Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 29 aprilie! Temperaturile vor scădea în toată țara si se vor situa sub mediile multianuale specifice perioadei. Cerul va avea înnorări temporare în vest și nord-vest și va fi mai mult noros în rest. Va ploua în sudul și estul țării, local în centru și cu totul izolat în rest. La munte, iar spre sfârșitul intervalului posibil și în depresiunile din estul Transilvaniei vor fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane, precum și în nord-vest și sud-est. Temperaturile maxime se vor încadra între 10 și 18 gr, iar cele minime între 0 și 9 gr. Bucuresti: 15/7 gr.C., ploi.
“Trei luni de tăcere. Autoritățile ignoră riscul real ca România să rămână în frig la iarnă .… Realitatea crudă: UE a redus consumul de gaze provenite Rusia, dar nu le-a înlocuit „structural” Rusia nu mai livrează „40%+” din gazul UE ca în 2021, livrările au coborât la circa 11% din importurile UE de gaz prin conducte în 2025, iar dacă luăm în considerare și LNG, Rusia este la un nivel de cca 17% din importurile totale de gaze ale UE în 2025. Dar, asta nu înseamnă că Europa a devenit imună. Înseamnă doar că UE a „cârpit” cu LNG, reducerea de consum și importuri mai scumpe, iar costul securității a fost mutat în prețuri și risc de aprovizionare, mai ales pentru state fără acces direct la terminale LNG și cu interconectări limitate. România e fix în această categorie, poate sta relativ bine într-o iarnă blândă, dar la o iarnă dură, cu vârfuri de consum, devine dependentă de fluxuri regionale. …. Regulamentul introduce trei vulnerabilități pentru România:
– Importul rapid devine administrativ/juridic imposibil. Cu Regulamentul 2026/261, ai o zonă mare de risc „gri”: origini, contract, intermediari, verificări – exact ingredientul perfect pentru blocaj, întârzieri și litigii comerciale.
– Depinzi de regiune – iar regiunea are propriile jocuri. Când România trebuie să importe „la vârf”, importul vine prin coridoare și vecini. Iar dacă vecinii au interes, pot crea un „premium regional” și pot stoarce piața din România.
– Infrastructura este încă în lucru. Transgaz are proiecte explicite de întărire a capacităților și coridoarelor („Coridorul Vertical”), cu termene care împing beneficii reale în 2027–2028. Asta înseamnă că în fereastra 2026–2027 încă ești într-o tranziție tehnică. Ipocrizia derogărilor și riscul „gazului rusesc spălat” să fie revândut la suprapreț …..” Integral: https://republica.ro/
“Chirițoiu: Reducerea accizei la carburanți pentru toți a fost o măsură suboptimală. Pentru cei cu mașini de zeci de mii de euro nu contează scumpirea plinului cu 100 de lei .… „Este foarte bine că prioritatea a fost sectorul transporturilor, după care s-a venit și cu măsura reducerii accizei, zic eu suboptimală, pentru că acesta e stilul nostru de care nu ne dezbărăm: încercăm să-i ajutăm pe toți, și pe cei înstăriți, și pe cei mai puțin înstăriți. Evident sunt oameni pentru care creșterea prețului carburanților este foarte importantă, dacă a crescut cu 100 de lei un plin contează. În mod evident, sunt oameni în București pentru care o creștere de 100 de lei la un plin chiar nu are nicio importanță. Când ai mașini de zeci de mii de euro, când mai plătești 20 de euro în plus la un plin pentru foarte mulți nu are absolut nicio importanță”, a spus președintele Concurenței. „Faptul că nu reușim să diferențiem între cei pentru care contează și care ar fi trebuit să fie ajutați și cei care se pot descurca e, cred, o slăbiciune a administrației noastre din care nu ieșim”, a continuat Chirițoiu, prezent la Forumul Energiei organizat de publicația Financial Intelligence. El a arătat că un model de succes în acest sens sunt ajutoarele acordate pe piața de electricitate, care merg strict la consumatorii vulnerabili după liberalizarea pieței. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“România plătește amenda pe lene. Fiecare român a moștenit o datorie de 60.000 de lei de la guvernarea Ciucă-Ciolacu, din cauza împrumuturilor de miliarde de euro Datoria publică raportată la fiecare cetățean român a atins un vârf istoric, de 59.271 lei (11.643 de euro la cursul zilei), la finele anului 2024 – cu 40% mai mult față de sfârșitul lui 2022, marcând un trend ascendent îngrijorător care continuă și în 2025-2026, potrivit unui raport de audit financiar efectuat de Curtea de Conturi a României asupra contului general al datoriei publice întocmit pentru anul 2024, elaborat de către Ministerul Finanțelor. Estimările analiștilor indică o creștere spre sau chiar peste 70.000 lei/cap de locuitor până la finalul anului 2026, amplificând presiunea fix pe cetățenii care plătesc taxe și impozite mai mari. Pur și simplu, fiecare copil care se naște în România în acest an vine pe lume cu o datorie de 11.650 euro, față de 8.300 euro în 2022, aproape o dublare în patru ani. Cele trei mai cauze care ne-au umplut de datorii Sunt trei cauze care au generat dublarea datoriei publice pe cap de cetățean: deficite bugetare mari și constante, pentru că statul a cheltuit în mod repetat mai mult decât a încasat, iar diferența a fost acoperită prin împrumuturi, creșterea cheltuielilor publice și, nu în ultimul rând, împrumuturi păguboase pentru refinanțarea datoriei existente. ….Experții Curții de Conturi semnalează că, în perioada 2022- 2024 – timp în care țara a fost guvernată de coaliția PSD–PNL (cu UDMR până în 2023), sub conducerea lui Nicolae Ciucă și apoi Marcel Ciolacu – România a contractat și a gestionat un volum foarte mare de împrumuturi externe, peste 80 în valoare de aproximativ 2 miliarde de euro, în special de la instituții financiare internaționale (IFI) și UE, dar utilizarea acestora evidențiază probleme grave cu privire la modul în care au fost gestionați banii de împrumut. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
“”Ministerul Dobânzilor”- o instituţie invizibilă care cheltuie 3% din PIB şi apasă greu asupra finanţelor ţării .… ”Ministerul dobânzilor”, o denumire metaforică, este o ”instituţie” fantomatică şi asfixiantă, nu are sediu, nu are niciun angajat şi nu figurează în organigrama Guvernului, dar consumă resurse comparabile cu un minister de linie. ”Ministerul” este alimentat de costurile datoriei externe acumulate în ultimii 35 de ani. România trebuie să plătească anul acesta costisitoare dobânzi de 12 miliarde de euro, ceea ce înseamnă 1 miliard de euro pe lună. Cu această sumă s-ar fi putut construi autostrăzi, spitale, drumuri, şcoli. Cu aceşti bani nu se creează valoare adăugată, dar, şi mai grav este faptul că nici cu banii împrumutaţi nu s-a creat valoare adăugată, mare parte din aceştia au fost folosiţi pentru salarii şi pensii sau alte pomeni electorale. Dar aceste sume exprimă de fapt preţul trecutului, al deciziilor politice alimentate de sloganul ”Noi am dat!” şi de ”spectacolizarea” populismului când salariile în domeniul bugetar au devenit supraponderale şi chiar ”hedeguite” prin despotice contracte colective de muncă. …. Suma care revine acestui ”minister” este de aproximativ 3% din PIB(60 mld lei), iar ca pondere se apropie de alocările pentru ministerele principale. Această alocare poate să crească de la an la an, mai ales dacă nu se rezolvă problema deficitului. O precizare, această alocare este nenegociabilă, cea ce înseamnă că este o cheltuială rigidă şi foarte costisitoare. Explicaţia constă în faptul că dobânzile trebuie plătite în primul rând, creditorii trebuie plătiţi pentru banii pe care ni i-au împrumutat. Orice întârziere ne poate trimite în ”junk”, iar costurile ar fi foarte mari. Când se vorbeşte de aducerea deficitului sub 3% trebuie să se aibă în vedere că numai dobânzile plătite prin acest ”minister” sunt de 3%. ….Pentru a limita influenţa acestui ”minister” este necesară stoparea împrumuturilor costisitoare, simultan cu un plan realist de reducere a cheltuielilor publice prin efectuarea unor reforme reale . …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Atenţie la neatenţie! .… Nu este zi în care să nu treacă pe lângă mine o ambulanţă pentru a lua răniţii după un accident. Nici o zi fără câteva maşini de poliţie cu girofar. Şi, mai ales, fără să vezi tot felul de nechemaţi care trag de volan. Problema este că autorităţilor nu le pasă. Şi nu este vorba doar despre situaţia din trafic. În general, autorităţilor nu le pasă de nimic. Politicienii se ceartă la televizor. Instituţiile sunt blocate. În administraţie este haos. Iar cei care ne conduc nu sunt atenţi la nici una dintre problemele reale ale acestei ţări. Cifrele există şi ar fi suficiente, într-o lume normală, să îţi ridice părul în cap. Datele oficiale arată că în 2025 pe şoselele din România au fost 3950 de accidente grave, soldate cu 1293 de morţi. Adică mai mulţi morţi decât în războiul din insulele Falkland (907 victime). Cu o rată de decese de 78 la un milion de locuitori, şoselele din România sunt cele mai periculoase din Uniunea Europeană. Statistic, ai de două ori mai mari şanse să mori pe şosea, în România, decât media Uniunii, şi de aproape patru ori mai mari decât în Suedia. Şoselele din România sunt la fel de periculoase precum şoselele din Chile. L-aţi văzut pe ministrul PSD al Transporturilor să menţioneze măcar această situaţie? Omul are alte treburi. Chiar înainte să îşi dea demisia, a semnat un ordin de ministru care scumpea biletele la metrou… Suspectez că domnul de la PSD nici nu prea circulă pe şoselele României. Altfel nu îmi explic cum nu a dat nici un semn că îl deranjează situaţia de pe autostrada de centură a Capitalei, unde un tronson este “muzeu” de mai bine de doi ani, iar lotul 3 merge în ritmul melcului. La Autostrada Transilvania se lucrează de pe timpul lui Adrian Năstase. Centurile oraşelor Blaj, Comarnic şi Craiova sunt întârziate. Alt ministru PSD care a şters-o din post la ordinele lui Sorin Grindeanu este acela al Sănătăţii. Domnului Rogobete îi plăcea să vorbească. Era oaspetele tuturor talk-show-urilor. Ne explica mereu ce planuri mari are pentru România. În sistem nu s-a mişcat nimic, evident, că doar nu a fost trimis în Guvern să facă reformă… Dacă ar fi fost atent la cifre, ministrul PSD al Sănătăţii ar fi observat ceva. România are o rată mai mult decât dublă în raport cu Uniunea Europeană a “mortalităţii evitabile”. Mai pe româneşte: în spitalele din România mor pacienţi cu zile. Speranţa de viaţă este cu cinci ani mai mică decât media Uniunii Europene. România are cel mai mic buget (per capita) pentru Sănătate dintre toate statele UE. Staţi că mai este… România a avut 87 la sută dintre toate cazurile de rujeolă din Uniunea Europeană. Pentru această catastrofă să mulţumim anti-vacciniştilor şi prietenilor lor din PSD. …. La Interne, domnul Predoiu este lipit de scaun. Am senzaţia că, la fel ca Mugur Isărescu, Cătălin Predoiu vrea să rămână în funcţie mai mult decât Matusalem. Dar măcar dacă ar fi şi el atent la ce se petrece pe străzile unde patrulează (vorba vine) poliţiştii din subordinea sa. Rata omuciderilor este dublă faţă de Uniunea Europeană şi de trei ori mai ridicată decât în Germania. Avem, la milionul de locuitori, de 18 ori (aţi citit bine, optsprezece) mai multe infracţiuni de corupţie raportate decât în Germania. Asta în condiţiile în care la noi cetăţenii au mari rezerve să raporteze actele de corupţie, pentru că nimeni nu face nimic. Am încercat din greu să îmi dau seama la ce este atent domnul Mihai Dimian, ministrul Educaţiei. Omul este de circa două luni în funcţie şi este foarte scump la vedere. În sectorul Educaţiei salariile sunt catastrofale, investiţiile sunt oprite, bugetele goale. Educaţia din România s-a scufundat în clasamentele internaţionale. Iar eu nici nu reuşesc să îmi dau seama dacă actualul ministru al Educaţiei este măcar în Bucureşti. Domnul Bogdan Ivan, ministrul PSD al Energiei, declara, în luna Martie, că nu există nici un motiv ca preţul motorinei să ajungă la 10 lei pe litru. Really? …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Prețul haosului politic: Cursul valutar și ratele la credite vor crește puternic, România ar trebui să mărească TVA cu încă 3 puncte, pierderi uriașe ale fondurilor europene – avertizează patronatele Dacă criza politică actuală nu se rezolvă, România ar putea plăti peste 100 de miliarde de lei în dobânzi suplimentare în următorii cinci ani. Atât costă, în calcule concrete, instabilitatea – potrivit unei analize realizate de Confederația Patronală Concordia. …. România plătește deja o penalizare zilnică pentru instabilitatea și suprapunerea de crize pe care le parcurge. Dobânzile la care se împrumută statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual față de nivelul din februarie, de la 6,4%, la 7,31%. Dacă instabilitatea persistă, aceste creșteri se pot adânci și mai mult, ceea ce înseamnă costuri mai mari pentru companii și rate lunare mai ridicate pentru populație, avertizează Concordia. Cursul euro poate urca cu 1-2%, de la 5,09 lei, spre 5,20 lei, iar România, cu unul dintre cele mai ridicate grade de transmitere a cursului în inflație din regiune, va simți imediat această mișcare în prețurile de consum. În același timp, ratele la credite pot crește cu aproximativ 7,5-10%, ceea ce înseamnă venituri disponibile mai mici și o presiune suplimentară asupra consumului. Dacă această criză compromite reducerea deficitului bugetar, România riscă să piardă ratingul de țară investment grade. Ungaria a trecut prin acest scenariu și a plătit cu o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare. Aplicat României, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027, +22 miliarde în 2028, +30 miliarde în 2029 și +33 miliarde în 2030, adică peste 100 de miliarde de lei în cinci ani. Pentru a acoperi aceste costuri suplimentare și a menține bugetul de stat în parametrii asumați față de partenerii europeni, România ar trebui să crească TVA cu încă 3 puncte procentuale sau să majoreze toate celelalte impozite. Un scenariu pe care România nu și-l permite. La fel de concrete sunt riscurile legate de fondurile PNRR. Conform analizei Concordia, în scenariul optimist, România pierde minimum 30% din sumele PNRR așteptate în 2026, circa 3,5 miliarde euro. ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Presiuni majore asupra leului: dezechilibrele macroeconomice și riscurile politice împing cursul de schimb în zona critică. În ce condiții ar putea ajunge un euro la 6-7 lei .…Pe scurt, avem așa. Dacă în România balanța comercială este mai deficitară ca în zona euro și deficitul comercial se deteriorează mai rapid, leul se va deprecia. Dacă în România inflația este mai mare ca în zona euro, leul se va deprecia; Cu alte cuvinte, în spatele oricărei monede stă un sistem economic cu mai multe sau mai puține probleme structurale. Cursul de schimb astăzi, în multe țări cu probleme (inclusiv România), nu este un preț de piață. Liber. Doar câteva au flotare liberă după ce am renunțat la aur ca etalon monetar. Pentru multe țări, cursul de schimb rămâne administrat de banca centrală prin diferite forme de regimuri valutare (bandă de variație, ancoră monetară, consiliu monetar etc.). Riscul este ca, administrându-l deconectat de la variabilele macroeconomice fundamentale, să supraevaluezi sau să subevaluezi moneda, cu consecințele de rigoare. De exemplu, o supraevaluare a leului (evidentă dacă ne uităm pe variabilele fundamentale) duce la și mai mult deficit comercial (importuri mai ieftine, exporturi mai scumpe). Cursul de schimb în ultimii ani a fost relativ stabil, pentru că intrările de valută au fost mai mari sau la nivelul ieșirilor de valută. La asta au contribuit cu precădere remitențele, fondurile europene și investițiile străine atrase. Să nu uităm, de exemplu, că datoria publică se (re)finanțează jumătate din surse externe, în valută, alimentând o stabilitate aparentă și iluzorie a cursului de schimb. Criza aceasta politică poate derapa ușor spre ceva grav și ne poate lovi mai puternic ca pe bulgari. Ne poate transforma ușor în Grecia. ….” Integral: https://republica.ro/
