Buna dimineata intr-o zi de marti, 27 iulie! Prin Banat, Crișana, vestul Maramureșului, dar și prin Oltenia avem parte de temperaturi minime de la 22 spre 24, 25 de grade, pentru ca în restul țării să avem un regim termic cu valori de la 18 spre 20 de grade. Prin zonele montane, depresiunile Transilvaniei, dar și prin sudul Dobrogei vom avea temperaturi minime spre 15 – 16 grade. Pe crestele montane ne oprim la 10 – 11 grade. Vorbim deja de o zi caniculară prin Oltenia, vestul Munteniei, Banat, Crișana (35 – 36 de grade), dar încălzirea este evidentă și în restul țării, maximele urmând să urce spre 32 – 34 de grade. Doar prin sudul Transilvaniei, Dobrogea și nordul Moldovei sunt posibile temperaturi de ”doar” 30, 31 de grade. În zonele montane valorile maxime ajung la 26 – 27 de grade, cu 20, 21 de grade pe creste. Condiții de ploi vor fi prin zonele montane, Crișana, Maramureș, Transilvania și nordul Moldovei. Bucuresti: 36/21 gr.C.
INTERVIU | Descoperirea impresionantă a cardiologului Gheorghe Cerin, după 15 ani de analiză a deceselor românilor din Italia: „Vârsta medie a decesului este de 48 de ani la emigranții români și de 79 de ani la italieni”…. De foarte mulți ani, dr. Cerin încearcă să salveze inimile pacienților cu cardiopatie și să le ofere o șansă la o viață mai bună și mai lungă. Face asta în Italia și în România….. Consideră profesia de medic o misiune: “Menirea medicului este aceea de a fi dedicat celor aflați în suferință”. Face asta de peste 40 de ani, dintre care aproape 30 dedicați chirurgiei cardiace. În prezent își desfășoară activitatea profesională atât în Italia, la Clinica San Gaudenzio din Novara, cât și în România. În 2007-2008, preocupat de problemele de sănătate ale comunității românești din Italia, a făcut o prima analiză statistică a cauzelor de deces ale românilor stabiliți acolo, pe un număr de 519 decese…. În Italia am plecat în 1992, cu o bursă de studiu în cardiologie. Candidau 40 de medici și au fost selectați în final doi: un cardiolog și un chirurg cardiac. La Milano, am început lucrarea de doctorat, iar apoi, doi ani la rând, a trebuit să revin câteva luni pe an să urmăresc evoluția acelor 120 de bolnavi cu infarct luați în studiu…..Am operat ani de zile în Italia bolnavi români pe cord deschis, și la Milano ca și la Novara. La un moment dat, când societatea românească a ajuns la o anumită bunăstare, am primit din partea celor care veneau la operație invitația de a construi un spital în România. Le-am răspuns însă că pentru a face un spital performant, nu este suficient să ai doar un medic profesionist și că un spital este o mașinărie foarte complexă….. Ce atitudine credeți că au românii din Italia față de starea lor de sănătate? Știm că stilul de viață are o foarte strânsă legătură cu starea noastră de sănătate. Iar sănătatea mea, ca emigrant, este capitalul meu cel mai prețios. Calitatea vieții unui imigrant nu poate fi desigur aceeași cu a unui rezident din țara respectivă. Cum să nu adormi la volan când ai două servicii și muncești din zori și până noaptea târziu? Așa cred eu că se explicau cele 50% din decesele românilor emigranți prin accidente de circulație și de muncă, la doar 35 de ani. Ceea ce am analizat eu referitor la decesele românilor din Italia se poate aplica cu siguranță și altor imigranți: albanezi, marocani, moldoveni sau ucraineni, pentru că la nivel de sistem, toată emigrația planetară reprezintă prin definiție un grup social foarte vulnerabil. Decesele românilor din Italia, analizate pe parcursul a 15 ani de zile Ați avut recent un eveniment online dedicat românilor din diaspora. De ce acordați o atenție atât de mare analizei acestor decese? Pentru că ele reprezintă oglinda bolilor grave din colectivitatea celor 1,2 milione de români care trăiesc azi oficial în Italia. Dacă cineva ar dori să îmbunătățească starea lor de sănătate, ar putea pleca de aici. Am vrut apoi să verificăm dacă prima noastră analiză statistică privind cauzele de deces ale emigranților români din perioada 2007-2008, făcută atunci mai în pripă, cu sprijinul consulatelor din Milano, Torino și Roma, se confirma sau nu. Anul acesta, cu sprijinul foarte susținut primit din partea domnului ambasador George Bologan, am reușit într-un final să obținem de la ISTAT Italia datele statistice a 15.984 de români decedați în Italia, în perioada 2004-2018. Pe cauze de deces (European Short List), pe categorii de vârstă și sexe. Apoi am comparat aceste decese cu cele ale 8.834.727 persoane decedate în aceeași perioadă în Italia. Iar mai apoi, cu sprijinul domnului prof. Dan Gaiță din Timișoara și a doamnei prof. Cucu de la INS România – cărora le mulțumesc încă o dată și pe această cale -, am primit aceleași date și pentru 3.863.241 de români, decedați în România, în aceeași perioadă. Nu este deloc ușor însă să compari între ele aceste trei grupe: sunt prea diferite între ele. În orice caz, aș remarca faptul că vârsta medie a emigranților români din Italia (1,2 milioane de rezidenți oficiali) este una tânără, de circa 31-32 de ani, față de vârstă medie a românilor din România, care este de circa 40 de ani și față de 45 de ani, vârsta medie a locuitorilor italieni.Dacă ne uităm la vârsta medie a celor care au decedat în acești 15 ani, este de 48 de ani la emigranții români din Italia, de 71 de ani la românii decedați acasă și de 79 de ani la decedații din Italia. Primul grup analizat de noi în perioada 2007-2008 de 519 decedați, avea o vârstă medie de deces de 40,18±17,43, față de cei 48 de ani, media de vârstă a emigranților români pe 15 ani. Nu eram foarte departe de adevăr….Analiza statistică pe 15 ani arată că bolile cardiovasculare ucid încă 20,15% din emigranții români din Italia, față de 23,4%, cât găsisem noi la prima evaluare din 2007. … Românii din România decedează prin boli cardiovasculare într-un procent impresionant, de aproximativ 60%, la un grup social cu o vârstă medie de 40 de ani. Iar italienii, grupul social cu vârsta medie cea mai mare – 45 de ani -, se prăpădesc prin boli cardiovasculare într-un procent mult mai mic, 38% circa. Vârsta medie a deceselor prin infarct în Italia este de 83 de ani, față de doar 55 de ani pentru emigranții români. Cum vedem, avem aproape 30 de ani diferență, subliniază medicul român…..Avem astăzi în Italia în jur de 300 de biserici ortodoxe. De mai mulți ani mergem duminică în biserica și după slujbă le vorbim oamenilor despre relația dintre hrană și bolile metabolice și cardiovasculare. Facem conferințe pe care cu greu le putem întrerupe după două ore de discuții aprinse. Lumea este atentă și foarte receptivă….. Cum ați ajuns să vă ocupați dumneavoastră, un cardiolog, de diete? Vedeți, arterele noastre se “ruginesc” doar atunci când proprietățile sângelui meu și al dumneavoastră nu mai sunt cele “standard”. Acest standard presupune un nivel foarte bine prestabilit de colesterol, trigliceride, de glucoză sau de acid uric în sânge. Când acești parametri cresc, mașina umană ne atenționează că avem o problemă de carburație și că trebuie revăzute schimburile exterioare de energie, adică hrana. De aceea eu încerc să sensibilizez oamenii și să le propun un stil de hrană ceva-ceva mai apropiat de modelul nostru ancestral de alimentație. Cum adică ar trebui să mâncăm? Și de ce credeți că ar fi cazul să ne schimbăm stilul de alimentație din prezent? Pentru că obezitatea a devenit peste tot în lume – inclusiv în țările unde hrana lipsește – o boală epidemică la adulți, iar ceea ce este și mai grav, și la copii. Ca să nu mai vorbim de sindromul metabolic. Este evident că ceva din stilul nostru actual de hrană nu funcționează. Nu este timpul să intrăm în detalii acum. Legat de hrană, după mulți ani de încercări și tatonări, eu propun astăzi bolnavilor cardiopatici supraponderali sau obezi să consume două mese cu hrană vegetală negătite pe zi și o a treia masă, gătită, pe care o las însă la libera alegere a bolnavului. Nu sunt adeptul a mai mult de trei mese pe zi, deoarece insulina descărcată cu prilejul „ciugulitului” sau a acestor gustări rămâne în circulație cinci ore. Cinci ore în care insulina eliberată prin „ciugulit” va transfera permanent zahărul/glucoza din sânge în celulele țesutului gras. Iar acest transfer scade progresiv nivelul sanguin de zahăr/glucoză, ceea ce declanșează în final foamea. Cu trei mese pe zi însă se poate evita acest cerc vicios. Masa cea mai consistentă și cea mai importantă a zilei este cu siguranță micul dejun. Așa spuneau și romanii: mic dejun de rege, prânzul de prinț, cină de cerșetor. Acesta va conține o porție de fructe proaspete de sezon (maximum 100 g însă) – de exemplu, cireșe, piersici, pepene, struguri, mere sau banane etc., împreună cu minimum 100 g de sâmburi, nuci, migdale, alune, semințe, în general. Pentru a garanta o absorbție cât mai completă a sâmburilor, nucilor, semințelor, va trebui ca acestea să fie măcinate în mixer de cu seara. Și, în plus, lăsate la moi într-un lichid; de exemplu, iaurt natural, chiar normal ca grăsime (5%). Iar peste zi recomand consumarea a două mese, fără gustări între ele…. La libera alegere a bolnavului, între masa de prânz și cină va consuma zilnic o salată mixtă abundentă (un castron cât mai mare), cu suficient de mult ulei în ea și mai ales cu multe semințe (floarea-soarelui, dovleac, in, susan, negrilică, cânepă, dar și chiar nuci, migale etc.). Altfel, salata, fără aceste ingrediente, nu îi va lua foamea. Pentru că această salată va fi SINGURUL FEL DE MÂNCARE, care va fi consumat FĂRĂ PÂINE. Va putea consuma eventual câțiva crackers de secară – spre exemplu, WASA. Salata va fi combinată cu o porție de proteine de origine animală: pește (în orice formă, congelat sau conservat), ouă, carne sau brânză. Cină trebuie servită cât mai devreme posibil, de exemplu, la ora 19 sau și mai devreme, dacă se poate. Integral: https://www.gandul.ro
