Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 17 martie! Vor mai fi nori în sud, în est și la munte, dar în celelalte regiuni avem soare și vreme bună. Dimineața, în zonele extracarpatice sunt condiții de ceață, iar peste noapte o să plouă puțin în Banat și în Crișana. Maximele pleacă de la 9…10 gr pe litoral și ajung la 16…17 gr în vest și în nord-vest. La munte se adună norii în unele masive. Trecător, în zona înaltă a Meridionalilor s-ar putea să vină ceva precipitații slabe, sub toate formele. Bucuresti: 14/3 gr.C.

“VIDEO Avertisment OCDE: Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic. Trebuie eforturi susținute pentru a reduce semnificativ deficitul / Ce spune Bolojan …..„Finanțele publice ale României s-au deteriorat puternic, prezentând riscuri pentru sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Evitarea acestui lucru va necesita sporirea eficienței cheltuielilor publice, precum și extinderea bazei de impozitare și îmbunătățirea conformității fiscale. De asemenea, va fi necesară consolidarea planificării fiscale pe termen mediu pentru a asigura disciplina fiscală”. Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, iar datoria publică a crescut semnificativ în ultimii ani, atingând 55% din PIB. Pentru a corecta dezechilibrele fiscale, România a adoptat în 2025 măsuri de consolidare fiscală. Totuși, OECD avertizează că aceste măsuri trebuie continuate pentru a stabiliza finanțele publice și pentru a reduce deficitul: „Deși aceste măsuri marchează un progres important, în următorii ani vor fi necesare eforturi susținute pentru a reduce semnificativ deficitul și a plasa datoria publică pe o traiectorie ferm descendentă. România trebuie să sporească eficiența cheltuielilor pentru a consolida finanțele publice și a sprijini creșterea. Reforma recentă a pensiilor – în special prin creșterea vârstei de pensionare pentru femei, limitarea pensiilor speciale și introducerea de noi reguli de indexare – este un pas pozitiv către îmbunătățirea sustenabilității sistemului de pensii și încurajarea participării forței de muncă”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Analiză Prăbușire record a consumului în România, în ianuarie 2026. Datele oficiale infirmă orice legătură cu războiul din Iran  Consumul a scăzut dramatic în România, fără nicio legătură cu războiul din Iran, dovadă stând datele statistice oficiale: în ianuarie 2026, românii au făcut cu 9,1% mai puține cumpărături decât în luna ianuarie a anului trecut, doar vânzările de produse nealimentare scăzând cu 11,3%, iar cele de alimente, băuturi și tutun cu 3,9%.  …. „Repet, așa cum arată consumul este un risc foarte mare de recesiune. Vom vedea și efectele războiului din Orientul Mijlociu, cu scumpirea combustibilului din martie. Vor crește și prețurile din energie, iar toate acestea se răsfrâng în prețuri, care vor afecta și mai mult consumul și vor crește și mai mult inflația”, a explicat el.   Ultimele date statistice, publicate de INS pentru luna ianuarie, arată că volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere ca urmare a scăderilor înregistrate la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-13,8%), vânzările de produse nealimentare (-11,3%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-3,9%). ….>” Integral: https://adevarul.ro/

“Nu am învățat nimic din criza combustibilului din 2022. O să repetăm aceleași greșeli și în 2026  Se repetă situația din 2022, când a început conflictul din Ucraina, mai țineți minte? S-a făcut 9 lei prețul la pompă, ba chiar a ajuns 13 lei prețul la o benzinărie și, în panică, toți au început să cumpere combustibil. Speculă. S-a dat pomană 50 de bani compensare de preț, bani aruncați degeaba, din banii românilor care plătesc taxe, impozite și contribuții. Suntem în furtuna perfectă. Există, pe de o parte, ofertă mică de combustibil pentru că războiul a oprit producția și aprovizionarea și, pe de alta parte, cerere mare de combustibil, uitați-va la cozile din benzinării și la furnicarul de mijloace de transport de pe drumuri.  Cel mai greșit lucru ar fi ca statul să intervină. Mai bine banii din taxe, impozite și contribuții să fie dați pentru orice altceva în loc să se intervină pe o piață în care funcționează legea cererii si ofertei. Și, în orice caz, nu trebuie luate măsuri într-o piață globală care încă este turbulentă.  Iată câteva posibile scenarii ca efect al propunerilor de măsuri care circula în  piață.

