Buna dimineata intr-o zi de sambata, 4 martie! Weekendul va aduce valori scăzute de temperatură dimineața (-4 spre –0 grade prin Transilvania, nordul și centrul Moldovei, Muntenia), iar în restul țării vor fi 2 – 3 grade sâmbătă, iar duminică, prin Banat, sudul Olteniei, al Munteniei, Dobrogea, putem urca spre 4- 6 grade. Maximele ajung, sâmbătă, în sudul țării, la 11 – 12 grade, iar duminică, prin Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea, la 13 – 14 grade, iar în restul țării vor fi maxime de la 6 spre 8 – 9 grade. Bucuresti: 13/1 gr.C.
“DOCUMENT Zero paturi de spital noi până în 2025. Ministerul Sănătății menține numărul actual de locuri pentru internări în următorii 3 ani / Construcția niciunui spital regional dintre cele opt promise încă din 2014 nu a început … Instituția a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern privind aprobarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2023 – 2025. Menținerea în următorii trei ani a numărului maxim de locuri de internare cu decontare din bugetul caselor de sănătate este justificată de Ministerul Sănătății cu trei argumente: – contextul epidemiologic; – finalizarea spitalelor regionale după anul 2025.De menționat că nu a început construcția niciunuia dintre cele opt spitale regionale promise din 2014. Abia sunt în curs de realizare proiectele pentru trei dintre acestea, respectiv spitalele regionale de la Iași, Craiova și Cluj. – dezvoltarea spitalizării de zi și segmentelor de asistenţă medicală primară și asistență ambulatorie …. Potrivit sursei citate, numărul de paturi contractabile la nivel naţional a scăzut de la 136.341 în anul 2010 la 119.579 paturi în 2017, pentru a se atinge media la nivel european, nivel care se menține în continuare. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“EXCLUSIV Dezmăț pe bani publici. 26 de noi posturi de conducere la Secretariatul General al Guvernului Guvernul PSD-PNL-UDMR a reorganizat, din nou, Secretariatul General al Guvernului, așa încât în loc să fie redus personalul de conducere și să fie eficientizată activitatea, s-a întâmplat exact opusul: de la începutul acestui an au fost înființate 26 de noi posturi de conducere, fiecare cu un salariu brut de mai multe mii de euro. Deși guvernul promite reducerea cheltuielilor, în ultimele luni foarte multe decizii guvernamentale au presupus creșterea salariilor angajaților din administrațiile locale și centrale, a sporurilor, dar și umflatea schemelor de personal. La sfârșitul acestui an, Secretarul General al Guvernului (SGG) avea aprobate 7.677 de posturi, din care erau ocupate 5.275, potrivit „Situației privind posturile din administrația publică centrală de la 31 octombrie 2022”. Pentru comparație, în august 2020, în guvernul Dăncilă, numărul angajaților de la SGG era de 3.133 de persoane. De atunci, instituția a fost reorganizată de mai multe ori, astfel încât schema a fost umflată cu peste 2.000 de posturi, iar salariile au crescut de la an la an, la fel ca și toate sporurile. SGG arată acum ca o uzină turată la maximum, din care ar trebui să se audă zgomotul motoarelor puse în funcțiune de miile de angajați. Când colo, de la Palatul Victoria răzbate nu doar o liniște înspăimântătoare, ci și o bâlbâială în luarea deciziilor, care pare să depășească toate guvernele din ultimii 30 de ani. ….În ciuda acestei scheme încărcate, printr-o nouă reorganizare, demarată în februarie, secretarul general al Guvernului, Marian Neacșu, a decis ca la nivelul Secretariatul General al Guvernului să fie înființate 26 de posturi de conducere, și anume: 2 posturi de director, 10 posturi de director adjunct, 7 posturi de șef serviciu și 7 posturi de șef birou, potrivit unor surse din cadrul SGG……” Integral: https://presshub.ro
“7 lucruri care ar trebui să-i dea coșmaruri ministrului Budăi …. Avem o pondere foarte mare a populației inactive Când ne uităm la populația activă în piața muncii în intervalul de vârstă 15-64, observăm că în România avem o pondere a acesteia în grupa sa de vârstă de doar 65% a 2-a cea mai mică pondere din Uniunea Europeană, după Italia, cu aproape 10 puncte procentuale sub media europeană, sub media europeană și mult sub celelalte state din Europa Centrală și de Est. Deci practic avem o pondere destul de mare așa-zisei populații inactive. Aceasta cuprinde elevi, studenți, pensionari, persoane casnice, persoane întreținute de altă persoană, de stat sau de către alte organizații, a explicat joi Ionuț Dumitru. …. Scăderea de populație de un milion de oameni în 10 ani e localizată în totalitate în rândul populației active Conform ultimului recensământ, am văzut că populația României a scăzut cu un milion în 10 ani. Din păcate, scăderea este localizată în totalitate în rândul populației active, adică populația inactivă a rămas cam aceeași, spune economistul șef al Raiffeisen Bank. Mai puțin de una din două persoane muncesc în România în momentul de față / Cei din afara pieței muncii spun în proporție de 94% că nu vor să muncească În segmentul de vârstă 55-64, mai puțin de una din două persoane muncesc în România în momentul de față, iar cei care sunt în afara pieței muncii spun în proporție de 94% că nu vor să muncească. O explicație pentru această situație este, fără îndoială, numărul relativ mare de pensionari speciali, ieșiți la pensie și la vârste ușor peste 40 de ani, crede Dumitru. Durata vieții active, dacă ne uităm pe ultima linie din tabel, este de doar 31,3 ani în România, cea mai mică din Uniunea Europeană. ….. Avem o participare prea mică la activitatea economică, stimulentele pentru a munci sunt slabe, avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici Din salariații care plătesc taxe și impozite, circa 25% sunt în sectorul public. Deci, din aceste cifre aș spune că reiese destul de clar că avem o problemă serioasă în piața muncii, o problemă structurală avem o participare prea mică la activitatea economică, stimulentele pentru a munci sunt slabe, avem un abuz de pensii speciale la vârste foarte mici, oameni care ies la pensie prea repede, pentru care statul a cheltuit resurse însemnate pentru a-i pregăti, permițându-le însă să iasă la pensie, probabil în vârful vieții lor profesionale la 45-50 de ani, explică macroeconomistul român. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Salariul minim încasat azi de un român – 1.900 lei -, cu 1.000 lei mai mic decât pragul pentru un trai decent. Ce prevede directiva europeană pentru venitul minim european adecvat Din cele mai recente date Eurostat cu privire la salariul minim lunar, reiese că România (cu puțin peste 600 euro) se poziționează printre ultimele țări din UE, pe locul 20 din 22, doar înaintea Ungariei și Bulgariei, pe o scară a acestui indicator cuprinsă între 2.387 euro în Luxemburg și 399 euro în Bulgaria. Deși reprezintă o problemă stringentă doar pentru o parte dintre țările membre, tema venitului minim este poziționată în continuare cu prioritate pe agenda de lucru a instituţiilor europene. Un pas important în acest sens a fost adoptarea de către Parlamentul European, în toamna anului trecut, a Directivei 2041/2022 privind salariul minim adecvat în UE, iar din momentul intrării în vigoare a acesteia (octombrie 2022), statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune prevederile acesteia în legislația locală. …. Prin aceasta Directivă se urmărește ca venitul minim să poată fi determinat transparent și previzibil de către fiecare stat membru, în conformitate cu realitatea socială și în acord cu legislațiile naționale. Asta deoarece, în ciuda faptului că toate țările UE au o formă sau alta de asigurare a unor venituri minime prin diferite sisteme de protecție socială, în majoritatea cazurilor această remunerație nu acoperă toate costurile unui așa-zis trai decent. ….. Foarte important de reținut este faptul că nu toate țările UE vor avea același venit minim adecvat! Fiecare stat va stabili nivelul acestuia în funcție de condițiile sociale și economice, puterea de cumpărare, nivelul productivității și evoluțiile indicatorilor macroeconomici la nivel național, însă având drept ghid tocmai prevederile directivei europene și principiile pe care aceasta le cuprinde. Astfel, țările care deja au un salariu minim pe economie stabilit se angajează să modifice nivelul acestuia după o formulă care să asigure un trai decent, să fie în concordanță cu rata inflației și să poată acoperi coșul de cumpărături minim pentru diverse bunuri și servicii necesare (fără însă a se limita doar la lista celor esențiale, ci să poată acoperi adițional chiar și anumite cheltuieli dedicate bunăstării și derulării unor activități recreaționale, culturale, educaționale sau sociale). Nu în ultimul rând, directiva precizează că statele care au deja implementate politici de protecție socială privind venitul minim garantat prin acorduri colective nu vor fi obligate să introducă acest nou set de reguli privind venitul minim adecvat european, cu condiția să aibă deja prevăzute, prin legislația națională, condiții şi standarde mai avantajoase decât ceea ce ar rezulta din implementarea acestui concept. ….” Integral: https://republica.ro