Ce companii sunt pe lista trimisă de premier la Bruxelles cu posibilii producători de vaccin anti-COVID. Terapia Cluj: „România nu are capacitatea tehnologică să producă vaccin” Comisia Europeană a cerut statelor membre o listă cu fabricile care ar avea capacitate să producă, să îmbutelieze, să finiseze sau să distribuie vaccinuri anti-COVID-19, scopul fiind de a crește producția din 2022. România a trimis la Bruxelles o listă cu nouă companii și două institute, spunea premierul, fără însă să menționeze care sunt acestea……Surse politice de la Bruxelles au declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că pe lista aflată în negociere sunt Institutul Cantacuzino, Terapia Cluj și Antibiotice Iași….. ”Pentru producția nanoparticulelor lipidice solide (folosite în vaccinurile ARNm – Pfizer/BioNtech și Moderna ca vehicul de livrare), România este prezentă cu 11 participanți în procesul de selecție și stăm, de departe, cel mai bine din Europa de Est: Bulgaria este prezentă doar cu 3 companii, Ungaria cu 3 și Slovenia cu 1. Acest lucru confirmă că suntem în proces de selecție pentru partea de producție”, scria atunci premierul pe pagina sa de Facebook. Mai mult, una dintre companii va fi evaluată de grupul operativ al Comisiei Europene pentru etapa de dezvoltare a vaccinurilor împotriva COVID-19, menționa premierul. Solicitarea a venit de la CE, care în februarie a constituit un grup de lucru pentru creșterea producției de vaccinuri împotriva COVID-19 – „Task Force for Industrial Scale-up of COVID-19 vaccines” -, sub conducerea comisarului european Thierry Breton. Practic, grupul de lucru vrea să convingă companiile producătoare de vaccinuri anti-COVID să coopereze și să își extindă producția în mai multe state din Europa, începând cu 2022….. Directorul companiei Terapia Cluj, Dragoş Damian, spune că, acum, niciun site de fabricație din România nu are capacitatea tehnologică de a produce vaccinuri. ”România nu are niciun plan – cel puțin nu unul pe care să-l fi discutat cu producătorii români – de a fabrica vaccinuri în următorii cinci ani”, susține Dragoș Damian. El precizează că a fost, la sfârșitul lunii martie, o conferință online pentru găsirea de parteneri pentru fabricația de vaccinuri în Europa de Est, dar consideră că demersul european ”a fost doar de natură politică”. ”A fost pentru a se arăta că s-a bifat ceva în pandemie, deoarece producătorii de vaccinuri cunosc deja partenerii cu care ar putea colabora pentru producția acestora”, mai spune Dragoș Damian. În acest moment putem spune cu certitudine că nu există disponibilitate, cercetări sau alte demersuri la nivel de autorități pentru a demara un plan de acțiune pentru a produce vaccinuri în România. România va importa, ca și până în prezent, vaccinuri, în totală contradicție cu inițiativele recente din Polonia, Cehia și Ungaria care fac investiții serioase pentru fabricarea de vaccinuri pe plan local. Integral: https://www.gandul.ro
Așa grăit-a Cîțu ….. Atunci când nu se referă la persoane (cu privire la care e cum nu se poate mai clar), d-l Cîțu pare a vorbi doar în enigme. E și acesta unul din prerogativele funcției: de la un anumit nivel încolo, nu contează că nu mai înțelegi nici tu ce zici; se va găsi mereu o armată de interpreți care să lămurească ce ai fi putut să zici. De astă dată deducem că șefului Guvernului i-a cășunat pe cercetare. Nu știm – și dânsul nu ne luminează – care e cercetarea ce l-a indispus atât de strașnic. O fi aia de pe la Academiile militarizate? Mă îndoiesc. Căci dacă s-ar atinge de ”studiile de siguranță națională” (cele care se fac – și rămân – ”la secret” /de stat/), d-l Câțu ar risca o chemare în CSAT, unde o singură privire a omului din capul mesei l-ar face să se bâlbâie mai tare decât credem noi că poate. Nu; ce-i al ”securității naționale” (Poliție, Armată, SRI, restul serviciilor, veteranii și cine știe ce-o mai fi, ce nu știm noi), e a ei: cercetare ”strategică”, pentru care n-ar strica să mai fie crescute un pic fondurile de la buget. Nici la Agronomie nu cred c-ar îndrăzni d-l Cîțu să se uite mai atent: Rectorul de-acolo (și de pretutindeni) stă cu dânsul la masă la ședințele de Guvern. Și – Dumnezeu știe? – poate că rectorul respectiv e mai aproape de ”România Educată” decât d-l Cîțu. Sau, în orice caz, a avut mai mult de-a face cu celebrul ”proiect al Președintelui României” decât Primul Ministru, care l-a asumat – fără să clipească, dar și fără să-l citească. Așa că d-l Rector, dacă ar simți că cercetarea agronomică e pusă sub semnul întrebării, ar zâmbi serafic și ar spune: ”Dar bine, onorate d-le Prim Ministru, în ˊProiectul România Educatăˊ – pe care noi ni l-am asumat cu mândrie patriotică – scrie explicit că ́cercetarea agronomică trebuie să fie o prioritate naționalăˊ. Cred că, pentru a fi cu adevărat astfel s-ar cuveni să-i suplimentăm fondurile.” Iar d-l Cîțu, al cărui curaj merge doar până la ”România Educată”, s-ar vedea nevoit să fie întru totul de acord cu colegul de guvern al dânsului. O fi cercetarea de care se ocupă Academia? Greu de spus; cu puțină vreme în urmă – vis-à-vis de-o carte publicată la cea mai obscură editură din această țară, cea din subordinea dânsului, Președintele Academiei ne asigura că nu știe nimic. Putem bănui că știe la fel de mult și despre cercetarea ce se face prin institutele venerabilului for de cultură. Mai deunăzi, directorul unui asemenea institut susținea – indubitabil, pe bază de ”cercetări” – că Moldova se va confrunta cu o revoluție de ”aur”. N-a fost să fie, dar asta nu umbrește cu nimic cercetările efectuate sub egida Academiei. Despre celelalte nu se știe mai nimic; bănuim – totuși – că, de vreme ce avem Academie și institute, trebuie să fie și cercetare. Să fie cumva vorba de Laserul de Măgurele, care – după nenumărate ”pamblici” tăiate – a ajuns să fie exclus din consorțiul european din care trebuia să facă parte? N-am auzit ca pe Primul Ministru să-l fi preocupat până acum această problemă…..Pe scurt, sunt lucruri – dintre care unele pot avea tangențe cu cercetarea – în care, indiferent care a fi paguba produsă la buget, d-l Cîțu nu se va amesteca. Armată, Poliție, Servicii, oameni influenți, ”prieteni” (și ”prieteni ai prietenilor”) își vor vedea mai departe de ”cercetările” lor, de POCU și PNRR, vor face ”conferințe”, vor achiziționa licențe și tehnică, vor călători pe unde vor, vor publica (dacă vor vrea) pe la tot soiul de Sitech-uri și Publishing-uri, vor acumula titluri, grade și așa mai departe. De ei nu se va atinge decât, eventual, d-na Emilia Șercan și d-l Valeriu Nicolae. D-l Cîțu nici nu-i va pomeni; ”al patrulea val”, auseritatea ce ne suflă-n ceafă, toamna cu inundațiile și iarna cu gerul (și eternele probleme ale Capitalei) îi vor oferi suficiente subiecte pe care să se pronunțe….Poate atunci când vorbim de cercetare, aceasta ar fi prima întrebare pe care ar trebui să ne-o punem: cum se face că – în ciuda tuturor evidențelor – mai există oameni pe care ostilitatea și indiferența lumii în care trăiesc nu i-a determinat nici să plece din țară, nici să renunțe la pasiunea lor?….Ar fi fost de așteptat ca d-l Câțu – care se pretinde a fi economist – în loc să lase gura să vorbească fără dânsul să vină cu cifre și să ne spună concret: câți bani s-au dat anual pe cercetare (de la buget și din privat)? Unde s-au dus (defalcat)? Pe ce s-au cheltuit (și cât s-au dus pe ”instituțiile” și ”personalul” ce gestionează cercetarea)? Ce s-a făcut? La ce sunt bune lucrurile care s-au făcut (în țară și în străinătate)? Ce poate fi – și ce merită a fi – continuat? Ce crede Guvernul că ar fi cel mai eficient de susținut în anii ce vin? Ce n-a mers? De ce n-a mers? Mai poate fi recuperat ceva? Ministrul de resort trebuia să vină cu temele făcute, ceilalți miniștri solicitați să pună umărul, acolo unde depinde de ei, iar d-l Cîțu trebuia să fie Prim Ministru: adică omul care decide în folosul țării…..Un om care pretinde c-a studiat în America ar trebui să înțeleagă că, în ziua de azi, nimeni nu mai face cercetare ca ”maistorașul Aurel” pe vremea lui sau ca, mai aproape de noi, maestrul Iustin Capră. Asta, evident, dacă nu vrem să cădem în ridicol. Americanii, care – cu bomba atomică – au pus bazele complexului cercetare – producție au înțeles de la bun început trei lucruri esențiale: necesitatea investițiilor masive (pentru că, în bună măsură, știința modernă lucrează prin încercări, dintre care cele mai multe sunt nereușite), oragnizarea în nivele succesive de integrare (căci, în sine, rareori o descoperire e spectaculoasă; cel mai adesea doar agregarea mai multor inovații punctuale dă un rezultat vizibil) și – nu în ultimul rând – faptul că trecerea în civil a descoperirilor militare (sau cu aplicație limitată) crează o dublă tendință: de fascinație față de tehnologie și de pasiune pentru știință. Ideile acestea, care stau la temelia cercetărilor din toate domeniile ce au aplicabilitate tehnologică, au fost formulate acum 80 de ani. Prea devreme pentru d-l Cîțu, care are abia ceva mai mult de jumătate din această vârstă. Integral: https://www.contributors.ro
Confruntarea dintre Florin Cîțu și Ludovic Orban, dinamita care aruncă în aer susținerea publică a liberalilor Competiția internă din PNL a devenit obositoare și toxică. Nu există niciun fel de eleganță, discreție și profesionalism. De săptămâni întregi, oamenii privesc cu uimire cum Florin Cîțu și Ludovic Orban trag cu tunurile unul în celălalt. Nivelul de ură între cele două tabere a atins cote paroxistice, iar această confruntare tinde să pună în pericol partidul, dar și coaliția de guvernare. În opinia mea, alianța funcționează cu mare greutate, pe alocuri, observându-se blocaje periculoase, cum ar fi direcțiile de sănătate publică. În opt luni de guvernare, coaliția n-a livrat mare lucru, în afară de confruntări și lupte pentru putere. Puține promisiuni electorale au fost îndeplinite. Le-aș remarca pe cele din domeniul infrastructurii rutiere, unde s-au făcut pași în față. Secția Specială e la locul ei, iar reforma instituțională nu a început. De digitalizare doar se vorbește, în rest birocrația funcționează nestingherită, tocând banii și nervii contribuabililor. Sistemul de justiție a rămas alterat de intervenția brutală a fostei majorități PSD, iar managementul pandemiei a fost și este unul aflat mereu la limita dezastrului. Pe acest fond de nemulțumire în creștere, confruntarea din PNL nu face altceva decât să ridice nivelul de neîncredere al oamenilor în lideri și instituții într-o perioadă dificilă. Coaliția de guvernare rezistă doar pentru că unii politicieni din prima linie de la PNL, USR-PLUS și UDMR au funcții în Guvern și au reușit să-și numească apropiații în poziții cheie, iar acum vor să se bucure de beneficiile și privilegiile aduse de aceste poziții. La nivel