Revista Presei – 29 iulie. „PNRR, de la „Planul Marshall al României” la un eșec epic: ciuntit cu aproximativ 8 miliarde de euro și blocat pe ultima sută de metri…..”
| 29/07/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Salarii în spital: Medic-șef: 23.000 lei net, Medic: 13.600 lei, Asistent-șef: 9.000 lei, Farmacist: 5.000 ….Pacienții vor avea probleme azi deoarece este grevă în spitale. Sindicaliștii SANITAS organizează greva generală nemulțumiți de inechitățile din sistem dar și de noua lege a salarizării. …. Potrivit documentelor oficiale, la Spitalul de Urgență din Vaslui avem următoarele salarii. E vorba de sumele nete (în mână): Medic șef neurologie: 230.000 lei/an – 19.100 lei/lună NET Medic șef oncologie: 268.000 lei/an – 22.300 lei net/lună Medic primar ortopedie: 164.000 lei/an – 13.600 lei/lună net Medic coordonator boli infecțioase: 198.000 lei /an – 16.500 lei/lună Farmacist: 64.000 lei pe an – 5.300 lei/ lună Asistent medical șef: 108.000 lei pe an – 9.000 lei pe lună Asistent medical – 4.500 lei Economist: 74.000 lei pe an – 6.000 lei pe lună. …. Sindicaliştii cer Guvernului să opereze modificările necesare asupra proiectului legii salarizării. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“PNRR, de la „Planul Marshall al României” la un eșec epic: ciuntit cu aproximativ 8 miliarde de euro și blocat pe ultima sută de metri Într-un context total nefavorabil, în care România se împrumută cu un miliard de euro pe săptămână pentru a face față cheltuielilor curente ale statului, asistăm la un val de contre între politicieni pe subiectul reformelor din PNRR. Și toate acestea au loc doar cu câteva zile până la expirarea termenului (31 august 2026) până la care trebuie finalizate reformele asumate prin PNRR. Banii care trebuie să vină din PNRR, circa 4,5 miliarde euro, reprezentând granturi, au fost incluși în calculul bugetului de stat pe acest an, când ne-am propus un deficit de 6,2%, din care circa 3% reprezintă nivelul dobânzilor pentru împrumuturile contractate de stat. Pentru obținerea banilor de la Uniunea Europeană mai trebuie aprobate opt legi foarte importante, unele dintre acestea fiind și foarte sensibile, cu risc de a deranja enclavele bugetare, pline de neamuri și de amante, inexpugnabile, ajunse la nivel de super „Sparta”. Sau, cum ar spune un comentator de fotbal, „au băgat autobuzul în poarta pentru a se baricada” – echipele să nu primească gol, iar bugetarii ca să nu „primească” reformele necesare. O astfel de lege este legea salarizării unitare, „uitată” ani la rând prin sertarele ministerului. Alte legi de mare sensibilitate sunt: „Integritatea în funcțiile publice”, „Codul urbanismului”, „Decarbonizarea”. Amânările repetate ale reformelor au avut un singur scop: să nu deranjeze oamenii aflați în constelația partidelor, pietrificați pe funcții, iar „free lunch-ul” să fie omniprezent. Nimeni nu a vrut să perturbe acea lume minunată de la stat, banul public fiind carburantul care a întreținut această stare. Multe reforme, prin antijocul făcut de politicieni, au rămas în stadiul de deziderat, imposibil de urnit, fiind sugrumate chiar din fașă. Companiile de stat, cu pierderi imense, transformate în feude, atârnă greu în echilibrul bugetar. În momentul de față PNRR are o valoare totală de 21,41 miliarde de euro, deși valoarea inițială a fost de 28,5 miliarde lei, dar a fost redus ca urmare a renegocierilor și a eliminării de proiecte. Cu doar 40 de zile înainte de termenul limită al înfăptuirii reformelor, rata de absorbție era de 61% din alocarea totală. Cauza este neîndeplinirea jaloanelor asumate prin negocieri cu Uniunea Europeană. Ceea ce trebuia să fie un program de modernizare a României s-a transformat într-un meci al contrelor și al șantajului politic, având ca obiect reformele. …..” Integral: https://republica.ro/
