Buna dimineata intr-o zi de luni, 24 aprilie! Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate în special în a doua parte a zilei. La munte, la altitudini de peste 1800 m, precipitațiile vor fi mixte. Vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări pe crestele montane și în sudul Banatului. Temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 21 de gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 4 și 11 grade, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali, spre 0-2 grade. Bucuresti: 20/11 gr.C.
“România nu mai produce nici măcar ambalaje pentru medicamente.Toată materia primă pentru fabricile de medicamente trebuie importată (interviu) “România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații din Uniunea Europeană în ceea ce privește producția locală de medicamente, după ce 15 situri de fabricație de substanțe active au fost închise fără o analiza a efectelor”, atrage atenția Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România. “Până în anul 1995, țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României.”, transmite Patronatul. În trecut, România a fost unul dintre cei mai mari producători de substanțe active din Europa, cu peste 15 situri de producție aflate în București, Pitești, Ploiești, Rm. Vălcea, Onești, Codlea, Târnăveni, Târgu Mureș, Cluj-Napoca, Baia Mare, Iași. Până în anul 1995 țara noastră producea nu doar substanțe chimice, materii prime și materiale pentru industria farmaceutică, ci și ingredientele active necesare producerii medicamentelor. Acestea erau exportate în peste 50 de țări, fapt ce contribuia, totodată, semnificativ la economia României, transmite Patronatul Producătorilor Industriali de Medicamente din România. Potrivit producătorilor de medicamente, aceste fabrici au fost închise total sau parțial sub pretextul condiționărilor de mediu sau al standardelor de calitate, astfel încât, astăzi, într-o perioadă de criza a disponibilității medicamentelor, toate substanțele chimice utilizate în fabricile de medicamente din țara trebuie importate, acest lucru contribuind la sincopele de aprovizionare cu medicamente pe care le reclamă pacienții români. Mai mult decât atât, România nu mai produce nici măcar cutii, folie de aluminiu și recipiente de sticlă sau plastic utilizate în producția de medicamente. Orice problemă semnalată la producătorii din China sau India de materii prime și materiale de ambalat, cum ar fi scumpirile și creșterea termenului de livrare al acestora, se repercută în disponibilitatea și accesibilitatea tratamentelor necesare pacienților romani. Un exemplu concret este creșterea prețului la materia primă la paracetamol de 8 ori și la carbamazepina de 22 ori. “O lipsă totală de viziune. În timp ce alte state investesc miliarde de euro în dezvoltarea industriei chimice, România, și nu numai țara noastră dar și alte state europene și-au închis fabricile chimice și cele de ingrediente active din industria farmaceutică. Majoritatea se fabrică în China și India, astfel încât să imporți din aceste țări te face extrem de vulnerabil, atât ca și disponibilitate ci și ca lanț de aprovizionare. Unori, trebuie să dai comandă de materii prime și anumite materiale de ambalat chiar și cu un an și jumătate înainte“, explică la RFI, Dragoș Damian, președintele Patronatului. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Politica fiscală a fost capturată de grupuri de interese și a fost ciuruită/ Sunt foarte puternice – Daniel Dăianu …. „Sigur, nu poți să elimini totul pentru că nu există stat responsabil care nu mai acordă nicio facilitate. Nu poți să fii extremist. Trebuie să privești că am avut o politică fiscală capturată de grupuri de interese și am ciuruit regimul fiscal”, a spus el, în cadrul unui eveniment organizat de Konrad Adenauer Stiftung. „Asta am făcut cu tot felul de portițe, de cine a fost mai puternic”. „Știți de ce este greu? Aceste grupuri sunt foarte puternice economic, social și politic, de la oameni de afaceri până la bugetari. Va exista o vehemență (dacă se dorește eliminarea facilităților n.r.) și este o vehemență”, a precizat Dăianu. El a mai afirmat: „Trebuie să corectăm acest regim fiscal? Moral e firesc să-l corectezi pentru că este o mare discriminare față de cei care plătesc, se conformează și nu beneficiază de aceste facilități”. … Alin Chitu, secretar de stat în Ministerul Finanțelor a afirmat: „Un sfert dintre angajați plătesc jumătate față de restul 75%. Nu vorbim de chestii marginale, că au niște facilități”. Precizăm că angajații din construcții, agricultură și industria alimentară nu plătesc impozit pe venit și contribuția la sănătate, deși beneficiază. ....” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Gaura bugetară: realitate sau mit? …. România funcționează pe o gaură în bugetul statului încă de prin 2018, când am intrat în procedură de deficit excesiv (când am depășit acel 3% din PIB, cu 3,3% deficit în acel an). Deficit care a fost apoi accentuat de crizele pe care le-am parcurs în ultimii ani. De la această situație care s-a permanentizat și s-a acutizat pornim discuția. Acest deficit este rezultatul unor cheltuieli mult prea mari față de ceea ce încasează fiscul din economia reală prin sistemul fiscal, completat de veniturile nefiscale și din sumele nerambursabile care vin de la UE. Deficitul se acutizează atunci când veniturile se contractă semnificativ sau când cheltuielile cresc semnificativ față de ceea ce s-a programat inițial. O problemă aparte reprezintă prognozele mult prea optimiste privind veniturile bugetare pe baza cărora se construiesc bugetele anuale. Merită să amintim și metoda oarecum întoarsă cu susul în jos, în care acomodăm veniturile la cheltuieli (prin supraestimarea lor nerealist) și nu invers. …. Deficitul excesiv (sau gaura din buget de care se tot vorbește în zilele acestea) este