliul Fiscal. Proiectul mai prevede că “Ministerul Finanţelor va publica pe pagina de internet datele privind datoria publică după publicarea acestor date de către Eurostat, pentru toată administraţia publică şi detaliat pe subsectoarele administraţiei publice”. ….” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Avertizori concediați, fraude ignorate: povestea nevăzută din spatele neplății taxelor din România .… „Fiecare avertizor de integritate din țară este atacat și denigrat imediat după ce face o avertizare în interes public. Și în proporție de 100% cam toți avertizorii își pierd locul din muncă și nu rămân în locul respectiv mai mulți ani, fiindcă nu reușesc să facă față presiunilor”, spune acesta. Mihăilă, care a lucrat la Direcția Taxe și Impozite Bacău, a fost concediat anul trecut chiar înainte de Paște, după ce făcuse o serie de avertizări în interes public care s-au lăsat cu condamnarea directorului de la Taxe și impozite. Mihailă a contestat în instanță decizia de concediere și se judecă cu fostul angajator. Cazuri de fraudă la plata taxelor și impozitelor sunt un sport național, mai spune avetizorul de integritate. El a trimis marți o adresă Guvernului în care dezvăluie numiri ilegale de directori, după ce s-a întâlnit cu 4 consilieri din cadrul Administrației Prezidențiale și anterior cu secretarul de stat din Finanțe Ráduly Róbert. „Noi am transmis o adresă către Guvernul României și Ministerul de Finanțe în care am arătat metodele de a se eluda de la plata taxelor și impozitelor. La vremea respectivă, practic n-am primit niciun răspuns de la Finanție, dar am fost în audiență la unul din secretarii de stat- Ráduly Róbert, de la UDMR- fost primar în Miercurea Ciuc în două mandate- care a recunoscut că și acolo s-a întâmplat în timp ce era primar și că știe că e un fenomen la scară națională. Toate programele informatice sunt făcute ca să permită modificări ale datelor sau portițe care să permită șmecherii. I-am dat doar un singur exemplu în care, într-un singur caz, era vorba de 750 de milioane de plată „feriți” de la plată. Și e doar un singur, un singur caz”, spune Mihăilă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Propunere de reorganizare administrativă a României. Niciun oraș sub 20.000 de locuitori și nicio comună sub 5.000 de locuitori  …. Ideea centrală este reducerea numărului de unități administrative prin stabilirea unor praguri minime de populație: cel puțin 20.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune. Păun declară pentru Newsweek România că ar trebui create de zone metropolitane, conduse de un singur primar și cu manageri pentru cartiere sau localitățile-satelit, astfel încât toate resursele să fie gestionate eficient. În această viziune, municipiile ar rămâne doar reședințele de județ, iar comunele cu populație foarte mică ar fi reorganizate, reducând cheltuielile cu salariile și sporind investițiile în infrastructură, educație și servicii locale. Criteriile pentru stabilirea rangului unei localități Există 320 de orașe, dintre care 103 sunt clasificate ca municipii. România are 41 de județe. Sunt în toată țara 2.800 de comune. “Ar trebui puse criterii clare: nu mai poate fi oraș sub 20.000 de locuitori, de exemplu. Se face un recensământ local. Localitățile cu sub 20.000 de locuitori nu se vor mai numi orașe. N-ai de ce să ai mai multe municipii, într-un județ. E paradoxul acela: municipiul Săcele, lângă municipiul Brașov. Ce Dumnezeu, distanța dintre ele e o tablă, nici un kilometru nu cred că este între ele.Săcele e oraș-satelit, un cartier, dar se numește altfel. Codlea. Ghimbav, la fel. Nu știu dacă sunt municipii, dar sunt la fel. Și Râșnovul. Acestea toate trebuie incluse în zona metropolitană a Brașovului.Inclusiv Predealul. Toate sunt astăzi într-o zonă metropolitană, împreună. Zona metropolitană Brașov. Există și o tablă, care ne spune: “Ați dat în zona metropolitană Brașov”.Ea conține vreo șase orașe, fiecare cu primarul lui, fiecare cu consiliul lui de primărie, ceea ce nu e în regulă.”, spune economistul, pentru sursa citată. …..” Integral: https://ziare.com/

“Cristian Păun: Bucureştiul trebuie să fuzioneze cu Ilfovul şi să aibă un singur primar …. În România, sunt 13.000 de sate, 2.859 de comune şi 320 de oraşe, dintre care 103 municipii. Organizarea administrativă a Bucureştiului şi judeţului Ilfov e un adevărat studiu de caz al modului cum România şi-a montat singură o gaură neagră de bani. Ea poate deveni un proiect-pilot pentru ţară. Cristian Păun se gândeşte la un model administrativ eficient. El crede că Ilfovul trebuie să fuzioneze cu Bucureştii, iar sectoarele Capitalei să dispară. Cartierele mari (Drumul Taberei, Militari, Balta Albă, Pantelimon etc.) ar trebui să aibă city manageri, pe care îi numeşte “manageri de comunitate”, cu fişa postului conţinând ţinte de atins, stabilite sintetic, prin ordin de serviciu. …. “Județul Ilfov trebuie să fuzioneze cu Bucureștii, să formeze zona metropolitană. Probabil, sectoarele ar trebui desființate și înlocuite cu mici reprezentanțe, la nivel de sector, care să țină în derulare contractele de salubritate. Totul ar trebui transferat către o instituție care să aibă grijă și de zona metropolitană, alta decât Bucureștiul, și de București, pentru a integra mai bine toată zona metropolitană. Nu mai sunt necesare sectoarele. Această împărțire ridică probleme, când vine vorba despre infrastructura de transport, termoficare, care-i gândită la nivel de Capitală”, explică profesorul, pentru Newsweek România. …. “Metroul este la nivel de București. Tramvaiul la nivel de București, STB la fel. Nu ar trebui să mai avem această împărțeală pe sectoare. Sectoarele ar trebui administrate ca unităţi administrative (n. red.: UAT), în subordinea Primăriei. Putem eventual să facem UAT nu la nivel de sector, ci la nivel de cartiere mai mari, astfel ca să existe câte un director, manager de cartier, care să aibă grijă de cartierul respectiv. Manager de comunitate pentru Balta Albă, cu indicatori de performanță. Selecția – pe bune, nu din politruci și politicieni. Să răspundă în fața primarului și Consiliului Bucureștiului pentru curățenie, ordine, disciplină”, spune economistul. …. “Proiectele mari, de înfrumusețare, parcuri, judecate la nivel de Capitală. Există sectoare care au foarte mulți bani și îi toacă sistematic, pe tot felul de prostii, schimbă bordurile cu o viteză uluitoare. Alte sectoare, cu anumite probleme specifice și fără resurse pentru ele, au dificultăți în a administra ce au moștenit, prin plasarea unor obiective pe teritoriul lor. ….Cristian Păun spune că trebuie să existe un tren metropolitan rapid, cu diametrul traseului de 30 – 40 de kilometri, având ca model RER-ul parizian (Réseau Express Régional). Modelul poate fi organizarea Londrei sau a Parisului. Toate localităţile din judeţul Ilfov trebuie să fie resorbite de UAT-ul metropolitan Bucureşti. …. Ar trebui să existe un manager pentru zona Voluntari, care să unească în aceasta tot ce înseamnă localitățile. Voluntariul va fi probabil un cartier al acestei zone metropolitane. Localităţile din Ilfov vor deveni cartiere, dacă nu au devenit deja. Numai cine nu-i serios nu vede treaba asta. Toate UAT-urile de la nivelul Ilfovului se vor desființa și se vor resorbi într-un UAT mare, numit București”, arată economistul. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: ”Bula” de prosperitate continuă din Bucureşti s-a spart  Aproape în orice ţară democratică exista perioade economice dificile, în care lipsa unui management competent la nivel de oraş sau de ţară duce la pierderi de bani, timp, energie şi investiţii. Într-un cuvânt: involuţie. E şi cazul Bucureştiului, care a fost administrat cu o “mână de fier” de actualul preşedinte. “Mâna” a plecat la Cotroceni şi “fierul” a ruginit. In afara de termie, unde s-a lucrat pe ici pe colo, personal cred ca orice bucureştean rezonabil nu poate să spună un al doilea lucru de succes, vizibil. Investitorii constată acelaşi lucru, fiind cei mai avizaţi. Zilnic constatam cu ochiul liber ca cel mai important oraş al României, în loc să se trans forme în metropolă, a început să arate din ce în ce mai rău, mai ales în zonele frecventate de turişti, oricum foarte puţini la număr. ….. Desigur, poţi să te bazezi pe fonduri europene şi credite până la un punct. Insa, adevărata prosperitate a unui oraş care se respectă vine din numărul şi puterea investitorilor care îşi focusează afacerile acolo, în orice domeniu. În ultimii 5 ani, din cauza luptelor politice dintre autoritatea centrală şi cea locală, în opinia mea, Bucureştiul a involuat şi nu văd o minune economică la orizont. Orice urmă de optimism păleşte în faţa lipsei acute de bani şi a blocajului administrativ. …In opinia mea, cel puţin 5% din locuitorii Capitalei nu au nicio problema financiară în viitor, avand suficient capital pentru ei şi copiii lor. La fel şi cu autorităţile. Singurul şantier unde se lucrează la foc continuu şi sunt 4 macarale ridicate este noul spital SRI. Îl puteţi vedea oricând treceţi pe DN1, la intersecţia cu str. Jandarmeriei. Şi ei fac parte din cei 5%……. Bani sunt, dar nu pentru toţi şi, cel mai grav, nu mai circulă în economie pentru dezvoltare. Capitala se afla in aceasta situatie. Lipsa de rezultate nu este o virtute în economia de piaţă, iar concurenţa internaţională dilueaza apetitul investitorilor pentru Bucureşti. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Sistemul de needucație din România. Singura soluție pe care o văd pentru „reforma” școlară .… Numărul de cadre didactice din 1989 și din 2026 e relativ egal, 245 de mii. Interesant este că, dacă în sistemul universitar numărul cadrelor didactice a crescut mai mult de două ori datorită apariției multor facultăți de stat și particulare, în zona învățământului preuniversitar numărul de cadre didactice a rămas relativ constant, în condițiile în care populația școlară a scăzut dramatic, de la 4,8 milioane de elevi la 2,7 milioane astăzi. Cauzele sunt binecunoscute: scăderea natalității și emigrația masivă. Deci avem mult mai mulți profesori per elev astăzi, dar cu toate astea abandonul școlar e mult mai ridicat, la 16,6%, față de sub 2% în 1989, media europeană fiind la 9,5%, România fiind de departe țara cu cel mai mare abandon școlar, părăsirea timpurie a educației. Tot din cauza faptului că avem mai mulți profesori, specializați, care au un număr mai mic de elevi în clase față de colegii lor din ’89, astăzi suntem pe penultimul loc la testele PISA în Europa, un loc pe care ni l-am „consolidat” cu stoicism. Pe înțelesul tuturor, 42% dintre elevii de 15 ani sunt considerați analfabeți funcțional, iar noi ne situăm pe locul 26 din 27 posibile în UE. Primele teste PISA s-au aplicat în România în 2000, iar lucrul cel mai interesant e că de atunci nu s-a schimbat nimic până în ziua de azi. Tot pentru că avem foarte multe facultăți de stat și particulare, unele denumite „fabrici de diplome”, apărute după Revoluție ca ciupercile, ocupăm un binemeritat penultim loc la nivelul Europei în ceea ce privește procentul persoanelor cu studii superioare, 19%. ….Degeaba au fost angajați și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, pentru că rezultatul e zero, chiar negativ. În condițiile astea, se cer din ce în ce mai mulți bani pentru educație. Mai mulți bani ca să ce? Să se angajeze și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, în condițiile în care deja foarte mulți părinți încep să aleagă calea școlilor și a facultăților din străinătate, inclusiv rezidenții din România? …..” Integral: https://republica.ro/

