Buna dimineata intr-o zi de joi, 27 aprilie! Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate și averse pe arii relativ extinse în centrul, estul și sudul teritoriului și pe suprafețe mici în rest, îndeosebi pe parcursul zilei. Izolat cantitățile de apă vor depăși 15…25 l/mp. În sud aversele vor fi însoțite de descărcări electrice. La munte, la altitudini în general de peste 1600 m, vor fi și precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 18 gr, mai ridicate în sudul Olteniei și al Munteniei spre 20 de gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -1 și 8 gr. Bucuresti: 16/5 gr.C., innorat.
“Izoletele uitate. Unde zac echipamentele de un milion de euro, cumpărate de stat și folosite câteva luni, în timpul pandemiei Izoletele de sute de mii de euro achiziționate de Ministerul Sănătății în timpul pandemiei de coronavirus au ajuns într-un depozit și așteaptă o nouă pandemie. În anul 2020, în primele luni de la declanșarea pandemiei COVID-19, statul român a demarat o adevărată isterie a achizițiilor de echipamente medicale, de la măști de protecție, combinezoane și până la celebrele izolete. La adăpostul stării de urgență, guvernul a plătit milioane de euro în achiziții directe, multe dintre acestea ajungând sub lupa procurorilor DNA….. Achizițiile de izolete au fost realizate, pentru statul român, prin Ministerul Apărării Naționale și cel al Sănătății. Dacă despre cele 100 de izolete achiziționate prin semnătura ministrului apărării de la acea vreme, Nicolae Ciucă, s-a vorbit destul de mult, despre celelalte, achiziționate de Unifarm, nu se mai știe nimic. Cât a plătit Ministerul Sănătății pentru izolete Este vorba despre un număr de 42 de izolete, pe care Unifarm le-a achiziționat la un preț mediu de 75.934 lei (aproximativ 14.800 euro) . …. Toate sistemele de izolare portabile sunt model IsoArk N36-6, produse de compania israeliană Beth-El Zlkhron Yaagov Industries Ltd, potrivit fișei de lucru. După ce au fost achiziționate, ele au rămas în gestiunea Unifarm. ”Toate cele 42 de Sisteme izolare portabile IsoArk n36-6 se află în depozitul companiei”, se arată în răspunsul Ministerului Sănătății. Nu se știe, practic, dacă izoletele au apucat să fie utilizate sau măcar omolgate. ”Omologarea, producția și comercializarea acestor dispozitive/sisteme de izolare sunt în sarcina producătorului”, se mai arată în răspunsul secretarului de stat. ….În total, Ministerul Sănătății a cheltuit 3,1 milioane lei pentru cele 42 de izolete, adică peste 621.000 euro. Echipamentele au fost achiziționate de la societatea SC Conexiuni 2544 SRL, care are ca obiect principal de activitate ”inginerie și consultanță tehnică”. …. Interesant este că Ministerul Sănătății a cheltuit, pentru achiziția unei singure izolete, de trei ori mai mult decât Ministerul Apărării. MApN a achiziționat, în 2020, 100 de izolete, care au costat 497.000 euro, ceea ce înseamnă că prețul mediu per unitate a fost de 4.320 de euro. Toate cele 100 de izolete ale MApN au fost realizate în țară, de către compania SC Stimpex SA. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Prostia din energie și energia din prostie În veselia generală dată de creșterea economică trambițată de guvern, apare știrea precum România intră în procedură de infrigement la UE deoarece există o prevedere legislativă prin care se restricționează exportul de energie electrică. “Comisia Europeană a decis să inițieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligațiilor prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere României [INFR(2023)2032] pentru restricționarea exportului de energie electrică printr-o măsură incompatibilă cu articolele 35 și 36 din TFUE, Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă de energie electrică.” Niciodata nu m-am gândit că există cineva care sa gândeasca o așa de mare enormitate împotriva industriei energetice naționale. Explicația tehnică România de câțiva ani este importator net de energie electrică. Motivul este că nu mai există capacități de producție care să acopere consumul. Deci România trebuie să importe pentru a-și acoperi consumul. Acest fapt se vede din cum a aratăt consumul de energie electrică în 2022. România a importat anul trecut 3,19 TWh. Cred că este logic: când ai deficit de producție și imporți, nu ai ce exporta. România exportă din când în când energie electrică cand există supraproducție. Anul trecut România a exportat 2,11 TWh. Întrebarea este: când și ce se exportă? Exportăm când există supraproducție deoarece nu există posibilitatea de stocare a energiei electrice. Supraproducție de energie electrică se face când bate vântul și soarele strălucește. Aceste capacități sunt destul de mari dar sunt intermitente, deci suntem la mâna naturii. Din datele ANRE aflăm că avem capacitate mare de productie de energie electrica din regenerabile: 6641 MW (36%) din hidro, 3014 MW (16%) din eolian și 1393 MW (8%) din solar. Când există supraproducție din regenerabile se acoperă necesarul de consum, apoi dacă există posibilitatea de a închide câteva capacități securitare (din cărbune și gaze naturale), acestea se închid și rămân regenerabilele iar restul de producție se duce la export. Unii ar zice că este bună procedura, dar lucrurile nu stau chiar așa. O capacitate pe gaz sau cărbune necesită ore bune de închidere și de repornire, ceea ce înseamnă pierderi energetice din aceste operațiuni și are ca rezultat creșterea prețurilor energiei generate deoarece tehnologia este veche și randamentele scad. Rezultă că, din punct de vedere tehnic, această decizie este o piedică pusă producătorilor români de energie electrică: sistemul energetic importă deoarece capacitățile regenerabile depind de vreme. Când este vreme favorabilă aceștia pot produce deci au posibilitatea de a vinde peste hotare după ce a fost acoperită cererea internă și dacă există capacitatea de export. …. Că prețurile sunt mai mari la noi ne-o arată și faptul că anul trecut companiile producătoare au avut câștiguri imense. Să nu uităm că 80% din producția de energie electrică aparține celor câteva companii de stat, acestea adunând majoritatea banilor din piață, înregistrând profituri istorice. Ar trebui să se uite cineva și la profiturile companiilor care dețin regenerabile pentru a face comparație între cifrele care arată rentabilitatea pentru a vedea că acestea sunt cei mai mari câștigatori ai scumpirii energiei. Statul a “confiscat” cea mai mare parte a acestor profituri prin supraimpozitare și a confiscat și cea mai mare parte a dividentelor companiilor naționale. Ce a făcut cu banii, știm: a plătit salarii și pensii și a lăsat portițe de scurs bani în bugete private. Urmările Ce s-a întâmplat de fapt? Creșterea prețului energiei a făcut ca extrem de multe firme mici să se închidă iar cele care au rămas și-au redus activitatea. Companiile, de la cele mici la cele mari, fost nevoite să mareasca prețurile și așa toate produsele și serviciile s-au scumpit, ajungându-se la o inflație de 16,4%. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“VIDEO România atinge borna de 1.000 de kilometri de autostradă cu un tronson „muzeu”: „O situație penibilă” …. „Atingem 1000 km în ~75 de zile, dar cu un muzeu?!”, scrie Asociația Pro Infrastructura care prezintă o filmare din dronă realizată de unul din membrii săi cu lotul Nușfalău-Suplacu de Barcău (13,55km) al Autostrăzii Transilvania. „Este perfect fezabil ca în aproximativ 75 de zile turcii de la Nurol să fie pregătiți pentru inaugurarea celor 13,55 kilometri dacă se vor mobiliza foarte bine cu finisajele: asfalt, parapete, marcaje, garduri protecție”, scrie Pro Infrastructura care menționează că termenul oficial de finalizare a fost februarie 2023. „Cu siguranță rămân mărunțișuri de terminat în afara părții carosabile până spre sfârșitul verii, dar circulația poate fi deschisă la final de iunie sau cel târziu început de iulie DACĂ și CNAIR își va face URGENT treaba și va rezolva birocrația necesară pentru execuția soluției provizorii de conectare cu DN19B lângă Porț, la sud de Suplacu de Barcău”, notează asociația. „O situație penibilă. Un tronson bun de circulat care nu poate fi folosit de șoferi” „Altfel, putem ajunge în situația penibilă de a atinge 1000 kilometri de autostradă și drum expres… cu un muzeu! Adică un tronson bun de circulat care nu poate fi folosit de șoferi deoarece nu are conexiune cu infrastructura existentă. În prezent, România are în exploatare aproape 955 km de autostradă și alți aproape 40 km de drum expres veritabil”, potrivit Pro Infrastructura. ….” Integral: https://monitorizari.hotnews.ro
“Se usucă România. Cum ne putem proteja de seceta care ne lovește de un deceniu încoace …. Ultima lună a anului trecut a înregistrat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor în țară: peste un grad Celsius în plus. Acest record îngrijorător a venit după o secetă care care a afectat, în 2022, 800.000 dintre cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale în țară. …. În condițiile în care și această iarnă a fost uscată și călduroasă, pericolul de secetă agravată s-a extins în Europa și au fost lansate avertismente care privesc zone din Spania, Franța, Marea Britanie, Irlanda, nordul Italiei, Elveția, insulele din Mediterana, Grecia și zonele apropiate de Marea Neagră ale României și Bulgariei. România se află și ea printre țările serios afectate de secetă și vreme extremă. Analiza evoluției și a impactului secetei prelungite asupra Uniunii Europene arată că, anul trecut, 44% din suprafața UE și a Marii Britanii s-a aflat sub avertizare de secetă, iar 9% sub alertă de secetă – toate asociate cu deficit de umiditate în sol. Seceta critică din mare parte a Europei este exacerbată de valurile timpurii de caniculă, care s-au suprapus peste deficitul de precipitații din sezonul de iarnă-primăvară, care s-au situat la circa o cincime din media anilor 1991-2000 în UE și Marea Britanie. …. Principalele culturi afectate de seceta severă de anul trecut au fost cele de porumb și floarea soarelui. … Problema e că lipsa precipitațiilor duce la scăderea nivelului de apă din sol și scade inclusiv debitul cursurilor de apă. …. Toate acestea creează probleme nu doar pentru agricultură, dar și pentru producția de energie (infografic, aici). Sunt deja regiuni în Europa unde, în 2022, a fost declarată urgență din cauza secetei, iar numeroase localități au raționalizat apa. Iar 2023 nu se anunță nici el mai puțin uscat. …. În ultimul deceniu, seceta a lovit anual România. În intervalul 20213-2022, doar în sezonul 2018-2019 și 2020-2021 nu am vorbit de ani considerați, din punct de vedere agricol, drept deosebit de secetoși, potrivit cercetătorului ANM. Pe lângă impactul asupra agriculturii și a producției de energie, despre care am vorbit deja, seceta severă provoacă și extinderea fenomenului deșertificării. De altfel, un raport al Curții de Conturi Europene a introdus România printre țările aflate în pericol de deștertificare, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria. ….” Integral: https://panorama.ro
“Facturi uriașe și împrumuturi fără precedent pentru țările din Europa de Est, între care România, pe măsură ce creşte povara financiară a războiului – Bloomberg …. Potrivit Bloomberg, guvernele est-europene au împrumutat deja 32 de miliarde de dolari în acest an, de trei ori mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În plus, pentru prima dată în ultimii zece ani, trei state est-europene – Polonia (nouă miliarde de dolari), România (şase miliarde de dolari) şi Ungaria (cinci miliarde de dolari) – se numără printre primii cinci debitori emergenţi pe pieţele externe. Însă, momentul în care se împrumută nu este unul grozav. A devenit mult mai prohibitiv să te împrumuţi pe pieţele de obligaţiuni, chiar şi pentru guvernele care au un rating ridicat precum cele din Europa de Est, după ce băncile centrale din întreaga lume au majorat rapid dobânzile în ultimul an. De exemplu, Polonia se împrumută la dobânzi anuale de 5,5% pentru noile sale obligaţiuni pe 30 de ani. Comparativ, în 2021, pentru acelaşi tip de obligaţiuni, Polonia s-a împrumutat la o dobândă mai mică de 4% pe an. Creşterea notei de plată cu dobânzile nu va face decât să agraveze deficitele bugetare şi aşa mari ale ţărilor din regiune şi va pune şi mai multă presiune asupra miniştrilor de Finanţe. În plus, dacă invazia rusească din Ucraina se va prelungi sau intensifica şi va fi nevoie de şi mai multă finanţare prin emiterea de datorii în regiune, investitorii ar putea să nu mai fie dispuşi să cumpere noile obligaţiuni care vor inunda piaţa. …. Potrivit estimărilor Bloomberg, deficitul bugetar al Europei de Est se va umfla până la 4,3% din PIB-ul regiunii în acest an, de la 1,3% din PIB în 2021. …. În schimb, este posibil ca România să mai aibă nevoie să mai iasă odată pe pieţele externe în acest an. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Daniel Anghel, PwC România. Bugetul şi taxele: Să ne punem centurile de siguranţă? …. Printre cauzele supraestimării încasărilor şi subestimării cheltuielile ar putea fi enumerate: în zona încasărilor că supraimpozitarea companiilor din energie nu mai aduce circa 1 miliard de lei la buget odată ce a fost introdus preţul reglementat şi că unele modificări ale Codului fiscal (cum ar fi aplicarea facilităţii pentru salariaţii din construcţii şi în agricultură şi industria alimentară sau reducerea accizelor la tutun şi produse energetice) au diminuat sumele programate, iar în zona cheltuielilor se observă cheltuieli însemnate pentru compensarea facturilor la energie (1,6 miliarde de lei în primele două luni din 2023, de exemplu). Impactul în buget al exemplelor date nu a fost luate în calcul la realizarea bugetului. Totodată, a fost discutată în cadrul guvernului şi problema încasărilor mai slabe de la marii contribuabilii şi nevoia de a pune presiune asupra acestora pentru a achita datoriile la buget. Într-adevăr, datele ANAF arată că în primele trei luni din 2023 marii contribuabili au declarat taxe şi impozite de 42,8 miliarde lei şi au achitat efectiv 36,6 miliarde lei. În acest caz, trebuie să reţinem că taxele odată declarate sunt datorate şi că fiscul are toate instrumentele pentru a le recupera, nefiind vorba decât de o întârziere, deci contribuabilii demonstrează bună credinţă