“Poate că trebuie să trecem și printr-un episod „suveranist” de neagră nebunie, ca să înțelegem ce putem pierde „Monstruoasa coaliție” PSD-AUR (+ce mai e din SOS și POT) e ce au votat românii. Nu ne facem bine dacă nu respectăm votul democratic. Știu că momentul în care să vină la putere în România o coaliție extremist-populistă e cel mai prost cu putință pentru populație. Tot efortul pe care l-am făcut anul trecut, când am plătit cu toții foarte mulți bani pentru ajustarea bugetară, va fi în zadar. Reformele care au început să deranjeze afacerile de partid și de stat din zona energiei sau clientela din companiile de stat vor fi oprite din considerentul că „nu ne vindem țara”. Reforma pensiilor speciale ale generalilor din sistemul securist-militar, care n-au încetat nicio clipă să lucreze prin reprezentanții lor „patriotici” din partide, va fi înghețată. Blocarea reformelor va duce la pierderea a zeci de miliarde de euro din bani europeni. Dar lumea îi va vedea la treabă pe Grindeanu și pe Simion, pe Neacșu și pe Peiu, pe Zamfir și pe Anca Alexandrescu și, dacă vom avea noroc, pe Șoșoacă, pe Stegarul Dac, pe Bunica, pe Ana Maria Gavrilă, pe Bodyguardul Dac și pe Călin Georgescu. Poate că trebuie să trecem și printr-un episod „suveranist” de neagră nebunie, ca să înțelegem ce putem pierde. Singura problemă ne-o dă istoria: astfel de regimuri tind să se permanentizeze și sunt greu de dat jos prin alegeri democratice. …..” Integral: https://republica.ro/
“România: un regim ȋn criză Decizia PSD de a inȋţia o moţiune de cenzură alături de AUR nu este decât un episod din seria de crize marcând regimul politic al României. Căci, dincolo de aparenţele de stabilitate etalate atent, România nu a reuşit cu adevărat să reconstruiască punţile simbolice şi instituţionale afectate de cataclismul de la finele lui 2024. În cele din urmă evenimentele de acum reprezintă imaginea unui impas niciodată depăşit. În mai mare măsură decât deficitul bugetar, deficitul de incredere este provocarea pe care nu o putem ignora. Ceea ce trebuie să refondăm este ȋnsuşi edificiul democraţiei constituţionale. Iar ȋn această ecuaţie rolul Şefului de stat este unul decisiv. Preşedintele Republicii are datoria de a acţiona spre a impune o direcţie internă şi externă. Lecţia mandatelor lui Klaus Iohannis este una lipsită de echivoc. Dispariţia unui preşedinte creează spaţiul pe care demagogia şi radicalismul ȋl vor ocupa. Criza de acum este simptomul acestei slăbiciuni a poziţiei prezidenţiale. Şeful de stat este mai mult decât un simplu observator neutru al vieţii publice. Legitimitatea sa ȋi conferă un rol de la care nu poate se poate deroba. Acest rol se ȋndeplineşte cu fermitate şi cu tenacitate, presupunând alegeri tranşante şi vizonare. Moţiunea de cenzură poate ȋnsemna naşterea unei noi majorităţi de guvernare. Dar această majoritate poate ameninţa poziţia şefului de stat ȋnsuşi, de vreme ce suspendarea nu este un scenariu ȋntru totul improbabil. Iar o asemenea suspendare ar ȋnsemna ocazia revenirii lui Călin Georgescu: anxietatea poate accentua potenţialul de fascinaţie al mesianismului post-ceauşist. Preşedintele Republicii trebuie, ȋn cele din urmă, să accepte misiunea incredinţată prin vot. Este o misiune delicată, una care ȋi cere să-şi confrunte inamicii politici, dar şi să poarte conversaţia prin care să unească naţiunea sa. Preşedintele Dan poate alege să fie, asemeni lui Klaus Iohannis, o absenţă. Dar o asemenea opţiune condamnă la irelevanţă mandatul său. Potenţialul de şantaj al PSD este, ȋn cele din urmă, unul limitat. Alegerile anticipate ȋi pot fi fatale. La fel de delicată este şi perspectiva unei guvernări alături de AUR. Datoria şefului de stat este aceea de a afirma limitele care nu pot fi ȋncălcate. Fermitatea prudentă estea cea dintâi calitate a unui şef de stat. La un an de alegerea sa, Nicuşor Dan trebuie să ȋşi asume povara pe care i-a aşezat-o pe umeri naţiunea. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Scandal la Romsilva: Aşa-zisul elan reintrodus în pădurile României era doar un cal cu o creangă pe cap …. Conducerea Romsilva şi-a retras postarea şi a prezentat scuze publicului după ce „maiestuosul elan” din Neamţ s-a dovedit a fi Neluţu, un cal din zonă, rătăcit prin pădure şi cu o creangă încâlcită în păr. „Am bătut zeci de kilometri prin bălării, m-am împiedicat prin toate hârtoapele ca să văd elanul”, se plânge Eusebiu Dima, iubitor de drumeţii. „Când colo, era Neluţu, calul vecinului meu din capul străzii. Îl pierduse săptămâna trecută.” Cel mai probabil, spun oamenii Romsilva, calul Neluţu a agăţat craca de salcâm cu coama în timp ce alerga după un morcov. „Văzut de departe, chiar seamănă cu un elan, ren sau antilopă gnu”, şi-a dat cu părerea Marius Stănescu, pădurar. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
“Avertismentul lui Dumitru Chisăliță, expert în energie: „Fără reforme, prețurile cresc mult” …. „Deci afirmația „mai mult solar = mai ieftin” este incompletă. Corect este: mai mult solar fără stocare și
“
“Inflația României, încotro după scumpirea petrolului. O nouă creștere „importată” va pune la încercare consumul intern Economia României se confruntă cu o perioadă cu inflație ridicată, unul dintre principalii factori responsabili fiind volatilitatea prețului petrolului. În aceste condiții, scumpirea petrolului poate pune presiune suplimentară asupra prețurilor interne și poate încetini creșterea economică. Sensibilitatea indicelui prețurilor de consum (IPC) din România la piețele energetice are o valoare importantă, întrucât o creștere permanentă de 10% a prețurilor petrolului implică și o majorare de 0,3 puncte procentuale a inflației anuale. Este vorba, așadar, despre o relație de dependență ce se desfășoară în etape. Impactul imediat se produce prin prețurile ridicate ale combustibilului la pompă în primul an, urmat de efecte indirecte în următorul an, pe măsură ce costurile de transport și de producție industrială se propagă în lanțul de aprovizionare. Aceste efecte secundare sunt deosebit de puternice, deoarece categoria bunurilor nealimentare, care include energia și combustibilul, are o pondere substanțială de 49% în „coșul” inflației. Cum ar răspunde rata inflației la un posibil nou salt al prețului petrolului
“Un consilier al lui Mugur Isărescu răspunde criticilor programului de austeritate al lui Bolojan: „La noi, acum, e vorba despre cum să evităm un dezastru” / Cheltuim mai mult cu dobânzile decât cu educația …. Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR Mugur Isărescu, susține într-un articol publicat joi, în
“21 de trenuri moderne „zac” în Gara Obor. Asociația Pro Infrastructură: „Așteaptă să fie vandalizate” …. „21 de rame PESA noi-nouțe zac în Gara Obor. De câteva luni, o situație demnă de piesele lui Eugen Ionescu se joacă pe tăcute în Gara Obor. În timp ce transportul feroviar plânge după material rulant modern și suferă cu vehicule vechi de 50-70 de ani, 17 rame PESA de scurt parcurs și încă 4 de lung parcurs sunt imobilizate ‘la gard’ și așteaptă să fie vandalizate de ‘artiști graffiti’”, au notat cei de la Asociația Pro Infrastructură (API). În România au sosit ramele, dar nu există și halele de mentenanță. Astfel, trenurile nu pot fi utilizate. „Cum s-a ajuns aici? Polonezii de la PESA s-au trezit că pe lângă trenuri le mai trebuie și hale de mentenanță, așa cum prevede contractul pe care l-au semnat. Ele sunt necesare pentru întreținerea periodică a unităților care a fost prevăzută tocmai ca să evităm tragerea lor ‘la gard’ după câțiva ani de exploatare din lipsă de piese după cum s-a mai întâmplat, de exemplu, cu multe din automotoarele Desiro. Se vede că e greu ca PESA să găsească hale la maximum 10 km de București, Iași sau Cluj-Napoca. PESA încearcă de luni de zile să obțină acces la ele dar trenurile sunt tot la Obor unde stau degeaba și… așteaptă”, au notat cei de la API. „AFER pune piedici certificării PESA pe partea de mentenanță” …..” Integral:
“”The truth shall set you free!” De astăzi, PSD practic devine brelocul AUR .... Probabil că atât PSD, cât și AUR răsuflă acum ușurate. Au dat-o pe față. Cele două partide – pro-europeanul (PSD) și extremistul (AUR) – își dau mâna și depun moțiune de cenzură comună. Zâmbeau ambii reprezentanți – Neacșu și Peiu – atunci când erau întrebați dacă vor și propune guvern împreună și, la insistențele ziariștilor, au dat de înțeles că nu se exclude nimic, că acesta e doar un prim pas al colaborării oficiale.Semnele de slăbiciune ale lui Nicușor Dan în fața PSD nu au cum să ducă decât la… escaladare, nu dez-es-ca-la-da-re, așa cum ar fi crezut. PSD discută la Cotroceni despre PNRR și SAFE cu pistolul pe masă.
“Ponta ce-a pohtit, PACE După social-democrația de caviar, era absolut firesc să se pregătească și un curent suveranist de mătase. Și, pentru că pare un film de desene animate, cine altcineva mai potrivit decât Mickey Mouse să croșeteze această nouă și de îndoielnic succes construcție? Normal că Ponta! PSD și-a retras miniștri, dar nu și-a retras și secretarii de stat, subsecretarii, șefii de agenții, prefecții și subprefecții. Doar atât, șase miniștri și gata. Evident, există o strategie aici, sanchi. Totul e strategie la PSD. ….. În plus, de la înălțimea celor 13 procente cu care l-a scos pe Crin Antonescu din competiție, Ponta le poate promite unora ceea ce PSD nu mai poate, respectiv un loc eligibil pe o listă parlamentară. Noua formațiune, zic mai multe surse, ar urma să se numească PACE – deși încă numele nu e tocmai bătut în cuie – și ar urma să-i reunească pe cei mai spălăciți dintre cei plecați din AUR, SOS și POT, plus o mică ceată de la PSD, mai cu seamă dintre cei care, în lumina sondajelor actuale, nu prea vor mai fi prins locuri eligibile. Practic, Ponta va putea face pentru Nicușor ceea ce a făcut Stolo pentru Băsescu. Sau chiar Gabi Oprea, soluția imorală. Căci, dacă le iese pasiența, în Parlament va exista o majoritate care să-l susțină pe Bolojan și fără PSD. …..” Integral:
“Avantajul pe care China îl are în fața Occidentului, într-un domeniu vital / Explicațiile unei experte care a studiat în China …. Dacă nu ar exista pământuri rare, laptopurile de pe biroul nostru ar fi cu aproximativ 50% mai mari și de două ori mai grele. Smartphone-ul din buzunar conține, în medie, un gram de pământuri rare, în timp ce într-o turbină eoliană pot intra până la două tone. Un Ford Sedan pe benzină sau motorină are nevoie de aproximativ jumătate de kilogram de pământuri rare, în timp ce o mașină hibridă, cam între 1 și 4,5 kilograme. O Toyota Prius conține 1 kilogram de
“De ce devine confruntarea lui Donald Trump cu Iranul coșmarul politic al Europei ….Criza economică din Europa se agravează pe fondul conflictului SUA-Iran, arată publicația Politico. Prețurile la energie cresc, iar liderii UE se tem de o criză politică ce ar putea alimenta populismul. „Costurile energiei duc la creșterea prețurilor la alimente, transport și locuințe, afectând cel mai mult gospodăriile cu venituri mici și medii”, a declarat Seamus Boland, președintele Comitetului Economic și Social European, pentru Politico. El a mai adăugat: „Din punct de vedere politic, asta creează un spațiu pentru neîncredere – nu doar față de guvernele naționale, ci și față de capacitatea instituțiilor europene de a proteja cetățenii de șocurile externe”. România, Bulgaria, Franța și Germania, date ca exemplu Această situație alimentează nemulțumiri care ar putea favoriza partidele populiste de extremă dreapta, cum ar fi Adunarea Națională din Franța. Alegerile prezidențiale din 2027 ar putea aduce o schimbare politică majoră dacă acest partid ajunge la putere, ceea ce ar genera un efect de domino în întreaga Europă. „Franța este miza cea mare. Dar nu reprezintă semnalul că centrul Europei se prăbușește”, scriu cei de la Politico, care dau ca exemplu și situațiile din România, Bulgaria sau Germania. „În Bulgaria, victoria din 20 aprilie a fostului președinte Rumen Radev, un apropiat al Kremlinului, i-a pus pe jar pe liderii aflați la putere în întreaga Europă. În România, o criză de coaliție l-ar putea înlătura curând de la guvernare pe premierul proeuropean Ilie Bolojan. În Germania, partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) vizează câștiguri la alegerile de stat din septembrie în Saxonia-Anhalt, după ce a reușit deja să pătrundă în zone din vestul Germaniei, departe de baza sa tradițională de putere din est”, potrivit sursei citate. UE este împinsă către o criză economică Blocarea Strâmtorii Hormuz și tensiunile dintre Washington și Teheran mențin prețul petrolului peste 100 de dolari pe baril, împingând UE către o criză economică profundă. Comisarul european pentru economie, Valdis Dombrovskis, a declarat că „sfatul nostru este să rămânem la măsuri temporare și țintite pentru a limita impactul fiscal, deoarece spațiul fiscal este deja foarte redus de la pandemia de Covid-19 și prima criză energetică din 2022”. …..” Integral:
“Mii de suveraniști cu neuronul blocat după ce au aflat că AUR se aliază cu PSD Vestea că AUR se va alia cu PSD pentru a-l da jos pe Bolojan, ba chiar că cele două partide ar putea forma o coaliție pentru un nou guvern, a creat blocaje intelectuale intense în tabăra suveranistă. Au fost semnalate deja mii de cazuri de suveraniști cu neuronul blocat după ce au încercat să înțeleagă cum pot idolii lor să se alieze cu PSD. Iar acesta este doar începutul blocajului de neuron în tabăra suvernistă. Pe măsură ce vestea alianței dintre AUR și PSD se va propaga, nu e exclus să ajungem la milioane de suveraniști cu neuronul blocat. În afara celor câteva sute de mii care nu au nici măcar un amărât de neuron, niciun suveranist nu este în siguranță. …..” Integral:
“Prognoză sumbră a uneia din cele mai mari companii petroliere din Europa! Gazele, cu 50% mai scumpe Una din cele mai mari companii petroliere din Europa și-a revizuit prognozele privind prețurile petrolului și ale gazelor pentru 2026.
