
“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Plătim degeaba 10% din salarii contribuţia la sănătate. România rămâne pe ultimul loc în UE în toate clasamentele Modul in care sunt gestionati banii din sanatate este o bataie de joc nu numai la adresa pacientilor care au nevoie de servicii medicale ci si la adresa contribuabililor care platesc 10% contributii la asigurarile de sanatate. Numirile conducerilor pe criterii politice, presupusa lipsa cronica a banilor, grevele angajatilor care au ramas pe scheme de salarizare de acum 10 ani, un sistem informatic care a costat miliarde si care mai mult nu merge si festivalul de scutiri la plata contributiilor sunt tot atatea aberatii care arata ca cineva fie este complet incompetent in a elabora politici publice pentru finantarea sanatatii romanilor fie doreste sa controleze pusculita doldora de bani. CNAS strange anual peste 55 de miliarde de lei – cu peste 40% mai mult decat acum 5 ani, in 2019, inainte de pandemie. In general sanatatea, finantata de la bugetul de stat si din contributia de sanatate primeste, cel putin pe hartie, aproape 80 miliarde de lei anual, cu peste 75% mai multi bani decat in 2019. Romanii, prin taxe, impozite si contributii, alimenteaza bani cu nemiluita in sistemul de sanatate si totusi se pare ca acesta este din nou in colaps. Haideti sa vedeti cateva proiectii pentru 2024. In cazul medicamentelor de exemplu, raman cel putin 3 luni neplatite din anul 2023, autoritatile incearca din septembrie sa le impinga spre a fi platite platite in 2024 – si iata ca au reusit, anul este practic incheiat. Astfel incat plata datoriilor acumulate din 2023 – estimativ – 3-4 miliarde de lei, trebuie bugetate in 2024. …..Cineva isi bate joc de noi toti, pentru ca desi platim contributii la sanatate de 10% din salariul brut cand suntem bolnavi trebuie sa cheltuim bani din buzunar in dreapta si stanga, toti am trecut prin aceasta experienta cand am fost bolnavi. Premierul Marcel Ciolacu si Ministrul Alexandru Rafila trebuie sa trimita pe cineva la CNAS sa faca un control serios acolo, mai in profunzime, pentru ca sa intelegem si noi despre ce vorbim: chiar nu sunt bani destui? Sau cineva manipuleaza cu buna stiinta aproape 60 miliarde de lei ca sa ajunga doar cu dedicatie, “unde trebuie”?….” Integral: https://www.zf.ro

“Cât de mare este poluarea în București? Care sunt cele mai afectate zone? …. Capitala României este una dintre cele mai afectate localități din țară. De ani buni, nivelul poluării depășește în multe cartiere cotele admise, devenind periculos pentru populație. Un raport recent, realizat de Ecopolis, arată care sunt cele mai afectate zone. …. Acesta analizează datele colectate în perioada decembrie 2022-decembrie 2023. Pe lângă datele Ecopolis, sunt adăugate și datele NO2 din rețeaua Națională. Pe lângă analiza datelor, Ecopolis prezintă și „o simulare asupra felului în care poluarea afectează sănătatea cetățenilor din București”. Un element foarte îngrijorător din raport este faptul că, potrivit acestuia, peste 2.800 de bucureșteni mor anual din cauze direct legate de expunerea pe termen lung la poluarea cu particule în suspensie PM2,5, iar 5,6% dintre cazurile de decese la bebeluși sunt cauzate de poluarea cu microparticule PM10. …. De asemenea, lunile de iarnă sunt cele care prezintă cele mai ridicate niveluri de PM2.5, vârful fiind în timpul sărbătorilor, 24 și 31 decembrie. În aceste zile, periferia orașului este cea mai expusă, cu media zilnică ce depășește chiar și cu 400% valoare maximă admisă ca medie anuală, conform legii, scrie buletin.de. În luna decembrie „nu există niciun interval orar în care să nu fim expuși poluării”. În restul anului, serile, de la 16:00 la 20:00, se înregistrează cele mai mari niveluri de PM 2,5. Topul celor mai poluate zone, după media anuală, potrivit locațiilor senzorilor: ….. Bucureștiul nu stă bine: numai în jurul școlilor și spitalelor poluarea maximă zilnică este de 6-7 ori mai mare decât valoarea maxim admisă. 13 din 14 spitale monitorizate au media anuală mai mare decât valoarea maximă admisă, în frunte cu Spitalul Dr. Ion Cantacuzino, urmat de Spitalul Clinic Malaxa, cu o medie anuală de peste 30μg de PM 2,5. …. ” Integral: https://newsweek.ro