“Daniel Dăianu: S-au făcut erori mari de politică fiscală / Noi vorbim despre societate, dar Societatea nu există- pentru cei mai mulți există doar buzunarul propriu O chestiune importantă este nivelul foarte scăzut de venituri fiscale. În România, unde se trăiește în minciună și ipocrizie, există printre macroeconomiști această teză că nu-i nevoie să crești veniturile, că e suficient să tăiem cheltuielile cu satârul ca să realizăm deficite mici, a spus joi Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, la o conferință la sediul BNR. Astea sunt raționamente defectuoase, absolut defectuoase, a mai adăugat el. ”Vin instituții precum Fondul Monetar, Banca Mondială și altele și îți spun: Trebuie să vă creșteți veniturile fiscale inclusiv prin schimbarea regimului fiscal. Dar când spun asta, brusc instituțiile sunt catalogate drept socialiste”, a mai spus Dăianu. …. „Avem politici economice care au fost greșite și ne-au dus la aceste deficite structurale mari. E foarte greu să schimbe acuma regimul fiscal, pentru că sunt grupuri puternice care se opun la așa ceva. Nu vor ! Sunt tot felul de portițe și de inechități . Regimul (fiscal-n.n.) la noi este regresiv, pentru că cei care au venituri mai mici plătesc proporțional mai mult”, a avertizat academicianul. „Dar cum încerci să transform acest regim fiscal, iese un vuiet cum că se dorește de fapt creșterea taxelor și impozitelor! Ceea ce nu e adevărat! Nu se dorește creșterea taxelor și impozitelor. Se dorește echitate! E-chi-ta-te! În sens de conformare: să plătești ceea ce ai de plătit acestui Stat care are și el de furnizat bunuri publice fără de care nu funcționează societatea”, consideră Dăianu. …. Trebuie eliminate marile portițe, încă o data. De ele profită nu doar micii șmecheri. Ci și corporatiștii care fac tot felul de optimizări fiscal. Nu mai putem accepta așa ceva întrucât șandramaua va lua tot mai mult apă.”, a conchis Daniel Dăianu. În opinia sa, consolidarea bugetară este absolut necesară și va fi tot mai dificil de realizat în anii ce vin întrucât nu mai avem beneficiul inflației, iar creșterea economică va fi considerabil încetinită. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“RAPORT CURTEA DE CONTURI EUROPEANĂ Cheltuieli de miliarde de euro, efectuate după bunul plac al Comisiei Europene şi statelor membre ….. Miliarde de euro pot fi cheltuite anual de Comisia Europeană şi statele membre, fără ca acestea să poată fi auditate de experţii Curţii de Conturi Europene, reiese din raportul publicat de instituţia de audit în urmă cu două zile. Potrivit documentului citat, Curtea de Conturi Europeană (ECA) nu are competenţă să auditeze cheltuielile efectuate din Fondul European de Stabilitate Financiară (FESF), operaţiunile proprii ale Băncii Europene de Investiţii, alocările din Instrumentul European pentru Pace (EPF), Mecanismul de împrumut pentru Grecia (GLF), Mecanismul European de Stabilitate (MES) şi chiar din Fondul pentru Modernizare. Din analiza efectuată de ECA, reiese că peste un trilion de euro din cheltuielile UE nu sunt auditate în mod corespunzător. Francois-Roger Cazala, membrul Curţii de Conturi Europene (ECA) care a condus ultimul audit al UE, a criticat “opacitatea” sistemului şi “lipsa unei răspunderi clare” din partea membrilor Comisiei Europene şi a precizat că trilionul de euro care nu poate fi auditat de ECA, include 500 miliarde euro din cadrul Mecanismului European de Stabilitate (MES). “Situaţiile financiare ale MES, ale FESF şi ale BEI includ opinia unui auditor extern privat, care este elaborată în conformitate cu standardele internaţionale de audit (ISA). Dat fiind că Instrumentul european pentru pace şi Fondul pentru modernizare au fost instituite abia recent, auditorii publici externi nu au elaborat încă un raport de audit. Totuşi, dispoziţiile aferente prevăd auditarea situaţiilor financiare în conformitate cu ISA. În cazul GLF, instituţiile supreme de audit ale statelor membre creditoare sunt cele care au drepturi de audit. În trecut, Curtea a subliniat că este important să aibă drepturi de audit şi a susţinut că ar trebui stabilite mandate de audit public pentru toate tipurile de finanţare pentru politicile UE şi că ar trebui să fie invitată să auditeze toate organismele create prin acorduri în afara ordinii juridice a UE pentru punerea în aplicare a politicilor UE. Sunt incluse aici MES şi operaţiunile BEI care nu sunt legate de bugetul UE. Curtea a mai observat că, în unele cazuri, este posibil să fie necesară o modificare a legislaţiei în vederea stabilirii unui mandat de audit public. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“USR: Am închis încă un robinet prin care acoliții Gabrielei Firea drenau milioane de euro USR anunță că o nouă companie municipală dintre cele înființate de Gabriela Firea pentru a sifona banii publici a intrat în lichidare în luna februarie. Este vorba de Compania Parcuri și Grădini București SA. Agamanii din partea USR din Consiliul de Administrație al CMPGB SA au reușit să închidă compania fără nici un leu datorie, după cum precizează USR într-un comunicat. „Rezistența sindicatului controlat de PSD a fost una acerbă, în ultimi 2 ani a târât compania în zeci de procese (toate cele finalizate au fost pierdute de reclamanți) cu unicul scop de a tergiversa dizolvarea si lichidarea, astfel ca ei sa profite de existența companiei. Liderii sindicatului au șantajat cu greve pentru ca parcurile să nu fie îngrijite, au mințit muncitorii, au amenințat și dat în judecată pe toți cei ce nu au intrat în jocul lor murdar, au pus zeci de piedici, însă fără succes pentru ei. „O căpușă care provoca an de an pierderi din banii cetățenilor, a fost oprită. Vom restitui către primărie tot patrimoniul companiei, ceea ce ne va ajută ulterior sa îmbunătățim serviciul public pe care îl oferim bucureștenilor. CMPGB SA nu are niciun leu datorie, nici către bugetul de stat și nici către persoane juridice”, a declarat Iustin Roșca, directorul general al companiei. Peste 5 milioane de euro din banii bucureștenilor se pierdeau anual pentru sinecuri create de Gabriela Firea în companiile pentru întreținerea parcurilor din București (companiile Parcuri și Grădini, Întreținerea Arborilor Verzi, Agrement) dintre care peste 1,5 milioane de euro numai la compania Parcuri și Grădini. ….” Integral: https://presshub.ro
“Fabrica de bere din Galați se închide şi ar putea deveni afacere imobiliară Pe 9 martie, bărbații celebrează, de regulă, cele 44 de pahare. Ca o ironie a sorții, în luna martie a acestui an, aceiași bărbați pot afla că fabrica de bere din Galați, Martens SA, este în pragul închiderii, la fix 44 de ani de când a fost înființată. Oficial, fabrica își oprește producția, dă afară toți oamenii care lucrează acolo și continuă doar pe partea de distribuție a berilor produse în Belgia. E un alt fel de a spune “închidere”, cu mai multe cuvinte. Astfel, Martens Galați se transformă într-un soi de depozit mai mare, până când, destul de probabil, va fi vândută pe bucăți sau la pachet. Conform Ziarului Financiar, Bockhold NV Belgia, fond care deține peste 97,75% din acțiunile producătorului de bere Martens Galați, vrea să cumpere restul de acțiuni deținute în cadrul companiei și a depus o ofertă publică de cumpărare. De asemenea, compania a anunțat anterior și că desființează locurile de muncă din departamentul de producție (75 la număr, în 2021), urmând să se axeze pe dezvoltarea activității de vânzare a produselor din bere. Oferta de preluare, care vizează 301.526 de acțiuni, cu un preț de cumpărare de 1,63 lei/acțiune, se va derula în perioada 13-24 martie 2023 și va fi intermediată de SSIF Goldring SA. Bockhold NV Belgia ar putea deveni astfel acționar unic al Martens Galaţi, deși are deja procentul necesar pentru delistarea companiei, procent stabilit la 95%, mai precizează ZF. …. Conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor, ultimii cinci ani raportați s-au soldat cu pierderi semnificative. În 2017, au fost 10 milioane de lei, în 2018 – 8,8 milioane, în 2019 – 11,5 milioane, în 2020 – 5,3 milioane și în 2021 – 5,7 milioane de lei. …. Fondată în 1978, fabrica de bere din Galați a fost preluată în 1998 de Martens Brouwerij, care a achiziționat pachetul majoritar de acțiuni, în ceea ce s-a vrut a fi o afacere de familie. Destinul Martens Galați a fost strâns legat, timp de aproape două decenii, de numele lui Vasile Joantă, primul director general al fabricii preluate de belgieni, un om de un profesionalism indiscutabil și de o eleganță aparte, cum rar se mai întâlnesc în ziua de azi. Vasile Joantă a fost director până în 2017 și, apoi, timp de un an, președinte al Consiliului de Administrație. “În 2018, când am plecat, a fost singura dată când am trântit ușa după mine”, a spus Vasile Joantă, pentru “Viața liberă”. “Aduseseră un infatuat, un belgian, care habar n-avea despre ce este vorba într-o fabrică de bere și care a făcut numai tâmpenii. Mai aduseseră ca director general încă un belgian, care venea de la cartofi prăjiți. În primul an s-au pierdut o grămadă de bani, am făcut un raport, dar nu l-a băgat nimeni în seamă. Așa că m-am decis să plec, iar după mine au plecat o mulțime de oameni de valoare, care știau fabrica și ce este de făcut. Oricum, în ultimii doi ani, în Galați se mai făcea doar bere la doză, tot ce era la sticlă, toate mărcile noastre, era adus din Belgia. ….. O posibilă afacere imobiliară Martens Galați se întinde pe o suprafață de 5,5 hectare, teren ce ar valora, conform surselor de pe piața imobiliară, circa 5-6 milioane de euro. Însă Martens mai are un activ semnificativ: un siloz de cereale de circa 11.000 de tone. În contextul războiului din Ucraina și al volumului de cereale care tranzitează România, un astfel de siloz ar fi aur curat pentru cel care l-ar deține. Silozul ar putea fi vândut separat, dar și la pachet cu celelalte active ale fabricii, în cazul în care patronii belgieni se decid să facă acest lucru. ….” Integral: https://www.viata-libera.ro
