Buna dimineata intr-o zi de sambata, 28 ianuarie! In intervalul 27 ianuarie, ora 10:00 – 28 ianuarie, ora 22:00, în Dobrogea, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi local în sudul Moldovei şi în Carpaţii Orientali vor fi precipitaţii însemnate cantitativ şi se vor acumula în general între 25 şi 40 litri/mp. Judeţele care se vor afla sub incidenţa Codului galben de vreme rea sunt: Tulcea, Constanţa, Galaţi, Brăila, Ialomiţa, Călăraşi, Neamţ, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Argeş, Covasna, Braşov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Caraş-Severin, Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Giurgiu, Ilfov şi Municipiul Bucureşti. În zonele joase de relief din Muntenia şi Moldova, la început vor fi precipitaţii sub formă de ninsoare, lapoviţă şi ploaie, apoi, treptat, vor predomina ninsorile şi se va depune strat de zăpadă. In Carpaţii Meridionali şi local în Carpaţii Orientali, va continua să ningă, să se depună strat de zăpadă consistent şi vor mai fi intervale cu viscol (rafale de peste 50-70 km/h) şi vizibilitate scăzută. Vor fi depuneri de polei în Transilvania şi Moldova.Temperaturile maxime se vor încadra între -1 și 7 gr, iar cele minime între -5 și 2 gr, cu valori ușor mai ridicate în Dobrogea atât pe timpul zilei, cât și noaptea. Bucuresti: 1/-1 gr.C., ninge.
“Cât gaz mai este în rezervele României. Expert: ”Avem cea mai rapidă rată de golire a depozitelor de înmagazinare din UE” ….Potrivit expertului, depozitele de gaze din România mai dețin 68,3% din capacitatea lor de înmagazinare. O cantitate mai mică decât media europeană de 74,8%”. ….Pe de altă parte, ”România are cea mai rapidă rată de golire a depozitelor de înmagazinare din UE în această iarnă (Ungaria are o viteză mai mare de golire a depozitelor comerciale, dar Ungaria este singura țară din UE care are un depozit de înmagazinare strategic din care nu se extrag gaze de cât în condiții excepționale)”, a mai precizat Dumitru Chisăliță. …. ”În Europa multe țări au considerat că perioada caldă din această iarnă și prețurile mici a gazelor de pe bursele de profil, este o oportunitate de a înmagazina gaze naturale pentru a se pregătii pentru iarna următoare. În România furnizorii s-au grăbit să extragă gazele din depozit care au preț ridicat și care dacă sunt lăsate încă un ciclu de înmagazinare aduc costuri suplimentare și prețuri mai mari la gazele vândute”, a mai arătat Dumitru Chisăliță. …” Integral: https://ziare.com
“România nu-și permite o scădere a veniturilor fiscal bugetare, susține președintele Consiliului Fiscal …. „Întotdeauna când se iau măsuri care pot conduce în mod probabil la diminuare de venituri este obligatoriu să avem şi măsuri care să compenseze o probabilă diminuare de venituri. Noi, în România, nu suntem în situaţia de a ne permite o scădere a veniturilor fiscal bugetare. Chiar dacă beneficiem de resurse considerabile de la Uniunea Europeană. Prin Cadrul Financiar Multianual şi cu ce include Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă uşor te duci la 5 – 6% din produsul intern brut anual. Aici trebuie să fim foarte chibzuiţi. De pildă, bugetul pe 2023 prevedere o creştere a alocărilor pentru apărare de 0,5% PIB, care înseamnă în jur de 7,5 miliarde de lei. Este o sumă considerabilă. Noi şi aşa în 2024 avem de rezolvat o ecuaţie pe care unii ar califica-o ca fiind imposibilă în sensul rezolvării ei. De ce? Pentru că trebuie să continuăm consolidarea bugetară, adică să ducem deficitul bugetului public către ţinta programată de 4,4%”, a spus Daniel Dăianu, întrebat dacă bugetul ar permite în momentul de faţă o reducere de taxe, inclusiv pentru muncă, informează Agerpres. …. Acesta a menţionat că economia încetineşte, va evita recesiunea în acest an, dar încetinirea economiei şi o inflaţie care nu mai ajută bugetul public în execuţie, cum s-a întâmplat în 2022, creează dificultăţi suplimentare în a avea consolidarea bugetară. Referitor la evoluţia creditelor şi a depozitelor, Daniel Dăianu a spus că este de semnalat creşterea mai rapidă a creditului în valută decât a celui în moneda naţională. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Asociaţia Pro Infrastructură acuză CNAIR că a lăsat 400 de kilometri de autostradă de 6 miliarde de euro fără «câine de pază» / Nu s-au lansat licitații pentru desemnarea supervizorului ori tărăgănează procedurile ….”CNAIR tergiversează lansarea licitaţiilor pentru aceste servicii esenţiale ori, în dulcele stil «timpul trece leafa merge», tărăgănează procedurile de achiziţie publice pornite în urmă cu mai bine de un an de zile în unele cazuri. În lipsa consultantului care să fie zilnic pe şantier şi să certifice lucrările executate de antreprenor, se lasă liber la abuzuri, «scurtături» şi «optimizări» care cresc riscul ca drumul să aibă probleme pe termen lung”, arată aceştia. …. Potrivit acestora, contractarea supervizării este ”urgentă” pe cele 7 loturi ale Autostrăzii A7 dintre Buzău şi Bacău, adică 178 km, unde constructorul a intrat în teren sau este pe cale să înceapă execuţia (până) în primăvară, dar aceeaşi situaţie este pe lotul 3 de lângă Buzău şi pe cele trei sectoare ale Bacău-Paşcani, unde licitaţiiel pentru lucrări ar putea fi parafate cu antreprenorii până în vară. ”Mai mult, scandalos este că încă nu avem supervizor pe Autostrada A0 Nord tronsonul 2 (între Corbeanca şi Afumaţi) deşi se apropie cu paşi rapizi de inaugurare în decembrie 2023! La fel pe 1 (în contestaţii, probabil vom avea constructor până în vară) şi 3 (în procedură semnare contract de lucrări). Nu există timp de pierdut nici pe secţiunile de munte ale A1 Sibiu-Piteşti unde antreprenorii vor face proiectare în 2023 dar probabil la anul vor pune utilajele la treabă. Nu trebuie să fii expert să-ţi dai seama că ai nevoie de diriginte de şantier pe 68 de kilometri prin creierii munţilor pe Valea Oltului şi Valea Topologului. Nici pe ciotul Holdea-Margina al A1 nu există consultant! Tot în 2024 ar trebui să se înceapă şi aici lucrările”, adaugă ei. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Campanie Economedia: Opriți risipa banilor publici! Exemple revoltătoare cu zeci de milioane de lei cheltuiți pe prime, mașini de lux și salarii nejustificate În timp ce românii de rând abia duc povara inflației de două cifre și a dobânzilor care le-au dublat ratele la bănci, statul român risipește bani acordând prime de milioane de lei fără a le condiționa de performanță, venituri lunare de mii de euro pentru oficiali care participă la două ședințe pe lună și sute de milioane de euro pentru achiziția de mașini. În același timp, parcă pentru a justifica aceste cheltuieli, premierul vorbește de investiții-record și de cea mai mare creștere economică dintre statele membre, deși anumiți indicatori economici arată că avem câteva motive de îngrijorare. De exemplu, tot România are și cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că veniturile aduse de creșterea economică nu țin pasul cu cheltuielile pe care le face statul român. Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. ….Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. ….Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. …. Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foşti membri ai Consiliului de Supraveghere ai Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați. Totodată, vedem periodic companii de stat ale căror conduceri sunt schimbate după cum bate vântul și culoarea politică de la guvernare. România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență să numească manageri independenți și profesioniști ai companiilor de stat, dar vedem cum acesta este considerat jalon „sensibil”. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România, iar Guvernul are datoria să ia câteva măsuri punctuale: Să elimine funcțiile politice din companiile de stat, să realizeze reforma privind guvernanța corporativă, așa cum și-a asumat prin PNRR. …” Integral: https://economedia.ro
“Greșeală elementară sau mână de ajutor? Pentru că a depus recursul în afara termenului legal, Ministerul Educației a pierdut definitiv procesul în care premierul Ciucă obținuse suspendarea analizei tezei sale de doctorat, suspectă de plagiat Greșeală de proporții a Ministerului Educației într-unul dintre cele mai răsunătoare procese în care a fost implicată această instituție, în ultimii ani. Pe data de 19 ianuarie 2023, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins un recurs al Ministerului într-un dosar intentat, anul trecut, de premierul Nicolae Ciucă. Motivul: contestația fusese depusă în afara termenului legal! Prin urmare, judecătorii nu au mai analizat motivele recursului, ”pe fond”, acțiunea fiind respinsă ”pe excepție”. În acest dosar, Ciucă obținuse, în martie 2022, printr-o decizie extrem de controversată, suspendarea analizei tezei sale de doctorat pentru care, anterior, jurnalista Emilia Șercan prezentase dovezi conform cărora era plagiată masiv. …. În condițiile în care au existat aceste controverse care au adus dosarul de suspendare în atenția opiniei publice, este cu atât mai ciudată gafa Ministerului Educației de a depăși termenul legal în care putea depune recursul. Conform deciziei Curții de Apel București, putea face acest lucru în termen de 5 zile de la comunicarea sentinței. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“VIDEO Crin Bologa (DNA): În nici un stat european nu se pune problema ca serviciile să nu furnizeze informații procurorilor .… SRI nu ar trebui să aibă atribuții în combaterea infracțiunile de corupție, dar ar trebui să aibă atribuții în strângerea informațiilor cu privire la săvârșirea multor infracțiuni, consideră Crin Bologa. Procurorul-șef al DNA a mai explicat că a discutat cu omologi de-ai săi din alte state din Europa și „nu și-au pus vreodată problema să nu poată folosi elemente provenite de la serviciile de informații”. De altfel, Bologa crede că speța recentă de corupție care a lovit Parlamentul European a pornit tot ca urmare a unor informări de la serviciile de informații din Belgia. …. „În România sunt mai multe instituții care au atribuții pe siguranță națională, mai multe servicii de informații. Înregistrăril convorbirilor, cele ambientale, pe care le administrează un procuror în baza unui mandat de siguranță națională emis de un judecător de la Înalta Curte au putut fi folosite ca probe. Trebuie să facem diferența între aceste mandate de siguranță națională și mandatele de supraveghere tehnică făcute în dosare penale. Acolo s-a pronunțat clar Curtea Constituțională că SRI-ul nu mai poate lucra. Dar aici au atribuțiile lor pe siguranța națională. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat că nu pot fi folosite. A constatat doar că dacă procurorii folosesc ca probe în dosare penale înregistrări cu persoanele interceptate în baza unui mandat de siguranță națională, nu aveau garanțiile necesare prevăzute de codul de procedură penală ca să poată contesta, să conteste mandatul, să conteste interceptările, să conteste conținutul. Și Curtea Constituțională a venit și a zis: le puteți folosi dacă oferiți garanții. Ministerul Justiție, prin acest proiect, vine doar să modifice codul de procedură penală în conformitate cu decizia Curții Constituționale„, a explicat șeful DNA. ….” Integral: https://presshub.