Buna dimineata intr-o zi de marti, 6 iulie! Temperaturile de peste noapte cresc, ajungând la valori de 20 – 22 de grade în bună parte din țară, cu excepția Transilvaniei și Maramureșului dar și a zonelor montane, unde se ating valori de 14 – 16 grade (cu 7 – 9 grade pe crestele montane). Rămâne o zi cu maxime modeste pentru data din calendar prin Moldova, Dobrogea (23 – 25 de grade), valori pe care le vom avea și în zonele montane (iar pe creste se vor atinge 17 – 19 grade). În Muntenia, Transilvania, Maramureș și Crișana temperaturile urcă spre 28 – 30 de grade pentru ca tot prin Banat și Oltenia să avem cele mai ridicate valori, aproape de caniculă, 32 – 34 de grade. Ploile sunt prezente în Moldova, Dobrogea (10 –1 5 l/mp) dar și prin zona Carpaților de Curbură și Orientali (3 – 5 l/mp). In Bucuresti, cald, temperaturi intre 30-19 gr.C.
Cum au funcţionat spitalele în anul pandemiei: 2,8 milioane de pacienţi nu au mai ajuns la spital în 2020. Numărul pacienţilor care au beneficiat de internare de zi sau continuă în 2020 a fost de 5,8 milioane, faţă de 8,6 milioane internaţi în 2019 ….Astfel, aşa cum atrăgeau atenţia medicii şi specialiştii la debutul pandemiei, românii nu au mai mers la medic, iar cifrele de la Statistică arată impactul – peste 2,8 milioane de pacienţi mai puţini în spitale în 2020, raportat la anul anterior. „În 2020, spitalele şi unităţile asimilate au acordat servicii de internare unui număr de 2,6 milioane cazuri de internare continuă şi de 3,2 milioane cazuri de internare de zi, comparativ cu anul 2019 când au fost trataţi câte 4,3 milioane pacienţi, atât cu spitalizare continuă, cât şi de zi“, se arată în raportul Institutului Naţional de Statistică privind activitatea reţelei sanitare în 2020. Integral: https://www.zf.ro
Prof. Dr. Alexandru-Vlad Ciurea ne dă un sfat pentru fericire: „Nu încărcaţi creierul cu breaking news dimineaţa“ …. De burnout am suferit aproape cu toţii într-un punct, iar de el s-au plâns şi pacienţii care au suferit de COVID-19. Ce se întâmplă la nivelul sistemului nervos al unui pacient care a suferit de această boală? Acest virus atacă membranele celulare, iar noi încă nu -l-am înţeles pe deplin. Virusul merge pe vasul de sânge, produce coagulări, intravascular, deci vasul nu mai transportă sânge, oxigen, hrană, se blochează. Deci ajungem la creier, care, blocat fiind, nu mai funcţionează. Asta e la nivel de vas. La nivel de celulă nervoasă, aceasta nu mai primeşte ce are nevoie. Creierul are nevoie de o anumită alimentaţie ca să poată funcţiona optim. Dacă-l ţii încontinuu în stres şi între patru pereţi, atunci se produce un fel de oboseală a encefalului. Şi atunci, părţi din creier nu mai funcţionează cum trebuie. Pentru că foarte multă lume, în această perioadă de pandemie, a stat într-un triunghi format din: dormitor, bucătărie, televizor. Cele trei – „triunghiul Covidului“ – n-au dus decât la închistare. Socializarea a fost foarte puţină, iar majoritatea oamenilor au fost speriaţi. Ca doctor, eu am putut circula, lucra, vorbi cu lumea – un avantaj formidabil. Am putut vorbi! Trebuie să vorbeşti cu cineva, să schimbi o informaţie. Einstein spunea cât de importante sunt informaţia, curiozitatea. Aşa e, toate stimulează creierul să funcţioneze. Dacă stai între patru pereţi, toate funcţiile cerebrale se reduc treptat. Eu, dimineaţa, trebuie să fac tot posibilul să ingerez substanţe care să-mi producă hormonul fericirii. Apropo de fericire, mai e o problemă de care trebuie să ţinem cont dimineaţa: nu încărcaţi creierul cu breaking news, mai bine ascultaţi o melodie care vă place, face foarte bine. Un alt lucru foarte important: încercaţi, dimineaţa, să faceţi lucrurile încet, nu pe fugă, nu cu o cafea băută pe jumătate. Auzim adesea expresia „hrană pentru creier“, mai ales în legătură cu ideea de citit. La ce altceva ne-am putea referi? La ceea ce am putea numi „hrană spirituală“. Ne plac anumite cărţi, ne fascinează, la fel este şi în cazul muzicii, care este ceva fantastic. S-a dovedit că sunt zeci şi zeci de mii de centri care se aprind în special la o anumită muzică, pe care probabil am moştenit-o în genomul uman, în burtica mamei (n.r. – în dezvoltarea intrauterină). Toate se acumulează în creierul uman. Dacă vrem să avem un creier sănătos, în afară de aceste elemente frumoase din afară pe care trebuie să i le oferim, ne ajută să stăm cât mai mult în aer liber şi curat. Apoi, cu cât se consumă apă cât mai curată, cu atât mai bine. Doi litri de apă pe zi mă curăţă. Şi mai contează şi mişcările de înviorare. De pildă, eu fac tot posibilul să mă trezesc la ora 5.00 – maximum 5.30, fără ceas. Am deschis geamurile, mi-am făcut mişcările de înviorare, şi organismul deja e pus în mişcare, ca o locomotivă. Încă avem pe ici, pe colo, o atmosferă plăcută, dar mai ales aer curat în Bucureşti. Aerul a intrat în plămâni şi de acolo s-a dus direct în creier – 20% din oxigenul inhalat merge direct la creier. „DIMINEAŢA, FACEŢI LUCRURILE ÎNCET“ În legătură cu felul în care ar trebui să mâncăm dimineaţa, ce ne puteţi spune? Nu trebuie să ne îndopăm de dimineaţă cu multe lucruri, trebuie să mâncăm foarte puţin şi cu multă atenţie. Există aceste sucuri naturale sau cafeaua, care stimulează, sunt toate formele de seminţe, nuci, fructele – toate ne fac bine dimineaţa şi ne pun în mişcare. De ce? În interiorul lor se află nişte substanţe care, ca petalele unei flori, conţin neurotransmiţători. Iar când primeşte aceşti neurotransmiţători, creierul este foarte fericit. Aşa se produce un hormon – hormonul fericirii, serotonina. Deci eu dimineaţa trebuie să fac tot posibilul să ingerez substanţe care să-mi producă hormonul fericirii. Apropo de fericire, mai e o problemă de care trebuie să ţinem cont dimineaţa: nu încărcaţi creierul cu breaking news, mai bine ascultaţi o melodie care vă place, face foarte bine. Un alt lucru foarte important: încercaţi, dimineaţa, să faceţi lucrurile încet, nu pe fugă, nu cu o cafea băută pe jumătate. Lucrurile trebuie făcute, după cum zic germanii: „Mai încet, dar sigur“ – proverbul german: „Langsam aber sicher“. Să ştiţi că eu, când am fost în Germania, nu i-am văzut aşa grăbiţi şi agitaţi cum suntem noi, românii. În ultimii ani, parcă au escaladat cazurile de Alzheimer şi alte boli ale memoriei. Creierul, acest suprem organ, este prea hăituit, prea folosit, şi atunci apare suprasolicitarea. Şi un alergător, aleargă cât aleargă, dar, la un moment dat, spune: „Nu mai pot“. În primul rând, privarea de somn afectează celula nervoasă. În timpul somnului se acumulează nişte substanţe (aminolizii) pe care nişte mici celule denumite microglii le neutralizează complet. Microglia este foarte importantă pentru că ea curăţă – ca pe un copăcel – celula nervoasă de uscături, iar aceasta poate funcţiona normal. Dacă nu le-ar îndepărta, aceşti amiloizi s-ar depune, iar celula n-ar mai putea funcţiona. Aşa se ajunge la Alzheimer. Iar noi, în România, avem o creştere a cazurilor de Alzheimer şi de Parkinson – care au venit odată cu creşterea gradului de civilizaţie. Dacă aţi căuta să vedeţi câţi actori de la Hollywood şi câţi preşedinţi de ţară au făcut această boală, v-aţi speria. De ce? De suprasolicitare, de suprafolosire cerebrală şi de privare de somn sau din cauza obiceiurilor de a folosi tot soiul de substanţe stimulatoare sau activatoare ale sistemului nervos. Care ar fi principalii trei inamici ai memoriei şi creierului? În primul rând, o alimentaţie grea. Au românii o vorbă: „A mâncat bine, a dormit bine, dimineaţa a fost găsit mort“. Ce s-a întâmplat? Apoi, regimul de viaţă complet dezorganizat trebuie îndepărtat. Al treilea lucru e lipsa de somn. Pledez pentru odihnă, pentru că s-a dovedit că somnul reface organismul, în somn sunt secretaţi hormonii prin care copilul creşte şi întregul sistem endocrin poate funcţiona. Integral: https://adevarul.roLista promisiunilor ratate de ministrul Justiției, Stelian Ion. Cea mai răsunătoare: închiderea MCV În ianuarie, noua guvernare anunța entuziasmată că va reuși să scoată România de sub monitorizarea specială a Uniunii Europene, prin MCV, și astfel ni se va deschide calea spre primirea în spațiul Schengen. Între timp, la 8 iunie, a sosit raportul MCV al Comisiei Europene. Sec. „Astăzi, Guvernul a adoptat Memorandumul pentru finalizarea MCV. Ne-am asumat, în programul de guvernare, îndeplinirea acestor criterii esențiale pentru statul de drept din România. Ulterior, finalizarea MCV va veni ca o consecință a eforturilor noastre concretizate“, declara ministrul Justiției, useristul Stelian Ion. Printre altele, el anunța că proiectele legilor justiției vor fi aprobate de către Guvern până la sfârșitul lunii aprilie 2021. Nu au fost aprobate nici azi. Între timp, la 8 iunie, a sosit raportul MCV al Comisiei Europene, care a pus capăt entuziasmului privind ridicarea rapidă a monitorizării sau primirii în Schengen. „Comisia așteaptă cu interes ca autoritățile române să transpună acest angajament în măsuri concrete, legislative și de altă natură“, se arată în raportul de la Bruxelles. O situație specială este cea a infractorilor care fug peste hotare și pe care România nu-i recuperează, dar această chestiune nu figura în programul de guvernare, iar Justiția împarte responsabilitatea și cu alte structuri ale statului. Newsweek România vă prezintă lunga listă de eșecuri și semi-eșecuri ale ministrului Justiției, precum și ale partidului său, după șase luni la putere. DNA, blocat și subfinanțat Parchetul anticorupție a profitat de raportul MCV pentru a transmite, voalat, și criticile proprii către guvernare, arătând că instituția nu are dotarea și resursele necesare. Abia după raportul MCV și criticile frecvente dinspre DNA, Guvernul a aprobat transferarea către acest parchet a 90 de polițiști judiciari, deși solicitarea era făcută din 2020…..În plus, într-un interviu, șeful DNA, Crin Bologa a arătat că Stelian Ion nu organizează concursuri pentru posturile de conducere din acest parchet: „Declanșarea procedurilor pentru ocuparea acestor funcții ar aparține ministrului Justiției“. Ministrul nu a răspuns acestor acuzații….. Desființarea Secției Speciale, noi amânări Desființarea controversatei Secții de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a trecut de Camera Deputaților încă din martie, dar cu un controversat amendament: magistrații pot fi trimiși în judecată doar cu acordul CSM. Această formă de superimunitate a fost criticată chiar de către asociațiile de magistrați. Proiectul a ajuns la Senat, unde a rămas în stand-by. După apariția raportului critic al Comisiei Europene, Stelian Ion a adus în discuție încă o amânare, cerând opinia Comisiei de la Veneția…. Legile Justiției, neschimbate În martie, ministrul Stelian Ion susținea că a trimis la CSM, pentru avizare, pachetul de modificare a legilor Justiției. Ulterior, s-a aflat că el nu se consultase cu partenerii de coaliție. În consecință, nici la ora actuală nu există măcar un proiect al pachetului care va abroga legislația impusă de Dragnea…. Modificarea Constituției, uitată În programul de guvernare, la capitolul dedicat Ministerului Justiției, figurează și o reformă constituțională. „Pentru alte propuneri de revizure a Constituției vom constitui o comisie parlamentară dedicată, care va face o propunere de revizuire la finele primului an de guvernare“, se afirmă în program. Până acum, după circa șase luni, nici măcar nu s-a constituit o comisie parlamentară, iar USR nu a făcut niciun demers în acest sens….. Nici despre inițiativa USR-PLUS „Fără penali“ nu se mai vorbește, deși, tot în programul de guvernare, tot la capitolul „Ministerul Justiției“, se promite: „Avem în vedere votarea textului susținut de 1 milion de cetățeni și în Senat, după care urmează organizarea referendumului de schimbare a Constituției în primele trei luni după încetarea epidemiei Covid-19“. Reforma Inspecției Judiciare: zero Integral: https://newsweek.ro
Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a ajuns deja la peste 755 de milioane de euro, în primul trimestru din 2021 Deficitul României în comerţul cu produse agroalimentare a crescut cu aproape 66% în primul trimestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2020. Deficitul a ajuns până la 755,34 milioane de euro, potrivit datelor furnizate la solicitarea Agerpres de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Comparativ, în primele trei luni din 2020, deficitul înregistrat în comerţul cu produsele agroalimentare a fost de 455,5 milioane de euro. Pe relaţia cu Uniunea Europeană, România a consemnat un deficit de 1,154 miliarde de euro în primul trimestru din acest an, însă în comerţul cu ţările extracomunitare a înregistrat un excedent de 398,93 milioane de euro. Anul trecut, în perioada analizată, deficitul pe schimburile intra-comunitare s-a apropiat de 963 de milioane de euro, în timp ce pe ţările terţe excedentul a depăşit uşor 507 milioane de euro. Potrivit datelor statistice, România a exportat, în perioada ianuarie – martie 2021, produse agroalimentare, în valoare de 1,74 de miliarde de euro, în scădere faţă de perioada similară din 2020, când încasările din exporturile în ţările intra şi extracomunitare au depăşit 1,97 miliarde de euro. Pe de altă parte, pentru importurile de produse agroalimentare s-au cheltuit în primele trei luni ale anului 2020 mai mult de 2,49 miliarde de euro, în timp ce, în perioada similară din 2020, sumele au fost uşor mai scăzute, totalizând 2,43 miliarde de euro. Conform datelor MADR, în topul alimentelor exportate care au adus cele mai multe încasări în primul trimestru din 2021 au fost: porumbul, cu un total de 405,38 milioane de euro, seminţele de floarea-soarelui (173,45 de milioane euro), grâu şi meslin (170,28 milioane de euro), ţigările de foi, trabucuri şi ţigarete (158,25 milioane de euro) şi alte tutunuri şi înlocuitori de tutunuri (74,88 milioane de euro). … Concomitent, tone de fructe și legume românești sunt aruncate zilnic la gunoi, pentru că fermierii români sunt nemulțumiți de prețurile prea mici din piață. Producătorii se plâng de faptul că nu au unde să le vândă, iar atunci când reușesc să o facă, prețul este unul foarte mic, în comparație cu investiți România a încheiat 2020 cu un deficit de 2 miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare România a încheiat anul 2020 cu un deficit de aproape două miliarde de euro în comerţul cu produse agroalimentare, în condiţiile în care importurile au urcat până la 8,9 miliarde de euro, iar exporturile s-au diminuat până la 6,9 miliarde de euro, conform datelor MADR. Integral: https://www.digi24.ro
Pe hârtie sunt circa 20.000 de viitori prosumatori, dar în realitate doar 1.700 au reuşit să-şi pună panouri pe acoperiş. Care sunt piedicile? România are numai 1.732 de prosumatori, adică de mici consumatori, persoane fizice în general, care au ales să devină şi producători prin investiţia în panouri solare. Cei mai mulţi sunt în regiunea Transilvania Sud, 588, după cum arată datele oficiale. Problema este că pe hârtie potenţialul pentru anul acesta indică 20.000 de prosumatori. Unde este blocajul? „În acest moment, cam toată lumea aşteaptă deblocarea fondurilor prin proiectul guvernamental Casa Verde“, spune Claudiu Butacu, cofondator EFdeN, energiaTa, ONG-uri cu o activitate foarte vizibilă pe partea de realizare, promovare şi informare în ceea ce priveşte energia solară în segmentul rezidenţial. Prin programul privind instalarea sistemelor de panouri fotovoltaice pentru producerea de energie electrică pentru acoperirea consumului propriu, finanţarea se ridică până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile, în limita sumei de 20.000 de lei, pentru proiecte care pornesc de la o capacitate minimă de 3 KWp şi ajung până la 100 kWp. În ciuda entuziasmului de la nivel declarativ însă, datele oficiale arată că sunt puţine motive de bucurie privind dezvoltarea acestui sector în România. Astfel, în februarie anul acesta, din 12.650 de contracte semnate, doar 450 de sisteme fuseseră montate, procesul de decontare fiind de altfel cel mai mare obstacol. „De fapt, programul care ar trebui să stimuleze piaţa este acum un fel de piedică în dezvoltarea acesteia. Toată lumea stă şi aşteaptă să vadă dacă primeşte banii. Recuperarea banilor merge foarte greu, instalatorii punând deja condiţii că dacă la şase luni de la executarea lucrării nu primesc banii înapoi, beneficiarul ar trebui să suporte din fonduri proprii investiţia“, explică Butacu. Tot el spunea recent că dacă acum şase ani durata pentru instalarea panourilor fotovolatice era de 400 de zile, acum media a ajuns la 300 de zile…..Legislaţia potrivită şi simplificarea procedurilor, mai ales în zona prosumatorilor persoane fizice, ar putea însă accelera acest proces. Integral: https://www.zf.ro
Ce va cuprinde ordonanța de urgență care permite împușcarea urșilor. Documentul intră luni în avizare interministerială …. „Vom propune ulterior ordonanței de urgență această modificare și vom defini ce înseamnă îndepărtarea sau imobilizarea carnivorelor mari și ce înseamnă uzul de armă asupra carnivorelor mari în situații de urgență, după care, vom defini riscurile. Vom clasifica situațiile de forță majoră în funcție de risc – normal, redus, mediu sau mare. Acolo unde animalul se retrage imediat după întâlnirea cu omul sau provoacă pagube ocazional, a fost observat ocazional în apropierea zonei locuite, riscul este redus și acolo nu se intervine niciodată prin extragere sau prin relocare. Dar acolo unde nu se mai retrage la gonire, nu se mai retrage dacă este surprins de om și nu fuge, atacă, este agresiv, acolo cu siguranță este nevoie și de o astfel de intervenție”, a detaliat ministrul. El a repetat că intervenția trebuie să fie graduală, iar ordonanța de urgență va propune exact acest lucru. Urșii care nu se sperie de om vor fi împușcați …„În cazurile în care nu se poate, în cazurile în care – vă citesc, că am textul în față – se află prins într-o capcană autorizată sau intră în gospodării și nu se retrage în prezența omului, se hrănește cu gunoaie în prezența oamenilor și nu se sperie de om, nu se retrage când este gonit, atacă omul sau atacă gospodăria, chiar dacă încearcă omul să-l alunge – în aceste situații trebuie să creăm această posibilitate de intervenție de extragere prin împușcare”, a spus ministrul….. Luna trecută, premierul Florin Cîțu spunea că vrea să vadă mai întâi un raport privind atacurile urșilor și să afle cum procedează alte țări înainte de a lua o decizie în această problemă. Declarația a venit după ce ministrul mediului, Tanczos Barna, făcuse anunțul despre o ordonanță aflată în lucru ce prevede alungarea, relocarea sau împușcarea urșilor care provoacă pagube în localități, în funcție de gravitatea situației. Florin Cîțu a spus însă că ordonanța nu va fi dată prea curând. Integral: https://www.digi24.ro
Un raport despre un hobby doar pentru elite dezvăluie tendințele întunecate ale Europei: Trofeele arată că oamenilor le place să ucidă Un raport șocant plasează Europa pe locul doi în topul importatorilor mondiali de trofee de vânătoare privind specii protejate, pe cale de dispariție. …. Potrivit cercetării, au fost în medie 2.982 de importuri de la specii protejate, 52% dintre importuri fiind făcute de Spania, Germania și Danemarca. În perioada analizată, rata importurilor a crescut cu aproape 50%. Speciile protejate importate se refereau la lei africani, elefanți africani, rinoceri negri, gheparzi sau zebre. De altfel, UE este cel mai mare importator de gheparzi din lume, scrie Euronews. Pe lista importatorilor importanți sunt și Austria, Suedia, Franța, Ungaria, Republica Cehă și Slovacia…. În acest context, Humane Society International cere interzicerea importului și exportului de trofee de vânătoare ale speciilor respective. Vânătoarea, un hobby de elită Animalele sunt împușcate în timpul călătoriilor efectuate în străinătate și aduse în UE, cheltuielile incluzând călătoria, licențele și importul. Costul ridicat la care se ajunge arată că această “distracție” este disponibilă numai pentru elita bogată, spune Adeline Fischer, manager în cadrul HSI. “Este vorba despre oameni cu case cu mașini și case scumpe, care văd activitatea asta distractivă”, semnalează Fischer: “Cu cât animalul este mai cu atât devine mai scump. Un leu crescut în captivitate este mai ieftin, împușcarea costă câteva mii de euro, dar pentru rinocerii negri, aflați pe cal de dispariție, doar împușcarea costă până la 100.000 de euro”….. Organizația atrage atenția că industria vânătorii pentru trofee provenind de la specii pe cale de dispariție este una coruptă, în care cei care se îmbogățesc sunt tot cei bogați, care dețin zone unde vânătoarea se poate desfășura și care primesc autorizații în acest sens. “Această industrie este foarte strâns legată de corupție și de guvernele care acordă autorizații. Este o industrie foarte coruptă. Este timpul să interzicem o relicvă a trecutului colonial”, susține organizația, care avertizează că vânătoarea de trofee reprezintă amenințări reale pentru speciile de animale și poate provoca chiar dispariția acestora. Integral: https://www.digi24.ro
Cea mai căutată miere din lume e făcută la Dedulești și are aromă de mici Sunt puține lucruri cu care țara noastră se poate lăuda, deci cu atât mai important este faptul că în România se produce cea mai dorită miere din lume. Este vorba despre mierea de Dedulești, o miere extraordinară, cu gust intens de mici bine făcuți….. Nicio altă miere nici măcar nu se apropie ca plăcere a gustului de cea de Dedulești, spun la unison absolut toți bucătarii din zona stelelor Michelin. Un borcan cu miere de Dedulești ajunge la câteva mii de euro – pentru că producția este scăzută, mult sub cererea de pe piață. „Din păcate, doar o mică parte din albinele noastre polenizează micul, așa că mierea cu aromă de mici o obținem în cantități mici. Noi încercăm să învățăm albinele cu micul, dar e foarte greu“, a oftat un apicultor local. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Science report:
Fini sunt! Ce preocupări au partidele din coaliția de guvernare, în loc să aprobe reforme economice rapide În loc să aprobe reforme economice rapide, PNL vine cu lupta internă între Cîțu și Orban iar USR nu a găsit o temă mai arzătoare decât cea a necesității schimbării buletinelor. Guvernul Cîțu, format din PNL și USR-PLUS cu suportul UDMR, trăiește din revenirea economică peste așteptări care le-a adus partidelor o liniște politică. Dar pe fondul aceste euforii, guvernarea de dreapta nu prea a făcut mare lucru, iar reformele, cel puțin cele legislative, au rămas pe hârtie. Chiar Dacian Cioloș, unul dintre șefii USR-PLUS, recunoaște acest lucru. Premierul Cîțu dă vina pe Parlament, acolo unde dușmanul lui, Ludovic Orban, controlează lucrurile. 
