Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 5 aprilie! Până miercuri la prânz, sunt în vigoare avertizări cod galben și cod portocaliu de intensificări ale vântului, ploi și ninsori viscolite. Vântul va avea intensificări temporare în Muntenia, Dobrogea și local în Oltenia și Moldova unde rafalele vor depăși 55 – 65 km/h și pe arii restrânse 70 – 75 km/h. La munte, în Transilvania și local în Maramureș vor fi precipitații, predominant ninsori, temporar viscolite și se va depune strat de zăpadă. Este în vigoare și o alertă cod portocaliu de ninsori abundente, temporar viscolite și strat consistent de zăpadă. Vremea va fi deosebit de rece până sâmbătă, 8 aprilie, iar temperaturile vor fi cu 8 – 12 grade sub mediile multianuale. In Bucuresti va mai ploua, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 55 – 65 km/h și trecător după-amiaza posibil de peste 70 km/h. Temperaturi intre 7 /3…5 gr. De miercuri și până sâmbătă, 8 aprilie, vremea va fi rece pentru această perioadă și temporar va mai ploua. Temperaturile maxime vor fi de 9 -11 gr, iar cele minime de 1 – 3 gr.
“Europarlamentarul Corina Crețu, despre lipsa spitalelor regionale din România: ”De ce nu se fac licitaţiile de atâta timp? Sunt alocate 1,2 miliarde de euro, dar nu s-a săpat o groapă/ Să vină expertul de la Bruxelles să sape?” Europarlamentarul Pro România, Corina Creţu a declarat luni, în emisiunea Proiect de Ţară: România, de la Prima News, că se întreabă de ce din 2018 nu se fac licitaţiile pentru spitalele regionale, să se stabilească constructorii pentru spitale de la Iaşi, Cluj şi Craiova şi de ce durează atâta, transmite News.ro. Ea a atras atenţia că 1,2 miliarde de euro sunt alocaţi pentru aceste spitale dar nu s-a săpat o groapă şi a precizat că dacă ar fi fost în locul ministrului Sănătăţii, ar fi cerut ca Ministerul Sănătăţii să renunţe să mai fie beneficiar şi să predea aceste spitale la CNI. … ”Eu mă întreb de ce din 2018 nu se fac licitaţiile, să se stabilească constructorii pentru spitalul de la Iaşi, de la Cluj şi de la Craiova. De ce nu se fac licitaţiile de atâta timp? 1,2 miliarde de euro sunt alocaţi pentru aceste spitale, toate aprobările sunt luate, studiile de fezabilitate sunt făcute dar nu s-a săpat o gropă. Acum, sincer, să vină expertul de la Bruxelles să sape?”, a spus europarlamentarul, afirmând că trebuie stabilit constructorul. Ea a arătat că 2027, pentru un spital de 1.000 de paturi nu este un orizont foarte îndepărtat. ”Ca să nu mai spun că contractele sunt din 2005, în nicio ţară nu durează 8 ani de la semnarea contractului la stabilirea licitaţiilor. Întrebată dacă ministrul Alexandru Rafila ar trebui să accelereze acest proces, ea a spus: ”Eu dacă aş fi fost în locul dânsului, aş fi renunţat ca Ministerul Sănătăţii să fie beneficiar, aş fi dat la Compania Naţională de Investiţii”. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Eurobarometru: Trei sferturi dintre români nu au încredere în partide și spun că situația din România e proastă și foarte proastă / Încrederea în Guvern, la cote minime …. Informațiile de la Institutul Naţional de Statistică (INS) confirmă faptul că toate produsele clasate pe primele 10 locuri la care s-au înregistrat cele mai mari creșteri de prețuri sunt din zona alimentară. În România, cea mai mare pondere a veniturilor este dedicată cheltuielilor de bază, în special în ce privește produsele alimentare, ceea ce înseamnă că toți românii resimt aceste scumpiri indiferent de venit. …. PRINCIPALELE OBSERVAȚII DIN RAPORT 1 Cea mai mare provocare pentru români în prezent o reprezintă costurile legate de trai și situația economică Peste jumătate (58%) dintre respondenți sunt mulțumiți cu viața pe care o au, însă acest rezultat este mult în urma mediei europene (83%). Percepția asupra situației financiare a gospodăriilor din România s-a înrăutățit în comparație cu vara anului 2022, în timp ce la nivelul Uniunii Europene acest indicator s-a menținut la un nivel relativ asemănător. …. Pe lângă efectele creșterii prețurilor, inflației și costului de trai, respondenții din România au indicat ca principale preocupări sănătatea și educația, teme recurente în grijile acestora. Din punct de vedere al măsurilor de reducere a consumului de energie, peste jumătate dintre români (64%) declară că au luat măsuri în acest sens, dar procentul este cu mult în urma mediei europene (81%). 2 Optimismul românilor cu privire la perioada următoare este în scădere Percepția privind direcția greșită în care se îndreaptă România s-a menținut la același nivel ca în vara anului 2022, rezultatul fiind relativ asemănător cu cel de la nivelul mediei europene. Însă percepția privind situația generală din România s-a înrăutățit, asemănător cu percepția asupra situației economice, ea fiind una proastă și foarte proastă. …. Odată cu înrăutățirea percepției asupra situației economice a scăzut și încrederea în partidele politice, 73% dintre români au declarat că tind să nu aibă încredere în partidele politice, față de 64% în vara anului trecut, valorile din România fiind apropiate de media europeană, unde 75% dintre cetățenii europeni au declarat același lucru. În același timp, încrederea în armată și sistemul juridic a crescut față de vara anului 2022 (61% față de 57%), iar părerea despre sistemul medical s-a înrăutățit (44% dintre români declară că nu au încredere în sistemul medical, față de 40% în vara anului trecut). …. Încrederea în partidele politice a scazut de la Eurobarometrul precedent, 73% dintre români declarând ca tind sa nu aiba încredere în partide, față de 64% în vara anului 2022. Valoarea este apropiata de media europeana, unde 75% dintre europeni declara ca nu au încredere în partidele politice. În România, încrederea este scazuta și în Parlament, doar 23% dintre cetațeni declarând ca au încredere în aceasta instituție, și în Guvern (21%), încrederea fiind în scadere față de anul trecut. .…” Integral: https://www.hotnews.ro
“Curtea de Conturi: ANAF a tergiversat recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal fraților Micula / Statul trebuie să recupereze o datorie de aproape 400 de milioane de euro …. Raportul Curții de Conturi notează că “în contextul în care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a hotărât în data de 25 ianuarie 2022 anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 18 iunie 2019, Comisia Europeană a solicitat în mod repetat autorităților române să ia toate măsurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula/România. Deoarece autoritatea fiscală din România nu a realizat toate demersurile necesare pentru recuperarea ajutorului de stat acordat în mod ilegal, Comisia Europeană a recurs la solicitări ultimative față de autoritățile statului român. Conform documentelor Ministerului Finanțelor, debitul de recuperat a fost cuantificat la valoarea de 1.294.189.573,51 lei, din care 1.109.512.162,58 lei reprezintă ajutor de stat la valoarea nominală și 184.677.410,93 lei reprezintă dobânzi. La nivelul ANAF au fost tergiversate demersurile în cazul recuperării ajutorului de stat acordat ilegal în cazul Micula și nu au fost respectate termenele în care Comisia Europeană a solicitat informații privind modul de recuperare a acestuia, situație ce poate conduce la sancțiuni severe pentru România.”, a mai notat Curtea de Conturi. Între timp, la sfârșitul lui aprilie 2022, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală (ANAF) a declanşat procedura de executare silită a grupului European Food&Drinks pentru recuperarea sumei de 1,2 miliarde lei. Procedura a fost suspendată provizoriu de Judecătoria Beiuş, unde reprezentanții companiei au deschis un proces pentru anularea executării. ….” Integral: https://economedia.ro
