Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 8 februarie! Vremea va fi rece, iar dimineața și noaptea, la munte, în Maramureș, Transilvania, local în Crișana, Oltenia, Moldova și pe arii mai restrânse în celelalte regiuni va fi ger. Temperaturile maxime se vor încadra în general între -6 și 4 grade, iar cele minime între -15 și -3 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări și ninsori slabe. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări mai ales ziua, în Dobrogea, Moldova, jumătatea de est a Munteniei și la munte, la altitudini mari, cu viteze în general de 40…50 km/h, amplificând senzația de frig. Bucuresti: 0/-7 gr.C., trecător va ninge slab.
“Raliu la vânzări pe piaţa medicamentelor: în 2022, valoarea pieţei a ajuns la 25,7 miliarde de lei, în creştere cu 22%. Românii au cumpărat peste 700 milioane de cutii de medicamente în 2022, în creştere cu 7% faţă de anul anterior Medicamentele fără reţetă (OTC) continuă să crească peste nivelul pieţei, depăşind 6,7 miliarde de lei vânzări în 2022, potrivit Cegedim. …. Creştere a înregistrat şi consumul, care a depăşit pentru prima dată pragul de 700 de milioane de cutii de medicamente eliberate către pacienţi în 2022, o creştere de 7% faţă de anul precedent. Compania menţionează că aceste date estimează ieşirile de produse din farmacii către pacienţi, calculul fiind efectuat în preţuri de achiziţie în farmacie. Diferenţa între ritmul de creştere în volum şi cel de evoluţie în valoare arată că în 2022 românii au cumpărat medicamente mai scumpe. .…” Integral: https://www.zf.ro
“Partida rusă din energie (IV) – cazul Petrom …… De câteva zile, în mass-media, se derulează o campanie cu subiectul, revenirea acțiunilor Petrom în proprietatea statului. Suspectez că în spatele acestei campanii s-ar putea afla niște interese care ar putea fi ascunse in aceasta campanie de agenții de influență și „idioții utili” ai Kremlinului. Contextul este următorul: Acum câteva săptămâni, OMV-ul a anunțat că dorește să își vândă pachetul de acțiuni către un fond de investiții norvegian. Singurul expus în România și care acționează în special în domeniul energiei este Fondul Suveran al Norvegiei. Știrile care au apărut în presă arată că acesta își va vinde pachete de acțiuni de la diferite companii românești și va investi în acțiunile Petrom pe care OMV-ul vrea să le vândă. Și acum să explicăm: (re)Apariția contractului de privatizare în presă este un lucru bun, deoarece vedem cât de proști am fost că am cedat o parte a suveranității energetice unei companii străine care este bănuită de a face jocurile Federației Ruse. Am fost printre primii care au spus că înstrăinarea Petromului a fost o greșală strategică iar alții au adaugat că a fost premeditat antiamericană. De asemenea am tras și semnalul de alarmă de ceva ani, România este monopolizată în industria petrochimica și în distribuția de carburanți de companii rusești (LukOil, Gazprom), companii care au vechi și strânse legături cu companiile rusești (OMV, MOL, Rompetrol – KMG, Socar), toate putând fi manevrate de la Kremlin. În 2012 am denumit în articolele (științifice) de atunci această stare ca „vulnerabilitate”, în 2018 ca „amenințare”, în 2021 ca „pericol iminent”, în 2022 ca „agresiune hibridă”. Eu cred că statul român este impotent în a gestiona o asemenea companie. Dacă ne uitâm pe cv-urile personajelor din consiliile de administrație sau supraveghere și directoratelor vom vedea că în apoximativ 80% avem interimate populate cu incompetenți sinecuriști care probabil datorită talentelor în lipit afișe, pupat pingele sau a mai știu eu ce talente imorale, ilegale sau care „îngrașă”, au avut intâietate la adjudecarea salariilor imense, primelor, secretarelor și mașinilor scumpe în schimbul semnăturilor pe contracte dubioase care scurg în buzunarele potentaților o parte din avuția națională. Nu înțeleg de ce nu este clar autorităților românești că „stategia șoarecelui” și coruptia sunt arme din arsenalul laboratoarelor de la Kremlin descrise chiar de generalul Gherasimov în celebra sa „doctrină”. SNP – file de istorie scandaloasă Ar trebui să ne uităm prin presa anilor ’90, până în 2004 – momentul privatizării, pe scandalurile generate de furturile și excrocheriile din Petrom, Sidex, Banca Agricolă și mai apoi pe scandalurile generate de privatizarea acestora. Situația de atunci din Petrom ne arată cum anumite grupuri de interese devalizau această societate a statului. (Informatii ample în raportul Senatului din 2008 și aici un articol despre care trebuie să vă atenționez că nu toate informațiile și concluziile sunt corecte.) Oricât de scandaloasă ar fi fost situația inaintea privatizării, Valentin Ionescu, fost ministru al privatizării în guvernarea CDR, a spus la un moment dat: „Privatizarea a sters urmele hoțiilor”. …. Știm că OMV deține una dintre cele mai performante termocentrale pe gaz, cea de la Brazi. Noi putem sa întrebăm mai departe: gazele folosite în această centrală și ce sunt extrase de Petrom, intră în calculul plafonului la care se referă hotarârea de guvern? Și mai putem pune o întrebare: oare nu este concurență neloiala față de ceilalti producători de energie electrică din gaze, ca Petromul să producă energie electrică cu niște gaze care au un cost de extractie extrem de mic și care este posibil să nu fi trecut prin „piața liberă”, unde prețurile sunt mari? Și urmează întrebarea legitimă: daca OMV-ul are niște oameni în guvern care au omis în cunostință de cauză aceste aspecte? …. Am mai depistat o „lipsă” de activități nesupusă suprataxării din această hotărâre de guvern: furnizorii care se ocupă cu importul de gaze naturale și energie electrică nu plătesc nimic în plus, ceea ce este incorect față de producătorii autohtoni. Știti cine sunt cei mai mari importatori? Companiile cu acționariat rusesc. (info aici, aici sau aici iar despre investițiile rusești în România vă recomand acest articol) ….” Integral: https://www.contributors.ro
“În disperare, românii ard haine să se încălzească! Odată cu scăderea temperaturilor, mergând seara spre casă, mai multe zile la rând am simţit un miros înţepător în aer. Într-una din zile m-am întâlnit cu un prieten şi sesizându-i aceste întâmplări, m-a asigurat că mirosul se datorează modului în care au ales unii concetăţeni să şi încălzească locuinţele: “merg la magazinele de second hand de haine şi iau sacii de haine care nu se vând şi fac foc cu ele”. Chiar aşa să fie! România s-a confruntat anul acesta cu cea mai mare reducere, în procente, a consumului de gaze şi energie, în industrie, după anul 1991, atunci când în urma ate-pronunţării asupra “industriei româneşti ca un morman de fier vechi” s-au închis ca şi acum mii de societăţi comerciale. Consumatorii industriali care încearcă să ţină porţile deschise, dar şi consumatorii casnici nu mai au cu cine să contracteze achiziţia de gaze şi energie electrică, fiind refuzaţi de toţi furnizorii din piaţă, fiind lăsaţi la mila FUI, dar mai ales într-o incertitudine suplimentară faţă de incertitudinea dată de instabilitatea legislativă, geopolitică, economică, comercială – atât pe achiziţia, cât şi pe vânzarea de gaze şi energie electrică. Exxon, CEZ, ENEL etc., se retrag din România, lăsând în spate companii care nu au fost complet restructurate, dar mai ales abandonând investiţii începute sau anulând intenţii de investiţii în noi capacităţi de producţie, singura metodă care ne poate reduce sărăcia energetică şi ne poate readuce Pacea Socială. Săracia energetică şi dezindustralizarea României, sunt probleme pe care le avem