Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 22 mai! Valorile termice diurne vor fi în creştere faţã de intervalul anterior, chiar semnificativã în vest, nord şi centru, dar vremea va fi totuşi rãcoroasã în toate regiunile. Ziua vor fi înnorãri temporar accentuate şi averse însoţite trecãtor de descãrcãri electrice local în jumãtatea de sud-est a ţãrii şi doar izolat în rest, iar cantitãţile de apã vor depãşi pe alocuri 15…20 l/mp, cu precãdere în zona Carpaţilor de Curburã. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în Carpaţii Meridionali, în special pe creste, iar trecãtor şi cu viteze mai mici, în prima parte a intervalului, în sud şi est. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 23 de grade, iar cele minime între 4 şi 13 grade, uşor mai scãzute în depresiuni. În București, valorile termice diurne vor creşte uşor faţã de ziua anterioarã. Cerul va avea înnorãri pe parcursul zilei, când vor fi condiţii pentru averse slabe, apoi va deveni variabil spre senin. Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificãri în prima parte a intervalului. Temperatura maximã va fi de 20…21 de grade, iar cea minimã de 9…11 grade, mai scãzutã la periferie.

Cat poate dura in Romania pana te vede un medic la Urgente. Cauzele care trimit pacientii in masa spre sistemul privat de sanatate Unitatile de Primiri Urgente (UPU) ale spitalelor sunt mai tot timpul pline de oameni. Unii sunt adusi de ambulante, altii vin singuri sau adusi de apropiati. In functie de starea lor, pacientii sunt vazuti de medici si dupa cateva ore de la triaj. Si asta in cel mai bun caz. Unii nu se mai adreseaza spitalelor de stat si merg direct in sistemul privat de sanatate. Intrebat de ce se intampla acest lucru, nedicul Marius Geanta, cofondator al Centrului pentru Inovatie in Medicina a precizat pentru Ziare.com ca ” de mai bine de un an, o parte importanta a resurselor sistemului de sanatate au fost alocate luptei impotriva COVID-19. Pe de alta parte, desi s-a incercat, nu s-a reusit pana acum realizarea unor circuite care sa permita spitalelor sa deserveasca la capacitate crescuta atat pacientii COVID cat si cei care nu au aceasta boala. Sigur, in spitale se trateaza si pacienti non-covid, insa nu am ajuns, in ciuda relaxarilor din ultima vreme, la capacitatea spitalelor existenta inaintea pandemiei. In continuare capacitatea sistemului de sanatate pentru deservirea pacientilor non-COVID este limitata”. De ce pacientii tind sa acceseze servicii medicale in privat Medicul mai precizeaza ca, “de mai bine de un an, neavand acces la serviciile de sanatate, pacientii cu boli cronice, intr-un numar semnificativ, au preferat sa astepte, prezentandu-se la spital atunci cand nu s-a mai putut. Vin cand se inrautatesc simptomele, cand se simt foarte rau. Acest fenomen va creste in amploare in perioada urmatoare. Este de asteptat ca din ce in ce mai multi pacienti cu boli cronice sa apeleze la spitale. Capacitatea spitalelor fiind redusa, iar solicitarile fiind in crestere, este clar ca un numar de pacienti apeleaza la sistemul privat. Este o realitate si se vorbeste mult despre reformarea, restructurarea sistemului de sanatate si trebuie sa ne gandim ca in continuare o parte din capacitate va fi alocata, pentru un numar de ani, bolnavilor COVID, iar o parte va trebui sa isi reia functia de dinainte de pandemie in relatia cu bolnavii cronici”, a mai precizat medicul Marius Geanta. A murit pe holurile spitalului dupa 16 ore de asteptare In luna februarie, anul trecut, o femeie de 70 de ani a murit pe holurile Spitalului Judetean Constanta, in bratele fiului sau, asteptand sa fie vazuta de un medic. Femeia a stat initial 12 ore pe un scaun in sala de asteptare de la Unitatea de Primiri Urgente a spitalului. Apoi i sa facut o electrocardiograma si a mai stat 4 ore pe un pat de spital, fara sa primeasca nicio atentie din parte personalului medical. Dupa 16 ore a murit in bratele fiului, scria Adevarul.ro….. Se ruga sa fie bagat in seama de medici  Anul acesta, un batran a fost filmat in timp ce statea in genunchi pe holurile spitalului din Corabia, judetul Olt, rugandu-se sa fie consultat. Astepta de trei ore sa fie preluat de cineva si spunea ca are nevoie de ajutor pentru ca a suferit un accident vascular.…. Paznici fara sistem de protectie fac triaj dupa ureche Neregulile nu se opresc aici. Tot in luna ianuarie a acestui an, Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor, a semnalat cateva dintre neregulile pe care le-a observat chiar el, in timpul unor vizite in spitale, dar a vorbit si despre problemele care ii sunt semnalate de pacientii tratati necorespunzator in spitalele din toata tara. Spunea acest lucru referitor la bodyguarzi, al caror rol ar trebui sa se rezume la asigurarea pazei unitatii medicale din exterior. Singura exceptie, cand ei pot intra in interior, ar trebui sa fie cazul in care apar conflicte pe sectii. Cu toate acestea, pare ca sunt oamenii buni la toate, inclusiv la triajul medical. In plus, acestia poarta uniforma, dar fara sa poarte si echipament de protectie, cu toate ca stau adesea langa personalul medical, langa pacienti sau chiar pe holurile spitalului. Masca este si ea, uneori, optionala. Cine si cum ar trebui sa faca triajul Conform Protocolului national din 25 martie 2019 de triaj al pacientilor din structurile de primiri urgente, aceasta procedura se face in momentul prezentarii pacientului in structura de primire a urgentelor. In cazul prezentarii simultane a mai multor pacienti in structura de primire a urgentelor sau in orice alta situatie deosebita, asistentul de triaj va solicita sprijinul celui de-al doilea asistent de triaj. Iar ca recomandare, timpul mediu de triaj nu trebuie sa fie mai mare de 2 minute pentru un pacient. Integral: https://ziare.com

27.000 lei/lună pentru un cercetător la Spitalul Universitar, unde s-au vaccinat 40% din angajați La unul din cele mai mari spitale din Capitală, s-au vaccinat mai puțin de jumătate dintre angajați. În condițiile în care spitalul face cercetare fiind și centru universitar. La Spitalul Universitar, 1.647 de salariați sunt vaccinați împotriva COVID-19, cu ambele doze, după cum urmează: 482 de medici, 591 de asistente medicale, 327 de angajați ce reprezintă personal medical auxiliar, 67 alt personal medical, 180 personal nemedical – sunt datele comunicate de reprezentanții spitalului Numărul total al salariaților (inclusiv medici rezidenti) Spitalului Universitar în luna aprilie a fost de 4.079. Practic, doar aproximativ 40% dintre angajații Spitalului Universitar sunt vaccinați până în acest moment, anunță hotnews.ro. 27.000 lei/lună pentru un cercetător la Spitalul Universitar Acest procent, cel mai mic raportat la spitalele din Capitală, este înregistrat la un spital care face cercetare….. Astfel, potrivit „listei funcțiilor și salariilor de bază de la Spitalul Universitar București”, la data de 31 martie 2021 erau angajați și cercetători științifici. Pentru aceștia, cel mai mic salariu lunar era de 11.000 de lei pe lună și ajungea la 16.000 de lei. Cercetătorii primeau și sporuri printre care cel pentru obținerea doctoratului (900 de lei). De asemena, sporurile pentru „condiții de muncă” puteau ajungeau și la 9.000 de lei/lună. Integral: https://newsweek.ro

Moartea, forma ușoară a îmbolnăvirii. 488 de români vaccinați împotriva Covid 19 au decedat până pe 9 mai  414 (1,8%) de români dintre cei 22.911 infectați cu Covid 19 după ce au făcut prima doză de vaccin au decedat până pe 9 mai, potrivit datelor Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile. Procentul celor care au murit rămâne aproape același, 1,7%, în cazul celor infectați după ce au făcut a doua doză, adică 74 de decese din 4.363 de persoane. „Vaccinul nu te ferește de boală, dar dacă te vaccinezi, vei face o formă ușoară”. Odată cu apariția vaccinurilor împotriva Covid 19 am aflat pentru prima oară acest lucruri despre vaccin. Știam, căci așa ni se spusese zeci de ani, că vaccinurile ne protejează de boli. Că uneori trebuie să refacem un vaccin, după o anumită perioadă de vreme, pentru a ne reînnoi imunitatea. Dar nu ni se mai spusese niciodată că un vaccin nu ne ferește de contractarea unei boli. Pentru profani, vaccinurile împotriva Covid 19 au adus această noutate informațională. Am înțeles, așadar, că s-ar putea să ne îmbolnăvim chiar dacă ne-am vaccinat, că nu este o tragedie și nici ceva neobișnuit. Dar, chiar dacă ne îmbolnăvim (deși sunt șanse mai mici, acum, dacă ne vaccinăm), nu vom avea în niciun caz o formă gravă a bolii, nu vom muri din cauza infectării cu SARS CoV-2. Nu am auzit nici un medic, nici un singur specialist spunând că există riscul de deces la persoane care s-au vaccinat și apoi au contractat boala. Pur și simplu, singurul risc este acele al unei forme ușoare de boală. Ei, bine, comunicarea pe această temă este departe de a fi una onestă. …. Nu putem acuza statul român că ne-ar fi ascuns informația. Nu, de data asta, statul a făcut informația publică, în mod repetat. Doar că această informație nu a ajuns la publicul larg. …. Cele mai multe persoane vaccinate depistate pozitiv la testele PCR fac parte din categoria persoanelor vaccinate cu o singură doză (22.911 persoane), ceea ce reprezintă 0,6% din totalul persoanelor vaccinate. Există însă, până la 9 mai 2021, și 4.363 de persoane vaccinate cu ambele doze care au fost testate pozitiv la infecția cu SARS CoV-2, ceea ce reprezintă 0,2% din totalul persoanelor vaccinate cu a doua doză. Cifrele sunt neînflorite, necomentate. Conform CNSCBT, „10,8% din totalul persoanelor testate în intervalul 27 decembrie 2020 – 9 mai 2021 au fost persoane vaccinate. Dintre acestea, doar 44,3% au avut un test pozitiv de infecție cu virusul SARS-CoV-2”. Acest „doar” strecurat de comunicatorii CNSCBT în fața lui 44,3% este ușor manipulator, dar justificabil din punctul lor de vedere. Din alt unghi, cifrele pot fi citite și așa: aproape jumătate din persoanele vaccinate care au fost testate au avut un test pozitiv de infecție cu SARS CoV-2. Asta nu ne spune nimic despre eficiența vaccinului. Dacă raportăm numărul celor infectați la numărul persoanelor vaccinate ne aflăm în parametrii de eficacitate raportați de producătorii vaccinurilor – 0,6%. Informația cea mai cutremurătoare însă care până acum nu a ajuns la publicul larg este că 488 de persoane vaccinate au decedat din cauza infecției cu SARS CoV-2 în România. …. Astfel, 414 persoane vaccinate doar cu o singură doză au decedat în urma infectării cu SARS CoV-2. Tot în urma infectării cu SARS CoV-2 au decedat și 74 de persoane vaccinate cu ambele doze. Acestea sunt informațiile seci, comunicate de către statul român, prin intermediul Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, informații pe care le puteți consulta și domniile voastre pe site-ul instituției respective. …. Îndrăznesc, totuși, să adresez o rugăminte responsabililor cu comunicarea despre evoluția pandemiei și a campaniei de vaccinare, precum și specialiștilor de toate felurile: încetați să ne mai spuneți că cei vaccinați riscă cel mult să contracteze boala într-o formă ușoară. Atâta vreme cât nu există informații credibile de pe lumea cealaltă, nu putem considera moartea o formă ușoară a niciunei boli. Integral: https://www.libertatea.ro

Consiliul de Administrație al BNR: doi foști miniștri, un ex-sforar PNL și un economist comunist …. Angajarea foștilor premier Viorica Dăncilă și Petre Roman și a fostului europarlamentar Ioan Mircea Pașcu la Banca Națională a României a scandalizat opinia publică, revoltată că cei trei primesc o sinecură pe bani publici. Viorica Dăncilă, deși fost prim-ministru, nu are calificarea profesională să lucreze la BNR, Petre Roman este trimis în judecată pentru crime împotriva umanității în dosarul Mineriada, iar europarlamentarul Ioan Mircea Pașcu are un trecut controversat, fiind ministru al Apărării în guvernul Năstase.  Dar cei trei nu sunt primii politicieni care și-au găsit un adăpost pe bani mulți la Banca Națională a României. Cel mai important organism de conducere al instituției, Consiliul de Administrație, este plin de foști miniștri și de personaje susținute politic.  Prim-viceguvernator al BNR este Florin Georgescu, cel care a fost ministru al Finanțelor în guvernele conduse de Nicolae Văcăroiu (1992-1996) și Ponta (mai – decembri 2012). De asemenea, a fost deputat PDSR, precursorul PSD, timp de două mandate. În anul 2000, Florin Georgescu a fost membru în Consiliul de Administrație al Băncii de Investiții și Dezvoltare (BID), instituție controlata de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vântu. Colaborarea cu SOV nu l-a împiedicat să devină vicegurnator în 2004…. Viceguvernator este Leonardo Badea, fost parlamentar PSD între 2012-2017. Atunci a demisionat din Parlament, pentru a deveni șeful Autorității de Supraveghere Financiară, post pentru care a fost susținut de Liviu Dragnea. A devenit viceguvernator în 2019, la cinci luni după ce protectorul său din PSD a intrat la închisoare. Al doilea viceguvernator este Eugen Nicolăescu, fost ministru PNL al Sănătății în guvernele Tăriceanu (2007-2008) și Ponta (în 2012). Nicolăescu i-a locul la Banca Națională colegului său din partid Bogdan Olteanu, care a plecat după ce DNA a deschis un dosar în privința sa. Între timp, acesta din urmă a fost condamnat la 5 ani de închisoare în 2020. Și Eugen Nicolăescu a fost implicat într-un dosar penal. În mai 2008, procurorii Direcției Naționale Anticorupție au început urmărirea penală împotriva lui Eugen Nicolăescu și a deputatului Cristian Boureanu, vicepreședinte al PD-L, pentru „abuz în serviciu contra intereselor publice”. Cei doi erau acuzați că, în anul 2000, pe când erau membri în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) de la Loteria Națională, au aprobat un act adițional la un contract dintre Loterie și firma grecească Intracom, care a adus companiei românești pagube de peste 120 de milioane de euro….. Membru al Consiliului de Administrație este și Dan Radu Rușanu, multă vreme considerat unul dintre cei mai influenţi oameni politici din lumea financiară din România și un „sforar” al politicii. A ocupat rând pe rând funcții importante în PNL și Parlament, toate aveau legături cu finanțele: secretar de stat în Ministerul Finanţelor, preşedintele băncii de stat EximBank sau preşedinte al Comisiei de Politică economică al Camerei Deputaţilor. Cel mai important fin al lui Dan Radu Rușanu este Daniel Chițoiu, cel care a ocupat până acum câteva zile postul de vice-prim ministru și ministru al Finanțelor Publice. Un alt apropiat al liderului PNL este actualul șef al ANAF, Gelu Ștefan Diaconu, a cărui soţie, Mihaela Diaconu, face afaceri cu soția lui Dan Radu Rușanu, potrivit Digi24. Dan Radu Rușanu a fost, de asemenea, președinte al Autorității de Supraveghere Financiară. A fost arestat preventiv, după DNA i-a deschis un dosar penal pentru corupție. Ulterior, a fost achitat în acest dosar. Tot membru este și Gheorghe Gherghina, un economist educat în comunist, care a deținut funcții în guvernele lui Nicolae Ceaușescu până în ultimul moment, în 1989, dar care a fost recuperat ca specialist în bugete după 1990. Integral: https://newsweek.ro

Orice om îi este teamă cu Viorica la BNR. Manole n-o zidește, o plătește……Acum, serios, cui i-a trecut prin cap să ceară un sfat financiar de la Viorica Dăncilă? Parcă-l și văd pe Mugur Isărescu într-un capot recomandat de Dana Budeanu, cea care-o îmbrăca și pe Dăncilă când era prim ministru, stabilind cursul leu – euro cu Viorica:…. Mă gândesc că, totuși, poate doamna Viorica era mai potrivită la Institutul Levantului, de exemplu. Oricum institutul ăsta fantomă croit pentru Emil Constantinescu nu se ocupă cu nimic. La asta s-ar fi priceput mult mai bine Viorica, chiar dacă i-ar fi fost mai greu să pronunțe numele instituției. Levant, leviatan, levier, nimerea ea ceva și nu rănea pe nimeni. E bine că și soțul doamnei Dăncilă, un tip care trebuie considerat un erou doar pentru asta, a ajuns și el angajat la Transgaz, tot o companie de stat. A fost restabilit echilibrul în familia acestor oameni profesioniști, dar care n-au avut noroc. Faptul că Mugur Isărescu a angajat-o la Banca Națională a României arată două lucruri: pe de-o parte faptul că o astfel de instituție este complet nereformată dacă-și permite să plătească astfel de catastofe, iar pe de altă parte că Isărescu, sau Manole cum mai este le cunoscut între tovarăși, nu este nicio eminență, e doar un sclav al sistemului. Și el ar putea fi înlocuit cât ai zice Dăncilă. Acum m-am convins că în cazul în care de mâine n-am mai avea Bancă Națională, nu s-ar întâmpla absolut nimic rău. Ar fi doar o economie de zeci de milioane de euro pe an, bani care se duc în salariile acestor politruci. Integral: https://newsweek.ro

VeDem Just a făcut lista responsabililor pentru decizia CJUE privind Secţia Specială  România a intrat într-o gravă criză instituțională, susține asociaţia VeDem Just după decizia CJUE privind Secția Specială (SS sau SIIJ). Asociația arată cum ”un set de decizii greșite luate în lanț, în anii 2017-2018, de către ministrul Justiției de atunci, magistrați, politicieni, membri CSM și membri CCR în legătură cu înființarea SIIJ și cu numirea șefului Inspecției Judiciare a dus la o situație fără precedent”. De altfel, miercuri ar fi fost deja anulată prima procedură disciplinară, de către secția de procurori a CSM, ca urmare a deciziei CJUE. ”Alte zeci de cauze disciplinare instrumentate de Inspecţia Judiciară şi de cauze penale instrumentate de SIIJ riscă să aibă aceeași soartă, deciziile de anulare a actelor întocmite urmând a fi luate în fiecare caz în parte – după cum spune CJUE – de instanţele naţionale”, atrage atenția VeDem Just. În plus, asociația a făcut o listă cu cei responsabili de încălcarea independenței Justiției, stabilită prin decizia CJUE. Pe scurt, iată-i pe cei direct/ indirect responsabili, în viziunea VeDem Just:

• Toader Tudorel (fost ministru al Justiției),
• Dragoș Iliescu (fost președinte al Consiliului Legislativ),
• Dana Gârbovan, Andreea Ciucă, Florica Roman, Elena Iordache (președinți de asociații de magistrați),
• Florin Iordache (președinte al comisiei speciale a Parlamentului pentru legile justiţiei),
• Lucian Netejoru (șef Inspecția Judiciară),
• Bogdan Mateescu, Codruț Olaru, Gabriela Baltag, Lia Savonea, Corina Corbu, Victor Alistar, Simona Marcu, Nicoleta Țînt, Evelina Oprina, Mariana Ghena și Romeo Chelariu (membri CSM),
• Valer Dorneanu, Cristian Deliorga, Marian Enache, Daniel Marius Morar, Mona Maria Pivniceru, Gheorghe Stan, Varga Atila (membri CCR). Așadar, asociația cere ca cei vinovați să-și asume responsabilitatea, iar Parlamentului să desființeze imediat SS. Integral: https://spotmedia.ro

Emotii printre coruptii din Romania. Parchetul condus de Kovesi ar putea prelua 200 de dosare de la DNA  Crin Bologa, procurorul sef al parchetului anti-coruptie, a declarat ca Parchetul European condus de Laura Codruta Kovesi ar putea prelua 200 de dosare de la DNA, institutie care, spune acesta, are probleme mari in privinta resursei umane si sufera de deficit de personal. “Avem in jur de 200 de dosare unde EPPO ar putea invoca si ar putea retine dosarele. Procedura pe care am stabilit-o cu colegii nostri din Luxembrug si cu cei de aici a fost ca noi sa identificam aceste dosare, le facem o informare, iar ei pot evoca competenta lor in 5 zile, mai pot prelungi acest termen inca 5 zile. Daca nu evoca competenta sau daca depasim zilele respective, DNA ramane competenta. (…) Dosare cu prejudicii mai mari de 10.000 de euro, dosare cu evaziune fiscala care afecteaza bugetul Uniunii Europene. TVA, de exemplu, intracomunitar de peste 10 milioane de euro. Astfel de dosare de peste 10 milioane de euro, sunt mai multe criterii, sa fie mai multe state implicate, sa fie TVA intracomunitar nu avem, avem in schimb in jur de 200 de dosare unde EBU ar putea invoca si ar putea retine dosarele”, a declarat Bologa la Europa FM. Bologa mai spune ca DNA nu mai poate recruta oameni si ca s-a ridicat vechimea in functia de procuror pentru a putea ajunge in institutie. “Aceste lucruri au dus ca acum sa functionam cu procurori care ocupa schema intr-un procent de 60% si nu mai putem aduce oameni. Din 42 de functii de conducere, doar 18 sunt ocupate, 24 nu sunt ocupate, 39 de functii de procuror sunt libere. Noi ne indreptam in scurt timp spre jumatatea schemei de personal”, a mai declarat Crin Bologa. Seful DNA a mai explicat ca bugetele primite sunt mult sub cele cerute si ca se bazeaza pe rectificarile bugetare. “Acum suntem in situatia in care trebuie sa restrangem activitatea procurorilor nostri pentru a face loc si celor de la EPPO. Structura de suport este la DNA si, daca vor incepe activitatea de la 1 iunie, vor fi la noi pana cand obtinem un sediu. Am cerut sume de bani de care am avea nevoie, dar ni s-a taiat din buget. Integral: https://ziare.com

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 21 mai! Valorile termice diurne vor fi în creştere faţã de intervalul anterior, chiar semnificativã în vest, nord şi centru, dar vremea va fi totuşi rãcoroasã în toate regiunile. Ziua vor fi înnorãri temporar accentuate şi averse însoţite trecãtor de descãrcãri electrice local în jumãtatea de sud-est a ţãrii şi doar izolat în rest, iar cantitãţile de apã vor depãşi pe alocuri 15…20 l/mp, cu precãdere în zona Carpaţilor de Curburã. Spre searã şi noaptea cerul va deveni variabil spre senin. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în Carpaţii Meridionali, în special pe creste, iar trecãtor şi cu viteze mai mici, în prima parte a intervalului, în sud şi est. Temperaturile maxime se vor încadra între 16 şi 23 de grade, iar cele minime între 4 şi 13 grade, uşor mai scãzute în depresiuni. În București, valorile termice diurne vor creşte uşor faţã de ziua anterioarã. Cerul va avea înnorãri pe parcursul zilei, când vor fi condiţii pentru averse slabe, apoi va deveni variabil spre senin. . Temperatura maximã va fi de 20…21 de grade, iar cea minimã de 9…11 grade, mai scãzutã la periferie.

ADRIAN MARINESCU, DIRECTOR MEDICAL I.N. MATEI BALŞ:“Nu există garanţie că pandemia nu va reveni” …. Adrian Marinescu: În primul rând, trebuie să facem distincţie între reducerea infectării şi sfârşitul pandemiei. Sfârşitul pandemiei nu reprezintă o uşă care se închide imediat, ci este vorba despre parcurgerea unor etape. Pandemia nu dispare cu totul, ci se reduce la nivel regional, local, înainte de a dispărea. Nimeni nu a spus că ne vom întoarce imediat la situaţia dinainte de pandemie. Situaţia este mai bună acum, dar trebuie să fim pregătiţi pentru toamnă, pentru că nu ştim, odată cu începerea sezonului rece, care va fi situaţia, mai ales în contextul noilor tulpini apărute. Reporter: În afara campaniei de vaccinare, ce asigurări avem că tot ce s-a întâmplat în sezonul estival trecut, nu se va întâmpla şi în acest an şi nu ne vom confrunta în toamnă cu o nouă creştere exponenţială a ratei de incidenţă? Adrian Marinescu: Cu siguranţă, nu avem nicio garanţie că nu se va repeta ce s-a întâmplat după vara anului 2020. Încercăm să găsim, prin aceste măsuri de relaxare, varianta de mijloc. Măsurile respective nu înseamnă că se renunţă la prevenţie. Este foarte greu de spus ce se va întâmpla în toamnă, dacă va fi un val patru, care va fi dimensiunea lui, sau dacă ne vom confrunta doar cu o perioadă pasageră privind o creştere uşoară a numărului de cazuri. Acest lucru depinde foarte mult însă şi de continuarea campaniei de vaccinare, de interferenţele aduse de noile tulpini, de respectarea măsurilor de protecţie, chiar dacă intervin măsuri de relaxare, de menţinerea unui echilibru între toate acestea. Reporter: Din punctul de vedere al epidemiologilor, vaccinul este suficient pentru a ne asigura protecţia împotriva Covid-19? Care este, conform celor mai recente studii, perioada de imunitate oferită? Adrian Marinescu: Niciun vaccin nu asigură o eficacitate de 100%. Important este ca această campanie de vaccinare să se desfăşoare în termen scurt, pentru a avea efectul scontat legat de imunitate, care este dublă prin anticorpi şi prin celulele cu memorie care ne vor proteja. În privinţa imunităţii oferite, dacă iniţial vorbeam despre o perioadă de şase luni, conform informaţiilor recente, aceasta se extinde undeva între 8 şi 12 luni. De aceea, companiile producătoare susţin că ar fi nevoie şi de o a treia doză de vaccin, după perioada respectivă. Reporter: Fac faţă vaccinurile existente pe piaţă noilor tulpini ale Sars-Cov 2? Pentru că în ultima vreme se discută despre necesitatea, după şase luni, a efectuării unei noi doze de vaccin. Adrian Marinescu: Din informaţiile pe care le avem, nu există interferenţe majore ale noilor tulpini de Sars-Cov 2 cu variantele de vaccin existente. Vaccinurile respective au efecte chiar asupra noilor tulpini, chiar dacă eficienţa este mai mică, dar nu există discuţii cu privire la utilitatea acestora. Într-adevăr, se discută despre necesitatea celei de-a treia doze. Dacă este nevoie de un update, se va întâmpla, deoarece aplicarea celei de-a treia doze nu se referă doar la durata de imunitate, ci şi la prinderea noilor mutaţii. Reporter: Marile companii au anunţat că, din această toamnă, vor trece la vaccinarea copiilor. De ce se impune şi vaccinarea minorilor, dacă este dobândită imunitatea de turmă în urma vaccinării adulţilor? Adrian Marinescu: Nu se obţine atât de uşor imunitatea de turmă. Este nevoie pentru acest lucru ca să fie imunizată 70% sau chiar 80% din populaţie. Vaccinarea minorilor nu se referă doar la vaccinarea extinsă. Copiii pot fi vectori de transmitere a virusului către persoanele vulnerabile, ce au risc crescut la contractarea bolii şi care nu doresc să se vaccineze. Apoi chiar dacă minorii fac forme uşoare ale bolii, nu este exclus să asistăm, cum au fost destule cazuri în ultimul an, la manifestarea unei forme fulminante a bolii, care să le pună viaţa în pericol. De aceea, este necesară vaccinarea minorilor….. Reporter: În condiţiile vaccinării anti-Covid, mai este necesar vaccinul antigripal de la mijlocul toamnei viitoare? Adrian Marinescu: Cu siguranţă că da, pentru că sunt lucruri total diferite. S-ar putea, în condiţiile în care s-ar impune necesitatea unei a treia doze, să avem din toamnă un vaccin combinat. Dar este necesar ca persoanele vulnerabile să se vaccineze în toamnă şi antigripal deoarece, în cazul contractării ambelor virusuri, pot manifesta o formă severă a bolii. Integral: https://www.bursa.ro

Cat timp este valabila adeverinta care atesta trecerea prin boala COVID-19. Lista tarilor care recunosc documentul medical Pentru a putea calatori liber in strainatate fara a avea obligatia de a face un test PCR sau vaccinul anti COVID-19, romanii care au trecut prin boala pot obtine relativ usor si ieftin un document care sa ateste ca au fost infectati cu SARS-CoV-2, dar s-au vindecat. Potrivit informatiilor oferite de Institutul National de Sanatate Publica (INSP) exista doua variante de documente care sa ateste ca am trecut prin boala. Primul se poate obtine de la laboratorul unde am facut testul PCR, care este obligat sa elibereze la cerere un buletin de analize, cu stampila si parafa medicului. Cea de-a doua varianta este testul prin care se detecteaza prezenta anticorpilor COVID-19 in urma infectarii cu SARS-CoV-2. Reprezentantii INSP au precizat ca la acest moment, in Romania, nu exista un document special emis de o entitate medicala, fie ca vorbim de spital, directie de sanatate publica sau de catre un medic de familie, care sa ateste ca o persoana a trecut prin boala. Singurele acte medicale care poat dovedi acest lucru sunt, asa cum am precizat, buletinul de analize de la testul PCR (altul decat mesajul de tip SMS primit de la DSP cu rezultatul testului) sau rezultatul testului de anticorpi. “Nu exista o adeverinta prin care sa poti atesta ca ai trecut prin boala, exista buletinul de analiza. Un cetatean, pentru a afla daca este bolnav sau nu de COVID-19, isi face un test PCR. In urma acestui test i se elibereaza un buletin de analiza. In momentul de fata, primeste un raport medical de la directia de sanatate publica. Pe acel raport medical este specificat laboratorul unde s-a efectuat testul de tip PCR si scrie in josul mesajului ca persoana in cauza poate solicita buletinul de analiza laboratorului respectiv. Laboratorul este obligat sa i-l ofere. Buletinul se poate elibera si in limba engleza, daca are nevoie de asa ceva. Alta adeverinta de atestare ca a trecut sau nu prin boala nu exista”, a declarat, pentru Ziare.com, Veronica Zoicas de la centrul de comunicare al INSP. SMS cu rezultatul la testul PCR nu este valabil Aceasta a explicat ca esential pentru ca documentul respectiv sa fie valabil este stampila si parafa medicului de laborator. SMS-ul primit de la DSP cu rezultatul testul PCR nu este suficient pentru a dovedi ca ai facut boala, tocmai pentru ca mesajul nu este “semnat” de un medic, “pe cand buletinul de analiza este cu parafa medicului de laborator. Acesta ar fi documentul cel mai bun pentru ca este recunoscut de oricine, fiind un document parafat de un medic de laborator”, a explicat Zoicas. Adeverinta trecerii prin boala este valabila oricand, fara a exista o limitare temporara de 6, 12, 18 sau mai multe luni. Atentie insa, documentul care dovedeste trecerea prin boala nu este admis in toate tarile, nici macar in toate tarile membre UE. Fiecare stat are propriile reguli in baza carora primeste vizitatori straini. Integral: https://ziare.com

România frânează planul UE de relansare economică. Săptămâna viitoare ar putea avea loc o ședință decisivă a Parlamentului România se numără printre ultimele cinci state membre UE care nu au aprobat la nivel de parlament planul european de relansare postcovid, în valoare de 750 de miliarde de euro, din care sunt finanțate programele naționale de redresare (echivalentele PNRR). Pentru aprobarea planului european, e nevoie de un vot în parlament cu două treimi din numărul parlamentarilor, dar PSD a refuzat constant și a cerut la schimb să aibă un cuvânt de spus în definitivarea PNRR. Ultimele state care nu au ratificat planul UE sunt România, Ungaria, Polonia, Olanda și Austria, dar ultimele două au stabilit deja pentru săptămâna viitoare ședințele decisive ale parlamentelor naționale. Miza acestui vot. Noul tratat agreat la nivelul UE prevede creșterea contribuțiilor naționale la bugetul UE, astfel încât să permită Comisiei Europene să finanțeze PNRR-urile atât direct, cât și prin atragerea de finanțare de pe piețele financiare. Reamintim că planul de relansare prevede ca fiecare stat membru să primească de la Comisie atât granturi nerambursabile, cât și împrumuturi la dobânzi mici. Or, pentru a face rost de banii necesari susținerii planului de relansare, Comisia Europeană trebuie să se împrumute la rândul său pe piețele financiare, beneficiind de ratingul său superior. Comisia Europeană nu poate însă să aceseze piețele financiare până când tratatul nu este ratificat de toate statele membre. Tratatul prevede creșterea contribuției de la 1,2%, la 1,4% din Venitul Național Brut. Este o decizie necesară pentru a acoperi fondurile pe care Comisia Europeană le va aloca pentru redresare și reziliență. România ar urma să beneficieze de 29,2 de miliarde de euro pentru Planul Național de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), împărțiți aproape egal între granturi nerambursabile și împrumuturi….. Surse politice au declarat pentru G4Media.ro că este posibil ca săptămâna viitoare să fie organizată o ședință decisivă în Parlament în care să fie dat un vot final pentru contribuția României la bugetul UE. Fără voturile PSD, coaliția de guvernare formată din PNL, USR PLUS și UDMR nu are cum să adopte tratatul pentru că este nevoie de votul a două treimi dintre parlamentari. România e acum sub presiunea Comisiei Europene, care știe să dacă o singură țară se împotrivește planului european de relansare, acesta nu mai poate fi pus în aplicare. Ultimul hop trecut în acest sens a fost în parlamentul finlandez, care a ratificat marți tratatul. Integral: https://www.g4media.ro