din moment ce le declară. În ceea ce priveşte cauzele întârzierii, probabil fiscul le va explora şi le va face publice, dar să sperăm că nu este vorba de probleme de lichiditate („cash flow”) care apar atunci când se prefigurează dificultăţi economice serioase care limitează capacitatea companiilor de a-şi onora la timp datoriile. Concluzionând, vedem că efectele contextului economic internaţional fragil îşi pun amprenta asupra României şi că multiplele crize afectează în moduri şi grade diferite anumite industrii şi /sau companii, dar că în acelaşi timp reformele structurale pentru consolidarea fiscală, adică pentru finanţe publice sustenabile, se fac prea lent în raport cu aşteptările faţă de capacitatea bugetului de a susţine cheltuielile angajate. Există motive de preocupare şi e nevoie de politici de ajustare cumpătate pe termen pe scurt. Consider însă că soluţiile pe termen lung cu impact benefic pentru buget şi pentru contribuabili rămân modernizarea administrării fiscale, unde efortul nu poate fi doar al ANAF, ci al guvernului, dar şi al mediului de afaceri, atât cât depinde de el, şi că reforma sistemului fiscal ar trebui accelerată pentru a asigura echitate contribuabililor…..” Integral: https://www.zf.ro
“Redresarea economică în Europa se va face lent …. Inflația și-a depășit punctul de vârf (10,6% în octombrie 2022) și a început să încetinească, determinată de scăderea prețurilor la energie și de efectele acesteia. În trimestrele următoare, scăderea inflației va reduce presiunea asupra consumatorilor. Creșterea salariilor reale, după ce a atins un minim de -4,9% în T3 2022, se accelerează și se așteaptă să devină pozitivă în T4 2023. În pofida tensiunilor bancare care au afectat piețele financiare în luna martie 2023, datele recente sugerează că tensiunile financiare au avut până acum o influență redusă asupra consumatorilor și companiilor. Piețele cu o forță de muncă rezilientă continuă să susțină veniturile consumatorilor, iar redeschiderea Chinei a contribuit la redresarea cererii la nivel global. Prin urmare, se așteaptă ca majoritatea economiilor europene să evite contracția PIB-ului în 2023. Prelungirea perioadei cu prețuri ridicate la energie și inflația, la care se adaugă înăsprirea politicii monetare, vor continua să aibă să afecteze consumul casnic și creșterea economică. Într-un scenariu simplificat, care ia în calcul calmarea recentelor turbulențe din sectorul financiar, creșterea PIB-ului din zona euro ar urma să scadă de la 3,5% în 2022, la 0,7% în acest an și apoi la 1,3% în 2024 și la 1,9% în 2025. …. Riscul unei inflații persistente pare să fie confirmat de datele recente care indică o inflație de bază mai mare decât se aștepta, care nu a atins încă punctul de vârf în multe din țările europene. Prin urmare, presiunile asociate asupra prețurilor se dovedesc a fi mai persistente, în special în condițiile în care piețele forței de muncă sunt contractate în multe economii…..Analiza EY arată că Europa este mai vulnerabilă la o nouă creștere a prețurilor la energie decât alte economii majore, în special SUA. În cazul unei noi creșteri bruște a costurilor energiei, economiile europene cele mai afectate ar fi: România, Ungaria și Cehia…..” Integral: https://adevarul.ro
“Poate că oamenii simpli nu sunt educaţi financiar, dar cele mai mari falimente, prăbuşiri sunt făcute de oameni educaţi financiar La finalul lunii martie, într-un weekend, Credit Suisse, a doua mare bancă a Elveţiei, a fost preluată de UBS, prima bancă, pentru a se evita o prăbuşire a întregului sistem financiar global. Acţionarii Credit Suisse şi-au pierdut banii, la fel ca şi deţinătorii unor serii de obligaţiuni Credit Suisse. Nu ştiu pe câtă lume interesează această tranzacţie şi ce s-a întâmplat acolo, dar poate fi văzută şi ca un semnal de alarmă în privinţa modului de administrare a banilor, în special a celor personali. În FT Weekend, 8-9 aprilie, cel mai cunoscut ziar de business din Europa, a fost publicat un reportaj de la Adunarea Generală a Acţionarilor Credit Suisse. Sute şi mii de acţionari, în special mici, au protestat timp de câteva ore împotriva conducerii băncii, împotriva autorităţilor elveţiene şi împotriva presei, în special a Financial Times. Întotdeauna presa este pe lista celor vinovaţi când se produce o prăbuşire, pentru că din cauza presei se produce acel eveniment, nu din cauza managementului şi a autorităţilor de supraveghere. Aceste adunări generale ale acţionarilor sunt un fel de entertainment, unde acţionarii mici au prilejul să-şi facă auzită vocea în câteva secunde sau în câteva minute, cât are fiecare la dispoziţie. Acţionarii mari, cei care contează şi care aprobă deciziile conducerii executive, sunt prezenţi, dar nu se bagă. Aşa că acţionarii mici nu contează, deşi ei pierd cel mai mult. …. De secole, dar mai ales în ultimele decenii, băncile sunt promovate ca instituţii speciale super şi suprareglementate, iar dacă cineva se leagă de ele şi pune la îndoială modul cum sunt administrate şi supavegheate, este ca şi cum ar atenta la siguranţa naţională. Tocmai de aceea mulţi, în special depunătorii individuali, îşi încredinţează economiile acelor bănci, că ştiu ele ce să facă cu banii şi unde să-i investească. Mai mult decât atât, deponenţii sunt îndemnaţi să cumpere şi acţiuni ale băncilor, pentru că dacă ai siguranţa depunerilor la bancă, poţi să ai şi siguranţa investiţiei într-o acţiune, pentru că ar fi acelaşi lucru. …. În lumea modernă de astăzi, a capitalismului financiar, băncile se bazează mai mult pe operaţiunile financiare, de tranzacţionare pe diferite instrumente şi produse, care nu sunt altceva decât pariuri făcute pe anumite evenimente, respectiv creşterea sau scăderea dobânzilor, pariuri pe falimentul unor companii sau chiar state, pariuri pe creşterea sau scăderea valorii unor acţiuni. Traderii sunt adevăraţii Dumnezei ai acestor bănci, nu cei din conducere, care oricum, de la un anumit punct încolo, nu înţeleg ceea ce se întâmplă în propriile lor bănci. …. Autorităţile de reglementare şi de supraveghere nu pot să acopere toate evenimentele şi să anticipeze toate riscurile cu care toate aceste entităţi s-ar putea confrunta. Dacă vine o panică şi oamenii vor să-şi retragă banii, nicio bancă din lume nu are cum să reziste, oricât de puternică şi de bine capitalizată ar fi. … Nu poţi să spui că cei care au condus Credit Suisse nu au avut educaţie financiară, ci dimpotrivă. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Țară în service | România sufocată de gunoaie. Gropi ilegale, bani pierduți, procese cu Uniunea Europeană Una dintre cele mai mari probleme de mediu ale României este legată de managementul deșeurilor. Mai exact, gunoiul produs în marile orașe, dar și în micile comunități este depozitat de obicei direct la groapă fără a fi sortat, reciclat și refolosit.
- Multe din gropile de gunoi sunt ilegale, neconforme, sau, în cel mai bun caz, supraaglomerate. Comisia Europeană a avertizat România de mai multe ori în ultimii trei ani cu procedura de infringement, cea care presupune restricționarea accesului la fondurile europene. Avem și procese la Curtea Europeană de Justiție.