foarte periculos, mai ales când devine un fenomen pe termen lung și mai ales în contextul inflaționist de astăzi. Practic, acest deficit excesiv alimentează inflația și prelungește diminuarea ei (în ciuda măsurilor de politică monetară, care nu poate rezolva singură rapid inflația). Este una din cauzele inflației, prin deficit aducându-se din viitor resurse (prin datorie publică) care să fie cheltuite astăzi, cele mai multe cheltuieli bugetare nefiind investiții generatoare de venituri viitoare și cu efect de antrenare puternic în spate, ci cheltuieli pentru consum final (asistență socială, salarii în sectorul bugetar, pensii etc.). Adică, mai pe scurt, prin deficitul excesiv pe care îl creează de ceva timp, guvernul împrumută din viitor resurse pe care le alocă unor consumuri prezente pentru care nu există capacitate internă de producție (de aici și deficitul comercial imens care mai temperează însă inflația). În plus, când acest deficit se finanțează masiv de pe piața locală, apare o presiune asupra dobânzii, statul concurând pentru capital cu sectorul privat. Adică, în paralel, se reduce accesul la capital al celor care ar trebui să ofere un răspuns inflației și deficitului comercial extern, prin producție locală. Este reală performanța mai slabă a fiscului din ultima perioadă? Cifrele, din păcate, reflectă din plin acest lucru. Veniturile bugetare totale au ajuns în 2022 la 466 miliarde lei, față de 380 miliarde lei în 2021 și 323 miliarde lei în 2020. Nominal vorbind, creșterea este consistentă, de 17,7% în 2021 și de 22,75% în 2022. Din păcate, dacă dăm deoparte inflația (principala cauză a creșterii încasărilor la bugetul de stat în 2022), observăm că veniturile bugetare au avut o creștere reală mult mai modestă în 2022 față de 2021 cu circa 5-6% (ritmul real de creștere fiind de circa 13% în 2021, față de doar 7% în 2022). Această încetinire nu poate fi pusă exclusiv pe seama pandemiei din 2020, situația pandemică continuându-se în bună măsură și în 2021. ….Din păcate, această situație și aceste schimbări structurale în bugetul de stat se acutizează în 2023 (Figura 2) . Temperarea inflației va pune presiune pe valorile nominale ale încasărilor de taxe și impozite care vor trebui să alimenteze cheltuieli care nu au scăzut față de 2022. Dimpotrivă, au crescut consistent. …..Încetinirea ritmului cu care fiscul colectează taxe și impozite (de circa 6 ori) ar trebui să dea de gândit și să genereze niște măsuri și acțiuni urgente. Mai ales că acest lucru se întâmplă în condițiile digitalizării fiscului și a conectării caselor de marcat la serverele ANAF. Slaba colectare arată că problemele sunt în altă parte și că cei care până acum plăteau taxele corect o fac și în continuare. ….” Integral: https://republica.ro
“Comisia Europeană propune reformarea cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor .... Sectorul bancar din UE, care beneficiază de un cadru solid de gestionare a crizelor, a devenit mult mai rezilient în ultimii ani. Instituţiile financiare din UE sunt bine capitalizate, cu un grad ridicat de lichiditate şi supravegheate îndeaproape. Experienţa a demonstrat, totuşi, că multe bănci mijlocii şi mai mici în curs de a intra în dificultate au fost gestionate cu ajutorul unor soluţii din afara cadrului de rezoluţie. Soluţiile au implicat uneori utilizarea banilor contribuabililor în locul resurselor interne necesare ale băncii sau a unor plase de siguranţă private finanţate de sectorul bancar (scheme de garantare a depozitelor şi fonduri de rezoluţie), se menţionează în comunicat. …. Propunerea are următoarele obiective: menţinerea stabilităţii financiare şi protejarea banilor contribuabililor, protejarea economiei reale de impactul intrării în dificultate a băncilor şi o protecţie mai bună a deponenţilor. Propunerea facilitează utilizarea sistemelor de garantare a depozitelor în situaţii de criză pentru a-i proteja pe deponenţi (persoane fizice, întreprinderi, entităţi publice etc.) împotriva pierderilor, atunci când acest lucru este necesar pentru a evita contagiunea altor bănci şi efectele negative asupra comunităţii şi a economiei. Bazându-se pe plase de siguranţă finanţate de sectorul bancar (cum ar fi schemele de garantare a depozitelor şi fondurile de rezoluţie), propunerea protejează mai bine contribuabilii, care nu trebuie să intervină pentru a menţine stabilitatea financiară. Sistemele de garantare a depozitelor pot fi folosite în acest scop numai după ce băncile şi-au epuizat capacitatea internă de absorbţie a pierderilor şi numai pentru băncile în privinţa cărora s-a stabilit deja că vor face obiectul rezoluţiei. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Câte orașe și comune ar dispărea din fiecare județ dacă reorganizarea administrativă ar presupune praguri de 10.000, respectiv 5000 de locuitori/ Ce județe ar rămâne fără mediu urban, orașele care ar deveni direct sate și unde ar deveni comunele orașe/ Hartă interactivă Doar 12% din totalul comunelor de astăzi și puțin peste 50% din orașe și-ar păstra statutul administrativ dacă mâine ar avea loc reorganizarea teritorial-administrativă a României cerută de mediul de afaceri, conform unei analize realizată de G4Media și Info Sud-Est pe baza datelor provizorii ale recensământului din 2021. Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) și mai multe organizații patronale cu sute de membri cer autorităților reorganizarea teritorial-administrativă a țării pentru reducerea aparatului birocratic. Principalele măsuri cerute sunt:
- reducerea de la 41 (plus București) la 15 a numărului de județe;
- redefinirea noţiunii de comună ca localitate cu cel puţin 5.000 de locuitori;
- redefinirea noțiunii de oraș ca localitate cu cel puțin 10.000 de locuitori;
- toate instituțiile publice deconcentrate trebuie să fie regrupate sub această nouă formă administrativă.