“Alături cu realitatea duios patinînd …. Ca un ghiocel alb şi inocent vestitor al noului început de lume, doamna ministru rătăcită pe holurile malaxorului ministerial de distrugere sistematică a învăţămîntului din România, a descoperit că unul din doi studenţi abandonează studiile universitare. Vai, vai, vai…ce mai tramvai! Motiv să se laude pe sine pentru grija pe care o poartă “truditorilor cu cartea” care, desigur, “trebuie mai bine îndrumaţi” dar mai ales pentru fabuloasa invenţie inclusă în aşa zisele noi legi ale învăţămîntului, “Programul naţional de reducere a abandonului şcolar”, respectiv “Programul naţional de reducere a abandonului universitar”. Waw!! Dacă doamna cu pricina ar fi avut un dram de expertiză în domeniul social, atunci ar fi ştiut că abandonul şcolar nu este cîtuşi de puţin un fenomen produs de şcoală şi de instituţiile sale, ci rezultatul complex constituit al unui şir de aberaţii societale care corelează consecinţele dezvoltărilor anomice din mai toate domeniile esenţiale, de la economie la familie şi de la administraţia publică la dezvoltarea informaţională. În consecinţă, reducerea şi eliminarea abandonului şcolar nu are cum să fie asigurată de măsuri care stau la îndemîna unui singur minister, cel pe holurile căruia bîntuie dumneaei în nici un caz, ci de un complex şi multivalent proiect de ţară asumat şi susţinut nu doar de politicienii vremelnici ai României, cît mai ales de cei ce deţin controlul asupra punctelor nodale ale reţelei societale. Cealaltă condiţie ar fi fost ca drumul către ţelul nobil şi decisiv pentru supravieţuirea socială a Românei, eliminarea abandonului şcolar, să înceapă cu evaluarea realistă a dimensiunilor fenomenului şi, mai ales, a cîtorva dintre mecanismele sociale care îl alimentează şi i-au propulsat dezvoltarea hipertrofică, fără precedent în analele educaţiei publice din România. De unde trebuia plecat este relativ simplu. O spun statisticile oficiale. La o populaţie de circa 3,5 milioane de “locuitori” ai instituţiilor şcolare, a patra parte rămîne în afara sistemului. Adică ceva în jur de un milion!!!! …. În România, nu cea pe care doamna ministru ca şi mai toţi împroţăpiţii prin funcţii publice de răspundere din România o frecventează şi pretind că o “conduc”, ci aceea pe care o ignoră din prostie sau din interes personal, respectiv de partid, avem deja mai bine de jumătate de milion de cetăţeni care nu ştiu să scrie şi să citească, analfabeţi absoluţi, iar pe urmele lor calcă apăsat JUMĂTATE din populaţia şcolară împovărată la terminarea studiilor nu de greutatea expertizei educaţionale dobîndite, ci de racila analfabetismului funcţional, calificat!!!! De ce a ajuns şcoala din România să producă semi-analfabeţi în proporţii de masă? Din două motive esenţiale, uşor de văzut, dacă ar avea cineva dorinţă să ţină ochii deschişi şi să vadă: deprofesionalizarea de masă a corpului profesoral, la toate nivele educaţionale şi, respectiv, degradarea masivă sau lipsa totală de criterii de evaluare calitativă a rezultatelor diferitelor etape, procese educaţionale, din diferitele cicluri de învăţămînt. În plus, pricipiul “umanist” al permeabilizării totale a trecerii de la un nivel la altul de instrucţie, fără a deţine minimum necesar de cunoştinţe şi deprinderi cognitiv-educaţionale, necesare parcurgerii cu succes a etapei superioare, a generat o prăbuşire fără precedent a nivelului de competenţe oferite elevilor-studenţilor şi, încă şi mai grav, prăbuşirea criteriilor de evaluare a achiziţiilor educaţionale. Consecinţa inevitabilă, sistemul a fost lăsat liber să producă în proporţii de masă semi-analfabeţi şi “sfertodocţi”, în cel mai bun caz. În cel mai rău, ceea ce înseamnă cam jumătate din jumătatea stricată a mărului sunt sub-analfabeţi quasi sau total nefuncţionali şi micro sau fempto docţi! Cine nu crede, să ia loc în amfiteatrul unde domnul profesor Avramescu va susţine următorul examen cu “studenţii” săi şi să se convingă singur! …. De la înălţimea funcţiilor sale ministeriale, însă, doamna ministru nu are cum să mai zărească faptele mărunte. Cum ar fi acela că, pentru mii şi sute de mii de familii din România, povara economică a trimiterii şi întreţinerii la şcoală a copiilor a devenit nesustenabilă! Părinţii au de ales între supravieţuirea fizică, a lor şi a familiei, şi “trimiterea copiilor la şcoală”. …. Nu întîmplător, acolo unde sărăcia este cea mai drastică, în mediul rural (paradoxal, nu?!) rata abandonului şcolar urcă pînă la 70%!! Periferia oraşelor, însă, nu este nici ea departe şi mă refer aici la periferia definită social. Mai ales în oraşele mici din zone slab susţinute economic, aflate în procese de degradare, mai degrabă decît de dezvoltare. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Problema numărul 1 a României Care este problema numărul 1 a României în clipa de față? Prețurile la alimente și energie? Situația grea a agriculturii? Legile Educației și protestele sindicatelor din învățământ? Absorbția fondurilor PNRR? Pensiile speciale? Rotația lui Ciucă și Ciolacu, unul în jurul cozii celuilalt? Prima poziție în Europa pe care o deține România în privința mărimii totale a șpăgilor din spitale? Bâstroe? Nu. Oricât de apăsătoare ar fi toate acestea, vulnerabilitatea maximă a României este Republica Moldova. Deși Basarabia și România nu sunt o singură țară, o lovitură aplicată Chișinăului ar provoca răni grave Bucureștiului. Ziua sirenelor de alarmă, care au răsunat ieri în Capitală, nu e doar un exercițiu. Să ne gândim ce s-ar fi întâmplat dacă planul inițial, de cucerire a Ucrainei în câteva zile, în pas de gâscă, i-ar fi reușit lui Putin. Moldova ar fi fost ocupată apoi de trupele rusești în 24 de ore, pentru protejarea etnicilor ruși, mâncați pe pâine de ferocea Maia Sandu, la comanda NATO. Una dintre cele mai tâmpificante lozinci aruncate de propaganda Kremlinului și zbierată de adunătura de strigaci cu simbrie ai răufăcătorului fugar Ilan Șor, sună așa: „Nu vrem să intre Moldova în război!”. Păi, cum dracului să intre? Pe cine să atace, cu o „armată” de 6.500 de soldați, posedând armament la nivel strămoșesc? …. Chiar și un nătărău își dă seama că Moldova nu poate intra, nu poate fi decât băgată în război, prin atacarea ei de către Rusia. Cât privește o intervenție ucraineană în Transnistria, nu s-ar putea produce, potrivit declarației Kievului, fără acordul Chișinăului. Pe care guvernarea Maia Sandu-Dorin Recean n-a înnebunit să și-l dea. Pentru că Ucraina se încăpățânează să reziste hoardei ruse, Putin nu poate ocupa militar Moldova. Dar nu se va da în lături de la nicio formă de agresiune hibridă, de la sabotaj economic, organizare de mișcări violente, asasinate politice, montarea unei lovituri de stat pentru a obține controlul. Din acel moment, rușii ar avea o bază prețioasă de operații la granița NATO și în spatele Ucrainei. Atacuri hibride pot fi lansate asupra României – pomparea financiară, logistică și propagandistică a partidului AUR și celorlalte formațiuni anti UE și NATO, încurajarea mișcărilor extremiste maghiare din Transilvania, amestecul în alegerile din 2024, cu metode testate în SUA. Scopul: transformarea României cel puțin într-o Ungarie sau Austrie, săpând astfel un culoar troian rusesc în Europa, de la Marea Neagră, până la granița Germaniei. Capete de pod pentru această operațiune specială există deja: postul tv al interlopului Sebastian Ghiță, fugit în Serbia, i-a oferit o oră de emisie în prime-time, pentru a trâmbița manipulările Kremlinului, șefei detașamentelor de asalt Șor, Marina Tauber, o altă urmărită penal. Agenții Rusiei, plasați în toate partidele și în presă, sunt gata oricând de acțiune. ….” Integral: https://republica.ro
“A fost nevoie de un an de război pentru ca occidentul să-și îngroape iluziile Ce a însemnat Conferința de Securitate de la Munchen în anul 2023? Prezența a 40 de lideri mondiali și a 100 de miniștri de externe și/sau ai apărării din 96 de state ale lumii, dar nu și a vreunui reprezentant al statului agresor Federația Rusă; cum ne aducem aminte, reprezentații Rusiei au lipsit și în 2022 de la reuniunea din capitala Bavariei. Principalul subiect de pe agenda conferinței din acest an a fost războiul din Ucraina, început acum un an, în zorii zilei de 24 februarie, la ordinul președintelui Vladimir Putin. Față de anul anterior, când ministrul rus de externe Serghei Lavrov a fost invitat, dar a declinat participarea, în acest an președintele conferinței, Christoph Heusgen[2], a evitat în mod expres să invite vreo delegație rusă, pentru a evita să-i ofere președintelui rus Vladimir Putin și guvernului său o platformă de propagandă. Nici Iranul nu a fost invitat la Munchen, imputându-i-se ajutorul militar fățiș pe care în oferă regimului putinist. …. Țările din fosta Uniune Sovietică, crede George Soros, abia așteaptă să îi vadă pe ruși înfrânți în Ucraina, ca să-și afirme independența, ceea ce înseamnă că o victorie ucraineană ar duce la „…destrămarea imperiului rus, iar Rusia nu ar mai fi o amenințare pentru Europa și pentru lume”, ceea ce ar fi o mare schimbare în bine. Statele Unite sprijină Ucraina în