“Un pensionar special din Armată, cu două sinecuri la stat, a fost numit secretar general într-o instituție fantomă care se ocupă de ”reziliența” României / Centrul Euro – Atlantic a publicat ultimul newsletter în octombrie, între timp încrederea românilor în UE s-a prăbușit Premierul Nicolae Ciucă l-a numit vineri pe Ion Dinescu în funcția de secretar general al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. Dinescu e pensionar militar și, în paralel, a lucrat ca auditor în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). Declarația sa de avere arată că Dinescu a încasat în 2021 o pensie militară de 54.648 de lei, precum și venituri din două sinecuri la stat. Astfel, el a fost membru în comisia de tragere la Loteria Română (6.400 de lei), iar la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAS) a fost membru în consiliul de supraveghere și a câștigat 20.824 lei. În paralel, el a fost salariat în 2021 la Ministerul Economiei și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, instituția la care Ion Dinescu a fost numit secretar general, are ca scop ”promovarea și urmărirea obiectivelor de reziliență ale NATO și ale UE”. Instituția, care funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în subordinea Ministerului Afacerilor Externe, a produs ultima analiză pentru publicul larg în ianuarie 2023, având ca temă aderarea la Schengen. Analiza e caducă, dat fiind că vorbește despre viitoarele alegeri din Austria, care s-au consumat deja. Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență, condus de Ovidiu Raețchi (PNL), a produs ultimul newsletter în octombrie 2022, după cum arată site-ul oficial. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Când vin crizele şi apar pierderile, capitalismul nu mai este bun, şi statul trebuie să intervină Când vine criza, când vin crizele, principiile capitalismului sunt aruncate în aer. Uitaţi-vă la ce se întâmplă în America unde guvernul, banca centrală, FED, au intervenit pentru salvarea milionarilor şi miliardarilor care aveau depozite la Silicon Valley Bank peste plafonul garantat de 250.000 de dolari. De asemenea, FED a asigurat cel puţin verbal că toate depozitele din băncile americane sunt garantate. În Europa, Elveţia a salvat într-un weekend Credit Suisse, a doua mare bancă eleveţiană, de la un colaps care ar fi cuprins toată lumea. Peste tot, toată lumea cere intervenţia statului pentru a stinge incendiile. Nimeni nu vrea să piardă, aşa că ideile capitaliste sunt puse acum într-un sertar, până apar vremuri mai bune. În România, toată lumea cere intervenţia statului pe piaţa RCA, ca să plafoneze preţurile care au explodat după falimentele City Insurance şi Euroins, două companii care aveau aproape 80% din piaţă. Politicienii de la cel mai înalt nivel cer ca CEC Bank şi EximBank, cele două bănci pe care le controlează statul, să intre pe piaţa RCA ca să vândă poliţe mai ieftine. Nu contează că în spate sunt pierderi şi găuri de zeci şi sute de milioane de euro, pe care tot statul ar trebui să le acopere şi, într-un final, noi toţi. Important este ca preţul la RCA să fie mai mic. După ce ROBOR-ul a explodat, toate companiile cer intervenţia statului, a guvernului, să scadă dobânzile. Dacă se poate, dobânzile la credite să fie mici, iar dobânzile la depozite să fie mari. Aşa este modelul susţinut acum de companii. Cine să acopere această diferenţă? …. În agricultură, cel mai subvenţionat sector, toată lumea cere acum intervenţia statului, când preţurile au scăzut. Când a izbucnit războiul din Ucraina, iar preţurile la grâu au explodat, nimeni nu voia să vândă din stoc, pentru că se aşteptau ca preţurile să crească şi mai mult, şi astfel să vândă la preţuri şi mai mari. Dar piaţa s-a întors, România a fost invadată de grâul din Ucraina, iar preţurile au scăzut la un nivel chiar sub cel de dinainte de război. Aşa că toată lumea care are grâu pe stoc cere ca statul să intervină şi să le cumpere marfa la preţuri mai mari. Fondurile de investiţii, care teoretic acţionează cu bani privaţi, cer de la stat bani ca să facă business. În PNRR, pe care îl vom plăti cu toţii, sunt 400 de milioane de euro alocaţi pentru fondurile de investiţii. Deci fondurile de investiţii, cei mai capitalişti dintre capitalişti, vor să ia bani de la stat, ca să opereze în piaţă, mai ales că banii privaţi se găsesc acum mai greu şi sunt foarte scumpi. În IT, toată lumea cere bani de la stat pentru dezvoltarea ecosistemului. Pentru întreprinderile mici şi mijlocii toată lumea se îndreptă către stat pentru a le finanţa activitatea. Mulţi capitalişti se uită acum la modelul chinez şi la cel ungar, ca bune exemple pentru vremurile actuale. Capitalismul cu bani de la stat în care toţi câştigă şi nimeni nu pierde este modelul ideal actual. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Suma imensă pe care România a virat-o în conturile Moscovei anul trecut / Ce importuri și exporturi a avut România cu Ucraina, Rusia și Belarus în 2022 România a continuat să facă comerț cu Rusia și Belarus în 2022. Conform datelor transmise de INS la solicitarea HotNews.ro, avem un deficit comercial de peste 3 miliarde euro în raport cu rușii. Motivul este faptul că a scăzut mult exportul nostru acolo, dar importurile au continuat să crească. Observăm câteva lucruri interesante. De exemplu, am importat gaz de sondă din Rusia și am exportat în Ucraina de aproximativ aceeași valoare. La fel se întâmplă și cu alte produse. În ceea ce privește exportul în Ucraina, sare în evidență, în afară de capitolul dedicat produselor agricole, cel referitor la vehicule aeriene (de exemplu elicoptere, avioane) și părți ale acestora. În legătură cu Belarus, întotdeauna am avut un comerț destul de sărac. …. România a avut în 2022 în comerțul cu Rusia un deficit de 3,48 miliarde euro. Pur și simplu am importat cu mult mai mult decât am exportat. Importul se ridică la 3,88 miliarde euro, fiind mai mare cu 22,8% comparativ cu 2021, și este vorba în principal despre: – Uleiuri din petrol/minerale bituminoase: 1,5 miliarde euro. – Uleiuri brute din petrol sau din minerale bituminoase: 1,35 miliarde euro. – Gaz de sonda si alte hidrocarburi gazoase: 121,4 milioane euro. – Ingrasaminte minerale sau chimice care contin doua sau trei dintre elemente fertilizante azot, fosfor si potasiu: 173,5 milioane euro,-Cauciuc sintetic: 136,7 milioane euro.-Bare și tije laminate la cald:19,4 milioane euro.-Sarma de aluminiu: 10,8 milioane euro.-Frigidere, congelatoare: 35,8 milioane euro.-Motoare și generatoare electrice: 15,4 milioane euro.