“Obsesia pentru reducerea deficitului seamănă tot mai mult cu propaganda din epoca Ceaușescu …. Ceaușescu a pus în practică un amplu program de economisire forțată (termenul este științific, nu slogan). Pe șleau, cetățenii au fost înfometați de arătau toți slim-fit-aschimodie, consumul a fost redus arbitrar și brutal, pentru ca mai multe resurse să fie dirijate spre industrie (hm, “investiții publice”) și spre rambursarea accelerată a datoriei externe. Avea Ceaușescu obsesia asta cu eliminarea datoriei. În esență, guvernul Bolojan (și guvernul Boc înaintea lui) a avut o viziune similară. Statul a procedat cam la fel și în comunism și în minunata democrație originală din prezent. Adică i-a expropriat pe iobagi, ca să strângă mai mulți bani la buget. Ceaușescu înfometa poporul cu alimentația lui științifică, Boc și Bolojan (și Ciolacu ș.a.) au mărit birurile. Ideea de bază a rămas aceeași: extragerea de resurse din societate pentru susținerea statului; o politică extractivă. …. Categoric, statul are un deficit nesustenabil. Dar nici creșterea continuă a taxelor nu este sustenabilă. Deficitul trebuie micșorat, însă în mod științific, nu în mod ceaușist. În România deficitul bugetar a scăzut exclusiv datorită creșterii taxelor și a inflației. Pe primele 6 luni din 2026, deficitul este mai mic cu 1,6% din PIB față de anul trecut.
– Din aceste 1,6 puncte procentuale, 1 punct procentual provine din reducerea cheltuielilor de personal și de asistență socială. Nu fiindcă statul ar fi devenit mai suplu. Nici vorbă. Ci fiindcă salariile și pensiile au fost tăiate prin inflație. Ceva similar se întâmpla pe vremea lui Ceaușescu, mult mai agresiv; inflația se manifesta atunci sub forma penuriei de produse pe piață, fiindcă prețurile erau fixate prin decret, deci nu puteau crește.
– Restul de 0,6 puncte procentuale se regăsesc pe partea de venituri a bugetului – logic, fiindcă creșterea taxelor exact asta înseamnă (aduce mai mulți bani bugetului). Veniturile fiscale ale statului sunt exact cu 0,6 puncte procentuale mai mari decât anul trecut. Asta e tot. …..” Integral: https://republica.ro/
“România riscă să înghețe la iarnă: Rezervele de gaze sunt la pământ, din cauza caniculei persistente Europa se confruntă cu cel mai scăzut nivel al stocurilor de gaze din ultimii 5 ani pentru luna iulie, procesul de înmagazinare desfășurându-se extrem de greu din cauza valurilor de căldură-record și a consumului uriaș, generat de aerul condiționat. România resimte direct acest șoc, ritmul de umplere fiind mult sub media ultimilor ani, ceea ce pune o presiune uriașă pe prețurile de la iarnă, care au sărit deja, în plină vară, de pragul critic de 300 de lei/MWh. Este cel mai slab ritm de înmagazinare din ultima jumătate de deceniu. Situația critică a fost declanșată de dependența masivă de gazele naturale lichefiate (GNL). De asemenea, și de canicula extremă care a lovit continentul, forțând centralele electrice să ardă volume uriașe de gaz, pentru a susține sistemele de aer condiționat. ….. România a ieșit din iarna trecută cu depozitele subterane pline în proporție de doar 23,6%, iar ritmul actual de injectare din această vară este extrem de lent, situându-se mult sub media ultimilor 5 ani. Canicula prelungită din iulie a dat peste cap toate planurile autorităților: în loc să trimită gazele în depozite, pentru iarnă, producătorii interni au fost obligați să livreze totul în piață, pentru a acoperi consumul-record de electricitate. Consecințele sunt deja vizibile pe piața liberă, unde prețul gazelor a explodat în plină vară, depășind pragul de 300 de lei/MWh. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Din nou despre SMR. România, singurul client al unui reactor pe care America l-a refuzat .... Voi încerca să explic cât mai simplu gravitatea momentului și opțiunile pe care le avem:
- Trebuie, și nu se poate altfel, să extindem durata de viață a U-1 si curând a U-2 de la Cernavodă
- Trebuie sa continuam investițiile in U-3 şi U-4 de la Cernavodă
- Daca vom avea 4 unităţi nucleare, atunci, pe termen lung, trebuie sa închidem ciclul combustibilului nuclear (circularitatea lui)
- Avem nevoie cu adevărat de SMR sau aceasta este o problemă marginală?
