Buna dimineata intr-o zi de joi, 8 decembrie! Vremea va fi în general închisă și temporar va ploua în jumătatea de sud-est a țării și pe arii restrânse în rest. În Banat și Oltenia se pot acumula izolat cantități de apă de peste 15…20 l/mp. La munte vor fi precipitații mixte, iar la altitudini mari mai ales ninsori. Temperaturile maxime se vor încadra între 2 și 13 gr, iar cele minime între -5 și 8 gr. Ceata. Bucuresti: 8/3 gr.C., Ceata, innorat.
“Cât de periculos este streptococul A care a ucis deja mai mulți copii în Anglia. Medic: ”Sunt absolut sigur că sunt infecții și în România” …. Bacteria este însă răspândită pe tot globul și peste tot este posibil să fi provocat boli grave. Se poate răspândi prin tuse, strănut și contact piele pe piele, astfel că este ușor transmisibilă mai ales în colectivități. …. În momentul de față această creștere a numărului de cazuri este îngrijorătoare în primul rând pentru că dacă ne gândim la interacțiunile pe care le au copiii la școală și faptul că această bacterie este foarte contagioasă. Deja guvernul Marii Britanii ia în calcul administrarea preventivă de antibiotice la copiii care merg la școală. Nu vorbim despre antibiotice foarte puternice. Chiar penicilina funcționează pentru combaterea streptococului A. Vor fi luate măsurile de sănătate publică necesare”, a spus Ștefan Dascălu. Cercetătorul a mai precizat că în acest moment ”nu este o îngrijorare la nivel internațional dar trebuie să avem în vedere că în special în sezonul rece stăm mai mult în casă, organismul nostru este mai predispus la a fi infectat cu agenți infecțioși sezonieri, dat fiind faptul că acum circulă și gripa și Covid-19. Cumva, această infecție reprezintă o altă provocare pe care o avem în repertoriul acesta de boli infecțioase”. Expertul a mai precizat că vorbim de fapt despre o infecție bacteriană, nu virală, însă este foarte contagioasă, se transmite foarte ușor la copii și poate manifesta aceste simptome severe. …. Medicul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat că numărul mare de cazuri apărute în Marea Britanie pot avea și alte ”cauze”. ”După pandemie rămân câteva lucruri mai bine făcute ca înainte în unele țări și una dintre ele este supravegherea din punct de vedere epidemiologic a bolilor infecțioase. Nu este întâmplător că rapoartele apar din Marea Britanie. La fel s-a întâmplat și cu cazurile de hepatită de cauză necunoscută și cu identificarea virusului polio în apele reziduale prin secvențiere genomică. Acest lucru arată că Marea Britanie are un sistem de secvențiere probabil printre cele mai eficiente din lume în privința bolilor infecțioase și a efectelor pe care ele le produc. Este posibil ca astfel de fenomene să se întâmple și în alte părți, dar să nu fie identificate ca atare să treacă pe sub radar”, a spus Marius Geantă. ….” Integral: https://ziare.com
“Bugetul pe 2023: Ministerul Familiei va avea de 6 ori mai mulți bani / Bani mai puțini la MAE, Sănătate, Muncă, Energie și Justiție / Creștere mare la Apărare Bugetul pe 2023 arată că unele instituții vor avea bugete mai mici decât în acest an, iar altele precum cel al Familiei, condus de Gabriela Firea, mai mare chiar de 6 ori, potrivit proiectului Ministerului Finanțelor. Instituții care vor primi mai mulți bani de la buget Administrația Prezidențială va avea un buget de 120 milioane lei, cu circa 35% mai mare decât cel din acest an. Camera Deputaților are alocată o sumă de 589,5 milioane lei, cu 7,33% mai mult. Ministerul Afacerilor Interne: 25,5 miliarde lei (+12,17%) Ministerul Agriculturii: 25,2 miliarde lei (+7%) Ministerul Antreprenoriatului și Turismului: 4 miliarde lei (+3%) Ministerul Apărării: 35,2 miliarde lei (+52%) Ministerul Cercetării: 3,189 miliarde lei (+69,7%) Ministerul Culturii: 1,24 miliarde lei (+20,6%) Ministerul Dezvoltării: 12,6 miliarde lei (+31,3%) …. TVR: 415 milioane lei (+1,8%) Societatea Română de Radiodifuziune: 415 milioane lei (+8,6%) Agerpres: 27,1 milioane lei (+9%) Autoritatea Electorală Permanentă: 361,9 milioane lei (+14%) …. Instituții cu bugete în scădere în 2023 Ministerul Afacerilor Externe – 1,286 miliarde lei, cu 2,88% sub bugetul din acest an. Ministerul Energiei: 2,96 miliarde lei (-64%) Ministerul Justiției: 2,9 miliarde lei (-51,7%) Ministerul Muncii: 60,9 miliarde lei (-4%) Ministerul Public: 1,67 miliarde lei (-5,7%) Ministerul Sănătății: 23,3 miliarde lei (-6,3%) ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Strategia naţională de sănătate 2022-2030 a Ministrului Alexandru Rafila. Şi figura 38 de la pagină 24, o poză care te pune pe gânduri Mai tineti minte raportul Comisiei Prezidentiale din 2008, care arata ca starea de sanatate s-a degradat in asemenea masura in Romania, incat mor anual, din cauza disfunctionalitatilor sistemului sanitar, circa 60.000 de romani, o populatie echivalenta unui oras mediu. Sau analiza Institutului de Prognoza Economica al Academiei Romane din 2021, care facea o corelatie functionala intre degradarea starii de sanatate in Romania si consecintele economice? Folosind ca instrument de masura indicatorul DALY (disability adjusted life-year), numarul de ani de viata pierduti prin dizabilitate pe caz de boala, care este cu 50% mai mare in Romania decat media europeana, adica 15.651 ani fata de media UE, care este de aproximativ 10.000 de ani. Ei bine, in 2022, e mai rau, si nu neaparat din cauza pandemiei. Am pierdut in 3 ani aproape 900 de mii de suflete (numarul persoanelor decedate in perioada 2019-2021). Si o multime de indicatori sanitari, citati de Eurostat sau de CIA Fact Book ne fac sa intoarcem capul de rusine. Sistemul sanitar, asa cum este al acum, nu ne afecteaza doar sanatatea, ci si economia. …. Singurul lucru la care recomand sa ne uitam in acest raport de 114 pagini este figura 38 de la pagina 24. In cinci ani, din 2016 si pana in 2021, costurile cu sanatatea din FNUASS au crescut de la 24 la 46 de miliarde lei, practic s-au dublat – 91,6%, mai precis. Costurile cu serviciile spitalicesti au crescut cu 125%, cele cu