“Cum și-au împărțit PSD și PNL funcțiile de conducere plătite regește de la ASF. Președintele câștigă aproape un milion de lei pe an Parlamentul a demarat, luni, procedura pentru numirea noii conduceri a Autorității de Supraveghere Financiară, care urmează să fie condusă de un reprezentant susținut de PSD. Liberalii vor da prim-vicepreședintele. …. PSD și PNL au împărțit cele cinci funcții majore după următorul algoritm: PSD – președintele și doi vicepreședinți PNL – prim-vicepreședinte și un vicepreședinte Inițial, algoritmul parlamentar ar fi permis și USR să aibă dreptul la o funcție de vicepreședinte în ASF. Negocierile politice din Coaliție au avut drept rezultat ca PSD să ia și a doua funcție de vicepreședinte. Social-democrații și liberalii le-au transmis celor de la USR să facă propuneri pentru pozițiile neexecutive din instituție, lucru refuzat de Uniune, potrivit mai multor surse parlamentare. PSD pune mâna și pe ASF, după AMEPIP Funcția de președinte va reveni PSD, care îl susține pe Alexandru Petrescu pentru această funcție. Petrescu a fost prezent, luni dimineața, la sediul central PSD, din Kiseleff, alături de Marcel Ciolacu. …. Social-democrații au obținut la negocierile cu PNL șefia ASF, dar și a agenției care controlează companiile de stat – AMEPIP. Fost ministru al Comunicațiilor și al Societății Informaționale în Guvernul Dăncilă între noiembrie 2018 și noiembrie 2019, Alexandru Petrescu era văzut în partid drept un posibil candidat pentru Primăria Sectorului 1. Printre funcțiile deținute de Petrescu, cu susținerea PSD, se mai numără: director executiv al Poștei Române între mai 2012 și mai 2014 și director general în perioada mai 2014 – decembrie 2016 ministrul al Economiei în intervalul ianuarie – februarie 2017, în guvernul Grindeanu ministru pentru Mediul de Afaceri între februarie 2017 și iunie 2017, tot în guvernul Grindeanu director general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri în perioada iunie 2017 – noiembrie 2018 consilier al ministrului de Finanțe – decembrie 2021 – octombrie 2022 membru în Consiliul de Supraveghere la Fondul Român de Contragarantare membru în Consiliul de administrație la Fondul de Garantare a Investițiilor SA decembrie 2021 – prezent …..” Integral: https://www.libertatea.ro

“Bani pentru presă, propagandă & sondaje. Pe ce au cheltuit politicienii banii publici alocați partidelor în primele nouă luni ale anului …. Potrivit raportului Autorității Electorale din România (AEP), obținut de Europa Liberă, Partidul Social Democrat (PSD) a primit pentru ianuarie – septembrie 2023 subvenție de 76,3 milioane de lei și a cheltuit peste 62 de milioane de lei. Peste două treimi (67,42%) din cheltuielile PSD au fost pentru presă și propagandă. Aproximativ 9% din banii primiți de PSD au mers la sondaje de opinie, iar 8% la consultanța politică. Partidul Național Liberal (PNL) a primit 57,6 milioane de lei și a cheltuit peste 50 de milioane de lei, bani din subvențiile de la bugetul de stat. 67% din bani au fost cheltuiți pentru presă și propagandă. …. Partidul Mișcarea Populară (PMP) a avut venituri din fonduri publice de 2,5 milioane de lei și cheltuieli de 4,3 milioane de lei. Un sfert din banii cheltuiți (24,23%) în perioada ianuarie-septembrie 2023 au fost dedicați presei și propagandei. PMP a folosit 22,37% din bani pentru producția și difuzarea de spoturi publicitare. Uniunea Salvați România (USR) a primit subvenții de 31 de milioane de lei și a avut cheltuieli de 33,8 milioane de lei. Pentru presă și propagandă, USR a cheltuit o treime (31,89%), iar pentru personal – 22,4%. Veniturile din bani publici primite de Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) au fost, în primele nouă luni ale anului, 13,7 milioane de lei. Cheltuielile sunt mai mari: 18,6 milioane lei. Raportul AEP arată că cei mai mulți bani primiți de AUR- 63,70% – au fost folosiți pentru investiții în bunuri mobile și imobile. De asemenea, 17,72% din cheltuielile AUR au fost făcute pentru organizarea de activități cu caracter politic. …. O redacție care primește sume consistente pentru articole publicitare e înclinată să respingă sau cel puțin să descurajeze articole critice la adresa Guvernului sau a unor oficiali din partidele care plătesc publicitate mascată. Or, rolul democratic al presei este exact atitudinea critică față de guvernare, indiferent de culoarea ei politică. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Un IT-ist cu firmă înființată anul trecut a câștigat un contract de 1,5 milioane lei de la Primăria Sector 3 pentru realizarea unei Platforme informatice de monitorizare în timp real a stadiului reabilitării termice pentru fiecare bloc Jarvis Tehnology va dezvolta pentru Primăria Sectorului 3 din București o platformă informatică de monitorizare a proiectelor de reabilitare termică a blocurilor de locuințe din sector, fiind câștigătoarea unei licitații organizate în acest sens, cu o ofertă de 1,5 milioane lei. Jarvis din Râmnicu Vâlcea este, conform monitorizării Termene.ro, o companie înființată anul trecut, în 3 iunie. În jumătatea lui 2022 , a realizat o cifră de afaceri de 657.000 lei, din care 575.000 de lei a reprezentat profit net. Firma are un singur angajat, care este și asociat unic, Andrei Florian Popescu. Acesta mai deține, în asociere, și o firmă de consultanță, Forstech Consulting, care a fost înființată tot anul trecut, în iunie, împreună cu Ionuț – Marius Sandu, și care are o cifră de afaceri de 0 lei. Ar mai fi de precizat că, anul trecut, Jarvis a avut un singur proiect cu o autoritate de stat, care este chiar Primăria Sectorului 3. Este vorba de o achiziție de 130.000 de lei de pachete software făcută de PS3. …. Operaționalizarea platformei trebui făcută în trei luni. Finanțarea este asigurată prin Programul Operațional Capacitatea Administrativă. ….” Integral: https://economedia.ro