-Părți și accesorii de autovehicule: 17 milioane euro. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Exemplul bulgar, un avertisment pentru România. Cum ne afectează …. Consecința infuziei de propagandă putinistă se vede în rezultatul alegerilor: partidul pro-Kremlin a câștigat puncte, deși nimeni nu poate pune la îndoială caracterul criminal al regimului de la Moscova, iar ce nu s-a dus la pro-ruși (14% au obținut) s-a distribuit aproape egal între Borisov și Petkov, ceea ce arată polarizarea de fond, pe de o parte și, pe de altă parte, apatia socială, pentru că aceia care ar fi putut să încline balanța au absentat masiv (60%). Blocajul – pentru că este mai degrabă imposibilă o alianță între Borisov și Petkov, platforma ultimului definindu-se ca alternativă la monopolul lui Borisov – face ca reușita propagandei Kremlinului la Sofia să se vadă exponențial. Mai mult însă, pericilitează drastic șansa Bulgariei de a intra în Spațiul Schengen cât de curând, instabilitatea politică fiind unul dintre motivele pentru care Olanda a blocat aderarea Bulgariei. Și cum nici Mark Rutte nu e foarte fericit de rezultatele primelor alegeri parțiale de acasă, care au dat victoria unui partid nou înființat, pe o platformă istoric anti-ecologistă (fermierii care se opun măsurilor menite să reducă emisiile de azot), este puțin credibil că discursul lui privind Bulgaria va fi mai tolerant, dacă instabilitatea politică rămâne. Votul din Bulgaria este primul care decontează decizia UE – luată în urma veto-ului Olandei și Austriei, dar tot decizie rămâne – de a nu lărgi Spațiul Schengen cu Bulgaria și România. Până la primele alegeri de la București mai e timp, dar cărțile se așază deja pe masă și bătălia pare a se da mai degrabă între PSD și AUR, o variantă autohtonă de Petkov neconfigurându-se: PNL-ul are un discurs mai degrabă populist, iar USR nu mai are, în acest moment, potențialul de creștere. Tocmai de aceea, România ar fi avantajată dacă decizia privind Schengen-ul s-ar lua în următoarele luni, până când suflul extremisto-populist de la București va deveni notă principală. Rezultatul de la Sofia, însă, și menținerea crizei politice în țara cu care împărțim dosarul intrării în Schengen ar putea să ne coste și pe noi, varianta decuplării fiind aproape scoasă din discuție și, de altfel, nici nu era tocmai realistă, în termeni practici. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Jurnalist BBC: „- Sunteți o democrație, nu?” Ministrul de Externe al României: „- Aveți dubii în privința asta?” Câteva dubii personale după HARDtalk-ul dlui Aurescu …. Momentul cheie al discuției este cel în care moderatorul, oarecum exasperat de non-răspunsurile invitatului legate de sprijinul militar pe care România îl acordă sau nu Ucrainei, întreabă: „Sunteți o democrație, nu?” Bogdan Aurescu răspunde: „Aveți dubii în privința asta?” La care jurnalistul BBC rostește o replică de aplaudat: „Nu, dar știu că într-o democrație publicul așteaptă responsabilitate din partea Guvernului. Dacă trimiteți fonduri semnificative și echipament militar semnificativ în Ucraina, publicul, oamenii care v-au votat, cu siguranță au dreptul să știe”. Iată cât de simplă este definiția democrației și cât de mult am pervertit-o în această țară și în acest regim politic. Ajutorul acordat Ucrainei este doar unul dintre nenumăratele secrete de stat ale regimului Iohannis. Practic întreaga guvernare este ținută la secret. Toate deciziile importante se iau într-un conclav de inițiați, niciodată transparent și rareori comunicat public, poporul fiind considerat prea tâmpit ca să înțeleagă afaceri de stat. Parlamentul României, instituție fundamentală a democrației, a fost pulverizat și transformat într-o mașină de vot formală, subordonată unei entități care nu există în Constituție și care se numește „coaliție”. Ultima lovitură a „coaliției”: pragul la abuzul în serviciu, stabilit în acest cerc restrâns și trimis în plic în Senat, unde a fost votat cu ochii închiși de majoritatea PSD-PNL-UDMR. Secretomania este modul de operare al președintelui Klaus Iohannis, omul care nu a dat niciun interviu pe bune de când este în funcție și care nu răspunde la nicio întrebare. Dl. Iohannis îi disprețuiește pe ziariști, pe civili și opinia publică în general. Îi plac, în schimb, generalii, bătutul din călcâie și secretul militar. Pandemia și războiul i-au venit mănușă: sub paravanul noilor pericole, s-a pus lacăt pe orice tentativă de a le mai explica guvernaților ce fac guvernanții. S-a ajuns până la nerușinarea de a motiva refuzul de amputare a pensiilor speciale cu faptul că „avem un război” și ne-am „depopula” instituțiile de forță. Și-n timp ce generalii ucraineni se luptă la Bahmut, generalii români trag din toate pozițiile să-și mențină milionașele și privilegiile obținute în baza unor „lucrări deosebite”. Când îi întrebi care sunt acelea și ce fapte de vitejie au făcut de au pensia de câteva ori mai mare decât a unui militar normal care a fost în Afghanistan, ți se spune că ăsta e un secret de stat. La fel cum un secret este și sprijinul militar pe care România spune că l-a acordat Ucrainei, deși nicio țară care a acordat un astfel de sprijin, de la Statele Unite, UK, Germania, Franța, până la Polonia, Slovacia sau țările baltice, n-a făcut un secret din asta, ba fiecare a explicat până la ultimul tanc în ce a constat contribuția. În primul rând, din respect pentru propriii cetățeni din ai căror bani se plătește acest ajutor pentru Ucraina. România face notă discordantă, pentru că secretul este unul al lui Polichinelle: în realitate, n-am dat mare lucru, pentru că-n depozitele Armatei bătea vântul. O discuție pe acest subiect cu un fost șef al Statului Major General al Armatei poate fi urmărită aici. …. Asta răspunde în bună măsură și celor care se întreabă de ce toți liderii occidentali, începând cu președintele american Joe Biden, când vorbesc de flancul estic, merg în Polonia. Pentru că Polonia este o voce în regiune, iar liderii polonezi sunt intervievați de toate rețelele de presă internaționale ca „să dea soluții” în privința războiului, în timp ministrul de Externe român trebuie „să dea explicații” pentru toți populiștii și mediocrii de acasă…..” Integral: https://republica.ro
