Buna dimineata intr-o zi de sambata, 23 decembrie! Pana duminica vor fi intensificări ale vântului în toată ţara, viscol şi ninsori moderate cantitativ la munte, ninsori viscolite în Maramureş şi Transilvania. La munte vor fi rafale de 90…100 km/h, iar în Transilvania, sudul Olteniei, al Munteniei şi local în Dobrogea, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă, viteza vântului va atinge 65…70 km/h şi pe arii restrânse 80 km/h. În zona montană înaltă (în general la peste 1.500 m), vântul va sufla tare, cu rafale de peste 110…120 km/h, va fi viscol puternic, vizibilitate foarte redusă şi zăpadă troienită. In Bucuresti, de sâmbătă dimineaţă până duminică,, vremea va fi vântoasă şi vor fi rafale de 55…65 km/h. Cerul va fi mai mult noros, iar temporar va ploua. Temperatura maximă va fi de 7…8 gr, iar cea minimă în jur de 0 gr.
“Ce este sindromul „inima în vacanță” care provoacă aritmii cardiace / Mese generoase, lipsă de activitate și alcool Între Crăciun și Revelion mor mai mulți oameni din cauza atacurilor de cord decât în orice altă perioadă a anului. Prea mult exces în această perioadă ne expune riscului de fibrilație atrială: ce este, care sunt simptomele și cine trebuie să fie mai atent, explică medicii italieni, relatează Corriere della Sera. …. De la mesele de afaceri, la aperitivele cu prietenii, de la Ajunul Crăciunului la Crăciun, la Revelion și dincolo de acesta, merită să ne gândim la cantitatea mai mare de alcool care va fi consumată, mai mult decât de obicei. Consumul de băuturi alcoolice este atât de normalizat, încât pare ciudat ca cineva să nu sărbătorească cu un toast, astfel încât de multe ori uităm că alcoolul este o substanță toxică pentru organism. Chiar și în doze mici și mai ales pentru inimă. „În general, dozele excesive de alcool exercită o acțiune excitantă asupra celulelor inimii”, confirmă profesorul Claudio Tondo, director al Departamentului de aritmologie de la Centro Cardiologico Monzino, IRCCS, „și poate duce la o creștere a ritmului cardiac și poate facilita apariția aritmiilor cardiace, cum ar fi fibrilația atrială. De asemenea, trebuie amintit faptul că aportul cronic de alcool în doze semnificative poate duce la dezvoltarea cardiomiopatiei dilatate, care determină o creștere a volumelor camerelor cardiace (atrii și ventricule) și o reducere a contractilității: două condiții esențiale pentru apariția fibrilației atriale. Și atenție: anomaliile de ritm induse de alcool apar adesea în același timp cu o alimentație mai abundentă, așa că moderația vizează și cantitatea de alimente introduse”, spune medicul. Un studiu a arătat că o singură băutură pe zi poate crește riscul de fibrilație atrială cu până la 16%. Dacă într-o zi obișnuită șansa de a suferi de fibrilație atrială este de una la 1.000, cu un pahar de bere sau de vin această probabilitate poate crește la 3 la 1.000. …..” Integral: https://www.g4media.ro