Unde au ajuns actorii din spatele infiintarii Sectiei Speciale. Functii pe viata la stat platite cu lefuri grase  Desi tara noastra a fost criticata in repetate randuri pentru SIIJ, o parte dintre actorii care au dus la crearea ei se regasesc astazi in functii banoase la stat. Florin Iordache a semnat pentru desfiintarea propriei creatii Pe 3 octombrie 2017, social-democratul Florin Iordache era ales presedinte al Comisiei parlamentare speciale pentru sistematizarea, unificarea si asigurarea stabilitatii legislative in domeniul Justitiei, comisie care in cele din urma a ajuns sa fie cunscuta drept “Comisia Iordache”. Scopul ei era modificarea Codului penal si de procedura penala, ca urmare a esuarii OUG 13 din februarie 2017. O luna mai tarziu, Comisia adopta infiintarea unei sectii speciale pentru investigarea “infractiunilor din justitie” in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care ajunge sa fie operationalizata abia un an mai tarziu, printr-o Ordonanta de urgenta, semnata de catre premierul de la acea data, Viorica Dancila. In 2019, Iordache spunea despre Sectia Speciala ca reprezinta “un castig al reformei in justitie”, in timp ce PSD o apara cu indarjire. De-a lungul urmatoarelor luni SIIJ a fost criticata vehement atat in tara cat si de autoritati europene, iar la un moment dat Camera Deputatilor a votat o propunere legislativa pentru desfiintarea sa. Fara succes insa, Florin Iordache afirmand in iunie 2020 ca desfiintarea Sectiei Speciale ar insemna subordonarea justitiei.
Loialitate rasplatita cu un post pe viata Situatia avea sa se schimbe insa dupa ce PSD a pierdut majoritatea parlamentara, iar sub conducerea lui Marcel Ciolacu, dupa 20 de ani in Parlament, Iordache s-a vazut ca sarit de pe lista pentru parlamentare. Desi noua conducere a social-democratilor a aratat de mai multe ori ca nu vrea sa se mai asocieze cu vechea garda condusa de Liviu Dragnea, Florin Iordache a fost rasplatit pana la urma pentru loialitatea sa cu un post pe viata la Consiliul Legislativ. In octombrie 2020, Iordache avea sa dea aviz pe legea de desfiintare a Sectiei Speciale, fiind aspru criticat de pesedistii din epoca Dragnea precum Catalin Radulescu. Toader paseaza vina pe Iordache Un alt actor important in istoria infiintarii Sectiei Speciale este fostul ministru al Justitiei din timpul guvernarii PSD, Tudorel Toader. De-a lungul vremii, acesta din urma a aparat in nenumarata randuri Sectia Speciala, fiind acuzat adesea de catre PNL si USR-PLUS ca a incercat, alaturi de Liviu Dragnea, sa preia controlul asupra Justitiei. In ultimii ani, Tudorel Toader a inceput sa se dezica de infiintarea Sectiei Speciale, aruncand raspunderea catre Florin Iordache. “Sectia speciala de investigare a celor din justitie a fost initiata la initiativa comisiei speciale din Parlament. Deci nu este, nu a fost initiativa Ministerului sau ministrului Justitiei, ci a comisiei speciale, fapt care se vede pe parcursul legislativ aflat pe site-ul Camerei Deputatilor (…)”, afirma acesta in iulie 2019. Desi acesta si-a dat demisia din functia de ministru al Justitiei in august 2019, Toader si-a planuit plecarea cu un an inainte, cand ii adresa o scrisoare presedintelui Uniunii notarilor in care ii solicita sa fie numit, fara concurs, pentru functia de notar public in Iasi. In aceeasi scrisoare acesta a cerut si suspendarea functiei in care se autonumea, intrucat aceasta era incompatibila cu cea de ministru. In prezent, Tudorel Toader a revenit la functia pe care o avea dinainte sa fie numit ministru, anume cea de rector al Universitatii “Alexandru Ioan Cuza” din Iasi. In paralel si-a deschis un birou notarial in Iasi, la care s-a asociat cu fiul sau dupa ce acesta din urma a picat examenul de transfer ca notar de la tara la oras. Premierul neconflictual a ajuns la BNR Fostul premier Viorica Dancila a jucat si ea un rol in infiintarea SIIJ, fiind cea care a semnat OUG-ul ce a dus la operationalizarea Sectiei Speciale. In perioada in care se afla in fruntea Guvernului, Dancila a aparat la randul ei SIIJ, ajungand chiar sa le interzica unor ministri precum Ana Birchall (inlocuitoarea lui Tudorel Toader la ministerul Justitiei) sa vorbeasca despre acest subiect. Dancila a aparat SIIJ chiar si in ultima sa zi ca premier, afirmand pe 10 octombrie 2019 ca “Sectia Speciala nu ar trebui desfiintata printr-o OUG”. De-a lungul vremii insa, aceasta s-a intors impotriva liderilor coalitiei PSD-ALDE, Liviu Dragnea si Calin Popescu Tariceanu. Fostul premier il acuza pe Dragnea, dupa momentul condamnarii sale, ca a facut “presiuni” pe tema amnistiei si gratierii. Totodata, Dancila afirma pe Facebook ca in perioada in care a fost ministru “nu am dat nicio ordonanta de urgenta pe justitie”, cu toate ca documentele semnate de aceasta dovedesc contrariul. Integral: https://ziare.com

Ana Birchall: Decat sa faca pe consilierul pe probleme juridice, fluturand public o analiza care nici macar nu-i apartine, fiind facuta de colegii din Ministerul Justitiei, domnul Stelica Ion ar trebui sa isi faca treaba de ministru al justitiei si sa vina URGENT cu solutii legislative. In caz contrar, urmare a recentei deciziii CJUE, efectiv in instantele de judecata va fi haos tocmai pentru ca aceasta decizie da o foarte mare putere judecatorului roman sa decida cu privire la hotararile SIIJ, CCR de exemplu. In lipsa unor modificari legislative urgente se va crea haos si spete similare risca sa aiba decizii diferite, total opuse, daca unii judecatori vor pastra deciziile CCR, altii nu le vor pastra! Unii judecatori vor elimina hotararile SIIJ, altii nu! Poate macar acum domnul Stelica Ion se trezeste si actioneaza … si nu mai asteapta ca sistemul judiciar sa fie salvat din haos tot de Parlament, asa cum s-a intamplat cu recenta decizie CCR privind pronuntarea si motivarea hotararilor ….ca daca era dupa Stelica Ion, care a dovedit crasa nestiinta de carte declarand zen ca trebuia asteptata motivarea si publicarea in Monitorul Oficial a deciziei CCR pentru a se efectua modificarile legislative, azi era un dezastru dupa nucleara CCR. Sursa: https://www.facebook.com

Amenzile pe care le aplică ASF devin venit la bugetul de stat. Membrii ASF pot răspunde civil şi penal / Legea a fost promulgată de Klaus Iohannis Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat joi legea pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, a transmis Administraţia Prezidenţială. Actul normativ iniţiat de către deputatul PNL Florin Roman prevede că amenzile care pot fi aplicate de către Autoritatea de Supravegheze Financiară devin venit la bugetul de stat şi sunt diferenţiate pentru persoane fizice şi juridice. În varianta adoptată de senatori a fost eliminată reglementarea prin care membrii ASF erau exoneraţi de răspundere civilă şi penală. „Amenda pentru persoanele fizice este cuprinsă între 1.000 lei şi echivalentul în lei a 25% din venitul net anual al persoanei fizice realizat cu angajatorul sau amendă. Pentru persoanele juridice, amenda este cuprinsă între 10.000 lei şi echivalentul în lei a 1% din cifra de afaceri anuală a persoanei juridice”, potrivit unui amendament admis de comisia buget-finanţe şi adoptat de plenul Senatului. În varianta adoptată de către Senat a fost modificată prevederea reglementată de Camera Deputaţilor potrivit căreia amenzile încasate sunt 50% venit la bugetul ASF şi 50% la bugetul de stat. Astfel toate sumele din amenzile încasate devin venit la bugetul de stat, potrivit formei adoptate de senatori. „În cazul persoanelor juridice – limita maximă a fost înlocuită cu 1% din cifra de afaceri pentru că, pentru asigurătorii mari, acel 1% poate reprezenta chiar mai mult decât acel 1.000.000 lei cât era limita în formularea iniţială”, susţin iniţiatorii acestui amendament. Printre articolele eliminate în forma adoptată de Senat se numără şi unul care prevede că membrii consiliului ASF care nu domiciliază în Bucureşti vor beneficia de decontarea cheltuielilor cu locuinţa de serviciu, cazare, diurnă şi transport. Totoată, a fost eliminată şi reglementarea care prevedea exonerarea răspunderii civile şi penale pentru membrii ASF……„Paza ASF se asigură de către Jandarmeria Română, prin structurile specializate, în mod gratuit”, este o altă prevedere eliminată în variantă adoptată de Senat.  Integral: https://economedia.ro

”Doamna Dăncilă nu are deschidere la nivelul UE sau zone relevante pentru BNR”  …. Doamna Dăncilă nu are absolut niciun fel de deschidere la nivelul Uniunii Europene, la nivel european sau în orice altă zonă pe care am putea-o considera relevantă din perspectiva Băncii Naţionale (…). Din punctul de vedere al politicienilor de la Bucureşti, o deschidere internaţională şi relaţii parteneriale, cum s-a sugerat, pe persoană fizică într-un fel, au cam cinci sau şase cetăţeni români, dintre care practic în zone de decizie nu sunt decât doi”, a spus Diaconescu, într-o conferinţă de presă. Liderul PMP a adăugat că acele două persoane la care se referă sunt preşedintele Klaus Iohannis şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, notează sursa citată. “După ce s-a ales şi Biden, am văzut competiţia cu poze, e interesant, arată un anume tip de nivel politic complexat să îşi închipuie că pozele sunt relevante pentru a-ţi arăta credibilitatea. Deci, vă spun, sunt cam cinci-şase persoane în România, doi în funcţie. Cei doi în funcţie sunt preşedintele şi guvernatorul Isărescu”, a mai menţionat Cristian Diaconescu. Integral:https://www.bursa.ro

EXCLUSIV Soțul Vioricăi Dăncilă a fost angajat consilier la Transgaz, companie controlată de statul român prin Secretariatul General al Guvernului. Transgaz, magnet pentru rudele politicienilor  Cristinel Dăncilă, soțul ex-premierului PSD Viorica Dăncilă, a fost angajat consilier la compania cu capital majoritar de stat Transgaz. El a fost angajat în urma unui ”examen”, a declarat pentru G4Media.ro Ion Sterian, directorul general al Transgaz. ”Este inginer petrolist și avem nevoie de expertiză tehnică. La această etapă a trecut concursul pentru consilier, dar vreau să îl folosim în domeniul său de activitate. Angajarea sa nu are nici o legătură cu doamna Viorica Dăncilă”, a mai spus Ion Sterian. Cristinel Dăncilă a ocupat timp de 12 ani poziția de director în divizia Exploatare şi Producţie din OMV Petrom – sucursala Argeș. El a supervizat operaţiunile de extracţie a produselor petroliere ale OMV Petrom în judeţele Argeş, Dolj, Olt, Gorj şi Teleorman. El nu a putut fi contactat de reporterii Economedia.ro pentru a da mai multe detalii despre noul său loc de muncă. Transgaz este principala companie de transport al gazelor naturale din România și operează sistemul principal de gazoducte, acționând ca un monopol în această piață. Statul român deține 58,5% din acțiunile companiei prin intermediul Secretariatului General al Guvernului. Transgaz, aspirator de foști ofițeri din servicii și rude de politicieni Compania națională Transgaz are mai mulți angajați foști ofițeri SRI sau de poliție și rude ale politicienilor, potrivit unei analize G4Media.ro realizate în martie 2020 pe baza unor surse deschise (declarații de avere și interese). Spre exemplu, generalul SRI (r), Marius Stoica, fostul șef al acoperiților SRI, a devenit consilierul directorului general, după ce, în 2017, a fost trecut în rezervă de președintele Klaus Iohannis. De asemenea, soțiile politicienilor Dan Motreanu (PNL), Eugen Nicolicea (PSD), Andrei Gerea (ALDE) și fosta soție a lui Daniel Chițoiu (ALDE) lucrează la Transgaz. Daniela Motreanu a fost angajată în 2018, Nicoleta Nicolicea, în 2017, iar Ayten Gerea și Elena Laura Chițoiu, în 2016. Transgaz este condusă din mai 2017 de directorul general Ion Sterian. Integral: https://economedia.ro

Ce salarii medii sunt la companiile care transportă călători pe calea ferată și cum stăm cu eficiența ”stat vs privat”  La CFR Călători salariul mediu brut era de 6.307 lei/lună în 2020, cu 50% mai mare decât în 2016, iar dintre companiile private, cel mai mare salariu mediu era la Transferoviar, 5.808 lei, arată datele prezentate de Autoritatea pentru Reformă Feroviară. La capitolul eficiență, CFR Călători stă cel mai rău, în timp ce privații stau mai bine, având costuri mai mici și număr mai mic de angajați, arată datele ARF prezentate la conferința Club Feroviar. Compensațiile acordate de stat pentru transportul feroviar de călători au totalizat anul trecut 1,52 miliarde lei, dintre care CFR Călători a primit 1,19 miliarde lei, Regio Călători a primit 157 milioane, Transferoviar 95 milioane lei, Interregional 45 milioane lei, Astra TC 14 milioane lei și Softrans 11 milioane lei. Totalul de 1,52 miliarde lei a fost cel mai mare din ultimii cinci ani, în 2016 fiind 1,31 miliarde lei. ARF a prezentat și date despre facilitățile de călătorie, sumele plătite de ARF fiind de 334 milioane lei anul trecut, în scădere față de maximul din 2020: 535 milioane lei, pe fondul pandemiei care a dus la scăderea numărului de călătorii. Dintre cele 334 milioane lei, 95% au mers către CFR Călători. Datele privind numărul de trenuri operate/zi arată că CFR Călători a pierdut cotă de piață în 4 ani, de la 73%, la 67%, iar numărul mediu de trenuri la compania de stat a scăzut cu aproape 20% în trei ani. Regio Călători are 17% dintre trenurile de pasageri care circulă zilnic, iar Transferoviar, 9%. Astra TC și Softrans, companii foarte populare pe ruta București – Brașov, au sub 1% din numărul de trenuri care circulă în țară. Datele privind numărul mediu de salariați arată că la CFR Călători sunt peste 12.000, la Regio Călători erau aproape 620, iar la TFC, 382. Astra TC și Softrans, care au mai puține trenuri, aveau sub 100 de salariați fiecare. Una dintre cele mai grăitoare statistici este cea din care reiese eficiența (sau ineficiența, după caz) operatorilor de transport feroviar de călători, de stat și privați. Un indicator relevant este ”costul mediu/km operat în perioada 2016-2020” și evoluția lui în acestă perioadă. Cel mai mare cost, de peste 54 de lei/km, se înregistrează la nivelul CFR Călători, la mare distanță față de următorul clasat, Softrans, cu 36,19 lei/km. De menționat faptul că în anul 2016 valoarea indicatorului era de numai 39,47 lei la operatorul feroviar de stat. Datele privind salariul mediu lunar arată diferență mare între stat și privat: în 2020 salariul mediu la CFR Călători era 6.307 lei, în timp ce la Astra Transcarpatic era 4.281 lei, iar la Softrans era de aproape 5.000 lei. La Regio Călători media era de 5.353 lei, iar la Transferoviar, de 5.808 lei. Integral: https://economie.hotnews.ro

Agenţia Internaţională de Energie avertizează: Grupurile energetice trebuie să oprească proiectele noi dedicate petrolului şi gazelor pentru a atinge pragul de zero emisii până în 2050 Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times. Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale. Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport….. Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050. Integral: https://www.zf.ro

Roxen, obligată să se întoarcă pe jos din Olanda după ratarea finalei Eurovision Înfrângerea României la prestigiosul concurs Eurovision nu va rămâne fără urmări. Reprezentanta României, celebra cântăreață Roxen va trebui să se întoarcă pe jos din Olanda după ratarea obiectivului, adică ajungerea în finală. Totodată, instrumentiștii și oamenii cei care dansau pe lângă ea vor trebui să facă același lucru, doar că ei nu au și garantată intrarea în țară….. Țara noastră este dispusă să ofere tuturor acestor ratați o șansă de mântuire muzicală la Zilele Hășmașului sau altă comună similară din județele noastre. Până atunci însă, dacă nu reușește să se întrețină din cântat nu are decât să se întoarcă în România pe jos, în picioarele goale, să-și ispășească penitența. Managerul persoanei va primi totuși un bilet de avion de low-cost și va fi lăsat să se întoarcă în țară unde să cerșească din nou bani de la stat prin TVR sau altă instituție echivalentă care finanțează ratați. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 20 mai!  Conform meteorologilor, va fi cod galben de ploi însemnate cantitativ, instabilitate atmosferică temporar accentuată în Transilvania, Maramureș și zona deluroasă a Olteniei, Munteniei și Moldovei, precum și în nordul Carpaților Orientali. Astfel, de miercuri de la ora 17:00 şi până vineri la prânz, vor fi averse însemnate cantitativ, descărcări electrice, intensificări ale vântului și, izolat, grindină. Cantitățile de apă vor depăși local 25 l/mp și izolat 40-50 l/mp. De asemenea, în acelaşi interval în Banat și Crișana, precum și în zona de munte vor fi ploi importante cantitativ, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, se vor înregistra cantități de apă ce vor depăși 40-50 l/mp și izolat 70 l/mp. La altitudini de peste 1700-1800 m, ploile vor determina topirea și cedarea apei din stratul de zăpadă prezent în continuare la altitudini mari, unde măsoară în general între 15 și 140 cm. In Bucuresti ploua, temperaturi: 18-20 gr.C./9 gr.C.

Medicul Octavian Jurma: “Un guvern cu incredere de doar 20% nu poate sa vaccineze 60% din populatie” ….”Intrebare: “Cum poate un guvern in care are incredere doar 20% din populatie sa vaccineze 60% din populatie?” Raspuns: Nu poate! De asta de vaccinare se ocupa armata, care are cel mai inalt grad de incredere dintre institutiile statului. Avand insa in vedere politizarea completa a comunicarii in pandemie, campania de vaccinare risca sa devina la fel de credibila ca politicienii care o promoveaza si o exploateaza in propriul interes. De aceea e asa de importanta acum vocea celui mai credibil politician [conform sondajelor], Klaus Iohannis. Astazi, avem in sfarsit o recunoastere oficiala ca vaccinarea merge bine in Romania dar nu atat de bine incat sa justifice euforia aproape deliranta a politicienilor. Matematica vaccinarii e simpla si clara: in ritmul actual, targetul de 5 milioane persoane vaccinate cu minim o doza nu poate fi atins mai devreme de 10 iunie, iar cel de 10 milione nu mai devreme de 9 octombrie. De asemenea doar 30% din populatia vulnerabila este protejata vaccinal. Drept rasplata ca am rata tintele de vaccinare am primit relaxarea cu 15 zile mai repede desi guvernul refuza in continuare sa acorde beneficii de socializare celor vaccinati. E nevoie de o schimbare radicala de strategie in privinta vaccinarii si acest lucru se poate face in Romania doar pornind de la cel mai inalt nivel”, a scris acesta pe pagina sa de Facebook. Integral: https://ziare.com

VIDEO “S-a terminat plafonul” – Președintele CNAS explică de ce ai dreptul la analize decontate, dar le plătești din buzunar: Finanțarea ar trebui să fie net superioară, iar reducerea pachetului de bază este o temă sensibilă  …. Președintele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate afirmă că “Nu există o formulă magică în momentul acesta – un singur lucru pe care îl facem cu adevărat catastrofal și pe care, dacă l-am rezolva, totul ar merge foarte bine. Cred că este nevoie aici și de o anumită prioritizare a serviciilor și investigațiilor incluse în pachet, și aici, aceasta este o decizie importantă de politică de sănătate. Ba chiar și o decizie de politică publică în afara politicii sanitare. În sensul că pachetul de bază în România este unul generos pe hârtie nu doar pentru investigații paraclinice, dar și pentru alte servicii. Ce lipsește este transpunerea uniformă a acestui pachet în servicii care să fie oferite consistent, la același standard, în toate părțile țării. Aici mai e mult de lucrat și dacă am încerca să facem un calcul de finanțare pentru tot ce este inclus în pachet acum am ieși cu un necesar net superior față de ce este alocat în acest moment. Pe de altă parte, reducerea pachetului este o temă sensibilă, care trebuie abordată cu un maxim de seriozitate, mai ales în ceea ce privește criteriile – adică hai să ne asumăm că facem ceva, oferim niște intervenții constant, la un nivel standard pentru toată lumea, indiferent de… Această analiză, după cunoașterea mea, nu a fost făcută, până în acest punct, dar sper ca în cadrul procesului de regândire a modelului de contract cadru, pe care l-am anunțat pentru a doua parte a anului, să avem ocazia să evaluăm și oportunitatea unui astfel de proces.” “Alocările pentru investigații paraclinice nu sunt foarte mari, raportat la buget, dar ele au crescut an de an, cu câteva zeci de milioane în ultimii ani, să spunem, și au un ritm de creștere cel puțin egal – procentual ma refer, de la un an la altul – cu media alocărilor pentru alte titluri din buget. În niciun caz nu au fost neglijate. Asta legat de bani”, a explicat președintele CNAS. “Pe de altă parte, instituția programării, a răspândirii costurilor în timp, este una aplicată în multe sisteme de sănătate, inclusiv în cel britanic, pe care îl cunosc mai bine. Dar faptul că există o așteptare nu este un element atât de grav, neapărat. Problema pe care o avem mai degrabă, în acest moment, este un anumit element de aleatoriu, de neprevăzut în această așteptare: cine și cât așteaptă?”, adaugă Adrian Gheorghe. “Aici într-adevăr avem instrumente insuficiente pentru a face această distincție, mai ales că în pachetul de investigații paraclinice nu doar că el este larg și generos pe hârtie, dar acolo sunt amestecate și foarte multe tipuri de investigații, de la cele foarte simple, care se pot rezolva cu o analiză de sânge, până la investigații foarte complexe, precum un RMN. Ori nu este normal să fie așa. În același timp, avem o densitate destul de mare de furnizori de servicii paraclinice, astfel încât bugetul se împarte între destul de multe entități, ceea ce cumva poate pune în unele contexte pacientul pe drumuri. Practic, pacientul este pus în situația de a face aceste drumuri fizic, efectiv”, subliniază el. Ce face Casa Națională de Asigurări de Sănătate ca element de strategie aici: “Avem un proiect pe fonduri europene scris deja, Sigma smart, care va digitaliza practic o grămadă de formularistică, inclusiv programări online pentru consultații și investigații decontate din fond, astfel încât va exista un singur instrument centralizat care va putea aloca programările într-un mod unitar și principial și mult mai puțin aleator decât în prezent.” Integral: https://www.hotnews.ro

Pe înțelesul tuturor: Decizia CJUE din 18 mai 2021 privind România  1. Ce efecte juridice are aderarea la UE? Potrivit art. 11 din Constituție, odată ce România a semnat un tratat ea trebuie să îl respecte. Art. 148 alin. (2) precizează că, urmare a aderării, reglementările obligatorii ale UE au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne. 2. Ce este CJUE? După aderarea la UE, România trebuie să aplice norme juridice emise de Uniune. Interpretarea oficială a actelor juridice adoptate de organismele UE este asigurată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu sediul la Luxembourg. Instanțele naționale pot aplica direct dreptul european, dar acolo unde au dubii pot trimite întrebări preliminare pentru a solicita interpretarea normelor europene, în temeiul art. 267 TFUE. 3. Cum a ajuns la CJUE cazul de față? În contextul modificărilor la legile justiției din anul 2018, șase instanțe din România, sesizate cu diverse proceduri privind Inspecția Judiciară, Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție și răspunderea personală a magistraților pentru erori judiciare au constatat posibile contradicții între legislația internă și dreptul UE. Ca urmare, au oprit judecata și au solicitat lămuriri de la CJUE. Așa s-a format cauza C-83/19 în care s-a pronunțat hotărârea pe data de 18 mai 2021. 4. Ce a avut de stabilit CJUE? Instanțele de trimitere au întrebat CJUE dacă legislația română care reglementează cele trei aspecte menționate este conformă cu dreptul UE, având în vedere că în timpul procesului de legiferare aceste aspecte au fost criticate chiar în cadrul rapoartelor MCV. 5. Ce rol are MCV? După aderare, România trebuie să respecte dreptul UE. Curtea de la Luxembourg a stabilit (para. 110) că dreptul UE conține nu doar dispoziții de drept primar (TUE, TFUE, CDFUE) – astfel, „statul de drept” este consacrat în art. 2 din TUE, iar „principiul independenței justiției” apare în art. 19 alin. (1) din TUE – ci și de drept derivat, cum este Decizia CE nr. 2006/928 prin care s-a instituit MCV cu privire la România și Bulgaria. CJUE a arătat că Decizia 2006/928, chiar dacă este anterioară aderării, a fost adoptată în baza Actului de aderare al României la UE, care la rândul său face parte din Tratatul de aderare (para. 153, 154). Această decizie a instituit Mecanismul de Cooperare și Verificare și a stabilit cele 4 obiective de îndeplinit de România în perioada post aderare pentru a se asigura respectarea valorii statului de drept și a se remedia deficiențele constate anterior aderării (para. 158, 161, 171). 6. MCV este obligatoriu? Decizia 2006/98 care instituie MCV este obligatorie până când va fi abrogată (para. 163). Cele patru obiective de referință care privesc reforma justiției și lupta împotriva corupției sunt obligatorii (para. 172). 7. Rapoartele emise în cadrul MCV sunt obligatorii? Modul în care România își realizează cele patru obiective de referință din Decizia 2006/98 este analizat în rapoartele anuale întocmite de Comisia Europeană. România trebuie să se conformeze Deciziei, ca urmare e obligată să țină seama de cerințele și recomandările formulate în rapoartele Comisiei (para. 177). Precizarea a fost necesară pentru că prin deciziile nr. 33/2018 (para 125 și următ) și nr. 547/2020 (para. 51 și următ) CCR a decis că recomandările MCV nu sunt obligatorii. 8. Se poate deroga de la MCV? Curtea a stabilit că niciun stat nu își poate modifica legislația astfel încât să regreseze în privința statului de drept; de exemplu, nu pot fi modificate legile justiției prin norme care afectează independența judecătorilor (para. 162). 9. Ce s-a constatat cu privire la șeful Inspecției Judiciare? În România, prin OG nr. 77/2018, Guvernul a stabilit că șef al Inspecției Judiciare să rămână o perioadă de timp o persoană care își încetase mandatul stabilit de CSM. În această privință, CJUE a constatat că cetățenii europeni au drepturi care trebuie protejate de instanțe (para. 190, 191); judecătorii trebuie să fie independenți față de puterile legislativă și executivă (para. 195), iar normele care consacră acest lucru trebuie să elimine îndoielile justițiabililor în privința posibilității ca judecătorii să fie influențați (para 197). Astfel de îndoieli nu pot exista nici în privința organismului care asigură anchetarea disciplinară a magistraților (para. 199), dar suspiciunile există în cazul de față, căci șeful Inspecției a fost numit politic în afara procedurii obișnuite (para. 205, 207). 10. Ce s-a constatat cu privire la SIIJ? Prin modificările din anul 2018 s-a înființat Secția specială. CJUE a decis că: o astfel de structură de parchet poate fi înființată numai dacă sunt justificări obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției (para. 213) – or, expunerea de motive care însoțește proiectul de lege prin care s-a înființat SIIJ nu conține vreun argument (para. 215); existența SIIJ este susceptibilă de a aduce atingere încrederii pe care justiția ar trebui să o inspire justițiabililor (para. 216); se permite formularea abuzivă a unor plângeri împotriva magistraților mai ales în cauze complexe și de corupție, pentru a transfera dosarul de la parchet la SIIJ (para. 218); în Raportul MCV din anul 2019 s-a constatat că instituția acționează ca un instrument de presiune politică și că a intervenit pentru a schimba cursul unor anchete penale, inclusiv de mare corupție (para. 219); are un număr redus de procurori care nu sunt specializați (para. 222). 11. Ce s-a constatat cu privire la răspundea magistraților? Legea din anul 2018 încearcă să facă funcțională răspunderea materială a magistraților, stabilind că după ce statul acoperă prejudiciul generat de eroarea judiciară, Ministerul Finanțelor se îndreptă către magistrat, în baza unui raport consultativ al Inspecției Judiciare…… 12. Ce se întâmplă când legea națională contravine dreptului UE? CJUE reamintește că dreptul UE are supremație în fața dreptului național și că nicio instituție, fie ea și Curte Constituțională, nu poate trece peste aceasta (para. 245). 13. Ce aduce nou hotărârea CJUE? Până acum era clar că judecătorul național poate aplica dreptul UE în mod direct. Această decizie devine însă una istorică printr-o nouă putere dată judecătorului național: chiar dacă o lege este validată de Curtea Constituțională, dacă ea este contrară dreptului UE, judecătorul trebuie să ignore decizia Curții Constituționale, având obligația de a aplica direct textul european (para. 247). 14. Care sunt electele hotărârii CJUE? După comunicarea soluției CJUE către instanțele care au solicitat lămuriri, dosarele din România își vor relua cursul. Judecătorul național va da propria soluție în fiecare caz, fiind obligat să țină seama de interpretarea oficială dată de CJUE. Integral: https://www.contributors.ro

EXCLUSIV Rechizitoriu DNA: Culisele afacerilor din România dintre Elliott Broidy, omul lui Trump, și Liviu Dragnea / Miza: 10 miliarde de euro, contracte militare / La cât ajungea comisionul lui Cristian Burci / Dragnea l-a invitat pe Trump în România Rechizitoriul DNA prin care fostul lider PSD Liviu Dragnea a fost trimis în judecată pentru trafic de influență în legătură cu vizita în SUA la inaugurarea președintelui Donald Trump, în ianuarie 2017 conține detalii despre relațiile fostului lider PSD cu nume grele de oameni de afaceri din România și SUA. Astfel, alături de Dragnea, în prima parte a dosarului, au fost trimiși în judecată pentru cumpărare de influență și omul de afaceri Cristian Burci, patron al ziarului Adevărul și fost patron al Prima TV, fiul lui, Carlo Burci, și Dan Belcea, prieten și partener de afaceri al lui Cristi Burci, CEO al off-shore-ului controlat de Burci, Celeran Ventures LLC, din Tortola, Insulele Virgine Britanice. Potrivit procurorului DNA Jean Uncheșelu (acum, la Parchetul European), fostul lider PSD Liviu Dragnea și-ar fi traficat influența pe lângă premierul Sorin Grindeanu și reprezentanți ai MAPN și MAI astfel încât compania Circinius Defence LLC să obțină contracte cu Armata României pentru ”sistemul C4I cu capabilități de integrare ISTAR” și pentru un Centru de Analiză a Informațiilor din Surse Deschise (Open-Source intelligence – OSINT) pentru MAPN și MAI. Compania Circinius Defence LLC este controlată, prin fondul de investiții Broidy Capital Management, de Elliott Broidy, unul dintre fundraiserii și vicepreședinții Comitetului de inaugurare al președintelui SUA, Donald Trump. În 2009, Broidy a recunoscut la New York că a dat mită 1.000.000 de dolari unor oficiali ai statului și manageri ai fondurilor private de pensii, potrivit presei americane. ….Potrivit unui email al lui Cristian Burci către Elliott Broidy, citat în rechizitoriul DNA, <<Liviu Dragnea le-a transmis faptul că este pentru prima dată în istorie când liderul celui mai mare partid din România, care are majoritate semnificativă în Parlament și controlează Guvernul, dorește să construiască o relație ”onestă” cu SUA, dar a precizat în schimb că pentru a construi acest lucru are nevoie de dezvoltarea unei relații de afaceri Liviu Dragnea – Elliott Broidy, în cadrul căreia compania Circinius să își ”asume” procesul de achiziție de echipamente militare de către România pe o perioadă de 4 ani, cu o valoare de aproximativ 3.5 miliarde de dolari pe an>>, se arată în rechizitoriu DNA…. Totul ar fi plecat de la omul de afaceri Cristi Burci, în decembrie 2016, în contexul victoriei zdrobitoare a PSD la alegerile parlamentare. Potrivit procurorilor, Burci era prieten cu Gary Parenti, un consultant politic american, care i l-a prezentat pe Steven Reno Loglisci, un om de afaceri american cu investiții imobiliare, ”conectat la nivelul noii administrații americane datorită relațiilor strânse pe care le are cu Elliott Broidy, apropiat al lui Donald Trump și vicepreședintele trezoreriei Partidului Republican în perioada campaniei pentru alegerea președintelui SUA”, potrivit rechizitoriului DNA. Pe de altă parte, Cristi Burci era prieten cu Liviu Dragnea, ”despre care știa că este interesat de potențarea propriei imagini și a partidului la nivelul administrației americane”. Așa ar fi ajuns Burci la Broidy. Potrivit declarațiilor lui Steve Loglisci în fața FBI și citate în rechizitoriul DNA, inițial, Elliott Broidy nu ”știa unde este Bucureștiul”. Integral: https://www.g4media.ro