Să vedem ce declarație făcea zilele trecute domnul Cristian Buşoi, secretar de stat în Ministerul Energiei: Solicitarea privind evaluarea actualizării strategiei SMR nu a fost suficient fundamentată; Ce s-a întâmplat? Conducerea SNN a cerut un mandat pentru a analiza dacă ar merita schimbată strategia privind adoptarea SMR-urilor NUscale Power. Domnul Bușoi a răspuns că fundamentarea e treaba executivului, nu a acționarilor. Iar fără mandat, SNN nu poate pregăti oficial o alternativă la NuScale. Există o contradicție în ceea ce spune dl. Bușoi de care poate că nu își dea seama. Declarația lui are o fisură logică evidentă, semnalată deja de presă. Dumnealui respinge mandatul conform căruia Nuclearelectrica urma să facă o evaluare a altor tehnologii SMR („solicitarea nu a fost suficient fundamentată”), dar în aceeași declarație spune că se află „în dialog permanent” cu Departamentul de Energie al SUA, prin videoconferințe bilunare, tocmai pentru „a evalua cea mai potrivită decizie […] inclusiv prin examinarea oportunității de a utiliza alte tehnologii SMR americane”. Practic ministerul face exact analiza pe care a refuzat s-o mandateze oficial pentru companie — doar că o face în afara canalului corporativ (AGOA/CA), direct cu partenerul american. Ce să înțelegem din asta? Oricum, această analiză trebuia evident să fi fost făcută acum vreo vreo 7-8 ani, in 2019, pe vremea lui Virgil Popescu, cel care „a deschis calea reactorilor SMR in România”, împreună cu Klaus Johannis . Vezi aici și aici. Întrebarea este cine a aprobat, de fapt, intrarea în această afacere a SMR-urilor de la NuScale Power? Acolo trebuie căutată răspunderea pentru situația de azi. Martie 2019: S-a semnat Memorandumul de Înțelegere (MoU) între Nuclearelectrica și NuScale Power. În martie 2019, NuScale Power nici măcar nu obținuse certificarea de proiect de la propriul regulator american (NRC) — asta s-a întâmplat abia în august 2020, la 17 luni distanță. Deci SNN a semnat un Moratoriu de explorare a unei tehnologii care, la momentul semnării, nu trecuse încă testul de bază al propriei țări de origine. Un Moratoriu de Înțelegere, tehnic vorbind, într-adevăr nu e un instrument obligatoriu, este un document care spune doar „hai să vedem” — deci în sine nu cere un studiu tehnic-economic complet. Problema nu e MoU-ul din 2019 în sine. Problema e că fiecare pas ulterior a tratat acest MoU exploratoriu ca pe o bază solidă, fără ca vreodată să se revină cu o analiza tehnico-economică pe care semnarea inițială o presupunea ca etapă viitoare. …. Pe 15 iulie 2026, disputa s-a purtat în jurul unei cereri procedurale minore — „inițierea unor demersuri de evaluare a oportunității” —, respinsă cu 93,17% din voturi. În paralel însă, presa a dezvăluit că exista deja un Raport al Corpului de Control al Prim-Ministrului, rezultat al unei verificări derulate la Nuclearelectrica între 15 octombrie 2025 și 20 martie 2026, iar Ministerul Energiei ceruse convocarea unei AGA extraordinare tocmai pentru discutarea concluziilor sale. Există, așadar, un instrument de evaluare instituțională mult mai consistent decât cererea de reevaluare a strategiei care tocmai fusese respinsă. Doar că el vizează conduita recentă a companiei, nu decizia originară din 2022. Întrebarea corectă, ar trebui