“Daniel Dăianu: Economia noastră la final de 2023 .… Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar, care în 2023 a rămas probabil în jur de 6% din PIB – precum în 2022 (când deficitul ESA, metodologie europeană, a fost 6,23 la sută). România este sub incidența procedurii de deficit excesiv și are probabil cel mai mare deficit structural în UE. Ținta asumată de guvern pentru 2023, de 4,4 la sută din PIB, a fost nerealistă și judecată ca atare de Consiliul Fiscal în opinia privind bugetul public, a cărei construcție a fost cu hibe (venituri supraestimate și cheltuieli subestimate). Se impune adoptarea de măsuri fiscal-bugetare care să permită îndreptarea deficitului bugetar către 3 la sută din PIB în câțiva ani. …. Într-un stat al UE cu venituri fiscale inclusiv contribuții ultrajoase (circa 27% din PIB, când media în UE este de peste 40% din PIB), cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un gap la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de circa 5%, aceasta este alternativa de bun simț, logică. România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews (cum se fac în OCDE, organizație în care România vrea să intre) – pentru 2023 trebuie elaborate asemenea documente pentru Sănătate și Educație. Dar nu poți tăia cheltuielile publice cu satârul într-o țară în care acestea sunt la cel mai jos nivel din Uniune, în care cetățenii sunt privați de bunuri publice și servicii în cantitatea necesară. Iar fondurile UE nu pot suplini ceea ce trebuie să facă bugetul public. …. A crede că se poate realiza corecția deficitului bugetar prin taxa prin inflație (engl. inflation tax) este o iluzie; această taxă poate ajuta marginal, dar nu decisiv. Ar putea numai dacă ar mai exista un alt mare șoc pe latura ofertei, care să creeze un nou puseu inflaționist și care să nu fie urmat de indexări de salarii și pensii compensatorii. Oricum, este nevoie de continuarea reformei fiscale, care să corecteze un regim fiscal profund inechitabil (prin scutiri și portițe), ce este rezultat și al capturării politicii fiscale de către grupuri de interese. Trebuie totodată să se colecteze mult mai bine; ANAF are nevoie de o revoluție în acest sens …. Reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată. Din populația activă numai 5,5 milioane sunt cu contracte de muncă. Foarte multe persoane lucrează în economie informală, peste 1,5 milioane sunt plătite cu salariul minim, mulți cetățeni nu contribuie la sistemul de asigurări. România are cea mai scăzută participare pe piața muncii în UE – 68 la sută față de peste circa 78 la sută în UE. …. ” Integral: https://economie.hotnews.ro

“Educația în România ultimilor 20 de ani: cheltuieli puține, rezultate pe măsură / Tinerii cu zece clase au cele mai mici șanse de angajare / Rata abandonului- cea mai mare din UE Cheltuielile bugetare destinate Educației, măsurate ca procent din PIB, au avut un trend descrescător în ultimii douăzeci de ani în România. Diferența semnificativă dintre România și media statelor UE în ultimii 20 de ani, analizată din punctul de vedere al bugetării diferitelor nivele de educație, este determinată de alocarea mult mai redusă în România pentru educația preșcolară și primară, arată datele celui mai recent EuroMonitor publicat de BNR. – Tinerii care au absolvit doar clasa a X-a au avut cele mai puține șanse să își găsească un loc de muncă. – În ciuda scăderii ratei abandonului școlar, România are cel mai mare procent din UE al tinerilor cu vârsta cuprinsă între 14-16 ani care nu sunt înscriși la școală. – Proporția tinerilor din România care își găsesc un loc de muncă la finalizarea studiilor este semnificativ mai mică decât media UE. – Personalul didactic s-a diminuat în România cu aproape 49.000 de persoane în ultimii 20 de ani. – Cele mai mici investiții în Educație au fost pentru nivelul de educație preșcolar și primar. – Șansele tinerilor de angajare la finalizarea studiilor înregistrează cea mai dificilă revenire din UE. Cheltuielile destinate educației, măsurate ca procent din PIB, au avut un trend descrescător în ultimii douăzeci de ani în România Media acestor cheltuieli din România, pentru perioada 2002-2021 (3,5% din PIB), a fost cea mai mică din UE (media UE a fost 4,8% din PIB) și a reprezentat puțin mai mult decât jumătate din nivelul înregistrat în cel mai bine clasat stat membru UE (Suedia). În anul 2021, România a fost singurul stat membru UE care a alocat acestei funcții cheltuieli publice mai mici de 4 la sută din PIB….. Cele mai mici investiții au fost pentru nivelul de educație preșcolar și primar. În alocarea cheltuielilor destinate educației, formarea brută de capital fix dedicată educației preșcolară și primară aproape că a lipsit în perioada 2012-2019 (alocare mai mică decât 0,1 la sută din PIB). ….” Integral: https://www.hotnews.ro