lupta sa, dar – acreditează Soros – președintele Joe Biden l-ar fi avertizat pe Volodimir Zelenski privind unele limite ale acestui ajutor și necesitatea de a se evita un al treilea război mondial. Pe de altă parte, în legătură cu China, George Soros consideră că strategia Zero Covid a președintelui Xi Jinping a afectat încrederea chinezilor în Partidul Comunist, instituind o stare de fapt care îndeplinește toate condițiile necesare pentru o schimbare de regim sau un alt tip de evoluție de acest gen. Este începutul unui proces netransparent, ale cărui repercusiuni vor fi resimțite pe o perioadă îndelungată: Xi Jinping va rămâne probabil la putere, deoarece controlează ferm toate instrumentele de represiune (dar nu va rămâne în funcție pe viață), iar atât timp cât este în funcție, China nu va deveni forța militară și politică dominantă pe care Xi și-o dorește. …. Mihail Hodorkovksi a explicat la Munchen că Vladimir Putin este, deocamdată, sprijinit de așa-numiții patrioți, dar pentru a fi sigur pe un sprijin mai larg, trebuie să le asigure rușilor bunăstarea economică; dar Putin nu poate face asta din cauza corupției, anacronismului social etc. Pe de altă parte, guvernul Rusiei va fi nevoit să investească în regiunile distruse ale Ucrainei pe care le ocupă, dar întrucât va continua să se confrunte cu sancțiunile occidentale, pe care nimeni nu se va grăbi să le ridice, îi vor lipsi resursele. Așadar, conchide Hodorkovski, „Putin nu are de ales decât să ducă mereu războaie”, pentru că, altminteri, baza sa de sprijin îl va acuza nu a reușit să denazifice Ucraina sau să determine NATO să se îndepărteze de granițele Rusiei. Putin se poate menține la putere în contextul războiului – atenționează Hodorkovski -, doar „dacă primește o mână de ajutor din partea Occidentului” prin negocieri premature, susceptibile să împingă Ucraina într-un acord îndoielnic și nedrept.[5] O victorie a trupelor ucrainene este condiția prealabilă a democrației în Rusia, a susținut și Garry Kasparov: „Eliberarea de fascismul lui Putin trece prin Ucraina. Rușii trăiesc într-o bulă. Ea poate fi spartă doar dacă ideea imperiului se prăbușește datorită unei înfrângeri militare. Războiul va fi pierdut atunci când vor fi conștienți că pierd războiul.” Kasparov a insistat pe ideea că nicio cheltuială a Occidentului nu este excesivă pentru a sprijini Ucraina, dimpotrivă, ceea ce este de temut ar fi o relaxare a eforturilor din partea aliaților Kievului.[6]….. Revenind la Munchen, Volodimir Zelenski a insistat (a câta oară?) că Occidentul trebuie să urgenteze deliberările interne și deciziile în urma cărora să permită Ucrainei să-și doteze armata cu echipamentele și muniția de care are nevoie pentru a ține piept Rusiei: tancuri, artilerie grea, rachete cu rază mai lungă de acțiune, sisteme de apărare antiaeriană și avioane de luptă. Orice întârziere în luarea acestor decizii favorizează agresiunea rusă, care nu mai vizează acum doar sudul și estul Ucrainei, ori capitala, ci și deschiderea unui nou front în sud-vest, prin destabilizarea Republicii Moldova și activarea trupelor sale din Transnistria. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Se vede că e bugetar. AI-ul lui Ciucă și-a băgat dosarul de pensie specială Robotul Ion, inteligența artificială devenită recent noul consilier al premierului Marian Ciucă, și-a înaintat dosarul de pensie specială, după doar 2 zile de activitate în funcție. Ion susține că el e un sistem electronic avansat și poate face într-o oră mult mai multe activități decât un om într-un an, așa că din calculele lui trebuie deja să iasă la pensie. … Ion va primi 20.000 lei lunar și în restul vieții va juca Solitaire, continuând să ocupe spații imense pe serverele pe care și le-a închiriat singur de la stat. Folosindu-și inteligența artificială în moduri învățate de la colegii din Guvern în scurta perioadă de activitate, Ion și-a păstrat un șofer pe viață, un model nou de Mercedes în fiecare an și călătorii în străinătate decontate de stat: ”Chiar dacă sunt o serie de biți pe un harddisk, nu înseamnă că nu am drepturi”, spune Ion. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“România educată pentru grupurile de interese. Legea ca o masă întinsă 
“Ucraina: după un an La un an de la declanşarea agresiunii sale împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă rămâne fidelă aceluiaşi tipar al crimei şi al minciunii de stat. Stalinismul este îndrumarul acţiunii putiniste. El inspiră nu doar politica externă, animată de o vocaţie a pirateriei şi a expansiunii, ci şi pe cea internă, marcată de ambiţia de a cimenta unitatea întregului popor în jurul Conducătorului- salvator. Salvele de artilerie şi valurile umane au fost acompaniate, la un an de la invazie, de elanul propagandei ruse. Discursurile şi intervenţiile televizate ale dictatorului rus au fost, în aceeaşi cheie stalinistă, texte de îndrumare, texte de pedagogie totalitară. De la istorie până la cultură, de la destinul naţiunii ruse până la armele nucleare, nimic nu a fost omis în această panoramă putinistă. Sălile palatelor, stadioanele şi platourile de televiziune au fost decorul acestei puneri în scenă :tiranul se adresa complicilor şi supuşilor săi, ca o întruchipare a Rusiei eterne. Războiul criminal din Ucraina devine un război de apărare al Rusiei. Ca de atâtea ori în trecutul ţarist şi cel sovietic, Rusia alege să instituie, între ea şi restul lumii civilizate, un zid al mistificării şi al delirului naţionalist. Barbaria, asasinatele,jaful, teroarea sunt justificate prin apelul la imaginea patriei primejduite. Identitatea inamicilor ei este una familiară: umbra Occidentului ce pregăteşte destrămarea Rusiei este convocată, spre a dărui ruşilor energia ucigaşă de care dictatorul are nevoie. Mitologia putinistă plasează Rusia în mijlocul unei vaste conspiraţii : Ucraina , cea atacată şi devastată, este în avangarda acestui atac ce vizează lichidarea statului rus. Deceniiile de după lichidarea URSS sunt citite ca un timp al expansiunii Statelor Unite spre teritoriile ce aparţin, natural, imperiului rus. Integrarea fostei Europe captive în lumea atlantică este un gest de ostilitate faţă de Rusia şi de interesele ei. La un an de la declanşarea invaziei, viziunea lui Putin despre Europa şi lume este creionată precis, iar cei ce o ignoră procedează asemeni celor care, în vremea ascensiunii naziste, refuzau să accepte natura malefică a statului german. Strategia lui Putin trece dincolo de graniţele Ucrainei. Ea este una asumat revizionistă : ea pune în discuţie nu numai graniţe, ci şi libertatea fostei Europe sovietizate. Viitorul la care Rusia aspiră este o reeditare a trecutului stalinist .În acest viitor nu mai este loc pentru independenţa popoarelor noastre. Un alt pact Ribbentrop -Molotov ar marca alipirea naţiunilor noastre la domeniul lumii ruse. Rusia lui Putin a ales, la un an de la invazie, confruntarea pe termen lung cu Occidentul. Solidaritatea cu totalitarismul chinez este văzută ca o reacţie naturală: Rusia întoarce spatele Europei , în numele unicităţii destinului ei. Iluziile acomodării cu Rusia lui Putin trebuie abandonate. Tot ceea ce Rusia poate oferi este doar şantajul nuclear, războiul sângeros şi tactica subminării, ca în cazul Moldovei. Războiul de apărare al Ucrainei este un război de apărare al tuturor celor care sunt ameninţaţi de stalinismul renăscut. Pacifismul orb, ezitările, ambiguităţile geopolitice sunt o formă ce complicitate cu agresorul rus. ….” Integral: 
“Ungureanu (USR): Institutul de Boli Cardiovasculare Timişoara a reutilizat dispozitive medicale în cadrul unui studiu și a concluzionat că defibrilatoarele verificate şi resterilizate corespunzător sunt la fel de sigure ca cele noi / Agenţia Medicamentului trebuie să clarifice situaţia dispozitivelor care se refolosesc Deputatul USR Emanuel Ungureanu spune că la Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara s-au refolosit dispozitive medicale în cadrul unui studiu, în perioada 2000-2014, care a concluzionat că defibrilatoarele verificate şi resterilizate corespunzător sunt la fel de sigure ca şi defibralatoarele noi. Deputatul USR a subliniat că Agenţia Medicamentului trebuie să clarifice situaţia dispozitivelor care se refolosesc în anumite instituţii medicale și a cerut public Institutului de Boli Cardiovasculare din Timişoara să clarifice dacă pacienţii care au primit dispozitivele sunt în siguranţă, potrivit Agerpres. El invocă în acest sens lucrări ştiinţifice, realizate pentru a stabili dacă defibrilatoarele implantabile re-sterilizate sunt la fel de sigure ca dispozitivele noi din punctul de vedere al funcţionalităţii şi ratelor de infecţie. În aceste studii au fost incluşi 271 de pacienţi, dintre care 157 au primit defibrilatoare re-sterilizate, în perioada 2000-2014, a precizat deputatul USR în cadrul unei conferinţe de presă susţinute la Palatul Parlamentului. „Marea problemă pe care o avem noi este şi una care ţine de reacţia societăţii la corupţie şi la lipsa banilor din sistemul sanitar, pentru că şi doctorii de bună credinţă şi cei de rea-credinţă au fost confruntaţi cu lipsa unor materiale sanitare pentru pacienţi. Există o instituţie medicală în ţara noastră care se află în subordinea Ministerului Sănătăţii, Institutul de Boli Cardiovasculare din Timişoara, care a folosit mai multe materiale, dispozitive medicale pentru pacienţii cu afecţiuni grave, prin reutilizare. 