serviciile de ambulator cu 78% iar cele cu medicamentele compensate cu 55%. Marea majoritate a banilor din FNUASS au fost alocati in cresterile de salarii ale personalului sanitar si in decontarea de medicamente noi. Deciziile de finantare suplimentara in aceste doua sectoare sunt politici publice absolut corecte, dar fara impact in indicatorii de sanatate, pentru ca medicii nu au putut sa consulte de 2-3 ori mai mult pacienti iar medicamentele noi sunt utilizate de maximum 150 de mii de bolnavi. … NICAIERI, dar NICAIERI in tarile la care ne raportam noi nu a existat o dublare a costurilor de sanatate in 5 ani, chiar daca Romania vine de la o baza joasa. Si in aceste date nu sunt reflectate sumele alocate de la bugetul consolidat, o parte din creditele de angajament sau sumele alocate de catre autoritatile locale care au in subordine spitalele – probabil ca cifrele vor arata si in aceste cazuri dublari, daca nu chiar triplari ale banilor care au intrat in sistemul sanitar in intervalul 2016-2021. …. Si, in ciuda acestor alocari, oamenii continua sa sufere sau sa moara din cauze tratabile iar Romania sa piarda personal sanitar. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Cât câștigă medicii parlamentari. Cine este doctorul-senator cu venituri de 24.000 de euro pe lună Libertatea a analizat declarațiile de avere ale medicilor din Senat și Camera Deputaților. …. 1. ADRIAN STREINU-CERCEL (senator PSD, profesor, medic, conducător de doctorate și independent): 24.000 de euro pe lună …. Streinu-Cercel e cu adevărat omul Renașterii, în sensul polivalenței preocupărilor sale. Este medic, politician, profesor și are și importante alte activități independente. …. 2. LEONARD AZAMFIREI (senator PSD, rector, medic, autor, vicepreședinte Colegiul Medicilor): 10.400 de euro pe lună …. 3. BIANCA PURCĂRIN (senatoare PSD): 7.860 de euro pe lună …. 4. AUREL NECHITA (deputat PSD, profesor, medic): 7.800 de euro pe lună Deputatul PSD de Galați Aurel Nechita este și medic specializat în pediatrie și cardiologie. Conduce o secție de profil la Spitalul de Urgență pentru Copii din Galați și practică și la cabinetul său privat din același oraș. În plus, e profesor universitar la Universitatea Dunărea de Jos. …. 5. FLORIAN BODOG (senator PSD): 7.230 de euro pe lună …. 6. PATRICIU ACHIMAȘ-CADARIU (deputat, medic, profesor): 7.000 de euro pe lună …. 7. ALEXANDRU RAFILA (deputat PSD, ministru, medic, profesor): 6.200 de euro pe lună Alexandru Rafila a fost un om muncitor în ultimul an. Când nu a fost ministru, a fost deputat. Când nu a fost nici deputat, nici ministru, a fost medic la Institutul Matei Balș. Iar în timpul rămas, a predat la UMF Carol Davila. …. 8. CRISTINA AGNES VECERDI (deputat PNL și medic urgentist): 6.100 de euro pe lună ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Sute de milioane, costul pentru întârzierea reformării pensiilor speciale. Ineficiența Ministerului Muncii, plătită de români România nu va respecta termenul fixat prin PNRR pentru reforma sistemului de pensii speciale, ceea ce va menține o povară de sute de milioane de lei pentru doar câteva luni. Marius Budăi, ministrul Muncii, a anunțat că depășirea termenului de 31 decembrie, fixat pentru reforma pensiilor speciale, nu va duce la pierderea unor bani alocați României prin PNRR întrucât Comisia Europeană ar fi dispusă să treacă cu vederea o întârziere. Ce nu spune ministrul este că la o întârziere de două luni, varianta probabilă în momentul de față, românii vor plăti încă 200 de milioane din buzunarele lor pentru plata pensiilor speciale. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România și-a asumat obligația de a așeza sistemul de pensii speciale pe baze noi, astfel încât costurile acestora să fie reduse. Termenul fixat ere pentru trimestrul IV al acestui an, adică până la 31 decembrie 2022. Termenul nu viza depunerea unui proiect de lege în acest sens, cum lasă să se înțeleagă ministrul, ci intrarea sa în vigoare. Astfel, ca indicator al implementării în PNRR este trecut „dispoziție legală care indică intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale.” Nu doar că proiectul nu a fost depus, ci Ministerul Muncii încă se mai află în faza de dezbateri. …. Potrivit celor mai recente date, în fiecare lună bugetul de stat trebuie să aloce 116.536.877 lei pentru plata acestor pensii, peste nivelul la care s-ar ridica prin contributivitate. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Ce companii petroliere din România nu mai pot importa petrol din Rusia. Cu ce a fost înlocuit țițeiul rusesc …. În România, până la aprobarea sancțiunilor, trei rafinării importau petrol rusesc pe care îl prelucrau în special în motorină, dar și în benzină. Este vorba de: – Petromidia (deținută de KMG Internațional – fostul Rompetrol), – Petrobrazi (OMV Petrom), – Petrotel (Lukoil). În plus, Gazprom România importa benzină și motorină rafinată în Serbia din petrol rusesc. Și rafinăria din Novisad este lovită de sancțiuni, pentru că petrolul BRUT ajunge pe teritoriul Europei într-un terminal din Croația, stat membru UE. În 2021, cele trei rafinării românești au procesat 9,9 milioane de tone de țiței, dintre care 6,82 milioane de tone au fost din import. Cam 2,5 milioane de tone de țiței au provenit din Rusia, conform datelor Institutului Național de Statistică. …. Rafinăriile românești Până la startul războiului, două treimi din țițeiul rafinat în România era importat din portul rusesc Novorosisk. Printr-un terminal este exportat petrol rusesc, care ajunge inclusiv la Petrotel Ploiești (rafinărie deținută de Lukoil) și la Petrobrazi (rafinăria deținută de OMV Petrom). Prin al doilea terminal din Novorosisk se importa petrol kazah, transportat prin Rusia prin oleoductul Caspian Pipeline Consortium (CPC), care alimentează rafinăria Petromidia. Rafinăria Petromidia deținută de Rompetrol Petromidia, rafinăria deținută de Rompetrol Rafinare, companie controlată de grupul KazMunaiGaz (KMG), va putea importa în continuare țiței din Rusia, cu condiția ca acesta să fie de proveniență kazahă, reiese din textul celui de-al șaselea pachet cu sancțiuni impuse Rusiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În 2021, conform raportului companiei, în jur de 4 milioane de tone de țiței a importat rafinăria, țiței provenit din Kazahastan. …. Rafinăria Petrobrazi deținută de OMV Petrom Petrobrazi, rafinăria deținută de OMV Petrom, procesa până la începerea războiului în jur de 3 milioane de țeței. 