“Sorin Pâslaru, ZF: Dacă italienii vin să umple cu credite buzunarele românilor şi belgienii să le golească, în continuare se poate spune că treaba-i bună. Să vedem ce-o să facem când cine ne finanţează azi ne va cere să mai şi plătim datoria, eventual în avans …. Vânzarea a două bănci locale, Alpha Bank şi First Bank, către bănci italiene, Unicredit şi Intesa, bănci gigant în Italia, încercarea de a vinde Profi către belgienii de la Delhaize, proprietarii Mega Image, alte tranzacţii mai mici cu cumpărători din Belgia sau Polonia anunţate pe final de an arată că firmele şi băncile europene pariază că estul Europei mai are bun potenţial de creştere. Deci în pofida introducerii unor taxe noi pentru bănci, calculate pornind de la active, care ar duce de fapt impozitul pe profit pentru sistemul bancar, conform calculelor ZF, de la 16% la 35%, italienii cumpără local. Cumpără cu tot cu noile costuri, care pentru 2023, când băncile au făcut profituri istorice, nu par mari, dar în 2024, când o să apară şi nevoia de provizioane, vor conta. Şi în pofida unei taxe de 1% pe cifra de afaceri a marilor companii şi deci a marilor retaileri, iată că belgienii de la Delhaize îşi asumă aceste noi obligaţii şi sunt gata să dea 1,3 miliarde de euro pe Profi, o companie care în ultimii cinci a declarat numai pierderi către statul român, fiind printre entităţile de la care s-a pornit ca exemplu această idee a introducerii unei taxe pe cifra de afaceri pentru ca şi statul să mai încaseze ceva. Interesant cum la stat Profi declară de ani de zile că nu are profit, deci nu trebuie să plătească impozit pe profit, dar este de fapt aşa de profitabilă că belgienii dau miliarde de euro pe companie. Că altfel cine ar vrea să cumpere o firmă pe pierderi? Deci ori este profitabilă şi constituie astfel o ţintă atractivă şi atunci dacă e profitabilă ar fi trebuit să plătească şi impozit pe profit la stat ori nu este profitabilă, este pe pierdere, şi atunci de ce s-ar arunca cineva să dea bani pe o companie care produce pierderi şi nu profit? Oare statul român, dacă se perfectează prin absurd tranzacţia, nu s-ar putea şi el aşeza la masă să ceară impozitul pe profitul pe ultimii cinci ani pe care l-au luat în calcul belgienii că l-a produs compania şi îl produce, de vreme ce vor să o cumpere? Acum, cele două entităţi vor avea împreună 35% din piaţa de supermarketuri şi circa 22% din piaţa de magazine moderne, marile suprafeţe care au împânzit România în ultimii 20 de ani, cu avantajele şi dezavantajele lor într-o ţară unde producţia alimentară locală este deficitară şi de unde pleacă grâul, porumbul şi floarea soarelui ca marfă brută la export şi se întorc procesate sau sub formă de carne din abatoarele germane sau olandeze. Va fi foarte curios dacă această tranzacţie va căpăta parafa Consiliului, având în vedere dublarea puterii de negociere cu furnizorii şi dublarea puterii asupra clienţilor prin impunerea gamei de produse şi a preţurilor nu numai în 1650 de magazine (Profi) şi 1000 (Mega) ci în 2.650 magazine odată. În mod normal nici un Consiliu al Concurenţei dintr-o ţară dezvoltată unde chezăşia dezvoltării este de fapt concurenţa între producători, retaileri şi consumatori nu ar da aviz pozitiv unei astfel de tranzacţii, dar în România, cu statutul său de ţară periferică la marginea UE şi fără absolut nici o voce pe nici o temă de interes de business la Bruxelles, te poţi aştepta la surprize. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Comoara geotermală de sub București și Ilfov. Cine se adapă din ea și cine o ignoră România deține o treime din apele termale și minerale ale Europei, iar unul dintre cele mai importante rezervoare se află chiar în pământul din nordul Bucureștiului și al județului Ilfov. Resursa ar putea transforma nordul Capitalei într-o adevărată destinație balneară și, teoretic, ar putea ajuta localitățile din zonă să își rezolve problemele cu termoficarea. Deocamdată însă, nici Ilfovul, nici Bucureștiul nu fac pași în această direcție, mai mult decât câteva planuri vechi, pe hârtie. Doar Spitalul SRI „Agrippa Ionescu”, aripa din Balotești, folosește resursa geotermală pentru încălzire, în timp ce o companie din Austria a construit Therme, unul dintre cele mai mari complexe „spa” din această parte a Europei, valorificând ape geotermale din zonă. …. Apele termale din nordul Capitalei sunt cunoscute încă din anii ’80, când au avut loc primele forări. A și existat un ștrand care folosea astfel de ape în spatele Casei Presei Libere, în incinta sediului societăţii Foradex, societate de stat care se ocupa cu exploatarea rezervelor de apă termală. Ștrandul între timp a fost însă abandonat, odată cu intrarea în insolvență a companiei. …. Rezervorul geotermal din nordul Capitalei și al județului Ilfov este unul foarte generos, chiar și în comparație cu cele din Bihor sau de pe Valea Oltului. Are o suprafață determinată până în prezent de 300 km pătrați, iar temperatura crește cu cât mergi mai în nord, de la 58 până la 84 de grade Celsius. Din cele 24 de sonde forate în acest bazin, 18 dintre ele produc apă geotermală, iar debitele pe care le au sunt între 22 și 35 de litri pe secundă. …. Datorită calităților rezervorului, resursele geotermale din pământul din nordul Bucureștiului ar putea fi utilizate pentru încălzire și prepararea apei calde pentru consum, în imobile rezidențiale, servicii sociale, cum ar fi spitale, școli sau grădinițe, dar și în sectorul industrial sau în sere. ….Singura investiție în acest domeniu se învârte în jurul spitalului SRI, secția din Balotești. În bugetul pe anul 2022, CJ Ilfov a prevăzut o sumă de 470.000 de lei pentru lucrări de eficientizare a sistemului de termoficare, dar și documentația obținerii licenței de exploatare la Spitalului Clinic de Urgență Prof. Dr. Agrippa Ionescu din Balotești…..” Integral: https://panorama.ro
“Opinie Wall Street Journal despre ideologizarea extremă a marilor universități din SUA: Din centre de excelență s-au transformat în instituții care promovează agende politice …. „Când ne gândim la cele mai mari atuuri ale Americii, la genul de atuuri la care lumea se uită cu admirație și invidie, universitățile de elită ale Americii au fost timp în fruntea listei”, a spus el. „Dar publicul american și-a pierdut încrederea în aceste universități din motive întemeiate”. El i-a amintit pe cei trei președinți de mari universități care au fost criticați în Parlament pentru „răspunsurile lor vagi și indecise atunci când au fost întrebați dacă apelul la genocidul evreilor ar încălca codurile de conduită ale instituțiilor lor”. Prestația lor a fost de înțeles dacă înțelegi că universitățile noastre de elită „au trecut de la a fi centre de excelență la instituții care promovează agende politice„. Aceste agende, „grupate în jurul diversității și incluziunii”, au început cu bună credință, „dar aceste bune intenții s-au transformat într-o ideologie dogmatică și au transformat aceste universități în locuri în care obiectivele omniprezente sunt ingineria politică și socială, nu meritul academic”. „În domeniul științelor umaniste, angajarea pentru noi posturi academice pare să se axeze acum pe rasa și sexul candidatului, precum și pe tematica abordată, care trebuie să fie despre grupurile marginalizate. Un bărbat alb care studiază președinția americană nu are nicio șansă de a fi titularizat la un important departament de istorie din America de astăzi. Apar noi subiecte care sunt de fapt agende politice, nu domenii academice.” „Din această cultură a diversității a crescut colecția de idei și practici de care am auzit cu toții acum – spații sigure, avertismente de declanșare și microagresiuni.” Școlile au instituit coduri de exprimare „care transformă în încălcare a regulilor universitare faptul de a spune lucruri pe care unele grupuri le-ar putea considera ofensatoare. Universitățile îi sfătuiesc pe studenți să nu vorbească, să acționeze și chiar să se îmbrace în moduri care ar putea jigni unele grupuri minoritare.” ….Depozițiile celor trei președinți de mari universități în fața Congresului „au fost rezultatul inevitabil al deceniilor de politizare a universităților. Universitățile de top din America nu mai sunt văzute ca bastioane ale excelenței, ci ca unități partizane.” Acestea ar trebui „să renunțe la această lungă aventură politică și să-și reconstruiască reputația de centre de cercetare și învățare”…..” Integral: https://www.g4media.ro