“Orice investiţie străină care depăşeşte 2 mil. euro trebuie să fie avizată de guvern şi de serviciile secrete. Siguranţa naţională trece în prim-plan, iar capitalul străin mult dorit de România în anii ’90 nu mai poate veni astăzi de oriunde şi capătă naţionalitate Întoarcere de optică de 180 de grade la ISD. În anii ’90 aşteptam pe oricine, iar astăzi orice investiţie, inclusiv din UE, trebuie să fie avizată de guvern şi de serviciile secrete. În categoria investiţiilor noi intră înfiinţarea unei noi unităţi, extinderea de capacitate, precum şi schimbări fundamentale în procesul de producţie. Investiţiile străine care se fac în România atât de investitori din Uniunea Europeană, cât şi de investitori din afara UE sunt verificate acum mult mai amănunţit, după ce pe 6 decembrie 2023 a fost publicată în Monitorul Oficial Ordonanţa de Urgenţă nr. 108 din 29 noiembrie 2023 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996. …. Rămâne o diferenţă faţă de investitorii non-UE cu privire la consecinţele nenotificării: în timp ce guvernul poate anula o investiţie realizată de un investitor UE care ar contraveni siguranţei naţionale, pe lângă această sancţiune, un investitor non-UE este supus şi unei posibile amenzi de până la 10% din cifra de afaceri mondială dacă nu a notificat înainte de implementarea investiţiei. Un al doilea aspect clarificat de ordonanţă şi de reţinut pentru tranzacţii este obligativitatea notificării preluării participaţiilor fără control care însă dau un drept de participare efectivă la managementul unei companii active într-un domeniu strategic. De menţionat este că România încurajează operaţiunile pe piaţa de capital, excluzând tranzacţiile de portofoliu. Al treilea aspect de noutate este introducerea tarifului de notificare de 10.000 de euro care însă poate fi restituit în măsura în care investiţia nu intră în sfera de aplicare a legii, de exemplu, ţinta sau investiţia de tip greenfield nu se află într-un domeniu strategic. ….” Integral: https://www.zf.ro