“România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților, iar semnalul de alarmă vine din zona cea mai sensibilă a economiei: motorina. Pragul psihologic de 9 lei pe litru a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu mai este o ipoteză exagerată, ci un scenariu posibil în perioada imediat următoare. Creșterea accelerată a motorinei nu este întâmplătoare. Ea reflectă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și impactul conflictului din jurul Iranului asupra piețelor energetice globale. Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină. …. În același timp, există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă. Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri. Pe termen scurt, acest decalaj va continua să crească. Motorina va rămâne combustibilul sub presiune, deoarece este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică. Cererea pentru ea este rigidă: camioanele nu pot trece peste noapte la alt combustibil, iar economia reală depinde de fiecare litru consumat. Această evoluție are consecințe mult mai largi decât simpla creștere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus. …. În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l. .….” Integral: https://republica.ro/

“Mizilul își renovează ștrandul ca să atragă miliardarii care fug din Dubai .…. Primarul din Mizil a alocat aproape 200 de lei pentru renovarea ștrandului din oraș, convins fiind că astfel orașul lui va deveni irezistibil pentru miliardarii care părăsesc Dubaiul. „Am alocat o sumă importantă, cu care se pot cumpăra măcar vreo două mături și niște bidoane de vopsea, pentru a da o strălucire irezistibilă ștrandului”, este convins primarul urbei prahovene. „Cu ștrandul renovat, MIzilul va arăta exact ca Dubaiul, doar că noi avem o climă mai prietenoasă. N-am niciun dubiu că miliardarii din Dubai se vor înghesui în orașul nostru.” Pe lângă renovarea ștrandului, primarul din Mizil are în plan încă o ingenioasă strategie prin care să-i atragă pe miliardarii Dubaiului. El vrea să cumpere mai multe vaci cărora să le lipească cocoașe pe spate, după care să le vopsească într-o culoare maronie uniformă, să pară că sunt cămile. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 17 martie! Vor mai fi nori în sud, în est și la munte, dar în celelalte regiuni avem soare și vreme bună. Dimineața, în zonele extracarpatice sunt condiții de ceață, iar peste noapte o să plouă puțin în Banat și în Crișana. Maximele pleacă de la 9…10 gr pe litoral și ajung la 16…17 gr în vest și în nord-vest. La munte se adună norii în unele masive. Trecător, în zona înaltă a Meridionalilor s-ar putea să vină ceva precipitații slabe, sub toate formele. Bucuresti: 14/3 gr.C.

“VIDEO Avertisment OCDE: Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic. Trebuie eforturi susținute pentru a reduce semnificativ deficitul / Ce spune Bolojan …..„Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, prezentând riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Evitarea acestui lucru va necesita sporirea eficienței cheltuielilor publice, precum și extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformității fiscale. De asemenea, va fi necesară consolidarea planificării fiscale pe termen mediu pentru a asigura disciplina fiscală”. Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani, atingând 55% din PIB. Pentru a corecta dezechilibrele fiscale, România a adoptat în 2025 măsuri de consolidare fiscală. Totuși, OECD avertizează că aceste măsuri trebuie continuate pentru a stabiliza finanțele publice și pentru a reduce deficitul: „Deși aceste măsuri marchează un progres important, în următorii ani vor fi necesare eforturi susținute pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie ferm descendentă. România trebuie să sporească eficiența cheltuielilor pentru a consolida finanțele publice și a sprijini creșterea. Reforma recentă a pensiilor – în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea de noi reguli de indexare – este un pas pozitiv către îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și încurajarea participării forței de muncă”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Analiză Prăbușire record a consumului în România, în ianuarie 2026. Datele oficiale infirmă orice legătură cu războiul din Iran  Consumul a scăzut dramatic în România, fără nicio legătură cu războiul din Iran, dovadă stând datele statistice oficiale: în ianuarie 2026, românii au făcut cu 9,1% mai puține cumpărături decât în luna ianuarie a anului trecut, doar vânzările de produse nealimentare scăzând cu 11,3%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 3,9%.  …. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat el.   Ultimele date statistice, publicate de INS pentru luna ianuarie, arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). ….>” Integral: https://adevarul.ro/

“Nu am învățat nimic din criza combustibilului din 2022. O să repetăm aceleași greșeli și în 2026  Se repetă situația din 2022, când a început conflictul din Ucraina, mai țineți minte? S-a făcut 9 lei prețul la pompă, ba chiar a ajuns 13 lei prețul la o benzinărie și, în panică, toți au început să cumpere combustibil. Speculă. S-a dat pomană 50 de bani compensare de preț, bani aruncați degeaba, din banii românilor care plătesc taxe, impozite și contribuții. Suntem în furtuna perfectă. Există, pe de o parte, ofertă mică de combustibil pentru că războiul a oprit producția și aprovizionarea și, pe de alta parte, cerere mare de combustibil, uitați-va la cozile din benzinării și la furnicarul de mijloace de transport de pe drumuri.  Cel mai greșit lucru ar fi ca statul să intervină. Mai bine banii din taxe, impozite și contribuții să fie dați pentru orice altceva în loc să se intervină pe o piață în care funcționează legea cererii si ofertei. Și, în orice caz, nu trebuie luate măsuri într-o piață globală care încă este turbulentă.  Iată câteva posibile scenarii ca efect al propunerilor de măsuri care circula în  piață.

1. Plafonare de preț? Va genera speculă: cineva va cumpăra la prețul plafonat și va vinde la altcineva, mult mai scump, sigur va găsi clienți.
2. Raționalizare? Va genera speculă plus posibila penurie, dacă scade artificial cererea scade și mai tare producția, așadar oferta în piață.
3. Scădere de acciză? Statul va colecta mai puțini bani si va trebui să crească alte taxe, impozite și contribuții ca să rămână în ținta de deficit. Plus că, dacă prețul barilului la nivel internațional mai crește, o scădere de acciza poate să fie „înghițita” de noul preț, așadar zero impact. Și, da, va genera speculă
4. Scădere de TVA? Exact același efect ca în cazul scăderii accizei și, evident, speculă.
5. Compensare de preț? Același efect ca în 2022, bani aruncați degeaba care vor adânci deficitul bugetar
6. Consum mai mic al populației? O asumare a unui consum mai mic ar fi o soluție, spuneți asta românilor care merg cu mașina să ducă gunoiul.