“Țiriac a comandat două TIR-uri cu coarne de ren pentru toate mașinile pe care le are …. „După cum vedeți aici, am pus niște coarne de ren pe un Dussenerg. Știu că majoritatea milogilor care se laudă între ei cum Skoda Octavia primită de la firmă consumă 3 litri la sută nu vor recunoaște așa ceva, de aceea îmi pun coarne de ren pe ea. Să știe că, de fapt, asta e mașină, nu cotețul pe care-l conduc ei de acasă la muncă, la amantă și apoi iar acasă”, a explicat Ion Țiriac. Acesta a și promis că va claxona în trafic când va vedea alți oameni cu coarne de ren puse la mașină. ….” Integral:https://www.timesnewroman.ro
“Adrian Bența: Peste 6 luni o să ne roage să înființăm microîntreprinderi! …. În după amiaza zilei de vineri, din săptămâna trecută, deja celebra OUG nr. 115/2023 a adus multiple modificări fiscale. Una dintre modificări este ca o persoană să dețină o singură microîntreprindere. Desigur, trebuie spus că regimul fiscal a unei microîntreprinderi este unul favorabil și impozitul este în procent de 1% sau 3% din venituri în funcție de obiectul de activitate și în funcție de atingerea unui plafon al veniturilor de 60.000 euro. …. Am cel puțin 3 argumente prin care în maxim 6 luni legiuitorul ne va ruga pe noi, antreprenorii, să reînființăm microîntreprinderile, iar legiuitorul va fi primul interesat să dezvolte această structură fiscală, acordând facilități fiscale. Primele 2 argumente sunt de natură fiscală, iar al 3 lea este de natură civică, puterea coercitivă a statului este combătută de puterea coercitivă a votului. Argumentul numărul 1: Pierderea unor taxe importante de către bugetul de stat generate de desființarea unor zeci de mii de contracte de muncă. …. Practic, până la a încasa un iluzoriu impozit pe profit, statul va pierde la încasările pe impozitul pe venit și asigurările sociale. Aceea sumă garantată statului de 1.291 lei pe lună pe contract este o pierdere certă a bugetului de stat începând cu ianuarie 2024. Să presupunem că doar o jumate din cele 150.000 de angajări vor fi desființate. Matematica noastră simplă ne arată o pagubă în bugetul statului în valoare de: 1.291 lei X 75.000 angajări X 12 luni = 1.161.900.000 lei. Argumentul numărul 2 – Profiturile astea frumoase, transparente ale microîntreprinderilor nu o să mai existe. Când nu există profit nu există nici impozit pe profit. ….” Integral: 








