Revista Presei – 27 iulie. „Specialiștii în energie atrag atenția că România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră. ”Problema e că România depinde de mai multe rute” …..”
| 27/07/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Ce spun experţii că trebuie să schimbe statul şi companiile private ca să evite intrarea într-un blocaj total după un atac cibernetic – aşa cum s-a întâmplat la Agenţia de Cadastru (ANCPI), care la o săptămână de la incident este incapabilă să-şi reia activitatea sau să estimeze când o va putea face Atacul care a paralizat cadastrul a arătat cât de mare e impactul când pică o infrastructură critică; specialiştii în securitate spun că remediul nu e o soluţie magică, ci un set de măsuri de bază, aplicate peste tot ♦ Prioritatea zero: copii de rezervă offline, izolate şi testate periodic prin exerciţii reale de restaurare – „singurul control care transformă un dezastru într-o simplă zi proastă” ♦ La nivel de stat: un inventar al aplicaţiilor, un program naţional de testare la DNSC, evaluări de securitate periodice obligatorii şi un îndrumar de minim – fără a frâna digitalizarea, ci făcând-o „mai matură şi mai sigură” Atacul cibernetic care a scos din funcţiune, din 14 iulie, sistemele Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) a arătat cât de departe se propagă efectele când cade o infrastructură critică – o piaţă imobiliară este blocată în toată ţara. Dincolo de acest caz, specialiştii în securitate cibernetică consultaţi de ZF spun că lecţia e valabilă pentru toate instituţiile sau companiile care ţin sisteme esenţiale, iar remediul nu e o soluţie magică, cumpărată o dată, ci un set de măsuri de bază aplicate consecvent. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Cristian Bichi, consilier guvernator BNR: Lătrând la un copac greşit Un studiu publicat recent conţine propuneri legate de un posibil sprijin financiar pentru România, ce se bazează pe ipoteze eronate. Totodată, el relevă, în mod paradoxal, serioase neînţelegeri din partea autorilor în privinţa distribuţiei competenţelor între o serie de instituţii europene, toate aceastea în contextul în care cercetarea a fost realizată cu cofinanţare din partea Uniunii Europene. Detalii în continuare. Titlul opiniei face referire la o expresie idiomatică din limba engleză, ce înseamnă a greşi în privinţa modului în care poţi obţine ceva[i]. Exact asta este impresia cu care am rămas după citirea studiului intitulat “2026 – Anul Marilor Dezechilibre pe Piaţa Muncii” (2025), elaborat de economiştii Radu Soviani şi Laura Obreja-Braşoveanu, în privinţa propunerii acestora de acţiune pentru ca România să acceseze facilităţi de asistenţă financiară similare cu cele ale zonei euro, pentru a evita accentuarea dezechilibrului său bugetar. În fapt, vorba unui celebru dramaturg, aceste facilităţi sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârşire. ….. Faţă de toate acestea, autorii, deşi recunosc că Romania nu este parte a zonei euro, îşi exprimă convingerea că “există mecanisme de cooperare între Banca Naţionala a României – Ministerul Finanţelor şi Banca Centrală Europeană, astfel încât în virtutea unui traseu clar de aderare a României la zona euro…mecanisme similare pot fi accesate şi pentru un stat non-euro, dar membru UE”. Avem de a face cu o părere fermă (asta înseamnă o convingere) a celor doi, care, din economia textului, rezultă că se doreşte a fi una din propunerile cu greutate ale studiului. Propunerea respectivă, de natură să genereze aşteptări neîntemeiate în rândul publicului, este însă departe de a fi corect fundamentată. În primul rând, mecanismele avute în vedere nu există şi, în prezent, nu există argumente convingătoare pentru a fi înfiinţate. În al doilea rând, cei doi autori, doctori în economie, nu realizează că Banca Centrală