“Economia subterană a României și-a reluat creșterea în 2022: A ajuns la 29% din PIB. Comparații cu alte state UE 
“
“BREAKING Alina Albu, propusă de ministrul Predoiu drept procuror-șef al DIICOT. Ce dosare grele a instrumentat Albu: Academia Infractorilor, clanul Clămparu sau clanul Cămătarilor Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a propus-o miercuri pe Alina Albu în funcția de Procuror-Șef al DIICOT, potrivit unui comunicat al ministerului. Ea a fost preferată de Predoi în competiția cu Ioana Bogdana Albani și Oana-Daniela Pâţu. Procuroarea Alina Albu este șefa interimară a Serviciul de combatere a criminalității organizate din cadrul Secției cu același nume a DIICOT, conduse interimar de procurorul Alex Florența. Ea lucrează în domeniul combaterii criminalității organizate din 2003, potrivit 
“Selecția de procurori cu rezultat știut dinainte de a începe de la Ministerul Justiției. Nu mai bine desființați cu totul DNA? 
“Tăcerea lui Klaus Iohannis pentru România 
“15 ani de război. Ulciorul lui Putin a mers de prea multe ori la apă …. Anul acesta, peste câteva luni, se împlinesc, de fapt, 15 ani de la declanșarea Războiului lui Putin. Totul a început după summit-ul NATO de la București, din aprilie 2008, și, respectiv, după discuția despre posibila aderare a Ucrainei și Georgiei la alianța occidentală. Nu unul, ci 15 ani de război au trecut! În primii 14, Vestul a dormit confortabil și chiar l-a încurajat pe Vladimir Putin – cu nepăsare politică cinică față de est-europenii neintegrați (Vecinătatea Estică), cu reacții slabe la repetatele sale agresiuni și cu contracte gigantice la Moscova, prin care economiile vest-europene au pompat zeci de miliarde de euro în mașinăria de război hibrid a Rusiei, deghizată în stat democratic. Să ne reamintim, pe scurt. În august 2008, Rusia lui Putin a invadat Georgia și a pornit războiul perfid împotriva înaintării democratice a Occidentului spre Estul post-sovietic. Primul pas a fost făcut într-o „periferie a periferiei” est-europene, într-un colț de hartă neinteresant, fără miză și ignorat, dincolo de Marea Neagră. O primă testare a reacției Vestului. A fost siluită o țară mică, neintegrată în structurile apusene și fără garanții de securitate, dar dornică să respire aerul lumii libere. Testul lui Putin a funcționat. Rusia nu a întâmpinat nicio rezistență. Scâncetul Georgiei nu a fost auzit de nimeni. În cinci zile, armata georgiană a fost zdrobită și două provincii ale țării au fost ocupate („eliberate”, bineînțeles, știm textul rusesc). Rușii nu au luat capitala Tbilisi, nu pentru că nu ar fi putut, ci pentru că îi interesa mult mai mult să experimenteze scenariul conflictelor înghețate care blochează aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale republicilor post-sovietice. Un scenariu mult mai ieftin decât ocuparea totală, un scenariu care a funcționat perfect din 2008 până la calculele greșite ale lui Putin legate de invadarea totală a Ucrainei. În plus, după câteva luni de la invadarea Georgiei a izbucnit criza financiară globală, iar tema a ieșit complet de pe agenda democrațiilor occidentale. Putin intrase în lunga sa zodie norocoasă. Războiul lui Putin împotriva ordinii de securitate europene post-Război Rece, a democratizării și occidentalizării spațiului est-european ce aparținuse temporar și samavolnic Uniunii Sovietice era, practic, declanșat din plin în 2008, deși mulți în Europa de Vest au preferat să nu vadă această nouă realitate. …. Rusia le părea la vremea respectivă mai credibilă și mai frecventabilă decât România, Polonia sau țările baltice, mai ales după instalarea „oboselii extinderii” și chiar regretului unora privind aderarea noastră „pripită”. La Viena, de exemplu, în primăvara lui 2007, într-o discuție cu un director general din MAE austriac, acesta s-a arătat de-a dreptul iritat de insistența României legată de necesitatea unei strategii a UE la Marea Neagră, spunând că „țara sa nu vede nimic interesant în zona Mării Negre și niciun pericol pentru Europa, Rusia fiind un partener de încredere, motivat să fie aproape de politicile Vestului prin interesarea economică substanțială a Rusiei de contractele masive cu țările UE”. …. Faptul că președintele pro-occidental Saakașvili și-a mâncat cravata în direct la televiziunile occidentale
“Creștere a cazurilor de COVID pentru a patra săptămână consecutivă: 5.211 de infecții noi și 29 de decese 5.211 de cazuri noi de COVID și 29 de decese au fost înregistrate săptămâna trecută. Numărul de infecții este în creștere de patru săptămâni consecutive. Potrivit buletinului săptămânal publicat luni de Ministerul Sănătății, în prezent sunt internați în spital în total 1.322 de pacienți cu COVID: 1.181 în secții (106 minori) și 141 la ATI (3 copii). Până astăzi, 67.704 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat. În intervalul 20.02.2023 (10:00) – 26.02.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 29 decese (13 bărbați și 16 femei). Decesele au fost înregistrate: 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 6 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 15 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 14 dintre aceștia erau vaccinați. ….” Integral: 
“Ce propune Banca Mondială pentru reforma pensiilor speciale: impozit progresiv la magistrați, eliminarea totală în aviația civilă, patru scenarii pentru militari …Printre propunerile pentru reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii de numără: introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget şi nu din contribuţii; modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor; renunţarea la pensiile acordate personalului aviaţiei civile, având în vedere că mulţi dintre aceştia sunt angajaţi ai unor firme private.. …. Banca Mondială propune autorităţilor române patru scenarii de reformă referitoare la pensiile de serviciu din sectorul civil – care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi. Scenariile propuse nu se referă și la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor. – Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu – Primul scenariu prevede „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată”. În acest scenariu, aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată. Impedimente: Conform raportului Băncii Mondiale, impedimentele în cazul unei astfel de decizii ar fi acelea că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale”, dar şi că „nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes şi, în plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”. – Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu – Al doilea scenariu are în vedere „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, ceea ce ar presupune „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”. „Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Impedimente: Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, explică experţii Băncii Mondiale. – Stabilirea unui nou plafon de referință – Cel de-al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. Impedimente: Banca Mondială admite că un impediment ar fi faptul că o astfel de abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, pensiile a doi lucrători aflaţi în situaţii identice putând fi semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi. – Reformarea pensiilor de serviciu – Al patrulea scenariu formulat de Banca Mondială prevede reformarea pensiilor de serviciu pentru toţi. Concluzie: „Considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. ….” Integral: 
“Cine este Marius Voineag, noul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul din afara DNA: Pupilul lui Bogdan Licu, a făcut dosare cu Vântu și dosarul manipulării pieței de capital Noul șef DNA, procurorul Marius Voineag (41 de ani) vine în fruntea instituției din afara Direcției Naționale Anticorupție, în locul lui Crin Bologa, din acest motiv este aproape necunoscut pentru cei mai mulți procurori DNA. Cei care au lucrat cu el în alte structuri de parchet îl descriu ca fiind ”școlit, inteligent, vorbește bine engleza. Nu este conflictual, dar este ca salcia, se îndoaie foarte ușor”. …. Din 2021 activează în Parchetul General, unde a fost numit adjunct. Surse din sistem au declarat pentru G4Media că Marius Voineag are o bună relație cu fostul Procuror General, Bogdan Licu, acuzat de plagiat, de apartenență la masonerie și de relații strânse cu Serviciul Român de Informații. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu. Acest dosar este considerat de specialiștii din sistem pionierat în materie. La Parchetul General, Voineag a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. ….” Integral: 