să fie: cine a fundamentat tehnic alegerea NuScale în 2022, pe ce bază s-a ales exact acest furnizor (dintre alternativele SMR disponibile atunci — Rolls-Royce SMR, GE-Hitachi BWRX-300 etc.), și dacă acea fundamentare a evaluat riscul FOAK (First of a Kind) pe care conducerea actuală a SNN îl invocă abia acum, după ce s-au cheltuit ~1 miliard lei. Este relevant sa înțelegem de ce nu s-a analizat și o altă alternativă: CSMR (Candu Small Modular Reactors – 300 MW), care este o tehnologie foarte bine cunoscută în România. Tehnologia este dezvoltată de Atkins-Realis/Canada, exact partenerul Nuclearelectrica pentru U-1/U-4, cu care am avut în trecut acorduri de licențe! …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Nu am nicio speranță că în România se va putea vreodată reforma ceva cu adevărat Una din cele mai mari și repetate greșeli ale statului român este că nu-și propune să facă reforme de niciun fel, mai ales în perioadele în care economia le-ar permite, fără dureri și eforturi. Când apar „zilele negre”, totul devine urgent, obligatoriu, toate trebuie realizate fără o analiză adecvată, pentru că guvernele sunt strânse cu ușa și riscă fie să piardă bani de la UE, fie să sară din deficite, fie să fim evaluați pe o treaptă inferioară (junk, acesta ar fi pericolul din această perioadă). Și avem de-a face, de fapt, cu două tipuri de atitudine, ambele încărcate cu vicii, în primul rând de poziționare. Impactul este unul negativ, reformele (deși inițial acceptate ca necesitate de public/de societate) sunt respinse:
– de la membrii PSD, avem o opoziție nativă la orice poate deranja sistemele, în general. Oamenii aceștia sunt genetic programați să amâne, să tergiverseze, să bage la sertar orice inițiativă care i-ar scoate pe ei și pe votanți dintr-o stare de confort. Chiar dacă avem creștere economică, chiar dacă la orizont se vede norul, chiar dacă e criză, ei nu fac reforme. Așa se explică faptul că, deși România este conștientă că e necesară o lege a salarizării unitare, care să aibă niște repere clare, niște indici de performanță, proiectele au fost puse pe așteptare și tratate cu o lentoare demnă de trecut la manual;
– de la PNL și USR, sub conducerea lui Ilie Bolojan, avem de-a face cu o abordare în sistem de urgență, pe repede înainte, indiferent de costurile sociale și politice, pentru că pierdem banii din PNRR. Asta în ciuda faptului că toate sindicatele se opun; reprezentanții breslelor la fel; în ciuda protestelor cadrelor medicale, care atrag limpede atenția că veniturile lor vor scădea cu sume importante; și în ciuda riscului să plece în valuri, peste granițe, și cei care au ales să rămână aici.
…..Avem două tabere, așadar:
– PSD îi reprezintă pe cei care nu doresc să schimbe nimic, să modernizeze nici atât. Ei fug de orice ar putea însemna reformă ca dracul de tămâie. Atunci când umblă la salarii, le cresc la modul general, fără să țină cont de criterii de departajare, fără să ceară nimic la schimb, fără să impulsioneze munca și performanța, așteptând doar rezultate la urne. Așa s-a ajuns la aberații: un chirurg care face o operație pe lună încasează aceiași bani cu unul care face o intervenție sau ami multe pe zi. Este greșit de la un capăt la altul faptul că sistemul medical permite un asemenea dezechilibru.