“Rețeta lui Dragnea. Gustul amar al discursului anti-european Dacă ar fi fost lansat pe 1 Aprilie, am fi râs cu toții la o glumă bună. Ce haios, Liviu Dragnea e food-blogger, s-a lansat pe Youtube! Cu banii de la Teldrum, și-a luat tigăi la promoție. În loc de doctorate copiate, scrie o carte de bucate. …. O să aibă invitați în emisiunea sa online? O să vină Adrian Năstase și o să bată ouă împreună? O să lanseze o carte de bucate sau o să apară la Chefi la cuțite? Unde își dorește să ajungă Liviu Dragnea cu acest demers? Că de ce, ne-am dat seama. Se numește „rebranding”. Și mai mult decât atât, se numește discurs naționalist, anti-european, anti-progresist. ….Ideea lupului mustăcios de a-și pune o blană de oaie îmi aduce aminte de toate aparițiile „simpatice” ale politicienilor înainte de campania electorală. Câți n-au făcut un dans, nu și-au pus costume populare sau n-au mâncat o shaorma, ca să ne convingă că sunt oameni, persoane de comitet. Să n-o uităm pe Eba care înainte de campania pentru europarlamentare, în 2019, s-a costumat în unicorn la Masked Singer și a făcut show la oră de maximă audiență. Și câte apariții PR-istice n-am mai văzut și la alții, de la Ponta până la Udrea. Merităm un pic de circ, nu ne-am supăra că ei gătesc sau dansează, dacă n-am avea impresia că suntem păcăliți, că mereu urmăresc să ascundă ceva. De exemplu, în cazul ăsta, unde s-a bronzat bucătarul? Că după urma lăsată de ceas pe încheietură, Liviu Dragnea n-a stat numai în propriul solar, îngrijindu-și roșiile, ci și-a luat vitamina D întins pe un șezlong. O fi fost, ca tot românul, în Brazilia? Uite, asta ne lasă nouă un gust amar: nu rețetele românești, ci felul în care suntem tratați: ba o ordonanță cu dedicație, ba un clip cu fasole. De parcă nu mirosim o păcăleală întârziată, de parcă am putea uita. ….”” Integral: https://www.g4media.ro
“Rămas bun prieteni, aveți grijă de voi! Procesul care l-a dus pe Putin la invadarea Ucrainei se petrece acum și cu Xi Jinping. Pentru orice autocrat, obținerea puterii politice absolute este țelul său suprem pentru că abia atunci o poate exercita nestingherit. Pentru o atare întreprindere, oricât ar fi condițiile de favorabile, autocrații au nevoie de timp de la prima numire în fruntea țărilor lor până la exercitatea dominației interne absolute. Astfel, Putin a avut nevoie de câteva mandate ca să își consolideze puterea politică, ca să supună oligarhii și să își execute rivalii. Jinping a avut nevoie de două mandate pentru ca ultima realegere în fruntea Partidului Comunist Chinez să îi securizeze puterea politică internă. Odată atins acest obiectiv autocratul trece la următorul nivel, anume folosirea resurselor statului în folos propriu. Prin folos propriu nu trebuie înțealesă neapărat doar acumularea de bogăție sau pur și simplu traiul privilegiat, ci mai ales punerea în practică a unei viziuni politice sau militare. Autocrații sunt oameni care se luptă nu doar cu opoziția de acasă ci mai ales cu setul de reguli pe care l-au încălcat ca să ajungă la puterea deplină. Viziunea politică a lui Putin este refacerea puterii imperiului rus. Viziunea lui Jinping este o Chină devenită prima putere mondială, politic și militar. Putin se lovește în realizarea viziunii sale de puterea UE și NATO, a democrației în general. Jinping nu poate recupera rapid decalajul economic al Chinei pentru că lumea este deja partajată iar SUA sunt hegemonul. Noua ordine politică mondială, ceruta impotent de Putin și clamată ca obiectiv devenit brusc actual de Jinping, asta înseamnă, cu subiect și predicat: reducerea influenței SUA în lume – deci a dreptului internațional – și înlocuirea sa cu politicile propriilor țări. Rusia și China sunt țări ,,prietene” pentru că au același scop, creșterea influenței lor mondiale și reducerea influenței SUA. …. Forța Chinei a crescut de la deceniu la deceniu, odată cu creșterea economică a colosului asiatic, dar China nu s-a putut manifesta pe plan politic mondial agresiv pentru că avea și încă are nevoie de piața americană și de piețele europene pentru a-și vinde produsele. Iar pentru asta era obligată să ducă o politică relativ ,,cuminte”. Ambele state sunt blocate economic și militar de puterea SUA, UE și NATO. Rusia a ales războiul ca să încerce să scape din acest blocaj, China are reticențe în a atacă Taiwanul din cauza faptului că armata sa nu este modernizată și o înfrângere în cazul unei invazii i-ar reteza prestigiul mondial pentru multe decenii. …. Xi Jinping, spre deosebire de Putin, pare că are mai multă răbdare, dar nu destulă. Știe că pe termen mediu China va ajunge din urmă economiile vestice și atunci influența țării sale se va manifesta și egalând și puterea militară a NATO, dacă are suficient spațiu de manevră. Știe asta, vrea asta și locul răbdării proverbiale chinezești este luat de un soi de frenezie. Deja declarațiile ministrului de externe chinez pregătesc lumea pentru ce va urma. China crede că războiul din Ucraina a produs breșa de rigoare în puterea SUA și Jinping este convins că toate atuurile sunt de partea sa. …. Dacă invadarea Ucrainei a aruncat la coșul de gunoi al istoriei hârjonelile și contrele dintre occidentali de au ajuns să facă front comun împotriva Rusiei, lucru pe care domnul Putin îl credea imposibil, la fel se întâmplă și cu China. SUA, Australia, Japonia, Coreea de Sud au suficiente resurse economice și militare pentru a încetini suficient sau chiar de a bloca expansiunea Chinei în Pacific. Iar expaniunea spre Pacific este singura cale prin care China își poate spori dominația în regiune. În rest, Rusia, India și lumea islamică o priponesc înăuntrul propriului teritoriu, așa cum acum Ucraina priponește Rusia înăuntrul granițelor sale statale actuale. ….Rămas bun prietene, ai grijă de tine. Putin privește orb spre hăul pierderii puterii, Xi Jinping privește spre un înainte glorios, către care i se pare că zboară. Niciunul nu vede propria cădere, văd fiecare doar căderea celuilalt. ….” Imtegral: https://spotmedia.ro
“Nou atentat la viața unui propagandist rus: cineva i-a dat o sticlă de Frutti Fresh Un blogger militar rus a scăpat ca prin minune dintr-un atentat la viața lui. Aflat într-o cafenea din Sankt Petersburg, acesta a primit de la un necunoscut o sticlă în care se află Frutti Fresh, o binecunoscută combinație de chimicale care, odată băută, poate ucide o victimă în doar câteva minute. Otrava era într-o sticlă de Fanta, astfel încât victima să creadă că e o simplă băutură răcoritoare, nicidecum temuta armă chimică Frutti Fresh. Mirosul specific de Frutti Fresh l-a alertat însă pe bloggerul militar rus, care a evitat în ultimul moment să bea din sticlă și și-a salvat astfel viața. Bloggerul militar rus a turnat din lichid pe fața de masă, iar aceasta s-a dezintegrat instant, ceea ce i-a confirmat bănuiala că în sticlă se află o substanță periculoasă. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“PNL, un partid damnat …. PNL este partidul cel mai lovit de temele fierbinți ale momentului. Întâi, pentru că are prim planul guvernării. Este o regulă a coalițiilor că partidul care dă premierul are și cea mai mare putere, dar și cel mai mare decont politic pentru orice eșec. Apoi, premierul PNL este nul la capitolul comunicare și charismă, ba este minat și de suspiciuni extrem de problematice pentru electoratul liberal: plagiat, felul în care a fost blocată verificarea acuzației de plagiat și promovarea rapidă a celor care au făcut posibilă această blocare, 
“Monstrul complexității și schimbarea climei …. De-a lungul ultimilor ani și a mai multor zeci de articole/studii, am încercat să prezint diversele „capete”, cu multiplicare rapidă, ale unei complexități monstruoase capabile, după părerea multor oameni de știință și ale mass media liberale, să distrugă umanitatea, să producă a șasea extincție a vieții pe planetă, să provoace Armagedonul etc. Actuala hidră este schimbarea climei, iar eroul menit s-o răpună definitiv se numește IPPC (International Panel on Climate Change). …. 