deja. Ce urmează medievalizarea României? Perioada prelectorală care urmează va accentua toate problemele cu care ne confruntăm astăzi: -consumatorii industriali vor fi sacrificaţi pentru a menţine preţul la populaţie – dezindustralizarea va continua, -va exista o temere reală în a mai investii în România în domeniul energiei, dar chiar şi în a activa în România în domeniul energiei, -dependenţa de importuri se va accentua, -sărăcia energetică va fi în creştere, -haosul din energie (se) va accentua ideea de “naţionalizare” şi de centralism, care va avansa puternic, dar la fel ca şi atunci când s-a propovăduit privatizarea (anii 90) pentru binele românilor, scopul adevărat este de a aduce viitoarele companii naţionalizate în mâinile unor grupuri de interese şi nici decum binele pentru oameni. -statul îşi va menţine politica de a se îndestula la bugetul de stat din supracâştigurile din energie., pentru a putea veni cu pomeni electorale. Disperarea împinge oamenii şi societatea la acţiuni, care sunt greu de crezut că pot fi posibile în secolul XXI, dar împinge oamenii să susţină acţiuni care pe termen lung, sigur le va aduce mai mult rău decat bine…..” Integral: https://www.bursa.ro
“Buget 2022. România începe să joace cu numere mari: 110 miliarde de euro cheltuieli bugetare totale. Statul cumpără anual bunuri şi servicii de 32 miliarde de euro, dar fără curăţenie în achiziţii publice acest sector nu poate deveni un motor de creştere pentru firmele locale România a trecut un prag în 2022: bugetul general consolidat a depăşit 100 miliarde de euro. Mai precis, cheltuielile bugetului au fost de 541 mld. lei, adică aproape 110 miliarde de euro, faţă de 93 miliarde de euro în anul anterior. 110 miliarde de euro cheltuieli e o sumă. PIB-ul până la urmă este un indicator calculat într-un birou la Institutul de Statistică. Veniturile şi cheltuielile bugetare sunt bani reali. Iar execuţia bugetară a anului 2022 publicată în această săptămână de Finanţe arată aşa: cheltuieli ale bugetului general consolidat de aproape 110 miliarde de euro, venituri de 93 de miliarde de euro. Deci un deficit de 17 miliarde de euro care s-a adăugat la datoria publică. Macroeconomiştii raportează deficitul la PIB. Însă dacă ai privi din punctul de vedere al unei companii, 17 miliarde de euro împrumuturi la 110 miliarde de euro cheltuieli înseamnă un deficit de 15%. Adică la fiecare şapte euro cheltuială, un euro este din împrumuturi. Ca să funcţioneze, să-şi acopere cheltuielile, România a trebuit să se împrumute în 2022 cu mai mult de un miliard de euro pe lună, datorie nouă. Astfel, datoria publică s-a apropiat de 50% din PIB, adică a ajuns la 145 miliarde de euro. …. Grecia este la 182 miliarde de euro PIB (în 2021), dar cheltuielile bugetare sunt la 106 mld. euro, mai mari ca ale României, pentru că strânge mai mult din venituri. Ungaria, cu un PIB de 183 mld. euro în 2021, are cheltuieli anuale de 104 mld. euro în 2021, pentru că are pe ce să se bazeze la venituri. România nu poate cheltui mai mult de 37%-38% din PIB pentru că nu strânge la buget decât maximum 32% din PIB. Iar de acum încolo cheltuiala va trebui să fie şi mai mică pentru că deficitul bugetar trebuie redus spre 3% la PIB. De la buget lipsesc de fapt 10% din PIB, diferenţa până la 43%-45% din PIB cât strâng statele din UE din regiune, ceea ce la un PIB de circa 300 miliarde de euro înseamnă că lipsesc 30 miliarde de euro. …. Dar unde s-au dus cele 110 mld. euro cheltuieli în 2022? Pe salarii au mers 22% din cheltuieli, adică 24 mld. euro. Pentru pensii merge o treime din suma totală a cheltuielilor, în total 35 mld. euro. Dacă se mai adaugă bunuri şi servicii (13% din total) şi dobânzi (5% din cheltuieli) rămân pentru cheltuielile de capital, adică investiţii, doar 7,5% din totalul cheltuielilor bugetare. … Până să meargă la export, companiile locale au o cerere guvernamentală anuală de bunuri şi servicii de peste 30 miliarde de euro. Deocamdată această piaţă este o mocirlă unde politicienii şi tot felul de oameni cu relaţii în diverse structuri decid cine şi de la cine cumpără, după cum se vede în ultimele anchete în cazurile Bădălău sau Piţurcă. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Cine sunt cei care l-au acuzat pe Nicușor Dan că a „blocat urbanistic” orașul. „Oamenii vor să construiască în draci, asta e toată ideea” Nicușor Dan a lansat acuzații dure la adresa mai multor instituții și organizații care ar viza interesele dezvoltatorilor imobiliari …. Acuzațiile principale formulate de Nicușor Dan l-au vizat pe prefectul Capitalei, fostul senator PSD, Toni Greblă, numit în această funcție în luna mai a anului 2022. Acesta este și cel mai cunoscut nume în această poveste, fiind numit judecător CCR, funcție din care a demisionat după ce DNA l-a acuzat de mai multe fapte de corupție, revenind pe scena politică după ce a fost achitat, în funcția de secretar general al Guvernului Dăncilă, iar apoi la Consiliul Legislativ, președintele secției de drept privat. …. Președintele USR, Cătălin Drulă, a acuzat că prefectul face jocurile „mafiei imobiliare” și că partidul i-a promis postul de președinte al AEP. „Mafia PSD-PNL nu mai poate fără blocuri construite sălbatic în zone protejate. De când Nicușor Dan și primarii USR respectă legea, mafia imobiliară face foamea. Prefectul Greblă, cu post promis la AEP, se pregătește de un tun de final pentru sponsorii politici: atacarea unui regulament în vigoare de 23 de ani, astfel încât să se poată construi oricum în zone istorice”, a scris pe Facebook, Cătălin Drulă. De altfel, Dan Milea, consilier local la Sectorul 1, a scris pe Facebook că ideea că orașul a fost „blocat urbanistic” de către actuala administrație este falsă în condițiile în care sunt blocate „numai vreo 40 de PUZ-uri cu avize de la fostul arhitect șef Dumitrașcu și cu referat de înaintare de la Firea, majoritatea ansambluri rezidențiale nocive și care creează numai probleme viitorilor cumpărători”. Dincolo de prefectul Capitalei, Nicușor Dan a adus însă acuzații dure împotriva Inspectoratului de Stat în Construcții, despre care a susținut că „apără interese private speculative”. Mai mult, în timpul conferinței de presă de duminică, primarul Capitalei a prezentat un document din 14 decembrie 2022, prin care şeful ISC transmite prefectului adresă prin care apreciază că PUZ Zone protejate este nelegal. „Cum poate ISC să facă apreciere asupra unui document asupra căruia nu a făcut verificări şi pe care l-a aplicat timp de 23 de ani”, a întrebat retoric Nicușor Dan. …. „ISC face o grămadă de mizerii. Sunt cazuri unde sunt ridicate construcții fără aviz de la ISC și ăștia spun că „n-am avut timp să ajungem, să vedem dacă este ilegal sau nu”. Sunt niște mafioți cu toții în zona asta, și vedem cum de câteva luni bune au început o campanie agresivă plătită în presă, cu articole care arată că sunt zece miliarde pierdute la nivelul Bucureștiului. O porcărie de campanie, plătită însă cu bani mulți. Oamenii vor să construiască în draci, asta e toată ideea, și vedem cum apar tot felul de asociații, analiști economici și așa mai departe”, au declarat, pentru FANATIK, foști oficiali din Administrația Capitalei. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Paradoxul șomajului în România. Sute de mii de oameni nu lucrează în timp ce firmele se plâng că nu au muncitori România avea la finele anului trecut, oficial, peste 460.000 de șomeri. În contextul în care firmele se plâng de lipsa de forței de muncă, pare paradoxal că sute de mii de români nu lucrează. Ce împiedică piața să integreze acești lucrătorii disponibili, de care e atâta nevoie? Europa Liberă a stat de vorbă cu lucrători din sectorul ONG, implicați în instruirea și formarea profesională a șomerilor, dar și cu reprezentanți ai mediului de afaceri cărora le-a cerut să explice această aparentă contradicție: de ce sunt sute de mii de șomeri în România, dar firmele spun că nu găsesc angajați? În plus, de ce e nevoie de muncitori din Asia, de exemplu, în condițiile în care România are această importantă resursă nefolosită? Potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea forței de Muncă (ANOFM) de la finalul anului 2022, categoriile cele mai afectate de șomaj sunt persoanele din zona rurală și cele cu cel mult studii medii. Mai mult, datele Institutului Național de Statistică arată că tinerii cu vârste mai mici de 24 de ani sunt categoria cea mai afectată de șomaj, cu o rată de aproape 23%. …. La competențe profesionale mici nu pot fi salarii mari Lipsa de competențe profesionale pare a fi problema fundamentală a românilor care își găsesc greu de lucru, mai ales la tineri. …. „An de an, 40% din absolvenți nu iau bacalaureatul. Asta înseamnă că nu au nici un fel de calificare, nu au nici o competență. N-au făcut o școală tehnică, n-au făcut o școală profesională, au făcut o școală teoretică după care nu reușesc să iei bacul”, descrie Cristian Pârvan situația din punctul lui de vedere. „Avem această problemă de 10-15 ani, de când se acumulează forță de muncă «pregătită» zice-se, în sistemul educațional, dar care ajunge la final fără niciun fel de competențe.” Cristian Pârvan adaugă că nici preluarea de către firme a responsabilităților de formare a șomerilor nu s-a dovedit o soluție. „Pregătești pe banii tăi [n.r. ai firmei] niște elevi sau studenți. După ce și-au absolvit forma de pregătire, nu poți să-i obligi să se angajeze la tine. De ce să mă zbat, iar după programul de pregătire angajatul să plece la altă firmă pentru 50 de lei în plus? Nici datul în judecată nu e soluția, firmele au nevoie de angajați care să lucreze, nu de procese cu ei în instanță.” …. „Avem persoane care se angajează, iar după mai puțin de trei săptămâni vor să renunțe. Din experiența noastră, procentul celor care își păstrează locul de muncă și se integrează pe termen lung e undeva între 5 și 10%. Foarte puțin. Practic, asta e cea mai mare dificultate cu care ne confruntăm.” …. O altă cauză a persistenței șomajului, menționată de specialiștii din domeniu, este că actualul sistem de asistență socială din România „încurajează nemunca”. „Atâta timp cât oamenii sunt plătiți să stea și să nu facă nimic, ei nu vor fi de acord să se ducă la muncă pentru un salariu minim pe economie, mai ales când ajutorul social este undeva la 1.400-1.500 lei pe familie”, ne-a spus Maria Picioruș, președinta Asociației de Sprijin a Șomerilor Dâmbovița. Din perspectiva patronilor din sectorul privat, Cristian Pârvan identifică o problemă în plus. „Uitați-vă la salariile din administrația publică locală și centrală. De ce te-ai duce să lucrezi într-o fabrică când dacă ai reușit să te angajezi în administrație ai un salariu cu 30-40% mai bun decât în sectoarele private. Este descurajant.” ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cu Educaţia în lanţuri Examen la facultate. România, anul Domnului 2023. Specialitatea Ştiinţe Politice. Subiectul cere să comentezi un citat celebru din Contractul social (“Omul s-a născut liber, însă peste tot el este în lanţuri”). Un student scrie: “Contractualismul a fost o formă foarte des întâlnită în perioada Iluminismului, în Franţa. Oamenii se prindeau cu lanţuri singuri, renunţând la starea naturală şi devenind intelectuali”. Vă scutesc de alte asemenea “perle”, pentru că lucrurile sunt clare. Niciodată învăţământul românesc nu a ajuns atât de jos. Niciodată. Subsemnatul a prins vremuri grele. În timpul regimului comunist o parte din orele de la liceu erau consumate cu tot felul de aiureli. Am fost scos la “practică agricolă”. (Sortam cartofi la Chitila). Am făcut “practică în producţie”. (Am fost puşi să facem la strung un fel de şuruburi pentru vagoanele de marfă). Nici la facultate lucrurile nu erau normale. Mulţi studenţi erau trimişi să culeagă sfeclă. (Eu am avut noroc, am fost repartizat pe un şantier arheologic). Regimul cenzura tot ce nu îi convenea, studentele erau nevoite să petreacă o zi pe săptămână în uniforme stupide pentru “pregătire militară”, mâncarea la cantină era înfiorătoare, bursele “sociale” erau mici. Dar se făcea şcoală. Nivelul mediu al unei grupe studenţeşti era, în comparaţie cu cel de astăzi, stratosferic. …. Guverne succesive, după 1989, s-au pus pe demolarea învăţământului românesc. (Ceea ce încercase, cu destul succes, şi regimul precedent, comunist). Acum s-a ajuns la capătul drumului. Un munte de moloz. Facultăţile s-au golit de studenţi. Nu credeţi cifrele. Guvernul pretinde că în 2021-2022 erau 554.000 de studenţi. Este la fel ca în epoca Ceauşescu, când se raportau producţii record la păpuşoi. În realitate, “milioane de tone” erau fabricate din pix, iar fermele-model vizitate de “secretarul-general” legau ştiuleţi cu sârmă de primele rânduri de plante de pe traseul oficial. Iată realitatea. O parte dintre cei înscrişi – fără examen, de regulă – nici nu trec pe la facultate. La finele anului I rămân, în medie, cam jumătate. La finele anului III, circa o treime. Unii dintre cei exmatriculaţi revin după o vreme, nu neapărat pentru a termina. Maxim 40 la sută din jumătatea aceea de milion de “studenţi” ajung în preajma unei diplome. Dar nu asta e marea problemă, ci faptul că cei mai mulţi dintre cei înscrişi sunt, de fapt, ceea ce se numeau odată “FF” (prescurtarea de la “fără frecvenţă”). …. Învăţământul românesc a fost legat cu un lanţ de un bolovan şi aruncat peste bord. În folosul celor patronează jaful organizat numit “guvernare”. Anul acesta Educaţia are cel mai mic buget din istoria României. Nici pe vremea lui Menumorut nu se cheltuia atât de puţin. Dar 2 la sută din PIB înseamnă totuşi ceva, când vine vorba să îţi faci vilă. O parte importantă a acestor bani se duc pe fabricile de plagiate din zona “serviciilor” şi a “apărării”. Altă parte suculentă este ronţăită în universităţi obscure, parazitate de baroni locali. Ţineţi-vă bine. Iată cifrele relevante: Universitatea din Bucureşti a căzut atât de jos încât nici nu primeşte un loc precis în clasamente, ci este aşezată “la grămadă” în zona 1201-1500 în clasamentul Times Higher Education (2023). Universitatea din Zambia este în intervalul 501-600. Universitatea din Botswana, 1001-1200. Am văzut-o zilele trecute pe ministresa Educaţiei la ştiri. Privea placid în cameră şi vorbea fără sens (“O să facem, o să dregem…”). Este prima dată în istoria României când ministru al Educaţiei devine cineva fără o experienţă reală la catedră. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Fermierii sunt revoltați: În România, dacă nu ai diplomă de Bac, nu mai poți face agricultură! / Subvențiile APIA ar urma să fie acordate doar fermierilor care au certificate de formare profesională, pentru care e nevoie de diplomă de bac Ministerul Agriculturii a publicat în dezbatere un ordin de ministru care dă drept de subvenție APIA numai fermierilor care dețin un certificat de formare profesională, relatează Agrointeligența. Această acreditare se obține în urma unui curs obligatoriu la care eligibilitatea este condiționată de diploma de studii medii sau superioare (diplomă de bac sau de licență). Certificatul se obține în urma unui curs online, de 18 ore, la finalul căruia se dă un test grilă. Cursurile sunt organizate de oficiile județene ale Autorității Naționale Fitosanitare și costă 193 de lei. Ca să poată urma cursurile, fermierii trebuie să fie minim absolvenți cu diplomă de liceu. Adică să aibă diplomă de Bacalaureat. ”Ca fermieri, vă recomand să faceți presiuni să se schimbe legea, altfel nu veți mai putea lua subvenții de la APIA. Așa mi-a zis funcționarul când eu i-am zis că eu al liceul, dar nu am diplomă. Mi-a zis că fără copie după diplomă nu se poate”, susține un fermer vasluian care face agricultură de mulți ani, dar cu toate acestea, nu se poate încadra să oblină certificatul obligatoriu pentru APIA. Culmea este că certificatul de formare profesională reiese, conform proiectului MADR, a fi obligatoriu chiar și pentru fermierii care sunt ingineri agronomi. Adică au urmat timp de 5 ani cursurile unei facultăți de profil. .…” Integral: https://www.g4media.ro