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Când vor apărea şi campusuri şcolare moderne pe măsura ritmului construcţiilor de stadioane noi? România educată nu merge fără infrastructură nouă în educaţie şi salarii mai bune pentru profesori Compania Naţională de Investiţii (CNI) livrează câte unul sau două stadioane noi pe an din 2018 încoace, şi este foarte bine că România se mişcă în direcţia construcţiei unei infrastructuri sportive moderne. Acum urmează să se facă stadioane noi la baza Dinamo şi în Constanţa. Însă nu se înţelege de ce nu urcă mai în faţă pe lista de priorităţi bugetare construcţia de campusuri educaţionale de nivel occidental care să aducă şi în spaţiul public calitatea infrastructurii din sistemul privat. CNI are un buget de circa 500 milioane de euro pe an din care cea mai mare parte se duce pe construcţia de stadioane noi, pentru care până în prezent s-au cheltuit 600 milioane de euro, în total. Din lista CNI – este adevărat, bine pusă la punct, cu posibilitate de filtrare şi cu informaţii detaliate – reiese că la secţiunea „instituţii de învăţământ” figurează doar 4 (patru) entităţi finalizate: două cămine studenţeşti în Arad şi Alba Iulia, extinderea unei creşe din Cluj, toate finalizate în 2022 şi construirea unui corp al Universităţii Valahia din Alexandria, în 2019. (Alexandria, un oraş de 40.000 de locuitori, are universitate?!). Deci din sute de obiective de investiţii – săli de sport, bazine de înot, aşezăminte culturale, patinoare, drumuri sau reabilitări termice de clădiri – doar patru obiective de investiţii cu destinaţia învăţământ au fost finalizate până în prezent. Aceasta în condiţiile în care diferenţa cea mai mare între sectorul privat de educaţie şi sectorul public este dată, la fel ca în sănătate, în primul rând de infrastructură şi echipare şi nu de personalul didactic, care de multe ori este acelaşi sau provine de la stat. Dacă în ultimii 20 de ani au apărut şcoli private cu infrastructură de calitate, infrastructură care permite desfăşurarea unor ore cu mai puţini elevi în clasă, luarea mesei de prânz şi activităţi suplimentare după orele de curs – sportive sau de alt tip, de ce Ministerul Educaţiei nu s-a inspirat dintr-un astfel de campus pentru a face şi în sectorul public ceva similar? Dacă măcar 10% din bugetul CNI de 500 mill euro pe an s-ar aloca pentru campusuri noi, s-ar face 5 campusuri noi a câte 10 milioane de euro anual. Măcar la început ca proiect pilot, apoi câte unul în fiecare sector din Bucureşti şi în judeţe. Merg miniştri, inspectori şi profesori an de an în delegaţii în Europa de Vest. Nu văd cum sunt şcolile acolo şi să preluăm modelul? Ce discută d-na ministru Ligia Deca cu preşedintele Iohanis când vorbesc despre educaţie? Au şi ei machete pe masă ca altădată să se contrazică unde pun sala de sport, sala de muzică sau cantina într-un super complex educaţional construit pe vreun teren viran din Bucureşti unde astăzi sunt oamenii alergaţi de câini? Sau se contrazic dacă sunt mai bune „modulele” faţă de trimestre sau semestre? E mai bine fără teze? Mai ştiu copiii că e nevoie de efort şi de concentrare dacă ai spart anul şcolar cu şapte pauze şi vacanţe? În ritmul actual de scădere al natalităţii, în curând populaţia unor oraşe precum Tg. Jiu sau Bistriţa va încăpea pe stadioanele noi construite. Nu ar fi normal ca mai întâi să fie alocate fonduri pentru campusuri şcolare moderne şi apoi, dacă sunt rezultate bune la fotbal în capitala judeţului respectiv, să meargă banii către stadionul municipal? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Comisia Europeană, cu ochii pe România: Termen limită pentru reducerea poluării atmosferice …. Comisia Europeană a solicitat României și altor 13 state membre să reducă emisiile generate de mai mulți poluanți atmosferici. De asemenea, CE a cerut României să își pună la punct rețeaua Natura 2000. ….. „Directiva NEC stabilește angajamente naționale de reducere a emisiilor pentru mai mulți poluanți, care trebuie îndeplinite de fiecare stat membru în fiecare an între 2020 și 2029, precum și reduceri mai ambițioase începând cu 2030. Se solicită statelor membre să instituie programe naționale de control al poluării atmosferice (PNCPA) pentru a arăta modul în care vor fi îndeplinite aceste angajamente de reducere”, se arată în comunicat. Conform acestuia, cele 14 state membre nu și-au îndeplinit angajamentele privind unul sau mai mulți poluanți vizați de Directiva NEC. Amoniacul provenit din sectorul agricol este poluantul în legătură cu care majoritatea acestor state membre nu își respectă obligațiile. ….Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere în iulie 2019, cu privire la neîndeplinirea obligației sale de a asigura o protecție adecvată a habitatelor și a speciilor de interes pentru UE prin desemnarea siturilor Natura 2000. România nu a propus încă toate siturile pe care ar fi trebuit să le propună, iar cele pe care le-a propus nu includ în mod adecvat diversele specii și tipuri de habitate care necesită protecție. În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Guvernul se duce direct spre zid. Când te crezi prea șmecher Ca orice șmecher care se crede mai deștept decât toți ceilalți până ajunge cu dinții în țărână, și actuala putere are senzația că îi va reuși alba-neagra cu Comisia Europeană în chestiunile cele mai sensibile ale PNRR. Asta deși ministrul care se ocupă cu derularea și coordonarea planului se arată îngrijorat. …. Pe de-o parte, legea nu rezolvă problema fundamentală, cererea cea mai importantă a jalonului – mutarea pensiilor pe contributivitate. Forma trecută de Guvern nu face asta deloc. Toate pensiile speciale rămân și suferă mici ajustări legate de vârsta de pensionare și cuantum. În cazul pensiilor parlamentarilor și primarilor nici măcar asemenea mici machiaje nu există. Pe de altă parte, dacă trece în forma de acum, legea pensiilor speciale are mari probleme de constituționalitate pe care le explică pe 23 de pagini de observații Consiliul Legislativ. În primul rând, toate modificările de pensii speciale sunt făcute într-un singur act normativ, motiv pentru care CCR a respins în 2020 o lege similară făcută atunci, după toate aparențele tocmai pentru a fi neconstituțională. Doar că de aceasta dată nu mai e în discuție doar păcălirea electoratului pe sistemul “noi am vrut, dar CCR cea rea nu ne-a lăsat”. De această dată este vorba despre de îndeplinirea unor exigențe cunoscute