“Șase crize mondiale care se anunță dacă strâmtoarea Hormuz rămâne blocată .… Adevărata undă de șoc nu va porni de la pompă, ci din fabrici. Nu lovește prima dată consumatorul, ci producătorul. Iar această diferență schimbă complet natura crizei. Economia modernă nu funcționează pe produse finale, ci pe fluxuri continue de materiale intermediare. Petrolul este doar începutul. Din el derivă petrochimia, iar din petrochimie derivă aproape tot: ambalaje, textile, adezivi, componente, materiale de construcții. Când nodul Hormuz s-a blocat, nu s-a întrerupt doar o rută comercială, ci un sistem circulator industrial. …. Prima realitate dură este că supermarketul nu este barometrul inițial al crizei. Rafturile pot rămâne pline o perioadă. În schimb, liniile de producție încep să se oprească mult mai devreme. Criza începe acolo unde nu se vede. Hormuz este un nod sistemic, nu doar energetic. Importanța strâmtorii nu derivă doar din volumul tranzitat, ci mai ales de numărul mare de tipuri de produse care o traversează. Nu vorbim doar despre petrol brut sau gaze naturale lichefiate, ci despre produse petrochimice, polimeri, metale și semifabricate. Acestea sunt elementele „invizibile” care susțin producția globală. …. Petrochimia este în fapt epicentrul real al șocului generat de blocarea Strâmtorii Hormuz. Dintre toate materiile afectate, metanolul este probabil cel mai subestimat risc. Cu o pondere afectată de până la un sfert din cererea globală, el este fundamental pentru adezivi, rășini, vopsele și o gamă largă de produse industriale. Problema nu este doar volumul, ci faptul că piața globală depinde de fluxuri comerciale active, nu de producție internă. Când aceste fluxuri se rup, efectul este rapid și brutal în sectoarele cu stocuri mici. Adezivii devin mai scumpi sau indisponibili, producția de panouri din lemn scade, iar industria mobilei începe să resimtă presiunea. Nu dispare imediat produsul finit, dar lanțul din spate începe să cedeze. ….Materialele industriale care crează o mare vulnerabilitate. PVC-ul și aluminiul adaugă o altă dimensiune crizei – rigiditatea. În multe aplicații, aceste materiale nu pot fi înlocuite rapid. În construcții, infrastructură sau sectorul medical, specificațiile sunt stricte, iar alternativele sunt limitate. ….Logistica este fragilitatea invizibilă. Pentru metale precum fierul, cuprul sau oțelul, problema nu este lipsa globală, ci sincronizarea. Economia modernă funcționează pe livrări precise. O întârziere de câteva săptămâni poate opri o linie de producție. …. Criza energiei este cea mai vizibilă. Energia este primul catalizator. Prețurile cresc, producția devine mai scumpă, iar unele industrii reduc activitatea. Apoi vine criza industrială propriu-zisă, lipsa materiilor prime oprește producția. Criza ambalajelor este momentul de cotitură. Produsele există, dar nu pot ajunge pe piață. De aici începe propagarea către consumator. Criza alimentară apare indirect, prin costuri de transport, ambalaje și îngrășăminte. Nu este neapărat o lipsă globală de hrană, ci o deteriorare a accesului și distribuției. Criza din construcții, criza din industria auto și criza medicală urmează, fiecare cu propriile vulnerabilități. …..” Integral:
“Adrian Vasilescu, BNR: Nicio ţară din Uniunea Europeană nu e pregătită să învingă inflaţia în acest an! …. Săptămâna trecută a publicat şi EUROSTAT datele din martie. Inflaţia a revenit în 23 dintre cele 27 de ţări din UE. După ce în ianuarie şi în februarie dezinflaţia încă domina întregul tablou. Ce s-a întâmplat în martie? Au intervenit schimbări radicale! Germania, în primul rând, după ce în februarie ocupase aliniamentul strategic de 2,0 la sută, luna trecută a virat brusc la 2,8 la sută. Salturi mari au făcut şi Irlanda, de la 2,5 la 3,6, Spania de la 2,5 la 3,4, Polonia de la 2,5 la 3,2, Luxemburg de la 1,8 la 3,8. În această grupă se încadrează şi România, care înregistrase încetiniri ale creşterii preţurilor în ianuarie şi februarie, dar a urcat brusc la 9,0 la sută în martie. CE VA URMA? Ştim bunăoară, din analiza datelor existente, că schimbarea de viteză din martie ar putea să aibă în România un efect de numai câteva luni. Şi mai ştim, potrivit prognozei din februarie a Băncii Naţionale, că rata anuală a inflaţiei va intra într-un proces de reducere treptată a ritmului de creştere. Va coborî, până la sfârşitul anului curent, la 3,9 la sută. De la 9,9 la sută. Urmând ca în primul trimestru al anului viitor să facă joncţiunea – pe aliniamentul de 3,5 la sută – cu limita de sus a coridorului strategic de ţintire. Ce garanţie avem că mişcarea preţurilor, aflată acum într-un avânt în care se resimte şi influenţa şocului energetic global, se va înscrie pe traiectoriile acestor anticipaţii? ….A fost nevoie de măsuri unice de-a lungul anului trecut pentru a scăpa de o degradare grea. Pentru că deficitul nostru public e inflaţionist. Riscul energetic şi cel geopolitic sunt inflaţioniste. Alimentele sunt capricioase: când se ieftinesc brusc, când se scumpesc brusc. Iar serviciile, care au pus paie pe foc în timpul şocului din mai-septembrie anul trecut, tind acum să-i pună piedici dezinflaţiei. Sau, cel puţin, acesta este mesajul întoarcerii inflaţiei în martie. …..” Integral:
“
“România are nevoie de o nouă lege a salarizării în sectorul public, fără greşelile din Legea nr. 153 /2017 .…
“„Confesiunea” unui profesor de la Colegiul „Sava”: Mi-am îndeplinit sarcinile, am fost mai prezent ca niciodată, dar am uitat să fiu profesor …. Anul școlar în care mi-am îndeplinit obligațiile de serviciu cel puțin în același ritm ca până acum, dar în care am fost cel mai puțin profesor. La prima vedere, un paradox. Este posibil ca un angajat din sistemul de învățământ să își îndeplinească sarcinile și totuși să fie mai puțin profesor? Pentru cei pentru care nu contează decât cifrele și statisticile, dilema va părea, probabil, falsă, simplă gargară. Angajatul vine la muncă, execută sarcini, pleacă acasă, iar pentru această rutină este remunerat. Dacă profesoratul ar însemna doar atât, cu siguranță înlocuirea angajaților din învățământ cu roboți ar fi doar o chestiune de timp. Numai că profesorii nu sunt simpli angajați. Sau, cel puțin, nu ar trebui să fie. Dacă această meserie s-ar fi rezumat la bifarea sarcinilor dintr-un contract de muncă, mulți dintre profesori și-ar fi căutat demult un alt angajator. Unul care să îi respecte și care să le răsplătească efortul depus. Profesoratul înseamnă mult mai mult decât îndeplinirea unor sarcini formulate într-un nou limbaj de lemn. Înseamnă, în primul rând, trăire alături de și împreună cu niște tineri în formare. Profesoratul este foarte puțin despre angajat și aproape în întregime despre partenerii săi: elevii. Iar aici intervine, de fapt, adevărata tragedie a sistemului de învățământ românesc: disprețul pe care decidenții îl arată atât față de angajați, cât și față de cei numiți, formal, principalii beneficiari ai parteneriatului educațional. …..” Integral:
“Iulian Anghel, ZF: Urmează staţia Sorin Grindeanu, cu peronul pe partea care nu vrea muşchii lui Cel mai bun răspuns al societăţii la circul PSD este indiferenţa. Societatea noastră nu mai pune botul la social-democraţia lui Ion Iliescu. Că Grindeanu nu va mai fi niciodata premier cum crede, cui îi pasă? 90% din populaţia României nu ştie cine este preşedintele Camerei Deputaţilor. Patru-cinci milioane de români lucrează în Italia, în Spania, în Germania, în lumea larga. Nicio statistica nu stie câţi copii au aceşti vagabonzi universali, dar bunul simţ – după media INS – arată că sunt cel puţin un milioan. Un milion de copii care ştiu cine este Georgia Meloni, cine este Pedro Sanchez, cine este Friedrich Merz, dar nu au auzit, în viaţa lor, de Sorin Grindeanu. Care vorbesc limba română, pentru că mama şi tatal lor vorbesc, în casă, româneşte. Dar copiii nu ştiu nimic de ţara atât de iubită de Dl. Grindeanu. Şeful de partid cu 10% în încrederea publică. Şeful unui partid la 15% încredere, la urna de vot. …. Ştim începutul: un partid care a dus deficitul ţării la culmi, pentru care nu vrea acum să plătească. Pentru că plata de azi a fiecăruia este consecinţa deciziilor de ieri ale PSD. Ce oroare: PSD, care a dus deficitul bugetar la 10% din PIB ca să-i mântuiască pe săraci, pierde 80% din încrederea pe care o avea partidul lui Ion Iliescu în vremea în care săracii tânjeau după sclavia din capitalism. Nici cei mai mari duşmani ai PSD nu puteau visa la aşa ceva.
“Prețul democrației contrafăcute. Factura pentru 10 ani de liniște în interesul național Criza guvernamentală și politică din aceste zile este încă un efect al unor acțiuni din trecut, când democrația a fost modelată cu ciocanul și nicovala, după bunul plac al unor grupuri de interese care au abuzat de poziție și au înghesuit decizii împotriva naturii sub pălăria „interesului național”. Realizarea unei alianțe care a născut guvernul PSD-PNL la cererea oficială a lui Klaus Iohannis („rotativa”) l-a adus cu arcanul la palatul Victoria pe generalul Nicolae Ciucă (formulă guvernamentală despre care într-un documentar Recorder unul dintre intervievați a relatat în detaliu că s-a realizat în pădurea Băneasa, sub supravegherea și coordonarea
“Analiză: De ce amenință Șoigu Republica Moldova? Rusia încearcă, prin amenințări alarmiste, să determine Chișinăul să renunțe la planul său de readucere a Transnistriei în câmpul constituțional al Republicii Moldova. Secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, Serghei Șoigu, a declarat într-un interviu pentru cotidianul rusesc «Komsomolskaia Pravda», că Rusia va întreprinde „toate măsurile necesare și va recurge la toate metodele disponibile pentru a-și apăra cetățenii săi” din regiunea transnistreană a Republicii Moldova. Mai mult, el a spus că retorica autorităților moldovene cu privire la regiunea transnistreană „seamănă din ce în ce mai mult cu declarațiile autorităților ucrainene despre Donbas în 2014” – anul în care Rusia a anexat Crimeea. Șoigu a spus că în Transnistria ar locui peste 220 de mii de ruși și că „interesele și securitatea lor” ar fi în pericol. Asta deși 98% din cei aproximativ 300 de mii de locuitori ai regiunii transnistrene posedă acte moldovenești de identitate. Nu a uitat să repete narațiunea preferată a ministrului rus de Externe, Serghei Lavrov, despre faptul că guvernarea pro-europeană de la Chișinău ar fi dirijată din exterior și că ar încerca, cu sprijin occidental, să elimine prezența militară rusă din Transnistria. Și fără să fie întrebat, Șoigu a ținut să menționeze neapărat că un incident la uriașele depozite de armament vechi (de pe vremea URSS) de la Cobasna (localitate din regiunea transnistreană aflată la numai 2 kilometri de frontiera cu Ucraina) s-ar solda cu moartea multor oameni și cu o catastrofă ecologică regională. Chișinăul tace și face Declarațiile lui Șoigu vin după ce Chișinăul a dezvăluit o parte a planului său de reintegrare economică a Transnistriei până în 2030 cu introducerea administrării provizorii a regiunii separatiste de către UE și după ce Guvernul moldovean i-a declarat indezirabili pe toți șefii comandamentului armatei ruse dislocate ilegal în regiunea transnistreană. „Este clar că autoritățile Republicii Moldova, cu sprijinul Uniunii Europene, încearcă să alunge trupele ruse din Transnistria. Chișinăul a privat efectiv conducerea GOTR de dreptul de a circula în afara regiunii transnistrene”, s-a plans Șoigu. De asemenea, Maia Sandu a lipsit de cetățenia Republicii Moldova mai mulți indivizi de la Tiraspol, care deservesc Rusia și se implică în acțiuni de subminare a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Chișinăul a reacționat la ultimele declarații ale lui Șoigu. Vicepremierul moldovean pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, i-a reamintit oficialului rus că prezența militară a Rusiei în Republica Moldova este ilegală: „Poziția noastră este foarte clară – identificarea unei soluții pașnice pentru reintegrarea statului, în baza respectării suveranității și integrității teritoriale în limitele frontierelor recunoscute internațional”, a menționat Chiveri. El a reiterat că Republica Moldova solicită constant retragerea trupelor ruse, amintind de angajamentele asumate de Rusia în acest sens la summitul OSCE de la Istanbul din 1999, care nu au fost respectate până în prezent……” Integral:
“A fost adus în țară capului lui Sf. Gheorghe, la schimb cu capul lui Mihai Viteazu .…Eforturile BOR au durat patru ani, însă athoniții nu s-au îndurat să dea relicva sfântă decât la schimb cu un alt mare simbol al ortodoxiei, mai precis capul lui Mihai Viteazu, ținut la Mânăstirea Dealu. ”A fost un schimb corect, just. În felul acesta se asigură și ei că moaștele pe care ni le-au trimis nu vor suferi stricăciuni și mai ales că vor fi returnate, pentru că România are totuși un cazier cu împrumuturi de relicve pe care nu le mai dă înapoi, cum ar fi Sf. Dumitru de la Basarabov, luat din Bulgaria”, spune purtătorul de cuvânt BOR. ”Evident că ne așteptăm ca rumânii să ni-l dea înapoi pe Sf. Gheorghe, că altfel nu-și primesc pe Mihai Întregitorul, Făcătorul de Uniri. Ei știu că fără capul lui Mihai România se destramă”, a spus preasfinția sa Gherontie Psaraki de la Xenofont. ….” Integral:
“Ce înseamnă criza politică pentru buzunarul românilor. Ce spun economiștii România a intrat într-o criză politică: PSD și-a retras sprijinul pentru Ilie Bolojan, dar nici nu poate trece o moțiune de cenzură fără voturi din alte partide, iar premierul refuză să demisioneze. Bolojan rămâne susținut de USR și UDMR, care au confirmat că nu vor vota împotriva guvernului și nu își retrag miniștrii. …. Laurian Lungu spune că un prim efect poate fi creșterea dobânzilor pentru împrumuturile României, iar acest cost va fi resimțit de populație: „România intră într-o criză politică de care avea cea mai puțină nevoie în acest moment. Riscurile pentru economie pot fi semnificative. Dacă are loc un derapaj fiscal, costul împrumuturilor va crește rapid. Acest cost îl vom plăti fiecare dintre noi, fie prin dobânzi mai mari, fie prin taxe mai mari, fie printr-un consum redus datorită unei inflații mai mari și a unei decelerări economice”. Un scenariu potențial pus pe masă de expert este și retrogradarea României în categoria țărilor nerecomandate investițiilor, cu impact direct pe dobânzi și rată de schimb. Și, posibil, și întârzierea aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). ….„O potențială dereglare a funcționării Guvernului poate genera un eșec și în atragerea fondurilor din PNRR. Anul 2026 este ultimul în care acestea mai pot fi accesate. Un eșec ar însemna pierderea lor, într-un moment în care aceste fonduri ar fi putut ține economia pe o creștere fragilă în acest an”, mai arată economistul român. …„Ea reflectă apetitul aproape inexistent al acestui partid de a face o corecție structurală pe partea de cheltuieli. România nu poate continua să genereze cheltuieli bugetare de peste 42% din PIB pentru că, pur și simplu, spațiul fiscal de creștere a taxelor – cu efect pozitiv asupra veniturilor bugetare – s-a evaporat. În orice nou context politic, din punct de vedere economic, este necesară continuarea consolidării fiscale, mai cu seamă în acest an, așa cum a fost ea agreată. Alternativele vor genera un cost mult mai ridicat pentru economie, pentru fiecare din noi”, mai spune Laurian Lungu. ….