Uriașa afacere a gunoaielor din Portul Constanța. Un procuror avertizează: E doar vârful icebergului. Riscăm să ajungem pubela Europei  1.800 de tone de deșeuri au fost descoperite din martie până acum în mai multe containere din Portul Constanța Sud Agigea. Este vorba despre tocătură de electrice și electrocasnice, multe dintre ele periculoase. Au ajuns la noi în țară cu șase vapoare. Veneau din Germania, iar destinația finală era o firmă din Prahova. “Ce vedeți nu e nici măcar vârful icebergului. Sunt convins că în țară intră mii de tone de deșeuri zilnic”, a atras atenția la Digi24 Teodor Niță, unul dintre procurorii experți în infracțiuni de mediu. ….Este un fenomen emergent care se amplifică în proporție geometrică și care, în câțiva ani, va duce la transformarea României într-o uriașă pubelă de gunoi, dacă nu se iau m[suri legislative și organizatorice….. El a atras atenția că sunt probleme legislative care ar trebui reparate cât de curând posibil și organizatorice. Dacă din 3 – 5 containere probele nu sunt conforme, ar trebui ca operatorul economic să probeze că restul sunt conforme Procurorul a dat mai multe exemple care îngreunează activitatea procurorilor specializați în combatarea infracțiunilor de mediu.”În condițiile în care în țară vin 100 de containere cu deșeuri, într-o interpretare extrem de restrictivă a legii ar trebui să descărcăm cele 100 de containere sau vaporul plin cu deșeuri să îl mărunțim, omogenizăm și să vedem conținutul dacă respectă anumite procente. E imposibil, nu ai cum să faci aceste operațiuni, nu ai nici oameni, nici bani, nici tehnologie. Ar trebui implementată noțiunea de probe reprezentative, dacă din 3- 5 containere iau probe și nu sunt conforme, sarcina probei că restul e conform ar trebui să aparțină operatorului economic….. Înainte ca procuror, prin Codul de procedură penală puteam lua măsuri reparatorii, puteam repune lucrurile în situația de dinainte, acum avem dispoziții legale imposibile. Un alt exemplu este cel generat de nerespectarea de către România a recomandarilor Consiliului Europei din 2018, sunt normative publicate în Jurnalele oficiale ale UE legat de logistică, organizare și competența lucrătorilor de mediu”, a afirmat procurorul…..Un alt aspect semnalat de Teodor Niță este cel legat de fapul că probele de aer sunt luate prin laboratoare ale unor firme private, pentru că Agenția de Mediu nu are unul acreditat….. Sunt foarte mulți bani în transferurile ilegale de deșeuri. Nu văd de ce nu putem recicla deșeurile noastre și trebuie să importăm zeci de mii de tone de deșeuri din toată Europa. Avem mai nou și din Africa”, a precizat procurorul. Integral: https://www.digi24.ro

Legea privind monitorizarea cu bratari electronice in cadrul procedurilor judiciare si executional penale, promulgata …Actul normativ are ca obiect de reglementare crearea unei infrastructuri care sa permita monitorizarea electronica in cadrul unor procedurii judiciare si executional penale, cu ajutorul unor dispozitive mobile sau fixe, precum si stabilirea responsabilitatilor autoritatilor implicate in proces. Pe 21 aprilie, Camera Deputatilor a adoptat decizional proiectul de lege care reglementeaza infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic de Monitorizare Electronica – SIME, modul de utilizare a dispozitivelor electronice de supraveghere si modul de actiune in situatia generarii unor alerte, precum si masuri de protectie a datelor din cadrul SIME. Conform actului normativ, SIME este un ansamblu de sisteme informatice dedicate, aplicatii, echipamente si retele de comunicatii si tehnologia informatiei, precum si de dispozitive electronice de supraveghere, destinat monitorizarii electronice in cadrul unor proceduri judiciare si executional penale. Dispozitivul electronic de supraveghere mobil va fi montat pe glezna persoanelor supravegheate. Prin exceptie, acest dispozitiv este montat pe bratul persoanei atunci cand montarea pe glezna nu este fizic posibila sau este contraindicata medical. SIME va mai fi folosit pentru supravegherea la distanta, conform legii 254/2013 privind executarea pedepselor si a masurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare in cursul procesului penal. “In cazul in care persoana protejata este un minor care nu a implinit varsta de 14 ani sau o persoana fara discernamant, consimtamantul cu privire la utilizarea dispozitivului electronic de supraveghere se exprima de catre reprezentantul legal, cu exceptia situatiei in care unicul reprezentant legal este chiar persoana supravegheata, caz in care consimtamantul se va exprima de catre reprezentantul Directiei de Asistenta Sociala, prevede un alt amendament. In scopul prevazut de proiectul de lege, organul de supraveghere si/sau operatorul tehnic are dreptul sa patrunda in imobilul unde se executa masura, fara acordul persoanei supravegheate sau al persoanelor care locuiesc impreuna cu aceasta“, mai arata legea promulgata de catre seful statului. Integral: https://ziare.com

Bucuria de contabil a lui Florin Cîțu când vede o statistică  Premierul Florin Cîțu a devenit plictisitor și banal prin postările sale pe Facebook, preluate de presă, în care anunță creșteri macroeconomice și succese ale guvernării sale. Marți, 18 mai, Florin Cîțu a trăit un moment de bucurie, de extaz, de delir: „Am promis, am făcut. Economia României a crescut cu 2,8% în primul trimestru din 2021. Felicitări, români! România are cea mai rapidă revenire economică din istorie, ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani”….. Trec cu vederea că, potrivit INS, economia a scăzut cu 0,2% în primul trimestru al anului 2021 comparativ cu aceeași perioadă din 2020, iar scăderea asta nu este pomenită în mesajul premierului. Cum să te lauzi cu o scădere, chiar dacă este de 0,2%? Numai cifrele care îți convin trebuie pomenite! Trec cu vederea și „cea mai rapidă revenire economică din istorie”. În 1976, la trei ani după criza mondială a petrolului, România a avut o creștere economică de 11,1%. Dar să nu comparăm „mere” (economia socialistă) cu „pere” (economia oarecum capitalistă a României, membră UE)! Sintagma „cea mai rapidă revenire” este scrisă de Cîțu pentru fani. Ceea ce este dezamăgitor în această postare (transformată în știre de presă, breaking news!) este că premierul nu precizează care au fost „motoarele” creșterii economice. Dar poporul trebuie să înțeleagă că este meritul măsurilor luate de guvernul Cîțu. Nu cred deloc că așa-zisele măsuri guvernamentale au avut vreun efect în economia reală. …. Consumul a rămas la putere, la fel ca și în guvernarea PSD. …. Economia reală a României, reprezentată de mediul privat, merge înainte fără niciun sprijin din partea guvernanților. Asta este lecția acestei reveniri de 2,8%! Pentru că, în fapt, creșterea asta de 2,8% este o revenire de la o valoarea negativă. Ar fi mai corect s-o numim revenire decât creștere, dar să nu insistăm asupra interpretărilor, să respectăm bucuria premierului! Sigur, în calitate de șef al guvernului, Florin Cîțu trebuie să semnaleze (public) realizările, să se bucure, să felicite poporul pentru creșterea economiei. Prost premier ești dacă nu te bucuri, dacă nu te lauzi, dacă nu bați toba pe Facebook. N-ar fi o surpriză să-l vedem seara la Digi24, explicând pe larg această „creștere istorică”. Totuși, perseverența de a face din orice creștere procentuală un motiv de laudă devine plictisitoare și seamănă cu propaganda din socialism, când colectivele de oameni ai muncii anunțau, la semnalul stabilit, depășirea planului cincinal. …. Aș prefera ca premierul României, în loc să jubileze pe seama acestor cifre, care n-au nicio relevanță pentru românii obișnuiți, să anunțe începerea reformelor în educație, sănătate, infrastructură, digitalizarea României, reforme în justiție, în sistemul pensiilor și salariilor… Reforme! Să lanseze reformele nu prin vorbe trântite pe Facebook, ci prin fapte. Dar pentru a face o reformă trebuie să ai o viziune. Florin Cîțu pare mai degrabă un contabil, nici măcar un Chief Financial Officer, care își anunță șeful că vânzările firmei au crescut cu 2,8%. Felicitări, Cîțu! Poate prinzi o nominalizare la Premiile Nobel pentru economie! Integral: https://www.libertatea.ro
Tărăgănarea construcției centralei de la Iernut este recompensată cu prelungirea termenelor pentru Programul Național de Investiții Ministerul Energiei vrea să prelungească toate termenele legate de Programul Național de Investiții (PNI), în condițiile în care proiectul Romgaz privind construirea noii centrale de producere a energiei electrice din Iernut este blocat. Astfel, termenul maxim de finalizare și punere în funcțiune a investițiilor finanțate nerambursabil din fondurile PNI, în sensul prelungirii acestuia de la 30 iunie 2021 până la data de 30 iunie 2022, potrivit unui proiect inițiat de Ministerul Energiei. Întregul proiect vine în ajutorul constructorilor care până acum nu și-au îndeplinit obligațiile. ….Proiectul de la Iernut este cuprins în PNI pentru că a primit finanțare în procent de 25% din valoarea cheltuielilor eligibile. Potrivit notei de fundamentare, Romgaz se află în imposibilitate de a finaliza centrala cu ciclu combinat de la Iernut la termenul prevăzut de legislație și de contractul de finanțare. Contractul de 300 de milioane de euro pentru realizarea centralei electrice pe gaze de la Iernut, de 430 MW, a fost semnat în urmă cu patru ani cu asocierea formată din Duro Felguera şi Romelectro. În cursul anului trecut au apărut neînțelegeri cu constructorii, care voiau mai mulți bani, pe motiv că ar fi crescut costurile din cauza pandemiei. Însă întârzieri începuseră să apară încă dinainte de pandemie. De altfel, compania spaniolă Duro Felguera a început să aibă și probleme financiare mari. Constructorii nu au mai lucrat și astfel s-a ajuns la întârzieri, fiind prelungit termenul de finalizare de la trimestru la trimestru. Construcția centralei trebuia finalizată în termen de trei ani, conform contractului. Centrala de la Iernut, un proiect controversat Termenul de finalizare a lucrărilor nu a fost respectat, acesta expirând la data de 26 decembrie 2020. Inițial, Romgaz nu a mai vrut prelungirea contractului, iar la începutul lunii aprilie a trimis notificarea de reziliere a contractului de lucrări. La scurt timp după ce a trimis această notificare, Romgaz s-a răzgândit și a suspendat rezilierea contractului. HotNews.ro a arătat încă de acum patru ani că este un contract controversat. Încă din momentul semnării contractului, 31 octombrie 2016, au apărut unele semne de întrebare. HotNews.ro a arătat la momentul semnării că Duro Felguera era investigată în Spania într-un caz de corupție, care se întindea până în Venezuela. Romelectro este o companie abonată la contractele mari cu societăți energetice de stat. Comisia de evaluare a Romgaz a transmis către HotNews.ro, în 2016 după semnarea contractului, că nu a avut cunoștință despre faptul că Duro Felguera este investigată în Spania pentru spalare de bani și dare de mită. Integral: https://economie.hotnews.ro

De ce a ajuns Dăncilă la BNR? Așa e stratificată România: cei care au rentă o să primească o rentă și mai mare!  A te mira că Dăncilă a ajuns consiliera omului nr. 1 al finanțelor românești înseamnă a nu pricepe cum e construită România actuală. Țara este stratificată pe un sistem de pături sociale destul de închise. Nu chiar caste, dar circuitul e mic, pentru că nu mai avem multe ascensoare sociale. Dacă Dăncilă nu ajungea la BNR era o problemă: nu invers. Pentru că așa e desenat jocul de putere transpartinic din România. În acest moment, țara are mult mai puține ascensoare sociale decât în epoca comunistă. Și urcarea în ierarhia socială este mai puțin rațională și cu mult mai puține filtre. …. Asta mai spune că avem un sistem tot mai limitat de cadre și tot mai închis: circuitul este foarte restrâns. Asta mai înseamnă lipsa totală de reprezentativitate – apariția limitată a unor oameni care vin din multiple grupuri, pături sociale: grupurile lor sunt excluse din circuitul posibilității de ascensiune. În „noua boierie” fidelitatea bate orice formă de competență Cum se construiește ierarhia? Principalul mecanism de construire a ierarhiei este sistemul de rentă. E ceva destul de medieval. De multe ori noi confundăm corupția cu acest mecanism. Renta este o formă de plată, de recunoaștere a rangului, de recompensă pe bază poziției în ierarhia socială. Ca să intri în circuit trebuie să fii deja parte a unui „rang social” – a unei „boierii”, grup, clan, familii. Între ei își reglează relațiile de putere pe baza unei rente – recompense. Al doilea element fundamental: apartenența la grup se stabilizează prin fidelitate. Fidelitatea, subordonarea, bate orice formă de competență. Cum bine se știe în istoria luptei politice: există o luptă mai veche decât lupta dintre bine și rău – lupta dintre brutalitate și ipocrizie. Fidelitatea ipocrită bate orice sistem de valori, competențe și mecanisme meritocratice. Al treilea element: utilitatea în cadrul sistemului. Vă mai amintiți de Mircea Geoană care a fost „branduit” în campania prezidențială de „lumea bună” ca fiind „vândut la ruși”, „antioccidental” și „prost”. O campanie violentă și isterică. Unde este acum? Omul doi în NATO. Cazul se repetă și aici – există un sistem de rețele, de rente, de obligații, de servicii în interiorul „clasei privilegiate”. Sistemul te protejează și te folosește. Legătura dintre stat și marile companii Cazul Dăncilă este unul emblematic. Întrebarea este: Dăncilă a fost recompensată cu un astfel de post pentru că a fost șefă PSD sau și pentru că soțul este șef la OMV Petrom? …. De ce, zeci de ani, multe bănci nu raportează profit în România? Mai există o puternică stratificare prin sisteme de legi preferențiale și sisteme de impozitare. Câteva exemple aleatorii: de ce sistemul de pensii favorizează pe unii și îi exclude pe alții? Cum se creează rețelele de joburi-rente cu sume fabuloase? Acolo e o adevărată mină de aur pentru „privilighenția” românească. …. Cum s-a redactat noul Cod al Muncii şi noua Lege a Dialogului Social în epoca Boc-Băsescu-PDL? Cine a cerut modificarea legii? Ele nu au fost modificate la cerința Confederației Patronatelor şi a Sindicatelor locale, ci la cererea expresă a Consiliul Investitorilor Străini şi Camerei de Comerț Americană. În favoarea muncitorilor sau corporațiilor? De ce munca e mai impozitată decât capitalul? Adică cei săraci duc greul impozitelor, nu cei ce dețin capital. Până și FMI, și Banca Mondială ne avertizează – halucinant. De impozit progresiv nu mai vorbesc – noi și rușii mai folosim acest sistem: transformăm țara într-un soi de „paradis fiscal”. Să ne spună băncile cum reușesc zeci de ani să nu aibă profit în România? …. Deficit de democrație La ce duc toate acestea? La o stratificare radicală: cu o mică elită care deține monopol pe resurse, finanțe, joburi și o largă populație care trăiește din salariu minim – „mâna ieftină de muncă” și damnată la sărăcie. La o ruptură tot mai mare între cei puțin foarte bogați și cei mulți săraci. Acest tip de inegalități sociale știm unde duc – spre frământări sociale și violență.  Integral: https://www.libertatea.ro

Despre sufletul caselor Asemeni grădinilor de care se înconjoară, adesea, casele îşi un suflet al lor: delicat şi nostalgic, el trăieşte în cărămida din care sunt alcătuite amintirile celor care au fost, cândva, parte din ele. Nici moartea , nici timpul nu pot întrerupe această blândă continuitate ce nu este decât un ecou al dragostei înseşi. Amintirea dăinuie, la fel cum dăinuiau, de demult, foarte de demult, firele de fum pe un cer de iarnă, aşternute de mâna copiilor ce visau, vegheaţi de bunici. Căci ce este fericirea, acea fericire calmă, întinsă, senină, decât contopirea cu casele ce se întind deasupra noastră ca nişte curcubee de jucărie? Căci ce este fericirea, acea fericire nostalgică şi învecinată cu trecerea, decât mişcarea de ore ce măsoară înaintarea noastră în timpul caselor, ca într-o largă grădină? Din toate acestea, din dureri şi din vise, din închipuiri şi din nori, se alcătuieşte, discret, sufletul caselor. Şi dacă ne oprim din alergarea zilelor oarbe putem să desluşim graţia de cutie muzicală a paşilor care au răsunat pe podele şi terase, ca nişte ecouri ale paşilor de dinaintea lor. În sufletul caselor se strânge, ca o ninsoare de frunze galbene, toamna, respiraţia generaţiilor ce se unesc în fluxul vremii şi al memoriei. Aici, doar aici, în casele zidite spre a dura, cei care sunt stau alături, înseninaţi, de cei care au fost. Aici, doar aici, în casele clădite pe solul dragostei, moartea nu mai este durere, nu mai este agonie, nu mai este spaimă, ci devine, treptat, crepuscul şi împăcare cu soarta ce ne este dată. În sufletul caselor tot ceea ce am fost, în vieţile noastre pământeşti, se decantează în fragmentele de lumină ce se desfăşoară în camerele tăcute, ca nişte cortine de teatru. În sufletul caselor risipirea şi greşelile se şterg, iar ceea ce rămâne este doar urma parfumată a înseninării resemnate. Şi dacă intrăm, discreţi ca nişte oaspeţi de seară, în intimitatea caselor noastre, sufletul lor ne dăruieşte pacea pe care am crezut-o pierdută. Sufletul caselor face să dea în lături porţile treziei, spre a face loc viselor în care dragostea de dincolo de moarte străluceşte cu intensitatea stroboscopică a irisului magnetic. Sufletul caselor ne îndrumă, îngăduitor şi răbdător, pe acele cărări pe care au mers, de demult, foarte de demult, paşii noştri. Sufletul caselor aşterne peste noi un linţoliu de sunete şi de imagini, astfel ca să putem simţi, din nou, mireasma fericirii pierdute. Şi dacă zidurile se pot prăbuşi, lovite de excavatoarele progresului orb sau măcinate de curgerea uitării, sufletele caselor sunt nepieritoare: tenace şi melancolice,ele rezistă asaltului vremii, ascunse în tăcerea ce cuprinde camerele ce au fost, cândva, o patrie a fericirii. Integral: https://www.marginaliaetc.ro

Dăncilă, zi grea la BNR! Va negocia un împrumut cu noua şefă FMI, Maria Grapini  Viorica Dăncilă nu se ferește de muncă și s-a apucat de treabă la BNR. Și deja are pe cap o negociere extrem de dură: un nou împrumut de la FMI. Noua șefă a FMI, Maria Grapini, a sosit de două zile în țară, însă abia acum a reușit să găsească sediul BNR din Centrul Vechi al Capitalei. „Un consilier incompetent mi-a lăsat mesaj scris că sediul BNR se află în CV, așa că m-am dus în Covasna, bineînțeles“, s-a plâns Maria Grapini. „Cum adică CV vine de la Centrul Vechi? Asta e o prostie!“ Negocierile dintre cele două au început încă de dimineață, dar sunt îngreunate de faptul că, din cauza protocolului, Dăncilă și Grapini sunt obligate să negocieze în engleză, limbă pe care niciuna n-o stăpânește…..Întrebați de ce au numit-o pe Grapini șefă la FMI, reprezentanții instituției spun că dacă BNR și-a bătut joc de ei numind-o pe Dăncilă consilier, au decis să-și bată și ei joc de BNR, numind-o pe Grapini șefă și negociatoare exclusivă pentru România. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 19 mai! In regiunea Muntenia, temperatura maximă va fi de 21/26 gr. C, în timp ce temperatura minima va fi de 8/13 gr. C. În regiunea Dobrogea, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 12/15 gr. C. În regiunea Transilvania, temperatura maximă va fi de 17/21 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/10 gr. C. In regiunea Moldovei, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 9/13 gr. C. În regiunea Oltenia, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/12 gr. C În regiunea Banat, temperatura maximă va fi de 17/21 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 8/11 gr. C. În regiunea Crisana, temperatura maximă va fi de 16/20 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 8/10 gr. C. În regiunea Maramures, temperatura maximă va fi de 17/20 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/9 gr. C. În București temperatura maximă va fi de 25 gr. ziua, în timp ce temperatura minimă va fi de 11 gr. C.

Ce consecinte tragice riscam prin relaxarea restrictiilor pentru romanii nevaccinati. “Vor fi morti evitabile”……Razvan Chereches spune ca “relaxarea pentru toti” e o masura pripita, care va face mai mult rau decat bine. Si asta nu pentru ca nu ar fi trebuit sa se dea unda verde pentru ridicarea unor restrictii, dar acest lucru ar fi trebuit sa fie valabil doar in cazul celor imunizati. Acum, multi vor considera ca nu mai trebuie sa se vaccineze, iar asta ar putea sa reprezinte o problema serioasa, mai ales ca exista riscul ca din toamna sa apara un nou val de infectii. Totodata, pe langa faptul ca exista riscul sa apara din nou multe cazuri, iar unele sa se soldeze si cu morti, se poate ajunge la noi mutatii ale virusului, care va beneficia de un rezervor important pentru a se raspandi. “Cu cat avem un procent mai mare din populatie vaccinata, cu atat scade probabilitatea de infectie si capacitatea de mutatie a virusului. Virusul sufera mutatii in organismele noastre. Cu cat noi scadem rezerervorul biologic de organisme care pot fi infectate, cu atata scade si posibilitatea de aparitie de tulpini noi si virulente“, spune Chercehes….. “Ar fi trebuit sa dea diferentiat, in functie de judete. Ai un judet care a trecut de 40% rata de vaccinare, ok, poti sa fii fara masca si in exterior si va incurajam pe toti ceilalti sa ajungeti acolo. Invalidezi comportamentul celor care se vaccineaza si le zici ca nu conteaza de fapt. Ca te vaccinezi sau nu, toata lumea beneficiaza”, mai spune el. Razvan Chereches crede ca exista riscul acum ca aceasta campanie sa nu-si atinga scopul, iar Romania sa nu atinga imunitatea de grup. In acest caz, situatia risca sa se complice serios. “Varianta pesimista este ca o sa ne inecam undeva la un 40% sau chiar mai jos si nu o sa reusim sa crestem nicicum mai sus. Si atunci probabil cine o sa mai vrea o sa se vaccineze si or sa inceteze sa mai raporteze numarul de cazuri. O sa tinem societatea deschisa si o sa avem decese de covid. Vor fi morti evitabile. Cele mai putine cazuri de COVID sunt in Tanzania unde nu testeaza nimic si atunci sunt zero cazuri. Acolo practic o sa avem doua viteze: cei vaccinati, care or sa fie protejati, si cei nevaccinati care or sa tot faca periodic focare. Inevitabil creste riscul de tulpini noi. La un moment dat si Uniunea Europeana, in momentul in care se calmeaza lucrurile in celelalte tari, va incepe sa discute ok, ce se intampla in tarile in care nu se reuseste nicicum sa creasca ritmul de vaccinare? Si or sa ne traga ei de urechi. Daca a facut ceva pandemia e ca ne-a aratat de ce ar fi nevoie sa avem o politica comuna europeana pe sanatate. Fiecare tara a facut ce a vrut si asta ne-a costat foarte mult acum in pandemie”, sustine Chereches. Integral: https://ziare.com

Analiză dură în The New York Times despre ”eșecul lamentabil al vaccinării” în Europa: Rezultatul a fost un al treilea val al pandemiei prelungit inutil, care a dus la carantină, contracție economică și numeroase decese  În primele luni ale lui 2020, când pandemia a ajuns în Europa, fiecare țară a acționat de capul ei. Franța, Germania, Polonia și Cehia au introdus rapid interdicții de export pentru echipamentele medicale. Italia, unde pandemia s-a resimțit cel mai devastator, a fost nevoită să se bazeze pe importuri din China. Granițele se închideau una după alta, scrie The New York Times, citată de Rador. Dar nu așa ar fi trebuit teoretic să funcționeze UE. Anostă, juridic dogmatică și tehnocrată, UE n-ar trebui, prin concepție, să se ocupe deloc cu politica – obiectul ei de activitate e competența decizională, practicată deasupra intereselor meschine ale statelor naționale. După debandada din primele luni, UE a formulat planuri pentru o strategie continentală de vaccinare. Dacă răspunsul inițial la pandemie a fost haotic și fragmentar, calea de salvare urma a fi coordonată și cuprinzătoare. Dar n-a fost să fie așa. Până în a treia săptămână din mai SUA și Regatul Unit au administrat peste 80 de doze de vaccin la 100 de locuitori; UE a reușit să ajungă la 43,6 doze. Urnindu-se greoi, obstrucționată de probleme de aprovizionare și, în unele cazuri, prost calibrată, campania de vaccinare a continentului a fost dezastruoasă. Rezultatul a fost un al treilea val al pandemiei prelungit inutil, care a dus la carantină, contracție economică și numeroase decese. Din perspectiva susținătorilor UE eșecul s-a datorat unor circumstanțe excepționale. Mulți dintre ei – cum e comisarul sănătății Stella Kyriakides – dau vina pe AstraZeneca, compania anglo-suedeză care și-a livrat cu întârzieri vaccinul din cauza problemelor de aprovizionare…..(UE a intentat două procese firmei pentru presupuse încălcări ale contractelor.) Însă adevărul e foarte diferit: UE, de la agricultură și până la moneda unică, nu se specializează în politici de succes. În realitate, un anumit tip de eșec este încorporat în ADN-ul ei instituțional. Fiascoul vaccinurilor nu e decât cel mai recent și mai devastator exemplu. Giandomenico Majone, un profesor de științe politice italian, a făcut acum 16 ani o observație inteligentă: în UE, scria el, scopurile și mijloacele procesului decizional sunt inversate. La statele naționale scopurile sunt politicile în sine, de la mărirea salariilor muncitorilor la reducerea inegalităților regionale sau atragerea investițiilor străine. Guvernele urmăresc aceste obiective folosindu-se de mijloacele pe care le au la dispoziție, întrucât ele câștigă alegeri pe baza promisiunilor de a proceda astfel. În antiteză, alegătorii din UE au puțină influență directă asupra procesului legislativ al blocului. Drept urmare, politicile devin acolo mijloace de realizare a unor obiective destul de diferite. De exemplu, politica agricolă comună a UE, introdusă în 1962, se folosește de agricultură pentru a demonstra fezabilitatea unui proces decizional de tip federal, în speranța extinderii lui. Programul de vaccinare n-a fost diferit. Finalitatea lui nu se limitează doar la imunizarea propriu-zisă a populației. Și atunci, ce alte obiective mai are? Un scop evident e sporirea puterii instituțiilor UE – în primul rând a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen. Prin centralizarea procurării vaccinurilor în mâinile sale, Comisia caută să obțină mai mult control asupra politicii sanitare a blocului. Iar astfel de transferuri de responsabilitate rareori mai sunt inversate, chiar dacă politica în sine eșuează. Este ceea ce profesorul Majone numea „integrare pe furiș”. … Apoi mai sunt și statele membre, cărora strategia de vaccinare continentală le satisface propriile obiective, adesea diferite. Pentru Germania a fost o ocazie de a repara daunele provocate de mult criticatul ei refuz de a ajuta alți membri în cursul primului val. În cazul Franței, i-a oferit președintelui Emmanuel Macron șansa de a-și purta campania lui globală contra naționalismului populist, poziționând UE drept un model de obținere a unei forme mai transnaționale de solidaritate, dar și ocazia de a ajuta industria farmaceutică franceză. (Unul dintre primele contracte semnate de UE a fost cu firma franceză Sanofi, al cărei vaccin aflat în faza de dezvoltare se afla cu mult în urma concurenței.)…. Confruntată cu aceste presiuni, Comisia a avut o abordare foarte prudentă, propunându-și să procure vaccinuri pentru o populație de aproape 448 de milioane contra unui total de 2,7 miliarde de euro. Regatul Unit, din contră, a cheltuit 4,3 miliarde de euro pentru a-și vaccina populația de 66 de milioane. Din perspectiva termenilor pe care și i-a propus, negocierile duse de UE au avut într-adevăr succes: a plătit substanțial mai puțin decât SUA pentru dozele achiziționate de la Pfizer și AstraZeneca. Dar frugalitatea vine și cu un preț. Atunci când producătorii de vaccinuri au întâmpinat probleme, Europa s-a trezit rapid la urma cozii – în vreme ce Israel, SUA și Regatul Unit, care au cheltuit mult mai mult per capita pe vaccinuri, s-au bucurat de campanii de succes. Economiile astfel realizate de UE s-au dovedit a fi înșelătoare: au întârziat campania, permițând virusului să se răspândească și mai mult, fapt care a impus mai multe restricții. Costul final, în termeni umani și economici, e dificil de cuantificat. Puțini se așteptau ca imunizarea să meargă atât de prost. Dar nu ar trebui să fim chiar așa surprinși. În definitiv aceeași dinamică se află și la originea eșecului altor politici. Să luăm bunăoară introducerea monedei unice în 1999. Justificată prin limbajul creșterii economice, politica aceasta a reprezentat de fapt un mijloc de atingere a unei varietăți de obiective politice – cimentarea Germaniei reunificate într-un nou set de reguli paneuropene și subminarea puterii sindicatelor, între altele. Întrucât unele economii naționale au prosperat, iar altele suferă de stagnare pe termen lung, rezultatul a fost destabilizare gravă a blocului. Integral: https://www.g4media.ro

Cristi Danilet – judecator: S-a publicat decizia CJUE în şase cauze conexate la Luxembourg. Este o decizie ISTORICĂ care situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de intepretarea legii prin prisma europeană. SIIJ este în afara normelor europene. Iată concluziile mele cu privire la aceasta: – decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple “recomandări” cum au susţinut în mod repetat nişte asociaţii nereprezentative ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar şi Curtea noastră Constituţională; – Guvernul României a greşit când a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare; – existenţa SIIJ trebuie justificată şi să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligaţiilor din cadrul MCV. Având în vedere că în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO care s-au opus SIIJ (considerată drept “anomalie” care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ în afara ordinii europene; – răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementată, legea trebuind a fi clară şi precisă; – judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă că o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român. Sursa: https://www.facebook.com (https://curia.europa.eu)

Excepționalii juriști Weber și (C)Iordache ar putea lucra și-n mediul privat. Concediați-i!  Măcar atât ar putea face această coaliție pentru sutele de mii de protestatari pe spinarea cărora a ajuns la putere: să concedieze câteva dintre cele mai obraznice personaje ale regimului Dragnea Înainte de a fi alungat de la putere, regimul PSD-Dragnea a infiltrat poziții cheie din statul român cu oamenii săi. Unii dintre ei nu pot fi scoși din aceste structuri înainte de a li se încheia mandatul: vorbim de echipa Dorneanu, care controlează CCR, sau de cei infiltrați în Justiție, cu ajutorul CSM-ului controlat de Lia Savonea.  Însă există și personaje de care ne-am putea debarasa printr-un simplu vot al Parlamentului. În cazurile Iordache și Weber nu e vorba de o banală epurare politică, în care niște pesediști să fie scoși din funcții pentru a fi înlocuiți cu oamenii actualei puteri. Weber și Iordache au fost simboluri ale regimului Dragnea, personaje angrenate cu toată forța în destructurarea statului de drept și/ sau favorizarea infractorilor.  Mai mult, în septembrie 2018, într-un interviu pentru Q Magazine, Weber prelua temele propagandei lui Putin, atacând parteneriatul strategic cu SUA. “Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului“, a spus Weber în acel interviu. Nu înțeleg – sau, mai degrabă, mă prefac că nu vreau să înțeleg…- de ce actuala coaliție majoritară păstrează aceste rebuturi ale regimului Dragnea în poziții-cheie, de unde pot încetini sau bloca guvernarea. În iulie 2012, când se pregătea să-l suspende pe președintele Traian Băsescu, USL-ului i-au luat circa 24 de ore ca să-l schimbe pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, și să-l pună în funcție, interimar, pe Valer Dorneanu. Deci, legal, doamna Weber poate fi dată jos, prin votul Legislativului. Faptul că Weber și Iordache sunt încă în funcții de demnitate publică, deși ar putea fi schimbați relativ ușor, este încă o umilință pentru sutele de mii de români care au stat în stradă zeci de zile, vară sau iarnă, protestând și ajutând, indirect, PNL și USR să ajungă la putere. Dosarul Jandarmeriadei a fost o altă bătaie de joc. El a fost redeschis prin efortul societății civile, nu al miniștrilor de Interne și al Justiției. Ba mai mult, DIICOT, după ce și-a bătut joc de anchetă, s-a opus reluării cercetărilor. Prea multe blaturi, între actuala și fosta putere. Chiar dacă nu se vorbește despre ele – zero sesizări la DNA în legătură cu activitatea guvernelor PSD, de exemplu – alegătorii PNL și USRPLUS percep situația și o înțeleg. Integral: https://newsweek.ro