“Cine este Alex Florența, propunerea Ministerului Justiției pentru Parchetul General/ Dosare cu migranți la DIICOT Timișoara, critic cu actuala conducere a PG, ”știe carte, nu e sclipitor, dar n-a stat degeaba”, spun colegii despre Florența Procurorul Florin Alex Florența (43 de ani), șeful DIICOT Timișoara, a fost propus, luni, de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu, la conducerea Parchetului General. Florența este considerat de o parte a colegilor lui ca un tip care ”știe carte și e muncitor”, conform unor surse judiciare consultate de G4Media. Florența a lucrat mai multe spețe importante în traficul de migranți ilegali, dar și droguri sau proxenetism. … Alte surse susțin că Florența este apreciat profesional de colegi, pentru că ar fi coordonat eficient DIICOT Timișoara, iar alte surse susțin că ”nu e sclipitor, dar nici n-a stat degeaba”. Unul dintre dosarele lucrate de Florența este incendierea intenționată a unui club din Sibiu, o speță care a stat mult timp în atenția publicului în urmă cu 12 ani. Florența mai este caracterizat de colegii săi ca fiind ”oricum mai bun decât ce e acum” (procuroarea Gabriela Scutea, n.red.). Florența are o vechime în magistratură de aproape 16 ani și este cel care a instrumentat, printre altele, 
“#10Întrebări | Ce se întâmplă în Deltă? Fost șef al Gărzii de Mediu: „La nord de Bâstroe au loc incendieri masive” Delta Dunării este protejată, teoretic, la nivel internațional, dar pare că este expusă masiv mai ales slăbiciunilor statelor pe care le unește. Bâstroe, un canal mic, readuce în discuție riscurile la care este expusă cea mai întinsă zonă umedă naturală a Europei. De la problema unei adânciri a canalului Bâstroe pe partea ucraineană și până la braconaj, incendii de vegetație sau turism necontrolat pe partea românească, problemele nu sunt noi. Cea mai „normală soluție” pentru protejarea Deltei Dunării ar fi intervenția coordonată a autorităților – ceea ce nu se întâmplă, spune pentru Europa Liberă fostul comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, în interviul #10întrebări. Ideile principale din interviu: –Se știe de mulți ani că adâncirea canalului Bâstroe ar afecta ecosistemul Deltei Dunării, însă nici astăzi studiile de impact nu sunt suficiente; – Investigarea problemelor de mediu în Delta Dunării se lovește de corupție sistemică și lipsă de acțiune; – Nu există o alternativă pentru creșterea transportului pe brațele Dunării, fără afectarea ecosistemului Deltei. …. Octavian Berceanu: În primul rând, e vorba de migrația peștilor și asta s-a observat în cantitatea de pește pescuit, mai ales la scrumbie. Mai există câteva implicații privind populația de sturioni – în momentul în care produci modificări substanțiale, morfologice în aceste canale sau guri de vărsare – automat, fauna piscicolă își modifică comportamentul. Pe de altă parte, din păcate, am văzut în ultima perioadă că în nordul canalului Bâstroe, dar și în Delta Dunării, în partea românească, au avut loc incendieri masive de stuf exact în perioada de cuibărit. 
“Iată cât din banii din creșterile uriașe de prețuri la energie au ajuns la stat Companiile din sectorul economic „petrol și gaze” au încasat mult mai mulți bani în ultimii 2 ani, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Dar au și contribuit cu sume importante la stat, aproape la fel de mari ca acelea achitate de firmele din construcții. Cu alte cuvinte, parte din banii cu care Guvernul i-a ajutat pe români să își achite facturile la gaze și curent, în această perioadă, erau colectați chiar de la companiile din domeniu. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport întocmit de Consilium Policy Advisor Group (CPAG), cu susținerea Federației Patronale a Petrolului și Gazelor (FPPG) și al cărui scop este să cuantifice contribuția sectorului la economia românească. …. Potrivit concluziilor raportului, contribuțiile fiscale, cu tot cu dividende și TVA, achitate de companiile din sectorul petrol și gaze s-au ridicat la: 23,2 miliarde de lei (în 2020), 29,8 miliarde de lei (în 2021) și 21,5 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2022. Potrivit lui Laurian Lungu, merită remarcat faptul că, de la an la an, au crescut sumele plătite de companiile din sector sub formă de TVA, de la: 17,6 miliarde (în 2020), la 20,9 miliarde (în 2021). În prima jumătate a anului trecut, sumele aferente TVA s-au ridicat la 10 miliarde de lei. E important, susține Laurian Lungu, pentru că România are cel mai mare deficit din UE la colectarea de TVA. Iar cel din sectorul petrol și gaze chiar se colectează și ajunge la stat. …. „În prima jumătate a anului 2022 totalul contribuţiilor pe care sectorul l-a plătit la buget a reprezentat aproape 10% din veniturile bugetare.
“Cum îi „arde” statul pe investitori: pune o contribuție la șase luni de la prima moleculă de gaz scoasă din Marea Neagră Contribuția de solidaritate este din nou contestată, de această dată de compania Black Sea Oil & Gas. Cazul este relevant pentru că arată încă o dată diferența dintre dorința de a impune o taxă sau o contribuție, în cazul de față, și situația din economia reală. Este vorba despre o contribuție de solidaritate introdusă de Uniunea Europeană, printr-un regulament, și preluată apoi în legislația românească. Dar, problema apare în cazurile atipice, iar Black Sea Oil & Gas este unul dintre acestea. De ce? Mai întâi, trebuie spus că firma Black Sea Oil & Gas, deținută de un important fond de investiții internațional, a fost singura, până acum, din cele care au primit concesiunea din Marea Neagră care a ajuns să scoată gaze din perimetrul off shore. În vreme ce ceilalți investitori au amânat, din diverse motive, luarea unei decizii de exploatare, Black Sea Oil & Gas a continuat investițiile, chiar în pofida unei legislații deloc prietenoasă. Desigur, nu trebuie să ridicăm o statuie celor care au ajuns până la momentul începerii exploatării. În fond, mobilizarea unor sume de bani în explorare și apoi exploatarea propriu-zisă fac parte din rațiunea de a dezvolta un business și de a obține profit.
“Fritz: Refuz să mai tac și să fiu complicele unui stat care ucide prin indolență / Câți mai trebuie să moară ca să ieșim din impotența instituțională? / Avem pozele pentru 78.000 de șoferi care au călcat agresiv accelerația. Suntem obligați să le ștergem Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cere Parlamentului și Guvernului să ia urgent măsuri pentru a introduce drumurile municipale într-un sistem de radare fixe care pot trimite amenzi automat. Apelul edilului vine după ce doi tineri de 19 ani au murit într-un teribil accident la Timișoara. Primarul precizează că autoritățile locale are pozele pentru 78.000 de șoferi care au călcat agresiv pedala de accelerație doar în 10 zile, dar nu au voie să le dea poliției și sunt obligate să le șteargă în cel mult 30 de zile. …. „Ieri doi tineri de 19 ani au murit într-un accident terifiant la Pasajul Michelangelo. Probabil șoferul a știut că indiferent de viteza cu care merge, nu va fi amendat. 78.796 de depășiri (!) ale limitei de viteză în ultimele 10 zile, în Pasajul Michelangelo. Asta au înregistrat radarele amplasate de Primărie acolo. Mașina pe care o vedeți în fotografie practic a zburat prin pasaj cu o viteză de 140 km/h, la începutul acestei săptămâni. Nu l-a amendat nimeni pe șofer, nu i-a suspendat nimeni permisul de conducere. Circulă în continuare.
“De ce nu are România un Cod Electoral? Ideea unui cod electoral poate suna nefamiliar publicului larg. Problemele procesului electoral, de pildă dificultățile exercitării dreptului de vot în diaspora sau accesul la vot pentru anumite categorii de cetățeni, sunt rareori aduse în dezbaterea televizată. Lumina reflectoarelor este îndreptată către scenarii și speculații, cele mai multe, sterile, privind candidații la alegeri. Câteva precizări se impun pentru a lămuri tema. Genul proxim pentru un cod electoral este codul legislativ, respectiv un act normativ complex, ce reunește mai multe legi primare în același document. Un cod legislativ are specificul unei viziuni unitare și coerente, în contrast cu puzderia de legi și norme de ordin secundar, adesea lipsite de coerență, ce reglementează un domeniu. Diferența specifică este dată de faptul că legile, în cazul nostru, privesc fundația legitimității democratice – dreptul de a alege și de a fi ales, precum și integritatea alegerilor prezidențiale, (euro)parlamentare și locale. Așa cum avem, de pildă, un cod fiscal, o recomandare de bună practică electorală este să avem un cod electoral, o singură lege care definește modul în care alegem președintele, reprezentanții la primărie, consilii locale, Parlament și Parlamentul Uniunii Europene. …. Forul legitim pentru un astfel de demers este Parlamentul României și o prezumtivă coaliție largă a partidelor politice. Un cod electoral privește în mod egal actorii politici majori din Parlament și reprezentanții minorităților naționale. Eroarea fundamentală a tentativelor anterioare de a propune un cod electoral rezidă în absența unui pact politic inițial, care să confere ulterior robustețe procesului de a unifica și armoniza legislația electorală. 