1. Plafonare de preț? Va genera speculă: cineva va cumpăra la prețul plafonat și va vinde la altcineva, mult mai scump, sigur va găsi clienți.
2. Raționalizare? Va genera speculă plus posibila penurie, dacă scade artificial cererea scade și mai tare producția, așadar oferta în piață.
3. Scădere de acciză? Statul va colecta mai puțini bani si va trebui să crească alte taxe, impozite și contribuții ca să rămână în ținta de deficit. Plus că, dacă prețul barilului la nivel internațional mai crește, o scădere de acciza poate să fie „înghițita” de noul preț, așadar zero impact. Și, da, va genera speculă
4. Scădere de TVA? Exact același efect ca în cazul scăderii accizei și, evident, speculă.
5. Compensare de preț? Același efect ca în 2022, bani aruncați degeaba care vor adânci deficitul bugetar
6. Consum mai mic al populației? O asumare a unui consum mai mic ar fi o soluție, spuneți asta românilor care merg cu mașina să ducă gunoiul.

….. Acum patru ani era Rusia, anul asta sunt Țările Arabe.  Oferta mică și cerere mare. Mai mare decât în 2022. Dacă statul decide să intervină, poate că o să cumpărăm combustibil mai ieftin acum dar o să ne coste foarte scump mai încolo – au să crească taxe, impozite și contribuții. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Economia naţională, vulnerabilă la şocul petrolier: transportul, alimentele şi industria intră în zona de risc  … • Scumpirea transportului atrage creşteri în lanţurile de producţie şi în cele comerciale Transportul este una dintre cele mai sensibile verigi ale economiei la scumpirea energiei. Combustibilul reprezintă o componentă majoră a costurilor logistice, iar în distribuţia de bunuri, potrivit reprezentanţilor Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România, carburanţii pot ajunge la 9-15% din costurile totale ale firmelor din domeniu. Odată ce aceste costuri cresc, firmele de transport şi logistică majorează tarifele, iar preţurile produselor cresc treptat. …..• Măsuri luate de Guvern pentru limitarea impactului macroeconomic al creşterii preţurilor carburanţilor Economiştii avertizează că impactul macroeconomic al acestei evoluţii poate fi semnificativ. Potrivit unor studii efectuate de specialiştii Coface România şi CFA România, economia naţională ar putea intra într-o perioadă de creştere foarte modestă, în care inflaţia rămâne ridicată, iar consumul slăbeşte. Potrivit evaluărilor făcute de sursele citate, inflaţia ar putea ajunge în intervalul 6-7%, iar creşterea economică a României în 2026 ar putea fi de doar aproximativ 0,5%. În acelaşi timp, creşterea costurilor energetice va eroda puterea de cumpărare a populaţiei, deoarece salariile nu reuşesc să ţină pasul cu scumpirile. …..• Două scenarii conturate pentru perioada următoare Pe baza evoluţiilor actuale, pot fi conturate două scenarii pentru economia românească. Primul scenariu este cel în care petrolul rămâne în zona actuală de aproximativ 110-115 dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, de aproximativ 70-72 de dolari pe baril, aceasta înseamnă o creştere de aproximativ 55-65%. Aplicând formula prezentată de viceguvernatorul BNR, Cosmin Marinescu, o astfel de creştere ar putea adăuga aproximativ 1,6-2 puncte procentuale la inflaţia anuală. În acest scenariu, economia românească ar resimţi o perioadă de inflaţie persistentă şi de creştere economică modestă, însă efectele ar rămâne gestionabile dacă tensiunile geopolitice se stabilizează relativ rapid. Al doilea scenariu, mult mai sever, presupune escaladarea conflictului şi perturbarea prelungită a fluxurilor petroliere din Golful Persic. În acest caz, unele analize citate de Reuters, printre care se numără şi cea efectuată de Wood Mackenzie, arată că preţul petrolului ar putea urca până la aproximativ 150 de dolari pe baril. Comparativ cu nivelul de dinaintea conflictului, aceasta ar însemna o creştere de peste 110%. Aplicând aceeaşi formulă a BNR, impactul asupra inflaţiei ar putea depăşi 3 puncte procentuale. Într-un asemenea scenariu, carburanţii ar putea depăşi pragul de 10 lei pe litru, costurile de transport ar creşte semnificativ, iar scumpirile s-ar transmite în aproape toate sectoarele economiei, de la alimente şi bunuri de consum până la servicii şi industrie. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Reporter IS: Anchetă despre „dinastiile” Academice de la UMF Iași / Cum se fabrică cariere universitare pe bandă rulantă în familiile rectorului și ale decanilor  ….. O investigație REPORTER DE IAȘI scoate la lumină mecanismul prin care copiii profesorilor universitari sunt propulsați în carieră: de la angajări rapide ca asistenți universitari, până la promovări bazate pe articole științifice semnate „în familie”, adesea fără legătură cu specializarea reală a tinerilor beneficiari. …. Sistemul este bine rodat, notează jurnaliștii ieșeni: fiii și fiicele profesorilor intră în sistem ca asistenți universitari, adesea încă din timpul rezidențiatului. Miza nu este salariul de început, ci statutul. Odată intrați în UMF, aceștia primesc automat „integrare clinică” în spitalele ieșene, ocolind concursurile dificile pentru posturi în sistemul sanitar public. Astfel, dinastia UMF își asigură controlul nu doar asupra catedrelor, ci și asupra secțiilor din spitale, scrie ReporterIS. Însă motorul care propulsează aceste cariere rapide este cercetarea științifică. Pentru a avansa la gradele de șef de lucrări sau conferențiar, tinerii au nevoie de articole publicate. Soluția găsită la Iași? Co-autoratul în familie. Cazul Profire: Cardiologul care scrie despre polimeri Unul dintre cele mai flagrante exemple de nepotism academic este cel al familiei Profire. Lenuța Profire, Decan al Facultății de Farmacie și specialist în Chimie Farmaceutică, își ajută fiica, pe Bianca-Ștefania Profire, să acumuleze punctajul necesar promovării. Deși Bianca este medic rezident cardiolog, ea figurează ca co-autor pe articole științifice din domenii care nu au nicio legătură cu inima, precum ingineria chimică și știința polimerilor – exact specializarea mamei sale. …. Familia rectorului Scripcariu: Ascensiune fulminantă….. Fiul acestuia, Dragoș-Viorel Scripcariu, a avut o ascensiune meteorică: a devenit asistent universitar în anul doi de rezidențiat, iar la doar opt ani de la terminarea facultății a ajuns deja șef de lucrări – un post stabil, pe viață. Această performanță rară a fost susținută de articole publicate alături de tatăl său, rectorul instituției, în domeniul chirurgiei oncologice. Mai mult, cercul se închide în familie, existând lucrări semnate inclusiv de noră, Șadiye-Ioana Scripcariu (ginecolog). Deși legea interzice rudelor să fie în comisii de concurs, realitatea de la UMF arată că evaluatorii sunt subordonații administrativi ai tatălui-rector, viciind concurența reală. ….„Imperiul” Covic: Cercetare și afaceri private La familia Covic, cercetarea academică se împletește profitabil cu afacerile private. Prorectorul Adrian Covic, o somitate în nefrologie, semnează constant lucrări alături de cele două fiice ale sale, Andreea și Maria, ambele integrate în sistemul UMF sau în cercetare. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Teleormanul sfidează România! Fără echipă în primele două ligi, inaugurează stadion de 10 milioane de euro, dar se închide fabrica de rulmenți: 800 de șomeri noi

• Modul haotic în care se produce investiția și finanțarea statului în sport își găsește o situație absurdă în județul Teleorman
• Orașul Alexandria tocmai se pregătește de inaugurarea unui stadion nou, dar n-are echipă de fotbal în primele două ligi, însă clubul sportiv a primit în anii trecuți milioane de euro
• În același timp, firma japoneză care deține fabrica de rulmenți a anunțat că o va închide și că peste 800 de oameni vor fi concediați