Dragoş Damian, CEO Terapia: Mic tratat de creştere economică de la un nespecialist. Inflaţie, consum din import, efect de bază. Nu creştem, revenim la nivelul lui 2019. E bine şi aşa. Nimic sustenabil însă, iar munca la negru, evaziunea fiscală şi deficitul de forţa de muncă frânează dezvoltarea României Analistii economici nu trebuie sa se uite pe datele statistice ca sa-si dea seama ca Romania va avea un an pe plus. Se vede deja cu ochiul liber. Sunt preturi care au crescut si cu 20%, reapar peste tot cozile (inclusiv cele pe care le ador, la bancomate) iar drumurile Romaniei sunt un sir neintrerupt de tiruri. BNR da semnale de neliniste privitoare la inflatie, iar daca Guvernul vorbeste de 3% atunci sigur ne vom apropia de 4%, foarte probabil 4,5%, socotind si inflatia din turism si mancare, care se vor vedea in a doua parte a lui 2021. Consumul inca nu s-a pus in miscare, dar incepand cu 15 mai, dupa lockdown, romanii vor incepe sa consume la greu, pana ce isi vor cheltui toti banii economisiti in 2020. Bonus: avand in vedere problemele turismului international, mult din acest consum va ramane in tara in sezonul de vara, chiar daca se vor consuma produse din import. Romania este tara ideala cu care sa lucrezi, nici o mirare ca rating-urile de tara sunt stabile, suntem un paradis pentru investitorii financiari si industriasii europeni. Emitem obligatiuni de stat si certificate de trezorerie ieftine si ne imprumutam scump pentru a ne acoperi deficitele. Consumam cu predilectie din import, lasati PR-ul comerciantilor ca se aprovizioneaza de la gospodarii din Romania, uitati-va mai bine la deficitul de balanta comerciala. Ne trimitem in continuare rudele sa lucreze in vest, completand la cercul vietii economice din comunitatea europeana dar agravand deficitul de forta de munca. De altfel deficitele sunt singurii indicatori care par sa preocupe chiar si analistii optimisti – dar “macro” nu ar trebui sa ingrijoreze, pentru ca mai e putin timp pana in 2023 cand probabil va disparea cota fixa sau vor aparea suprataxari ale industriilor “baieti rai” (banci, telecom, comertul retail, farma). Uniunea Europeana, tot mai socialista dupa pandemie, isi va baga mainile in buzunarele bogatilor cand se vor fi terminat banii. PNRR-ul, copilul teribil al relansarii economiei, vine in pachetul frumos ambalat cu trei probleme. Prima, executia va incepe foarte tarziu, probabil in primul trimestru din 2022. A doua, mai mult de jumatate este reprezentata de componenta imprumuturi, asadar va adanci deficitele. Si, a treia, cea mai previzibila pentru cei care traiesc in economia reala: dupa ce de peste o decada de ani de la aderarea la UE, desi au existat bani, nu s-au construit infrastructura rutiera si spitale si nu s-a efectuat digitalizare, ce ne face pe noi sa credem ca brusc, aceste lucruri vor deveni executabile, doar pentru ca sunt cuprinse in PNRR?…. Insa ca cetateni educati (si patrioti) ai Romaniei, traind in lumea reala, ar trebui sa fim ingrijorati, de exemplu, ca painea s-a scumpit cu peste 5%, ca la sensul giratoriu de dinainte de Talmaciu lucreaza la amenajari un singur excavator care a creat o coloana de masini pana in Sibiu si ca nu gasim angajati calificati pentru ca sistemul de invatamant este rupt de realitatea economica – asa cum sunt de altfel rupti si politicienii. Integral: https://www.zf.ro

Avocatul Poporului a contestat la CCR ordonanța de urgență care elimină fișa postului pentru microîntreprinderi  Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență care a modificat Codul muncii, astfel că a fost eliminată fișa postului pentru microîntreprinderi. Avocatul Poporului precizează că, prin această modificare, relaţia de muncă este lipsită de orice predictibilitate, angajaţii aflându-se la dispoziţia angajatorului, care va putea oricând să impună sarcini care să exceadă muncii la care lucrătorul a dorit să se angajeze, iar pe de altă parte va conduce la imposibilitatea ca angajaţii microîntreprinderilor să probeze îndeplinirea atribuţiilor….. De asemenea, Avocatul Poporului consideră că OUG nr. 37/2021 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. „Dispoziţiile pct. 1 din articolul unic al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 creează un tratament discriminatoriu între salariaţii unei microîntreprinderi care nu sunt îndreptăţiţi să li se comunice, în scris, fişa postului şi salariaţii unui angajator care nu are calitatea de microîntreprindere şi cărora li se comunică în scris fişa postului”, menţionează Avocatul Poporului. Potrivit sursei citate, lipsa de armonizare a dispoziţiilor OUG nr. 37/2021 cu dreptul UE conduce la încălcarea prevederilor constituţionale ale articolelor 11, 20 şi 148 alineatul 2. De asemenea, Avocatul Poporului crede că OUG nr. 37/2021 încalcă articolul 115 alineat 6 din Constituţie prin nerespectarea dreptului la protecţia socială a muncii şi principiului egalităţii în drepturi. Intgeral: https://www.g4media.ro

EXCLUSIV Rușii intră pe șantierele din România în plin conflict ucrainean. Metroul de Băneasa (M6), proiectat de un consorțiu ruso-turc, în ciuda noilor reguli privind achizițiile publice-SURSE Asocierea Esta Construction LLC(Rusia) – Doğuş İnşaat ve Ticaret A.Ş(Turcia) a câștigat licitația pentru proiectare și execuție structuri de rezistență la viitoarea linie de Metrou M6, între stațiile 1 Mai-Băneasa, arată date consultate de Economica.net. Este pentru prima dată când o companie din Rusia ar intra într-un mare proiect local de infrastructură, iar momentul este unul extrem de interesant, având în vedere tensiunile din Ucraina, dar și modificarea legii achizițiilor publice în sensul interzicerii accesului la licitații a firmelor din țări non UE care nu fac parte din Spațiul Economic European(SEE) , nu se află în proces de aderare la UE sau care nu au semnat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului (AAP)…..Asocierea ruso-turcă a obținut, conform informațiilor Economica.net, peste 97 de puncte dintr-un total de 100, urmând să fie declarată câștigătoare a licitației pentru proiectare și execuție structure de rezistență la tronsonul 1 Mai-Tokio/Băneasa din viitoarea linie de metrou M6. Dacă în cazul societății turcești nu există semne de întrebare, Turcia fiind o țară considerată în proces de aderare la Uniunea Europeană, în cazul rușilor de la Esta Construction suntem inclusiv în fața unei probleme de natură legală. Autoritățile au modificat recent Legea Achizițiilor Publice în sensul limitării accesului la licitații pentru proiecte de infrastructură. Conform prevederilor OUG care modifică legea  companii din țări precum China sau Rusia nu mai pot participa la licitații de infrastructură majoră la noi în țară….. Rușii de la Esta sunt specializați mai ales în construcția de mall-uri, bazaruri magazine și hoteluri   Compania rusească Esta, parte a asocierii care a câștigat licitația pentru M6, are și o filială în România, însă a participat la licitație cu o firmă înregistrată în Cipru. În Rusia, Esta pare să fie specializată mai degrabă în construcția de centre comerciale, hoteluri și cazinouri, conform informațiilor publicate pe propriul site . Conform sursei citate, singurele proiecte de infrastructură la care Esta Construction a participat sunt două aeroporturi, anume Gagarin și Domodedovo. Un alt proiect major a fost și construcția stadionului echipei de fotbal Kuban Krasnodar. În rest, portofoliul firmei este format mai ales din centre comerciale, hoteluri, cazinouri și școli. Integral: https://www.economica.net

Comisia Europeană susține că în lista investițiilor verzi ar trebui să intre și gazele naturale  Reglementările Uniunii Europene de clasificare a investiţiilor verzi ar trebui să integreze gazele naturale, a anunţat luni Comisia Europeană, în condiţiile în care Bruxellesul evaluează o decizie politică dificilă privind modul în care este luat în considerare combustibilul fosil, transmite Reuters, citată de Agerpres….. Deşi s-a ajuns la un acord privind reglementările pentru anumite sectoare, inclusiv transportul şi industria, a fost amânată decizia care stabileşte dacă gazele naturale, un combustibil fosil, pot fi incluse pe lista investiţiilor respectuoase cu mediul. Statele membre au opinii divergente când vine vorba de centralele pe gaze naturale, unele ţări apreciind că acestea sunt cruciale pentru a putea renunţa la termocentralele pe cărbune, care sunt mai poluante, în timp ce alte state membre se tem că includerea centralelor pe gaze pe lista investiţiilor „verzi” ar deveni un instrument de „greenwashing” şi ar deturna investiţiile care ar putea merge spre proiecte mai verzi. Mairead McGuinness (foto), comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, a spus în Parlamentul European că CE va trebui să reexamineze cum ar putea fi integrate gazele naturale, ţinând cont că ar putea ajuta în anumite circumstanţe reducerea emisiilor. „Poate în situaţia în care ne aflăm astăzi, trebuie să găsim o anume integrare, astfel încât, dacă nu va exista o opţiune mai bună pe care o poate utiliza un stat membru, atunci gazele joacă un rol special”, a declarat oficialul UE. Statele membre UE din centrul şi din estul Europei vor reglementări care să promoveze investiţiile în gaze, pentru a le ajuta să renunţe la cărbunele care este mult mai poluant, în timp ce ţările din nordul Europei spun că nu este credibilă etichetarea centralelor care funcţionează pe gaze naturale drept „investiţii verzi”. Şi energia nucleară va fi analizată separat, Comisia Europeană aşteptând două rapoarte ale experţilor privind această problemă până la finalul verii. Integral: https://www.economica.net

Buna dimineata intr-o zi de marti, 18 mai! Un cod galben a fost emis pentru marți, între orele 06.00 și 23.00, când vântul va prezenta intensificări susținute în majoritatea zonelor, cu viteze de peste 50…60 km/h, iar local, îndeosebi în Transilvania, Oltenia și Muntenia 70…80 km/h. La munte, în special în zona înaltă, rafalele vor depăși 80…100 km/h. În Munții Apuseni, în zona Carpaților Orientali și în nordul și nord-vestul teritoriului (județele Bihor, Satu Mare, Sălaj, Maramureș, Cluj, Bistrița, Mureș, Suceava, Botoșani și Iași, precum și în zona de munte a județelor Arad, Hunedoara, Alba, Harghita și Neamț) va ploua, iar cantitățile de apă vor depăși local 15…20 l/mp și izolat 35…40 l/mp. In Bucuresti  vântul va avea intensificări, mai susținute după-amiaza și seara, când la rafală se vor depăși viteze de 60…65 km/h. Temperaturile maxime se vor situa în jurul valorii de 24 de gr., iar temperatura minimă va fi de 12…13 gr.

Italia: Infecţiile cu SARS-CoV-2 au scăzut cu 80% la cinci săptămâni după prima doză cu unul dintre vaccinurile de la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca – studiu Infecţiile cu SARS-CoV-2 la adulţii de toate vârstele au scăzut cu 80% la cinci săptămâni după prima doză cu vaccinul de la Pfizer, Moderna sau AstraZeneca, potrivit unui studiu italian, publicat sâmbătă, informează Reuters, preluată de News.ro. Primul studiu al unei ţări din Uniunea Europeană despre impactul real al campaniilor de imunizare a fost realizat de Institutul Naţional de Sănătate din Italia (ISS) şi de Ministerul Sănătăţii pe 13,7 milioane de persoane vaccinate la nivel naţional. Oamenii de ştiinţă au început analiza datelor din prima zi a campaniei de vaccinare în Italia, pe 27 decembrie 2020 până pe 3 mai 2021. Analizele au arătat că riscul de infecţie cu SARS-CoV-2, spitalizarea şi decesul au scăzut progresiv după primele două săptămâni de la vaccinare. „La 35 de zile după prima doză, există o reducere cu 80% a infecţiilor, 90% reducere a internărilor şi 95% scădere a deceselor”, potrivit ISS, adăugând că acelaşi model a fost observat atât la bărbaţi, cât şi la femei, indiferent de vârstă. „Aceste date confirmă eficienţa campaniei de vaccinare şi necesitatea de a realiza o acoperire cât mai mare la nivelul populaţiei, rapid, pentru a pune capăt pandemiei”, a declarat Silvio Brusaferro, directorul ISS. Dintre cele aproape 14 milioane de persoane incluse în studiul italian, 95% au fost vaccinare cu ambele doze de la Pfizer şi Moderna, în timp ce niciuna dintre cele cărora li s-a administrat AstraZeneca nu primise a doua doză. Integral: https://www.g4media.ro

Oameni de știință proeminenți cer o nouă investigație privind originea coronavirusului  Mai mulți cercetători au semnat o scrisoare deschisă publicată în revista Science în care cer investigații suplimentare privind originea SARS-CoV-2, coronavirusul care cauzează COVID-19, relatează Live Science. Autorii scrisorii publicate joia trecută în prestigioasa revistă afirmă că principalele două teorii privind originea coronavirusului – că acesta a scăpat accidental dintr-un laborator sau că a fost transmis pe cale naturală de la animale – „rămân ambele viabile”. „Este vital să cunoaștem modul în care a apărut COVID-19 în scopul informării strategiilor globale de a evita pandemii viitoare”, au notat aceștia. Autorii, printre care se numără 18 oameni de știință proeminenți, nu sunt primii reprezentanți ai comunității științifice care cer mai multe investigații cu privire la originile coronavirusului.  Însă majoritatea cererilor anterioare în acest sens au favorizat în mod clar o teorie în detrimentul celeilalte în timp ce autorii noii scrisori au încercat să rămână neutri, argumentând că dovezile actuale nu sunt suficient de puternice pentru a favoriza una dintre cele două teorii, potrivit New York Times. „Majoritatea discuțiilor pe care le auzim în acest moment despre originile SARS-CoV-2 cred că vin din partea unui grup restrâns de persoane care se simt foarte siguri cu privire la opiniile lor”, afirmă Jesse Bloom, autor principal al scrisorii și profesor asociat specializat în evoluția virusurilor la Centrul de Cercetări Oncologice „Fred Hutchinson” din Seattle. Printre ceilalți semnatari ai scrisorii se numără dr. David Relman, profesor de microbiologie și imunologie la Universitatea Stanford, Ralph Baric, profesor de epidemiologie și microbiologie la Universitatea Carolinei de Nord care studiază coronavirusurile de decenii și Marc Lipsitch, profesor de epidemiologie și director al Centrului pentru Dinamica Bolilor Transmisibile din cadrul Universității Harvard. Integral: https://www.hotnews.ro

Pentru cine sunt recomandate testele de anticorpi, după vaccinarea antiCovid. Ce spune Rafila …. Întrebat duminică, într-o  conferinţă de presă la Tîrgu Mureş, dacă este bine ca persoaele care se vaccinează anti-COVID să facă analize pentru a determina dacă organismul a produs sau nu anticorpi, medicul Alexandru Rafila a răspuns că ar recomanda acest lucru unor categorii de bolnavi. „Este o opţiune personală, nu e niciun fel de recomandare în acest sens. Mai degrabă aş recomanda acest lucru persoanelor care au deficite imunologice, care urmează tratamente imunosupresive, fie din cauza unei boli de fond, de exemplu o boală autoimună sau o neoplazie la care într-adevăr răspunsul imun este afectat, seroconversia care se produce după vaccinare poate să fie întârziată sau foarte scăzută. Există deja discuţii şi o să beneficiem şi noi de experienţa sau de studiile din alte state unde anumite categorii de persoane pot fi vaccinate şi cu a treia doză. Deci sunt situaţii particulare. În mod curent însă, testarea pentru tipul de anticorp nu ar trebui să constituie o rutină”, a afirmat Alexandru Rafila. Este un indicator relativ El a vorbit şi despre faptul că nivelul anticorpilor este un indicator relativ, care diferă în funcţie de trusa de testare folosită. „Toată lumea discută despre care e nivelul protector. Păi, dar noi avem foarte multe metode de determinare, fiecare trusă utilizată determină un anumit tip de anticorp sau, chiar dacă determină acelaşi tip de anticorp, nivelul de referinţă faţă de care se raportează, nivelul de referinţă este diferit, în funcţie de producătorul trusei. Unii zic eu am 300, alţii zic eu am 15.000. (…) În principiu trusele astea nu sunt truse cantitative, sunt truse calitative, adică răspunsul este da sau nu. Sigur că poţi să extrapolezi rezultatul în funcţie de intensitatea reacţiei, să spui că cineva are o reacţie mai intensă decât altcineva şi în principiu are şi un nivel de anticorpi mai mare decât altă persoană, dar nu există o valoare standard faţă de care să te raportezi”, a explicat Rafila. Integral: https://spotmedia.ro

Scumpiri majore la gazele naturale: Preţul va creşte şi cu 25% de la 1 iulie…. „Engie, cel mai mare furnizor de gaze pentru populaţie, a început să trimită clienţilor înştiinţări cu noile oferte, în condiţiile în care vechile contracte expiră la jumătatea acestui an. Pentru cine nu schimbă contractul sau furnizorul, preţul gazelor creşte cu 25%, de la 1 iulie”,, scrie economica.net. La data de 1 iulie 2020, piaţa gazelor naturale pentru casnici a fost liberalizată, preţurile reglementate de stat au dispărut, iar oamenii au avut posibilitatea să aleagă un alt furnizor de gaze, o ofertă concurenţială a furnizorului lor actual, sau să nu facă nimic, şi să primească în continuare gaze de la vechiul lor furnizor la preţul din oferta sa standard, care a înlocuit vechiul preţ reglementat. Doar 28% dintre clienţii casnici de gaze semnaseră însă un contract concurenţial cu furnizorul de gaze, fie cel actual, fie unul nou, potrivit unor date comunicate de ANRE în luna martie. Acest lucru înseamnă că marea majoritate a clienţilor sunt încă în ultima situaţie: primesc gaze de la vechiul furnizor pe care l-au avut înaintea liberalizării, la preţul stabilit acum un an. Contractul, ca şi preţul, are însă o valabitate de un an, deci termenul expiră la 30 iunie 2020, iar oamenii trebuie să semneze un nou contract. Integral: https://adevarul.ro

Mai extragem gazele din Marea Neagră? De ce se tot amână proiectul și când spun politicienii că s-ar putea debloca  Extrase la timp, gazele din Marea Neagră le-ar putea îmbunătăți viața tuturor românilor. Problema este că perioada în care le-am putea valorifica în câștig scade, cu fiecare zi. Iar măsurile pe care PNL și USR PLUS le-au promis în campanie pentru deblocarea situației întârzie. De fapt, după aproape jumătate de an de guvernare a Dreptei Unite, nu știm încă peste cât timp ar urma să se facă următorul pas spre extragerea gazelor. ….

• pe 24 octombrie 2018, Parlamentul României – pe vremea când PSD și ALDE erau la putere – a adoptat Legea 256/2018, cunoscută la Legea Offshore, care le impunea petroliștilor o serie de obligații de piață și fiscale destul de dure. Președintele Iohannis a promulgat legea.
• în scurt timp, OMV Petrom a anunțat că își amână decizia de a începe extragerea gazelor din Marea Neagră. La fel au făcut și americanii de la Exxon. Dar ulterior aceștia și-au arătat și disponibilitatea de a renunța la participația pe care o au în perimetrul Neptun Deep.

Singura companie care a decis să extragă gaze – dar nu din Neptun Deep, ci dintr-un perimetru mai mic numit Midia – a fost Black Sea Oil and Gas Soluția – susțin cei de la PNL și USR PLUS – este modificarea Legii off shore astfel încât petroliștii străini să fie motivați să extragă gazele din Marea Neagră. În același timp, însă, modificările trebuie să permită și României să câștige cât mai mult din extragerea gazelor și vânzarea lor în țară și peste hotare. Gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului Problema este că, în 2012, când Exxon și OMV Petrom au anunțat că au descoperit gazele off shore, părea că avem tot timpul din lume pentru a le extrage și a le vinde. Între timp, însă, situația s-a schimbat. Uniunea Europeană a decis reducerea accelerată a poluării. În consecință, gazele naturale nu mai sunt combustibilul viitorului, ci combustibil de tranzit. Cu alte cuvinte, le putem folosi – mai ales în locul cărbunelui care e și mai poluant – dar nu pentru foarte mulți ani, de aici încolo. Mai exact, din anul 2030, Comisia Europeană vrea ca gazele să fie folosite din ce în ce mai puțin. Or, asta înseamnă că timpul pe care îl avem pentru a extrage și vinde gazele din Marea Neagră a scăzut considerabil. În 10 ani trebuie să le scoatem și să le și valorificăm, în bună parte. Acum, petroliștii așteaptă modificarea Legii offshore. După modificare, vor face noi calcule. Și abia apoi – dacă decid că e rentabil – vor începe pregătirile pentru extragerea gazelor. Toate aceste etape sunt de durată….. Și, cu toate astea, la aproape jumătate de an de la momentul în care cele două partide au preluat puterea, în Parlamentul României și au dat un guvern, Legea Offshore este, în continuare, nemodificată. Un posibil motiv pentru amânarea modificării legii l-ar putea constitui faptul că Romgaz negociază cu Exxon preluarea jumătății de perimetru de la Neptun Deep la care americanii vor să renunțe. Integral: https://spotmedia.ro

Situaţa din celebrul plan PNRR prin care România ar trebui să ia de la Bruxelles 29,2 mld. euro: Guvernul a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi, din care, atenţie, 16 mld. euro sunt împrumuturi şi numai 13,2 mld. euro sunt granturi. Alte state europene au fost rezervate în a apela la componenta de împrumuturi  România poate obţine, prin PNRR, 29,2 mld. de euro, dintre care 16 mld. de euro sunt împrumuturi şi 13 mld. sunt granturi ♦ Era mai bine dacă România rămânea doar la granturi, având în vedere că timpul limitat este o provocare pentru a crea proiecte chiar şi în valoare de 13 mld. de euro? România a optat pentru a atrage toţi banii alocaţi de Comisia Europeană prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), spre deosebire de alte state europene care, cu excepţia Italiei, au fost mai rezervate în a lua componenta de împrumuturi din PNRR. Împrumuturile, care înseamnă 16 mld. de euro din cele 29,2 mld. de euro alocate României, ar însemna circa 7% din PIB în plus la datorie în acest moment (47% din PIB). Datoria publică a României a crescut în 2020 cu 102 miliarde de lei (21 de miliarde de euro), mult peste ceea ce poate împrumuta guvernul prin PNRR. Diferenţa este că banii împrumutaţi prin PNRR nu pot fi folosiţi în consum şi salarii, ci doar în investiţii. Analiştii financiari consultaţi de ZF sunt de părere că este vital ca banii să fie folosiţi pentru investiţii care aduc creştere eco­­nomică. Aurelian Dochia, profesor universitar de economie, este de părere că dacă, cu ajutorul banilor împrumutaţi, România obţine o creştere economică în medie de 5% în următorii ani, împrumu­turile practic se pot plăti singure. Cu toate acestea, rămâne un mare semn de întrebare în capacitatea statului de a construi pro­iectele, de a atrage banii şi de a-i cheltui, mai ales că timpul este limitat: până în 2023 guvernul trebuie să vină cu proiectele concrete. „Dacă din aceste împrumuturi obţinem o creştere economică susţinută, să zicem că mergem la 5% creştere econo­mică în anii următori cu aceste împru­muturi, atunci cred că împrumuturile se plătesc ele însele“, spune Aurelian Dochia….. O bună parte din împrumuturi vor fi avansate după ce toate statele vor aproba acest plan. De asemenea, o mare parte din granturi vine din creşterea contribuţiilor statelor membre de la 1,2% din Produsul Naţional Brut la 1,4% din Produsul Naţional Brut. În România acest lucru a devenit o problemă oarecum ciudată pentru că majorarea contribuţiei României la UE trebuie aprobată de Parlament, cu două treimi din voturi, ceea ce înseamnă că actuala putere, care are o majoritate la limita, are nevoie de voturile PSD, iar PSD ameninţă că nu va vota o astfel de majorare până când planul nu va fi dezbătut în Parlament – o obligaţie pe care guvernul nu o are. Constrâns însă de asta, guvernul va trebui să vină totuşi în Parlament să prezinte planul. De asemenea, PNRR nu este veşnic, nu seamănă deloc cu planurile financiare multianuale ale UE care finanţează proiecte. Este strict un program de criză care finanţează schimbarea structurii economiilor. Este un program cu termen-limită: până în 2027 trebuie absorbiţi banii. Cea mai mare parte a proiectelor trebuie duse către zona de digitalizare şi către zona de sustenabilitate…..Experienţa trecutului nu vine cu premise optimiste: „Din păcate şi acum cel mai mult sunt îngrijorat de capacitatea noastră de a folosi aceste fonduri – pe de o parte de a le atrage integral şi pe de altă parte de a le pune în operă.” Integral: https://www.zf.ro

Cine e Cătălin Burcescu, noul şef al OSIM: traseist şi respins de comisia PNL de analiză a candidaturilor, dar reevaluat de echipa premierului Guvernul Cîţu l-a numit la şefia OSIM pe Cătălin Burcescu, politician plecat pentru o sinecură la ALDE, când partidul lui Tăriceanu guverna alături de PSD, dar care a revenit în PNL după schimbarea Cabinetului Dăncilă. Deşi o comisie internă a liberalilor a respins numirea lui Burcescu la OSIM, fiind invocată problema studiilor superioare, la insistenţele senatorului Eugen Pîrvulescu, premierul a accept propunerea PNL Teleorman. Patru luni au trecut de când liberalii din Teleorman şi-au anunţat oamenii care vor fi numiţi în funcţii de conducere în diferite instituţii de la centru. Printre aceştia era şi Cătălin Burcescu, susţinut de preşedintele PNL Teleorman, Eugen Pîrvulescu, pentru şefia OSIM, susţin surse politice pentru „Adevărul”. Însă o comisie internă, formată din mai mulţi lideri liberali, i-a respins dosarul acestuia, fiind ridicată problema studiilor sale. Deşi pentru şefia OSIM nu există o condiţie obligatorie a unor studii juridice sau tehnice, de obicei funcţia a fost ocupată în ultimii ani de persoane cu expertiză juridică sau administrativă, cum au fost cazurile profesoarei universitare Bucura Ionescu, specialistă în brevete, sau al Mitriţei Hahue, funcţionară din instituţie cu peste 20 de ani de experienţă. De altfel, în perioada Guvernului Grindeanu a fost o încercare timidă de schimbare a legislaţiei privind şefia OSIM, prin introducerea unor amendamente care să ceară studii juridice sau tehnice pentru conducerea instituţiei, dar a dost abandonată, în contextul trântirii Cabinetului chiar de social-democraţii lui Dragnea. Pe de altă parte, Burcescu a terminat Facultatea de Cinematografie a Universităţii Media, apoi un master în Administraţie Publică la Universitatea Dimitrie Cantemir. Importanţa studiilor relevante e dată de faptul că OSIM-ul se ocupă cu problematica acordării de brevete, titlurilor de invenţii, mărci, indicaţii geografice etc., iar şeful OSIM este, printre altele, preşedintele Comisiei de contestaţii. Cu toate acestea, în urma negocierilor lui Pîrvulescu, fostul membru ALDE a fost până la urmă numit. De altfel, un alt om propus de şeful PNL Teleorman, adică persoana pentru şefia Agenţiei pentru Resurse Minerale (Alina Caţan), a fost respinsă în martie, fiind invocate probleme de integritate. În ceea ce-l priveşte pe Burcescu, şeful PNL Teleorman l-a reevaluat, deşi în urmă cu trei ani îl critica după plecarea sa la ALDE…… Experienţa lui Burcescu în funcţiile publice se limitează la funcţia pe care a ocupat-o începând cu iulie 2018 la Serviciile Energetice Muntenia, acolo unde a fost o perioadă director-adjunct, iar în prezent încă mai figurează ca director comercial. Potrivit Hotărârii de organizare şi funcţionare a OSIM, directorul general are rang de secretar de stat şi o indemnizaţie similară, adică o leafă brută de 16.600 de lei. Integral: https://adevarul.ro

Ne dezvoltăm, dar mai lent, că nu dau turcii. Anul trecut, un sfert din casele noi ridicate la țară erau fără canalizare În mediul rural, un sfert din locuințele noi, terminate în 2020 sunt fără canalizare, arată datele unui raport al Institutului Național de Statistică, consultat de HotNews.ro. La nivel general (urban+rural) ponderea locuințelor noi fără canalizare este de 15%, în scădere de la 20% câte erau cu un an înainte. Evident, suntem pe ultimul loc în Europa din acest punct de vedere, potrivit Eurostat. Una din 10 locuințe noi nu are apă curentă, mai arată datele INS. Față de acum 25 de ani , am evoluat mult, dar viteza cu care ne apropiem de media europeană e parcă prea lentă. …..

Câteva detalii despre locuințele finalizate anul trecut pe care poate că nu le știai:

• Anul trecut au fost terminate peste 68.000 de locuințe, ducând fondul locativ al României la 9,15 milioane de locuințe.

• Cele mai ”aglomerate” județe (număr de locuitori/locuință) sunt Ilfov și Iași cu 2,4 locuitori/locuință, iar presiunea cea mai redusă e în Mehedinți, unde sunt 1,7 locuitori/locuință.

• Mărimea locuinţelor a crescut în toate regiunile de dezvoltare. Cea mai mare suprafaţă medie locuibilă s-a înregistrat în regiunile Vest(51,3 m2) şi Bucureşti – Ilfov (50,7 m2), iar cea mai mică în regiunea Sud – Vest Oltenia (45,0 m2).
• Cele mai mici suprafeţe medii locuibile pe o cameră se află în regiunile de dezvoltare: Sud – Est (16,3 m2), Sud – Vest Oltenia şi Sud – Muntenia (15,6 m2 fiecare)

• Cele mai multe locuinţe au fost construite în judeţele: Bucureşti (13821 locuinţe), Ilfov (6952), Timiş (6003), Cluj (5491), Braşov (4072) şi Constanţa (3481). În următoarele judeţe au fost construite cele mai puţine locuinţe: Caraş – Severin (115 locuinţe), Teleorman (118 locuinţe), Tulcea (163), Gorj (200), Mehedinţi (216), Covasna (231), Sălaj (280), Harghita (281), Ialomiţa (353), Olt (366), Călăraşi (374) şi Hunedoara (375)

• În mediul urban, dezvoltarea fondului de locuinţe terminate se face preponderent pe verticală, prin cuprinderea de locuinţe noi situate în clădiri cu mai multe etaje, în timp ce în mediul rural, este prezentă cu predilecţie dezvoltarea pe orizontală. Integral: https://economie.hotnews.ro

Promovarea stravezie a cryptomonedelor continua  Acum cateva saptamani, puneam o intrebare retorica: “Care sunt interesele care pompeaza pretul Bitcoin?”, comentariu care urma unui altuia intitulat “Investitia Tesla in Bitcoin – o perdea de fum?” In ambele remarcam ca antreprenori si companii cu vizibilitate si, mai nou, institutii financiare respectabile par angrenate intr-un efort de a promova cu orice chip investitia in cryptomonede. Iar daca astfel de demersuri ar fi facute in baza unor argumente rationale, echibrate, care sa dea posibilitatea unor alegeri rationale si nu emotionale, lucrurile ar fi inca ok. Dar in momentul in care institutii credibile si profesioniste incep sa foloseasca argumente “stravezii”, incep sa apara o serie de semne importante de intrebare….. Un articol din Financial Times ne semnaleaza un nou nume respectabil care se adauga listei celor de mai sus: Deloitte. In esenta raportul “Considering the benefits of crypto” se refera la o serie de argumente comerciale in favoarea crypto, explica aspectele tehnice si operationale ale utilizarii crypto. Dar, asa cum si titlul o sugereaza, in pofida disclaimerelor regulamentare, raportul este dezechilibrat, subevaluand riscurile substantiale asociate utilizarii de companii a unui activ atat de volatil ca valoare. Iar o astfel de volatilitate poate fi fatala in primul rand micilor companii care, tentate de dorinta de a “a fi la moda”, de a creste mai rapid, pot suferi un impact devastator. Asa cum FT remarca, cateva afirmatii nu pot decat sa ridice sprancenele celor avizati. De exemplu, invocarea raspandirii pe care utilizarea cryptomonedelor o cunoaste in SUA invocand numarul de 2300 de companii in conditiile in care acest numar reprezinta doar 0,007% sau 7 la 100.000 de companii. Intr-un raport al Deutsche Bank, mentionat de Business Insider, se mentiona ca, cel mai probabil, Bitcoin va ramane in viitor ultra-volatil din cauza tranzactionarii (tradeability) sale limitate. In acest context, mentionarea de catre Deloitte ca printre beneficiile ultilizarii de crypto monede se afla controlul asupra capitalului sau protectia la inflatie, pare sa ignore volatilitatea extrema a valorii cryptoactivelor si impactul destabilizator asupra operatiunilor afacerii, sustenabilitatii ei si valorii sale intrinsece. Pe scurt, pot duce usor in insolvabilitate sau faliment, cuvinte evitate insa cu grija. In egala masura este nefericita asocierea cryptomonedelor cu valutele digitale preconizate a fi emise de catre bancile centrale. Despre diferentele esentiale dintre cele doua am avut o discutie foarte interesanta si lamuritoare cu fostul viceguvernator al BNR Cristian Popa. “Daca este prea frumos ca sa fie adevarat, atunci chiar asa este” spune o lege a lui Murphy despre…dragoste. Nici macar cand vine vorba de cryptomonede in afaceri, emotiile nu isi au locul. Integral: http://www.raducraciun.ro

Noi tarife la STB. 3 lei pe oră sau gratis pentru bucureștenii care ajută la împins Vești tot mai proaste pentru locuitorii capitalei care vor fi acum nevoiți să plătească pentru transportul în comun, cel puțin o parte din ei, adică cei care nu au scutiri de la minister, elevii, studenții, pensionarii, coloneii, rudele angajaților, sindicaliștii, persoanele de etnie dezavantajată, oamenii cu multe tatuaje și boschetarii. În rest, pentru ceilalți călătoria va fi de 3 lei pe oră. Noul director al STB a anunțat însă că și pentru acești câțiva ultimi fraieri care mai plătesc pentru bilet în Capitală se vor oferi facilități. Astfel, dacă aceștia ajută la împingerea autobuzului sau la scoaterea mașinilor parcate pe șine de alți bucureșteni. Toți cei care participă la împingerea autobuzului vor primi un x cu pixul pe mână din partea șoferului și vor putea călători gratis în continuare. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 17 mai! Vremea va fi răcoroasă în regiunile vestice şi nord-vestice, iar în rest valorile termice vor fi apropiate de cele specifice în a doua decadă a lunii mai. Instabilitatea atmosferică se va manifesta mai ales în a doua parte a zilei şi la începutul nopţii prin înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice în vestul, centrul şi nordul ţării, în zonele montane şi submontane şi pe alocuri în restul teritoriului. În intervale scurte de timp sau prin cumulare, cantitățile de apă vor depăşi local 15 l/mp şi izolat, cu precădere la munte şi în nord-vest, 20…25 l/mp şi vor fi condiţii de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 și 26 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade. In Bucuresti, valorile termice, mai ridicate decât în ziua precedentă, se vor situa în jurul celor normale pentru această dată. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare mai ales seara şi la începutul nopţii când vor fi posibile averse şi descărcări electrice. Temperatura maximă va fi de 25…26 de grade, iar cea minimă de 12…14 grade.