– PNL & USR fac „reforme” în sistem de maximă urgență, fără audituri, fără evaluare punctuală, fără analize consistente. De fiecare dată e un glonte care trece pe lângă ureche, o situație limită care impune soluția, un PNRR, un termen depășit. Toate- de la creșterea TVA, la creșterea taxelor și impozitelor în două pachete, la modificările de la Pilonul II pe repede înainte au fost justificate, argumentate prin gravitatea momentului și lipsa opțiunilor. Toate aceste hotărâri s-au votat cu securea deasupra capului. Așa cum PSD „crește la toți”, la fel liberalii taie de la toți. …..” Integral: https://republica.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/misiune-de-transport-aerian-c-130-hercules-2.jpg?resize=165%2C91&ssl=1)
“România va primi peste două miliarde de euro de la NATO să construiască sute de kilometri de conducte de aprovizionare cu combustibili …. Proiectul care vizează modernizarea actualelor depozite și rețele de conducte și extinderea lanțului reprezintă cea mai mare investiție din istoria de 77 de ani a NATO. Cele 27 de miliarde de euro alocate lanțului modern de aprovizionare cu combustibil provin din bugetul NATO, buget constitituit de contribuțiile statelor membre. Cum ar putea arăta rețeaua de combustibili a NATO în România Pe 23 iulie, președintele Nicușor Dan a anunțat că din cele 27 de miliarde de euro destinate investiției, 2,15 miliarde vor fi alocate României, adică aproximativ 8 la sută din suma totală. România contribuie la bugetul anual al NATO cu sume cuprinse între 50 și 60 de milioane de euro, potrivit unei surse civile la curent cu situația. Statisticile NATO arată că în 2026, contribuția României la bugetele civil, militar și de investiții în domeniul securității al Alianței reprezintă 1,6 la sută din total. Polonia contribuie cu peste 3 la sută, Marea Britanie cu peste 10 la sută, iar Statele Unite contribuie la bugetul NATO, în 2026, cu sume care echivalează cu aproape 15 la sută din bugetul total pentru cele trei componente bugetare. Cum România a aderat la NATO acum 22 de ani, investiția pe care Alianța a aprobat-o acum în țara noastră pentru următorii ani reprezentă mai mult decât dublul contribuției Bucureștiului la bugetul comun al Alianței. …..” Integral; https://www.libertatea.ro/
“S-ar putea ca Bolo să mai rămână O criză politică dusă pe luni de zile nu mai e criză, devine normalitate. – Bolojan nu-și dă demisia: “Dacă aș pleca, nu s-ar rezolva problema”. Fără PSD, care să tragă frâna de mână, Guvernul lucrează mai bine. Lui Bolojan, care e un administrator foarte conservator, îi convine această situație în care miniștrii execută, nu stau la povești. Până și incapacitatea Guvernului de a legifera a fost rapid rezolvată prin legiferarea indirectă: de pildă proiectele de lege privind reformele din PNRR au fost lucrate și scrise la Guvern și trimise la Parlament să fie depuse ca inițiative parlamentare. Dacă și agențiile de rating vor considera provizoratul românesc drept noul tip de normalitate, Bolojan va mai rămâne. – Grindeanu scapă de funcția de premier. N-a dorit nicio clipă să fie sacrificat de baronii PSD, care l-au propus “în unanimitate” să încaseze acest glonț pentru partid. De-a doua zi după acest cadou otrăvit al olguților și-a sabotat orice susținere, organizând în unele zile și câte trei conferințe ca să-i atace pe cei de la PNL, USR și AUR. A anunțat rapid că PSD intră în opoziție. Sigur, baronii ar putea să mârâie, dar interesul lor e să rămână la putere, nu neapărat la guvernare…… – AUR nu mai e singur în opoziție și asta nu-i convine. S-ar putea ca creșterea AUR să se tempereze. AUR a evitat să intre la guvernare acum cu PSD, calculând că peste 2 ani va guverna singur. – Până la urmă, incapacitatea lui Nicușor Dan de acționa rapid creează o nouă realitate politică și o nouă înțelegere a timpului. “Cu calm, vom trece și peste asta”, a zis. …..” Integral: https://republica.ro/