70% din petrolul brut rafinat la Petrobrazi provenea din țițeiul extras pe teritoriul României. Restul de 30% îl reprezenta țiței importat din Rusia. „Din martie, nu mai importăm petrol”, ne-au precizat reprezentanții companiei. Petrolul brut din țările scandinave, Africa de Nord și cel din Kazahstan ar fi înlocuit țițeiul rusesc rafinat la Petrobrazi. Rafinăria Petrotel deținută de Lukoil Petrotel Ploieşti, a treia rafinărie mare din România, deținută de compania rusă Lukoil, a importat anul trecut în jur de 2 milioane de tone de țiței. Petrolul brut care ajungea la Petrotel era 100% din Rusia. …. Din informațiile primite de la Europa Liberă de la operatorii portuari din Constanța, Lukoil România ar importa țiței din Kazahstan și din Turcia, a cărui proveniență inițială nu poate fi precizată. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Contract de aproape 62 milioane de euro cu o firmă din Austria pentru dezvoltarea infrastructurii Aeroportului Henri Coandă Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti (CNAB) a anunţat, marţi, semnarea celui mai mare contract de investiţii din ultimii 10 ani, în valoare de aproape 308 milioane de lei (aproximativ 61,59 milioane de euro) pentru creşterea capacităţii operaţionale a infrastructurii Aeroportului Henri Coandă, informează news.ro. Contractul a fost adjudecat de compania austriacă SC Porr Construct. „CNAB a semnat contractul de «Sistematizare a suprafeţei de mişcare a AIHCB în vederea creşterii capacităţii operaţionale şi asigurării conformării cu prevederile Reg UE. 139/2014 – Etapa I». Investiţia vizează lucrări de amploare la mai multe căi de rulare a aeronavelor: November, Papa, Victor, Whiskey, Charlie, precum şi la Platforma nr. 2 – la amplasamentul existent şi extindere până la calea de rulare Delta”, a transmis CNAB, într-un comunicat de presă. …. Porr Construct este un grup de construcții listat la Bursa de Valori din Viena, sediul central al companiei fiind tot în capitala Austriei. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Tot despre Schengen, dar mai pe șleau Chiar și o căutare sumară pe internet scoate la iveală un fenomen ciudat în interiorul uneia din puterile statului, Justiția. Procurori specializați cer pedepse grele pentru vameși și polițiști de frontieră din România, pentru infracțiuni de corupție și luare de mită. Instanțele le anulează însă probele, decid că faptele incriminate nu există și-i absolvă de păcate pe inculpați. După un proces care a durat mai bine de opt ani, magistraţii Curții de Apel Suceava i-au achitat recent pe majoritatea inculpaţilor într-un dosar care a vizat corupția din punctul de trecere a frontierei Siret, decizia fiind definitivă. „Faptele nu există”, a decis instanța, trimițându-i la plimbare pe procurorii DNA. Din 35 de polițiști de frontieră și vameși, o singură persoană a fost condamnată la 5 luni de închisoare cu suspendare, dar și această pedeapsă poate fi anulată pentru prescrierea faptelor. [1] În 2020, 14 polițiști de frontieră, în frunte cu un comisar, acuzați de DNA că au luat mită la intrarea în țară de cauciucuri uzate, au fost achitați de instanța judecătorească. Culmea este că inculpații au fost de fapt 18, dar patru și-au recunoscut vinovăția și au primit pedepse (cu suspendare) între doi ani și doi ani și șase luni. [2] În 2021, Curtea de Apel Timișoara le-a dat dreptate procurorilor și a întors dosarul la Tribunalul Arad – doar pentru ca inculpații să fie iar achitați. Instanța a considerat din nou că investigatorii i-au „lucrat” ilegal pe inculpați, provocându-i să ia mită și să închidă ochii la intrarea deșeurilor. [3] Un vameș din portul Constanța a cerut statului în 2020 daune de un milion de euro, pentru că a fost închis preventiv timp de șase luni înainte să fie achitat definitiv după mega-ancheta DNA cunoscută ca „Dosarul Portul”. [4] Fenomenul este foarte greu de explicat: Văzut din partea instanțelor, ar demonstra incompetența crasă a unor procurori, ceea ce este foarte greu de tolerat. Este la fel de greu de crezut că unii dintre aceștia, probabil de plictiseală într-o țară în care corupția și mita ar fi fost pe cale de dispariție (?), să fi hotărât să mai fabrice niște dosare, ca să nu le fie desființată instituția….. Lucrurile se schimbă însă dacă privești fenomenul de pe poziția factorilor din UE chemați să ia decizia de admitere sau nu a României în spațiul Schengen. Nimic nu-i poate împiedica pe aceștia să creadă că țara noastră este sub stăpânirea unui sistem invizibil, care controlează totul, de la frontiere până la vârful instanțelor judecătorești. Cei care trag sforile doresc cu orice preț să-și păstreze la granițe oamenii fideli care le asigură resurse financiare nelimitate. Prin intermediul lor pot intra în țară nu doar cauciucuri uzate sau țigări, ci și migranți, droguri, arme și cine știe ce alt fel de oameni și lucruri care fac coșmarul partenerilor noștri europeni. Iar un asemenea sistem poate plasa și la controlul celorlalte puteri ale statului oameni incompetenți, plagiatori (adică tot hoți), foarte ușor de controlat și manipulat. Da, România îndeplinește în aparență toate criteriile tehnice pentru aderarea la Schengen, lucru constatat și de Comisia Europeană. Se schimbă însă povestea când este vorba de criteriile „soft”, cele legate de morală, competență, corectitudine și loialitate în respectarea condițiilor. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Dujmanii mei nare valoare Iliescu a făcut și a avansat mai mulți generali ca Emil Constantinescu. Băsescu l-a întrecut pe Iliescu, iar Iohannis l-a întrecut pe Băsescu. Dacă Petrov nu trecea în medie de 35 de avansări pe an, Iohannis făcea, de pildă, 48 de generali în 2020 și 44 în 2021, iar anul ăsta a sărit la 60. Datele oficiale spun că, prin grija președintelui Iohannis, numai în Ministerul Apărării Naționale au fost avansați 13 generali. Asta în condițiile în care armata română are deja mai mulți generali decît Marea Britanie și e paralizată la capitolele înzestrare, recrutare, pregătire, spirit de corp și moral mai mult ca oricînd. …. Apoi, au fost avansați patru generali din serviciile secrete ale armatei, acea unitate care i-a cumpărat lui Iohannis costum de schi din fonduri operative. Acea unitate al cărei comandant adjunct și-a cumpărat vilă din aceleași fonduri destinate contraspionajului. La Marină, Iohannis a avansat un amiral și trei contraamirali ca să recompenseze, probabil, unica interacțiune a forțelor noastre navale cu războiul, cînd o mină în derivă era să scufunde dragorul trimis s-o neutralizeze. La Serviciul de Telecomunicații Speciale, singurul serviciu secret din lume care numără voturile exprimate democratic și stabilește cine a luat mai multe, sînt șase avansări de generali. La SRI, patru generali au căpătat o stea în plus, în ideea de a-l ajunge și depăși pe fostul lor șef, Florian Coldea. La Ministerul de Interne vorbim despre 25 de generali și chestori-șefi (echivalentul polițienesc al generalului-locotenent cu trei stele). Trebuie spus că acestor avansări oficiale li se adaugă alți generali avansați la secret, pe care Serviciile nu pot să ni-i divulge fiindcă altminteri nu i-am mai vota, citi și admira la televizor. …. Și, ca să păstreze un echilibru cu civilii, a mai decorat șapte medici și opt profesori de liceu cu ordine mărunte: „Meritul Sanitar“ și „Meritul pentru Învățămînt“ în grad de Cavaler. Așa înțelege Iohannis valoarea. Meritele țării pe care o conduce sînt, după el, 75% militare și 25% civile. De aceea, răsplata are forme concrete în cazul militarilor – salarii mai mari și pensii speciale – și aproape insultătoare în cazul civililor. Căci medicii și profesorii au primit decorații de mîna a treia, care nu le aduc nici un beneficiu material, în timp ce sute de impostori, politicieni, infractori, secretare, turnători și securiști poată în piept cea mai mare distincție a statului român, „Steaua României“. … Societatea e un zgomot care-l obosește. Poporul e o cifră. Națiunea – un cuvînt. ….” Integral: https://www.catavencii.ro
“Criza creează terenuri de vânătoare pentru cei care caută prăzi uşoare cu nume grele sau doar să speculeze slăbiciunile companiilor şi guvernelor. Ce pieţe sunt vulnerabile .… Forintul Ungariei este predispus la depreciere l În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat ♦ Pentru Credit Suisse şi-a arătat interesul chiar prinţul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman ♦ S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea pieţelor emergente în 2023 pe fondul creşterii dobânzilor în SUA şi aprecierii dolarului ♦ Pieţele au devenit nelichide, haotice şi volatile. Pentru prima dată în ultimul deceniu, sectorul asigurărilor din Ungaria a devenit neprofitabil. Seceta de dimensiuni istorice şi inflaţia au făcut pagube, iar lovitura de graţie a venit de la guvern prin suprataxarea companiilor de asigurări. …. În Polonia, cea mai mare companie de asigurări, PZU, este controlată de stat. În Ungaria, cei mai mari jucători sunt străini, de aceea şi sunt suprataxaţi în vremuri de criză. Una din politicile principale ale guvernului premierului Viktor Orban este de a aduce sectoarele strategice în mâini maghiare. A făcut aşa şi cu sectorul bancar. …. Forintul Ungariei este predispus la depreciere. Acum, pentru Credit Suisse şi-a arătat interesul chiar prinţul coroanei Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, care ar fi dispus să injecteze 500 de milioane de dolari în colosul vlăguit de aceste vremuri tulburi, arată The Wall Street Journal. Arabia Saudită, dar şi celelalte state arabe bogate în bani şi petrol caută să-şi extindă influenţa în Europa şi în lume. Probleme pe burse şi cu profiturile au şi marile companii de tehnologie precum Alphabet (Google) şi Microsoft, pentru care vremurile cu vânzări record din pandemie au apus. Acţiunile Apple au rezistat mult timp ca active de refugiu în furtuna din sectorul de profil, dar şi ele au început să dea semne de slăbiciune. China, cu proteste la principalul furnizor Foxconn şi în alte părţi şi cu lockdownuri în contextul apariţiei de noi focare de COVID, reprezintă călcâiul lui Ahile pentru gigantul american de tehnologie. S&P Global vede slăbiciuni în majoritatea pieţelor emergente în 2023 pe fondul creşterii dobânzilor în SUA şi aprecierii dolarului. Acest mix forţează băncile centrale emergente să răspundă şi ele cu majorări de dobânzi pentru a-şi proteja monedele, frânându-şi astfel creşterea economică. Financial Times a făcut o anchetă pentru identificarea viitoarelor fracturi din pieţele financiare şi aduce în atenţie inclusiv lichiditatea scăzută de pe piaţa obligaţiunilor americane şi datoria guvernamentală a Japoniei. Inflaţia uriaşă este contrată cu dobânzi ridicate după un deceniu în care băncile centrale au făcut exces de generozitate prin achiziţii de active. Acum aceste achiziţii sunt mult încetinite, şocurile fiscale se înmulţesc, ceea ce creează penurie de lichiditate pe pieţe. Speculatorii nu mai pot tranzacţiona fără să mişte semnificativ preţurile. Iar fluctuaţii bruşte de preţuri pe o piaţă pot forţa vânzări pe alte pieţe pentru protejarea profiturilor, cu rezultate impredictibile, explică FT. Pieţele au devenit nelichide, haotice şi volatile. Şocuri izolate, precum închiderea bursei nichelului de la Londra, colapsul furnizorilor de energie din Europa sau o criză a pensiilor în desfăşurare rapidă în Marea Britanie sunt urmărite pentru identificarea furtunilor mai mari ce pot veni. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Prețul aderării la Schengen. Liechtenstein a cerut portul de pe lacul Herăstrău Nu-i mai satură Dumnezeu! Continuă să vină solicitări de la țările membre Schengen pentru a accepta aderarea României. După ce Olanda a cerut portul Constanța, a venit rândul Liechtensteinului să emită pretenții. Microstatul european solicită portul din parcul Herăstrău, precum și garanții că Guvernul va finaliza Canalul București-Dunăre ca să aibă și Liechtenstein ieșire la mare. România va trebui să demareze procedurile de privatizare a debarcaderului și portului din Herăstrău în următoarele 12 luni. Totodată companiile din Lichtenstein vor avea 50 de puncte în plus în caietul de licitații, odată ce vor participa la ofertarea publică. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Cel mai bine plătiți rectori și decani din UMF-uri care sunt și medici polivalenți. Cine este cel care primește 10 salarii din 10 funcții Un medic lucrează și în spital, și la UMF, și în Senatul României, și la Colegiul Medicilor din județ. Altul primește salarii din 10 locuri și le adaugă venituri substanțiale din activități independente. În funcție de grad, specializare și numărul de gărzi efectuate, medicii din România câștigă, în medie, 2.500-4.000 de euro net pe lună. …. Iată un top al celor mai prolifici dintre medicii universitari, cei care adună de la două salarii în sus, sau cum este cazul recordmanului Adrian Covic: 10 salarii, fără a număra veniturile din activități independente. 1. ADRIAN COVIC, Iași, prorectorul cu 10 salarii: 18.600 de euro pe lună Adrian Covic este unul dintre prorectorii Universității de Medicină și Farmacie din Iași. El ia bani din douăsprezece surse, dintre care 10 sunt salarii. Are trei salarii declarate de la UMF Iași, unul ca medic la Spitalul Clinic Parhon din Iași, dar și salarii de la Fresenius Nephrocare, Nefrocare, plus venituri de la Academia de Științe Medicale, Academia Oamenilor de Știință, UEFISCDI, clinica Almedra. Ultimele venituri nu vin din salarii, ci din profesii libere independente și activități independente profesioniste, care nu sunt defalcate. …. 2. LEONARD AZAMFIREI, Tg.Mureș (senator, rector, medic, autor, vicepreședinte al Colegiului Medicilor): 10.400 de euro pe lună …. 3. CĂTĂLIN CÎRSTOIU, București (decan și medic): 10.000 de euro pe lună …. 4. GEORGE CĂLIN DINDELEGAN, Cluj (chirurg, profesor și prorector): 9.600 de euro pe lună …. 5. RODICA BĂLAȘA, Tg. Mureș (prorector, profesor, neurolog): 9.100 de euro pe lună …. 6. FLORENTINA FURTUNESCU, București (prorector UMF și director la INSP): 9.000 de euro pe lună …. 7. OVIDIU SIMION COTOI (decan, medic patolog, profesor): 8.400 de euro pe lună …. 8. BOGDAN OVIDIU POPESCU, București (prorector, medic, cercetător): 8.000 de euro pe lună …. 8. BOGDAN OVIDIU POPESCU, București (prorector, medic, cercetător): 8.000 de euro pe lună ….” Integral:
“Pensiile speciale – capcanele neconstituționale, căpușele asimilate și imperativul pragmatismului …. Ar fi trebuit să fie clar că un asemenea demers trebuie făcut distinct pe fiecare tip de pensie specială în parte. Pe fondul chestiunii, două sunt categoriile de pensii care ridică probleme. Restul e strict chestiune de voință politică. …. Pensiile militare Pensiile militarilor, care nu au garanții constituționale. Banca Mondială, consultantul ministerului Muncii, a recomandat menținerea lor în contextul actual. Este un subiect delicat, indiferent de context. Întrebarea este dacă oameni care își riscă viața în teatre de operațiuni, în incendii, în misiuni de spionaj, infiltrați în clanuri sau rețele, merită pensii speciale la vârste reduse de pensionare. Dar numai acești oameni. Dacă înțeleg de ce partea operativă a militarilor din diverse structuri poate fi astfel recompensată de societate, nu văd niciun motiv să le primească tot felul de angajați cu epoleți și grade de prin tot felul de birouri unde cel mai mare risc e să-și rupă unghia în vreun capsator sau să se taie cu o foaie de hârtie. Cuantumul pensiei este o altă problemă (
“BREAKING Parchetul European ar putea investiga persoanele și firmele care încalcă sancțiunile UE pentru Rusia / Propunere oficială a Comisiei Europene de incriminare a nerespectării sancțiunilor / Pedepse până la 5 ani de închisoare …..
“1 decembrie şi vocaţia lucidităţii Ziua naţională este în România ocazia de a etala pioasele locuri comune ale mediocrităţii politice. Memoria anului 1918 şi a miracolului de atunci este invocată, ritualic, de cei care nu mai au nimic în comun cu înaintaşii omagiaţi. Beţia de cuvinte este forma în care se manifestă ataşamentul faţă de naţiune. Vocaţia lucidităţii este, în aceste ocazii festive, mai degrabă suspectă. Elanul flatării demagogice descurajează privirea care se întoarce spre sine. Celebrarea României Mari acoperă, oportun, îndoielile, eşecurile, neliniştile colective. 1 decembrie 1918, golit de sens şi redus la un clişeu oarecare, încetează să mai fie altceva decât un pretext pentru parade militare şi şedinţe festive ale camerelor. Tonul emoţionat şi înlăcrimat este imaginea însăşi a demagogiei contagioase. Despre promisiunile neîmplinite ale lui decembrie 1918, despre ipoteca dezvoltării malformate a centralizării, despre trauma lui 1940 şi despre coborârea în totalitarism ce îi urmează, despre crime, complicitate şi tăcere vinovată, alegem să tăcem, spre a nu întrerupe această unanimitate a falsului patriotism. Rezoluţia de la Alba Iulia este semnul îndepărtat al unei speranţe care nu s-a întrupat niciodată: libertatea politică şi egalitatea în faţa legii au rămas înrămate în acest document, fără ca anii României Mari să le ofere şansa de a exista cu adevărat. Timbrul părinţilor fondatori de atunci are tonalitatea vizionară a celor care au ales demnitatea, în locul supunerii oarbe. Cât despre România de după decembrie 1989, ea este, deja, mai intinsă cronologic decât intervalul României Mari. Cele trei decenii care ne separă de căderea comunismului se apropie, ca anvergură istorică, de evul comunist. Şi poate că ziua de 1 decembrie ne obligă să aşeză, în cele din urmă, în faţa noastră, acea oglindă în care să ne privim, colectiv.