….. Acum patru ani era Rusia, anul asta sunt Țările Arabe.  Oferta mică și cerere mare. Mai mare decât în 2022. Dacă statul decide să intervină, poate că o să cumpărăm combustibil mai ieftin acum dar o să ne coste foarte scump mai încolo – au să crească taxe, impozite și contribuții. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Economia naţională, vulnerabilă la şocul petrolier: transportul, alimentele şi industria intră în zona de risc  … • Scumpirea transportului atrage creşteri în lanţurile de producţie şi în cele comerciale Transportul este una dintre cele mai sensibile verigi ale economiei la scumpirea energiei. Combustibilul reprezintă o componentă majoră a costurilor logistice, iar în distribuţia de bunuri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, carburanţii pot ajunge la 9-15% din costurile totale ale firmelor din domeniu. Odată ce aceste costuri cresc, firmele de transport şi logistică majorează tarifele, iar preţurile produselor cresc treptat. …..• Măsuri luate de Guvern pentru limitarea impactului macroeconomic al creşterii preţurilor carburanţilor Economiştii avertizează că impactul macroeconomic al acestei evoluţii poate fi semnificativ. Potrivit unor studii efectuate de specialiştii Coface România şi CFA România, economia naţională ar putea intra într-o perioadă de creştere foarte modestă, în care inflaţia rămâne ridicată, iar consumul slăbeşte. Potrivit evaluărilor făcute de sursele citate, inflaţia ar putea ajunge în intervalul 6-7%, iar creşterea economică a României în 2026 ar putea fi de doar aproximativ 0,5%. În acelaşi timp, creşterea costurilor energetice va eroda puterea de cumpărare a populaţiei, deoarece salariile nu reuşesc să ţină pasul cu scumpirile. …..• Două scenarii conturate pentru perioada următoare Pe baza evoluţiilor actuale, pot fi conturate două scenarii pentru economia românească. Primul scenariu este cel în care petrolul rămâne în zona actuală de aproximativ 110-115 dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, de aproximativ 70-72 de dolari pe baril, aceasta înseamnă o creştere de aproximativ 55-65%. Aplicând formula prezentată de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, o astfel de creştere ar putea adăuga aproximativ 1,6-2 puncte procentuale la inflaţia anuală. În acest scenariu, economia românească ar resimţi o perioadă de inflaţie persistentă şi de creştere economică modestă, însă efectele ar rămâne gestionabile dacă tensiunile geopolitice se stabilizează relativ rapid. Al doilea scenariu, mult mai sever, presupune escaladarea conflictului şi perturbarea prelungită a fluxurilor petroliere din Golful Persic. În acest caz, unele analize citate de Reuters, printre care se numără şi cea efectuată de Wood Mackenzie, arată că preţul petrolului ar putea urca până la aproximativ 150 de dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, aceasta ar însemna o creştere de peste 110%. Aplicând aceeaşi formulă a BNR, impactul asupra inflaţiei ar putea depăşi 3 puncte procentuale. Într-un asemenea scenariu, carburanţii ar putea depăşi pragul de 10 lei pe litru, costurile de transport ar creşte semnificativ, iar scumpirile s-ar transmite în aproape toate sectoarele economiei, de la alimente şi bunuri de consum până la servicii şi industrie. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Reporter IS: Anchetă despre „dinastiile” Academice de la UMF Iași / Cum se fabrică cariere universitare pe bandă rulantă în familiile rectorului și ale decanilor  ….. O investigație REPORTER DE IAȘI scoate la lumină mecanismul prin care copiii profesorilor universitari sunt propulsați în carieră: de la angajări rapide ca asistenți universitari, până la promovări bazate pe articole științifice semnate „în familie”, adesea fără legătură cu specializarea reală a tinerilor beneficiari. …. Sistemul este bine rodat, notează jurnaliștii ieșeni: fiii și fiicele profesorilor intră în sistem ca asistenți universitari, adesea încă din timpul rezidențiatului. Miza nu este salariul de început, ci statutul. Odată intrați în UMF, aceștia primesc automat „integrare clinică” în spitalele ieșene, ocolind concursurile dificile pentru posturi în sistemul sanitar public. Astfel, dinastia UMF își asigură controlul nu doar asupra catedrelor, ci și asupra secțiilor din spitale, scrie ReporterIS. Însă motorul care propulsează aceste cariere rapide este cercetarea științifică. Pentru a avansa la gradele de șef de lucrări sau conferențiar, tinerii au nevoie de articole publicate. Soluția găsită la Iași? Co-autoratul în familie. Cazul Profire: Cardiologul care scrie despre polimeri Unul dintre cele mai flagrante exemple de nepotism academic este cel al familiei Profire. Lenuța Profire, Decan al Facultății de Farmacie și specialist în Chimie Farmaceutică, își ajută fiica, pe Bianca-Ștefania Profire, să acumuleze punctajul necesar promovării. Deși Bianca este medic rezident cardiolog, ea figurează ca co-autor pe articole științifice din domenii care nu au nicio legătură cu inima, precum ingineria chimică și știința polimerilor – exact specializarea mamei sale. …. Familia rectorului Scripcariu: Ascensiune fulminantă….. Fiul acestuia, Dragoș-Viorel Scripcariu, a avut o ascensiune meteorică: a devenit asistent universitar în anul doi de rezidențiat, iar la doar opt ani de la terminarea facultății a ajuns deja șef de lucrări – un post stabil, pe viață. Această performanță rară a fost susținută de articole publicate alături de tatăl său, rectorul instituției, în domeniul chirurgiei oncologice. Mai mult, cercul se închide în familie, existând lucrări semnate inclusiv de noră, Șadiye-Ioana Scripcariu (ginecolog). Deși legea interzice rudelor să fie în comisii de concurs, realitatea de la UMF arată că evaluatorii sunt subordonații administrativi ai tatălui-rector, viciind concurența reală. ….„Imperiul” Covic: Cercetare și afaceri private La familia Covic, cercetarea academică se împletește profitabil cu afacerile private. Prorectorul Adrian Covic, o somitate în nefrologie, semnează constant lucrări alături de cele două fiice ale sale, Andreea și Maria, ambele integrate în sistemul UMF sau în cercetare. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Teleormanul sfidează România! Fără echipă în primele două ligi, inaugurează stadion de 10 milioane de euro, dar se închide fabrica de rulmenți: 800 de șomeri noi

• Modul haotic în care se produce investiția și finanțarea statului în sport își găsește o situație absurdă în județul Teleorman
• Orașul Alexandria tocmai se pregătește de inaugurarea unui stadion nou, dar n-are echipă de fotbal în primele două ligi, însă clubul sportiv a primit în anii trecuți milioane de euro
• În același timp, firma japoneză care deține fabrica de rulmenți a anunțat că o va închide și că peste 800 de oameni vor fi concediați

“Caz prezentat de CNSAS: „activitatea” de informator al Securității, recunoscută drept vechime în muncă  Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezintă un caz revoltător din dosarele sale: un informator al Securității a solicitat ca „activitatea” de 14 ani să-i fie recunoscută drept vechime în muncă, iar autoritatea a decis că „se rezolvă”. „În cazul de faţă, este vorba de un alt fel de pensie specială. Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate. Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil. Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator: „Se rezolvă!”, arată CNSAS într-o postare pe Facebook. ....CNSAS compară această situație cu cea a „pensionarilor speciali” din ziua de astăzi, menționând că „se punea semnul egal (…) între corupţia generalizată şi partidul-stat, unde cine avea puterea sau avea măcar acces la putere putea să ocolească oricând legile pentru a obţine avantaje personale”. ….. ” Integral: https://republica.ro/