Recomandarea medicului Virgil Musta: la cât timp după ce ai fost infectat cu COVID te poți vaccina ….„Nu există studii care să îţi arate exact protecţia, pentru că, aşa cum v-am spus, nu sunt standardizate metodele de determinare a anticorpilor, nici nivelul de anticorpi care te protejează 100%. Se poate spune, când ai un nivel crescut de anticorpi, mai mult decât nivelul de referinţă, că ai anticorpii care te protejează. Dar nu ştii cât de mult te protejează”, spune Virgil Musta, medic infecţionist la Spitalul Victor Babeş din Timişoara. În cazul infecţiei cu SARS, medicii au descoperit celule imune chiar şi după 17 ani. Vorbim tot despre o formă de coronavirus, apărută în China, în 2002. Dar, în cazul SARS-CoV-2, specialiştii nu sunt prea optimişti. Concluzia unanim acceptată este că anticorpii post-boală sunt prezenţi în organism 6 luni. Este şi perioada care va introdusă în certificatul verde. „Studiile arată că post-vaccinare, protecţia este mai de lungă durată decât post-boală. Este recomandabil ca şi persoanele care au făcut boala, de la 3 luni, se pot vaccina. De fapt asta depinde. Pentru formele uşoare se pot vaccina după două săptămâni”, adaugă Virgil Musta. Integral: https://alephnews.ro

Misterul morților Covid din raportul pe care ministrul nu voia să-l publice. Mai rău decât măsluirea  Raportul privind modul de raportare a numărului de decese provocate de Covid este cutremurător nu atât prin diferenţele între diferite raportări, care ajung la 7.000 de morți, cât prin haosul teribil din sistemul sanitar pe care îl arată. Și este posibil ca acest haos întreținut atât de Nelu Tătaru, cât și de Vlad Voiculescu să fi fost motivul pentru care actualul ministru nu a vrut să facă public raportul, decât după solicitarea premierului Cîțu și după ce el a fost publicat, în exclusivitate, de SpotMedia. Cine îl citește are toate motivele să se cutremure. Ce arată el? Pe scurt, că spitalele, și așa puse sub presiune de pandemie, au fost complet sufocate de birocrație, raportări, rubrici, hârtii. Așa că fiecare funcționar a făcut cum a înțeles el și cum a crezut el de cuviință, generând tot felul de aberații. Totul pleacă de la faptul că există două platforme de raportare: 1. Corona forms – unde erau incluse cazuri și decese pe baza de CNP, deci om cu om, și confirmate prin test RT-PCR apoi și antigen, platformă gestionată de STS. 2. Alerte.ms.ro, cu date agregate, fără CNP-uri. “Platforma alerte.ms.ro a avut, în înțelegerea comisiei, mai curând rolul de a fi un instrument pentru managementul operațional (distribuire de materiale și echipamente, identificare rapidă nevoi de resurse/resurse pentru pacienți în stare gravă) decât un rol de sistem informațional pentru colectarea și analiza deceselor.….Și de aici a început nebunia. De exemplu, posibilitatea ca același decedat să fie raportat în platforma Ministerului Sănătății de mai multe spitale prin care pacientul a trecut succesiv.…. Plus eterna dilemă: morţi de Covid sau morți cu Covid? Diagnostic principal – diagnostic secundar. „În totalul deceselor având drept diagnostic secundar COVID U.07.l (19.698 decese), s-a constatat o mare variabilitate a diagnosticului principal. Astfel, unele dintre diagnosticele codificate ca principale erau diagnostice acute care, conform OMS, nu pot fi asociate bolii COVID (ex. IMA, ulcer gastric acut, hernii, fracturi, traumatisme etc)”. Deci, dacă omul e lovit de mașină, ajunge la spital în urgență, este testat, moare din cauza rănilor și testul iese pozitiv, intră sau nu în statistica deceselor Covid? Ba chiar mai mult, ”unele DSP suspicionează că unele dintre spitale raportează decesele de toate cauzele în alerte.ms.ro”. Suspiciune pentru că fiind o raportare fără CNP-uri, e foarte greu de verificat om cu om. Și, pe lângă faptul că lucrurile erau deja complicate, în toamna anului trecut, exact când era mai greu în valul al doilea, raportările din alerte.ms.ro au devenit tot mai complicate. Din septembrie (ministru Tătaru) s-a mai adăugat un câmp, în noiembrie (ministru Tătaru) au devenit 6 câmpuri, în martie 2021 (ministru Voiculescu) au devenit 10 câmpuri: ….Și este de observat că datele arată tot mai multe diferențe între cifre pe măsură ce numărul de câmpuri creștea….. Raportarea deceselor, după toate informațiile din acest moment, pare să fie complet haotică, cel puțin la nivelul ministerului: “Nu există prevedere, resurse și mecanisme pentru monitorizarea și validarea datelor referitoare la decesele înregistrate în alerte.ms.ro. Si totodată aceste date nu sunt fructificate în analize sau în decizii operative”. Un haos pentru care dna Mihăilă nu a venit cu soluții, ci doar a încercat să-l ascundă, eludând informația cheie, de fapt. Și ea nu constă în, repet, diferența dintre raportări, ci în cauzele acestei diferențe. Dacă dna Mihăilă consideră cumva că raportul nu e corect, de ce nu îl contestă și de ce a prezentat datele din el, fără explicații? De ce este cheie? Pentru că, mă tem, este emblematică pentru felul în care se fac raportările în România în toate domeniile, pe criterii diferite, între baze de date și softuri care nu comunică. Așa e și la ANAF, de exemplu. De aceea, computerele de la etajul 1 arată altceva decât cele de la etajul 3, iar plata datoriei efectuată la ghișeul de la etajul 1 nu ajunge la etajul 3 zile întregi în care se poate întâmpla chiar și o poprire. Este o experiență reală. Mostra asta de haos poate fi valabilă și sunt convinsa că e, în toate domeniile, din foarte multe motive, care țin de incompetență, de prostie, de corupția care a blocat simplificarea procedurilor pentru a nu deveni prea ușor de urmărit sau de prădat banii pentru investiții IT. Ce va ieși la a nu știu câta reformă a pensiilor nici măcar nu vreau să mă gândesc. Integral: https://spotmedia.ro

Dr. Ștefan Jianu: Pandemia e cireașa de pe tort. Oamenii au ajuns din ce în ce mai sedentari Ștefan Jianu: Relația cu Casa Națională de Asigurări a fost delicată la început. După aceea s-au creat posibilități de contractare mai acceptabile, dar atunci când s-a dezvoltat medicina privată în toate domeniile, nu doar chirurgie. Chirurgia a fost la început o Cenușăreasă pentru că riscurile erau mari, investițiile erau mari, banii erau puțini, trebuia să contribuie și pacientul, cum este și acum. Ștefan Jianu: Exact așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în general, boala venoasă cronică, varice sau alte forme ale ei, a avansat atât de mult încât ne-a luat în surprindere pe toți. Am ajuns acum să vorbim despre cea mai răspândită boală, boala venoasă cronică. La ora actuală este boala nr.1 ca frecvență, din fericire nu ca mortalitate, dar 60 până la 80% din populație are niște probleme venoase. Ștefan Jianu: Nu există o rețetă perfectă pentru mersul pe jos, dar dacă vrem să conteze, nu putem vorbi de 100 de metri. Măcar jumate de kilometru, un kilometru. Dacă ne aducem aminte de regretatul Neagu Djuvara, spunea că în fiecare zi, și avea 100 de ani, se ducea până la piață. O oră dus-întors…. Despre relația cu statul Ștefan Jianu: Relația inițială aproape că nu a existat. Asta dacă ne referim la clinicile de specialitate. Să nu uităm că și medicii de familie sunt până la urmă entități juridice private și care ar trebui să se încadreze și ei în această discuție și, din păcate, nu au un statut foarte fericit. Dacă ne referim la clinici mai mari, investiții mai mari pașii au fost mai grei la început (…) Relația cu Casa Națională de Asigurări a fost delicată la început. După aceea s-au creat posibilități de contractare mai acceptabile, dar atunci când s-a dezvoltat medicina privată în toate domeniile, nu doar chirurgie. Chirurgia a fost la început o  Cenușăreasă pentru că riscurile erau mari, investițiile erau mari, banii erau puțini, trebuia să contribuie și pacientul, cum este și acum. (…) La privat, dacă faci un contract cu Casa trebuie să te mulțumești cu ceea ce plătește Casa un caz rezolvat. Practic, nu poți rezolva acel caz. Sunt mult mai puțini bani (…)  Este cert că doar cu sumele care se dau pe cazuri de chirurgie nu se poate rezolva cazul în privat. Atunci sau există varianta de coplată, care a reapărut în discuție și, poate din motive care țin și de politică, s-a amânat, dar este foarte clar că așa cum este organizat acum sistemul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, o clinică privată de chirurgie nu poate funcționa doar pe baza contractului cu Casa….. Despre efectele pandemiei asupra sănătății….Ștefan Jianu: Exact așa cum s-a întâmplat în ultimii 30 de ani, în general, boala venoasă cronică, varice sau alte forme ale ei, a avansat atât de mult încât ne-a luat în surprindere pe toți. Am ajuns acum să vorbim despre cea mai răspândită boală, boala venoasă cronică, sigur care înseamnă și mici venule, și picioare umflate, tromboflebită, și malformații, varice , afectează peste 50% din oameni. În general, vorbim despre venele de la picioare pentru că ele sunt cele mai afectate. Pandemia e cireașa de pe tort pentru că înainte de pandemie, în ultimii 20-30 de ani, în care oamenii au ajuns din ce în ce mai sedentari, mai dependenți de ecrane, mai capabili să lucreze de la birou. Asta înseamnă că de fapt a avansat boala venoasă, problemele venoase, care, într-adevăr sunt legate sine qua non de sedentarism. La ora actuală este boala nr.1 ca frecvență, din fericire nu ca mortalitate, dar 60 până la 80% din populație are niște probleme venoase….. Statul pe scaun la birou provoacă stază venoasă. Sângele rămâne în venă, nu mai pleacă de acolo și dacă se strică și niște valve pe parcurs, venele încep să se umple din ce în ce mai mult de sânge stătut, cu gunoaie, toxine, dioxid de carbon, radicali acizi. Și-atunci, dacă nu pleacă și stă în gambe începe treptat, prin presiune, să mărească venele. Și-atunci ajungem la dilatațiile care se numesc varice. Dar nu numai asta. Că stă sângele pe loc și se vede, inițial nu e deranjant. Dar, treptat, pe măsură ce se acumulează toxine și dioxid de carbon apar primele simptome picior greu, mai obosit, e un pic de jenă, începe să se umfle laba piciorului. Treptat apar și tulburări trofice, face dermatită, pielea se usucă și se și găurește, și face și ulcere, care ne chinuie, care se și suprainfectează, sângerează. Toate astea sunt tulburări trofice care nu ne pun viața în pericol, dar, din păcate pentru unii dintre noi ni se pune și viața în pericol prin tromboze. Pentru că acolo unde stă sângele pe loc e mult mai ușor să se închege și dacă devine vâscos și face un cheag într-o venă varicoasă, e o tromboflebită, superficială, care se tratează în majoritatea cazurilor, dar uneori cheagul mai pleacă și ne poate duce la embolie pulmonară. Integral: https://alephnews.ro

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu ţinea în mână un cartof fierbinte, pe care scria Kövesi …. Cartoful venise de la CEDO. Ca să fie sigur că nu se arde doar el, l-a împărţit în cinci şi l-a trimis tot atâtor instituţii, ca să exprime un punct de vedere. Poate fără să vrea, ministrul Aurescu a comis, totuşi, un gest salutar: vom afla cât de sinceră este actuala Putere atunci când spune că vrea o reformă reală a Justiţiei, inclusiv a celei constituţionale. Mai ţineţi minte când, prin vara-toamna anului trecut, Ludovic Orban, pe atunci premier, tuna şi fulgera împotriva unor decizii ale Curţii Constituţionale, perorând că e nevoie de o reformă profundă a acestei instituţii? Orban şi-a atras atunci atât critici pentru îndrăzneala de a ataca Sacro-Sanctitatea Sa CCR, cât şi laude pentru un aşa curaj. La drept vorbind, ne le-a meritat nici pe unele, nici pe altele. Pentru că juca teatru. A avut ocazia, el însuşi, să reformeze CCR, dar a ratat-o cu mare talent. Pe 5 mai 2020, CEDO dădea verdictul în cazul Kövesi şi constata că România, prin demiterea procurorului-şef al DNA, a încălcat două articole ale Convenţiei Drepturilor Omului. Cel privind libertatea de exprimare (unul dintre motivele demiterii a fost că Kövesi a criticat asaltul legislativ al PSD împotriva Justiţiei) şi cel privind accesul la Justiţie: deşi Constituţia şi legile prevăd expres posibilitatea atacării în contencios a actelor administrative, Laurei Kövesi i-a fost interzisă această posibilitate exclusiv prin decizia CCR (cea negociată în WC, n-ar trebui să uităm vreodată acest relevant aspect)…… Hotărârea CEDO a devenit definitivă, prin neatacare, pe 5 august 2020, moment din care Guvernul român avea şase luni la dispoziţie să transmită la Serviciul de Executări al CEDO un plan de măsuri privind implementarea deciziei Kövesi vs. România, astfel încât asemenea accidente să nu se mai repete. Mai repede decât Guvernul s-au mişcat două asociaţii de magistraţi, Forumul Judecătorilor şi Iniţiativa pentru Justiţie, care în august anul trecut au trimis un memoriu la CEDO, prin care propuneau o serie de modificări legislative şi constituţionale menite să însănătoşească climatul juridic şi constituţional din România. Un capitol consistent din acest memoriu viza reformarea Curţii Constituţionale, principalul vinovat din afacerea Kövesi:…. Guvernul lui Ludovic Orban – da, ăla care cârâia la CCR şi îi cerea reformarea – avea, atâta vreme cât a mai stat în funcţie, posibilitatea să preia cel puţin unele dintre aceste propuneri – măcar cele care presupun doar modificări ale legii CCR, nu şi ale Constituţiei – şi să le transmită la Strasbourg. …. Guvernul României a transmis la CEDO planul de măsuri în ultima zi a celor şase luni pe care le avea la dispoziţie, pe 4 februarie 2021. În mod surprinzător, documentul nu conţine niciun cuvinţel, dar absolut niciunul, privitor la ceea ce ar trebui făcut pentru reformarea Curţii Constituţionale. Încă nu e clar dacă la document a contribuit şi noul ministru al Justiţiei, Stelian Ion, sau acesta doar a transmis un document moştenit de la predecesorul său, Cătălin Predoiu. Stelian Ion nu a răspuns, până la publicarea acestui material, la întrebarea pe care i-am adresat-o asupra acestui subiect. Cert e că Forumul Judecătorilor, luând act de carenţele planului de măsuri propus de Guvern, a înaintat la CEDO un nou memoriu în care reiterează măsurile pe care le consideră necesare pentru implementarea corectă şi completă a deciziei din cazul Kövesi. Serviciul de Executări al CEDO a luat în serios demersul magistraţilor şi a cerut un punct de vedere asupra acestuia de la autorităţile române, mai exact Agentului Guvernamental pentru CEDO, aflat în subordinea Ministerului Afacerilor Externe. Acesta este, de fapt, cartoful fierbinte. …. Şi totuşi: care să fie motivul pentru care reprezentanţii actualei Puteri (încă nu ştiu dacă în integralitate sau doar unele facţiuni) evită cu atâta măiestrie să facă ceva paşi, fie şi timizi, înspre reformarea Curţii Constituţionale, în pofida derapajelor pe care, verbal, i le-au tot reproşat? Prima ipoteză la îndemână e şi cea mai răutăcioasă: pentru că vor şi ei să folosească CCR aşa cum au folosit-o cei de la PSD, ştiut fiind că peste un an pleacă din plenul Curţii trei dintre cei mai toxici judecători care s-au perindat vreodată pe-acolo: Valer Dorneanu, Daniel Morar şi Mona Pivniceru. ….A doua ipoteză eram pe cale s-o identific şi s-o dezvolt, când o boare de zvon m-a izbit deunăzi în moalele capului şi m-a obligat să mă întorc la prima ipoteză, aia răutăcioasă: unul dintre candidaţii actualei Puteri pentru funcţia de judecător CCR este Bogdan Licu, actualul prim-adjunct al procurorului general. Spre deosebire de ceilalţi doi terchea-berchea numiţi la CCR de Dragnea, Bogdan Licu are măcar doctorat. Dar e plagiat. Integral: https://adevarul.ro

Este nevoie de consultanţă din partea fostei soţii a lui Relu Fenechiu …. În această pandemie, spitalul mobil de la Leţcani se dovedeşte a fi important mai mult prin faptul că nu a fost folosit, decât prin acela că a salvat vieţi omeneşti în situaţii critice. Lipsa sa de utilizare ne arată „în direct” un sistem de management execrabil. Anume, faptul că dăm bani mulţi, cu nu se ştie ce comisioane, pe marfă proastă, pe care nici nu o folosim atunci când avem mai multă nevoie, dar care asigură apoi pâinea de toate zilele a politicienilor. Povestea drobului de sare a lui Ion Creangă pare a fi de o actualitate izbitoare. Acum o lună, în cele mai grele zile ale pandemiei, când medicii de la spitalele ieşene nu aveau paturi libere la ATI, iar bolnavii se zbăteau să nu se sufoce în saloane improvizate, sau chiar pe holuri, noi nu am folosit zeci de paturi ATI, pe care plătisem 13 milioane de euro. Motivul a fost temerea să nu care cumva să se întâmple o tragedie, dacă va cădea sistemul electric, care, de altfel, funcţionează, dar nu este expertizat tehnic. Să facem o recapitulare. Spitalul a fost cumpărat de fosta conducere a Consiliului Judeţean, pe asociatia Euronest. Preţul pare a fi piperat, 13 milioane de euro. Acuzele de corupţie, tentative de comisionare etc. au apărut imediat. DNA Bucureşti instrumentează cazul, sub acest aspect, mai multe persoane din administraţia de atunci a judeţului, dar nu numai, fiind deja audiate. Adus cu întârziere de furnizor, acesta a fost instalat şi a funcţionat vreo trei luni. Ulterior a fost închis pentru dezinfecţie şi a rămas aşa, pentru că noua administraţie l-a considerat nesigur. De atunci, spitalul face obiectul unor nesfârşite dispute politice între fosta administraţie pesedistă a judeţului, reprezentată de Maricel Popa, şi noii diriguitori liberali conduşi de Costel Alexe. Fiecare parte are argumente valide şi puncte slabe în pledoarii. Maricel Popa nu reuşeşte să explice o corelaţie rezonabilă între preţul ridicat şi calitatea îndoielnică a produselor. Invocă însă presiunea momentului şi faptul că achiziţia nu diferă sub acest aspect de cele făcute de Guvern în condiţii similare. Costel Alexe invocă motive de siguranţă şi de conformitate calitativă în contextul mai multor accidente tragice la spitalele din ţară. Nu oferă însă o explicaţie valabilă pentru faptul că acestea nu au fost încă remediate. Indiferent cine are dreptate, realitatea este că ne-am pricopsit cu acest bun, care face parte de acum din patrimoniul judeţului. Problemele de corupţie şi interese de altă natură sunt sub investigaţie. Oricine are informaţii se poate adresa DNA. De ce nu-l folosim însă? Şi mai ales de ce nu a fost folosit atunci când nevoia a fost mai mare? Care să fie oare sarcina unei administraţii judeţene în vremuri de criză şi forţă majoră decât aceea de a strânge orice resursă şi a o folosi chiar şi în condiţii excepţionale? Pentru ce a mai fost adus, dacă în cele mai grele momente nu a fost pus la lucru? Este oare rezonabil să invoci lipsa unei expertize a instalaţiei electrice pentru a nu utiliza un asemenea bun care, cu toate neajunsurile, a funcţionat totuşi trei luni?…. Pe vremea când era ministru al Mediului, Costel Alexe a reuşit performanţa de a „mobiliza” o echipă numeroasă de consultanţi liberali, în frunte cu fosta soţie a lui Relu Fenechiu şi cu consilierul local Eduard Boz, ca să ofere „consultanţă” pe probleme de infrastructură energetică comunelor din ţară. Încă înainte de adoptarea prevederilor legale, consultanţii liberali încheiaseră contractele cu primăriile şi-şi umpluseră buzunarele. La Consiliul Judeţean nu reuşeşte însă să rezolve o problemă de interes public – expertizarea reţelei electrice a spitalului mobil -, care ar fi condus cu siguranţă la salvarea de vieţi omeneşti. Când a fost ministrul Mediului şi-a asumat şi riscul să ceară tablă de la SIDEX Galaţi, pentru binele familiei sale, fapt care i-a adus un dosar la DNA. În situaţie de criză publică însă nu şi-a asumat nici un risc pentru funcţionalizarea spitalului. Când interesul privat este mare, iar responsabilitate aproape inexistentă, expertiza liberalilor urcă la cote ameţitoare. Când urgenţa publică cere însă sacrificiu, iniţiativa lor dispare. Reglementările devin sfinte. Lipsa de iniţiativă a autorităţilor în vremuri cu totul excepţionale ar intra mai degrabă la zădărnicirea combaterii bolilor decât nepurtarea măştilor. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro

Trei asociații ale magistraților solicită CSM apărarea independenței și reputației sistemului judiciar față de „campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private” Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție solicită Consiliului Superior al Magistraturii „apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private”. Solicitarea vine în contextul în care Inspecția judiciară a trimis Secției pentru procurori a CSM două cereri de suspendare din magistratură a procurorului militar Bogdan Pîrlog, adjunct la Parchetul militar București, în cadrul a două dosare privind presupuse abateri disciplinare, potrivit surselor G4Media.ro. Un dosar disciplinar vizează un interviu acordat de magistrat cotidianului Libertatea.ro, iar celălalt – discuții purtate de procuror, sub pseudonim, împreună cu alți magistrați, pe un forum privat și apărute ulterior în presă. Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție, asociații profesionale ale judecătorilor și procurorilor din România, solicită Consiliului Superior al Magistraturii apărarea independenței și reputației sistemului judiciar în ansamblul său, raportat la campania așa-ziselor dezvăluiri de convorbiri private, nefiind acceptbilă orchestrarea unei campanii mediatice de șantaj relativ la episoade reiterabile și denigrare în masă, prin publicarea unor conversații distorsionând mesajul, decontextualizându-l, cu scopul de a genera public opinia că magistrații se implică în politică și manifestă conduite reprobabile. O astfel de campanie de presă orchestrată în mod subversiv în scopul discreditării și denigrării unor magistrați poate prezenta valențe susceptibile de a periclita atât persoana magistratului sub aspectul îndeplinirii condiției bunei reputații, cât și, prin ricoșeu, independența justiției, în ansamblul ei…. Problema dezvăluirilor jurnalistice cu trimitere la aspecte circumscrise vieții private nu poate fi sustrasă, însă, controlului reglementărilor dreptului UE în domeniu, cadrul legal fiind cel stabilit de Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date, act transpus de legiuitorul național prin Legea nr. 190/2018. Jurnaliștii nu au dreptul de a intra în posesia şi de a dispune postarea pe internet, către public, a unor mesaje cu caracter privat, art.71 alin.2 din Codul civil prevăzând că: ”(2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni în viaţa intimă, personală sau de familie, nici în domiciliul, reşedinţa sau corespondenţa sa, fără consimţământul său ori fără respectarea limitelor prevăzute la art. 75.”, iar art.74 lit.b din Codul civil menționând că ”pot fi considerate ca atingeri aduse vieţii private: b) interceptarea fără drept a unei convorbiri private, săvârşită prin orice mijloace tehnice, sau utilizarea, în cunoştinţă de cauză, a unei asemenea interceptări”. Datele prelucrate ar trebui să fie strâns legate de calitatea de persoană publică a persoanei vizate ori de caracterul public al faptelor în care este implicată, dincolo de o interpretare prin viziunea media a noțiunii de ”persoană publică”, în sfera căreia nu se încadrează evident nici unul dintre magistrații vizați, singurul act normativ care oferă o perspectivă asupra celei mai apropiate noțiuni este Legea nr. 129/2019, aceasta definind ”persoana expusă public” ca fiind persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, în enumerare încadrându-se, din cuprinsul sistemului judiciar, membri ai curţilor supreme, ai curţilor constituţionale sau ai altor instanţe judecătoreşti de nivel înalt ale căror hotărâri nu pot fi atacate decât prin căi extraordinare de atac, fără ca vreunul dintre magistrații subiect al dezvăluirilor să îndeplinească această condiție. Integral: https://www.g4media.ro

De ce a pierdut USR în sondaje după criza de la Ministerul Sănătății  Un studiu Avangarde a prezentat zilele trecute câteva date extrem de interesante. 52% dintre cei intervievați consideră USRPLUS drept marele pierzător în criza de la Ministerul Sănătății. PNL urmează cu 45%. Mai interesant este că 46% consideră PSD drept marele câștigător….. Electoratul mult mai pretențios Înainte de orice alt motiv, trebuie să înțelegem că electoratul USRPLUS ( și o parte din electoratul PNL ) este mult mult mai pretențios. Trebuie convins să voteze. Fiind mult mai puțin dependenți de stat, viața lor merge înainte și cu stânga și cu dreapta ( deși în România linia de delimitare este subțire ). Exceptând situațiile în care pot reacționa dur ( de exemplu, protestele pe diferite teme ), interesul lor pentru mediul politic este extrem de scăzut.  Au viața lor, câștigă destul de bine și nu le este neaparat frică să schimbe jobul sau țara. Firește, sunt și mai pretențioși cu privire la liderii politici pe care și-i doresc. Toate motivele de mai jos sunt amplificate de acest context deloc simplu. Guvernarea… Contextul de demitere a fost despre competență Sau despre lipsa ei… Un electorat pretențios, cu așteptări înalte, așteaptă politicieni pe măsură. Problema competenței este des dezbătută, ideea principală fiind că marea majoritate a celor ”din politică” sunt incompetenți și că au ajuns acolo pentru a se îmbogăți sau pentru că nu și-au găsit locul în ”lumea reală”. USR a propus oameni noi, promovându-le competențele din mediul privat. Dar au venit scandalurile de la ministerul Sănătății… Prezentarea și evidențierea constantă a erorilor realizate de fostul ministru a creat un context al demiterii bazat pe lipsa competenței. Pe scurt, a ”lovit” direct în așteptările înalte setate de USR timp de 4 ani. Gestionarea grăbită Nu în ultimul rând, avem gestionarea grăbită și destul de agresivă. În primele ore după demiterea fostului ministru al Sănătății, liderii USR au ieșit la atac și i-au retras susținerea lui Florin Cîțu: ”Continuăm, dar fără Cîțu!” Câteva zile mai târziu, am avut un nou ministru al Sănătății, iar Florin Cîțu a rămas bine mersi în funcția de prim-ministru. Sigur, totul pentru „interesul național”. Electoratul care votează sau ar vota USR a strâmbat din nas, aspect dovedit și de studiul de mai sus. Între timp PSD așteaptă…. Integral: https://www.contributors.ro

Cum am ajuns aici? Industria locală pentru infrastructură este la pământ tocmai acum, când vin miliardele de euro de la UE: Drumurile din România sunt construite cu materie primă din Polonia, Italia sau Turcia Pe plan local există producători care spun că se văd nevoiţi să apeleze la importuri pentru a-şi fabrica produsele din portofoliu, în condiţiile în care în România multe dintre materiile prime necesare nu se mai produc. Vopsea pentru marca­je­le ru­tie­re, ţevi şi ca­bluri pentru re­ţele­le de utilităţi, bitum, oţel-be­ton sunt nu­mai câteva dintre ma­teriile prime pe care Ro­mâ­nia le importă atunci când vine vor­ba de con­strucţia drumurilor, în lipsa unei pro­duc­ţii locale care să sus­ţină nevoile. Aşa se face că, în con­di­ţiile în care preţurile mate­rialelor do­boară record după record, evo­luţia pro­iectelor de infrastructură din Ro­mâ­nia stă sub semnul întrebării, după cum spuneau recent oficialii Aso­ciaţiei Ro­mâ­ne a Con­struc­torilor de Autostrăzi (ARCA)…..De la începutul anului 2021, industria materialelor de construcţii se con­frun­tă cu scumpiri de până la 40% ale materiei prime. La fina­lul anului trecut, state pre­cum Turcia, Federaţia Rusă şi China au imple­men­tat măsuri de pro­tecţie a pieţelor proprii, re­du­când expor­tu­rile de materii prime şi de ma­te­riale de con­struc­ţii, în în­cercarea de a-şi sus­ţi­ne pro­priile economii. De unde importă Ro­mâ­nia ma­teriale pen­tru a-şi construi drumurile şi auto­stră­zile? Din Franţa şi Italia vin ma­terialele geo­sin­tetice, tot din Italia vin parapeţii şi vopse­lele pentru mar­caje ru­tiere, din Turcia şi Rusia vin ţevile şi ca­blurile folosite în lucrările de uti­lităţi şi oţel-betonul, iar din Polonia, Ungaria şi Serbia bitumul…..Iar problema se propagă şi în alte sectoare al industriei construcţiilor, nu numai în infrastructură. Wetterbest, de pildă, un producător de acoperişuri, şi-a făcut intrarea în top 500 de importatori în 2020 tocmai din cauză că a fost nevoit să mărească valoarea importurilor. Dorinţa de extindere a businessului, coroborată cu dificultatea industriei româneşti de a asigura necesarul de materii prime pentru piaţa materialelor de construcţii, a făcut ca această companie să realizeze importuri de 25 de milioane de euro în 2020, după cum spuneau recent reprezentanţii acesteia. Integral: https://www.zf.ro

Topul sectoarelor cu cei mai mulţi angajaţi plătiţi cu salariul minim: comerţul este în fruntea clasamentului. Numărul contractelor de muncă plătite cu salariul minim a depăşit 1,6 milioane la finalul anului 2020  Circa 200.000 de contracte de muncă din sectorul de comerţ cu amănuntul sunt plătite cu salariul minim pe economie, reprezentând mai bine de 42% din totalul contractelor din acest sector ♦ Circa 83% dintre contractele din sectorul de activităţi de investigaţii şi protecţie şi 60% dintre cele din restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie sunt plătite cu minimul pe economie. La finalul anului 2020, în e­conomia locală erau 1,2 mi­­lioa­ne de contracte indi­viduale de muncă plătite cu salariul minim pe eco­nomie, cel de 2.230 de lei brut la acea vreme. Dacă adăugăm numărul con­tractelor de muncă plătite cu salariul minim pentru persoanele cu studii superioare şi pntru angajaţii din construcţii, numărul contractelor de muncă trece de 1,6 milioane, conform studiului „Salariul minim şi traiul minim decent. De la mituri la oportunităţi”, realizat de Syndex România. Integral: https://www.zf.ro

Teama de inflaţie cuprinde întreaga lume. Prima majorare de dobânzi din UE ar putea veni din regiunea estică Pandemia pare să fi dezlănţuit furtună perfecta pentru acumularea la nivel mondial de presiuni în sensul creşterii continue a preţurilor. În ultimul an, impactul pandemiei de COVID-19 s-a făcut simţit atât la nivelul cererii, cât şi al ofertei în cadrul economiei mondiale, creând blocaje în lan­ţ­urile de aprovizionare, haos pe pie­ţe­le de transport de mărfuri şi creșteri de prețuri la materii prime, de la porumb la cupru. Pe de altă parte, restricţiile au privat con­su­matorii de oportunităţile de a-şi chel­tui banii, creând niveluri record de eco­nomii şi o oportunitate pentru com­panii de a majora pre­ţurile, scrie Reuters. În zona euro, preţurile de producător au consemnat o creştere de 2,3% anual în martie, aproape dublul creşterii din fe­bruarie…..Accelerarea creşterii preţurilor generează pariuri că prima majorare de dobânzi din acest an din UE va veni din regiunea estică a acesteia, notează Bloomberg…. Inflaţia a accelerat peste estimări în Ungaria şi Cehia în aprilie și deşi experții din Budapesta văd inflaţia atingând un maximum pe nouă ani, investitorii pariază că Praga va fi prima care îşi va înăspri politica monetară. Reaprinderea inflaţiei îi îngri­jo­rează şi pe polonezi. Guvernatorul băncii centrale poloneze, Adam Glapinski, s-a angajat însă să menţină dobânzile aproape de zero până la mijlocul anului viitor pentru impulsionarea redresării eco­no­mice şi menţinerea la un nivel scăzut a costurilor de finanţare…..În SUA, teama de inflaţie se ascute în contextul masivului plan de stimulente ale preşedintelui Joe Biden. Americanii obişnuiţi cu ani de inflaţie scăzută încep să plătească cu mult mai mult pentru bunuri şi servicii în contextul revenirii economice şi restrângerii pandemiei, potrivit The Wall Street Journal. Preţurile bunurilor de consum, de la carne procesată la produse de spălare a vaselor, au înregistrat creşteri de două cifre în termeni anuali, relevă datele NielsenIQ…..În China, preţurile de fabrică au crescut peste aşteptări în aprilie. Indicatorul acestora a avansat cu 6,8% faţă de anul trecut, cel mai rapid ritm din octombrie 2017, după o creştere de 4,4% în martie, arată o analiză Mediafax. Integral: https://www.digi24.ro

Fața urâtă a relaxării! Un milion de soacre au bagajele pregătite de vizită Românii s-au bucurat că dispar o serie de interdicții, însă n-au realizat că există și părți negative în asta. Mulți nici nu bănuiesc ce urgie se va abate în curând asupra lor. Chiar în aceste momente, un milion de soacre au bagajele pregătite și pun la cale ultimele detalii ale vizitei la copii. „Românii visează la scăpat de mască și la stat la terase până noaptea târziu, dar pe ei îi așteaptă mai degrabă câte-o vizită de la soacră“, avertizează reputatul bărbat Decebal Popescu. „Restricțiile de circulație sunt pentru toți, inclusiv pentru soacre, mulți nu realizează asta. Când aud de relaxare, soacrele automat se gândesc la vizită la ginere sau noră, după caz.“….„Când în loc de ieșit la terasă cu prietenii vor avea ieșire la restaurant cu soacra sau, mai rău, stat acasă cu soacra, e clar că mulți vor ceda“, este convins Decebal Popescu. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 15 mai! În cursul zilei cerul va fi variabil și doar pe arii restrânse va ploua în general slab cantitativ, mai ales în zona montană și în extremitatea de sud a țării. Din orele serii înnorările se vor accentua temporar și vor fi averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului în regiunile sudice, local în cele vestice și centrale și izolat în rest. Ploile vor avea și caracter torențial și vor fi condiții de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 și 27 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade. Izolat, mai ales dimineața, se va semnala ceață. In Bucuresti ploua, temperaturi intre +24/12 gr.C. Vântul va sufla slab și moderat.