- Garda de Mediu avertizează că, în curând, nu vom mai avea unde să depozităm gunoiul. Gropile sunt arhipline, iar în depozite ajung deșeuri nesortate corect, astfel că gradul de reciclare e infim.
- Deși am avut deschis robinetul cu bani europeni, nu am fost în stare să accesăm fondurile, iar cei care fac afaceri cu gunoi preferă să plătească amenzile, decât să se conformeze.
- Curtea de Conturi a constatat și ea, într-un raport publicat la sfârșitul lunii martie, că România riscă să intre într-o nouă procedură de infringement a Comisiei Europene, din cauza multiplelor nereguli.
Potrivit raportului, autoritățile administrației centrale și locale au acționat insuficient și au monitorizat deficitar activitatea de management al deșeurilor, astfel că România riscă noi sancțiuni din partea Uniunii Europene din cauza gropilor de gunoi neconforme, a colectării în amestec, a nesortării și netratării corespunzătoare a deșeurile municipale. …. Poluarea cauzată de gropile de gunoi din București sau din localitățile din jurul Capitalei, cum este și Chitila, este obiectul unei monitorizări pe mediu declanșată de instituțiile europene încă din 2019, care poate duce la procedura de infrigement împotriva României. În 2021, Comisia Europeană atrăgea atenția că România stă prost la depozitarea deșeurilor „în toate amplasamentele vizitate”. În plus nicăieri deșeurile nu erau tratate, așa cum ar fi trebuit. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“China, tot mai aproape de revizionismul teritorial al Rusiei …. În opinia Chinei, toate acțiunile militare trebuie să respecte limitările impuse de articolul 2.4 al Cartei ONU. Astfel, Beijingul și-a făcut o tradiție din a nu recunoaște anexiunile teritoriale ce rezultă din folosirea forței militare, nici apariția unor state noi ca urmare a unor intervenții militare ilegale din partea unor state sau organizații, inclusiv cele justificate printr-un scop umanitar. Nu a recunoscut alipirea temporară a Kuwaitului la Irak (1990), ulterior nu a recunoscut Kosovo, dar nici Abhazia și Osetia de Sud ca state independente. …. În toate discursurile oficiale și în documentele legate de securitate se menționează atașamentul Chinei pentru principiile Cartei ONU, pentru multilateralism și menținerea păcii. Se insistă pe rezolvarea pe cale pașnică a tuturor conflictelor. Incidentele armate sporadice care au opus unități ale Armatei Populare de Eliberare forțelor de grăniceri ale Indiei sau forțelor militare ale Vietnamului și Filipinelor în Marea Chinei de Sud au fost justificate prin necesitatea de a apăra interesele naționale ale poporului chinez, în condițiile existenței unor granițe terestre și maritime controversate. Așadar, China dorește să se prezinte pe sine ca un actor neutru față de conflictul ruso-ucreainean și să își asume un rol de pacificator care acționează în beneficiul comunității internaționale, pe baza principiilor Cartei ONU. China e afectată de acuzația că ar putea oferi în secret arme și tehnologii cu uz militar Rusiei și dorește să demonstreze că nu face acest lucru. Deși e clar că schimburile economice și tehnologice ruso-chineze ajută Rusia să își mențină capacitatea de reziliență economică deși se confruntă cu cele mai numeroase sancțiuni impuse vreodată unui stat de comunitatea internațională. …. Nu credem că Beijingul își dorește, în mod rațional, înfrângerea Rusiei pentru că ar însemna o creștere a puterii Occidentului (mai ales a SUA) și pierderea unui regim politic similar, non-democratic, pe care China contează în viitor. Dar dacă Rusia s-ar descompune sub efectul unui război civil iar China ar recupera teritoriile pierdute în trecut ? Manciuria exterioară (un million de km2) e plină de resurse minerale valoroase. Nu știm dacă și ce planuri există în acest sens dar e imposbil ca Xi și cei din cercul decizional să nu ia în seamă un asemene scenariu. Ce știm este că Beijingul se pregătește pentru o lungă competiție și rivalitate sistemică cu SUA, cel mai puternic stat în plan militar și tehnologic, are în vedere ocuparea Taiwanului prin forță dacă pe cale pașnică nu va fi posibil, astfel că vede Rusia ca pe cel mai puternic posibil aliat în viitor, pentru că Moscova și Beijing au în comun ostilitatea față de SUA, NATO și valorile liebrale ale Occidentului.[i] Dar probabil nici nu pare să dorească o înfrângere totală a Ucrainei și preluarea teritoriilor acesteia de către Rusia, deoarece în acel moment ar fi pus în discuție întreg status quo-ul teritorial din Europa iar Moscova și-ar spori semnificativ potențialul de putere în Eurasia. Beijingul ar putea vedea acest lucru ca un precedent periculos de schimbare teritorială prin forță, știindu-se și faptul că, în secolul al-XIX-lea, imperiul rus a anexat teritorii vaste ce aparțineau imperiului chinez aflat în accentuat declin. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Bd. Iuliu Maniu închis circulației, ca să aterizeze Iohannis fix lângă Cotroceni …. Bulevardul va închis toată ziua, de la Valea Cascadelor până la Palatul Cotroceni, intersecția de la Leu, pentru că Iohannis aterizează cu un avion de lux enorm, care are nevoie de 3 km pentru frânare în condiții de siguranță. Cei care locuiesc chiar pe Maniu sunt sfătuiți să iasă la geam și să aplaude în momentul sosirii lui Iohannis. Șoferii au la dispoziție rute alternative pe Bd. Timișoara și pe Uverturii, însă Administrația Prezidențială le recomandă tuturor să folosească metroul sau alte mijloace de transport în comun: ”Prea v-ați puturoșit și v-ați obișnuit să stați numai cu curul în mașini. Mai circulați și cu metroul, că nu muriți”, a declarat Alexandru Muraru, consilier prezidențial. Șeful statului a explicat că nu are sens să mai piardă timpul în trafic de la Otopeni până la Cotroceni, așa că va ateriza pe Maniu și va merge direct la muncă după excursia în Brazilia, Patagonia, Argentina și Chile. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Insuficiența cardiacă în România | 1 din 2 pacienți moare în primii cinci ani de la diagnostic Aproximativ un milion de români suferă de insuficiență cardiacă, o afecțiune care poate apărea inclusiv la copii. Prevalența bolii este mai crescută în România comparativ cu alte state din Europa și asta din cauza stilului de viață, atrage atenția Ioana Daha, medic cardiolog la Spitalul Colentina din Capitală.