Europeană (BCE) nu are cum să negocieze cele propuse, întrucât nu are competenţe în acest sens: BCE nu este instituţia europeană care are cuvântul final în privinţa introducerii euro într-o ţară şi nici nu se poate angaja în privinţa accesării unor mecanisme interguvernamentale ce ar urma a fi create în afara dreptului european, după cum va fi explicat în această opinie. Consiliul UE decide asupra posibilităţii introducerii euro într-un stat membru şi nu BCE ….. Pur şi simplu, BCE nu are competenţele legale necesare pentru a-şi asuma astfel de angajamente, iar mecanismele similare EFSF, ESM pe care autorii le-ar dori activate nu există. Astfel de mecanisme ar trebui create în afara dreptului UE, prin tratat internaţional, între state(le) UE, fapt ce face ca propunerea să nu aiba tracţiune, în situaţia în care există deja o facilitate UE dedicată sprijinului financiar pentru ţările membre non-euro (BoPF), se pare necunoscută autorilor[vii]. …….” Integral: https://www.zf.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/ciocan-judecator-bani-bancnote-100-lei-fundal.jpg?resize=174%2C96&ssl=1)
“Numărul de pensii speciale crește, în timp ce România pierde peste 100 de pensionari pe zi. Cât a ajuns pensia medie a unui magistrat ….Conform situațiilor statistice furnizate de Casa Națională de Pensii Publice, numărul total al beneficiarilor de pensii speciale a crescut de la 11.858 de persoane în luna ianuarie 2026 la 11.970 de persoane în luna iunie. Această evoluție marchează intrarea în sistem a 112 noi beneficiari de legi speciale în doar șase luni, perioadă în care veniturile medii acordate acestei categorii au înregistrat, de asemenea, majorări consistente. De cealaltă parte, conform datelor centralizate de CNPP, dacă în luna ianuarie 2026 figura un număr total de 4.698.070 de pensionari, până în luna iunie, cifra a coborât la 4.678.792 de beneficiari. Această diferență negativă de 19.278 de persoane reprezintă o diminuare de 0,41% din totalul sistemului în doar o jumătate de an, ceea ce înseamnă că, în medie, în fiecare zi din 2026, sistemul public de pensii pierde peste 106 pensionari. Veniturile magistraților depășesc 25.600 de lei pe lună Cea mai reprezentativă și costisitoare categorie din cadrul legilor speciale rămâne cea a magistraților, reglementată prin Legea 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor. În primele șase luni ale anului 2026, numărul foștilor magistrați aflați în plată a crescut de la 5.793 la 5.849 de persoane, ceea ce înseamnă un plus de 56 de noi pensionari în această categorie restrânsă. În paralel cu creșterea numărului de beneficiari, a crescut și valoarea pensiei medii de serviciu pentru judecători și procurori. Astfel, suma medie încasată lunar de un magistrat pensionar a urcat de la 25.447,33 lei în ianuarie la 25.613,48 lei în iunie 2026, consemnând o majorare de peste 166 de lei pe lună. Discrepanța majoră apare însă la modul în care este finanțată această pensie. Din suma totală de 25.613,48 lei, cota bazată pe contributivitate, adică banii acumulați efectiv din contribuțiile plătite în timpul activității la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, acoperă doar 3.130 de lei. Diferența zdrobitoare de 22.483,45 lei per beneficiar este suportată direct din bugetul de stat, ca parte necontributivă. Această cotă suportată de la bugetul general a crescut de la 22.311,99 lei în ianuarie la 22.483,45 lei în iunie 2026. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/lia-savonea-agerpres11807932.jpg?resize=174%2C96&ssl=1)