de coaliție, nu există niciun proiect pe termen mediu, nu există obiective comune, Executivul funcționează doar prin prisma instinctului de supraviețuire al celor care-l compun. Să mai treacă o zi, să mai rezistăm o săptămână la Putere. La asta se adaugă și o oarecare siguranță că “n-are cine să ne ia locul”. PSD nu are acces la guvernare pentru că opinia publică încă privește cu suspiciune formațiunea social-democrată. În plus, ieșirea lui Liviu Dragnea din închisoare a tulburat apele în partid. Cercul de influență al fostului președinte s-a activat și face planuri de viitor. Florin Cîțu are șanse tot mai mari să ajungă președintele PNL și asta doar pentru că e susținut de Klaus Iohannis, politicianul cu cea mai mare influență în PNL la această oră. Chiar dacă pierde conducerea partidului, Ludovic Orban rămâne președinte al Camerei Deputaților, ar fi destul de greu pentru Cîțu să-l alunge și de acolo. Problema e că începând cu a doua jumătate a anului viitor, steaua lui Klaus Iohannis va începe să apună, iar în PNL se va declanșa din nou o luptă feroce pentru succesiune. Va rezista Florin Cîțu, din postura de premier și președinte PNL, la un nou asalt, de data asta fiind singur, lipsit de forța și influența lui Iohannis? Greu de răspuns, dar în opinia mea, confruntarea de acum pentru șefia PNL e doar începutul unui șir de crize în partid care vor ține până la alegerile din 2024….. Confruntările din USR-PLUS par a fi dezbateri filosofice pe lângă urletele care se aud de la liberali. Ar fi o minune ca alianța dintre PNL și USR-PLUS să nu se destrame până la sfârșitul anului 2022. Chiar dacă va trece și peste acest prag, generat de criza din PNL, e foarte posibil ca USR-PLUS să părăsească guvernarea cu mai mult de un an înainte de alegeri pentru a avea timp să-și “vindece” electoratul traumatizat și dezamăgit de o coaliție nefuncțională. Integral: https://spotmedia.ro
De ce nu reușește Cîțu să-i convingă pe liberali că este mai bun decât Orban Mai sunt două luni până la Congresul PNL, însă Florin Cîțu și Ludovic Orban aleargă în continuare umăr la umăr în cursa pentru șefia partidului. Bătălia este departe de a fi tranșată. Un scurt inventar al poziționării filialelor arată două tabere relativ egale. Între ele, aproximativ zece filiale indecise urmăresc meciul de la fileu….. Nehotărâți, nemulțumiți de ambii candidați, lideri locali puternici ca Ilie Bolojan, Mircea Hava, Dan Motreanu și alții au tatonat o posibilă ”a treia cale”. Foarte probabil, ei vor înclina balanța. Au discutat chiar despre un posibil al treilea candidat, Motreanu. N-ar fi făcut decât să adâncească și mai mult faliile căscate azi în partid. Cu toate că este premier, cu tot statul în spate și cu resurse pe mână, având de oferit infinit mai multe decât rivalul său, Cîțu încă n-a convins. De ce nu reușește? Cum se face că Orban, cu toată lipsa de susținere instituțională, ba mai mult, amenințat în mod discret cu instituțiile de forță (dosarul Nelu Iordache), se bucură de o reală simpatie în filiale? Aceste întrebări simple ar trebui să-l pună pe gânduri pe șeful statului, susținătorul premierului Cîțu. Mai jos, câteva posibile explicații. Premierul Cîțu face abia acum cunoștință cu partidul. A chemat în ultimele săptămâni grupuri de primari din Teleorman, Bacău sau Iași la Guvern sub pretextul discutării proiectelor locale înainte de rectificarea bugetară din august. Mită electorală în cursa internă? Foarte probabil, însă greu de dovedit. Primarii îi vor lua banii cu plecăciuni adânci…..Este perceput ca un implant artificial, așa cum a fost și Alina Gorghiu, parașutată la șefia partidului la fel cum se încearcă acum, cu binecuvântarea șefului statului. Rezultatul? Un mic dezastru. …. Comunică foarte prost, abia se înțelege ce vrea să spună. Cuvintele se rostogolesc în gura lui ca într-o betonieră. Transcrierea declarațiilor premierului Cîțu este, pentru orice ziarist, un supliciu. Dincolo de faptul că numeroase ieșiri televizate ar avea nevoie de subtitrare, Cîțu transmite mesaje contradictorii, de oportunist ideologic. O fi vrând el să pară rocker, cool și progresist, dar în dreapta lui îi găsim pe Rareș Bogdan și pe Robert Sighiartău, doi exponenți de vază ai curentului ultraconservator din partid, promotori ai valorilor tradiționale (familia, biserica, discurs naționalist). Altfel spus, Cîțu se arată dispus la orice compromisuri de ordin ideologic sau uman pentru a-și atinge obiectivul. Nu pare să creadă cu adevărat nici în progresism, nici în conservatorism. Încearcă să facă surfing pe ambele valuri, pentru a aduna voturi și dintr-o parte, și din cealaltă. În schimb, Orban s-a definit mult mai clar ideologic: conservator, cu familia tradițională, biserica, satul românesc etc….. Apetența pentru trădare. La nivel uman, Cîțu îi datorează aproape totul lui Orban (funcția de ministru de finanțe, poziția de deputat, chiar și cea de premier). Nimic nu l-a împiedicat să se întoarcă împotriva lui. Orban se victimizează în partid din acest motiv, iar aripa Cîțu îi oferă toate motivele: vezi scena de la Cluj, cu liderul PNL izolat în sală, un gest nepoliticos gratuit, care l-a făcut și mai simpatic pe liderul PNL. Și unii susținători ai premierului Cîțu s-au comportat la fel: azi semnau înțelegeri cu Orban, mâine își declarau sprijinul pentru premier. Nici asta nu arată prea bine. Proiect personal sau dedicat total partidului? Ei, bine, Florin Cîțu are aici o mare problemă. Șeful Guvernului n-a dat nici o secundă impresia că vrea să fie șeful PNL din alt motiv decât acela de a ajunge la un moment dat guvernatorul BNR în locul lui Mugur Isărescu sau într-o altă poziție bancară de top. Președinția partidului pare să fie un simplu mijloc, nu un scop în sine….Prestația slabă de premier. În afară de temele economice, Cîțu nu pare interesat de alte aspecte ale guvernării și nici nu face eforturi să le înțeleagă: justiție, agricultură, administrație, externe, tot atâtea mari mistere pentru șeful Guvernului. Cum a livrat puțin până acum (marile reforme se lasă așteptate), tabăra nehotărâților din PNL se întreabă pe bună dreptate de ce ar instala la șefia partidului un premier pe care s-ar putea să fie nevoiți să-l schimbe în scurt timp din cauză că livrează extrem de puțin?…. Concluzie. Partidul are de ales, așadar, între un om al trecutului simpatizat în mod real de liberali și un om al viitorului cu prea multe semne de întrebare în dreptul lui. Tabăra nehotărâților va opta foarte probabil pentru susținerea premierului Cîțu, deoarece varianta Orban ar garanta izbucnirea unui conflict pe față cu președintele Klaus Iohannis. Odată ales din nou în funcția de președinte al PNL, Ludovic Orban va revendica a doua zi poziția de prim-ministru. Deja s-a exprimat în această direcție, cu afirmația că viitorul șef al PNL ar trebui să conducă automat Guvernul. Însă marea problemă a nehotărâților este că, dacă vor înclina balanța pentru Florin Cîțu, vor instala cu mâna lor în fruntea partidului un premier cu performanțe slabe, cu perspective politice neclare și cu viitor politic incert. Mai mult, premierul este perceput drept prizonierul unor grupări interne (Isar/ Gorghiu, Dan Vâlceanu), care exercită o influență mult prea mare asupra deciziei guvernamentale. Integral: https://www.g4media.ro
Șocantul caz al daunelor de peste 90 milioane € plătite de CNAIR unui singur constructor de drumuri În cazul italienilor de la Tirrena Scavi, e mai profitabil să fii despăgubit decât să fii lăsat să lucrezi: au primit despăgubiri în valoare de peste 90 milioane euro în ultimii cinci ani și așteaptă alte 23 milioane dolari. O parte din bani a fost împărțită cu o altă firmă. Italienii de la Tirrena Scavi au primit despăgubiri în valoare de peste 90 milioane euro în ultimii cinci ani, dar așteaptă alte 23 milioane dolari. O parte din bani a fost împărțită cu o altă firmă, Societa Italiana Per Condotte D’aqua, înființată de Vatican, apoi vândută mafiei italiene. Acum, compania este condusă de Duccio Astaldi și Franco Bassani, fost deputat și senator italian. Uluitor: Despăgubiri de 60% din contract Italienii de la Tirrena Scavi, în asociere cu JV Garboli Conicos, au câștigat în august 2005 două contracte pentru reabilitarea DN 6, secțiunile Bahna – Mehadia și Mehadia – Domașnea. Cele două loturi au fost adjudecate pentru 55,2 milioane euro. 25 de milioane de euro din această sumă provenea din fonduri europene. Italienii au apelat la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris de unde au cerut despăgubiri de 15,27 milioane de euro. Puțin peste 6,6 milioane de euro din această sumă reprezenta costuri suplimentare generate de întârzieri ale CNAIR…… Sucursala de la Cluj a companiei Tirrena Scavi a mai obținut despăgubiri de peste 18 milioane de euro în urma unui proces arbitral desfășurat la Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României…. Contract de 681 milioane, daune de 267 Companiile italiene Tirrena Scavi Spa, Societa Italiana Per Condotte D’aqua și Cossi Contruzioni au câștigat în iunie 2011 un contract de peste 681 milioane lei pentru construcția primilor 27,62 de kilometri din Autostrada Lugoj – Deva, plus 10,5 kilometri drum de legătură la standard de autostradă. Lucrările au fost recepționate la finalul lunii decembrie 2013, cu o întârziere de nouă luni. Italienii au „dat în judecată“ CNAIR la Curtea de Arbitraj de la Paris pentru mai multe nereguli comise de stat. În iunie 2020, au câștigat despăgubiri de 267.203.261,4 lei, adică în jur de 55,7 milioane euro….. Vaticanul a vândut firma mafiei Compania Societa Italiana Per Condotte D’aqua a fost fondată la 7 aprilie 1880 de către Administrarea Patrimoniului Scaunului Apostolic, brațul financiar al Vaticanului. La începutul anilor 1970, compania a fost vândută lui Michele Sindona, cunoscut drept bancherul mafiei. Făcea parte din celebra familie mafiotă Gambino…..Din 2016, compania face parte din grupul GrandibOpere General Contracting. Conducerea companiei este asigurată de Duccio Astaldi și Franco Bassani, fost deputat și senator italian.Integral: https://newsweek.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/dsc07247.jpg?w=640&ssl=1)