“Am ajuns ca PSD să apere Educația de Iohannis și PNL … În secretomania absolut inexplicabilă democratic și rațional, Legile Educației sunt încă sub cheie, deși normal ar fi că ele să fie discutate de societate, pentru că o impactează în cel mai înalt grav, chiar și pe cei fără copii. Pe surse le cunoaștem conținutul, pe surse știm și care sunt obiecțiile PSD. Singura zonă discutabilă ține de opoziția PSD la majorarea salariilor profesorilor. Da, nu e bine să mai faci o excepție, o altă categorie de speciali, acum ar veni, dar dacă nu vei avea argumente să atragi în sistem tineri bine pregătiți, nu ai nicio șansă să schimbi ceva. PSD se opune creării de noi instituții în teritoriu, numai bune de tocat bani și asigurat sinecuri. Greu de explicat din partea unui partid clientelar cum e PSD, dar corect principial. Sunt tentată să cred că e prima obiecție la care vor renunța. Cel mai important este că PSD se opune acelei aberații de sistem de admitere în liceu cu patru materii, patru rânduri de meditații și patru examene în total, adică mai mult decât admiterea la facultate, gândit de dna Deca. Da, PSD are dreptate că el adâncește inechitățile sociale, pentru că devine în primul rând o întrecere între banii părinților și accesul la meditații. …. De ce a ajuns PSD speranța pentru Legea Educației? Pe de-o parte, pentru că le e frică de electoratul lor, mai modest financiar, destul de mult în rural, care ar fi îngropat de această admitere. Pe de altă parte, pot folosi legea ca pârghie de negociere cu Klaus Iohannis pentru perioada următoare. Motivele sunt mai puțin relevante. Cert este că am ajuns în situația sinistră ca președintele Iohannis și ministrul său de la Educație să pregătească până și dinamitarea a ceea ce funcționează în Educație, posibil la presiunea unor grupuri de interese, altă explicație nu găsesc. Am ajuns în situația sinistră ca președintele, fost profesor, să gireze un sistem în contrasensul educației moderne, care respinge excesul de examene și merge pe dezvoltarea aptitudinilor…… ” Integral: https://spotmedia.ro
“Pentagon: balonul chinezesc avea o înălţime de 60 de metri şi o încărcătură de dimensiunea unui avion cargo Generalul american Glen D. VanHerck, comandantul NORAD (North American Aerospace Defense Command) a oferit detalii despre balonul chinezesc de spionaj doborât de armata SUA. Conform acestuia, balonul avea o înălţime de 60 metri şi o încărcătură de dimensiunea unui avion cargo. De asemena, armata americană cercetează să vadă dacă la bordul balonului au fost şi substanţe explozive. …. Conform unor surse, preşedintele Biden a fost consiliat, miercuri, să nu doboare balonul deasupra SUA, deoarece rămăşiţele acestuia s-ar fi împrăştiat pe o suprafaţă de peste 100 kilometri pătraţi şi ar fi putut răni oameni sau cauza pagube materiale. Distrugerea balonului s-a realizat sâmbătă, când un avion F-22 Raptor a lansat o rachetă AIM-9X Sidewinder împotriva balonului aflat la o altitudine de aproximativ 20 de km deasupra Oceanului Atlantic. Balonul chinezesc a survolat mai multe zone sensibile ale armatei americane, precum Baza Aeriană Malmstrom, în Montana, unde sunt silozurile a peste 150 de rachete balistice intercontinentale LGM-30G Minuteman III, care au o rază de acţiune de peste 10.000 km, Baza Aeriană Offutt, în Nebraska, unde este Comandamentul Strategic al Pentagonului, responsabil de Forţele Nucleare ale SUA. Balonul suspect a intrat în spaţiul aerian american pe 28 ianuarie, deasupra Insulelor Aleutian, din Alaska şi a generat tensiuni între cele două ţări. Secretarul de stat, Antony Blinken, şi-a anulat o vizită în China, pentru zilele de 5 şi 6 februarie, iar Ministerul chinez de Externe a avertizat SUA că vor fi consecinţe, după distrugerea balonului care, conform Beijingului, a fost unul civil, de cercetare meteorologică, şi a intrat în spaţiul aerian al SUA şi Canadei din motive de „forţă majoră”. Astfel de baloane au apărut şi în trecut deasupra SUA, a confirmat Pentagonul, fără însă să survoleze insistent infrastructura militară nucleară americană, cum a fost de data aceasta. Guvernul chinez şi-a cerut scuze în această săptămână şi faţă de Costa Rica, după ce alt balon similar a survolat, în aceeaşi perioadă, America Latină, trecând cel puţin pe deasupra Columbiei şi Costei Rica. ….” Integral: https://monitorulapararii.ro
“NYT: Europa a ratat construirea propriei apărări, se bazează în continuare pe SUA Europa a ratat construirea unui sistem de apărare eficient împotriva unui agresor, cum ar fi Rusia, şi se bazează în continuare pe Statele Unite, arată o analiză a New York Times. În ciuda aşteptărilor că invazia Rusiei în Ucraina ar forţa Europa să-şi consolideze puterea militară, aceasta a consolidat în schimb dependenţa faţă de conducerea, serviciile de informaţii şi puterea SUA, consideră publicaţia NYT. …. În timp ce Washingtonul avertiza că Putin se pregăteşte de război şi de invazie, ţările puternice ale Europei, precum Germania, Franţa şi Italia, îi luau apărarea şi consolidau relaţiile economice cu Rusia. Imediat după declanşarea războiului, tot Statele Unite au organizat ajutorul aliat în formatul Ramstein, unde peste 50 de ţări se adună pentru a coordona efortul de ajutor militar acordat Ucrainei. Şi când vine vorba de bani, Uniunea Europeană a acordat un ajutor de 3,6 miliarde de euro statelor care contribuie cu armament, iar totalul ţărilor europene în acest efort financiar este de 12 miliade euro din aproape 50 de miliarde. Cel mai mare ajutor a venit tot din SUA, cu peste 30 de miliarde de dolari. Dar de departe cea mai mare problemă de securitate a UE este chiar lipsa coerenţei statelor membre. În timp ce ţări precum Polonia şi statele baltice fac presiuni pentru transferul de echipamente, Franţa, Germania, Italia şi Spania au furnizat Ucrainei arme mult sub nivelul lor militar, în timp ce alte ţări, precum Ungaria s-au opus pe faţă atât transferului de arme, cât mai ales sancţiunilor economice. Obiectivul preşedintelui francez Emmanuel Macron de a transforma Uniunea Europeană într-o mare putere militară s-a dovedit un eşec. ….„Percepţia este că nu există un lider real în Uniunea Europeană, iar SUA fac parenting cu Bruxelles-ul”, a spus ea. „Aceasta este o problemă care se poate întoarce împotriva SUA”…..” Integral: https://monitorulapararii.ro
