Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 1 martie! Prin Crișana, Apuseni, nordul Orientalilor sunt posibile minime aproape de pragul gerului, –6 spre –8 grade, în timp ce prin nordul și centrul Moldovei, Transilvania, Maramureș, vorbim de valori de la –2, –3 grade spre –0, 1 grad. În Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea vor fi minime pozitive, 2 – 4, 5 grade. In Banat, 2 – 3 grade, valori care se pot atinge și prin sudul Transilvaniei. Maximele se vor păstra la aceleași valori ca pe parcursul zilei de marți. Bucuresti: 7/3 gr.C., innorat.
“Un deputat susține că și un alt spital a folosit stimulatoare cardiace de la morți timp de 14 ani: 5 instituții au știut și au tăcut! (Video) …. El a prezentat documente care dovedesc că practica reutilizării dispozitivelor medicale prelevate de la decedaţi era cunoscută, de peste patru ani, de cinci instituții ale statului. „Neregulile din Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi erau însă acoperite de responsabilii din Ministerul Sănătăţii, aşa cum face acum şi actualul ministru al Sănătăţii Alexandru Rafila”, a adăugat Ungureanu, potrivit unui comunicat de presă al USR. Conform sursei citate, printr-o serie de adrese trimise în 2018, şefilor Casei de Asigurări de Sănătate Iaşi, DSP Iaşi şi Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, doctorul cardiolog Dan Tesloianu şi managerul de atunci al Spitalului Sfântul Spiridon din Iaşi, Ioan Bârliba, informau că, în contextul fondurilor insuficiente asigurate şi pentru „reducerea la maximum a cheltuielilor”, au recurs la „reutilizarea stimulatoarelor resterilizate recuperate de către centru nostru sau din alte centre din ţară”. „Cu alte cuvinte, practica reutilizării dispozitivelor medicale de la decedaţi era cunoscută de mai bine de patru ani de responsabili din Ministerul Sănătăţii şi nimeni nu a luat nicio măsură pentru protejarea drepturilor pacienţilor”, mai precizează sursa menţionată. …. „În subiectul problemelor grave de la Spitalul Sfântul Spiridon din Iaşi, ministrul Alexandru Rafila şi doamna Georgeta Bumbac, director în Ministerul Sănătăţii, sunt direct responsabili. Datorii mai vechi de trei luni, un bloc operator neconform, nerenovat după standarde din anul 2000, şi multe alte dovezi ale dezastrului din Spitalul Sfântul Spiridon Iaşi, toate sunt detaliate într-un raport de audit pe care ministrul Rafila a refuzat să-l facă public. Probabil ca să-l acopere pe managerul în funcţie, care în 2018, când doctorul Tesloianu şi managerul de atunci informau că se refolosesc dispozitive medicale, era director medical în spital. Adică, era direct responsabil de ceea ce se întâmpla în Spitalul Sfântul Spiridon. Iar ministrul Rafila, în loc să-l demită, îl cheamă la mediere”, a explicat Emanuel Ungureanu, luni într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Cristian Păun: Deficitul și datoria publică, o problemă fără de soluții? Stocul datoriei publice a atins un nivel impresionant, depășind astăzi 120 miliarde de euro. Viteza cu care se împrumută guvernul este amețitoare. În plus, o face la costuri tot mai alarmante. Suntem astăzi la limita între verde și roșu în privința datoriei publice, cu un procent apropiat de 50% din PIB. Dacă în 1995 datoria publică pe locuitor era de doar 85 de euro, în 2021 ea a ajuns la nici mai puțin de 6077 euro / locuitor (o familie medie cu doi adulți și doi copii fiind îndatorată astăzi prin stat cu peste 24.000 euro, pe lângă celelalte datorii individuale). Un calcul similar ne arată că, dacă în 1999 ponderea datoriei în venitul mediu net era de circa 25%, în 2022 ea a trecut de 60% (gradul de îndatorare comparat cu capacitatea individuală de a plăti această datorie publică din venitul net este ridicat). Pentru a putea tempera ritmul în care guvernul se îndatorează ar trebui să înțelegem cauzele care stau în spatele aceste datorii….. Principalele cauze, din punctul meu de vedere, sunt două: 1. Guvernele României nu au reușit să administreze problemele țării limitându-se la veniturile pe care le încasează din taxe și impozite. S-au întins mereu mai mult decât este plapuma. Nu au anticipat corect prăbușirea veniturilor în momente de criză. Nu au o abordare economică a problemei deficitului încercând ca prin construcția bugetară să ajusteze cheltuielile la nivelul veniturilor și nu invers. Procedând astfel, România a acumulat între 1995 și 2021 deficite ce depășesc 127 miliarde de euro, echivalentul a circa 12.700 de kilomentri de autostradă, circa 1/3 din circumferința Pământului la ecuator. Impresionant și deloc sustenabil, mai ales pe termen lung; 2. Deficitul produs, și implicit datoria de peste 120 de miliarde de euro (cifrele arată clar că deficitul acestor ani de tranziție se regăsește integral în datoria publică) nu a fost direcționat către investiții cu efect de antrenare evident, consistent și rapid. Cu alte cuvinte, am produs și producem deficite care consumă resurse și nu care antrenează și generează resurse pentru bugetul statului. Dacă din deficitul produs în ultimii 27 de ani puteam construi peste 12.700 km de autostradă, noi abia am construit 824 km noi, ritmul mediu cu care am produs aceste deficite fiind de circa 490 km de autostradă / an. Este clar că datoria publică (volumul, viteza ei de acumulare, costul său) are drept cauză deficitul bugetar și că temperarea ei ține în bună măsură de temperarea deficitului bugetar. Așa cum spuneam, acumularea de deficite are două cauze majore: necorelarea cheltuileilor cu veniturile la bugetul statului și orientarea acestor cheltuieli pe priorități cu valoare adăugată inexistentă sau foarte redusă. Avem soluții la așa ceva? Evident că da, zona de acțiune putând fi împărțită în trei arii mari: veniturile, cheltuielile și efectul de antrenare al cheltuielilor. Toate cele trei arii sunt legate de un cuvânt cheie: reforme. Fără reforme, fără modernizare, fără corecții și ajustări de amploare nu poți reduce presiunea pe deficit, nu îl poți face mai puțin excesiv, nu poți limita conectarea guvernului la piețele financiare. …. Conform ultimului raport din 2022 al Comitetului FISC din Parlamentul European, România rămâne pe locul trei în topul țărilor UE privind economia subterană, cu circa 29% din PIB, peste noi fiind Bulgaria cu 33,1% din PIB și Croația cu 29,7% iar imediat sub noi sunt Ungaria cu 25,4% și Cipru cu 23,9%. Media UE este cam la jumătatea valorii de la noi – 17,3%, aceasta însemnând o diferență de peste 10% din PIB între nivelul de la noi și această medie. …. Aparatul administrativ trebuie ajustat și modernizat rapid Principalele direcții urgente ar fi următoarele: 1. Reforma administrativ-teritorială care ar trebui: să elimine forma de organizare pe județe și facă trecerea la o organizare pe regiuni (istorice, de dezvoltare); să comaseze comune în zonele depopulate ale României (o comună să aibă minim 10.000 de locuitori din localitățile arondate) și dezvoltarea de zone metropolitane care să permită absorbirea tuturor localităților aflate în raza acestora (mai puțin de 10-15 km). 2. Reforma administrației centrale prin: diminuarea numărului de ministere prin comasare și garantarea menținerii acestui număr la minim posibil pentru o perioadă îndelungată; diminuarea la minim agențiilor, autorităților și organismelor desprinse din aceste ministere (astăzi avem agenții și autorități pentru aproape orice, sunt scăpate de sub control, nu au niciun indicator de rezultat în spate); ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“De ce contribuțiile de asigurări sociale sunt o taxă pe muncă / Adrian Codîrlașu: E nevoie de o speranță de viață de 88 ani pentru a recupera contribuțiile …. Textul său vorbește despre faptul că sistemul public de pensii este nesustenabil. Amintind de propunerea guvernului francez de majorare a vârstei de pensionare, el a precizat: „Spre comparație, pentru a pune în evidență ineficiența sistemului public de pensii din România, propunerea de creștere a vârstei de pensionare în Franța este sub vârsta de pensionare existentă în prezent în România, la o durată de viață medie mai mare în Franța comparativ cu România”. „În România, taxa curentă aferentă sistemului public de pensii este de 21,25%. La un calcul simplu, fără a ține cont și de valoarea în timp a banilor, o persoană activă este taxată cu 21,25% din salariu pentru sistemul public de pensii, pentru o perioadă de 35 de ani, iar apoi primește ca pensie aproape 45% din salariu”, a afirmat Codîrlașu. În aceste condiții, spune el, primește în jur de 55%-60% din suma contribuită pe parcursul vieții active. „Daca este luată în considerare și valoarea în timp a banilor, suma primită (ca procent din contribuții) este și mai mică”, a precizat economistul. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Curtea Constituţională a decis: Salariile primarilor şi preşedinţilor de consilii judeţene pot creşte Curtea Constituţională a României a respins sesizarea USR privind legea de majorare a indemnizaţiilor primarilor şi şefilor de consilii judeţene. Rămâne astfel în vigoare proiectul de lege privind majorările salariale, votat pe 22 septembrie anul trecut. …. De majorare vor beneficia și vicepreședinții, precum și angajații din administrațiile locale. Uniunea Salvaţi România a sesizat CCR cu privire la legea prin care coaliţia PSD – PNL – UDMR majorează cu până la 2.000 de lei indemnizaţiile pentru primari şi preşedinţii de consilii judeţene. Cresc iar salariile primarilor şi preşedinţilor CJ …. Salariile primarilor din mariile municipii vor crește cu 1.650 lei brut, până la 17.250 de lei brut, cele ale primarilor orașelor mari vor ajunge la 13.800 de lei (+1.300 de lei), iar edilii comunelor mari vor ajunge să câștige 11.500 de lei brut, față de 10.500 în prezent. Bani mai mulți va primi și personalul din administrațiile locale, salariile fiind stabilite în funcție de indemnizația viceprimarului sau a vicepreședintelui Consiliului Județean. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Cum a dat Ministerul Finanțelor cu piciorul la 20 de milioane de euro, în dosarul Radu Mazăre. Studiu de caz: prejudicierea statului Statul român a rămas cu șanse nule de a recupera ceva din prejudiciul de 20 de milioane de euro în dosarul retrocedărilor ilegale din stațiunea Mamaia. Dosarul retrocedărilor din stațiunea Mamaia, în care Radu Mazăre a primit o condamnare definitivă de 9 ani de închisoare, rămâne în continuare fără niciun euro recuperat din totalul de aproape 20 de milioane, cât a stabilit instanța. Șansele ca statul român să mai vadă acești bani sunt zero. Mai grav este că nici nu a încercat vreodată. .