Dragoş Damian, CEO Terapia: Politicienii au furat ideea cu o zi liberă pentru vaccinare şi au trecut legea prin Parlament. Excelent. Iată încă trei idei legate de deficitul de forţă de munca pe care îi rog să le fure şi să le treacă prin Parlament ….. Ca ideea a fost furata si inregistrata de altcineva este o normalitate cu care ne-am obisnuit in toate domeniile. Dar daca asa functioneaza tehnica de legiferare, iata inca trei proiecte pe care ii rog pe politicieni sa le fure si sa formuleze acte normative in baza lor. Ele sunt legate de deficitul teribil de forta de munca cu care se confrunta absolut toate domeniile, dar in special industria de manufactura. Si pentru ca astazi orice domeniu a devenit “industrie” subliniez, INDUSTRIA DE MANUFACTURA, cel mai mare contributor industrial la PIB, cele mai mari investitii, cele mai multe joburi create. In urma cu o luna se inchidea o fabrica in Arad din cauza deficitului de forta de munca, altele sunt in pericol. Fabricile isi fura unele altora inginerii specialisti in echipamente si procese industriale. Acum doua zile la zf.live Romulus Badea vorbea despre instalatorii asiatici si africani care in 10 ani ne vor repara tevile. Am putea evita toate acestea, ne-am putea retine copii in tara si am putea revigora industria cu valoare adaugata daca am avea o foaie de parcurs industrial foarte clara pana in 2030. Asadar, Stimati Politicieni, intr-un document mult mai scurt decat faimosul PNRR, uitati alte trei idei pe care va rog sa le furati si transformati in legi.
Judecătoarea Gabriela Baltag, membră CSM, criticată dur de o colegă pentru că a comparat condamnarea avocatului Robert Roșu cu ”fenomenul Pitești”, apogeul torturii comuniste …. ”Cel mai rușinos discurs al unui reprezentant al garantul independenței justiției făcut în contextul condamnării recente de către ICCJ a unui domn avocat pentru fapte foarte grave. Asocierea acestei condamnări cu fenomenul Pitești este o profundă jignire adusa memoriei victimelor atrocităților regimului comunist”, a scris pe Facebook judecătoarea Alina Niță. Gabriela Baltag făcuse paralela cu ”Fenomenul Pitești” într-un discurs la congresul avocaților. ”Ma intrebam daca nu cumva, intr-o forma sau alta, fenomenul Pitesti exista si astazi pentru ca nu doar torturile fizice, groaznice de altfel, sunt suficiente pentru a vorbi despre ce s-a intamplat in trecut. Un trecut nu foarte indepartat pe care ar fi bine sa nu il uitam vreodata ca sa nu il mai traim. Ma gandesc ca degradarea umana, degradarea profesionala, dragi colegi, este o componenta a acelui fenomen. As vrea sa va spun din pozitia de judecator ca acest fenomen nu se mai intampla, dar ma tem ca nu pot sa aduc aceasta garantie, nici dupa aproape 28 de ani de judecator. Nu pot sa aduc aceasta garantie si ma intreb daca nu cumva suntem contemporani, daca nu cumva traim o parte din fenomenul Pitesti, la un alt nivel, intr-o alta forma. Nu putem face ceva pentru a preintampina o istorie asa cum a fost perioada ’49-’52? Pentru ca in temnitele de la Pitesti cel mai adesea au stat avocatii si nu judecatorii sau procurorii!”, a spus Baltag, potrivit Luju. Integral:
Comisia Europeană va propune o taxă digitală în următoarele săptămâni. Se va aplica la sute de companii Comisia Europeană va propune în următoarele săptămâni o taxă digitală pentru a finanţa redresarea în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19), care se va aplica la sute de companii, majoritatea europene, a anunţat vineri Margrethe Vestager, vicepreşedintele executiv pentru o Europă pregătită pentru era digitală, transmite Reuters, citată de Agerpres. Într-o încercare de a sprijini creşterea şi de a trece la o economie mai digitală şi mai verde, cele 27 de state membre UE au fost de acord să se împrumute în comun cu 750 miliarde de euro pentru un fond de redresare post-pandemie. Împrumutul va fi achitat în 30 de ani din noi taxe, inclusiv pe economia digitală şi emisiile de CO2. Un număr de 130 de state au ajuns joi la un acord asupra unei reforme a impozitării companiilor multinaţionale, ce prevede în special instituirea unui impozit minim pe profit, „de cel puţin 15%”, a anunţat Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD). Vestager a salutat acordul, dar a precizat că UE va iniţia taxa sa digitală, deşi nu a precizat la ce nivel va fi. Oficialul a explicat că taxa digitală a UE are obiective diferite faţă de ce s-a stabilit la reuniunea OECD, iar domeniul de aplicare „este mai extins”. Integral:
În spirala tăcerii Minciuna legată de
Studiu: O persoană nevaccinată anti-COVID are un risc de 12 ori mai mare să-i contamineze pe alții Un studiu al Institutului Pasteur publicat luni compară riscurile de contaminare cu COVID-19 între persoanele care au primit un vaccin și cele care nu sunt vaccinate, scrie Le Figaro, preluat de Rador….. Primele rezultate ale studiului au fost prezentate pe Twitter de unul din epidemiologii Institutului Pasteur. El se bazează pe un scenariu prospectiv de acoperire vaccinală de 30% la persoanele de 12 – 17 ani, de 70% la persoanele de 18 – 59 de ani și de 90% la persoanele de peste 60 de ani, ca și pe o rată de reproducere inițială a virusului (R0) de 4. Alte date ale studiului scot în evidență scăderea drastică a contaminărilor atunci când campaniile de vaccinare sunt eficiente.
Statul de drept sunt eu! …. În virtutea acestui principiu, Curţii Constituţionale i-a fost conferită prin lege puterea de a invalida decizii ale Guvernului, Preşedintelui şi Parlamentului, dacă ele încalcă textul sau spiritul prevederilor constituţionale. Renate Weber a avut “obrăznicia”, mai ales pe timpurile acestea de pandemie şi revărsare orgasmică de autoritarism la nivelul instituţilor statului, să calce pe toate becurile fierbinţi al puterii din România, să sesizeze Curtea Constituţională cu flagrante încălcări ale Constituţiei de către instituţii ale puterii Executive, inclusiv Preşedinte, respectiv parlamentare, iar pe deasupra să i se dea dreptate. De fiecare dată! Doamna Weber a comis crima de “lese-majestate”. A avut îndrăzneala să contrazică decizii aprobate politic la Cotroceni şi susţinute public de Preşedintele Iohannis. Să i se taie capul! Vorba Reginei de cupă din minunata poveste a aventurilor lui Alice în Ţara Minunilor! Doar că aici procedura nu era fictivă, ci capul care a îndrăznit să ridice nu doar privirea, ci şi glasul împotriva “AUTORITĂŢII”, trebuia la propriu retezat. Instituţional, desigur! Păi, cine-i Renate Weber, asta, mă rog? Ce, ea n-are nici un stăpîn? Iar, dacă nu are, cu atît mai bine! O zburăm noi, cu fulgi cu tot, din postul în care crede că poate face doar după capul ei şi în care, prin urmare, a ajuns să îşi facă de cap! Zis şi făcut. Cine a numit-o pe Weber în funcţie? Parlamentul. Corect! Pe cale de simetrie, tot Parlamentul o şi “deznumeşte”! Zis şi făcut, doar că
Cat de realiste sunt cele mai pozitive declaratii ale premierului Citu. Pericolele care pandesc in spatele retoricii optimiste ….