Pe baza acestor proiecții, am analizat cele 3189 de unități administrativ-teritoriale din România în funcție de locuitori și le-am încadrat în proiecția regionalizării propusă de mediul de afaceri. Din cele 318 orașe din România, doar 170 au mai mult de 10.000 de locuitori (53,50%), în timp ce din cele 2862 de comune, doar 12,40% se încadrează între 5.000 și 10.000 de locuitori. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“România nu a reușit să treacă de 1.000 km de autostradă la finalul anului 2022, anunță INS Lungimea drumurilor publice era de 86.336 de kilometri, dintre care aproape jumătate erau modernizate, la sfârşitul anului trecut, conform datelor Institutului Naţional de Statistică, citate de News.ro. De asemenea, 23.727 km erau drumuri pietruite şi de pământ şi 949 km de autostrăzi. La 31 decembrie 2022, lungimea drumurilor publice totaliza 86.336 km, din care 17.582 km (20,4%) drumuri naţionale, 35.132 km (40,7%) drumuri judeţene şi 33.622 km (38,9%) drumuri comunale, arată INS. Potrivit INS, structura reţelei de drumuri publice înregistra: 48,2% (41.653 km) drumuri modernizate (în proporţie de 94,1% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 24,3% (20.956 km) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 27,5% (23.727 km) drumuri pietruite şi de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 29,9% din lungimea drumurilor modernizate şi 41,1% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită. Din lungimea drumurilor naţionale, 6.197 km (35,2%) erau drumuri europene, 949 km (5,4%) autostrăzi, iar din punctul de vedere al numărului de benzi de circulaţie, 2.064 km (11,7%) erau drumuri cu 4 benzi, 308 km (1,8%) drumuri cu 3 benzi şi 35 km (0,2%) drumuri cu 6 benzi. Lungimea drumurilor judeţene cuprindea în proporţie de 49,2% drumuri modernizate şi 35% dintre drumurile comunale erau drumuri pietruite. La 31 decembrie 2022, lungimea liniilor de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însuma 10.615 km, din care 10.519 km (99,1%) linii cu ecartament normal, 91 km (0,9%) linii cu ecartament larg şi 5 km linii cu ecartament îngust. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“FOTO Bucureştiul şi localităţile din jurul acestuia au şi astăzi sute de străzi neasfaltate care sunt pline de gropi şi de bălţi …. În fiecare sector există străzi de pământ ca acum sute de ani. Spre exemplu, numai în cartierul Henri Coandă care se află jumătate pe teritoriului Sectorului 1 şi jumătate pe cel al oraşului Voluntari (IF) sunt în jur de 20 de străzi de pământ. Potrivit panourile de pe şantier, autorităţile ar fi trebuit trebuit să le asfalteze încă de acum patru ani. Dacă potrivit ultimelor statistici, făcute în urmă cu doi ani, în Bucureşti erau peste 60 de străzi neasfaltate, în cartierelor recent construite în localităţile din judeţul Ilfov sunt sute. O situaţie revoltătoare am întâlnit-o în localitatea Mogoşoaia (IF). După ce a un cartier exclusivist a fost terminat de asfaltat, strazile au fost complet distruse pentru fi trase utilităţile. …. Specialistii în administraţie publică consultaţi de G4Media.ro spun că s-a ajuns în această situaţie din cauza primăriilor care emit autorizaţii de construire fără a respecta cele mai elementare norme de urbanism, dar şi din alte cauze. …. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Naţional de Statistică (INS), la nivelul României sunt neasfaltate 18 km de drumuri naţionale, 1.428 km drumuri judeţene şi peste 6.568 de km de drumuri comunale. …” Integral: https://www.g4media.ro
“Dosarul INCAS | Cercetarea aerospațială a României, pe mâna unor firme „fantomă” controlate de acționari cu patru clase Firme cu 0 angajați și activități de comerț cu fier și sticlă au primit 5 mil. de euro pentru cercetări fictive în domeniul aerospațial, potrivit DNA. Directorul pus acum 25 de ani nu a dat niciodată concurs, nu are declarație de avere, iar instituția nu s-a constituit parte civilă în dosarul DNA Banii au venit din finanțări interne și externe în proiecte uriașe în care a fost implicat Institutul de Cercetări Aerospațiale din România (INCAS) și de care depindeau relații internaționale ale României în domeniul spațial. A durat nouă ani pentru ca DNA să trimită în judecată dosarul proiectelor fictive de 5 milioane de euro, în care sunt implicați directorul Institutului Național de Cercetare Aerospațială, Cătălin Ene, și patru oameni de afaceri – dintre care unul cu 4 clase, altul cu 8 și altul cu 10. Pe 18 aprilie, DNA a comunicat și faptele de care sunt acuzați – directorul INCAS de abuz în serviciu, iar cei patru oameni de afaceri de complicitate la abuz. …. Dosarul contractelor de prestări servicii în cercetare a fost deschis la DNA în 2014, în urma unui denunț. Era reclamat modul în care Institutul a încheiat contracte de prestări servicii de cercetare cu șase societăți comerciale fără ca acestea să aibă nici angajații și nici experiența necesare. Procurorii au controlat toate contractele încheiate în cadrul a șase mari proiecte. Două dintre acestea, Smart Fixed Wing Aircraft (SFWA) și Green Regional Aircraft (GRA) au avut finanțare din fonduri europene prin programul Clean Sky, iar ca parteneri firme și instituții de cercetare aeronautică din toată Europa. …. Cele 12 contracte încheiate de directorul INCAS, Cătălin Nae, și menționate în rechizitoriul DNA, au avut un parcurs aproape identic. Conducătorul Institutului încheia un referat de necesititate, apoi bătea palma cu o firmă aleasă fără o competiție directă. Firma emitea facturi pentru serviciile prestate, directorul plătea, iar patronul scotea banii aproape imediat în numerar. Firmele erau trecute apoi în administrarea unor terți, cesionari de ocazie cum sunt numiți de procurori, unii chiar de altă naționalitate și apoi închise sau inactivate. Cei patru oameni de afaceri care sunt trimiși în judecată de DNA pentru afacerile cu INCAS sunt menționați pe portalul Tribunalului București. Doi dintre ei au participat la afacerile cu Institutul cu câte două firme. …. Trei dintre firmele implicate, SC Tehno Util Invest, SC Acodem Sid, SC Direcsim Invest au ca obiect de activitate „comerțul cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă și a celor pentru vopsit, în magazine specializate”. SC Gersis SRL are declarată activitatea de „intermedieri în comerț”, SC Rulmet Expert-„comerțul cu piese și accesorii autovehicule”, iar SC Eurotehnica Nord Invest -„lucrări de construcție a proiectelor utilitare pentru electricitate și telecomunicații”. Procurorii susțin că niciunul din cele 12 contracte nu putea fi onorat de firmele cu pricina pentru ca nu existau condițiile necesare. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Sorin Pâslaru, ZF: Ce au în comun preţul ţiţeiului şi prăbuşirea Credit Suisse? În ambele cazuri în spate e Arabia Saudită. Ce semnale dau fluxurile de cereale, fluxurile de petrol şi fluxurile bancare asupra a ceea ce se întâmplă astăzi în lume din punct de vedere geopolitic? Dacă în cazul cerealelor tensiunile de pe pieţele mondiale s-au domolit ca urmare a extinderii perioadei de valabilitate a acordului de export din Odesa pe Marea Neagră a cerealelor ucrainene, de câteva zile decizia OPEC de a reduce producţia de ţiţei a reaprins vâlvătaia preţului barilului. …. Jumătate din bugetul Rusiei se bazează pe taxele la export pe petrol şi gaze, iar scăderea preţului a prăbuşit veniturile bugetare cu 25% pe primele două luni ale anului, în timp ce cheltuielile au crescut cu 50% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut din cauza războiului. Decizia Arabiei Saudite este explicată de cotidianul de business american Wall Street Journal prin necesităţile uriaşe de finanţare ale proiectelor în care s-a implicat. Încurajaţi de profiturile de zeci de miliarde de dolari obţinute anual, saudiţii s-au aruncat în proiecte gigant precum construcţia unui Tech City în deşert de 33 de ori mai mare decât New York care ar urma să coste 500 miliarde dolari. Saudiţii au nevoie de un preţ la petrol de circa 90 dolari -100 dolari pe baril pentru următorii cinci ani pentru a-şi finanţa aşa numitul plan Vision 2030 care să facă din această ţară o atracţie turistică majoră prin proiecte grandioase, iar un raport recent în care se estima că preţul ţiţeiului se va duce înapoi spre 50 dolari i-a determinat să treacă la acţiune. Şi asta cu toate riscurile răcirii relaţiilor cu Statele Unite, interesate acum de un preţ mai redus la ţiţei pentru scăderea inflaţiei şi pentru a crea dificultăţi Rusiei. O fi contat în această ecuaţie şi faptul că saudiţii aveau, prin fondul suveran, 10% din Credit Suisse, bancă preluată forţat de UBS pentru că altfel ar fi intrat în faliment? Prea mare coincidenţa. Şi prea legată de ruşi şi Credit Suisse, una din băncile principale de refugiu pentru elita moscovită care a prădat zeci de miliarde de dolari din Rusia în ultimele decenii şi le-a adăpostit în principal în Elveţia, Monaco şi Marea Britanie. Dacă se mai adaugă la reinflamarea preţului petrolului şi o eventuală stopare a funcţionării coridorului de cereale din Marea Neagră, atunci inflaţia de 15%-20% va rămâne o realitate şi în 2024, nu numai în 2023. … Deosebit de relevante sunt deciziile de politică monetară ale Fed şi BCE, care fac neclare mişcările de capital, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune”, spune BNR. ….” Integral: https://www.zf.ro
“În America libertatea de expresie, asediată, are un viitor incert–interviu cu Russell Jacoby (II) …. Ce s-a petrecut cu libera exprimare între 1989 și 2022? Care sunt resorturile transformării unui Salman Rushdie, condamnat la moarte prin fatwa de mulahii iranieni pentru romanul socotit eretic VERSETE SATANICE, din idol cvasi-unanim apărat al libertății de expresie într-un paria înfierat pentru vina de a fi “insultat un grup marginalizat”? Pentru Russell Jacoby răspunsul trebuie căutat în redimensionarea raportului limbaj-realitate și în multiplicarea centrelor de cenzură. La conservatori, vechi practicanți ai meșteșugului cenzurii, s-au adăugat universitari de stânga și discipolii lor răspândiți în natură cu nevindecabile ticuri cenzoriale. Ce-i mână pe cenzori diferă în cele două tabere, dar efectele sunt complementare, făcând atmosfera irespirabilă în special pentru cei din “câmpul” creației. (Să-mi fie iertată alunecarea lexicală, “câmp” a devenit politic incorect.) Din flancul stâng plouă cu interdicții văzând preponderent expresia potențial lezantă în sfera rasei și identității sexuale subiective; din flancul drept, de la Republicanii dominanți legislativ și executiv la nivelul statelor, vin restricții mai mult în ce privește educația, sub pretextul orwellian al drepturilor, “libertăților” parentale. De pildă, prin ungherele întunecate ale istoriei americane nu se mai poate rășcoli de la catedrele floridiene pentru a nu leza sensibilitatea și respectul de sine al invățăceilor. Russell Jacoby deplânge în primul rând evoluția stângii în materie de liberă exprimare, ilustrând-o cu două exemple grăitoare: Uniunea Americană a Drepturilor Civile a retras “libertatea de expresie” din rapoartele sale anuale, iar la Universitatea statului California Berkeley, în anii ’60 locul de naștere al Mișcării pentru Libertatea Cuvântului/Free Speech Movement, lupta contra cenzurii nu mai este de actualitate. Russell Jacoby: Circulă ideea, argumentul filozofic, metodologic simplist, că tot ce fac sau cred cei puternici este prin definiție corupt. Prin urmare, primul amendament la Constituție, opera unor bărbați albi proprietari de sclavi, este compromis și trebuie aruncat la gunoi. Ideile sunt evaluate reflex prin prisma originii lor sau afilierii grupurilor care le promovează. Urmând această logică, expresia liberă sprijină structura puterii albe. Nu-i total incorectă această logică, doar parțial, pentru că expresia liberă a fost folosită de-a lungul istoriei și de oprimați, de marginalizați. …. Nu de salvatori avem nevoie, nici de miracole, sper, dar e adevărat că spiritul vremii este potrivnic libertății de expresie. Conservatorii nu i-au fost niciodată favorabili cu adevărat. Încearcă să monitorizeze ce se preda în școli și universități, pe baza căror manuale sau cursuri, ce cărți sunt etalate în biblioteci publice sau vândute în librării. E o veche tradiție. Nou este că progresiștii se întorc și ei împotriva liberei exprimări. Focare de rezistență există în ambele tabere. Liberali, dar și stângisti clasici gen Noam Chomsky apără libertatea de expresie, care e însă împresurată, deci cu un viitor din ce în ce mai incert. … Catedra de pedagogie a Universității Californiei de Sud a decis să treacă la index cuvântul “câmp”, ca în “câmp”, domeniu de studiu sau cercetare, pentru că evocă munca sclavilor. Au înlocuit “câmp” cu “practicum” educațional, ceva de genul ăsta…..” Integral: https://www.rfi.ro