“10 cauze ale (de)căderii BOR. Poate fi salvată de corupție? ….Pentru prima dată în istoria ei, Biserica Ortodoxă Română (BOR) ia în discuție sancționarea 





“Mass-media: UE extinde cu încă un an plafonarea preţurilor la gaze Uniunea Europeană va extinde cu încă 12 luni plafonarea preţurilor la gaze, ca o protecţie contra unor posibile şocuri ale preţurilor la energie, după ce miniştrii Energiei din UE au sprijinit marţi planul, relatează Reuters. Prima dată, UE a convenit limitarea preţului gazelor în decembrie 2022, după luni de preţuri ridicate la energie, cauzate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti către Europa, după invadarea Ucrainei. Securitatea energetică a continentului este într-o situaţie mult mai bună în prezent, decât iarna trecută, preţurile la energie sunt mult mai scăzute, ţările şi-au asigurat noi surse de aprovizionare iar facilităţile de stocare de gaze sunt aproape pline. “În pofida startului relativ bun din această iarnă, situaţia geopolitică rămâne fragilă. Şi aceste măsuri de urgenţă protejează consumatorii de preţurile excesive la energie”, a afirmat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson. Plafonarea preţurilor la gaze urma să expire în februarie 2024 iar acum se va aplica până la 31 ianuarie 2025, au convenit miniştrii Energiei din UE. Alte două măsuri au fost extinse cu 12 luni. Prima acordă mai rapid permise pentru proiectele de energie regenerabila, pentru a ajuta ţările să înlocuiască gazele ruseşti cu energie curată, iar cealaltă stabileşte reglementările prin care ţările se pot ajuta cu aprovizionarea cu gaze într-o perioadă de deficit. Conform calculelor Reuters, gigantul rus Gazprom a livrat 27 miliarde metri cubi (bcm) de gaze Europei în 2023, un declin semnificativ faţă de 180 bcm în 2018. ….” Integral: 