“ChatGPT a fost blocat în România, că face studii de fezabilitate gratis Decizie fără precedent luată de Guvernul României. Inteligența Artificială cunoscută sub numele de ChatGPT a fost blocată în țara noastră, după ce s-a descoperit că oferea studii de fezabilitate gratuite, oricui le cerea. Acest lucru a fost considerat periculos de către guvernanți, care spun că ChatGPT interferează cu piața locală de studii de fezabilitate. …. Guvernul îi atenționează pe toți românii să nu folosească scheme precum VPN ca să solicite studii de fezabilitate gratis de la ChatGPT: ”Încălcarea legii va atrage măsuri extrem de dure. Nu putem destabiliza piața studiilor de fezabilitate din cauza unor teribiliști care au înțeles prost ideea de libertate și se folosesc de mijloace externe ca să obțină studii prin metode ilegale”, a declarat premierul Ciucă…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“„Acasă”, vorbim despre dezvoltarea producției interne, în „deplasare”, promovăm importurile Aflat într-o vizită oficială la Cairo, premierul Nicolae Ciucă a discutat cu președintele egiptean despre sprijinul pe care îl vor primi fermierii români pentru accesul la producția de îngrășăminte din Egipt. Totodată, părțile au convenit să crească exporturile de cereale ale producătorilor români în țara arabă. Aceasta este exprimarea din comunicatul oficial. Ce vrea să însemne? La nivel economic, situația este clară. Cel mai mare producător de fertilizanți din România și-a închis activitatea la sfârșitul anului 2021și nu a reluat-o până astăzi. Cauza opririi temporare a fost evident prețul gazului natural, o materie primă esențială pentru producția de îngrășăminte chimice pe bază de azot. În acest context, în primele nouă luni ale anului trecut, conform 
“Pericolul manipulării istoriei. Cum folosesc Putin, Xi și Orbán istoria în propriul interes …. Istoria mai poate ghida în bine comportamentul noilor lideri în situații critice. Însă, problemele apar atunci când ea este folosită după bunul plac de liderii unor țări în încercarea de a schimba contextul actual. Asta au în comun președintele rus Vladimir Putin, liderul chinez Xi Jinping și Viktor Orbán, premierul Ungariei. Fiecare dintre ei manipulează anumite evenimente istorice pentru a avansa politici care încalcă principii de bază ale comunității internaționale. Putin o face în mod evident prin invadarea Ucrainei, o acțiune care nu doar că este diametral opusă cooperării, dar este și o încălcare flagrantă a dreptului internațional. În Marea Chinei de Sud, Xi Jinping promovează și el o încălcare a dreptului internațional, prin pretențiile nefondate ale Chinei la suveranitate asupra unor arhipelaguri. Iar când vine vorba de Viktor Orbán, acesta a cauzat de multe ori tensiuni între Budapesta și vecinii săi în care se regăsesc comunități maghiare, prin gesturile sale provocatoare și ostile. …. Încă din 2008, la summit-ul NATO de la București, președintele rus
“Avocatul Poporului a solicitat Ministerului Sănătății corectarea lacunelor legislative privind accesul rudelor la documentele medicale ale pacienţilor decedați Ministerul Sănătăţii a iniţiat, la solicitarea Avocatului Poporului, demersuri pentru corectarea lacunelor legislative privind accesul la documentele medicale al rudelor unui pacient decedat într-un spital, se arată, într-un comunicat, remis, joi, de Instituţia Avocatului Poporului, potrivit Agerpres. Conform sursei citate, Biroul din Braşov al Avocatului Poporului s-a sesizat privind un caz din judeţul Covasna, al unei femei căreia i s-a refuzat comunicarea datelor, respectiv eliberarea documentelor medicale, în lipsa consimţământului exprimat explicit de fiul său, victimă a unui accident de circulaţie în cursul anului trecut. „Fiul petentei a fost implicat într-un accident, pe raza comunei Micfalău, judeţul Covasna, accident în urma căruia a ajuns în stare gravă la spital, ulterior, în aceeaşi zi, decedând. Este vorba de un pacient care a fost în imposibilitate absolută de a exprima vreo opţiune cu privire la desemnarea unei persoane care să aibă acces deplin la datele sale legate de diagnostic, tratament etc. Legea nr. 46/2003 privind drepturile pacientului prevede la art. 21-22 că toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale, chiar şi după decesul acestuia cu excepţia cazului în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. (…)
“De ce plătește România dobânzi mai mari decât celelalte state europene la împrumuturile externe? Guvernul a împrumutat în ianuarie două miliarde de euro și patru miliarde de dolari, la dobânzi mai mari decât media europeană. Ce spune nivelul dobânzii plătite de România despre economia țării? Împrumuturile contractate de România la început de an sunt doar primele dintr-o posibilă serie, având în vedere estimările Ministerului Finanțelor. Totalul împrumuturilor guvernamentale ar urma să ajungă în 2023 la 160 de miliarde de lei (peste 32 de miliarde de euro). Din această sumă, circa 92 miliarde de lei (aproape 18 miliarde de euro) ar urma să fie cheltuiți pentru refinanțarea datoriilor guvernametale scadente. Restul de 68 de miliarde de lei (peste 12 miliarde de euro) e necesar pentru acoperirea deficitului bugetar. Acțiunile guvernului vin în contextul în care dobânzile la împrumuturile pe termen lung făcute de România au crescut puternic în 2022, potrivit
“Gazul azer: să nu înlocuim un dictator cu altul …. Planurile europene sunt de creștere semnificativă a cantităților de gaz azer care pot fi aduse în Europa în următorii ani, odată cu decuplarea accelerată a UE de Gazprom, iar în iulie 2022 UE și Azerbaidjan au încheiat un parteneriat strategic în domeniul energiei. Până în 2027, planurile ar fi ca UE să poată cumpăra cca 20 miliarde de metri cubi de gaz azer, față de cca 8 în 2021 și 12 în 2022, chestiune care implică și dezvoltarea infrastructurii aferente. Toate mesajele de prin presă pe acest subiect sunt optimiste: Azerbaidjanul nu doar că ne va ajuta să scăpăm de gazul rusesc în regiunea noastră, ci chiar vom extinde cooperarea energetică și în alte domenii. De pildă, în decembrie anul trecut s-a
“Când politicul impune științei limita de temperatură de 1,5°C …. Rezultatul exagerărilor și propagandei neîngrădite din ultimele trei decenii a condus la transformarea schimbării climatice într-o posibilă catastrofă intens mediatizată. Obiectivele mișcărilor climatice s-au concentrat pe o serie de
“Achitarea judecătoarei nevinovate după odioasa linșare publică În meseria aceasta, tot mai greu de făcut principial, cel mai dificil nu este să vorbești. În larma generală, în bruiajul bălăcărelii din ventilator, e ușor să emiți, o face toată lumea. Cel mai dificil e uneori să taci. Și mi-a fost extrem de greu să tac în ultimele săptămâni de scandalul Hosu, deținând, la un nivel înalt de certitudine, informația că Dan Hosu, soțul fostei șefe DIICOT, Giorgiana Hosu, era bolnav, în faza terminală, deci biologic nu avea cum să ajungă la un verdict, cu atât mai mult cu cât dosarul său penal nu era în pronunțare și, potrivit celor înscrise în portalul instanțelor, nici măcar nu se apropia de ea. Nu aveam dreptul moral să dau această informație pentru că un om pe moarte, oricine ar fi el, și familia lui, oricare ar fi ea, au tot dreptul la discreție și decență.
“Copil, părinte, dascăl sau hotelier? De cine ar trebui să țină cont structura anului școlar ….
“Cine răspunde de lipsa vaccinurilor pentru bebeluși? Medic: Ministerul e tot timpul luat prin surprindere Sute de bebeluși din România nu beneficiază în prezent de vaccinul rujeolic-rubeolic-oreion (ROR), care ar trebui efectuat de medicii de familie. Ministerul Sănătății nu a achiziționat cantitatea necesară la timp. Părinții care au sunat la sfârșit de decembrie pentru programarea la vaccinul ROR în ianuarie, când bebelușii lor împlineau un an, au aflat că nu există un astfel de vaccin la medicul de familie și au fost chemați în ianuarie. ….