“Patriarhul îl reduce pe Teodosie la tăcere. I-a trimis un selfie cu banii din seif Iritat că doi dintre subalternii săi, ÎPS Teodosie și Vasile Bănescu, își pierd timpul în controverse inutile, Patriarhul Daniel a decis să intervină personal. El i-a trimis în această dimineață lui Teodosie un selfie cu banii din seiful Patriarhiei, reducându-l la tăcere. Totodată, selfie-ul cu banii ar trebui să-i readucă aminte lui Teodosie că el este și va rămâne un subaltern al Patriarhului și, prin urmare, scopul lui principal este să facă bani, nu să își piardă timpul în dezbateri pe teme religioase – sau de orice altă natură. „Vorba multă, sărăcia omului“, i-a mai transmis Patriarhul lui Teodosie. Și l-a anunțat că are la dispoziție 24 de ore ca să-și spele păcatele din ultimele zile. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Reforme educaționale mereu întârziate Putem trece o lege a educației la fiecare deceniu prin Parlament. De altfel, legea existentă, aidoma celor de dinainte, ,,s-a bucurat” de atâtea modificări și completări prin HG-uri, OME-uri, OMECT-uri și OUG-uri încât intențiile sale inițiale s-au pierdut pe drum, s-au pulverizat în proceduri adormitoare sau au fost înlocuite de contratendințe, opuse planurilor legiuitorului de la început…..În spatele cortinei, nu se mai vorbește de mult în termeni de ,,interese și orgolii”, ci numai de ,,valiza cu bani”, de parcă începutul anilor ’90 în Europa de est ține loc atât de cuprins, cât și de încheiere….. Saltimbancii politici de la noi sunt în stare de orice scamatorie, atâta vreme cât altcineva plătește pentru ea. …. Drept urmare, îndrăznim, ca atâția alții înainte și după noi, să recomandăm câteva salutare reforme, credem, atât de folositoare în ansamblu încât nu vedem cum nu ar putea dăuna ,,grupurilor de interese” existente, active și organizate: 1. Pierderea acreditării universitare – probă a calității instituționale. Se vorbește de ARACIS ca de o forță considerabilă de pedepsire a celor care calcă strâmb în materie de fidelitate împotriva valorilor și standardelor de calitate în învățământul superior. E doar o părere și una neîntemeiată pe probe. Dacă am fi cinstiți cu noi înșine, am recunoaște că nici o universitate nu a fost drastic sancționată, în limitele legii, în ultimul sfert de secol (despre ce a fost înainte, să spunem că ,,s-a prescris”). Lucrările de licență și masterat se vând și acum pe internet, iar tezele de doctorat sau lucrările ,,științifice” ale unor VIP-uri politice, de dincoace sau de dincolo de gratii, au lăsat dâre de turpitudine devoalată în presă, doar în presă, să ne înțelegem, în rest, personajele sunt bine-mersi. ….2. Profesionalizarea aparatului de conducere din ministere. Ne-am aștepta ca (sub)secretarii de stat, directorii și șefii de birou din Ministerul Educației să fie în majoritatea lor profesori, cercetători etc. cu merite excepționale, inși recunoscuți în societate pentru lucrările lor științifice, omologate internațional prin citări și critici punctuale, pentru rezultate deosebite de pregătire a elevilor, de conducere dovedită a unor școli sau pentru cărțile lor de nivel mediu sau ridicat, în calitate de intelectuali publici. Nu faci educația unei națiuni cu personaje obscure, ridicate pe filiere oblice, de penumbră, promovați strict administrativ și pe seama unor criterii birocratice intenționat înguste. Nu mai insist pe seama relațiilor inavuabile de promovare, care sunt cele mai des întâlnite în țara noastră de periferie. ….3. Depolitizarea conducerii Inspectoratelor și a unităților de învățământ preuniversitar. Dacă în Ministerul Educației apare ca firească apartenența politică și chiar prezența unor direcții ideologice explicite (,,tehnocratismul” inerent e o mantră ideologică centristă, dar tot misterul rezidă în definirea democratică a consensului centrist – social-democrat, liberal, naționalist conservator etc.), inspectorii școlari și directorii de școli se supun ierarhic, indiferent de opiniile lor politice de acasă sau din public. Dacă fiecare inspector județean ar asculta de ordinele superiorilor în funcție de credința sa politică sau de simpatiile sale ideologice, atunci nu am mai avea nevoie de funcționari superiori, medii sau de bază. Fiecare ar face ce-l taie capul, pe ascuns sau fără să se ferească, în funcție de conivențe. Avem nevoie de politică, dar nu suntem toți ,,ofițeri cu grade înalte” în organizația de partid. Din păcate, selecția cadrelor de partid creează confuzii grave în România. Proasta gestiune a resursei umane se vede atât la etajale superioare ale sistemului, unde predomină ,,tehnocrații” cu voie de la partid, dar calificați în a da din cap necunoscători la orice e de interes public și în a țese tot soiul de pânze de păianjen de natură carieristă sau de înavuțire personală, cât și în zona mediană, unde atât de slabi pe puterile lor se simt politicienii de sus încât numesc în funcții persoane ale căror profesionalism și calitate intelectuală lasă mult de dorit. Numirile în funcție trebuie să dispară din Inspectorate și de la conducerea unităților de învățământ preuniversitar. ….” Integral:
“„E timpul pentru planul B”. Doi experți în relații externe explică cum și când poate Occidentul să aducă Kievul și Moscova la masa negocierilor Timp de mai bine de un an, SUA și statele europene au permis Ucrainei să definească „succesul” în acest război și să stabilească inclusiv obiectivele Occidentului, dar această politică nu mai are acum sens, scriu doi experți americani în relații internaționale într-o analiză publicată de revista Foreign Affairs. Occidentul, spun ei, trebuie, prin urmare, să adopte o strategie clară, care prevede atât sprijin ferm militar și economic pentru Ucraina, cât și eforturi diplomatice pentru un plan de pace. După ceva mai mult de un an de război, câteva lucruri clare pot fi observate: efortul Rusiei de a-și subjuga vecinul a eșuat, iar Ucraina rămâne o democrație independentă, suverană și funcțională, controlând mare parte din teritoriul pe care îl avea înainte de invazia Rusiei din 2014. În același timp însă, nu există loc de optimism cu privire la direcția în care se îndreaptă războiul, iar costurile umane și economice, deja enorme, sunt pe cale să crească, odată cu ofensivele din această primăvară. În plus, superioritatea numerică a armatei ruse îi oferă probabil capacitatea de a contracara abilitățile Ucrainei, pe termen lung. În consecință, cel mai probabil rezultat al conflictului nu este o victorie completă a Ucrainei, ci un impas sângeros, concluzionează în analiza din Foreign Affairs Richard Haass, fost diplomat în administrația lui George W. Bush, în prezent președinte al influentului think-tank Council on Foreign Relations (CFR), și Charles Kupchan, profesor la Universitatea Georgetown și expert al aceluiași think-tank. …. Ce presupune prima parte a strategiei? Occidentul, spun experții, ar trebui să accelereze imediat fluxul de arme către Ucraina, crescând cantitatea și calitatea acestora, pentru a-i întări apărarea și pentru a-i consolida capacitatea de a desfășura contraofensive, blocând opțiunile militare ale Moscovei și sporind disponibilitatea acesteia de a lua în considerare un acord diplomatic. După ofensivă, Kievul ar putea fi, la rândul său, mai dispus să se așeze la masa negocierilor. A doua componentă a strategiei Occidentului, mai spun Haass și Kupchan, ar trebui să fie prezentarea, în cursul acestui an, a unui plan de negociere pentru încetarea focului și a unui proces de pace ulterior, menit să pună capăt definitiv conflictului, chiar dacă este posibil ca această manevră să eșueze. Primul pas: susținere militară totală pentru Kiev Deocamdată, o rezolvare diplomatică a conflictului nu este la îndemână. …. Occidentul a oferit un ajutor militar robust, dar a avut ezitări în a oferi sisteme și echipamente mai periculoase, din teama că Rusia ar putea răspunde printr-o escaladare. Deși Washingtonul are dreptate să fie atent la riscul de escaladare, îngrijorările sale sunt exagerate, cred cei doi experți. Politica occidentală este prinsă între obiectivele de prevenire a unui eșec catastrofal (în care o Ucraină subînarmată este înghițită de Rusia) și a unui succes catastrofal (în care o Ucraină supraînarmată îl determină pe un Putin încolțit să escaladeze), spun ei. …. Prin urmare, spun Haass și Kupchan, este timpul ca Occidentul să înceteze să se mai descurajeze singur și să înceapă să ofere Ucrainei tancurile, rachetele cu rază lungă de acțiune, avioanele și alte arme de care aceasta are nevoie pentru a recăpăta controlul asupra unei părți mai mari din teritoriul său în următoarele luni. ….” Integral:
“Cum au ajuns angajaţii de la stat să ia salariu mai mare decât preşedintele Iohannis. Mai bine de 11 mii de bugetari câştigă peste şeful statului ….Mai bine de 11 mii de bugetari câştigă peste şeful statului. Conform datelor oficiale, cea mai mare sumă încasată în februarie 2023 a fost 153.420 de lei, de 10 ori mai mare decât salariul președintelui Klaus Iohannis. …. Conform
“Comisia Europeană îndeamnă insistent România să aplice în mod corect normele UE privind igiena produselor alimentare. Încălcarea vizează carnea de vânat, peştele sălbatic capturat şi ouăle de prepeliţă Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru nerespectarea normelor UE privind principiile şi cerinţele generale ale legislaţiei alimentare privind igiena produselor alimentare, a normelor specifice de igienă care se aplică alimentelor de origine animală şi a procedurii de furnizare de informaţii în domeniul reglementărilor tehnice, relatează Agerpres. ….Potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar, autorităţile române au stabilit norme naţionale care derogă de la cerinţele de igienă alimentară aplicabile în întreaga Uniune Europeană, care vizează asigurarea siguranţei alimentare în beneficiul şi pentru protecţia consumatorilor europeni.
“Președintele cu degetul mijlociu ridicat poporului A greși e omenește, a persevera e diabolic. Se mai poate numi sfidare, acel mod de a fi al președintelui Iohannis în exercitul întregului mandat, dar mai ales al finalului. Turneul în Japonia și Singapore al cuplului prezidențial, în urma cu câteva săptămâni, a creat
“Cum s-a fabricat consensul climatic ….Fără să merg prea departe în trecut (de ex., geocentrismul, existența glaciațiilor ciclice, deriva continentelor etc.), întreb doar atât: Ce s-a întâmplat cu apocalipsa fracturării hidraulice, aceea care urma să otrăvească apele din fântânile țăranilor, să producă cutremure devastatoare, să emane radiații ucigătoare pentru oameni și animale etc., conform consensului formulat de oameni de știință stimulați de un fake documentar,
“
