Revista Presei – 28 iulie. „România de azi, doar a politicienilor. Stau şi mă întreb, ei chiar nu văd în ce hal a ajuns ţara, cât a scăzut nivelul de trai, cât de deprimaţi sunt oamenii pe stradă, cât de puţină încredere mai prezintă clasa politică în întregul ei, cât de mult a scăzut puterea de cumpărare? …..”(Marian Alecu)
| 28/07/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Cum a ajuns România de la o țară fără datorii externe la o datorie de 250 de miliarde de euro. Cine va plăti nota? În decembrie 1989, România intra într-o nouă eră fără o datorie externă semnificativă, după ce regimul politic achitase aproape integral împrumuturile externe de circa 11 miliarde de dolari, la care a fost adăugată și dobânda de circa 10 miliarde de dolari, în total 21 de miliarde de dolari. Tot atunci, conducerea politică a luat hotărârea ca „nimeni să nu mai poată să apeleze la credite străine”! Cât de adevărat este că independența economică a României a deranjat puterea bancară mondială? Achitarea datoriei externe a grăbit sfârșitul regimului politic condus de Nicolae Ceaușescu? …. România a fost singura țară din lume care și-a achitat integral datoria externă! …. Prețul plătit de români a fost însă unul uriaș, în special în perioada 1985-1989: lipsuri, raționalizarea alimentelor și energiei, scăderea nivelului de trai și sacrificii suportate de întreaga populație. Greșea, oare, regretatul Anghel Rugină, profesor inclusiv la Northeastern University din Boston, când spunea că România nu trebuie să confunde „reforma” cu „distrugerea”? ….Anghel Rugină era extrem de critic față de ceea ce se numea, de fapt, o „tranziție făcută fără un plan economic național”. Anticipând realitatea prezentă, în viziunea domniei sale, „capitalismul nu înseamnă doar să vinzi proprietatea statului”, ci să creezi întreprinzători, producție și capital național, amintind despre „privatizări prost gestionate; distrugerea unor întreprinderi înainte de a fi modernizate; pierderea capitalului autohton; dependența excesivă de capitalul străin și despre lipsa unei strategii naționale coerente”. …. Anghel Rugină considera că datoria nu era doar o problemă contabilă. Domnul profesor vedea datoria externă ca pe o problemă de suveranitate economică! Cine împrumută bani ajunge să plătească dobânzi. Cine depinde permanent de creditori are o libertate mai mică de decizie. O economie care nu produce suficient pentru a-și finanța dezvoltarea devine dependentă de capitalul din exterior. ….Contractul pentru Autostrada Transilvania, semnat în 2004, a devenit unul dintre cele mai controversate contracte publice din România.Contractul inițial a fost atribuit direct, fără o licitație clasică; valoarea inițială era de aproximativ 2,2 miliarde de euro pentru 415 km de autostradă, ulterior fiind prezentată public ca aproximativ 2,8 miliarde de euro; lucrările au avansat foarte lent, firma Bechtel invocând penalizări pentru statul român, care nu a dispus exproprierea terenurilor.Statul român trebuia să asigure terenurile necesare construcției. În anumite zone, lucrările nu puteau avansa deoarece problemele legate de exproprieri și terenuri nu erau rezolvate. Dezinteres, „renegocieri” și comisioane ascunse, „lobby” pentru conservarea puterii sau incapacitatea miniștrilor din perioada 2004-2013? Potrivit „Open Sources”, România a plătit aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar Bechtel a finalizat aproximativ 52 km de autostradă circulabilă.La un calcul aritmetic simplu, dacă împărțim strict suma totală la cei 52 km, rezultă aproape 29 de milioane de euro pentru fiecare kilometru de autostradă finalizat. …..” Integraal: https://ziare.com/