“Cincisprezece ani am rostogolit de-a dura ideea intrării în Schengen, până am ciobit-o de tot! …. România merită să intre în spațiul Schengen! I-auzi vorbă?! Așa să fie? Așa o spun politicienii noștri, șeful guvernului, șefii celor două camere ale Parlamentului, parlamentari ca Pavel Popescu, europarlamentarii Corina Crețu, Dan Nica, Victor Negrescu, Mihai Tudose, Rareș Bogdan… unii insistă apăsat chiar, amenințând cu „consecințe” partenerii din Uniune care se opun, adică Olanda (în special), Austria sau Suedia, dezaprobând ceea ce numesc „dubla măsură”; că adică România îndeplinește de 15 ani condițiile „tehnice” de aderare la spațiul de liberă circulație Schengen și totuși nu i se „acordă acest drept”! …. Imediat după ce Ungaria a emis o legislație care făcea posibilă obținerea cetățeniei maghiare dacă dovedeai că ai avut în familie cândva un înaintaș ungur, un amic mi-a spus că va aplica. M-am mirat, îl știam român get beget. Crezi că-i poți păcăli? l-am întrebat. Da’ nu păcălesc pe nimeni, pentru că unul din bunicii mei a avut un părinte ungur și o pot dovedi, mi-a spus. Ok, și restul? Știi ungurește și celelalte? Pot învăța! mi-a răspuns. M-am mirat de o atare hotărâre a lui și am insistat cu întrebările, pentru că mă intriga planul lui. Ce-o să faci? Te muți în Ungaria? Care-i de fapt ideea? Bă – mi-a răspuns – îți dau doar două argumente: cu pașaportul unguresc sunt în Schengen și nu-mi trebuie viză de America! …. Un avion intră cu țigări de contrabandă în spațiul aerian al României, scapă de încărcătură, apoi ajunge în Republica Moldova unde ar fi trebuit să fie realimentat și încărcat, dar are ghinion și este surprins de autoritățile moldovenești. Un elicopter ce făcea transporturi ilegale de țigări de contrabandă este găsit prăbușit în România după câteva zile, întâmplător. Un cartel sud american de droguri planifică, alături de traficanți din Turcia, Bulgaria, România ș.a. o elaborată operațiune prin care aproape două tone de cocaină să ajungă pe piața europeană plecând de pe plajele noastre. Niciuna dintre aceste operațiuni nu a fost interceptată „tehnic” de Poliția de Frontieră, ci au fost descoperite întâmplător, pentru că au existat erori în conducerea lor din partea infractorilor care le-au derulat. …. Dar un lucru îl pot afirma sigur, cu mâna pe inimă, că România nu a făcut tot ce depindea de ea pentru ca acest vot să existe și să decurgă fără emoții, firesc. Din păcate. Așadar, să o lăsăm mai moale cu „meritul”. Să ne gândim, mai degrabă, că dacă vom fi admiși ar trebui să ne crape obrazul de rușine, pentru că se va întâmpla din calcul politic, într-o conjunctură dificilă, și sub privirile condescendente, dacă nu frustrate, ale partenerilor pe care nu i-am convins noi, ci cu totul alte argumente. ….” Integral:
“Mituri și adevăruri despre energie. Nu suntem independenți, cărbunele este esențial, consumul scade …. Primul mit este: România produce energie și este independentă energetic. Fals. Datele pe primele nouă luni ale anului 2022 arată că România importă masiv țiței, ba chiar putem spune că a fost dependentă de petrolul din import. Astfel, importurile de țiței au fost de trei ori mai mari decât cantitatea extrasă în țară. Dacă adăugăm și alte produse petroliere importate, din care cea mai mare parte reprezintă motorină, avem o imagine mai clară a nevoii de importuri de țiței și de produse petroliere. România a importat în primele nouă luni ale anului și gaze naturale. Respectiv, un sfert din gazul utilizat a fost din import, un procentaj destul de mare în contextul în care toate datele despre România arată că dependența de gazele rusești este de cel mult 10%. Desigur, este posibil ca o parte din importuri să fi provenit din alte zone decât Rusia, dar este cert că România are nevoie să importe un sfert din totalul cererii de gaze. De asemenea, anul 2022 a fost atipic, în sensul că România, la fel ca toate statele membre ale Uniunii Europene, s-au aprovizionat intens în această vară pentru a înmagazina gaze în depozite. Nici în ceea ce privește energia electrică mitul independenței nu este valabil. Anul acesta, România a importat 6,5 Twh, ceea ce înseamnă 16% din consumul total. Nu pare mult, dar este o cantitate esențială, pentru că, după cum se știe, importurile de energie sunt preluate în sistemul energetic național din rețeaua europeană în momentul în care apare un deficit din producția internă. Este adevărat că în primele nouă luni ale anului au fost și exporturi de 5,1 Twh. Chiar dacă o parte a opiniei publice ar fi tentată să spună că este nevoie de o blocare a exporturilor, soluția nu este eficientă. Pe de o parte, pentru că pieței românești oricum îi lipsește cel puțin un Twh, iar, pe de altă parte, statul nu are nicio pârghie concretă, în afară de reglementare, prin care să împiedice exportul de energie electrică. Un al doilea mit care a circulat intens anul acesta este acela că producția internă de energie electrică are nevoie de cărbune și de termocentrale. Este adevărat. Producția obținută în primele nouă luni în termocentralele care folosesc ca materie primă cărbunele a fost de 16 Twh, ceea ce înseamnă cea mai mare cantitate la nivel național, următoarea sursă fiind hidrocentralele, cu 10Twh. Atât timp cât un sfert din producție este obținută din cărbune, este clar că România va avea o problemă în momentul în care va trece la oprirea termocentralelor din motive de mediu. Dacă se va întâmpla așa, România va trebui să pună ceva în locul surselor poluante de energie, pentru că altfel va fi nevoie de importuri masive. …. Un al treilea mit este legat creșterea consumului. Este un mit fals. Anul acesta, consumul, din economie și cel al populației, s-a redus. …. România are dependența ei în ceea ce privește consumul intern și anume termocentralele, hidro și chiar importul. Așadar, realitatea bate, în unele cazuri, impresia publică….” Integral:
“Previziune sumbră. Iarna grea ar putea provoca 100.000 de decese în Europa. Armele energetice ale lui Putin, mai puternice decât cele convenţionale Criza energetică expune Europa riscului unei dezindustrializări masive, iar numărul deceselor ar putea să crească enorm în această iarnă. Revista britanică The Economist a lansat o proiecție-predicție referitoare la iarna care urmează, arătând că întreaga Europă va avea de suferit de pe urma crizei energetice, iar mulţi oameni chiar îşi vor pierde viaţa. Creşterea preţurilor la energie duce la creşterea mortalităţii Dacă acum câteva săptămâni pentru Europa era prognozată o iarnă relativ caldă, acum prognoza s-a schimbat. Bloomberg scrie că iarna aceasta va fi mai rece decât de obicei, în primul rând în țările nordice. De fapt, frigul s-a instalat deja. “O toamnă excesiv de caldă a permis țărilor UE să-și umple instalațiile de stocare a gazului. Acum nivelul de gaz din ele este de 95% din total, dar în ultimele zece zile acest nivel a scăzut constant”, subliniază Bloomberg. … Dar, chiar dacă UE nu îngheață în iarna 2022/2023, iarna 2023/2024 va fi mult mai severă, avertizează specialiştii. În 2023, instalațiile de stocare a gazelor din Europa vor trebui să fie umplute din nou,
“În România se construiește haotic, de proastă calitate și cu ingerințe asupra naturii urbane și protejării acesteia (Studiu) …. Corina Murafa: După multe inițiative pe care le-am primit în Consiliul Economic și Social ne-am dat seama că sunt foarte multe improvizații la anumite legi foarte semnificative pentru această problemă, cum ar fi legea urbanismului și amenajării teritoriului, legea locuirii, protecția grupurilor vulnerabile în raport cu locuința, zona de locuințe sociale. În același timp a venit și contextul crizei prețurilor la energie, când ne-am dat seama că este foarte important să se facă ceva mai bun și pe zona de eficiență energetică. Semnalele pe care le primeam în Consiliu erau că renovările clădirilor nu erau așa cum trebuie, că nu se punea accent pe renovări de calitate, că se iroseau banii. Am decis să facem o comisie, alcătuită din patronate, sindicate și reprezentanți ai ONG-urilor, care să studieze această problematică în toate dimensiunile ei. Aceasta este un alt aspect. Ea este legiferată pe bucățele, niciodată într-o manieră holistică. Cumva asta am încercat să facem pentru prima dată. Ne-am dus pe zona de calitate a locuirii, care ar fi niște indicatori cheie pentru România pe care, eventual, țara să își seteze niște ținte. Noi asta recomandăm în studiu. După care o serie de indicatori comparativ cu Uniunea Europeană. Ne-am uitat pe zona de urbanism, planificare urbană. În România se construiește foarte haotic, de proastă calitate și cu ingerințe asupra naturii urbane și protejării acesteia. …. CM:
“Mihai Maci: Frăția doctoratelor Ceea ce știm despre doctoratele d-lor Ciucă și Bode ne surprinde în mod special deoarece e vorba de persoane aflate în fruntea statului. Faptul că astfel de ”lucrări” au fost validate în domenii precum ”științele militare”, ”studiile de securitate”, de ”ordine publică”, de ”strategie”, de ”intelligence” sau de ”relații internaționale” ar trebui să ne surprindă mai puțin. E vorba de ”discipline” care – în bună măsură – sunt apanajul ”instituțiilor militarizate” (Armata – cu diversele ei arme, Poliția, variile Vămi și și mai numeroasele Servicii Secrete). Toate acestea au ceva în comun: sunt medii relativ închise, guvernate de o logică internă, care e aceea a comenzii ierarhice. (Mai e o instituție cu care împărtășesc această caracteristică – și, în mod cert, și acolo sunt multe surprize – în speță Biserica.) Structurile acestea pe de o parte închise, pe de alta bazate pe comandă și aflate ”în inima statului” beneficiază nu doar de o percepție exterioară (reflectată în ”cota de încredere a populației” în ele – cotă care nu are nimic de-a face cu capacitatea instituțiilor în cauză de a susține, în vremuri de criză, această încredere), ci și de o ”conștiință de sine” în virtutea căreia reprezentanții lor se asumă ca ”o elită” menită a păstra și a transmite ”valorile naționale”. Timp de decenii am vorbit despre elite, întrebându-ne care ar putea fi: marile personalități, intelectualii, oamenii de succes din fiecare domeniu, cei aflați la vârful politicii, înalta administrație etc. În fapt, aceste dezbateri publice n-au avut nici o rezonanță în mediile care (sunt convinse că) dețin răspunsul la această întrebare: cele militarizate (plus, încă odată, Biserica). Ele sunt cele care cred, în mod ferm, că au menirea de a conserva nealterată – de toate derivele veacului – ”ființa neamului” și, în egală măsură, au convingerea că această ”ființă” (așa cum e ea definită în vulgata lor: respectiv ca ”viță de eroi” și popor ”de martiri” ai ”străinilor”) nu poate fi menținută decât prin exercițiul autorității (pe care-l favorizează structura lor ierarhică) și prin ”mobilizare patriotică” (adică religioasă și marțială împotriva ”perfidiei” cu care ”străinătatea” ne corupe). Instituțiile militarizate sunt soi de stat în stat, care funcționează în virtutea propriilor lui reguli și care – tocmai de aceea – se consideră deasupra celor comune și revendică o jurisdicție totală asupra persoanelor și mecanismelor care au de-a face cu funcționarea lui. În egală măsură, ca orice organism viu, ele tind să-și extindă influența în afară, mai ales la vârful statului, ”cooptând” în varii forme (de la acordarea de grade, la racolarea de politicieni, universitari și afaceriști în diverse ”Academii” și ”Institute”) oameni ”de influență” care sunt meniți a integra diverse ”sfere de conducere” în logica autoritară și ”patriotică” care – într-o zi – ar trebui să devină forma efectivă de guvernare a țării. Pe scurt, mediul acesta de la vârful instituțiilor militarizate seamănă foarte bine cu un soi de ”societate a inițiaților”, nici întru totului publică, nici întru totului secretă, în care – periodic – sunt cooptați diverși oameni ”de influență” și în care aceștia intră printr-un ritual. Din punctul meu de vedere, ”doctoratele” în ”științe militare (sau de securitate)” sunt fie chiar ritualurile în cauză, fie – în orice caz – componente majore ale acestora. Menirea lor nu e aceea de-a valida vreo ”competență academică” (cu desăvârșire inexistentă în strivitoarea majoritate a cazurilor), ci apartenența la un grup restrâns în care toți ”inițiații” ”se cunosc între ei”. În acest cerc, felul în care a fost obținut doctoratul e un ”secret comun” a cărui rol e acela de a menține coeziunea grupului: nimeni nu va vorbi vreodată despre lucruri care – expuse public – ajung, inevitabil, și la el și îl compromit. Astfel, genul acesta de ”doctorate”, copiate masiv și – cel mai probabil – făcute de alții, nu sunt o excepție, ci mai curând regula în aceste medii. Sau – cine știe? – poate sunt chiar condiția pentru a pătrunde în ele. ….” Integral:
“Cazul Bădălău, exemplu pentru modul în care „sunt umplute cu politicieni” instituțiile publice …. Liviu Avram: Asta nu ne spune atât de de multe despre instituțiile publice în sine, ci despre modul în care aceste instituții sunt umplute, mai ales atunci când cei care le umplu sunt politicienii. Dacă ne amintim cum a ajuns domnul Bădălău la Curtea de conturi, putem vedea că a fost o sinecură pentru un membru PSD care nu mai prindea locuri pe listele parlamentare. Ca să ajungă el acolo au modificat legea special pentru el. Până atunci putea ajunge la Curtea de conturi într-o asemenea funcție doar un jurist sau un economist. Domnul Bădălău însuși a depus un amendament la lege. Parlamentul dominat de PSD l-a votat și a admis să poată fi numiți și ingineri, cum este domnul Bădălău. Nimic altceva nu îl califica pe domnul Bădălău pentru această funcție, decât loialitatea față de partid, care a fost astfel răsplătită. Iar acum vedem consecințele. Și nu e prima dată când politicienii comit asemenea fapte. Pun în funcții oameni complet neadecvați, dar loiali partidului. ….Fără doar și poate, numirea domnului Bădălău a fost o manieră de a pune lupul paznic la oi. Nu știu cum au ajuns procurorii să intercepteze și să documenteze aceste convorbiri. Ce primar l-ar putea refuza pe vicepreședintele auditului de la Curtea de conturi? Exact instituția care vine și controlează modul în care cheltuie bugetul localității. Cum poți să îl refuzi când el îți cere să dai un contract copiilor săi? E foarte greu dacă ne punem în locul acelui om. …. Cum adică îi cere demisia? El mai e membru de partid? Asta este o mișcare de fațadă. Soluția este revocarea lui în Parlament. Asta trebuie să facă PSD ca o minimă formă de a-și cere scuze că a trimis un asemenea om acolo. Există bază legală. În legea Curții de conturi se prevede că dacă un asemenea înalt demnitar nu își respectă demnitatea pe care a primit-o și face activități contrare demnității funcției, iar ceea ce a făcut domnul Bădălău este contrar demnității funcției, Parlamentul poate să îl revoce din funcție. Nu să îi ceară PSD demisia, pe care oricum nu are cum să o forțeze. Ar trebui să vedem cât mai repede un vot în Parlament pe revocarea domnului Bădălău. …. E vorba de faptul că DNA a rămas fără o serie întreagă de instrumente, atât ca urmare a deciziilor politice și legislative, cât și ca urmare a unor decizii ale Curții Constituționale. E o instituție care lucrează sufocat din cauza acestor restricții. ….” Integral:
“România în centrul discuțiilor despre război și securitate: ce idei are? Diplomația de la București e așteptată în aceste zile să-și demonstreze vigoarea tactică, ideile și strategiile care o pot pune pe harta geopolitică și în altă ipostază decât cea de margine a lumii euroatlantice. …. Nu e întâmplător că cele mai mari reuniuni internaționale de toamnă despre securitatea regională se desfășoară la București, fiindcă din România se vede poate cel mai bine cum s-au pus în mișcare toate plăcile tectonice sensibile. Marea Neagră a devenit astfel nu doar un spațiu al confruntărilor, ci și un loc al transmiterii undelor de șoc, atât spre Europa, cât și prin Turcia spre Orientul Mijlociu, acolo unde Ankara încearcă să-și extindă spațiul de influență prin noile atacuri din Siria și nordul Irakului. Apoi, Turcia și Grecia duc de luni de zile un război verbal, în special în legătură cu delimitarea frontierelor lor maritime şi aeriene, dar şi în legătură cu migraţia, iar acum două săptămâni autoritățile turce au reținut un oficial grec care mergea la o reuniune regională, explicând după ce l-au eliberat că a fost „o neînțelegere”. În Bulgaria, criza politică pare fără sfârșit, pentru că alegerile recente nu au dus la o majoritate clară și țara funcționează cu un guvern interimar. Serbia și Kosovo găsesc mereu pretexte pentru mici neînțelegeri, care pot escalada. Ruta balcanică a migrației ilegale se revigorează, după cum avertiza de curând șefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock, care a vorbit în acest caz despre extinderea războiului hibrid dus de Rusia, cu intenția de a diviza Uniunea Europeană. Ar fi vorba de calea tradițională a migrației folosită în 2015 prin Macedonia, Albania, Serbia spre Ungaria sau Croația, dar și despre una mai nouă încurajată de autoritățile de la Belgrad, potrivit unui
“Agenția Europeană de Mediu: Într-un singur an, poluarea cu particule fine a dus la moartea a cel puţin 238.000 de persoane, în UE …. Raportul Agenției Europene de Mediu arată că poluarea aerului reprezintă „cel mai mare risc de sănătate legat de mediu în Europa şi are un impact semnificativ asupra sănătăţii populaţiei europene, mai ales în zonele urbane”, în pofida scăderii emisiilor celor mai importanţi poluanţi atmosferici în blocul comunitar. Cel puţin 238.000 de persoane au murit prematur în statele membre ale UE în 2020 din cauza expunerii la particule fine în suspensie (PM 2,5); aproximativ 96% din populaţia urbană este expusă la niveluri peste cele recomandate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii. Potrivit raportului, se înregistrează o uşoară creştere faţă de 2019, an în care particulele fine, care pătrund adânc în plămâni, au provocat moartea prematură a aproximativ 231.000 de persoane. …. Poluarea cu dioxid de azot a dus la 49.000 de decese premature în 2020, iar expunerea la ozon la 24.000, a precizat agenţia de mediu. ….” Integral: 