“Daniel Dăianu: Ieşirea PSD de la guvernare este un lucru foarte rău, deşi o lebădă neagră nu se poate spune că este. Nu scrie pe noi «Grecia». Se poate evita o situaţie foarte dificilă/ Avertismentul acestuia pentru 2027 Preşedintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, consideră că ieşirea PSD de la guvernare este „un lucru foarte rău”, deşi „o lebădă neagră nu se poate spune că este”, în condiţiile în care „de luni de zile” exista „o dispută feroce”, PSD nefiind de acord cu o serie de măsuri adoptate de cabinetul Ilie Bolojan chiar dacă sunt „mulţi miniştri social-democraţi”. „Eu m-aş feri să fac nişte scenarii foarte negre. Nu scrie pe noi «Grecia». Se poate evita o situaţie foarte dificilă, pentru că datoria publică a României este încă rezonabilă”, afirmă Dăianu. El spune însă că ar trebui ca „ingeniozitatea politică, pornind de la Cotroceni, până la cei de bună credinţă din arcul politic reprezentat în Parlament”, să conducă la „o rezolvare cât mai rapidă a crizei politice”, în cel mult 6 săptămâni. Dăianu crede că din 2027 este „imposibil” să se ajungă din nou la îngheţarea veniturilor finanţate de buget, pentru că „există un prag de toleranţă din partea populaţiei”. „Va fi greu să striveşti iar populaţia, va trebui să colectăm mult mai bine taxe şi impozite. Aici este rezolvarea, prin schimbări în legislaţie, combaterea fermă a evaziunii şi pedepsirea drastică a evazioniştilor”, mai spune Dăianu. ….Potrivit acestuia, măsurile adoptate de Guvernul Ilie Bolojan pentru 2026, împreună cu cele iniţiate în 2025, ar duce deficitul „în jur de 6,2%”. „Din acest punct de vedere, eu zic că este o realizare importantă a acestui cabinet, a tuturor miniştrilor, deci a acestei coaliţii, pentru că România stătea cu sabia lui Damocles deasupra capului. Am ajunge însă numai la jumătate de drum cu deficit în jur de 6,2%. Ar trebui ca în 2027-2028 să continuăm această corecţie, fiindcă dacă am rămâne blocaţi la un deficit în jur de 6% încă această cifră ar fi printre cele mai înalte din Europa şi am mai avea necazuri. Pieţele financiare nu ne-ar tolera un asemenea nivel al deficitului şi am avea mari, mari dificultăţi în a ne finanţa şi a ne refinanţa”, a explicat Dăianu. În opinia preşedintelui Consiliului Fiscal, în 2027 nu se poate ajunge „din nou” la îngheţarea veniturilor finanţate de buget. „Este imposibil, adică trebuie să ţii cont şi de faptul că există un prag de toleranţă din partea populaţiei. Aceasta e situaţia. Este foarte, foarte complicată”, a punctat Dăianu. …..” Integral:
“Gelu Duminică: Maturitatea clasei politice este singurul amortizor social care poate face diferenţa între haos social şi echilibru / Ce înseamnă clasă politică matură – fix ceea ce nu avem noi ….”În perioade de instabilitate (economică, socială sau geopolitică) populaţia devine, în mod normal, mai anxioasă şi mai vulnerabilă la mesaje emoţionale, polarizarea poate creşte rapid şi instituţiile sunt testate la limita lor superioaŕă. Astfel, deciziile greşite ale clasei politice au efecte mult mai rapide şi mai severe asupra întregii societăţi. În astfel de contexte, maturitatea clasei politice este singurul amortizor social care poate face diferenţa între haos social şi echilibru”, a scris, luni seară, pe Facebook, sociologul Gelu Duninică. …. Acesta explică ce înţelege prin clasă politică matură: –
“Cristian Păun la RFI: Această criză nu are nicio logică sau soluții propuse| Creditorii, investitorii și agențiile de rating au mai văzut acest film și vor reacționa cu promptitudine România este expusă unor crize interne și externe care ne afectează simultan. Conflictul din Orientul Mijlociu influențează costul carburanților, iar problema bugetară pe care o avem din 2019 produce dezechilibre în lanț, cu un deficit scăpat de sub control. La acestea se adaugă acum criza de pe scena politică, amplificată de o parte dintre politicieni, spune la RFI profesorul de economie Cristian Păun. ….„Vorbim de o Românie care are mari probleme de funcționare, pentru că este nereformată, nemodernizată, neadusă la momentul prezent. Vorbim, de asemenea, de probleme foarte mari în zona economiei reale, a economiei private, unde, din motive interne și externe, vedem că suflul economiei este grav afectat. Ai deja o sumedenie de necazuri la care acum cea mai proastă idee este să mai adaugi încă unul, și anume această instabilitate politică, cu atât mai mult cu cât România nu e Bulgaria. Noi ne aflăm aproape de “junk”, cu piciorul într-o mare prăpastie. Bulgarii nu se află acolo. Noi avem un deficit bugetar excesiv, bulgarii nu îl au și așa mai departe. Se face o comparație cu Bulgaria, care tocmai a avut alte alegeri anticipate. Sistemul politic din Bulgaria este și el diferit de cel din România, suportând mai multe astfel de alegeri anticipate decât în cazul nostru. Practic, suntem în momentul de față într-o mare problemă pe care politicienii din România, o parte dintre ei, o amplifică foarte tare, cu consecințe negative directe asupra cetățenilor.” ….Cristian Păun: „Prima consecință va fi cea legată de dobânzi. Dobânzile vor crește inclusiv pentru cei care au rate, pentru cei care au afaceri și doresc să își finanțeze în continuare capitalul de lucru sau investițiile pe care ar vrea să le facă. Vorbim apoi de o creștere a prețurilor. În momentul în care apare instabilitatea, apare și problema legată de riscuri, inclusiv riscuri comerciale, și atunci importurile vor fi mai greu de realizat cu o astfel de țară instabilă din punct de vedere politic. Sigur, vorbim și de inflație, pentru că problema deficitului pare că deranjează foarte tare politicienii care astăzi fac răzmeriță și, cu siguranță, această problemă va fi din nou trecută la «și altele», va fi din nou bagatelizată și alimentată prin aceleași măsuri prociclice și inflaționiste. Vom vedea, de asemenea, o creștere a cursului de schimb. Sigur, într-o primă fază mai redusă, dar ne poate duce în câteva zile către 5,4–5,5 fără probleme. Problema mare va apărea în momentul în care capitalul străin va începe să se retragă, pentru că o să ajungem în «junk», foarte probabil ca urmare a acestor turbulențe, care nu trebuie bagatelizate și nu sunt deloc ceva de trecut la «și altele». Noi nu suntem într-o situație, să spunem așa, normală. Ne aflăm astăzi sub lupa creditorilor internaționali, investitorilor internaționali și agențiilor de rating internaționale, care au mai văzut acest film în multe țări. Cel mai apropiat exemplu de noi este Grecia, nu Bulgaria, cum încearcă politicienii să mușamalizeze. …..” Integral:
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragi români pro-europeni – este foarte bine că sunteţi pro-europeni. Aţi observat cum şoselele din România sunt tot mai pline de maşini termice şi electrice Made In China? Să începem prin a face o clarificare obligatorie. Fără nici o urmă de îndoială noua generaţie de autovehiculele termice şi electrice Made in China sunt bijuterii tehnologice, de siguranţă, de confort şi de design care concurează şi depăşesc la foarte multe capitole – mai puţin la preţ – rivalele lor, mărci sau maşini fabricate pe bătrânul continent. Apoi, un fapt divers. Cu excepţia hranei perisabile – dar nici aici nu putem fi siguri – marea majoritate a lucrurilor pe care le cumpărăm au o etapa sau toate de fabricaţie în China. Chiar şi lucruri pe care scrie Made in EU sunt asamblate din parţi componente Made in China. Aşadar, era o chestiune de timp sa fim invadaţi şi de maşini termice şi electrice Made in China. Şi, nu in ultimul rând, să înţelegem cum am ajuns aici, că nu e ca şi cum China ne-a forţat să cumpăram produsele Made in China. Martori la ascensiunea Made in China, încă din 2017, un număr enorm de asociaţii industriale de manufactură din domenii diverse, cu sediul în UE, care cuprind peste 25 de milioane de angajaţi şi o cifră de afaceri de circa 1.000 miliarde de Euro, făceau un apel pentru o strategie industrială mult mai ambiţioasă decât până atunci, cu un orizont de timp până în 2020. În declaraţia comună se arată că între 2000 şi 2014, cota de piaţă a industriei europene a scăzut de la 18,8% la 15,3%, iar în perioada crizei şi post-criză 2008-2014 s-au pierdut 3,5 milioane de slujbe din industrie, circa 10% din numărul angajaţilor din unităţile de manufacturiere. Aceasta prăbuşire industrială a fost posibilă pentru că imediat după criza din 2008 liderii marilor puteri industrializate din afara UE au pus autosuficienţa industrială, investiţia în inovaţie, accelerarea exporturilor şi patriotismul economic la vârful agendei lor pentru competitivitate şi dezvoltare. ….
“INTERVIU – Cristian Presură, fizician: Pe termen scurt, în următorii 70 de ani, omenirea nu se va autodistruge / Valul anti-ştiinţă a crescut foarte mult. E atât de mare acest val de ură, încât nici eu nu pot să spun că îi fac faţă Omenirea nu se va autodistruge în următorii 50-70 de ani, dar acest lucru devine foarte posibil dacă mărim orizontul de timp la 1.000 sau 1.000.000 de ani, afirmă cunoscutul fizician Cristian Presură într-un interviu acordat News.ro în care s-a vorbit despre ştiinţă, dar nu numai. Dacă ne referim la viitorul îndepărtat, atunci vom vorbi despre o specie umană cu cunoştinţe extrem de avansate, iar dacă aceste cunoştinţe nu vor fi dublate de nişte valori morale care să ţină pasul cu tehnologia, atunci e foarte probabil să ne autodistrugem, explică Presură. Acesta este Paradoxul lui Fermi, care explică de ce nu există civilizaţii extraterestre ultra-avansate – pentru că acestea s-au autodistrus. Oamenii, ca indivizi cu corpuri biologice, nu vor putea niciodată să călătorească prin Univers cu viteza luminii, mai spune fizicianul. În schimb, în cazul ipotetic în care ar ajunge la nivelul tehnologic în care să-şi poată muta conştiinţa într-o rază laser, de exemplu, atunci acest lucru ar fi posibil. ….Cristian Presură: Bună ziua şi vă mulţumesc pentru invitaţie. Depinde pe ce scară de timp ne uităm! Părerea mea este că pe noi, oamenii, pentru că trăim foarte puţin pe acest pământ, ne interesează pe termen scurt. Şi pe termen scurt nu îl văd apocaliptic. Adică nu cred că atât cât mai trăiesc tinerii, 70 de ani sau cât or fi, Pământul se va autodistruge. Nu văd asta, deşi a existat întotdeauna în istorie această posibilitate. Bombele nucleare sunt un astfel de exemplu. Inteligenţa artificială o să fie o altă încercare. Şi când mă refer la inteligenţa artificială, mă gândesc la super-inteligenţă. Dar cred că pe termen scurt, deci pe timpul vieţii noastre, nu se va întâmpla ceva foarte, foarte rău. Dar atenţie, în momentul în care ne uităm pe un termen lung, de 1.000 de ani sau de 1.000.000 de ani, atunci vorbim deja de o civilizaţie care are cunoştinţe extrem, extrem de avansate, pe care acum noi nici nu putem să ni le imaginăm! Şi o civilizaţie în care sigur super-inteligenţa va juca un rol. Ei bine, acea civilizaţie are, într-adevăr, o posibilitate mai ridicată, cred eu, să se auto-distrugă dacă nu reuşeşte să îşi construiască valorile morale în pas cu tehnologia. Deci, da, asta ar rezolva Paradoxul lui Fermi. Pentru că una dintre soluţiile Pardoxului Fermi – de ce nu sunt extratereştri – este faptul că multe civilizaţii avansate se pot autodistruge. ……” Integral:
“De 20 de ani șefia parchetelor se negociază ca la piață. Ce diferă acum la numirile lui Nicușor Dan …. De la numirea Laurei Codruța Kovesi la doar 33 de ani la șefia Parchetului General până la nominalizarea acesteia la șefia DNA și terminând cu nominalizările contestate din acest an, toate numirile au stârrnit dezbateri aprinse. Fie că veneau din interiorul propriei tabere reformatoare, fie că veneau de la tabere politice rivale sau din societatea civilă independentă sau înregimentată, nominalizările au trecut rar fără scandaluri majore, fiind rodul unor bătălii subterane pentru putere. …
“Delirul ideologic populist și faptul religios. Își mai poate redobândi Biserica autoritatea magisterială în epoca rețelelor de socializare? N-am avut încă un locatar al palatului Cotroceni care să pretindă că-l catehizează pe Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, însă nu e deloc exclus să asistăm în viitor la un asemenea moment penibil. Și deja mi-l pot lesne imagina pe Călin Georgescu predicând în mass-media guvernamentale, asemenea unui ayatollah iranian. Politica a încălecat mai mult ca oricând faptul religios, iar era rețelelor de socializare s-a ocupat de tot restul, începând cu estomparea autorității magisteriale tradiționale.
“Ucraina accelerează cursa tehnologică: peste 200 de companii dezvoltă drone cu inteligență artificială Ucraina își construiește, în ritm alert, un ecosistem de apărare bazat pe inteligență artificială, mizând pe tehnologie ca avantaj decisiv în războiul modern. Potrivit Ministerului Apărării de la Kiev, peste 200 de companii sunt implicate deja în dezvoltarea de drone alimentate de AI. Pe platforma Brave1 sunt înregistrate peste 300 de proiecte legate de inteligența artificială, iar mai mult de 70 de sisteme bazate pe AI și „computer vision” sunt deja folosite activ pe câmpul de luptă. …. Rețea de centre tehnologice militare Strategia Ucrainei merge dincolo de proiecte punctuale. Autoritățile construiesc o rețea de centre dedicate tehnologiei militare, axate pe domenii-cheie ale războiului contemporan: lovituri la distanță medie și în adâncime, sisteme robotice terestre și artilerie. Primul astfel de hub, centrul de inteligență artificială pentru apărare „A1”, ar urma să dezvolte soluții directe pentru operațiunile din teren, dar și să optimizeze procesele interne din armată și industria de apărare. „Avantajul tehnologic este esențial în războiul modern. Trebuie să fim mai rapizi decât inamicul în fiecare etapă”, a declarat ministrul Apărării, Mihailo Fedorov. Inteligența artificială, deja pe linia frontului În teren, tehnologia nu mai este un experiment. Sistemele AI sunt utilizate pentru ghidarea autonomă a dronelor către ținte, detectarea echipamentelor și militarilor camuflați, operarea pozițiilor automate de tragere și analiza datelor din câmpul de luptă, inclusiv prin platforme precum Delta. …. Sisteme autonome, dincolo de controlul direct uman O altă direcție majoră este dezvoltarea platformelor autonome — drone și sisteme robotice terestre — capabile să opereze fără GPS și în condiții de război electronic intens. Acestea ar urma să funcționeze în rețele interconectate, unde coordonarea între mașini reduce nevoia de intervenție umană directă, crescând eficiența și limitând riscurile pentru personal. …..” Integral:
“Șobolanii bucureșteni amenință cu plângere la CNCD dacă mai sunt asociați cu PSD .... „Și așa e grea viața de șobolan, numai de asta nu avem nevoie, să ne asocieze lumea cu pesediștii și să ne hulească și mai tare decât în prezent. Nu suntem perfecți, știm asta, dar există o linie roșie pe care nu o acceptăm încălcată: nu suntem la fel de dăunători precum pesediștii, să fie clar!”, a insistat liderul șobolanilor bucureșteni. Șobolanii s-au plâns că din cauza pesediștilor s-a ajuns până într-acolo încât unii dintre își doresc operații de schimbare de specie. „Decât să mai fie asociați cu pesediștii, ar prefera să devină gândaci, sconcși sau chiar vegani, atât de iritați sunt de asocierea asta cu PSD”, a explicat un liderul șobolanilor. …..” Integral:
“Avertismentul unui consilier BNR: ”Trebuie să strângem cureaua pentru a nu ajunge la crize de genul celei din Grecia” ….”Am pornit anul trecut de la o situație extrem, extrem de critică: un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, fără niciun fel de problemă. Când spun problemă, mă refer la inundații, furtuni sau alte fenomene naturale. Anul 2024 n-a avut nimic din toate acestea. Un deficit de 9,3% din PIB este colosal și insuportabil. Iar această abordare s-a prelungit până când am avut un nou guvern, în vara anului trecut. Măsurile adoptate de acest guvern au fost criticate foarte mult. Și poate pe bună dreptate. În definitiv, nimănui nu-i place să fie cel care începe să strângă cureaua. Este clar însă că va trebui să strângem cureaua.
“Efectele economice ale instabilității politice. Specialist: „Va sări lejer cursul de schimb către 5,3-5,4 lei doar dintr-o astfel de criză” …. „Va crește și ROBOR sau IRCC, pentru că statul se finanțează foarte mult și de pe piața internă”, a spus acesta. În plus, presiunea asupra cursului valutar ar putea crește rapid dacă statul va fi nevoit să cumpere valută pentru plata datoriilor externe. Creșterea cursului de schimb în cazul scenariului „junk” „Eu cred că va sări lejer cursul de schimb către 5,3–5,4 lei doar dintr-o astfel de criză, mai ales dacă ea se va prelungi fără o soluție viabilă la orizont”, a mai spus Cristian Păun. România are în prezent perspectivă negativă din partea tuturor agențiilor de
“„Scumpiri uriașe” la biletele de tren: „Banii se duc în budele infecte și în durerea din dos”. Directorul CFR Călători, desființat: „Mai țineți minte ce a zis când s-a întors din Dubai?” …. Unde se duc banii din scumpirile biletelor la CFR Întrebat unde s-au dus toți acești bani, expertul în infrastructură a răspuns: „Unde să se ducă aceste scumpiri uriașe? Banii se duc în pierderi și în inflație. CFR-ul are vreo 10 angajați per tren operat, în timp ce alți operatori au câte 3 angajați per tren sau 2 oameni per tren, mecanicul și controlorul. De ce? Pentru că restul operațiunilor din cadrul serviciilor de suport sunt externalizate.” ….
“Romaero, dusă spre datorii de 140.000.000€ de un „marinar” care era șef și la Romarm. Primea și 2.000€ pensie Romaero este una dintre companiile cu datorii uriașe, dată ca exemplu negativ de vicepremierul Oana Gheorghiu. Ultimul administrator al Romaero a fost Costel Enache, care a mai deținut aceeași poziție la o altă companie de stat, Romarm. Enache era pensionar cu 10.000 lei pensie. …. Romaero este sub administrare specială din februarie 2024. Detalii
“Patru mituri despre privatizarea companiilor de stat Cele mai slabe argumente pe care le-am văzut zilele acestea contra privatizării pachetelor minoritare (bine ar fi fost să fie integrale) la companiile de stat sunt: 1. Sunt profitabile și nu trebuie privatizat nimic din ce este profitabil. Păi nu poți privatiza ușor, spre deloc, o companie de stat pe pierderi sau o companie cu datorii. Doar cele cu o situație financiară cât de cât stabilă și pozitivă pot stârni interesul investitorilor, ca ei să riște agoniseala lor. O altă întrebare-cheie aici care este evitată de socialiști este dacă aceste profituri, atunci când există, nu ar fi mai mari dacă respectiva companie ar fi privatizată, chiar și pentru pachete minoritare. Cel mai probabil, da. Așa că argumentul profitului este mai degrabă unul superficial și populist. 2. Companiile strategice nu se vând pe bursă, nu se privatizează. O prostie și mai mare. Păi românii pot cumpăra acum, fără nicio restricție, acțiuni la companii din SUA, UK, Canada, UE etc. care produc armament, drone, muniție, tehnică militară avansată, avioane de luptă. Alea nu sunt strategice? Nu sunt mai strategice decât Transgazul nostru? De ce le vând americanii pe burse? Cum nu se tem? 3. Companiile astea strategice și profitabile vor fi cumpărate de străini. Românul neaoș e liber să cumpere și el acțiuni la aceste companii, să dea mai mult, să le păstreze mai mult. Să nu lase progresiștii să ne cumpere averea poporului. Mai mult, cei care critică cel mai vocal acest subiect nu au nicio problemă cu faptul că și românii, dacă au capital și nu consumă tot ce câștigă, pot cumpăra acțiuni cu nemiluita la companii de peste hotare. Facem dacice companiile franțuzești instant, dacă ne punem mintea. Dar nu ne punem mintea… …..” Integral:
“Un prim câștigător post-Ormuz. Moleculele de hidrocarburi au învins electronii „verzi” și alarmismul climatic în noua ordine energetică globală .… Un prim câștigător provizoriu al crizei din jurul Strâmtorii Ormuz este foarte clar: moleculele de petrol și gaze au învins electronii „verzi”. Chiar dacă războiul nu s-a încheiat oficial și nu există încă un învingător politic și militar necontestat, ordinea energetică globală s-a reconfigurat în favoarea combustibililor fosili, iar alarmismul climatic a dispărut din prim-planul agendei publice. Strâmtoarea Ormuz ca barometru al puterii energetice Strâmtoarea Ormuz este mai mult decât un canal îngust care leagă Golful Persic de Golful Oman: este un barometru al echilibrului energetic global.
“
“Aproape 34.000 de incidente de violență domestică, în România. 1.700 de agresori au brățari electronice ….În primele 3 luni ale anului 2026, polițiștii au intervenit la 33.996 de semnalări în contextul violenței domestice, dintre care 17.113 în mediul urban și 16.883 în mediul rural, a anunțat Poliția Română într-un comunicat de presă. …. Cea mai mare pondere în cadrul infracțiunilor o reprezintă „lovirea sau alte violențe” – 50% (6.048 de fapte). Unul dintre instrumentele prin care sunt instituite interdicții în sarcina agresorilor îl reprezintă ordinul de protecție provizoriu, emis de polițiști la fața locului, atunci când există un risc iminent asupra vieții, integrității fizice sau psihice a persoanei. La nivel național, au fost emise de către polițiști 4.347 de ordine de protecție provizorii, 1.629 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecție de către instanțele de judecată. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție provizoriu, au fost sesizate 378 de infracțiuni, dintre care 199 în mediul urban și 179 în mediul în rural. În aceeași perioadă, instanțele judecătorești au emis 3.989 de ordine de protecție, 1.629 fiind provenite din ordine de protecție provizorii. Referitor la nerespectarea ordinului de protecție, au fost sesizate 1.575 de infracțiuni. …..” Integral:
“Video Sfârșitul Rusiei poate veni de unde se așteaptă mai puțin. Generalul Ben Hodges dezvăluie ce aliat l-ar trăda pe Putin …. Generalul Hodges, recunoscut pentru optimismul său și pentru apropierea de partidul democrat din Statele Unite, nu a ratat ocazia să-l critice pe Donald Trump și s-a referit inclusiv la războiul din Iran. El a susținut că șeful statului american a eșuat deja în Iran și că Donald Trump s-a înconjurat de consilieri incompetenți sau care se tem să-l contrazică. Pe de altă parte, generalul Ben Hodges și-a exprimat speranța că Statele Unite nu vor decide un atac terestru în Iran, care nu ar avea nicio șansă de reușită. China pândește momentul propice Cel mai interesant subiect abordat de cei doi a fost însă alianța dintre Rusia și China. Generallul Hodgesc nu crede că cele două state au o relație care să le situeze pe picior de egalitate. China vede Rusia mai degrabă ca pe un „partener junior” sau un „frate mai mic”, fiind interesată în principal de resursele energetice, mai exact de petrolul și gazele Rusiei, precum și de rutele comerciale prin Arctica. De fapt, China ar avea nevoie de rezervele Rusiei și doar acest lucru o reține să atace Rusia pentru a recupera teritoriile care consideră că i se cuvin. …. În opinia sa, Rusia și China nu sunt cu adevărat aliate. De fapt, mai spune generalul, Beijingul nu privește Federația Rusă ca pe un adevărat aliat și nici nu o tratează ca pe o egală. Evident, chinezii vor continua să profite de avantajele pe care le au din această relație, motiv pentru care nu o intenționează să renunțe la ea, cel puțin într-un viitor previzibil. De fapt, China ar fi cu gândul la teritoriile din Estul Federației Ruse pe care le consideră de drept ca fiind ale sale. Cu toate acestea, Beijingul nu are în acest moment niciun plan pe termen scurt și mediu pentru a și le recupera. …. „Nu am crezut niciodată cu adevărat că Rusia și China au fost aliate. Am crezut întotdeauna că China a văzut Rusia ca pe partenerul lor junior sau ca pe fratele mai mic. China are nevoie, evident, de petrol și gaze din Rusia și, pe măsură ce Arctica se schimbă și devine tot mai navigabilă pentru navele comerciale chineze, chinezii au un interes, desigur, în ceea ce se întâmplă în Rusia, dar nu cred că îi privesc ca pe un aliat. Cred că acolo unde văd interese comune vor colabora, altfel cred că China și-ar dori cu adevărat să își stabilească o reputație de superputere de încredere, constantă și stabilă, mai ales că majoritatea lumii îl vede acum pe președintele Trump ca fiind instabil și nesigur”, a mai afirmat generalul. …..” Integral:
“Grindeanu îl acuză pe Bolojan că de ziua lui i-a dat o cutie de pantofi care conține doar pantofi Sorin Grindeanu a mărturisit că decizia de a-i retrage susținerea politică lui Ilie Bolojan a fost luată încă de acum câteva luni. „Mai exact, din decembrie, când a fost ziua mea și Ilie Bolojan m-a batjocorit în ultimul hal”, a acuzat liderul PSD. „Este incredibil ce a putut să-mi facă!”, a continuat Sorin Grindeanu. „Mi-a dat cadou o cutie de pantofi, pe care am pus-o deoparte fără să o verific inițial, că am mers pe încredere. Doar că, stupoare! Seara, când am deschis-o, am constatat că în cutia cu pantofi erau doar pantofi. Nu știam că Bolojan mă urăște atât de tare încât să-mi facă una ca asta.” A doua zi, la partid, Grindeanu a fost pus într-o situație penibilă când a fost întrebat de ceilalți pesediști „câți au fost în cutia de la Bolojan?”. ….” Integral:
“Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu: Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare / Este bine că Guvernul a decis continuarea plafonării tarifului la gaz şi că se va prelungi plafonarea adaosului comercial la bunuri alimentare de bază „Programul de corecţie bugetară a făcut ca deficitul să fie chiar mai mic decât ţinta asumată la rectificarea din noiembrie 2025: 7,65% din PIB faţă de 8,4% din PIB (în varianta cash). Această performanţă s-a datorat restructurării programului PNRR (trecerea de proiecte de la împrumuturi la granturi), cheltuielilor cu dobânzile mai mici decât cele programate la a doua rectificare din noiembrie, cheltuielilor cu personalul şi subvenţiilor mai mici, precum şi creşterii unor venituri bugetare. Guvernul ţinteşte un deficit cash de 6,2% din PIB în acest an. Nu ar fi nevoie de noi taxe şi impozite în afara celor din pachetele de măsuri. Adoptarea măsurilor de răspuns la noul şoc energetic nu ar trebui să deraieze mersul consolidării bugetare”, a arătat Daniel Dăianu în introducerea celei de-a 21-a ediţii a Raportului de analiză a convergenţei „România – Zona Euro Monitor”, intitulată „Un nou şoc energetic”, transmite Agerpres. Potrivit documentului, consolidarea bugetară este necesară şi pentru a ţine sub control datoria publică, care este în jur de 60% din PIB, în urcare de la 39% din PIB în 2019. Evoluţia datoriei publice a devenit o vulnerabilitate majoră pentru economie, date fiind ratele la care se împrumută statul român. În lipsa corecţiei bugetare, datoria publică s-ar îndrepta către 80% din PIB în câţiva ani, avertizează Dăianu. ….” Integral:
“CFR, aflată pe lista neagră a lui Bolojan, condusă de un specialist în urbanism. A lucrat în 3 ministere Bolojan a anunțat lista companiilor care produc găuri mari la buget. Una este CFR SA. Din 2023, președintele Consiliului de Administrație este Doina Țenea, specialist în urbanism. Ea a lucrat în primăria Constanța și în mai multe ministere – Dezvoltare, Sănătății și Cercetării. În cursul zilei de ieri, vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat lista cu 22 de companii de stat care au probleme. Acestea au datorii de miliarde de lei și pirrderi la fel de mari. ….Potrivit acesteia, cele mai mari datorii la buget le au: CFR Marfă, SNCFR și Romaero. …. Cine este însă președintele Consiliului de Administrație al CFR unde Bolojan cere o conducere mai profesionistă? Din anul 2023, președintele Consiliului de Administrație este Doina Țenea. Detalii
“Judecătorii CCR: salariu 10.000€, spor supărare – 2.300€, spor confidențialitate – 500€. Plus pensie specială .... Judecătorii și-au conservat salariile și sporurile care sunt la același nivel din 2025. În plus, judecătorii CCR nu vor fi afectați de tăierea pensiilor speciale căreia i-a dat undă verde…… Așa cum se vede din facsimilul de mai jos, salariul de bază al judecătorilor CCR este de peste 47.000 de lei. Pe lângă acest salariu, judecătorii CCR mai primesc: spor de confidențialitate – 2.354 de lei brut. spor de stres / suipărare – 11.768 lei. spor de condiții grele de muncă – 300 lei . spor de doctorat – 500 lei. …. Pensii speciale la CCR Mai mulți judecători CCR iau și pensie specială. Cristian Deliorga – 825.000 lei pe an / Pensie de 68.700 lei pe lună. Bogdan Licu – 383.000 lei pe an / Pensie de 32.000 lei/lună. Gheorghe Stan – 350.000 lei pe an / Pensie de 30.000 lei pe lună. Mihaela Ciochina are 34.000 lei net pensie specială.. Și președinta CCR, Simina Tănăsescu ia pensie specială. Ea s-a pensionat imediat ce a ajuns judecător CCR. Judecătorul Csaba Asztalos afost propus de UDMR și a fost șef al Consiliului Național de Combatere a Discriminării (CNCD). Acesta și-a depus cererea de pensionare a doua zi după ce a depus jurământul de învestitură la Cotroceni în iulie 2025. …..” Integral:
“Marile suprafeţe agricole din România sunt lucrate de străini: arabii, libanezii, danezii, italienii şi nemţii au încasat cele mai mari de subvenţii în 2025. Doar doi antreprenori români sunt în top 10 beneficiari, Petru Corvin Mateiu şi Mihai Anghel Din circa 800.000 de fermieri câţi are România, primii 30, cei mai puternici din acest sector, au primit subvenţii de 188 de milioane de lei (circa 40 mil. euro) în 2025. România are 12,7 milioane de hectare de teren agricol, dintre care 8,4 milioane sunt arabile, iar mai bine de jumătate sunt cultivate cu cereale. Din acestea, cele mai mari ferme sunt exploatate de străini – arabi, libanezi, danezi, italieni sau nemţi – fie că le-au luat în arendă, fie că le au în proprietate, şi se numără printre marii beneficiari de subvenţii pentru suprafaţă primite de România de la Uniunea Europeană. Printre aceşti giganţi, doar doi români sunt în top zece beneficiari de subvenţii, antreprenorii Petru Corvin Mateiu şi Mihai Anghel, cu firmele Agro Nevada Tim şi Cervina, conform unei analize ZF făcută pe baza datelor oferite de Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) privind subvenţiile acordate în 2025. Cea mai mare plată pentru suprafaţa lucrată a fost acordată în 2025 pentru compania Agricost, în valoare de 28,3 milioane lei (circa 5,5 mil. euro), arată datele APIA. Aceasta este deţinută de grupul Al Dahra din Emiratele Arabe Unite şi exploatează circa 57.000 de hectare în Insula Mare a Brăilei, fiind, de altfel, cea mai mare fermă din România. Pe următoarea poziţie se află JD Agro Cocora, deţinut de investitori danezi prin Romania Farm Invest A/S. Compania a primit o subvenţie de 11,2 milioane de lei (circa 2,2 mil. euro), iar în 2025 reprezentanţii săi spuneau că administrează peste 17.500 de hectare în judeţele Ialomiţa, Constanţa şi Buzău. …..” Integral:
“Sorin Pâslaru, ZF: Despre ce fel de relansare a industriei de apărare se vorbeşte dacă fostul Sidex Galaţi a ajuns în lichidare şi vânzare de active, iar Şantierul Naval Mangalia a fost închis? Când bătaia lumii din Ormuz se face cu nave, noi închidem şantierele navale? Merge şi „Buy Romanian” pe lângă „Buy European”? Se tot vorbeşte în ultima perioadă despre posibilitatea de relansa producţia industrială aflată în suferinţă în ultima decadă prin investiţii în industria de apărare. Sigur, în loc de arme ar trebui să facem şcoli şi teatre, dar asta e situaţia. Însă nu este deloc clar cum se vor regăsi bugetele alocate pentru achiziţia de armament prin programul SAFE de 17 miliarde de euro în comenzi pentru industria locală. Acest program, spun specialiştii, ar trebui să creeze cadrul financiar de relansare a industriei de apărare. Dar pentru aceasta este nevoie de un plan coerent, este nevoie de definirea priorităţilor de dezvoltare. În context, sunt îngrijorătoare declaraţiile directorului Romarm, că cel mai mare producător de muniţie şi armament de pe piaţa locală nu a fost deloc consultat atunci când a fost făcut designul programului SAFE. ….. Întrebarea este cum reuşesc alte state să obţină o convergenţă între un acces echilibrat la sisteme noi şi performante de apărare şi hrănirea lanţurilor locale de producţie de echipamente militare. O astfel de ocazie este un prilej nesperat pentru a recrea competenţă în domenii de vârf, pentru investiţii în cercetare-dezvoltare care în alte condiţii ar fi foarte costisitoare. Chestiunea este însă de abordare. Luăm un to do list şi executăm sau ne întrebăm ce vrem şi vedem SAFE ca pe un instrument, ca pe o pârghie prin care să ne atingem propriile obiective? …..” Integral:
“Club Feroviar: Ce derapaje s-au descoperit la Metrorex, companie care vrea să scumpească biletele de metrou. Lista Corpului de Control al ministrului Transporturilor Ce a descoperit Corpul de control al ministrului Transporturilor la Metrorex: sute de contracte acordate fără licitație, indicatori de performanță mistificați sau nerealizați, baze sportive gestionate „pe ochi frumoși”, spații medicale fără autorizare de peste 20 de ani.
“Dragoş Damian, Terapia: Sunt ardelean, noi ne prindem mai greu, vă rog să-mi explice şi mie cineva. Daca sub conducerea lui Victor Orban 10% din deficitul de balanţă comercială al României a fost dat de Ungaria, ce se va întâmpla sub conducerea lui Peter Magyar? Se cuvine să subliniem încă o dată, ca să înţeleagă tot poporul – la 80% prezenţă la vot câştiga democraţia. Întotdeauna, fără nici o excepţie, fără nici o interferenţă, fără nici o inteligenţă artificială. Ungurii au dat o lecţie întregii lumi democratice despre cum vor ei să schimbe strada lor, oraşul lor, ţara lor. …. Strada, oraşul, ţara, nu sunt schimbate de geniile politice, economice şi militare care stau toată ziulica la televizor şi vorbesc aiureli culese de pe Chat GPT – chiar dacă unii şi-ar dori asta. Strada, oraşul, ţara, nu sunt schimbate prin insulte, înjurături şi ameninţări trimise, anonim sau nu, pe tik-tok, facebook, whatsaap, instagram, X, şi altele – chiar dacă unii şi-ar dori asta. Dar să lăsăm politica, să revenim la afaceri – România ţine la secret o realitate întunecată când vine vorba despre Ungaria. Balanţa comercială este cronic negativă în ultimii 20 de ani ani, Ungaria fiind unul dintre principalii parteneri comerciali ai României, situându-se pe locul al treilea la importuri (1. Germania; 2. Polonia; 3. Ungaria). În 2024 schimburile bilaterale au atins aproximativ 13,3 miliarde de Euro, cu un deficit semnificativ pentru România – importuri de 8,38 miliarde de Euro faţă de exporturi de 4,92 miliarde de Euro. Deficitul a fost de 3,46 miliarde de Euro, reprezentând 10% din deficitul total de balanţă comercială al României. Ungaria a avut în 2024 un excedent de balanţă comercială de aproximativ 11 miliarde de Euro. România a avut în 2024 un deficit de balanţă comercială de aproape 34 miliarde de Euro – şi aşa cum se vede, 10% din el vine din relaţiile comerciale cu Ungaria. Ungaria a atras în ultimii 5 ani investiţii din China, de la CATL (7 miliarde Euro), din Germania, de la BMW (2 miliarde Euro), tot din China, de la BYD (250 milioane de Euro) şi din Danemarca, de la Lego (140 milioane Euro). Ungaria a făcut investiţii strategice enorme în România, a cumpărat companii de mâncare, companii de medicamente, companii de construcţii, companii de minerit. ….
“O veste inevitabilă pe care PSD refuză să o accepte. De ce vor acum să arunce țara în aer Criza politică pe care o va amorsa PSD începând de luni este ultimul act al unui șir lung de blestemății pe care acest partid le comite ca să acopere un inevitabil diagnostic: marele PSD moare. Totul a început cu tentativa de măsluire a alegerilor, operațiune considerată de creierele PSD ca fiind necesară în condițiile în care partidul nu mai convingea pe nimeni. Cred că un an de zile înainte de alegeri, săptămână de săptămână, în emisiunea de la radio sau la TV, am avertizat să nu încerce “metoda Hrebenciuc”, pentru că România de azi nu mai e România din 2000. Or fi fost ei buni pe vremuri la alba-neagra, dar în epoca TikTok-ului își vor da cu tesla-n oaie.
“Apropo de prăbuşirea lui Viktor Orban: Nu există alternativă faţă de modelul UE. Ruşii, chinezii şi chiar americanii, retorica populistă şi naţionalistă nu pot înlocui modelul european din punct de vedere economic, financiar, politic şi social Viktor Orban, autocraticul lider politic al Ungariei din ultimii 16 ani, a fost foarte admirat în România şi dat ca exemplu pozitiv, de adevărat lider politic, pentru retorica lui naţionalistă, populistă, pentru susţinerea maghiarizării capitalului în Ungaria, pentru modul cum s-a ridicat împotriva Bruxelles-ului. Şi poate, nu în ultimul rând, pentru relaţia lui cu preşedintele rus Vladimir Putin, pentru opinia faţă de războiul din Ucraina, îmbrăţişând soluţia lui Putin, aplaudat pentru faptul că s-a ridicat împotriva lui Zelenski, care vrea război în continuare (!!!), pentru apropierea de Donald Trump, pentru relaţiile şi investiţiile pe care a reuşit să le atragă de la chinezi. …. Ca o comparaţie simplistă, în 2010, când Viktor Orban a revenit la putere, Ungaria avea un PIB de 132 de miliarde de dolari, iar acum are un PIB de 246 de miliarde de dolari, deci o creştere de 85%. Ca o comparaţie, în aceceaşi perioadă, PIB-ul României a crescut de la 166 de miliarde de dolari la 427 de miliarde de dolari, adică aproape o creştere dublă faţă de cea a Ungariei. În 2010, Ungaria avea un PIB per capita de 13.000 de dolari, iar România de 8.000 de dolari, o diferenţă de 5.000 de dolari, iar în 2026 PIB per capita în Ungaria a ajuns la 25.000 de dolari, iar în România la 22.000 de dolari, deci o diferenţă de 3.000 de dolari. ….. De ce o bună parte din unguri consideră că mandatul lui Orban, că politica economică a lui Orban de creştere a capitalului maghiar în economie este plină de corupţie, de îmbogăţire a camarilei lui, şi mai puţin de îmbunătăţire a situaţiei economice a Ungariei şi a locuitorilor? În mod cert există un adevăr în acest lucru, dacă ne uităm cum au votat ungurii. ….Viktor Orban a ales să dea cu şutul modelului european, „predându-se“ chinezilor, ruşilor şi chiar americanilor. Toate aceste puteri n-au reuşit însă să vină cu bani, cu suficienţi bani care să ridice Ungaria. De fapt, toate aceste ţări vin să facă un business, şi mai puţin să dezvolte economic o zonă, o ţară cu banii lor. …. Înainte ca cineva să ceară o schimbare, ar trebui să gândească cum este să rămâi fără bani, şi în primul rând bani europeni, cum este să ajungi paria pe pieţele financiare, cum este să vinzi numai vorbe fără să ai bani în spate. Această retorică nu duce nicăieri. Nu există alternativă pentru România la Uniunea Europeană, la modelul Uniunii Europene, la Bruxelles, din punct de vedere politic, economic, financiar, social. …..” Integral:
“Șeful ITM București spune că umblă cu Lamborghini doar de nevoie, că are elicopterul în service .… „Vreau să fie clar pentru toată lumea: vin cu Lamborghini-ul la birou doar de nevoie”, a explicat șeful ITM București. „Pur și simplu în perioada asta am elicopterul în service, iar să folosesc avionul privat nu-mi convine, că de la aeroport până la birou e o distanță destul de mare. Deci ăsta e motivul pentru care conduc un Lamborghini, nu pentru că aș vrea să epatez. Departe de mine gândul ăsta.” Cât despre proveniența banilor cu care își întreține stilul luxos de viață, șeful ITM spune că efectiv a avut noroc. „Nu știu dacă o să mă credeți, dar i-am găsit în niște cutii de pantofi. Mi-am cumpărat și eu câteva perechi de pantofi, am și uitat de ele, iar când le-am deschis am descoperit cu surprindere foarte mulți bani în ele. Noroc chior”, le-a spus el jurnaliștilor. ….” Integral:
“
“Un expert european avertizează că ne așteaptă o carantină energetică, asemănătoare COVID-ului .… ”Ne îndreptăm spre o carantină energetică, asemănătoare cu cea de pe vremea pandemiei de Covid”, spune un expert bulgar în energie, care avertizează că autoritățile ar trebui să ia măsuri de urgență. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii TV, unde Rashev a descris scenariul unei ”carantine energetice” ce ar putea include munca de acasă, reducerea mobilității și chiar introducerea transportului public gratuit, relatează
“„Și ce dacă a crescut deficitul? Deficitul este o chestie abstractă. Mie mi-a mărit Ciolacu pensia”. Ce răspunde un consilier al guvernatorului BNR .… „Da, numai că a crescut pensia pe bani împrumutați. Și bani împrumutați au venit deja. Deja avem acest 3% de plătit în anul acesta (3% din PIB reprezintă dobânzile pentru împrumuturile făcute de stat – n.n.). A crescut pensia, dar nu au mai rămas bani pentru 2025. Nu mai rămân bani pentru 2026. Și să vedem ce mai se întâmplă după aceasta.”, a explicat economistul Eugen Rădulescu. În plus, există o presiune suplimentară asupra sistemului de pensii în viitorul apropiat: valul de pensionari din generația „decrețeilor”. „Să nu uităm că noi mai avem o piatră de moară în viitorii câțiva ani. Vor ieși la pensie decrețeii. Și vorbim despre generații cu mult mai mari decât cele dinainte.” Această schimbare demografică va agrava povara bugetară: „Oameni care ies din perioada activă a vieții. Și atunci vom avea o povară în plus. Pentru că vor fi mai puțini plătitori de impozite și mai mulți beneficiari de pensii.” Singura soluție „rezonabilă” – ignorată: reducerea administrației publice Întrebat cum poate fi rezolvată această problemă, consilierul BNR a mărturisit că nu vede o soluție facilă: „Va fi foarte greu. După părerea mea, nu ar exista decât o singură soluție rezonabilă.” Soluția, deși nepopulară, este limpede pentru Rădulescu: „Reducerea administrației publice.” El a oferit un exemplu din regiune: Republica Moldova. „Am citit că vecinii noștri, Republica Moldova, se pregătesc de o semnificativă reorganizare administrativ-teritorială, cu obiectivul de a reduce puternic costurile în sectorul public. Noi trebuie să facem același lucru dacă vrem să supraviețuim într-un mod decent.” …..” Integral:
“Republica Moldova desființează primăriile dacă nu au 3.000 locuitori. România ține comune cu 90 locuitori Republica Moldova face o reformă administrativă desființând primăriile care gestionează mai puțin de 3.000 de locuitori. În România, majoritatea comunelor au sub 3.000 de locuitori, cea mai mică având 90 de oameni. …. Majoritatea primăriilor din R. Moldova, mai exact 776 din 892, au sub 3.000 de locuitori – numărul minim pe care ar trebui să-l aibă o primărie, după reforma administrativă lansată de autorități, potrivit
“Companie de stat prinsă de Curtea de Conturi că a plătit ilegal sporuri pentru condiții vătămătoare de 1,7 milioane de lei .… Curtea de Conturi a descoperit nereguli în acordarea sporurilor pentru condiții grele la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM), arătând că acestea au fost plătite fără temei legal clar și în cuantumuri eronate.
“Kelemen Hunor care a votat Orban: 3.500€ salariu de la partid, 3.000€ ca parlamentar. Soția, angajată la UDMR .…. Kelemen Hunor i-a făcut campanie electorală pe față lui Viktor Orban, iar acum zice că nu are ce regreta. Hunor spune că „nu avem niciun motiv să ne turnăm cenușă în cap. Politica națională pe care Fidesz a implementat-o în ultimul deceniu și jumătate, al cărei conținut simbolic a fost mult mai important decât partea sa materială, a stârnit simpatie și identificare în rândul marelui număr de maghiari transilvăneni”. Kelemen Hunor și-a conservat o aură de politician moderat, care aduce echilibru în politică. Ce nu se spune despre Kelemen Hunor este că familia sa are 3 surse de venit care însumează peste 8.000 de euro lunar, toate de la statul român. Kelemen Hunor încasează, potrivit declarației de avere depusă la 1 ianuarie 2025, 18.500 de lei lunar net (3.500 de euro) de la UDMR, partid pe care îl conduce. El mai încasează 15.000 de lei ca parlamentar (3.000 de euro). Soția sa este angajată tot la UDMR și primește suma de 11.600 de lei net pe lună, adică 2.300 de euro. …..
“Uniunea Europeană, prinsă într-o menghină: pe de o parte, platformele digitale americane, de cealaltă parte, dezindustrializarea provocată de competiţia chineză şi explozia preţurilor la energie. UE vrea 220 de miliarde de euro taxe de la giganţii digitali. Care va fi interesul României pentru următorul exerciţiu bugetar al UE …. Europarlamentarul român Siegfried Mureşan, coraportor al bugetului european din partea Parlamentului Uniunii Europene, a spus astazi la Bruxelles că Parlamentul propune o taxă specială pe tranzacţiile digitale, ceea ce înseamnă o taxă pe cifra de afaceri a marilor reţele sociale şi motoare de căutare, din care sa stranga 220 miliarde de euro pe 7 ani Aceşti bani ar urma să acopere sumele din PNRR pe care Comisia Europeană le-a acordat sub formă de granturi ţărilor din UE. Încă nu este clar care va fi nivelul taxei pe cifra de afaceri şi cum va fi impusă aceasta, având în vedere că firme precum Google sau Meta (care deţine Facebook şi Instagram) nu declară venituri sau foarte puţin în ţările în care fac business şi ci se folosesc de prevederile privind libera circulaţie a serviciilor şi mută aceste venituri în alte ţări din UE, precum Irlanda sau Luxemburg. Siegfried Mureşan a explicat că va fi preluat modelul austriac, unde statul a impus o taxă asupra veniturilor din publicitate obţinute de marile reţele şi motoare de căutare, iar valoarea acestora este evaluată de o firmă de consultanţă. Deocamdată nu este clar cât de fezabilă este această iniţiativă, pentru că va trebui să treacă atât de votul Parlamentului European, cât şi de voturile din fiecare stat membru. Iniţiativa face parte dintr-un context mai larg al relaţiilor tot mai tensionate dintre Uniunea Europeană şi marile platforme digitale americane. Întrebarea esentiala este dacă UE va putea schimba statutul pe care reţelele sociale îl au în Statele Unite, de platforme care se declară lipsite de responsabilitate faţă de conţinutul postat pe acestea. Spre deosebire de aceste platforme, dacă un proprietar de ziar sau de site, al unui domeniu înregistrat în UE, găzduieşte atacuri la persoană sau articole cu conţinut dăunător, sunt responsabili atât deţinătorul domeniului (publisherul), cât şi cel care semnează. Pentru că nu reuşeşte să facă responsabile retelele, UE încearcă tot felul de iniţiative de a para dezinformarea, însă problema de bază este tratamentul legal. Dacă aceste platforme vor fi făcute responsabile ca un publisher de conţinutul postat, atunci tot modelul lor de business se năruie. …..” Integral:
“SUA vs. UE: războiul reglementării digitale escaladează după sancţiuni record pentru Google, Apple şi Meta, în timp ce Washingtonul invocă riscuri pentru revoluţia AI ..… Începând cu 2024, Uniunea Europeană a aplicat şase sancţiuni majore:
“Un profesor anunță „cauzele profunde” ale războiului lui Putin. El dezvăluie „o întrebare de un milion de dolari, fără răspuns” .…. Se traduce foarte simplu în singurul rezultat pe care Kremlinul îl va accepta – un scenariu Belarus 2.0, adică Ucraina să devină un alt stat marionetă rusesc asemănător Belarusului lui Lukașenko. Rușii cer un statut prioritar pentru limba rusă, Biserica Ortodoxă Rusă, adoptarea miturilor istorice rusești și nicio integrare europeană.
“Experții anunță un verdict negativ: Un continent nu poate miza pe președintele Trump dintr-un motiv simplu În
“Trump a șters poza cu el în chip de Isus și a înlocuit-o cu una în care el e Dumnezeu Uimit să afle că Isus nu este „cea mai șmecheră divinitate”, Donald Trump a decis să șteargă de pe social media imaginea cu el în chip de Isus. La scurt timp după, președintele american a postat o altă imagine, de data aceasta cu el în chip de Dumnezeu. „Isus e grozav, a făcut niște lucruri importante pe Pământ, dar nu le fel de multe și de bune ca mine. Sincer, sunt mai grozav decât Isus, deci nu se poate el compara cu mine. Dumnezeu, în schimb, care a făcut lumea, este aproape la nivelul meu. El a făcut lumea, e adevărat, dar a făcut-o imperfectă. Eu repar lumea și o fac mai bună, ceea ce mă face un Dumnezeu mai grozav decât Dumnezeu”, a explicat Donald Trump. …..” Integral:
“
“Banca Mondială: Ajustarea fiscală a încetinit brusc ritmul de creştere economică care va fi în România de doar 0,5%, în 2026.… „Pe fondul eforturilor de ajustare fiscală ale guvernului, ritmul de creştere economică a încetinit brusc în România. Politica fiscală mai strictă, inclusiv îngheţarea salariilor din sectorul public şi a pensiilor, precum şi politica monetară restrictivă au afectat puternic consumul privat. Acesta a crescut cu 0,6% anul trecut, în scădere bruscă faţă de aproape 6% în 2024, reducând creşterea economică la 0,7%, cea mai lentă de la începutul pandemiei de COVID-19“, arată sursa citată. La nivel regional, raportul ECA Economic Update al Grupului Băncii Mondiale, publicat ieri pÎn aceste condiţii, Banca Mondială estimează că deficitul bugetar va coborî sub 6% din PIB până în 2027. În ceea ce priveşte piaţa muncii, Banca Mondială notează că ţările cu venituri ridicate din Europa Centrală (Bulgaria, Croaţia, Polonia şi România) trebuie să intensifice investiţiile private în cercetare şi dezvoltare şi să treacă la dezvoltarea bazată pe inovare. revede o creştere economică de 2,4% în 2026 şi de 2,3% în 2027, în zona care include România, Polonia, Bulgaria şi Croaţia. ….” Integral:
“Câți angajați lucrează în total în România. Datele publicate de Ministerul Muncii Numărul contractelor individuale de muncă active înregistrate în sistemul informatic ReGes/Revisal era, la finele lunii septembrie 2025, de 6.620.722, cu 87.729 mai puţine comparativ cu începutul anului. …. Mai puțin de 5,7 milioane de salariaţi activi În ceea ce priveşte numărul de salariaţi activi, acesta s-a redus cu 24.703 persoane, de la 5.707.364 de salariaţi – în ianuarie, până la 5.682.661 de salariaţi – în septembrie 2025. Din numărul total de contracte individuale de muncă înregistrate în Registrul general de evidenţă a salariaţilor, la 30 septembrie 2025, peste 93% erau pe durată nedeterminată, respectiv 6.169.243, iar restul pe durată determinată (451.479 CIM). …..” Integral:
“România va cheltui 349.000.000 de lei, în 2026, pentru închiderea și conservarea minelor de huilă din Valea Jiului Guvernul României a alocat, pentru 2026, peste 349 de milioane de lei în vederea închiderii și ecologizării minelor de huilă din Valea Jiului, potrivit Profit.ro. Fondurile sunt destinate Complexului Energetic Valea Jiului (CEVJ) și acoperă lucrările necesare la minele Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan. Planul prevede închiderea etapizată a acestor exploatări până în 2032, în conformitate cu angajamentele europene ale României privind reducerea emisiilor și restructurarea energetică. Programul beneficiază de o schemă de ajutor de stat aprobată de Comisia Europeană, cu o valoare totală de peste 3,9 miliarde de lei. Pentru acest an, din totalul de 663 de milioane de lei necesari, guvernul a anunțat că diferența va fi alocată până la sfârșitul lui 2026. O mare parte din fonduri va fi direcționată către lucrări de siguranță subterană, esențiale pentru închiderea minelor în condiții de securitate. Tensiunile sociale complică însă situația. Minerii de la exploatările Vulcan, Lupeni și Livezeni au declanșat un protest spontan, refuzând să intre în subteran. Aceștia cer garanții pentru plata adaosurilor salariale promise cu ocazia Sărbătorilor Pascale. ….CEVJ are aproximativ 2.000 de angajați, care activează la cele patru mine menționate, precum și la Termocentrala Paroșeni, ce utilizează huila extrasă local. Închiderea minelor Lonea și Lupeni, planificată pentru sfârșitul acestui an, este considerată nerealistă de Sindicatul Muntele. ….” Integral:
“În traficul din București, îi recunoști imediat pe cei care urlă la Bolojan „să facă gratis carburanții”. Bombardierii au mașini puternice, număr de Ilfov și te presează obsesiv cu farurile Îi recunoști din prima în trafic pe cei care urlă cel mai tare la Bolojan să facă gratis carburanții. Bombardieri! Au mașini puternice care, în oraș, nu consumă mai jos de 15-20 litri de carburant. Cam cât o combină sau tractor la arat. Au, de regulă, număr de Ilfov, semn că stau “la țară”, dorm în “dormitorul Bucureștiului”, făcând naveta zilnic în oraș cu coaja lor “de firmă”, care duruie și fumegă bengos la semafor, atrăgând atenția. Merg în fundul tău, te fac obsesiv cu farurile dacă nu te adaptezi modului lor de condus, fac slalom printre mașini, accelerează și frânează brusc. Când îi ajungi din urmă la semafor, se uită reprobator la tine, îi încurci în trafic încercând să recuperezi din curent prin sistemul de frânare. ….Și oricum poluarea nu e problema lor. Ei stau “la țară”, în aer curat. …..” Integral:
“În Dosarul 10 august, poate să fie dată mai rapid o sentinţă, înainte de prescripţie. Cine trăgea de timp? .… În urmă cu aproximativ două săptămâni, avocaţii Declic au depus o cerere prin care au solicitat Tribunalului Militar să renunţe la audierea a 373 de martori rămaşi pe lista instanţei, ca urmare a riscului de prescripţie a faptelor în doar câteva luni, în octombrie 2026. În cererea depusă, avocaţii arătau că victimele, cei din centrul de comandă şi oamenii politici implicaţi au dat deja declaraţii, peste 600 de martori au descris ce s-a întâmplat în Piaţa Victoriei, în 2018, iar sutele de ore de înregistrări video confirmă acelaşi lucru: o intervenţie brutală a jandarmeriei asupra unor protestatari paşnici. „Audierea altor 373 de persoane nu ar aduce nicio informaţie suplimentară”, precizau reprezentanţii Declic. …. Justiţia trebuie să fie eficientă şi rapidă, iar în acest caz termenul rezonabil a fost depăşit de multă vreme”, declara Cătălina Hopârteanu, coordonatoarea campaniei prin care Declic susţine victimele din 10 august 2018.
“Biserica e azi împresurată de lupi politici travestiți în oițe „creștin-conservatoare” care doresc exclusiv validare electorală bisericească Biserica nu este, desigur, spațiul ideologiei politice, deși poate deveni fără voia lui Hristos gazda punctuală a teribilei ideologii religioase, așa cum nu este nici spațiul exclusivist al „teologiei” eminamente didactice, minate de incultură și ruptă grav de viziunea filocalică centrată pe Adevăr și mărturisirea Lui prin trăire și fapte, nu prin cuvinte deșarte. …. A nu înțelege în 2026 că Bisericii nu-i face bine, ci doar rău complexul de „cetate asediată”, ignorând complice că marii ei adversari, prădători și trădători sunt în interior, ascunși sub faldurile bogate ale fariseismului pervers și hrăpăreț, denotă nu doar o vastă incultură care nu a auzit de Ellul, Weil, Thibon, Șestov, Marion sau Agamben, și care nu i-a luat nicio clipă în serios, în eventualitatea că i-ar fi citit, pe Isaac Sirul, Dostoievski, Soloviov, Steinhardt, Scrima, Nellas sau Yannaras, ci și o încremenire în prejudecățile militantismului ortodoxist orb, sădit seminarial și consolidat „facultativ” universitar, care crede că Biserica trebuie sau poate fi apărată doar instituțional, orbește, sfidător, non-dialogal, autovictimizator și atotmăgulitor. Biserica e azi strâns și perfid împresurată de lupi politici travestiți în oițe „creștin-conservatoare” care doresc exclusiv validare electorală bisericească și care compromit prin inversiune, ignoranță și minciună atât creștinismul, cât și conservatorismul, reprezentanții lor neavând habar nici de unul, nici de altul.
“De ce s-a aliat Trump cu Putin pentru a-l salva pe Viktor Orban Intervenția președintelui american și a celui rus în alegerile din Ungaria are la bază o teamă comună: faptul că UE reprezintă o amenințare la adresa celor doi, adică un model de democrație, social și politic, care le pune în pericol interesele, iar premierul maghiar e considerat util scopului lor, fiind dușmanul din interior al Uniunii. A fost destul de neașteptat ca, în mijlocul haosului provocat de administrația americană în zona Golfului Persic și al aruncării întregii lumi într-o perioadă de instabilitate, să-l vezi pe JD Vance, vicepreședintele SUA, aterizând la un miting electoral al lui Viktor Orban, la Budapesta, în Ungaria.,,,,, Într-un astfel de context, apariția lui Vance la Budapesta a fost cu atât mai surprinzătoare. O eventuală înfrângere a lui Viktor Orban va însemna și una pentru liderul american, care urmărește să intre în cursa pentru președinția SUA în viitorul apropiat.Dar Vance n-a venit în Ungaria doar să-l susțină pe liderul maghiar, a venit și să critice Uniunea Europeană, mărind și mai mult tensiunile de pe cele două maluri ale Oceanului Atlantic. ….Pe lângă sprijinul american, Viktor Orban a apelat și la cel rusesc. Conform unei investigații jurnalistice publicate de VSquare în data de 6 martie, un om de încredere al lui Vladimir Putin, Serghei Kirienko, a fost trimis la Budapesta pentru a coordona o echipă de operatori ruși, cu scopul de a-l ajuta pe actualul premier să câștige alegerile. “Kirienko a fost numit șef al departamentului de politică internă al lui Putin în 2016 și, de atunci, și-a extins semnificativ aria de competență, pentru a include și interferența electorală din străinătate”,
“„Make Tusványos Great Again”. Ce înseamnă victoria opoziției maghiare pentru România? Alegerile din Ungaria ne demonstrează din nou, după sezonul electoral extins din 2024 și 2025 de la București, Chișinău și din întreaga Europă, că asistăm la un fenomen ireversibil: europenizarea și chiar internaționalizarea campaniilor politice naționale. Scrutinul parlamentar din Ungaria a atins mize politice de relevanță globală, iar mesajele repetate ale președintelui Trump și prezența vicepreședintelui Vance la Budapesta, în sprijinul premierului Orbán, confirmă teza, scrie, într-un articol de opinie publicat de HotNews, Răzvan Foncea, cercetător în politici digitale la think tank-ul Edge Institute. De la Michael Jackson până la Lenny Kravitz și Metallica, Bucureștiul a fost confundat în numeroase ocazii cu Budapesta de către artiști internaționali și personalități străine în capitala României. Mai rar întâlnim însă voci care, de la Budapesta, invocă Bucureștiul cu fervoare. Mai degrabă Transilvania constituie un laitmotiv în discursul public din Ungaria, prin prisma minorității maghiare consistente de peste graniță. Totuși, alegerile parlamentare din țara vecină au marcat nu numai o schimbare de regim la Budapesta, ci și o recalibrare a imaginii României în Ungaria și, per total, în regiune. …. Ungaria era, în urmă cu mai bine de un deceniu, campioană la absorbție de fonduri europene. Regimul Orbán a transformat-o, în schimb, în campioană a „
“China și Iranul atacă SUA cu propriile arme economice. Strâmtoarea Ormuz și apusul supremației americane în sancțiuni ….„Economia globală a fost concepută pentru un mediu benign al anilor ’90, când am presupus că China și Rusia ne vor fi prieteni. Dar trăim într-o perioadă de competiție geopolitică intensificată”, a explicat Edward Fishman, autorul cărții „Chokepoints”, citat de The Washington Post. „Acest proces va continua până când vom avea o nouă ordine economică globală”, a mai adăugat Fishman. Evenimentele recente au demonstrat că influența economică poate deveni o armă puternică. În aprilie 2025, China a restricționat exporturile de materiale rare, esențiale pentru industrii civile și militare, drept represalii la tarifele impuse de administrația Trump. Această mișcare a fost catalogată de fostul președinte drept „o mare surpriză”. …. Washingtonul, care a dominat mult timp războiul economic prin sancțiuni financiare și restricții tehnologice, începe să simtă presiunea noilor realități geopolitice. Într-un discurs din 2025, Secretarul de Stat Marco Rubio a avertizat: „Există foarte puține industrii de vârf ale secolului XXI în care să nu avem un anumit nivel de vulnerabilitate, iar aceasta a devenit una dintre cele mai mari priorități geopolitice cu care ne confruntăm”. Cu toate acestea, adaptarea Statelor Unite la noile provocări economice nu a fost lipsită de dificultăți. Senatorul Ron Wyden a dezvăluit că Departamentul de Trezorerie al SUA nu a realizat o analiză prealabilă a potențialelor consecințe ale conflictului asupra piețelor energetice, un factor care ar fi putut contribui la reacția întârziată a administrației americane în fața închiderii Strâmtorii Ormuz. ….„Creșterea cu 30% a prețului combustibilului în ultimele șase, șapte săptămâni se traduce direct printr-o creștere procentuală a costurilor pentru tot ce atinge”, a explicat el. Producția de cutii de carton și pungi de plastic, transportul și importurile de îngrășăminte au fost serios afectate, agravând criza. Până în iunie 2026, Fresh Del Monte estimează că va trebui să concureze pentru îngrășăminte pe piața liberă, costurile fiind așteptate să se dubleze. „Nu cred că am mai văzut ceva de această magnitudine de la Marea Criză Economică. Cu cât războiul continuă mai mult, cu atât consecințele vor fi mai grave”, a avertizat Abbas. ….Administrația Trump a sprijinit financiar companii precum MP Materials și USA Rare Earth, în încercarea de a diminua influența Beijingului. „De aceea numesc această perioadă «vârful materialelor rare pentru China»”, a spus Jon Lang, fost director în administrația Trump, citat de The Washington Post. ….” Integral:
“Kelemen și-a descarcerat buzele de la curul lui Orbán și s-a mutat la curul lui Magyar Nu degeaba se spune despre Kelemen Hunor că este curva supremă din politica românească. Chiar dacă nu mai era nevoie, liderul UDMR a ținut să o demonstreze și acum, imediat după anunțarea rezultatelor alegerilor din Ungaria. Deși în campanie l-a susținut intens pe Viktor Orbán, Kelemen Hunor s-a dezis de acesta imediat ce a văzut schimbarea masivă votată de unguri. …. „După mai bine de 10 ani de stat la curul lui Viktor Orbán, o schimbare de aer este binevenită. Nu-l voi uita niciodată pe Viktor, dar acum viitorul are un alt nume: Péter Magyar”, a anunțat Kelemen Hunor. Modul prompt și diplomat în care a reacționat liderul UDMR denotă calități evidente de curvă politică, cu care puțini se pot lăuda. …..” Integral:
“
“Metrorex a avut nevoie de 7.000.000.000 lei de la buget ca să supraviețuiască. Și-au crescut salariile cu 8% Metrorex cere scumpirea biletului de metrou, deși a primit în ultimii ani subvenții totale de 7.000.000.000 de lei de la buget, în condițiile în care deservește doar bucureștenii. Anul trecut, salariile au crescut cu 8%. …. Metrorex funcționează în subordinea Ministerului Transporturilor. În fiecare an are nevoie de o subvenție uriașă de la Ministerul Transporturilor, adică de la toți românii, deși oferă servicii doar pentru bucureșteni. Metrorex vrea scumpirea biletului de metrou pentru că a cerut o subvenție de la buget de 1,2 miliarde de lei și a primit una de doar 761 milioane de lei. Metroul trage pe dreapta dacă statul nu îi dă bani Sumele de bani pe care Metrorex le primește ca subvenții de la stat sunt uriașe. În 2025, subvenția dată de guvern către Metrorex a fost de 873.000.000 de lei …. Potrivit Raportului Metrorex pe 2025, citit de Newsweek, subvențiile plătite în fiecare an din perioada 2018 – 2024 au fost între 420 de milioane și 870.000.000 de lei. …. În total, din 2018 până în 2026, Metrorex a primit compensații totale de la bugetul de stat de 7.000.000.000 de lei. …..” Integral:
“Cine decide raționalizarea combustibililor în România? O instituție de care nu a auzit aproape nimeni joacă un rol esențial în gestionarea rezervelor naționale: “Avem un stat slab, incapabil” …. În România, expertul în
“Cătălin Dragostin, expert în energie: O strategie nucleară confuză, într-o strategie energetică inexistentă (Partea I) ….Strategia economică şi implicit energetică, având în vedere mai ales resursele României, ar trebui să se indrepte în direcţia dezvoltarii Bioeconomiei Circulare, in deplină concordanţă cu Strategia Bioeconomiei publicată in Noiembrie 2025 de Comisia Europeană. …. In primul rînd, trebuie să înţelegem ca energia nucleară, mai nou, este considerată energie curată (sau regenerabilă, depinde de situaţie, după cum vom vedea mai departe), deci, faptul că va exista poate, o expansiune în România, asta nu face decit elimine din ”sursele intermitente” şi problemele pe care acestea le creează. Insă, elementul cheie care va decide totul, este – cit va fi prognoza consumului de energie pină in 2050, ca să putem evalua dacă si cită energie ”intermitentă” ne va mai trebui şi ”cită şi ce fel de expansiune nucleară (costisitoare)” va fi posibilă şi necesară ?. Aici, trebuie să spunem foarte clar că România nu are o progoză oficială a consumului prognozat de energie (electrică şi termica) a ţării/economiei şi nici o strategie energetică integrată autentică. In al doilea rănd, în ce priveşte ”adoptarea tehnologiei SMR sub egidă americană”, răspunsul la această problemă trebuie să fie direct legat de exercitarea dreptului suveran de a alege filiera nucleară care corespunde cel mai bine intereselor şi condiţiilor concrete ale României, aşa cum s-a mai făcut in anii 60, cind a fost aleasă- optim– filiera CANDU (apa grea-Uraniu natural). …. Sunt si alte avantaje, dar, posibilitatea utilizarii Uraniului natural (fără imbogăţire) este esentială. In cazul de faţă, nu problema securităţii SMR este principală (oricum, orice tehnologie nucleară nu poate fi utilizată fără certificările legale) ci, marea problemă este utilitatea ei pe termen lung-ex. 50 de ani- pentru România in primul rînd şi nicicum pentru autonomia energetică europeană. …..” Integral:
“Dragoş Damian, Terapia: Autosuficienţa Industrială trebuie să devină obiectiv strategic pentru România. Fabrici, uzine şi combinate de mâncare, chimie, energie şi apărare, cât vezi cu ochii
“Gap-uri fiscale gemene: cât ar putea reduce România deficitul bugetar, dacă performanța colectării ajunge la media UE …. Deficitul României și taxele care NU se colectează Deficitul bugetar al României a ajuns la 7,6% din PIB anul trecut, probabil cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană, iar pentru 2026 guvernul își propune reducerea cu 1,4 puncte procentuale a acestuia. Cât din acest deficit ar putea fi redus, dacă statul ar colecta mai eficient cele două mari impozite, TVA și impozitul pe profit? Pentru că o parte importantă din deficitul bugetar al României nu reflectă doar nivelul cheltuielilor publice, ci și taxele care NU ajung la buget. Astfel, veniturile fiscale totale sunt de aproximativ 27-28% din PIB, cel mai scăzut nivel din Uniunea Europeană, comparativ cu peste 40% din PIB media UE. Evident, această diferență reflectă atât particularități ale structurii economiei, cât și probleme persistente, vechi, de administrare fiscală. …. Problema mai puțin cunoscută și discutată însă este gap-ul de impozit pe profit, la care, deși cota de impozit pe profit este de 16%, comparabilă cu mai multe state europene, colectarea efectivă este semnificativ mai mică decât potențialul. Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele. Estimările din
“Cum poate fi încetinită scăderea puterii de cumpărare a populației. Avertismentul unui profesor de economie: „Persistența sărăciei are cauze variate” …. Potrivit economistului, cadru universitar la UBB Cluj-Napoca, persistența sărăciei poate avea multiple cauze. „Problemele pe termen lung au adesea drept cauză dorința alegătorilor și guvernanților de a le rezolva pe termen scurt. Întunericul nu are cauze, lumina are cauze. Sărăcia nu are cauze, ea este starea ‘naturală’, reprezintă ‘setările din fabrică’. Bogăția are cauze, adică ea trebuie produsă. Da, ea poate fi obținută prin redistribuire voluntară – deci prin donații, moșteniri – sau forțată – furt, tâlhărie sau redistribuire guvernamentală. Persistența sărăciei are, însă, cauze variate, de la lipsa efortului sau a inspirației în a produce ceea ce sunt dispuși să plătească semenii noștri, la reguli care descurajează sau sancționează producția de bogăție, precum impozitarea excesivă, instabilitatea legislativă, incertitudinea drepturilor de proprietate, existența alternativelor de a obține fără prea mare efort bogăția produsă de alții etc”, a declarat Nechita. ….. „Puterea de cumpărare poate fi păstrată printr-o politică monetară restrictivă, care să împiedice erodarea puterii de cumpărare a banilor din cauza emisiunii excesive de bani. În cazul în care cauzele creșterilor de preț sunt din afara domeniului monetar – catastrofe naturale sau provocate de om, ca de exemplu războiul, protejarea puterii de cumpărare a întregii populații este o iluzie: dacă scade cantitatea produsă de bunuri și servicii este o iluzie să credem că acest lucru nu va însemna o scădere a puterii de cumpărare. Discuția este, deci, una privind modul în care este suportată povara în cadrul societății. În general, există un consens privind ajutarea celor mai săraci și mai vulnerabili membri ai societății”, a comentat Nechita. Economistul român se opune plafonării prețurilor, o măsură care în opinia sa este solicitată și aplicată de „ignorații economici”. …..„
“Harta rămâne. Oamenii pleacă. Românii cu „buletin de România” coboară la 21,6 milioane România a intrat în 2026 cu o populație după domiciliu de 21,6 milioane de persoane — în continuă scădere (cu peste 88.000 de persoane față de anul trecut) și, mai îngrijorător, în continuă îmbătrânire, a transmis joi Institutul Național de Statistică. Populaţia după domiciliu reprezintă numărul persoanelor cu cetăţenie română şi domiciliul pe teritoriul României. Aceasta include şi emigranţii, indiferent de perioada emigrării acestora. A nu se confunda populaţia după domiciliu cu populaţia rezidentă – populația de facto a României. Diferența dintre cele două „populații”, adică dintre românii „cu buletin de România” și cei care trăiesc efectiv în țară sunt de circa 2,6 milioane de români, potrivit Statisticii. Cifrele publicate de Institutul Național de Statistică confirmă că procesul demografic în curs nu dă semne de inversare. ….Cel mai semnificativ semnal vine din structura pe vârste. Indicele de îmbătrânire demografică — raportul dintre persoanele de 65 de ani și peste față de cele de 0-14 ani — a sărit de la 131,7 la 136,6 persoane vârstnice la 100 de tineri. Cu alte cuvinte, pentru fiecare copil există aproape un vârstnic și jumătate. ….” Integral:
“Un câștigător de Pulitzer dezvăluie un fapt jenant: Liderii care îi țin soarta lui Trump în mâinile lor Într-o analiză realizată de Thomas L. Friedman, care a câștigat trei premii Pulitzer, se arată că președintele
“O mare minciună! Dacii de pe faţa ascunsă a Lunii spun că n-au văzut aşa-zisa navă Artemis II La aproape 60 de ani de la aşa-zisa aselenizare, masonii şi reptilienii încearcă să ne păcălească din nou! Deşi comunicatele NASA susţin că nava Orion a misiunii Artemis II survolează în acest moment faţa nevăzută a Lunii, dacii care locuiesc acolo spun că ei n-au văzut aşa ceva şi că, cel mai probabil, totul e o mare mistificare. „Suntem aici de 3000 de ani şi neam de neamul nostru n-a văzut vreo navă americană nici pe faţa asta a Lunii, nici pe ailaltă. Vă duc ăştia de nas ca pe ultimii fraieri. Ce v-au mai zis? Că planeta voastră e rotundă? Că e bine să te speli pe dinţi? Ahahaha”, mormăie dârz Gerunziu Barză, căpetenia unei mici aşezări dacice din craterul Orăştie 420, comuna Lunăreştii Mici. „Ce Artemis domle? Bendis, Gebeleizis, Zamolxe, da, astea vin pe la noi marţea şi vinerea cu pâine şi brânză, da’ de Artemis nu ştiu nimica. Întrebaţi la primărie”, spune Burebistina Fekete, purtătoare de cuvânt a unui trib dacic de pe cealaltă faţă nevăzută a Lunii (n.r. – Luna are vreo şase feţe nevăzute şi una văzută doar pe jumătate, dar nu avem voie să dezvăluim asta pe internet fiindcă sunt interese prea mari la mijloc). ….” Integral: 