“Judecătorul care a decis că Secția Specială e ilegală a câștigat definitiv procesul prin care contesta sancționarea sa disciplinară Judecătorul piteștean Costin Andrei Stancu a 
“Taxele și impozitele în București se majorează cu 13,8% de anul viitor ….Procentul de 13,8% reprezintă rata inflației în 2022. Cel mai mult vor crește impozitele pentru automobile. …. Astfel, pentru impozitul auto, în cazul autovehiculelor cu cilindree de până la 1.600 cc., șoferii vor plăti câte 9 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi și 25 lei pentru fiecare 200 centimetri cubi pentru mașini cu motoare cuprinse între 1.600 și 2.000 centimetri cubi. (pentru motoare mai mari de 2.000 centimetri cubi și până la 2.600, fracția este de 97 lei/200 centimetri cubi). Se poate scumpi și locul de parcare de reședință, la valorile din prezent, de la 300 la 600 de lei, în funcție de zonă se aplică majorarea cu aproape 14 procente. (Taxa pentru parcarea de reședință se stabilește tot prin Hotărâre de Consiliu General pentru toate cele șase sectoare). Pentru un apartament cu trei camere, de la un impozit de aproximativ 250 de lei în 2023, impozitul ar ajunge la 290 de lei…..” Integral: 
“Reorganizarea teritorială a României: “nu are nici o șansă” (Interviu) …. Bucureştiul s-ar uni cu Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu şi Teleorman, Arad cu Timiş şi Caraş-Severin, iar Clujul ar cuprinde Bistrița, Sălaj şi Maramureş. Din punct de vedere al instituţiilor administrative asta ar presupune stabilirea unei reşedinţe de judeţ care va reuni toate instituţiile mari. Astfel de proiecte au mai fost puse în discuţie, dar nu s-au materializat. Conform analizei efectuate de Camera de Comerț, economiile care vor rezulta din schimbarea hărții ar facilita echilibrarea bugetului de stat, în condițiile în care țara noastră ”riscă să piardă cele mai importante avantaje pe care le are, predictibilitatea și fiscalitatea redusă”. În aceste conditii Camera de Comert propune, pe langa reducerea numărului de județe de la 41 (plus București) la 15, redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori, precum și redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori. De asemenea se propune ca toate instituțiile publice deconcentrate să fie regrupate sub această nouă formă administrativă. ….”Mai bună coordonare a politicilor, întărirea municipalităților, întărirea lor bugetară și micșorarea probabilității de clientelizare politică în care se află acum o gramadă din comunele României. În special problema este în rural, în comunele mici, în toate țările din jurul nostru. De asemenea, nivelul intermediar pentru ce îl creezi dacă îl creezi. Deci județe mai mari sau regiuni. E doar așa o simbolistică ca să mai pui niște steaguri, să creezi încă un nivel de oligarhi sau baroni locali. Pentru că nu numărul de consilieri sau salariile lor conteaza, astea nici nu se văd în bugetul României. Vom avea zone metropolitate funcționale? 
“Comasarea alegerilor locale și parlamentare: dorința PNL-PSD se poate stinge la CCR …. Motivul pentru care liberalii insistă în discuțiile cu social-democrații pentru lipirea localelor cu parlamentarele este simplu și provine dintr-o nefericită experiență: la ultimele alegeri au pierdut aproximativ 1 milion de voturi între locale și parlamentare. PNL speră că aleșii locali, nu puțini la număr – 1237 de primari, adică 36% din marile orașe – vor porni motoarele și pentru candidații la Parlament. …. „Partidele tradiționale, să le spunem așa, au în comun faptul că vor să aibă primarii și activul în priză la maximum. Ele merg pe un model în care depind de rețeaua locală, depind de primari și de clienții lor politici, și mai știm că în anii precedenți au fost primari care, după ce s-au văzut cu sacii în căruță, nu au mai tras în alegerile generale. Comasând alegerile, partidele își rezolvă această problemă”, ne spune Ovidiu Voicu. ….Pe de altă parte, PSD are motive să fie reticent la ideea alipirii localelor de parlamentare, care evident suflă vânt în pupa liberalilor. Or, un PNL ieșit mult mai întărit din alegeri nu este visul nemărturisit al PSD, chiar dacă toate calculele îl arată ca fiind viitorul partener de guvernare. ….În fapt, cele două partide caută formule prin care să fie adversari de complezență în campanie, România să fie împărțită frățește, iar partidele de opoziție, în special USR, să dea doar un strop de culoare hărții electorale. …. Dar până în septembrie anul acesta nu este suficient ca legea să fie adoptată prin Parlament, ci ar trebui ca și obiecțiile de neconstituționalitate ( USR și AUR au anunțat deja că se opun comasării alegerilor și că vor contesta legea) să fie rezolvate de CCR. Pe de altă parte, nici măcar acest lucru nu oferă o garanție, pentru că pot fi ridicate obiecții de neconstituționalitate și după data de 27 septembrie, iar dacă CCR le dă câștig de cauză se iese din termenul de 1 an. …. Decizia 51/2012 a CCR spune explicit că mandatele aleșilor locali – primari, consilieri județeni, locali și municipali – preiau regula instituită de articolul 63 al 1 din Constituției, potrivit căreia “Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora”. Altfel spus, decizia CCR atrage atenția că 
“Se strânge lațul. Decontul banilor și al rotativei …. Pe de-o parte, explodează un buget construit absolut fantezist, doar pentru a pica, oricât de chinuit, pe ținta de deficit, în pofida populismelor incluse în el. Încetinirea economiei, dar și a inflației au accentuat diferența dintre realitate și previziunile bugetare. La asta se adaugă, desigur, și extrem de probabila ratare a unor jaloane din PNRR, deci extrem de probabila pierdere a unor sume din cele preconizate să vină de la Bruxelles. Soluțiile nu sunt greu de găsit, dar extrem de greu, spre imposibil de aplicat mai ales în an preelectoral și, apoi, electoral. Guvernul a lansat un balon de testare a reacțiilor cu un proiect de OUG care prevede tot felul de tăieri de cheltuieli, inclusiv înghețarea posturilor și a salariilor în sectorul bugetar. Concluziile sunt previzibil proaste, așa că au început să vină retractările. …. Cel mai probabil, nu vor avea curajul să ducă la capăt demersul austerității (imperfect, dar cât de cât corector) din cauza costului electoral important. Nici pensiile speciale nu le vor corecta în mod serios și credibil. Klaus Iohannis a promis deja că va refuza reduceri de salarii și concedieri. …. Una peste alta, cifrele se vor agrava pe măsură ce oamenii sărăciți își vor reduce consmul, inflația va încetini și va aduce mai puțini bani la buget, tot mai multe firme se vor închide și tot mai mulți români vor pleca din țară. Și vor fi tot mai puține de împărțit fără împrumuturi masive, cu dobânzi record în Europa. Al doilea decont este al înțelegerii politice care a creat coaliția și guvernul, cu împărțeala inițială și cea stabilită în protocol la rotativă. PSD a luat atunci partea leului ca ministere, cedând, pasămite, premierul, de fapt doar uzura pe care o generează funcția, pentru că tot partidul mai mare a controlat guvernarea. PNL a luat funcția de premier cu toată uzura ei, dar la ministere a ieșit foarte prost: le-a primit pe cele ale lui Iohannis, pe care doar le decontează, Energia – o belea, Internele – care le stau în gât din cauza lui Lucian Bode, plus niște ciurucuri. UDMR a păstrat perlele coroanei, deși este o formațiune dispensabilă pentru majoritate. Pe scurt, PNL vrea să pună mâna pe ministerele pierdute în 2021, PSD nu vrea să le dea și amândouă tânjesc după zestrea UDMR. O ecuație extrem de complicată în care dl Iohannis nu este o soluție, ci, dimpotrivă o problemă, cel puțin pentru PNL pe care l-a forțat mereu la cedări. …. Probabil că soluția de ieșire din acest cerc închis ar fi anticipatele în toamnă, însă nu e ușor de ajuns la ele când presupun scurtarea cu un sfert a mandatelor parlamentarilor și nici președintele Iohannis nu pare dispus la un asemenea efort stricător de vacanțe exotice pe bani publici…..” Integral: 