“Exod inversat. Statistica surprinzătoare a românilor care revin definitiv în țară …..Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), București și cele mai importante nouă județe ale țării, care concentrează cea mai mare parte a dezvoltării imobiliare, au câștigat împreună aproximativ 73.000 de locuitori în perioada 2020–2024 din migrația externă temporară. …. Capitala este locul în care această schimbare se vede cel mai clar. Aproximativ 9% din populația României locuiește în București, potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, iar orașul continuă să fie principalul pol economic al țării. În perioada 2020–2024, peste 31.500 de bucureșteni s-au mutat definitiv în străinătate. În același interval însă, aproximativ 39.000 de români s-au întors din alte țări și și-au stabilit domiciliul în București. Prin urmare, Capitala a înregistrat un spor de circa 7.500 de locuitori pe segmentul migrației externe definitive. Analiza evoluției anuale arată însă o schimbare în ultimii ani. Numărul bucureștenilor care au emigrat a crescut constant, de la aproape 3.300 în 2020 la peste 8.600 în 2024. În paralel, numărul celor care au venit din străinătate și s-au stabilit definitiv în București a scăzut de la aproximativ 13.600 în 2020 la aproape 2.900 în 2024. Pe lângă migrația definitivă, există și migrația temporară, definită de INS ca relocare pentru cel puțin 12 luni și care include inclusiv cetățeni de alte naționalități. Din această perspectivă, Capitala a înregistrat tot un plus de populație. În intervalul analizat, aproape 89.000 de locuitori ai Bucureștiului au plecat temporar în străinătate, în timp ce aproape 104.000 de persoane au venit temporar în oraș după ce au locuit în afara țării. Astfel, surplusul rezultat din migrația temporară a fost de aproximativ 15.000 de persoane. Interesant este că tendința anuală diferă față de migrația definitivă: numărul bucureștenilor care au plecat temporar din țară a variat între 15.000 și 20.000 pe an, însă numărul celor care s-au stabilit temporar în Capitală s-a dublat, de la aproximativ 12.000 în 2020 la 24.000 în 2024. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Conflictul din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la un acord de pace pentru Ucraina: „Negocierile își pierd avântul pe măsură ce atenția lui Trump se mută către Iran” – analiză Financial Times …. Conflictul din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la un acord de pace, potrivit a patru diplomați ai UE implicați în discuțiile cu Ucraina. În același timp, spun diplomații, acesta avantajează Rusia prin creșterea prețurilor petrolului, suspendarea sancțiunilor americane și epuizarea rapidă a munițiilor americane de care Kievul avea nevoie. ….. „Orientul Mijlociu a reorientat sever atenția politică” departe de Ucraina, a spus unul dintre diplomații UE. „Pentru noi și pentru Ucraina, este un dezastru.” Diplomații au spus că statele UE au fost informate că livrările de arme americane, în special cele de apărare aeriană, vor fi întârziate deoarece Washingtonul acordă prioritate clienților din Orientul Mijlociu, ceea ce are consecințe majore pentru Kiev. „Este cu siguranță o problemă, deoarece există competiție pentru aceleași resurse, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Ucraina”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, pentru Financial Times. „Este clar că atenția Americii este acum asupra Orientului Mijlociu.” …. Războiul lui Trump cu Iranul a oferit Rusiei un colac de salvare neașteptat, deoarece a dus la creșterea prețurilor globale ale energiei, ajutând Kremlinul să obțină venituri suplimentare de până la 150 de milioane de dolari pe zi. SUA au relaxat sancțiunile joi și presiunile asupra Indiei de a nu cumpăra petrol rusesc, ceea ce a determinat un număr semnificativ de petroliere să se îndrepte spre Oceanul Indian. Decizia Washingtonului „cu siguranță nu ajută pacea”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. ….” Integral: https://www.g4media.ro/

“Nea Costel, furios pe Dumnezeu: „Lui Georgescu îi dă vilă şi mie nu-mi dă o bere!” Întrebat aseară de unde are bani pentru stilul său de viață opulent, Călin Georgescu a invocat divinitatea. „Dumnezeu ne dă la toți: și mie, și ție și la toți ceilalți”, i-a răspuns el unei țațe de la Realitatea TV. Dacă unui suveranist iubitor de Georgescu un astfel de răspuns i-ar provoca admirație, nu la fel e cazul lui nea Costel. Reputatul drojdier a fost efectiv scandalizat de insinuarea lui Georgescu și nu s-a ferit să-și manifeste furia față de Dumnezeu. „Adică lui Georgescu îi dă vilă, mașină și bani să-și ia țoale de papițoi, iar mie nu-mi dă nici măcar o bere?! Dă-l în p… mea și pe Dumnezeu dacă din astea face”, s-a revoltat nea Costel. Se pare că aceste cuvinte grele nu i-au căzut deloc bine celebrei divinități, pentru că la scurt timp lui nea Costel i-au apărut pe masă, ca prin miracol, două beri reci.  …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 16 martie! la începutul săptămânii viitoare, vremea va fi, în general, frumoasă, cu temperaturi peste normele perioadei în aproape toată țara. O răcire este prognozată în jurul datei de 18 martie. Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nordice, precum și la munte, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări. Bucuresti: 13/1 gr.C.

“Analiză Bugetul se bazează pe ținte greu de atins. Economiștii prognozează recesiune și inflație de peste 10% Bugetul țării se bazează pe un deficit de 6,1% și o creștere economică de 1%, ținte greu de atins în opinia economiștilor consultați de „Adevărul”, potrivit cărora România va intra în recesiune „plină”, cu o inflație de peste 10% din cauza efectelor conflictului din Orientul Mijlociu. …. „Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026. Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum. Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”. Pe de altă parte, a spus el, probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august. „PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista. Am văzut că în buget sunt prevăzute și cheltuieli suplimentare, de 55,5 miliarde de lei, despre care Guvernul spune că vor impacta economia. Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut”, a declarat Codîrlașu. …. „Dincolo de optimismul bugetar – e normal ca guvernanții să fie optimiștii de serviciu- există multe semne de întrebare mai ales în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile UE pe care se bazează peste 80% dintre investițiile asumate în legea bugetului. Dincolo de acest aspect, construcția bugetară este una de criză – cu tăieri de bugete la sănătate, educație, transporturi și alte domenii și, cum ne-am obișnuit deja, sume mai mari pentru serviciile secrete și alte instituții care, din punctul meu de vedere, n-au simțit niciodată ideea de austeritate bugetară”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”. Potrivit acestuia, adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. „Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ”, a spus Negrescu. În plus, a adăugat el, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenți, iar statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau șase ani. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Una din cinci gospodării ajunge sub pragul sărăciei după plata energiei. Cine se confruntă cu cea mai grea situație .…„Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale. Sărăcia energetică afectează în special mediul rural și locuințele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz arată o presiune și mai mare asupra bugetelor gospodăriilor”, se arată într-un comunicat al ORSE Analiza realizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație de factori – venituri reduse, locuințe ineficiente energetic și acces limitat la tehnologii moderne. Efectele sunt distribuite inegal între regiuni, medii de locuire și tipuri de locuințe. …. „Toate familiile aflate în prima decilă de venit și 72% din cele aflate în decila 2 de venit au ajuns sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată indicatorul european LIHC (low income, high cost) modificat – adaptat de ORSE contextului național pentru a reflecta mai bine situațiile de vulnerabilitate. Comparativ, media la nivel național este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile analizate de experții ORSE pentru anul 2024”, precizează ORSE Indicatorul utilizat în analiză (LIHC modificat) măsoară, practic, situațiile în care costurile cu energia împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru trai. „De asemenea, aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile din decila 1 de venit au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică”, se mai arată în comunicat …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Cele 7 zile care vor decide dacă va veni stagflația sau recesiunea globală …. Din punct de vedere istoric, dublarea prețului petrolului a fost adesea asociată cu o recesiune globală. La prețurile actuale, aceasta se traduce la niveluri de aproximativ 120 – 140 de dolari pe baril, niveluri de care piața s-a apropiat deja săptămâna aceasta. Dacă șocul se dovedește a fi temporar, economiile ar putea absorbi lovitura. Dar dacă acesta este prelungit, atunci creșterea costurilor energiei se va transmite în întregul sistem economic: de la transport și industrie până la alimente și îngrășăminte. …. Într-un interviu acordat podcastului Monetary Matters, Stiglitz a subliniat că războiul ar putea aduce „cei patru călăreți ai apocalipsei economice”: prețuri mai mari la petrol, alimente mai scumpe, o încetinire economică și haos geopolitic. După cum observă el, petrolul a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar benzina a crescut semnificativ în SUA într-o săptămână. În același timp, perturbările transporturilor și ale îngrășămintelor duc la creșterea costurilor alimentelor, în timp ce activitatea economică dă deja semne de oboseală. Conform lui Stiglitz, rezultatul ar putea fi un nou episod de stagflație, adică o combinație de inflație ridicată și creștere economică scăzută, amintind de crizele petroliere din anii 1970. …. Scenarii pentru economia globală Economiștii de la Capital Economics consideră că amploarea pagubelor economice va depinde în principal de durata și intensitatea șocului energetic. În scenariul de bază, dacă criza se dezescaladează relativ rapid, petrolul ar putea rămâne peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată. În acest caz, economia globală ar avea de suferit, dar probabil ar evita recesiunea. Într-un scenariu mai negativ, dacă conflictul se prelungește și prețurile se îndreaptă spre 130 de dolari pe baril, zona euro ar putea intra în recesiune, în timp ce economia SUA ar încetini semnificativ. Rezultatul ar fi un mediu deosebit de dificil pentru băncile centrale: inflație mai mare din cauza energiei, creștere mai mică și presiune asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni. Cine câștigă și cine pierde? … Marii exportatori de energie, precum Norvegia, Canada sau Rusia, pot beneficia de prețuri mai mari. În schimb, economiile mari care depind de importurile de energie – în special cele din Europa și Asia – se confruntă cu cel mai mare risc de șoc inflaționist. Statele Unite se află într-o poziție intermediară. Datorită producției de petrol de șist, au devenit un exportator net de energie, ceea ce le face mai puțin vulnerabile decât în ​​trecut, deși consumatorii sunt încă afectați de prețurile mai mari la combustibili. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Omenirea e în pragul unei crize alimentare din cauza blocării Strâmtorii Ormuz  În timp ce atenţia internaţională este concentrată în prezent asupra transporturilor de petrol şi gaze naturale lichefiate (LNG) afectate de conflictul dintre Iran şi statele din regiune, experţii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera şi o criză alimentară globală. Potrivit radiodifuzorului public german Deutsche Welle, prin această rută maritimă circulă nu doar resurse energetice vitale, ci şi îngrăşămintele care susţin producţia agricolă mondială, în timp ce statele din Golf depind de Strâmtoarea Ormuz pentru importurile de alimente. Datele companiei de analiză maritimă Signal Group arată că statele din Golful Persic sunt responsabile pentru aproximativ 20% din comerţul global cu îngrăşăminte esenţiale, precum amoniacul, fosfaţii şi sulful. Aproape jumătate din producţia mondială de uree – cel mai utilizat îngrăşământ pe bază de azot – provine din această regiune, iar Qatar furnizează aproximativ o zecime din volumul global, conform estimărilor Bloomberg Intelligence. ….. Potrivit Deutsche Welle, conflictul din Iran reprezintă al treilea mare şoc pentru securitatea alimentară globală din ultimii şase ani, după pandemia de COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când forţele ruse au ocupat importante zone agricole şi porturi prin care era exportat grâul ucrainean. De la izbucnirea conflictului, preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 10% până la 30%, deşi rămân încă cu aproximativ 40% sub nivelurile înregistrate la câteva săptămâni după începutul războiului din Ucraina. Potrivit UNCTAD, agenţia ONU care sprijină integrarea ţărilor în curs de dezvoltare în economia globală, aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrăşăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Hormuz. O blocare a rutei pentru 30 de zile ar putea afecta culturile dependente de fertilizanţi pe bază de azot – precum porumbul, grâul sau orezul – punând în pericol randamentele agricole. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Exporturile agroalimentare ale Uniunii Europene au atins un nivel record de 238,4 miliarde euro în 2025 …. Valoarea exporturilor reprezintă o creştere de aproximativ 1%, respectiv 2,3 miliarde de euro, comparativ cu 2024. Marea Britanie a rămas principala destinaţie pentru exporturile agroalimentare ale UE, cu o pondere de 23% din total, echivalentul a 55,6 miliarde de euro. Exporturile către alte pieţe au înregistrat, de asemenea, creşteri importante. Livrările către Elveţia au avansat cu 7% (1,2 miliarde de euro), iar cele către Turcia au crescut cu 16%, respectiv 1,1 miliarde de euro. În structura exporturilor, preparatele din cereale, produsele lactate şi vinul au continuat să fie principalele produse exportate de Uniunea Europeană. Cele mai mari creşteri de valoare au fost înregistrate însă la cacao, cafea şi ciocolată, evoluţie determinată în mare măsură de majorarea preţurilor la nivel global. În acelaşi timp, importurile agroalimentare ale UE au crescut cu 9% în 2025, ajungând la 188,6 miliarde de euro, cu 15,3 miliarde de euro mai mult decât în anul precedent. Principalii furnizori ai UE au rămas Marea Britanie, Brazilia şi Statele Unite, în timp ce creşterea importurilor a fost determinată în principal de scumpirea unor produse precum cacao, cafea, fructe şi fructe cu coajă lemnoasă. În aceste condiţii, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial agroalimentar de 49,9 miliarde de euro în 2025. Totuşi, excedentul a fost cu 13,3 miliarde de euro mai mic decât cel consemnat în 2024, în principal din cauza creşterii preţurilor de import pentru produse de bază precum cafeaua, cacaoa sau fructele. Potrivit datelor Comisiei Europene, Uniunea Europeană a rămas în 2025 cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare şi, în acelaşi timp, cel mai mare importator la nivel global. ….” Integral: https://www.bursa.ro/