“Panorama cu ALP. Rețeta unei crime democratice: sufocarea presei cu bani de la partide De un singur lucru poți fi sigur în bugetul României din ultimii ani, care e schingiuit mereu până în ultima secundă: banii de subvenție pentru partidele parlamentare vor fi întotdeauna mai mulți decât în anul precedent. Pentru 2024, an cu patru rânduri de alegeri, nici nu ne putem mira că partidele vor primi din banii noștri, ai tuturor, o sumă record: 313 milioane de lei (peste 62 milioane de euro), cu aproape 40% mai mult decât au primit în 2023 (inițial le-au fost alocate 258 de milioane, dar sumele au fost tăiate pe parcurs). Dar nu asta e problema. Buba infectată a acestei ecuații este că o mare parte din bani sunt folosiți de partide pentru a-și cumpăra propagandă și reclamă mascată la aproape toate televiziunile și marile publicații, în cadrul unui mecanism netransparent. Marele public habar nu are cine pe cine plătește și mai ales dacă ce primește pe post de informație este de fapt propagandă plătită de un partid. Este un mecanism extrem de pervers pentru bunul mers al democrației, care a pornit ca mai mereu în România de la o bună intenție: eliminarea corupției din finanțarea partidelor politice și transparentizarea banilor din campaniile electorale. Când banii vin de la bugetul de stat, împărțiți frumos în funcție de reprezentativitatea din Parlament, apetitul pentru cash la sacoșă sau contracte dubioase și corupte ar trebui să scadă. …. Cum funcționează treaba? Aproape toate televiziunile de știri din România, nu doar Digi24, primesc bani de propagandă de la marile partide politice – mai ales PSD și PNL. Pentru că ar fi ilegal să plătească direct la posturile tv, în afara perioadei de campanie electorală, partidele dau banii către site-urile aferente acestor televiziuni. Bani merg și către diverse site-uri și publicații, dar sunt mărunțiș. Milioanele de euro merg către televiziuni. Astfel, cele două mari partide și-au împărțit banii și influența în funcție de publicul țintă și de audiențele posturilor tv: PNL e ca acasă la Digi24, în timp ce PSD e spălat și ferchezuit cel mai mult pe România TV sau Antena 3, de exemplu. De fapt, de câțiva ani, aceste televiziuni de știri iau bani din ambele părți, pentru că ambele partide vor să-și asigure prezența pe post, cu propriile narațiuni, arată anchetele lui 
“Kelemen Hunor anunță că bugetul de stat pentru 2024 e ”catastrofal” și spune că guvernul a prevăzut zero lei pentru 26 de noi spitale …. 

“
“Războiul nostru nici sfânt, nici imperial, nici glorios Un internat, construit în anul 1900, 


“„O alegere teribilă”: ISW avertizează SUA asupra unei confruntări între Rusia și NATO dacă îl lasă pe Putin să câștige în Ucraina / Washingtonul ar putea plăti un „cost mult mai mare” decât își imaginează Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a avertizat că Statele Unite ar putea plăti un „cost mult mai mare” decât își imaginează majoritatea oamenilor dacă vor permite Rusiei să câștige în Ucraina, relatează 
“Guvernul a amânat austeritatea pentru bugetari după alegeri, doar mediul privat duce povara în 2024. Reorganizarea instituțiilor bugetare – prorogată / Doar ”specialii” din armată, poliție și serviciile secrete sunt plătiți pentru orele suplimentare Ordonanţa de urgență 115/2023, publicată vineri noapte în Monitorul Oficial, amână cu jumătate de an reorganizarea instituţiilor publice, adică măsura despre care guvernul PSD-PNL a spus că va aduce cele mai mari economii bugetare. Amânarea până după alegerile europarlamentare a reorganizării bugetarilor înseamnă că mediul privat este singurul afectat serios de măsurile de austeritate: creșteri de taxe, instituirea de noi impozite și eliminarea unor facilități fiscale. …. În plus, ordonanța de urgență adoptată de guvernul PSD-PNL prevede creșterea generală a salariilor tuturor bugetarilor cu 5% de la 1 ianuarie 2024. Una dintre puținele măsuri de austeritate pentru bugetari e prevederea că bugetarii nu vor primi bani în 2024 pentru orele suplimentare, ci zile libere. Există însă și excepții: categoriile de ”speciali” (polițiști, jandarmi, militari, angajații serviciilor secrete) care vor primi bani pentru munca suplimentară, potrivit OUG 115/2023. Creșterile de taxe, impozite sau eliminarea facilităților fiscale – toate decise printr-o lege din octombrie 2023, rămân însă în vigoare. Cele mai importante prevederi ale pachetului de măsuri fiscale, potrivit 