“Avertisment sumbru de la FMI: „Economia mondială este în pragul unui al doilea război rece“ Economia mondială se află în pragul unui al doilea război rece care ar putea “anihila” progresele înregistrate de la prăbușirea Uniunii Sovietice, a avertizat un înalt oficial al Fondului Monetar Internațional, scrie theguardian.com. Gita Gopinath, primul director general adjunct al FMI, a declarat că fragmentarea accelerată a economiei mondiale în blocuri regionale de putere – centrate în jurul SUA și Chinei – riscă să distrugă producția globală de mii de miliarde de dolari. “Dacă vom coborî în al doilea război rece, cunoscând costurile, s-ar putea să nu asistăm la o distrugere economică reciproc asigurată. Dar am putea asista la o anihilare a câștigurilor din comerțul deschis”, a spus ea. Avertizând că lumea se află într-un “punct de cotitură”, pe măsură ce tensiunile cresc între cele mai puternice națiuni ale planetei, Gopinath a îndemnat guvernele să se retragă de pe marginea prăpastiei și să colaboreze, acolo unde este posibil, în privința priorităților economice comune….. Prezentând pagubele potențiale ale unei prăbușiri a comerțului dintre cele două blocuri – divizate după modelul votului ONU privind rezoluția din 2022 privind Ucraina – Gopinath a spus că economia mondială s-ar putea aștepta la pierderi în valoare de aproximativ 2,5% din produsul intern brut (PIB), sau aproximativ 2,5 mld. dolari (2 mld. lire sterline) dacă comerțul ar fi eliminat în totalitate. Cu toate acestea, în funcție de capacitatea economiilor de a se adapta la noile diviziuni din comerțul mondial, pierderile ar putea ajunge până la 7% din PIB-ul mondial. Fragmentarea investițiilor străine directe în două blocuri centrate în jurul SUA și Chinei – cu unele țări care rămân nealiniate – ar putea, de asemenea, să ducă la pierderi globale pe termen lung de aproximativ 2% din PIB. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Cu PISA în gard Ar trebui să existe un premiu anual pentru politicianul care face cea mai aberantă declaraţie. Sunt sigur că, la noi, ar fi mulţi candidaţi merituoşi. Anul acesta, însă, sunt sigur că premiul I, cu coroniţă, i-ar reveni Ligiei Deca, actualul ministru al Educaţiei. Persoana a fost întrebată cum comentează ultimele rezultate ale testelor PISA, publicate luna aceasta. Pentru a doua oară consecutiv, elevii din România se situează pe penultimul loc în Uniunea Europeană. Iar Ligia Deca a pretins că aceasta este o dovadă de… rezilienţă! Sfântă neruşinare! După Ligia Deca eşti rezilient atunci când ai căzut lat, la pământ, şi stai acolo pentru că nu poţi să cazi mai jos. Mai jos este doar Bulgaria, dar probabil nici Ligia Deca nu poate face ca învăţământul românesc să cadă sub cel bulgăresc. (Credeţi-mă, am fost acolo).Lucrurile sunt însă ceva mai grave decât vă imaginaţi. Şcoala din România s-a clasat nu doar pe penultimul loc din UE, dar a căzut şi sub nivelul şcolii din unele state europene care nu sunt în Uniune. Scorul mediu PISA, în cazul României, este 428. Unul jalnic în comparaţie cu Estonia (516) – ţara aflată pe locul 1 în Europa. Problema este că am picat şi sub nivelul din Serbia (442). Chiar şi sub nivelul din Ucraina (440), un stat în care trupele lui Putin aruncă bombe peste şcoli. Pe scurt, rezultatele sunt din categoria “Jale şi suspin”. România a căzut sub nivelul Turciei (462). Sub Vietnam (468). Mai jos decât Brunei (439). Suntem undeva în zona Moldovei (414) şi Kazahstanului (411). Ani de “România Educată” ne-au adus în Lumea a Treia a învăţământului. Jumătate dintre elevii din România, judecând după rezultatele la testul PISA, nu înţeleg ce citesc. Aproximativ la fel de puţini înţeleg o explicaţie ştiinţifică a unor fenomene comune. Mai mult de jumătate nu pot construi un calcul aritmetic simplu. Boala este lungă. În 2022 (când au fost administrate aceste teste), elevii din România luat exact 428 de puncte la fiecare dintre cele trei categorii de competenţe testate (citire, matematică, ştiinţe). În 2018, rezultatele, pe categorii, erau 428, 430, 428. Cum s-a ajuns aici, în subsolurile clasamentelor internaţionale? În primul rând pentru că la Educaţie au fost unşi miniştri nişte mediocrităţi (cu unele excepţii). Socialiştii, mai ales, au ţinut neapărat să controleze acest minister, prin personaje gen Pop-Genunche. Altă explicaţie ţine de sub-finanţarea cronică. Anul acesta s-a pornit cu un lamentabil 2,8% din PIB. Urmează marea păcăleală. În timpul grevei, profesorilor li s-au promis, anul trecut, salarii mărite. În fond, slujbele în Educaţie sunt printre cele mai prost plătite din sectorul public. Guvernul a semnat şi a parafat. Dar ziarele au dezvăluit deja că în loc să primească, în 2024, măririle promise, Guvernul a prevăzut procente semnificativ mai puţine. …. Mai sunt şi alte probleme care afectează rezultatele din învăţământ. Consumul de droguri şi de alcool. Ordinea publică: mulţi profesori de liceu se plâng că sunt jigniţi sau chiar agresaţi de proprii lor elevi, fără ca autorităţile să intervină. Investiţiile făcute alandala, cu “firme de casă” ale primarilor…..” Integral: https://www.bursa.ro

“Câți refugiați trebuie să accepte România pentru ca Austria să ne lase în Schengen? Răspuns oficial România intră în Schengen cu aeroporturile doar dacă acceptă migranți sirieni, afgani și noi controale la graniță, potrivit oficialilor din Austria. Poliția de frontieră ne-a precizat câți migranți ar fi trebuit să accepte România anul trecut. …. Numărul migranților prinși de poliția de frontieră în anul 2022 a fost de 5.276 migranți care au vrut să treacă, ilegal, frontiera României, potrivit unui răspuns al Poliției de frontieră pentru Newsweek România. Aceștia ar trebui să fie de ordinul miilor, conform regulilor impuse de Austria și potrivit informațiilor obținute de Newsweek România de la Poliția de fronitieră. ….Condițiile puse de Austria pentru a da acordul sunt creșterea de trei ori a misiunii Frontex în Bulgaria, cu bani europeni, creșterea controalelor la frontierele dintre Bulgaria și România și dintre Ungaria și România, precum și acceptarea și asumarea de către ambele țări a solicitanților de azil afgani și sirieni. …. Potrivit cifrelor prezentate de autoritățile austriece, în primăvara acestui an, România este menționată ca țară de tranzit de jumătate din migranții care vin din Bangladesh. 78% dintre migranții afgani indică Bulgaria drept prima țară UE în care ajung, la fel și două treimi dintre marocani. Pe de altă parte, 50% dintre migranții din Bangladesh afirmă că au traversat prin România. Peste 100.000 de migranți au fost prinși anul acesta în Austria. Potrivit autorităților, 75.000 dintre ei nu fuseseră înregistrați și verificați anterior. Proporția migranților care au ajuns în Austria prin Grecia și Balcanii de Vest este de 20%. Cifrele prezentate de autoritățile române la cererea Newsweek România arată o altă realitate și faptul că ruta migranților ilegali spre Austria nu trece, în principal, prin România. ….Numărul relativ mic comunicat de Poliția de Frontieră către Newsweek România trebuie pus în contextul în care Ungaria a raportat un număr record de migranți ilegal. ….. În Ungaria migranții pot ajunge prin Serbia ori prin România. Astfel că există două variante: fie migranții preferă să forțeze granița Serbiei cu Ungaria, fie vameșii români scapă un număr semnificativ de migranți……” Integral: https://newsweek.ro