“Marian Alecu, unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori români: România de azi, doar a politicienilor. Stau şi mă întreb, ei chiar nu văd în ce hal a ajuns ţara, cât a scăzut nivelul de trai, cât de deprimaţi sunt oamenii pe stradă, cât de puţină încredere mai prezintă clasa politică în întregul ei, cât de mult a scăzut puterea de cumpărare? ….. Nu ma interesează deloc sa fac radiografia clasei politice si nici a activităţii ei dar ma interesează foarte tare felul in care se reflectă în activitatea social economică de zi cu zi. Sunt în afaceri de la începutul anilor ’90, dar perioadă mai confuză şi mai deprimantă ca aceasta nu am întâlnit. Totul are loc doar în virtutea unei urgenţe cunoscute de mult dar nebăgate in seama pâna în ultima clipă, ca sunt bani PNRR, ca e Legea salarizării, nu contează cum le finalizam, cât afectăm categoriile sociale cele mai diverse, important este sa le bifăm în ultima secundă, iar faptul ca se vor dovedi proaste sau incomplete nu importă. Noi le-am bifat şi după noi, potopul. .... Consultările la Cotroceni sunt mai mult şuete colocviale urmate apoi de săptămîni de explicaţii, dar niciodată de soluţii sau asumarea vreunei responsabilităţi. Aţi auzit de vreo parte sau alta de vreun program de guvernare, de strategie pe termen scurt? Nu contează pentru nimeni ca suntem la granita unui conflict armat cu drone care au început să cadă zilnic, ca ne va lovi criza carburanţilor, ca inflaţia galopează, ca turismul sau sănătatea în sistemul de stat este la pământ, ca suntem în pragul calificativului junk. Contează ca cele doua partide mari au luptele lor interne şi finisează arta fugii de responsabilitate. Pâna de curând ne tot văităm că corupţia din sectorul public este principala problema, dar eu cred ca în ultima vreme (fără ca ea sa dispară) a fost net devansată de incompetenta si lipsa de profesionalism. Politicienii noştri au aerul ca se pricep la toate domeniile si iau decizii cu un aer de superioritate si suficienta incredibile dar, din nefericire pentru noi toţi, nu se pricep la mai nimic. …. Stau şi mă întreb, ei chiar nu văd în ce hal a ajuns ţara, cât a scăzut nivelul de trai, cât de deprimaţi sunt oamenii pe stradă, cât de puţină încredere mai prezintă clasa politică în întregul ei, cât de mult a scăzut puterea de cumpărare? …..” Integral: https://www.zf.ro/
“O pensie de 3.000 de lei valorează astăzi, în realitate, doar 2.000 de lei. Analist: „Ai avea nevoie de aproape 4.700 de lei pentru același trai” …. Pentru mulți pensionari, suma înscrisă pe talon a rămas neschimbată în ultimii ani, însă costul vieții a continuat să crească. Alimentele, medicamentele, facturile la energie și alte cheltuieli esențiale au devenit mai scumpe, astfel că aceeași pensie acoperă astăzi mai puține produse și servicii decât în trecut. „Ca să înțelegem cât valorează astăzi o pensie de 3.000 de lei, trebuie să o raportăm în primul rând la inflație. Dacă însumăm inflația din ultimii cinci ani, rezultă că prețurile din România au crescut cumulat cu aproximativ 50-55%. Practic, o pensie care valora 3.000 de lei acum cinci ani, dacă ar fi rămas nemodificată tot acest timp, ar avea astăzi puterea de cumpărare a doar aproximativ 1.950-2.000 de lei din 2021. Sau, privit invers: pentru a cumpăra astăzi ce cumpărai cu 3.000 de lei în 2021, ai avea nevoie de o pensie de aproape 4.600-4.700 de lei”, explică Adrian Negrescu, analist economic, pentru Adevărul. …. „Chiar și pe un orizont mai scurt, de trei ani (2023-2025), cumularea inflației depășește 27-28%. Cu alte cuvinte, o pensie de 3.000 de lei de astăzi cumpără cam cât cumpărau 2.340-2.350 de lei acum trei ani – o pierdere reală de aproximativ un sfert din puterea de cumpărare, în doar 36 de luni”, susține Adrian Negrescu. ….. „Ultima indexare reală a pensiilor a avut loc la 1 ianuarie 2024, când pensiile au fost majorate prin indexarea de 13,8%, la care s-a adăugat