“Cheltuielile militare în Europa au atins cel mai înalt nivel de după Războiul Rece …. Pe toate continentele la un loc, cheltuielile militare au atins anul trecut un nou vârf de 2,240 miliarde de dolari, sau 2,2% din PIB-ul mondial, potrivit datelor furnizate de Institutul Internaţional de Cercetare a Păcii din Stockholm (SIPRI), transmite AFP. Acesta este al optulea an consecutiv de creştere a investiţiilor în forţele armate din întreaga lume. “Sunt atrase de războiul din Ucraina, care creşte bugetele europene, dar şi de tensiunile nerezolvate şi tot mai mari din Asia de Est” dintre China, pe de o parte şi, pe de altă parte, Statele Unite şi aliaţii lor asiatici, a subliniat pentru AFP cercetătorul Nan Tian, unul dintre coautorii studiului. Europa a cheltuit, după scăderea inflaţiei, cu 13% mai mult pentru armatele sale, într-un an marcat de invazia rusă în Ucraina, potrivit raportului. Este atât cea mai puternică creştere din ultimii 30 de ani, cât şi o revenire – în dolari constanţi – la nivelul cheltuielilor din 1989, anul căderii Zidului Berlinului.”Este ceva ce nu s-a mai întâmplat de la sfârşitul Războiului Rece”, a spus Tian. … Numai Ucraina şi-a mărit cheltuielile de şapte ori, ajungând la 44 de miliarde de dolari, o treime din PIB-ul său, fără a lua în calcul cele câteva zeci de miliarde de donaţii de armament din străinătate, precizează SIPRI. Cheltuielile Rusiei au crescut cu 9,2%, conform estimărilor institutului. “Dar chiar dacă eliminaţi cele două naţiuni în conflict, cheltuielile în Europa au crescut semnificativ”, a precizat Tian. Aceste cheltuieli europene, care au ajuns la 480 de miliarde de dolari în 2022, au crescut deja cu peste o treime în zece ani, iar tendinţa este de aşteptat să continue să se accelereze în următorul deceniu. Am putea vedea în mod “potenţial” niveluri de creştere similare cu 2022 timp de câţiva ani, estimează cercetătorul SIPRI. …. Numai Statele Unite au reprezentat anul trecut 39% din cheltuielile globale. Alături de China, situată pe al doilea loc cu 13%, cele două ţări reprezintă mai mult de jumătate din investiţiile militare ale lumii. Urmează Rusia (3,9%), India (3,6%) şi Arabia Saudită (3,3%). “China investeşte masiv în forţele sale navale pentru a-şi spori raza de acţiune înspre Taiwan, evident, şi dincolo de Marea Chinei de Sud”, a spus Tian. Japonia, dar şi Indonezia, Malaysia, Vietnam şi Australia încearcă să ţină pasul. Regatul Unit este prima ţară europeană în privinţa cheltuielilor militare, ocupând locul al şaselea (cu 3,1% din totalul mondial) înaintea Germaniei (2,5%) şi a Franţei (2,4%), cifre care includ donaţiile către Ucraina. ….” Integral: 
“România nu mai produce nici măcar ambalaje pentru medicamente.Toată materia primă pentru fabricile de medicamente trebuie importată (interviu) “România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricație de substanțe active au fost închise fără o analiza a efectelor”, atrage atenția Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România. “Până în anul 1995, țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României.”, transmite Patronatul. În trecut, România a fost unul dintre cei mai mari producători de substanțe active din Europa, cu peste 15 situri de producție aflate în București, Pitești, Ploiești, Rm. Vălcea, Onești, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iași. Până în anul 1995 țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României, transmite Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România. Potrivit producătorilor de medicamente, aceste fabrici au fost închise total sau parțial sub pretextul condiționărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criza a disponibilității medicamentelor, toate substanțele chimice utilizate în fabricile de medicamente din țara trebuie importate, acest lucru contribuind la sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienții români. Mai mult decât atât, România nu mai produce nici măcar cutii, folie de aluminiu și recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime și materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile și creșterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor necesare pacienților romani. Un exemplu concret este creșterea prețului la materia primă la paracetamol de 8 ori și la carbamazepina de 22 ori. “
“Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă Doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de mediul de afaceri, conform unei analize realizată de G4Media și Info Sud-Est pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri 
“În America libertatea de expresie, asediată, are un viitor incert–interviu cu Russell Jacoby (II) …. Ce s-a petrecut cu libera exprimare între 1989 și 2022? Care sunt resorturile transformării unui Salman Rushdie, condamnat la moarte prin fatwa de mulahii iranieni pentru romanul socotit eretic VERSETE SATANICE, din idol cvasi-unanim apărat al libertății de expresie într-un paria înfierat pentru vina de a fi “insultat un grup marginalizat”? Pentru Russell Jacoby răspunsul trebuie căutat în redimensionarea raportului limbaj-realitate și în multiplicarea centrelor de cenzură. La conservatori, vechi practicanți ai meșteșugului cenzurii, s-au adăugat universitari de stânga și discipolii lor răspândiți în natură cu nevindecabile ticuri cenzoriale. Ce-i mână pe cenzori diferă în cele două tabere, dar efectele sunt complementare, făcând atmosfera irespirabilă în special pentru cei din “câmpul” creației. (Să-mi fie iertată alunecarea lexicală, “câmp” a devenit politic incorect.) Din flancul stâng plouă cu interdicții văzând preponderent expresia potențial lezantă în sfera rasei și identității sexuale subiective; din flancul drept, de la Republicanii dominanți legislativ și executiv la nivelul statelor, vin restricții mai mult în ce privește educația, sub pretextul orwellian al drepturilor, “libertăților” parentale. De pildă, prin ungherele întunecate ale istoriei americane nu se mai poate rășcoli de la catedrele floridiene pentru a nu leza sensibilitatea și respectul de sine al invățăceilor. Russell Jacoby deplânge în primul rând evoluția stângii în materie de liberă exprimare, ilustrând-o cu două exemple grăitoare: Uniunea Americană a Drepturilor Civile a retras “libertatea de expresie” din rapoartele sale anuale, iar la Universitatea statului California Berkeley, în anii ’60 locul de naștere al Mișcării pentru Libertatea Cuvântului/Free Speech Movement, lupta contra cenzurii nu mai este de actualitate. Russell Jacoby: Circulă ideea, argumentul filozofic, metodologic simplist, că tot ce fac sau cred cei puternici este prin definiție corupt. Prin urmare, primul amendament la Constituție, opera unor bărbați albi proprietari de sclavi, este compromis și trebuie aruncat la gunoi. Ideile sunt evaluate reflex prin prisma originii lor sau afilierii grupurilor care le promovează. Urmând această logică, expresia liberă sprijină structura puterii albe. Nu-i total incorectă această logică, doar parțial, pentru că expresia liberă a fost folosită de-a lungul istoriei și de oprimați, de marginalizați. …. Nu de salvatori avem nevoie, nici de miracole, sper, dar e adevărat că spiritul vremii este potrivnic libertății de expresie. Conservatorii nu i-au fost niciodată favorabili cu adevărat. Încearcă să monitorizeze ce se preda în școli și universități, pe baza căror manuale sau cursuri, ce cărți sunt etalate în biblioteci publice sau vândute în librării. E o veche tradiție. Nou este că progresiștii se întorc și ei împotriva liberei exprimări. Focare de rezistență există în ambele tabere. Liberali, dar și stângisti clasici gen Noam Chomsky apără libertatea de expresie, care e însă împresurată, deci cu un viitor din ce în ce mai incert. … Catedra de pedagogie a Universității Californiei de Sud a decis să treacă la index cuvântul “câmp”, ca în “câmp”, domeniu de studiu sau cercetare, pentru că evocă munca sclavilor. Au înlocuit “câmp” cu “practicum” educațional, ceva de genul ăsta…..” Integral: 