… Radu Mazăre a fost condamnat definitiv în anul 2019, în dosarul retrocedărilor ilegale, alături de mai mulți inculpați. Potrivit judecătorilor, faptele s-au petrecut în perioada 2003-2005, iar inculpații au fost trimiși în judecată trei ani mai târziu. Prejudiciul total este de 11.733.999 dolari și 11.011.021,40 euro, pe care foștii oameni din primărie, în frunte cu Radu Mazăre și Nicușor Constantinescu, trebuie să-l achite în solidar. Deși pare greu de crezut, statul român și UAT Constanța nu s-au constituit niciodată în parți civile și nu au solicitat despăgubiri în acest dosar. Abia în 2021, Primăria Constanța a deschis mai multe procese civile, prin care încearcă recuperarea a 20 de milioane de euro de la ”defuncta administrație”. Acțiunile au fost respinse aproape pe linie, pe motiv că cererile au fost depuse mult prea târziu, iar termenul legal de prescripție de trei ani a trecut. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Selecția de procurori cu rezultat știut dinainte de a începe de la Ministerul Justiției. Nu mai bine desființați cu totul DNA? Aleșii asumați de ministrul Justiției pentru șefia PICCJ și DNA sunt doi procurori proveniți din DIICOT, parchetul cel mai apropiat, prin competența specifică, desigur, de SRI. Un alt element comun este că ministrul Predoiu a ales acest tandem DIICOT în defavoarea șefilor de parchete pe care tot domnia sa îi alese în urmă cu 3 ani. Dacă dl Predoiu nu le-a mai permis celor doi procurori șefi din ultimii 3 ani să mai aibă un mandat înseamnă că ei nu și-au făcut treaba, deci domnia sa a făcut alegeri proaste? Dacă e așa, nu trebuia să își asume acest lucru? Din comunicatul de rumeguș prin care a anunțat propunerile, nu am înțeles exact. Dar să luam pe rând propunerile asumate de dl Predoiu. Dl Alex Florența, propus pentru șefia PICCJ, are o carte de vizită bună, este apreciat în sistem, iar înlocuirea dnei Scutea nu e nicio pierdere. Domnia sa oricum a fost încălecată din prima clipă de Bogdan Licu, care a condus PICCJ chiar și după ce s-a mutat la CCR. La DNA lucrurile stau cu totul altfel. Crin Bologa nu a avut un mandat perfect, dar are meritul de a fi stabilizat o instituție pe care a preluat-o ruine fumegânde din toate punctele de vedere. De abia în al doilea mandat ar fi putut arăta ce poate face cu un DNA pe care în primul l-a readus în starea de funcționare. Cineva a vrut sa oprească asta, mai ales după ce DNA a reînceput să salte miniștri din scaun și a ajuns la Romarm? …. DNA recâștigă treptat încrederea societății”, spunea dl Predoiu pe 2 februarie. Pe 27 februarie a înlăturat șeful sub care DNA a obținut lăudatele rezultate. Dl Predoiu nu mai e de acord cu sine însuși sau a primit rezultatul în plic și a prestat întocmai și la timp? …. Alegerea dlui Predoiu este procurorul Marius Voineag, cunoscut în sistem sub numele de Mache. La interviul de la Ministerul Justiției, dl Voineag a avut o prestație foarte slabă, de care au râs copios toți magistrații cu care am vorbit. Nu a reușit să răspundă la întrebarea simplă: de ce a scris proiectul, adică de ce candidează? Despre interviu am scris deja. În consecință, potrivit informațiilor mele, cu o singura excepție, comisia de interviu l-a ales pe dl Bologa. Excepția a fost secretarul de stat din MJ Cătălin Șerban, fost judecător adus la conducerea Direcţia Legislaţie, Documentare şi Contencios din CSM în mandatul de președinte CSM al dnei Savonea și ajuns secretar general CSM în mandatul de președinte al dlui Mateescu. A fost numit secretar de stat în MJ de premierul Cîțu, în noiembrie 2021, după pensionare. Rolul comisiei de interviu este consultativ pentru ministru, în acest caz de-a dreptul inutil….. –Dl Voineag este cunoscut ca „pupilul lui Licu”. De altfel a fost adus la PICCJ, adjunct al SUPC, în 2021, când dl Licu era de jure prim adjunct al PG și de facto chiar procuror general. Surse din PICCJ spun că, prin dl Voineag, Bogdan Licu conducea de facto SUPC peste capul dnei Scutea și al procurorului șef al secție, Denisa Cristodor. …. –Surse din sistem susțin că în momentul deschiderii dosarului penal al plagiatului dlui Ciucă la SUPC din PICCJ, în cadrul căruia au fost confiscate toate documentele oficiale și orice altă verificare academică a devenit imposibilă, la conducerea efectivă a SUPC s-ar fi aflat dl Voineag, dna Cristodor fiind plecată un seminar. Am cerut miercuri, 22 feb 2023, PICCJ să confirme sau să infirme această informație, însă nu am primit decât un număr de înregistrare a solicitării. Răspunsul ar trebui să fie semnat de procurorul general interimar, dna Militaru, o altă pupilă a dlui Licu. …… ” Integral: https://spotmedia.ro
“Adevăratele droguri și adevărații dealeri …. Adevăratele droguri, însă, rămân marea suferință a României. Azi, adevăratele droguri se vînd peste tot, la vedere. Au împînzit cartierele din periferie, au pătruns în centru, au inundat Bucureștiul, orașele mari, orașele mici, tîrgurile de provincie. Dai peste ele în comune, în sate, la răscruce de drumuri, în scara de bloc. Le găsești în magazin, pe laptop, pe telefon, pe internet. Au reclamă pe toți pereții, pe tv, pe radio, pe internet, pe hîrtie. Sînt droguri de risc, căci dau aceeași dependență ca heroina, opiumul sau cocaina. Distrug familii și destine, produc suferință și orfani, fac praf viitorul. Destramă, practic, societatea, o deșiră după fibrele ei sărace și o înfășoară într-un ghem de disperare. Vorbim aici despre jocurile de noroc în toate formele lor, de la păcănele la pariuri sportive și de la bilete de loterie la ruleră și poker pe internet. România pare un teritoriu luat în stăpînire de boala săracului nebun, forțat să-și joace mizeria la primul colț de stradă, împins să-și toace micul cîștig în mașinăria care îl înghite repede și pe el. Incintele perdiției sînt mai dese ca păduchii în vremea epidemiei de ciumă. Peste 30 000 de săli de joc bat de la distanță bibliotecile, librăriile și IMM-urile funcționale, luate la un loc. Au ajuns să depășească farmaciile, care, să nu uităm, se pricep de minune să se înmulțească și să mulgă populația așa cum se cuvine. Lîngă sălile de jocuri găsești aproape întotdeauna o casă de amanet, așa încît, odată jupuit la piele de păcănele, omul să-și poată duce la capăt nenorocirea, să-și pună gaj verigheta, rinichii, zestrea fetei sau ajutorul de șomaj, și să mai încerce să alinieze, pentru ultima oară, trei lămîi. Dar ce faci după ce drogul norocului te-a lăsat sportiv, cu încrederea în viitor zdrobită, cu rate la bancă și preaviz de la serviciu? De unde iei bani pentru factura triplată la gaz și la curent? Păi de la „domnule iCredit”, de la Provident și de la ceilalți cămătari cu anvergură, care-ți plimbă pe la nas, seară de seară, oferta unei noi nenorociri, o altă scufundare în abis, acolo unde se perpelesc sufletele chinuite de dobînzi năpraznice. IFN-urile sînt poate cele mai periculoase droguri. Ca și jocurile de noroc, ca și casele de amanet, IFN-urile beneficiază de înaltă protecție parlamentară prin legi făcute cu dedicație. Parlamentarii care cer întemnițarea tinerilor pentru o liniuță sau un joint, sînt literalmente dealerii acestor narcotice legale. ….” Integral: https://www.catavencii.ro
“Noile legi ale educaţiei. Ce schimbări vor fi la Bacalaureat. Promovarea a doi ani de studii într-unul singur, printre modificări Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat luni, 27 februarie, că la Bacalaureat vor fi două probe de competențe lingvistice, de limbă străină, „pentru a crește potențialul de angajare”, va fi introdus bacul tehnologic, iar elevii „cu performanțe școlare înalte” vor putea promova 2 ani de studii într-unul. Noua formă a Bacalaureatului va intra în vigoare din 2028, a precizat Deca pentru Libertatea. …. Printre modificările conținute de noile legi ale educației se numără limitarea mandatelor rectorilor. Astfel, durata unui mandat de rector va fi de 5 ani, iar un mandat poate fi înnoit o singură dată. Totodată, o persoană nu va mai putea fi rector în aceeași universitate mai mult de 10 ani, indiferent de întreruperile din cele două mandate. …. „Nu se mai poate renunța unilateral la titlul de doctor. Tezele devin documente publice. Înainte de susținerea lor, există 90 de zile în care ele vor sta într-o platformă, public, în așa fel încât oricine dorește să le poată consulta”, a spus ministrul Educației. …. Contactată de Libertatea pentru detalii suplimentare privind profesorii violenți, Ligia Deca a precizat că ministerul Educației nu are voie din punct de vedere legal să limiteze dreptul la muncă, „însă putem limita expunerea la elevi prin schimbarea atribuțiilor, până la finalizarea cercetărilor”. Altfel spus, profesorii violenți vor fi plătiți de Minister doar până în momentul în care Justiția va da un verdict final. Deca a mai spus pentru Libertatea că promovarea a 2 ani de studii într-un singur an școlar se va întâmpla „imediat ce intră legea în vigoare, adică în toamna aceasta, dacă este promulgată până la începutul anului scolar”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Fostul ministru Funeriu, despre legile promovate de ministra Deca: ”Nu așează educația pe o cale corectă, nu propune o educație bazată pe exigență (…) Merge mult pe soft skills/ O admitere separată la liceu este o greşeală .… ”Aceste legi ale educaţiei au două părţi, o parte foarte bună, care este copiată din legea 1 pe care am dat-o în 2011 şi o parte care din păcate ar fi putut să fie mai bună şi căreia îi reproşez, generic, faptul că nu aşează educaţia pe o cale corectă. Ceea ce s-a propus nu propune o educaţie bazată pe exigenţă ci mai degrabă una care duce înspre laxism”, a spus Funeriu. Fostul ministru a precizat că o altă problemă pe care o vede este că ”în loc să aşeze sistemul de educaţie să o bazeze pe autoritatea intelectuală a profesorilor, îl aşează pe un fel de autoritate a părinţilor şi a copilului”. ”În învăţământul superior, aş fi vrut să văd universităţi axate pe excelenţă, din păcate axarea universităţilor, în această lege, face din universităţi un fel de serviciu social, să aibă toţi o diplomă, lucrurile să fie cât mai uşoare”, a mai spus el. Funeriu a precizat că ”ar fi vrut să vadă că legea centrază şcoala pe rolul ei fundamental, şi anume sistemul de cunoaştere şi formarea de competenţe”. ”În loc să o axeze pe o transmitere solidă de cunoaştere, văd că merge mult pe ce înseamnă soft skills, câte puţin din fiecare, dar nu ne axăm pe o cunoaştere solidă. Deci, din păcate, ceea ce am văzut acum este că dacă se va merge pe această variantă până la capăt, societatea noastră în ansamblu nu va putea fi orientată în viitor pe o producere de bogăţie spirituală ci vom fi o societate orientată spre consum, divertisment şi astfel de lucruri. Eu mă uit la viitor, un ministru al educaţiei din Anglia a spus că dacă copiii noştri, astăzi, nu vor învăţa tot atât de mult şi tot atât de multe lucruri ca şi copiii chinezi, peste 20 de ani, copiii noştri vor lucra pentru acei copii. Nu poţi să fii mai bun învăţând mai puţin, nu poţi să ştii mai multe învăţând mai puţin, aşa a fost întotdeauna, nu este o viziune conservatoare, ci una realistă”, a comentat Daniel Funeriu. El a menţionat că ”admiterea la licee va continua să se dea la română şi matematică, iar consecinţa este că în clasa a 7 a şi a 8 a copiii nu vor mai învăţa decât româna şi matematica, iar în cancelarie vom avea două tipuri de profesori, de română şi mate unde se dau examene, şi ceilalţi mai puţin importanţi, unde nu se dau examene, iar copiii nu învaţă. Funeriu a precizat că ”o admitere separată la liceu este o greşeală”. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Publicație germană: Democrația este în regres în întreaga lume / Un proces similar poate fi observat și la o cincime din membrii UE, în frunte cu Ungaria și Polonia, urmate de Bulgaria și România / Declinul prezenței la vot și ascensiunea partidelor populiste: alegerile pentru Parlamentul European sunt un test Conform unor date recente democrația este în regres în întreaga lume, ajungând acum să cadă iarăși la nivelul din 1989. Ceea ce practic șterge cu buretele ultimii 30 de ani de progres democratic. Și, în vreme ce democrația este în general în regres, 33 de țări (care reprezintă 36% din populația globului) s-au orientat spre autocrație. Un proces similar poate fi observat și la o cincime din membrii UE, în frunte cu Ungaria și Polonia, urmate de Bulgaria și România. Fapt care se datorează în special absenței echilibrului instituțional între puterile judecătorească, executivă și legislativă, scrie International Politics and Society, citată de Rador. Multor state UE le este caracteristică și o succedare rapidă a guvernelor. În 21 de țări a avut loc cel puțin o schimbare de guvern în ultimele două legislaturi regulate. Însă Bulgaria a avut patru, Austria șase, iar Italia și România câte șapte. În cinci state UE executivul nu deține o majoritate parlamentară. Și ca și cum n-ar fi fost îndeajuns, axa franco-germană nu mai constituie acum motorul care pune în mișcare marile chestiuni europene. Chiar și alte alianțe, cum sunt „Visegrad” sau „Cei Patru Frugali”, sunt în acest moment disfuncționale. Această debandadă din cadrul de lucru al Consiliului European pare să faciliteze blocarea procesului decizional. O tendință spre democrația exclusivă Din această situație nu are de câștigat decât Comisia Europeană. Într-o măsură chiar și mai mare comparativ cu crizele anterioare, Comisia a putut folosi noi mecanisme (Troika, Semestrul European, procedura de deficit) pentru a dobândi noi competențe ori pentru a face să fie conferite noi atribuții Consiliului European. Folosindu-se de modelul achiziției colective de vaccinuri, tiparul a fost extins la alte domenii și produse. Printre exemple se numără strategia materiilor prime, armamentul și procurarea de surse de energie. Ceea ce reprezintă o transformare alarmantă în direcția unei „expertocrații” [în original fără ghilimele – n.trad.]. Următorii doi ani vor supune la un test de stres chiar și mai mare sistemul UE. Lumea traversează în prezent o „recesiune geopolitică” din cauza amplificării rivalităților dintre blocurile economice și militare. Ceea ce a dus la un fenomen global al reînarmării care a cuprins până și țări precum Japonia, care avea până recent o politică pacifistă. În fața necontenitei scumpiri a energiei și creșteri a inflației, nu poate fi exclusă a consolidare a forțelor radicale în detrimentul centrului democratic. În lumina acestei evoluții și din perspectiva alegerilor europene din 2024, se pune întrebarea cum ar putea Europa să-și mențină unitatea democratică. …. În Europa de Vest prezența la vot a scăzut de la o medie de 82% în 1975 la 75% în 2012. În Europa de Est evoluțiile sunt chiar mai dramatice, cu o prăbușire a prezenței la vot de la 72% în 1991 la 57% în 2012. Iar prezența la vot la alegerile europene a scăzut de la 62% în 1979 la 51% în 2019. La toate scrutinele se remarcă în mod spectaculos atât scăderea prezenței la vot, cât și succesul partidelor populiste. …. Pe de altă parte, privilegiații și-au cimentat foarte bine poziția în primele două treimi de democrație ce le revin. A treia treime, cea mai de jos, a rămas în urmă din punct de vedere economic, social și cultural. Aceasta este promisiunea încălcată a democrației, care, pe lângă libertate, trebuie să se bazeze și pe egalitate [egalitatea șanselor, conform modelului liberal clasic – n.trad.]. În lipsa acesteia, ea poate fi calificată cu acuratețe drept o democrație deficientă. …. În contextul unei asemenea incertitudini, muncitorii dependenți devin tot mai atrași de pozițiile comunitare [aici, în sensul de loialitate pentru interesele propriului grup (de obicei etnic), în detrimentul celor ale societății – n.trad.]. Acestea sunt caracterizate de valori tradiționale, încastrarea într-o comunitate facil de imaginat ori influențat, încrederea în statul-națiune și, concomitent, neîncrederea în formele de guvernare supranațională precum UE. Partidele populiste de dreapta prosperă în contextul unui conflict bazat pe asemenea linii, asupra cărora proiectează prejudecăți culturale. Dintr-o perspectivă sindicală, inegalitatea economică este cauza crizei democrației. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Tăcerea lui Klaus Iohannis pentru România Moartea lui Mihai Șora, un simbol de legitimare pentru acțiunea civică tot mai slabă din România, a arătat, o dată în plus, golul de reprezentare în care se află societatea. În pofida importanței pentru societate a lui Mihai Șora, despre a cărui activitate filosofică știm în mod nedrept mai puțin decât ar merita, dar care a devenit un personaj-simbol al rezistenței democratice, președinția nu a transmis nici măcar un formal mesaj de regret. Președintele Klaus Iohannis își datorează cel de-al doilea mandat de președinte responsabilității pe care românii și-au asumat-o pentru țară, în timpul unui regim de putere abuziv, controlat de un politician corupt, Liviu Dragnea, și grupul de interese care îl menținea în funcție, pentru privilegii personale și de clan. Atunci, românii au ieșit în stradă, au protestat seri și săptămâni la rând, au construit o formă de solidaritate socială pe care îndeobște politicienii încearcă să o fragmenteze, pentru a putea câștiga voturi de pe urma polarizărilor și a lipsei de speranță socială. Și e ceea ce au reușit să facă și Klaus Iohannis, și PNL, după ce au primit votul de încredere al românilor, un vot de astă-dată care ar fi trebuit să reprezinte în mod direct societatea care s-a opus uzurpării pe care o instrumenta PSD: puterea a ajuns pe jumătate tot la PSD, adus la guvernare. Este momentul zero în care contractul de reprezentare între societate și președinție s-a fisurat. Or, Mihai Șora nu doar că a făcut parte de la început din societatea care a reușit, cu sprijin mai degrabă de la liderii UE decât de la Opoziția din România, să deturneze asaltul PSD asupra instituțiilor și statului de drept (un concept aruncat în derizoriu în cel de-al doilea mandat al lui Klaus Iohannis, la fel ca lupta anticorupție), dar a devenit unul dintre purtătorii legitimi de mesaj. Și de speranță socială, un concept care are mai puțin de-a face cu poezia, ci mai mult cu sociologia. Atunci când politicienii nu mai vehiculează speranța, ci frica/polarizarea/ura, societatea este atacată, țesătura ei devine fragilă și apare ruptura în reprezentare. În această ipostază și pentru curajul și responsabilitatea admirabile de a accepta să fie purtătorul de mesaj al protestelor pentru democrație, Mihai Șora a fost premiat de Parlamentul European. În discursul de la Bruxelles, Șora, care avea peste 100 de ani, a vorbit explicit și clar despre valorile democratice ale Europei, care sunt periclitate de forme tot mai toxice de abuzuri de putere. Am vorbit imediat după, într-un scurt interviu, în care a atras atenția asupra pericolului de la Răsărit, Rusia lui Putin, care încă nu trecuse limita și nu pornise războiul de agresiune împotriva Ucrainei. Atunci când președintele care a primit votul în virtutea efortului conjugat al societății și instituțiilor europene, care și-au manifestat sprijinul pentru lupta pro-democrație de la București, refuză să reprezinte interesele acestei societăți, nevoile și simbolurile ei, atunci plasează instituția prezidențială în afara contractului de reprezentare. Nu era vorba aici despre a cinsti doar memoria lui Mihai Șora, care trebuie să fi stat multora ca un spin în coastă, ci despre a reprezenta societatea pentru care Șora a fost un simbol al activismului și al responsabilității pe care am vrea să o avem pentru țară, dacă nu am fi parazitați de politicienii cărora le e mai lesne să ne dezbine cu teme de impostură. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“15 ani de război. Ulciorul lui Putin a mers de prea multe ori la apă …. Anul acesta, peste câteva luni, se împlinesc, de fapt, 15 ani de la declanșarea Războiului lui Putin. Totul a început după summit-ul NATO de la București, din aprilie 2008, și, respectiv, după discuția despre posibila aderare a Ucrainei și Georgiei la alianța occidentală. Nu unul, ci 15 ani de război au trecut! În primii 14, Vestul a dormit confortabil și chiar l-a încurajat pe Vladimir Putin – cu nepăsare politică cinică față de est-europenii neintegrați (Vecinătatea Estică), cu reacții slabe la repetatele sale agresiuni și cu contracte gigantice la Moscova, prin care economiile vest-europene au pompat zeci de miliarde de euro în mașinăria de război hibrid a Rusiei, deghizată în stat democratic. Să ne reamintim, pe scurt. În august 2008, Rusia lui Putin a invadat Georgia și a pornit războiul perfid împotriva înaintării democratice a Occidentului spre Estul post-sovietic. Primul pas a fost făcut într-o „periferie a periferiei” est-europene, într-un colț de hartă neinteresant, fără miză și ignorat, dincolo de Marea Neagră. O primă testare a reacției Vestului. A fost siluită o țară mică, neintegrată în structurile apusene și fără garanții de securitate, dar dornică să respire aerul lumii libere. Testul lui Putin a funcționat. Rusia nu a întâmpinat nicio rezistență. Scâncetul Georgiei nu a fost auzit de nimeni. În cinci zile, armata georgiană a fost zdrobită și două provincii ale țării au fost ocupate („eliberate”, bineînțeles, știm textul rusesc). Rușii nu au luat capitala Tbilisi, nu pentru că nu ar fi putut, ci pentru că îi interesa mult mai mult să experimenteze scenariul conflictelor înghețate care blochează aspirațiile de integrare europeană și euro-atlantică ale republicilor post-sovietice. Un