recalcularea pensiilor, care a dus la o creștere medie de aproximativ 20% pentru cei aproximativ 3 milioane de pensionari vizați de noua formulă de calcul. De atunci însă, mecanismul de indexare a fost înghețat. Pensiile nu au fost indexate nici în 2025, nici în 2026, din cauza deficitului bugetar și este posibil să nu crească nici în 2027”, afirmă analistul. …. „E important de spus că inflația oficială – cea raportată lunar de INS – este o medie calculată pe coșul de consum al întregii populații. Problema este că structura de cheltuieli a unui pensionar este complet diferită de media populației: vârstnicii consumă disproporționat mai multă energie și utilități, medicamente și servicii medicale, alimente de bază și cheltuieli de locuire – exact categoriile care au avut creșteri de preț peste medie”, explică acesta. Un exemplu este cel al energiei electrice, unde scumpirile au fost resimțite imediat în bugetele gospodăriilor. „Cel mai clar exemplu este energia electrică. Dacă în urmă cu un an o factură medie era de aproximativ 200 de lei, astăzi ea depășește 300 de lei – o creștere de peste 50% resimțită direct de gospodăriile mici, tipice pentru pensionari. La această presiune se adaugă medicamentele, unde mulți vârstnici ajung să cumpere doar jumătate din rețeta prescrisă de medic”, spune Adrian Negrescu. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Analiză Europa intră în iarnă sub presiunea gazelor scumpe. GNL-ul din Qatar și vremea rece pot creşte prețurile Piața europeană a gazelor naturale intră într-o nouă perioadă de incertitudine după ce analiștii ICIS (Independent Commodity Intelligence Services) și-au revizuit în sens negativ estimările privind revenirea exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) din Qatar. Dacă până recent exista speranța că producția va fi reluată în luna august, noua analiză arată că revenirea semnificativă a livrărilor este puțin probabilă înainte de octombrie. …. Raportul ICIS arată că Uniunea Europeană are în continuare șanse să atingă nivelurile necesare de stocare înainte de iarna 2026-2027, însă acest lucru va avea un cost. Pentru a atrage suficiente cargouri de GNL, Europa va trebui să accepte prețuri mai ridicate, iar într-un scenariu cu o iarnă rece cotațiile de referință TTF ar putea urca spre 60 de euro/MWh. …. Atacurile din Strâmtoarea Ormuz mențin presiunea asupra pieței La baza noii prognoze se află situația tensionată din Golful Persic, unde atacurile asupra navelor comerciale continuă să afecteze traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de energie. Prin această zonă trece aproape întreaga producție de gaze naturale lichefiate a Qatarului și o parte importantă din exporturile Emiratelor Arabe Unite (EAU). Orice perturbare a circulației navelor are efecte directe asupra pieței globale, deoarece aceste volume nu pot fi înlocuite rapid. Potrivit ICIS, de la începutul conflictului, la 28 februarie, doar aproximativ 26 de cargouri cu GNL au reușit să părăsească Golful Persic. În condiții normale, din această regiune ar fi trebuit să plece între 90 și 100 de cargouri în fiecare lună. …. Revizuirea prognozei pentru Qatar schimbă imaginea pieței mondiale de gaze naturale lichefiate. La începutul anului, estimările indicau că 2026 ar putea fi anul în care piața globală de GNL va intra într-o perioadă de surplus, după mai mulți ani în care oferta a fost limitată și prețurile au rămas ridicate. Noua analiză ICIS arată însă o situație diferită. Oferta mondială este acum estimată la aproximativ 431 de milioane de tone de GNL în 2026, față de prognoza anterioară de 441 de milioane de tone. ….. Reducerea volumelor disponibile pe piața mondială de gaze naturale lichefiate nu înseamnă automat că Europa se va confrunta cu lipsuri de gaze. Problema este însă că statele europene vor trebui să plătească mai mult pentru a atrage suficiente livrări înainte de sezonul rece. Spre deosebire de gazele transportate prin conducte, care urmează rute fixe între producători și consumatori, cargourile de GNL pot fi redirecționate rapid către piețele care oferă cele mai bune prețuri. Un transport de gaze naturale lichefiate poate fi redirecționat către Europa sau Asia, în funcție de piața care oferă cel mai bun preț și cele mai avantajoase condiții pentru comercianți. …. ” Integral: https://adevarul.ro/