“România riscă sancțiuni de zeci de milioane de euro din partea Uniunii Europene dacă ignoră în continuare hotărârile Curții de Justiție de la Luxemburg pe tema „marii prescripții” Dacă instanțele române vor trata hotărârea Lin II din 16 iulie 2026 așa cum au tratat hotărârea Lin I din 24 iulie 2023 – ca pe o recomandare opțională – România intră pe traiectoria procedurii de infringement. Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene permite Comisiei Europene să ceară, iar Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) să impună sume forfetare și penalități zilnice. Grecia, Italia, Polonia și Ungaria au aflat deja, pe propriile bugete, că hotărârile de la Luxemburg nu se prescriu. Iar argumentul-cheie al hotărârii Lin II – că dosarele închise definitiv pot fi repuse în discuție – nu vine de la Luxemburg, ci dintr-o decizie a Înaltei Curți de Casație și Justiție a României, pronunțată la 25 octombrie 2022. 26 mai 2022: povestea începe într-un birou de procurori În ziua în care Curtea Constituțională a pronunțat Decizia nr. 358/2022 – a doua decizie privind întreruperea prescripției penale -, în biroul repartizat procurorilor anticorupție la Curtea de Apel București se aflau câțiva dintre aceștia. Starea, relatată ulterior de unul dintre ei, a fost de îngrijorare imediată: consecința previzibilă a deciziei, combinată cu extinderea ei retroactivă, era închiderea în masă a dosarelor de mare corupție și de fraudă cu fonduri europene. În următoarele minute, discuția s-a mutat pe singura întrebare care conta: ce se poate face, conform Constituției, pentru ca riscul impunității să nu devină realitate? Răspunsul a fost o cerere de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene…..25 octombrie 2022: Înalta Curte extinde prescripția în trecut Între timp, valul de întrebări generat de deciziile CCR a ajuns la Înalta Curte, care le-a tranșat prin Decizia nr. 67 din 25 octombrie 2022 a Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Decizia a generat două efecte, iar amândouă contează pentru ce a urmat. Primul este cunoscut: la punctul 1 al dispozitivului, Înalta Curte a stabilit că normele privind întreruperea prescripției sunt norme de drept penal material, supuse principiului legii penale mai favorabile. Tradus în practică: „vidul” de întreruperi constatat de CCR pentru intervalul 2018–2022 a fost extins retroactiv, ca mitior lex, asupra faptelor comise începând cu 2014. Aceasta este extensia pe care CJUE avea să o declare, în Lin I, incompatibilă cu dreptul Uniunii pentru fraudele grave. Al doilea este partea rar citată și devenită, în iulie 2026, pivotul întregii dispute. Răspunzând celei de-a doua întrebări, Înalta Curte a delimitat când o condamnare definitivă poate fi atacată cu contestație în anulare pentru a se da efect deciziilor CCR. În considerente, formularea este explicită. ….Ce a stabilit, de fapt, Lin I și ce s-a înțeles greșit Contrar unei simplificări care circulă și astăzi, Lin I nu a cerut înlăturarea „hotărârilor CCR și ÎCCJ” în bloc. Curtea a făcut o distincție esențială: deciziile Curții Constituționale nr. 297/2018 și nr. 358/2022 rămân aplicabile – ele consacră un standard de previzibilitate a legii penale pe care dreptul Uniunii îl respectă. Ceea ce instanțele române au obligația să lase neaplicat este altceva: extensia retroactivă operată prin Decizia nr. 67/2022 a ÎCCJ, care a întins efectele deciziilor CCR asupra faptelor din perioada 2014–2018, în numele legii penale mai favorabile, extensie care, a constatat Curtea, generează un risc sistemic de impunitate pentru fraudele grave ce aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. Lin I a mai conținut un element pe care puțini l-au citat: o protecție expresă pentru judecători. Dreptul Uniunii se opune ca un magistrat să fie sancționat disciplinar pentru că a lăsat neaplicată o decizie internă contrară dreptului european. Cu alte cuvinte, judecătorului român i s-a dat nu doar obligația, ci și scutul. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Specialiștii în energie atrag atenția că România intră nepregătită într-o posibilă furtună petrolieră. ”Problema e că România depinde de mai multe rute” …..”România nu este independentă petrolier. România mai produce petrol, dar producția internă acoperă numai puțin peste un sfert din cantitatea prelucrată în rafinării. Restul trebuie importat. Potrivit declarațiilor oficiale din martie 2026, aproximativ trei sferturi din petrolul rafinat în România provine din exterior, principalele surse fiind Kazahstanul, Azerbaidjanul și alte state din regiune” se arată într-o analiză a AEI. Specialiștii explică faptul că România nu are o problemă abstractă, de piață internațională, ci o dependență fizică de: conducte (CPC), terminale maritime (Novorossiisk), nave disponibile să traverseze o Mare Neagră care a devenit teatrul conflictului militar, portul Constanța funcțional și sigur, asigurători dispuși să asigure navele în aceste condiții periculoase, disponibilitatea sortimentelor de țiței și capacitatea rafinăriilor de a schimba rapid materia primă. Kazahstanul este una dintre principalele surse de țiței ale României. În 2025, valoarea importurilor românești de petrol brut din Kazahstan a fost de aproximativ 2,77 miliarde USD și 50% din țiței provenea de aici. ”Cea mai mare parte a petrolului kazah nu ajunge direct din Kazahstan în România. El traversează conducta CPC și este încărcat în petroliere la terminalul rusesc Novorossiisk. Așadar, chiar dacă petrolul este kazah, ruta depinde de infrastructură situată în Rusia și de siguranța navigației în Marea Neagră”, mai arată analiza. …. ”Petromidia este adaptată în principal procesării petrolului importat din Kazahstan. Dacă fluxurile CPC se reduc pentru câteva zile, efectul poate fi gestionat prin stocuri și cargouri deja contractate. Dacă perturbarea durează săptămâni, trebuie căutate alte sortimente de petrol, alte nave și alte rute. Înlocuirea nu este instantanee și nici gratuită. Se poate aduce țiței kazah via Azerbaijan și aici lucrurile sunt mai simple (doar că nu se poate înlocui total transportul prin CPC), sau țiței din alte surse. Un petrol alternativ poate avea: alt conținut de sulf, altă densitate, alt randament de motorină, alte cerințe de procesare, un preț mai mare, un transport mai lung și prime de asigurare mai ridicate”, afirmă dumitru Chisăliță, președintele AEI. ….” Integral: https://ziare.com/
/https%3A%2F%2Fwww.g4media.ro%2F%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fsorin-ionita-bun.jpg?resize=170%2C96&ssl=1)
“„Fatalismul blând” sau păşunismul suspect de la vârful statului Acum douăzeci de ani, președinția Băsescu organiza o serie de comisii tematice care au produs rapoarte de policy aliniate la ceea ce era atunci reflecţia la zi despre reforme sectoriale în Europa. Comisia Miclea a scos un raport bun pe educație, la fel grupurile de lucru pe politici sociale, sănătate, patrimoniu, riscuri demografice. Puteai fi sau nu de acord cu recomandările, care s-au aplicat mai mult sau mai puţin în practică, dar acestea erau documente solide, bazate pe date, conectate la literatura contemporană și plasate în domenii unde statul chiar are un rol legitim şi pârghii de intervenție. Paradoxal, de unde marinarul fără pretenţii de intelectual patrona lucrări solide, președinția academicului Nicușor Dan ne întoarce azi la pseudo-știință, abureli și romantisme de secol XIX, discreditate de generaţii în lumea bună. Însăilarea „Identitate națională, identitate europeană și provocarea populismului” se scaldă într-o Völkerpsychologie minoră, de Temu, nu doar depăşită ca teorie dar chiar cu rezonanţe istorice sinistre. Când dai peste o secţiune numită „trăsături de caracter și mentalitate” ale românilor, te aștepți să urmeze un număr de stand-up comedy cu emigranţi, nu un document girat de Administrația Prezidențială. Nicio instituţie din Vest n-ar mai publica azi asemenea