scenariu mult mai ieftin decât ocuparea totală, un scenariu care a funcționat perfect din 2008 până la calculele greșite ale lui Putin legate de invadarea totală a Ucrainei. În plus, după câteva luni de la invadarea Georgiei a izbucnit criza financiară globală, iar tema a ieșit complet de pe agenda democrațiilor occidentale. Putin intrase în lunga sa zodie norocoasă. Războiul lui Putin împotriva ordinii de securitate europene post-Război Rece, a democratizării și occidentalizării spațiului est-european ce aparținuse temporar și samavolnic Uniunii Sovietice era, practic, declanșat din plin în 2008, deși mulți în Europa de Vest au preferat să nu vadă această nouă realitate. …. Rusia le părea la vremea respectivă mai credibilă și mai frecventabilă decât România, Polonia sau țările baltice, mai ales după instalarea „oboselii extinderii” și chiar regretului unora privind aderarea noastră „pripită”. La Viena, de exemplu, în primăvara lui 2007, într-o discuție cu un director general din MAE austriac, acesta s-a arătat de-a dreptul iritat de insistența României legată de necesitatea unei strategii a UE la Marea Neagră, spunând că „țara sa nu vede nimic interesant în zona Mării Negre și niciun pericol pentru Europa, Rusia fiind un partener de încredere, motivat să fie aproape de politicile Vestului prin interesarea economică substanțială a Rusiei de contractele masive cu țările UE”. …. Faptul că președintele pro-occidental Saakașvili și-a mâncat cravata în direct la televiziunile occidentale[1], implorând cu naivitate să vină ajutorul militar al Vestului, nu a făcut decât să stârnească zâmbete cinice în democrațiile liberale prospere. Doar Maia Sandu și-a mai amintit recent de el și a cerut, cu compasiune, sprijin pentru un om bolnav și eșuat, primul lider european care a înfruntat Rusia lui Putin acum 15 ani, uitat astăzi de aproape toată lumea. Saakașvili chiar crezuse, cu naivitate, după summit-ul NATO de la București, că, odată cu discuția (neconcretizată) despre aderarea Georgiei la Alianță, mica lui țară sud-caucaziană va beneficia de sprijinul concret și de apărarea Vestului. …. Doar lașitatea Germaniei și Franței, mai precis a liderilor vest-europeni de atunci, protectori ai unor bune relații cu Rusia, a făcut ca propunerea americană să fie respinsă. S-a ratat astfel mica fereastră de oportunitate strategică în care Ucraina și Georgia, două țări care își doreau foarte mult să scape din închisoarea „lumii ruse”, puteau fi salvate de agresiunea lui Putin și integrate definitiv în lumea occidentală. A doua agresiune a Rusiei în Războiul lui Putin s-a produs în 2014 și a fost indiscutabil mai mare. Putin a trecut la nivelul următor. A mușcat o țară mult mai mare decât Georgia. A atacat Ucraina, testând din nou reacția Occidentului. Iar reacția a fost iarăși slabă, aproape inexistentă, la anexarea Crimeii și la primul război al Donbasului. …. Nu s-a trezit nici după intervenția militară rusă din Siria (2015-2016), care a fost o altă fațetă a Războiului lui Putin împotriva Occidentului. …Nici după implicarea în alegerile prezidențiale din SUA, în toamna lui 2016, în sensul favorizării lui Trump, candidatul bezmetic cu profilul „ideal” pentru a distruge unitatea lumii occidentale și a prăbuși America în ochii aliaților și a lumii libere. Nu sunt dovezi clare în privința Brexit (2016), deși acuzații au existat, dar sunt, în schimb, multe dovezi cu privire la susținerea partidelor naționaliste radicale, anti-UE sau extremiste din Franța, Germania, Italia, Olanda, Austria etc. în ultimii 5-8 ani. …. Există astăzi un curent contestatar conspiraționist, antiamerican, antiglobalist, antiliberal și antioccidental suficient de puternic pentru a întreține o tensiune internă continuă în democrațiile spațiului vestic. Dacă privim doar spre România, îl regăsim într-o adunătură oportunistă de infractori cu condamnări penale definitive pentru corupție, frustrați bătrâni ieșiți din jocurile politice și rămași fără funcții și fără atenție publică, jurnaliști ratați de la periferia presei, cărora le-a apus gloria tranziției postcomuniste, rezerviști decrepiți care se visează chemați la datorie, foști antivacciniști, conspiraționiști și dacopați care au mai degrabă nevoie de asistență medicală urgentă, urcând însă discret spre zone intelectuale și universitare cu pretenții mai rafinate, dar la fel de otrăvite, care propun tot felul de mesaje pacifiste (în care bineînțeles Ucraina trebuie să cedeze în fața lui Putin), neutraliste, minimizante („e doar un război regional între Rusia și Ucraina, nu e treaba noastră”), fals pragmatice („ce avem noi de câștigat din susținerea Ucrainei?”), brusc preocupate de soarta Deltei Dunării sau a „persecutării” unor preoți retardați rămași sub acoperișul bisericii ortodoxe afiliate Moscovei. .…” Integral: https://spotmedia.ro
“Polițiștii au amendat mai mulți copaci care au căzut peste mașini pe DN1 ….. În urma controlului de rutină au fost găsiți zeci de copaci care nu dispuneau de triunghiuri reflectorizante și unul din ei avea și trusa medicală expirată de ani buni, polițiștii luându-se evident după inelele copacilor pentru a le stabili data înmatriculării. Mai mulți copaci au primit amenzi usturătoare și pentru lipsa ITP-ului valabil, precum și pentru circulație pe drumuri publice fără cauciucuri de iarnă. Într-unul din cazuri, s-a stabilit că un copac ar fi căzut cu peste 90 km/h într-o zonă marcată clar cu 70 km/h, ceea ce i-a atras puncte de penalizare și suspendarea permisului pe 30 de zile. Polițiștii avertizează toți copacii din preajma carosabilului că urmează controale la sânge și se va verifica și greutatea maxim admisă: ”Orice e peste ce scrie în talon se confiscă, îl luăm ca lemn de foc”, spune comisarul Robert Acrișor. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Creștere a cazurilor de COVID pentru a patra săptămână consecutivă: 5.211 de infecții noi și 29 de decese 5.211 de cazuri noi de COVID și 29 de decese au fost înregistrate săptămâna trecută. Numărul de infecții este în creștere de patru săptămâni consecutive. Potrivit buletinului săptămânal publicat luni de Ministerul Sănătății, în prezent sunt internați în spital în total 1.322 de pacienți cu COVID: 1.181 în secții (106 minori) și 141 la ATI (3 copii). Până astăzi, 67.704 persoane diagnosticate cu infecție cu Sars-CoV-2 au decedat. În intervalul 20.02.2023 (10:00) – 26.02.2023 (10:00) au fost raportate de către INSP 29 decese (13 bărbați și 16 femei). Decesele au fost înregistrate: 2 la categoria de vârstă 50-59 de ani, 6 la categoria de vârstă 60-69 de ani, 6 la categoria de vârstă 70-79 de ani și 15 la categoria de vârstă peste 80 de ani. Toți pacienții decedați prezentau comorbidități, iar 14 dintre aceștia erau vaccinați. ….” Integral: 
“Ce propune Banca Mondială pentru reforma pensiilor speciale: impozit progresiv la magistrați, eliminarea totală în aviația civilă, patru scenarii pentru militari …Printre propunerile pentru reducerea inechităților din sistemul românesc de pensii de numără: introducerea unui impozit progresiv asupra suplimentului la pensiile de serviciu finanţate de la buget şi nu din contribuţii; modificarea regulilor de indexare pentru prestaţiile magistraţilor; renunţarea la pensiile acordate personalului aviaţiei civile, având în vedere că mulţi dintre aceştia sunt angajaţi ai unor firme private.. …. Banca Mondială propune autorităţilor române patru scenarii de reformă referitoare la pensiile de serviciu din sectorul civil – care includ pensiile magistraţilor şi personalului auxiliar, ale diplomaţilor, personalului parlamentar, aeronautic civil şi ale angajaţilor Curţii de Conturi. Scenariile propuse nu se referă și la indemnizaţiile parlamentarilor şi primarilor. – Eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu – Primul scenariu prevede „eliminarea imediată a tuturor pensiilor de serviciu sau eliminarea pensiilor de serviciu pentru toţi cei care nu au acumulat încă vechimea care le dă dreptul la aceste pensii la o anumită dată”. În acest scenariu, aceeaşi regulă ar putea fi aplicată şi celor care aveau doar un serviciu minim de pensie specială la o anumită dată. Impedimente: Conform raportului Băncii Mondiale, impedimentele în cazul unei astfel de decizii ar fi acelea că „este foarte probabil ca o astfel de decizie să fie contestată în instanţă, existând precedentul când o astfel de încercare a fost făcută imposibil de implementat prin deciziile Curţii Constituţionale”, dar şi că „nu este clar dacă un alt efort similar ar putea avea succes şi, în plus, un număr mare de lucrători din aceste categorii sunt deja eligibili pentru pensionare”. – Înghețarea tuturor pensiilor de serviciu – Al doilea scenariu are în vedere „îngheţarea tuturor pensiilor de serviciu”, ceea ce ar presupune „stoparea acumulării de beneficii suplimentare în viitor, fără a afecta drepturile deja câştigate”. „Prin această abordare, s-ar menţine beneficiile pentru actualii pensionari şi pentru lucrătorii activi care întrunesc condiţiile de pensionare. Impedimente: Cu toate acestea, pentru persoanele care la data respectivă nu întrunesc condiţiile de pensionare, se elimină integral dreptul la pensie de serviciu”, explică experţii Băncii Mondiale. – Stabilirea unui nou plafon de referință – Cel de-al treilea scenariu include stabilirea unui nou plafon de referinţă pentru pensionarii nou intraţi în sistem. Din această perspectivă, toţi lucrătorii nou intraţi după o anumită dată ar fi eligibili pentru pensii mult mai mici faţă de cele aflate în plată. Impedimente: Banca Mondială admite că un impediment ar fi faptul că o astfel de abordare ar putea crea discriminare între lucrătorii aflaţi în situaţii similare, pensiile a doi lucrători aflaţi în situaţii identice putând fi semnificativ diferite în funcţie doar de data la care au fost angajaţi. – Reformarea pensiilor de serviciu – Al patrulea scenariu formulat de Banca Mondială prevede reformarea pensiilor de serviciu pentru toţi. Concluzie: „Considerându-se că eliminarea completă sau îngheţarea pensiilor speciale nu este de dorit şi/sau fezabilă din punct de vedere politic sau că stabilirea unei scheme de pensii diferite pentru noii intraţi nu este fezabilă, atunci cea mai bună abordare ar fi reformarea pensiilor de serviciu. ….” Integral: 