“Ce am câștigat și ce am pierdut, prin simularea timp de 18 ani, a „asigurării calității educației” (ACE) în învățământul nostru preuniversitar și superior? … „Asigurarea calității” – inițiată principial și practic, pe plan mondial (ca strict secret militar !!), prin anii 40, în mod independent, de toți beligeranții ultimului război mondial – a fost introdusă, după ample dezvoltări, negocieri și consensualizări, prin anii 80, ca standard internațional aplicat de/ în mediul de afaceri pentru a genera încrederea clienților/ beneficiarilor lor în capacitatea furnizorilor de-a livra în viitor doar produse/ servicii care vor satisface integral cerințele (nevoile și așteptările) acestora. …. La reuniunile miniștrilor Educației din statele membre ale EU16 (anterioare anului 2005, inclusiv cea din Berlin în 2003) – aceștia s-au referit la necesitatea adoptării și implementării – doar în universități – a unor modele de bază ale asigurării și managementului calității bine cunoscute și implementate pe plan mondial în cadrul mediului de afaceri (modelele PDCA, ISO 9001, EFQM, etc. – toate reprezentând, evident, doar pentru cunoscători, „cercuri/ cicluri virtuoase” generatoare de progres general în ceea ce privește calitatea organizațiilor/ proceselor/ produselor/ serviciilor, etc. implicate). Dar această recomandare a fost respinsă ab initio de autorii trist celebrei OUG 75-2005, sub pretextele unei pretinse specificități a educației și a unei pretinse necesități a unei abordări originale românești. Astfel, sub denumirea „OUG 75-2005 privind asigurarea calității educației” a rezultat o surprinzătoare colecție de contra-productive erori conceptuale, confuzii, prejudecăți, mituri și lacune care au introdus în România, un amplu și nociv „cerc/ ciclu vicios” – generator de regres general (dar și de beneficii, doar pentru cei implicați!), printr-o amplă. costisitoare dar inutilă birocrație, fără să se obțină calitatea mult dorită a educației – după cum demonstrează numeroasele contra-performanțe ale educației realizate în 18 ani de aplicare a OUG 75-2005… In plus, în ciuda recomandărilor miniștrilor Educației din statele membre ale EU16, autorii OUG 75-2005 (bine cunoscuți celor în drept dar nu și opiniei noastre publice!) au ținut să implice și învățământul preuniversitar din România în așa zisa lor abordare originală, dar pseudo-științifică, a „asigurării a calității educației” conform „modelului de guvernare bazat pe Leviathan”,deși în statele membre UE, asigurarea calității educației nu a fost și nu este recomandată/ aplicată și în învațământul preuniversitar !!! …. Conform mass-mediei, social-mediei și declarațiilor publice ale dlui Sorin Cimpeanu, ex-ministrul demisionar al Educației („Calitatea educației a ajuns la un minim”) dar și ale câtorva profesori, personalități publice și parteneri ai Ministerului Educației, au fost identificate, doar pe parcursul ultimelor 2 decenii, multe zeci de contra-performanțe (deci non-calitate) atât în învățământul superior cât și, mai ales, în cel preuniversitar, datele statistice aferente fiind furnizate/ confirmate de diferite organisme europene sau internaționale. …. Povestea datelor zice așa:
“Când fantoma lui Dragnea se strecoară în mințile lui Ciucă și Ciolacu, cerându-le 50.000 de euro…. Domnul Predoiu spune că și sub această limită funcționează contravenții severe. Adică, un funcționar public, un ales sau un primar, face evaziune, fură sau produce o pagubă de 45.000 de euro pentru ca, apoi, să plătească o amendă contravențională uriașă de, să zicem, 5.000 de euro. Profitul, 40 de „bătrâne”. Să tot faci abuz în serviciu. Merită! În realitate, pragul impus a fost o crimă cu premeditare. În spatele cifrei au existat calcule, analize și strategii dar nu orientate spre interesul cetățeanului, ci spre cel al elitei politice, astfel încât furtul să poată continua fără să ca reprezentanții ei să ajungă la închisoare. Astfel s-a ajuns în situația în care Cătălin Predoiu i-a oferit oportunitatea doamnei Alina Gorghiu, președinta interimară a Senatului, să treacă proiectul de lege. …. Reacția opiniei publice, după ce știrea votului din Senat a făcut ocolul țării, a fost înspăimântătoare pentru PSD și PNL, care s-au bulucit seara pe ecranele televizoarelor și pe conturile de Facebook să anunțe că pragul va fi remediat, căutând un țap ispășitor. Guvernarea a ajuns o catastrofă în desfășurare. Relația cu Comisia Europeană e tensionată, deja există 
“Cum rezolvă Ciolacu ecuația pensiilor speciale …. Aflată în criză de timp și pe cale să piardă a doua tranșă de 3 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență, dacă nu schimbă legislația pentru pensiile speciale, coaliția de guvernământ a trimis la Parlament câteva modificări superficiale. Între ele, liderii PSD și PNL propun soluția să impoziteze cu 15% banii care nu provin din contributivitate, să fie interzisă cumularea pensiei speciale cu salariul provenit dintr-o instituție de stat (cazul premierului Nicolae Ciucă, fost general de armată, care are o indemnizație MApN de aproximativ 14.000 de lei pe lună, o indemnizație de la Senat de peste 10.000 de lei pe lună și o pensie de serviciu de peste 18.000 de lei pe lună), pensiile speciale să fie indexate cu rata inflației, nu în funcție de creșterea salarială ca până acum, să nu mai existe cazuri în care pensia să fie mai mare decât salariul. …. Marcel Ciolacu a dat deja un mesaj clar sistemului: România nu poate aplica ad literam 
“România clipește de două ori: ne mai poate salva UE? …. Tentele iliberale ale regimului Iohannis/PNL-PSD s-au adâncit, de astă-dată chiar mai fățiș decât în epoca Dragnea, pe fondul atât al crizelor sociale puternice (pandemie, război, educația avariată), cât și al unei stări sociale de apatie alimentate de partidele și actorii politici care au fost vârf de lance contra guvernelor Dragnea. O scurtă trecere în revistă: – Pensiile speciale, 
“Anul 2024. Repetiție cu măști, șampanie și artificii ….. Nu privesc cu încredere spre anul electoral 2024, tocmai pentru că se anunță a fi unul complex: după 20 de ani în România vor avea loc alegeri locale, parlamentare și prezidențiale; de asemenea se vor organiza alegeri europarlamentare și, în plus, vor fi alegeri prezidențiale în Statele Unite și, dacă Vladimir Putin va mai fi la Kremlin anul viitor, se va simula și realegerea sa pentru un nou mandat prezidențial. ….