Cazul Kronospan. Cum protejează Ministerul Mediului cetățenii români de poluarea produsă de marii jucători din industria lemnului Despre protejarea fondului forestier din Europa se dezbate, în această perioadă, la Bruxelles. Când vorbim despre păduri, vorbim implicit şi despre aerul pe care-l respirăm. În locul „plămânilor verzi” care dispar, unii dintre marii consumatori de lemn din România pun ceva în loc: poluare. Am încercat să aflăm cum apără Ministerul Mediului şi alte instituţii abilitate sănătatea cetăţenilor români când au în faţă mari companii din industria lemnului. Celălalt prinț din Liechtenstein Când spunem afaceri cu lemn în România, spunem Austria. Un reflex înşelător. În cazul Kronospan, care operează două fabrici de furnire şi plăci de lemn, la Sebeş şi Braşov, şi un depozit la Constanţa, doar numele este austriac. Compania-umbrelă, Kronospan AG, are sediul în Liechtenstein, în capitala Vaduz, pe Austrasse 79, conform site-ului de business dnb.com. Fraternizarea industriaşilor austrieci cu antreprenorii din Liechtenstein are drept posibil motiv secretul bancar. În 2015, Principatul a decis să semneze un acord cu Uniunea Europeană şi să pună la dispoziţia autorităţilor informaţii relevante din punct de vedere fiscal, cu o excepţie: persoanele şi firmele din Austria beneficiază în continuare, în numeroase privinţe, de discreţia băncilor din Liechtenstein. S-a folosit o „portiţă” legală, se arată într-un raport publicat în 2017 de mai multe ONG-uri europene şi dedicat jurnalistei malteze Daphne Caruana Galizia, asasinată după mai multe relatări incomode în țara sa. Familia austriacă Kaindl, care a fondat firma de panouri şi furnire în 1897, are doar un reprezentant în conducerea Kronospan AG. Unul dintre cei doi directori generali şi preşedinte al consiliului de administraţie este prinţul Michael von und zu Liechtenstein, văr îndepărtat al prinţului Emanuel von und zu Liechtenstein, cel cunoscut pentru că a vânat în judeţul Covasna. Ramura din România, controlată din Cipru Despre reţeaua de firme care alcătuiesc imperiul Kronospan şi care activează pe trei continente au scris şi jurnaliştii de la addendum.org. După căderea Cortinei de Fier, afaceriştii din industria lemnului din Austria s-au precipitat spre ţările fost comuniste, inclusiv spre Rusia, atraşi atât de materia primă din Carpaţi, cât şi de fragilitatea instituţională a statelor est-europene, scriu reporterii de la Addendum. Nu întâmplător, Austria este ţara care a iniţiat scrisoarea de protest faţă de strategia pentru protejarea pădurilor a UE. Printre semnatarii scrisorii se numără şi România. … Tehnic vorbind, ramura din România a Kronospan are foarte puţină spre deloc legătură cu Austria. Toate firmele înregistrate în ţara noastră au drept acţionari majoritari offshore-uri din Cipru şi Malta, iar aceste offshore-uri sunt controlate de Fundaţia Betuva, înfiinţată în 1996, cu sediul în Vaduz, pe Schmedgass 6. Conform site-ului elveţian monetas.ch, persoanele cu drept de semnătură din cadrul Betuva sunt trei: prinţul Michael von und zu Liechtenstein, cetățeanul cipriotul Spiros Spyrou şi contele anglo-austriac Francis von Seilern-Aspang. …. Investiția de la Sebeș Prima mare investiţie a Kronospan a fost în judeţul Alba, la Sebeş, achiziţionând, în 2004, fabrica de plăci PAL de la Gruppo Frati, devenită Kronospan Sebeş SA. Acţionar majoritar este Kronospan Holdings West SE, din Malta. În poziţia de administrator figurează Hajigeroghi Lambros, Spiros Spyrou şi bulgarul Nikolay Bankov. În 2007, Kronospan a ridicat pe platforma industrială o instalaţie de producere a formaldehidei, operată de Kronochem Sebeş SRL. Administrator este Nikolay Bankov, iar ca acţionar majoritar apare, pe termene.ro, compania Kronospan Chemical Holdings Limited, cu sediul în Cipru. …. Cea mai recentă apariţie în reţeaua românească a Kronospan este fabrica de la Braşov, inaugurată în decembrie 2009 şi ridicată după acelaşi scenariu din Sebeş: fără autorizaţie de mediu şi fără autorizaţie de construcţie. Lipsa acestor documente este atestată, potrivit sebesfarapoluare.wordpress.com, de procesul-verbal nr. 4578 / 12.05.2008, prin care Primăria Braşov dispune sistarea lucrărilor, şi de procesul-verbal de sancţionare nr. 006387/24 iunie 2008, al Comisariatului Judeţean Braşov, Garda Naţională de Mediu. Kronospan România SRL nu s-a oprit din construit şi a pus autorităţile locale şi centrale în faţa faptului împlinit. Kronospan România SRL este administrată de Oana Bodea, fostă jurnalistă din Braşov, şi, precum Kronospan Trading SRL, are drept acţionar unic Kronospan Holdings South Limited, cu sediul în Nicosia, Cipru. Compania-mamă: Fundaţia Betuva, potrivit site-ului dnb.com. Cifra de afaceri însumată şi declarată către autorităţile române a firmelor Kronospan este de aproape 400 de milioane de euro, conform termene.ro. Numărul total de angajaţi este de 641, potrivit aceleiaşi surse. …. Şi fabrica de la Sebeş, şi cea din Braşov au fost amendate în repetate rânduri de Garda de Mediu, de primării şi de alte instituţii, pentru deversări de substanţe periculoase, pentru lipsa documentelor de transport al lemnelor, pentru depăşiri ale emisiilor poluante, pentru lipsa acordurilor de mediu. …. În august 2009, construcţia fabricii fiind încheiată, nu mai lipsea decât autorizaţia de mediu pentru a fi dată în funcţiune. APM Braşov a dat autorizaţia în octombrie 2009, când prin ministere bătea vântul schimbării. Coaliţia de la guvernare se rupsese, iar la Mediu, în locul pesedistului Nicolae Nemirschi, apropiat al lui Radu Mazăre, venise ca interimar Elena Udrea. La conducerea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului se afla deja un apropiat al lui Sebastian Ghiţă, ploieşteanul Mihail Fâcă. Elena Udrea i-a solicitat premierului Emil Boc să mai numească încă unul, pe Ciprian Ghioc, în postul de vicepreşedinte al ANPM. …. Cum a scăpat formaldehida de măsurare În noiembrie 2010, Guvernul Boc a iniţiat un proiect de lege privind calitatea aerului înconjurător, aprobat în iunie 2011 de Senat şi devenit Legea nr. 104 din 2011. Pe baza acestei legi, ANPM efectuează toate măsurătorile privind calitatea aerului din România. Conform draftului autorizaţiei integrate de mediu, de pe site-ul ANPM, la fabrica Kronospan din Braşov sunt emisii de formaldehidă şi de particule în suspensie. Legea din 2011 nu obligă autorităţile române să măsoare formaldehida sau alţi compuşi organici volatili, doar recomandă monitorizarea lor. …. Prin urmare, nicio instituţie a statului român nu măsoară formaldehida din aerul Braşovului. Formaldehida, potrivit unui raport din 2018 al Institutului Naţional de Sănătate Publică, este catalogată, la indicaţia Agenţiei Europene pentru Produse Chimice (ECHA), drept agent mutagen de categoria 2 (poate provoca mutaţii ereditare) şi agent cancerigen de categoria 1 B (presupus cancerigen la om). …. Turismul aldehidelor din Piața Sfatului Dacă statul n-o măsoară, asta nu înseamnă că formaldehida nu poate fi măsurată. În municipiul Braşov funcţionează reţeaua de senzori uRAD Monitor, înfiinţată de Radu Motisan, un tânăr antreprenor din Timişoara. Într-o declaraţie pentru Buletin.de, Motisan susţinea că senzorii produşi de el au fost refuzaţi la o licitaţie organizată de Ministerul Mediului, pe motiv că „nu pot fi băgaţi în priză”. ….. Conform măsurătorilor uRAD Monitor, pe 20 iulie, concentraţia de formaldehidă în aerul din Piaţa Sfatului a fost de 0,016 mg / mc. Fireşte, Kronospan nu e singura sursă de formaldehidă din oraş. Dar autorităţile nu sunt interesate nici de unde provine acest compus, nici în ce concentraţie. Integral: https://www.libertatea.ro
„Explozie” de pestă porcină, în România: 54 de noi focare raportate într-o săptămână, 170 în total …. Potrivit ANSVSA, în 22 iulie erau active 170 de focare de pestă porcină africană (PPA), dintre care 2 focare în exploataţii comerciale şi 2 focare în exploataţii comerciale de tip A, fiind afectate 46.203 de porcine. În perioada 2019 şi până în prezent au fost stinse 3.230 de focare de pestă porcină africană. Cele mai multe noi focare de pestă porcină africană, în Teleorman În intervalul 15-22 iulie, au fost înregistrate 54 de focare noi de PPA: 19 în judeţul Teleorman, opt în judeţul Bihor, câte cinci în judeţele Arad şi Ialomiţa, trei în judeţul Satu Mare, câte două în judeţele Buzău, Cluj şi Hunedoara şi câte un focar în judeţele Botoşani, Dolj, Gorj, Maramureş, Mureş, Neamţ, Sibiu şi Sălaj.Totodată, în aceeaşi perioadă au fost stinse 9 focare de PPA: câte patru în judeţele Bihor şi Sălaj şi unul în Buzău. De la prima semnalare a prezenţei virusului PPA în România, în 31 iulie 2017, şi până în prezent, au fost diagnosticate 5.811 de cazuri la mistreţi în 41 de judeţe. În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreţi se sting după cel puţin 2 ani de la apariţia lor. Integral: https://newsweek.ro
“Vreau să văd pe toată lumea cu mâine sus!” Bucureştiul sărbătoreşte din plin ieşirea din criză pe străzile din Centrul Vechi. Iar indienii fac coadă să vină să muncească în România În timp ce Banca Naţională doarme deja de două ore, câţiva metri mai încolo, străzile Lipscani, Smârdan, Covaci etc. din Centrul Vechi din Bucureşti sunt arhipline, fiind ştearsă orice urmă de criză economică sau de Covid. Este atât de multă îngrămădeală pe străzile înguste din Centrul Vechi, încât imunizarea colectivă este la ea acasă. Cluburile – Vintage, Fredo, Bound, Wally’s, Kiss Club, Trinity College, de exemplu – erau pline în interior, aşa că s-au mutat şi în stradă, cu tot cu dansatoarele de la ferestre şi celebrele şlagăre / hituri mai vechi şi mai noi. Dacă te uiţi pe mese, nu există deloc criză, de niciun fel. Platourile sunt pline cu burgeri, shaorme, pulpe şi aripioare, caşcaval pane, dealuri de cartofi prăjiţi, sosuri de maioneză şi kechup, un meniu perfect pentru miezul nopţii şi pentru colesterol. Apa plată cu lămâie a fost dată uitării. Această atmosferă, de Titanic pe Pământ, este înghesuită între clădiri renovate şi clădiri care stau să cadă. Nu ştiu de unde sunt banii, dar sigur nu par să fie din salariile oficiale. Chiar dacă salariul mediu în Bucureşti este la 4.500 de lei net, tot nu ar fi suficient pentru consumaţia din Centrul Vechi, care este considerat sărac, low-cost, în comparaţie cu Nordul Capitalei, Floreasca, bulevardul Decebal, aproape de Piaţa Muncii, sau restaurantele de pe cheiul Dâmboviţei, de la lângă Biblioteca Naţională. Ca să nu mai vorbim de Mamaia….. Chiar dacă inflaţia este în creştere