“Dar când nu va mai fi prostul de serviciu? Finanțele țării pentru 2024 sunt gândite 100% electoral, țintite pe recompensarea și motivarea pentru campanie a principalelor categorii pe care mizează la mobilizare și urne mai ales PSD, forța de la distanță dominantă a guvernării. Principala categorie care trebuie măcar amorțită, dacă nu chiar mulțumită pe deplin, sunt bugetarii, imensul aparat care a devenit electoratul predilect al PSD. Sigur că revendicările sunt greu de satisfăcut așa cum sunt formulate, însă Guvernul oferă 



“De ce merge prost războiul pentru Ucraina: Rusia bruiază armele de precizie aduse din SUA, susține un general american …. Oficiali americani din domeniul apărării au declarat anterior pentru CNN că Rusia a bruiat rachetele de precizie furnizate de SUA, ceea ce le-a făcut să își rateze țintele. În consecință, forțele americane și ucrainene au fost nevoite să modifice lansatoarelor de rachete. Rusia și-a modificat apoi bruiajul, forțând SUA să găsească din nou contramăsuri. Astfel de arme, cum ar fi sistemul de rachete cu lansare multiplă ghidată, au oferit cândva Ucrainei un avantaj cheie pe câmpul de luptă, împingând depozitele de muniție rusești în afara razei de acțiune. Rusia dispune de multe capacități avansate de bruiaj, inclusiv unele dispozitive de bruiaj care pot bloca semnalele GPS la o distanță de până la 20 de km. Soldații ucraineni au raportat că bruiajele rusești le blochează frecvent dronele și ar putea fi, de asemenea, la originea problemelor legate de utilizarea sistemului de internet prin satelit Starlink, utilizat pe scară largă. Aguto a declarat că Pentagonul trebuie să își îmbunătățească armele și echipamentele pentru a fi „suficient de rezistente și suficient de flexibile pentru a fi capabile să contracareze ceea ce fac adversarii noștri… În câteva săptămâni sau luni de la momentul în care noi vom folosi ceva pe câmpul de luptă, adversarii noștri pot găsi modalități de a întrerupe sau de a contracara unele dintre aceste capacități”. Aguto a declarat că sistemul de partajare a informațiilor de pe câmpul de luptă Maven este utilizat pentru a planifica logistica pentru sprijinirea Ucrainei și a spus că instrumentele de inteligență artificială ar putea accelera și mai mult procesul de planificare. ….” Integral: 









“Premierul bulgar vede „ambiții imperiale” în spatele declarației lui Putin, care a spus că întreaga coastă a Mării Negre a fost a Rusiei Declarația lui Vladimir Putin potrivit căruia întreaga coastă a Mării Negre a fost în trecut a Rusiei trădează „ambiții imperiale pe seama mai multor țări care sunt acum în UE” și ar trebui să pună Europa în gardă, a declarat vineri premierul bulgar Nikolai Denkov, scrie 







:max_bytes(150000):strip_icc():focal(749x0:751x2):format(webp)/donald-trump-defense-table-040423-2-9de939a72e9c4d4198dd1677ddbd8a89.jpg?resize=179%2C119&ssl=1)






“Copiii nu mai primesc cei 500 de euro promişi pentru educaţie. De fapt, nu i-au văzut niciodată …. Copiii nu mai primesc cei 500 de euro promişi pentru educaţie. De fapt, nu i-au văzut niciodată. Banii, pe care statul s-a angajat să-i acorde copiilor născuți după anul 2011, erau prevăzuți în vechea legislație a Educației, înlocuită în această toamnă. Echivalentul în lei a 500 de euro nu a ajuns niciodată la copiii care aveau acest drept. Aplicarea măsurii a tot fost amânată. …. În noua legislație a Învățământului, prin Legea 