“Sorin Pâslaru, ZF: Ce se întâmplă în Ucraina, în Iran, în Venezuela arată că lupta pe resurse a ajuns într-o fază acută. Pur şi simplu nu se mai ţine cont de nici o regulă, pentru că foamea este prea mare. Cererea pentru petrol şi gaze nu se va domoli  Toate datele arată că Uniunea Europeană a venit târziu în 2019 cu programul Green Deal cu care a încercat să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili, de petrol şi de gaz. După izbucnirea războiului din Ucraina şi acum a celui din Iran este clar că pe hărţile strategilor era vizibilă constrângerea la care urma să fie supusă UE, lipsită de resurse energetice, în condiţiile creşterii economiei chineze şi a consumului său energetic. În pofida multiplelor discuţii despre energia verde, accelerarea dependenţei de combustibili fosili a crescut în ultimii ani ca urmare a venirii pe piaţă a unor noi mari consumatori – China şi restul ţărilor din BRICS. China consuma în 1990, când reprezenta doar 1-2% din PIB-ul lumii, 2 milioane de barili de petrol pe zi, iar astăzi consumă 17 milioane de barili pe zi, în timp ce Statele Unite consumă 20 milioane de barili pe zi faţă de 17 milioane în 1990. UE a reuşit să-şi reducă consumul de la 13 milioane de barili pe zi în 1990 la 10 milioane. Consumul mondial de petrol este astăzi de peste 100 milioane de barili pe zi, faţă de 60-70 milioane de barili în 1990, ca urmare a creşterii din ţările emergente. Lumea nu mai poate face abstracţie de emergenţa Chinei ca jucător global, dar şi a celorlalte puteri precum India, Turcia sau Brazilia la masa marilor economii ale lumii.  …. Se vorbeşte că România a întrecut Ungaria la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, dar companiile maghiare sunt de departe peste cele româneşti. Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută precum cereale sau gaz, cum va face România în curând cu gazul din Marea Neagră. La un PIB al Ungariei de doar 230 miliarde de euro faţă de 400 miliarde de euro România, MOL are afaceri de 35 miliarde de euro pe an, OMV Petrom doar de 7 miliarde de euro pe an, iar OTP Bank are active de 120 miliarde de euro, în timp ce cea mai mare bancă românească, Banca Transilvania, are 45 de miliarde de euro, de trei ori  mai puţin. Iar dezvoltarea nu este inegală, ca la noi, unde urbanizarea a rămas la 55% din total din cauza dezindustrializării. La o populaţie de 20 milioane, România are 5 milioane de salariaţi, în timp ce Ungaria are tot 5 milioane de salariaţi la 10 milioane populaţie. Audi, Mercedes, Suzuki au fabrici cu afaceri de 3-4 miliarde de euro în Ungaria, iar Wizz Air ia faţa Taromului de departe cu venituri de peste 2 miliarde de euro pe an. Nu mai vorbim de producătorul de medicamente  Gedeon Richter cu afaceri de 2,3 miliarde de euro pe an faţă de Terapia sau Antibiotice de la noi cu 3-400 milioane de euro. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Consiliul Fiscal, mesaj dur: Pensia anticipată, eliminată. Vârsta de pensionare crescută. Când se va întâmpla?  Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă și spune că trebuie acționat de urgență pentru ca sistemul de pensii să nu cedeze. E nevoie de eliminarea pensionării anticipate, de creșterea vârstei de pensionare și de mai mulți oameni pe piața muncii. …. Astăzi, INS a arătat că numărul pensionarilor se apropie de 5.000.000.  Mai exact sunt 4.927.000 de pensionari în România. Există 4 pensionari la 5 angajați. Dar în următorii 5 ani vor ieși la pensie 1.000.000 de noi pensionari, așa numiții decreței. Studiile arată că până în 2025 numărul pensionarilor îl va egala pe cel al angajaților. …. În același timp, pensiile trebuie să crească anual cu inflația la care se adaugă jumătate din procentul creșterii salariale medii. Spre exemplu, la 1 ianuarie 2027, pensiile ar trebui indexate cu 12%. Asta ar aduce o creștere a bugetului pensiilor de 3.400.000.000 de euro pe tot anul 2027. În acest context, Consiliul Legislativ arată că trebuie luate măsuri urgente pentru susținerea bugetului de pensii și, implicit, pentru ca pensiile să nu scadă, să nu se devalorizeze. …. Pentru România, raportul indică o perspectivă nefavorabilă pe termen scurt și mediu (creștere de 1,9% din PIB pe orizontul 2022-2030), presiunile pe bugetul asigurărilor sociale atenuându-se ulterior. Această dinamică este amplificată de un grad redus de participare la piața forței de muncă, România înregistrând o rată de 67%, una dintre cele mai scăzute din UE (doar Italia situându-se la un nivel similar, de 66,6%), față de o medie europeană de 75,3%, ceea ce restrânge semnificativ baza de contribuabili care susțin sistemul public de pensii”, arată Raportul Consiliului Fiscal consultat de Newsweek România. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Giganţii europeni avertizează că decuplarea bruscă de tehnologia americană ar putea avea consecinţe uriaşe: În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT cu soluţii europene …. „În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT… cu soluţii europene”, a declarat Ilse Henne, directorul executiv al companiei de management al lanţului de aprovizionare Thyssenkrupp Material Services, adăugând că sunt necesare investiţii semnificative şi sprijin politic pentru a reduce dependenţa de tehnologia americană. Directori de top din mai multe companii europene de tehnologie şi infrastructură, inclusiv ASML, Ericsson şi Capgemini, au avertizat în ultimele luni împotriva reflexelor protecţioniste care ar putea creşte costurile şi încetini investiţiile. Avertismentele vin în contextul în care impulsul Europei pentru o suveranitate digitală mai mare a căpătat un nou avânt în ultimele luni, alimentat de temeri că politica externă a preşedintelui american Donald Trump ar putea forţa o „decuplare tehnologică”. …. Totuşi, unele companii europene susţin că politicienii subestimează complexitatea operaţională şi costurile schimbării, mai ales în contextul în care baza industrială a continentului este deja sub presiune din cauza competiţiei chineze, a preţurilor ridicate la energie şi a incertitudinilor privind comerţul transatlantic. Banca germană Commerzbank a declarat că „gama, calitatea şi maturitatea tehnologică a serviciilor” oferite de companiile americane Microsoft şi Google sunt disponibile în prezent doar „într-o măsură limitată” pe piaţa europeană. „În consecinţă, beneficiile utilizării acestor furnizori în acest moment depăşesc riscurile inerente asociate cu utilizarea lor”, a adăugat banca. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Voievozi cu electrozi Cred că nu ne mai facem bine. Zilele trecute eram într-un supermarket, aşteptam la coadă să plătesc. La un moment dat, privirea mi-a fost atrasă de un raft cu nimicuri din acelea care sunt expuse lângă casa de marcat, în speranţa ca vreun copil le va înşfăca şi le va pune în coşul părinţilor. De obicei acolo sunt puse bomboane colorate în care îţi rupi dinţii, gumă de mestecat sau acadele fluorescente. Acum în magazin era ceva nou, nişte şerveţele împăturite în celofan. Păreau un fel de cârpe de şters, în genul “şerveţelului-minune”. Ideea este că erau vândute pentru imaginea imprimată pe ele. Iar imaginea… Mon Dieu!… Pe cârpele respective erau imprimaţi… voievozi. Aţi citit bine. Te priveau, încruntaţi, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. …. Tot zilele trecute treceam pe unul dintre bulevardele din centrul Capitalei. Aproape de sediul guvernului este sediul unei firme, înconjurat de un gard înalt. Patronul respectiv a dat cu galben aprins şi a pictat… Aţi ghicit: voievozi! Vlad Ţepeş şi tovarăşii săi se uită încruntaţi la trafic. …. Timpul voievozilor a apus de mult. Ei erau lideri militari şi politici când regulile ordinii sociale erau extrem de diferite de cele din prezent. Comportamentul lor ar fi inacceptabil azi, într-o societate civilizată. Iată-l pe Ştefan cel Mare, cel despre care cronicarul ne spune că era “mare la statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără giudeţiu [judecată]”. Asta vrem noi de la un şef de stat astăzi? Oricare ar fi fost meritele, la vremea lor, ale acestor voievozi, azi ei nu sunt nici pe departe exemple de simţ civic. Iată-l pe Brâncoveanu. Omul a fost declarat sfânt. Nu discut acum aspectele teologice, nu sunt cel mai bine calificat pentru asta. Dar el era numit de turci Altan Beg [Prinţul Aurului]. Dădea mită în stânga şi în dreapta, inclusiv austriecilor, ruşilor, şi la curtea sultanului. Probabil azi ar fi avut dosar la DNA – care s-ar fi prescris. Cred că istoria naţională trebuie cunoscută aşa cum a fost, cu luminile şi umbrele sale. ….Avem partide întregi care nu ştiu altceva decât să delireze în jurul “istoriei naţionale”. Acum înţeleg că este o dispută în jurul programei şcolare, dacă să fie incluşi diferiţi scriitori precum cronicarii. De ce nu? Problema, aşa cum o văd, este dacă un elev este în stare să înţeleagă ceva din limbajul şi din subiectul unei cronici din secolul al XVI-lea. ….Românul are o expresie: “A pune batista pe ţambal”. Aici am ajuns, să acoperim cu ştergarul cu voievozi ţambalul politicii de astăzi. Trăim vremuri ridicole.  …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Oded Ailam, fost șef al contraterorismului din Mossad: „Noua superputere care se conturează în Orientul Mijlociu este condusă de Turcia și Qatar” .….Oded Ailam: Regimul iranian a investit aproape 30% din resursele sale în construirea tuturor tipurilor de arme și este rezultatul războiului Irak-Iran care s-a încheiat în august 1988. Regimul a realizat că avea nevoie de arme pentru a proteja Iranul de orice fel de angajament și de adversari, în special din partea SUA. Erau siguri la momentul respectiv că implicarea SUA în Irak era factorul principal pentru care Irakul începuse acest război.  Vreau să vă reamintesc că, în iulie 1988, americanii au doborât din greșeală un avion civil iranian, iar regimul era convins că a fost un act deliberat. Iranul a decis atunci că trebuie să-și construiască propriul sistem de apărare și că va face acest lucru în două moduri: în primul rând, creând toate acele proxy-uri care vor face treaba pentru ei, cum ar fi Houthi, Hezbollah și Hamas, iar în al doilea rând, creând capacități de rachete cu care să poată lovi orice bază americană din apropierea Iranului. Și au extins-o la o capacitate foarte mare, în ciuda sancțiunilor și a tuturor restricțiilor care le-au fost impuse, și acesta este motivul pentru care au reușit, împreună cu ajutoarele din Coreea de Nord și China, să creeze un sistem atât de imens. ….Dar în Europa, regimul iranian are și alte resurse, cum ar fi terorismul. Au celule teroriste. Au Hezbollah. Au un fel de celulRomânia este destul de expusă și, cu siguranță, în cazul în care regimul este cu spatele la zid și este ca un animal rănit, vor iniția cât mai multe atacuri în Europa, iar România, fiind un aliat al Statelor Unite, poate fi, cu siguranță, o țintă. Dar depinde de doi factori: cât de mult este regimul din Iran în măsură să reacționeze în acest moment și cât de repede vor reuși israelienii și americanii să le distrugă capacitatea de atac. …. Trebuie să înțelegeți că Garda Revoluționară nu este doar un fel de miliție sau armată. Este un conglomerat economic uriaș, aproximativ 30% din veniturile din petrol merg direct la Garda Revoluționară, iar aceasta are o infrastructură economică uriașă în Iran și în afara Teheranului, așa că există foarte mulți bani și interese mari pentru a-și susține și menține puterea. Multe familii iraniene se află în al doilea și al treilea cerc al Gărzii Revoluționare și primesc o mulțime de bani negri în propriile buzunare, ajutându-i astfel să-și mențină controlul și capacitatea asupra populației iraniene, ceea ce face mult mai dificilă desființarea lor. …..Credeți că războiul din Iran va fi unul de lungă durată? – Nu, nu va fi unul de lungă durată, pur și simplu pentru că americanii nu vor să se implice într-o operațiune de lungă durată. Ei încă mai poartă cicatricile Irakului, Afganistanului și Vietnamului. Așadar, indiferent ce se va întâmpla, nu va fi o campanie de lungă durată. Va dura probabil câteva săptămâni, dar nu va fi o campanie de lungă durată. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Nicușor Dan a rezolvat în direct o problemă grea de mate: Cât îl costă pe un șofer un plin de motorină azi? …. ”Sunt multe variabile. De exemplu, când pleci de acasă cu intenția să faci plinul, motorina are un cost x. Până să ajungi la pompă, prețul va crește cu un delta x care variază de benzinăria unde alimentezi, distanța până la ea, dar și de numărul de petroliere scufundate de iranieni în strâmtoarea Ormuz”, a declarat Nicușor Dan. ”Pentru că și ipoteza e variabilă, și soluțiile sunt numeroase, dar se înscriu într-un interval de 10% din salariul mediu net din România și până la 25% din salariul minim net, cu perspective de variație până la 20%, respectiv 50%, în funcție de graficul barilului”, a mai spus președintele. Nicușor Dan spune că totuși nu se poate estima ce se întâmplă când prețul petrolului tinde la infinit: ”Acolo nici măcar eu, ca matematician, nu pot întrezări valoarea unui plin de motorină. Cert este însă că dacă prețul petrolului tinde la infinit, și acciza pe litrul de motorină tinde spre infinit, deci problema bugetului de stat dispare, vom fi infinit de bogați”, spune Nicușor Dan. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 martie!  Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/1 gr.C.