de care depind miliarde de euro. E drept că noi nu suntem în stare să le folosim și, potrivit ministrului Boloș, cele 6,3 miliarde de euro din PNRR deja încasate stau în BNR nefolosite în așteptare de proceduri și structuri prin ministere, în timp ce 900 de milioane dintre ele sunt bani împrumutați și produc dobânzi. Coaliția știe că proiectul adoptat și trimis în Parlament nu îndeplinește exigențele CCR. Dar se face că muncește doar, doar or prosti pe cineva. La asta se adaugă și exigența recalculării pensiilor, pentru care au fost angajați oameni, dar nu au început munca pentru că nu există metodologia necesară. Riscul de a rata și PNRR, ca multe alte șanse de până acum, este imens. Dacă ne uităm la banii din programul de coeziune, adică acei bani europeni pe care România are dreptul să îi acceseze în fiecare cadru financiar multianual, vedem tot șanse pierdute. În Cadrul financiar multianual 2014-2020, România putea folosi 51,6 miliarde de euro. Am folosit 39,1 miliarde de euro, adică sub 76% și, cum ce rămâne necheltuit până la finalul lui 2023 este pierdut, Guvernul se străduiește să mai bage cărbuni acum. De aici cardurile pentru ajutorul de încălzire. Nimeni nu spune că ajutorul nu e necesar, dar dacă banii erau folosiți la vremea lor, în investiții care să dezvolte România, sigur cei în nevoie ar fi fost mult mai puțini. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Prețuri de infarct pe zborurile Tarom: Sendviș 7-9 €, pahar vin 10€ , zacuscă 7,5 €, Plăcintă 7 €/ .… De la începutul pandemiei, Tarom le oferă gratuit pasagerilor doar apă, indiferent de durata zborului sau clasa de călătorie, similar companiilor low-cost. Iar de la 1 ianuarie 2023 a lansat un program de sales on board, adică pasagerul poate să-şi aleagă şi să-şi comande contra cost la bordul aeronavelor dacă doreşte să servească ceva de mâncare sau băut. …. Bistro-ul de „fițe” de la bordul avioanelor Tarom se numește „Sunny Side Sky Bistro” și, interesant, produsele au același preț în Euro (€) și lire sterline (£), deși între cursurile de schimb ale celor două monede există o diferență consistentă. De exemplu, pe 19 ianuarie, cursul BNR pentru Euro era de 4,91 lei/€, iar cel al lirei sterline, de 5,58 lei/£. Meniu cu preparate recomandate de Chef Jakob Hausmann și prețuri „piperate”, la Sunny Side Sky Bistro ....„Chef Jakob Hausmann, maestru în Arta Culinară, a creat exclusiv pentru pasagerii curselor aeriene o varietate de sendvişuri delicioase preparate cu accent pe calitatea şi prospeţimea ingredientelor româneşti, care să vă satisfacă papilele gustative şi să vă încânte simţurile. Pâinea este densă, cu o aromă aparte şi este făcută numai din ingrediente naturale, cu un conţinut mare de secară”, scrie în deschiderea meniului Sunny Side Sky Bistro de la Tarom. …. De la finalul anului 2021, Tarom a introdus taxă suplimentară pentru bagajele de cabină. …” Integral: https://newsweek.ro
“Într-un sat izolat din Apuseni oamenii au crezut că ambulanța e mașină de înghețată …. Un sat izolat din Apuseni a fost introdus în programul național de asistență medicală de urgență, finanțat prin PNRR, iar sătenii au reacționat în mod neașteptat. Când a apărut prima ambulanță toți s-au înghesuit cu bani la ea să cumpere înghețată, fascinați de sunetul sirenei și de faptul că avea semnale luminoase frumos colorate. Din păcate angajații serviciului nu au putut să le vândă decât o singură înghețată, și aia mâncată pe jumătate. „N-am înțeles ce voiau să ne zică, probabil erau nebuni, că insistau să ia omul bolnav de la noi din sat și să-l ducă undeva la spital, adică să transfere bolnavul într-un loc mai nesanitar decât casa lui. Nu știu ce se mai întâmplă pe la oraș, dar din ce citesc la știri, oamenii sunt încă în Evul Mediu, e cu plocon, cu mizerie și foamete”, a spus un țăran din zonă. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Dr. Molnar, Institutul Inimii din Cluj: Medicii ar trebui să lucreze sau la stat sau la privat. Nu în ambele locuri. Atunci când se va rezolva această problemă, o mare parte din problemele sistemului sanitar românesc ar dispărea … “
“De ce a construit România doar un sfert din autostrada Transilvania în 20 de ani Doar un sfert din traseul inițial al autostrăzii Transilvania este construit astăzi, la 20 de ani de la semnarea contractului. Între timp, o treime din proiect a dispărut cu totul, iar restul porțiunilor se zbat între licitații anulate, contracte reziliate și lucrări cu termen lung de finalizare. În 2003, când a fost semnat contractul între statul român și compania americană Bechtel autostrada Transilvania, Brașov – Cluj – Borș (Bihor) era privită ca un proiect fanion al infrastructurii din România. La 20 de ani distanță de la acel moment se circulă pe aproximativ 110 din cei 415 kilometri ai autostrăzii – între Târgu-Mureș și Nădășelu lângă Cluj-Napoca – și nici pe aceștia în mod continuu; între Chețani (Mureș) și Câmpia-Turzii (Cluj) autostrada se întrerupe. Un „ciot” de autostradă, de cinci kilometri, a mai fost inaugurat în 2020, între Biharia și Borș, la granița cu Ungaria. Alături de cei nouă kilometri între Gilău – Nădășelu, sunt singurele porțiuni circulabile ale autostrăzii de pe distanța Cluj-Oradea. …. Epopeea Bechtel Contractul controversat cu Bechtel, semnat de guvernul Năstase la finalul anului 2003, pentru o valoare estimată de 2,2 miliarde de dolari și reziliat în 2013 de guvernul Ponta a lăsat în urmă doar 52 de kilometri de autostradă între Gilău și Câmpia-Turzii, în județul Cluj. Au fost inaugurați în 2009-2010 în timpul premierului Emil Boc – actual primar în Cluj-Napoca, după ani de blocaje pe toate tronsoanele. La o treime din traseu, aproximativ 150 km între Brașov și Târgu-Mureș, s-a renunțat, pe o durată nedefinită, odată cu regândirea modului în care pot fi integrate viitoarele autostrăzi ale României în rețeaua europeană de transport. …. „Incompetența și incapacitatea companiei de autostrăzi de a duce cap-coadă o licitație, la nivel de documentație și proceduri, dublată de neseriozitatea și uneori ‘hoția’ unor firme, care contestă doar ca să conteste, la care se adaugă condițiile naturale” ar fi, după Ciurea, principalele cauze ale faptului că, în 20 de ani, doar un sfert din traseul inițial al autostrăzii Transilvania este gata. Proiectul a fost împărțit și licitat pe subsecțiuni, iar Șerbănescu spune că acest lucru a avut consecințe negative. „Am rămas cu un șantier început de o firmă într-o anumită filozofie, după care am încercat să adaptăm licitațiile și firmele la conceptul aplicat de altă companie. Sunt puține firme care pot avea abordarea americanilor. S-a intrat în blocaj tocmai pentru că firmele nu s-au adaptat la conceptul gândit de firma americană”. El oferă exemplul unor contracte eșuate, cu compania Maltauro, contract 