“INTERVIU VIDEO. Cel mai cunoscut expert în spațiul ex-sovietic, despre dronele doborâte în România: „În conducerea statului român s-a întâmplat ceva. Războiul a fost reevaluat” „Președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucrainenii care spuneau asta. Acum, însă, lucrurile s-au schimbat fundamental”, spune istoricul Armand Goșu, specializat în spațiul ex-sovietic, într-un interviu pentru publicul HotNews. …. – Armand Goșu: Rămân la părerea că sunt niște teste și că Rusia pur și simplu vrea să înțeleagă care sunt capacitățile militare ale României în combaterea dronelor. Aceste aparate circulă la anumite înălțimi, intră în picaj sub anumite unghiuri, urmează niște trasee… Dar, atenție, nu sunt primele drone care au intrat în spațiul aerian al României, numai că până acum nu le-am doborât, deși aveam avioane F-16. E o problemă de voință politică. ….. Și mai este contextul foarte important în care se desfășoară aceste operațiuni: ce se întâmplă în Marea Neagră. Sunt cam trei luni de când ucrainenii au declanșat o vastă operațiune de scufundare a navelor legate de flota fantomă rusească. Rușii, acum aproape zece zile, au lovit nava Gas Lisbon, încărcată cu propan, care se ducea la Reni. Iar dimineață am văzut cum o navă turcească cu grâne s-a scufundat după ce a fost lovită de ruși. Pur și simplu, rușii reacționează la ofensiva Ucrainei și ce le rămâne de făcut decât să intre în spațiu aerian românesc, să amenințe navele sub pavilion internațional, care merg în porturile Izmail, Reni, Odesa, pentru grâu, motorină, propan, cum e cazul acesta, să le atace, să le scufunde, nepăsându-le de legislația internațională? ….– Nu știm foarte multe despre aceste drone, dacă sunt încărcate cu explozibil, care este scopul lor.– Ele sunt diferit încărcate, unele sunt încărcate cu 50 până la 100 de kilograme de exploziv, alte cu substanțe care iau foc pur și simplu, altele sunt drone care zboară cu două rezervoare. Am văzut în fața mea, în Ucraina, picând pe un bloc, mi s-a părut o explozie teribilă, dar nu era așa. Explodase doar al doilea rezervor, iar drona era una de cercetare. Pe drona respectivă erau mulți ochi care pur și simplu transmiteau imagini. De aceea spun că e de văzut ce era cu drona care a mers la Buzău. Era de cercetare? Că a trecut peste niște unități militare. Dar celelalte drone care au fost în zona Sulina? Și întrebarea e de ce autoritățile române le opresc acum la graniță, nu le lasă să se apropie. Totuși în Dobrogea este Mihail Kogălniceanu, de unde americanii trimit avioane de aprovizionare către Iran. ….. Nu știm practic ce s-a întâmplat în burta statului român în ultimele săptămâni, poate cine i-a chemat și le-a spus ce să facă. Au fost americanii, nemții, nu știu, dar dintr-o dată s-au apucat să dea jos dronele. Amintiți-vă că președintele Iohannis pitea dronele, nu recunoștea că au căzut pe teritoriul României și se supăra pe ucraineni care spuneau asta. (n.r.- Armand Goșu se referă la situația din 2023, când localnicii din localitatea Plauru spuneau că le-au căzut drone rusești în sat, dar președintele de atunci nega cu înverșunare). …..– Problema nu e că România a tras cu rachete scumpe după niște drone ieftine. Făcând acest gest, România a semnalizat partenerilor din NATO, nemți, americani sau ucraineni, dar mai ales Rusiei, că nu e sat fără câini. Este foarte important. Mi se pare regretabil că trebuia să facă așa de doi ani și jumătate, iar cineva trebuie să răspundă pentru această întârziere. Dar, da, nu aceasta soluția. Între timp, polonezii au achiziționat sisteme fără pilot care dau jos dronele. (n.r.- prin programul SAFE și România va achiziona sisteme antidronă). Săptămâna trecută a fost salonul de aviație din Marea Britanie unde vedeta a fost Ucraina. Nu au mai fost noile modele de Airbus și Boeing, ci dronele. Firmele ucrainene au semnat o grămadă de contracte. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Reacţie dură: în prag de caniculă, România expulzează frigiderul de la ambasada Rusiei Bere caldă, vodcă stătută şi mâncare împuţită: asta îi aşteaptă pe diplomaţii ruşi de la Bucureşti în următoarele săptămâni după reacţia extrem de dură a României la incursiunile dronelor ruseşti în spaţiul aerian naţional. În această dimineaţă, ţara noastră a semnat decretul pentru expulzarea imediată a lui Ivan, frigiderul Ambasadei Rusiei în România. Produs în Uniunea Sovietică în urmă cu 42 de ani, frigiderul Ivan, marca Zil, era în acelaşi timp cel mai vechi angajat al instituţiei, sarcinile lui fiind preluate în acest moment de un rucsac frigorific de 60 de lei de la Decathlon, considerat insuficient pentru nevoile ambasadei. ….Mai multe voci au criticat gestul MAE, amintind că frigiderul Ivan era printre puţinii reprezentanţi ai Rusiei cu care se putea sta de vorbă omeneşte, pentru că nu vorbea în lozinci şi nu ameninţa ca un golan, ci doar trosnea şi bolborosea uneori. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