“Poziția Guvernului României în procesul de la CJUE pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția: Revine judecătorului național să verifice și să decidă dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE Agentul guvernamental la CJUE, Emilia Gane, a trimis Curții de la Luxemburg poziția Guvernului României în cadrul procesului C-107/23 în care Curtea de apel Brașov a solicitat undă verde pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția. Poziția Guvernul României este că revine judecătorului național să verifice și să hotărască dacă lasă neaplicată o decizie CCR în cazul în care consideră respectiva decizie contrară dreptului UE, fără ca acest lucru să fie considerat o abatere disciplinară – potrivit unui document al agentului guvernamental la CJUE publicat de avocatul Adrian Toni Neacșu pe rețelele de socializare. ….Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) dezbate pe 10 mai în procedură de urgență o sesizare a Curții de Apel Brașov pentru neaplicarea deciziilor CCR privind prescripția într-un dosar de fraudă şi evaziune fiscală. CA Braşov a sesizat instanţa europeană în cadrul unei contestaţii în anulare a unor persoane condamnate într-un dosar disjuns din cazul Motorina în care a fost judecat, dar achitat fostul şef al Fiscului, Sorin Blejnar. Persoanele condamnate Ovidiu şi Ionuţ Ciocodeică, Andrei Kelemen şi Peter Sztufliak au cerut CA Braşov să constate că infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat şi evaziune fiscală, pentru care au fost condamnaţi definitiv în iunie 2020, erau prescrise la acea dată, dacă se aplică deciziile CCR privind prescripţia. Faptele pentru care inculpaţii au fost condamnaţi au fost comise în 2010. Or, potrivit deciziilor CCR privind prescripţia din 2018 şi 2022, în această perioadă nu a existat prescripție specială, un instrument care permitea prelungirea perioadei în care pot fi trase la răspundere faptele penale după ce suspectului i s-a comunicat faptul că este anchetat. Apoi, pe 25 octombrie 2022, Înalta Curte a decis că absența acestui instrument (prescripția specială) în perioada 2018-2022 reprezintă lege penală mai favorabilă și retroactivează până la 1 februarie 2014, data intrării în vigoare a noului cod penal. Prin urmare, ÎCCJ a prelungit perioada în care faptele penale se prescriu mult mai repede și anume: 2014 – 2022. ….” Integral:
“Paradoxul României: E țara UE cu cea mai mare scădere a populației, dar regiunea Ilfov are cea mai mare creștere din toată Europa / Suntem pe locul 6 în UE ca populație România a înregistrat în ultimul deceniu cea mai mare scădere a populației în termeni absoluți (peste un milion de rezidenți), potrivit datelor colectate de Eurostat după recensământul general din toate statele membre UE. În același timp însă, zona Ilfov – București e regiunea cu cea mai mare creștere procentuală a populației, cu peste 40%. România e pe locul șase din punct de vedere al populației, cu 19,05 milioane de rezidenți, urmată de Țările de Jos (17,4 milioane). Cele mai populate cinci țări ale UE în 2021 erau Germania (83,2 milioane de persoane), Franța (67,9 milioane), Italia (59,0 milioane), Spania (47,4 milioane) și Polonia (37,0 milioane). …. Față de acum un deceniu, cea mai mare scădere în termeni absoluți s-a înregistrat în România (o scădere de peste un milion de persoane, de la 20,1 milioane la 19,05 milioane), iar în termeni relativi Bulgaria a înregistrat cea mai mare scădere a populației rezidente, de 11,5 %. În comparație cu recensământul populației și al locuințelor din 2011, datele de la recensământul din 2021-2022 indică, în general, creșteri ale populației în vestul și nordul UE și scăderi în est și sud. … Conform celor mai recente proiecții demografice publicate de Eurostat, populația UE va scădea cu 6% între 1 ianuarie 2022 și 1 ianuarie 2100, ceea ce înseamnă 27,3 milioane de persoane mai puțin…..” Integral:
“Coloniștii …. Că milioane de bătrâni proști regretă comunismul și se agață de mantra asta cu „colonia” nu mă miră. Sunt oameni sfârșiți, tot ce îi așteaptă este moartea. Lumea lor s-a stins. Le-a mai rămas ura pentru tot ce înseamnă viață și dragostea pentru ei înșiși – în varianta lor de-acum 50 de ani. Cu aceștia, nimic de făcut. Dar Cetățeanul? De unde și până unde? O personalitate ca a lui să împartă cu prostimea aceeași plăcintă expirată? …
“Cum justifică Cotroceniul secretizarea costurilor cu avionul de lux al președintelui Klaus Iohannis Administrația Prezidențială refuză să transmită presei informații despre costurile călătoriilor externe făcute de președintele Klaus Iohannis cu un avion privat de lux și își bazează decizia pe prevederi legale secrete. Acestea datează încă din 1998, înainte de aderarea la UE. Cu toate acestea, Administrația Prezidențială comunicase în trecut astfel de informații, cum a fost cazul unor deplasări ale fostului președinte Traian Băsescu. Acum, Iohannis călătorește în America de Sud cu
“
“Ministru ucrainean: Occidentul nu a avut o strategie pentru Marea Neagră, Rusia a avut-o mereu și a fost agresivă .… „De fiecare dată când auzim că oricine, de oriunde din lume, spune că (peninsula) Crimeea este oarecum specială şi nu ar trebui să revină din nou Ucrainei, trebuie să spunem că Ucraina respinge categoric acest lucru”, a spus şeful diplomaţiei de la Kiev, într-o intervenție online, potrivit
“
“Numărul „luptătorilor” s-ar putea umfla. Găselnița: Revoluția din ’89 se prelungește cu trei zile Numărul „luptătorilor cu rol determinant” în Revoluția din decembrie 1989 s-ar putea tripla, de la 4.000 la 12.000, potrivit unui amendament. Impactul bugetar crește și el de peste trei ori și depășește gaura la buget din acest moment, de 20 de miliarde de lei. Cui folosește subterfugiul? Dincolo de aspectele etice ale problemei revoluționarilor, care s-au înmulțit excesiv în acești 33 de ani, de succesivele scandaluri de fraudă cu diversele certificate de revoluționar, așa cum a arătat de mai multe ori
“
“De unde să taie? După ce de luni, nu zile nu au spus decât că economia duduie, că banii curg la buget, brusc, Guvernul este nevoit să admită că are o