“Ce s-ar întâmpla cu traficul ilegal de gunoaie odată cu intrarea României în Schengen? Jumătate din deșeurile ilegale care ajung în România trec prin vămile cu Ungaria și Bulgaria, frontiere care ar urma să dispară dacă Bucureștiul și Sofia ar intra în rândul capitalelor din spațiul liber al circulației. Teoretic, exporturile ilegale cu gunoi spre România nu ar trebui să crească foarte mult dacă ușile Schengen s-ar deschide în 2023, așa cum speră autoritățile române. Asta pentru că Portul Constanță rămâne cea mai importantă poartă de intrare a deșeurilor ilegale. În plus, pentru restul graniței unde ar dispărea controlul transfrontalier – cu Ungaria și Bulgaria – este introdus din acest an un sistem prin care Garda de Mediu verifică la destinație dacă deșeurile sunt reutilizate sau sunt depozitate ilegal. …. Problemele apar cu TIR-urile care nu sunt înregistrate ca transportând deșeuri. Cele mai dese situații sunt când autocamioanele au documente din care reiese că transportă produse second-hand, dar de fapt în container sunt deșeuri. Acestea ar putea intra în România, pe la granița cu Ungaria și Bulgaria, fără a mai fi verificate odată ce au intrat pe teritoriul românesc și până la destinație. Jumătate din deșeurile ilegale vin din Schengen În 2021, când s-a înregistrat un record al deșeurilor ilegale descoperite la controalele vamale, aproape 8.000 de tone de gunoi ar fi intrat în România dacă nu erau controalele la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria și Bulgaria. Prin Ungaria trec deșeurile din statele europene care sunt trimise în România. Prin Bulgaria ajunge gunoiul exportat de țări din afara continentului. Mai întâi intră în Grecia, Turcia și apoi ajung în Bulgaria. Sunt și transporturi care vin direct din China în Bulgaria, iar apoi iau drumul României. Informațiile despre aceste trasee ale deșeurilor ilegale sunt preluate din rapoartele de control ale Gărzii de Mediu. Instituția se află în subordinea Ministerului Mediului și se ocupă de acțiunile de control și sancționare privind protecția mediului înconjurător. În anul 2021 au fost identificate peste 224 de cazuri de transport ilegal de deșeuri din state din Europa (Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord, Belgia, Bulgaria, Germania, Norvegia, Portugalia, Olanda, Serbia, Spania etc), dar și din Asia (China, Hong Kong, Pakistan, Israel, Japonia) și America de Nord (S.U.A., Canada). În urma verificărilor efectuate de autorități, s-a stabilit că 14.000 de tone de marfă erau de fapt deșeuri care nu puteau intra în România. …. Cele mai multe evenimente au fost înregistrate anul trecut la frontiera cu Bulgaria – în zona de competență a Poliției de Frontieră din Giurgiu, fiind înregistrate 94 de cazuri, cu aproximativ 5.975 de tone de astfel de deșeuri. În ceea ce privește punctele de trecere, cel mai folosit a fost Giurgiu, dar și Călărași, Turnu Măgurele, Calafat, Bechet și Zimnicea. La frontiera cu Ungaria – Oradea – s-au înregistrat 65 de cazuri unde au fost descoperite peste 850 de tone de deșeuri oprite la intrarea în România, în . Borş, Nădlac, și Vărșand. Sighetu Marmației (Maramureș) și la Petea (Satu Mare) au fost descoperite 29 de cazuri cu peste 280 de tone de deșeuri cărora nu le-a fost permisă intrarea în țară. …. La Garda de Coastă, unde au fost înregistrate aproximativ 35 de cazuri de transport ilegal, polițiștii de frontieră împreună cu autoritățile din județul Constanța au descoperit în total peste 6.960 de tone de deșeuri. Acestea au fost depistate în Portul Constanța, în terminalul de containere, dar și în Vama Veche, respectiv Negru Vodă. ….” Integral: 
“Uniți cu cine? A rămas doar furia ….. Cei care țin astăzi discursurile sforăitoare reprezintă cea mai ineptă clasă politică din istoria României (poate cu excepția comunismului). Și când spun asta, mă refer la 99.9% dintre politicienii români, de la putere și din opoziție, 
“Bătălia pentru Cotroceni începe fără niciun candidat …. Un poliglot cultivat și charismatic, doct și charismatic. Vedeți un asemenea om la liberali? Îl vedeți la social-democrați? Credeți că există în altă parte? S-a vehiculat multă vreme ideea că liderul partidului ar trebui să fie totodată și candidatul la prezidențiale. Dar îl vedeți pe generalul Ciucă în această postură? Istoria cunoaște numeroase cazuri când personalități de marcă din fruntea armatelor au strălucit ca lideri merituoși în lumea civilă. L-aș aminti pe generalul de Gaulle, fost președinte al Franței. Sau pe generalul Eisenhower, fost președinte al SUA. Sau, dacă vreți, prim miniștri ai României: mareșalul Alexandru Averescu (1926-1927) și controversatul mareșal Ion Antonescu (1940-1944). Nici pe departe, liberalii de azi nu se pot lăuda că ar avea în rândurile lor personalități cu faima celor de altădată. …. Deduc că PSD îi oferă României două alternative viabile: ori va veni la Cotroceni însuși Ciolacu, dacă-i arde lui de așa ceva, ori, dacă Ciolacu nu se înfige la cașcaval, atunci îi pasează tot cașcavalul unui intelectual de stânga, încă