iar creditarea persoanelor fizice, atât pe împrumuturile ipotecare cât şi pe cele de consum, este la maximum, BNR încă nu vrea să strângă politica monetară. Probabil vrea ca deficitele din spatele acestei reveniri economice să se mărească şi mai mult. În peisajul Centrului Vechi de la miezul nopţii, şi aşa cosmopolit, a început să-şi facă apariţia şi noul grup de muncitori asiatici din construcţii, care muncesc la clădirile rezidenţiale din sudul sau nordul Capitalei, de pe şantierele Erbaşu, Metropolitan etc. Indienii, sper să nu-i confund cu nepalezii sau srilankezii, încă nu au ocupat mesele, fiind mai mult la categoria privit şi participat la distracţia din stradă. Pentru ei, România sau Bucureştiul reprezintă o piaţă foarte bună de muncă, peste Orientul Mijlociu sau Polonia, după cum spune Nikhil Mansharamani, managind partner la firma de recrutare ABC International, cu activitate de peste 40 de ani în a aduce muncitori din Asia în zonele şi ţările unde este nevoie. Până acum, el a adus aproape 2.500 de lucrători din Asia – indienii lucrează în construcţii, nepalezii şi srilankezii lucrează mai mult în HoReCa – şi se mai pregăteşte să mai aducă încă 400-500. Acum tatonează piaţa muncii din agricultură şi cunoaşte zonele din ţară, la propriu, mai bine decât le cunoaştem noi. El spune că în India, când se anunţă posturi pentru România, se face coadă de zeci de oameni. În construcţii, în România, iau 700 de dolari net (în India iau 200 de dolari), iar şefii de echipă depăşesc 1.000-1.200 de dolari. Bucuria indienilor de a munci în România, sau măcar în Bucureşti, se poate vedea când participă la discoteca din aer liber din Centrul Vechi. Integral: https://www.zf.ro
Cîțu a pariat 2% din PIB la Betano că el va fi președintele PNL Actualul premier e super-convins că va învinge în lupta pentru şefia PNL! Hotărât să fie wow până la capăt, Florin Cîţu şi-a făcut recent multiple conturi pe Betano, Netbet şi Superbet şi a pariat în total 2% din PIB-ul României de anul acesta pe eventuala sa victorie. „Am o cotă chiar nice. Dacă câştig, scot 4,5% din PIB! O să super-duduie economia. O să ne permitem să băgăm nişte bani chiar şi în bullshituri din astea plicti, super lame, gen educaţie. Muie diriga, you know what I’m sayin”, a precizat premierul. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Studiu israelian: eficacitatea vaccinului Pfizer în prevenirea infecției a scăzut la 39% Ministerul Sănătății din Israel, țară care a servit ca model de administrare a vaccinului Pfizer, a raportat că eficacitatea vaccinului în prevenirea infecției a scăzut la 39%, dar eficiența în prevenirea formelor severe rămâne încă ridicată….. Eficacitatea în prevenirea spitalizărilor în rândul persoanelor vaccinate se află acum la 88%. Aceste cifre au fost publicate la trei săptămâni după ce Ynet a dezvăluit prima dată scăderea eficacității vaccinului Pfizer împotriva variantei Delta. Tulpina pare să fie responsabilă de creșterea numărului de cazuri de COVID din toată țara, în ciuda campaniei rapide a Israelului de inoculare, peste 5,7 milioane de oameni primind prima doză și peste 5,2 milioane rapelul. Integral: 
BNR: Această criză poate fi și o ocazie de a
Raport al Comisiei Europene despre școala românească în pandemie: bogații au devenit mai bogați, iar săracii mai săraci. Concluzii și recomandări după un an în care deciziile medicale au dictat soarta educației Ultimul an școlar a fost marcat mai ales de decizii luate pe loc de autoritățile din domeniul medical, în mod centralizat, și în mult mai mică măsură de decizii determinate de nevoile educaționale. Aceasta este concluzia unui raport tehnic de țară publicat recent de Comisia Europeană, cu tema “
Ordonanța vânătorii de urși poate permite primarilor să ucidă și peste 2.000 de animale Noua ordonanță de urgență a Guvernului legată de apărarea populației în fața urșilor poate face ca mii de animale să fie ucise prin vânătoare. România trebuie să protejeze doar 6.000 de animale din specia ursului brun, conform tratatelor internaționale. Estimările arată că acum ar fi între 8.000 și 10.000 de urși . Executivul, prin Ministerul Mediului – inițiatorul proiectului de ordonanță de urgență-a mutat răspunderea de la ministerul de resort la primarii de comune și orașe pe raza cărora apar urși în zonele cu populație. 
Reglementarea crypto-activelor are o miză uriașă pentru guverne și băncile centrale 
234 de dosare de fraude cu fonduri UE, din România, au ajuns deja pe mâna Codruței Kovesi, la Parchetul European ….. Într-o declarație acordată publicației Epoch Times România, Crin Bologa a dezvăluit: „Am trimis către EPPO un număr de 234 de dosare. Acum, ce obiect au aceste dosare, ce persoane sunt implicate, cred că trebuie să-i întrebați pe ei (Parchetul European – n.red.)“. Aceasta este, probabil, cea mai proastă veste posibilă pentru mafia din România, care se temea de momentul activării EPPO încă de acum doi ani, de când Laura Codruța Kovesi, 
DOCUMENT DNA Culisele grevei de la metrou. Cu cine a discutat Rădoi şi la cine a încercat să intervină pentru “a scăpa de ministrul Drulă” Liderul de sindicat de la metrou Ion Rădoi ar fi încercat să intervină la liderul PNL Ludovic Orban şi la preşedintele PNL Bucureşti, Violeta Alexandru, pentru “a scăpa de ministrul Drulă”, potrivit ordonanţei DNA de inculpare a lui Rădoi consultate de G4media.ro. Orban s-a întâlnit cu Rădoi, iar Violeta Alexandru cu un trimis al lui, însă „potrivit declaraţiei ministrului Cătălin Drulă (la DNA – n.r.), nici Violeta Alexandru şi nici Ludovic Orban nu au intervenit la el pentru a-i cere stoparea acţiunilor de demolare”, se arată în documentul citat. <<Pe fondul afectării propriilor interese legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale de la metrou pe care Minea Elena Claudiu (partenera lui Ion Rădoi – n.r.) le controla în fapt, Minea Claudia şi Rădoi Ion au reuşit să obţină programarea unei întâlniri cu Violeta Alexandru, preşedintele PNL Bucureşti, în scopul de a expune problemele Asociaţiei legate de desfiinţarea spaţiilor comerciale şi pentru “a scăpa de ministrul Drulă”. Pentru a nu se expune în mod direct, Minea Elena Claudia l-a convins pe Victor Guşatu (un alt sindicalist – n.r.) să se prezinte el la întâlnirea cu Violeta Alexandru, preşedinta PNL Bucureşti, din 07 mai 2021 ora 16.00, ce urma să aibă loc la sediul partidului din Bucureşti, str. Modrogan nr. 1. Scopul unei asemenea întâlniri era acela de a interveni prin şefa PNL Bucureşti Violeta Alexandru, ca Ludovic Orban “să-l oprească pe ministrul Cătălin Drulă” din demersurile privind desfiinţarea spaţiilor comerciale de la Metrou; De asemenea, aceştia au încercat să o convingă pe Violeta Alexandru să intervină la consilierii PNL de la nivelul primăriilor de sector pentru a stopa acţiunile de desfiinţare a spaţiilor. Din supravegherea tehnică efectuată a rezultat că la data de 07 mai 2021 ora 16,00, această întâlnire a avut loc, având parţial efectul scontat, Violeta Alexandru postând pe FCBK un mesaj de susţinere a Comercianţilor de la Metrou, după cum reiese din procesul verbal de investigaţie. Minea Claudia nu a fost mulţumită de rezultatul acestei întâlniri, întrucât reprezentanta partidului Violeta Alexandru i-a sfătuit să urmeze calea legală, în justiţie pentru rezolvarea problemelor juridice cu Metrorex legate de spaţiile comerciale de la Metrou. Integral: 
Departamentul de stat al SUA atrage atenția că Secția specială, care pare să acționeze „doar în cazuri motivate politic”, continuă să funcționeze …. „Parchetul special înființat de guvernul anterior pentru investigarea și urmărirea penală a judecătorilor și procurorilor, care pare să întreprindă doar cazuri motivate politic, continuă să funcționeze”, se arată în document. Departamentul de stat menționează că actualul guvern a reluat eforturile pentru ca Secția specială să fie desființată. Este pentru prima dată când autoritățile americane atrag atenția asupra Secției speciale. În plus, Departamentul de stat notează că eșecul în corectarea legislației, după deciziile Curții Constituționale, a afectat negativ activitatea DNA în anul 2020….. Departamentul de stat notează că eforturile guvernării anterioare de a submina procurorii și de a slăbi independența judiciară au zdruncinat încrederea investitorilor în eforturile anticorupție. Retorica politică luase un ton din ce în ce mai naționalist, unii lideri politici acuzând ocazional companiile străine că nu plăteau impozite, că profitau de lucrători și resurse și că sponsorizau proteste anti-guvernamentale. Președintele Iohannis a fost reales în noiembrie 2019 cu o atitudine pro-business. Alegerile parlamentare din decembrie 2020 au avut ca rezultat un guvern de coaliție de centru-dreapta pro-investiții cu majoritate parlamentară, oferind o stabilitate politică sporită. Coaliția și-a exprimat în repetate rânduri sprijinul pentru statul de drept și reformă. Menționând climatul general bun pentru investitori, documentul menționează însă că nu există instanțe specializate în litigii comerciale, iar judecătorii au în general o experiență limitată cu privire la funcționarea economiei de piață, a afacerilor internaționale, a drepturilor de proprietate intelectuală sau a aplicării legilor comerciale din România. „Inconsecvența și lipsa predictibilității în jurisprudența instanțelor sau în interpretarea legilor rămân o preocupare majoră pentru investitorii străini și interni și pentru societatea mai largă”, subliniază Departamentul de stat, care reclamă și durata mare a proceselor, cu posibilități de contestare a hotărârilor care prelungesc aplicarea unei decizii. Integral: 