“Duplicitatea României: cum pun politicienii români bețe-n roate luptei cu Moscova dusă de Maia Sandu și guvernul ei pro-european Menținerea Republicii Moldova pe traseul pro-european a devenit unul dintre obiectivele strategice ale Uniunii Europene, care investește, dincolo de bani, capital de încredere, legitimitate și de informații la Chișinău. Orice vulnerabilizare a Republicii Moldova, țintă directă a războiului hibrid pe care Rusia îl adaugă frontului din Ucraina, este, în acest moment, de nepermis. Și, totuși, politicieni de la București continuă să o facă. România este un aliat al Republicii Moldova și de-a lungul timpului sprijinul dat a fost unul corect și legitim. La nivelul discursului politic predominant, traseul pro-european al Chișinăului nu este pus la îndoială. – Totuși, sunt două breșe semnificative: însoțirea unor politicieni români – și astfel validarea – cu politicieni de la Chișinău considerați a fi anti-politica dusă de Maia Sandu, dacă nu chiar din anturajul fugarului Plahotniuc. În ziua în care premierul moldovean vorbește, la Chișinău, despre urgența contracarării războiului informațional al Rusiei, la București este audiată cea propusă să conducă Institutul Cultural Român din Chișinău: Monica Babuc, care, potrivit Rise Moldova, a fost de-a lungul timpului consiliera mai multor deputați, inclusiv a oligarhului Vladimir Plahotniuc și a lui Iurie Roșca, fostul lider creștin democrat. Informația despre nominalizarea lui Babuc 
“
“Noaptea ca hoții la Vila Lac. Puciul legislativ spart de Comisia Europeană și LCK Abuzul în serviciu era deja o infracțiune foarte greu de pedepsit după mutilarea comisă de CCR în 2016. Ea a stabilit prin :format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/03/ionel-ciuca-guvernul-romaniei-deplasari-externe.jpg?resize=295%2C140&ssl=1)
“Cât au costat deplasările externe ale miniștrilor României, în 2022. Au zburat la ”business class” dar și-au decontat taxiul, 20 de euro Statul român a cheltuit o sumă importantă pentru deplasările externe ale miniștrilor, în primele zece luni ale anului trecut. …. Klaus Iohannis a cheltuit în câteva zile, cât tot guvernul într-un an În general, 
“Unionismul ca perdea de fum pentru goarnele Moscovei Tema unionismului – în mod explicit unirea României cu Republica Moldova (sau invers) – a fost destul de populară în ultimul deceniu, în mai mare măsură la vest de Prut, în creștere la est de râu. … Unii dintre cei care au preluat și diseminat acest discurs au fost/sunt de bună credință, înțeleg și acceptă ideea de unificare în cadre geopolitice euro-atlantice, chiar dacă în anumite momente au fost naivi, au avut excese discursive ori s-au asociat cu oameni cu parcurs complicat. Însă cei mai vizibili între călăreții acestui curent s-au dovedit demagogii, pescuitorii în ape tulburi, cei care s-au dat cu dosul de asfalt, s-au lovit cu piatra-n cap, s-au autovictimizat, întotdeauna când de față erau televiziuni cu audiență sau cel puțin câțiva băieți de comitet cu camere de luat vederi sau cu smartphone-uri. Despre mai mulți dintre ei s-a spus că erau fie oamenii serviciilor secrete românești, fie ai celor rusești. Am în vedere în textul de față trei biografii politice, una din Republica Moldova și două din România. Le consider ilustrative pentru genul activistului pretins unionist, în realitate goarnă estică. Iurie Roșca: de la unionism la dughinism În Republica Moldova, cel mai cunoscut din această extinsă galerie este Iurie Roșca. Activist frontist în 1989, acesta a susținut declararea independenței Republicii Moldova în 1991, pentru ca la câțiva ani după aceea să devină lider al unei formațiuni politice – Partidul Popular Creștin Democrat – care se pretindea proromânească și proeuropeană. Timp de un deceniu și jumătate, Roșca a fost deputat în Parlamentul de la Chișinău. În tot acest timp el a fost susținut cu resurse generoase de la București, transmise în diferite feluri, unii din politica și serviciile secrete românești considerând că găsiseră un partener (sau o păpușă) potrivit(ă). După ce s-a aflat în opoziție față de Partidul Comuniștilor și de Vladimir Voronin, Roșca a făcut ulterior alianțe cu aceștia, aranjamente diverse, care i-au asigurat prosperitatea personală, dar au contribuit și la accentuarea crizei politice, sociale și economice din țară. După 2009, când nu a mai intrat în Parlament, Roșca a devenit un promotor al euroscepticismului, a trecut cu arme și bagaje în tabăra putinistă, a susținut că locul Republicii Moldova nu era în Uniunea Europeană, implicit alături de România, ci alături de Rusia, în Eurasia, a susținut că societatea moldovenească avea nevoie de un lider autoritar, explicit după modelul Putin și Lukașenko. Tot mai frecvent el a făcut propagandă antieuropeană și antiromânească în țara pe care mai ieri declara că o voia unită cu România. Considerat șeful de factor al Sputnik în limba română, înainte de închiderea redacției de la Chișinău, în 2022, Roșca a fost însoțitor și traducător al lui Alexandr Dughin într-un periplu bucureștean, menit a-i întoarce pe români cu fața spre răsărit. În 2020, autoritățile române i-au interzis lui Roșca să intre în România vreme de cinci ani. ….. Activiștii AUR și simpatizanții lor s-au remarcat prin vehicularea unor idei extremiste, tendințe anarhice, promovarea neîncrederii în instituțiile europene, a temelor de ruptură în societatea românească și prin perspectivele conspiraționiste, vizibile în perioada pandemiei sau după invazia rusă în Ucraina. Cei mai vizibili purtători de mesaj s-au dovedit a fi George Simion și Diana Șoșoacă. George Simion: „revoluția” galeriei George Simion s-a prezentat ani de zile ca un luptător pentru unirea Republicii Moldova cu România. După ce a exersat radicalismul într-o galerie de fotbal, Simion a inițiat manifestații la București și Chișinău, a bătut la ușile multor politicieni, mulți dintre ei controversați, a fost susținut entuziast de jurnaliști, academici și activiști civici pentru care doar utilizarea cuvântului „unionism” însemna punerea între paranteze a oricărui exercițiu critic, a obținut resurse din penumbră. Expulzat în câteva rânduri din Republica Moldova, pentru încălcarea legii, eroul salvator s-a autovictimizat, considerându-se și fiind prezentat de rețelele sale de propagandă drept simbol și lider al cauzei unioniste. …. Diana Șoșoacă: ofensiva bâlciului Diana Șoșoacă a avut o carieră publică obscură (consilier) în preajma unui lider PSD, Eugen Dijmărescu, ministru al Comerțului în guvernul Adrian Năstase, în urmă cu două decenii. Însă ea a devenit cunoscută în 2020, în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare. S-a evidențiat prin mesajele conspiraționiste, prin agresivitate și încălcarea măsurilor pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de Covid-19. A intrat în Parlament pe listele AUR, venind însă din Partidul Neamul Românesc, un grupuscul politic fondat de un fost pesedist naționalist, Ninel Peia. ….Recent, Șoșoacă a depus un proiect de lege în Parlamentul de la București, în care se prevede că România ar urma să anexeze „teritoriile istorice care i-au aparținut”, fiind menționate nordul Bucovinei, Herța, Bugeacul, Maramureșul istoric și Insula Șerpilor, astăzi aflate în interiorul granițelor Ucrainei, recunoscute de comunitatea internațională. Cum s-ar pune în aplicare o eventuală adoptare a legii, senatoarea nu ne spune. Ceea ce știm cu siguranță este că ceea ce promovează Șoșoacă spun și oficialii ruși, și propaganda moscovită. ….” Integral: 