neidentificat. Terzium non datur. Numai că asta cu cașcavalul pe mâna intelectualului neidentificat nu pare să fie pe placul multor pesediști, în numele cărora vorbește, se pare neîntrebat, prim-vicepreședintele formațiunii Sorin Grindeanu: „Ne vom alege candidatul din PSD, pesedist, ca urmare a unor studii, competiții interne, asta e poziția corectă”. …. Toată vânzoleala asta mocnită din PSD, ca și non-preocuparea liberalilor pentru a-și pregăti un candidat redutabil la prezidențiale, dovedesc o dată în plus, dacă mai era nevoie, cât de acută este lipsa unor lideri autentici pe scena politică românească. Dar să fim corecți, PSD și PNL nu sunt singurii jucători de pe scenă. Niciodată nu știi de unde sare iepurele și merită punctate cumva formațiunile mai puțin reprezentative, dar capabile să etaleze un prezidențiabil cu șanse. USR a avut chiar un candidat la alegerile trecute, pe domnul Dan Barna, clasat pe locul trei cu 15,02% (1.384.450 voturi). Insuficient ca să intre în turul al doilea. Noul președinte al partidului, Drulă, declară acum cu privire la alegerile din 2024: „…asta îmi doresc. Îmi doresc să intrăm într-un guvern, cu premier şi să avem şi preşedintele”. Își dorește, dar, bineînțeles, nici vorbă să aibă un candidat puternic. … Dacă la vreunul din respectivele partide „mici” ar exista un intelectual de marcă sau un om politic de excepție, ar avea destul timp să-l mediatizeze, să-i construiască o bună imagine publică, să-i adune simpatizanți și, când va începe campania parlamentară oficială, să-l ridice în slăvi. Poate că atunci respectivul candidat ar avea o șansă. Dar deocamdată nu văd niciun semn că, în rândurile acestor entități, ar străluci o personalitate invederată. …. Am îndoieli că ar fi discutat cineva pe această temă cu Mircea Geoană, așa cum au scris unele ziare. Dar mă îndoiesc și mai mult că ar accepta, după ce a mai trecut o dată prin acest scenariu, cu un final care ar fi nostim, dacă n-ar fi neplăcut. ….” Integral: 
“Ambasadorul SUA la Sofia: Oligarhii din Bulgaria își spală imaginea prin ocuparea unor poziții extrem de influente În Bulgaria, oligarhii au o poziție extrem de puternică. Ei primesc puterea de la politicieni, o păstrează folosindu-și capacitățile economice, apoi fac tot posibilul și folosesc aceste mijloace economice pentru a-și spăla imaginea, spune ambasadorul american la Sofia, Herro Mustafa, potrivit 
“Organizația Mondială a Sănătății cere acțiuni imediate în cazul medicamentelor neconforme sau contrafăcute, după ce mai multe țări au raportat decese în rândul copiilor care au primit siropuri fără ca acestea să fie prescrise de medici OMS a lansat luni un apel la ”o acţiune imediată şi coordonată” în vederea eradicării medicamentelor neconforme şi contrafăcute după decesul a peste 300 de copii din cauza unor siropuri de tuse contaminate, relateză Agerpres. În decursul ultimelor patru luni, cel puţin şapte ţări au semnalat incidente în care au fost implicate siropuri pediatrice împotriva tusei eliberate fără reţetă, a precizat Organizaţia Mondială a Sănătăţii într-un comunicat. …. Incidentele semnalate vizează contaminarea confirmată sau suspectată a unor siropuri de tuse fabricate în India, cu un conţinut ridicat de dietilen glicol şi de etilen glicol. ”Aceste substanţe contaminante sunt produse chimice toxice utilizate ca solvenţi industriali sau în soluţii antigel şi pot fi mortale chiar dacă sunt ingerate în cantităţi mici”, a avertizat OMS, adăugând că ”nu ar trebui să se găsească niciodată în medicamente”. ….
“
“Enel și EDPR atacă la Curtea Constituțională supraimpozitarea din energie Enel Green Power România, subsidiara locală a diviziei de producţie de energie regenerabilă a gigantului italian Enel, şi EDPR România, din grupul portughez de profil EDP Renováveis, au solicitat în instanţă sesizarea Curţii Constituţionale a României, cu excepţie de neconstituţionalitate privind prevederile legate de supraimpozitarea producţiei de energie electrică din Legea nr. 259/2021 şi din OUG nr. 119/2022, potrivit documentelor analizate de Profit.ro. Portughezii au avertizat că intenţionează să atace în justiţie măsurile de supraimpozitare din România şi Polonia, iar acum s-au raliat, practic, demersului juridic iniţiat de Enel
“Unde se duce petrolul rusesc după embargoul european? În decembrie, importul de petrol rusesc în UE a scăzut cu 270.000 de barili pe zi față de luna noiembrie. Astfel, au fost livrați în total până la 900.000 de barili pe zi, potrivit datelor Agenției Internaționale pentru Energie, citate de Reuters, a informat BTA. …. Unde a ajuns petrolul rusesc înainte de decembrie? Majoritatea petrolului rusesc trimis pe mare către statele membre UE, sau 160.000 de barili dintr-un total de 230.000 de barili, a fost importat în Bulgaria, care beneficiază de o excepție de la embargo. Un petrolier a sosit în Italia, iar alte două – în Olanda, potrivit raportului lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), publicat miercuri. Din ianuarie, doar Bulgaria are dreptul de a importa petrol rusesc pe mare în UE, adaugă AIE, potrivit 