Un rapel anual pentru menținerea imunității în fața COVID? Mai mulți experți în sănătate spun acum că acesta nu ar fi necesar Producătorii vaccinurilor COVID au sugerat că lumea va avea nevoie de rapeluri anuale sau chiar de noi vaccinuri adaptate variantelor virusului, dar unii oameni de știință vin acum să pună sub semnul întrebării necesitatea acestora. În cele din urmă, decizia în acest sens va fi luată de experții în sănătate, nu de companiile farmaceutice, spun oamenii de știință, citați de Reuters. În interviuri cu Reuters, mai mulți influenți experți în boli infecțioase și în imunizare spun că există deja dovezi că o primă rundă de vaccinare globală ar putea oferi o protecție de durată împotriva coronavirusului și a celor mai multe variante apărute până acum. Unii dintre acești oameni de știință și-au exprimat chiar îngrijorarea că așteptările publice cu privire la necesitatea unor rapeluri suplimentare sunt conturate de reprezentanții companiilor farmaceutice și nu de către specialiștii în sănătate. Însă oamenii de știință nu au exclus scenariul în care o nouă doză va fi necesară. Unii experți se tem în același timp că necesitatea unei noi doze va împinge țările bogate să facă noi achiziții de vaccinuri, în vreme ce statele cu venituri mici se vor chinui în continuare să își facă stocuri suficiente pentru prima doză. „Nu vedem deocamdată date care să să susțină o decizie privind necesitatea unui nou rapel”, a declarat Kate O’Brien, directoare a Departamentului de Imunizare, Vaccinuri și Material Biologice din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). CEO-ul Pfizer Albert Bourla a declarat anterior că oamenii vor avea nevoie „cel mai probabil” de un rapel la fiecare 12 luni – similar cu vaccinul gripal – pentru a menține nivelul înalt de anticorpi necesari. „Există zero dovezi, chiar zero, care să sugereze că așa vor sta lucrurile”, a spus însă doctorul Tom Frieden, fost director al Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor. …. Unii experți în sănătate publică, inclusiv Richard Hatchett, CEO al Coaliției pentru Inovației în Pregătirea pentru Epidemii (CEPI), care a finanțat dezvoltarea multor proiecte de imunizare, spun că producătorii au dreptate atunci când își fac planuri pentru noile rapeluri. … Pfizer și partenerul german BioNTech au concluzionat deocamdată că vaccinul lor își păstrează o eficiență de mai bine de 91% timp de șase luni de la rapel, față de eficiența de 95% măsurată în testele clinice. Compania va monitoriza cât de robustă va rămâne protecția, odată cu trecerea timpului. …. Studiile de laborator au arătat că varianta sud-africană, spre exemplu, ar putea reduce de șase până la opt ori nivelul de anticorpi al persoanelor vaccinate cu Pfizer sau Moderna. Datele testelor clinice au mai arătat că vaccinurile de la AstraZeneca, Johnson & Johnson și Novavax sunt și mai puțin eficiente în prevenirea infecțiilor în Africa de Sud, unde varianta este foarte extinsă. Integral: https://www.libertatea.ro

Ministerul Sănătății a făcut public raportul: rezultă că nu s-au comunicat publicului între 5.000 și 10.000 de morți, deși au fost considerate decese COVID de către medici În urma cererilor repetate ale presei și după ce și premierul Florin Cîțu s-a adăugat solicitărilor, Ministerul Sănătății a făcut public vineri raportul Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19. …. Cu multe concluzii fără date lîngă ele, cu tabele frugale sau de necitit, raportul indică faptul că certificatul constatator al decesului este „sursa oficială de raportare” a morților COVID în România. Asta, conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Aceste certificate sunt eliberate doar de medici. A doua sursă o reprezintă externările din spitale, pe baza traseului care urmează decontarea la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Analizând raportul prezentat astăzi publicului, diferențele, pe anul 2020, între decesele comunicate zilnic de Guvern (15.700) și cele două repere sunt: 5.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu certificatul constatator al decesului ajuns la INS. 10.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu datele comunicate de spitale către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Raportul mai evidențiază faptul că spitalele au înțeles diferit cum să codifice drept „deces cauză principală COVID” sau „deces cauză secundară COVID”. De pildă, în raportarea către CNAS, Spitalele Matei Balș și Colentina sunt singurele, spune raportul, care au trecut în 2020 COVID drept cauză principală la decese. …. Un alt punct din raport arată cum, conform răspunsurilor DSP, „multe dintre spitale nu raportează toate decesele COVID la DSP”. Astfel, „din analiza răspunsurilor transmise de DSP-uri, se arată că s-au primit raportări pentru mai puțin de jumătate dintre decesele raportate în alerte.ms.ro”. DSP-uri acuză că spitalele au făcut 583 de raportări către ele, pe care le-au pus mai departe în Corona.Forms, față de 1.482 de raportări în baza de date alerte.ms. Eșantionul nu este identificat de autorii raportului. …. O altă constatare a lecturii raportului este aceea că, atunci când vine vorba de costurile tratării Covid, de ordinul milioanelor de euro, chiar raportorii susțin că „are cea mai discutabilă validitate”. „Raportarea DRG (n.r. Cea din relația spitale – Casa de Sănătate) pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu intrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent”, scriu autorii raportului. Integral: https://www.libertatea.ro

Cei cinci sute care nu contează Pe un ton trei sferturi împăciutor şi de restul dojenitor, deţinătoarea portofoliului ministerial de la “Sănătate” ne-a anunţat mai deunăzi, public şi oficial, că nu este cazul să mai facem atîta tevatură pe seama rateurilor din consemnările statistice privind mortalitatea covid. Este adevărat, la unele spitale diferenţa dintre realitate şi statistică a fost şi de 500 de morţi, dar este vorba doar despre “erori umane”, ne-a asigurat înaltul demnitar al Guvernului României. Cu alte cuvinte, ce mai tura vura: mortul de la groapă nu se mai dezgroapă. Nici unul, nici doi, nici cinci, nici cinci sute. Cît despre comploturi, cine să stea să le facă, vezi vorba lu’ Conu Leonida, cînd ai noştri sunt la putere? Plus că, ştie toată lumea, în acte publice, la noi, nu minte nimeni niciodată… nu e voie de la poliţie!!!… Primul lucru care te trage de mînecă în comunicarea doamnei ministru este masiva lipsă de precizie. Cinci sute de morţi lipsă la apel într-o zi, într-o săptămînă, într-o lună, de cînd a început culegerea sistematică a acestor date şi pînă azi? De cînd, pînă cînd? Că nu e chiar totuna! A fost un singur spital cu asemenea diferenţe sau au fost mai multe? Cîte şi de cîte ori s-au măsurat distanţe la acest ordin de mărime? Care este media, mediana, abaterea medie, abaterea medie pătratică din seriile diferenţelor? Fără aceste minime coordonate statistice nimeni nu poate spune dacă cinci sute de morţi neraportaţi la un spital reprezintă un simplu accident minor, o catastrofă sau norma de eroare într-un sistem în care statistica şi realitatea nu au vreo şansă să se mai pupe nici măcar la infinit. Doamna ministru nu a simţit nici un impuls către informarea publicului şi, pe această cale, creşterea credibilităţii sistemului. Nu, a crezut de cuviinţă şi de datoria domniei sale, în schimb, să ne tamponeze paternalist binevoitor temerile prăpăstioase, oferindu-ne drept suport… sfaturi şi asigurări. Personale. Bazate, pe ce? Pe “suflare de vînt”, vorba lui Bob… Dylan, desigur! Nu am nici cea mai mică îndoială că din datele consemnate la noi, nu vom şti niciodată ceva precis despre fenomenul numit “pandemie covid”. Nici cînd a început, nici cum au evoluat curbele de diseminare, local, regional şi respectiv pe ansamblul populaţiei, nici rata de morbiditate, nici rata de mortalitate, nici dacă, cum şi de ce s-a trecut sau nu prin platouri, nici cînd şi cum s-a ajuns pe pantele descendente ale diseminării, respectiv ale îmbolnăvirii, nici care este desenul, fie şi aproximativ al curbei de mortalitate care poate fi pusă, în exclusivitate sau în principal, pe seama acţiunii virale şi nici de ce factori primordiali şi secundari a depins tabloul dinamicii clinice. Cu atît mai puţin rezultatul extrem al evoluţiei bolii, moartea pacienţilor. Pagubă-n ciuperci! O să luăm modelele de la alţii şi o să presupunem că şi la noi a fost la fel! Ce atîta frăsuneală?! Cu măsurile de restricţie nu am făcut la fel?! Concluzia evidentă, desigur, nu interesează pe nimeni. E de o banalitate copleşitoare. În frumoasa noastră ţară, nu avem nici măcar umbra unei administraţii capabile de funcţiile standard ale acestui corp public. Ceea ce avem noi sunt grămezi, grămezi de oameni aşezaţi fără nici o legătură cu competenţele lor în schemele unor instituţii publice care rareori ating pragul minim de servicii pe care altfel sunt datoare să le livreze publicului, respectiv altor instituţii de stat. Cît despre competenţe şi apetenţe pentru “subtilităţile” statisticii sociale, acestea sunt desigur sublime, dar lipsesc cu desăvîrşire, după universalul şi atemporalul model desemnat de Caragiale. Să nu îşi facă nimeni iluzii: nu calculatoarele, tabletele, algoritmii şi formularele lipsesc…..Mesajul guvernării către noi, muritorii de rînd, este nu străveziu, ci străluceşte orbitor pe firmamentul dezastrului în care ne scufundăm: voi amărăştenii nu contaţi în “ecuaţiile noastre” în nici un fel, sunteţi cantităţi neglijabile, la orice ordin de mărime. Cui îi pasă de amărîta aia de statistică?! Cinci sute de morţi, în plus, în minus… ce contează?! Să fim serioşi! De asta ne arde nouă acum?!? Integral: https://www.bursa.ro

Crima organizata face presiuni la granita ca sa introduca cantitati mari de deseuri in tara. Anuntul sefului Garzii de Mediu ….”Cumva trebuie poate sa refacem si legislatia, pentru ca afara astfel de activitati (n.red.: gropile ilegale de gunoi) sunt infractiuni. Nimeni nu vine cu un TIR de moloz din constructii sa il arunce oriunde, pentru ca acolo, pe langa amenda foarte mare si confiscarea autovehiculului ca masura complementara, exista si incadrarea penala pentru infractiuni. Si asta poate trebuie sa adaptam si noi in Romania, pentru ca valul acesta de depozitari ilegale este cel mai mare din Europa. De ce avem un val de deseuri la granita? Pentru ca, in 2018, China a interzis importurile de deseuri. Ca sa neutralizezi aceste deseuri afara, te costa cam 250-300 euro per tona, iar in Romania costurile pentru depozitare sunt mult mai mici, de 50-70 de euro. Si atunci este un intreg business dezvoltat, iar noi acum facem munca de preventie sa oprim deseurile care intra in tara, sa oprim containerele si facem munca de destructurare a structurilor de crima organizata care s-au infiintat in spatele acestui business. Presiunea mare este pe punctele vamale: incearca de fiecare data sa gaseasca un moment de neatentie la modul de actiune al vamesilor, politia de frontiera, comisarii de mediu si atunci solicitarile noastre sunt permanente, 24 de ore din 24″, a declarat Octavian Berceanu in cadrul unei conferinte de presa, la Craiova. Potrivit comisarului general al GNM, presiunea la punctele vamale a crescut in ultimele luni si unul dintre motive ar fi ca in Europa s-au epuizat capacitatile de stocare a deseurilor. “Nu stiu exact motivul, dar este o presiune foarte mare. Poate unul din motive este ca s-au epuizat capacitatile de stocare in Europa: cum avem noi aceste depozite si incineratoare, volumul a crescut foarte mult, capacitatile de stocare au scazut, s-au umplut, si atunci trebuie revarsate aceste deseuri undeva. Nemaifiind o poarta deschisa catre China, cum arunca si cei care transporta ilegal molozul, il arunci in cel mai apropiat spatiu liber, in spatiu verde, undeva unde nu te vede nimeni. Asta fac ei. Incearca sa mute aceste deseuri undeva unde nu ii mai vede nimeni, in Europa, sub diferite forme”, a explicat Berceanu. Seful GNM a detaliat ca o metoda prin care structurile de crima organizata incearca sa introduca ilegal deseuri in Romania este cu ajutorul TIR-urilor in care primii doi-trei baloti sunt cu diverse marfuri iar in spate sunt tone de deseuri. Integral: https://ziare.com

România educată la o terasă și-un mic: școala este ultima “remarcă” goală de conținut a președintelui Klaus Iohannis, la finalul a 13 minute de relaxări pentru nunți, petreceri și magazine  1 minut a durat nimicul despre școli. Și a fost și ultimul, în discursul de 13 minute în care președintele Klaus Iohannis a anunțat o ploaie de măsuri de relaxare. Nici măcar una nu are în vedere elevii, profesorii, spațiul școlii. Din 15 mai, magazinele revin la program normal, nunțile și botezurile sunt la liber pentru participanții vaccinați, nu mai există restricții de circulație. Întâiul profesor al țării, președintele Klaus Iohannis a scos, însă, România educată la o terasă și-un mic. Singura șansă pentru ca profesorii să-și poată vedea față-n față toți elevii este să-i aducă la restaurant. Școlile rămân la fel de închise pentru “neesențiali”, adică pentru copiii de clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a din localitățile aflate în scenariu galben. Pentru jumătate de milion de elevi, mulți dintre ei copii care nu și-au văzut nici măcar o zi colegii și profesorii, școlile rămân la fel de ferecate, cu o singură fereastră care se deschide online cu cine se pricepe și pentru cine poate să țină pasul. Tatăl proiectului de țară România educată pare să-și fi întors iar fața de la școală și să viseze la vacanță mai mult decât cei pe care i-a avut odinioară elevi. Ce am aflat în prețiosul minut dedicat educației? Paradoxal, de la tribuna cea mai înaltă a statului aflăm că în școli ar funcționa un scenariu care a fost eliminat de guvern de pe 29 aprilie 2021: scenariul roșu. Îi amintim președintelui Klaus Iohannis că propriul ministru al Educației, acum liberalul Sorin Cîmpeanu, a anulat scenariul roșu de acum 2 săptămâni, în încercările constante pe care le-a făcut pentru a aduce cât mai mulți copii la școală. Poate n-ar strica dacă și-ar face temele mai temeinic chiar președintele țării. Cum a introdus președintele Klaus Iohannis tema educației, în cele 13 minute în care a anunțat cele mai mari relaxări din ultimul an? Ghinion, în ultimul minut, cu următoarea formulă: „În final, o remarcă legată de școli”. O remarcă, o simplă observație pentru cei 3 milioane de elevi, 200.000 de profesori și viitorul acestei țări. Educația a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de președinte, dar și prin importanța anunțului: marea noutate pentru copii, profesori și părinți a fost că pentru ei nu se schimbă nimic. Vom reveni, după poftă, la terase, restaurante, nunți, botezuri, evenimente, fără nicio limită pentru cei vaccinați. De neînțeles cum va continua campania de vaccinare, în rândul profesorilor nehotărâți care nu au nunți și cumetrii la care trebuie să participe? Iar în restul societății, cine va sta să verifice om cu om, la fiecare restaurant și în fiecare încăpere unde se va petrece? În urmă cu o săptămână, colegul meu Costin Ionescu avertiza într-o analiză excelentă, care astăzi se-mplinește punct cu punct, că “Toți copiii se întorc la clase” devine un obiectiv prezidențial depășit de planurile de petreceri și festivaluri de vară ale premierului: redeschiderea rapidă a școlilor pentru toți elevii se stinge subit, în timp ce Cîțu face calcule pentru Untold și NeverSea.  Integral: https://www.g4media.ro

Ce se ascunde pe piaţa de energie. Consumatorii au plătit prin facturi 1,7 mld. euro pentru proiecte inexistente în cogenerare. În schimb, importurile de energie sunt la nivel record, calorifele sunt reci iar preţurile cresc continuu. Din aceşti bani se puteau face 3 centrale noi, de la zero Din 2011, consumatorii de energie din România plătesc prin facturile lunare o taxă pentru susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă, adică a producţiei de energie termică şi electrică cu randamente foarte bune ♦ Până anul trecut, s-au strâns aproape 1,7 miliarde de euro în total, bani cu care se puteau ridica de la zero trei centrale de tipul celei realizate de OMV Petrom la Brazi ♦ În realitate, nu s-a construit nimic, România ajungând să importe cantităţi record de energie pentru a ţine becurile aprinse ♦ În plus, multe oraşe, inclusiv Bucureştiul, au mai trecut printr-o iarnă fără apă caldă şi cu caloriferele reci ♦ Subvenţiile vor continua totuşi până în 2023. Potrivit datelor centralizate de ZF pornind de la rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din 2011 şi până anul trecut din această taxă de cogenerare s-au strâns fonduri de 7,6 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), bani care se duc spre 37 de producători de energie. Printre aceş­tia se numără Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, două dintre companiile cu cele mai mari pierderi din economia locală, ambele pro­ducătoare de energie pe bază de cărbuni. Integral: https://www.zf.ro

Domnul Volintiru, un băiat deștept din petrol și gaze, lăsat moștenire de Dinu Patriciu  A fost un colaborator apropiat al magnatului liberal, care a decedat în 2014. Șef financiar la Rompetrol, era acolo când s-au vândut acțiunile și a ajuns în funcții guvernamentale când statul încerca să recupereze prejudiciul estimat la sute de milioane de euro. Până de curând a fost șef al Romgaz, companie deținută de stat în proporție de peste 70%. … Domnul Adrian Volintiru termină ASE-ul în 1993, dar primul job pe care îl menționează în CV apare abia în 1999, la 32 de ani, când devine direct director economic la REBU, societatea de salubrizare unde Consiliul General al Municipiului București deține 50% din acțiuni. După numai trei luni la REBU ajunge director economic la Rafinăria Vega, parte a Grupului Rompetrol. În mai puțin de un an devine director financiar al ROMPETROL, compania prin care răposatul Dinu Patriciu a tras o țeapă de vreo 660 de milioane de dolari statului. Patriciu vinde acțiunile Rompetrol către KazMunayGas în 2007. Domnul Volintiru rămâne în grup până în 2008, când trece, pentru o scurtă perioadă, într-o companie din industria farmaceutică. Se întoarce ca director operațional la altă companie fondată de Dinu Patriciu – Marine Resources Exploration International (Marexin), care face explorări în Marea Neagră. De aici trece director general la Vulcan SA, companie deținută la acea vreme de un alt magnat din domeniul petrolier, Ovidiu Tender. Desigur, a fost o coincidență că domnul Volintiru a ajuns în noiembrie 2012 președinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS – instituția care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul de la Rompetrol), cu trei luni înainte de semnarea memorandumului care ar fi trebuit să asigure recuperarea datoriei. La putere era USL. Împrumuturi de 395.000 de euro, datorii pe măsură La numirea în funcția de la AVAS, domnul Volintiru notează în declarația de avere, completată în decembrie 2012, că a dat împrumuturi de 395.000 de euro. Peste doar o lună, ianuarie 2013, împrumutul declarat este de 386.000, iar după numai un an, scade la 276.000 de euro. …. Între timp, a devenit și președintele Consiliului de Administrație de la Poșta Română (alt domeniu unde avea zero experiență), plus încă o sinecură la Romgaz. Stă șef la AVAS un an și apoi devine secretar de stat la Ministerul Economiei, minister responsabil cu implementarea memorandului Rompetrol. …. Soția, tot la Patriciu În momentul în care ajunge la AVAS, soția domnului Volintiru, doamna Adina Volintiru, era șefă de resurse umane la Bet Cafe Arena, o casă de pariuri deschisă de același Dinu Patriciu și la un alt SRL de negăsit, I Learn. …. Domnul Adrian Volintiru a fost revocat din funcția de director general al Romgaz în ianuarie 2021. Sub conducerea sa, cifra de afaceri a scăzut cu 20%, iar veniturile, cu 21%. A fost plătit, totuși, regește: 669.168 de lei în 2019 și 671.286 de lei în 2020. Adică, peste 11.800 de euro lunar timp de doi ani. Soția, dacă nu s-a schimbat ceva dramatic, a făcut și ea minimum 5.000 de euro pe lună.  Integral: https://www.libertatea.ro

În Valea Jiului, mafia lemnului sabotează Mecanismul de Tranziție Justă Distrugerea pădurilor nu este doar o problemă de protecție a naturii. Multe păduri intră, dintotdeauna, chiar și în cotidianul oamenilor care nu merg în drumeții, nu merg în natură. Sunt pădurile care fac parte din peisajul orășenilor, care se văd din orașele din proximitate. Ele nu asigură servicii ecosistemice doar prin producerea de oxigen, retenția apei, reglarea microclimatului, protecția biodiversității etc. Ele au o importanță vizuală, ele fac parte din peisaj. Faptul că ne trecem privirea peste ele, chiar și fugitiv, ne crește calitatea vieții mai mult decât conștientizăm. La sfârșit de aprilie, prin orașul Petrila coboară camioane burdușite cu trunchiurile arborilor uciși, molizi enormi. În camion, în mijlocul orașului, sunt încă acoperite cu zăpadă. De unde coboară, unde este ”locul crimei”? Pe SUMAL vedem că lemnul vine de sub vârful Măgura Mică, din proximitatea vârfului Clăbucet din Munții Șureanu. Oamenii din oraș văd, dintotdeauna, imaginea superbă a vârfului, care se ridică, dintotdeauna, din pădurea compactă de conifere. O imagine clasică pentru frumusețea pe ducă a Carpaților Românești. Dar acum strălucirea zăpezii trădează o distrugere fără precedent…. Este ceva foarte grav, pentru că că acest drum distruge și solul și microrelieful, fragmentează habitatul. El nu este doar un mijloc pentru extragerea arborilor, face mult mai mult rău. Și mai grav este că, fiind lângă limita golului alpin, afectează un ecoton atât de important și de fragil ecologic. O dată distrusă, această pădure situată la limitele etajului boreal, în condiții climatice vitrege, este foarte greu să se mai refacă. Dar probabil că funcționarii de la Agenția Pentru Distrugerea Mediului nici nu au auzit de ecoton. Cert este că drumurile de tractor provoacă, cumulat, un adevărat ecocid în pădurile României, și trebuie reglementate foarte strict. Iar tăierile în proximitatea limitei superioare a pădurii trebuie interzise prin lege. Ni se bagă pe gât ideea că aceste tăieri sunt legale, că distrugerea irațională a mediului nu este reglementată suficient, că bandiții pot să facă ce vor. Nu este chiar așa și am și un exemplu (pe lângă Convenția Europeană a Peisajului). România a participat la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Mediul Uman, ținută în 1972 la Stockholm, și a semnat declarația care prevede că: ”Statele trebuie să adopte o abordare integrată și coordonată privind planurile de dezvoltare astfel încât să asigure faptul că dezvoltarea este compatibilă cu necesitatea de a proteja și îmbunătăți mediul înconjurător pentru beneficiul populației lor.” Vedem în Valea Jiului cum calitatea vieții a cca. 100.000 de oameni este sabotată prin distrugerea mediului înconjurător doar ca să se îmbogățească o mână de indivizi din mafia lemnului. România este clar că nu respectă ce a semnat. Până recent, aproape toate suprafețele forestiere din țară situate la altitudine mare, lângă limita golului alpin, reprezentau zone de sălbăticie. Aceste zone au o poziție primordială în patrimoniul nostru național. În țările vestice este o campanie amplă de ”rewildning”, de a reface, în mod artificial, zone de sălbăticie. Guvernul Germaniei încă din 2007 a declarat oficial obiectivul ca zonele de sălbăticie să atingă 2% din suprafața țării:…. Iar noi distrugem zone de sălbăticie autentice, cu o valoare inestimabilă, ca să satisfacem lăcomia unei mâini de indivizi fără scrupule. Dar peștele de la cap se împute. Un prim ministru finanțist nu prea are cum să înțeleagă că scopul guvernării trebuie să fie creșterea calității vieții, nu creșterea veniturilor. Că banii nu pot să compenseze distrugerea mediului înconjurător, urâțirea vieților noastre prin urâțirea peisajului, cum să înțeleagă? …. Ar trebui măcar să înțeleagă că exploatarea pădurilor aduce pierderi chiar și strict din punct de vedere financiar, sabotând economia sustenabilă, care ar putea fi prosperă. Președintele României schiază frecvent la câțiva kilometri de zona mutilată, dar nu are nicio reacție. Comisarul european pe mediu postează despre tragedia dispariției padurilor seculare, dar nu face nici măcar minimul efort de a duce infringementul pe păduri în faza contencioasă. Integral: https://www.romaniacurata.ro

Novak, pârjolitorul sportului românesc cu voia nepăsătorului Cîțu  Un teren de sport pe care gazonul arăta mereu mai bine decât pe Arena Națională este pârjolit de când a fost luat cu japca și administrat de Eduard Novak prin Ministerul Tineretului și Sportului. A fost atât de profesionist, că nu i-a luat decât vreo patru luni pentru asta…..Eduard Novak este ministrul care apare în mai toate pozele fără mască. În tribuna unui meci la care nu avea voie să participe, la diverse întâlniri cu sportivi și chiar dansând printre copii. În alte cazuri, că a fost vorba de Ludovic Orban, Vlad Voiculescu sau Raluca Turcan, o singură apariție fără mască a declanșat un întreg scandal. Apoi s-a lăsat cu scuze și amenzi…. In cazul lui Novak, nu se întâmplă absolut nimic. Și știți de ce? Pentru că absolut nimănui din guvernul Cîțu nu-i pasă de sport. Iar Novak e considerat un personaj mărunt, insignifiant. La Sport, cred ei, poate să fie orice păcălici. Și asta-i permite lui Novak, de exemplu, să țină un secretar general la Ministerul Tineretului și Sportului cu delegarea expirată timp de opt luni. Ba, în timpul ăsta îi mai dă și acces la documente clasificate și chiar îi lasă puterile de ministru timp de câteva zile. Ministerul Tineretului și Sportului e cel mai opac din acest guvern care spune peste tot cât de transparent este. Nu mi s-a întâmplat niciodată pe vremea guvernării PSD să nu primesc niciun răspuns la solicitări făcute pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Și n-am cerut niciodată informații exagerate. De vreo câteva luni aștept să-mi răspundă Novak Pârjolitorul unde este bazinul de înot de la Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, la care s-ar putea antrena loturile olimpice și unde-s terenurile de handbal și volei inventate pentru a justifica înființarea unui Complex Național. Toate invențiile astea au fost trecute în documente oficiale ale statului român, iar unele au fost apoi șterse pe blat din proiecte aflate în dezbatere publică. De vreo trei săptămâni aștept să mi se arate baza legală prin care a stat la MTS secretarul general Păsăilă încă opt luni după delegarea făcută prin ordinul lui Ludovic Orban….. Desigur, acum pe primul loc e Sănătatea. Dar la noi, sănătatea n-are nicio legătură cu sportul, așa cum se întâmplă în țările civilizate. Acolo au înțeles de mult că practicarea sportului reduce cheltuielile din sănătate. Chiar și în timpul acestei nenorocite de pandemii au existat numeroase studii care demonstrează că sportul ajută sistemul imunitar. Dar nu în România. Nu. La noi, omul care se ocupă de sport a reușit să transforme un teren altă dată impecabil, într-unul pârjolit. Și asta după ce n-a vrut în ruptul capului să lase Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf celor cărora le aparținea de drept și-l îngrijiseră ca pe copilul lor. Integral: https://newsweek.ro

Rabla pentru electrocasnice. Doamna Carmen l-a predat pe Klaus la Altex  Soția președintelui țării a profitat și ea de lansarea programului Rabla pentru Electrocasnice și l-a dus pe soțul ei Klaus la un magazin de electronice și a primit un voucher în valoare de 200 de lei. Carmen Iohannis intenționează să folosească acest ajutor pentru achiziționarea unui președinte model mai nou. Cel vechi începuse să dea semne de uzură vizibilă, având nevoie de perioade de service și concediu tot mai dese și mai lungi. În plus, fiind un model mai primitiv, nu prea se mai găseau piese de schimb pentru el….. Fiind vorba de o unitate modernă se speră ca acesta să nu se strice și să se apuce să vorbească prostii și să fie mult mai eficient, eventual să vină la muncă măcar 5 zile pe săptămână și să fie capabil să lucreze și în weekend dacă este nevoie. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 14 mai! Meteorologii anunţă că până vineri, 14 mai, ora 21:00, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată şi se va manifesta prin averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi, izolat, grindină. Aceste fenomene se vor semnala vineri (14 mai) cu precădere în jumătatea de nord a ţării. De asemenea, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15-20 l/mp şi, pe arii restrânse, 25-35 l/mp. In Bucuresti vremea va fi în general frumoasă și normală sub aspect termic. Cerul va fi variabil, iar vântul va avea intensificări cu viteze în general de 40…50 km/h, la începutul zilei, apoi va slăbi în intensitate. Temperatura maximă va fi de 23…24 de grade Celsius.