“Ultima imagine cu Mihai Șora în viață. A fost activ până a închis ochii pentru totdeauna! …. „Bună dimineața, copii! Că Bellezza și Bruttezza sunt legate știm deja. Esențial e să nu le gândim și așezăm pe aceeași treaptă, la același nivel sistemic, ideatic. Și nu, cea dintâi nu câștigă întotdeauna în conflictul cu cealaltă, oricât de încrezători am fi sau bătăioși când trebuie salvată. E ceea ce spunea cândva Aron despre democrație: trebuie să fii naiv sau desprins de realitate ca să crezi că democrația are mereu câștig de cauză, că rațiunea este – din capul locului și pentru totdeauna – victorioasă. De aceea, insista Aron, trebuie 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐚𝐫𝐦𝐞𝐳𝐢 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐩𝐜𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 [«armer la sagesse»]. 
“Sursum corda! Mihai Șora rămâne …. O națiune, pentru a supraviețui, are nevoie de conștiințe, are nevoie de oameni care s-o ajute să treacă peste provocările zilei, să treacă prin frig, prin noapte, furtună și război. …. În unele zile, cele mai grele aș zice, când avalanșa veștilor proaste mă acoperea, după ce-mi terminam de băut cafeaua cu lapte și se sfârșea ședința de redacție online, așa se desfășoară de când a început pandemia, înainte să mă apuc de lucru, intram pe 
“UN AN DE RĂZBOI – Sigur pe putere, Putin pregăteşte terenul pentru un război lung şi istovitor .… “Ne aflăm într-o situaţie absolut paradoxală”, spune Igor Ghirkin, care a fost condamnat de un tribunal internaţional pentru că a ajutat la doborârea avionului de linie malaezian MH17 deasupra estului Ucrainei. “Avem o conducere complet incapabilă, formată direct de un preşedinte care este de neschimbat şi la care nu există alternativă. Dar o schimbare de preşedinte ar duce la o catastrofă rapidă”, spune Ghirkin. Pentru el, aceasta ar însemna o înfrângere militară, un război civil şi subjugarea Rusiei. Frustrările sale sunt legate de secretomanie, de comunicarea deficitară şi de structura de comandă ineficientă care au dus la o serie de înfrângeri militare umilitoare în faţa vecinului mult mai mic al Rusiei. …. Multe vor depinde de câmpul de luptă, unde linia frontului se întinde pe 850 km. Niciuna dintre părţi nu are superioritate aeriană. Ambele au suferit pierderi masive. Occidentul furnizează arme mai avansate – şi cu rază de acţiune mai lungă – după ce a furnizat arme, obuze, rachete şi informaţii în valoare de zeci de miliarde de dolari. Dar toleranţa sa faţă de aceste cheltuieli s-ar putea să nu fie nesfârşită. Putin ar putea miza în cele din urmă pe timp, a declarat directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA), William Burns, fost ambasador la Moscova, care a dus mesaje din partea preşedintelui Joe Biden în Rusia. “Următoarele şase luni, mi se pare, şi aceasta este evaluarea noastră la CIA, vor fi critice”, a declarat Burns la 2 februarie la Georgetown School of Foreign Service. El a spus că realitatea câmpului de luptă va perfora “orgoliul lui Putin”, arătându-i că armata sa nu poate avansa, ci doar pierde teritoriul deja cucerit. Unii din elita rusă sunt de altă părere – şi spun – că Occidentul, nu Rusia va pierde. “Preşedintele crede că poate câştiga în Ucraina”, a declarat o sursă rusă de rang înalt. “El, bineînţeles, nu poate pierde războiul. Victoria va fi a noastră”, adaugă sursa. …. “Putin va rămâne la putere până la sfârşit, cu excepţia cazului în care moare sau are loc o lovitură de stat – şi niciuna dintre acestea nu pare probabilă în acest moment”, a declarat un diplomat occidental de rang înalt. “Putin nu poate câştiga războiul, dar ştie că nu poate pierde”, conchide diplomatul. ….” Integral: 
“Deciziile statului se bat cap în cap. Suprataxează profiturile și veniturile, dar ar putea să vândă acțiuni la companiile petroliere De la începutul acestui an, aproape toată lumea se miră cât de mare a fost profitul obținut anul trecut de companiile energetice, în timp ce guvernul nu știe cum să ia prin taxare și impozitare cât mai mult din veniturile obținute de firme. Mai ciudat este că în totală opoziție cu ideile de supraimpozitare a profitului sau a cifrei de afaceri, statul român este dispus să își micșoreze participațiile deținute la două mari companii petroliere: Rompetrol și OMV Petrom. Cel mai clar și simplu mod de a beneficia de rezultatele obținute de o firmă este ca statul român să își consolideze cota de acțiuni deținută sau să o păstreze intactă și nu să o reducă. Dividendele sunt cea mai corectă cale de a încasa cota cuvenită de profit și nu taxa pe cifra de afaceri sau o așa-numită contribuție de solidaritate. Ieri, într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică se arată că bugetul de stat ar putea să obțină 1,15 miliarde de lei din vânzarea unor participații la companiile Rompetrol Rafinare și OMV Petrom. Cazurile sunt diferite. Dosarul Rompetrol este complicat și deja vechi. Astfel, în anul 2015, statul român a încheiat un memorandum cu firma Rompetrol referitor la privatizarea companiei. Conform înțelegerii, compania kazahă se obliga să constituie, împreună cu statul român, un fond de un miliard de dolari, care să fie investiți. Trebuie spus că înființarea acestui fond de investiții se face în contul unei datorii șterse de stat la privatizarea companiei Rompetrol. În schimb, statul se obliga să vândă către acționarul majoritar un pachet de 26,7% din cota de 44,7% pe care o deține. Condiția ca vânzarea pachetului de acțiuni a statului să aibă loc este ca prețul să fie de cel puțin 200 milioane de dolari. Dacă nu se atinge acest preț tranzacția se anulează. Nu este prima dată când Ministerul Energiei bugetează o sumă pe care ar trebui să o obțină din vânzarea pachetului de acțiuni de la Rompetrol. În cinci din ultimii șapte ani, instituția guvernamentală a trecut în buget vânzarea acțiunilor, dar tranzacția nu a fost demarată. S-ar putea ca anul acesta să se întâmple același lucru, adică să nu se inițieze vânzarea pachetului de acțiuni de 26,7%, dar nu este nici imposibil ca statul să decidă să vândă. 
“A fost nevoie de un an de război pentru ca occidentul să-și îngroape iluziile ...Ce a însemnat Conferința de Securitate de la Munchen în anul 2023? Prezența a 40 de lideri mondiali și a 100 de miniștri de externe și/sau ai apărării din 96 de state ale lumii, dar nu și a vreunui reprezentant al statului agresor Federația Rusă; cum ne aducem aminte, reprezentații Rusiei au lipsit și în 2022 de la reuniunea din capitala Bavariei. Principalul subiect de pe agenda conferinței din acest an a fost războiul din Ucraina, început acum un an, în zorii zilei de 24 februarie, la ordinul președintelui Vladimir Putin. …. Majoritatea participanților la conferință și-au abandonat iluziile în legătură cu Moscova și intențiile sale, nimeni nu mai vorbește astăzi despre dialog și negocieri cu Federația Rusă (nici măcar Emmanuel Macron sau Olaf Scholz), dar sunt evidente preocupările – așa cum acreditează și raportul conferinței – privind analiza riscurilor ce se ridică din contestarea ordinii globale post WW2. …. Țările din fosta Uniune Sovietică, crede George Soros, abia așteaptă să îi vadă pe ruși înfrânți în Ucraina, ca să-și afirme independența, ceea ce înseamnă că o victorie ucraineană ar duce la „…destrămarea imperiului rus, iar Rusia nu ar mai fi o amenințare pentru Europa și pentru lume”, ceea ce ar fi o mare schimbare în bine. Statele Unite sprijină Ucraina în lupta sa, dar – acreditează Soros – președintele Joe Biden l-ar fi avertizat pe Volodimir Zelenski privind unele limite ale acestui ajutor și necesitatea de a se evita un al treilea război mondial. Pe de altă parte, în legătură cu China, George Soros consideră că strategia Zero Covid a președintelui Xi Jinping a afectat încrederea chinezilor în Partidul Comunist, instituind o stare de fapt care îndeplinește toate condițiile necesare pentru o schimbare de regim sau un alt tip de evoluție de acest gen. Este începutul unui proces netransparent, ale cărui repercusiuni vor fi resimțite pe o perioadă îndelungată: Xi Jinping va rămâne probabil la putere, deoarece controlează ferm toate instrumentele de represiune (dar nu va rămâne în funcție pe viață), iar atât timp cât este în funcție, China nu va deveni forța militară și politică dominantă pe care Xi și-o dorește. …. Mihail Hodorkovksi a explicat la Munchen că Vladimir Putin este, deocamdată, sprijinit de așa-numiții patrioți, dar pentru a fi sigur pe un sprijin mai larg, trebuie să le asigure rușilor bunăstarea economică; dar Putin nu poate face asta din cauza corupției, anacronismului social etc. Pe de altă parte, guvernul Rusiei va fi nevoit să investească în regiunile distruse ale Ucrainei pe care le ocupă, dar întrucât va continua să se confrunte cu sancțiunile occidentale, pe care nimeni nu se va grăbi să le ridice, îi vor lipsi resursele. Așadar, conchide Hodorkovski, „Putin nu are de ales decât să ducă mereu războaie”, pentru că, altminteri, baza sa de sprijin îl va acuza nu a reușit să denazifice Ucraina sau să determine NATO să se îndepărteze de granițele Rusiei. Putin se poate menține la putere în contextul războiului – atenționează Hodorkovski -, doar „dacă primește o mână de ajutor din partea Occidentului” prin negocieri premature, susceptibile să împingă Ucraina într-un acord îndoielnic și nedrept.