“Eugen Rădulescu (BNR) critică dur sistemul de pensii speciale: Este o problemă înspăimântătoare Consilierul guvernatorului BNR, Eugen Rădulescu, critică dur sistemul de pensii speciale, afirmând că România este singura țară din rândul celor civilizate care permite ca unele persoane să iasă la pensie la vârsta de 45 de ani. ”Eu nu mă pot abține să spun că avem problema colosală a pensiilor speciale, care este o problemă înspăimântătoare. Nu mai există pe fața pământului, în nicio țară civilizată, oamenii să iasă la pensie cu mai mult decât salariul la 45 de ani. Nu se poate așa ceva, la noi se poate”, a declarat Eugen Rădulescu,


“65% dintre români nu au fonduri de urgență, în timp ce un sfert dintre polonezi ar putea trăi chiar și un an din economii …. În România, jumătate din populatie își gestionează responsabil bugetul, planificând cheltuielile lunare, și puţin peste 50% ar pune banii la muncă dacă ar dispune de o sumă mare. În plus, faptul că peste 90% dintre români simt nevoia de educaţie financiară ne determină să investim și mai mult în obiectivul KRUK România de a crește gradului de alfabetizare în acest sens, de la 8 la 20% până în 2030”, declară Liviu Costică, COO KRUK România. 29% dintre români nu-și planifică niciodată bugetul, iar 30% își permit să cumpere doar strictul necesar, arată studiul. 10% din populație nu-și permite însă nici cheltuielile de bază, în timp ce, în Polonia, procentul celor cu venituri insuficiente e de numai 3%. Dacă ar dispune de o sumă mare de bani, 14% dintre români nu ar economisi deloc. În rest, cei mai mulți (33%) i-ar depune la bancă sau ar investi in imobiliare (11%), în timp ce doar 5% dintre cei chestionați ar deschide o afacere și doar 2% ar fi dispuși să investească la bursă. În continuare, 14% din populație ar ține banii la saltea. În ceea ce privește prioritățile, majoritatea respondenților achită prima dată utilitățile și serviciile de bază (98%), apoi cumpărăturile uzuale în gospodărie (95%) și cheltuielile cu sănătatea (95%); urmează creditele (88%), transportul (76%) și costurile aferente educației (68%). Românii acumulează restanțe în special la facturi, din cauza veniturilor prea mici sau a situațiilor neprevăzute; procentul acestora (18%) e aproape dublu față de cel înregistrat în Polonia (10%), iar analiza comparativă relevă diferențe și în ceea ce privește responsabilitatea față de datorii: doar 32% dintre români consideră că sunt personal responsabili de dificultățile cauzate de neplata la timp a obligațiilor financiare, față de 43% dintre respondenții polonezi. ….” Integral:
“Instituțiile statului dau bani grei la televiziunea familiei Voiculescu Mai multe instituții ale statului plătesc, din bani publici, zeci de mii de lei pe abonamente la „Jurnalul Național”, plus alte contracte cu Antena 3, televiziunea familiei lui Dan Voiculescu. Astfel, Societatea Apă-Canal Ilfov, controlată de CJ Ilfov și de alte opt localități de lângă București, și-a făcut abonamente pe zece luni, în valoare de 38.000 de lei, la Jurnalul Național, potrivit 

“Mână de la mână pentru spitale noi. Un nou proiect a început / Oamenii construiesc, guvernanții fac promisiuni / În 10 ani nu a fost realizat niciunul dintre spitalele regionale și centrele de mari arși promise Încă o unitate medicală va fi construită în România de oamenii simpli, din donații. S-au făcut primii pași importanți pentru construcția în Târgu Mureș a unei secții moderne de ATI pentru nou-născuți, obținerea avizelor fiind aproape de final, anunță agenția de presă Rador, care citează Radio Târgu Mureș. Va fi o clădire nou construită, în locul unei parcări interioare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș, ce va fi legată printr-o pasarelă de clădirea principală. Secția va fi una de top și se va realiza în totalitate din donații și sponsorizări.


“Minciuna Chestiunea majorării salariilor profesorilor nu mai este doar despre educație și riscul unei greve. Este despre ceva ce ar putea marca societatea românească pentru mulți ani de cum înainte. Până la urmă, mai ales după 
“Ziua Națională a României la Londra: O ambasadoare remarcabilă, un secretar de stat jenant “A greși este omenesc, a persevera este diabolic” – spune un proverb latinesc. Și acest proverb se aplică de minune prezenței repetate la recepția ocazionată de Ziua Națională a României la Londra a secretarului de stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Gheorghe Cârciu. Acest demnitar a mai fost prezent și la evenimentul de anul trecut și a ținut din nou, doar în limba română (în condițiile în care o bună parte a invitaților nu cunoșteau această limbă), un discurs parcă luat cu copy-paste din cel din 2022, plin de platitudini și în mare măsură irelevant. Printre altele a povestit despre turneul pe care l-a întreprins prin câteva capitale europene cu ocazia Zilei Naționale a României, enumerând orașele pe unde a făcut escală (adică a participat la recepții) și cu această ocazie a menționat și data de 31 noiembrie (înainte de a se corecta cu 1 decembrie. Poate o dată alternativă pentru Ziua Națională?)…. M-am uitat în jurul meu și am văzut numai priviri jenate (ca și anul trecut). Discursul secretarului de stat Cârciu este cu atât mai penibil cu cât el a urmat celui al ambasadoarei României în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Laura Popescu, și cel al ministrei adjuncte al Departamentului Afacerilor și Comerțului, deputata Partidului Conservator, Nusrat Ghani, invitată din partea guvernului condus de prim ministrul Rishi Sunak. 