“Cine este Marius Voineag, noul șef al Direcției Naționale Anticorupție, procurorul din afara DNA: Pupilul lui Bogdan Licu, a făcut dosare cu Vântu și dosarul manipulării pieței de capital Noul șef DNA, procurorul Marius Voineag (41 de ani) vine în fruntea instituției din afara Direcției Naționale Anticorupție, în locul lui Crin Bologa, din acest motiv este aproape necunoscut pentru cei mai mulți procurori DNA. Cei care au lucrat cu el în alte structuri de parchet îl descriu ca fiind ”școlit, inteligent, vorbește bine engleza. Nu este conflictual, dar este ca salcia, se îndoaie foarte ușor”. …. Din 2021 activează în Parchetul General, unde a fost numit adjunct. Surse din sistem au declarat pentru G4Media că Marius Voineag are o bună relație cu fostul Procuror General, Bogdan Licu, acuzat de plagiat, de apartenență la masonerie și de relații strânse cu Serviciul Român de Informații. Ca procuror de caz, Voineag a instrumentat unul dintre dosarele lui Sorin Ovidiu Vântu și ale sindicalistului Liviu Luca, dosarul Ultrapro Computers, dosarul manipulării pieței de capital privindu-l pe fostul șef al SIF Banat Dragoș Bîlteanu. Acest dosar este considerat de specialiștii din sistem pionierat în materie. La Parchetul General, Voineag a intrumentat dosare de contrabandă și obținere ilegală de fonduri. ….” Integral: 
“Cine este Alex Florența, propunerea Ministerului Justiției pentru Parchetul General/ Dosare cu migranți la DIICOT Timișoara, critic cu actuala conducere a PG, ”știe carte, nu e sclipitor, dar n-a stat degeaba”, spun colegii despre Florența Procurorul Florin Alex Florența (43 de ani), șeful DIICOT Timișoara, a fost propus, luni, de Ministerul Justiției condus de Cătălin Predoiu, la conducerea Parchetului General. Florența este considerat de o parte a colegilor lui ca un tip care ”știe carte și e muncitor”, conform unor surse judiciare consultate de G4Media. Florența a lucrat mai multe spețe importante în traficul de migranți ilegali, dar și droguri sau proxenetism. … Alte surse susțin că Florența este apreciat profesional de colegi, pentru că ar fi coordonat eficient DIICOT Timișoara, iar alte surse susțin că ”nu e sclipitor, dar nici n-a stat degeaba”. Unul dintre dosarele lucrate de Florența este incendierea intenționată a unui club din Sibiu, o speță care a stat mult timp în atenția publicului în urmă cu 12 ani. Florența mai este caracterizat de colegii săi ca fiind ”oricum mai bun decât ce e acum” (procuroarea Gabriela Scutea, n.red.). Florența are o vechime în magistratură de aproape 16 ani și este cel care a instrumentat, printre altele, 
“#10Întrebări | Ce se întâmplă în Deltă? Fost șef al Gărzii de Mediu: „La nord de Bâstroe au loc incendieri masive” Delta Dunării este protejată, teoretic, la nivel internațional, dar pare că este expusă masiv mai ales slăbiciunilor statelor pe care le unește. Bâstroe, un canal mic, readuce în discuție riscurile la care este expusă cea mai întinsă zonă umedă naturală a Europei. De la problema unei adânciri a canalului Bâstroe pe partea ucraineană și până la braconaj, incendii de vegetație sau turism necontrolat pe partea românească, problemele nu sunt noi. Cea mai „normală soluție” pentru protejarea Deltei Dunării ar fi intervenția coordonată a autorităților – ceea ce nu se întâmplă, spune pentru Europa Liberă fostul comisar-șef al Gărzii Naționale de Mediu, Octavian Berceanu, în interviul #10întrebări. Ideile principale din interviu: –Se știe de mulți ani că adâncirea canalului Bâstroe ar afecta ecosistemul Deltei Dunării, însă nici astăzi studiile de impact nu sunt suficiente; – Investigarea problemelor de mediu în Delta Dunării se lovește de corupție sistemică și lipsă de acțiune; – Nu există o alternativă pentru creșterea transportului pe brațele Dunării, fără afectarea ecosistemului Deltei. …. Octavian Berceanu: În primul rând, e vorba de migrația peștilor și asta s-a observat în cantitatea de pește pescuit, mai ales la scrumbie. Mai există câteva implicații privind populația de sturioni – în momentul în care produci modificări substanțiale, morfologice în aceste canale sau guri de vărsare – automat, fauna piscicolă își modifică comportamentul. Pe de altă parte, din păcate, am văzut în ultima perioadă că în nordul canalului Bâstroe, dar și în Delta Dunării, în partea românească, au avut loc incendieri masive de stuf exact în perioada de cuibărit. 
“Iată cât din banii din creșterile uriașe de prețuri la energie au ajuns la stat Companiile din sectorul economic „petrol și gaze” au încasat mult mai mulți bani în ultimii 2 ani, pe fondul creșterii prețurilor la energie. Dar au și contribuit cu sume importante la stat, aproape la fel de mari ca acelea achitate de firmele din construcții. Cu alte cuvinte, parte din banii cu care Guvernul i-a ajutat pe români să își achite facturile la gaze și curent, în această perioadă, erau colectați chiar de la companiile din domeniu. Acestea sunt câteva dintre concluziile unui raport întocmit de Consilium Policy Advisor Group (CPAG), cu susținerea Federației Patronale a Petrolului și Gazelor (FPPG) și al cărui scop este să cuantifice contribuția sectorului la economia românească. …. Potrivit concluziilor raportului, contribuțiile fiscale, cu tot cu dividende și TVA, achitate de companiile din sectorul petrol și gaze s-au ridicat la: 23,2 miliarde de lei (în 2020), 29,8 miliarde de lei (în 2021) și 21,5 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2022. Potrivit lui Laurian Lungu, merită remarcat faptul că, de la an la an, au crescut sumele plătite de companiile din sector sub formă de TVA, de la: 17,6 miliarde (în 2020), la 20,9 miliarde (în 2021). În prima jumătate a anului trecut, sumele aferente TVA s-au ridicat la 10 miliarde de lei. E important, susține Laurian Lungu, pentru că România are cel mai mare deficit din UE la colectarea de TVA. Iar cel din sectorul petrol și gaze chiar se colectează și ajunge la stat. …. „În prima jumătate a anului 2022 totalul contribuţiilor pe care sectorul l-a plătit la buget a reprezentat aproape 10% din veniturile bugetare.
“Cum îi „arde” statul pe investitori: pune o contribuție la șase luni de la prima moleculă de gaz scoasă din Marea Neagră Contribuția de solidaritate este din nou contestată, de această dată de compania Black Sea Oil & Gas. Cazul este relevant pentru că arată încă o dată diferența dintre dorința de a impune o taxă sau o contribuție, în cazul de față, și situația din economia reală. Este vorba despre o contribuție de solidaritate introdusă de Uniunea Europeană, printr-un regulament, și preluată apoi în legislația românească. Dar, problema apare în cazurile atipice, iar Black Sea Oil & Gas este unul dintre acestea. De ce? Mai întâi, trebuie spus că firma Black Sea Oil & Gas, deținută de un important fond de investiții internațional, a fost singura, până acum, din cele care au primit concesiunea din Marea Neagră care a ajuns să scoată gaze din perimetrul off shore. În vreme ce ceilalți investitori au amânat, din diverse motive, luarea unei decizii de exploatare, Black Sea Oil & Gas a continuat investițiile, chiar în pofida unei legislații deloc prietenoasă. Desigur, nu trebuie să ridicăm o statuie celor care au ajuns până la momentul începerii exploatării. În fond, mobilizarea unor sume de bani în explorare și apoi exploatarea propriu-zisă fac parte din rațiunea de a dezvolta un business și de a obține profit.
“Fritz: Refuz să mai tac și să fiu complicele unui stat care ucide prin indolență / Câți mai trebuie să moară ca să ieșim din impotența instituțională? / Avem pozele pentru 78.000 de șoferi care au călcat agresiv accelerația. Suntem obligați să le ștergem Primarul Timișoarei, Dominic Fritz, cere Parlamentului și Guvernului să ia urgent măsuri pentru a introduce drumurile municipale într-un sistem de radare fixe care pot trimite amenzi automat. Apelul edilului vine după ce doi tineri de 19 ani au murit într-un teribil accident la Timișoara. Primarul precizează că autoritățile locale are pozele pentru 78.000 de șoferi care au călcat agresiv pedala de accelerație doar în 10 zile, dar nu au voie să le dea poliției și sunt obligate să le șteargă în cel mult 30 de zile. …. „Ieri doi tineri de 19 ani au murit într-un accident terifiant la Pasajul Michelangelo. Probabil șoferul a știut că indiferent de viteza cu care merge, nu va fi amendat. 78.796 de depășiri (!) ale limitei de viteză în ultimele 10 zile, în Pasajul Michelangelo. Asta au înregistrat radarele amplasate de Primărie acolo. Mașina pe care o vedeți în fotografie practic a zburat prin pasaj cu o viteză de 140 km/h, la începutul acestei săptămâni. Nu l-a amendat nimeni pe șofer, nu i-a suspendat nimeni permisul de conducere. Circulă în continuare.
“De ce nu are România un Cod Electoral? Ideea unui cod electoral poate suna nefamiliar publicului larg. Problemele procesului electoral, de pildă dificultățile exercitării dreptului de vot în diaspora sau accesul la vot pentru anumite categorii de cetățeni, sunt rareori aduse în dezbaterea televizată. Lumina reflectoarelor este îndreptată către scenarii și speculații, cele mai multe, sterile, privind candidații la alegeri. Câteva precizări se impun pentru a lămuri tema. Genul proxim pentru un cod electoral este codul legislativ, respectiv un act normativ complex, ce reunește mai multe legi primare în același document. Un cod legislativ are specificul unei viziuni unitare și coerente, în contrast cu puzderia de legi și norme de ordin secundar, adesea lipsite de coerență, ce reglementează un domeniu. Diferența specifică este dată de faptul că legile, în cazul nostru, privesc fundația legitimității democratice – dreptul de a alege și de a fi ales, precum și integritatea alegerilor prezidențiale, (euro)parlamentare și locale. Așa cum avem, de pildă, un cod fiscal, o recomandare de bună practică electorală este să avem un cod electoral, o singură lege care definește modul în care alegem președintele, reprezentanții la primărie, consilii locale, Parlament și Parlamentul Uniunii Europene. …. Forul legitim pentru un astfel de demers este Parlamentul României și o prezumtivă coaliție largă a partidelor politice. Un cod electoral privește în mod egal actorii politici majori din Parlament și reprezentanții minorităților naționale. Eroarea fundamentală a tentativelor anterioare de a propune un cod electoral rezidă în absența unui pact politic inițial, care să confere ulterior robustețe procesului de a unifica și armoniza legislația electorală. 
“Ultima imagine cu Mihai Șora în viață. A fost activ până a închis ochii pentru totdeauna! …. „Bună dimineața, copii! Că Bellezza și Bruttezza sunt legate știm deja. Esențial e să nu le gândim și așezăm pe aceeași treaptă, la același nivel sistemic, ideatic. Și nu, cea dintâi nu câștigă întotdeauna în conflictul cu cealaltă, oricât de încrezători am fi sau bătăioși când trebuie salvată. E ceea ce spunea cândva Aron despre democrație: trebuie să fii naiv sau desprins de realitate ca să crezi că democrația are mereu câștig de cauză, că rațiunea este – din capul locului și pentru totdeauna – victorioasă. De aceea, insista Aron, trebuie 𝐬𝐚̆ 𝐢̂𝐧𝐚𝐫𝐦𝐞𝐳𝐢 𝐢̂𝐧𝐭̦𝐞𝐥𝐞𝐩𝐜𝐢𝐮𝐧𝐞𝐚 [«armer la sagesse»]. 