“Dosarele foștilor procurori DNA sunt ținute de ani de zile în sertar. Noua SIIJ nu a închis niciunul …. Fosta șefă a DNA, Laura Kovesi sau procurorii Ciprian Man și Cristian Ardelean au cerut în repetate rânduri instanței supreme să oblige noua secție de anchetare a magistraților să finalizeze mai rapid dosarele lor. De fiecare dată, procurorii desemnați de CSM au ignorat deciziile instanței supreme. Un suspect sau învinuit într-un dosar penal, care nu e mulțumit de ritmul anchetei, poate cere unui judecător urgentarea acesteia, pentru a-și lămuri situația juridică. Cel mai vechi dosar care îl vizează pe actualul procuror-șef european, Laura Codruța Kövesi, deschis de Secție de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), are aproape 4 ani. Anchetată inițial de fosta șefa a SIIJ, controversata procuroare Adina Florea, care s-a pensionat la sfârșitul anului trecut, Kövesi a cerut de patru ori instanței supreme să oblige secția să soluționeze dosarele sale. Acestea se află acum la „noua” SIIJ, înființată la începutul anului trecut, în cadrul Parchetului General. …. Decredibilizarea dosarelor lucrate de procurori anchetați de SIIJ În condițiile în care vechea SIIJ a înregistrat ca dosar penal orice plângere venită din partea miilor de inculpați care s-au plâns de cei care i-au anchetat sau îi judecă, trei procurori care se ocupă acum, la nivel de Parchet General, de anchetarea magistraților au preluat 2.900 de dosare de la SIIJ. Din informațiile obținute de Europa Liberă, în zece luni, aceștia au închis 1.500 de dosare, dar printre ele nu se află și cele ale foștilor procurori DNA. „Eu și colegul Man am fost puși sub acuzare la începutul lunii decembrie 2019, iar de atunci nu s-a mai administrat nicio probă, nu s-a mai făcut niciun act de urmărire penală, deși ÎCCJ Secția penală, a constatat atât în 2021 cât și în 2022 că activitatea de urmărire penală nu s-a îndeplinit într-o durată rezonabilă. Astfel că a stabilit prin două încheieri ca noua SIIJ să finalizeze cercetările”, ne-a declarat procurorul Cristian Ardelean, fost procuror DNA, în prezent anchetator la Parchetul Tribunalului Bihor. ….” Integral: 
“Sa intelegem realitatea despre energia eoliana si fotovoltaica Am citit recent urmatoarea 
“Inginerii și universitarii. O scurtă lecție de aritmetică despre transporturile electrice …. Inginerii nu contestă adevărul universitarilor teoreticieni. Ei trebuie să găsească soluțiile practice necesare pentru ca transporturile terestre, aeriene și navale din următorii câțiva ani să folosească electricitate în loc de benzină, motorină, kerosen sau păcură ca sursă de energie. Și aici apare o problemă pe care o voi exemplifica folosind date publicate din SUA. În măsura în care și în România există date comparabile, rezolvarea problemei poate fi abordată și acolo. Electrificarea transporturilor este văzută de universitarii americani ca o avalanșă universală și imperioasă pentru reducerea emisiilor de CO2. Dar, dacă convertim întregul parc auto în mașini electrice, de unde va veni energia electrică necesară? That is the question. În 2022, conform 
“Expertiză: Pasajul Unirii, în pericol major de prăbușire. Întreaga Piață stă pe un postament de beton neîntreținut de 80 de ani – Buletin de București …. Planșeul de ciment de la Unirii, construit în anii 1940, „dirijează” Dâmbovița pe sub pământ din fața Hanului lui Manuc, pe diagonala parcului și se oprește în peretele pasajului subteran rutier. De acolo, râul trece pe sub pasaj și iese din nou la suprafața lângă Magazinul Unirii. Construcţia din beton acoperă râul Dâmboviţa pe lăţimea de 32 de metri şi pe lungimea de 360 de metri, de la strada Căldărari până la pasajul subteran Unirii. Planșeul desparte râul de suprafață, peste el trece pasajul rutier, iar, sub el și sub Dâmbovița, sunt stațiile de metrou Unirii 1 și Unirii 2 și pasajul dintre acestea. …. Structura inițială a suferit modificări în timpul lucrărilor la magistrala de metrou din anii 80 când au fost demolate bucata din aval de podul Șerban Vodă și porțiunea dintre str. Pictor Tonitza și Căldărari. Raportul întocmit de experți semnalează probleme grave ale structurii Ca urmare a imposibilității accesului la principalele elemente ale planşeului pentru inspectii, intreținere şi reparații, lipsa totală a lucrărilor de întreținere a planşeului, umiditate extremă dată de ridicarea permanentă a nivelului apei pånă la nivelul suprastructurii, absența unor curenți de aer pe direcție longitudinalā (constructia este complet închisă la capătul aval) au condus la o multitudine de degradări:
“Mașina din accidentul de la Cariera Jilț aparține firmei afaceristului gorjean Nicolae Sarcină, un apropiat al fostului ministru Dan Vîlceanu / Contracte pentru închiriere autovehicule cu CEO de milioane de lei, realizate printr-o firmă a unui fost angajat al lui Sarcină / Autoutilitara are 42 de ani ….Vehiculul este înmatriculat pe societatea Succes Nic SRL care aparține omului de afaceri gorjean, Nicolae Sarcină. Mașina este veche de 41 de ani, potrivit informațiilor G4Media. Nicolae Sarcină este cunoscut în media după ce a fost acuzat de spălare de bani, într-un dosar închis de DIICOT, de evaziune fiscală, într-un dosar soluționat după 6 ani cu trimiterea în judecată și de dare de mită într-un dosar închis după ce s-a prescris fapta. Sunt de notorietate imaginile PRO TV din urmă cu 11 ani, când Sarcină a părut să negocieze minute în șir cu un polițist pentru a nu-i da amendă…..Prin compania Succes Nic Com, omul de afaceri deține lanțul de supermaketuri Succes, dar și mai multe benzinării….. Potrivit presei locale, Sarcină mai deține exploatări forestiere, brutării, carmangerii, trust de presă (ziarul Impact, postul local de televiziune Acces Tv, radio Omega), şcoală auto, firme având ca obiect de activitate comerţul cu produse alimentare, servicii de pază, reparaţii utilaje miniere, producţie publicitară și construcţii. În acest caz, societatea Succes Nic a închiriat mașini către Uzina Rominex SRL care a semnat mai multe contracte cu CEO Oltenia. Potrivit ziarului 
“Descoperire șocantă făcută de autorități. Peste jumătate de milion de români nu au o adresă completă Peste jumătate de milion de români nu au o adresă completă – asta au descoperit autoritățile recent, când au început să facă liste pentru ajutoare de la Comisia Europeană. …. Vina este a primarilor, spun autoritățile de la București, care îi pun acum pe oameni să facă declarații pe propria răspundere pentru a primi ajutoare financiare. În satul Cernu, din județul Bacău, 1.280 de oameni par că locuiesc la aceeași adresă. Și aceea incompletă. Oamenii au propriile case, separate, dar oficial – pe buletine – au trecute doar satul și comuna, fără stradă și număr. Asta le-a adus numai probleme. …. 