“Ziua 654: Război până în 2025! Un mare cost pentru SUA și un mare cadou pentru Putin În ziua 654 de război Olena Zelenska a avertizat că ucrainenii sunt în „pericol de moarte”, fiind lăsaţi să moară dacă ţările occidentale nu îşi continuă sprijinul financiar. În paralel, cancelarul german Olaf Scholz a lăsat să se înţeleagă că războiul din Ucraina ar putea dura până în 2025, garantând totodată sprijinul Germaniei, care ar putea fi nevoie să fie sporit dacă alţi aliaţi „ezită”. La rândul său, Casa Albă susţine că eșecul de a sprijini Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei ar avea un cost mare pentru interesele economice și de securitate ale SUA. Kievul a condamnat planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor pe teritoriul ocupat, declarându-le „nule și neavenite”. De cealaltă parte, aflăm că autoritățile din mai multe orașe rusești au anulat spectacolele de artificii și s-au angajat să trimită bani pe front, în loc să cumpere decorațiuni de sărbători. O veste bună pentru Ucraina este că o companie germană va înființa aici unități de producție de drone. În schimb, hackerii au spart conturi guvernamentale de la Kiev şi au trimis mailuri cu malware către autoritățile de stat poloneze. …. – Kievul a condamnat planurile Rusiei de a organiza alegeri prezidențiale în primăvara anului viitor pe teritoriul ocupat, declarându-le „nule și neavenite” și angajându-se să cheme în judecată toți observatorii trimiși să le monitorizeze. Rusia susține că a anexat regiunile Donețk, Lugansk, Zaporojie și Herson din estul și sudul Ucrainei, dar nu controlează pe deplin niciuna dintre ele. – Cerere pentru UE – Parlamentul ucrainean a cerut Uniunii Europene să deschidă negocieri cu Ucraina în vederea aderării la blocul comunitar, relatează DPA sâmbătă. Liderii europeni urmează să decidă, în cadrul unui summit al UE săptămâna viitoare, dacă vor începe sau nu negocierile de aderare cu Ucraina. Parlamentul ucrainean a cerut, de asemenea, ţărilor UE să continue să acorde ajutor militar şi financiar ţării, în contextul în care continuă luptele sângeroase pe frontul împotriva Rusiei. ….” Integral: 









“The Financial Times: America și surparea ordinii globale / Polarizarea și instabilitatea politică internă subminează rolul conducător al SUA pe scena mondială Câte conflicte internaționale poate gestiona concomitent o super-putere? Administrația Biden încearcă acum să gestioneze războaie în Orientul Mijlociu și Europa, pregătindu-se totodată pentru o agravare a tensiunilor dintre China și Taiwan. Toate acestea se petrec sub umbra tot mai amenințătoare a lui Donald Trump. Posibila lui revenire la Casa Albă impune întrebări profunde referitoare la viitorul democrației americane și la rolul țării în lume, scrie The Financial Times, citată de Rador Radio România. Luate la un loc, toate aceste evenimente creează un sentiment palpabil de tensiune și de presimțiri nefaste în birourile guvernului de la Washington. Nu e vorba doar de simpla aglomerare a crizelor care se prăvălesc peste administrația Biden, ci și de faptul că multe dintre ele avansează în direcția nedorită – războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu, de exemplu. Iar sondajele arată rău pentru Biden. Crizele externe s-ar putea încheia destul de rapid. „Următoarele câteva luni ar putea determina următorii câțiva ani”, după cum s-a exprimat un demnitar american. Un democrat de seamă e îngrijorat că „până în ianuarie am putea ajunge să vorbim despre cum a pierdut Joe Biden Ucraina”. Noile fonduri pentru armata și instituțiile civile ale Ucrainei sunt împotmolite în Congres. Administrația pare încrezătoare că banii pentru Kiev vor fi aprobați într-un final. Dar dacă aprobarea nu va veni până la sfârșitul anului, Ucraina i-ar putea resimți efectele pe câmpul de luptă în numai câteva săptămâni. Și nici UE nu reușește să adopte la timp un nou ajutor financiar pentru Kiev, din cauza certurilor de la Bruxelles. Înalți comandanți americani au avertizat deja Congresul că, dacă ajutorul va fi tăiat și din această cauză Putin va obține un avans apreciabil în război, până la finalul lui 2024 și statele baltice ar putea ajunge să fie amenințate de Rusia. Rusia va lansa probabil luna aceasta o serie de atacuri intense contra infrastructurii ucrainene, sperând să-i schilodească țării sistemul energetic și capacitatea de încălzire la iarnă. Moscova a încercat același lucru și iarna trecută, dar nu i-a reușit. Însă rușii au acum mult mai multe rachete și drone, provenite din Iran, Coreea de Nord și producția internă intensificată. Apărarea antiaeriană a Ucrainei este minimă pe alocuri, iar în acele puncte poate fi copleșită. Precaritatea situației Ucrainei beneficiază de mai puțină atenția decât ar fi meritat, din cauza Orientului Mijlociu. Administrația Biden plătește un preț politic intern și extern piperat pentru susținerea Israelului. SUA pun acum în mod public presiune pe Israel pentru a-și modifica tacticile militare din Gaza și a ucide mai puțini civili palestinieni. ….Occidentalii suspectează că Rusia, China, Iran și Coreea de Nord colaborează acum mult mai strâns ca înainte. Rusia e dependentă acum de sprijinul economic chinez, iar colaborarea ei militară cu Iran și Coreea de Nord e aproape nelimitată……” Integral: 