E bună „România Educată”, dar nici „România Vaccinată” nu ne-ar strica La câțiva ani buni după ce a fost inițiat de președintele țării (mai exact, cinci ani), programul „România Educată” a ajuns aprobat de către Guvern săptămâna trecută, printr-un memorandum și după o vastă dezbatere la nivel național. OK! Mă întreb, însă, ca omul simplu și neștiutor, dacă pentru dezbatere, pentru memorandum și pentru aprobare, a trebuit o jumătate de deceniu, câte jumătăți de secol vor mai trebui de acum încolo, pentru ca românii să devină gentlemeni ca britanicii, educați ca francezii, harnici ca nemții și cinstiți ca nordicii, adică mai mult europeni decât balcanici? Îmi vine greu să înțeleg cum de au ajuns europenii așa departe, iar noi am bătut pasul tot pe loc. Au pornit ei cumva mai din timp cu programe de tipul „Franța Educată”, „Germania Educată” sau „Suedia Educată”? Au făcut mai multe dezbateri? Au scris memorandumuri? Ce altceva au făcut, de au ajuns mai demult la succesul tânjit de noi abia astăzi? Nu vreau să minimalizez o inițiativă lăudabilă dar, cu gândul la înaintași, parcă aș zice că, de educația lor, s-au ocupat cândva personalități de înaltă clasă, oameni al căror exemplu personal a însemnat pentru alții lege, cutumă și bună rânduială. Unde sunt astăzi acei oameni de legedă, care i-au conectat cândva pe înaintașii noștri la izvoarele de cultură ale Europei? Unde este un Gheorghe Lazăr, un Spiru Haret, Titu Maiorescu, Al. Odobescu? Fiecare a mai așezat o cărămidă la temelia învățământului și educației românești, iar posteritatea i-a ridicat fiecăruia o statuie. Nu prevăd nicăieri în viitor vreun soclu, ceva, pe care să scrie cu litere de aur Liviu Pop-Genunche, Valentin Popa-Pamblică sau pur și simplu Anisie, o doamnă simpatică, dar care s-a așezat întâmplător pe scaunul glorios al lui Spiru Haret, fără să lase însă nicio urmă că ar fi trecut pe acolo. Ar fi fost normal ca fiecare să se constituie în simbol de neclintit pentru educarea noii generații, căreia i-a consacrat profesia și cariera vieții sale, dar fiecare și-a făcut plinul și a plecat: après moi, le déluge”. Mă tem că, de la ministru în jos, până la cel modest învățător de școală elementară, nobila misiune de educator este încredințată unor funcționari fără altă chemare pentru profesia lor decât cea a registratorului pus la ghișeu să primească hârtia, s-o ștampileze și s-o trimită mai departe. Dacă le-a ștampilat pe toate și le-a trimis înseamnă că și-a făcut datoria către cel care l-a angajat și chiar către țară. Situația este însă mult mai complicată decât pare. Căci răspunzător de educația noii generații nu se face numai dascălul profesionist și, eventual, șefii lui ierarhici……De unde să apară educație într-o societate unde micii găinari sunt judecați fără milă, conform legii, iar marii șpăgari și corupți sunt atât de apărați cu imunitatea parlamentară, încât brațul lung al legii nici nu se poate atinge de ei?….. Nu pare exemplu de urmat nici domnul Cîțu, premierul care în loc să stea neîntrerupt la butoanele guvernării, atunci când țara este lovită de inundații, cotropită de arșiță sau în așteptarea valului patru COVID, aleargă tot de colo-colo, doar-doar ar ajunge mai șef decât așa cum este el acum. Mi-e jenă să mai amintesc și de un cugeamitea deputatul din Parlamentul României, care 
Avertizarea șefului OMS: Pandemia e un test și lumea îl pică. Cine crede că pandemia s-a terminat trăiește într-un paradis al nebunilor Directorul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), Tedros Adhanom Ghebreyesus, a avertizat într-un discurs în fața Comitetului Olimpic Internațional de la Tokyo că „pandemia este un test și lumea îl pică”. Directorul OMS a vorbit în discursul său despre modul in care „eșecul global în privința distribuției de vaccinuri, teste și tratamente – inclusiv oxigen – alimentează pandemia”. Astfel, avertizează acesta, deși ne aflăm la 19 luni de la pnceputul pandemiei și la șapte luni de la aprobarea primelor vaccinuri, lumea se află în fața unui alt val de infecții și decese. „Oricine crede că pandemia s-a terminat pentru că s-a încheiat în locul în care trăiește, trăiește într-un paradis al nebunilor”, a mai subliniat Tedros Adhanom Ghebreyesus. Acesta din urmă a subliniat apoi că omenirea nu a folosit vaccinurile anti-COVID așa cum ar fi trebuit. „În loc să fie distribuite pe scară largă, pentru a opri pandemia pe toate fronturile, acestea au fost concentrate 
România e atinsă deja de valul 4. Răzvan Cherecheș ne explică la ce să ne așteptăm. Guvernul e relaxat Peste 100 de persoane au fost depistate ca fiind infectate cu varianta Delta, dintre care 6, vaccinate cu ambele doze. Specialiștii vorbesc de o scădere a eficacității vaccinurilor împotriva noii tulpini, dar acestea rămân eficiente împotriva îmbolnăvirilor grave. 
Vaccinul anti-COVID: 87% eficient pentru cardiaci, 81% la diabetici, 86% în cazul persoanelor obeze Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc….. Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc. Concluziile studiului:– Eficiența împotriva COVID-19 în cadrul grupelor de risc este între 30 – 60% după doza 1, indiferent de tipul de vaccin. Excepție fiind grupa de imunocompromiși, unde procentul de eficiență este de 4%.- -Pentru ambele vaccinuri, eficiența crește considerabil după doza 2. În cazul grupului de imunocompromiși crește la 74%. Studiul se bazează pe un număr de 5.642.687 persoane vaccinate cu schemă completă, din care 1.054.510 persoane din grupe de risc și 1.276.517 persoane cu vârste de 65 de ani și mai mare de 65 de ani. Integral: 
Datoria publică a României continuă să crească, în ciuda revenirii economice. Când intră România pe radarul pieţelor financiare? Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul estimat pentru 2021 …. Claudiu Vuţă, analist economic, spune de asemenea că o datorie publică a României care trece de 50% din PIB şi se îndreaptă spre 60% pune România într-o poziţie nefavorabilă în faţa pieţelor financiare externe. „Dacă datoria publică trece de 50% din PIB şi se apropie de 60%, ne pune într-o poziţie inferioară în faţă creditorilor internaţionali. De asemenea, tratatul de la Maastricht impune un nivel maxim de îndatorare de 60%. Deşi ţările din Vest aproape toate au trecut de 60% din PIB datorie publică“, spune Claudiu Vuţă. Şi atunci de ce ţări precum Italia, Franţa sau Grecia îşi permit să aibă de ani de zile datorie publică de 80% din PIB sau chiar şi 150% din PIB? „Sunt în zona euro şi la un moment dat au nişte mecanisme de control. Ţări că acestea nu pot da faliment. Grecia a fost într-o situaţie, dar nu a dat nici ea faliment. Ţările acestea se află într-un club select şi dacă sunt probleme Banca Europeană, prin anumite mecanisme le ajută să nu între în faliment“, explică Claudiu Vuţă. Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul ultimelor patru trimestre, potrivit metodologiei europene, care exclude din calculul datoriei publice garanţiile de stat. Inevitabil, datoria publică în acest moment este de peste 50% din PIB – doar în iulie Finanţele au ieşit pe pieţele externe în cadrul unei emisiuni de eurobonduri în valoare de peste 3 mld. de euro. Ionuţ Dumitru este de părere că guvernul ar trebui ca la rectificarea bugetară care este aşteptată zilele acestea să scadă ţinta de deficit bugetar, în condiţiile în care iniţial bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,3%, iar ultimele prognoze indică o creştere economică de peste 7% în România. „Prioritatea imediată este la rectificarea bugetară să venim cu acest semnal pozitiv pentru pieţe şi să ţintim un deficit bugetar mai mic pe măsură veniturilor suplimentare înregistrate dintr-o creştere economică mai mare.“ Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune că la un nivel al datoriei publice situat între 50 şi 55% din PIB ministrul de finanţe trebuie să vină public cu un plan de reducere a gradului de îndatorare şi una dintre măsuri să fie îngheţarea totală a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. La un nivel al datoriei publice situat între 55 şi 60% din PIB, legea prevede îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială. Datoria publică a României s-a dublat din 2015 încoace în termeni nominali. În 2015 gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, adică 270 mld. de lei. La finalul lui 2019, datoria era, în termeni nominali, de 373,5 mld. lei, cu peste 100 de mld. de lei mai mare decât în 2015, însă, ca urmare a creşterii economice, ponderea ei în PIB a scăzut la 35,3%. În 2020 a urmat explozia datoriei publice la aproape 500 mld. lei, peste 47% din PIB, ca în primele 5 luni din 2021 România să mai adauge la datoria publică aproape 30 de mld. de lei. Integral: 
Raportul Comisiei Europene: în România s-a pensionat, în medie, un magistrat în fiecare zi lucrătoare din 2020 și 2021! „Deficitul de personal din sistemul judiciar rămâne un motiv de îngrijorare. În decembrie 2020, aproape 10% din posturile de judecători și aproape 16% din posturile de procurori erau încă vacante, ceea ce se repercutează și asupra eficienței sistemului judiciar”, susține Comisia Europeană în raportul pe 2021 privind statul de drept din România. Făcut public marți, 20 iulie, raportul CE privind evoluțiile din justiția românească notează că percepția publicului față de independența magistraților s-a ameliorat. Încrederea referitoare la autonomia justiției a ajuns la un nivel mediu, „ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în rândul publicului larg în comparație cu anii precedenți”. „Independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel mediu (51%), în creștere de la 37% în 2020”, scrie comisia. Deficitul de independență este livrat în percepția publicului, susține același document, de relațiile dintre Guvern, politicieni și magistrați. Motivul invocat cel mai frecvent de publicul larg pentru percepția unui nivel scăzut de independență a sistemului judiciar rămâne ingerința sau presiunea din partea Guvernului și a politicienilor. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România: Una dintre dificultățile recurente este lipsa de resursă umană calificată în justiție, care îngreunează posibilitatea ca și cetățenii să beneficieze de procese rapide și corecte. În 2020 nu s-a organizat niciun concurs pentru angajarea de magistrați „Regimul de pensionare anticipată pentru magistrați, introdus în 2018, care a permis ieșirea la pensie după 20 de ani de activitate, a fost abrogat de Parlament în martie 2021, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale GRECO; cu toate acestea, aproape 300 de magistrați s-au pensionat în 2020, iar în primul trimestru al anului 2021 – aproape 150”, susține raportul. …. Statul a făcut achiziții fără proceduri integrale în pandemie Comisia subliniază că Guvernul s-a derogat, în pandemie, de la unele dintre obligațiile achizițiilor publice. „În timpul stării de urgență declarate în contextul pandemiei de COVID-19, autorităților publice și entităților juridice în care statul este acționar principal li s-a permis să achiziționeze direct materiale și echipamente pentru combaterea pandemiei, fără obligația de publicare în sistemul electronic de achiziții publice chiar și în cazul depășirii pragului (de aproximativ 27. 000 de euro) stabilit pentru publicarea în sistemul electronic”. În aceste condiții, 11% dintre procedurile selectate și analizate de ANI au semnalat probleme. Analiza cheltuirii banului public în aceste cazuri, susține documentul, continuă la ANI. Integral: 