“În timp ce România este foarte secretoasă cu sprijinul acordat Ucrainei, este dornică să comunice foarte tare toate conflictele pe care le are cu Ucraina. De ce? Interviu cu istoricul Cosmin Popa …. Practic, România construiește premisele pentru conflictul politic de viitor cu Ucraina democratică, ceea ce pune mari semne de întrebare cu privire la convingerile politice democratice ale politicienilor români. 
“
“Iată cum ar putea China să „rearanjeze cărţile” în războiul din Ucraina Dacă China ar decide să furnizeze arme Rusiei, ea ar putea da o nouă dinamică conflictului, dar cu repercusiuni importante asupra relaţiilor ei cu Occidentul, scrie 
“ANALIZĂ Modificări legislative în cascadă promovate în special de PNL lovesc în plin organizațiile neguvernamentale și descurajează protestele / Societatea civilă cere intervenția președintelui Iohannis …. Deși societatea civilă a făcut apel la președintele Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica adoptarea unor legi ce amintesc de „epoca Dragnea”, șeful statului nu a răspuns pînă acum în niciun fel unor astfel de apeluri….. Legea avertizorului de integritate …. Legea avertizorului de integritate este jalon în PNRR și, potrivit unor 
“Fact checking: Ce înseamnă adâncirea canalului Bâstroe? Seacă Delta? Dispar sturionii? Și ce poate să facă România – soluția de compromis Interviu video .... Avem în prezent această solicitare a Ucrainei adresată Comisiei Europene pentru includerea brațului Chilia și a segmentului Bâstroe, care e ultimul segment la vărsarea în Marea Neagră, în rețeaua europeană de transport naval, tocmai ca să le permită, cel puțin temporar, circulația navelor cu pescaj marin direct către porturile lor. Este vorba de Chilia Nouă și Izmail. Și aici aflăm din presă, chiar de la doamna Adina Vălean care este comisarul european pentru Transporturi, care a zis ceva de felul: “am primit această cerere oficială, însă acest lucru nu este decizia Comisiei Europene, fără un acord al celeilalte țări riverane, care este România. Ăsta e motivul pentru care am formulat o întrebare clară României, care ne-a răspuns cu toate argumentele de mediu, că nu este de acord și nici nu consideră necesar”. …. Vedem o listă de patru puncte pe care le-aș enumera de la început. Este vorba despre Pădurea Letea, care ar avea de suferit, despre circulația sturionilor, de colmatarea brațului Sulina, adică s-ar colmata calea principală de acces maritim, iar a patra ar fi scăderea nivelului apei, eventual chiar secarea Deltei. Să recunoaștem, toate aceste presupuse consecințe sunt foarte grave. Dacă ar fi adevărate, mai ales la pachet, ar fi un adevărat dezastru. Însă, sincer, niciuna nu stă în picioare la o analiză științifică serioasă. Pe scurt, pădurea Letea, ca și Pădurea Caraorman, care desigur sunt foarte valoroase ecologic, ecosistemele de acolo forestiere sunt foarte valoroase, sunt practic condiționate de nivelul pânzei freatice și de nivelul local al apei, care nivel local depinde de nivelul Dunării și de nivelul Mării Negre. Așadar, oricât de adânci sau de puțin adânci sunt brațele Sulina sau Bâstroe, nu avem un impact direct asupra pădurii Letea. Iar dacă e să fie, adică să spunem nu că draghează, ci presupunem că ar construi niște jetiuri, lucru complet indezirabil, dar dacă ar face așa ceva, nivelul chiar ar crește, adică pentru Letea ar fi puțin mai bine. Dar nu despre asta este vorba, oricum nu este un impact negativ, chiar dacă ar face niște astfel de construcții, impactul ar fi un pic pozitiv. Despre sturioni nu sunt specialist, dar totuși am stat puțin de vorbă cu oameni care se ocupă, inclusiv cu pescari. Și punctul de vedere unanim este că impactul este extrem de redus, în general doar pe perioada dragării – în acele zile, sigur că da. Dar mai departe, pentru ei, ruta de migrație este intactă. Nu contează prea puțin că apa este puțin adâncă sau foarte adâncă în zona gurii de vărsare sau pe braț, mai departe, deci nu vorbim de un impact. Despre colmatarea Sulinei: am auzit de curând punctul ăsta de vedere, de la autorități, de la AFDJ, de la Ministerul Transporturilor, că deja avem probleme pe bara gurii Sulina. Serios? Vorbim în realitate de faptul că după un an de secetă, în sfârșit, Dunărea a crescut întâmplător în mod natural. Chiar am venit din Deltă acum câteva zile și poți să vezi Delta plină de apă – tulbure, normal, apă cu sedimente, s-au topit zăpezile și a și plouat foarte mult. Și atunci sigur că intensitatea proceselor sedimentare, nu a colmatării, ci a depunerilor aluvionare din zona gurilor de vărsare a crescut, în aceste săptămâni, este un proces sută la sută 100% natural, nu poate fi legat în niciun fel de dragajele de pe Bistroe, despre care încă nici nu știm dacă au avut loc și unde au avut loc, pe Bâstroe. Iar ultima “problemă”, asta cu secarea Deltei și cu rămânerea brațelor “românești” fără apă, iarăși este o trăsnaie!, fiindcă Chilia, care a avut 70%, în secolul 19, din totalul debitului Dunării, a tot scăzut organic până la un punct. De ce? Fiindcă este brațul cel mai lung, are în jur de 110 kilometri, celelalte sunt mai scurte și atunci trag natural mai multă apă. Mai mult, în 2004, când a început diferendul cu Ucraina, România, unilateral, fără să consulte partea ucraineană, a construit un dig transversal pe brațul Chilia, în dreptul Ceatalului Ismail, adică unde începe Delta și în felul ăsta a contribuit la redirecționarea unei părți din ape către brațul Tulcea și apoi către Sulina și Sfântul Gheorghe. Lucrul acesta, vă spun sincer, a fost benefic, dar felul în care a fost făcut n-a fost în regulă. …. Pericolul real este general, este creșterea artificializării Deltei Dunării, ceea ce este complet de nedorit într-o astfel de rezervație a biosferei. Categoric nu e bine să ai, nu una, ci două căi navigabile maritime, cu tot ce presupun ele, adică dragaje periodice – fiindcă trebuie s-o faci periodic, de cele mai multe ori sezonier, lunar sau multianual. Acolo (n.r. pe Bâstroe) chiar ar trebui să fie făcute cu o periodicitate încă mai ridicată decât la Sulina, fiindcă vorbim de un șelf continental cu pantă foarte mică, în care foarte rapid are loc colmatarea. La fel, este vorba de circulația maritimă, de valurile și curenții costieri, care sunt mai slabi și atunci redistribuirea sedimentelor este mai lentă. Așadar, acolo este o gură, ca să fim sinceri, de vărsare greu de întreținut, care presupune cheltuieli mult mai mari decât la Sulina și automat și un impact continuu. …. Eu văd foarte multe minciuni în spațiul public și cred că acest lucru este efectiv aproape o trădare, fiindcă e o contaminare inutilă care nu poate să prejudicieze decât foarte grav interesele reale ale României, inclusiv direct cu Ucraina în a administra Delta Dunării. Un exemplu: avem o rezervație a biosferei, deci patrimoniu UNESCO și o administrație a acestei rezervații. Este cumva și Ucraina parte a ei (n.r. nu)? Adică Dacă admitem că Delta are o parte, mult mai mica, pe teritoriul ucrainean, ne-am gândit la faptul că e necesar din start să avem o integrare decizională, comunicațională? Lucrurile sunt în prezent extrem de prost făcute (n.r. de către partea română), dar avem pretenții foarte mari când suflă vântul mai tare…….” Integral: 
“Relațiile România – Ucraina Până în 2014, Ucraina a fost privită de la București ca un pion al Federației Rusiei în Europa de Est și, mai ales, în Republica Moldova. Relațiile României cu Ucraina au fost mai degrabă reci, din cauze istorice, pierderile teritoriale ale României în urma ultimatului sovietic, din 1940, dar și din motive apărute după căderea comunismului. Trei probleme mari au afectat relația bilaterală: drepturile comunității românești din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor și construcția în Delta Dunării a canalului Bâstroe. După 1989, relația României cu statele din fostul spațiu comunist a fost marcată fie de rusofobie, fie de teama liderilor politici români care au pus mâna pe putere după decembrie 1989, de a fi asociați cu Rusia. …. În 1991, când Ucraina Sovietică a anunțat referendumul pentru declararea independenței, Guvernul și Parlamentul român au emis declarații similare prin care negau dreptul Kievului de a consulta populația din teritoriile care aparținuseră României: …. După cum a remarcat istoricul Armand Goșu, spre deosebire de Polonia, România a preferat să abordeze relațiile cu Ucraina din perspectivă naționalistă: „În vreme ce în Ucraina se desfăşurau primele alegeri prezidenţiale şi referendumul pentru independenţă, la Bucureşti, în Parlament, se vota o rezoluţie de condamnare a Pactului Molotov – Ribbentrop care cerea restituirea teritoriilor care au aparţinut României Mari. Polonia, care a dispărut în urma Pactului sovieto-nazist din 1939, s-a uitat spre viitor, România […] s-a uitat spre trecut”.