Cu doar 19% vaccinați cu cel puțin o doză, România e la jumătate din Ungaria sau Marea Britanie  Cursa vaccinării împotriva COVID a început la sfârşitul lui 2020. România a pornit mai mult decât promiţător, fiind pe locuri de sferturi sau semifinale în prima parte a campaniei de vaccinare. Astăzi, ţara noastră avansează mult mai greoi, unul din marile motive fiind reticenţa faţă de serul AstraZeneca, o tendinţă întâlnită în mai multe ţări europene. Marţi, mai puţin de 40.000 de persoane au fost injectate cu prima doză de vaccin. În acest ritm, ţinta de 5 milioane de oameni vaccinaţi până la sfârşitul lunii mai pare imposibil de atins. Ne vom apropia în schimb de 4.400.000 de adulţi români imunizaţi cu prima doză – şi nici aceasta nu ar fi tocmai o cifră rea. Locul 10 în Europa la doze administrate în cifră absolută În prezent, România se află pe locul 10 în Europa la capitolul „numărul de doze de vaccin administrate”, potrivit acestei analize Euronews. În cifre absolute suntem cu puţin în spatele Ungariei şi stăm ceva mai bine decât Olanda. Dar ambele țări sunt mult mai mici ca România. De altfel, clasamentul reflectă dimensiunea țărilor, fiind condus de Marea Britanie, Germania sau Franţa. …. În ceea ce priveşte procentul populaţiei imunizate cu schema completă împotriva COVID-19 (indiferent de serul administrat), România a atins, la 9 mai, proporţia de 12,3%, un soi de medie printre vecinii săi, unii care stau foarte bine – Ungaria, alții foarte rău, Bulgaria. …. Până în acest moment, 19% din populaţia ţării noastre a primit cel puţin o doză de vaccin, în vreme ce fruntaşele clasamentului european sunt la o distanţă ameţitoare: Marea Britanie – 52,3% Ungaria – 45% Islanda – 40,6% (cu menţiunea că populaţia mică a Islandei înseamnă infinit mai puţine resurse necesare campaniei de vaccinare) Finlanda – 35,1% Germania – 32,6% Belgia – 30,7% Austria – 29,6% Italia – 28,3% …. Marţi, 11 mai, au fost vaccinate 105.884 de persoane, deşi capacitatea centrelor este cu cel puţin 10.000 mai mare de-atât. Acest rest este cel care trebuie să ne îngrijoreze, pentru că vine după ce, în primele luni ale campaniei naţionale, oamenii s-au „bătut” pentru a prinde loc la vaccin. Acest fapt poate indica o scădere a interesului la nivel populațional, dar şi faptul că autorităţile nu ajung cu adevărat la toţi oamenii care îşi doresc vaccinul. Cel mai probabil sunt necesare strategii mai bune de comunicare pentru oamenii din mediul rural sau oraşele mici de provincie, remarcându-se deja un decalaj mare între rata vaccinării în oraşele mari (40% din populaţia eligibilă în Bucureşti) şi rata vaccinării în judeţele sărace (puţin peste 10% în judeţe ca Botoşani sau Suceava). Sunt necesare implicarea la firul ierbii a asistenţilor comunitari, mediatorilor sanitari, medicii de familie din rural. Integral: https://www.libertatea.ro

De ce nu a fost bun Vlad Voiculescu la Sănătate?  Pentru că după Colectiv, tragediile s-au ținut lanț în sistemul medical românesc. Acum câteva luni a fost Piatra-Neamț, mai recent Spitalul „Matei Balș” și mai recent Spitalul Foișor, mai apoi apărând și tragedia de la „Victor Babeș”. Onorabilul domn Vlad Voiculescu, cel căruia în filmul Colectiv i s-a făcut un portret măgulitor, camera filmându-l mereu îngândurat și preocupat de soarta românilor în general, a celor din spitale în particular, s-a arătat mut, nedând înapoi nici măcar o centimă. Colectiv e un film bun, meritoriu, mai puțin exercițiul encomiastic pentru fostul ministru de la Sănătate. …. A fost nevoie să fie demis, altfel domnia sa nu făcea în ruptul capului un pas în spate. Să enumerăm câteva disfuncționalități. „Tehnocrații” care aleg soluțiile clientelare Unu la mână. A numit secretar de stat la Ministerul Sănătății o absolventă de teologie fără studii medicale. După ce ani la rând am fost suprasaturați cu mesaje despre cum va arăta raiul tehnocraților la putere, când a venit timpul acestora, ne-am trezit cu numiri cât se poate de stupefiante, angajări clientelare cât se poate de evidente și fără nicio jenă. Presa a tot bătut șaua să priceapă iapa, dar tăcerea a fost nota dominantă (cei de la Recorder fac adevărate tururi de forță dezvăluind dimensiunea clientelei de partid în sferele puterii de acum). …. Departe de ce consideră Europa important Doi la mână. În Anexa nr. 3/26 ce detaliază bugetul de la Sănătate, în preambulul legii, la Priorități strategice pe termen mediu se scrie cu limbă de rumeguș că obiectivul general îl reprezintă „un sistem de sănătate care sprijină şi oferă posibilitatea cetăţenilor să atingă o stare cât mai bună de sănătate şi care contribuie la creşterea calităţii vieţii acestora”, o banalitate copy-paste din documente mai vechi. Mai mult, la secțiunea Obiective specifice se bate apa în piuă, ireal, vizavi de proiectele finanțate prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020. Suntem în 2021, iar dacă ar fi fost conectați la proiectele Uniunii Europene, așa cum pretindeau „reformatorii” noștri de la sănătate, ar fi trebuit să se știe că există un program, „UE pentru sănătate. 2021-2027 – O viziune pentru o Uniune Europeană mai sănătoasă”, iar Uniunea Europeană încearcă să răspundă situației generate de pandemia COVID-19, una ce are un impact major asupra sistemelor medicale, personalului medical și pacienților în Europa. Cu investiții în valoare de 9,4 miliarde de euro, „UE pentru sănătate” va furniza fonduri țărilor membre UE, organizațiilor și ONG-urilor din domeniul sănătății, iar toate solicitările de finanțare vor putea fi depuse începând cu 2021. Mai mult, pentru țara noastră există „Programul Operațional Sănătate 2021–2027”, unul cu finanțare prin Fondul European de Dezvoltare Regională, Fondul Social European+ și Confinanțare Națională – Buget de Stat (CN-BS). …. În acest context sanitar, raportul promovează trei tipuri de măsuri. Unele cu (1) impact asupra stării de sănătate, (2) altele cu privire asupra serviciilor de sănătate și, în final, măsuri transversale, între care dezvoltarea și modernizarea infrastructurii de sănătate. Dar ce să vezi? Nimic din toate acestea în Documentul-sinteză privind politicile și programele bugetare pe termen mediu ale ordonatorilor principali de credite pentru anul 2021 și perspectiva 2022-2024 (este, de fapt, bugetul de la Sănătate din 2021). Se vorbește in extenso despre Strategia națională de sănătate 2014-2020 de parcă noi am trăi în trecut. De fapt, aceste repetiții privitoare la proiecțiile financiare pentru perioada 2014-2020 indică un fapt simplu: acest preambul al bugetului Sănătății pentru anul 2021 nu este altceva decât un copy-paste din documetele bugetelor trecute, un exercițiu al indolenței, lipsei de informare și cunoașterii programelor de finațare europene. Cam la asta se rezuma reforma de la Sănătate în viziunea echipei VV. De ce a acceptat un buget în continuare mic? Trei la mână și foarte important. Bugetul de anul acesta de la Sănătate, al doilea an consecutiv, a scăzut, sistemul este în continuare o Cenușăreasă subfinanțată. Tot verbiajul legat de lipsa de cunoștințe ale celor care nu ar ști să citească documente simple, cum este cel al bugetului Sănătății, pălește în fața realității. …. S-a tras și se trage tare la jugul ce merge în direcția privatizării, a consolidării afacerilor cu sănătatea omenilor. Pentru că toate aceste aspecte descrise mai sus sunt cât se poate de reale și pentru că la Sănătate exista un șef al orchestrei, pentru toate dezastrele din ultimele luni și pentru lipsa de adecvare și de perspectivă, cred că Vlad Voiculescu nu a fost un ministru bun. Integral: https://www.libertatea.ro

Exclusiv Racordarea la gaze și energie NU va mai fi gratuită pentru toată lumea / Facilitatea a creat mai multe probleme decât avantaje, la scurt timp după aplicare  Racordarea la rețelele electrice și la sistemul de gaze a intrat într-un blocaj total, motiv pentru care autoritățile plănuiesc modificări legislative care să ducă la rezolvarea acestei situații. Mai exact, se gândesc să elimine, pentru o parte dintre consumatori, “gratuitatea” la racordare, chiar dacă abia a intrat în vigoare. Contactat de HotNews.ro, ministrul energiei Virgil Popescu a spus că modificările vor fi făcute în Parlament și vizează renunțarea la așa-zisa gratuitate pentru consumatorii industriali. Pentru cei casnici ar urma să rămână gratuitatea, însă doar într-o limită de consum. Tot ce este peste acea limită va fi taxată. Vezi amănunte. De ce s-a ajuns la acest blocaj? Imediat după ce a intrat în vigoare noua legislație care prevede gratuitatea racordării pentru orice consumator, indiferent că este casnic sau industrial, distribuitorii de energie electrică și gaze s-au trezit asaltați de cereri pe care nu le pot onora, mai ales că lucrările ar urma să fie suportate, într-o primă fază, de aceștia.  Potrivit noii legislații, aplicată de la începutul acestui an, finanțarea lucrărilor de racordare este asigurată de către distribuitori, ulterior fiind recunoscute costurile în facturile plătite de toți consumatorii. Altfel spus, pentru racordarea unui client la rețeaua de gaze, în vârf de munte, vom plăti toți. La fel plătim și pentru o firmă care dorește să-și racordeze clădirile la energie electrică sau gaze naturale. În plus, o astfel de măsură creează și discriminare față de cel care a plătit, până anul trecut, pentru propria racordare. Pe lângă faptul că a suportat singur costurile cu racordarea proprie, acesta ar urma să plătească și pentru racordarea celorlalți.  Însă, până să ajungem să resimțim aceste costuri în facturi, cei care finanțează, într-o primă fază lucrările, sunt companiile de distribuție. Acestea se plâng că nu fac față cererilor și că nu au suficienți bani pentru a le finanța și așa s-a ajuns la blocaje.  Nu este exclus ca aceste blocaje să fi fost provocate intenționat pentru a pune presiune mai mare pe autorități, în vederea modificării legislației. De aceea, solicită insistent Ministerului Energiei și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei să elimine total aceste “gratuități“, chiar și pentru consumatorii casnici. Distribuitorii fac presiuni să fie lasate aceste facilități doar pentru consumatorii vulnerabili, însă acest lucru ar duce la alte complicații. Încă este dificil de dibuit cine este consumator vulnerabil și cine nu. Pe de altă parte, Ministerul Energiei și ANRE nu pot să ia înapoi, atât de ușor, un drept abia acordat. Însă ar putea propune o soluție de mijloc. Să elimine gratuitatea pentru firme și să o păstreze pentru consumatorii casnici, însă doar într-o limită de consum. Potrivit ministrului energiei, racordarea gratuită s-ar putea face pentru o limită de consum de 20 MW, iar pentru ce este în plus să stabilească ANRE o taxă.  Ar mai putea fi eliminat și termenul limită de 5 ani pentru recuperarea costurilor de racordare. Potrivit Legii 290/2020, promulgată de Parlament în decembrie anul trecut, operatorul de distribuție are obligația racordării în termen de maximum 90 de zile de la data obţinerii autorizaţiei de construire. Proiectul privind racordarea poate fi realizat și de către clienții casnici/beneficiari. Recuperarea costurilor de racordare, inclusiv proiectare, se realizează cu amortizare accelerată într-o perioadă de 5 ani, prin tarifele de distribuţie în conformitate cu reglementările ANRE. Integral: https://economie.hotnews.ro

Energia, uleiul și combustibilii au dus inflația la 3,2%. Prețurile ar putea crește în continuare, spun oficialii  Energia electrică, uleiul, benzina și țigările sunt produsele care s-au scumpit cel mai puternic față de aprilie 2020 arată datele transmise joi de Institutul Național de Statistică. La energia electrică plătim cu 16 lei în plus la fiecare sută de lei facturată, uleiul s-a scumpit cu peste 10%, combustibilii cu 9% iar tutunul cu circa 7% mai arată datele INS. Rata anuală a inflaţiei în luna aprilie 2021 comparativ cu luna aprilie 2020 a fost de 3,2%, după ce prețurile au urcat cu 0,5% în aprilie față de martie 2021. Prețurile la grâu au crescut recent datorită condițiilor agrometeorologice nefavorabile culturilor în emisfera nordică: Europa s-a confruntat cu îngheț la începutul lunii aprilie, în Rusia unele suprafețe plantate astă-toamnă trebuie re-cultivate din nou iar în SUA seceta sau temperaturile scăzute din unele zone au afectat culturile de iarnă. Importurile Chinei de cereale și semințe oleaginoase din acest sezon au depășit cu mult media ultimilor 5 ani, țara asiatică asigurând aproape 50% din necesarul de porcine la nivel global, și încă face acest lucru deși se confruntă în continuare cu pesta porcină africană, care îi decimează fermele. În emisfera sudică situațiile sunt mai favorabile pentru cultura de grâu, deoarece în Argentina au fost ploi care par să fie de bun augur pentru culturile viitoare iar în Australia însămânțarea are loc în condiții bune în est, iar ploile din vest sunt benefice pentru noile recolte. Porumbul a crescut la bursele internaționale mult mai imperios. În Europa, cotațiile franceze pentru porumb au urmat tendința generală pe fondul unui bilanț global tensionat pentru 2020-2021. Cererea chineză nu dispare pentru moment, deoarece se consideră că peste 28 de milioane de tone de porumb ar putea fi importate de gigantul asiatic. Dar Franța ridică îngrijorări justificate cu privire la creșterea deficitului de apă din sol, lucru care afectează însămânțarea porumbului. Acest deficit de apă se extinde și în Brazilia pentru Safrinha, a doua recoltă, în timp ce frigul întârzie însămânțarea în Statele Unite. Creșterea din ultima săptămână ar trebui să compenseze parțial preocupările climatice iar prețurile ar putea să rămână în continuare ridicate, deoarece orice eveniment meteorologic, politic sau economic ar avea impact imediat asupra echilibrului fragil între cerere și ofertă la nivel global…..Așa cum nota și BNR în raportul transmis miercuri după ședința de CA, rata anuală a inflației a scăzut în luna martie 2021 ceva mai puțin decât s-a anticipat – la 3,05 la sută, de la 3,16 la sută în februarie -, în condițiile în care descreșterile de dinamică înregistrate de componentele LFO și produse din tutun, alături de cea a inflației de bază, au fost în bună măsură compensate, ca impact, de majorarea peste așteptări a variației prețului combustibililor.  Integral: https://economie.hotnews.ro

Subvenția de peste 3 miliarde de euro pentru transportul metropolitan, acordată în baza unui studiu vechi de șapte ani. Serviciul de Transport Voluntari, principalul beneficiar din Ilfov Delegarea serviciului de transport metropolitan din zona București-Ilfov pe 10 ani este votată zilele acestea, pe repede înainte, în consiliile celor 42 de unități administrativ-teritoriale în baza unui studiu privind cererea de transport vechi de șapte ani. Subvenția pentru cei patru operatori regionali care vor putea înființa și opera linii fără o analiză cerere-cost, ci doar cu girul primarilor din Ilfov, se ridică la peste trei miliarde de euro. Principalul beneficiar din Ilfov, alături de STB, este Serviciul de Transport Voluntari S.A. care va avea asigurată plata celor 200 de autobuze diesel second-hand, achiziționate în rate. Subvenția anuală care va fi decontată firmei controlate de Florentin Pandele este de aproximativ 20 de milioane de euro pe an, în condiițiile în care bugetul Voluntariului pe anul trecut a fost de 53 de milioane de euro.  Mai exact, acesta folosește informații legate de cererea de transport dintr-un studiu realizat în 2014 de către Institutul de Cercetări în Transporturi – INCERTRANS S.A., făcut la comanda Autorității Metropolitane de Transport. Aceasta structură, aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a fost desființată de Guvernul Dăncilă în 2018 și înlocuită cu TPBI. Asociația este controlată de primarii din Județul Ilfov, președintele Consiliului Județean și prezidată de primarul general al Capitalei. Aleși politic în urma alegerilor locale, aceștia decid în prezent, în urma votului adunării generale, dacă înființează sau desființează anumite linii fără o fundamentare clară. Faptul că delegarea gestiunii serviciului public de transport local pentru următorii 10 ani, cu o valoare de peste 3 miliarde de euro, este acordată în lipsa informațiilor privind cererea pe rută/număr de pasageri reiese chiar din documentul transmis zilele acestea autorităților locale…. În același timp, în baza votului dat de primarii din TPBI, STV a primit în gestiune linii metropolitane în Popești-Leordeni, la peste 20 de kilometri de autobază. Astfel i s-au decontat mii de kilometri zilnic pentru acces si retragere. Calculele Buletin de București arată că TPBI plătește în fiecare lună 100.000 de euro doar ca autobuzele să meragă fără călători pentru a ajunge la capetele de linie….. În realitate, linia 135 a STB-ului pleca de la CET SUD, traversa Voluntariul și se oprea la 1,6 kilometri de Centura Capitalei, lângă primăria din Tunari. Prin votul primarilor din Ilfov, această linie a fost desființată și înlocuită cu linia 459 a cărei gestiune a fost delegată către STV. Aceasta se suprapune cu fosta linie 445 care a fost desființata din cauza condițiilor inumane de transport despre care presa a relatat în repetate rânduri. Firma care opera linia ce lega comuna Tunari de stația de metrou Pipera era controlată de Daniel George Leasa, fost consilier județean ales pe listele PSD, fost consilier local la Primăria Voluntari și fost director al FC Voluntari. Potrivit calculelor TBPI, Serviciul de Transport Voluntari ar urma să primească subvenție în cuantum de aproape 20 de milioane de euro pe an. Bugetul Voluntariului în 2020 a fost de 53 de milioane de euro iar toate liniile STV, inclusiv cele urbane, au fost transformate în linii regionale. Integral: https://buletin.de/bucuresti

Statul la stat. Mii de lei pe lângă salariu, pentru câteva ședințe pe an într-o instituție cu rol consultativ: „Practic nu fac nimic”  Ați auzit până acum de Autoritatea Teritorială de Ordine Publică? Dacă nu, vă spunem noi. Este o instituție a statului român care există în fiecare județ și din care fac parte mai mulți demintari ori funcționari angajați tot la stat, dar la alte instituții. De exemplu consilieri județeni, subprefecți, ori șefii poliției și jandarmariei. Treaba lor este ca, din când în când, să discute despre siguranța și ordinea publică din județ, fără să poată lua însă decizii, rolul lor fiind pur consultativ. Doar pentru aceste discuții au ajuns să încaseze un al doilea salariu de la stat. Unora le intră în buzunar chiar și 4.000 de lei lunar, pe lângă salariu oficial. Autoritatea Teritorială de Ordine Publică, pe scurt ATOP. Un organism cu rol pur consultativ care există în fiecare județ și este format din 15 membri. Printre ei, șase consilieri județeni, un subprefect, trei reprezentanți ai comunității, șeful poliției județene, șeful jandarmeriei, șeful inspectoratului pentru situații de urgență. Treaba lor este ca, din când în când, să se așeze la aceeași masă și să discute despre siguranța publică din județ. Pentru fiecare ședință primesc o indemnizație în valoare de până la 20 la sută din indemnizația președintelui Consiliului Județean. Asta, pe lângă salariile pe care le încasează de la instituțiile unde sunt, oficial, angajați. ….Cel mai bine s-au aranjat membrii ATOP Ilfov. Subprefectul Andrei Scutelnicu este unul dintre ei…..4.000 mii de lei pentru doar două ședințe pe lună. Ședințe în care doar a prezentat un raport legat de situația centrelor de vaccinare și carantinarea diverselor localitați. Pare mulțumit de… atenție… „reNumerația” pe care o primește. De altfel, un cuvânt care nu există în limba română…..Cornel Ofițeru este consilier județean și se află la al doilea mandat în ATOP. Negreșit, în fiecare lună, îi intră în cont 4.000 de lei. Am dorit să aflăm ce face, efectiv pentru acești bani…..Marian Petrache a fost președinte al Consiliului Județean Ilfov. Spune că cei 15 membrii ATOP încasează, degeaba, mii de lei lunar și că, această Autoritate, nu își are rostul…..Mergem în județul Maramureș. Anul trecut, Consiliul Județean a cheltuit numai pentru indemnizațiile membrilor ATOP peste 870 de mii de lei. Fiecare a încasat lunar câte 2.800 de lei. Președintele Autorității este consilierul județean Ioan Cheudan. A refuzat să ne acorde un interviu…..De multe ori, cele trei locuri din ATOP destinate reprezentanților comunității, sunt folosite de către președinții de Consilii Județene pentru a-și răsplăti colegii de partid sau clienții politici. La Dâmbovița a fost numit ca reprezentant al comunității Daniel Comănescu, membru PSD și fost președinte al Consiliului Județean. Integral: https://www.digi24.ro

Palma primită de aproape un milion de angajați de la Guvernul Cîțu: patronii îi vor putea da mai ușor afară  Sub pretextul debirocratizării, Guvernul aplică o lovitură dură angajaților din România. O ordonanță de urgență adoptată parcă dinadins în batjocură la doar câteva zile distanță de Ziua Internațională a Muncii elimină fișa postului și regulamentul intern pentru microîntreprinderile care au până în 9 salariați. Lovitură dată angajaților e însă un cadou făcut patronilor, care capătă astfel puteri discreționare și care vor putea recurge fără mari bătăi de cap la concedieri atunci când vor. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în 2019 în România erau înregistrate peste 500 de mii de întreprinderi cu maximum 9 angajați, în care lucrau aproape un milion de angajați. Prin eliminarea fișei postului și a regulamentului intern, locul de muncă pentru aproape un milion de angajați se va transforma într-o junglă, în care va domni arbitrarul și impredictibilul. Să luăm un exemplu – fișa postului este cea care ajută un angajat să își cunoască exact sarcinile care îi revin la locul de muncă, rolul în organigrama întreprinderii, indicatorii de performanță după care va fi evaluat. În absența fișei postului, totul devine o masă difuză de responsabilități și atribuții – nimic nu e exclus și totul e posibil. În extremis și prin absurd, un patron îi poate cere unui angajat să facă tumbe sau să meargă într-un picior, pentru că angajatul nu va putea invoca în apărarea sa nici un act din care să reiasă că mersul într-un picior nu face parte din atribuțiile și sarcinile de serviciu. Poziția angajaților va fi astfel una extrem de vulnerabilă – concedierea pe motiv de necorespundere profesională va deveni o practică la ordinea zilei…..Astfel de concedieri vor fi ușurate și de dispariția regulamentului de ordine interioară, prevăzută și ea de ordonanța de urgență în cauză. Regulamentul de ordine internă e un fel de „constituție” a locului de muncă – el stabilește regulile de funcționare în interiorul unei organizații, de la drepturi și îndatoriri, până la abaterile disciplinare și indicatorii de performanță după care e evaluat angajatul. În absența unei asemenea „constituții” a locului de muncă și a fișei postului, concedierile se vor înmulți precum ciupercile după ploaie. Actualmente, concedierea pe motiv de necorespundere profesională nu poate fi dispusă fără o evaluare prealabilă a angajatului conform procedurii de evaluare stabilită prin regulamentul intern sau prin contractul colectiv de muncă. Cum contractele de muncă sunt inexistente în companiile cu mai puțin de 21 de angajați, iar regulamentul de ordine internă dispare ca urmare a ordonanței, totul rămâne la mila angajatorului. La mila angajatorului e și acum, de facto – acest tip de concediere e frecvent, doar că atunci când angajații atacă decizia în instanță, ei au, de regulă, câștig de cauză, pentru că adesea angajatorii nu se sinchisesc de prevederile legale și nu respectă etapele concedierii.Integral: https://www.libertatea.ro

Leacuri, hapuri și pilule cu PNL. Ludovic Orban, omul contraselecției de tip pesedist La propunerea liderului PNL, Ludovic Orban, liberalii au impus un obscur, dar ambițios reporter TVR din Craiova pentru poziția de director interimar al televiziunii publice. Despre Ramona Săseanu – Moroșanu, breasla n-a prea știut că există ca jurnalist decât în aceste zile, după ce partidul a făcut-o vedetă. Cu toate că fac meseria asta de ceva timp, mărturisesc că n-am auzit de ea. Abia după ce Ludovic Orban a scos-o din joben, am aflat că a picat două concursuri interne, unul de director, altul de producător executiv al stației TVR din Craiova.  Imaginile obținute de G4Media de la concursul din 2013 pentru postul de producător executiv în TVR arată un reporter slab pregătit, cu o cultură generală precară și total nepotrivit pentru o funcție de conducere. Doamna Săseanu nu are habar de reguli electorale simple, de legile de funcționare ale televiziunii publice, vorbește cu nonșalanță despre ”municipii de județ”, dar își explică ignoranța prin faptul că a activat într-o zonă de nișă, sănătatea. A realizat și prezentat emisiunile ”Leacuri, hapuri și pilule” pe TVR 3, ”Tableta de sănătate” și ”Panorama minorităților”. (Vezi aici CV-ul complet) Nu este nici o rușine, jurnaliștii sunt și ei specializați în diferite domenii, sănătatea reprezintă o temă importantă în orice redacție, numai că doamna Săseanu nu pare să posede minimum de discernământ jurnalistic solicitat unui reporter angajat la o televiziune publică. Dacă l-ar fi avut, poate că nu ar fi realizat interviul cu ghicitoarea Elena și nici n-ar fi întrebat-o despre ”consumul fantastic de energie” din timpul descântecelor, despre ”harul” pe care îl are sau despre mulțumirile primite de ghicitoare de la clienți. Dar nu doamna Săseanu este în discuție acum. Este dreptul oricărei mediocrități să viseze că într-o bună zi va ajunge mare și să încerce mereu saltul peste propria umbră. În discuție este cancerul contraselecției care macină instituțiile de stat, prin promovarea incompetenților, mediocrităților și nulităților pe criterii strict politice. Aceasta este relevanța propunerii făcute de PNL. Doamna în cauză, ambițiile ei, ne interesează mai puțin. Sub Liviu Dragnea, PSD a atins apogeul politizării instituțiile-cheie cu oameni prost pregătiți, dar parcă nici un partid până la PNL n-a propus până azi un director atât de ridicol la televiziunea publică, fie el și interimar….. Promovarea acestui reporter anonim, recomandat exclusiv de loialitatea față de PNL, în funcția de director general interimar este o jignire pentru profesioniștii televiziunii publice. Sunt destui acolo care ar fi meritat din plin să conducă instituția. Propunerea liberalilor este apoi un afront adus tuturor plătitorilor de taxe, din banii cărora funcționează televiziunea publică. O lipsă de respect până la urmă față de presă, jignită in corpore prin această numire ridicolă. Ar fi incorect să nu observăm cum, în contrapartidă, USR PLUS a susținut la șefia radioului public un profesionist, pe Liviu Popescu, fost editor la BBC România. Am lucrat împreună la începutul anilor 2000: un foarte bun jurnalist de radio și cu ceva experiență de manager după ce a ieșit din presă. Dacă așa începe Ludovic Orban reforma televiziunii, cu leacuri, hapuri si pilule amare, n-ar mai fi de spus decât atât: boală lungă, moarte sigură. Nu mi-e clar de ce a coborât Orban standardele atât de jos, dar una din posibilele explicații ar putea fi alegerile interne din partid. Integral: https://www.g4media.ro

Cum au încercat niște parlamentari români să dea animalele din grădinile zoologice către vânătoare, circ sau sacrificare La sfârșit de 2020 și început de 2021, mai mulți parlamentari din PNL, PSD, PMP și UDMR au inițiat două proiecte legislative care ar fi permis grădinilor zoologice să dea animalele „în surplus” către circ și vânătoare sau să le vândă pentru sacrificare.  Intrigați de succesiunea rapidă a două proiecte cu același text, aceeași expunere de motive și inițiatori comuni, am vrut să aflăm de la ce a pornit totul și dacă problemele semnalate există cu adevărat.  Am descoperit că nicio grădină zoologică din România nu are animale în surplus, că niciuna nu a fost întrebată dacă un astfel de proiect de lege ar avea sens, dar și că majoritatea semnatarilor proiectului sunt implicați în afaceri din sectorul zootehniei.…. Conform Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM), în România funcționează la ora actuală 28 de grădini zoologice, din care 25 sunt autorizate, una este în curs de autorizare, iar două sunt neautorizate.  Dacă răsfoiești paginile virtuale sau fizice ale publicațiilor naționale și locale, problemele acestora variază de la o grădină la alta. Unele-s numite lagăre din cauza lipsei de spațiu și a condițiilor necorespunzătoare. Altele stârnesc controverse după ce în spațiul public apar fotografii cu animale subnutrite și bolnave.  Drept urmare, unele sunt închise temporar pentru renovări masive după ani de subfinanțare – cum s-a întâmplat la Timișoara, sau închise permanent, după ce populația a hotărât că spațiul respectiv ar fi mai util dacă ar fi transformat în parc – cum s-a întâmplat la Piatra Neamț….. Cu toate acestea, la sfârșitul legislaturii trecute, șapte parlamentari din PNL, PMP, PSD și UDMR au hotărât că cele mai mari probleme ale grădinilor zoologice din România sunt „existența animalelor în surplus” și ”calitatea genetică scăzută a exemplarelor”. Potrivit aleșilor, ele ar fi cauzate de înmulțirea necontrolată a animalelor în captivitate, fapt ce ar genera suprapopulare, care, la rândul ei, s-ar repercuta „negativ asupra taliei și comportamentului” animalelor ce trăiesc în condiții de stres și presiune.  Soluția celor șapte politicieni? Ca, printr-un proiect de modificare a legii grădinilor zoologice și acvariilor publice, animalele în surplus să fie folosite „pentru popularea/ repopularea complexurilor de vânătoare, manejurilor și circurilor sau vândute pentru sacrificare unităților autorizate în acest sens”.  Exploatarea animalelor în circuri era interzisă deja prin legea 171/2017 (excepție fac câinii, caii, unele specii de păsări exotice granivore și a animalelor folosite în delfinarii sau acvarii). Cei șapte parlamentari au făcut un proiect de lege ignorând o altă lege pe care o votaseră cu doar câțiva ani în urmă. ….Limbajul folosit în document prezintă măsurile într-o lumină pozitivă, ca pe un gest nobil. Grădinile zoologice au o problemă cu suprapopularea, spun cei șapte, fapt ce cauzează suferință animalelor, deci soluția pentru a reduce suferința e să dai exemplarele „în surplus” către circ, vânătoare sau sacrificare. Iar pentru grădini este o ocazie excelentă de a face un ban în plus…..La câteva luni după alegerea legislaturii actuale, în martie 2021, a apărut o nouă inițiativă, cu același text și aceeași expunere de motive. Inițiatori sunt doi parlamentari PNL, Calotă Florică Ică și Maria Stoian, ambii reprezentanți ai județului Teleorman. Cel dintâi s-a aflat printre semnatarii primei încercări de modificare a legii grădinilor zoologice și acvariilor publice. ….. Grădinile zoologice: problema nu există și, chiar dacă ar exista, nu uciderea animalelor este soluția Dacă Movilă n-a putut să spună ce grădini zoologice au solicitat o astfel de măsură, le-am contactat noi. În primul rând, ne-a interesat dacă problema animalelor în surplus există cu adevărat. Răspunsurile primite sunt aproape trase la indigo:„Grădina Zoologică din Hunedoara nu a avut niciodată problema surplusului de animale.” „Grădina zoologică Târgu Mureș nu a avut și nu are probleme cu surplusul de animale – pentru aceasta există schimburile de animale din grădini zoologice.” „Vă informăm că grădina zoologică Roman nu s-a confruntat cu nici una dintre situațiile despre care faceți vorbire în e-mailul dumneavoastră.” „Grădina Zoologică din Galați nu a avut probleme legate de animale în surplus.” „Grădina Zoologică din Oradea nu are o problemă cu animalele în surplus.” „La Zoo Sibiu animalele sunt înmulțite raționat și controlat, iar surplusul a fost direcționat către alte grădini zoologice.”…Așadar, potrivit grădinilor zoologice care au răspuns întrebărilor PressOne până la ora publicării articolului, problema animalelor în surplus nu există, cum nu există nici cea a „calității genetice scăzute”. De asemenea, toate grădinile contactate ne-au transmis că n-au avut nicio discuție pe aceste teme cu vreunul dintre inițiatorii celor două proiecte de lege. ….La rândul ei, instituția care se ocupă de autorizarea grădinilor zoologice din România, ANPM, arată într-un răspuns transmis PressOne că n-au existat discuții între instituție și parlamentarii care au semnat cele două inițiative și, potrivit ordinului de ministru 1798/2007, „surplusul stocului colecţiei de animale se transferă (se donează, se schimbă etc.) doar către unităţi permanente de profil”. Adică nu către vânătoare, circ sau sacrificare.  Integral: https://pressone.ro