Studiu: Anticorpii la persoanele care s-au infectat cu COVID durează cel puțin 9 luni O cercetare realizată de experți de la Imperial College London şi Universitatea din Padova arată că anticorpii generați de sistemul imunitar în urma infectării cu noul coronavirus durează „cel puţin” nouă luni, potrivit Dpa, citată de Agerpres. Cercetătorii au constatat că nivelurile de anticorpi ”se menţin ridicate”, indiferent dacă persoana infectată a dezvoltat sau nu simptome de COVID-19, boala cauzată de acest virus. ”Marea majoritate a infecţiilor cu SARS-CoV-2 (coronavirus), indiferent de prezenţa simptomelor, dezvoltă anticorpi”, conform cercetării publicate luni în jurnalul ştiinţific Nature Communications. Concluziile studiului au fost trase după testarea pacienţilor din nordul Italiei, una dintre regiunile cele mai afectate la începutul pandemiei. Aproximativ 3.000 de locuitori din Vo’, un oraş din nordul Italiei, carantinat cu armată la începutul anului 2020 după descoperirea primelor cazuri cu COVID din Europa au fost testaţi pentru anticorpi în luna mai 2020 şi, din nou, în noiembrie. La sfârşitul lui 2020, ”nivelurile detectabile de anticorpi” s-au menţinut la 98,8 procente dintre persoanele care s-au infectat cu virusul în februarie sau martie. De asemena, echipa de cercetători a declarat că a detectat chiar şi cazuri de creştere a nivelului de anticorpi, ceea ce sugera ”potenţiale reinfectări” şi un posibil ”impuls dat sistemului imunitar”. Integral: 
FĂRĂ ACCELERAREA RATEI DE VACCINARE 
Prețul gazelor pe bursă a crescut îngrijorător. Toate produsele se vor scumpi în lanț si facturile s-ar putea dubla Prețul gazelor naturale marfă, gaze vândute pe Bursa Română de Mărfuri (B.R.M), a crescut in ultimul an de 4,43 ori, potrivit unei analize a 
De ce nu dispar primăriile cu venituri sub cheltuieli | Fenomenul „mâinii întinse” la Guvern și al „comunelor dormitor” Ultima reformă administrativă s-a făcut în România în 1968. De peste 50 de ani, funcționează sistemul gândit de comuniști și Nicolae Ceaușescu. Guvernele promit reforma, dar preferă să țină dependente de centru primăriile care nu se pot autofinanța. Rectificarea bugetară a fost folosită de guverne ca o armă politică în ultimii 30 de ani. Primarii de aceeași culoare cu premierul sau care îl susțin sunt favorizați la împărțirea banilor. Alocările nu se fac mereu după o formulă precisă, iar fenomenul „mâinii întinse” este recunoscut de edilii din întreaga țară. Premierul Cîțu a afirmat că peste 50% dintre primării au venituri mai mici decât cheltuielile și este nevoie de o reformă administrativă. Nu este primul care constată acest lucru. Și fostul premier Tudose (PSD) a vorbit despre fenomenul primăriilor care nu își asigură nici măcar salariile. Nici social-democrații nu au făcut vreo reformă. Recent, rectificarea bugetară a devenit sursă de scandal în competiția internă din PNL. Primarii vin rând pe rând la masa premierului pentru a discuta proiectele locale, dar se pune și problema Congresului liberalilor. Anul trecut, rectificarea a fost folosită pentru ca PNL să racoleze primari PSD. Simulările realizate la Ministerul Dezvoltării Regionale au scos la iveală cifre amețitoare: doar 39 de unități administrativ teritoriale din cele peste 3.200 din țară își acoperă cheltuielile din taxele și impozitele locale încasate. „În cazul în care ne uităm la venituri provenite numai din impozite și taxe locale versus cheltuieli de funcționare a autorității locale cu bunuri și servicii, să știți că dacă am folosi numai acest criteriu și am face din pix o reorganizare administrativ-teritorial ne-am trezi în loc de peste 3.000 de unități administrativ teritoriale cu 39”, a dezvăluit ministrul Cseke Attila. Primele vizate de o viitoare reorganizare administrativ-teritorială sunt comunele. România are 2.862 de comune, iar suprafața acestora acoperă 87% din suprafața națională. În ele trăiesc, cel puțin în acte, aproape 49% din populația României. Cifra reală este mai mică, din cauza fenomenului masiv al migrației spre Vest în căutarea unui loc de muncă. Primarii de comune s-au simțit lezați de propunerea venită din partea Asociațiilor Municipiilor pentru unirea comunelor cu municipiile. O consideră o tentativă de „cotropire”,după cum o descrie președintele Asociației Comunelor din România. „Miza o reprezintă patrimoniul comunelor României. Vor să fie vătafi pe un anumit patrimoniu, că nu mai au la îndemână altul” este poziția lui Emil Drăghici, președintele Asociației. Respinge teoria că multe comune nu au venituri pentru a se finanța. Nici teoria comasării nu este atât de bine primită. „La sat, există acel element de afinitate interculturală. E greu să unești și două familii de albine, unindu-le le poți distruge pe amândouă. Primarii nu se bat pentru funcții pentru ei, se bat pentru identitatea locului. Ce faci, pui pistolul cetățenilor să voteze cum vrea mai marele nu știu cui?”, susține Drăghici. Și din acest punct începe războiul cu primarii de orașe și municipii. …. Multe primării au ajuns însă să nu mai poată plăti salariile majorate după 2017. Valentin Ivan, primarul comunei Sadu, județul Sibiu, spune că tema este falsă și arată o lipsă de respect. „Cea mai mare aberație este asta cu salariile mari din primăriile de comune. Legea stabilește că salariile sunt plafonate pe grad de comună și cel mult cât salariul viceprimarului. 3.380 la comuna de clasa 3, până la 3.000 de locuitori. 4.500 – 5.500 de lei la comunele mai mari”, susține edilul. Este deranjat de atitudinea primarilor de municipii, care vor să preia comunele, dar și de ideea desființării comunelor. „Dă frumos la public tema. Este frumos să spunem că din 2.862 de comune decât 30% se pot autofinanța și restul ar trebui desființate. Trebuie să înțeleagă oamenii și populația României care este vizată de această propunere de reformă că această inițiativă a Asociației Municipiilor o să fie nimicitoare în ceea ce privește identitatea istorică a satului românesc”, este poziția primarului. El a ridicat problema impozitului pe venit, care nu ajunge în bugetul comunei dacă locuitorul are serviciul în altă parte….. „Nu trebuie să stăm noi primarii să ne ducem cu mâna întinsă, ca milogii, la poarta Guvernului. Dă-ne în administrarea noastră terenurile de la Administrația Domeniilor Statului, care e stat în stat. A luat pământul comunelor, l-a concesionat și ne chinuim să obținem redevența. Comuna nu poate realiza parcuri industriale să aducă venituri”, este o posibilă soluție dorită de Gâju. Ea critică și rectificările discreționare făcute de guverne. „N-ar mai trebui să stăm cu mâna întinsă dacă rectificarea s-ar face după o formulă. Se dau bani unor localități care nu au proiecte. Așa te obligă pe tine ca primar să stai cu mâna întinsă la buget”, este oful primăriței din Cumpăna. Integral: 
Primele zone din România care vor fi afectate de valul 4 al pandemiei. Medic: “Să nu se culce pe o ureche că n-o să mai facă boala” ….Cristian Oancea, directorul medical al Spitalului de Boli Infecțioase și Pneumoftiziologie “Victor Babeş” din Timişoara, a declarat pentru :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/hepta5901215-1.jpg?w=640&ssl=1)
România educată. Cui folosesc schimbările propuse de Iohannis și de ce nu știm cine a scris proiectul? Mircea Miclea: “Practic, e o spălare pe mâini” 
ECDC: Numărul infecțiilor cu coronavirus a crescut cu 64% în ultima săptămână în Europa, mai ales în rândul tinerilor, pe fondul relaxării restricțiilor și a răspândirii tulpinii Delta / Cum evoluează epidemia în fiecare țară Numărul infecțiilor cu coronavirus a crescut cu 64% în ultima săptămână în Europa, mai ales în rândul tinerilor, pe fondul relaxării restricțiilor și a răspândirii tulpinii Delta, a anunțat, vineri, Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (ECDC). Potrivit sursei citate, se observă un trend crescător în 20 de țări, între care nu se regăsește și România. În cele mai afectate state, cea mai mare creștere a ratei de infectare a fost raportată în rândul tinerilor de 15-24 ani, în timp ce la persoanele de peste 65 de ani creșterile sunt limitate. Totuși, situația internărilor în spitale este stabilă, iar numărul celor internați la ATI este în scădere de nouă săptămâni. ECDC precizează că este de așteptat ca situația epidemiologică din Europa să se deterioreze în continuare, având în vedere creșterea rapidă a cazurilor de infectare cu tulpina Delta. Integral: 
Rata R a trecut de 1 în România. Pandemia a revenit pe creștere – date OMS Rata R, de reproducere a coronavirusului, a depășit, vineri, valoarea 1 pentru România, acesta fiind pragul de la care oficial se consideră că pandemia a revenit pe creștere. Datele sunt calculate de OMS. Potrivit datelor OMS, pe 7 iulie R era 0.84 în România, în 13 iulie R a ajuns 0.94, pentru ca vineri, 16 iulie, să ajungă la 1,05. Rata R este rata de reproducere a virusului, adică cea care arată câte persoane îmbolnăvește o persoană infectată. Dacă R este sub 1, asta înseamnă că pandemia stagnează, iar dacă trece pragul de 1, epidemia este din nou în creștere. Depășirea pragului 1 la rata R arată că, în ciuda faptului că avem încă un număr redus zilnic de infectări, situația nu arată foarte bine pentru țara noastră….. Revenirea pe creștere a pandemiei este o veste proastă pentru noi, mai ales în condițiile unui procent extrem de mic de persoane vaccinate, simultan cu răspândirea agresivă a variantei Delta a coronavirusului. Doar 
România seamănă din ce în ce mai mult cu un zgârie-nori fără fundație Se pare că, după atâția ani de Uniune Europeană, încă nu am învățat regulile jocului. Altfel cum să ne putem explica faptul că, deși Uniunea Europeană este un model economic bazat pe exporturi și pe excedente de cont curent, România se construiește pe sine cu o bază nesigură, inundată de deficite din ce în ce mai mari. 