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2023/03/colaj-airconect.jpg?resize=300%2C200&ssl=1)
“Cine e în spatele AirConnect, cea mai nouă companie aeriană românească: un fost director Blue Air, un proprietar de aeroport și investitori din aviație, turism și imobiliare AirConnect, cea mai nouă companie aeriană din România, a anunțat luni lansarea de zboruri regulate, începând cu 27 martie. Acestea sunt atât interne, între București, Baia Mare, Sibiu, Suceava și Târgu Mureș, cât și externe, din București și Cluj, către Budapesta. …. Fost director la Blue Air Air Connect a fost înființată în anul 2022 de către Tudor Constantinescu, fost pilot și director comercial al Blue Air. Conform datelor de pe portalul Termene.ro, Tudor Constantinescu are 15,38% din acțiunile AirConnect. În anul 2013, Constantinescu a făcut parte din firma Airline Management Solutions, care a preluat de la omul de afaceri Nelu Iordache operatorul aerian Blue Air, conform Ziarului Financiar. Ulterior, Blue Air a devenit unul dintre cei mai mari operatori din România, iar în 2018 aceasta a depășit pragul de 5 milioane de pasageri transportați. …. Anul trecut, Blue Air a fost amendată de Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) cu două milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria instituției, după ce a anulat peste 11.000 de zboruri. La acel moment, acționarul principal și directorul Blue Air era Cristian Rada, conform Economica.net. În 2021, acesta a investit într-o altă companie aeriană, Hello Jets. …. Între acționarii AirConnect se află și Regional Air Suport, cu 15,39% din acțiuni. Compania este deținută de către Dorin Ivașcu, proprietarul Aeroportului Tuzla. Acesta a lucrat din 1978 în cadrul TAROM ca economist și a ajuns apoi director de sucursală în țări precum Libia, Marea Britanie sau țări din America de Nord, după cum scria Adevărul, în 2019. …. În acționariatul AirConnect se mai află: Florin Necula (15,39%), Alin Crețu (15,39%), Cosmin Adrian Pop (15,38%), agenția de turism Karpaten (15,38%) și Spark Capital Systems (7,69%). Florin Necula este fost director tehnic al TAROM. În septembrie 2022, Ziare.com scria că Necula este asociat cu Ivașcu în cadrul firmei RAS Aviation Services – Technic SA. Pe site-ul RAS Technic, acesta apare ca director executiv. ….” Integral: 
“Constituţia de la 1923 şi posteritatea ei …. Constituţia de la 1923 este, în ordinea politică a epocii sale, triumful liberalismului brătienist ce cultivă centralizarea şi autoritarismul ca pe instrumentele menite să consolideze noul stat. Constituţia de la 1923 poartă amprenta acestei direcţii ce va marca evoluţia statului român în deceniile de până la 1940: eşecul României Mari este inseparabil de opţiunile asumate în acest moment. Apoteoză a liberalismului autoritar al lui Ionel Brătianu, constituţia de la 1923 nu a corectat imperfecţiunile regimului parlamentar ce garanta primatul puterii executive. Ca şi sub imperiul constituţiei de la 1866, alegerile nu făceau decât să transcrie o opţiune deja formulată: adunările erau emanaţia cabinetelor, iar exercitarea voinţei naţionale se realiza în cadrele controlate de executiv. Regimul interbelic nu a îndeplinit niciodată cu adevărat aspiraţiile Proclamaţiei de la Alba-Iulia: demnitatea umană şi libertatea politică nu au fost garantate cu adevărat. Votul universal a fost vidat de substanţă prin practicile de corupţie electorală. Constituţia de la 1923 a avut o viaţă instituţională marcată de rupturi şi de discontinuităţi. Relevanţa ei concretă a fost subminată de apelul la starea de asediu şi la decretele- lege. Restauraţia din 1930 creează premizele naşterii carlismului: cu un deceniu înainte de lovitura de stat, Carol al II-lea are ca ambiţie înlăturarea cutumelor ce îngrădeau capacitatea sa de acţiune arbitrară. Desemnarea ca prim- ministru a lui Nicolae Iorga, prin ignorarea practicilor constituţionale consacrate, este semnul acestei îndrumări ce anunţă un alt viitor. Constituţia de la 1923 devine, în epoca Tătărăscu, paravanul ce maschează, inabil, centralizarea puterii la nivelul monarhului: recursul la starea excepţională şi la legiferarea de către guvern reflectă erodarea democraţiei imperfecte din România. Peisajul din ultimii ani de aplicare ai constituţiei de la 1923 este unul dominat de avansul autocraţiei. Simbolic, cel din urmă cabinet desemnat sub imperiul legii fundamentale, cel prezidat de Octavian Goga, adoptă prima legislaţie antisemită : egalitatea în faţa legii înceta să mai existe, în numele asumării naţionalismului integral. Anul 1938 este Rubiconul pe care România îl traversează. Democraţia imperfectă lasă loc autocraţiei. Drepturile cetăţeneşti sunt sacrificate pe altarul supunerii faţă de stat. Antisemitismul este oficializat, treptat, ca doctrină şi practică: regimul antonescian este capătul de drum genocidar al unui drum care începe cu decenii în urmă. Speranţele restauraţiei constituţionale sunt spulberate după 23 august 1944. Repusă în vigoare prin eliminarea prevederilor ce garantau domnia legii, constituţia de la 1923 este instrumentul de care se serveşte comunismul românesc în cucerirea puterii. Constituţia de la 1923 este imaginea acestei Românii care se transformă , în sens totalitar. Pe acest fundal al tiraniilor, constituţia de la 1923 va fi privită ca un fragment din memoria libertăţii. Pentru Iuliu Maniu , Dinu Brătianu sau Ion Mihalache ea va fi, în anii de rezistenţă şi de sacrificiu, reperul invocat ca alternativă la comunism. ….” Integral: 
“Doctoratul în România …. Plagiatul este furt și nu e nevoie de nici o demonstrație cu texte legislative. Dar plagiatul este doar vârful vizibil al aisbergului. În străfunduri își duc somnul în liniște tezele de doctorat „cuminți”, cu ghilimele, cu aparat critic potrivit normelor academice, însăilate, încropite din două cămăși vechi, compilații reușite, fără nici o valoare științifică. La lipsa de valoare a unor teze de doctorat și la plagiat s-a ajuns pentru că: 1. La toate nivelurile de învățământ din România se practică furtul intelectual, de la copiat la examene la obținerea licenței/masteratului cu lucrări scrise de alte persoane decât candidatul. 2. Învățământului superior s-a masificat necontrolat după 1990, prin apariția a noi universități publice și private, multe în localități fără nici o tradiție universitară, cu un corp didactic recrutat din veleitari locali, cu logistica încropită și modestă. Prin anii 1996-1997 universitățile de stat, pentru a-și spori veniturile, au inventat sistemul de studenți plătitori de taxe, peste cifra celor bugetați. Și pentru că potrivit Constituției României învățământul de stat este gratuit (art. 32, al. 4), a venit Legea 441/2001 pentru a permite învățământul superior de stat cu taxă, liniștind astfel conștiința unor rectori, decani, profesori și a (numeroșilor) profesori-parlamentari
“Partea întunecată a implicării voluntarilor străini în Ucraina: Donații risipite, certuri, „un milion de minciuni” și luptători care nu ar avea loc într-o armată occidentală – investigație NYT 
“