“Economistul-șef al BNR: Cum contribuim cu toții la deficite și la creșterea datoriei externe Începând cu anul 1990, România a înregistrat în fiecare an deficit bugetar, adică cheltuieli bugetare mai mari decât veniturile (încasările) bugetare. A existat o dublă conivență între mediul economic și factorul politic: – pe de o parte, încasările bugetare au fost ținute la un nivel foarte scăzut, prin tolerarea evaziunii fiscale și prin amplificarea optimizării fiscale (tot mai multe activități și profesii beneficiind de exceptări de la plata impozitelor); – pe de altă parte, cheltuielile bugetare au fost menținute la un nivel relativ ridicat, prin nerespectarea corelației conform căreia salariile personalului bugetar trebuie să crească după ce astfel de creșteri au loc pentru personalul nebugetar (expus concurenței externe) și a corelației conform căreia pensiile nu pot crește mai rapid decât salariile care le alimentează /finanțează. Rezultatul? Venituri fiscale anuale de numai 27% din PIB (la care se adaugă fonduri europene – de regulă, granturi – de 3 la sută din PIB), față de cheltuieli bugetare de 36% din PIB. Prin urmare, doar trei sferturi din cheltuielile bugetare sunt acoperite de venituri fiscale (plus încă 1/12 de fonduri europene); pentru restul de o șesime din cheltuieli trebuie să ne împrumutăm în fiecare an. …. Problema României este că a folosit aceste împrumuturi în principal pentru consum și mai puțin pentru investiții productive, din ale căror venituri viitoare să poată rambursa datoriile scadente. Astfel, ponderea consumului în PIB este de circa 80% în România (față de 75% în Polonia, 70% în Ungaria și 67% în Cehia). Iar nivelul datoriei externe a depășit 160 miliarde de euro, respectiv peste 8.000 de euro pe locuitor, fie el copil, pensionar, salariat, casnică sau șomer. Cine și cum va plăti această datorie? …. Dar toți, fără excepție, am contribuit la deficite și la creșterea datoriei externe, chiar dacă am făcut-o cu numai 2.000, 3.000 sau 5.000 euro (adică sub media de 8.000). Câteva exemple sunt edificatoare în acest sens:
“De ce pierde Europa meciul creșterii economice în fața Statelor Unite (Cercle des économistes) Timp de aproximativ 40 de ani, diferența de creștere dintre Statele Unite și Europa a crescut, iar ecartul s-a agravat după fiecare criză. În timp ce diferența de PIB era de numai 8% în 1985, în 2022 va fi de 38%. Cum poate fi explicată o astfel de tendință?, se întreabă
“Iulia Motoc a fost aleasă în funcția de judecător al Curții Penale Internaționale …. Este a doua poziție similară pentru România după ce Bogdan Aurescu a fost ales judecător al Curții Internaționale de Justiţie. 




Buna dimineata intr-o zi de marti, 5 decembrie! Vremea va fi rece pentru această perioadă în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, cu înnorări şi precipitaţii slabe, pe arii restrânse ninsori la munte şi doar izolat, mixte, în sud-est. Vântul va sufla slab şi moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 şi 6 grade, iar cele minime între -8 şi 2 grade. Pe suprafeţe mici se va forma ceaţă. Bucuresti: 5/2 gr.C.









“ANALIZĂ Guvernul a împărțit din Fondul de rezervă aproape 25 miliarde lei, în acest an, 6-7 ori mai mult decât în anii trecuți Guvernul a alocat din fondul de rezervă aproape 25 miliarde lei în acest an, în contextul în care a decis să nu facă o rectificare bugetară, potrivit datelor analizate de Economedia. Spre comparație, în anii trecuți, în care au fost făcute rectificări bugetare, alocările din fondul de rezervă au fost considerabil mai mici, de 4,6 miliarde lei în 2021 și 3,6 miliarde lei în 2022. Astfel, sumele alocate anul acesta sunt deja de 6-7 ori mai mari decât cele alocate anii trecuți, în contextul în care mai este încă o lună până la finalul anului și nu este clar dacă va exista în cele din urmă o rectificare bugetară. În mod normal, pe parcursul anului erau făcute una-două rectificări bugetare. Rectificările bugetare sunt importante pentru redistribuirea banilor de la un minister la altul sau de la un capitol de cheltuieli la altul, în cazul în care anumite ministere nu au performat și nu au reușit să cheltuie banii, în timp ce altele au depășit programul de cheltuieli, au finalizat mai repede anumite proiecte sau ele s-au dovedit a fi mai scumpe. Rectificarea era, totodată, verificată de instituții și autorități independente, precum Banca Națională sau Consiliul Fiscal.
“Portretul diasporei, pe categorii de vârstă și momentul plecării din România 2021 a fost anul cu cele mai multe plecări definitive din România, după valul din primii ani de după Revoluție, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Peste 34 de mii de români au decis, anul trecut, să rupă legăturile cu țara și să își mute domiciliul în străinătate. Iar acestea sunt, desigur, doar mutările oficiale și consemnate. Dimensiunea reală a emigrării din 2021 e imposibil de stabilit exact. Pe de-o parte, pentru că mulți români pleacă temporar în străinătate, să facă munci sezoniere sau cu contracte pe perioadă determinată. Un alt motiv e că alți cetățeni din diaspora, numeroși și ei, locuiesc în țări UE fără să-și fi schimbat domiciliul acolo.