“Reforme educaționale mereu întârziate Putem trece o lege a educației la fiecare deceniu prin Parlament. De altfel, legea existentă, aidoma celor de dinainte, ,,s-a bucurat” de atâtea modificări și completări prin HG-uri, OME-uri, OMECT-uri și OUG-uri încât intențiile sale inițiale s-au pierdut pe drum, s-au pulverizat în proceduri adormitoare sau au fost înlocuite de contratendințe, opuse planurilor legiuitorului de la început…..În spatele cortinei, nu se mai vorbește de mult în termeni de ,,interese și orgolii”, ci numai de ,,valiza cu bani”, de parcă începutul anilor ’90 în Europa de est ține loc atât de cuprins, cât și de încheiere….. Saltimbancii politici de la noi sunt în stare de orice scamatorie, atâta vreme cât altcineva plătește pentru ea. …. Drept urmare, îndrăznim, ca atâția alții înainte și după noi, să recomandăm câteva salutare reforme, credem, atât de folositoare în ansamblu încât nu vedem cum nu ar putea dăuna ,,grupurilor de interese” existente, active și organizate: 1. Pierderea acreditării universitare – probă a calității instituționale. Se vorbește de ARACIS ca de o forță considerabilă de pedepsire a celor care calcă strâmb în materie de fidelitate împotriva valorilor și standardelor de calitate în învățământul superior. E doar o părere și una neîntemeiată pe probe. Dacă am fi cinstiți cu noi înșine, am recunoaște că nici o universitate nu a fost drastic sancționată, în limitele legii, în ultimul sfert de secol (despre ce a fost înainte, să spunem că ,,s-a prescris”). Lucrările de licență și masterat se vând și acum pe internet, iar tezele de doctorat sau lucrările ,,științifice” ale unor VIP-uri politice, de dincoace sau de dincolo de gratii, au lăsat dâre de turpitudine devoalată în presă, doar în presă, să ne înțelegem, în rest, personajele sunt bine-mersi. ….2. Profesionalizarea aparatului de conducere din ministere. Ne-am aștepta ca (sub)secretarii de stat, directorii și șefii de birou din Ministerul Educației să fie în majoritatea lor profesori, cercetători etc. cu merite excepționale, inși recunoscuți în societate pentru lucrările lor științifice, omologate internațional prin citări și critici punctuale, pentru rezultate deosebite de pregătire a elevilor, de conducere dovedită a unor școli sau pentru cărțile lor de nivel mediu sau ridicat, în calitate de intelectuali publici. Nu faci educația unei națiuni cu personaje obscure, ridicate pe filiere oblice, de penumbră, promovați strict administrativ și pe seama unor criterii birocratice intenționat înguste. Nu mai insist pe seama relațiilor inavuabile de promovare, care sunt cele mai des întâlnite în țara noastră de periferie. ….3. Depolitizarea conducerii Inspectoratelor și a unităților de învățământ preuniversitar. Dacă în Ministerul Educației apare ca firească apartenența politică și chiar prezența unor direcții ideologice explicite (,,tehnocratismul” inerent e o mantră ideologică centristă, dar tot misterul rezidă în definirea democratică a consensului centrist – social-democrat, liberal, naționalist conservator etc.), inspectorii școlari și directorii de școli se supun ierarhic, indiferent de opiniile lor politice de acasă sau din public. Dacă fiecare inspector județean ar asculta de ordinele superiorilor în funcție de credința sa politică sau de simpatiile sale ideologice, atunci nu am mai avea nevoie de funcționari superiori, medii sau de bază. Fiecare ar face ce-l taie capul, pe ascuns sau fără să se ferească, în funcție de conivențe. Avem nevoie de politică, dar nu suntem toți ,,ofițeri cu grade înalte” în organizația de partid. Din păcate, selecția cadrelor de partid creează confuzii grave în România. Proasta gestiune a resursei umane se vede atât la etajale superioare ale sistemului, unde predomină ,,tehnocrații” cu voie de la partid, dar calificați în a da din cap necunoscători la orice e de interes public și în a țese tot soiul de pânze de păianjen de natură carieristă sau de înavuțire personală, cât și în zona mediană, unde atât de slabi pe puterile lor se simt politicienii de sus încât numesc în funcții persoane ale căror profesionalism și calitate intelectuală lasă mult de dorit. Numirile în funcție trebuie să dispară din Inspectorate și de la conducerea unităților de învățământ preuniversitar. ….” Integral: 
“„E timpul pentru planul B”. Doi experți în relații externe explică cum și când poate Occidentul să aducă Kievul și Moscova la masa negocierilor Timp de mai bine de un an, SUA și statele europene au permis Ucrainei să definească „succesul” în acest război și să stabilească inclusiv obiectivele Occidentului, dar această politică nu mai are acum sens, scriu doi experți americani în relații internaționale într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Occidentul, spun ei, trebuie, prin urmare, să adopte o strategie clară, care prevede atât sprijin ferm militar și economic pentru Ucraina, cât și eforturi diplomatice pentru un plan de pace. După ceva mai mult de un an de război, câteva lucruri clare pot fi observate: efortul Rusiei de a-și subjuga vecinul a eșuat, iar Ucraina rămâne o democrație independentă, suverană și funcțională, controlând mare parte din teritoriul pe care îl avea înainte de invazia Rusiei din 2014. În același timp însă, nu există loc de optimism cu privire la direcția în care se îndreaptă războiul, iar costurile umane și economice, deja enorme, sunt pe cale să crească, odată cu ofensivele din această primăvară. În plus, superioritatea numerică a armatei ruse îi oferă probabil capacitatea de a contracara abilitățile Ucrainei, pe termen lung. În consecință, cel mai probabil rezultat al conflictului nu este o victorie completă a Ucrainei, ci un impas sângeros, concluzionează în analiza din Foreign Affairs Richard Haass, fost diplomat în administrația lui George W. Bush, în prezent președinte al influentului think-tank Council on Foreign Relations (CFR), și Charles Kupchan, profesor la Universitatea Georgetown și expert al aceluiași think-tank. …. Ce presupune prima parte a strategiei? Occidentul, spun experții, ar trebui să accelereze imediat fluxul de arme către Ucraina, crescând cantitatea și calitatea acestora, pentru a-i întări apărarea și pentru a-i consolida capacitatea de a desfășura contraofensive, blocând opțiunile militare ale Moscovei și sporind disponibilitatea acesteia de a lua în considerare un acord diplomatic. După ofensivă, Kievul ar putea fi, la rândul său, mai dispus să se așeze la masa negocierilor. A doua componentă a strategiei Occidentului, mai spun Haass și Kupchan, ar trebui să fie prezentarea, în cursul acestui an, a unui plan de negociere pentru încetarea focului și a unui proces de pace