“Tot ei. Trenul lui Grindeanu și copilul ucis, cu polițiștii păzind ușa …. Niciun polițist nu a spart 
“Despre pensiile militare – nedumeriri subiective Umblă vorba prin târg că pensiile militare sunt la 65% din salariul calculat pe o perioadă, nu contează care este aia față de 45%, cât are prostul de contribuabil. Prostul de contribuabil pentru că, după ce că primește mai puțin și are avantaj numeric, îi mai și votează pe ăia de își bat joc de el. Tevatura asta aruncată pe ecrane de politicieni este o mică-mare minciună. Teoria este valabilă pentru, cum zicea tata, gradul mojic. Pentru ofițerimea bârâcată pe armata de soldățoi, lucrurile se calculează altfel. Dovada, cum zicea coana Leana, este pensia super specială a domnului Ciucă, de 18.000 de lei lunar. Două chestiuni. Prima, domnul Ciucă nu are niciun drept să se pronunțe asupra pensiiilor miitarilor atâta vreme cât este beneficiar al unei pensii speciale: este în incompatibilitate morală. Și doi, dacă se fac diferențe între gradul mojic și stelele aiuritoare de pe epoleți – aiuritoare pentru că suntem ,,beneficiarii” unui număr excesiv de generali, ca să nu zic vorba aia – nici măcar sistemul vechi nu este corect în sine. Iată de ce trebuie refăcut, restructurat pe principiul simplu și onest: la cât salariu avut, atâta pensie. Sunt de acord ca și pensiile militare să ajungă la 45% din brut, ca la toată lumea, și iată de ce. Prima dată pentru că militarii noștri au tras și trag targa pe uscat, marea muncă în militărie a venit de când cu exercițiile NATO. Al doilea pentru că anatomic, profesional și social vorbind, militarii sunt aidoma sutelor de mii de contributori la pensii. Al treilea pentru că dacă au șezut – au stat degeaba prin cazărmi și n-au avut parte de meserie, de război adicătelea – nu au dreptul să primească pentru această ședere (acest stat la umbra garnizoanei) decât partea de pensie bazată pe contributivitate. Restul, acea indemnizație care trebuie să le mărească pensiile există, veteranii de război din trecut o primesc iar veteranii de război din viitor o vor primi și ei. Iar această indemnizație poate fi mărită după cum va putea să o dea bugetul, nu cum o dă acum inima largă a domnului Ciucă. Despre șoferii de basculantă ai domnului Ciolacu s-auzim numai de bine. Pentru că la drumul expres Craiova-Pitești, moldovenii domnului Umbrărescu iau cam 5.000 în mână la trei săptămâni de muncă de zi lumină, mai iau casă și masă și drum gratuit. Pe când măreții șoferi militari pe Piranhia merg la cazarmă, dau salutul oficial și scutură zilnic praful de pe prelatele care protejează vopseaua transportoarelor și la 16 umplu berăriile. ….. 
“Pensia de serviciu medie brută din Serviciile Secrete depăşeşte 5.800 de lei lunar în 2022 şi e cu 4% mai mare decât în 2021 Pensia de serviciu medie din Serviciile Secrete a depăşit 5.800 de lei brut lunar în anul 2022 şi este cu 4,3% mai mare decât cea din anul 2021, arată o analiză exclusivă făcută de Economica.net pe baza datelor pe care le-am obţinut de la SRI. Peste 11.000 de persoane au încasat pensie de serviciu de la Casa de Pensii Sectorială a SRI în decembrie 2022, în creştere nesemnificativă faţă de nivelul indicatorului din aceeaşi perioadă a anului 2021, reiese din analiza Economica.net. …. Pensiile de serviciu ale profesioniştilor din Serviciile Secrete se plătesc doar din bugetul de stat, în acord cu dispozițiile Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare. Pensiile de serviciu din Serviciile Secrete sunt administrate de Casa de Pensii Sectorială a SRI. … Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă profesioniştii din Serviciile Secrete care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
“Ce poate face statul și ce nu poate face în industria asigurărilor …. O parte a publicului românesc trăiește cu o percepție greșită și anume aceea că firmele de stat sunt obligate să ofere produse sau servicii la prețuri foarte mici, pierderile contând puțin spre deloc și urmând a fi acoperite din bani publici. Această viziune este complet eronată. Companiile de stat nu sunt nicidecum întreprinderi sociale, ci sunt firme care trebuie să funcționeze pe principiile guvernanței corporative, sunt companii care trebuie să urmărească obținerea de profit și, în general, sunt firme care trebuie să facă performanță la nivelul pieței. Cine crede altceva se află într-o mare eroare, iar abordarea preponderent socială are șanse mari să ducă firma cu capital de stat către faliment. Exemple sunt destule, de la complexurile energetice la companii din sectorul de transport feroviar și de la compania națională aeriană până la societatea de distribuție a energiei termice din București. 
“Religia în școală și peste tot …. Primul lucru care merită a fi spus – și a fost spus – vis-à-vis de apelul cultelor pentru introducerea Religiei ca materie de Bacalaureat e faptul că acest de instituționalizare (la fel ca existența unei discipline de studiu cu acest nume pe toata durata învățământului preuniversitar) nu e nimic altceva decât o modalitate de a consolida, prin puterea statului, influența Bisericii
“Dr. Beatrice Mahler: Din păcate, decesul din cauza tuberculozei începe să fie o realitate tristă .… „Din păcate, decesul din cauza tuberculozei începe să fie o realitate tristă, o realitate pe care am trăit-o mai puțin înainte de 2019. Suntem țara cu cel mai mare număr de cazuri de tuberculoză din Uniunea Europeană. Sunt peste 8.800 de cazuri diagnosticate în România în anul 2022”, a spus la RFI, Beatrice Mahler. Managerul Spitalului „Marius Nasta” a mai explicat că România oferă tratament și diagnostic gratuit pacienților cu tuberculoză, indiferent dacă sunt sau nu sunt asigurați. „Pacientul devine automat asigurat în momentul în care devine bolnav și este diagnosticat cu tuberculoză și beneficiază de suport social, de o sumă de bani care, practic, ajută pacientul să depășească nevoile suplimentare de alimentație din perioada de apoi”, spune ea. 
“
“Când cheltuiești oricum prea mult cu vacanțele bugetarilor, te gândești să le plătești și pe cele ale privaților Un proiect de lege aflat pe traseul parlamentar ar trebui să aducă o egalitate de tratament între sectorul public și cel privat. Nu este vorba despre un avantaj al mediului privat, cum poate ați fi tentați să credeți. Nu. Proiectul de lege ar urma să acorde tichete de vacanță, plătite de la buget, și pentru angajații din sectorul privat. De câțiva ani buni, salariații din sectorul bugetar primesc tichete de vacanță. Astfel, un voucher de vacanță în valoare de 1.450 lei acordat pentru 1,2 milioane de angajați din sectorul public reprezintă un efort bugetar de aproximativ 350 milioane de euro anual. Trebuie să fim realiști. Pentru unele familii de bugetari, în care ambii soți lucrează la stat, tichetele au ajuns să ofere un fel de vacanțe de mâna a doua. Adică, prima opțiune este o vacanță peste hotare, pe bani, urmată de o vacanță în țară, pe gratis, pentru a folosi tichetele oferite de stat. Chiar dacă suma unui tichet nu pare mare, pandemia, respectiv reportarea voucherelor pentru anul următor, și numeroasele familii de bugetari au făcut ca, în multe situații, voucherele de vacanță să fie chiar în exces. Este momentul ca tichetele de vacanță să fie extinse și pentru sectorul privat? Răspunsul este nu.