“Sursum corda! Mihai Șora rămâne …. O națiune, pentru a supraviețui, are nevoie de conștiințe, are nevoie de oameni care s-o ajute să treacă peste provocările zilei, să treacă prin frig, prin noapte, furtună și război. …. În unele zile, cele mai grele aș zice, când avalanșa veștilor proaste mă acoperea, după ce-mi terminam de băut cafeaua cu lapte și se sfârșea ședința de redacție online, așa se desfășoară de când a început pandemia, înainte să mă apuc de lucru, intram pe 
“UN AN DE RĂZBOI – Sigur pe putere, Putin pregăteşte terenul pentru un război lung şi istovitor .… “Ne aflăm într-o situaţie absolut paradoxală”, spune Igor Ghirkin, care a fost condamnat de un tribunal internaţional pentru că a ajutat la doborârea avionului de linie malaezian MH17 deasupra estului Ucrainei. “Avem o conducere complet incapabilă, formată direct de un preşedinte care este de neschimbat şi la care nu există alternativă. Dar o schimbare de preşedinte ar duce la o catastrofă rapidă”, spune Ghirkin. Pentru el, aceasta ar însemna o înfrângere militară, un război civil şi subjugarea Rusiei. Frustrările sale sunt legate de secretomanie, de comunicarea deficitară şi de structura de comandă ineficientă care au dus la o serie de înfrângeri militare umilitoare în faţa vecinului mult mai mic al Rusiei. …. Multe vor depinde de câmpul de luptă, unde linia frontului se întinde pe 850 km. Niciuna dintre părţi nu are superioritate aeriană. Ambele au suferit pierderi masive. Occidentul furnizează arme mai avansate – şi cu rază de acţiune mai lungă – după ce a furnizat arme, obuze, rachete şi informaţii în valoare de zeci de miliarde de dolari. Dar toleranţa sa faţă de aceste cheltuieli s-ar putea să nu fie nesfârşită. Putin ar putea miza în cele din urmă pe timp, a declarat directorul Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA (CIA), William Burns, fost ambasador la Moscova, care a dus mesaje din partea preşedintelui Joe Biden în Rusia. “Următoarele şase luni, mi se pare, şi aceasta este evaluarea noastră la CIA, vor fi critice”, a declarat Burns la 2 februarie la Georgetown School of Foreign Service. El a spus că realitatea câmpului de luptă va perfora “orgoliul lui Putin”, arătându-i că armata sa nu poate avansa, ci doar pierde teritoriul deja cucerit. Unii din elita rusă sunt de altă părere – şi spun – că Occidentul, nu Rusia va pierde. “Preşedintele crede că poate câştiga în Ucraina”, a declarat o sursă rusă de rang înalt. “El, bineînţeles, nu poate pierde războiul. Victoria va fi a noastră”, adaugă sursa. …. “Putin va rămâne la putere până la sfârşit, cu excepţia cazului în care moare sau are loc o lovitură de stat – şi niciuna dintre acestea nu pare probabilă în acest moment”, a declarat un diplomat occidental de rang înalt. “Putin nu poate câştiga războiul, dar ştie că nu poate pierde”, conchide diplomatul. ….” Integral: 
“Deciziile statului se bat cap în cap. Suprataxează profiturile și veniturile, dar ar putea să vândă acțiuni la companiile petroliere De la începutul acestui an, aproape toată lumea se miră cât de mare a fost profitul obținut anul trecut de companiile energetice, în timp ce guvernul nu știe cum să ia prin taxare și impozitare cât mai mult din veniturile obținute de firme. Mai ciudat este că în totală opoziție cu ideile de supraimpozitare a profitului sau a cifrei de afaceri, statul român este dispus să își micșoreze participațiile deținute la două mari companii petroliere: Rompetrol și OMV Petrom. Cel mai clar și simplu mod de a beneficia de rezultatele obținute de o firmă este ca statul român să își consolideze cota de acțiuni deținută sau să o păstreze intactă și nu să o reducă. Dividendele sunt cea mai corectă cale de a încasa cota cuvenită de profit și nu taxa pe cifra de afaceri sau o așa-numită contribuție de solidaritate. Ieri, într-un proiect de hotărâre de guvern aflat în dezbatere publică se arată că bugetul de stat ar putea să obțină 1,15 miliarde de lei din vânzarea unor participații la companiile Rompetrol Rafinare și OMV Petrom. Cazurile sunt diferite. Dosarul Rompetrol este complicat și deja vechi. Astfel, în anul 2015, statul român a încheiat un memorandum cu firma Rompetrol referitor la privatizarea companiei. Conform înțelegerii, compania kazahă se obliga să constituie, împreună cu statul român, un fond de un miliard de dolari, care să fie investiți. Trebuie spus că înființarea acestui fond de investiții se face în contul unei datorii șterse de stat la privatizarea companiei Rompetrol. În schimb, statul se obliga să vândă către acționarul majoritar un pachet de 26,7% din cota de 44,7% pe care o deține. Condiția ca vânzarea pachetului de acțiuni a statului să aibă loc este ca prețul să fie de cel puțin 200 milioane de dolari. Dacă nu se atinge acest preț tranzacția se anulează. Nu este prima dată când Ministerul Energiei bugetează o sumă pe care ar trebui să o obțină din vânzarea pachetului de acțiuni de la Rompetrol. În cinci din ultimii șapte ani, instituția guvernamentală a trecut în buget vânzarea acțiunilor, dar tranzacția nu a fost demarată. S-ar putea ca anul acesta să se întâmple același lucru, adică să nu se inițieze vânzarea pachetului de acțiuni de 26,7%, dar nu este nici imposibil ca statul să decidă să vândă. 
“A fost nevoie de un an de război pentru ca occidentul să-și îngroape iluziile ...Ce a însemnat Conferința de Securitate de la Munchen în anul 2023? Prezența a 40 de lideri mondiali și a 100 de miniștri de externe și/sau ai apărării din 96 de state ale lumii, dar nu și a vreunui reprezentant al statului agresor Federația Rusă; cum ne aducem aminte, reprezentații Rusiei au lipsit și în 2022 de la reuniunea din capitala Bavariei. Principalul subiect de pe agenda conferinței din acest an a fost războiul din Ucraina, început acum un an, în zorii zilei de 24 februarie, la ordinul președintelui Vladimir Putin. …. Majoritatea participanților la conferință și-au abandonat iluziile în legătură cu Moscova și intențiile sale, nimeni nu mai vorbește astăzi despre dialog și negocieri cu Federația Rusă (nici măcar Emmanuel Macron sau Olaf Scholz), dar sunt evidente preocupările – așa cum acreditează și raportul conferinței – privind analiza riscurilor ce se ridică din contestarea ordinii globale post WW2. …. Țările din fosta Uniune Sovietică, crede George Soros, abia așteaptă să îi vadă pe ruși înfrânți în Ucraina, ca să-și afirme independența, ceea ce înseamnă că o victorie ucraineană ar duce la „…destrămarea imperiului rus, iar Rusia nu ar mai fi o amenințare pentru Europa și pentru lume”, ceea ce ar fi o mare schimbare în bine. Statele Unite sprijină Ucraina în lupta sa, dar – acreditează Soros – președintele Joe Biden l-ar fi avertizat pe Volodimir Zelenski privind unele limite ale acestui ajutor și necesitatea de a se evita un al treilea război mondial. Pe de altă parte, în legătură cu China, George Soros consideră că strategia Zero Covid a președintelui Xi Jinping a afectat încrederea chinezilor în Partidul Comunist, instituind o stare de fapt care îndeplinește toate condițiile necesare pentru o schimbare de regim sau un alt tip de evoluție de acest gen. Este începutul unui proces netransparent, ale cărui repercusiuni vor fi resimțite pe o perioadă îndelungată: Xi Jinping va rămâne probabil la putere, deoarece controlează ferm toate instrumentele de represiune (dar nu va rămâne în funcție pe viață), iar atât timp cât este în funcție, China nu va deveni forța militară și politică dominantă pe care Xi și-o dorește. …. Mihail Hodorkovksi a explicat la Munchen că Vladimir Putin este, deocamdată, sprijinit de așa-numiții patrioți, dar pentru a fi sigur pe un sprijin mai larg, trebuie să le asigure rușilor bunăstarea economică; dar Putin nu poate face asta din cauza corupției, anacronismului social etc. Pe de altă parte, guvernul Rusiei va fi nevoit să investească în regiunile distruse ale Ucrainei pe care le ocupă, dar întrucât va continua să se confrunte cu sancțiunile occidentale, pe care nimeni nu se va grăbi să le ridice, îi vor lipsi resursele. Așadar, conchide Hodorkovski, „Putin nu are de ales decât să ducă mereu războaie”, pentru că, altminteri, baza sa de sprijin îl va acuza nu a reușit să denazifice Ucraina sau să determine NATO să se îndepărteze de granițele Rusiei. Putin se poate menține la putere în contextul războiului – atenționează Hodorkovski -, doar „dacă primește o mână de ajutor din partea Occidentului” prin negocieri premature, susceptibile să împingă Ucraina într-un acord îndoielnic și nedrept.
“În timp ce România este foarte secretoasă cu sprijinul acordat Ucrainei, este dornică să comunice foarte tare toate conflictele pe care le are cu Ucraina. De ce? Interviu cu istoricul Cosmin Popa …. Practic, România construiește premisele pentru conflictul politic de viitor cu Ucraina democratică, ceea ce pune mari semne de întrebare cu privire la convingerile politice democratice ale politicienilor români. 