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB. Hai să vă traduc ultimul raport dat de Antibiotice Iaşi. Hai să vă dau un ”inside trading”, în cuvinte simple, ca să ştiţi cum stă treaba .… România nu are nici o companie în Top 20, cei drept sunt două companii care au operaţiuni industriale locale, dar nici una cu capital românesc. Antibiotice Iaşi este clasată abia undeva pe la locul 25, chiar dacă pe locul 3 în clasamentul după volumele de fabricaţie. Iar Antibiotice Iaşi, exceptând exporturile unor substanţe active, este foarte puţin internaţionalizată prin comparaţie cu cele şase de mai sus. Antibiotice Iaşi care, vă reamintesc, este în proprietatea statului, alături de celelalte câteva companii private care fabrică medicamente în România, toate la un loc sunt victimele unei guvernări care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, sora mai mica a industriei chimice, care şi aceasta este complet prăbuşita la noi. Iată. Avantaje date medicamentelor importate; întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de autorizaţii de la instituţiile din domeniu; preţuri reglementate într-un mod absurd; taxa pe cifra de afaceri de 15,6%! (vă plângeaţi de IMCA de 1%…); bariere de intrare pe lanţurile comerciale şi competiţie imposibilă cu mărcile proprii ale acestora (nimeni nu vede concentrarea economică…); Legea 81, o bătaie de joc (şi) la adresa producătorilor de suplimente alimentare din ţară; şi, recenta creştere de TVA la suplimentele alimentare de la 9% la 21%. Iar asta este doar guvernarea care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, la ea mai adăugaţi şi guvernarea incompetentă şi nepăsătoare la modul general. Întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de orice fel de autorizaţii; audituri, inspecţii şi controale făcute de funcţionari din diverse instituţii care nu se pot desprinde de cultura ”am venit să te amendez”; lipsa de pregătire de resursă umană calificată şi specializată; absolut nici un fel de subsidii pentru energie; diplomaţie economica inexistentă. …..Ajungem la liman doar tăind din cheltuieli şi din efect de bază, nimic mai uşor. Este mult mai greu să ajuţi sau să construieşti fabrici, uzine şi combinate..….” Integral: https://www.zf.ro/