“Cât de dependentă este Europa de petrolul importat …. În cazul petrolului și al produselor petroliere, această dependență este aproape totală: aproximativ 96,6% în 2024, potrivit Eurostat. Datele complete pentru calculul dependenței totale în 2025 nu sunt încă disponibile, însă seria 2010 – 2024 arată o dependență relativ stabilă, în jurul valorii de 95%. Conform definiției Eurostat, „dependența” este calculată ca raport între importurile nete (importuri minus exporturi) și energia brută disponibilă. Asta nu înseamnă că UE nu produce deloc petrol. Produce, inclusiv în România. În 2024, principalii producători de țiței din UE au fost Italia, Danemarca și România. Doar că întreaga producție internă a Uniunii a fost de aproximativ 15,5 milioane de tone, în timp ce importurile de țiței au totalizat 471,3 milioane de tone. Pentru fiecare tonă de țiței extrasă în UE, sunt importate peste 30 de tone. O situație asemănătoare, deși mai puțin acută și cu mecanisme diferite, se observă și în cazul gazelor naturale. UE are în continuare capacitate industrială. Are rafinării și produce motorină, benzină, kerosen, GPL, păcură, bitum, lubrifianți și alte produse petroliere. În 2024, rafinăriile europene au produs aproximativ 543,7 milioane de tone echivalent petrol de produse petroliere, cu aproximativ 15% sub vârful atins la mijlocul anilor 2000. Cu alte cuvinte, țările din UE pot transforma țițeiul în produse cu valoare adăugată. Problema este că materia primă vine aproape integral din exterior. …. O parte importantă a țițeiului importat provine acum din Statele Unite, Norvegia, Kazahstan și din țări ale Orientului Mijlociu. Este o poziție mai bună decât dependența masivă de un singur furnizor ostil. Dar dependența rămâne evidentă și se resimte prin fiecare șoc geopolitic, de la tensiunile din Orientul Mijlociu până la deciziile OPEC+ și vulnerabilitatea rutelor maritime. …..” Integral: https://republica.ro/
“UE investeşte în hidroenergie în Asia Centrală, de unde speră să importe electricitate verde. Între timp, lacurile de acumulare din România se colmatează Pe lacul de acumulare Vâlcea Nord au început să se vadă resturile aşezării acoperite de apă. Sunt doar câteva cioturi de copaci, nimic spectaculos. Par a fi şi urmele unui pod vechi. Şi în jurul lor se întinde o mare de nămol care n-ar fi trebuit să existe. De când Dunărea este la cote minime, barajele de pe Olt şi Argeş sunt golite pentru a asigura fluxul de apă necesar funcţionării centralei nucleare de la Cernavodă. Pe lacurile de acumulare, apa nu scade semnificativ, cel mult jumătate de metru. Dar este suficient pentru ca oricine să-şi facă idee despre dimensiunile colmatării. Vâlcea Nord a fost dat în folosinţă în anul 1974. Barajul şi hidrocentrala aferentă, cu o putere instalată de 46 MW, au fost puse în funcţiune în acelaşi an. Lacul are un volum de peste 19 milioane de metri cubi. Pe hârtie. …. Vegetaţia acvatică sufocă malurile. Insulele cresc de la an la an. Luciul de apă tinde să se reducă şi nivelul din lac să se micşoreze. Cât de importantă este capacitatea de retenţie a barajelor se vede acum, când în Europa este secetă şi criză de apă. Lacul Vâlcea Nord nu este important pentru producţia de hidroenergie. Alte baraje de pe Olt au