“ELCEN a ieșit din insolvență, după mai mult de 6 ani. Ce înseamnă pentru termoficarea Capitalei .… Acționarul majoritar al ELCEN este statul român, prin Ministerul Energiei. În cele 4 centrale ale sale – CET Sud, CET Grozăvești, CET Vest și CET Progresu – societatea produce, în cogenerare, energie termică și curent electric. ELCEN a intrat în insolvență în octombrie 2016, la scurt timp după ce principalul său client pentru energie termic, RADET, își declarase, de asemenea, insolvența. Între timp, RADET a falimentat. Iar activitatea i-a fost preluată de Compania Municipală Termoenergetica SA. ELCEN și-a plătit datoriile și a solicitat de mai multă vreme ieșirea din insolvență. N-a obținut-o ușor. În cursul anului 2022, administratorul special al ELCEN, Adrian Tudora, a explicat pentru Spotmedia.ro că societatea nu mai avea decât vreo câteva datorii care erau în litigiu. Dar o instanță a decis că trebuie mai întâi să achite și acele sume ca să poată ieși din insolvență. Iar ELCEN avea banii, dar nu și cadrul legal să facă plățile. …. „Ieșirea din dificultate financiară deschide calea ELCEN pentru a accesa fonduri europene nerambursabile sau surse de finanțare puse la dispoziție de instituții financiare naționale și internaționale, pentru a-și eficientiza CET-urile pe care le deține. În următoarea perioadă, ELCEN se va concentra preponderent pe implementarea proiectelor majore de investiții, și anume construirea unor centrale termoelectrice noi în cogenerare de înaltă eficiență”, a transmis ELCEN, prin intermediul unui comunicat de presă. Iată ce investiții vrea compania să prioritizeze:
““Elitele” României: de la prolet-cultism la academic-cultism Ultimele scandaluri legate de plagiatul ministrului Bode,
“One-to-One | Politologul Cristian Pîrvulescu: Avem politicieni de o mediocritate înfiorătoare. Partidele atrag doar vasali …. Principalele declarații, pe scurt:
“Dragoș Damian (PRIMER) : Cerem eliminarea taxei clawback pentru medicamentele ieftine Comisia Europeană a solicitat autorităților române modificarea taxei clawback, a cărei valoare este mai mică pentru producătorii români. Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România – PRIMER- a transmis, marți, că o eventuală creștere a taxei pentru medicamentele produse în țară reprezintă o reală tragedie pentru pacienții români și un risc major pentru viitorul industriei farmaceutice din România. ….”Noi cerem de 7 sau 8 ani eliminarea cu totul a taxei clawback pentru medicamentele foarte ieftine, care sunt critice. Sunt medicamente sub 50 de lei care sunt utilizate de 12- 13 milioane de români. Cerem anularea ei în totalitate.Să nu uităm că taxa clawback a fost introdusă pentru a temepra consumul de medicamente scumpe. Era o măsură provizorie…
“„Bir pe buzunarele burgheze”. Impozitarea pe cifra de afaceri a companiilor mari ne-ar izola și mai mult, se vor închide uși pe care ulterior le vom redeschide foarte greu …. În primul rând, trebuie spus că aceste declarații nu fac bine unui buget de stat puternic dependent de companiile mari și de un număr foarte redus de taxe indirecte, de un număr foarte redus de sectoare de activitate și de un număr foarte redus de companii (majoritatea multinaționale). Din execuția bugetară pe 2022 și din bugetul aprobat pe 2023, observăm că mai mult de 50% din veniturile fiscale sunt obținute prin trei taxe: TVA (24,44% estimat pentru 2023), accize (13,99% estimat pentru 2023) și impozit pe profit (12%). Acestea sunt impozite indirecte pentru a căror colectare statul nu cheltuiește semnificativ, totul fiind pus în spinarea operatorilor economici din piață. Conform COFACE România, circa 37% din veniturile la bugetul de stat sunt realizate de doar 10 sectoare, dintre care primele trei sectoare (comerț cu ridicata al produselor din tutun (12%), comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (9%), comerț cu amănuntul în magazine nespecializate (4%)). De fapt, primele două sectoare, dominate de capital străin și companii multinaționale, furnizează bugetului de stat peste 20% din venituri, identic cu contribuția anuală a tuturor fondurilor europene (inclusiv PNRR) la acesta. În plus, primele 10 companii din România (majoritatea multinaționale, pe primul loc fiind o companie din tutun și pe următoarele locuri două companii din sectorul de carburanți) furnizează 10% din veniturile la bugetul de stat, cât jumătate din fondurile europene pe 2023. Companiile mari care susțin în bună măsură astăzi cheltuielile statului au nevoie de predictibilitate și de transparență, astfel de declarații în spațiul public clar nu ajută și pun în pericol stabilitatea bugetară, și așa aflată într-o situație precară, de deficit excesiv finanțat în condiții de dobânzi foarte ridicate. Orice modificare fiscală trebuie discutată în primul rând cu acești actori foarte importanți și de pe poziții de parteneri, nu de pe poziții de forță. În al doilea rând, taxarea cifrei de afaceri este nedreaptă și extrem de prociclică. Este nedreaptă pentru că într-o afacere contează profitul și nu cifra de afaceri. Orice carte de economie îți poate spune că obiectivul central al unei afaceri și al tuturor acțiunilor angajaților din spatele ei este maximizarea profitului, nu maximizarea vânzărilor. O companie care nu urmărește acest obiectiv, dă faliment prin problemele de productivitate și de eficiență pe care le acumulează în timp. …. Taxarea ar trebui să vizeze profitul și nu volumul vânzărilor. Este foarte probabil ca, prin această taxare pe cifra de afaceri, afacerile cu marjă de profit foarte redusă și cu valoare adăugată foarte mică (cum sunt multe afaceri în România) să dispară instantaneu, pentru că ele trebuie să plătească un impozit la cât vând și nu la cât adaugă ca valoare. …. Deja există însă o taxă pe cifra de afaceri – TVA-ul. Este drept că aici vorbim de o regularizare de TVA și nu mică (din TVA colectat la bugetul de stat, statul pierde cam jumătate din tot felul de defalcări și regularizări). Un impozit pe cifra de afaceri intră direct în conflict cu TVA-ul și ar apărea chiar o taxare în cascadă (impozitul pe cifra de afaceri se va aplica și la valori cu TVA). Ce sens are așa ceva? Din gestionarea mai bună a regularizărilor de TVA, a TVA-ului aplicat comerțiului intracomunitar și a defalcărilor de TVA statul ar câștiga mult mai mult decât acest haos fiscal inutil și antieconomic. În plus, orice taxă pe care o aplici mediului de afaceri nu rămâne acolo. Nu există taxă perfectă pe care să o poți aplica și care să o suporte exclusiv compania mare sau compania cu capital străin. Mai devreme sau mai târziu, această taxă va ajunge la companiile partenere (IMM-uri locare aflate integrate în lanțurile de distribuție ale celor mari) sau la consumatorii finali, prin preț. Taxarea cifrei de afaceri ajunge imediat în prețul final. …. Nu în ultimul rând, trebuie punctat faptul că statul deja impozitează semnificativ profitul: 16% în momentul declarării acestuia de către companii și 8% pentru rezidenții care obțin parte din acest profit ca dividend (în cazul în care el nu este reinvestit). Vorbim de un impozit de circa 25% pe veniturile din capitalul investit în România în orice tip de activitate antreprenorială. ….” Integral:
“Ce a răspuns Comisia Europeană la întrebarea dacă OMV Petrom trebuie să plătească taxa de solidaritate în România Guvernul a aflat că nu poate reduce pragul din cifra de afaceri de la care se aplică taxa, conform răspunsului Comisiei Europene, citat de Profit.ro. Bucureștiul așteaptă lămuriri în privința modului în care se calculează cifra de afaceri. …. Guvernul de la București a întrebat Comisia Europeană dacă procentul de 75% poate fi modificat. Răspunsul este categoric: „Statele membre nu îl pot reduce din propria inițiativă”, conform documentului citat de Profit.ro. ….. Comisia Europeană a comunicat și codurile CAEN pentru care se aplică taxa: 051 extracție cărbune 061 extracție țiței 062 extracție gaze naturale 191 fabricarea produselor de cocserie 192 fabricarea produselor obținute din prelucrarea țițeiului. …. Petrom, cea mai profitabilă companie din România, a raportat o creștere de cinci ori a profitului net în primele nouă luni ale anului 2022, de la 1,67 miliarde de lei la 9,1 miliarde de lei. ….” Integral:
“Nicușor Dan despre accesul în cartierul Greenfield: Spre completa mea stupoare, Romsilva vrea să scape de pădure …. Edilul general a declarat, în cadrul şedinţei CGMB, că Direcţia Silvică Ilfov nu susţine soluţia drumului provizoriu prin pădurea Băneasa şi insistă pe scoaterea definitivă a drumului din domeniul forestier.