.jpg)
“SURSE Cum funcționa rețeaua mitei la angajarea în Spitalul Județean de Urgență Botoșani: candidatul trebuia să treacă de proba scrisă cu cel puțin nota 7 / Mita pentru un post cumpărat a crescut în ultimii trei ani de la 8000 la 15.000 de euro Un post de asistent medical la Spitalului Județean de Urgență Mavromati Botoșani putea fi cumpărat în perioada 2018 – 2023 cu sume cuprinse între 8000 și 15.000 de euro, au declarat pentru G4Media.ro surse judiciare. Potrivit acestora, valoarea mitei a crescut în ultimii ani. 




“Imagini de Ev Mediu: Multe din străzile Capitalei şi din Ilfov sunt pline de noroi şi pietriş din cauza şantierelor care nu respectă legea. Specialiştii atrag atenţia asupra poluării şi a siguranţei în trafic …. Numai pe Şoseaua Fabrica de Glucoză din Sectorul 2 am numărat nu mai puţin de şapte astfel de şantiere. Vorbim despre o stradă care de la un capăt la altul este murdară. Este plină de noroi şi pietriş angrenat de roţile zecilor de camioane care ies de pe şantiere, fără a fi spălate. …. „Aşa este tot timpul, mai ales când plouă. Prin spate nu poţi merge. Este plin de noroi. Eu ca să pot duce gunoiul, trebuie să fac un ocol de câteva sute de metri.”, a declarat pentru G4Media.ro o bucureşteancă care locuieşte pe Şoseaua Fabrica de Glucoză. …. „Uite, noroi pâna în curte. E jale. Masina o ţinem pe altă stradă.

“Anne Applebaum în „The Atlantic”: Trump va abandona NATO dacă va fi reales președinte …. Dacă va fi reales ne va scoate din alianța europeană, reconfigurând ordinea internațională și punând piedici în calea influenței americane în lume. „Nu dau un rahat pe NATO.” Astfel și-a exprimat odată fostul președinte Donald Trump sentimentele legate de cea mai veche și cea mai puternică alianță militară a Americii. Iar declarația aceasta, făcută în prezența consilierului prezidențial pe probleme de securitate națională de la acea vreme, John Bolton, nu a venit nicidecum ca o surpriză. Cu mult înainte de a deveni candidat politic, Trump a contestat valoarea alianțelor americane. Despre europeni a scris cândva că „conflictele lor nu merită vieți americane. Retrăgându-se din Europa, țara aceasta ar economisi anual milioane de dolari”. NATO, fondată în 1949 și susținută trei sferturi de secol de politicieni democrați, republicani și independenți deopotrivă, face de multă vreme obiectul unei nemulțumiri aparte a lui Trump. În calitate de președinte Trump a amenințat de multe ori că va părăsi alianța – inclusiv, caz celebru, la reuniunea NATO la nivel înalt din 2018. Însă acest lucru nu s-a întâmplat vreodată. Dar numai pentru că mereu a fost cineva prin preajmă care a reușit să-l convingă să n-o facă. Bolton spune că a făcut-o; și se crede că la fel au procedat și Jim Mattis, John Kelly, Rex Tillerson, Mike Pompeo, ba până și Mike Pence. Însă nu i-au schimbat și opinia. Iar dacă Trump va fi reales în 2024, nici unul dintre acei oameni nu va mai fi la Casa Albă. Toți au rupt între timp relațiile cu fostul președinte, unii dintre ei chiar cu scandal, iar alt rezervor de analiști republicani capabili să înțeleagă Europa și Rusia nu mai există, întrucât cei mai mulți fie au semnat declarații contra lui în 2016, fie l-au criticat după 2020. Dacă va primi un al doilea mandat, Trump va fi înconjurat de oameni care fie îi împărtășesc antipatia față de alianțele americane, fie nu știu absolut nimic despre ele sau nici măcar nu le pasă. De data aceasta reaua voință pe care Trump a resimțit-o dintotdeauna în raport cu aliații SUA se va manifesta cel mai probabil printr-o modificare clară a politicii externe. „Răul pe care l-a făcut în primul mandat a fost reparabil”, mi-a declarat Bolton. „Răul pe care l-ar face în al doilea mandat ar fi ireparabil.” 