“România după Ziua Națională. Am progresat enorm în 34 de ani, dar pare că ni s-a cam urât cu binele ….. Un ciclu istoric hrănit cu energia generației căreia îi aparțin și care, în 1989, tocmai își sacrificase primii ani din viață în contextul decadent, steril și represiv al comunismului terminal. Așa-zisa tranziție, cu foști comuniști menținuți la putere și Opoziția democratică văduvită la început de orice echitate democratică, a fost o perioadă istorică punctată de convulsii, speranțe cheltuite păgubos și avansuri discrete, mereu amenințate de spectrul posibilelor „restaurații”. Mineriadele succesive, cu valul lor de violență extralegală, privatizările frauduloase, jocurile piramidale de tip Caritas, banii din bănci mutați acasă la foști securiști din zona crepusculară a Bancorex (sau a fantezistei „Bănci Internaționale a Religiilor”) sunt numai câteva repere negre ale unui traseu accidentat, care ne-a amărât zilele și ne-a tocit nervii. ….







“EXCLUSIV Un triunghi periculos: Ciolacu-Docuz-Negoiță și o licitație de 27 milioane de euro la Sectorul 3 / Beneficiară: o mică firmă din Buzău patronată de un fotomodel din Dubai Un contract cadru de 133 de milioane de lei scos la licitație de Primăria Sectorului 3, condusă de Robert Negoiță, este pe punctul de a fi semnat cu o firmă din Buzău cu cifre de afaceri 0 între 2014 și 2021, după ce a fost câștigat într-o procedură de atribuire cu multe semne de întrebare. Pentru îndeplinirea unei condiții-cheie de participare, societatea din Buzău are ca terț susținător o firmă din domeniul construcțiilor al cărei patron și soția lui au fost finanțatori PSD în mandatul actualului președinte al formațiunii, premierul Marcel Ciolacu. Mai multe documente și indicii descoperite de G4Media.ro dezvăluie faptul că în spatele micii firme care țintește banii de la Sectorul 3 s-ar afla membri a două familii – Docuz și Arghir –, apropiate de actualul primar al Sectorului 3 și de președintele PSD, Marcel Ciolacu. Informația pe scurt



“Opinie Dragoş Damian, CEO Terapia: Carmen Uscatu şi Oana Gheorghiu, Personalităţile anului 2023 în economie. Pentru un crowdfunding de care ar trebui să scrie manualele de afaceri …. Eu unul nu am vazut un astfel de exemplu de buna practica de la nivel central. Nu am vazut un discurs despre natiune, despre starea economiei, despre orice, asa cum au Biden, Putin, Macron, Jinping, Modi, von der Leyen si multi alti presedinti. Nimeni nu ne spune unde se duc banii nostri din taxe, impozite si contributii.. 



“Ministerul Educației a scos informatica din aria de discipline STEM prin legea educației Deca-Iohannis. Științele, tehnologiile, ingineria și matematica primesc cu 33% mai mulți bani pentru burse, facultățile de informatică nu …O adresă trimisă recent de Ministerul Educației în universități, obținută de Edupedu.ro, menționează clar programele de studii vizate de alocarea de 33% în plus la sumele per student prevăzută în lege, iar informatica nu se află printre acestea. 
“Criza imobiliară din Europa: Gigantul imobiliar și de retail Signa din Austria, în insolvență/ Raiffeisen și Erste Group, printre băncile cu expuneri față de companiile din holding Gigantul imobiliar și de retail Signa s-a declarat miercuri în insolvență după ce ultimele încercări de a obține o nouă finanțare au eșuat, devenind astfel cea mai mare victimă de până acum a prăbușirii sectorului imobiliar din Europa,
“Adevărata amenințare a Olandei Rezultatul alegerilor din Olanda nu a surprins întru totul, o victorie a dreptei extreme era scenariul dominant. Fără prag electoral și în general cu ascensiuni exotice, de tipul unui partid fondat de fermieri sau a altuia care propune un nou tip de contract social, politica de la Haga are o istorie a negocierilor lungi pentru alianțele de guvernare. Ce a surprins a fost numărul de mandate câștigate de un veteran al extremei drepte, al cărui discurs radical anti-Islam nu a avut nici cea mai mică nuanță. Ce s-a adăugat, încât Geert Wilders să iasă pe primul loc, cu Frans Timmermans renunțând la fotoliul de comisar și întors în politica internă? Două lucruri:



