Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 7 aprilie! Vremea se răceşte accentuat începând de marţi, când sunt anunțate precipitaţii mixte în centrul, estul și sud-estul țării. În același timp, ANM a emis trei alerte cod galben de vânt puternic. In Transilvania, Oltenia, Moldova, local în Maramureș, în sud-vestul și nord-estul Munteniei și în nordul Dobrogei, vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50…70 km/h. La munte, rafalele vor fi de 70…90 km/h, iar la altitudini de peste 1700 m de 100…120 km/h. De marți vremea va intra într-un proces de răcire, astfel că până la începutul săptămânii viitoare se va menține rece. Bucuresti: 18/7 gr.C.

“Reforma nu a ajuns la judecătorii CCR: Salariile depășesc 45.000 de lei. Spor de suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei. Gratuitate la asistența medicală, medicamente și proteze  Curtea Constituțională a României (CCR) a publicat lista funcțiilor și salariilor valabile la 31 martie 2026. Documentul, sec și tehnic în aparență, ascunde o realitate care contrazice frontal discursul zilnic al reformei statului, iar instituția menită să vegheze asupra legilor țării funcționează după o logică salarială total diferită de cea impusă restului societății. Președintele CCR încasează lunar un spor de suprasolicitare neuropsihică de 11.769 de lei, mai mult decât salariul brut al unui medic rezident, al unui profesor sau al unui polițist din linia întâi. Lista publicată de CCR și analizată de Ziare.com detaliază, pentru fiecare funcție în parte, pachetul salarial complet. Structura de remunerare a conducerii instituției arată astfel: președintele CCR primește o indemnizație brută lunară de 47.074 lei, la care se adaugă spor de risc și suprasolicitare neuropsihică de 25%, adică 11.769 lei brut lunar, plus un spor de confidențialitate de 5% (2.354 lei) și un spor pentru condiții de muncă vătămătoare plafonat de premierul Ilie Bolojan la 300 de lei. Pachetul total depășește, în termeni bruți, 62.000 de lei lunar. Un judecător CCR are 45.260 lei indemnizație de bază, spor neuropsihic de 11.315 lei, spor de confidențialitate de 2.263 lei, plus 300 de lei pentru condiții vătămătoare. Total brut: peste 59.000 de lei. Chiar și la nivelurile inferioare ale instituției, cifrele rămân generoase. Un magistrat-asistent șef are un salariu de bază cuprins între 31.739 și 34.386 lei, cu sporuri neuropsihice între 7.935 și 8.597 lei. Un grefier șef câștigă 13.520 lei bază plus 3.380 lei spor neuropsihic. La aceste sume se adaugă, conform documentului, drepturi în natură: diurnă, chirie decontată și transport. Plus gratuitate la asistența medicală, medicamente și proteze.  …..” Integral: https://ziare.com/

“De ce să te complici cu 2.000 de euro pe lună întorcând clătite, când poţi să ai 350.000 de euro fiind şef într-o instituţie de stat? ….. Teoretic, ca să te faci antreprenor, adică să fii pe cont propriu, să fii propriul tău stăpân, să nu depinzi de nimeni etc., ar trebui să vizezi un câştig mai mare ca să merite, pentru cei care au avansat ideea de 2.000-4.000 de euro pe lună. Până acum un an, un IT-ist, cu doar un an experienţă, fără 2.000 de euro pe lună net plus bonusuri, plus beneficii, nici nu se ridica din pat, nici nu mergea la interviu dacă nu avea chef. Ce-i drept, acum situaţia s-a mai schimbat. Afacerile vizate pentru cei care au aşteptări să câştige 2.000-4.000 de euro pe lună sunt legate de cafenele, de truckuri cu burgeri, cartofi prăjiţi, clătite, truckuri cu care să meargă la festivaluri, unde este coadă mare, unde sunt mulţi clienţi. …. Până când corporatiştii de astăzi îşi vor găsi afacerea – fără angajaţi – care să le aducă 2.000-5.000 de euro, chiar 8.000 de euro pe lună, să remarcăm adevăratele afaceri: marţi, săptămâna trecută, DNA a descins acasă la Cristian Anton, şeful Autorităţii Rutiere Române şi fostul şef de cabinet al lui Sorin Grindeanu pe când acesta era ministrul transporturilor, unde la percheziţie a găsit 350.000 de euro (mai precis 77.000 de lei şi restul euro) în cutii de pantofi. Iar Cristian Anton, conform CV-ului, cam toată viaţa lui a lucrat la stat. Ce 2.000 de euro pe lună, salariu de corporatist? 350.000 de euro, doar la o primă strigare! …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Avertismentul lui Theodor Stolojan privind o eventuală criză politică: „Este devastatoare pentru economia României” .…România se află într-o poziție bugetară fără precedent în ultimii ani, iar marja de manevră a Guvernului este practic inexistentă. Cu un deficit care a atins 8,7% din PIB în anul electoral2024 și cu angajamente ferme față de Uniunea Europeană și agențiile de rating, orice intervenție pentru temperarea efectelor scumpirii carburanților trebuie să se încadreze strict în ținta de 6,2% prevăzută pentru 2026. …. “….Faptul că România plătește astăzi 60 miliarde de lei, adică 12 miliarde de euro, doar pentru dobânzile la datoria publică nu spune aproape nimic cetățeanului obișnuit, care merge la pompă și vede că trebuie să scoată mai mulți bani din buzunar. Sau când merge să cumpere alimente și observă același lucru. Sau o companie mică, nemulțumită că trebuie să plătească impozite mai mari pe proprietăți față de anul trecut. Pentru ei nu are semnificație faptul că România a ajuns să plătească 60 de miliarde de lei doar dobânzi la datoria publică. Și, în condițiile în care nu cred că există un cetățean care să nu fie nemulțumit, iau și cazul meu: plătesc acum 10% în plus pentru pensia care depășește 3.000 de lei, pensie pe bază de contributivitate. Plătesc 16% impozit pe dividende, față de 5% acum câțiva ani. Deci am și eu motive de nemulțumire, ca orice cetățean. Dar, ca economist, înțeleg constrângerile macroeconomice ale României. Acesta este primul răspuns. … Deci România trebuie să respecte angajamentele de reducere a deficitului, asumate atât față de Uniunea Europeană, cât și față de piețele financiare. De aici vine al doilea răspuns: indiferent de măsurile adoptate , reducere de accize, subvenții sau taxe suplimentare pe profiturile companiilor din energie, Guvernul trebuie să se încadreze în acest deficit de 6,2%. Marja de flexibilitate este foarte mică. Practic, Guvernul trebuie să calculeze ce venituri suplimentare obține din taxe, datorită prețurilor mari la carburanți, și, eventual, din impozitarea profiturilor excesive. Doar în limita acestor venituri poate acorda sprijin. Aici apare problema: sprijină pe toată lumea sau doar pe cei care au nevoie? De exemplu, subvenționezi și proprietarii de mașini foarte scumpe, cu motoare de peste 3.000 cm³? Evident că nu sunt afectați în același mod. România nu mai poate trata întreaga populație ca fiind afectată în mod egal. Există diferențe majore de venituri. De exemplu, avem peste 82.000 de depozite bancare de peste 100.000 de euro, adică peste 8 miliarde de euro. Prin urmare, ajutorul ar trebui țintit, nu generalizat….” Theodor Stolojan: În primul rând, debandada din sistemul de venituri din sectorul public. Sporuri nejustificate, precum cel de până la 50% pentru gestionarea fondurilor europene, acordate uneori fără legătură reală cu activitatea. La fel, sporul de doctorat, care nu ar trebui să fie o rentă permanentă, ci o recunoaștere a unei specializări relevante pentru activitate. Au existat numeroase astfel de derapaje, inclusiv sporuri absurde precum „sporul de antenă”. Toate acestea au dus la o creștere necontrolată a cheltuielilor. Legea salarizării ar trebui să rezolve trei lucruri: să stabilească raporturi corecte între profesii, să fixeze nivelul actual al salariilor fără proiecții nerealiste pe ani înainte și să elimine haosul sporurilor. Există și problema justiției, care dă în judecată statul pentru drepturi salariale și câștigă aceste procese, ceea ce a dus la datorii de aproximativ 2,5 miliarde de euro. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Expert guvernamental: Revenirea prețurilor la carburanți sub nivelul crizei din Orient este „o iluzie”: „Să compensăm în totalitate aceste evoluții este imposibil”  Statul român nu are capacitatea de a inversa trendul scumpirilor la pompă, ci doar de a le tempera, avertizează consilierul premierului, Ionuț Dumitru. Acesta a explicat la un post de televiziune că intervenția totală asupra prețurilor este nerealistă. Astfel, românii care sperau ca prețurile carburanților să revină la nivelurile de dinaintea crizei din Orientul Mijlociu primesc o veste proastă: acest lucru nu mai este posibil. …. „Intră în vigoare măsura cu rambursarea unei părți din accize, de 0,30 lei pe litru, și ar trebui să vedem un nou efect în piață după această măsură. Dacă prețurile continuă să crească pe piețele internaționale, efectele măsurilor luate de Guvern probabil vor fi diminuate, dar măcar compensăm o parte din efectele negative”. „Ar trebui să avem o reducere de preț de 30 și ceva de bani, spre 0,40 lei cu TVA, dar cu condiția ca prețul petrolului să nu mai crească. Dacă vom avea o nouă creștere a prețului petrolului, efectul reducerii de acciză va fi consumat de acea noua creștere”, avertizează consilierul premierului. ….„Pentru transportatori discutăm de un efort bugetar de aproximativ 600 de milioane de lei, iar pentru agricultură de circa 1,5 miliarde de lei. Măsura cu reducerea de 0,30 lei a accizei costă bugetul mai bine de 200 de milioane de lei pe lună”. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Proiectul strategic al gazelor din Marea Neagră, sub amenințarea hibridă a Rusiei – presa franceză …. Începerea extracției de gaze din proiectul Neptun Deep, prevăzută pentru 2027, ar urma să propulseze România în fruntea producătorilor europeni. Proiectul, situat în Marea Neagră, urmează să își crească treptat capacitatea până la dublarea producției anuale de gaz natural a țării. Izolat la 170 de kilometri de coastele românești, zăcământul operat de Romgaz și OMV Petrom, o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro, apare ca o țintă ideală pentru Rusia, scrie publicația franceză. ”Cel mai probabil scenariu este ca Neptun Deep să fie atacat de Rusia. Acest proiect concurează direct exporturile sale de gaz către Europa”, explică Oana Popescu-Zamfir, directoarea think tank-ului GlobalFocus Center. Atacuri cu drone, sabotaje ale cablurilor submarine – menințările actuale de război hibrid sunt dificil de gestionat pentru navele românești învechite, concepute în anii 1980, mai arată Les Echos. „România s-a pregătit pentru atacuri convenționale. Dar un atac deschis al Rusiei asupra unei infrastructuri a unui stat membru NATO pare puțin probabil, comparativ cu un atac hibrid, care este mult mai probabil”, spune generalul în retragere Cătălin Mihalache. Pentru a se adapta, România intenționează să achiziționeze, prin fondul european SAFE, noi radare capabile să detecteze obiecte mici și sisteme antidronă. Contractele vor fi însă semnate abia la sfârșitul lunii mai. „Nu este încă imposibil, dar deja este târziu”, observă Oana Popescu-Zamfir. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Avertismentul Consiliului Concurenței după anunțurile de creștere a prețurilor unor alimente Declarațiile prin care sunt anunțate intenții de a crește prețurile „pot duce la coordonarea comportamentului concurenților și la o creștere artificială a prețurilor pe piață”, a avertizat luni Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. Astfel de acțiuni sunt sancționate de legea concurenței, atenționează autoritatea…..„Monitorizăm cu atenție piața pentru ca unele companii să nu profite de acest context economic internațional dificil și să majoreze prețurile artificial. Declarațiile prin care reprezentanții unor companii își anunță intențiile de a crește prețurile pentru produsele pe care le comercializează, pot conduce la coordonarea comportamentului concurenților și la o creștere artificială a prețurilor pe piață. Aceste tipuri de acțiuni sunt sancționate din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale și europene, deoarece denaturează concurența și prejudiciază consumatorii”, susține Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei……” Integral: https://hotnews.ro/

“Cum va beneficia România de aderarea la OCDE? EY: Printre principalele avantaje se vor număra reducerea costurilor de finanțare ale statului și accesul mai facil la capital global ....Printre principalele avantaje ale aderării României la OCDE se numără reducerea costurilor de finanţare ale statului și accesul mai facil la capital global, însoţit de schimbarea imaginii investitorilor. „Aderarea României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) marchează cel mai important moment strategic de politică externă după integrarea în NATO şi în Uniunea Europeană (UE). Mai mult chiar, vorbim despre apogeul unui proces lung, tehnic, uneori frustrant şi poate mai puţin vizibil pentru public, dar cu implicaţii economice uriaşe pentru următoarele decenii. România intră în „clubul celor mai performante economii din lume”, iar acest statut schimbă fundamental modul în care este percepută ţara noastră de către investitori, instituţii financiare internaţionale şi de pieţele globale deopotrivă. Pentru că aderarea, dincolo de beneficii concrete, pe care le voi expune mai departe, înseamnă un puternic semnal de încredere pentru investitorii de care avem nevoie în continuare”, arată Alex Milcev, într-o analiză citată de Agerpres. …..” Integral: https://economedia.ro/

“„Nu strângi mâna lui Putin.” Un profesor de la Oxford explică linia morală în politică .… Întrebarea a fost una directă: dacă ar fi politician, ar da mâna cu Vladimir Putin? „Nu. Mi se pare că e cel mai mare criminal care există în momentul de față. Toate acțiunile pe care le-a făcut în momentul de față îl definesc ca un criminal. Nu strângi mâna lui Hitler, nu strângi mâna lui Eichmann. Nu strângi mâna lui Putin.” …. Ce sentimente îi trezește Donald Trump? Profesorul Corneliu Bjola îl consideră „confuz la nivel cognitiv”. În opinia sa, această raportare distorsionată la realitate afectează atât politica internă, cât și pe cea externă. „Uneori s-a lăudat cu această dorință de a crea impredicibilitate și confuzie. Dar cred că este confuz personal, la nivel cognitiv. Are o tendință de a exagera foarte mult. (…) Mi se pare că de multe ori este foarte confuz în modul în care gândeste la problemele legate de politică internă și politică externă. Brexit: „Ți-ai amputat un picior” În interviul de la „În fața ta”, Corneliu Bjola a comparat Brexitul cu amputarea unui picior, însă a explicat că nu este un punct final, ci un proces care începe deja să fie întors din drum. Întrebat dacă mai poate fi reparat, el a răspuns afirmativ: „Da, deja e în proces de reparare.” Profesorul a arătat că această schimbare nu este întâmplătoare, ci accelerată inclusiv de contextul internațional și de relația cu Statele Unite. În acest moment, spune el, s-au făcut deja câțiva pași concreți, iar pe agendă se află o discuție despre un posibil „reset”, în special pe zona economică. ….El subliniază că universitățile britanice rămân la cel mai înalt nivel european, iar în interiorul lor nu se transmite doar informație, ci și responsabilitate. Studenții sunt tratați ca viitori lideri, iar așteptările sunt pe măsură. …. Explicația ține și de selecție — este foarte greu să intre la Oxford, iar odată ajunși acolo, studenții sunt conștienți de oportunitate. În plus, spune Bjola, implicarea vine natural – studenții sunt activi, nu trebuie „să tragi de ei”, iar sistemul le oferă constant oportunități și îi tratează cu respect. În opinia sa, aceasta este baza unui sistem solid. Un alt element esențial ține de cultura performanței: „Te încurajează să gândești, să excelezi în domeniul tău.” „Trebuie să citești cam 3-4 cărți pe săptămână” Profesorul a vorbit și despre lipsa de încredere care însoțește perioadele de transformare: „Trebuie să avem încredere în noi. Deci trebuie să ai încredere în tine.” Dar această încredere nu vine de la sine, ci dintr-un efort constant de a nu te plafona. Bjola insistă pe ideea de investiție personală, iar soluția lui este una foarte concretă, aceea că „trebuie să citești cam 3-4 cărți pe săptămână. (…) Trebuie să investești în tine.” „Citește tot timpul. Citește tot timpul. Dimineață la cafea, când mergi cu avionul, citește.” ……” Integral: https://republica.ro/

“Băncile centrale renunță la obligațiunile de trezorerie americane în cel mai rapid ritm din ultimii ani! …. Vânzări masive de obligațiuni SUA Se așteaptă ca acest declin istoric al dominației dolarului să declanșeze schimbări majore în finanțele globale, comerțul internațional și piețele mondiale, arată Global Markets Investor, citat de Risco.ro. În Europa, băncile centrale din Spania și Franța conduc ”revolta” față de titlurile americane și au vândut puternic în ultima perioadă. Din 25 februarie, băncile centrale străine au vândut peste 90 de miliarde de dolari în obligațiuni de trezorerie americane în doar 5 săptămâni, cea mai mare parte a vânzărilor având loc în ultimele 3 săptămâni. Revenirea la convertibilitatea în aur Riscul geopolitic în creștere, prețurile exponențiale ale petrolului și turbulențele de pe piața valutară acționează împotriva cererii de datorie guvernamentală a SUA. Între timp, aurul reprezintă acum 24% din rezervele băncilor centrale globale, depășind obligațiunile americane (situate la 21%) pentru prima dată de la mijlocul anilor 1990. …..” Integral: https://ziare.com/

“DIICOT l-a identificat și pe actorul care-l joacă pe Călin Georgescu: Mihai Bendeac  După ce i-a identificat pe actorii care i-au interpretat de Nicușor, Ponta și Coldea înaintea ultimelor alegeri prezidențiale, procurorii DIICOT au trecut la un nivel superior și au dat cu adevărat lovitura: l-au identificat pe actorul care îl joacă pe Călin Georgescu. „Nu există niciun dubiu, Mihai Bendeac este Călin Georgescu. Sau Călin Georgescu este Mihai Bendeac, depinde cum preferați”, a anunțat azi DIICOT. „Era evident de la început că Călin Georgescu nu este un personaj real, pentru că nimeni nu poate să fie atât de rupt de realitate și să spună atât de multe tâmpenii fără să fie un actor care joacă un rol.” „Da, nu mai are niciun sens să neg, eu sunt Călin Georgescu”, a recunoscut și Mihai Bendeac. „Am acceptat să joc personajul pentru că mi-a plăcut mult cum e construit, am fost atras din prima de complexitatea lui. Să spui cele mai mari inepții cu mimica gravă a celui mai serios om, asta este o provocare pentru orice actor.” ……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 6 aprilie! Temperaturile medii vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru acest interval în regiunile intracarpatice, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Cantitățile de precipitații estimate pentru această perioadă vor fi deficitare la nivelul întregii țări, dar mai ales în regiunile vestice și nord-vestice.

Bucuresti: 23/8 gr.C.

“Corupția urcă la volan și accelerează – pentru permisele luate cu mită în Argeș n-a răspuns nimeni. De ce ar fi vinovat șeful ARR, care a lăsat pe șosele tiriști și camionagii fără atestate, contra șpagă? Șeful ARR, Cristian Anton, apropiat al șefului Sorin Grindeanu („îmi doresc să fie nevinovat”, zice liderul PSD), e cercetat într-un dosar cu fapte extraordinar de grave. El și indivizii din jurul său sunt suspectați că eliberau atestate unor șoferi care nu susțineau examenele în mod corect. Să faci așa ceva e complice cu crima. Imaginați-vă că niște oameni care nu se pregătesc, nu sunt testați cu adevărat, scapă apoi pe străzi, șosele, autostrăzi, în România și UE. Conduc tiruri de zeci de tone, cărând mărfuri din toate categoriile, unele periculoase, camioane și în general mijloace de transport care se manevrează greu, riscă să facă balans la manevre bruște, trebuie încărcate cu cap, cu anumite cantități, echilibrate prin modul în care sunt așezate produsele și așa mai departe. Este de neînțeles pasivitatea și relaxarea societății în astfel de dosare, iar indulgența magistraților este stupefiantă. Ancheta cu atestatele indivizilor, luate pe șpagă de la ARR, este din categoria carnetelor de conducere luate contra mită de la rețelele de polițiști din Curtea de Argeș, Brașov, Suceava. Vedeți pe șosele bivoli care intră cu tirurile în depășiri riscante, în curbe pe sensul opus, care accelerează când vreți să-i depășiți legal, care conduc agresiv sau fac șicane, fără să realizeze pericolul la care îi expun pe ceilalți? Ei bine, unii dintre ei și-au luat atestatele pe șpagă la rețeaua lui Cristian Anton, fostul șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe când acesta din urmă era ministru la Transporturi. …. Observați în trafic, pe străzi și străduțe tot felul de inși care merg cu viteză, vorbesc la telefon, trec pe roșu, pleacă turând motoarele de pe loc, fac concursuri la semafor arătând că pleacă primii cu bolizii, aleargă cu suta de kilometri la oră, inclusiv pe Calea Victoriei, în mijlocul zilei? Să știți că mulți dintre ei și-au luat permisele pe șpagă. Cele mai multe accidente grave (locul I în Europa) au loc la noi, din cauză că, în ceea ce privește zona rutieră, România este un sat fără câini. Ministerul Afacerilor Interne și toate instituțiile (Inspectoratul General de Poliție, Poliția Rutieră etc.) sunt foarte tolerante la toate încălcările legii, amână pe termen nedeterminat și fără justificare utilizarea tuturor imaginilor din trafic, fără deci să-i pedepsească exemplar pe cei care se suie la volan și se poartă ca niște bezmetici, nefiind conștienți că sunt posesori și utilizatori de arme mortale. Bizonii care merg cu 70-90-100 km la oră prin oraș pilotează niște ghiulele, iar orice groapă, denivelare îi poate proiecta în pietonii de pe trotuare sau oamenii care așteaptă pe un scuar tramvaiul. …..” Integral:https://republica.ro/

“ANALIZĂ Oamenii cu probleme penale din jurul fostului ministru al Transporturilor, actual lider PSD Sorin Grindeanu: șeful ARR, Cristian Anton, directorul CFR Ion Simu, fosta șefă a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol  Cristian Anton, directorul Autorității Rutiere Române (ARR), arestat pentru corupție, nu este singurul funcționar sau demnitar din anturajul fostului ministru al Transporturilor, Sorin Grindeanu, actual lider PSD, care are probleme cu legea. Directorul CFR Ion Simu, urmărit penal de DNA și promovat la conducerea companiei feroviare naționale în prima lună de mandat a lui Sorin Grindeanu la ministerul Transporturilor, și fosta șefă a Comisiei Juridice a Camerei Deputaților, Laura Vicol, anchetată în dosarul Nordis, sunt alte nume din jurul actualului lider PSD, Sorin Grindeanu, care au probleme cu procurorii. Cazul Cristian Anton Cristian Anton a fost numit la șefia ARR pe 17 noiembrie anul trecut prin ordin al actualului ministru al ministrul Transporturilor, Ciprian Șerban. Numirea s-a făcut în condițiile în care, potrivit referatului DNA, Cristian Anton era la acea vreme membru în comisiile de examinare pentru obținerea de șoferi a atestatelor de profesioniști și se afla în plin proces de colectare a mitelor. El este acuzat că a dezvăluit subiectele pentru examenul din 25 octombrie 2025 și a făcut parte din comisiile de examinare din 8 noiembrie 2025 din Arad și din 22 noiembrie 2025 din București. …. Înainte de numirea în poziția de șef ARR, Cristian Anton a fost șeful Direcției Juridice din instituție și directorul de cabinet al fostului ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu. …. Numele lui Cristian Anton, șeful de cabinet al ministrului Transporturilor Sorin Grindeanu, a apărut și în dosarul șpăgilor pentru duty-free-urile de pe aeroportul Otopeni din 2023. Procurorii DNA au înregistrat o discuție în care patronul firmei Millenium, Cătălin Lăscuţ, supranumit și „regele duty-free-urilor”, susținea că a avut o discuție cu șeful de cabinet al ministrului Sorin Grindeanu, Cristian Anton, pe care îl numea „fratele meu”. …. Directorul CFR, un alt apropiat al fostului ministru al transporturilor Sorin Grindeanu care are probleme cu legea Directorul general al CFR, Ion Simu, a fost numit la șefia companiei feroviare în decembrie 2021, la începutul mandatului de ministru al Transporturilor al lui Sorin Grindeanu. Înainte, el a fost șeful Regionalei CFR Infrastructură Timișoara, potrivit economedia. În ianuarie 2023, procurorii DNA au început urmărirea penală față de directorul CFR Ion Simu și un alt director din cadrul companiei, Petru Ceșa, pentru instigare la abuz în serviciu și instigare la uzurparea funcției, potrivit unui comunicat DNA. DNA îi acuză pe cei doi că au trucat numirea lui Simu la conducerea companiei și au concediat o angajată pe care o bănuiau că ar fi transmis către ziariști detaliile ilegalității. Dosarul nu a fost finalizat de mai bine de 3 ani. Simu, ceas cu valoare de achiziție de 100.000 de dolari …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Sorin Pâslaru, ZF: Cine spunea că businessul este independent de politică şi de stat poate să treacă la loc în bancă. Indiferent în cât timp se va termina războiul din Iran, efectul acestuia va fi că energia va deveni o chestiune de securitate naţională la fel ca armata sau poliţia Foarte probabil că în ceea ce priveşte combustibilii riscul cel mai mare nu va fi de creştere a preţului la niveluri şi mai mari decât cele din prezent, deja duble faţă de cele de dinaintea izbucnirii conflictului, ci pur şi simplu de întrerupere a aprovizionării. Pe masa guvernului trebuie să fie acum scenarii care să prevadă inclusiv prelungirea luni de zile a războiului şi scăderea cu 20% a ofertei mondiale de petrol pe o perioadă lungă de timp. Energia devine o chestiune de securitate şi nu este exclus să asistăm la o militarizare a lanţurilor de aprovizionare cu energie la nivel naţional, regional şi mondial. Am scris în acest colţ de pagină de zeci de ori că piaţa energiei nu este piaţă sau cel puţin nu este o piaţă precum cea a merelor sau a cerealelor care pot fi transportate dintr-un loc în altul. Şi acelea, dacă pot fi transportate, pentru că s-a văzut ceea ce s-a întâmplat cu cerealele ucrainene. Şi că în energie chestiunea primordială este accesul, nu preţul. Că trebuie să păstrăm gazul din rezervele terestre, să nu-l mai exploatăm şi să trecem tot consumul ţării de gaz din 2027 pe exploatarea din Neptun Deep din Marea Neagră pentru a lăsa şi generaţiilor viitoare ceva. Nu bani. Banii nu au valoare când nu ai marfă. Să lăsăm resurse extractibile. Coridorul vertical? Prin câte strâmtori de tip „Hormuz“ va trebui să treacă LNG-ul american ca să ajungă în Grecia? Dacă se supără mâine paznicii Gibraltarului, spaniolii şi englezii? Ştie cineva ce va fi peste un an sau peste zece, când vedem ce e în lume azi? Când în casă ai un singur fir de curent electric şi o singură ţeavă de gaz să vii cu fantasmele „pieţei libere“, a „competiţiei“… este de mirare câtă lume mai poate crede în asemenea minuni. Poţi să scrii câte legi vrei. Hârtia suportă orice.  Dacă nu respecţi legile fizicii, sunt degeaba. În Ungaria MOL are monopol pe tot ce înseamnă energie neelectrică, inclusiv transportul şi distribuţia de gaze, iar MVM pe tot ce înseamnă producţia, transportul, furnizarea şi distribuţia de energie electrică. În Franţa la fel, Electricite de France are producţia, transportul, furnizarea şi distribuţia. În Italia, în Germania, în Cehia – unul sau două-trei mari grupuri care au tot. Energia este politică de stat în toată lumea, dacă vrei să ai un stat şi nu o populaţie la mâna altor state. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Ori limităm consumul de combustibili, ori acceptăm prețuri mai mari. A treia variantă e doar populism pe datorie ..… O criză de proporțiile celei prin care trecem în prezent, care nu este exclus să se adâncească în săptămânile și lunile care urmează, nu are altă formulă de atenuare posibilă decât reducerea consumului. Or, aceasta se poate realiza doar pe două căi: prin raționalizare și/sau prin creșterea prețului produselor în cauză. Ambele urmăresc reducerea consumului. Doar că raționalizarea este o soluție cu mult mai proastă decât creșterea prețului pentru reducerea cererii. Raționalizarea presupune proceduri birocratice de limitare a consumului, a căror introducere este și dificilă și, de multe ori, ineficientă. Creșterea prețului acționează direct. Efectele nu sunt plăcute, fără îndoială, dar sunt incomparabil mai puțin dăunătoare decât ale unei eventuale penurii. Problema principală care se pune este în ce măsură poate fi limitat impactul prețului carburantului în industrii cu efecte care se propagă în lanț în economie. Asta înseamnă ca intervenția punctuală a autorităților să vizeze cele două industrii cu o dependență mai ridicată de prețul combustibilului: transporturile și agricultura. Pentru aceste două industrii și numai pentru ele pot fi imaginate mecanisme care să limiteze impactul creșterii prețurilor în cazul motorinei. …. Eu sunt conducător de vehicul pe benzină. Încerc pe cât posibil să mă deplasez prin oraș cu transport în comun sau pe jos. Mi s-ar părea cu totul deplasat să aștept ca prețul mai mare la benzină să fie suportat de bugetul statului, ca nu cumva eu să am de suferit ca șofer. Dacă cumva subvenția bugetară a combustibilului ar fi suportată de Sfântul Duh, da, aș fi încântat să nu mă coste nimic pe mine. Eu însă știu ceea ce destul de mulți par să ignore: că reducerea veniturilor bugetare pe TVA și accize se translatează într-un deficit bugetar mai ridicat. Adică, dobânzi mai mari de plătit la datoria publică – inclusiv de mine, în calitate de contribuabil, dar și de cei care nu au mașini sau nu le folosesc dar, vai, ar suporta, din solidaritate, plimbările cât mai puțin costisitoare pentru cei care au mașini. ….. O formulă mai brutală ar spune așa: începând din 2017, administrarea bugetului țării a fost făcută cu din ce în ce mai multă iresponsabilitate. Anul de vârf a fost 2024, an fără crize de vreun fel, în care deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, iar fondul de rezervă la dispoziția guvernului, de 65 de miliarde de lei, a fost tocat mărunt, mărunt și făcut praf. Pentru asta plătim acum și vom continua să plătim.  …..” Integral: https://republica.ro/

“România 2026: Apărare de lux cu buzunare găurite  ….Președintele României vorbește despre accesul în OCDE și zona euro. Premierul țării vrea zid de securitate la Marea Neagră. Ministrul lor al Apărării proiectează protecția investițiilor militare. În portofel se ascunde, însă un elefant: în vreme ce politicienii desenează hărți strategice și visează rachete integrate și monede unice, bugetele sunt în pană. Și, din acest motiv, există un guvernator al băncii centrale, din aceeași țară, care pornește dușul rece.  …. Mesajul lui Isărescu nu a fost deloc ”printre rânduri”: zidurile de securitate nu pot fi ridicate pe nisipuri fiscale. În timp ce politicienii promit investiții și siguranță, Isărescu le-a făcut un ”reality check”: situația finanțelor publice din România se lovește de cheltuielile bugetare iraționale, spațiul fiscal limitat este o menghină pentru așteptările cetățenilor, stabilitatea socială face o echilibristică periculoasă între politicile electorale și disciplina fiscală impusă de piețe. ”Ne confruntăm cu vulnerabilități structurale, un deficit persistent de cont curent, dezechilibre fiscale și sensibilitate la condițiile externe de finanțare”, a amintit guvernatorul. În plus, în cazul în care conflictul din Orientul Mijlociu va continua, ”impactul asupra economiei și nu doar asupra economiei României” ar putea să se agraveze și mai tare. Dar, a sugerat Isărescu, reformele sunt inevitabile. Iar banca centrală, care ar trebui să ancoreze inflația nu are rolul ”de a elimina incertitudinea, pentru ca aceasta este imposibil, ci să evite transformarea incertitudinii în instabilitate”. ….Vedeta conferinței a fost laureatul Nobel Daron Acemoglu. Profesorul de la Massachusetts Technology Institute a venit la București cu un semnal de alarmă la adresa liberalismului: “Dacă nu reinventăm democrația, dacă nu găsim o modalitate de a-i face pe oameni să simtă că vocile lor contează, autocrația va părea întotdeauna alternativa atractivă, deși falsă”. Vechile instituții nu trebuie apărate ci regândite în folosul oamenilor care se simt abandonați de sistemul actual și de economie. Dacă toate exercițiile de echilibristică eșuează, niciun zid de la Marea Neagră nu va opri asaltul populismului asupra democrației. …..” Integral: https://ziare.com/

“Exclusiv Sfârșitul unuia dintre cei mai importanți actori politici care au dominat România din 1990? „A devenit partidul capitalistului”  Partidul care a dominat mai bine de 30 de ani scena politică românească de după Revoluție nu mai este „regele” sondajelor. Devansat de AUR și măcinat de o criză de identitate, cel mai mare partid din România pare să fi pierdut contactul cu realitatea din teritoriu. …..„Partidul Social Democrat, în momentul de față, încearcă să promoveze politici, să zicem, mai orientate către welfare. Dar nu sunt acele politici care să-i apropie de tineri, ci sunt politici care să-i apropie mai mult de alegătorii tradiționali. Fiindcă oamenii sunt mai puțin interesați de această formă de populism asociat cu mărirea salariilor și așa mai departe. Și cred că cei din PSD-ul nu-și dau încă seama că nu mai pot «cumpăra» alegeri. Acum un competitor mult mai credibil în momentul de față”, spune Sorina Soare. ….Pornind tot de la experiențe pe care le-au avut partide similare din alte țări est-europene, PSD nu mai pare un partid capabil să țină pasul cu AUR. Iar dacă în Ungaria partidul lui Viktor Orban are în continuare un succes important pe periurban și rural, iar în Polonia PiS merge pe aceeași rețetă, social-democrații români par să fi pierdut bătălia în aceste zone în fața AUR. ….„Eu cred că PSD-ul, atâta timp cât rămâne legat de imaginea de partid corupt, partid care trebuie să-și ascundă faptul că liderii din teritoriu au mașini scumpe, e un partid în care alegătorul din zonele rurale și periurbane nu se regăsește ușor. E mult mai credibil să te regăsești în domnul Simion decât în domnul Grindeanu, din punctul meu de vedere, dacă ești un alegător din aceste zone”, consideră Sorina Soare. ….În opinia Sorinei Soare, șansa PSD este să se reîntoarcă în teritoriu și să reia contactul cu alegătorii. Din birourile din Modrogan sau restaurantele luxoase ale Bucureștiului, partidul nu mai poate fi gestionat. Totuși, experta avertizează că revenirea PSD la matcă, în teritoriu, nu ar trebui să fie una populistă, capitol la care social-democrații sunt surclasați de alte formațiuni politice, ci mai degrabă ar fi nevoie de o atitudine echilibrată, conformă valorilor social-democrației europene. ….„Imaginea că liderul, cel pe care tu îl alegi, să fie ca tine, este complet absentă în contextul PSD-ului. PSD-ul nu are o organizație reală de partid de stânga; PSD-ul are o structură de clientelă care a funcționat foarte bine, dar are și un potențial enorm de a utiliza această structură pentru a face ceea ce face AUR acum: socializare în valori. AUR face, evident, în valori de dreapta, PSD-ul ar putea să se reîntoarcă la școlile politice pe care le are prin institutul său și în care are toate resursele să facă structurare în organizație. Și nu mi se pare că face acest lucru”, mai spune ea. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“În fața asaltului manipulării, definirea limpede a poziției Bisericii este vitală. „Suveranizarea”, „georgizarea” și deraierea în zona elucubrațiilor rostite „sacerdotal” îi subminează misiunea  Muțenia publică a celor responsabilizați în interiorul Bisericii, comunicatori ecleziastici, dar și profesori de teologie care ar trebui să limpezească și să apere public, curajos și răspicat, poziția firească și oficială a instituției/ a Patriarhiei față de perfidul „conservatorism creștin” – politic, rusofil, latent totalitar, prolegionar, antieuropean și, deci, antinațional – care vampirizează nerușinat imaginea Bisericii pe care o lingușește fățarnic ca și cum i-ar păsa de ea, ca și cum ar putea-o vreodată onora, acel „conservatorism creștin” care a depus recent în Parlament un proiect menit să anuleze legile care interzic actualmente organizațiile fasciste și cultul criminalilor de război, precum și legalizarea negării Holocaustului, deci a crimei în masă, este o muțenie complice la grava, deja avansata decredibilizare a Bisericii și, în mod profund nedrept, strigător la cer, a Părintelui Patriarh. Poziția limpede exprimată acum câțiva ani cu privire la delimitarea fermă a Bisericii de extremismul ultranaționalist cu mască filocreștină care dădea deja târcoale Patriarhiei, a fost îngropată sub sputa expectorată masiv din haznalele mediatice cu panaș „ortodox”, site-uri legionaroide, ortodoxiste și prorusești, colcăind de securism ceaușist pus în slujba așa-zisului „suveranism”. Site-uri de „cler și popor” smintitoare. …..„Suveranizarea”, „calistratizarea”, „georgizarea” și filetizarea Bisericii, adică împingerea ei spre utopie politică autarhică, formalism religios guraliv și agresiv, deraierea în zona elucubrațiilor rostite „sacerdotal” și dizolvarea mesajului creștin universal în naționalism tribal cu fobie la alteritate, toate efecte ale tăcerii complice cu acestea, sunt simultan ratări ale împlinirii binefăcătoarei misiunii a Bisericii:  …..” Integral: https://republica.ro/

“Celebrul bancher de la JPMorgan, avertisment pentru Trump. „SUA se confruntă cu cel mai mare risc din ultimii 80 de ani”  …..„Noi, cei din mediul de afaceri, am greșit că nu ne-am implicat mai devreme”, a spus la „The Axios Show” Jamie Dimon la noul său sediu global din Manhattan. „Nu cred că problemele societății vor fi rezolvate doar de politicieni.” …..O amenințare majoră văzută de bancherul american. El a declarat că inteligența artificială va înlocui probabil mulți lucrători pe termen mediu și va crește probabilitatea unui atac cibernetic la scară largă. „AI înrăutățește mult situația cibernetică – iar acești [agenți AI] înrăutățesc situația cibernetică”, a spus el. …. În ceea ce-l privește pe Jeffrey Epstein, Dimon consideră că înalta societate a fost dispusă să continue să-l accepte pe finanțator chiar și după acordul său de recunoaștere a vinovăției din 2008, deoarece mulți nu au apreciat amploarea crimelor sale – sau nu le-a păsat. „Cred că unii oameni ar face orice pentru a face parte din clubul insider sau ceva de genul acesta”, a spus el. „Guvernul știa multe. De ce nu a făcut guvernul nimic în privința asta? În toți acești ani, el abuza de acele tinere femei. Știau.” JPMorgan Chase a acceptat să plătească sute de milioane de dolari în cadrul unor acorduri de soluționare în 2023, în dosare legate de relația sa bancară cu Epstein. …..” Integral: https://ziare.com/

“Pe linia frontului, interviu cu istoricul Armand Goșu. Revoluția dronelor blochează ofensiva rusă. Și de ce Trump închide ochii când Rusia ajută Iranul. În ultimele săptămâni luptele de pe frontul din Ucraina au fost intense, iar bilanțul este șocant pentru Moscova: zero câștiguri nete, pierderi uriașe și un front blocat de o armată de drone pe care Rusia nu știe cum să o oprească. Marea ofensivă rusă de primăvară, începută pe 19 martie, lansată pe șapte direcții simultan, s-a transformat într-un măcel. De pildă, la Liman, prima și cea mai importantă direcție de atac, 80% dintre soldații trimiși la asalt au fost uciși sau răniți în câteva ore, doborâți de roiuri de drone ucrainene și mine inteligente. Este imaginea unui război în care tehnologia a răsturnat raportul de forțe, iar Rusia plătește prețul cu sânge. În același timp Putin obține foloase importante din războiul lui Trump împotriva Iranului. Practic Rusia câștigă un război la care nici măcar nu participă. Conflictul dintre SUA, Israel și Iran a dublat prețul barilului de petrol și a deviat atenția occidentală de la Ucraina. În același timp, Rusia ajută Iranul să lovească ținte americane, iar americanii se căznesc să găsească justificări pentru acest fapt, în loc să reacționeze. De ce? Legătura dintre războiul din Ucraina și cel din Iran nu este conjuncturală, ci structurală. Cele două dosare par a fi conectate în mintea lui Putin de ani de zile. Rusia amenință de zeci de ani cu livrări de arme către Iran, iar acest lucru îi oferă pârghii reale în fiecare negociere cu Washington. …. Armand Goșu: Dronele au schimbat fața războiului. În fiecare an s-a înregistrat o inovație tactică. În 2022-2023 a fost un război clasic, chiar dacă ucrainenii au utilizat dronele. A fost epoca dronelor turcești Barayktar.  Rușii au învățat după câteva luni să le neutralizeze. În 2024 rușii au adus din Iran și au atacat orașele ucrainene cu dronele Shahed, pe care le construiesc și ei, în Tatarstan, la fabrica Albatross, dar cu un alt nume, Gheran – 2. Rușii mai au dronele de atac Shahed – 238 și pe cele Lancet, sunt două modele, drone foarte eficiente împotriva tehnicii militare. Pe lângă asta, rușii mai au dronele de recunoaștere Orlan. Nu cred că mi-a scăpat nimic important. Aș mai adăuga doar un detaliu. Rușii au creat o unitate specială, Rubikon, un centru elitist pentru dezvoltarea aparatelor fără pilot. Acolo se face cercetare, dezvoltare, producție, inclusiv se imaginează și testează tehnici de luptă. E un centru secret, foarte puține lucruri se cunosc despre el. În cadrul lui ar fi 12 detașamente active, fiecare cu 150 de oameni. Fiecare unitate este specializată într-un domeniu al războiului cu drone, pe drone de recunoaștere, de atac, drone de mare capacitate, războiul electronic, recunoașterea semnalelor radio, pentru a localiza dronele ucrainene și pe operatorii lor. Sediul unității speciale Rubikon este localizat în centrul „Patriot” al Ministerului Apărării, din apropierea Moscovei. S-a constatat o îmbunătățire a capacității militarilor ruși de a opera dronele după ce au fost instruiți de Rubikon. ….În ultimele luni, ucrainenii au reușit să domine cerul, prin număr și calitate, cu drone interceptoare, de recunoaștere și de atac. Sunt drone de noua generație care utilizează adesea frecvențe noi, non-standard, 9.000-10.000 MHz, ceea ce face dificilă contracararea donelor ucrainene, concepute pentru a funcționa în alte benzi. …. Contributors: Ce câștigă Rusia de pe urma războiului început de SUA și Israel împotriva Iranului? Ieri s-a împlinit o lună de la declanșarea lui. Armand Goșu: Câștigă bani, cel puțin 150 de milioane de dolari pe zi, din exportul de hidrocarburi. Bugetul Rusiei era construit pe un preț de referință de 59 de dolari barilul. Până la 28 februarie, petrolul rusesc, soiul Ural, se vindea la terminalele din Marea Neagră și Marea Baltică cu aproximativ 32 dolari. Acum se vinde cu 65. Deci, și-a dublat prețul și a depășit – pentru prima dată după mult timp – prețul de referință, fixat în 2026 – cum am spus mai devreme – la 59 dolari. Dar diferența de 5 dolari de la fiecare baril nu merge la fondul de stabilizare, numit Fond Naționalnovo Blagasostoianija, fondul național de bunăstare, cum prevede legea, ci direct la buget, pentru finanțarea războiului. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“O dronă a intrat pe teritoriul României dar a fugit când a văzut prețurile la motorină …. Traseul a fost unul normal până a trecut deasupra unui Rompetrol din Tulcea și imediat a virat brusc. Reprezentanții Ministerului Apărării spun că vor menține starea de alertă și în următoarele 24 de ore pentru că este posibil ca și alte drone să încerce să afle cât costă motorina la noi. Tot în Tulcea, lângă Isaccea, a fost descoperită o dronă intactă, răsturnată pe spate. Anchetatorii au verificat utilajul și au descoperit că motorina din rezervor a fost sustrasă de persoane rămase deocamdată necunoscute. Va urma o investigație pentru a se afla făptașii întrucât orice produs petrolier care se află pe pământ românesc aparține statului, fie că acesta este cel român sau cel austriac. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Va urez o zi buna!

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 1 aprilie! Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice  în regiunile nordice, estice și local în cele sudice și centrale, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile extracarpatice, mai ales în cele sudice și sud-estice, dar și deficitar în cele vestice și nord-vestice, iar în rest va fi în general apropiat de cel normal. Până în 13 aprilie, temperaturile vor fi mai mari decât cele specifice perioadei. Spre finalul săptămânii, de Florii, tendința va fi de încălzire în majoritatea zonelor, cu temperaturi maxime ce pot ajunge la 20  gr C. Bucuresti: 16/8 gr.C.

“Meningita ucide anual peste 250.000 de persoane în întreaga lume. Epidemie într-o țară cu 1.200.000 de români Meningita ucide peste 250.000 de persoane în întreaga lume în fiecare an, dintre care mai mult de o treime sunt copii cu vârsta sub 5 ani, arată un amplu studiu publicat sâmbătă, în urma unei epidemii recente din Anglia. Meningita este principala cauză infecțioasă a dizabilităților neurologice la nivel global. ….„În ciuda progreselor notabile înregistrate în combaterea meningitei bacteriene graţie campaniilor mondiale de vaccinare, povara acestei boli rămâne considerabilă”: aproximativ 2,54 milioane de cazuri şi 259.000 de decese în 2023, potrivit acestei evaluări publicate în The Lancet Neurology şi prezentată ca fiind cea mai completă de până acum, graţie evaluării a 17 agenţi patogeni, scrie medicalexpress.com. …. Meningita este o infecţie a măduvei spinării şi a meningelor (membranele subţiri care înconjoară creierul) cauzată de mai multe tipuri de viruşi, bacterii şi ciuperci. Mai rară şi mai gravă decât meningita virală, meningita bacteriană poate provoca decesul în 24 de ore dacă nu este tratată rapid. O epidemie recentă în Anglia a provocat două decese şi a înregistrat 22 de cazuri de infecţie invazivă cu meningococ B. Au fost administrate apoi aproape 11.000 de vaccinuri şi aproximativ 14.000 de doze de antibiotice. ….Ţările cele mai sărace, în special cele din „centura africană a meningitei” care se întinde de la Senegal până în Etiopia, au înregistrat cele mai ridicate rate de mortalitate şi de infecţie. Nigeria, Ciadul şi Nigerul au fost afectate în mod deosebit. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“România, între „țările stagnante” la capitolul stat de drept. „Încrederea în justiție continuă să fie subminată din cauza prescripțiilor. E întărită percepția că cei de la putere pot evita răspunderea” Vulnerabilități privind independența sistemului judiciar, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă, sunt semnalate într-un raport privind statul de drept publicat luni de Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa (Liberties), principala organizație europeană pentru libertăți civile.  Realizat pe baza analizelor comunicate de 40 de ONG-uri din 22 de țări, raportul avertizează că guvernele din cinci state membre ale UE „erodează în mod constant și intenționat” statul de drept. Este vorba despre Bulgaria, Croația, Ungaria, Italia și Slovacia, ale căror guverne sunt prezentate drept „demolatori” care slăbesc statul de drept. …. România este inclusă în categoria statelor „stagnante”. Țara noastră nu a înregistrat un progres clar în ceea ce privește statul de drept, confruntându-se cu „provocări serioase legate de scăderea încrederii în sistemul de justiție”, potrivit raportului Liberties.    „Evaluarea indică un cadru instituțional funcțional, însă afectat de probleme persistente de implementare și coerență. În domeniul justiției, raportul semnalează în continuare vulnerabilități privind independența sistemului, în special în legătură cu procedurile de numire în funcții de conducere și cu influența politică indirectă. …. Deși instituțiile-cheie sunt funcționale, impactul acestora este limitat de aplicarea neuniformă a politicilor și de o voință politică percepută ca inconsistentă”, se menționează în raportul publicat luni de Liberties.    Printre principalele probleme indicate se află criza prescripțiilor pentru cazurile majore de corupție, care „a continuat să submineze încrederea în justiția din România și să consolideze percepția că cei aflați la putere pot evita răspunderea”. ….„Deși țara nu a cunoscut o prăbușire bruscă a garanțiilor democratice, probleme cheie precum credibilitatea sistemului de justiție, transparența, libertatea presei și responsabilitatea au rămas nerezolvate”, se mai arată în document. O altă problemă identificată a fost cea referitoare la supremația dreptului UE.   Unele instanțe românești au pronunțat decizii în 2024 și 2025, contestând autoritatea Curții Europene de Justiție (CJUE) de a nu aplica legile naționale în cazuri precum cele privind termenul de prescripție pentru frauda împotriva intereselor financiare ale UE, ceea ce a dus la incertitudine juridică, atrage atenția Uniunea pentru Libertăți Civile pentru Europa. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Combinaţia dintre geopolitică, ciclul investiţional şi accentul strategic pus pe diversificare înseamnă că era gazelor ieftine s-a încheiat. Şi odată cu ea, iluzia că gazele din Golf vor readuce sectorul energetic european la starea în care se afla înainte de 2022, înainte de războiul Rusiei cu Ucraina  Incapacitarea instalaţiilor de procesare şi export de gaze naturale lichefiate ale Qatarului, care contribuie cu 15% la comerţul global cu GNL, din cauza distrugerilor provocate de bombarda­mentele iraniene şi oprirea facilităţilor de GNL din Australia din cauza unor furtuni teribile au cauzat în ultimele zile o penurie acută de combustibil pe pieţele internaţionale. Preţurile au crescut. Sunt unii analişti care cred că această nouă criză a gazelor naturale este mai gravă decât şocul petrolier cauzat de războiul din Orientul Mijlociu. Câţiva atenţionează că era gazelor ieftine a apus, indiferent de cât de repede se încheie conflictul şi de deznodă­mântul lui. Că este penurie de gaze sau că acestea au ajuns la preţuri prohibitive o arată faptul că în mai multe ţări din Asia, printre care Coreea de Sud, Filipine, Vietnam şi Thailanda, cărbu­nele, cel mai poluant combustibil, ia locul gazelor în producerea de electricitate. Nu este o măsură disperată. Cărbunele este de obicei parte integrantă a planurilor de urgenţă ener­getică în Asia. Apoi, săptămâna trecută QatarEnergy, unul dintre cei mai mari exportatori de GNL din lume, a declarat forţă majoră în privinţa onorării unor contracte de furnizare pe termen lung cu clienţi din Italia, Belgia, Coreea de Sud şi China. Din cauza bombardamentelor iranie­ne, compania nu mai poate produce şi expedia GNL. Forţă majoră au declarat şi unele compa­nii de petrol din Kuwait şi Bahrain. ….În Europa, preţurile au crescut cu „doar“ 85%. Unii observatori atrag atenţia că saltul pre­ţurilor gazelor destinate statelor europene este mai mic decât în criza energetică anteri­oară, izbucnită în contextul invaziei ruse în Ucraina şi privării economiilor europene de gazele ruse „ieftine şi sigure“. Însă din 2022 şi până acum pe pieţele europene preţurile gaze­lor naturale nu au mai revenit la cotele mici de dinainte de războiul din Ucraina, cu toate că consumul din UE s-a diminuat. …..Apusul erei gazelor ieftine a fost anunţat de multe ori, cu diferite ocazii, de diferite per­so­naje. De exemplu, Vladimir Putin a spus în 2008 că „era gazului ieftin se apropie de sfârşit“. El era atunci şeful guvernului celui mai mare expor­ta­tor de gaze din lume. Peste 40% din importurile de gaze ale UE veneau din Rusia prin conducte care treceau prin Ucraina. Putin a explicat că pre­ţurile mai mari sunt inevitabile din cauza creş­terii accentuate a costurilor de explorare, ex­tracţie şi transport al resurselor energetice. ….. Analizele realizate de EGÚ Brno, un grup de experţi în energie din Cehia, indică faptul că noile capacităţi de GNL din SUA, Canada şi Australia ar putea acoperi aproximativ jumătate din deficitul actual în 2026 şi aproximativ patru cincimi un an mai târziu. Acesta este doar plafonul tehnic teoretic al instalaţiilor şi pur şi simplu nu poate fi atins din motive operaţionale. Mai mult, epuizarea zăcămintelor din alte părţi va duce la diminuarea suplimentară a ofertei. De asemenea, ideea că această lipsă de gaze va fi rapid acoperită de surse regenerabile este mai degrabă o dorinţă politică a unor politicieni ecologişti decât o realitate economică, apreciază analistul ceh Marek Hudema într-o opinie publicată de Lidove Noviny, cel mai vechi cotidian ceh care apare încă tipărit pe hârtie. Sursele regenerabile reduc dependenţa de gaze, dar numai într-o anumită măsură. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“O lună fără Ormuz. Chisăliță: „Combustibilul ieftin e istorie. Scenariul pesimist nu mai pare atât de extrem” ….În luna aceasta, de când Strâmtoarea Ormuz este închisă, barilul de petrol s-a scumpit cu 58% iar motorina importată a urcat la peste 60%. Dar în România, creșterea de preț la pompă este de 24% astfel că este puțin probabil să mai fie ajustări în acest sens. …. Dumitru Chisăliță afirmă ce se întâmplă în timp ce Ormus este blocată. Conform specializtului, timp de 1–2 luni –  sistemul rezistă pe inerție. Între 2–4 luni – începe stresul real iar la 4–6 luni – intrăm în zonă critică. În scenariul foarte rău, motorina ar putea depăși 14 lei / l la pompă. …. Scenariul „cel mai probabil” nu este deloc liniștitor Un petrol la 130 USD/baril și motorina ARA la 1.750 USD/tonă nu reprezintă o anomalie, ci un nou prag de stres pentru economie. România, dependentă de importuri și vulnerabilă la cursul valutar, va resimți acest șoc direct la pompă. Depășirea pragului de 11 lei/l nu este doar o cifră simbolică — este un punct de inflexiune. Transportul devine mai scump, lanțurile logistice se tensionează, iar inflația capătă un nou combustibil. Chiar și cu o scădere ulterioară spre finalul anului, revenirea la „normal” înseamnă, de fapt, acceptarea unui nou normal motorină standard medie la nivelul României peste 10 lei/l. Scenariul pesimist nu mai pare atât de extrem Un petrol la 200 USD/baril nu este o exagerare într-un context geopolitic instabil. De fapt, istoria ne arată că piețele energetice reacționează disproporționat la risc, nu la realitate. Problema majoră nu este doar nivelul prețului, ci durata. Cinci luni de tensiune pot împinge economia într-o zonă de blocaj, transportatori în dificultate, agricultură sub presiune, consum redus. În acest scenariu, motorina la peste 14 lei/l nu mai este o ipoteză, ci o consecință directă. …. Expertul în Energie mai avertizează că „adevărata problemă nu este prețul, ci iluzia controlului”. „Politicile interne pot ajusta marginal situația — accize, plafonări temporare, subvenții. Dar realitatea este că România nu controlează variabilele esențiale: rutele energetice, deciziile OPEC, riscurile geopolitice. Într-o lume în care un punct de tensiune poate destabiliza fluxuri globale, prețul la pompă devine rezultatul unor decizii luate la mii de kilometri distanță. În lipsa unor măsuri fiscale, 2026 nu va aduce combustibil ieftin în niciun scenariu. Diferența dintre variante nu este între bine și rău, ci între rău și mai rău. Iar întrebarea reală nu mai este „cât va costa motorina?”, ci „cât poate suporta economia înainte să cedeze?” …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Iulian Anghel, ZF: Degeaba trageţi toţi de Ilie-Sărăcie ca Jupuitu de Ilie Moromete. Că Ilie una ştie: N-am! Jos Ilie Sărăcilă, sus Grindeanu Bogăţilă! În 2025, bugetul de stat a subvenţionat bugetul de pensii cu 39 de miliarde de lei – 25% din toate veniturile bugetul fondului de pensii, de 158 de miliarde de lei. Această subvenţie era de 11 mld. lei, cu doar doi ani în urmă, în 2023. Aşadar, într-un an de chinuitoare constrângeri bugetare, cu o creştere economică de doar 0,8%, bugetul de stat a fost obligat să acopere lipsa din bugetul de pensii cu o sumă de aproape patru ori mai mare decât cu doi ani în urmă. După criza COVID, părea că lucrurile se calmează, că deficitele se temperează. Dar a venit 2024, punctul de inflexiune, răspântia fericirii şi a nefericirii, deopotrivă. Pe fondul unei campanii electorale care nu a mai ţinut seama de vreo regulă de prudenţă, ci doar de un instinct politic pervertit, pensiile au fost majorare cu 40% (plus 24 mld. lei) şi salariile în sistemul bugetar cu 25% (plus 32 mld. lei). Subvenţiile de la bugetul de stat către bugetul de pensii au crescut, de la 11 mld. lei în 2023, la 24 de mld. lei în 2024 şi apoi la 39 mld. lei în 2025. Deficitul bugetar (în standardul ESA 10) a crescut de la 6,7% din PIB, în 2023, la 9,3% din PIB, în 2024. Creşterea subvenţiei (plus 254% în 2025 faţă de 2023), concomitent cu majorarea deficitului bugetar, este cea mai limpede dovadă că majorările de pensii şi de salarii s-au făcut din împrumuturi, datoria publică depăşind, în toamna trecută, 60% din PIB (49% din PIB în 2023). …..La un deficit de peste 9% din PIB, arbitrii pieţelor au spus: stop joc! Fără o altă ieşire pentru buget, în capcană precum tancurile ruseşti în faţa porţilor Kievului, noul guvern a fost strâns cu uşa să majoreze taxele. Inflaţia s-a dublat în doar câteva luni, până la10%, iar consumul a luat-o la vale, întâi minus 2, apoi minus 4, apoi minus 4,8, până la un minus 9% în ianuarie curent. Dacă statul subvenţiona pensiile cu 0,7% din PIB, în 2023, această subvenţie a ajuns la 2% din PIB, în 2025. ….. Desigur, cauzele acestei cvasistagnări economice sunt mai multe, dar rezultatul este unul: marja de manevră a guvernului este acum spre zero, daca nu chiar zero barat. Dar toată lumea trage de buget ca Jupuitu de Ilie Moromete.  Nu încape îndoială că majorarea preţului carburanţilor la un nivel ca cel de azi este o lovitură brutală şi pentru cetăţeni şi pentru companii. Iar „Ilie-Sărăcie” cum îl alintă PSD pe premier, ce să facă, dacă n-are? Poate omul vrea să reducă acciza şi TVA pentru benzină şi motorină, să mai dea şi la săraci că n-o avea chiar inimă de zgârie-brânză, dar deficitul de gleznă nu şi l-a legat singur, i l-a legat tocmai cei care strigă azi mai tare. …..Şi cine ţipă mai tare acum? Chiar cei care au fost călăuzele spre fundătura de azi. Culmea este că ei ştiu bine povestea şi nu pentru că sunt clar-văzători, ci pentru că ei au scris-o. Ce, credeţi că Grindeanu s-a metamorfozat în vreun Sorinache-bogăţilă sub zodia căruia poporul va mânca lefuri cu lingura, dacă l-o lăsa Olguţa Vasilescu să ajungă prim-ministru? ..…” Integral: https://www.zf.ro/

“Afacerea Blue Air: Statul a plătit 319 milioane de lei pentru o companie garantată cu avioane de 30 ani și o pădurice. Cât s-a recuperat Ministerul Finanțelor a plătit din banii publici peste 319 milioane de lei pentru a acoperi datoriile Blue Air față de Eximbank, după ce compania aeriană s-a prăbușit din punct de vedere financiar. Garanțiile acceptate de stat în schimbul acestei sume erau avioane fabricate la începutul anilor ’90 și un teren împădurit în Băneasa. Patru ani mai târziu, recuperarea banilor se dovedește a fi un eșec. Procedura de faliment este în curs, activele s-au vândut la prețuri derizorii, iar statul a pierdut deja dreptul de a recupera o amendă de 2 milioane de euro aplicată de Protecția Consumatorilor. În august 2020, pe fondul restricțiilor de mobilitate impuse din cauza pandemiei de coronavirus, Guvernul condus de Ludovic Orban a aprobat o Ordonanță de urgență prin care acorda un ajutor de stat de 300,7 milioane lei sub forma unor garanții la un credit luat de Blue Air de la Eximbank, bancă în care principalul acționar este Ministerul Finanțelor. …. Hotărârea de guvern prevedea negru pe alb că Blue Air trebuia să constituie în favoarea statului garanții de cel puțin 100% din valoarea împrumutului, inclusiv dobânzile și comisioanele aferente. Practic, activele gajate trebuiau să acopere integral riscul asumat de stat. În practică, guvernul a acceptat un pachet de garanții a cărui valoare reală s-a dovedit ulterior a fi o fracțiune din suma garantată. Drept garanții principale, compania a oferit șase aeronave: patru Boeing 737-500 (cu numerele de serie 24942, 24943, 24940, 24778) și două Boeing 737-300 (24453, 24909). La momentul acordării garanției, cea mai nouă dintre ele avea 31 ani, iar cea mai veche depășea 33 ani.  Tot în pachetul de garanții a intrat un teren intravilan de circa 9,4 hectare în zona Pădurii Băneasa, pe Șoseaua București-Ploiești. Pe lângă acestea, Blue Air a gajat și acțiunile deținute de acționarii companiei, inclusiv ale CEO-ului și acționarului principal Mihai Cătălin Rada, în mai multe entități juridice din grup, precum și participațiile la Blue Air Technic. …. „Ministerul Finanțelor a efectuat în calitate de Garant în cadrul împrumutului contractat de compania Blue Air Aviation de la Banca de Export-Import a României EximBank – S.A. în valoare de 300.774.999,45 lei, în numele companiei, plata ratelor de capital și a dobânzilor scadente, conform graficului de rambursare a împrumutului, în sumă totală de 319.060.887,06 lei, din Fondul de risc gestionat de Ministerul Finanțelor”, a transmis Ministerul Finanțelor la solicitarea „Adevărul”. Cu alte cuvinte, statul a plătit mai mult decât valoarea nominală a garanției acordate inițial, diferența reprezentând dobânzile acumulate. Banii au fost achitați din Fondul de risc, adică din bani publici administrați de Ministerul Finanțelor. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Gillian Tett, editorialist FT, despre răzbunarea lumii fizice: de ce moleculele contează în epoca luptelor acute pentru resurse si capacităţi industriale sau energetice. Războiul din Iran le-a arătat politicienilor de ce autosuficienţa industrială e importantă …. Ţări ca Japonia şi Coreea de Nord iubesc industria. La fel şi China, care şi-a clădit o uimitoare bază industrială cu subvenţii financiare şi o reţea industrială care produce 1,4 milioane de studenţi în inginerie anual. Mulţi politicieni chinezi au de asemenea studii în ştiinţă sau inginerie. Occidentul este însă diferit. Uneori în ultimele decenii, au fost ani când investitorii au dat întâietate sectoarelor tradiţionale, cu active fizice, în detrimentul serviciilor. Aşa s-a întâmplat după ce bula dotcom a explodat în 2000. La fel şi în anii ’70, când s-a produs şocul petrolier, iar investitorii au renunţat la branduri ca Coca-Cola sau IBM în favoarea unor entităţi din energie ca Exxon. …. Însă de cele mai multe ori a existat o prejudecată culturală subtilă, şi uneori nu chiar atât de subtilă, împotriva industriilor “grele”. Strategii şi economiştii au avut tendinţa de a presupune că sectorul serviciilor va fi cel care va genera creşterea viitoare. Cei mai buni absolvenţi din anglosferă luptă în general din răsputeri să muncească în finanţe, consultanţă şi tehnologie. Într-adevăr, SUA produce doar 141.000 de ingineri pe an. Jumătate din membrii Congresului au studii în drept, numărul de ingineri sau oameni de ştiinţă fiind unul relativ redus. Economişti independenţi ca Peter Navarro au fost adesea persiflaţi în trecut când au denunţat modul în care Occidentul îşi externalizează producţia ieftină în China. Procesarea metalelor, cât şi autosuficienţa industrială păreau de modă veche. Însă acum, atitudinile culturale se schimbă. Navarro este un consilier cheie al lui Trump, care îi împărtăşeşte obsesia legată de industrie. Între timp, absolvenţii din Vest încep să se teamă că AI-ul va distruge multe locuri de muncă din sectorul serviciilor. Iar  acum războiul din Iran le arată politicienilor de ce autosuficienţa industrială contează. Pe pieţele financiare, aşa-numitele strategii Halo (de reorientare către companii cu active fizice, care-şi păstrează utilitatea, valoarea şi relevanţa multă vreme şi necesită cheltuieli semnificative de capital) sunt pe val. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Lumea de luna viitoare: grădiniţele se vor transforma în azile de bătrâni, iar sălile de nuntă în capele funerare Dincolo de criza războiului, de fapt a războaielor, problema lumii occidentale, ce-i drept, mai mult a Europei şi mai puţin a Americii, este că transformarea demografică se produce destul de accelerat şi va schimba toată lumea destul de bună pe care o ştim astăzi. Scăderea demografică accelerată, îmbătrânirea populaţiei, înseamnă îmbătrânirea societăţii occidentale, care va deveni un azil extrem de costisitor şi care va pune o presiune financiară extraordinară pe generaţiile care vin. Societatea occidentală se transformă în fiecare zi, iar cea mai bună definiţie este dată într-un articol din Financial Times de Randall Jones de la Korrea Economic Institute – Ageing population: Five ways demografics are transforming the world economy. Longer work lives, use of AI, stress on welfare systems — 45 experts set out their analysis: grădiniţele se vor transforma în azile de bătrâni, iar sălile de nuntă se vor transforma în capele mortuare. În acest moment nu se mai face un schimb de generaţii, pentru că numărul celor care se nasc este mai mic decât numărul celor care mor. Populaţia îmbătrâneşte accelerat şi trăieşte mai mult faţă de generaţiile anterioare. Germania, când a introdus sistemul public de ieşit de pensie la 65 de ani în 1910, avea o speranţă de viaţă de sub 50 de ani. Acum, speranţa de viaţă este de 81 de ani, iar vârsta de ieşit la pensie este de 67 de ani. ….Deja medicamentele, orele la doctor, toate lucrurile din jurul nostru nu ar putea să fie acoperite de pensie. Oricum sistemul politic se va confrunta cu o presiune extraordinară pentru creşterea pensiilor, care va începe odată cu ieşirea la pensie a generaţiei decreţeilor, creştere care nu poate fi acoperită decât prin creşterea taxelor şi impozitelor la cei care muncesc. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Exclusiv Furtuna perfectă lovește Europa. Mesaj ferm de la Oxford: „România trebuie să se ridice la alt nivel” .… Uniunea Europeană se află în fața furtunii perfecte cauzate de schimbarea paradigmei și a ceea ce experții numesc tranziția spre o nouă ordine mondială. Sedusă și abandonată aparent de marele său aliat, SUA, Europa trebuie să facă față singură marilor provocări. Iar situația ei nu este deloc de invidiat. Uniunea Europeană nu dispune de resurse energetice, iar Statele Unite ale Americii, care îi asigurau până de curând securitatea, par tot mai puțin dispuse să continue să facă același lucru. Uniunea Europeană nu este în cărți în negocierile pentru Ucraina, așa cum nu a avut un cuvânt de spus nici în privința războiului din Iran sau a negocierilor cu Teheranul. Tot mai izolată, tot mai des ironizată, fără o politică externă comună, fără o armată proprie, Uniunea Europeană navighează în cele mai tulburi ape și riscă să ajungă și mai insignifiantă. Într-o lume în care giganții SUA și China par să facă legea, iar Rusia este tot mai agresivă, Bruxelles-ul are nevoie de o politică inteligentă prin care să-și maximalizeze atuurile și să minimalizeze deficiențele. …. „Nu trebuie să construiești ceva scump, cu F-35-uri, care costă o avere și nu dau rezultatele, ci ceva care, într-adevăr, să răspundă la nivelul de amenințare, dar, pe de altă parte, trebuie completat și cu această coordonare europeană la nivel de hibrid, pentru a opri genul de sabotaje și recrutări și asalturi pe care Rusia le face în momentul de față în Europa”, spune Bjola. ….„N-aș spune că e prea multă ezitare, nici neapărat lipsă de leadership. Dar există anumite probleme, pentru multă perioadă de timp, acel leadership a fost asigurat de Statele Unite. 80 de ani, pe probleme de asigurare a securității Europei, Statele Unite îi spuneau «așa trebuie, în acest caz cam așa trebuie făcut». Iar europenii ascultau mereu de Statele Unite, urmau liniile trasate la Washington. Summitul de la Copenhaga aș putea spune că a fost un summit istoric din acest punct de vedere. A fost prima oară când s-au discutat probleme de securitate europeană importante fără leadership american. Și este bine că în sfârșit europenii încearcă să-și găsească un mod de a lucra împreună pe probleme de securitate”, explică Bjola. ….„Ar fi foarte bine ca și România să se ridice la un alt nivel, mai ales în aceste vremuri. Pentru că trebuie să se ridice la un nivel mult mai ridicat, să ridice ștacheta. Tu trebuie să te implici ca țară, să ai idei, să vii cu o anumită expertiză, mai ales că ai și o anumită vulnerabilitate, mă refer la problema războiului hibrid. Și nu să faci asta exclusiv prin declarații, nici prin semnalizare de intenții, ci mult mai ferm și mult mai hotărât față de tot ce s-a făcut până acum”, mai spune Bjola. ….China ar fi direct interesată ca războiul din Ucraina și cel din Iran să continue. Astfel, Beijingul nu poate să nu privească cu satisfacție cum două puteri rivale se macină în război, pentru că deși e aliată cu Rusia China nu are interesul ca această țară să fie puternică. De altfel, chinezii continuă să susțină Rusia atât cât să nu se prăbușească, pentru a slăbi și mai mult blocul occidental. Uniunea Europeană a încercat în repetate rânduri să încerce să convingă Rusia să pună capăt agresiunii sale asupra Ucrainei. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“E oficial! După aeroportul din Palm Beach, şi gara din Teiuş se va numi Donald J. Trump …… Autorităţile teiuşene recunosc că gestul lor e inspirat de o decizie similară de peste Ocean, unde aeroportul din Palm Beach a primit recent numele lui Trump. „Vrem să arătăm că Teiuşul nu e cu nimic mai prejos decât Palm Beach, şi dacă pentru asta trebuie să dăm bugetul oraşului pe următorii 40 de ani pe ţigle de aur şi o statuie de aur de 5 metri a unui moş pedofil, atunci asta facem. Nu poţi face omletă fără să crăpi câteva ouă”, a comentat Marţian Boberean, trumpist local. Vestea că Teiuşul a demarat deja lucrările pentru trumpificarea gării a stârnit revoltă în Simeria şi Curtici, care susţin că ele s-au gândit primele la trăsnaia asta dar n-au apucat să ia măsuri concrete pentru că cineva nu şi-a auzit alarma dimineaţa. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 31 martie! Temporar vor fi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a Moldovei și a Dobrogei, local în jumătatea estică a Munteniei și în vestul și sud-vestul Olteniei, cu viteze în general de 40…50 km/h. De asemenea, va ploua în majoritatea regiunilor și pe alocuri se vor mai acumula cantități de apă de 10…25 l/mp. La munte, la altitudini mai mari de 1600 m, vor fi precipitații mai ales sub formă de ninsoare. Meteorologii  au transmis o informare privind intensificări ale vântului, ploi moderate cantitativ și ninsori la munte. Bucuresti: 14/7 gr.C.

“România are spitale curate doar pe hârtie. În realitate, infecțiile nosocomiale omoară și copii, iar medicii ascund cazurile „Investiții finalizate, sănătate amânată”, partea I. Sute de milioane de euro ne-a alocat UE prin PNRR pentru sistemul sanitar, iar autoritățile nu au depus proiecte, sau atunci când au făcut-o, au creat condiții pentru licitații cu dedicație. Revoltător e că în spitalele unde s-a cumpărat aparatură de zeci de milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale, au căzut victime ale infecțiilor copii. Mergem azi la Iași, locul de unde șapte familii și-au luat copiii acasă în sicrie. O lecție dură pentru un sistem sanitar care își caută de prea mult timp vindecarea. Și totuși, oficial, în România avem cele mai curate spitale din Europa. Suntem pe primele locuri privind combaterea infecțiilor nosocomiale depistate în unitățile sanitare.  …. În realitate, ascundem gunoiul sub preș. Media europeană e de 6-7% din totalul pacienților internați. Și nu pentru că sunt neglijenți, ci pentru că raportează numărul real de cazuri. În secțiile de spital nu sunt respectate procedurile, echipamentele achiziționate rămân nefolosite, iar aparținătorii nu respectă nici ei regulile, ceea ce transformă întregul sistem într-o bombă cu ceas. ….Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății: Cel puțin dublă față de cât se raportează. O investigație în mai multe spitale din România arată același tipar: milioane de euro investite în echipamente și modernizări care nu funcționează sau sunt folosite greșit, proceduri ignorate, infecții ascunse și licitații contestate pentru caiete de sarcini restrictive, care au favorizat anumiți furnizori. La Iași, aparatura destinată prevenirii infecțiilor nu a împiedicat o tragedie în care au murit copii, iar controalele au scos la iveală nereguli grave.  La Călărași, un proiect european ridică semne de întrebare: lucrări recepționate cu lipsuri și spații care nu permit evacuarea pacienților în caz de incendiu. Cam peste tot aceeași problemă: reguli pe hârtie, dar nu și în realitate, cu riscuri directe pentru pacienți.  Roboți, nebulizatoare, tot felul de echipamente sunt azi în proprietatea spitalelor după o investiție a Uniunii Europene prin PNRR care a alocat 150 de milioane de euro ca să scadă rata infecțiilor. Anul trecut, la Iași, s-a scris o poveste din care ar trebui să învețe tot sistemul sanitar. În secția de Terapie Intensivă, mai mulți copii s-au prăpădit din cauza unei bacterii care s-a răspândit rapid de la unul la altul din cauza neglijentei personalului medical, conform unui raport. …..Cum a fost posibil ca acești copii să fie infectați cu o bacterie periculoasă în secția de Terapie Intensivă a Spitalului Sfânta Maria din Iași, în condițiile în care în 2024 aici a fost cumpărată aparatură în valoare de 50 de milioane de lei, destinată combaterii infecțiilor nosocomiale. Raportul Corpului de Control al ministrului Sănătății vorbește despre neglijență și despre nerespectarea procedurilor la intrarea în secție.  …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Licitații cu dedicație și spitale ”modernizate” unde pacienții nu pot fi scoși cu patul din saloane ”Investiții finalizate, sănătate amânată” – partea a III-a. Licitații cu dedicație – o expresie intrată în folclor de ani de zile. Am văzut anchete penale, am aflat detalii despre cum se poate favoriza o firmă sau alta, există și condamnări. ,,,,Ministerul Sănătății anunța, în mai 2024, că 116 spitale din țară vor primi aparatură de laborator, că unele unități vor fi reorganizate și că sălile de operație vor fi modernizate pentru reducerea infecțiilor. Pentru aceste investiții erau alocate 1,6 miliarde de lei. Mergem la Călărași. Consiliul Județean a atras, pentru spital, fonduri PNRR de 6,75 milioane de lei pentru combaterea infecțiilor nosocomiale și digitalizare, precum și încă 10 milioane de euro pentru renovarea corpurilor F, G și H. Pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, proiectul apare realizat în proporție de 9%, în condițiile în care lucrările trebuie recepționate până la 31 august. …. În documentația tehnică a proiectului finanțat prin fonduri europene, secția de ortopedie este tratată ca spațiu cu funcțiuni apropiate terapiei intensive, cu instalații de fluide medicale, ventilație controlată și sisteme de siguranță pentru incendiu și oxigen. Caietul de sarcini prevede uși glisante pentru aceste spații, necesare pentru funcționarea instalațiilor și pentru menținerea condițiilor de siguranță.  Pe hârtie, proiectul european vorbește despre siguranță, instalații moderne și protecția pacienților în situații critice. În realitate, într-o secție unde ar trebui să funcționeze ca o zonă de terapie intermediară, un pacient nu poate fi scos cu patul pe hol. În caz de incendiu, asta nu mai e o problemă tehnică. E o problemă de viață și de moarte ….La Neamț, intervenția a fost îngreunată de condițiile din spațiu și de dificultatea de a evacua pacienții conectați la aparate, ceea ce a dus la moartea a 10 bolnavi. …. Licitatia pentru atribuirea celor 5 loturi cu aparate destinate prevenirii și combaterii infecțiilor nosocomiale a stârnit pasiuni în rândul companiilor din domeniu. Medist SRL, unde acționar este fostul ministru al Finanțelor Sebastian Vlădescu, proaspăt eliberat din închisoare unde a stat un an și câteva luni pentru că ar fi luat o mită de milioane de euro pentru derularea unor contracte în domeniul feroviar. …. Firma fondată de acesta, unde acționari sunt acum fiul și fosta soție, a contestat licitațiile pentru trei loturi la CNSC, reclamând că caietele de sarcini au fost scrise cu dedicație pentru o anumită firma. Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor le-a dat dreptate, iar licitația s-a reluat. Consultantul care a scris caietul de sarcini este Romactiv Business Consulting, firma cu cele mai multe contracte încheiate cu autorități publice la nivel național. Odată cu lansarea PNRR, cifra de afaceri a companiei s-a dublat într-un an. Medist, alături de Novointermed, susțin în plângere că în caietul de sarcini au fost copiate specificațiile tehnice din broșura unui aparat adus în țară de o singură firmă. ,,,,Pentru fiecare caiet de sarcini, consultantul a încasat 150.000 de lei. Am comparat mai multe documente pe baza cărora se atribuie licitațiile și am avut senzația că parcurg același text, rescris de mai multe ori cu alt antet. …. EPPO a comunicat joi că opt persoane sunt inculpate pentru o fraudă de 9 milioane de euro în achiziția de echipamente medicale în timpul pandemiei. În 2020 și 2021, a fost constituită o rețea infracțională care a manipulat achizițiile publice de măști, dezinfectanți și alte materiale medicale pentru spitale, școli și alte instituții locale, în scopul favorizării unor furnizori prestabiliți, considerați parte a schemei, iar 29 de proiecte au fost atribuite companiilor din grup, care au folosit două firme de consultanță, și ele inculpate, pentru a redacta aplicațiile și a elimina concurența. Toată aparatura, în valoare de 150 de milioane de euro, vândută spitalelor din România e inutilă dacă nu e pusă în slujba bolnavilor. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Ce se întâmplă în unele spitale din România. Concluziile unui audit care subliniază cu tușe groase bolile sistemului sanitar Materiale sanitare expirate, depozitate necorespunzător. Medici numiți în funcții de conducere fără concurs sau temei legal, care au căzut testul celor mai elementare întrebări despre cum ar trebui pacienții să fie protejați de infecții. Acestea sunt concluziile unui audit care subliniază cu tușe groase bolile sistemului sanitar. Am citit raportul Corpului de Control, iar atitudinea asistentului de mai devreme era uzuală în spital. De aceea medicii ATI și epidemiologi au fost amendați. Și spitalul a primit o sancțiune de 50.000 de lei. Raportul arată că recomandări vechi nu au fost puse în aplicare, că nu există o evidență clară a pacienților infectați și că măsurile urgente pentru limitarea focarului nu au fost luate. În secția de terapie intensivă, regulile de bază nu puteau fi respectate în practică: lipsă de chiuvete, materiale depozitate necorespunzător, aparatură ținută pe holuri, produse expirate folosite. Planurile de prevenție erau incomplete, protocoalele nu acopereau bacteria care a făcut victime, iar personalul nu era instruit corect. Primul caz a fost declarat pe 8 august 2025, dar infecția a continuat să apară în zilele și săptămânile următoare, fără ca răspândirea ei să fie limitată eficient. .….” Integral: https://stirileprotv.ro/

“VIDEO „Acciza nu e ceva sfânt de care statul nu se poate atinge”. Ce poate face România în fața crizei carburanților și care sunt cele mai mari vulnerabilități ….

• Eugenia Gușilov spune că măsurile adoptate până acum de guvern nu vor ajuta prea mult pentru că „adaosul cel mai mare la prețul combustibililor este al statului român, prin accize și TVA”: „În România avem această situație ciudată în care TVA-ul se aplică la acciză”.
• În Spania, TVA pe carburanți s-a redus de la 21% la 10% și a fost suspendată acciza pentru o anumită perioadă. Este unul dintre exemplele de măsuri adoptate de țările europene, pe care România l-ar putea urma, spune experta în energie.
• „În ceea ce privește gazul, România stă mai bine pentru că 70% este acoperit din producția internă”, mai explică Eugenia Gușilov.

…..Măsura nu ne va ajuta, pentru că nu acolo este localizată problema, ci la adaosul practicat de statul român, care este de 100%. Deci dacă un litru de benzină sau motorină costă 4 sau 4,5 lei, iar adaosul statului sub formă de acciză, pe de o parte, și de TVA care se aplică și la acciză, este tot de 4,5 lei, deci adaosul cel mai mare este al statului român. .….” Integral: https://hotnews.ro/

“Expert: „E o prostie ce se întâmplă”. Vor economisi românii, în realitate, după Ordonanța privind prețul la combustibil ANALIZĂ  …. „Nu cred că măsura de plafonare a Guvernului va da roade. Dacă aș fi ministru, probabil aș reduce TVA-ul sau accizele. Ulterior, statul ar trebui să intensifice controalele, pentru a se asigura că prețurile scad în mod real după aplicarea acestei măsuri și că nu apar speculații. Până acum, acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece marile companii, precum OMV și Rompetrol, au avut oameni plasați în ministere, existând mai multe cazuri despre care presa a relatat în trecut”, a transmis acesta. De asemenea, expertul în energie insistă asupra ideii că firmele din sector ar trebui să respecte obligațiile privind constituirea de stocuri, iar instituțiile statului să intervină ferm atunci când există suspiciuni de nerespectare a legii. Păcuraru își structurează punctul de vedere în jurul ideii că unele dintre instrumentele invocate frecvent în discursul public, precum rezervele strategice, sunt adesea înțelese sau folosite într-un mod care, în opinia sa, nu corespunde destinației lor reale. „În primul rând, pentru a evita repetarea acestei situații, firmele ar trebui obligate să își constituie rezerve. Există deja legislație în acest sens, însă nu se observă că ar fi respectată corespunzător. Companiile au obligația să mențină anumite stocuri, iar instituțiile de control ar trebui să verifice acest lucru și să își îndeplinească atribuțiile prin anchete și controale. În al doilea rând, niciun ministru nu ar trebui să mai invoce rezervele strategice, deoarece acestea sunt destinate exclusiv armatei, pentru situații de război. E o prostie ce se întâmplă, ele nu ar trebui incluse în calcule sau discuții privind crizele curente, deoarece sunt proprietatea statului român, dar au o destinație clară: utilizarea de către armată în caz de conflict. În al treilea rând, în mod normal, România nu ar trebui să ajungă într-o astfel de situație. Țara nu importă petrol din zona Golfului, iar contractele sunt încheiate pe termen lung. Dacă ANAF și Consiliul Concurenței și-ar îndeplini atribuțiile și ar controla companiile atunci când prețurile cresc, iar autoritățile ar verifica respectarea legislației privind constituirea rezervelor, România nu ar trebui să se confrunte cu o astfel de problemă”, a conchis Cosmin Păcuraru. …..”” Integral: https://ziare.com/

“De la Mircea cel Bătrân la Ilie Bolojan: lunga și neterminata reformă a județelor României  Pe scurt

• Jumătate dintre orașele României sunt orașe doar cu numele: nu au spitale sau maternități și nu ating nici măcar pragul legal minim de 10.000 de locuitori.
• Administrația locală din România anului 2026 funcționează după o hartă trasată de Ceaușescu în 1968, gândită pentru un stat comunist centralizat.
• În 36 de ani de democrație, nimeni nu a reușit s-o schimbe, în ciuda promisiunilor. Dar în câteva colțuri de țară, reforma a început deja – de jos în sus.

…..Un audit al Curții de Conturi publicat în 2025 arată că, în primii 15 ani după Revoluția din 1989, au fost înființate prin divizare sau schimbarea statutului localității 339 de noi unități administrativ-teritoriale (UAT): 47 de municipii, 59 de orașe și 233 de comune. …. Conform datelor de la Recensământul Populației și Locuințelor 2021, în prezent în România sunt 41 de județe, 319 orașe (dintre care 103 municipii) și 2.859 de comune. Dacă denumirea de „județ” are o vechime de peste șase secole, cea de „comună” are „doar” un secol și jumătate, fiind introdusă în timpul lui Alexandru Ioan Cuza, care a adoptat Legea Comunală în martie 1864. …. Dotări esențiale din domeniul „Educație” lipsesc în orașele cu o populație de până la 3.000 de locuitori. Nu au creșe, iar liceele sunt doar în 60% dintre ele. Dificultăți întâmpină și comunele cu o populație sub 1.500 de locuitori, 16% dintre ele neavând școli gimnaziale. Peste 80% din orașele mici studiate în raport nu dispun de spitale generale și maternități. Distanțele până la ele depășesc în medie 20 de kilometri, „ceea ce poate reprezenta o problemă în caz de urgență, atât pentru locuitorii din orașe cât și pentru cei din comunele din proximitate”, arată raportul. Gradul de dependență al bugetului local față de bugetul de stat este indicatorul care arată în ce măsură o Unitate Administrativ Teoritorială (UAT) se bazează pe finanțarea de la bugetul de stat, pentru a-și desfășura activitatea și a-și acoperi cheltuielile. ….Astfel, 84% din cele 2.862 de comune au depins în proporție de peste 50% de finanțare de la bugetul de stat în anul 2023. În schimb, doar 26% din cele 119 orașe mici au avut nevoie de un astfel de sprijin. …. În 2023, 119 orașe nu îndeplineau criteriul demografic de minimum 10.000 de locuitori. Acestea reprezintă mai mult de jumătate (55%) din totalul de 216 orașe. Totodată, 432 de comune (15% din numărul total de comune) nu îndeplineau criteriul demografic. În plus, 53 de comune aveau o populație mai mare decât unele orașe sau chiar municipii. .….” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Domeniile în care au crescut salariile cu 26% anul trecut: venitul mediu pe lună a fost de 7.700 de lei. Ce meserii au fost afectate de tăierile guvernului Bolojan  …. Salariile din activitățile de asigurare, telecomunicații și transport au consemnat anul trecut cele mai mari avansuri ale câștigului mediu net, în timp ce administrația publică, industria chimică și sistemul de învățământ au înregistrat scăderi. Per ansamblu, salariul mediu net la nivelul economiei a ajuns la 5.914 lei, în creștere cu 4,77% față de 2024, când era de 5.645 de lei. Cele mai mari majorări au fost raportate în zona intermedierilor financiare. Brokerii de pe bursă, brokerii de asigurări și cei implicați în alte servicii financiare au ajuns în 2025 la un salariu mediu net de 7.700 lei, cu 26% peste nivelul din anul anterior, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), analizate de wall-street.ro. Evoluția este corelată cu performanțele solide ale Bursei de Valori București și ale piețelor internaționale, care au stimulat activitatea de tranzacționare și implicit veniturile intermediarilor. În același context, creșterile salariale se traduc printr-un venit net de aproximativ 2.699 lei, în timp ce costul total suportat de angajator ajunge la 4.418 lei. Majorarea de 275 de lei brut, echivalentă cu 6,8%, aduce un plus net de aproximativ 125 de lei pentru angajați, dar accentuează presiunile asupra companiilor, pe fondul unei inflații anticipate în continuare ridicate. Pe poziția a doua în clasamentul creșterilor se află sectorul telecomunicațiilor, unde salariul mediu net a urcat cu peste 17% față de 2024, ajungând la 8.500 de lei la finalul anului trecut. În industrie, fabricarea băuturilor a consemnat un avans de peste 10%. Dacă în decembrie 2024 salariul mediu net depășea 5.800 de lei, în decembrie 2025 acesta a ajuns la 6.425 de lei. Sectorul IT rămâne cel mai bine plătit, cu un salariu mediu net de 12.588 lei, însă ritmul de creștere a fost modest, de doar 3,68% în 2025. …..” Integral: https://ziare.com/

“Tactica greșită a lui Trump scoasă la iveală. Eșecul din Iran, după ce a ignorat strategia generalului Eisenhower   …. Tactica greșită a lui Trump a fost scoasă la iveală de experți, care afirmă că liderul de la Casa Albă poartă războiul pe baza instinctului său, ceea ce nu funcționează. Trump nu este nici militar, nici diplomat și eșecul din războiul din Iran dovedește acest lucru. Președintele a ignorat strategia generalului american Dwight D. Eisenhower, care a spus că „planurile sunt lipsite de valoare, dar planificarea reprezintă totul”. El a vrut să spună că disciplina și procesul de elaborare a planurilor pentru a purta un război fac posibilă schimbarea cursului atunci când se întâmplă neașteptatul, potrivit BBC. …. Speranța unei repetări a victoriei asupra lui Maduro sugerează o lipsă evidentă de înțelegere a diferențelor dintre Venezuela și Iran. Zicala lui Eisenhower despre gândirea anticipativă a fost rostită într-un discurs din 1957. El fusese omul responsabil cu planificarea și comanda celei mai mari operațiuni militare amfibie din istorie, invazia Europei de Vest în Ziua Z, așa că știa despre ce vorbește. El a continuat explicând că atunci când apare o urgență neașteptată „primul lucru pe care îl faci este să iei toate planurile de pe raftul de sus și să le arunci pe fereastră și să o începi din nou”. Dar dacă nu ai planificat, nu poți începe să lucrezi, cel puțin inteligent”. Acesta este motivul pentru care este atât de important să planifici, să te menții profund absorbit de natura problemei pe care s-ar putea să fii chemat într-o zi să o rezolvi – sau să ajuți la rezolvarea ei.” Departe de a capitula sau de a se prăbuși după ce Israelul și SUA l-au ucis pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în primul atac aerian al războiului, regimul de la Teheran funcționează și ripostează. Jo acă bine o mână slabă. ….. Dar regimul de la Teheran încă rezistă, încă ripostează, iar Trump află de ce predecesorii săi nu au fost niciodată pregătiți să i se alăture lui Netanyahu într-un război ales pentru distrugerea Republicii Islamice. Regimul iranian nu putea spera să egaleze puterea de foc a SUA și a Israelului, dar, la fel ca Moltke și Eisenhower, a făcut planuri.  …. Așa cum a observat fostul comandant adjunct al NATO, generalul Sir Richard Shirreff, orice joc de război care să abordeze consecințele unui atac asupra Iranului ar fi arătat că Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice ar închide Strâmtoarea Hormuz. ,,,,,” Integral: https://ziare.com/

“Cum alimentează războiul din Iran „mașina de război” a Rusiei. Și nu este vorba doar despre petrol Războiul din Iran a oferit o adevărată gură de oxigen economiei Rusiei. Prețurile ridicate ale petrolului alimentează veniturile Kremlinului, ajutând la acoperirea unui deficit în bugetul federal și susținerea efortului de război din Ucraina. Dar, dincolo de petrol, goana globală după gaze naturale și îngrășăminte – pieţe care sunt şi ele afectate de conflictul din Iran – ar putea aduce venituri suplimentare Rusiei, arată CNN, care a vorbit cu mai mulţi analişti din domeniu. „Cel mai mare câștigător al conflictului (din Iran) este Rusia”, a declarat Ben Cahill, senior associate la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS) din Washington, DC. Kremlinul poate acum vinde țițeiul rus, anterior oferit la prețuri reduse, la tarife normale de piață, ceea ce înseamnă „o schimbare destul de mare” pentru economie, a adăugat el. …. Petrolul rusesc e de două ori mai scump La mijlocul lunii martie, prețul țițeiului Urals rusesc era de 90 de dolari pe baril, de două ori mai mare decât în februarie, potrivit lui Serghei Vakulenko, senior fellow tot la Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. Chiar și o creștere mai mică, de doar 30 de dolari pe baril, observată la începutul lunii martie, a însemnat 8,5 miliarde de dolari venituri suplimentare pe lună, „5 miliarde mergând la bugetul de stat, iar restul – la companiile petroliere”, a scris el, într-o notă de săptămâna aceasta. Veniturile din petrol și gaze naturale reprezintă aproximativ un sfert din bugetul federal al Rusiei și sunt esențiale pentru finanțarea „mașinii de război din Ucraina”, spune şi Simone Tagliapietra, senior fellow la think tank-ul Bruegel din Bruxelles. …. La începutul acestei luni, SUA au relaxat temporar sancțiunile asupra țițeiului rusesc transportat pe mare „pentru a permite petrolului să continue să circule pe piața globală”. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Senzațional! Un alchimist român a reușit să transforme parizerul la loc în petrol ….. Gelu M., fost laborant la o fabrică de mase plastice și actual șomer, a reușit performanța de a extrage trei litri de țiței dintr-un parizer luat la ofertă din Lidl. A dat pe el mai puțin de 10 lei, iar să scoți trei litri de combustibil la banii ăștia e un adevărat miracol al științei. Ca în cazul multor mari descoperiri, norocul a jucat un rol extrem de important. Alchimistul amator a uitat un sandviș cu parizer pe calorifer timp de mai multe săptămâni și, în loc să se strice, parizerul a început să secrete un lichid vâscos, negru și cu o cifră octanică surprinzător de mare. Și atunci i-a venit mareea idee. „Matematic e simplu. Dacă te uiți pe etichetă, parizerul are 0,2% carne, restul fiind polimeri, aditivi sintetici și resturi de anvelope de iarnă. Practic, parizerul nu e mâncare, e un derivat de hidrocarbură care a suferit rebranding”, a explicat ingeniosul alchimist ilfovean. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 30 martie! ANM a emis o avertizare meteo de ploi, ninsori și vânt puternic. Vremea rea și ploile puternice vor fi în toată țara. Temporar vor fi intensificări ale vântului  în Banat, Crișana, Moldova și sudul Transilvaniei și noaptea îndeosebi în Oltenia și Muntenia, în cea mai mare parte a țării, cu viteze în general de 45-55 km/h. La munte vor fi rafale de peste 70-80 km/h. Se vor acumula cantități de apă moderate de 20-25 l/mp și local de peste 35 l/mp, mai ales în sudul și sudvestul țării, precum și în zonele montane și submontane. Bucuresti: 14/6 gr.C., ploi.

“Execuţia bugetară la două luni: veniturile bugetului au crescut cu 15%, iar cheltuielile s-au redus cu 1,6%  Veniturile totale ale bugetului general consolidat au crescut cu 15,7% în primele două luni din an, în vreme ce cheltuielile s-au restrâns uşor, cu 1,6%. Astfel că deficitul bugetar în primele două luni a fost de 14 mld. lei (0,7% din PIB ), la jumătate faţă de cel înregistrat în ianuarie-februarie 2025. Avansul reţinut al deficitului (ianuarie a fost pe uşor excedent – 0,04% din PIB) oferă perspectiva ca el să se menţină în ţinta stabilită pentru întreg anul, de 6,2% din PIB. La capitolul venituri, ce trebuie subliniat este un avans puternic al încasărilor din TVA, plus 20%, an/an. Veniturile din taxa pe valoarea adăugată au fost cu 4 mld. lei mai mari faţă de primele două luni din 2025, în ciuda faptului că ianuarie a consemnat o scădere puternică a consumului casnic, de 9%. La capitolul cheltuieli, cheltu­ie­lile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei, an/an (minus 3,5%), iar cele cu bunurile şi ser­viciile au fost mai mici cu 300 mil. lei (minus 2,1%). O reducere semnifi­ca­tivă s-a produs însă în zona de in­ves­tiţii.  …..”  Integral: https://www.zf.ro/

“Statul a început anul pe plus, dar miza e pe nisipuri mișcătoare. De ce cifrele nu spun totul  România a început anul 2026 cu o performanță fiscală surprinzătoare, raportând un deficit bugetar de doar 0,70% din PIB, o scădere drastică față de pragul de 1,58% înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Deși cifrele indică o consolidare reușită prin creșterea veniturilor și scăderea simultană a cheltuielilor, o analiză atentă arată că succesul se bazează parțial pe un context specific de final de an 2025.Cel mai mare salt a fost înregistrat la impozitul pe dividende, cu o creștere de 57,6%, însă explicația este una conjuncturală, nu structurală: companiile s-au grăbit să distribuie profiturile în decembrie 2025 pentru a beneficia de vechile facilități fiscale înainte ca acestea să expire, scrie Hotnews.Colectarea TVA și „normalizarea” relației cu Pilonul IISpre deosebire de dividende, zona taxei pe valoare adăugată indică o îmbunătățire reală a administrării fiscale. TVA-ul net a crescut cu 20,6%, susținut de o colectare brută mai eficientă și de un volum mai mare de restituiri către firme (7,22 miliarde lei), fapt ce injectează lichiditate în mediul privat.În paralel, contribuțiile sociale au marcat o creștere de 6%, un avans descris drept „o veste bună deghizată în cifre plictisitoare”. Această evoluție reflectă o bază de impozitare mai largă și un transfer crescut către Pilonul II, semn al unei așezări mai sănătoase a sistemului de pensii. Unde s-a aplicat „marea tăiere” a cheltuielilor Statul a reușit să reducă ponderea cheltuielilor totale în PIB de la 6,3% la 5,8%. Reducerile nu au vizat însă motoarele de creștere, ci aparatul administrativ. Cheltuielile de personal au scăzut cu aproape un miliard de lei prin eliminarea unor sporuri, iar achizițiile de bunuri și servicii au fost diminuate cu 2,1%. Cea mai importantă concluzie desprinsă din datele oficiale este legată de sursa banilor pentru investiții: „Deficitul s-a înjumătățit nu pentru că am cheltuit mai puțin cu oamenii, ci pentru că am început să colectăm mai mult și să absorbim Europa mai bine”, par să spună datele din comunicatul Ministerului Finanțelor. …..” Integral; https://ziare.com/

“Dumitru Chisăliță: „România nu ar trebui să vândă doar energie”. Ce ar trebui să facă autoritățile?  România nu capitalizează interesul pentru gazele din Marea Neagră, deși are tot ce îi trebuie pentru a deveni un pol european de securitate energetică, explică Dumitru Chisăliță. „România nu e o victimă. România este, în acest moment, complice la propria irelevanță. Nu ne ține nimeni pe loc. Nu ne blochează nimeni din exterior. Nu suntem marginalizați. Suntem invitați la masă. Problema este că nu avem curajul să vorbim. În ultimele decenii, am fost capabili de două lucruri mari: NATO și Uniunea Europeană. Nu pentru că am fost geniali, ci pentru că am fost forțați să fim serioși. A existat presiune. ….. El a explicat că în fiecare săptămână state europene vin către România (Zelenski, Szijjarto, Fico). „Nu vin din curtoazie. Vin din nevoie. Au nevoie de acces, de rute, de resurse. Au nevoie de ceea ce noi tratăm cu indiferență. Și totuși, România nu capitalizează. Nu negociază dur. Nu impune condiții. Nu își construiește statutul. Nu vine cu un proiect de țară, cu o strategie diplomatică – nu vrea să iasă din irelevanța și să stea la masa unde se împart banii și se iau decizii. Pentru că statul român suferă de două boli cronice: inerție instituțională și timiditate strategică. Adevărul este simplu, România nu este ignorată. România nu se impune. Aceasta este diferența dintre o țară relevantă și una convenabilă pentru alții (colonie)”, arată Chisăliță. ….Europa caută disperată energie. Războiul a schimbat regulile jocului. Granița estică a devenit linie de front geopolitic. Iar România stă pe una dintre cele mai valoroase combinații din regiune: resurse energetice + poziție strategică + apartenență la structuri occidentale. Și ce facem cu asta? Așteptăm. Așteptăm să decidă alții. Așteptăm ‘momentul potrivit’. Așteptăm să nu supărăm pe nimeni. Adevărul brutal este că România nu pierde oportunități. Le lasă să expire„, avertizează Chisăliță. Acesta crede că problema reală nu este economică, nu este tehnică, nu este nici măcar geopolitică, ci este una de caracter instituțional. ,,,,,” Integral: https://newsweek.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Omer Tetik, salut, ne place de tine, ai făcut treabă excelentă la BT. Te plângi de taxa pe cifra de afaceri? Fii atent aici cu ce mă ”încalţă” ăştia, deşi tot repetă că industria farmaceutică este industrie strategică  Omer, te plângi de taxa pe cifra de afaceri? Chiar crezi că o să fie rău? Fii atent aici ce este deja rău. Am taxă pe cifra de afaceri de 15,6% şi 26,7%. Au crescut-o anul trecut, cică pentru ”solidaritate”…. nu este clar cu cine, probabil cu prietenii lor din afaceri, cei care primesc într-una scutiri de taxe, impozite şi contribuţii. Omer, apropo, preţurile la medicamente sunt îngheţate, nu se poate rostogoli nicăieri nici o creştere de taxe, impozite şi contribuţii şi nici o creştere de costuri directe. Astfel încât 80% din produsele care au preţuri impuse de sub 25 de lei  sunt nerentabile. Mai mult, preţurile la medicamente sunt corelate la rata de schimb leu / euro, care a fost nemişcată timp de patru ani de zile. În schimb am înghiţit în ăştia patru ani inflaţie de peste 40%. Păi eu plătesc angajaţii în Euro sau în inflaţie? Toate costurile cu materii prime şi materiale au crescut cu până la 800% în anii de după pandemie. Şi acum iar o luăm în freză acum cu nebunia din Orientul Mijlociu. Omer, toate lanţurile de aprovizionare din industrie, materii prime, materiale, echipamente, etc., vin din China şi India, sunt lungi şi scumpe. Sunt lanţuri de aprovizionare pentru materii prime şi materiale cu durata de peste 6 luni şi lanţuri de aprovizionare cu echipamente industriale cu durata de peste 24 de luni. Omer, nu mai fabricăm nimic în România pe lanţul de aprovizionare de chimie şi petrochimie, am închis Petrotel, Arpechim, Nitramonia, Victoria, Colorom, Târnăveni şi multe altele, închidem Oltchim şi Azomureş. Este ca şi când s-ar închide în Turcia Tupras, Petkim şi Kardemir. 30% din deficitul de balanţă comercială al României vine din chimie şi petrochimie. Nu am primit nici o formă de scutiri, stimulente, facilitaţi şi ajutoare, deşi peste tot în lume industria farmaceutică este considerată un sector economic de importantă strategică care beneficiază de foarte multe forme de ajutor. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Concedieri la Primăria București. Are 26 structuri și 7 tipuri de sporuri. Salarii între 4.200 și 24.000 lei …. Salariile sunt între 4.200 și 24.000 de lei brut. Primăria poate oferi 14 tipuri de sporuri. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat concedieri la Primăria București. Prin noua organigramă, vor fi desființate peste 400 de posturi din toate direcţiile. Primăria Capitalei are 1.272 de posturi, un număr considerat mare de primarul Ciucu. ….La primăria Capitalei, 170 de salariaţi vor fi concediați pentru că restul sunt posturi vacante. Cei care vor rămâne, evident, conform legii, vor fi supuşi unui proces de testare. Așa cum se vede mai jos, primăria are nu mai puțin de 26 de „direcții.  ….. Ciucu a spus azi că se comasează 7 instituţii de evenimente din cadrul Subordonatelor: Creart, Arcub, Proedus, Centrul Cultural Lumina, Centrul Cultural Expo Arte, Centrul pentru Tineret, Şcoala de Arte. Toate cele 7 devin Direcţia Generală de Arte şi Evenimente Urbane. Potrivit documentelor, primăria oferă salarii între 4.200 și 24.000 de lei brut, dar aici nu sunt puse și sporurile. Este vorba doar de salariul de bază. …. Ce sporuri se pot acorda la Primăria București? 10% dacă angajații efectuează controale financiare. 40% dacă fac proiecte cu fonduri UE. spor pentru titlul de doctor. 300 de lei pentru condiții periculoase de muncă. 25% din salariu dacă muncesc noaptea.. Primăria precizează că se realizează o economie de aproape 20,4 milioane de lei anual (1,6 milioane pe lună, adică 13,4% din totalul cheltuielilor de personal). …..” Integral: https://newsweek.ro/

“România a avansat cu 20 de puncte, în zece ani, în efortul de a atinge media puterii de cumpărare din UE. România a ajuns, în 2025, la 78% din media UE a PIB/capita exprimat în standarde de putere de cumpărare (PPC), apropiindu-se cu 20 de puncte de această medie faţă de acum zece ani România a avut, în 2025, un PIB nominal per capita de 19.363 euro, dar un PIB/capita în PPS (metodă statistică ce elimină diferenţele de preţ) de 32.448 euro, la o medie a UE de 41.600 de euro. Rezultatele preliminare pentru 2025 arată că produsul intern brut pe cap de locuitor — exprimat în standarde de putere de cumpărare pentru a ţine cont de diferenţele de nivel al preţurilor — a variat între 68% din media UE în Grecia şi Bulgaria şi 239% în Luxemburg. Media UE s-a situat la 41.600 euro în termeni de putere de cumpărare, oferind punctul de referinţă comun în raport cu care sunt măsurate toate ţările UE. La o medie a UE de 41.600 euro, înseamnă că PIB/capita în PPS a fost în România, anul trecut, de 32.436 euro. ….. Potrivit datelor oficiului european de statistică, doar 10 din cele 27 de ţări ale UE s-au situat peste media UE a PIB/capita în PPS, în 2025, un grup reprezentând aproximativ 34% din populaţia totală a UE. Luxemburg, Irlanda, Olanda, Danemarca, Austria, Germania, Belgia, Suedia, Malta şi Finlanda au depăşit media UE, în vreme ce ţări puternice precum Franţa, Italia sau Spania au fost sub această medie. România a avansat, anul trecut, cu un punct faţă de 2024, până la 78% din media UE a PIB/capita în PPS şi se află, din acest punct de vedere, înaintea Ungariei şi a Greciei, dar sub Polonia sau Cehia. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Fondurile europene primite de România în 19 ani de apartenență la UE: Câți bani am absorbit și cât am plătit la bugetul Uniunii Europene (sinteză oficială) În primii 19 ani de când este membră a Uniunii Europene, România a încasat fonduri europene nerambursabile în valoare totală de 108,289 miliarde EUR și a plătit la bugetul UE 35,908 miliarde EUR, țara noastră fiind astfel pe plus cu 72,38 miliarde EUR, sold net de bani europeni absorbiți, conform execuției publicate recent de Ministerul Finanțelor, pentru perioada 1 ianuarie 2007-31 decembrie 2025.  În anul 2025, România a primit 9 miliarde EUR de la bugetul european. …. Absorbția fondurilor europene din programele României finanțate din Politica de Coeziune 2021-2027 Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a publicat o situație mai recentă, la 30 ianuarie  2026, pentru absorbția fondurilor europene din programele pe care le are în responsabilitate:

• Programul Transport – Din totalul de 4,6 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 2,1 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 45,8% (cu tot cu avansuri).
• Programul Dezvoltare Durabilă – Din totalul de 4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 1,5 miliarde EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 37,6%.
• Programul Educație și Ocupare – Din totalul de 3,4 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 590 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 16,9%.
• Programul Incluziune și Demnitate Socială – Din totalul de 3,3 miliarde EUR alocați de UE, România a primit în total 876 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 26%.
• Programul Sănătate – Din totalul de 2,2 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 358 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 15,7%.
• Programul Tranziție Justă – Din totalul de 2,1 miliarde EUR alocați de UE, România a primit 739 milioane EUR, cu tot cu avansuri. Rata de absorbție: 34,5%. …..” Integral: https://startupcafe.ro/

“„Creștinii” model au ținut post, s-au spovedit, apoi au aruncat cu zoaie în Mirabela Grădinaru …. Orice om cât de cât normal la cap nu poate să nu fi constatat că doamna Mirabela Grădinaru este de o discreție, modestie și smerenie rare. La fiecare ieșire în public, a arătat că e o adevărată doamnă. Nu răspunde la jigniri. Zâmbește trădând blândețe și merge mai departe. Într-o lume normală, educată, când o femeie se poartă așa, impune să o respecți! Deja am spus într-o lume normală, dar nu e cazul la noi. De la aflarea veștii că doamna ne va reprezenta în SUA, iar s-au dezlănțuit creștinii „adevărați” și ne-au arătat o mostră de iubire, de blândețe extremă, de impus ei reguli în viața privată a altuia. Nu îl interesează că ne va reprezenta acolo la cel mai înalt nivel, nu contează că se discută probleme legate de educația și siguranța copiilor și nu vrea să afle cu cine se va întâlni. Astea sunt nesemnificative pentru un creștin „model”, în care fierb revolta și indignarea mai ceva ca smoala din cazanul iadului, în care i-ar trimite cu bucurie pe toți cei care sunt păcătoși după opinia lui. Cu totul altceva e semnificativ, că „în ce calitate e invitată doamna, că e concubină, că nu e cununată”! Waw, câte am citit pe internet și toate scrise de creștini model. Probabil țin și post, s-au spovedit și s-au împărtășit, căci aruncatul cu zoaie, injurii și furie oarbă pe internet nu se consideră păcat, ci justiție în numele divinității. …..” Integral: https://republica.ro/

“”SUA au pierdut deja războiul din Iran”. Avertismentul unuia dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale. “Transmitem mesajul că suntem o adunătură de idioți”  Profesorul John Mearsheimer, unul dintre cei mai influenți teoreticieni ai relațiilor internaționale, lansează un avertisment dur la adresa Washingtonului. Potrivit acestuia, implicarea SUA în conflictul cu Iranul este lipsită de fundament strategic, fiind rezultatul presiunilor externe și al lobby-ului politic. Mearsheimer susține că Iranul deține un avantaj tactic major, nefiind obligat să câștige un război convențional pentru a triumfa; este suficient să supraviețuiască și să perturbe economia globală prin blocarea Strâmtorii Ormuz. Analiza sa este categorică în privința rezultatului actual: „SUA au pierdut deja războiul din Iran. Nu au nicio cale de ieșire și nici o strategie pentru succes. Scopul unei victorii rapide și decisive cu schimbarea regimului a eșuat lamentabil, iar războiul a devenit acum un război de uzură, care favorizează Iranul.” „Un mesaj de idioțenie”: Absența unei strategii de ieșire Mearsheimer subliniază că administrația americană este blocată într-un conflict pe care nu îl poate gestiona, transmițând un semnal de slăbiciune către rivali precum China și Rusia. În opinia sa, incapacitatea de a proiecta un final victorios transformă această aventură militară într-o eroare istorică. …. „Îmi este aproape imposibil să văd cum vor câștiga Israelul și SUA acest război. Probabilitatea ca acest război să producă un regim iranian subordonat Israelului și SUA este aproape de zero, în opinia mea. Pentru ca Iranul să câștige, trebuie pur și simplu să supraviețuiască și să nu ajungă un pion al Israelului și al SUA.” Mai mult, acesta avertizează asupra unui scenariu apocaliptic: dacă Israelul se va simți încolțit și aproape de înfrângere, probabilitatea utilizării armelor nucleare devine extrem de ridicată. …..” Integral: https://ziare.com/

“Raportul anual al NATO avertizează că infrastructura energetică reprezintă ținta principală în cazul unui eventual atac al Rusiei asupra Alianței  Într-un climat de securitate tot mai tensionat, NATO trage un semnal de alarmă fără echivoc: infrastructura energetică devine ținta predilectă în eventualitatea unui atac rusesc asupra Alianței. Este concluzia-cheie a raportului anual pe 2025, prezentat, joi, 26 martie, de secretarul general Mark Rutte. Documentul, citat de Radio Svoboda, conturează un scenariu inspirat direct din realitatea războiului din Ucraina: loviturile repetate asupra rețelelor energetice au demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni o societate modernă în fața unui astfel de atac. Lecția este clară – energia nu mai este doar o resursă, ci o armă strategică. În acest context, Alianța își regândește rapid mecanismele de apărare. Se pune accent pe exerciții militare dedicate protejării infrastructurii critice, pe coordonare între statele membre și pe adaptarea tacticilor la noile realități ale războiului hibrid. Un exercițiu desfășurat în septembrie a oferit deja indicii concrete despre ce presupune, în termeni reali, securizarea aprovizionării cu energie în condiții de conflict. Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare” Raportul nu schimbă tonul nici în privința evaluării amenințărilor: Rusia rămâne „cea mai semnificativă și directă amenințare” la adresa securității euro-atlantice. Potrivit documentului, Kremlinul își intensifică acțiunile provocatoare – de la încălcări ale spațiului aerian și sabotaj, până la atacuri cibernetice sofisticate. …..” Integral: https://ziare.com/

“Țiriac și-a dublat averea, că l-a prins războiul cu plinul făcut la toate cele 400 de mașini  Așa arată o lovitură de proporții pe piața financiară! În timp ce bursele internaționale tremură și prețul barilului de petrol a depășit pragul de „mai bine renunți la mașină și mergi pe jos”, cel mai ingenios miliardar al României, Ion Țiriac, privește relaxat spre viitor. Secretul lui ține de o intuiție de mare campion și un management eficient al resurselor de la „Țiriac Collection”. Imediat ce primele tensiuni au apărut în Orientul Mijlociu, miliardarul a dat ordinul de luptă cptre angajații săi de la Țiriac Collection: „Umpleți tot, până la bușon!”. Datorită celor peste 400 de mașini din colecția personală, Ion Țiriac deține acum o rezervă de combustibil mai mare decât a unor state membre NATO de dimensiuni medii. Mai mult, umblă zvonul că Ion Țiriac a cerut montarea unor rezervoare suplimentare inclusiv pe mașinile de epocă care funcționează cu aburi, deci averea lui a crescut chiar mai mult decât se știe oficial.  …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 martie! Cerul va fi variabil, iar regimul termic ușor diferit de la o zonă la alta, potrivit prognozei transmise de ANM cu temperaturi maxime de până la 18 gr C. Vestul rămâne cea mai caldă zonă a țării, unde valorile diurne vor urca spre 16-18 gr C în Banat și Crișana, iar în Maramureș se vor înregistra temperaturi cuprinse între 14 și 16 gr. În Muntenia și în zona de sud a țării, maximele nu vor depăși 13-15 gr C, iar cerul va alterna între înnorări și intervale însorite. Meteorologii semnalează o ușoară răcire, fără modificări bruște ale vremii. În Oltenia sunt temperaturi între 14 și 17 gr C, cer senin și condiții atmosferice stabile. Moldova și nord-estul țării au temperaturi maxime  între 11 și 14 gr C. Bucuresti: 17/5 gr.C.

“Energie electrică – salt al prețurilor pe piața angro din Europa. România, printre țările cu cel mai mare preț Criza energiei electrice revine în atenția publicului, după ce prețul angro la curentul electric a crescut luni în Grecia la 147,74 euro/MWh, înregistrând o creștere de 74,22% față de ziua precedentă. …. La nivel european, se înregistrează creșteri pe aproape toate piețele, confirmând caracterul generalizat al crizei. Cel mai mare preț este înregistrat de Italia cu 164,33 euro/MWh, urmată de Ungaria cu 159,38 euro/MWh, Austria cu 156 euro/MWh și România cu 155,42 euro/MWh, Bulgaria cu 151 euro/MWh, Grecia cu 147,74 euro/MWh și Germania cu 141,91 euro/MWh. În Franța, prețul este semnificativ mai mic, 86,31 euro/MWh, în timp ce cele mai mici prețuri din Europa se înregistrează în Spania și Portugalia, unde prețul en-gros este de doar 33,81 euro/MWh. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Prim-viceguvernatorul BNR, după noul șoc petrolier: „România trebuie să investească în infrastructura energetică” .… Ceea ce trăim acum nu este un episod izolat, ci continuarea unei serii de crize energetice care se întind pe ultimele cinci–șase decenii, cu Strâmtoarea Ormuz și comportamentul țărilor exportatoare de petrol din nou în rol principal. Din acest unghi, faptul că economia mondială rămâne vulnerabilă, în esență, la aceiași factori ca în anii ’70 pare greu de acceptat. Din șocurile anilor ’70 la lecțiile de azi În anii ’70, OPEC a acționat ca un cartel al exportatorilor de petrol, folosind producția ca instrument de presiune economică și politică. Limitarea deliberată a ofertei și embargourile – în special cele declanșate în 1973, în contextul războiului de Yom Kippur, și în 1979, pe fondul Revoluției iraniene – au detonat două crize petroliere majore. Prima a generat scumpiri abrupte, inflație ridicată și stagnare economică, iar a doua a amplificat instabilitatea pieței energetice printr‑o reducere severă a livrărilor. Aceste episoade au arătat limpede cât de dependent era Occidentul de energia importată și au forțat schimbări de politică: diversificarea surselor, constituirea de rezerve strategice, accent pe securitatea energetică și pe eficiență.​ …. Ce este diferit acum: lovitura directă în infrastructura de energie Criza actuală din Orientul Mijlociu adaugă un element nou, spune prim-viceguvernatorul: deteriorarea fizică a capacităților de producție și export. Potrivit declarațiilor directorului QatarEnergy, Saad al‑Kaabi, atacurile atribuite Iranului au scos din funcțiune aproximativ 17% din capacitatea de export LNG a Qatarului – circa 12,8 milioane de tone pe an, pentru o perioadă estimată la trei–cinci ani, cu pierderi de ordinul a 20 de miliarde de dolari anual. Au fost avariate atât instalații de lichefiere, cât și unități de transformare a gazului în combustibili lichizi, punând în discuție livrările către Europa și Asia. OPEC, între infrastructură avariată și tentația cartelului În aceste condiții, întrebarea cheie este ce strategie vor adopta țările din Orientul Mijlociu pe piața petrolului în următorii ani și cum se va poziționa OPEC, se întreabă Leonardo Badea. Istoria arată că ajustările voluntare ale producției au putut genera fluctuații mari ale prețurilor și efecte în lanț asupra piețelor financiare și a economiei mondiale. Astăzi, adaugă el, când sunt afectate atât capacitatea de producție, cât și rutele de transport, se pune problema dacă statele producătoare vor apela din nou la politici de tip cartel, menținând cotații ridicate pentru a transfera către clienți nota de plată a reconstrucției infrastructurii. Într‑un asemenea scenariu, puseul inflaționist indus de energie ar putea deveni mai persistent. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“În Romănia, mitul stocării de energie este de fapt un mecanism de speculație  Se repetă obsesiv ideea că stocarea energiei electrice va duce la ieftinirea acesteia. Este una dintre acele teze convenabile, rostogolite în spațiul public fără o minimă analiză a modului în care funcționează, în realitate, piața. Din punct de vedere strict tehnologic, afirmația are o logică: stocarea permite absorbția surplusului de energie și reintroducerea lui în sistem atunci când producția scade. Într-un model ideal, acest mecanism ar netezi vârfurile de preț. Numai că piața energiei nu funcționează în laborator, ci într-un ecosistem comercial dominat de actori care urmăresc maximizarea profitului, nu optimizarea sistemului. Iar aici intervine ruptura fundamentală între teorie și practică. Stocarea trebuie analizată diferențiat: există stocare individuală (la nivel de prosumator, 230 V), stocare la nivelul rețelelor de distribuție (110 kV – 0,6 kV), realizată în principal cu baterii pe bază de litiu, și stocare la nivelul rețelelor de transport (peste 220 kV), unde singura soluție matură și validată economic rămâne hidrocentrala cu pompaj. România este, însă, departe de acest model. În afara stocării individuale, sistemul se bazează aproape exclusiv pe baterii, iar capacitatea totală instalată abia depășește 1.500 MWh. Este o cifră insignifiantă în raport cu necesarul estimat de circa 20.000 MWh. Cu alte cuvinte, nu vorbim despre un instrument sistemic, ci despre o nișă exploatată punctual. Și tocmai această nișă dezvăluie adevărul incomod. Pe lanțul comercial, capacitățile de stocare nu sunt operate în logica echilibrării sistemului, ci în logica arbitrajului de preț. Companiile care au investit în aceste active sunt conectate de furnizori puternici și operează cu o strategie simplă: cumpără ieftin și vând și de 20 ori mai scump. …. Ziua de 16 martie 2026 este un exemplu aproape didactic. În intervalul 07:00–17:00, energia produsă de fotovoltaice a coborât prețurile până în zona 11–26 euro/MWh. Exact în acest interval, capacitățile de stocare au absorbit energie. Nu pentru a stabiliza sistemul, ci pentru a o revinde ulterior. În orele de vârf – dimineața (06:30–08:00) și seara (17:30–21:15) – aceeași energie a fost reintrodusă în sistem la prețuri de 165–218 euro/MWh. Aceasta nu este o anomalie. Este modelul lor de business. În consecință, stocarea nu reduce prețurile pentru consumatorul final. Le redistribuie în timp și transferă valoare către cei care controlează aceste active. Cu cât volatilitatea pieței este mai mare, cu atât profitul din stocare crește. Iar ideea că acest mecanism va duce, în mod automat, la ieftinirea energiei este nu doar naivă, ci profund înșelătoare. În realitate, fără intervenții de reglementare sau fără o schimbare a arhitecturii pieței, stocarea riscă să devină exact opusul promisiunii inițiale: nu un instrument de echilibrare, ci unul de amplificare a diferențelor de preț. Concluzia este simplă și incomodă: nu tehnologia este problema, ci modul în care este integrată în piață. Iar atunci când decidenții continuă să promoveze stocarea ca soluție miraculoasă pentru ieftinirea energiei, nu mai vorbim despre o eroare de analiză, ci despre o mistificare deliberată. ……” https://www.contributors.ro/

“APCE: Prosumatorii din România, blocaţi de bariere administrative .... Potrivit APCE, deşi legislaţia europeană încurajează producţia descentralizată de energie şi implicarea cetăţenilor în sistemul energetic, în România persistă obstacole administrative şi legislative care îngreunează dezvoltarea acestui model. Asociaţia susţine că statul şi marile companii energetice continuă să controleze în mare parte producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie pentru aproximativ 9 milioane de consumatori. APCE arată că numărul prosumatorilor a crescut accelerat în ultimii ani, în principal ca reacţie la evoluţiile din piaţa energiei. Dacă în 2022, după începutul războiului din Ucraina, în România existau aproximativ 22.000 de prosumatori, în prezent numărul acestora depăşeşte 300.000, cu o capacitate instalată totală de peste 3.400 MW. Potrivit asociaţiei, această creştere a fost determinată în special de majorarea preţurilor la energie şi de creşterea tarifelor de transport şi distribuţie incluse în facturi. În acest context, tot mai mulţi consumatori au ales să îşi producă singuri energia pentru autoconsum, se arată într-un comunicat remis redacţiei. APCE susţine însă că dezvoltarea prosumatorilor a fost însoţită de numeroase obstacole legislative şi administrative. În opinia organizaţiei, unele iniţiative politice şi reglementări adoptate în ultimii ani ar fi avut efectul de a încetini sau descuraja dezvoltarea acestui segment. Asociaţia critică şi modul în care este remunerată energia livrată în reţea de prosumatori. În prezent, plata pentru energia injectată în sistem se face la 24 de luni după facturare, iar în practică există situaţii în care furnizorii nu emit facturi timp de doi sau chiar trei ani. Astfel, spun reprezentanţii APCE, veniturile pentru energia livrată pot fi încasate chiar şi după patru sau cinci ani de la momentul injectării în reţea. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Ce impact pot avea măsurile de criză impuse de guvern la prețul carburanților? „Riscă să arunce România într-o penurie de motorină”  Analiștii critică dur măsurile pe care Guvernul a anunțat că le va adopta marți pentru a contracara scumpirile de la pompă. Plafonarea marjelor va duce direct la penurie, pentru că „nimeni nu este prost să-și transforme afacerea, pe pierdere, în agent fiscal al statului”, consideră profesorul de economie Cristian Păun. El avertizează că măsurile Guvernului ar putea duce în curând la raționalizarea consumului de carburanți. ….„Dacă tu plafonezi adaosul la 50%, dar menții neatinsă acciza pe litru la un nivel aproape dublu față de nivelul minim de 1,8 lei cât ai agreat cu UE, dacă tu nu lași companiile să exporte produse petroliere la prețuri mai bune ca la tine în țară dar nu te atingi de suprataxa aplicată companiilor din domeniu, dacă nu îi lași să pună mai mult ulei de rapiță în diesel dar nu te atingi de taxa pe stâlp aplicată petroliștilor, înseamnă că habar nu ai de ce prețul e mare și ajunge mare repede dacă se scumpește materia primă. Înseamnă că ești habarnist sau rău intenționat”, spune Cristian Păun, într-o postare pe Facebook. …. „Nimeni nu este prost să își transforme, pe pierdere, afacerea în agent fiscal al statului. Scopul unei afaceri nu este să încaseze prin preț cât mai multe accize, taxe pe stâlpi sau TVA. Următorul pas logic va fi raționalizarea consumului. Fie cu cartelă, fie cu restricții legate de folosirea mașinii pentru uz personal. Și, evident, când se va întâmpla asta, vom vitupera contra petroliștilor. Va fi tot vina lor, nu a ta, ca politician. Habarnist sau rău intenționat”, a continuat Păun. El a criticat și faptul că, în perioada anterioară, finanțele publice au fost devalizate, ceea ce face acum imposibilă sau extrem de costisitoare orice reducere de taxe. …..” Integra;l: https://hotnews.ro/

“Cât de în urmă au rămas drumurile de fier față de cele cu asfalt. Ce s-a ales de promisiunile din PNRR. Feroviarul „riscă să piardă trenul, definitiv”, avertizează experții  În timp ce autoritățile române au învățat, târziu, dar vizibil, mânate mai ales de presiuni geopolitice și interese electorale să împingă înainte infrastructura rutieră, feroviarul a rămas prins într-o combinație toxică de subfinanțare, lipsă de presiune politică și blocaje administrative care par să se reproducă la infinit, așa cum reclamă analiștii din domeniu. Nominal, rețeaua de autostrăzi și drumuri expres a ajuns la 1.416,3 kilometri în exploatare la început de 2026, cu încă sute de kilometri contractați sau aflați în licitație, în timp ce Asociația Pro Infrastructură estima la începutul anului că România are doar aproximativ 730 de kilometri de cale ferată modernizată după anul 2000 și că rutele feroviare rapide sunt cam la jumătate față de drumurile de viteză. Chiar și premierul Ilie Bolojan a admis public, în martie, că „calea ferată a rămas în urmă”, într-o declarație care, pentru sectorul feroviar, a reprezentat o nouă confirmare a unei realități vechi cu care se confruntă țara noastră și care ne ține pe loc din foarte multe puncte de vedere, de la mobilitate redusă a forței de muncă și a pasagerilor în ansamblu, la pierderi economice de fond, deosebit de greu de cuantificat și o conectivitate deficitară în aproape toată țara. ….Puseul imens pentru feroviar ar fi putut fi asigurat de Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care conținea inițial modernizarea a 315 kilometri de cale ferată, inclusiv implementarea ERTMS, investiție care, de altfel, ar fi trebuit să aibă un orizont de finalizare completă până la 30 iunie 2026. Pe lângă aceasta, există și proiectele de tip Quick Wins și alte lucrări de reînnoire menite să repună în circulație segmente afectate de restricții cronice. Numai că, așa cum arată și analizele API din ianuarie, februarie și martie, termenul-limită al PNRR s-a lovit de mai multe blocaje birocratice, chiar și acolo unde constructorii s-au mișcat bine pe anumite loturi, iar în rest, porțiuni lungi de cale ferată au rămas înghețate, uneori chiar și cu șantiere în lucru. …..” Integral: https://ziare.com/

“Milioane de români s-au stabilit în străinătate. Banii trimiși acasă au depășit investițiile străine directe Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, potrivit unui studiu de specialitate, care arată că bani trimiși acasă în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât investițiile străine directe. …. În România, emigrarea a fost accelerată după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare precum IT, inginerie și servicii profesionale. Motivele principale includ căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, salarii superioare și condiții de viață mai bune. În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022. Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă, presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate, dar a generat și cash flow-uri spre România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, dar și economia în general, spun autorii studiului. Spre deosebire de alte țări est-europene, precum Polonia, care implementează programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, în România încă nu sunt create și aplicate politici coerente de reintegrare, deși importanța diasporei (aproape 6 milioane de români trăiesc în afara granițelor) este, evident, recunoscută, notează specialiștii EY. Comparativ, în Europa, emigrarea este parte a unui context mai larg de migrație netă pozitivă, determinată de îmbătrânirea populației și nevoia de forță de muncă. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Feţele necosmetizate şi neştiute ale migraţiei lucrătorilor străini aduşi la muncă în ţară: pune presiune semnificativă asupra sistemului național de azil. Ia amploare migraţia mascată Creșterea contingentului de lucrători străini nou-admişi pe piaţa muncii a generat creșteri constante și semnificative ale numărului de cereri de azil depuse pe teritoriul României. Cererile de azil cu pondere mare, depuse în prezent în țara noastră, vizează categoria străinilor intrați legal, în baza vizelor de muncă, care fie nu au respectat scopul acordării vizelor, fie au depășit valabilitatea vizelor, ceea ce a generat presiune semnificativă asupra sistemului național de azil prin necesitatea procesării cererilor în termene foarte scurte specifice procedurii accelerate de azil, spun autorii Strategiei Naţionale privind Imigraţia pentru perioada 2026 – 2030, citite de Economica.net.  …..52,6% din numărul total al depistărilor cu ședere ilegală înregistrate în anul 2024 vizează persoanele pentru care fusese emis un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024. 30,4% din numărul total al cererilor de azil depuse în anul 2024 vizează străini care aveau emise pe numele lor cel puțin un aviz de angajare în perioada 2020 – 2024, spun autorii documentului citat mai sus. ….Contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a crescut de la 5.500 de oameni în anul 2014, la 30.000 în anul 2019. Din anul 2019 și până în prezent, contingentul de lucrători străini nou-admiși pe piața forței de muncă a înregistrat o creștere accelerată şi a rămas stabil la o cotă anuală de 100.000 de oameni în perioada 2022 – 2025. …..” Integral: https://www.economica.net/

“De ce un final incert al războiului de acum din Iran nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator .…Departe de fi un război ivit dintr-o conspiraţie tenebroasă, conflictul cu Republica Islamică Iran este consecinţa, dramatică, a erorilor strategice întinse pe decenii. Timpul câştigat prin acorduri niciodată onorate a permis Iranului teocratic să atingă gradul de sofisticare şi de agresivitate de acum. …. Vocaţia Iranului teocratic a fost, încă de la fondarea sa, aceea de a fi un regim revoluţionar, la nivel regional, dar şi global. Naşterea unei întregi reţele de mişcări teroriste este efectul unei planificări minuţioase.  În acelaşi timp, Iranul s-a alăturat unei coaliţii de state al cărei unic scop este contestarea hegemoniei americane. „Axa răului”, cea care adună laolaltă Rusia, China comunistă şi Coreea de Nord, nu este himera unei imaginaţii conspiraţioniste, ci o realitate geopolitică a vremurilor noastre. Iată de ce, în grade diferite, Rusia şi China sunt aliatele, deloc discrete, ale regimului criminal şi terorist de la Teheran: politica lor este unitară şi se raportează la lumea noastră ca la un singur teatru de operaţiuni militar şi economic. Dronele şi rachetele cu care Iranul atacă sunt parte din acest efort de înarmare al unei coaliţii revizioniste. …. Ceea ce Iranul teocratic ambiţionează este crearea haosului care să conducă la paralizie şi la capitulare. Pentru Iran definiţia victoriei înseamnă păstrarea posibilităţii regimului de a se reface în viitor. Un final incert al războiului de acum nu ar fi decât preludiul altuia, încă şi mai devastator. Un Iran teocratic care ar trece de sfârşitul luptelor cu structura sa internă şi internaţională încă viabilă şi eficientă ar fi un pericol mortal pentru cei care i se opun. Suprapunerea dintre programul balistic şi cel nuclear este simbolică. Focoasele atomice ar viza Israel, Europa şi Statele Unite. Perspectiva unui Iran nuclear, capabil să exercite un control asupra fluxului energetic prin strâmtoarea Ormuz – iată ceea ce nu putem accepta, în momentul în care   privim istoria în mişcare din jurul nostru. Iranul teocratic este una dintre acele ameninţări care necesită, spre a fi eliminată, hotărâre, răbdare şi curaj. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“S-au făcut că nu pricep  .…. Preşedintele, miniştrii, toţi marii oameni ai naţiei ne-au explicat că suntem în siguranţă, că nu are ce ni se întâmple. A fost de ajuns ca Iranul să lanseze două rachete cu rază lungă de acţiune în direcţia bazei Diego Garcia din Oceanul Indian pentru ca această iluzie să se spulbere. Mai rău este altceva. Toţi politicienii şi “serviciile” care îi păpuşează tac cu privire la capacităţile nucleare ale Iranului. Iată ce ştim, mulţumită Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Iranul are 440 de kilograme de uraniu fisionabil 235, îmbogăţit la 60 la sută (ceea ce înseamnă că restul este uraniu 238). Nu există absolut nici o justificare civilă pentru ca Iranul să fi ajuns la acest grad de îmbogăţire. Iranienii au pretins că uraniul a fost îmbogăţit într-un program civil. Problema este că pentru aplicaţii civile este necesar uraniu îmbogăţit la cel mult 5 la sută. Cu 60 la sută Iranul este fără nici o îndoială, angajat în cursa pentru arma nucleară. Ne priveşte asta? Desigur. Din cantitatea pe care AIEA a găsit-o se pot face aproximativ zece bombe atomice. Iar acum ştim sigur că Iranul are cu ce să le trimită până în Europa. Altfel spus, clericii de la Teheran pot ordona transformarea în cenuşă radioactivă a Berlinului, a Romei, a Parisului sau a Bucureştiului. Rezultă, pentru orice minte logică, faptul că România are, alături de toate celelalte state europene, un interes clar ca regimul de la Teheran să fie şters de pe hartă. Şi atunci de ce ecranele televizoarelor sunt pline de politicieni şi de foşti generali din “servicii” care susţin că trebuie să stăm şi să nu spunem şi să nu facem nimic? Aceeaşi tovarăşi au închis ochii şi la existenţa programului de rachete şi de drone al Iranului. Am realizat proporţiile acestui program când am aflat, acum circa doi ani, că Iranul a început să livreze drone şi tehnologie Rusiei. Probabil că ei au produs mai multe drone decât regimul lui Vladimir Putin. Iar Iranul nu a avut ezitări să intervină direct într-un teatru de război european (în Ucraina), ceea ce Persia nu a făcut de circa 2500 de ani încoace. Vasăzică există motive să sprijinim Statele Unite şi Israelul. În acest caz, de ce ministerul de Externe pretinde că “România nu este parte în conflict”? …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“A apărut Biblia sub formă de integrame. Rezolvă toate cele 30.000 de versete! .… Astfel, la editua „Rebus Creștin” a apărut prima ediție a Bibliei sub formă de integrame, un volum imens de peste 3500 de pagini.  ….Teologii spun că rezolvarea de integrame biblice este o formă foarte eficientă de a arăta smerenie, mai ales când nu știi o definiție și întrebi un alt enoriaș și, în plus, asigură învățarea conceptelor mult mai ușor decât cititul de pe foaie. Pentru enoriașii avansați este în pregătire și o biblie cu integrame cu litere chirilice, cu definiții luate din versiunea Bibliei de la București, cea realizată cu sprijinul domnitorilor Constantin Brâncoveanu și Șerban Cantacuzino. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 martie!  Atmosfera se menține închisă în ținuturile sudice, pe unde mai vin ploi. În rest găsim vreme mai bună, se arată trecător soarele și temperaturile urcă până la 16 gr. în nord-vestul țării. Cele mai modeste valori, în jur de 6 gr, se vor înregistra în depresiuni. În Dobrogea și Bărăgan cerul rămâne acoperit de nori și o să plouă din când în când. Vântul devine mai insistent și ajunge la viteze de 45 km/h. Se mai încălzește,  iar pe la amiază se vor atinge 11…12 gr. Bucuresti: 16/6 gr.C.

“Ignoranța politică și pericolul deficitului: cum amenință populismul stabilitatea economică  Bag de seamă că a fi politician nu presupune decât întâmplător să înțelegi funcționarea economiei și deci să adopți politici sănătoase și durabile. Aproape că nu mă mir când un politician de vârf spune despre deficitul bugetar că îl deranjează într-un loc pe care pudoarea mă împiedică să îl menţionez. Și mai observ un lucru: pentru anumiți politicieni, repetarea acelorași enormități de foarte multe ori este un excelent mod, după mintea lor, de a face oamenii să le şi creadă. Am două exemple de dată recentă, care mă lasă mut de uimire. Cel dintâi este acribia cu care unii politicieni, împreună cu vuvuzelele lor din presă (care excelează doar prin număr, nu și prin vreo legătură cu bunul simț) continuă să latre la lună în legătură cu poziția principială și fără echivoc a ministrului nostru de externe în cazul binecunoscut de la Dubai. Al doilea exemplu este lupta fără oprire împotriva unui prim-ministru care, fără niciun fel de glumă, a reușit să salveze economia românească, ajunsă în pragul dezastrului. Înțeleg că sunt politicieni pentru care un deficit bugetar de 10% din PIB este o problemă de înțelegere mai greu de priceput decât teoria relativității a lui Einstein. Desigur, asemenea politicieni merită premiați prin a fi lăsați ei să conducă treburile publice, până în momentul în care dezastrul prin care a trecut Grecia ni se va părea parfum de trandafiri față de ce ne-ar aștepta pe noi. Sunt oameni care nu înțeleg pur și simplu că piețele financiare ni se pot închide în nas de azi pe mâine, în cazul în care politicile guvernamentale încetează a mai fi credibile. Iar ei exact asta îşi propun: să facă iar varză bugetul, chiar înainte de a fi, cât de cât, echilibrat. Trebuie spus că, până în prezent, cu toate fumigenele, cu toate declarațiile lipsite de noimă ale unor politicieni, guvernul Bolojan și-a făcut treaba. A reușit să îndepărteze pericolul încetării finanțării externe cauzat de un deficit bugetar insuportabil. A reușit să coboare acest deficit, iar programul pentru anul acesta prevede continuarea reducerii până la o cifră de aproape 6% din PIB. Nu este un deficit mic. Încă este dublul nivelului spre care trebuie să tindem în următorii ani. …..” Integral: https://republica.ro/

“Gabriel Liiceanu: Oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei de dinainte, care au făcut risipa .…„Ce ați face dumneavoastră în clipa în care agențiile de rating îți evaluează țara – în clipa în care prim-ministru a devenit Bolojan – să zicem la nota 4? Agențiile de rating, cele care sunt complet detașate de obiective, care stabilesc în ce măsură un investitor străin merită să pună de o afacere în țara cutare sau cutare. Nota noastră este 4. Dacă ea scade la 3, noi nu mai putem împrumuta nimic niciodată. În clipa aia se moare de foame”, a explicat Gabriel Liiceanu la emisiunea „În fața ta” de la Digi24. …..„Deci, omul ăsta, care a acceptat să fie prim-ministru – nu știu cum a avut curajul și nu știu cum cineva ar mai putea să aibă curajul ca azi, în România, să dorească să ajungă prim-ministru – a trebuit să opereze pe un teren care era accidentat total în acest fel. Apropo de ce a moștenit, a moștenit o țară în care DNA-ul nu mai funcționa, o țară în care Fiscul nu-și mai făcea treaba și în care sursele de venit erau totuși taxele de la firmele private, plus împrumuturile”, a spus Liiceanu. ….„Ce face un om care se pornește cu această treabă sub nas? Trebuie cumva să regenereze bugetul. Cum? Nu luând înapoi, nu încercând să repare gesturile care au dus la această situație? Deci dacă companiile de stat au devenit pepiniere ale intereselor tipilor care erau la guvernare în politică, în partidele cheie, nu trebuie să încerci să dai înapoi aceste câștiguri frauduloase? Nu trebuie să faci ceva cu pensiile uriașe? Scandalul care a ieșit cu pensiile magistraților și care i-a devalorizat în ochii oamenilor pe cei care conduceau magistratura, pentru că n-au mai vrut să dea înapoi banii pe care îi primeau. ….„(…) Suntem în situația în care ni se cere să plătim cu sudoare și sacrificii risipa uriașă dinainte. Or, atunci oamenii trebuie să fie supărați nu pe domnul Bolojan, care trebuie să repare cu sudoare și sacrificii, ci pe cei care au făcut-o, cei care efectiv ne-au dus în situația asta.”, a spus Gabriel Liiceanu. …..” Integral: https://republica.ro/

“Dezastru financiar la o primărie din România: bani luaţi în plus de la cetăţeni şi milioane pierdute din greşeli şi întârzieri. Niciun vinovat Primăria Buzău se confruntă cu probleme financiare serioase, de la sume încasate în plus de la contribuabili şi nereturnate până la pierderi de milioane de lei generate de întârzieri, proiecte defectuos gestionate şi cheltuieli fără bază legală, potrivit ultimului audit financiar realizat de Curtea de Conturi. Consilierul local Irinel Cîrstea a dezvăluit miercuri, într-o postare pe reţelele sociale, că documentele oficiale arată „una dintre cele mai directe forme de prejudiciu pentru populaţie”, respectiv „bani încasaţi în plus de la cetăţeni şi nereturnaţi, venituri neîncasate şi milioane de lei pierdute din întârzieri şi dobânzi”. Bani nerestituiţi contribuabililor Auditorii au constatat că peste 145.000 de lei, sume plătite în plus sau nedatorate, nu au fost compensate şi nici restituite la cererea contribuabililor, acestea fiind menţionate în raport drept „sume plătite în plus sau nedatorate, necompensate şi nerestituite”. În acelaşi timp, raportul arată că primăria nu a încasat toate veniturile care i se cuveneau de la partenerii contractuali, iar în cazul salubrizării, nu a urmărit încasarea redevenţei, respectiv banii pe care firma de salubritate trebuia să îi plătească municipalităţii. Sporuri pentru proiecte nerealizate Controlul a scos la iveală şi plata unor sporuri pentru proiecte care nu au fost implementate. În cazul unui proiect PNRR pentru locuinţe destinate tinerilor, cheltuielile de personal au fost majorate cu 177.906 lei, deşi proiectul nu a fost realizat, iar plăţile au fost făcute fără raportările obligatorii către finanţator. Costuri umflate la Aquapark   Şi alte proiecte de investiţii au generat costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Pentru proiectul Aquapark, Curtea de Conturi a identificat cheltuieli totale de aproximativ 446.000 de lei, incluzând supraevaluări, costuri suplimentare şi plăţi nelegale. Contractul a fost modificat în anumite etape pentru a sprijini firma câştigătoare, iar o parte din plăţi au fost efectuate înainte de termen. Nereguli şi la Complexul Hipic În cazul proiectului de restaurare a Complexului Hipic Buzău, primăria a stabilit valorile lucrărilor eronat şi a efectuat cheltuieli care nu respectau prevederile legale, inclusiv plăţi efectuate fără documentaţia corespunzătoare la anumite etape ale lucrărilor. Costuri transferate către cetăţeni la Park & Ride …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“România nu importă petrol din Golful Persic. Contradicția care arată nivelul speculei cu prețurile motorinei și benzinei: „Orice criză are profitorii ei”  ….. „Orice criză are profitorii ei. Este adevărat că fluxurile de petrol, benzină și motorină sunt întrerupte, însă în Europa nu ajunge chiar atât de mult combustibil din zona Golfului. De exemplu, gazele naturale vin în proporție de aproximativ 10%, iar petrolul în jur de 15–20%. În cazul României, importurile provin în principal din Kazahstan, urmat de Turcia, Azerbaidjan și India”, a relatat expertul în energie. De asemenea, Păcuraru face referire la existența contractelor swap – înțelegeri comerciale prin care un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar livrează din stocuri amplasate mai aproape de cumpărător – ca mecanism care poate atenua disfuncțiile logistice generate de întreruperile temporare ale rutelor comerciale tradiționale. „Mai există și așa-numitele contracte swap, care sunt în esență înțelegeri comerciale: un furnizor dintr-o regiune îndepărtată vinde un produs, dar se angajează să livreze din stocuri aflate mai aproape de cumpărător. Astfel, în loc să transporte marfa din India, o poate trimite dintr-un depozit din Turcia”, a continuat acesta. Potrivit lui Păcuraru, companiile implicate în transportul și distribuția produselor energetice sunt cele care înregistrează cele mai mari câștiguri în această perioadă, pe fondul volatilității pieței și al creșterii marjelor de profit. El subliniază că, atâta timp cât conflictul din Orientul Mijlociu nu se încheie, predictibilitatea în ceea ce privește evoluția prețurilor și a fluxurilor comerciale rămâne redusă, iar incertitudinea creează condiții favorabile pentru multiplicarea profiturilor ale operatorilor din sector. …. ” Integral: https://ziare.com/

“Nu criza petrolului ne va distruge, ci obișnuința cu ea. Când realitatea fierbe lent, apare eșecul colectiv în orice criză, cu atât mai mult în cea a petrolului .…Prețurile mai mari devin „noua realitate temporară”. Inflația este „în curs de stabilizare”. Măsurile puține sau inexistente sunt prezentate ca fiind suficiente, chiar dacă sunt evident reactive și incomplete. Fiecare ajustare este mică, aproape imperceptibilă. Dar exact această gradualitate este problema. Pentru că elimină șocul, elimină și reacția. O societate nu se revoltă împotriva unei creșteri de 10% pe lună. Un electorat nu penalizează sever o deteriorare lentă. Iar politicienii știu acest lucru. …..Pentru clasa politică, acest mecanism este aproape ideal. Ajustările graduale reduc presiunea publică. Costurile sunt distribuite în timp și devin mai greu de atribuit. Nu există un moment clar în care cineva poate fi tras la răspundere. ….Dar această strategie are un preț enorm. Pentru că, în timp ce discursul rămâne calm, realitatea se acumulează. Companiile se închid. Lucrările agricole nu sunt făcute. Dependențele structurale nu sunt reduse. Vulnerabilitățile nu sunt corectate. Sistemul energetic, prin natura lui rigid, nu poate fi ajustat rapid atunci când, în final, presiunea devine insuportabilă. Iar acel moment vine întotdeauna. … Incapacitatea de a recunoaște la timp că regulile jocului s-au schimbat Problema fundamentală nu este lipsa de informație sau de capacitate analitică. Este lipsa de voință de a acționa în absența unei crize evidente. Sistemele politice nu sunt construite pentru a reacționa la șocuri, cu atât mai puțin pentru a le anticipa. Iar scenariul broaștei fierte exploatează exact această slăbiciune. Pentru că elimină șocul vizibil, elimină și declanșatorul acțiunii. Într-o criză a petrolului, această dinamică este extrem de periculoasă. Energia nu este un sector marginal, ci fundamentul întregii economii. …..” Integral: https://republica.ro/

“România contra curentului. Ce facem cu criza energetică?  Din motive care îmi scapă, dar suspectez că țin de o combinație de interese înguste, incapacitatea de a face legătura cauză-efect și ceva corupție, România merge taman împotriva curentului în domeniul energiei, de ani și ani de zile. Se îndreaptă toată Europa spre piețe libere și concurențiale? România vrea înapoi, campion de stat, idee abandonată de toți ceilalți din anii 1990 și de unde am plecat și noi tot pe-atunci. Încearcă toate țările de pe planetă să reducă emisiile? România se pune de-a curmezișul, vrea continuarea subvențiilor pentru cărbune și eliminarea schemei EU ETS cu certificatele de carbon, din care câștigă mai mult decât plătește. Apare o criză a gazului natural? România alocă niște miliarde de euro din bugetul propriu pentru extinderea rețelelor de gaz către toți consumatorii de la țară și face planuri să construiască sute de MW de capacitate pe gaz, sperând că o să producem o cantitate nelimitată de gaz natural din Marea Neagră, la vreo 50 de kilometri de război. Crește prețul energiei pentru că e prea puțină energie în piață față de cât se cere? România reglementează prețurile vreo 3 ani de zile, mult după ce criza se potolește în alte părți, că avem alegeri, și se asigură că nu investește nimeni în capacități noi, dar nici cererea nu scade, adică importăm din ce în ce mai mult și plătim niște miliarde de la buget pentru subvenții. Iar de fiecare dată când mai au și alții câte o idee proastă, de pildă grecii și bulgarii prin 2022 porniți să distrugă complet modelul pieței de energie electrică la nivel european și să propună o inovație absolută în materie de microeconomie, România semnează și ea. Taman când vine criza din Iran, vrem mai ușor cu Green Deal-ul, în gașcă alături de politicienii din Europa din tabăra populistă – când toți ceilalți zic dimpotrivă, am greșit că am diluat unele prevederi, cum ar fi în chestiunea eliminării accelerate a motoarelor cu ardere internă, acum ne-ar fi salvat să avem mai multe mașini electrice. E descurajant să vezi că până și Nicușor Dan trage în aceeași direcție cu președintele polonez Nawrocki care ar vrea chiar desființarea EU ETS, deși România și Polonia sunt cei mai mari beneficiari ai mecanismului. Există, de asemenea, chiar în rândul publicului educat o mulțime de oameni de bună credință care au impresia că Green Deal-ul e o ”chestie woke”. Că energia regenerabilă e ”scumpă” și necesită subvenții, că politicile administrației americane de încurajare a petrolului și gazului sub sloganul ”drill baby, drill” sunt opțiunea matură, ”realistă”, cea ”common sense”, prin opoziție la ”snowflakes” cu sensibilitățile lor aberante la schimbările climatice. Suspectez că o parte din această impresie vine dintr-o oarecare inerție emoțională, din admirația pe care generația mea și cele de dinainte le aveau pentru cuplul Reagan-Thatcher care ne-au scăpat de ruși și comuniști, din pro-americanism din vremurile când America era altceva decât e azi. Mai suspectez că avem încă traume legate de tot ce credem că sună a ”stânga”, cum ”sună” treaba asta cu regenerabilele și ”stop oil”, chiar și când nu e cazul. Mai e și Greta enervantă. Dar e un lucru periculos să judeci realitatea de azi prin ochelarii nostalgiei pentru ieri, în loc să verifici faptele obiective de azi. Tocmai de asta, vreau să pun pe masă câteva fapte și cifre seci. ……” Integral: https://www.contributors.ro/

“Ce alimente se vor scumpi cu până la 10%. Avertismentul producătorilor și marilor lanțuri de retail Preţurile la unele produse alimentare ar putea creşte cu până la 8-10% până la finalul anului, pe fondul costurilor ridicate cu energia şi transportul, avertizează producătorii și marile lanțuri de retail. Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât deja consumul populației a scăzut dramatic. …. „În perioada următoare ne aşteptăm să avem creşteri mai mari pe produsele care au o componentă energetică mai mare. De exemplu, pâinea şi produsele de panificaţie au costuri energetice ridicate deoarece sunt coapte pe cuptoare electrice sau pe gaz, sunt transportate şi au volum mare şi preţ mic, ceea ce face ca factorul transport pe unitate să fie ridicat. Produsele se vor scumpi diferit. Pâinea şi produsele de panificaţie, probabil până la sfârşitul anului, o să avem un 8% de creştere. La fel vom avea şi în industria de produse lactate, la salamuri, tot undeva până în 8%, poate 10%”, a menţionat Feliciu Paraschiv. …. „Ştim că BNR avea ţinte de 4-6%, pe care nu cred că le vom mai atinge, dar o scădere a inflaţiei ar putea să ducă la o stabilizare a preţurilor şi la o uşoară revenire. Nu e de aşteptat o revenire rapidă, pentru că va fi un proces destul de lung şi gradual de ajustare şi de echilibrare“, a adăugat Paraschiv. În opinia sa, contextul actual poate determina şi ajustări pozitive în economie. „Cea mai mare creştere şi vedeta economiei româneşti este carnea de pasăre. Exporturile au crescut în 2025 cu 50% în volum şi 77% în valoare. Noi, ca ţară, am putea să devenim un pol pentru carnea de pasăre, aşa cum este Polonia pentru mere în Europa, dacă ştim să gestionăm foarte bine situaţia. Cred că, uşor, uşor, o să ne revenim sau o să ne adaptăm şi o să ne recalculăm operaţiunile şi cheltuielile la nivelul noii situaţii“, a mai spus vicepreşedintele ANCMMR. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Raționalizarea alimentelor, cumpărăturile din panică, avioanele ținute la sol și o lovitură economică mult mai dură decât Covid: economiștii explică scenariul de coșmar care ar putea deveni realitate în câteva săptămâni  ….. Un efect de domino global Analiștii spun că nu mai este vorba doar despre creșterea prețurilor, ci despre riscul real ca unele state să nu mai poată asigura necesarul de energie. De aici, un efect în lanț care poate lovi transporturile, industria și agricultura. Gigantul financiar Bank of America avertizează că prețul gazelor în Europa ar putea exploda de la circa 29 de euro la până la 500 de euro în iarnă, dacă blocajul persistă — un nivel fără precedent, chiar și comparativ cu perioada de după invazia Rusiei în Ucraina. Un astfel de salt ar însemna, practic, o stare de urgență economică în Europa, Regatul Unit și mari părți din Asia, cu industrii forțate să-și reducă activitatea și costuri energetice scăpate de sub control. …. Infrastructură lovită, piețe în panică Situația s-a agravat după atacuri asupra unor infrastructuri energetice majore din Iran și Qatar, inclusiv instalații esențiale pentru aprovizionarea globală cu gaze. Reparațiile ar putea dura luni sau chiar ani. Între timp, piețele petroliere dau deja semne de nervozitate. Țările se grăbesc să-și asigure resursele, iar diferența dintre prețurile oficiale și cele reale de tranzacționare crește. Kurt Barrow, de la S&P Global Energy, avertizează că lumea s-ar putea confrunta în curând cu penurii reale și chiar cu raționalizarea consumului. „Dacă strâmtoarea rămâne închisă două luni, vom vedea fabrici fără materii prime. Va apărea raționalizarea. Vom avea cumpărături în panică și stocări masive”, spune acesta. Războiul din Iran perturbă fluxul de medicamente esențiale în Golf Marea Britanie a evitat până acum penuria de medicamente legată de războiul din Orientul Mijlociu, însă creșterea costurilor de transport reduce marjele producătorilor de medicamente generice și ar putea declanșa în curând creșteri de prețuri, penurie de aprovizionare sau ambele, a avertizat grupul comercial Medicines UK. Directorul executiv Mark Samuels a declarat că Marea Britanie este „la un pas” de o penurie de medicamente dacă instabilitatea persistă, stocurile oferind doar o rezervă temporară. Deși aprovizionarea continuă, el a spus că producătorii de medicamente generice ieftine, care reprezintă cea mai mare parte a volumului de medicamente NHS, se aflau deja sub presiunea costurilor de transport mai mari și a perturbărilor legate de transport. Dacă costurile de transport persistă, este posibil ca producătorii să nu le mai poată absorbi. Reuters a relatat că războiul deja perturbă fluxurile de medicamente esențiale către Golf, punând în pericol rutele de aprovizionare cu medicamente anticancerigene și alte tratamente sensibile la temperatură, deoarece companiile au redirecționat zborurile și au căutat alternative terestre. …..” Integral: https://ziare.com/

“Criza din Golf loveşte în primul rând Europa. Istoria se repetă, iar UE nu a învăţat nimic din criza gazului rusesc din 2022. „Piaţa gazelor este la fel de distorsionată ca în 2022“  În contextul în care conflictul din Orientul Mijlociu se prelungeşte, gazul se scumpeşte din nou masiv, iar miile de megawaţi în eoliene şi solare montate nu contează pentru că cetăţeanul european conduce maşini diesel, se încălzeste cu gaze, consumă energie care are la bază gazul, iar industria europeană este aproape la fel de electrificată ca acum un deceniu…… Gazul este peste 20% din energia primară pe care o consumă UE, consumul de gaz chiar a crescut anul trecut, peste 90% din gazul consumat este importat, iar pentru casnici gazul este cea mai importantă sursă de energie. În România, populaţia este protejată de scumpirea gazului pentru încă un an, dar în acest moment industria, care a ajuns să reprezinte circa 50% din consumul total, este pe cale de a primi o nouă lovitură după cea din 2022, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu. Problema României nu este legată de cantitatea de gaz, aşa cum este afectată Asia de sistarea livrărilor prin strâmtoarea Ormuz, producţia internă poate acoperi cererea. Problema este legată de preţ.…..Pe bursele europene, gazul s-a scumpit şi cu peste 70%, iar conflictul din Orientul Mijlociu, în ciuda tuturor speranţelor că va fi unul de scurtă durată, se prelungeşte. „Europa este într-o poziţie critică. Europa a oprit investiţiile sale în petrol şi gaze pentru a injecta miliarde în panouri chinezeşti.“ În timp ce banii europeni s-au dus pentru a cumpăra echipamente din China, investiţiile în producţia internă de gaze nu au fost susţinute, industria a plătit preţuri premium la energie în timp ce importurile de produse din state cu energia subven­ţionată au pus la pământ industria locală. Pe zona de îngrăşăminte de exemplu, Rusia este cel mai mare furnizor extern al UE, în contextul în care 70% din îngrăşăminte este reprezentat de gaze. Paradoxul este suprem pentru că în timp ce UE a interzis importurile de gaze ruseşti, pentru a-şi crea o dependenţă de LNG-ul american, ia cu două mâini îngrăşăminte ruseşti pentru că sunt mai ieftine. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“De ce ultimatumul lui Trump împinge războiul spre cel mai rău scenariu. Pentru Golf și pentru întreaga lume ….Miza nu mai este doar Strâmtoarea Ormuz, deja blocată de facto, ci riscul ca energia însăși să devină principalul câmp de luptă, cu efecte care pot lovi simultan statele din Golf, piețele globale și lanțurile de aprovizionare. ….. Donald Trump a amenințat că SUA vor lovi și „vor distruge” centralele electrice ale Iranului dacă Teheranul nu redeschide complet Strâmtoarea Hormuz în 48 de ore. Trump a spus că ar începe „cu cea mai mare” centrală, iar ultimatumul său expiră luni seara, ora SUA, adică marți dimineață la Teheran. Iranul a răspuns avertizând că, dacă infrastructura sa energetică va fi atacată, va lovi toate instalațiile energetice americane din regiune. Aici începe partea cu adevărat periculoasă. O analiză publicată de The Conversation arată că lovirea infrastructurii energetice este aproape de cel mai rău scenariu posibil pentru statele din Golf. Motivul este simplu: petrolul și gazele nu sunt doar resurse economice, ci fundamentul puterii acestor state, al influenței lor regionale și al rolului lor în economia mondială. Dacă instalațiile energetice intră sistematic în bătaia focului, efectele nu se opresc la Iran sau la vecinii lui, ci se transferă rapid în piețele globale, în lanțurile de aprovizionare și în costul vieții. …. De ce contează atât de mult? Pentru că în Golf, energia nu înseamnă doar producție, ci infrastructură concentrată în noduri vitale. Analiza The Conversation dă exemplul Ras Laffan, orașul industrial care este piesa centrală a economiei Qatarului și centrul celei mai mari facilități de producție și export de gaz natural lichefiat din lume. Aici se procesează gazul din North Field, partea qatareză a celui mai mare zăcământ offshore de gaz neasociat din lume, împărțit cu Iranul, unde se numește South Pars. Dacă un astfel de nod este lovit serios, nu vorbim doar despre o avarie locală, ci despre ani de reparații, întârzieri de investiții și o reducere semnificativă a capacității de export. La fel de important este că atacurile nu vizează doar producția, ci și infrastructura de export. The Conversation amintește rolul strategic al Fujairah, hub-ul din Emirate aflat în afara Strâmtorii Ormuz, cu acces direct la Oceanul Indian și capăt al conductei Abu Dhabi pentru țiței. Conducta poate transporta 1,5 milioane de barili pe zi și acoperă mai mult de jumătate din exporturile de petrol ale Emiratelor. Tocmai de aceea, lovirea ei repetată arată intenția Iranului de a perturba și rutele alternative, nu doar chokepoint-ul clasic din Ormuz. De asemenea, conducta saudită East-West, către portul Yanbu de la Marea Roșie, a intrat în raza riscului. Pe scurt, dacă Trump transformă centralele electrice iraniene în ținte și Iranul răspunde prin extinderea loviturilor asupra infrastructurii energetice americane și a statelor din Golf, conflictul poate intra într-o logică de escaladare în care fiecare nou atac afectează nu doar partea vizată, ci întregul sistem energetic regional. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Un român a băgat benzină de 50 de lei, dar până a ajuns la casă avea de plătit 90 de lei Prețul la benzină se schimbă cu o viteză amețitoare. De asta s-a convins un român în această dimineață, care deși a băgat la pompă benzină de 50 de lei, până a ajuns efectiv la casă, câteva zeci de secunde mai târziu, s-a trezit că are de plătit 90 de lei. Și nu, nu pentru că cineva i-ar mai fi băgat niște benzină în rezervor, ci pentru în cele 40-50 de secunde făcute de la pompă până la casă s-a scumpit din nou benzina. ….. S-a ajuns la tot felul de situații absurde, în care colegi de muncă sunt nevoiți să meargă împreună cu ACEEAȘI mașină la birou, și nu fiecare cu mașina lui, ca oamenii normali. Și nimeni nu știe când sau dacă această nebunie sa va opri vreodată. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 23 martie!  Valorile termice vor urca constant de la 12 gr la începutul săptămânii până la 20 gr C în perioada sărbătorilor pascale. Începând de luni, procesul de încălzire va fi resimțit  în toată țara, mai ales în timpul zilei. Marți, temperaturile maxime se vor situa între 12 și 17 gr C.  Tendința de încălzire va continua și în a doua parte a săptămânii viitoare. De joi valorile termice vor ajunge la 18-19 gr, inclusiv în Capitală. Vârful de temperatură este așteptat chiar de sărbători, când vremea va fi una specifică primăverii. Bucuresti: 11/7 gr.C.

“Datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună, iar noi discutăm despre cum să ne protejăm fiecare buzunarul, avertizează economistul-șef al BNR .... „Suntem înconjurați de valuri de populism care se revarsă spre noi din toată mass-media, mai ales în condiții de criză în care nimeni nu vrea să piardă absolut nimic. Populismul este în floare, ca și când nu s-ar vedea că e o criză economică mondială, ca și când s-ar fi uitat că România este în perioada de procedură de deficit excesiv și că n-am făcut nici măcar jumate din drumul de corecție bugetară pe care trebuie să-l facem și noi deja ne gândim să facem pași înapoi, și ca și când nu s-ar vedea că datoria externă a României crește cu 2 miliarde de euro pe lună. Atâta a crescut în ianuarie”, a atras atenția Lazea. El a amintit că în regimul comunist al lui Nicolae Ceaușescu România a intrat în probleme cu 11 miliarde de dolari datorie totală, iar acum, când crește cu 2 miliarde pe lună datoria, „nu avem timp să discutăm de problema asta, ci avem timp să discutăm cum ne protejăm fiecare buzunarul lui, mic sau mare“. ….. Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor. Mai exact, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public, se arată în textul Legii. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un consultant fiscal explică mecanismul prin care deficitul bugetar al României ar putea să scadă cu zeci de miliarde de lei anual  Deficitul bugetar al României ar scădea cu zeci de miliarde de lei anual dacă țara ar colecta mai eficient cele două mari impozite, TVA și impozitul pe profit, și ar ajunge la media europeană pe acest segment, consideră Alex Milcev, partener, liderul departamentului Asistență fiscală și juridică, EY România, transmite Agerpres. Conceptul de „tax gap” este folosit în analizele economice pentru a descrie diferența dintre taxele care ar trebui colectate conform legislației și cele efectiv încasate de stat. În acest context, Milcev explică faptul că o problemă mai puțin discutată în spațiul public este aceea a „gap-ului” de impozit pe profit la care, deși cota de impozit este de 16%, comparabilă cu mai multe state europene, colectarea efectivă este semnificativ mai mică decât potențialul. „Acest gap reprezintă diferența dintre veniturile din impozitul pe profit care ar trebui, teoretic, să fie colectate și sumele care ajung efectiv în bugetul de stat. Un gap ridicat nu indică doar evaziune fiscală, ci și optimizări fiscale prin mutarea profiturilor în jurisdicții cu taxe mici, de exemplu, erori de raportare, dar și incapacitatea administrativă a fiscului de a colecta restanțele”, consideră analistul citat. El citează estimările din studii europene (A European approach to measuring losses in corporate tax revenues – Publications Office of the EU) care indică un gap pe impozit pe profit în România de circa 30-35% (aproape 38% pentru 2019, ultimul an cu informații disponibile), față de media UE, de 10 – 11%. În condițiile în care veniturile actuale din impozitul pe profit sunt de circa 30 miliarde lei anual, reducerea decalajului până la media UE ar putea aduce, teoretic, circa 6 -7 miliarde lei anual în plus la buget, iar deficitul ar fi scăzut cu aproximativ 0,3 – 0,4% din PIB. „Cu alte cuvinte, circa 5% din deficitul bugetar (pentru 2025) ar fi putut fi eliminat doar prin îmbunătățirea colectării impozitului pe profit”, subliniază Alex Milcev. La TVA, România are cel mai mare deficit de încasare din UE: estimările Comisiei Europene arată că TVA gap în România este de aproximativ 30-35% versus media UE, de circa 6-7%. Veniturile anuale din TVA sunt de aproximativ 120 miliarde lei. Dacă România ar avea un nivel de colectare similar cu media UE, veniturile suplimentare ar putea ajunge la 30-35 miliarde lei anual din acest impozit, explică consultantul. …..” Integral: https://ziare.com/

“Energia electrică s-a scumpit cu aproape 57% în februarie, cea mai mare creştere din ultimul an Preţul energiei electrice a înregistrat cea mai mare creştere din ultimul an, majorându-se cu 56,92% în februarie 2026 comparativ cu aceeaşi lună din 2025, pe fondul eliminării schemei de plafonare a tarifelor, potrivit datelor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). În categoria alimentelor, cea mai puternică scumpire s-a înregistrat la cafea, al cărei preţ a crescut cu 25,82% faţă de anul trecut. De asemenea, fructele proaspete s-au scumpit cu 16,12%, iar fructele şi conservele din fructe cu aproximativ 13%, conform Agerpres. Creşteri semnificative au fost consemnate şi la produsele din zahăr, dulciuri şi miere, unde preţurile au urcat cu 13,55%. Alte majorări importante au fost înregistrate la ouă (+14,33%), carne de bovine (+11,79%), pâine (+10,12%) şi lapte de vacă (+9,81%). Carnea de pasăre s-a scumpit cu 8,5%, iar peştele proaspăt cu 8,04%. Preţul uleiului a crescut cu 8,78%, citricele s-au scumpit cu 9,94%, iar carnea de porc cu 3,88%. ….În sectorul serviciilor, cele mai mari creşteri de tarife au fost înregistrate la transportul feroviar, unde biletele CFR s-au scumpit cu 24,4%. Au urmat serviciile de apă, canalizare şi salubritate (+17,21%), serviciile de igienă şi cosmetică (+15,94%) şi alte servicii cu caracter industrial (+15,96%), potrivit Agerpres. ….În cazul mărfurilor nealimentare, cele mai mari scumpiri s-au înregistrat tot la energia electrică, urmate de energia termică (+13,41%), cărţi, ziare şi reviste (+10,15%), detergenţi (+9,01%) şi tutun şi ţigări (+7,47%). .…..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Circuitul ascuns al petrolului rusesc crește prețurile și riscurile geopolitice pentru UE. În ultimii ani România a înlocuit importul de țiței mai ieftin cu motorină scumpă  ….Datele INS arată o transformare radicală: în 2020, aproximativ 68% din motorina importată de România provenea din Rusia. Până în 2024–2025, acest flux a dispărut aproape complet. În locul lui au apărut furnizori noi — Turcia, Arabia Saudită și India — ale căror exporturi către România au crescut exploziv. ….. Circuitul invizibil al petrolului În centrul acestei reconfigurări se află un mecanism economic simplu, dar cu implicații geopolitice majore. Multe rafinării din India, Turcia sau Arabia Saudită cumpără țiței rusesc vândut cu discount semnificativ după sancțiuni. Acest petrol este rafinat local, iar produsele rezultate — motorină, benzină sau kerosen — sunt exportate către Europa. Din punct de vedere juridic, produsul rafinat nu mai este considerat rusesc, deoarece originea legală devine țara unde a fost procesat. Rezultatul este apariția unui circuit indirect al petrolului: Rusia (țiței) → India / Turcia / Arabia Saudită (rafinare) → UE → România În piețele energetice, fenomenul este cunoscut sub numele de „laundering of oil molecules” — „spălarea moleculelor de petrol”. …. Prețul motorinei importate în România conform INS a crescut în ultimii 6 ani cu 83%, prețul țițeiului importat a crescut cu doar scăzut cu 46%. Avem astfel un paradox energetic: materia primă s-a ieftinit, dar produsul final s-a scumpit. Explicația se află în patru factori principali: 1. Lanțuri logistice mai lungi Înainte de sancțiuni, motorina venea în mare parte din Rusia, relativ aproape de piața europeană. Astăzi, multe transporturi vin din Golful Persic sau din Asia de Sud. 2. Costuri suplimentare de rafinare Europa cumpără acum un produs care include deja costul rafinării într-o altă țară și marja comercială a intermediarului. 3. Deficit structural de rafinare în UE În ultimele două decenii, mai multe rafinării europene au fost închise sau modernizate pentru alte tipuri de produse, în contextul tranziției energetice. Cererea pentru diesel a rămas însă ridicată. 4. Speculă în baza interdicției impuse de UE petrolului rusesc. …. Noua vulnerabilitate: Golful Persic Aproximativ un sfert din motorina importată de România provine acum din zona Golfului Persic. Această dependență introduce riscuri geopolitice complet diferite de cele din trecut. Ruta tipică a transportului arată astfel: Golful Persic → Strâmtoarea Hormuz → Canalul Suez → Mediterana → România ..…” Integral: https://republica.ro/

“Peste 100 de procurori cer guvernului și președintelui modificarea legii evaziunii fiscale. Expertiza obligatorie “îngroapă” dosarele și golește bugetele Ministerului Public  Asociația AMASP, susținută de peste 100 de procurori (inclusiv de la DNA, DIICOT și Parchetul European), a transmis un apel urgent către Guvern, Ministerul Justiției și Președinție. Aceștia cer modificarea Legii 241/2005, susținând că obligativitatea expertizei fiscale în dosarele de evaziune blochează anchetele și golește bugetul statului. De ce este contestată expertiza obligatorie: Procurorii arată că transformarea expertizei dintr-o probă opțională într-una obligatorie (prin Legea 126/2024 și decizia ÎCCJ) aduce prejudicii grave actului de justiție: – Blocaj în anchete: Dosarele se prelungesc nejustificat, apărând riscul ca faptele să se prescrie înainte de o sentință. – Costuri enorme: O singură expertiză poate costa câteva mii de euro, sume suportate din bugete limitate, chiar și în cazuri simple unde prejudiciul e o simplă adunare aritmetică. – Rol disproporționat: Expertul fiscal devine mai important decât procurorul sau judecătorul, decizia finală depinzând aproape exclusiv de concluziile acestuia. – Risc de restituire în masă: Există pericolul ca sute de rechizitorii trimise deja în instanță să fie întoarse la parchet pentru lipsa acestei expertize, deși probele existente sunt solide. România, „izolată” de practicile europene Semnatarii apelului subliniază că modelul actual ne îndepărtează de standardele europene. În țări precum Germania sau Italia, determinarea prejudiciului este considerată o operațiune tehnică standard, nu un filtru obligatoriu și costisitor. .….” Integral: https://ziare.com/

“Raport ECA: Fondul UE pentru inovare ratează ţintele şi blochează zeci de miliarde de euro  La finalul primului semestru din 2025, numai 331,8 milioane de euro fuseseră efectiv plătite către proiecte, adică mai puţin de 1% din bugetul estimat de 40 miliarde euro, potrivit datelor prezentate de Curtea de Conturi Europeană • Din cele 228 de proiecte selectate iniţial, 40 au fost anulate, retrase sau reziliate Fondul pentru inovare al Uniunii Europene, unul dintre cele mai ambiţioase instrumente financiare destinate tranziţiei către o economie neutră climatic, se dovedeşte mult sub aşteptări, în pofida unui potenţial uriaş estimat la aproximativ 40 miliarde euro până în 2030, se arată în raportul de audit efectuat de Curtea de Conturi Europeană (ECA) şi publicat ieri pe site-ul instituţiei respective. Sursa citată arată: „Fondul pentru inovare are un potenţial puternic de a consolida inovarea şi competitivitatea UE în domeniul tehnologiilor curate, reducând în acelaşi timp emisiile de gaze cu efect de seră, dar rezultatele rămân modeste: alocările sunt absorbite lent, proiectele au întârzieri mari, iar unele au fost deja reziliate”. Lansat în 2020 şi finanţat prin vânzarea certificatelor din cadrul schemei EU ETS, fondul ar trebui să reprezinte motorul industrial al decarbonizării europene, susţinând tehnologii inovatoare în industriile energointensive, energia regenerabilă, stocarea energiei, hidrogenul, captarea şi stocarea carbonului, dar şi mobilitatea şi clădirile cu emisii zero. În realitate, potrivit raportului de audit citat, mecanismul financiar, deşi impresionant ca volum, funcţionează greoi şi ineficient. Până la sfârşitul lunii iunie 2025, din sumele disponibile de peste 12 miliarde euro, doar 331,8 milioane de euro fuseseră efectiv plătite către proiecte, adică 2,7% din total şi mai puţin de 1% din bugetul estimat al fondului. Această discrepanţă majoră între resursele disponibile şi utilizarea lor efectivă conturează imaginea unui instrument blocat între ambiţie şi realitate..….” Integral: https://www.bursa.ro/

“INTERVIU. România și relația cu stânga: „PSD nu mai e de mulți ani un partid de stânga”/ „Orice idee de progres social este etichetată automat drept comunism” .…Represiunea comunistă a făcut ca ideile de stânga să fie percepute de către o parte a societății românești drept „automat nocive pentru simplu motiv că, mai degrabă formal, le invoca și regimul dictatorial din România”, spune Mihai Burcea. Acesta vorbește, pentru HotNews, despre istoria stângii românești, despre moștenirea comunistă și despre modul în care influențează aceasta viața politică din România. …. Mihai  Burcea: În ceea ce privește electoratul favorabil valorilor tradiționale, mi se pare puțin exagerat procentul. Nici n-aș putea spune sigur care sunt valorile tradiționale și cum trebuie interpretate. Să nu uităm că ultimele alegeri prezidențiale au fost câștigate net de candidatul proeuropean. Totuși, o explicație ar fi dată de faptul că partidele „suveraniste”, susținute de nenumăratele „caste” de privilegiați ai sistemului, adică mulți judecători, ofițeri activi și în rezervă din armată și serviciile de informații, și burghezia naționalistă, au preluat o serie de idei din zona de stânga, în special cele care vizează sprijinul pe care statul ar trebui să-l acorde antreprenorilor sau construcția de locuințe sociale.  Să nu uităm că extrema dreaptă istorică era ea însăși intervenționistă. Pe de altă parte, aceleași formațiuni politice militează pentru un stat minimal, tăierea tuturor ajutoarelor sociale, reducerea drastică a taxelor și impozitelor. Adică, doctrina MAGA de România. ….A influențat integrarea europeană redefinirea discursului de stânga în România? – Da, categoric, dar PSD-ul se comportă la Bruxelles la fel ca PNL-ul în interbelic. În anii 1920-1930, când liderii liberali mergeau la Paris aveau un discurs umanist veridic. Vorbeau despre drepturi și libertăți, emanciparea și dezvoltarea tuturor claselor sociale, iar când se întorceau la București schimbau complet macazul, reprimând cele mai vocale sindicate, arestând muncitori și instituind starea de asediu, sub pretextul eternei iminențe a producerii „revoluției bolșevice”.  Ei bine, așa și PSD-ul. Bunăoară, la Bruxelles se declară favorabil legiferării parteneriatului civil, dar în țară este cel mai vehement dușman al său. …. Fie vorba între noi, PSD nu mai e de mulți ani un partid de stânga, fiind dominat de o burtăverzime conservatoare putred de bogată, bigotă, retrogradă, filo-naționalistă. Pe acest fundal de conservatorism s-a construit, inițial, ca reacție la colectivismul forțat, o logică a societății extrem de individualistă: ne-am „despărțit de comunism” prin atașamentul total, încurajat de politic, de educație, de presă, pasional, emoțional, necritic la orice idee opusă celor percepute drept „comuniste”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Opinie preliminară la CJUE: statele europene nu pot bloca tehnologia Huawei fără probe concrete  Guvenele statelor membre UE pot bloca echipamentele Huawei numai dacă au dovezi reale, nu prin invocarea unor argumente generale de securitate, susţine avocatul general Tamara Capeta în opinia preliminară înaintată Curţii de Justiţie a Uniunii Europene într-un dosar (C-354/24) în care este contestată interzicerea companiei chineze în Estonia. „Simplul fapt că o măsură naţională a fost adoptată în scopul protejării securităţii naţionale nu poate face ca dreptul UE să devină inaplicabil şi nu exonerează statele membre de obligaţia de a respecta dreptul UE”, arată avocatul general Tamara Capeta. Această frază, aparent tehnică, are potenţialul de a redesena una dintre cele mai tensionate frontiere ale politicilor europene din ultimii ani: confruntarea dintre imperativele de securitate naţională şi regulile pieţei unice. În centrul disputei se află Huawei, gigantul chinez devenit simbolul unei bătălii globale pentru controlul infrastructurii digitale, dar miza reală depăşeşte cu mult un singur furnizor. Este vorba despre cât de departe pot merge statele europene atunci când invocă securitatea pentru a exclude tehnologii, companii sau influenţe externe. Cazul porneşte din Estonia, unde autorităţile au introdus un sistem de autorizare prealabilă pentru utilizarea echipamentelor telecom, un mecanism care le permite să blocheze furnizorii consideraţi „cu risc ridicat”. În practică, această etichetă a fost aplicată Huawei, iar operatorul Elisa Eesti, parte a grupului finlandez Elisa, s-a trezit în situaţia de a nu mai putea utiliza echipamente deja instalate sau de a implementa tehnologia 5G fără aprobarea statului. Compania a contestat decizia, iar instanţa din Tallinn a cerut clarificări Curţii de Justiţie a UE, deschizând astfel un dosar cu implicaţii continentale. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Lacul lebedelor negre ….. În plus, Kent a semnalat că, prin deciziile şi acţiunile sale, Trump a aruncat la coş întregul eşafodaj al principiilor şi angajamentelor electorale, de mandat, bazate pe prioritatea absolută a intereselor americane (America First) şi pe acţiunea non-vilentă pentru gestiunea tensiunilor şi a conflictelor internaţionale (Trump campionul păcii!). …..Înşelat sau nu, Trump trebuie să gestioneze acum stolurile de lebede negre ridicate din tufişurile lacustre: consecinţele prevăzute, prea puţin sau deloc prevăzute ale angajării militare cu Iranul. La capitolul ”prevăzute” zero! Iranul nu a capitulat în cîteva zile şi nici populaţia iraniană nu a ieşit în stradă cu furcile să răstoarne regimul alatoyahilor. Poate că americanii ar putea fi primiţi cu bună voinţă în Iran, de anumite cercuri şi categorii de cetăţeni, sigur însă nu dacă sunt precedaţi de bombe care distrug pe scară largă infrastructura necesară activităţilor vieţii de zi cu zi a muritorilor de rînd, dacă omoară cu prea puţină grijă pentru discriminare între ţinte militare şi civile, între instalaţii destinate producerii armelor nucleare şi căminele şcolare. Reacţia lumii internaţionale faţă de operaţiunile americane în Iran a fost, ca să mă exprim eufemistic, rece! Cu excepţia statelor din Golf, victime directe ale retalierii militare iraniene, care şi-au aruncat la coş precauţia de pînă acum şi au declarat Iranul drept inamic, sugerînd un potenţial de escaladare cu şanse mari să se extindă în viitor! Rusia tace mîlc şi încasează sute de milioane zilnic, din creşterea preţului petrolului, ba chiar şi din suspendarea unor sancţiuni instituite de Statele Unite. China, mucles, dar pe din dos, trimite cît poate ajutoare Iranului, nu cumva să sucombe regimul. La capitolul consecinţe mai puţin prevăzute, reperul principal: creşterea rapidă şi semnificativă a preţurilor petrolului, ceea ce încet dar sigur se rostogoleşte şi în economia americană, nu doar la pompele de benzină, ci şi în preţurile din supermarketuri, de la coşul zilnic al produselor alimentare, pînă la articole de consum de lungă durată. Iar preţurile astea, nu că l-ar interesa pe Trump prea tare, dar ele au obiceiul păgubos de a se revărsa în atitudinea de vot şi în votul efectiv la următoarele alegeri. ….  Războiul din Iran şi consecinţele lui sociale imediate nu pot fi împăcate nicicum în mintea evangheliştilor care l-au adus la Casa Albă pe Trump de două ori, cu figura mesianică a ”făcătorului de pace”, atribuită lui Trump. Războiul e război şi e lucrarea Diavolului, nu a lui Dumnezeu. .….” Integral: https://www.bursa.ro/

“SIE admite că Georgescu nu e real, ci un personaj creat cu AI  Purtătorul de cuvânt al SIE a admis într-un podcast ceea ce mulți români bănuiau de ceva vreme: Călin Georgescu, candidatul la președinția României nu există în realitate, este doar un personaj creat cu AI care a scăpat de sub control pe rețele sociale. Afirmația a venit ca răspuns la întrebarea „cu ce se ocupă Călin Georgescu când nu merge la parchet sau nu vorbește pe internet”. Desigur, există oameni care spun că l-au văzut personal, în viu, pe Călin Georgescu, au pus mâna pe el și au stat în preajma lui. Reprezentanții serviciilor au explicat că acel om este doar un actor de la Teatrul din Petroșani care trebuie și el să-și facă și el niște venituri suplimentare și nu are intrarea și cunoștințele pentru a juca în reclame la Artrostop sau alți unguenți pentru reumatism. ….. Motivul creării personajului AI Georgescu a fost unul electoral, era foarte important pentru democrația în România, supusă atacului hibrid al Rusiei, să fie întărită, prin aducerea la putere a exact acelorași oameni care au fost și până acum, pentru că asta dă un semnal puternic de continuitate politică și stabilitate în zonă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 18 martie! Temporar, vântul va avea intensificări în majoritatea regiunilor, iar joi (19 martie) în Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, cu viteze în general de 40-45 km/h  Un cod galben de vânt puternic este emis  în județul Caraș-Severin, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 50-70 km/h. În Munții Banatului și vestul Carpaților Meridionali, rafalele vor fi de 70-90 km/h. Un alt cod galben de vânt este valabil pentru miercuri, 18 martie. În această perioadă, local în județele Mehedinți, Dolj și Olt, vântul va avea intensificări cu viteze de 50-60 km/h. Potrivit specialiștilor, probabilitatea de apariție a ploilor crește in 18 martie și din nou după 25 martie. De asemenea, o răcire a vremii este prognozată spre finalul săptămânii. Bucuresti: 13/5 gr.C.

“Paradoxul economiei românești: creștere acasă, profit plecat în afară În prima lună a anului, România a cheltuit în exterior aproape un miliard de euro mai mult decât a câștigat, arată datele transmise marți de BNR …. În ianuarie 2025, România avea un excedent de 505 milioane euro la veniturile primare. Un an mai târziu, indicatorul a devenit negativ: –25 milioane euro. Această schimbare spune o poveste importantă. Veniturile primare includ: dividendele companiilor, dobânzile plătite la datorii, veniturile din investiții. Cu alte cuvinte, ele reflectă banii care ies din economie către investitori. Paradoxul economiei românești România a atras în ultimele două decenii investiții străine masive. Aceste investiții au construit fabrici, centre IT, lanțuri logistice și au transformat economia într-un important nod industrial al Europei de Est. Dar investițiile au și un efect inevitabil: pe măsură ce companiile devin profitabile, o parte din profitul generat în România se întoarce către investitorii din străinătate – este în fond mecanismul normal al globalizării economice. Deficitul care vine din comerț În paralel, economia continuă să importe mai mult decât exportă. În ianuarie, deficitul comercial al României a depășit 2,3 miliarde de euro, principala sursă a dezechilibrului extern. Pe scurt, economia românească rămâne una în care consumul e bazat e importuri, în care producția internă nu ține mereu pasul, iar această diferență se reflectă direct în balanța de plăți. ….Însă statistica arată clar ceva mai profund: economia României depinde încă puternic de capitalul extern. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Consiliul Fiscal: Este temerar să se vorbească despre ”relansare economică” în 2026/ Prelungirea conflictului, efecte asupra creşterii economice şi inflaţiei/ Deficitul ar putea rămâne în preajma celui programat/ Reformele din sectorul public, importante ..… ”Cu puţin timp înainte de adoptarea în Guvern a bugetului pentru acest an, a început un război în Orientul Mijlociu, care, dacă va fi de durată, va avea consecinţe severe pentru economiile europene, inclusiv cea a României, pe filiera unui nou şoc energetic. Vor fi influenţate creşterea economică şi inflaţia. Deficitul bugetar ar putea să rămână totuşi în preajma celui programat, dacă efectul inflaţiei mai înalte (decât cea prognozată) asupra PIB-ului nominal va compensa o dinamică economică mai slabă”, arată Consiliul Fiscal. Potrivit specialiştilor, ”este temerar să se vorbească despre «relansare economică» în 2026, an în care consolidarea fiscală (bugetară) este în desfăşurare”. ”Investiţiile publice pot susţine producţia şi cererea agregată şi în 2026, dar nu pot anula impulsul fiscal negativ reclamat de consolidarea fiscală. Se poate vorbi însă despre măsuri de politică economică în sprijinul cetăţenilor vulnerabili şi anumitor firme. Problema deficitului bugetar a fost cauzată nu de investiţii, ci de stimularea excesivă a consumului şi neglijarea necesităţii de a avea venituri fiscale superioare, potrivite cu nevoile unui stat membru al UE”, mai arată Consiliul Fiscal în Sinteza opiniei pe baza bugetului. Potrivit organismului citat, ”reformele din sectorul public sunt importante pentru eficienţa acestuia şi pot ajuta diminuarea deficitului bugetar”. ”Sunt importante aceste reforme şi din considerente de echitate economică şi socială. Aceste reforme consumă însă timp, fiindcă intervin elemente instituţionale şi de comportament social, grupuri de interese cu putere în societate”, se mai arată în document. Specialiştii apreciază, de asemenea, că este necesară consolidarea bugetară pentru a ţine sub control datoria publică, care a depăşit 60% din PIB. …..” Integral: https://www.news.ro/

“Legea responsabilității fiscal-bugetare, modificată de Senat. Au fost 76 de voturi „pentru” și 30 „împotrivă”  Proiectul pune legea responsabilităţii fiscal-bugetare în vigoare în acord cu prevederi din Directiva (UE) 2024/1265 a Consiliului din 29 aprilie 2024 de modificare a Directivei 2011/85/UE privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Astfel, prin proiect se prevede actualizarea regulii privind nivelul datoriei publice. “În cazul în care raportul dintre datoria publică, conform metodologiei Uniunii Europene, şi produsul intern brut depăşeşte valoarea de referinţă de 60% din produsul intern brut, prevăzută la art. 1 din Protocolul nr. 12 privind procedura aplicabilă deficitelor excesive, anexat la tratatele Uniunii Europene, se implementează măsuri pentru încadrarea indicatorului pe o tendinţă de scădere suficientă şi de apropiere de valoarea de referinţă într-un ritm satisfăcător în perioada de ajustare”, prevede actul normativ. Alte modificări vizează actualizarea regulii privind creşterea cheltuielilor publice, astfel încât creşterea anuală a cheltuielilor administraţiei publice să respecte prevederile Regulamentului UE sau recomandările formulate de instituţiile Uniunii Europene în cadrul procesului de supraveghere macroeconomică şi bugetară. …. Astfel, proiectul prevede că reprezentanţii Consiliului Fiscal vor face obiectul unor evaluări externe o dată la fiecare patru ani, evaluări efectuate de evaluatori independenţi, care pot fi experţi individuali sau instituţii cu experienţă în domeniul de activitate al acestuia. Finanţarea acestor evaluări se va face din bugetul Consiliului Fiscal. Prima evaluare va avea loc până la sfârşitul anului 2027. … De asemenea, se introduce obligativitatea ca Parlamentul sau Guvernul să se conformeze evaluărilor, opiniilor sau recomandărilor Consiliului Fiscal, emise şi publicate. Explicaţiile vor fi făcute publice şi prezentate în termen de două luni de la data publicării de către Consiliul Fiscal. Proiectul mai prevede că “Ministerul Finanţelor va publica pe pagina de internet datele privind datoria publică după publicarea acestor date de către Eurostat, pentru toată administraţia publică şi detaliat pe subsectoarele administraţiei publice”. ….” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Avertizori concediați, fraude ignorate: povestea nevăzută din spatele neplății taxelor din România .… „Fiecare avertizor de integritate din țară este atacat și denigrat imediat după ce face o avertizare în interes public. Și în proporție de 100% cam toți avertizorii își pierd locul din muncă și nu rămân în locul respectiv mai mulți ani, fiindcă nu reușesc să facă față presiunilor”, spune acesta. Mihăilă, care a lucrat la Direcția Taxe și Impozite Bacău, a fost concediat anul trecut chiar înainte de Paște, după ce făcuse o serie de avertizări în interes public care s-au lăsat cu condamnarea directorului de la Taxe și impozite. Mihailă a contestat în instanță decizia de concediere și se judecă cu fostul angajator. Cazuri de fraudă la plata taxelor și impozitelor sunt un sport național, mai spune avetizorul de integritate. El a trimis marți o adresă Guvernului în care dezvăluie numiri ilegale de directori, după ce s-a întâlnit cu 4 consilieri din cadrul Administrației Prezidențiale și anterior cu secretarul de stat din Finanțe Ráduly Róbert. „Noi am transmis o adresă către Guvernul României și Ministerul de Finanțe în care am arătat metodele de a se eluda de la plata taxelor și impozitelor. La vremea respectivă, practic n-am primit niciun răspuns de la Finanție, dar am fost în audiență la unul din secretarii de stat- Ráduly Róbert, de la UDMR- fost primar în Miercurea Ciuc în două mandate- care a recunoscut că și acolo s-a întâmplat în timp ce era primar și că știe că e un fenomen la scară națională. Toate programele informatice sunt făcute ca să permită modificări ale datelor sau portițe care să permită șmecherii. I-am dat doar un singur exemplu în care, într-un singur caz, era vorba de 750 de milioane de plată „feriți” de la plată. Și e doar un singur, un singur caz”, spune Mihăilă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Propunere de reorganizare administrativă a României. Niciun oraș sub 20.000 de locuitori și nicio comună sub 5.000 de locuitori  …. Ideea centrală este reducerea numărului de unități administrative prin stabilirea unor praguri minime de populație: cel puțin 20.000 de locuitori pentru orașe și 5.000 pentru comune. Păun declară pentru Newsweek România că ar trebui create de zone metropolitane, conduse de un singur primar și cu manageri pentru cartiere sau localitățile-satelit, astfel încât toate resursele să fie gestionate eficient. În această viziune, municipiile ar rămâne doar reședințele de județ, iar comunele cu populație foarte mică ar fi reorganizate, reducând cheltuielile cu salariile și sporind investițiile în infrastructură, educație și servicii locale. Criteriile pentru stabilirea rangului unei localități Există 320 de orașe, dintre care 103 sunt clasificate ca municipii. România are 41 de județe. Sunt în toată țara 2.800 de comune. “Ar trebui puse criterii clare: nu mai poate fi oraș sub 20.000 de locuitori, de exemplu. Se face un recensământ local. Localitățile cu sub 20.000 de locuitori nu se vor mai numi orașe. N-ai de ce să ai mai multe municipii, într-un județ. E paradoxul acela: municipiul Săcele, lângă municipiul Brașov. Ce Dumnezeu, distanța dintre ele e o tablă, nici un kilometru nu cred că este între ele.Săcele e oraș-satelit, un cartier, dar se numește altfel. Codlea. Ghimbav, la fel. Nu știu dacă sunt municipii, dar sunt la fel. Și Râșnovul. Acestea toate trebuie incluse în zona metropolitană a Brașovului.Inclusiv Predealul. Toate sunt astăzi într-o zonă metropolitană, împreună. Zona metropolitană Brașov. Există și o tablă, care ne spune: “Ați dat în zona metropolitană Brașov”.Ea conține vreo șase orașe, fiecare cu primarul lui, fiecare cu consiliul lui de primărie, ceea ce nu e în regulă.”, spune economistul, pentru sursa citată. …..” Integral: https://ziare.com/

“Cristian Păun: Bucureştiul trebuie să fuzioneze cu Ilfovul şi să aibă un singur primar …. În România, sunt 13.000 de sate, 2.859 de comune şi 320 de oraşe, dintre care 103 municipii. Organizarea administrativă a Bucureştiului şi judeţului Ilfov e un adevărat studiu de caz al modului cum România şi-a montat singură o gaură neagră de bani. Ea poate deveni un proiect-pilot pentru ţară. Cristian Păun se gândeşte la un model administrativ eficient. El crede că Ilfovul trebuie să fuzioneze cu Bucureştii, iar sectoarele Capitalei să dispară. Cartierele mari (Drumul Taberei, Militari, Balta Albă, Pantelimon etc.) ar trebui să aibă city manageri, pe care îi numeşte “manageri de comunitate”, cu fişa postului conţinând ţinte de atins, stabilite sintetic, prin ordin de serviciu. …. “Județul Ilfov trebuie să fuzioneze cu Bucureștii, să formeze zona metropolitană. Probabil, sectoarele ar trebui desființate și înlocuite cu mici reprezentanțe, la nivel de sector, care să țină în derulare contractele de salubritate. Totul ar trebui transferat către o instituție care să aibă grijă și de zona metropolitană, alta decât Bucureștiul, și de București, pentru a integra mai bine toată zona metropolitană. Nu mai sunt necesare sectoarele. Această împărțire ridică probleme, când vine vorba despre infrastructura de transport, termoficare, care-i gândită la nivel de Capitală”, explică profesorul, pentru Newsweek România. …. “Metroul este la nivel de București. Tramvaiul la nivel de București, STB la fel. Nu ar trebui să mai avem această împărțeală pe sectoare. Sectoarele ar trebui administrate ca unităţi administrative (n. red.: UAT), în subordinea Primăriei. Putem eventual să facem UAT nu la nivel de sector, ci la nivel de cartiere mai mari, astfel ca să existe câte un director, manager de cartier, care să aibă grijă de cartierul respectiv. Manager de comunitate pentru Balta Albă, cu indicatori de performanță. Selecția – pe bune, nu din politruci și politicieni. Să răspundă în fața primarului și Consiliului Bucureștiului pentru curățenie, ordine, disciplină”, spune economistul. …. “Proiectele mari, de înfrumusețare, parcuri, judecate la nivel de Capitală. Există sectoare care au foarte mulți bani și îi toacă sistematic, pe tot felul de prostii, schimbă bordurile cu o viteză uluitoare. Alte sectoare, cu anumite probleme specifice și fără resurse pentru ele, au dificultăți în a administra ce au moștenit, prin plasarea unor obiective pe teritoriul lor. ….Cristian Păun spune că trebuie să existe un tren metropolitan rapid, cu diametrul traseului de 30 – 40 de kilometri, având ca model RER-ul parizian (Réseau Express Régional). Modelul poate fi organizarea Londrei sau a Parisului. Toate localităţile din judeţul Ilfov trebuie să fie resorbite de UAT-ul metropolitan Bucureşti. …. Ar trebui să existe un manager pentru zona Voluntari, care să unească în aceasta tot ce înseamnă localitățile. Voluntariul va fi probabil un cartier al acestei zone metropolitane. Localităţile din Ilfov vor deveni cartiere, dacă nu au devenit deja. Numai cine nu-i serios nu vede treaba asta. Toate UAT-urile de la nivelul Ilfovului se vor desființa și se vor resorbi într-un UAT mare, numit București”, arată economistul. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: ”Bula” de prosperitate continuă din Bucureşti s-a spart  Aproape în orice ţară democratică exista perioade economice dificile, în care lipsa unui management competent la nivel de oraş sau de ţară duce la pierderi de bani, timp, energie şi investiţii. Într-un cuvânt: involuţie. E şi cazul Bucureştiului, care a fost administrat cu o “mână de fier” de actualul preşedinte. “Mâna” a plecat la Cotroceni şi “fierul” a ruginit. In afara de termie, unde s-a lucrat pe ici pe colo, personal cred ca orice bucureştean rezonabil nu poate să spună un al doilea lucru de succes, vizibil. Investitorii constată acelaşi lucru, fiind cei mai avizaţi. Zilnic constatam cu ochiul liber ca cel mai important oraş al României, în loc să se trans forme în metropolă, a început să arate din ce în ce mai rău, mai ales în zonele frecventate de turişti, oricum foarte puţini la număr. ….. Desigur, poţi să te bazezi pe fonduri europene şi credite până la un punct. Insa, adevărata prosperitate a unui oraş care se respectă vine din numărul şi puterea investitorilor care îşi focusează afacerile acolo, în orice domeniu. În ultimii 5 ani, din cauza luptelor politice dintre autoritatea centrală şi cea locală, în opinia mea, Bucureştiul a involuat şi nu văd o minune economică la orizont. Orice urmă de optimism păleşte în faţa lipsei acute de bani şi a blocajului administrativ. …In opinia mea, cel puţin 5% din locuitorii Capitalei nu au nicio problema financiară în viitor, avand suficient capital pentru ei şi copiii lor. La fel şi cu autorităţile. Singurul şantier unde se lucrează la foc continuu şi sunt 4 macarale ridicate este noul spital SRI. Îl puteţi vedea oricând treceţi pe DN1, la intersecţia cu str. Jandarmeriei. Şi ei fac parte din cei 5%……. Bani sunt, dar nu pentru toţi şi, cel mai grav, nu mai circulă în economie pentru dezvoltare. Capitala se afla in aceasta situatie. Lipsa de rezultate nu este o virtute în economia de piaţă, iar concurenţa internaţională dilueaza apetitul investitorilor pentru Bucureşti. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Sistemul de needucație din România. Singura soluție pe care o văd pentru „reforma” școlară .… Numărul de cadre didactice din 1989 și din 2026 e relativ egal, 245 de mii. Interesant este că, dacă în sistemul universitar numărul cadrelor didactice a crescut mai mult de două ori datorită apariției multor facultăți de stat și particulare, în zona învățământului preuniversitar numărul de cadre didactice a rămas relativ constant, în condițiile în care populația școlară a scăzut dramatic, de la 4,8 milioane de elevi la 2,7 milioane astăzi. Cauzele sunt binecunoscute: scăderea natalității și emigrația masivă. Deci avem mult mai mulți profesori per elev astăzi, dar cu toate astea abandonul școlar e mult mai ridicat, la 16,6%, față de sub 2% în 1989, media europeană fiind la 9,5%, România fiind de departe țara cu cel mai mare abandon școlar, părăsirea timpurie a educației. Tot din cauza faptului că avem mai mulți profesori, specializați, care au un număr mai mic de elevi în clase față de colegii lor din ’89, astăzi suntem pe penultimul loc la testele PISA în Europa, un loc pe care ni l-am „consolidat” cu stoicism. Pe înțelesul tuturor, 42% dintre elevii de 15 ani sunt considerați analfabeți funcțional, iar noi ne situăm pe locul 26 din 27 posibile în UE. Primele teste PISA s-au aplicat în România în 2000, iar lucrul cel mai interesant e că de atunci nu s-a schimbat nimic până în ziua de azi. Tot pentru că avem foarte multe facultăți de stat și particulare, unele denumite „fabrici de diplome”, apărute după Revoluție ca ciupercile, ocupăm un binemeritat penultim loc la nivelul Europei în ceea ce privește procentul persoanelor cu studii superioare, 19%. ….Degeaba au fost angajați și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, pentru că rezultatul e zero, chiar negativ. În condițiile astea, se cer din ce în ce mai mulți bani pentru educație. Mai mulți bani ca să ce? Să se angajeze și mai mulți profesori la și mai puțini elevi, în condițiile în care deja foarte mulți părinți încep să aleagă calea școlilor și a facultăților din străinătate, inclusiv rezidenții din România? …..” Integral: https://republica.ro/

“România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților România intră într-o nouă etapă a scumpirii carburanților, iar semnalul de alarmă vine din zona cea mai sensibilă a economiei: motorina. Pragul psihologic de 9 lei pe litru a fost deja depășit, iar dinamica pieței arată că nivelul de 10 lei nu mai este o ipoteză exagerată, ci un scenariu posibil în perioada imediat următoare. Creșterea accelerată a motorinei nu este întâmplătoare. Ea reflectă tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și impactul conflictului din jurul Iranului asupra piețelor energetice globale. Când apar astfel de crize, primul combustibil care reacționează este motorina. Motivul este simplu: Europa, inclusiv România, are un deficit structural de motorină și depinde mai mult de importuri pentru acest produs decât pentru benzină. …. În același timp, există o întârziere tehnică în transmiterea scumpirilor de pe piața petrolului către pompă. Rafinăriile procesează țiței achiziționat cu câteva săptămâni înainte, iar acest lucru creează o fereastră temporară în care benzina rămâne relativ stabilă, în timp ce motorina începe deja să reflecte tensiunile din piață. De aici și diferența tot mai mare dintre cele două prețuri. Pe termen scurt, acest decalaj va continua să crească. Motorina va rămâne combustibilul sub presiune, deoarece este esențială pentru transportul de marfă, agricultură și logistică. Cererea pentru ea este rigidă: camioanele nu pot trece peste noapte la alt combustibil, iar economia reală depinde de fiecare litru consumat. Această evoluție are consecințe mult mai largi decât simpla creștere a costului la pompă. Motorina este, de fapt, combustibilul inflației. Orice scumpire se transmite rapid în prețul transportului, apoi în costul alimentelor, al materialelor de construcții și al aproape tuturor bunurilor din economie. Când motorina urcă puternic, întreaga structură de costuri a economiei începe să se miște în sus. …. În realitate, întrebarea nu mai este dacă vom vedea carburanți de 10 lei pe litru, ci cât de repede se va întâmpla și cât timp va dura această fază a pieței. Estimarea AEI este ca la sfărșitul lunii martie să avem o motorină de 10 lei/l. .….” Integral: https://republica.ro/

“Mizilul își renovează ștrandul ca să atragă miliardarii care fug din Dubai .…. Primarul din Mizil a alocat aproape 200 de lei pentru renovarea ștrandului din oraș, convins fiind că astfel orașul lui va deveni irezistibil pentru miliardarii care părăsesc Dubaiul. „Am alocat o sumă importantă, cu care se pot cumpăra măcar vreo două mături și niște bidoane de vopsea, pentru a da o strălucire irezistibilă ștrandului”, este convins primarul urbei prahovene. „Cu ștrandul renovat, MIzilul va arăta exact ca Dubaiul, doar că noi avem o climă mai prietenoasă. N-am niciun dubiu că miliardarii din Dubai se vor înghesui în orașul nostru.” Pe lângă renovarea ștrandului, primarul din Mizil are în plan încă o ingenioasă strategie prin care să-i atragă pe miliardarii Dubaiului. El vrea să cumpere mai multe vaci cărora să le lipească cocoașe pe spate, după care să le vopsească într-o culoare maronie uniformă, să pară că sunt cămile. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/