“
“Iată cum ar putea China să „rearanjeze cărţile” în războiul din Ucraina Dacă China ar decide să furnizeze arme Rusiei, ea ar putea da o nouă dinamică conflictului, dar cu repercusiuni importante asupra relaţiilor ei cu Occidentul, scrie 
“ANALIZĂ Modificări legislative în cascadă promovate în special de PNL lovesc în plin organizațiile neguvernamentale și descurajează protestele / Societatea civilă cere intervenția președintelui Iohannis …. Deși societatea civilă a făcut apel la președintele Klaus Iohannis să se implice pentru a împiedica adoptarea unor legi ce amintesc de „epoca Dragnea”, șeful statului nu a răspuns pînă acum în niciun fel unor astfel de apeluri….. Legea avertizorului de integritate …. Legea avertizorului de integritate este jalon în PNRR și, potrivit unor 
“”Mache” pentru DNA, habarnist sau mincinos? Interviul rușinos al candidatului care nu poate explica de ce candidează …. Fostul procuror șef Crin Bologa a reluat în linii mari datele din bilanțul pe 2022 și a prezentat un proiect de relansare, după reconstrucția unei instituții pe care a reușit să o stabilizeze după atacurile sălbatice ale politicului și CCR. Și tocmai pentru că instituția este acum stabilizată, miza șefiei ei redevine mare. Sigur, noile legi ale justiției pot anihila cu mult mai ușor, cu mâna președintelui de instanță, orice judecător sau complet incomod. Dar nu chiar pe toți. Și mai sunt periculoasele acorduri de recunoaștere a vinovăției. După audierea de peste două ore a dlui Bologa, a urmat extrem de interesanta audiere a contracandidatului său, dl procuror Marius Voineag, căruia surse din sistemul judiciar îi atribuie afirmația că este deja câștigător al funcției. Dl Voineag a refuzat să infirme această informație pe surse. Poate cel mai edificator a fost finalul interviului domniei sale, mai precis întrebarea psihologului din comisie despre resortul intern, motivul, nevoia care l-au împins să scrie proiectul. În ce constă, până la urmă, nevoia de schimbare la DNA, cât timp în același proiect dl Voineag scrie și ce vrea să facă, și de ce nu poate să facă ce ar vrea? Dl Voineag nu a fost în stare să dea un răspuns coerent (minutul 1:20:21). …. Nu e nicio mirare că dl psiholog nu a înțeles ce vrea dl Voineag de la DNA, cât timp prezentarea de până atunci a fost o combinație de lozinci, platitudini și citate din autori străini, probabil pentru impresionarea ministrului. Doar că nu a prea ținut minte numele celor citați, pe care le căuta mereu pe foi. Grav este că dl candidat Voineag și-a fundamentat autodeclaratele puncte cheie ale proiectului pe neadevăruri, minciuni sau crase lacune de documentare. Cum ele au generat enervare printre procurorii DNA care au urmărit interviul, 
“Fact checking: Ce înseamnă adâncirea canalului Bâstroe? Seacă Delta? Dispar sturionii? Și ce poate să facă România – soluția de compromis Interviu video .... Avem în prezent această solicitare a Ucrainei adresată Comisiei Europene pentru includerea brațului Chilia și a segmentului Bâstroe, care e ultimul segment la vărsarea în Marea Neagră, în rețeaua europeană de transport naval, tocmai ca să le permită, cel puțin temporar, circulația navelor cu pescaj marin direct către porturile lor. Este vorba de Chilia Nouă și Izmail. Și aici aflăm din presă, chiar de la doamna Adina Vălean care este comisarul european pentru Transporturi, care a zis ceva de felul: “am primit această cerere oficială, însă acest lucru nu este decizia Comisiei Europene, fără un acord al celeilalte țări riverane, care este România. Ăsta e motivul pentru care am formulat o întrebare clară României, care ne-a răspuns cu toate argumentele de mediu, că nu este de acord și nici nu consideră necesar”. …. Vedem o listă de patru puncte pe care le-aș enumera de la început. Este vorba despre Pădurea Letea, care ar avea de suferit, despre circulația sturionilor, de colmatarea brațului Sulina, adică s-ar colmata calea principală de acces maritim, iar a patra ar fi scăderea nivelului apei, eventual chiar secarea Deltei. Să recunoaștem, toate aceste presupuse consecințe sunt foarte grave. Dacă ar fi adevărate, mai ales la pachet, ar fi un adevărat dezastru. Însă, sincer, niciuna nu stă în picioare la o analiză științifică serioasă. Pe scurt, pădurea Letea, ca și Pădurea Caraorman, care desigur sunt foarte valoroase ecologic, ecosistemele de acolo forestiere sunt foarte valoroase, sunt practic condiționate de nivelul pânzei freatice și de nivelul local al apei, care nivel local depinde de nivelul Dunării și de nivelul Mării Negre. Așadar, oricât de adânci sau de puțin adânci sunt brațele Sulina sau Bâstroe, nu avem un impact direct asupra pădurii Letea. Iar dacă e să fie, adică să spunem nu că draghează, ci presupunem că ar construi niște jetiuri, lucru complet indezirabil, dar dacă ar face așa ceva, nivelul chiar ar crește, adică pentru Letea ar fi puțin mai bine. Dar nu despre asta este vorba, oricum nu este un impact negativ, chiar dacă ar face niște astfel de construcții, impactul ar fi un pic pozitiv. Despre sturioni nu sunt specialist, dar totuși am stat puțin de vorbă cu oameni care se ocupă, inclusiv cu pescari. Și punctul de vedere unanim este că impactul este extrem de redus, în general doar pe perioada dragării – în acele zile, sigur că da. Dar mai departe, pentru ei, ruta de migrație este intactă. Nu contează prea puțin că apa este puțin adâncă sau foarte adâncă în zona gurii de vărsare sau pe braț, mai departe, deci nu vorbim de un impact. Despre colmatarea Sulinei: am auzit de curând punctul ăsta de vedere, de la autorități, de la AFDJ, de la Ministerul Transporturilor, că deja avem probleme pe bara gurii Sulina. Serios? Vorbim în realitate de faptul că după un an de secetă, în sfârșit, Dunărea a crescut întâmplător în mod natural. Chiar am venit din Deltă acum câteva zile și poți să vezi Delta plină de apă – tulbure, normal, apă cu sedimente, s-au topit zăpezile și a și plouat foarte mult. Și atunci sigur că intensitatea proceselor sedimentare, nu a colmatării, ci a depunerilor aluvionare din zona gurilor de vărsare a crescut, în aceste săptămâni, este un proces sută la sută 100% natural, nu poate fi legat în niciun fel de dragajele de pe Bistroe, despre care încă nici nu știm dacă au avut loc și unde au avut loc, pe Bâstroe. Iar ultima “problemă”, asta cu secarea Deltei și cu rămânerea brațelor “românești” fără apă, iarăși este o trăsnaie!, fiindcă Chilia, care a avut 70%, în secolul 19, din totalul debitului Dunării, a tot scăzut organic până la un punct. De ce? Fiindcă este brațul cel mai lung, are în jur de 110 kilometri, celelalte sunt mai scurte și atunci trag natural mai multă apă. Mai mult, în 2004, când a început diferendul cu Ucraina, România, unilateral, fără să consulte partea ucraineană, a construit un dig transversal pe brațul Chilia, în dreptul Ceatalului Ismail, adică unde începe Delta și în felul ăsta a contribuit la redirecționarea unei părți din ape către brațul Tulcea și apoi către Sulina și Sfântul Gheorghe. Lucrul acesta, vă spun sincer, a fost benefic, dar felul în care a fost făcut n-a fost în regulă. …. Pericolul real este general, este creșterea artificializării Deltei Dunării, ceea ce este complet de nedorit într-o astfel de rezervație a biosferei. Categoric nu e bine să ai, nu una, ci două căi navigabile maritime, cu tot ce presupun ele, adică dragaje periodice – fiindcă trebuie s-o faci periodic, de cele mai multe ori sezonier, lunar sau multianual. Acolo (n.r. pe Bâstroe) chiar ar trebui să fie făcute cu o periodicitate încă mai ridicată decât la Sulina, fiindcă vorbim de un șelf continental cu pantă foarte mică, în care foarte rapid are loc colmatarea. La fel, este vorba de circulația maritimă, de valurile și curenții costieri, care sunt mai slabi și atunci redistribuirea sedimentelor este mai lentă. Așadar, acolo este o gură, ca să fim sinceri, de vărsare greu de întreținut, care presupune cheltuieli mult mai mari decât la Sulina și automat și un impact continuu. …. Eu văd foarte multe minciuni în spațiul public și cred că acest lucru este efectiv aproape o trădare, fiindcă e o contaminare inutilă care nu poate să prejudicieze decât foarte grav interesele reale ale României, inclusiv direct cu Ucraina în a administra Delta Dunării. Un exemplu: avem o rezervație a biosferei, deci patrimoniu UNESCO și o administrație a acestei rezervații. Este cumva și Ucraina parte a ei (n.r. nu)? Adică Dacă admitem că Delta are o parte, mult mai mica, pe teritoriul ucrainean, ne-am gândit la faptul că e necesar din start să avem o integrare decizională, comunicațională? Lucrurile sunt în prezent extrem de prost făcute (n.r. de către partea română), dar avem pretenții foarte mari când suflă vântul mai tare…….” Integral: 
“Relațiile România – Ucraina Până în 2014, Ucraina a fost privită de la București ca un pion al Federației Rusiei în Europa de Est și, mai ales, în Republica Moldova. Relațiile României cu Ucraina au fost mai degrabă reci, din cauze istorice, pierderile teritoriale ale României în urma ultimatului sovietic, din 1940, dar și din motive apărute după căderea comunismului. Trei probleme mari au afectat relația bilaterală: drepturile comunității românești din Ucraina, delimitarea platoului continental al Insulei Șerpilor și construcția în Delta Dunării a canalului Bâstroe. După 1989, relația României cu statele din fostul spațiu comunist a fost marcată fie de rusofobie, fie de teama liderilor politici români care au pus mâna pe putere după decembrie 1989, de a fi asociați cu Rusia. …. În 1991, când Ucraina Sovietică a anunțat referendumul pentru declararea independenței, Guvernul și Parlamentul român au emis declarații similare prin care negau dreptul Kievului de a consulta populația din teritoriile care aparținuseră României: …. După cum a remarcat istoricul Armand Goșu, spre deosebire de Polonia, România a preferat să abordeze relațiile cu Ucraina din perspectivă naționalistă: „În vreme ce în Ucraina se desfăşurau primele alegeri prezidenţiale şi referendumul pentru independenţă, la Bucureşti, în Parlament, se vota o rezoluţie de condamnare a Pactului Molotov – Ribbentrop care cerea restituirea teritoriilor care au aparţinut României Mari. Polonia, care a dispărut în urma Pactului sovieto-nazist din 1939, s-a uitat spre viitor, România […] s-a uitat spre trecut”.
“Lupta pentru supraviețuire împotriva PNRR Teoretic, ceea ce prevede PNRR nu ar fi foarte greu de îndeplinit și, mai mult, chiar ar fi în interesul direct al României. O lege bună a avertizorului de integritate ar împiedica, inclusiv prin protecția oferită celui care denunță, cât mai multe din matrapazlâcurile de toate felurile, care sărăcesc România. Cu cât guvernările pot folosi mai eficient banii, gradul de mulțumire pe care ele îl pot oferi populației e mai mare. Deci succesul lor politic e mai mare. Pe de alta parte, un sistem de pensii echitabil și cât mai stimulativ pentru contribuție degrevează bugetul de povara pensiilor speciale și chiar a părții nesustenabile acum a celor contributive, deci banii publici pot fi folosiți mai bine, pensiile pot fi mai mari, iar electoratul mai mulțumit. În plus, cu excepția beneficiarilor lor, nu cred că există persoană, indiferent ce partid votează, care să nu deteste această formă, în primul rând, de inechitate. Ideea că unii sunt speciali și alții ordinari este piatră de moară electorală pentru orice partid. Și, totuși, majoritatea de la București este dispusă să piardă șansa de a primi bani din PNRR, atât de importanți, vitali aș spune, o șansă excepțională pentru dezvoltarea țării, și să plătească prețul electoral pentru asta, decât să ia de coarne taurul celor două reglementări. 