“Despre educaţie în ţara care îşi ignoră morţii …. În ceea ce priveşte cazul de la Pietriceaua, nu atȃt violenţa şi nesimţirea elevilor m-au tulburat, sufletul meu, de om care trăieşte dintotdeauna în Romȃnia, e obişnuit cu ele şi se străduieşte zilnic să nu devină imun. Cruzimea lor profundă, atrocitatea lor insuportabilă, mi s-a părut că stau în primul rȃnd în conţinutul lor secund, simbolic, mai mult decȃt în ceea ce arătau explicit. Pentru că există ceva grotesc şi abnorm în imaginile cu profesoara care încearcă să îşi continue frazele în limba engleză în vreme ce doi băieţandri simulează violul. Ceva grotesc şi caricatural, însă profund credibil şi evocator. Privim cu toţii şi ştim că mica scenetă pseudoporno ascunde un adevăr mai adȃnc şi abia asta ni se pare insuportabil. Adevărul acesta, simplu şi atroce, este că şcoala nu (mai) contează. E un mediu anomic şi cvasiinutil, un mediu care nu mai educă decȃt rar, excepţonal şi endemic. Asta se vede nu numai în sălile de clasă unde se înscenează acte sexuale, se scoate cuţitul sau se dă cu pumnul. Se vede şi acolo unde lucrurile sunt aparent calme şi aşezate. Chiar şi acolo unde domneşte „excelenţa”. Se vede peste tot şi în fiecare zi. Se vede în opoziţia fermă, chiar dacă, uneori, cvasipoliticoasă, a elevilor pe care nu îi mai poţi (nu că ar fi mulţi cei care vor asta) atrage în niciun proiect intelectual de durată. În privirile extenuate ale unor copii care fac meditaţii încă de la ciclul primar. Se vede în divorţul evident dintre ceea ce se întȃmplă în sala de clasă şi ceea ce e relevant în vieţile lor. Se vede în ostilitatea fermă şi axiomatică dintre educabili şi majoritatea profesorilor. Se vede în calitatea relaţiilor umane. Se vede în ceea ce îmi pare o rupere explicită a contractului social care îi leagă pe cei morţi, pe cei vii şi pe cei nenăscuţi. Pentru că, într-adevăr, ceea ce deosebeşte aglomerările de indivizi de grupurile sociale este, în primul rȃnd, reţeaua invizibilă. …. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu există domeniu al vieţii noastre publice unde cancerul care devorează textura socială să nu se vadă. Nu există viaţă în Romȃnia fără el. Aşa cum nu există şcoală în care să nu se vadă. Oricȃt de bună, cu oricȃt de multe galoane. Cine îşi imaginează că episodul oribil de la Pietriceaua este o excepţie şi priveşte doar comunitatea şcolară de acolo refuză să vadă patologia generală a lumii noastre şi a şcolii în general. Cred că, pentru a ne înţelege şi a face paşi eficienţi (chiar dacă timizi) spre o şcoală mai bună, trebuie să abordăm integrat şi inteligent pletora de factori care ne paralizează acum. Şi trebuie să înţelegem şi să acceptăm public că:
“Ruta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa, în ciuda sancțiunilor drastice anunțate … Din cauza sancțiunilor (care complică asigurarea mărfurilor și operațiunile de credit bancar pentru achiziționarea acestora), petrolul rusesc este vândut sub cotațiile pieței. Acest lucru permite rafinăriilor indiene să îl prelucreze și să revândă în Europa produsele obținute, acumulând profituri mari. Înainte de invazia Ucrainei, Europa importa 154.000 de barili de motorină și combustibil pe zi pentru avioanele din India. Astăzi, achizițiile depășesc 200.000 de barili. 30% din motorina rafinată în India ajunge în Europa, comparativ cu procentul de 22% de acum un an. Principalii cumpărători europeni sunt Franța, Turcia, Belgia și Țările de Jos. Afacerea rusească cu hidrocarburi este atât de profitabilă, încât până și Arabia Saudită, care plutește pe o mare de petrol de înaltă calitate și ușor de extras, a început să importe din ce în ce mai mult petrol de la Moscova pentru a satisface nevoile interne și a vinde Europei cantități și mai mari din petrolul său. Turcia, Brazilia, China, Tunisia Maroc… sunt alte țări care şi-au mărit importurile de țiței din Moscova. În martie, cantitatea de motorină rusească importată de Singapore s-a dublat comprativ cu cea de anul trecut, depășind 342.000 de barili. Mai devreme sau mai târziu, Europa fi nevoită să abordeze problema unui embargo asupra petrolului și gazelor rusești care se scurg peste tot și ajung să penalizeze mai presus de toate, dacă nu exclusiv, Bătrânul Continent. …. Statele Unite, primul producător de petrol din lume şi aproape autosuficient, face o afacere foarte bună prin vânzarea de gaz lichefiat (GNL) către țările europene, ceea ce compensează aprovizionarea mai scăzută din Rusia. Japonia a ieșit din alianța anti-Putin, hotărând să continue să cumpere petrolul rusesc plătindu-l mai mult de cei 60 de euro prevăzuţi de embargoul occidental, aplicat ca represalii pentru invazia Ucrainei. Este mereu util să ne amintim că încasările Kremlinului provin în principal din țiței. În 2019, ultimul an normal, Moscova a obținut 190 de miliarde de dolari din exporturile de petrol, față de cele 50 de miliarde încasate prin vânzarea de gaze. A fost suficient ca Rusia să încaseze 40 de dolari pe baril, pentru a-și finanța 100% din bugetul public. ….” Integral:
“General american: Ucraina ar putea elibera Crimeea până la sfârșitul verii …. ”Ucraina va fi capabilă să elibereze Crimeea până la finele lunii august dacă – și am inclus această avertizare nu o dată – va primi armele de precizie cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a porni acțiunea”, afirmă fostul comandant al trupelor americane staţionate în Europa, Benjamin (Ben) Hodges. Generalul în retragere crede că armata ucraineană este capabilă de un atac profesionist și eficient, al cărui scop va fi să izoleze Crimeea și să creeze condițiile pentru o eventuală eliberare a regiunii în decursul acestui an. …. Vorbind despre conținutul și repercusiunile scurgerii de documente americane ultrasecrete, care detaliază o serie de aspecte, inclusiv apărarea aeriană ucraineană și o criză de muniție pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale Kievului, Hodges a subliniat că documentele nu fac decât să evidențieze necesitatea de a sprijini țara atacată de Rusia. Generalul în rezervă a pus sub semnul întrebării deciziile administrației americane și ale guvernului german de a se opune trimiterii de avioane de vânătoare pentru a sprijini Ucraina. “Discută despre mii de civili ucraineni care au fost uciși în aceste atacuri cu rachete. Ei (rușii – n.red.) nu vizează apărarea ucraineană, ci ținte civile. Se pune, deci, întrebarea de ce este atât de dificil pentru noi să facem pasul următor, oferind capacitățile care ar ajuta la protejarea a mii de civili europeni?” – a spus Hodges. Fostul comandant american a minimalizat pericolul care decurge din scurgerile de documente, explicând că atât Rusia, cât și Ucraina erau deja la curent cu conținutul documentelor. Potrivit lui Hodges, vulnerabilitatea rezidă mai degrabă în faptul că nu s-a acționat ținându-se cont de punctele nevralgice expuse de scurgerile de informații. ….” Integral: 