“CCR admite sesizarea USR pe legea cadastrului: “Știm foarte bine cum s-au îmbogățit ilegal mulți politicieni cu pământuri și păduri” Judecătorii CCR au admis sesizarea depusă de USR asupra modificărilor aduse de PSD şi PNL legii cadastrului şi publicităţii imobiliare. „Ştim foarte bine câte tunuri s-au dat la retrocedări. Ştim foarte bine cum s-au îmbogăţit ilegal mulţi politicieni cu pământuri şi păduri. PNL şi PSD ar fi vrut să continue această practică printr-o modificare la Legea cadastrului şi publicităţii imobiliare care ar fi deschis calea unor abuzuri şi ar fi pus în pericol orice proprietar de teren”, arată Silviu Dehelean, deputat USR şi membru în Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor, potrivit unui comunicat de presă al partidului transmis Spotmedia.ro. “Practic, ei ar fi vrut ca, pe baza mărturiei oricui foloseşte un teren, o persoană care nu deţine documente de proprietate să devină proprietar. Vă daţi seama ce instrument de îmbogăţire era pus în mâna primarului care are puterea să obţină, prin presiune, mărturii false? Am oprit la Curtea Constituţională această tentativă de împroprietărire ilegală a unor clienţi politici”, menționează deputatul USR. Reprezentanţii USR au sesizat în octombrie 2022 Curtea Constituţională, alături de parlamentarii Forţa Dreptei, asupra modificărilor aduse Legii cadastrului. Printre argumentele invocate în sesizarea depusă la CCR se numără
“Guvernul a făcut un nou împrumut masiv, cu scadența după alegeri. Anul trecut a plătit dobânzi de 30 de miliarde de lei …. Guvernul Ciucă, prin Ministerul Finanţelor, a împrumutat luni două miliarde de euro de pe pieţele externe prin redeschiderea a două emisiuni de obligaţiuni care aveau scadenţa în 2026 şi 2029. Acesta este al doilea împrumut luat în ianuarie de pe pieţele externe, primul fiind încheiat în primele zile ale anului şi având o valoare de 4 miliarde de dolari. De data aceasta, prin redeschiderea emisiunii de obligaţiuni scadente în septembrie 2026, statul român a atras 600 milioane de euro, iar pentru emisiunea din 2029, o sumă de 1,4 miliarde de dolari. Prin această reemitere de bonduri, Guvernul majorează sumele atrase de la investitori pe structura iniţială a celor două emisiuni de obligaţiuni şi poate emite cu primă faţă de cuponul iniţial. Poate de exemplu să atragă până la 2 mld. euro din emisiunea de 750 mil. euro. La început de ianuarie 2023, Guvernul a atras 4 mld. dolari în prima emisiune de eurobonduri din acest an. Interesul investitorilor a fost de circa 11 mld. dolari În anul 2023 necesarul brut de finanţare la nivel guvernamental este de aproximativ 160 miliarde lei, la care se adaugă necesarul de refinanţare a instrumentelor de cash management, volumul împrumuturilor ce urmează a fi atrase de Ministerul Finanţelor de pe pieţele interne şi externe fiind determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 4,40% din PIB (aproximativ 68 mld. lei) precum şi de volumul datoriei de refinanţat în anul 2023, în sumă de cca 92 mld. lei. Se estimează că deficitul bugetar se va finanţa în proporţie de cca 30% din surse interne şi de 70% din surse externe. Guvernul a plătit cu 60% mai mult pe dobânzi în 2022 Asta în condițiile în care în 2022 Guvernul Nicolae Ciucă a cheltuit cu dobânzile 30 mld. lei, în creştere cu mai bine de 60% faţă de nivelul din 2021, când dobânzile la creditele contractate de guvern au fost de 18 mld. lei. …. Nu de puţine ori pe parcursul lui 2022 însă, România a plătit cele mai mari dobânzi din Uniunea Europeană, uneori aproape de nivelul dobânzilor pentru Rusia, ţară în plin război în poziţia de agresor. De exemplu, în octombrie 2022 statul român se împrumuta la o dobândă şi de 9,3% pe an pentru împrumuturi pe 10 ani, iar Rusia la dobânzi de 9,9%. ….” Integral:
“Ungaria, considerată cea mai coruptă țară din UE, potrivit Transparency International. România și Bulgaria completează topul Ungaria este percepută ca având cel mai ridicat nivel de corupție în sectorul public din rândul statelor membre ale Uniunii Europene, potrivit celui mai recent raport al Transparency International, citat de Politico. Cu scoruri cuprinse între 42 și 46 de puncte din 100, Ungaria, Bulgaria și România se află la mare distanță de țările scandinave din UE, aflate în top 3 al statelor considerate cel mai puțin corupte. Ungaria a primit 42 de puncte din punct de vedere al indicelui de percepție a corupției, Bulgaria – 43 de puncte, iar România – 46 de puncte. Danemarca este considerată drept țara care stă cel mai bine din blocul comunitar (90 de puncte), urmată de Finlanda (87) și Suedia (83), în indicele de percepție a corupției pe anul 2022 al ONG-ului. Danemarca și Finlanda sunt, de asemenea, în fruntea clasamentului mondial, aceasta din urmă la egalitate cu Noua Zeelandă (87), datorită „instituțiilor lor democratice puternice și a respectării drepturilor omului”, în timp ce Siria și Sudanul de Sud (13) și Somalia (12), „implicate în conflicte prelungite”, se află pe lista de la coada clasamentului. …. Scorul Ucrainei este doar puțin mai mare (33) față de anul precedent, dar țara „a întreprins reforme importante și și-a îmbunătățit politicile în mod constant” de la începutul războiului. Dar conflictul nu a pus capăt corupției din țară, după cum arată scandalul recent care l-a forțat pe ministrul adjunct al apărării din Ucraina să demisioneze – ceea ce indică faptul că „mecanismele anticorupție ale țării sunt departe de a-i putea trage la răspundere pe funcționarii publici”, notează raportul ONG-ului. ….” Integral:
“De ce înfrângerea cancelarului Nehammer nu e un motiv de bucurie pentru dosarul Schengen. Cât e despre Rusia? Interviu cu istoricul austriac Oliver Jens Schmitt Voturile au mers aproape direct către FPÖ, partid de extremă dreapta și pro-Rusia, care s-a mobilizat masiv împotriva migrației. Extrema dreaptă a amestecat în mod deliberat imigrația din UE cu cea din afara Europei. Nimeni nu i-a contrazis – acesta este eșecul conservatorilor și al social-democraților, adică al centrului politic. …. Austria Inferioară este zona centrală a Partidului Popular Austriac, care a guvernat acolo fără să fie contestat timp de decenii. Pierderea a zece puncte procentuale este dramatică pentru partid, nu doar în această provincie. Austria Inferioară este, de asemenea, bastionul partidului la nivel federal; mulți dintre politicienii de top ai partidului provin de acolo, inclusiv cancelarul Karl Nehammer, a cărui poziție a fost slăbită considerabil. Voturile au mers aproape direct către FPÖ, partid de extremă dreapta și pro-Rusia, care s-a mobilizat masiv împotriva migrației. Dar alegerile au fost dezastruoase și pentru social-democrații din Opoziție, care nu au beneficiat de slăbiciunea Partidului Popular conservator. Înfrângerea Partidului Popular are mai multe cauze: abuzul de putere, corupția, aroganța,
“Romania exporta energia verde, dar importa energie gri …. CONCLUZII:
“Rotativa, de mai prinde viteză, se va rostogoli peste instituții cu greutate .… În jurul nostru, într-o accelerată horă globală, lumea dă în clocot: Kremlinul amenință cu turbare că, dacă ucrainenii cu sprijin occidental le dau un șut în dos obligându-i să-și ia jucăriile din Crimeea, Donbass, Zaporoje și Herson, atunci musai aruncă bombe nucleare în capul Occidentului; Iranul își duce navele de război în Canalul Panama și amenință că va închide strâmtoarea Ormuz, iar vase militare chineze și ruse fac manevre în largul coastelor Africii de Sud, cu acordul Pretoriei. Turcia se opune fățiș aderării la NATO a Suediei și Finlandei, Ungaria face același lucru, dar sub alt pretext, FBI pregătește un al doilea caz cu un președinte care a gestionat neglijent documente secrete: după Donald Trump urmează, iată, și Joe Biden; Germania și Franța vor să-și relanseze tandemul și leadership-ul franco-german pentru Uniune, pentru început printr-un război al tarifelor cu Statele Unite și așa mai departe, avem de unde alege. La noi lucrurile stau diferit, nu prea ne impresionează lumea largă. După ratarea din decembrie cu aderarea la Schengen, eșec pe care nu și-l asumă nimeni, țin capul de afiș doctoratul plagiat al remarcabilului om politic Lucian Bode, afacerile criminale ale Tate Brothers – miliardarii proxeneți anglo-americani, sau rotativa premierilor din mai, despre care ba primim asigurări la televiziuni că se va produce, ba aflăm “pe surse” că nici vorbă. ….Este de domeniul evidenței că, în aceste patru luni rămase, negocierile se vor concentra asupra pozițiilor guvernamentale nominalizate în acord – vicepremier, transporturi, finanțe, justiție, fonduri europene, secretariat general și cancelaria premierului -, dar nu numai, în buna tradiție de constituire a unui nou guvern, pentru că se vor negocia și diverse poziții la anumite autorități, agenții, instituții ale guvernului în teritoriu etc. …. Eu cred rotativa se va întâmpla, doar că PNL va trebui să accepte renegocierea unor termeni din cei consemnați în acordul încheiat în noiembrie 2021. Urmează patru luni în care echipele de negociere ale partidelor care formează coaliția guvernamentală vor avea mult de lucru. Atât de mult, încât chestiuni ca Schengen, de exemplu, vor fi tot mai puțin prezente pe agendele partidelor de guvernare. Altele subiecte, în schimb, vor ocupa o poziție centrală în preocupările lui Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Kelemen Hunor și, implicit, și pe agenda lui Klaus Iohannis, interesat să se întoarcă la partid în 2024. Un exemplu care-mi vine în minte: funcțiile libere de la Curtea de Conturi. …. CÂND CIMITIRUL ELEFANȚILOR PROPUNE REFORME De bună voie și nesilită de nimeni, Curtea de Conturi a adoptat în Plen un nou Regulament privind activitatea de audit public extern, ceea ce în termeni tehnici este numit în genere legislație terțiară. Atât cât putem pricepe noi, oamenii simpli, aceste tehnicalități legislative, o legislație terțiară nu poate modifica sau diminua în vreun fel dispozițiile din legislația primară; în cazul de față atribuțiile pe care Curtea le are – reproduc aici din articolul 1, alin.1 din Legea nr.94 din 1992, privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi: ….Sindicatul susține că, astfel, Curtea de Conturi se metamorfozează dintr-o instituție cu atribuții de control într-o instituție cu rol de îndrumare, consiliere și consultanță, se reglementează efectiv încălcarea independenței auditorului public extern din cadrul Curții de Conturi prin acte administrative infra legale (adică prin Hotărâri ale Plenului Curții), ceea ce contravine flagrant prevederilor constituționale (vezi art.140 din Constituție). ….Mai concret, în baza noului Regulament, conducerea Curții de Conturi ar putea proceda “legitim” în situații similare celei a controlului de la Eximbank, unde auditorii din subordinea – pe atunci – vicepreședintelui Niculae Bădălău au refuzat să-și schimbe concluziile din raport, așa cum arată un recent articol de presă
“Hora gardurilor la Iași …. Întreaga manifestare din acest an s-a bazat pe o regie de tip nord coreean. Cei care au ajuns devreme în Piață au fost izbiți de dispozitivul militar. Între tribuna oficială, unde urmau să stea mărimile, și publicul neprivilegiat, neclientelizat de partide și instituții, erau zeci de metri și mai multe rânduri de garduri metalice. Grupuri de jandarmi și oameni ai structurilor din umbră – poate sepepiști, poate sereiști, pentru că erau toți în civil, nu purtau niciun semn de identificare – interziceau accesul în partea centrală a Pieței. Unii dintre jandarmi se străduiau să fie amabili, alții erau mai degrabă aroganți și inadecvați, plini de importanța prezenței lor acolo. Cei din structurile secrete erau încruntați, căutau să intimideze. Când erau întrebați de ce interzic accesul, toți gardienii cu sau fără uniformă invocau „rezervarea” Pieței de către autorități. Referirile la Constituție, drepturi cetățenești, inclusiv de întrunire pe spațiul public, erau întâmpinate cu uimire și iritare. …. Potrivit unor estimări, în zona Pieței Unirii din Iași au fost în total aproximativ 7.000 de persoane. Probabil spre o zecime o reprezentau angajații din structurile de forță. Dincolo de garduri se aflau oameni foarte diverși. Unii erau ieșeni, alții veniți din alte județe moldovenești, dar și din București, Brașov, Sibiu, Maramureș etc. Unii erau aduși de partide, și de PNL, și de PSD, dar mai ales de AUR. …. Scena impostorilor La tribuna oficială s-au aflat președintele Camerei Deputaților, prim-ministrul, mai mulți miniștri, secretari de stat, parlamentari PNL, PSD, AUR, USR, și ieșeni, și din alte circumscripții electorale, politicieni locali, între care președintele Consiliului Județean Iași și primarul municipiului Iași, șefi de instituții, oameni în diferite uniforme. O adevărată colecție de figuri. Nu de ceară, ci de caricaturi politice. O mare densitate de impostori, cum zicea un alt prieten. Adunarea de acolo ilustra complicitățile extinse din sistemul de partide și de stat. Doi dintre politicieni – șeful AUR și președintele PSD Iași – purtau sumane, cum mai făcuseră și alții, în perioada interbelică. Pentru a-i apăra pe sensibilii oficiali de frig, tribuna era încălzită cu o instalație specială. Contrar a ceea ce au susținut unii, pe scenă au fost și câteva femei – foarte puține, este adevărat –, însă toate bine ascunse în spatele marilor bărbați ai nației. Marele absent a fost Klaus Iohannis. ….. Domnul Ciucă a făcut referire la pericolul extremismului care pândește România. Trimiterea era la la AUR, chiar dacă acesta nu a fost numit expres. Și PNL-ului, și PSD-ului le convine să existe AUR. Nu e prima dată când se întâmplă așa ceva în istoria noastră recentă. Au mai existat PRM, PUNR și PSM, structuri de extracție național-comunistă. Este vorba de identificarea unui adversar care să le permită partidelor aflate la putere să se situeze de partea bună a scenei politice, e o autojusficare convenabilă. …. Dintre politicienii ieșeni au luat cuvântul Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, și Mihai Chirica, primarul municipiului Iași. Ambii au probleme de natură penală, nu sunt siguri dacă mâine nu se trezesc iarăși cu un control al procurorilor în birourile instituțiilor pe care le conduc. Cu toate acestea, cineva îi ține în brațe. …. Distanța dintre politicieni și societate Prăpastia dintre vorbe și fapte la oficialii români este evidentă. Nu poți să nu te gândești că infractorii din politică s-au transformat în moraliști și în vraci ai istoriei de parastas. Cu toții au ocolit problemele de fond ale societății noastre: lipsa de credibilitate a clasei politice și a administrației, lipsa transparenței în actul de guvernare, corupția, nepotismul, promovarea incompetenților și agățătorilor de profesie, păstrarea în funcții a oamenilor cu probleme penale și a plagiatorilor. Pe scena din Piața Unirii se schimbă uneori CNP-urile, însă ADN-ul ideatic, politic și comportamental se perpetuează. Politicienii prezenți acolo maimuțăresc tradițiile, parazitează patriotismul, jignesc bunul simț, ignoră morala publică. …. În mod evident, manifestările din acest 24 ianuarie de la Iași arată că între oficiali și cetățeni distanța a crescut. Cum observa cineva, a fost vorba de o horă a gardurilor. ….” Integral: 