“Analiză Evaziunea fiscală, nota plătită de contribuabilii onești. Unde sunt vulnerabilitățile și cât contează reducerea gap-ului de TVA  Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute, cu un deficit care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că, de fapt, costul evaziunii fiscale este plătit de toți românii, mai ales de către cei corecți. …. „În 2023, decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9,2 miliarde euro. Asta înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Într-o economie în care veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB – printre cele mai scăzute niveluri din UE – impactul este semnificativ și se vede direct în deficit și în nevoia de finanțare”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi. ….„Costul final al evaziunii nu dispare – el se redistribuie. Când miliarde de euro nu sunt colectate, diferența se reflectă fie în deficit mai mare, fie în presiune fiscală suplimentară asupra celor care plătesc corect. Reducerea chiar și cu câteva puncte procentuale a decalajului de TVA ar avea un efect bugetar comparabil cu o măsură fiscală majoră, fără a crește taxele. Aceasta este miza reală”, a adăugat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”. ….Mai simplu spus, din 3 lei pe care statul ar trebui să-i încaseze, 1 leu dispare pe drum a explicat analistul, adăugând că acest lucru înseamnă un minus de aproximativ 7 până la 9 miliarde de euro anual, pierduți în fraude de tip carusel sau vânzări la negru. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Izvorul de bani publici pentru promovare curge și pe timp de restriște bugetară. De la companii de apă la primării și CJ-uri ….

• În plin discurs oficial despre austeritate și tăieri bugetare, instituțiile publice au semnat deja, în primele două luni din 2026, contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate.
• Banii ajung de regulă la firme și publicații care apar periodic în contractele publice, unele cu legături politice sau cu relații apropiate cu autorități locale.
• De la direcții de taxe și companii de apă până la consilii județene și primării, autoritățile justifică aceste cheltuieli prin nevoia de informare publică, combaterea dezinformării sau promovarea instituțională.

Pe 2 februarie, cu doar nouă minute înainte de ora 10:00, în Sistemul Public de Achiziții (SEAP) a fost lansată o cerere de ofertă. Provenea de la Direcția de Taxe și Impozite Sector 4. Instituția oferea 53.000 de euro (fără TVA) pentru publicitate online. Pe anunțul publicat în platforma națională nu se ofereau mai multe detalii. „Din cauza modificărilor legislative la plata impozitelor, la plata amenzilor, m-am gândit că este necesar ca publicul să fie informat”, spune pentru Europa Liberă, Daniela Tănase, directoarea Direcției. 47 de minute mai târziu, contractul este adjudecat de firma Press Media Electronic, deținătoare a site-ului DCNews, ai cărei acționari principali sunt Bogdan Chireac și Val Vâlcu. …. În 2022, în martie, un contract de 27.000 de euro a fost semnat cu firma AIM Video Video Solutions, la care acționari sunt Mihail Dan Andronache, șef de serviciu la Complexul Studențesc Tei, și Marius Ionuț Aron, fost director la CSM București – actual director la Complexul Sportiv Snagov. În 2019, de la aceeași instituție, 46.000 de euro au ajuns la Ridzone Computers, societatea care deținea atunci RTV, tot pentru publicitate. Contractul încheiat de Direcția de Taxe din subordinea Primăriei Sector 4 pentru publicitate și promovare este cel mai mare de până acum. Dar, în mai puțin de două luni, cât au trecut deja din 2026, deși guvernul anunță tăieri peste tăieri și reducerea drastică a cheltuielilor statului, instituțiile publice din toată țara au încheiat deja contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate. …Apavital Iași va plăti 215.000 de lei, în 2026, pentru combaterea știrilor false. A semnat, pe 26 ianuarie, un contract în acest sens cu firma Beepublic. ….ntre 2018 și 2026, Apavital a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru publicitate și promovare. 34 de contracte, în valoare de 600.000 de lei, au fost atribuite aceleiași firme – Promotop MKT, deținută de Răzvan Serghiuță, directorul Cramelor Cotnari. …. HIDRO Prahova S.A. vrea să atragă potențiali clienți nu doar pentru că e unicul furnizor de apă din județ Singurul furnizor de apă din județul Prahova a atribuit, în cele aproape două luni care au trecut de la începutul anului, contracte de peste 360.000 de lei pentru a-și asigura promovarea și publicitatea. Cei mai mulți bani, 153.000 de lei, sunt pentru contracte cu o singură firmă; restul s-au împărțit (aproape) egal între alte nouă societăți. ….Din 2021 până în prezent, Hidro Prahova a cheltuit, în fiecare an, din ce în ce mai mulți bani pentru promovare și publicitate – în total, 1,1 milioane de lei către site-uri de știri precum DCNews, Comisarul.ro, Antena3 CNN. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“31 de angajați din Camera Deputaților iau spor pentru titlul de doctor. Cum sunt verificați dacă merită banii? 31 de angajați din Camera Deputaților primesc spor pentru că dețin titlul de doctor. Instituția susține că acești angajați sunt verificați periodic pentru a se vedea dacă doctoratul îi ajută în activitatea de la Camera Deputaților. Guvernul Bolojan ar vrea să micșoreze sporul. Angajații la stat care au titlul de doctor beneficiază de bani în plus la salariu. Sporul de doctorat este de 950 de lei brut și se acordă lunar. Guvernul Bolojan ar vrea să reducă acest spor la jumătate, dar deocamdată este doar o intenție. …Anul trecut, sporul pentru condiții grele de muncă a fost limitat la 300 de lei. Anterior, sporul pentru condiții grele de muncă era luat de către toți angajații la stat și era de 15% (procentul maxim) din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. ….Anual, Camera Deputaților le plătește celor 31 de „doctori” suma de 350.000 de lei. …. Instituția mai spune că sporul de doctorat îl primesc salariații care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul. CONCLUZIE: Este greu de înțeles motivul pentru care un angajat primește bani doar pentru că deține o diplomă care l-ar ajută să se descurce mai bine la locul de muncă. În fond, angajezi pe cineva pentru a face performanță la locul de muncă, indiferent dacă are sau nu o hârtie la purtător. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“”Piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”. Daniel Dăianu, avertisment despre riscurile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu  Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic global și ar pune presiune pe bugetele statelor, inclusiv pe cel al României. În același timp, economistul consideră că România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 7,25% din PIB, dacă situația internațională nu se deteriorează. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu, pentru Digi 24.ro. …. „Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu. Întrebat despre creșterea prețurilor la carburanți, economistul a spus că o intervenție a statului ar putea deveni necesară doar într-un scenariu extrem. ….„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://ziare.com/