“S-a votat: de 1 martie, parlamentarii vor primi câte un mărțișor În timp ce Guvernul n-a găsit resurse să mărească punctul de pensie cu mai mult de 12,5% (nici măcar cât rata inflației), iar salariul minim a crescut cu vreo 15%, parlamentarii au găsit resurse berechet să-și 
“
“Lupta pentru parchete și încercarea de capturare a DNA. Cine și cum vrea să pună mâna pe anticorupție Începe lupta pentru șefia marilor parchete cu interviurile de luni și marți pentru selectarea viitorului procuror general al PICCJ și procurorului șef DNA, ambele funcții fiind vizate de câte doi candidați. Pe de-o parte, ambii titulari din ultimii 3 ani doresc să-și reînnoiască mandatele. Pe de altă parte, contracandidații provin din aceeași pepinieră – DIICOT. Dacă ei vor câștiga selecția, toate parchetele vor fi conduse de foști procurori DIICOT, o structură specială cu rezultate modeste, dar apropiată, prin competențe, desigur, SRI. După cum soțiile ambilor contracandidați au fost detașate la CSM în mandatul fostului Consiliu. ….. Gabriela Scutea a avut un mandat mediocru, sub papucul lui Bogdan Licu, chiar și după ce acesta a plecat la CCR. În timp ce 
“Senatul României accelerează restaurația nedemocratică, încurajat de tăcerea complice a Președintelui Iohannis România intră într-o perioadă mai întunecată ca niciodată pentru statul de drept. Senatul României se pregătește să ne restrângă prin lege drepturile și democrația, prin două proiecte pe care urmează să le voteze în plen săptămâna aceasta. Primul este inițiativa PNL-PSD care limitează dreptul ONG-urilor de a acționa în justiție abuzurile pe care le observă. Pare o inițiativă care s-ar potrivi mănușă pentru dezvoltatorii imobiliari, având în vedere conflictele din ultima vreme din București. Însă e mai mult decât atât. Parlamentarii au găsit cum să desăvârșească protecția “afacerilor” făcute ilegal în orice domeniu care afectează interesul public și al cetățenilor și pe care corupția sau indiferența autorităților nu le protejează suficient de mânia oamenilor. A oamenilor care nu mai pot respira din cauza poluării, a oamenilor care nu mai au soare în casă din cauza construcțiilor ilegale, a oamenilor care nu mai au păduri și râuri pentru că sunt tocate în mașina de făcut partid care alimentează partidele și politicienii. Intimidare și restrângerea accesului la justiție “Protecția” pe care o oferă senatorilor afaceriștilor murdari și instituțiilor abuzive este prin intimidarea cetățenilor revoltați și prin limitarea drepturilor lor de a acționa pentru a-și proteja interesele:
“Angajații din instituțiile de forță vor fi excluși de la obligația publicării declarațiilor de avere și de interese / Reacția Agenției de Integritate Agenţia Naţională de Integritate (ANI) critică mai multe amendamente depuse la Comisia juridică a Senatului prin care se aduc modificări regimului de depunere, evaluare şi anonimizare a declaraţiilor de avere şi de interese în instituțiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Potrivit ANI, declaraţiile de avere ale acestor categorii nu vor mai fi publice, nu vor mai fi transmise agenţiei, iar inspectorii de integritate le vor putea consulta doar cu aprobare, la sediul instituţiei unde este angajată persoana respectivă. …. Amendamentele nu precizează explicit care sunt aceste categorii de personal din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională pentru care se aplică această excepţie, arată ANI. 
“Autosuficiența energetică locală pentru marile agromerări urbane ….Afirm încă o dată că statul nu este în stare să asigure necesarul de energie pentru cetățeni. Trebuie atrasă atenția că până în 2031, conform RET Transelectrica, consumul de energie electrică va crește cu 1,5% pe an. Asta înseamnă că în 2031, necesarul de energie electrică va crește cu aproximativ 11%, până la 65,25 TWh. …. În 
“Cazul Bâstroe: joc incorect al Ucrainei sau muniție românească pentru propaganda rusă? …. Totul a început pe 16 februarie, când ministrul român al Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că Ucraina face lucrări de dragare pe canalul Bâstroe”. Demnitarul nu a oferit date concrete, dar simpla referire la acest canal a fost suficientă pentru a inflama spiritele. Povestea e mai veche și a generat la vremea ei un diferend româno-ucrainean. în fața instituțiilor internaționale. În 2004, Kievul a început lucrări de lărgire și adâncire a canalului care face o legătură între Brațul Chilia și Marea Neagră, pentru a permite accesul vaselor maritime. La sesizarea României, mai multe organisme internaționale, cum ar fi Comisia Internațională pentru Protecția Dunării au stabilit că lucrările încălcă prevederile internaționale și pun în pericol major ecosistemul Deltei. Ca urmare, în 2006, Ucrainei i s-a interzis continuarea lucrărilor. Acum, ministrul Grindeanu sugera că Ucraina ar recurge din nou la practici declarate ilegale de instituțiile internaționale. Un subiect sensibil, în contextul războiului de agresiune al Rusiei și al sprijinului pe care Kievul îl primește din partea aliaților occidentali, printre care și România. …. Tot sâmbătă, ministerul ucrainean de externe a comunicat că lucrările „vizează exclusiv întreținerea căii navigabile” prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale. Mai mult, în august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate. Ucraina și-a exprimat recunoștința pentru solidaritatea părții române dar a îndemnat, de asemenea, la „avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiile bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă” Cu alte cuvinte, un ușor reproș față de ușurința cu care un demnitar român a ieșit în public cu niște declarații ce nu par acoperite de fapte reale. Așadar, ce avem acum? O declarație fără dovezi a unui ministru de la București, Sorin Grindeanu. Mai avem o precizare a Kievului cum că partea română fusese de mult timp pusă la curent cu lucrările de rutină din zonă. Și în plus, un cor de reproșuri publice la adresa Ucrainei. Pentru că, de la 15 februarie încoace, un întreg șir de acuzații s-a pornit pe rețelele sociale. Deltei Dunării i se cânta deja prohodul de către cei care spuneau: “iată pe cine susține România în acest război!”. Ceea ce, evident, poate suna prost la Kiev dar sună bine la Moscova. ….” Integral: 
“Țară în service | Numărul românilor pentru care acasă e în străinătate se apropie de șase milioane. Cine oprește exodul? …. Aproape șase milioane de cetățeni români figurează cu domiciliul sau reședința în străinătate, majoritatea emigranți la prima generație. Mulți alții nu apar în registrele oficiale. Potrivit experilor consultați de Europa Liberă, statul român nu are strategii nici pentru a opri exodul, nici pentru a-i aduce înapoi pe cei plecați. Europa Liberă a selectat câteva povești emblematice. …. Am stat vorbă cu români plecați în Spania, Italia, Franța, Marea Britanie, Canada și Statele Unite. Ei vorbesc despre muncă, din nou despre muncă, apoi despre iubire, dezamăgire și dor. Nu au plecat doar pentru a câștiga mai mulți bani și a trăi mai bine. Au plecat și în căutarea unor servicii publice mai bune, a unei societăți juste. Medicul Radu Lupescu, din Franța, ne-a povestit că a „fugit” de mineri. „La început, patronii din Spania au apelat la români și alți imigranți pentru că doar ei acceptau anumite condiții, după care seriozitatea angajatului făcea diferența; spun asta după aproape 17 ani pe cartea de muncă. Depinde și ce și unde muncești; în Catalonia au venit în special români din zonele mai dezvoltate, în partea de sud, în schimb, au fost foarte mulți muncitori sezonieri, inclusiv celor care le zicem căpșunari”, spune Lucian. Unii au plecat pentru a-și deschide orizonturile de studii și carieră, alții dezamăgiți de schimbările întârziate după ’89, alții au „încercat marea cu degetul”, știind că pot realiza, financiar, ceea ce nu e posibil acasă. O parte dintre ei au reușit să lucreze pe posturile în care erau calificați, alții au fost nevoiți să înceapă de jos. „Sunt foarte multe mituri despre emigrația românească. Fapt este că cine pleacă foarte mult sunt cei care muncesc în agricultură, transporturi, sau muncitori sezonieri, domenii de muncă intensivă. Ideea că pleacă ‘cei mai buni’ nu este neapărat validă. Una este migrația înalt calificată, diversificată și ea. Ca medic sau IT-st, posturi-vedetă, poți găsi job peste noapte, dar dacă ești sociolog mergi și faci taxi în Berlin”, explică sociologul Remus Anghel, profesor la Școala Națională de Științe Politice și Administrație (SNSPA), specialist în studierea migrației românești. …. Câți români locuiesc în străinătate În timp ce populația României a scăzut cu aproape 4 milioane de persoane între 1992 și 2022 (până la 19,05 milioane) numărul românilor din străinătate a urcat vertiginos, în special între 2000-2010, în condițiile în care în 2001 au fost ridicate vizele de călătorie în țările UE, iar în 2007 România a aderat la spațiul comunitar. …. 
“Din două oale sparte nu poți face una întreagă …. Logica, cea învățată la școală, ne îndemna să credem că bulucul de miniștri din cele două partide pe posturile existente va duce la formarea unei garnituri mai bune decât cea ce putea fi alcătuită de un singur partid. Logica asta n-a ținut cont de realitate: dacă ai atleți care aleargă mia de metri în zece minute, grămada lor va alerga mia de metri tot în zece minute, în cel mai bun caz, nu în trei minute și douăzeci, cum ar trebui. Pe limbaj fotbalistic, Edi Iordănescu poate face trei naționale cu jucători de nota 5 și ele vor juca fiecare de maxim nota 5, nu de mai mult. …. Zicea un prieten că PSD + PNL ≠ PNRR, adică cele două partide s-au adunat ca să se împreune taman ca prevederile din PNRR să nu se întâmple. Argumenta amicul că de aceea a fost pus la muncă domnul Budăi, cu bunicuțele și cu buneii lui, ca reforma pensiilor să nu se întâmple sau să se întâmple strâmb, cum tocmai s-a întâmplat. Este posibil, dar în plus cred că lacrimile de crocodil pentru pensiile speciale ale ministrului ascund o teamă, o foarte mare teamă: aceea că dacă magistrații nu vor rămâne cu pensiile speciale uriașe, viitorii membri de partid devoalați de DNA nu vor mai avea parte de îngăduință la procese din partea judecătorilor. Adicătelea pensii cinstite înseamnă pe viitor magistrați ceva mai puțin dependenți, deci politicieni cu palme arse la contactul cu butoanele ce vor să manevreze jusiția, lucru cu care amicul meu nu e de acord pentru că i se pare că merg prea departe cu ipotezele. Orice iliberal care se îmbracă în blană de oaie este devoalat ușor pentru că nu mănâncă grăunțe, nu dă lapte și latră la lună. Asta s-a întâmplatși cu ordonanța pe energie, cea făcută, desfăcută, refăcută și în final cusută cu ață albă de cuplul Nicu&Marcel. Sincer să fiu, bunica cârpea pantalonii bunicului cu pricepere, nu rămâneau în urmă găuri ca în ordonanța guvernului, prin care să se strecoare băieții deștepți din energie cu sacii de euroi la purtător. În rest, în afara behăielilor de la pensii și a bulebășelii pe temele energetice – asta cu taxa OMV de acum tot la capitolul ăsta intră – nu s-a întâmplat nimic important în politica anului trecut. …. O inexistentă ministră precum Gabi Firea nici măcar n-a putut scoate în evidență înexistența ministerului. Bulucul penelist la plagiate care a ținut capul de afiș luni bune ne-a arătat că cine nu știe o limbă străină, precum doamna Veorica, și citește de pe foi n-are cum produce idei, ci le fură sau le înghite nemestecate, ca să le aplice de-a brambura, în defolosul național. Un ministru al agriculturii care a făcut prăpăd de bine fermierilor a plecat puțin la DNA ca să învețe să nu mai aranjeze concursuri. …. Cât despre Schengen, am arătat că la politică externă stăm tot ca la film: melcii austrieci aleargă mai repede decât îi pot culege domnul Bode sau domnul Iohannis. ….” Integral: 
“