“Inflația scade, dar prețurile cresc. Este corect? …. Scăderea prețurilor este însă cu totul altceva decât scăderea inflației. Căci, chiar dacă rata este în descreștere, ea va reflecta mereu doar creșterea prețurilor, atâta timp cât este exprimată în valori pozitive. Scăderea inflației semnalează încetinirea scumpirii, nu ieftinirea produselor. Evident, oricât ar scădea rata inflației, prețurile continuă să crească, atâta timp cât aceasta va continua să fie pozitivă. Doar atunci când inflația este exprimată în valori negative, putem concluziona că prețurile sunt în scădere și că pe piață se produce ieftinirea. O asemenea situație apare însă foarte rar, iar în istoria noastră recentă a fost semnalată doar în anii 2015 (-0,5%) și 2016 (-1,5%). Numai atunci s-au produs ieftiniri, adică scăderea unor prețuri, reflectate într-o inflație cu rata negativă. În restul anilor, atât vreme cât rata inflației avea valori pozitive, prețurile au crescut, chiar în situația când aceste valori prezentau scăderi de la o perioadă la alta. Ca să fiu mai clar, îmi permit să imaginez un scenariu elementar. Să considerăm că, în limitele scenariului, un produs costă 1.000 de lei și se scumpește la 1.100 lei. În acest cadru simplificat, produsul va genera o inflație de 10%. În perioada următoare, când inflația va scădea – de exemplu – la 5%, produsul nu se va ieftini, deși inflația a scăzut, ci va înregistra doar o scumpire mai mică decât în perioada anterioară, iar noul preț va fi 1.155 lei. Pentru noul an 2023, precum și pentru următorul an 2024, prognoza economică anvizajează scăderea continuă a inflației până va ajunge la a fi exprimată cu o singură cifră. Asta însă nu înseamnă ieftiniri. Dimpotrivă, prețurile vor crește, dar cuantumul creșterilor ar putea scădea de la o lună la alta, dacă se vor confirma prognozele. Numai dacă inflația ar deveni negativă, ceea ce deocamdată nu prevede nimeni pentru viitorul apropiat, putem vorbi de scăderea prețurilor. De altfel, pe omul de rând, pe cetățeanul care tot colindă piața cu coșul în mână, nu-l prea impresionează inflația ca atare. Pe el îl interesează prețul cumpărăturilor curente, mai ales al alimentelor, care a crescut cu 22% în decembrie 2022 față de decembrie 2021. Mult peste rata inflației.
“Cum își bate joc ministrul Educației de copii. Cine are interesul să fie schimbat singurul lucru care funcționează? .… Admiterea la liceu în varianta cosmetizată a dnei ministru Deca nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări cheie. E așadar mai mult decât inutilă, e toxică. …. 
“Câte pensii speciale plătește statul: Magistrații încasează în medie 20.000 de lei pe lună! …. Numărul de beneficiari de pensii de serviciu este de 9.680 (cu 270 mai puţini faţă de decembrie). Cei mai mulţi (4.468) sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. 
“Ucraina: Rusia şi escaladarea terorii La aproape un an de la debutul agresiunii sale împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă, neabătută de la parcursul ei criminal, se dedică războiului cu aceeaşi ferocitate ca în prima zi. Înfrângerile, sancţiunile, oprobriul internaţional nu schimbă cu nimic hotărârea Rusiei de a lichida statalitatea Ucrainei. Iar zilele de la începutul lui 2023 au relevat, încă o dată, maniera în care statul rus înţelege să poarte această campanie prin care se situează în afara familiei naţiunilor civilizate. Pe de o parte, atacurile cu rachete împotriva ţintelor civile, provocând un carnagiu, pe de altă parte, valurile umane şi de artilerie cu care atacă poziţiile armatei ucrainene. În ambele ipostaze, continuitatea cu stalinismul este cât se poate de limpede şi doar complicii putinismului mai pot ignora acest tablou dezvăluit întregii umanităţi. Asemeni stalinismului, putinismul priveşte viaţa omenească cu un profund dispreţ: civilii ucraineni nu înseamnă nimic pentru acest regim, iar soldaţii ruşi sunt materia din care se alcăluiesc munţii de cadavre. Demnitatea umană este o valoare străină Rusiei de astăzi, la fel cum a fost străină URSS ieri. Agresivitatea Federaţiei Ruse se sprijină pe realitatea unei asimetrii de forţe şi de voinţă politică în acest conflict. Dacă Rusia este pregătită să meargă până la capăt pe acest drum al militarizării şi al crimei, cei care sprijină Ucraina ezită în clipa actelor decisive, intimidaţi de perspectiva escaladării. În absenţa oricărui scrupul moral sau politic, Moscova poate săvârşi acte pe care nici o naţiune fidelă valorilor occidentale nu le poate săvârşi. Ca şi Germania nazistă, Rusia lui Putin a renunţat la orice formă de cenzură etică a propriilor ei acte. Criminalitatea şi teroarea sunt formele de manifestare ale statului rus. 
“Cristina Prună (USR), despre ajutoarele pentru încălzire: O bătaie de joc cap-coadă …. 
“Cum reușesc Iohannis și PNL să desăvârșească planul PSD Începută cu delegitimarea Institutului Cultural Român (ICR), strategia PSD de capturare și reducere la nesemnificativ a instituțiilor din România este pusă în practică de regimul PNL/PSD – Iohannis. Rând pe rând, instituțiile sunt fie golite de substanță (cazurile ICR, ANI), fie căpușate și deturnate (CNA, CCR), în așa fel încât ele să nu mai conteze în ecuația socială. …. În 