Daniel Dăianu: Nu am rezolvat, încă, o criză economică care datează de mai bine de un deceniu – criza financiară. Noi ce am făcut? Am introdus morfină în sisteme Nu am rezolvat încă o criză economică care datează de mai bine de un deceniu, mă refer la criza financiară, a declarat profesorul Daniel Dăianu, cu ocazia lansării cărții “
De ce nu se teme SRI de aleșii puși de Parlament să-l supravegheze. Om cu om, problemă cu problemă Cei nouă membri ai Comisiei de supraveghere a Serviciului Român de Informații (SRI) au un singur numitor comun: toți au ceva probleme prin CV, scrie Valeriu Nicolae într-un articol publicat de Libertatea, în care trece în revistă biografiile oficiale și mai puțin oficiale ale acestora. Domnul Ioan Cristian Chirteș este senator PNL și președintele Comisiei comune permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităţii SRI. A fost silvicultor la Mureș din 1995. A fost citat ca martor într-un dosar al DNA legat de retrocedări de pădure. În timp ce era director Romsilva la Mureș făcea concomitent și o facultate la Petrol și Gaze la Ploiești, apoi încă una la Cluj. Din 2008 a fost vicepreședinte de consiliu județean și apoi deputat PNL, din 2012. În 2015 face Colegiul Național de Apărare, unde s-a făcut profesor universitar domnul general de patru stele Gabriel Oprea. În 2016 este ales senator. Recent, domnul Chirteș a apărut în scandalul cu sinecurile de la Apele Române. Trei dintre aceste numiri au trecut prin cabinetul domniei sale. … De fapt, nici el, nici soția, care a fost promovată director la Agenția Națională pentru Reglementarea Energiei (locul ăla cu salarii enorme unde se regăsesc o mulțime de politicieni și rudele lor), nu au nimic în conturi. …. Domnul Iulian Alexandru Muraru este deputat PNL și fratele noului ambasador al României în SUA, Andrei Muraru. Despre incredibila serie de sinecuri primite de frații Muraru și despre relațiile toxice pe care le-au avut aceștia de-a lungul timpului am mai scris în Libertatea. …. Domnul Răzvan Sorin Prișcă, 34 de ani, este o mare speranță liberală. A făcut studii de economie și a condus, până în 2008, Asociația Pro Democrația – filiala Arad. Nu terminase facultatea și avea doar 21 de ani când s-a lăsat de activism și s-a apucat de consultanță politică. Se laudă că a avut „drept clienți mai mulți miniștri, senatori și deputați”. Când părinții sunt ceva manageri pe la spitalele din Arad, pare un pic mai simplu. ….. Astăzi, nu mai regăsim în CV-ul domnului Prișcă nici pasajul pe la Asociația Pro Democrația, dar nici faptul că a fost consilierul senatorului Nicolae Ioțcu. Probabil că nu mai este o mândrie după ce fostul președinte CJ Arad a fost arestat în 2015, fiind prins în flagrant cu mită la un contract pentru Spitalul Județean. În 2009, domnul Prișcă devine consilierul șefei Camerei Deputaților, Roberta Anastase. În același timp se apucă și de Facultatea de Drept la Universitatea de Vest Vasile Goldiș din Arad, tot un soi de fabrică de diplome. …. Domnul Florin Hurduzeu este vicepreședintele Comisiei SRI. Imediat ce a devenit consilier local PSD la Caransebeș, inginerul care se ocupa de echipamente electronice la o firmă de construcții metalice și apoi la o firmă de centrale telefonice (7 luni și respectiv mai puțin de doi ani) devine brusc și fără nicio calificare răspunzător de protecția mediului la Petrom câteva luni. Apoi șef la oficiul județean al Poștei pentru 7 ani, în același stil: zero calificări. …. Se mută de la poștă la Garda Națională de Mediu și apoi, printr-o minune, devine analist programator la Hidroelectrica. Asta deși potrivit CV-ului, domnul Hurduzeu știe să folosească doar Windows și Microsoft office, adică, deloc programare. …. Domnul Mitică Marius Mărgărit este faimosul deputat „ciasuri”, după cum singur nota într-o declarație de avere. …. Până la 27 de ani, dacă e să te iei după CV-ul de la Parlament, domnul Mărgărit nu a avut job. Totuși, există o declarație mai veche în care scrie că la 24 de ani, în 2009, era deja director general la o firmă. În același an de grație 2009, când domnul Mărgărit prelua frâiele firmei cu mare noroc la contracte cu statul, el studia intens la o facultate „prestigioasă” de drept – Agora din Alba Iulia, după cum scrie în CV. Universitatea nu există însă la Alba Iulia, ci la Oradea, dar astea sunt detalii. Oricum „Agora” din Oradea este faimoasă, dar pentru scandalurile în care a fost angrenată. …. Domnul Dorel Gheorghe Acatrinei, deputat AUR, este absolvent de liceu sportiv și șofer de mașină de mare tonaj și autocar. În anul în care a fost ales deputat, 2020, familia cu un copil a câștigat în total 3.571 de lei pe lună, adică de minimum 5 ori mai puțin decât primește acum în Parlament. Integral:
Cate zile au lucrat parlamentarii de la inceputul legislaturii. Pandemia le-a afectat programul, nu insa si lefurile generoase Deputatii si Senatorii din Parlament a intrat de joi, 1 iulie, oficial in vacanta pana in luna septembrie dupa ce, un calcul al lucrarilor de plen, arata ca acestia au lucrat de la inceputul sesiunii si pana in prezent, aproximativ 47 de zile. Pe parcursul sesiunii care a inceput de la 1 februarie, parlamentarii au lucrat atat fizic cat si online, in special la inceputul anului, cand Romania se confrunta cu explozia cazurilor de coronavirus. Actuala sesiune s-a incheiat miercuri, 30 iunie, cand a avut loc o sedinta comuna solemna pentru a comemora victimele Pogromului de la Iasi, din iunie 1941, aceasta fiind prima sedinta de acest fel din istoria Parlamentului. In acest interval, deputatii si senatorii au avut activitate in plenul Parlamentului aproximativ 47 de zile, sau 19 zile pe luna. In cazul deputatilor, acestia au pasit in camera plenului de 51 de ori, cea mai intensa luna fiind martie, cand s-a lucrat 14 zile. La polul opus a fost luna februarie, in care au existat doar 8 sedinte de plen. Potrivit ultimelor date publicate pe site-urile oficiale ale celor doua camere ale Parlamentului, un
Cum încearcă Europa să oprească transmiterea variantei Delta și de ce cred experții că este deja prea târziu Măsurile luate de statele europene pentru stoparea transmiterii variantei Delta a virusului vin prea târziu, iar în scurt timp, această tulpină mai contagioasă, depistată inițial în India, va deveni dominantă în UE, spun experții citați de CNBC. Soluția pentru reducerea numărului de infectări, de spitalizări și decese este în continuare grăbirea ritmului campaniilor de vaccinare, dar în același timp, persoanele aflate la risc trebuie să continue să fie precaute, în ciuda faptului că majoritatea țărilor își ridică restricțiile, mai spun experții. Varianta Delta a coronavirusului, cea descoperită inițial în India, s-a transmis deja în mai multe țări din întreaga lume, provocând creșteri ale numărului de infectări în țări precum Marea Britanie. Acum, există semne că întreaga Europă se va confrunta cu o astfel de situație. Mai multe țări au introdus deja unele restricții pentru călătorii care sosesc din Marea Britanie, dar experții consideră că este doar o chestiune de timp până când noua tulpină va deveni dominantă pe continent. Marți, ministrul francez al sănătății a precizat că această variantă reprezintă în jur de 20% din cazurile COVID din țară, în condițiile în care săptămâna trecută reprezenta doar 9-10% din cazuri. Institutul Robert Koch din Germania a spus și el că varianta reprezinta în jur de 36% din cazuri în Germania, în săptămâna 15-20 iunie. În prezent, ea ar fi ajuns la 50% din cazuri. Creșteri ale numărului de cazuri cu această variantă au fost confirmate și în Italia, Spania sau Portugalia, Polonia, Rusia, Elveția și Turcia. Și România se așteaptă la un scenariu similar. „:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/07/colaj-medic2-shutterstock1902752896.jpg?w=640&ssl=1)
Despre „furtul legal” din sistemul de sănătate și o întrebare care mă doare: Unde au dispărut „luptătorii anticorupție”? Adoptarea de către Guvernul Cîțu prin ordonanță de urgență a mecanismului „participării personale”, prin care statul va deconta către unitățile private o parte din costul spitalizării, este considerată de Vasile Ernu un act de corupție. Scopul fiind privatizarea sistemului de sănătate în beneficiul unei „elite parvenite”, după cum susține scriitorul și comentatorul politic într-un articol publicat de Libertatea. …. Sorin Paveliu, unul dintre marii noștri specialiști în domeniul Sănătății Publice, ne avertizează și el: „Lovitura pregătită de Guvernul Cîțu sectorului sanitar de stat dezvăluie că indiferent de cine deține frâiele puterii, influența banului este mai puternică decât interesul public”. Corupția de stil PSD vs corupția de tip corporatist Am mai spus, repet a suta oară. Corupția e ceva damnabil, însă corupția de stil vechi e mult mai ușor de combătut. Dar cel mai important: ea nu destructurează statul și mecanismele legale și instituționale. Faptul că un partid deturnează fonduri nu schimbă natura structurii legilor, statului, instituțiilor. Doar le afectează funcționarea. Dar totul poate fi reparat. Corupția de stil nou la care asistăm azi este infinit mai periculoasă. De ce? Schimbă natura statului, legilor, instituțiilor. După „furtul legal”, nimic nu mai poate fi reparat. Una e să deturnezi fonduri stil PSD, de exemplu, de la stat spre privat: ușor de demonstrat și de găsit făptașul. Reparabil. Cu totul altceva e să introduci o ordonanță de urgență prin care faci legi care transferă fonduri publice dinspre stat spre privat. …. Mai simplu: una e să furi și alta e să schimbi legile, prin mecanisme de lobby sau interes de grup, prin care furtul devine legal. Ce se întâmplă acum în sistemul de sănătate este acest furt colosal: un „furt legal” prin care banii statului sunt făcuți cadou sectorului privat. Scurt: ai bani – trăiești, nu ai bani – mori. Profesorul de filosofie Paul Gabriel Sandu sesizează bine: „Privatizarea sănătății via OUG, prin introducerea coplății pentru internări la privat este un caz școală de corupție. E un caz în care bani din bugetul statului sunt redirecționați către companii private. În acest caz, spitale private. Faptul că această tranzacție e făcută printr-o lege este cu totul secundar. Mai ales de vreme ce impactul acestor măsuri va reverbera în întreaga societate”. Sistem subfinanțat din care se mai taie Acum pare limpede care era rolul lui Costache, numit ministru al sănătății în timp ce era angajat al Sanador. Și e limpede de ce actualul ministru al sănătății este un director de spital privat. Nu i se pare nimănui ciudat faptul că un director de spital privat sau un angajat al unei mari rețele de clinici private ne spun că ar trebui să privatizăm în acest mod sistemul de sănătate? …. Efectul acestei privatizări etapizate a sănătății va fi, evident, și acela că în anii următori va avea loc un transfer de personal de la stat la privat, cu efecte iarăși devastatoare asupra sistemului public. Adăugați la asta faptul că guvernul PNL nu știe cum să ne convingă mai rapid că ar trebui să ieșim la 70 de ani la pensie. Și veți avea imaginea unei societăți viitoare „sănătoase, fericite și prospere”. ….. Pe cine mai reprezintă toată această „elită parvenită”? Și interesele cui? Sigur nu interesele grosului populației acestei țări. Cei mulți nu au bani pentru a-și plăti un dinte, cu atât mai mult o intervenție serioasă. Ei nu mai pot nici măcar mușca… Integral:
Mâna lungă a Inspecției Judiciare | Un judecător român este anchetat pentru o poză în care taie gardul viu din curte ….Problema nu este nouă, dar ea a devenit acută începând din timpul guvernării PSD când la șefia partidului se află Liviu Dragnea și în mandatul șefului Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru. Acesta e acuzat că a transformat instituția într-un cenzor al opiniilor magistraților nealiniați, în special cei care au protestat împotriva modificărilor operate la legile justiției sau l-au contestat și criticat personal….. Anchetat pentru o fotografie O modificare introdusă în Legea
Avertismentul transant transmis de Beatrice Mahler: “Pentru nevaccinati, Delta este mai agresiva decat celelalte variante de virus” …..”Valul 4 devine o certitudine in foarte multe state care nu sunt foarte departe de Romania. Vedem Rusia, care se confrunta cu un val de infectari, Marea Britanie, Spania, incepe sa creasca numarul de cazuri si in Italia si Germania, cu tulpina Delta, si se pare ca sunt cateva focare si in Grecia. E o realitate pe care o asteptam, probabil, cu totii, dar nu trebuie sa uitam ca si aceste state, care se confrunta acum cu acest val de infectari au
Decizii controversate ale Secției pentru judecători a CSM: A solicitat revocarea din DNA a procurorului din dosarul Colectiv care s-a opus reducerii pedepsei pentru Piedone și a apărat independența judecătoarei care a avut o ieșire nervoasă la adresa victimelor Secția pentru judecători a CSM a stabilit că ar fi fost afectată independența și imparțialitatea judecătorilor Curții de Apel Bucureși care judecă dosarul Colectiv și a judecătorilor care au judecat cererea de recuzare a celor dintâi, formulată de procurorul DNA,
Grupările din justiție: de ce se bat euroentuziaștii cu dilematicii Tot mai mulți magistrați români își demonstrează principiile proeuropene de teamă ca nu cumva pirueta juridică începută în perioada PSD să continue. E o luptă care pare să nu se termine niciodată. De o parte sunt reformatorii, iar de partea cealaltă nemulțumiții, perdanții, victimele, loialii PSD, magistrații care au văzut prea multe dintre erorile (ne)remediate ale Direcției Naționale Anticorupție (DNA). Proeuropenii din justiție vor alinierea imediată și fără niciun fel de discuții, nuanțe sau negocieri la standardele UE, așa cum apar în documentele oficiale și în hotărârile instanțelor Uniunii. Ceilalți rămân nehotărâți, continuă să se opună, propun pedepse și încep anchete împotriva magistraților euroentuziaști. Primii cred, fără limite, în idealul justiției europene, în anticorupție și în extragerea politicului din justiție, dilematicii cred că totul e politic, așa că se angajează într-o dispută care n-ar trebui să fie a lor. Spre deosebire de entuziaști, însă, magistrații eurosceptici par mai puțin pregătiți și uneori arată ca niște diletanți angoasați, sunt unidimensionali, răzbunători, cantonați într-o morală dubioasă. Așa se face că
Comisarului UE pe Justitie, despre practica curtilor constitutionale de a ataca suprematia dreptului comunitar: “UE ar putea fi distrusa” Didier Reynders, comisarul pentru Justitie, a declarat intr-un interviu pentru publicatia 
STUDIU. Imunitatea dobândită după vaccinarea cu serurile Pfizer și Moderna ar putea dura ani de zile …. Vaccinurile produse de
Analiză |
Fondul de rezervă la dispoziția Guvernului a fost gestionat ca pe vremea PSD și în 2020. Adică n-a prea fost pentru urgențe. Unde s-au dus banii Din 2018, de când era PSD la Guvernare, Fondul de rezervă și de intervenție la dispoziția Guvernului nu mai este doar pentru urgențe, așa cum ar trebui să fie, așa cum avertizam de anul trecut menționând că s-a transformat „într-un vehicul prin care
Florin Cîțu și asistența socială, baba și mitraliera Premierul Cîțu are impresia că asistența socială înseamnă să dai bani, să-i împarți (într-un act de bunăvoință pe care tu, administratorul treburilor publice, îl faci pentru niște prăpădiți). Și totuși, asistența socială este despre suport, servicii și urmările lor practice în comunitățile vizate. Pe 25 iunie 2021, aflat într-o vizită la Piatra Neamț, premierul liberal Florin-Vasile Cîțu a făcut câteva declarații despre felul în care vede treaba (adică sarcinile și responsabilitățile) guvernului în asistența socială. Declarațiile sunt atât de lipsite de context, iar vederile exprimate atât de strâmbe, încât ne simțim condamnați să le cităm și să le pătrundem. Chiar dacă, în fond, sunt niște prostii colosale scoase pe gură de omul care conduce Guvernul României. Da, vorbim de acea țară din Uniunea Europeană în care serviciile de asistență socială sunt la pământ – iar asta se vede în fiecare zi și-n nivelul de trai al periferiilor comunitare, și-n educație, și-n sănătate, ba chiar și-n traficul de persoane (probabil premierului Cîțu i-a scăpat deocamdată realitatea din centrele rezidențiale ale statului pe care vrea să-l orienteze spre investiții, nu spre pomeni sociale)….. Poate cel mai îngrijorător aspect (îngrijorător, carevasăzică, pentru calitatea guvernării din România) e că premierul Cîțu are impresia că asistența socială înseamnă să dai bani, să-i împarți (într-un act de bunăvoință pe care tu, administratorul treburilor publice, îl faci pentru niște prăpădiți). Și totuși, asistența socială este despre suport, servicii și urmările lor practice în comunitățile vizate. O privire mai largă asupra asistenței sociale Asistența socială înseamnă, de exemplu, ca fata de 13 ani scoasă din locuința unui bărbat de 34 care se culca cu ea de la 12 ani să primească nu doar cazare, ci și consiliere psihologică. Și mai înseamnă să i se facă, de către un manager de caz, un plan de intervenție socială care să-i ofere șansa la recuperare. În realitate, în acest caz concret
Din 12 proiecte lansate de Ministerul Cercetării, 9 sunt pentru SRI, Armată, SPP, STS și MAI! Cercetătorii consultați de Libertatea în legătură cu acest call intitulat Soluții, în valoare de 70 de milioane de lei, susțin că „instituțiile de forță ar trebui să contribuie din propriile bugete foarte mari dacă au idei de cercetare, nu să beneficieze de banii și-așa puțini ai cercetării, un domeniu subfinanțat de ani buni”. …. Lista primei competiții din acest an: 1. Transformarea unui volum masiv de date și informații geospațiale în intelligence acționabil – Ministerul Apărării Naţionale – 6 milioane de lei; 2. Dezvoltarea și implementarea unei soluții moderne de înlocuire a sistemelor de propulsie la navele purtătoare de rachete ale Forțelor Navale Române – Forţele Navale Române – 10 milioane de lei; 3. Simulator complex pentru dezvoltarea, testarea și validarea metodelor și mijloacelor de reacție, specifice forțelor de intervenție, în cazul amenințărilor și riscurilor asimetrice care se produc în zone urbane – Ministerul Afacerilor Interne – 15 milioane de lei; 4. Instrumente automate de detecție a comportamentelor anormale în rețelele de calculatoare – Serviciul Român de Informații – două milioane de lei; 5. Identificarea comportamentului neobișnuit al persoanelor în fluxuri video – Serviciul Român de Informații – două milioane de lei; 6. Identificarea persoanelor în fluxuri video, folosind biometria siluetei – Serviciul Român de Informații – două milioane de lei; 7. Sistem pentru analiza și evaluarea riscurilor din spațiul extraatmosferic (RoSSA) – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 6 milioane de lei; 8. Suport pentru sisteme spațiale militare – Ministerul Apărării Naționale – 3 milioane de lei; 9. Realizarea Centrului Național de Referință în domeniul comunicațiilor cuantice Quantec – Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării – 7,5 milioane de lei; 10. Platformă specializată în identificarea și evaluarea indicilor de alertă timpurie pentru gestionarea situațiilor de criză – Serviciul de Protecție și Pază – 7,5 milioane de lei; …. Dintre cele 12 teme de cercetare, 9 au fost adjudecate de instituțiile de forță, care vor lua 50 de milioane de lei din bugetul de 70 de milioane. Integral:
Reacția Apelor Române | Programul de zeci de milioane de euro care trebuia să prevadă inundațiile este indisponibil Printre măsurile pe care le pot lua autoritățile pentru prevenirea inundațiilor provocate de viituri se află hărțile de risc pentru inundații. România a plătit în urmă cu un deceniu 47 de milioane de euro pentru o aplicație cu astfel de hărți.UPDATE: În urma publicării informațiilor despre programul Hărților de Hazard pentru Inundații, Apele Române au reacționat astăzi cu un comunicat. Din acesta, resiese că aplicația ar funcționa, doar că a fost mutată undeva pe site-ul administrației naționale. Mai mult, conducerea Apelor Române susține programul amintit a ajutat anual la evitarea unor inundații care ar fi putut produce daune de un miliard de euro. Întreg comunicatul administrație naționale se găsește la sfârșitul materialului. …. Numai că aplicația de desktop anti-inundație de 47 de milioane de euro a suferit primul eșec în prima lună de la lansarea sa. Nu toate zonele acoperite de ape în 20 aprilie 2014 se aflau în perimetrele cu risc ridicat de inundație indicate în aplicație. Premierul de atunci, Victor Ponta, a susținut că studiile nu sunt complete și mai trebuie realizate actualizări. La începutul lunii mai, șeful Executivului a anunțat că hărțile au fost refăcute şi sunt, din nou, gata. Au urmat viituri și în iunie și nici atunci programul nu a funcționat. De exemplu, cele mai puternice pagube s-au produs în comuna Jitia, din Vrancea. Aplicația trecea localitatea în afara oricărei arii de pericol. Cea mai apropiată așezare umană cu pericol de inundație se afla la 26 de kilometri. În 2021, aplicația nu mai este activă În iunie 2021, după o perioadă cu ploi abundente, au apărut viiturile care au provocat inundații în peste o sută de localități, conform datelor Ministerului Mediului. Nici în acest moment autoritățile locale (primăriile) sau autoritățile centrale (Ministerul Mediului și ANAR) nu știu exact unde să facă lucrări de îndiguire pentru a preveni potopul. Această problema trebuia rezolvată cu aplicația lansată în 2014. Programul nu mai este disponibil la adresa sa, pe site-ul http://gis2.rowater.ro:8989/flood/. Investiția de 47 de milioane de euro nu mai este utilă de foarte multe luni, transmit reprezentanții ANAR. Explicația neoficială ar fi că proiectul nu a fost prevăzut cu mentenanță sau îmbunătățiri ale sistemelor de operare. Studiile realizate în cadrul programului sunt încă la dispoziția Apelor Române, spune reprezentanții acestei instituții, doar că ele nu mai sunt publice…. Pentru a realiza aplicația de 47 de milioane de euro, din care 80% au fost fonduri europene, ANAR a încheiat mai multe contracte regionale cu diferite firme pentru realizarea măsurătorilor hidrografice, cartografice și aeriene. Administrația Națională Apele Române a fost condusă din 2012 până în iunie 2014 de Vasile Pintilie. Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului, minister condus din 2012 și până la începutul lui 2014 de Rovana Plumb. Aceasta a fost înlocuită în acel an de Attila Korodi. Studii de cartografiere a cursurilor râurilor realizate de firme de profil, inclusiv cu ajutorul zborurilor aeriene, și interpretarea acestor date împreună cu specialiștii de la Apele Române reprezintă munca depusă în cadrul proiectului. Reprezentanții ANAR susțin că s-a cartografiat aproape 40% din teritoriul României. Bugetul de 47 de milioane de euro al acestui proiect a fost împărțit, în urma in unor licitații, între 50 de firme şi ANAR. 160 de milioane de lei, în jur de 38 de milioane de euro au fost oferite prin contracte publice. Integral:
42% dintre copiii români sunt analfabeți funcțional. Sociolog: Unele școli au ajuns cimitire educaționale unde înveți cum să eșuezi 42% dintre copiii și adolescenții români sunt analfabeți funcțional. 2 din 3 copii din mediul rural sunt nevoiți să renunțe la școală pentru că nu au acoperite nici măcar nevoile de bază, iar școala în condițiile acestea este departe de a fi o prioritate. “Noi vorbim doar de adus copii la educație, nu vorbim despre calitatea educației. Ne mulțumim cu cei foarte puțini olimpici și nu vedem masa. E o ipocrizie de a nu vedea România în diversitatea ei”, a declarat la Digi24 sociologul Gelu Duminică. … Școală nu are nicio legătură cu dezvoltarea profesională, academică, a resursei umane, e doar un loc în care profesorii vin doar să își ia banii. Sunt foarte multe locuri așa. Niciodată o școală care produce analfabeți pe bandă rulantă nu a pățit nimic, deși ele se știu, le vedem în rezultate. Și atunci te întrebi a cui e vină. Nu s-a întrebat nimeni niciodată de ce responsabilitatea e trecută în afară sistemului, părinți și elevi, decât la cadrul didactic. Apoi, educația este extrem de dependentă de chestiuni care țin de dezvoltare. Este foarte greu să ai o școală dezvoltată când infrastructură comunei, a satului, e varză, e foarte greu că profesori foarte bine pregătiți să vină într-un loc unde îi ia trei ore să ajungă, unde nu e apă sau curent. Dacă aș rezuma această situație într-un cuvânt aș numi ipocrizie. Vedem doar aisbergului care ne face să se simțim foarte mândri de cei 10.000 de olimpici și nu vedem ceilalți un milion și ceva care se zbat în ignorantă și sărăcie”, a explicat Gelu Duminică. Integral:
Cunoscut economist american, previziuni îngrijorătoare: Va fi un dezastru economic și social! Guvernele nu mai educă copiii, îi programează. Care este soluția pentru viitoarele generații? Guvernele lumii nu reușesc să își educe cetățenii, ci doar să îi “programeze”, să îi învețe să execute comenzi specifice, asemenea unor roboți, iar acest lucru afectează masiv clasa de mijloc, cea care constituie defapt sufletul oricărei democrații. Efectele antrenării unei generații care nu reușește să gândească și să ia decizii liber sunt cuantificabile și ajung la ordinul a trilioane de dolari, a arătat profesorul și economistul John Charalambakis, la conferința ” Do we raise a generation without perspective?”, organizată sub auspiciile “Free Market Road Show 2021”. Charalambakis este economist șef al Blacksummit Financial Group Inc, din Statele Unite ale Americii și predă economie și finanțe de 20 de ani. În prezent este profesor la Patterson School of Diplomacy & International Commerce, la Universitatea din Kentucky…..„Temerea mea este că guvernele lumii nu își educă cetățenii. Școlile, fie că sunt școli primare, licee sau chiar universități, nu educă ci mai degrabă antrenează (dresează) elevii sau studenții. Aceasta este o tragedie, pentru că dacă eșuezi în procesul de educație și te concentrezi mai degrabă pe anumite discipline punctuale, efectele pentru economie, pentru societate și pentru democrație sunt dezastruoase.”, a spus John Charalambaki. În acest context, apreciază economistul este pusă în pericol chiar democrația. ” Pentru ca democrația să poată exista ca o idee adoptată voluntar de națiuni este nevoie de crearea și susținerea unei clase de mijloc. Iar pentru ca o astfel de clasă de mijloc să se ridice și să fie susținută este nevoie de patru tipuri de infrastructură: infrastructura legală, adică statul de drept (engl. The rule of law); infrastructura fizică, pentru că avem nevoie de drumuri, de porturi, de căi ferate pentru a ne mișca; infrastructura socială a cărei componentă majoră este sistemul educațional și infrastructura financiară. Dacă ați observat, țările care nu au experimentat niciodată democrația nu au o clasă de mijloc, iar țările care au alunecat din democrație spre alte forme de organizare și-au pierdut clasa de mijloc.”, a declarat profesorul de economie…..„Din păcate, astăzi activismul se deghizează în sistem de educație. Deci în loc să educăm o persoană, mai degrabă o distrugem, pregătind, defapt, un robot să îndeplinească anumite sarcini punctuale, specifice. O adevărată educație civică integrează o multitudine de discipline. De la științe politice la religie, de la literatură la economie. Totul trebuie predat în așa fel încât studentul să poată integra noțiunile din aceste discipline și să devină astfel un om cu gândirea liberă (engl. freethinker), capabil să ia decizii.”, arată sursa citată….. Calculele mele arată că în primii ani de după terminarea școlii, studenții care au fost programați, antrenați și nu educați, aduc un randament mai mare, însă, pe termen lung, cei care au fost educați cu adevărat marchează câștiguri mult mai mari raportat la investiția făcută de sistemul educațional în ei, iar asta se întâmplă peste tot în lume. Diferența dintre cei care sunt pregătiți să facă un singur lucru toată viața-să spunem inginerie- și cei care din primul an de școală sunt pregătiți într-un sistem liberal (engl. liberal arts) care integrează mai multe discipline, se vede, deci, inclusiv în termeni financiari. Sistemul educațional are de câștigat mai mult, pe termen lung.”, a punctat economistul șef al Blacksummit Financial Group. Potrivit calculelor acestuia, rata de rentabilitate în educație este de aproximativ 9%, în medie, la nivelul întregii lumi. Practic, fiecare an de școală în plus este ca și cum ai pune banii în bancă și ai câștiga o dobândă de 9%. ” În următorii ani, țările vor pierde trilioane de dolari pentru că nu au fost capabile să își educe cetățenii așa cum trebuie. O mare problemă este că elevii și studenții din aproape întreaga lume au pierdut un an, în unele cazuri un an și jumătate, din cauza restricțiilor luate în pnademia COVID. Iar efectele acestor decizii continuă să se înmulțească. Temerea mea este că în următorii doi ani vom pierde până la un trilion de dolari în venituri și profitabilitate în mediu privat, din acest motiv.”, a mai arătat John Charalambakis. Integral:
GRAFIC. Cum se răspândește tulpina indiană în Europa și de ce cred experții că avem mai multe cazuri Delta decât raportăm Cea mai contagioasă variantă a SARS-COV-2 de până acum, tulpina indiană sau Delta, va fi în curând dominantă în toată Europa, sunt de părere oameni de știință citați de Politico. Graficele arată clar cum noua variantă câștigă teren, însă epidemiologii spun că, în realitate, răspândirea e mai rapidă și dacă am secvenția mai mult, am afla și cât de repede înaintează. În acest moment, răspândirea SARS-COV-2 în Europa merge în două direcții – coboară rata îmbolnăvirilor cu varianta Afla sau britanică și urcă cea cu Delta (sau indiană). Însă cifrele nu se întâlnesc la mijloc și balanța nu se echilibrează, pentru că Delta e cu 40-60% mai contagioasă decât Alfa. Din acest motiv, unele țări se confruntă deja cu o nouă explozie de cazuri de COVID. Marea Britanie a raportat că Delta a devenit dominantă încă de la începutul lunii iunie. I-au urmat Portugalia și Rusia. În Regatul Unit, scrie Politico, care citează cifre oficiale ale Serviciului de Sănătate Publică britanic, între 7 și 21 iunie, 95% dintre mostrele prelevate de la persoane infectate au arătat, la secvențiere, că e vorba de tulpina indiană. …. ECDC (Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor) a estimat că, în ritmul actual de transmitere virală, noua variantă va reprezenta 70% din cazurile noi înregistrate în Europa până la începutul lunii august și 90% până la sfârșitul aceleiași luni. În acest moment, din raportările statelor europene reiese că varianta Alfa încă domină, însă secvențierile genomice efectuate la Institutul Robert Koch din Germania arată că infectările cu Delta se dublează într-o săptămână. ….. Amenințarea Delta plus Pe lângă certitudinea că tulpina Delta va deveni în scurt timp dominantă în Europa, există și amenințarea noii mutații a acestei variante, numită Delta plus, despre care autoritățile indiene au declarat marți, 22 iunie, că a fost detectată în câteva state indiene și alte 8 țări, în afara Indiei. Integral:
Uluitorul caz al spitalului mobil COVID de 11 milioane de euro de la Iași care nu funcționează Cum să-ţi baţi joc de 11 milioane de euro din banii contribuabililor – complexul este închis, controalele curg, la fel şi perioada de garanţie, care s-a înjumătăţit deja degeaba. La achiziţia Spitalului Mobil, toate autorităţile dădeau asigurări că se vor găsi numeroase surse de recuperare a banilor, plătiţi în primă fază, la urgenţă, din bugetul judeţului. La un an de la achiziţie, nu vedem absolut niciun efort pentru găsirea unei soluţii măcar parţiale de decontare a investiţiei imense: 11 milioane de euro, cât un pasaj rutier precum cel dintre Păcurari şi Alexandru. Mai mult, un raport după o primă verificare a achiziţiei efectuată cu un an în urmă de Curtea de Conturi nici nu a stârnit curiozitatea consilierilor judeţeni actuali. Integral:
ANRE: Preţurile energiei vor creşte cu până la 13% de la 1 iulie, pentru clienții casnici Peste jumătate dintre clienţii casnici de energie electrică se află în piaţa concurenţială la finalul lunii iunie, iar pentru ceilalţi preţurile energiei active vor creşte cu 3-13% de la 1 iulie, a declarat, luni, vicepreşedintele ANRE, Zoltan Nagy-Bege. De la 1 ianuarie 2021 au fost eliminate preţurile reglementate. La acel moment, din cei 8,9 milioane de consumatori, circa 3 milioane erau deja cu contracte noi semnate, deci o treime din consumatori…..Regula a fost ca cei care nu au semnat un contract concurenţial să li se aplice un preţ de serviciu universal, valabil până la finalul lunii iunie. “Furnizorii aveau obligaţia ca în mai şi iunie să trimită noi informări şi să comunice preţul de la 1 iulie, pentru cei care până la acea dată nu trec în piaţa concurenţială. Preţurile sunt în creştere, atât pe pieţele angro, cât şi pe cele cu amănuntul. Pentru cei patru mari furnizori de ultimă instanţă, de la 1 iulie, va fi o creştere între 3 şi 13%, vorbim strict de preţul energiei”, a precizat oficialul ANRE, prezent la conferinţa “Energia postcoronavirus”, organizată de Profit.ro, potrivit Agerpres. Integral: 
Oamenii vaccinați cu Johnson & Johnson ar putea avea nevoie de un rapel cu Pfizer sau Moderna pentru a face față variantei Delta a coronavirusului, spun unii experți Persoanele vacccinate anti-Covid cu serul Johnson & Johnson, administrat într-o singură doză, ar putea fi nevoite să mai facă un vaccin de rapel cu unul dintre vaccinurile pe bază de ARN mesager Pfizer / BioNTech sau Moderna, pe măsură ce varianta Delta, mai contagioasă, devine dominantă, sunt de părere UNII experții în boli infecțioase din SUA, relatează Reuters. Unii dintre acești experți spun că au făcut-o deja ei înșiși, chiar și fără date publicate cu privire la siguranța și eficiența combinării a două vaccinuri diferite sau fără susținerea autorităților de reglementare a sănătății din SUA. Canada și unele țări europene permit deja oamenilor să se vaccineze cu două vaccinuri anti-Covid diferite. Dezbaterea se concentrează asupra îngrijorării cu privire la protecția pe care o oferă J&J împotriva variantei Delta detectată pentru prima dată în India și care circulă acum la scară largă în multe țări. Delta, care a fost asociată și cu boli mai severe, ar putea deveni rapid versiunea dominantă a virusului în Statele Unite, a avertizat directorul Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), Rochelle Walensky. Nu există date substanțiale care să arate cât de protector este vaccinul J&J împotriva noii variante. Cu toate acestea, studiile din Marea Britanie arată că două doze ale vaccinurile Pfizer / BioNTech sau AstraZeneca sunt semnificativ mai protectoare împotriva variantei decât una. Andy Slavitt, fost consilier pe probleme de pandemie al președintelui SUA Joe Biden, a vorbit despre această idee săptămâna aceasta pe podcastul său. Cel puțin șase de experți importanți în boli infecțioase au declarat că autoritățile de reglementare americane trebuie să abordeze problema în scurt timp. „Nu există nicio îndoială că persoanele care primesc vaccinul J&J sunt mai puțin protejate împotriva bolii” decât cei care primesc două doze din celelalte vaccinuri, a spus profesorul Michael Lin, de la Stanford. Centrul pentru prevenirea bolilor nu recomandă rapel, iar consilierii agenției au spus la o ședință publică de săptămâna aceasta că nu există încă dovezi semnificative că există o scădere a protecției vaccinurilor. Unii experți în boli infecțioase au făcut deja rapelul Jason Gallagher, expert în boli infecțioase la Școala de Farmacie a Universității Temple, a primit recent o doză de Pfizer la un centru de vaccinare din Philadelphia, unde a administrat vaccinuri. El a fost vaccinat cu serul J&J într-un studiu clinic din noiembrie. Gallagher a spus că este îngrijorat de datele din Marea Britanie care arată o eficacitate mai mică împotriva variantei Delta pentru persoanele care au primit o doză de vaccin…..
OMS recomandă celor complet vaccinați purtarea în continuare a măștii. „Tulpina Delta se răspândește pe tot globul” Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut persoanelor complet vaccinate să poarte în continuare măști, să păstreze distanțarea socială și să respecte celelalte măsuri de siguranță, deoarece tulpina Delta a coronavirusului, care este extrem de contagioasă, se răspândește pe tot globul, informează spotmedia.ro, care citează CNBC. …. Oficialul OMS subliniază că vaccinul sigur nu va opri transmiterea, iar oamenii trebuie să continue să folosească măștile în mod constant, să fie în spații ventilate, să păstreze igiena mâinilor, distanțarea fizică și să evite aglomerația. „Acest lucru continuă să fie extrem de important, chiar dacă sunteți vaccinat, atunci când există o transmisie comunitară”, a adăugat Simao. Multe țări au renunțat deja la restricții Recomandările OMS vin în contextul în care unele țări, inclusiv SUA, au eliminat în mare măsură măștile și alte restricții legate de pandemie. Reprezentanții OMS spun că recomandă aceste măsuri persoanelor vaccinate deoarece variantele extrem de infecțioase cum este Delta se răspândesc în multe țări și creează focare. Săptămâna trecută, OMS anunța că Delta devine varianta dominantă a bolii la nivel mondial. Varianta descoperită pentru prima dată în India s-a răspândit până acum în cel puțin 92 de țări. Integral:
Preşedintele Iohannis şi noua definiţie a succesului: Succesul este atunci când spun eu …. „Ne propunem ca la 1 iunie să avem 5 milioane de persoane vaccinate, la 1 iulie 6 milioane, la 1 august 7 milioane de persoane vaccinate”. Declaraţia de mai sus a fost făcută de preşedintele Klaus Iohannis pe data de 13 mai 2021, la Palatul Cotroceni, acolo de unde ne anunţa că în România „campania de vaccinare a prins viteză”. Cu doar o zi în urmă,
Abandonul școlar și consimțământul politic al indiferenței …. Conform studiilor și datelor oficiale, doar 4 din 5 copii încheie clasa a VIII-a și doar 7 din 10 absolvă liceul. Cele mai multe victime ale abandonului şcolar sunt copiii din mediul rural, cei din familiile sărace, din comunităţile de romi sau cei cu dizabilități. Incluziunea copiilor cu dizabilități în clasele „normale“ a rămas un deziderat atâta vreme cât nici un ministru al Educației nu a apreciat această realitate ca fiind una dintre prioritățile unei reforme radicale a sistemului de învățământ. Reformă care se lasă așteptată de trei decenii de consimțământ politic al indiferenței. În fața acestui vid al neimplicării politice în tot ceea ce înseamnă primul pilon al dezvoltării societății, care este educația, părinții trimit petiții peste petiții la minister și la inspectoratele școlare în care amenință că își vor retrage copiii de la școală în condițiile în care colegi de-ai odraslelor lor care suferă de autism, ADHD, tulburări de limbaj sau de alte afecțiuni nu vor fi instituționalizați în clase speciale. În astfel de situații, dascălii se confruntă, pe de o parte, cu presiunea părinților, care uneori ajunge la agresivitate, iar pe de altă parte, sau poate în primul rând, cu lipsa lor de empatie pentru acești copii care și ei știu să râdă, și ei știu să se joace, și ei își fac temele. Doar că sunt diferiți și au nevoie de o mai mare atenție și înțelegere din partea lor. Nu vorbim aici de cazurile foarte grave și nici nu generalizăm în ceea ce privește educația fără suflet a dascălilor. De la coarnele plugului la bisturiu Suntem pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește analfabetismul funcțional. La fel, avem cele mai multe mame minore din UE, unele chiar la a patra naștere – aici ponderea cea mai mare o au fetele din mediul rural și cele din comunitatea romă. La casele de copii sunt
Eurostat: România e pe ultimul loc în UE la procentul oamenilor cu vârsta între 25 şi 34 de ani și studii superioare complete ….. Anul trecut, 41% din populaţia UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani avea studii superioare complete, România fiind pe ultimul loc în Uniunea Europeană la nivelul de educaţie terţiară, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Educaţia terţiară este nivelul de educaţie oferit de universităţi, universităţi tehnice, institute de tehnologie şi alte instituţii care acordă diplome academice sau certificate de competenţă profesională superioară. În condiţiile în care statele membre UE şi-au stabilit ca obiectiv creşterea la 45% a procentului populaţiei UE cu vârsta între 25 şi 34 de ani cu studii superioare complete până în 2030, cel mai scăzut procent al populaţiei care deţine diplome în învăţământul terţiar se înregistrează în:
Varianta Delta a coronavirusului va reprezenta 90% din cazurile noi în UE la sfârşitul lui august, prognozează ECDC ….„Este foarte probabil ca varianta Delta să circule pe scară largă pe timpul verii, mai ales în rândul tinerilor care nu sunt vizaţi de vaccinare”, a avertizat Andrea Ammon, directoarea ECDC, într-un comunicat. Dacă varianta Alpha (B.1.1.7), detectată mai întâi în Marea Britanie, rămâne deocamdată predominantă în regiune, modelările agenţiei prognozează că varianta Delta (B.1.617.2), reperată iniţial în India, va reprezenta 70% din noile infectări în UE la începutul lunii august şi 90% la sfârşitul aceleiaşi luni, arată ECDC într-o notă. Pentru a stopa propagarea variantei Delta, care, potrivit ECDC, este cu 40 până la 60% mai transmisibilă decât Alpha, agenţia europeană cheamă la accelerarea campaniilor de vaccinare. Fie că se bazează pe date de laborator sau din viaţa reală, studiile indică faptul că administrarea unei singure doze de vaccin nu furnizează decât o protecţie limitată împotriva variantei Delta….. Totodată, ECDC invită statele la prudenţă în ce priveşte relaxarea măsurilor sanitare împotriva coronavirusului. Potrivit scenariilor agenţiei de la Stockholm, „orice relaxare pe timpul verii a măsurilor care erau în vigoare în UE/SEE la începutul lunii iunie ar putea antrena o creştere rapidă şi semnificativă a numărului de cazuri zilnice în toate grupele de vârstă”. Această evoluţie ar conduce la o creştere a numărului de spitalizări şi de decese, „care ar putea atinge aceleaşi niveluri ca în toamna lui 2020 dacă nu se va lua nicio măsură suplimentară”, mai avertizează ECDC. Integral:
O nouă tulpină de coronavirus, Varianta Lambda, se răspândeşte în America Latină În timp ce oamenii de ştiinţă atrag atenţia în Germania asupra pericolului variantei Delta, următoarea variantă de coronavirus se răspândeşte deja, arată o analiză Deutsche Welle. C.37. Varianta din Anzi. Sau, mai simplu, varianta Lambda. Este posibil ca denumirea acestei noi mutaţii a SARS-CoV-2 să domine curând agenda la nivel mondial. Aceasta fiindcă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a plasat Lambda cu aproximativ o săptămână în urmă în categoria „sub supraveghere” („VOI”, „Variants of Interest”), fiindcă şi-a făcut apariţia în mai multe ţări în acelaşi timp prin numeroase cazuri. Varianta a fost depistată deja în 29 de state, din care şapte (Brazilia, Columbia, Ecuador, Mexic, Argentina, Chile, Peru) se află în America Latină. Varianta Lambda a fost descoperită prima dată în Peru în august anul trecut. Acum este principala variantă întâlnită acolo (82 la sută din cazuri). Şi în Chile o treime din infectările cu coronavirus revine variantei Lambda. Lambda nu este dovedit mai agresivă Jairo Méndez-Rico, virusolog în cadrul OMS, a declarat pentru DW: „Până acum nu există indicii care să ateste că varianta Lambda ar fi mai agresivă. Chiar dacă există posibilitatea unei rate mai mari de contaminări, nu dispunem de studii pentru a o compara cu variantele Gama sau Delta.” Gama şi Delta se numără în categoria variantelor îngrijorătoare ale OMS („VOC”, „Variants of Concern”). Ele sunt dovedit mai molipsitoare, mai dificil de combătut sau provoacă forme grave de îmbolnăvire…..Pablo Tsukayama a devenit un interlocutor căutat în materie de Lambda. Microbiologul peruan a cercetat luni în şir varianta în ţara sa, împreună cu echipa de specialişti din cadrul Universităţii Cayetano Heredia din Lima. El precizează: „În decembrie am înregistrat doar 200 de infectări cu Lambda. La sfârşitul lunii martie jumătate din infectările constatate în Lima erau cu Lambda iar acum sunt mai bine de 80 la sută. Lambda a devenit într-un timp foarte scurt varianta dominantă în Peru”. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/06/originalwhatsappimage2021-06-12at19-07-08-1.jpg?w=640&ssl=1)
40% dintre paturile din spitalele de stat au dispărut în ultimii 30 de ani. Ce guvern a tăiat cel mai mult De la un total de 207.000 de paturi în spitalele publice românești în 1990, s-a ajuns la 125.144 în 2019 – o scădere de aproximativ 40%. Datele statistice arată care sunt guvernările în care s-a redus vertiginos acest număr, dar și cum a evoluat ponderea paturilor din mediul privat. Folosind aceste date și alți indicatori, Aurelian Giugăl pledează, într-un nou articol publicat în Libertatea, pentru respingerea privatizării sănătății. În documentul „Să înțelegem Uniunea Europeană: Sănătatea publică”, cei de la Comisia Europeană transmit clar că „sănătatea cetățenilor este o prioritate fundamentală a Uniunii Europene”. Iar ca obiective principale ale politicii UE, printre altele, sunt enumerate: prevenirea bolilor, protejarea cetățenilor împotriva riscurilor transfrontaliere grave pentru sănătate și îmbunătățirea accesului la asistența medicală. Toate acestea pentru a răspunde și corecta anumite provocări cu care se confruntă UE. Printre provocări una este foarte importantă și ea setează tabloul general statistic al diferențelor calitative din sănătate. Aceasta face referire la inegalitățile din domeniul sănătății. Aceste inegalități sunt influențate de factori precum: ocuparea forței de muncă, venitul, educația, apartenența etnică sau accesul la asistența medicală. Factorii listați mai sus generează distincții importante la indicatori precum speranța de viață la naștere, mortalitatea infantilă, bilanțul migratoriu etc. După cum este foarte bine știut, România stă foarte prost la majoritatea variabilelor ce influențează calitatea vieții. În toate topurile statistice ne batem cu Bulgaria pentru locul codaș. Sănătatea, ca o marfă Să luăm un exemplu oferit de Institutul Național de Statistică (INS). În România anului 2019, în regiunile de dezvoltare sud-est (județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea) și sud-Muntenia (județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman) rata deprivării materiale severe (sărăciei severe, n.red.) avea valoare de 20,7% în prima regiune și 21,7% în cea de-a doua. ….. Reforma se face continuu de toate guvernele postcomuniste. Dacă ne uităm pe linia de mai jos, putem stabili trei linii de reformă susținute pe care le vom descrie folosind numele premierilor de atunci, după cum arată graficul de mai jos: 1991-1992 – „Reforma Petre Roman” – linie de pantă aproape la 90 de grade. În acel interval, numărul de paturi a scăzut cu impresionanta cifră de 27.700. 2001-2004 – „Reforma Adrian Năstase” – linie la fel abruptă, reformă radicală (25.859 este cifra cu care au scăzut paturile din sistemul public sanitar în perioada social-democratului Năstase). 2009-2011 – „Reforma Emil Boc-Traian Băsescu” – iarăși o linie abruptă de coborâre și o nouă scădere masivă – 12.597 de paturi mai puțin în sistemul public sanitar. …. Prin urmare, nu s-ar zice că nu a existat efort conjugat întru diminuarea paturilor din sistemul de sănătate public. Se întâmplă asta în condițiile în care există spații geografice fără acces la unități sanitare, iar datele statistice indică aceste diferențe regionale, județene, pe tipuri de localități, rural-urban etc. Concluzia e una cât se poate de evidentă: pentru sistemul public de sănătate pornirile clamat reformist-modernizatoare ale diferitelor guverne post-1989 s-au tradus în politici care au dus, printre altele, la diminuarea numărului de paturi în spitalele publice. …. Nu, la noi se merge exact în direcția privatizării, iar recomandările UE sunt doar mijlocul ce conduce la scopul final: cât mai mult privat și cât mai puțin spital public în domeniul sănătății. Reforma medicală pe dimensiunea public-privat, la foc automat În contrapartidă, numărul de paturi în spitalele private a înregistrat o evoluție mereu crescătoare. De la doar 39 de paturi în 1997 s-a ajuns la peste 9.063 în 2019, după cum se observă în figura de mai jos. După cum se observă, cea mai mare creștere s-a înregistrat în ultimul deceniu. …. Stăm mai prost decât Bulgaria, țara vecină alocând 8,44% din PIB pentru sănătate în 2014, la fel prost dacă ne comparăm cu Cehia sau Ungaria. Aceste procente poate că nu spun mare lucru, ce-i 5,57% în comparație cu 7,22 sau 7,40%? Dar nu, nu sunt niște cifre insignifiante. Sub aceste procente se ascund bani reali, sute de milioane sau miliarde de euro, bani cu care poți trata sănătatea oamenilor, care pot genera investiții prin intermediul cărora se pot ameliora anumiți indicatori ai calității vieții. Or, iată că fie în numele anticorupției, fie în numele unei reforme doar de guvernanți știute, România „alocă, în 2020, 5,6% din Produsul Intern Brut (PIB) sectorului sanitar, în condiţiile în care în ţările UE media fondurilor alocate Sănătăţii este de 9%”. E trist și tragic deopotrivă! Integral:
Festival de ipocrizie in coalitie. Cum au promovat toate partidele pensionari speciali in functii publice
Cum și-a asumat Klaus Iohannis rolul de administrator al crizei pandemice și a militarizat părți din Guvern ….Călătoria șefului statului la Tallinn, capitala Estoniei, nu a făcut decât să le reamintească românilor faptul că statul baltic a digitalizat întregul sistem birocratic, în timp ce în România e o
Judecătorul din cazul Vanghelie, uimit de „abilitatea” acestuia de „fidelizare a mituitorului”…… Fostul primar al Sectorului 5 Marian Vanghelie a fost condamnat în primă instanţă, de Tribunalul Bucureşti, la 11 ani şi opt luni de închisoare într-un dosar de corupţie. Fostul edil este acuzat că „în perioada 2006 – 2014, în calitate de primar al Sectorului 5 din Bucureşti, ajutat de Niculae Mircea-Sorin şi parţial de inculpata Ciocan Laura, a solicitat şi primit de la inculpatul Dumitru Marin foloase materiale necuvenite în cuantum de aproximativ 30.403.000 de euro (reprezentând un „comision” de 20% din încasări)”. Potrivit procurorilor DNA, şpăgile încasate de Vanghelie au fost atât pentru atribuirea unor contracte, cât şi pentru a dispune efectuarea plăţilor pentru lucrări. Prejudiciu de peste 15 milioane de euro În urma procesului, Tribunalul Bucureşti a decis că valoarea „foloaselor necuvenite” încasate de Vanghelie este de 15 milioane de euro. „Prin însumarea foloaselor necuvenite, acceptate de inculpatul Vanghelie Marian Daniel de la inculpatul Dumitru Marin, rezultă un prejudiciu de 15.044.700 euro produs autorităţii publice (se va reţine valoarea comisionului de 15% din valoarea contractelor, chiar dacă corelativ ultimelor două plăţi din anul 2014 inculpatul Dumitru Marin nu a mai remis efectiv banii în condiţiile arestării sale).”, se arată în sentinţa prin care Vanghelia a fost condamnat la 11 ani şi opt luni de închisoare şi prin care s-a dispus confiscarea mai multor proprietăţi pentru recuperarea prejudiciului. „Atitudinea inculpatului şochează” Motivarea condamnării arată că judecătorul care l-a condamnat pe Vanghelie a rămas şocat de modul în care fostul primar se raportează la faptele pentru care a fost trimis în judecată. „Atitudinea inculpatului şochează prin simplitate, acesta consideră că este judecat şi condamnat pe nedrept, cât timp lucrările din contracte au fost realizate. Inculpatul ignoră împrejurarea că plata valorii acestor lucrări şi pe cale de consecinţă şi a părţii însuşite de acesta s-a realizat din bani publici, din contribuţiile cetăţenilor care aveau dreptul la corecta utilizare a bugetului comunităţii”, se arată în sentinţa Tribunalului Bucureşti. Judecătorul a mai arătat că Vanghelie era primarul unui important UAT şi un membru marcant al PSD, urmărind o ascensiune politică şi mai puternică. „Încălcând încrederea acordată de locuitorii sectorului 5 Bucureşti prin voturile exprimate în anii 2000, 2004, 2008, 2012 şi ignorând total promisiunile electorale şi rolul funcţiei primarului în comunitate, dorind să îşi sporească veniturile şi să îşi consolideze poziţia în cadrul formaţiunii politice pe care o reprezenta, a acţionat în sensul solicitării unui comision procentual din contractele încheiate de primărie sau instituţii subordonate, fiindu-i indiferent faptul că bugetul local va fi păgubit în acelaşi timp, iar sume de bani care puteau fi folosite în beneficiul cetăţenilor ajungând în posesia sa”, se mai arată în sentinţă, care a fost atacată cu apel, la Curtea de Apel Bucureşti. „Inculpatul era în plină ascensiune politică” Potrivit sentinţei, Vanghelie s-a apărat în proces susţinând că lucrările pentru atribuirea cărora a fost trimis în judecată „erau benefice comunităţii”. „Este adevărat, însă acestea puteau fi realizate la valori mult mai mici”, a susţinut judecătorul. Integral:
Aproape jumatate dintre locuintele romanilor nu sunt racordate la canalizare ….”In anul 2020, un numar de 10.794.270 locuitori aveau locuintele conectate la 