acest rol. Însă este emblematic pentru starea lacurilor de pe acest râu şi un simbol al oraşului. Apa nu doar că se împuţinează, dar devine inaccesibilă. La nivelul UE, producţia de hidroenergie este sub nivelul celei din anul 2022, al unei secete istorice. În mai-iunie, a fost la o treime din cota medie a anilor 2010. Hidroenergia reprezintă 15 % din producţia anuală de electricitate a UE. În cazul României, ponderea este de până la 30%. Hidroenergia este importantă pentru că poate fi generată în perioadele de vârf ale consumului, este mai sigură decât cea eoliană şi solară şi pentru că este curată. UE este autosuficientă la producţia de electricitate, spre desosebire de energie în general, însă cum revoluţia electrificării este în desfăşurare, este de aşteptat creşterea consumului. …..” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/parc-marasesti-vrancea-2021-vs-2026-foto-eli-driu.jpg?resize=181%2C100&ssl=1)
“Tufișul Memoriei Naționale – parcul de 4 milioane de euro, dedicat eroilor, girat de MApN și lansat cu fanfară de „baronul” Marian Oprișan, e pe cale să devină teren de vânătoare Soldații români căzuți pe câmpurile de bătălie din Primul Război Mondial au ajuns pretext pentru o cheltuială inutilă de 4 milioane de euro, bani publici. Proiectul care viza plantarea unei păduri în numele eroilor a reprezentat un exercițiu de imagine pentru fostul președinte al CJ Vrancea, Marian Oprișan. Pentru succesorii acestuia în fruntea județului, Parcul Memoriei Naționale înseamnă, mai degrabă, o moștenire împovărătoare, pe care încearcă, discret, s-o paseze către alte unități administrativ teritoriale. …. Istoria acestei investiții începe în pas de marș și se încheie târâș pe coate. În 2017, Consiliul Județean Vrancea, condus la acea vreme de Marian Oprișan, a lansat proiectul plantării lângă Mărășești a unei păduri în memoria soldaților români morți în Primul Război Mondial. Proiectul se înscria în seria celebrării Centenarului Marii Uniri și a costat, în total, în jur de 4 milioane de euro, din care doar 2,3 milioane de euro au fost plătiți în urma unor licitații publice. ….Ar fi fost prea frumos și prea ieftin, cu voluntari, donații, sponsorizări și idei de la studenți După ce primii puieți plantați s-au uscat în proporție alarmantă, CJ Vrancea a apelat la profesioniști în silvicultură. În noiembrie 2018, a încheiat un contract cu asocierea SC Terra Silva SRL (lider) și SC Terra Forest SRL, două firme din județul Dolj. Valoarea inițială a contractului, atribuit prin licitație, a fost de aproximativ 1,5 milioane de euro. ….. Valoarea totală a investiției, în proiectul inițial, era de 11.689.079 de lei, inclusiv TVA (aproximativ 2,4 milioane de euro). Iar durata proiectului, de 72 de luni (H.C.J. Vrancea nr. 248 din noiembrie 2017). Dar durata a devenit 108 luni, iar evizul inițial al lucrărilor a trecut prin nu mai puțin de nouă actualizări, potrivit documentelor de pe site-ul CJ Vrancea. În octombrie 2025, după ultima actualizare, costul total al proiectului Parcul Memoriei Naționale ajunsese la 17.710.055 de lei, inclusiv TVA (aproximativ 3,5 milioane de euro). Cu 1,1 milioane de euro mai mult decât prețul inițial. .…Cât despre Marian Oprișan, ultimele știri despre el erau legate de împrumutul de 1,5 milioane de euro pe care afirma că l-a primit de la propria mamă. La Consiliul Județean Vrancea, lucrează, ca șef serviciu, doar soția lui, Mihaela Oprișan……” Integral: https://www.libertatea.ro/