“De ce are România cei mai scumpi carburanți din regiune? Statul câștigă la fiecare litru de benzină 4 lei și 55 de bani .... România depinde de importurile de combustibili, mai ales în cazul motorinei – aproape o treime din consum. Anul trecut, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Europa Liberă. Cea mai mare cantitate, peste 680.000 de tone, a provenit din Turcia (32,45%). Din Arabia Saudită, adică de pe ruta afectată de război, au venit peste 450.000 de tone (21,5%). Exporturile de motorină au fost de aproape un milion de tone, iar cea mai mare cantitate, peste 592.000 de tone, a ajuns în Republica Moldova. Consumul de motorină al României a fost, în 2025, de 6,7 milioane de tone. În cazul benzinei, România este exportator. Consumul anual e undeva în jur de 1,5 milioane de tone. Importurile de benzină au fost în 2025 de peste 130.000 de tone, iar exporturile – de aproximativ 2,3 milioane de tone. Bulgaria, Ucraina și Moldova sunt printre țările care au importat cele mai mari cantițăți de benzină din România, dar reușesc să mențină prețul benzinei la pompă mai mic. Europa Liberă a analizat prețurile la benzina fără plumb, ce taxe se aplică și cât câștigă statul la fiecare litru de combustibil vândut, în România și țările vecine. …. Moldova – 1,22 €/l; statul încasează 0,586 €/l …. Bulgaria – 1,33 €/l; statul încasează 0,58 €/l …. Ungaria – 1,41 €/l; statul încasează 0,65 €/l …. Ucraina – 1,42 €/l; statul încasează 0,47 €/l …. Serbia – 1,56 €/l; statul încasează 0,86 €/l …. România – 1,61 €/l; statul încasează 0,892 €/l …..Ce taxe aplică România la un litru de benzină standard ● TVA – 21% ● Acciză – 0,618 euro/l Ceea ce înseamnă:
● cost benzină (fără taxe) – 0,71 euro/l
● acciză – 0,612 euro/l
● TVA – 0,28 euro/l
🔴 55,4 % din costul unui litru de benzină – 0,892 euro – ajunge la stat. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Există o concentrație „corectă” a CO2 din atmosferă?  …. Întrebarea a devenit și mai semnificativă în 2009, în timpul administrației Obama, când EPA (Environmental Protection Agency) a adoptat așa-numitul Endangerment Finding, declarând că șase gaze, inclusiv CO₂, „amenință sănătatea și bunăstarea publică”. În limbaj comun, asta le așază în categoria poluanților. Ceea ce surprinde, însă, este absența totală a unui „prag de poluare” în document: nu 350 ppm, nu 420 ppm, nu orice altă valoare la care CO₂ ar trece, clar și verificabil, din starea de component natural al atmosferei în cea de poluant sancționabil. Cu toate acestea, timp de peste un deceniu, Endangerment Finding a servit drept bază juridică pentru reglementarea producției de electricitate, a transporturilor și, prin extensie, a unei porțiuni considerabile a economiei moderne. O simplă comparație cu etilotestul este grăitoare: dacă un polițist îți verifică alcoolemia cu un aparat calibrat și constată că depășești 0,08%, ești acuzat de conducere sub influență și sancționat ca pericol pentru siguranța publică. Există un prag explicit, cunoscut, măsurabil, care transformă un cetățean obișnuit în contravenient sau infractor. În cazul CO₂, Endangerment Finding a funcționat ca un „etilotest” fără cifră-limită: admitem, în abstract, că la un anumit nivel concentrația ar putea deveni problematică, dar documentul nu precizează nicăieri care este acel nivel. Cu toate acestea, CO₂ a fost tratat, în practică, ca o substanță periculoasă, aproape ca „inamicul public nr. 1”. Abia pe 12 februarie 2026, sub o nouă administrație, EPA a revocat Endangerment Finding. Revocarea nu răspunde însă la întrebarea de fond, ci doar o lasă din nou pe masa discuțiilor: cum putem eticheta juridic drept poluant un gaz esențial vieții, fără a defini în prealabil un prag clar al presupusei „poluări”? …. Lecția deep time: Pământul iubește CO_₂ mai mult decât noi Reconstrucțiile pentru ultimii ~600 de milioane de ani arată frecvent concentrații >1000 ppm, uneori de ordinul mai multor mii de ppm. În aceste intervale, biodiversitatea a crescut, pădurile s-au extins, iar ecosistemele marine s-au diversificat. Cu alte cuvinte, pentru viață în general, „aerul cu câteva mii de ppm” nu a fost deloc „murdar” sau „poluant”. Desigur, Pământul cu câteva mii de ppm CO_₂ avea o configurație continentală, o lumină solară și ecosisteme foarte diferite de cele actuale; argumentul meu nu este că vrem să ne întoarcem la acele condiții, ci că simpla valoare a CO_₂ nu decide singură dacă «viața» prosperă sau nu. ….. Dacă valorile actuale ~420 ppm ale concentrației de CO₂ ar fi o valoare „periculoasă”, atunci largi intervale ale timpului geologic ar trebui declarate „perioade moarte”. Măcar această observație ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri, mai ales pe cei care privesc actuala concentrație strict prin prisma riscului. … Articolul profesorului Matthew Wielicki formulează patru criterii pentru un interval „rațional” de CO₂:​

1. Maximizarea productivității biosferei.
2. Minimizarea instabilității glaciare (în sens larg, evitarea tranzițiilor glaciare majore).
3. Conservarea adaptabilității ecosistemelor.
4. Susținerea prosperității umane.

Aceste criterii sunt parțial concurente: ceea ce maximizează productivitatea vegetală (800–1000 ppm în seră) poate amplifica semnificativ încălzirea și, deci, poate crește riscul pentru anumite ecosisteme și regiuni umane. Invers, coborârea spre 280 ppm poate stabiliza parțial nivelul actual de încălzire, dar pe termen geologic readuce sistemul într-un regim predispus la glaciații extinse. ….. Concluzii Nu există un prag magic la care aerul devine „murdar” din cauza CO₂; pericolele cresc gradual, prin efecte climatice, nu toxicologice, iar ~420 ppm nu este un nivel fiziologic periculos, ci un nivel climatic cu riscuri crescute, dar încă gestionabile. ….” Integral: https://www.contributors.ro/

“Două conducte de petrol ar putea decide soarta războiului din Iran. Care este strategia economică-cheie pentru a descuraja ambițiile militare ale lui Trump  ….O analiză recentă realizată de Bloomberg arată că există o serie de conducte petroliere care ar putea să dirijeze fluxurile de țiței din Golful Persic spre Marea Roșie, pe filieră saudită, pentru a reuși să continue fluxurile comerciale fără să se deblocheze încă Strâmtoarea Ormuz. „Strategia Iranului în conflictul său cu Statele Unite și Israelul pare, în acest moment, limpede, și anume să impună un cost economic atât de mare administrației președintelui Donald Trump, încât acesta să fie forțat să renunțe la ceea ce adversarii săi numesc un „război ales”, pe măsură ce prețul benzinei în Statele Unite crește accelerat. Se poate însă ca planul de supraviețuire al Republicii Islamice să eșueze? Da, dacă vechiul său rival regional, Arabia Saudită, reușește să amortizeze șocul pe piața petrolului”, sunt de părere analiștii.  Aceștia se referă la oleoductul Petroline, Est-Vest, o infrastructură energetică de aproximativ 1.200 de kilometri care traversează Peninsula Arabică, de la Golful Persic până la Marea Roșie. Rațiunea ei de a exista este tocmai un asemenea moment istoric, adică scenariul în care Iranul ar închide Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a construit această conductă în urmă cu 45 de ani tocmai cu gândul că, într-o zi, Teheranul ar putea reuși ceea ce atunci părea de neconceput, blocarea transporturilor petroliere prin acest culoar maritim îngust. În prezent, arată analiza citată, Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct de blocaj strategic pentru aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere rafinate transportate zilnic, ceea ce înseamnă echivalentul a aproape o cincime din consumul mondial. Conducta saudită nu poate compensa integral aceste volume, dar oferă o rută alternativă pentru până la 5 milioane de barili pe zi. O altă conductă, deținută de Emiratele Arabe Unite, oferă o cale ocolitoare suplimentară către Golful Oman, cu o capacitate de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi. În situații de urgență, Emiratele ar putea probabil să împingă fluxul aproape de pragul de 2 milioane de barili, relatează Bloomberg. …..” Integral: https://ziare.com/

“Piețele se prăbușesc, dar nu toată lumea sângerează: Cine câștigă în războiul din Iran ….Războiul din Iran pune presiune pe multe sectoare economice. Dar un grup de companii energetice americane ar putea profita de pe urma conflictului. „Exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt câștigătorii clari pe termen scurt”, a declarat Tom Purdie, analist principal GNL la Energy Aspect, citat de Sky News. …. Qatarul a închis robinetul și a creat un gol imens Uzina Ras Laffan, situată în vârful nord-estic al Qatarului, produce de obicei o cincime din GNL-ul mondial – gazul este răcit pentru a facilita transportul cu navele, în acest caz prin Strâmtoarea Ormuz. …. Iar aici intră în scenă SUA: în acest moment, America este cel mai mare exportator de GNL din lume, datorită recentei revoluții a gazelor de șist. Însă ceea ce o diferențiază cu adevărat în acest context este proporția relativ mare (10% până la 15%) din producție, care nu este deja legată de contracte pe termen lung. Acest lucru le permite companiilor să vândă GNL pe piața spot celui care oferă cel mai mult, iar prețurile cresc vertiginos, urcând cu 50% pe piețele europene și asiatice în prima săptămână a conflictului. Qatarul a declarat că uzina sa va rămâne probabil închisă timp de patru săptămâni, chiar dacă conflictul s-ar încheia acum. Acest lucru îi dă ocazia sectorului american de GNL să țintească profituri neașteptate de 4 miliarde de dolari în prima lună a conflictului, conform unei estimări realizate de Energy Flux. „Statele Unite sunt sursa ideală pentru aprovizionare suplimentară. Așadar, exportatorii de GNL, clienții lor, clienții care preiau mărfurile de la ei și apoi le vând pe piețele de utilizare finală, acești jucători vor fi în rândul celor care vor obține profituri neașteptate din războiul din Iran”, a explicat Seb Kennedy, fondator și analist la Energy Flux. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Preţul barilului de maioneză a explodat: o şaorma ar putea ajunge să coste 150 de lei .… Într-un scenariu pesimist în care descreieratul de Trump continuă să fie idiot, o şaorma medie cu de toate ar putea ajunge să coste 150 de lei, şi vorbim de şaormăriile de cartier, nu de Dristor sau Socului unde oricum e scumpă în draci, avertizează specialiştii Institutului pentru Hidrocarburi Orientale din Ploieşti. „Orice creştere a cotaţiei maionezei se reflectă în preţul la pompă al sosului de usturoi şi al ăluia roz, un pic picant. Pe termen scurt se poate compensa cu iaurt, dar să fim serioşi”, explică Didel Stanciu, profesor emerit de şaormologie la Universitatea Dunărea de Un Pic Mai Sus din Brăila. „Eu nu prea înţeleg cum se scumpeşte maioneza când bombardezi ayranul, dar mă voi informa temeinic pe Tik-Tok ca să nu cad pradă efectului Dunning-Kruger”, a comentat Solomon, un barbugiu de 72 de ani din cartierul Militari. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/