exerciții de esențialism etnic, care reifică națiunea și postulează „firea românilor” ca dat imuabil. Psihologia popoarelor, în forma în care era practicată acum o sută și ceva de ani, a produs mai curând stereotipuri periculoase şi toxină politică, nu concluzii utile. Deci problema nu-i că acest raport ar fi conservator sau progresist, cum deja a început să obiecteze lumea, dintr-un reflex mental deja obositor. Problema e că, în lumea ideilor, totul sună ca un răget bizar ieşit dintr-o peşteră adâncă. …. Culmea e că de fapt domeniul ăsta de cercetare nici nu ne interesează cu adevărat. Statul, prin bănoasa lui Academie, sau universităţile, n-au mai găsit după 2018 nişte zeci de mii de euro pentru a include România în World Values Survey, principalul program comparativ internațional în domeniu, care produce date solide despre atitudini şi valori. A trebuit să vină un cetăţean privat din Elveţia ca să finanţeze din nou demersul. Milioane din fonduri publice se toacă anual pe paranghelii cu Românii de Pretutindeni şi alte departamente sinecuriste, dar n-avem o cercetare serioasă pe diaspora română. E mult mai lejer să filozofăm amatorist, din fotoliu, despre “sufletul naţiunii”. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Un răspuns pentru purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, care îi critică pe „ateii care vorbesc mult” despre Biserică. „Ca profesor și părinte, mă interesează cum se face religie în școală” Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, scrie pe Facebook: „Să ne mai explice domnul Mîndruță și de ce simte nevoia, din postura de ateu, să vorbească atât de mult despre Biserică, a cărei istorie și spiritualitate pare să o cunoască la fel de bine precum doamna Atanasiu, pe care o apără (n.r. Corina Atanasiu, deputat USR, care îi îndeamnă pe părinți să nu-și înscrie copiii la ora de religie)”. Ce nu înțelege domnul Agachi e că nemulțumirile, comentariile, observațiile referitoare la Biserică sunt, din perspectiva cetățeanului, a plătitorului de impozite, absolut legitime. ….. În calitate de cetățean însă, mă interesează cum cea mai mare organizație religioasă din România influențează politicile publice din țară. În calitate de profesor și părinte, mă interesează cum se face religie în școală și cum interferează dogmele predate copiilor cu adevărul istoric sau cel științific. Am tot dreptul să mă pronunț cu privire la standardele de evaluare, puse în dezbatere publică chiar de către Ministerul Educației. Nu poți să spui că da, dezbateți-le pe alea la istorie, matematică sau biologie, dar de religie nu vă atingeți. Dacă pentru înscrierea la ora de religie se face un lobby puternic, e pusă strategic în mijlocul programului să nu poți lua copilul acasă, atunci nu văd de ce ar trebui să-și ceară cineva scuze când propune părinților să nu-și înscrie copiii la această materie. Adică cum, e democrație și libertate de exprimare numai când ne convine, domnule Agachi? Nu poți să-mi spui că nu e treaba mea să discut statutul profesorului de religie în școală, când această materie este singura facultativă pentru care se constituie posturi titularizabile. Este un nonsens legislativ. Nu poți să faci o catedră titularizabilă pe patru ani pe o materie facultativă, pe care la anul o poți avea sau nu. La religie se poate. Nu poți să te opui educației sexuale în școli, militând pentru inocența copiilor, dar să taci chitic când episcopul de la Huși abuza seminariști. Nu poți să te pui de-a curmezișul împotriva marșului Pride, după ce n-ai scos un cuvințel cu privire la Pomohaci. ……” Integral: https://republica.ro/