ulterior, menit să pună capăt definitiv conflictului, chiar dacă este posibil ca această manevră să eșueze. Primul pas: susținere militară totală pentru Kiev Deocamdată, o rezolvare diplomatică a conflictului nu este la îndemână. …. Occidentul a oferit un ajutor militar robust, dar a avut ezitări în a oferi sisteme și echipamente mai periculoase, din teama că Rusia ar putea răspunde printr-o escaladare. Deși Washingtonul are dreptate să fie atent la riscul de escaladare, îngrijorările sale sunt exagerate, cred cei doi experți. Politica occidentală este prinsă între obiectivele de prevenire a unui eșec catastrofal (în care o Ucraină subînarmată este înghițită de Rusia) și a unui succes catastrofal (în care o Ucraină supraînarmată îl determină pe un Putin încolțit să escaladeze), spun ei. …. Prin urmare, spun Haass și Kupchan, este timpul ca Occidentul să înceteze să se mai descurajeze singur și să înceapă să ofere Ucrainei tancurile, rachetele cu rază lungă de acțiune, avioanele și alte arme de care aceasta are nevoie pentru a recăpăta controlul asupra unei părți mai mari din teritoriul său în următoarele luni. ….” Integral: 
“Cum au ajuns angajaţii de la stat să ia salariu mai mare decât preşedintele Iohannis. Mai bine de 11 mii de bugetari câştigă peste şeful statului ….Mai bine de 11 mii de bugetari câştigă peste şeful statului. Conform datelor oficiale, cea mai mare sumă încasată în februarie 2023 a fost 153.420 de lei, de 10 ori mai mare decât salariul președintelui Klaus Iohannis. …. Conform 
“Comisia Europeană îndeamnă insistent România să aplice în mod corect normele UE privind igiena produselor alimentare. Încălcarea vizează carnea de vânat, peştele sălbatic capturat şi ouăle de prepeliţă Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru nerespectarea normelor UE privind principiile şi cerinţele generale ale legislaţiei alimentare privind igiena produselor alimentare, a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală şi a procedurii de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice, relatează Agerpres. ….Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, autorităţile române au stabilit norme naţionale care derogă de la cerinţele de igienă alimentară aplicabile în întreaga Uniune Europeană, care vizează asigurarea siguranţei alimentare în beneficiul şi pentru protecţia consumatorilor europeni. 
“Președintele cu degetul mijlociu ridicat poporului A greși e omenește, a persevera e diabolic. Se mai poate numi sfidare, acel mod de a fi al președintelui Iohannis în exercitul întregului mandat, dar mai ales al finalului. Turneul în Japonia și Singapore al cuplului prezidențial, în urma cu câteva săptămâni, a creat 
“Cum s-a fabricat consensul climatic ….Fără să merg prea departe în trecut (de ex., geocentrismul, existența glaciațiilor ciclice, deriva continentelor etc.), întreb doar atât: Ce s-a întâmplat cu apocalipsa fracturării hidraulice, aceea care urma să otrăvească apele din fântânile țăranilor, să producă cutremure devastatoare, să emane radiații ucigătoare pentru oameni și animale etc., conform consensului formulat de oameni de știință stimulați de un fake documentar, 
“
“Poziția Guvernului României în procesul de la CJUE pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția: Revine judecătorului național să verifice și să decidă dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE Agentul guvernamental la CJUE, Emilia Gane, a trimis Curții de la Luxemburg poziția Guvernului României în cadrul procesului C-107/23 în care Curtea de apel Brașov a solicitat undă verde pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția. Poziția Guvernul României este că revine judecătorului național să verifice și să hotărască dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE, fără ca acest lucru să fie considerat o abatere disciplinară – potrivit unui document al agentului guvernamental la CJUE publicat de avocatul Adrian Toni Neacșu pe rețelele de socializare. ….Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a Curții de Apel Brașov pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția într-un dosar de fraudă şi evaziune fiscală. CA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei contestaţii în anulare a unor persoane condamnate într-un dosar disjuns din cazul Motorina în care a fost judecat, dar achitat fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar. Persoanele condamnate Ovidiu şi Ionuţ Ciocodeică, Andrei Kelemen şi Peter Sztufliak au cerut CA Braşov să constate că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, pentru care au fost condamnaţi definitiv în iunie 2020, erau prescrise la acea dată, dacă se aplică deciziile CCR privind prescripţia. Faptele pentru care inculpaţii au fost condamnaţi au fost comise în 2010. Or, potrivit deciziilor CCR privind prescripţia din 2018 şi 2022, în această perioadă nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede și anume: 2014 – 2022. ….” Integral: 
“Paradoxul României: E țara UE cu cea mai mare scădere a populației, dar regiunea Ilfov are cea mai mare creștere din toată Europa / Suntem pe locul 6 în UE ca populație România a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare scădere a populației în termeni absoluți (peste un milion de rezidenți), potrivit datelor colectate de Eurostat după recensământul general din toate statele membre UE. În același timp însă, zona Ilfov – București e regiunea cu cea mai mare creștere procentuală a populației, cu peste 40%. România e pe locul șase din punct de vedere al populației, cu 19,05 milioane de rezidenți, urmată de Țările de Jos (17,4 milioane). Cele mai populate cinci țări ale UE în 2021 erau Germania (83,2 milioane de persoane), Franța (67,9 milioane), Italia (59,0 milioane), Spania (47,4 milioane) și Polonia (37,0 milioane). …. Față de acum un deceniu, cea mai mare scădere în termeni absoluți s-a înregistrat în România (o scădere de peste un milion de persoane, de la 20,1 milioane la 19,05 milioane), iar în termeni relativi Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere a populației rezidente, de 11,5 %. În comparație cu recensământul populației și al locuințelor din 2011, datele de la recensământul din 2021-2022 indică, în general, creșteri ale populației în vestul și nordul UE și scăderi în est și sud. … Conform celor mai recente proiecții demografice publicate de Eurostat, populația UE va scădea cu 6% între 1 ianuarie 2022 și 1 ianuarie 2100, ceea ce înseamnă 27,3 milioane de persoane mai puțin…..” Integral: 
“Coloniștii …. Că milioane de bătrâni proști regretă comunismul și se agață de mantra asta cu „colonia” nu mă miră. Sunt oameni sfârșiți, tot ce îi așteaptă este moartea. Lumea lor s-a stins. Le-a mai rămas ura pentru tot ce înseamnă viață și dragostea pentru ei înșiși – în varianta lor de-acum 50 de ani. Cu aceștia, nimic de făcut. Dar Cetățeanul? De unde și până unde? O personalitate ca a lui să împartă cu prostimea aceeași plăcintă expirată? …
“Cum justifică Cotroceniul secretizarea costurilor cu avionul de lux al președintelui Klaus Iohannis Administrația Prezidențială refuză să transmită presei informații despre costurile călătoriilor externe făcute de președintele Klaus Iohannis cu un avion privat de lux și își bazează decizia pe prevederi legale secrete. Acestea datează încă din 1998, înainte de aderarea la UE. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială comunicase în trecut astfel de informații, cum a fost cazul unor deplasări ale fostului președinte Traian Băsescu. Acum, Iohannis călătorește în America de Sud cu 