“De ce nu votează PSD legile PNRR, chiar dacă se pierd miliarde de euro? Legile pe care PSD le vrea schimbate .…. „În primul rând, România a avut o alocare financiară prin PNRR de 29 de miliarde de euro. Ca urmare a renegocierilor purtate cu UE, țara noastră a pierdut aproximativ 9 miliarde de euro, pentru că am decis să luăm mai puține împrumuturi, care erau foarte utile României și am avut și o penalizare pe zona de aplicare a reformelor, de jumătate de miliard de euro. Am primit, până acum, 13 miliarde de euro, o sumă bună – mă refer aici în mod special la faptul că am avut și o pre-finanțare. Important pentru noi este ca, pe lângă reforme, și proiectele să fie implementate. Și nu se spune suficient în spațiul public faptul că sunt întârzieri importante în implementarea proiectelor, care automat generează un risc în ceea ce înseamnă gradul de absorbție. Dacă pornim de la aceste cifre pe care le-am evocat, România riscă să piardă, față de propunerea inițială a Comisiei Europene, peste 10 miliarde de euro. În momentul de față, avem câteva reforme importante. Unele au o valoare de jumătate de miliard de euro, unele de 700 de milioane de euro și trebuie să luăm decizii. Și sunt câteva subiecte dificile, pentru că reforma în sine nu este un scop, important e ce faci cu ea: Legea salarizării unitare, Legea urbanismului, Legea ANI – foarte importantă și această lege. Și mai avem o lege care privește zona de energie verde, unde trebuie să închidem, conform acelei propuneri, anumite capacități de producție energetică care sunt poluante”. Întrebat care dintre aceste legi estimează că vor trece, vicepreședintele Parlamentului European a răspuns: „Eu cred că Urbanismul va trece, însă pe celelalte discuțiile nu sunt terminate. Și există riscul, cel puțin în ceea ce înseamnă Legea salarizării unitare, ca această lege să nu treacă. Valoarea ei este de aproape 700 de milioane de euro, dar impactul bugetar este mult mai mare. Și, în contextul acesta, trebuie luată o decizie, prezentată serios de actorii politici. Să spunem: OK, adoptăm această reformă, luăm 700 de milioane de euro, implementăm măsurile din respectiva reformă – pentru că nu poți doar să le promiți oamenilor că le crești veniturile și nu o faci -, atunci impactul bugetar este următorul… Creștem veniturile, creștem salariile, dar automat trebuie să reducem de undeva, pentru a menține ținta de deficit. E un calcul rațional, dur, care trebuie să fie adoptat. Dar, pornind de la niște cifre reale, în momentul de față nu avem forma finală, acum când discutăm, nu avem o formă finală. Deși a existat o propunere făcută de Banca Mondială, această lege a fost creionată cu suportul tehnic al Băncii Mondiale. Nu înțeleg de ce nu se pornește de la acea propunere și să sperăm că o putem finaliza, fără să păcălim pe nimeni”. …..” Integral: https://republica.ro/
“Efectul neașteptat pentru România al războiului de la graniță. „Va trebui să ne reinventăm ca stat” Invitat în emisiunea „În fața ta” de la Digi24, jurnalistul și analistul Armand Goșu a răspuns celor 10 întrebări scurte, adresate de Florin Negruțiu.
1. Cel mai mare gol în apărarea României este… E greu de spus, noi nu știm ce vrem, cred că sunt probleme foarte… Adică nu e doar tehnică, e o problemă de cadre.
2. Cine stabilește pentru noi ce este „Interesul național”? Din păcate, „interesul național” îl stabilesc niște oameni care nu sunt aleși, niște structuri de forță care nu au nicio legitimitate populară să stabilească. În general, din zona militară, oameni militari, cu „cașchete”, cu o educație precară… Pentru că nu văd, de pildă, la nivelul Parlamentului, la nivelul structurilor care au legitimitate în statul român, o dezbatere serioasă privind interesul național. Iar prezența lor în dezbatere, atâta cât e, sau impactul pe care l-ar avea deciziile lor e minor…
3. De ce s-au anulat alegerile? Care este teoria dumneavoastră? Nu am nicio teorie, dar din câte văd, cred că s-au anulat pentru că era o amenințare de schimbare de regim. Or, cei care erau interesați au vrut – și vedem acum că au și reușit – să împiedice acea schimbare de regim în România.