Curtea Constituţională, sergentul de serviciu al PSD ….. Miercuri, 13 iulie, Curtea Constituţională a dat verdict negativ legii votate recent de parlament care prevede reducerea de la zece la şapte ani a vechimii minime obligatorii pentru ca un procuror să poată fi angajat la DNA sau la DIICOT. În motivarea deciziei, CCR susţine că procurorii celor două parchete nu pot avea o vechime mai mică de zece ani, ei trebuind să fie asimilaţi, prin această condiţie, procurorilor de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Aceeaşi condiţie trebuie aplicată şi în cazul judecătorilor. Sesizarea Curţii pentru controlul constituţionalităţii legii în vigoare a venit din partea secţiilor reunite ale ÎCCJ, ai căror judecători au votat în unanimitate sesizarea CCR. Nu e limpede de ce Instanţa Supremă a recurs la această haiducie pe terenul Justiţiei, în situaţia în care atât DNA, cât şi DIICOT au un deficit de procurori de 40%. S-a ajuns la această situaţie şi din cauza pensionărilor masive din cele două parchete, procurorii alegând să beneficieze de pensiile speciale, temându-se că puterea politică ar putea să le anuleze, aşa cum ameninţă de la începutul guvernării. S-au îmbulzit să prindă ultimul tren, deşi e previzibil că vor mai fi şi altele, având în vedere interesele obscure atât ale coaliţiei de la guvernare, cât şi ale opoziţiei PSD. Unele speculaţii din presă, cum că judecătorii Curţii Supreme s-ar simţi ofensaţi să judece dosare întocmite de procurori cu o vechime mai mică de zece ani, nu stau în picioare. Un rechizitoriu fără fisură venit de la DNA sau de la DIICOT poate fi susţinut în instanţă la fel de bine de către procurorul de caz cu şapte ani vechime ca şi de unul cu zece ani de stagiu în procuratură. Sau poate chiar mai bine. Sunt multe aspecte care pot da, de multe ori, câştig de cauză celui dintâi. Sigur că experienţa contează. Dar cine sau ce decide că experienţa unui procuror cu mai mulţi ani de practică îl face mai eficient, mai profesionist decât pe altul căruia îi lipsesc trei ani pentru a trece pragul la DNA sau la DIICOT? Experienţa a cărei unitate de măsură e timpul de multe ori se reduce doar la ştatul de plată, la fluturaşul de salariu cu multe zerouri. „Întăriţi-vă Statul“ 
În Valul 4 ne bazăm pe „imunitatea de turmă“. Şapte din zece români nu s-au vaccinat anti-COVID 7 din 10 români nu s-au prezentat la un centru de vaccinare pentru a-şi face măcar o doză de vaccin anti-COVID, arată datele publicate de autorităţile sanitare. Procentul de imunizare activă (prin vaccin) a ajuns la 24%, astfel încât, la două luni până când se estimează că valul 4 va ajunge în România, populaţia trebuie să se bazeze pe imunizarea „de turmă”, adică pe anticorpii obţinuţi prin boală. Imunizarea „de turmă” este o metodă pe care Suedia şi Brazilia au adoptat-o la începutul pandemiei şi care s-a dovedit un eşec în ambele cazuri. Deşi ultimele studii arată că numărul cazurilor reale de COVID-19 e între 2 ori şi 9 ori mai mare decât cifra oficială, imunizarea pasivă este mult mai puţin eficientă decât cea prin vaccinare. Potrivit datelor publicate de Comitetului Naţional pentru Coordinarea Activităţilor privind Vaccinarea (CNCAV), până în data de 13 iulie, un număr de 4,6 milioane de români erau vaccinaţi cu schema completă, adică puţin peste 24% din populaţia eligibilă. Asta în condiţiile în care ţinta campaniei de vaccinare era imunizarea a 60% dintre români până la data de 1 septembrie, în ideea că răspândirea virusului este, teoretic, stopată peste acest prag. Campania de vaccinare a început în România în urmă cu 7 luni, în primele etape fiind vaccinat personalul medical şi categoria persoanelor vulnerabile (seniorii, pacienţii cu boli cronice). Abia o treime din vârstnici sunt protejaţi Chiar şi aşa, 81,38% din vârstnicii de peste 80 de ani au rămas nevaccinaţi. Din această categorie de vârstă, pentru care infecţia cu noul coronavirus pune probleme serioase, s-au imunizat doar 18,1%. La categoria 70-79 de ani, 65% dintre persoane au rămas fără niciun fel de protecţie anti-COVID, procentul de imunizare fiind de 34,2%. Persoanele între 60 şi 69 de ani nu sunt vaccinate în proporţie de 62,5%. Au ales să se vaccineze doar 36,5%. Procentele de vaccinare în rândul seniorilor sunt cele mai bune din ţară. În rândul populaţiei active, rezultatele sunt mai slabe: doar 34% din românii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 59 de ani au ales să se imunieze (64,9% nu au niciun fel de protecţie). Odată cu scăderea vârstei scade şi procentul de acoperire vaccinală. Au rămas nevaccinaţi 69,5% din cei din categoria 40-49 de ani, 72,8% din categoria 30-39 de ani, 76,2% din categoria 20-29 de ani. Campania de vaccinare în rândul adolescenţilor a început mai târziu, deoarece eligibili pentru vaccinare erau doar tinerii de peste 18 ani. O parte dintre adolescenţii cu boli cronice au fost vaccinaţi în etapa a II-a. Chiar şi aşa, 83,7% din tinerii de 16-19 ani au rămas nevaccinaţi, iar 
Fini sunt! Am pierdut 58.000 de copii pe drum în sistemul de educație din România într-un singur an educațional. Interesează pe cineva? Acum 9 ani 203.000 de copii au intrat pentru prima dată în sistemul de învățământ românesc prin clasa pregătitoare care tocmai fusese introdusă. În 2021 acești copii și-au terminat ciclul gimnazial și au dat Evaluarea Națională. Problema este că din 203.000 de copii, care au început școala pregătitoare, numai 145.000 s-au înscris la Evaluarea Națională. Adică 58.000 de copii s-au pierdut pe drum între școala pregătitoare și sfârșitul clasei a VIII-a. Aici nu mai vorbim de faptul că din 145.000, numai 82.000 au luat Evaluarea Națională. Aici vorbim despre faptul că 58.000 de copii au dispărut în ultimii 9 ani și nu interesează pe nimeni. L-ați văzut sau l-ați auzit pe președintele Iohannis să se intereseze public de acest subiect, care este de siguranță națională? După ce că avem o demografie negativă, adică numărul deceselor este mai mare decât numărul celor născuți vii, mai pierdem pe drum și o treime din copiii pe care îi avem. Gabi Bartic de la Brio.ro, un start-up privat care încearcă să-i ajute pe copii să recupereze din materie, spune că abandonul școlar din cauza sărăciei și chiar a dorinței părinților de a-i pune la muncă de mici, migrația și nu în ultimul rând, lipsa de interes a cadrelor didactice și a autorităților, aduce această dramă pentru România. Ea spune că a face școală nu mai este ceva „cool” ci, dimpotrivă, exemplele din jurul nostru ne arată că școala vieții este mai importantă. Dacă în zona urbană numai 20% dintre copii abandonează școala, în zona rurală numai 20% din copii ajung să termine școala. Integral: 
România este în top 5 european al tinerilor care nu muncesc și nu sunt nici la şcoală Aproape 17% dintre tinerii români între 15 şi 29 de ani nu se află într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii, fiind a cincea cea mai mare rată dintre ţările membre UE. În 2020, România a avut printre cele mai mari rate a tinerilor care nu se află într-o formă de învăţământ sau în câmpul muncii din rândul ţărilor membre ale Uniunii Europeană, procentul tinerilor români cu vârste curprinse între 15 şi 29 de ani care nu erau într-o formă de educaţie şi nici nu lucrau a fost de 16,6%, conform datelor de la Eurostat, citate de „Ziarul Financiar”. Tinerii respectivi fac parte din categoria NEET – acronimul pentru sintagma „Nor in Education, Employement or Training“ şi reprezintă unul dintre indicatorii cei mai importanţi ai pieţei muncii, iar statele încearcă prin diferite politici guvernamentale să reducă ponderea tinerilor din această categorie. Totodată, România se află pe locul al 5-lea în Uniunea Europeană ceea ce priveşte ponderea tinerilor din categoria NEET, după Italia, cu o rată de 23,3%, Grecia – 18,7%, Bulgaria, cu 18,1% şi Spania – 17,3%. La polul opus, cu cele mai mici rate ale tinerilor parte din această categorie au fost înregistrate în Olanda, 5,7%, Suedia – 7,2% şi Luxemburg, 7,7%. De asemenea, ponderea medie a tinerilor din Uniunea Europeană care nu erau înscrişi într-o formă de învăţământ şi nici nu erau angrenaţi în câmpul forţei de muncă a fost de 13,5% în 2020. Această rată NEET pentru tineri este strâns legată de performanţa economică şi mediul de afaceri. Având un număr record de NEET în urma crizei financiare şi economice de la sfârşitul anilor 2000, au existat îngrijorări în rândul factorilor de decizie din UE că o întreagă generaţie de tineri din Uniunea Europeană ar putea rămâne în afara pieţei forţei de muncă în anii următori. Integral: 
Noile ambiții ale Comisiei Europene: Taxe verzi pe produsele energetice poluante, ceea ce înseamnă scumpiri masive, inclusiv la încălzire / Cotă și mai mare de energie regenerabilăPlanurile Comisiei Europene în ceea ce privește tranziția verde au fost schimbate, fiind p ropuse miercuri ținte și mai dure decât până acum. De exemplu, vrea ca 40% din energie să fie produsă din surse regenerabile până în 2030. Ținta de până acum era de 32%. Pentru România nu este o veste tocmai bună, având în vedere că și vechiul obiectiv era greu de atins, motiv pentru care își asuma o țintă de doar 30,7% până în 2030. Acum va fi obligată să revizuiască mult în sus această cifră. Noile ambiții ale Comisiei Europene se vor resimți puternic și la nivelul buzunarelor fiecărui cetățean, în condițiile în care sunt plănuite taxe pe produse energetice care nu sunt verzi. Altfel spus, produse precum centralele de apartament vor fi taxate. Chiar oficialii europeni recunosc că urmează scumpiri. Pachetul de măsuri prezentat miercuri de Comisia Europeană ar putea genera creşterea facturilor la carburanţi şi încălzire pentru populaţie, prin urmare UE trebuie să fie convingătoare asupra faptului că acest pachet este ‘echitabil şi solidar’, altfel ‘rezistenţa’ va fi ‘masivă’, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene însărcinat cu Pactul Verde european, Frans Timmermans, relatează AFP, potrivit Agerpres….. Ce va cere Comisia Europeană de la cetățeni și industrie. Câteva propuneri – Până în 2030, emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii să scadă cu cel puţin 55%, comparativ cu nivelurile din 1990. – Ponderea energiei din surse regenerabile în mixul energetic al UE să fie mărită la 40%. Acum este de 32%. Toate statele membre vor contribui la acest obiectiv și sunt propuse ținte specifice pentru utilizarea energiei din surse regenerabile în sectorul transporturilor, pentru sistemele de încălzire și răcire, în clădiri și în industrie.Propunerile promovează utilizarea de combustibili regenerabili, cum ar fi hidrogenul în sectorul industrial și al transporturilor, și prevede noi obiective. – Comisia propune ca țintele privind economiile de energie la nivelul UE să devină obligatorii și să fie mărite pentru a se obține o reducere totală de 36% până în 2030. – Înăsprirea normelor care determină dacă energia rezultată de pe urma arderii lemnului poate fi clasificată drept regenerabilă. Centralele pe biomasă cu o capacitate de cel puţin 5 MW trebuie să îndeplinească criteriile de sustenabilitate referitoare la utilizarea bioenergiei şi să permită o reducere substanţială a emisiilor comparativ cu arderea de combustibili fosili. În prezent, centralele pe biomasă cu o capacitate mai mică de 20 de MW sunt scutite de la îndeplinirea acestor cerinţe, arată Agerpres. – Până în 2035, UE ar trebui să își propună să atingă neutralitatea climatică în sectoarele exploatării terenurilor, silviculturii și agriculturii, inclusiv în ceea ce privește emisiile agricole, altele decât cele de CO2, cum ar fi cele generate de utilizarea îngrășămintelor și de creșterea animalelor. – Strategia pentru păduri include, de asemenea, un plan de plantare a trei miliarde de copaci în întreaga Europă până în 2030. – Sectorul public va trebui să renoveze 3% din clădirile sale în fiecare an pentru a impulsiona valul de renovări, a crea locuri de muncă și a reduce consumul de energie și costurile pentru contribuabili. Acum obșigația este de 1%. – Revizuirea sistemului de impozitare a produselor energetice. Alinierea cotelor minime de impozitare aplicate în sectorul energiei termice și al transporturilor la obiectivele noastre climatice, atenuând în același timp impactul social al acestei măsuri și venind în sprijinul cetățenilor vulnerabili. Integral: 