“În România, s-a inventat „fugarul omologat”. Ba ne privește, Marcele, cum să nu ne privească? Marcel Ciolacu s-a văzut „întâmplător” cu Ionel Arsene. La Villa Cortine Palace, pe malul lacului Garda. Că doar acolo te vezi întâmplător cu oamenii, nu la Mega Image, nu în trafic pe Colentina, ci la un hotel de cinci stele din nordul Italiei, unde soarta face să nimerească fix doi buzoieni de suflet, unul fost premier, celălalt condamnat definitiv la șase ani și opt luni pentru o mită de o sută de mii de euro. Arsene a fugit din țară chiar înainte de sentință. România a cerut extrădarea, Italia a refuzat-o. Iar Ciolacu ne lămurește: „Dacă era fugar și stătea ilegal, aș fi anunțat autoritățile.” Stați puțin, să înțeleg. Deci omul dat în urmărire internațională nu e fugar, pentru că a fugit cu succes. Asta e inovația juridică a zilei: fugarul omologat. Practic, dacă te prind, ești infractor; dacă nu te prind, ești rezident pe lacul Garda. Apoi vine fraza care ne rupe pe genunchi: „Ce fac eu personal nu privește pe nimeni.” Ba ne privește, Marcele. Când ai fost premierul acestei țări, „personal” nu mai există. ….Și acum întrebarea care mă roade pe mine, ca simplu privitor la lac din depărtare: de ce s-a afișat? Ciolacu nu e naiv. A supraviețuit în PSD mai mult decât rezistă o terasă ilegală pe litoral. Știa ce înseamnă o poză cu Arsene. Deci ori nu-l mai interesează costul, ceea ce spune ceva despre calculele lui; ori, mai rău, testează terenul. Vezi cum e clima pe Garda, cum e serviciul la hotel, cum stă treaba cu extrădarea. …..” Integral: https://republica.ro/
“Noua armă cu care Ucraina întoarce jocul în razboiul cu Rusia. „Le-a schimbat stilul de viață, nimic nu mai funcționează” …..„În momentul acesta, Ucraina stă mai bine și nu este doar o aparență (…) E vorba de tactică și de tehnologia pe care o au ucrainenii. Această evoluție a dezvoltării domeniului dronelor datează mai demult. Anul trecut în primăvară, mergeam la Kiev, te invitau în nu știu ce buncăr, în afara Kievului, să vezi noi generații de drone. Și, dacă aveai un OK de la ei, de la anumite structuri, puteai să mergi acolo, inclusiv să fotografiezi te lăsau. Și vedeai elevi de liceu că fabrică drone, deci era o emulație, părea să anunțe ceva. De la dronele acelea micuțe până la drone mari, cât un avion mai mic, ușor, acelea sunt dronele pe distanțe mari. După care au luat niște drone vechi franțuzești, care făceau 400-500 de kilometri. Francezii considerau că 400-500 de kilometri sunt distanțe foarte mari. Ucrainenii le-au îmbunătățit și le-au făcut de merg 3.000 de kilometri. Și câteodată te freci la ochi: dimineață, te uiți pe canalele Telegram ale lor și citești că au lovit nu știu ce rafinărie de la granița (n.a. Rusiei) cu Kazahstan. Păi cum să lovească acolo? După care vezi traseul, dai și tu pe căutare să vezi câți kilometri. 3.200, 3.500. Cum poți să lovești atât, ce sunt dronele astea? Noi știam că drona FP-1, pe care ei ți-o prezintă „cea mai așa”, are puțin peste 2.000 de kilometri (n.a. autonomie). După care citești că au lărgit puțin rezervoarele de combustibil și sunt drone care fac 15 ore pe drum. Cum poți să zbori 15 ore pe teritoriul Federației Ruse și să nu te detecteze? Păi asta e problema, că nu sunt. Ucrainenii știu foarte bine, cu Palantir (n.a. software american specializat în analiză AI din satelit), unde sunt radarele rusești, le lovesc dacă cumva stau în calea lor. Știu Panțîrul, artileria anti-aeriană cea mai bună de la ruși. Problema este că, în loc să le lase pe front, în loc să le lase pe teritoriul Rusiei, Putin le-a dus pe toate, a făcut două cercuri în jurul Valdaiului, unde stă cu partenera lui de viață și cu copiii. Nici Moscova nu are (n.a. sisteme de apărare). Atenție, Moscova era considerat cel mai bine apărat oraș din lume, din perioada Războiului Rece, din anii ’50, pentru că erau mai multe cercuri de artilerie în jurul ei, Stalin le începuse. Și au fost construite până acum… Păi uite, dacă îți dă (n.a. Ucraina) 400 de drone, 50 îți ajung în Moscova, hai să facem procentul”, explică Armand Goșu. …..Analistul a explicat că ucrainenii leagă „ofensiva dronelor” de un singur nume: Mykhailo Fedorov, ministru al Apărării în perioada ianuarie-iulie 2026. Este vorba despre un tânăr de 35 de ani, de formație IT-ist, fost ministru al Transformării digitale, care „nici măcar nu a făcut armata”. …..” Integral: https://republica.ro/