4. Va trece România printr-un episod de guvernare suveranistă? Nu cred. Din cauza cronologică, nu pentru că sunt eu optimist. Din cauza faptului că se mișcă foarte greu și se suprapun… În toamnă vin alegeri în Israel, Statele Unite, și valul suveranist o să se dezumfle.
O să se dezumfle, spuneți. O să se dezumfle. Noi, în general, dacă vă uitați și în interbelic, suntem în urmă, în întârziere cu câțiva ani. Totuși, chiar dacă o să vină, o să vină pentru foarte scurt timp și într-un context internațional nefavorabil. Or, un context internațional nefavorabil unui guvern suveranist la București nu îi va permite să se consolideze. Și se va dezumfla destul de repede, după 2-3 ani.
5. Pentru Trump, România există pe hartă? Nu. Nu, nici oportunități de business, nimic nu e aici, deci nu văd de ce… Nu îi creează probleme, e „mână la chipiu”, „șăpcuță în mână”…
6. Nicușor Dan este un președinte al schimbării sau al stagnării? Aici nu e niciun dubiu, stagnare mare. Scrie pe fruntea lui. …..” Integral: https://republica.ro/
“Foametea se intensifică în Rusia: Putin trimite dronele în România să fure o găină ….. Pentru a îmbunătăţi situaţia, autorităţile de la Moscova au decis să trimită un val de drone în România, o ţară unde de bine, de rău, nu moare nimeni de foame, pentru a fura o găină. „O găină e suficient de uşoară ca să o ridicăm cu drona, plus că mai dă şi ea din aripi, creşte portanţa. Evident că am fi preferat să furăm o vacă, ne-ar fi ajuns pentru mai mult borş, dar pentru a ridica o vacă ai nevoie de un roi de 10-12 drone şi pur şi simplu nu ne permitem aşa ceva în acest moment”, a explicat generalul rus Oleg Huiev, coordonatorul operaţiunii speciale. „Românii şi aliaţii lor din NATO vor lansa avioane, vor trage cu rachete, dar dacă o singură dronă ajunge la coteţ şi reuşeşte să înhaţe găina, existenţa Rusiei ca imperiu e asigurată încă un secol”, a transmis Vladimir Putin, acuzat în trecut că ar fi ascuns două sau chiar trei găini în buncărul său secret, pentru orice eventualitate. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Guvernul publică prima radiografie oficială a atacului de la Cadastru, la 13 zile de la blocaj: a fost ransomware, o parte din infrastructură a fost criptată şi ştearsă; reconstrucţia se face cu STS şi SRI în cloudul guvernamental. Însă Guvernul nu poate anunţa „o oră sau o dată fermă de repunere în funcţiune”…..”
https://www.zf.ro/business-hi-tech/guvernul-publica-prima-radiografie-oficiala-atacului-cadastru-13-zile-blocaj-ransomware-parte-infrastructura-criptata-stearsa-reconstructia-face-sts-sri-cloudul-guvernamental-insa-guvernul-anunta-23203830
“Nuclearelectrica opreşte Reactorul 1 de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării / Nu este exclusă oprirea şi a celui de-al doilea reactor / O decizie similară s-a mai luat în 2003 ….”
https://www.news.ro/economic/nuclearelectrica-opreste-reactorul-1-de-la-cernavoda-din-cauza-debitului-scazut-al-dunarii-nu-este-exclusa-oprirea-si-a-celui-de-al-doilea-reactor-o-decizie-similara-s-a-mai-luat-in-2003-1922403327002026072022547924
“Aeroportul Otopeni, rușinea exemplară a României. Cine sunt cei care-l conduc – FILMĂRI…..”
https://hotnews.ro/aeroportul-otopeni-rusinea-exemplara-a-romaniei-filmari-2310633