The Financial Times: Centrul politic fantomatic al Europei riscă să alimenteze populismul. Noi coaliții și strategii electorale disimulează oportunismul și absența substanței ideologice  Ideea de centru politic nu a mai fost nicicând atât de la modă în Europa. Centrismul pare a fi balsamul preferat pentru alinarea rănilor populiste ale democrațiilor europene. Președintele francez Emmanuel Macron a dat tonul în 2017, iar o coaliție cuprinzând întreg centrul politic e iminentă în Germania. Cât despre Italia, guvernul de uniune națională al premierului Mario Draghi face tot ce poate pentru a șterge din memorie însăși ideea de politic. Dar are acest centru vreo substanță ideologică? Un an de presiune pandemică a contribuit mult la aruncarea în aer a ortodoxiei financiare conservatoare, a scepticismului stângii față de elite și a suspiciunilor populiste față de instituțiile UE. Partidele europene au fost dislocate din centrul lor de gravitație de o amenințare letală. Însă capitularea colectivă în fața unui centru util mai degrabă propriilor interese, iar nu în fața unuia relevant ideologic, precede pandemia. Este în parte și rezultatul unei mult popularizate povești a decesului compartimentării stânga-dreapta. Dar în cea mai mare măsură e rezultatul oportunismului politic: un mod convenabil pentru partide de a călca apa în vreme ce electoratele se transformă sub presiunea mișcărilor tectonice, indiferent că vorbim de cele digitale, ecologice sau geopolitice. Pe măsură ce electoratul se adaptează și se schimbă imprevizibil și pe măsură ce valorile se transformă (sau nu), partidele se pun la adăpost și așteaptă. Și ce alt loc mai bun să o facă decât centrul, unde nu trebuie să te angajezi în vreun sens?…. Patru ani mai târziu, lipsa de conținut ideologic a retoricii lui Macron e evidentă, la fel ca și centrul fantezist ocupat de partidul lui. Dacă sunt instigați, alegătorii francezi încă se mai identifică cu valorile de stânga ori dreapta. Suspiciunea față de liberalism, confundat frecvent cu neoliberalismul, e profundă. Construcția unei poziții centriste coerente va necesita mult mai mult decât a făcut Macron în acest sens până acum. Viitoarea coaliție germană, în care aproape sigur vor figura și Verzii, ar putea fi următorul vârtej centrist. Conducerea acum profesionistă a Verzilor e hotărâtă să nu excludă pe nimeni de sub marea lor umbrelă, cu excepția populiștilor de dreapta, Alternativă pentru Germania. Pe meleagurile „marilor coaliții”, combinația dintre finalul erei Angela Merkel, electoratul instabil și relația transatlantică zdruncinată cere o formă de continuitate ai cărei neașteptați garanți ar putea fi Verzii. Italia e consumată de polarizare, după ce a virat larg de la o improbabilă alianță între populiștii de stânga și cei de dreapta la un guvern nu mai puțin instabil format de populiștii de stânga cu social-democrații. Acum, mulțumită hybrisului conducătorilor ei politici și manevrelor iscusite ale președintelui Sergio Mattarella, țara a sfârșit sub un guvern de uniune națională de-a dreptul neverosimil, condus de Draghi. La prima vedere, nu e departe de un miracol. Draghi e respectat atât în țară cât și în străinătate și nu are obligații politice față de nimeni. Rezultatul e o susținere aproape unanimă. Până și Matteo Salvini de la Liga de dreapta radicală s-a alăturat acestei alianțe eurofile de un centrism nerușinat. Această unitate semnalează hotărârea de a accesa fondurile de redresare UE post-pandemie, dar și o căutare disperată a unui echilibru mereu în regres. Dar are oare vechea Europă vreo afinitate pentru centrism sau e mai degrabă vorba de indecizie? E drept, în democrațiile nordice consensuale compromisul e o valoare politică. Dar există o tradiție europeană centristă de care poți aparține sau e totul doar o „a treia cale” timidă – reflectată la nivelul UE de relațiile ei cu China ori SUA?….Cât despre Europa Centrală și de Est, un factor remarcabil este mirajul liberalismului centrist în care, începând din anii ’90, puterile occidentale au încurajat regiunea să-și pună credința. Acest fapt a precipitat un stil de politică definit nu de spectrul stânga-dreapta, ci de un populism a cărui suspiciune față de de elitele liberale nu dă nici un semn de disipare. Integral: https://www.g4media.ro

Florin Cîțu, negociere reușită la Bruxelles: și-a scos banii de hotel și sandvișuri  Premierul țării a fost seara trecută la Bruxelles să negocieze bani pentru România din fondul alocat pentru reconstrucția post-pandemie. Oficialii europeni sunt reticenți în a acorda acești bani țării noastre pentru că sunt convinși că-i vom da pe băutură și țigări și ca să ne cumpărăm BMW-uri second din Germania să facem raliu. În ciuda acestor dificultăți evidente, Florin Cîțu s-a dovedit a fi un negociator abil, experiența sa bancară spunânu-și cuvântul…..„Am fost foarte impresionată de cât de bine s-a milogit ăsta micu al vostru”, a declarat șefa Uniunii Europene la finalul întrevederii. În cadrul cinei de lucru, deși nu plătea el ci s-a trecut totul pe fondul de protocol al UE, Florin Cîțu nu s-a aruncat să comande tot de pe meniu și a cerut doar o tocăniță, o apă minerală și niște spaghete mai ieftine să nu bată la ochi. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 13 mai! ANM a emis o informare de instabilitate atmosferică, în vigoare de miercuri, de la ora 16.00, până vineri, la ora 21.00. În acest interval, vor fi perioade în care instabilitatea atmosferică va fi accentuată, la început în sud-vestul şi vestul ţării, apoi şi în celelalte zone ale țării. Vor fi averse care vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului şi, izolat, grindină. În intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15-20 l/mp şi, pe arii restrânse, 25-30 l/mp. De asemenea, de miercuri, de la ora 16.00, până joi la ora 10.00, va fi în vigoare o atenţionare Cod galben de instabilitate atmosferică pentru judeţele Bihor, Arad, Timiş, Caraş-Severin, Mehedinţi şi Dolj. În intervalul menţionat, în Banat, Crişana, precum şi în sud-vestul Olteniei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată – frecvente descărcări electrice, vijelii, grindină şi averse ce vor avea caracter torenţial. Cantităţile de apă vor depăşi 25-30 l/mp. In București, în special în cursul nopților de miercuri spre joi și joi spre vineri, vor fi perioade în care se vor semnala averse și descărcări electrice, iar cantitățile de apă vor putea depăși 10 l/mp. Temperaturile minime vor fi de 10-12 grade, iar cele maxime vor ajunge la 22-25 de grade.

Cifre triumfaliste la vaccinarea anti COVID în orașe. Mediul rural, aproape ignorat  Guvernul anunță zilnic noi cifre triumfaliste privind campania de vaccinare anti COVID-19. Doar că toată atenția este îndreptată aproape exclusiv asupra mediului urban, în condițiile în care aproape jumătate din populația din România trăiește la țară…. Până la 10 mai, data ultimei raportări, s-au imunizat prin vaccinare 3,6 milioane de români, dintre care 2,4 milioane complet, cu două doze.  În prezent, vaccinarea se face la liber, fără programare. S-a renunțat la platforma folosită în primele cinci luni ale campaniei de imunizare a populației, în condițiile în care numărul de doze aflate la dispoziția populației depășește solicitările zilnice de vaccin. …. Analizând lista de evenimente organizate de CNCAV, se observă cu ochiul liber un singur lucru: toate se desfășoară doar în orașe mari sau de dimensiuni medii. Nu există acțiuni similare în mediul rural, deși circa 50% din populația țării, potrivit datelor INS din 2018, locuiește la țară. La finalul lunii aprilie, la solicitarea Newsweek România, Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 preciza că activitatea de vaccinare din cadrul centrelor mobile, care se deplasează și în mediul rural, a început abia 21 aprilie, cu deschiderea primului centru mobil la Afumați, în județul Ilfov. „De asemenea, prin sprijinul echipelor mobile, au fost identificate 14 județe în care se va demara, în viitor, această etapă de vaccinare. Astfel, vor intra, rând pe rând, și alte județe în care vor fi dislocate aceste centre mobile de vaccinare. În celelalte județe, acolo unde există spații adecvate, se vor aloca doar echipe mobile, împreună cu tot ce au nevoie, pentru a efectua vaccinarea în spațiile deja amenajate”, menționa CNCAV. Comitetul preciza că în mediul rural, acolo unde este mai dificilă accesarea platformei de programare, se vor extinde modalităţile de programare privind vaccinarea anti-COVID, în mod deosebit….. Deocamdată, însă, lucrurile se mișcă extrem de încet în ceea ce privește vaccinarea în mediul rural sau prin intermediul medicilor de familie, după cum o arată chiar datele Comitetului de Coordonare. Până pe 10 mai, de exemplu, au fost administrate doar 5.270 de doze de vaccin Johnson&Johson, prin intermediul cabinetelor medicale. Ce șanse sunt ca imunizarea de turmă să fie obținută până în iulie, așa cum anunța premierul Florin Cîțu, în condițiile în care pentru jumătate din populație vaccinarea se mișcă în ritm de melc? Minime….. Imunizarea a jumătate dintre români e utilă, chiar dacă nu atingem anul acesta obiectivul de 70% imunitate de turmă prin vaccinare”, a arătat Emilian Popovici pentru Newsweek România.  Epidemiologul a explicat că în Israel, când s-a ajuns la 60% rată de vaccinare, imunitatea colectivă a devenit funcțională și rata de infectare a scăzut consistent. „Practic, dacă ai 33% imunizați prin vaccinare, rata de transmisibilitate a bolii scade cu 33%. Dacă ai 60%, scade cu 60%. Deci, orice procent în plus este util.  Peste 70%, lucrurile se schimbă și toată lumea este protejată, inclusiv cei nevaccinați”, a arătat epidemiologul Emilian Popovici, în condițiile în care există și persoane care s-au imunizat prin trecerea prin boală. Integral: https://newsweek.ro

Pașaportul COVID-19: STS a început implementarea soluției IT care se va interconecta la nivelul UE. Cum va funcționa certificatul verde digital  …..Potrivit STS, certificatele vor conține un cod QR și se vor putea vizualiza, respectiv descărca dintr-un portal web securizat. Fiecare persoană care s-a vaccinat împotriva COVID-19, care s-a recuperat după această afecțiune sau care deține un rezultat negativ la testarea COVID-19 în ultimele 72 de ore va putea să descarce gratuit certificatul verde digital. De asemenea, certificatele vor putea fi utilizate și în format tipărit. În urma consultărilor cu experții grupului tehnic de lucru constituit la nivel european, a fost avansată soluția tehnică care va include o aplicație web pentru generarea certificatelor şi o aplicație pentru smartphone (Android) pentru verificarea certificatelor emise în țară sau emise de alte state….. “Codul QR din certificat va conține informații de identificare (nume, prenume și data nașterii), precum și informații medicale esențiale, semnate digital, pentru a se garanta autenticitatea datelor. Documentele vor respecta toate regulile de protecție a datelor personale și vor putea fi utilizate la trecerea frontierei, însoțite de actul individual de identitate.”, precizează STS. Specialiștii STS spun că “au realizat o propunere de arhitectură a sistemului informatic de emitere și verificare a certificatelor digitale verzi, urmând să se desfășoare dezvoltarea propriu-zisă a aplicațiilor, testarea cu instituțiile din țara noastră și cele europene, iar, la final, implementarea acestora.” De asemenea, la nivel UE se întreprind demersuri pentru adoptarea Propunerii de Regulament a Parlamentului European şi a Consiliului privind un cadru pentru emiterea, verificarea şi acceptarea certificatelor interoperabile privind vaccinarea, testarea și recuperarea pentru a facilita libera circulație în timpul pandemiei de COVID-19. Până în prezent, termenul vehiculat, la nivel european, pentru implementarea certificatelor verzi de călătorie este începutul lunii iulie 2021. Astfel, în luna mai, la nivel european, are loc testarea de interconectare între țările membre și gateway-ul european (DGCG) care va centraliza și administra cheile publice ale țărilor membre pentru verificarea semnăturilor certificatelor digitale verzi, România fiind programată pentru ziua de 21 mai a.c.  STS mai precizează că “a transmis, în data de 6 mai a.c., către grupul de suport tehnic de la nivel european certificate digitale verzi de test pentru verificarea implementării de către fiecare țară a procesului de generare și verificare a acestora. Acestea au fost verificate și validate cu succes de către țările membre.” Integral: https://economie.hotnews.ro

Hai să facem un centru de vaccinare la sediul USR PLUS ….Cum ar fi să avem un centru de vaccinare în Catedrala Neamului? Cum ar fi să-l vedem pe patriarhul Daniel coordonând o asemenea campanie? Până la urmă, influenţa Bisericii în societate este foarte mare şi ar trebui să vedem această implicare pentru o chestiune de sănătate publică, a continuat Ungureanu…. Bun, înțeleg că domnul Ungureanu este sfârtecat de problema accelerării vaccinării. Înțeleg că dumnealui, ca și mine, ne dorim să ajungem mai repede la momentul imunizării de masă. Înțeleg că dumnealui, ca și mine, consideră că ritmul de vaccinare este insuficient. Ce nu înțeleg din tirada domnului deputat USR este de ce se uită el cu atâta strășnicie în curtea vecinului. De ce vrea să transforme Catedrala Neamului în punct de vaccinare. Nu înțeleg ce are cu patriarhul Daniel de vrea să-l transforme în Valeriu Gheorghiță. Nu este treaba patriarhului Daniel să organizeze un centru de vaccinare în Catedrala Neamului. Nu este treaba patriarhului Daniel nici măcar să închidă gura unuia ca arhiepiscolpul Tomisului, Teodosie. Treaba patriarhului este să se ocupe de conducerea treburilor Bisericii și, de la înălțimea funcției sale, să nu se opună fățiș vaccinării. Adică să nu transmită un semnal prost credincioșilor. Din câte am citit și am văzut, lumea bisericească este la fel de divizată în problema vaccinării ca și societatea noastră, nici mai mult nici mai puțin. Acest lucru ne spune că preoții n-au fost forțați să răspândescă una sau alta dintre poziții, ci au reacționat mai degrabă fiecare după cum l-a tăiat capul. Ideea de a implica Biserica așa de strașnic în campania de vaccinare mi se pare din capul locului nefericită. Părerea mea este să lăsăm Biserica să se ocupe de ale sale și doar să tragem câte o smetie editorială preoților care îndeamnă lumea la ne-vaccinare. Pentru că atunci când vorbesc de ne-vaccinare preoții nu mai sunt preoți, ci simpli cetățeni, atât și nimic mai mult. Când spune ce spune despre vaccin Teodosie nu mai este arhiepiscopul Tomisului, ci un simplu ins, un simplu declarator care nu se deosebește cu nimic de Gigi Becali sau Dana Budeanu. Frica aceasta că Biserica ar influența negativ vaccinarea e mare, ea a fost umflată cu pompa. Sigur că habotnicii pătrunși de credință în așa hal încât nu mai pot discerne între ce a lăsat și ce nu a lăsat Dumnezeu se vor împotrivi vaccinării. Dar știu destui atei care procedează aidoma, care pătrunși în așa hal de știință s-au încurcat în argumente, au călcat în picioare logica și refuză vaccinarea. Nu vorbesc de ăia care cred că li se modifică ADN prin vaccin sau li se implantează microcipuri ca să fie urmăriți de tot soiul de urmăritori pentru tot soiul de motive mai mult sau mai puțin aberante, pe aceia cred că nici știința și nici credința nu-i mai poate vindeca. Ca atare, eu sunt de părere că Biserica ar trebui lăsată în pace să-și vadă de ale ei. Mai cred că domnul Ungureanu ar trebui să fie preocupat de vaccinarea membrilor de partid în primul rând. Aș vrea să aud de la dumnealui că USR PLUS a inițiat o campanie proprie de vaccinare în sediile partidului, cu medicii partidului. Aș vrea să-l aud pe domnul deputat cum s-a dus și s-a rugat de domnul Valeriu Gheorghiță să-i dea vaccinuri pe care el și membrii săi de partid să le facă pe la sate, unde lumea nu poate să ajungă la oraș sau încă nu știe ce beneficii are vaccinarea. Aș vrea ca membrii USR PLUS să se laude că au bătut pe jos satele României, cu domnul Vlad Voiculescu în frunte, că au împărțit pliante și au convins niște cetățeni derutați de preoți habotnici să se vaccineze. Integral: https://spotmedia.ro

Nutriție și sănătate : Vegetarienii care beau și fumează mult tot sunt mai sănătoși decât iubitorii de carne  Un studiu a constatat că vegetarienii sunt mai sănătoși decât iubitorii de carne, chiar dacă sunt fumători și beau, indiferent de vârstă și greutate. Este concluzia unui studiu efectuat pe 175.000 de britanici adulți de oameni de știință de la Universitatea din Glasgow, citat de The Hill . Echipa a urmărit 19 biomarkeri diferiți de prevenire a cancerului, bolilor de inimă și asociate vârstei, precum și altor afecțiuni cronice. Unul din motivele pentru care vegetarienii, chiar și cei care fumează și beau, au niveluri ale biomarkerilor mai bune decât iubitorii de carne este consumul de colesterol din alimentație. “Vegetarienii aveau niveluri semnificativ mai mici la 13 biomarkeri-cheie. Aceștia includeau colesterolul total, colesterolul “rău” de mică densitate și un hormon care stimulează creșterea și proliferarea celulelor canceroase. Aveau niveluri mai mici și la biomarkeri benefici cum este colesterolul “bun” de mare densitate”, a transmis echipa. Participanților, cu vârste între 37 și 73 de ani, li s-au analizat 177.300 de mostre de sânge și urină pe parcursul a cinci ani în care dietele lor nu s-au schimbat. Integral: https://m.hotnews.ro

Asociația Energia Inteligentă: Gazele se vor scumpi cu 20%, iar electricitatea cu 10%, după 1 iulie Inflația declanșată de aceste creșteri, la care se adaugă creșterea cursului valutar, dar mai ales faptul că ajutoarele prevăzute în Legea Consumatorului Vulnerabil nu vor fi acordate decât pentru iarna 2022/2023, va aduce cel puțin 4 milioane de români în zona sărăciei energetrice pentru cel puțin una din formele de energie folosite. Analiza Asociației Energia Inteligentă, realizată pe baza prognozelor propii de preț realizate în baza datelor de pe platformele BRM, OPCOM, CEGH etc., arată pentru următorul an o creștere a prețului gazelor la consumatorul final, cu toate taxele incluse, cu cca. 20%, o creștere a prețului energiei electrice la consumatorul final, cu toate taxele incluse, cu cca. 10%, o creștere a prețului energiei termice, în situația eliminării subvențiilor din acest an, de minim 50% și o creștere a prețului lemnelor de foc cu cca. 10%. “În ultimele 3 luni analizele noastre arătau tendințe crescătoare ale prețurilor la diferitele forme de energie, dar ultima analiză a depășit cele mai pesimiste scenarii. Aceste evoluții se datorează politicilor în domeniul energiei mai vechi și mai noi. Ceea ce vedem este oglinda acțiunilor noastre în domeniul energiei.  Integral: https://newsweek.ro

România strânge cei mai puțini bani din taxe și impozite, din Europa. „Avem un sistem ciuruit de excepții, care creează inechități” România strânge cele mai mici venituri din impozite directe și indirecte și contribuții sociale, ca procent din Produsul Intern Brut (PIB) din UE, după Irlanda, care are o situație excepțională. Țara noastră taxează mai mult munca și consumul, și mai puțin capitalul. Specialiștii sunt de părere că această situație vine, pe de o parte, din o serie de niveluri mici de taxare comparativ cu mediile europene, dar pe de altă parte și dintr-o capacitate slabă de colectare și din numeroasele regimuri preferențiale de taxare. România a raportat venituri totale din impozitare de 26% din PIB, în 2019, al doilea cel mai mic procent după Irlanda, cu 22,1% din PIB. Cu toate acestea, Irlanda are un produs intern brut „umflat din motive fiscale, deoarece acolo sunt localizate foarte multe companii”, explică economistul Ionuț Dumitru, care susține că nu greșim dacă spunem că avem cea mai slabă colectare a veniturilor din taxe și impozite din Europa. La capătul opus, veniturile colectate de Danemarca din impozitare ajung la 46,1%, urmată de Franța, cu 45,5% și de Belgia cu 43,6%….. Cea mai mare parte din veniturile colectate de România (circa 12% din PIB) vine din impozitarea muncii, angajații din țară fiind taxați astfel: 25% asigurări sociale (CAS), 10% asigurări sociale de sănătate (CASS), 10% impozit pe venit, plus 2,25% – contribuție asigurătorie pentru muncă (CAM) plătită de angajator. Astfel, un angajat încasează, din 100 de lei plătiți de angajator, doar 57,22 lei, în timp ce statul încasează 42,78 lei. Există însă numeroase regimuri preferențiale care diminuează foarte mult baza de impozitare, la acest capitol. De exemplu, există categorii sociale întregi care nu plătesc impozit pe venit – IT,construcții –, afirmă economistul Ionuț Dumitru. De asemenea, în construcții nu se plătesc nici contribuțiile de sănătate și există, totodată, forme de venit care plătesc mult mai puțin la sănătate, și anume PFA-uri, PFI-uri. „Avem un sistem ciuruit de excepții, care creează inechități. De ce un salariat ar trebui să plătească contribuții sociale la toate veniturile, în timp ce un PFA plătește la salariul minim? Este o problemă de constituționalitate la mijloc. Dacă avem acces cu toții la același pachet de servicii de sănătate, de ce unii plătesc la toate veniturile și unii nu plătesc deloc – cum sunt constructorii –, iar alții plătesc la salariul minim indiferent de venit? În foarte multe țări europene contribuțiile la sănătate sunt limitate – de exemplu în Bulgaria la două salarii medii”, afirmă Ionuț Dumitru. O altă mare parte din veniturile încasate (circa 10% din PIB) vine din impozitarea consumului, adică Taxa pe Valoarea Adăugată, accize sau tarife la importuri. România are în prezent TVA de 19%, una din cele mai mici din UE, existând, de asemenea, și alte cote reduse, de exemplu 5% sau 9%, pentru produse sau servicii speciale. Integral: https://economedia.ro

Who the fu*k is Nicolae Giugea? Cu „Regina Magiei Albe – Mama Elena” la TVR  Am aflat de existența lui Nicolae Giugea, parlamentar român, fost prefect, fost sinecurist de partid, profesor universitar la Craiova, inginer horticol și, mai nou, inteligența din spatele numirii liberale la șefia TVR. Giugea, zice presa zilei de 10 mai 2021, a fost cel care i-a propus liderului PNL, Ludovic Orban, ca partidul să nominalizeze pentru șefia TVR o doamnă de la TVR Craiova, Ramona Săseanu.  Doamna Săseanu ar lucra de vreo 20 de ani (!) la TVR Craiova, unde realizează o emisiune despre sănătate. Un concept mai holist de sănătate, aș zice, câtă vreme aici se încadrează și “vrăjitoare” penale precum “Regina Magiei Albe – Mama Elena”, intervievată de Săseanu la TVR Craiova.  Un interviu în tradiția hidos-lemnoasă a casei, cu întrebări despre “consumul fantastic de energie” din timpul descântecelor, despre “harul” deținut, despre mulțumirile primite de ghicitoare de la clienți și chiar despre “noutățile” aduse de “Regina Magiei Albe – Mama Elena” în “meșteșugul” ei. Iar tovarășul inginer horticol Giugea de la Craiova a găsit cu cale să o aducă taman pe doamna Săseanu la șefia televiziunii publice. Din foarte subțirelul ei CV (în ciuda a aproape un sfert de secol de experiență…) nu e foarte clar că înțelege nici ce e jurnalismul, darmite cu ce s-ar mânca administrarea unui mamut precum TVR.  Nici deputatul PNL Giugea, inginerul horticol cu facultate de Drept făcută la bătrânețe, nu pricepe mai mult din rolul televiziunii publice, dar e clar că are o relație strânsă cu Ramona Săseanu. Un atu suficient pentru ca brava angajată a TVR Craiova să primească o dregătorie de partid de calibrul televiziunii naționale. Dar cum se poate ca acest cuplu tragicomic, Giugea – Săseanu, să poată impune unui partid care părea că nu și-a pierdut chiar toate mințile o asemenea catastrofă de nominalizare? O avea vreun rol “Regina Magiei Albe – Mama Elena”, le-o fi legat cununiile neuronale liderilor PNL, le-a făcut un descântec de cretinism (și nu din cel tămăduitor, evident), s-a folosit argint viu în procedură? Sau, pur și simplu, fascinația iluzorie a controlului TVR rade orice urmă de rațiune în politicianul român?  Oricare ar fi explicația, asistăm la încă un dezastru în derulare în Pangratti, acest Cernobîl al presei publice calamitate și de partid, și de stat. Integral: https://newsweek.ro

O minciună cât o țară. Adevarul din spatele “” celei mai mari campanii de impadurire”. Suntem țara în care pădurile sunt decimate de tăieri ilegale și în care politicienii se prefac că le plantează la loc, doar ca să dea bine la electorat. După ce am arătat dimensiunea furtului de lemn din pădurile României, astăzi vă arătăm cum sunt falsificate campaniile de plantare care ar trebui să le refacă. În 2008, Parlamentul vota o lege prin care statul era obligat să împădurească 2 milioane de hectare de teren până în anul 2035. România încerca, astfel, să recupereze decalajul față de celelalte țări din Uniunea Europeană, unde media suprafeței împădurite este de 38%. Noi aveam doar 29% și eram la coada clasamentului. Tot acolo suntem și acum, după 12 ani în care toate guvernele trecute pe la conducerea țării au tratat campaniile de împădurire doar ca pe niște instrumente de PR.  Apogeul a fost atins anul trecut, când Costel Alexe, pe atunci ministru al Mediului, a lansat campania „O pădure cât o țară”, sub înaltul patronaj al președintelui Klaus Iohannis. A fost declarată „cea mai mare campanie de împădurire din ultimii zece ani” și s-au pregătit spoturi publicitare și acțiuni de plantare în care cei mai importanți politicieni ai țării s-au lăsat filmați și fotografiați cu cazmaua în mână….. Am descoperit că „cea mai mare campanie de împăduriri din ultimii zece ani” a fost, de fapt, cea mai slabă campanie de împăduriri din ultimul deceniu. O minciună cât o țară, girată de la vârful Guvernului și aflată sub înaltul patronaj al președintelui. Integral: https://recorder.ro

Mircea Miclea: Este o greșeală menținerea școlilor închise pentru jumătate de milion de copii. Vom deveni, probabil, culegători de sparanghel calificați, în loc să fim exportatori de tehnologie „Este o greșeală” decizia de a ține închise școlile pentru 500.000 de elevi de clasele V-VII și IX-XI, a declarat pentru Edupedu.ro profesorul Mircea Miclea, după ce Guvernul a decis noi relaxări, dar niciuna referitoare la învățământ. „Exact țările cu cele mai slabe rezultate la PISA au ținut cel mai mult timp școlile închise”, a spus fostul ministru al Educației, avertizând: „Consecințele sunt sabotarea viitorului economiei naționale, în condițiile în care știm cu toții că principala avuție națională vor fi competențele naționale, nu resursele naturale, în economia viitorului”.  „Vom deveni, probabil, culegători de sparanghel calificați, în loc să fim exportatori de tehnologie”, a spus Miclea, pentru Edupedu.ro. Fondator al școlii cognitive în psihologia românească, Mircea Miclea a precizat că un efect major al închiderii prelungite și nejustificate a școlilor este „creșterea nivelului de anxietate în rândul elevilor și inclusiv creșterea consumului de substanțe. La nivel internațional, creșterea este de 30%. Dacă coroborăm aceste date, creșterea anxietății și depresiei este de aproximativ 30% în rândul copiilor și adolescenților, cu toate consecințele care decurg de aici, cum ar fi creșterea consumului de substanțe. A devenit o problemă majoră de sănătate mintală”….Analiza OECD de săptămâna trecută arată că exact țările cu cele mai slabe rezultate la PISA au ținut cel mai mult timp școlile închise. Asta înseamnă că decalajul nostru față de standardele internaționale se va mări. Asta mai înseamnă că efectul acestor deficiențe de învățare care s-au produs va fi asimetric, inclusiv în interiorul țării noastre vor fi afectați cei care erau cei mai dezavantajați. Diferența dintre rural și urban va crește și mai mult, iar diferențele dintre familiile cu status socio-economic scăzut și familiile cu status socio-economic ridicat se vor majora și mai mult, din punct de vedere al învățării. Altfel spus, cei care au fost în spate vor fi și mai în spate. Integral: https://www.g4media.ro

• este dificil de imaginat un domeniu trainic de excelență, oricare ar fi acesta, atunci când starea celorlalte este precară;
• succesele dintr-un domeniu au efecte pozitive, directe și indirecte, imediate sau manifestate mai târziu, asupra multor altora, dacă nu cumva chiar asupra tuturor celorlalte; de asemenea, pentru că nu există izolare și autonomie deplină, eșecurile se propagă și influențează negativ atât situația de ansamblu cât și fiecare alt domeniu în parte.

De exemplu, reducerea abandonului școlar, tratată în PNRR ca o direcție de acțiune prioritară în educație, nu reprezintă sarcina exclusivă a sistemului de învățământ și nu poate fi realizată cu adevărat doar în interiorul acestuia. Abordarea acestei probleme fără menționarea, chiar și numai la modul general, a cauzalității sale multiple (economică, socială, culturală) precum și setul de măsuri/ investiții avute în vedere (mecanism de avertizare timpurie, scheme de granturi, program de burse punte pentru liceu) cred că arată că PNRR nu conține proiecte de țară ci doar schițe preliminare și parțiale ale acestora. Fără a reprezenta o temă dominantă a agendei publice, proiectele de țară nu sunt complet ignorate. Din păcate, însă, le este atribuit prioritar un rol decorativ și declarativ, de „îmbogățire” vizionară și patriotică – în realitate, una din manifestările frecvente, și nocivă ca oricare alta, de fals patriotism – a unor declarații de intenție ce nu produc, însă, efectele așteptate și necesare: angajamente și responsabilități asumate, programe și rezultate concrete. Astfel de menționări publice, în documente cu pretenții programatice sau în simple declarații cotidiene, nu reduc dezechilibrul dintre nevoia reală și urgentă de autentice proiecte de țară și penuria răspunsurilor competente și convingătoare….. În acest context, cred că investițiile în lărgirea și modernizarea infrastructurii – cu siguranță necesare în toate domeniile, dar nicidecum singurele sau cele mai importante criterii de evaluare – nu sunt suficiente pentru rezolvarea problemelor structurale de performanță și competitivitate. Pentru funcționalitatea la parametri înalți e nevoie de mult mai mult, e nevoie – afirmație citită undeva – să se investească și în minți și suflete, nu doar în betoane! Am menționat anterior reducerea abandonului școlar și ceea ce cred că sunt limitele PNRR în această privință. Voi continua cu un alt exemplu referitor, de asemenea, la învățământ. Dar care este cred valabil și pentru sănătate, administrație, justiție, cultură, cercetare științifică, industrie, agricultură, energie, transporturi, mediu, sport, etc. Este legitim obiectivul de a avea rapid numai grădinițe, școli și universități noi sau renovate și dotate cu tot ceea ce este necesar. De aceea, investițiile în clădiri și tehnică didactică sunt justificate. Dar ele nu sunt suficiente. O școală frumoasă atrage și reprezintă un semn de respect pentru elevi și profesori. Dar investițiile doar în infrastructură nu garantează și îndeplinirea obiectivului esențial și anume o educație de calitate, performantă și competitivă la toate nivelurile și în majoritatea/ toate unitățile de învățământ. Profesorii incompetenți sau necinstiți produc efecte negative semnificative și de durată chiar și în cele mai moderne școli sau universități. De aceea, limitarea drastică și, într-o perspectivă nu îndepărtată, eliminarea imposturii din învățământ reprezintă o țintă centrală și predominant nemonetară a proiectului de țară în educație. Integral: https://www.contributors.ro