“Dronele schimbă războiul, dar nu îl câștigă singure Trebuie recunoscut: Ucraina schimbă treptat cursul războiului declanșat de invazia Rusiei din 2022. Face acest lucru în multe feluri, însă ceea ce a stârnit cel mai mare entuziasm este utilizarea inteligentă și pe scară largă a dronelor. De fapt, această abordare a generat atât de multă admirație încât, în anumite cercuri, dronele sunt prezentate acum drept Wunderwaffen („arme-minune”) pentru statele europene membre NATO — acel tip de armă care ar putea transforma de una singură capacitatea de apărare a unei țări. Nu sunt. Dar nici nu sunt simple arme secundare, scrie Elisabeth Braw într-un editorial pentru Politico. …. Însă, deși dronele fac fără îndoială parte din viitorul războiului, ele se află încă într-o fază experimentală și nu există reguli clare privind utilizarea lor în luptă. Mai mult, și Rusia folosește drone, care uneori încalcă spațiul aerian al NATO. Forțele ruse bruiază frecvent dronele ucrainene, determinându-le să pătrundă accidental pe teritoriul Alianței. Desigur, și statele NATO au drone și intenționează să achiziționeze și mai multe. „Ucraina a accelerat cu adevărat dezvoltarea noastră tehnologică”, a declarat pentru Politico viceamiralul Ewa Skoog Haslum, șefa operațiunilor întrunite ale Suediei. …. Dronele nu elimină, de exemplu, necesitatea existenței navelor. În Marea Baltică, statele NATO trebuie să poată face mai mult decât să provoace pagube navelor rusești – ele trebuie să transporte trupe și provizii către statele baltice și Finlanda. Iar acesta este doar domeniul maritim. Imaginați-vă că ați încerca să respingeți o invazie terestră bazându-vă în principal pe drone. Desigur, ați putea provoca pierderi serioase agresorului, dar numai cu drone nu veți obține victoria. Este adevărat că dronele nu sunt doar arme de atac; ele pot îndeplini și misiuni logistice. Însă trebuie să facă parte dintr-un ansamblu diversificat de capabilități militare — motiv pentru care Ucraina folosește și numeroase alte tipuri de armament și continuă să le ceară aliaților săi mai multe echipamente. ….„Este de neconceput un viitor în care să nu apară pe scară largă sisteme de contracarare a dronelor. Armele cu microunde de mare putere și armele cu laser, care au nevoie doar de energie pentru a funcționa, vor fi probabil printre cele mai eficiente contramăsuri. Tocmai de aceea fregatele rămân indispensabile în domeniul naval. Nu poți alimenta arme de mare energie oriunde. Navele sunt excelente pentru acest lucru”, a precizat el. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Prăpăd în Prahova. Viitura a băgat un intravilan de două hectare în proprietarea primarului …. În Azuga viitura a fost atât de puternică încât a smuls un teren intravilan de două hectare și l-a băgat pe cadastrul primarului. Acesta se dezvinovățește și spune că ISU nu a intervenit la timp ca să oprească terenul. „Viitorua a venit peste mine, m-a băgat în notariat și până să-mi dau seama ce se întâmplă terenul intrase în proprietatea mea”, se dezvinovățește edilul. Și în alte localități a fost la fel de grav. În Câmpina puhoaiele au aruncat două vile și o pensiune în proprietatea nevestei primarului, precum și trei mașini de lux în curte. Fenomene similare s-au întâmplat și la Bușteni, unde a fost viitura cea mai mare și primarul s-a pomenit proprietar pe un munte întreg, cu tot cu pârtie de schi și instalația de telescaun. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