“Caz prezentat de CNSAS: „activitatea” de informator al Securității, recunoscută drept vechime în muncă  Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) prezintă un caz revoltător din dosarele sale: un informator al Securității a solicitat ca „activitatea” de 14 ani să-i fie recunoscută drept vechime în muncă, iar autoritatea a decis că „se rezolvă”. „În cazul de faţă, este vorba de un alt fel de pensie specială. Timp de 14 ani (1956-1970), un informator al Securităţii a trăit exclusiv din recompensele pe care le primea în urma informaţiilor furnizate. Până la momentul în care a constatat, bănuim, cu surprindere, că „munca” pe care o depusese nu putea conta drept vechime în activitate. Obosit de lupta pentru apărarea patriei, îngrijorat de perspectiva bătrâneţii fără o binemeritată pensie, omul nostru scurtează drumurile petiţionării şi se adresează Securităţii, angajatorul informal timp de 14 ani, cerând să îi facă dreptate. Legal, acest lucru era imposibil. Dar cine îl controlează pe controlor? Prin reprezentanţii săi de prim rang, Securitatea decide să găsească soluţii, chiar şi ilegale, pentru vechiul ei informator: „Se rezolvă!”, arată CNSAS într-o postare pe Facebook. ....CNSAS compară această situație cu cea a „pensionarilor speciali” din ziua de astăzi, menționând că „se punea semnul egal (…) între corupţia generalizată şi partidul-stat, unde cine avea puterea sau avea măcar acces la putere putea să ocolească oricând legile pentru a obţine avantaje personale”. ….. ” Integral: https://republica.ro/

“Exod inversat. Statistica surprinzătoare a românilor care revin definitiv în țară …..Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), București și cele mai importante nouă județe ale țării, care concentrează cea mai mare parte a dezvoltării imobiliare, au câștigat împreună aproximativ 73.000 de locuitori în perioada 2020–2024 din migrația externă temporară. …. Capitala este locul în care această schimbare se vede cel mai clar. Aproximativ 9% din populația României locuiește în București, potrivit datelor Recensământului Populației și Locuințelor din 2021, iar orașul continuă să fie principalul pol economic al țării. În perioada 2020–2024, peste 31.500 de bucureșteni s-au mutat definitiv în străinătate. În același interval însă, aproximativ 39.000 de români s-au întors din alte țări și și-au stabilit domiciliul în București. Prin urmare, Capitala a înregistrat un spor de circa 7.500 de locuitori pe segmentul migrației externe definitive. Analiza evoluției anuale arată însă o schimbare în ultimii ani. Numărul bucureștenilor care au emigrat a crescut constant, de la aproape 3.300 în 2020 la peste 8.600 în 2024. În paralel, numărul celor care au venit din străinătate și s-au stabilit definitiv în București a scăzut de la aproximativ 13.600 în 2020 la aproape 2.900 în 2024. Pe lângă migrația definitivă, există și migrația temporară, definită de INS ca relocare pentru cel puțin 12 luni și care include inclusiv cetățeni de alte naționalități. Din această perspectivă, Capitala a înregistrat tot un plus de populație. În intervalul analizat, aproape 89.000 de locuitori ai Bucureștiului au plecat temporar în străinătate, în timp ce aproape 104.000 de persoane au venit temporar în oraș după ce au locuit în afara țării. Astfel, surplusul rezultat din migrația temporară a fost de aproximativ 15.000 de persoane. Interesant este că tendința anuală diferă față de migrația definitivă: numărul bucureștenilor care au plecat temporar din țară a variat între 15.000 și 20.000 pe an, însă numărul celor care s-au stabilit temporar în Capitală s-a dublat, de la aproximativ 12.000 în 2020 la 24.000 în 2024. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Conflictul din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la un acord de pace pentru Ucraina: „Negocierile își pierd avântul pe măsură ce atenția lui Trump se mută către Iran” – analiză Financial Times …. Conflictul din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la un acord de pace, potrivit a patru diplomați ai UE implicați în discuțiile cu Ucraina. În același timp, spun diplomații, acesta avantajează Rusia prin creșterea prețurilor petrolului, suspendarea sancțiunilor americane și epuizarea rapidă a munițiilor americane de care Kievul avea nevoie. ….. „Orientul Mijlociu a reorientat sever atenția politică” departe de Ucraina, a spus unul dintre diplomații UE. „Pentru noi și pentru Ucraina, este un dezastru.” Diplomații au spus că statele UE au fost informate că livrările de arme americane, în special cele de apărare aeriană, vor fi întârziate deoarece Washingtonul acordă prioritate clienților din Orientul Mijlociu, ceea ce are consecințe majore pentru Kiev. „Este cu siguranță o problemă, deoarece există competiție pentru aceleași resurse, atât în Orientul Mijlociu, cât și în Ucraina”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației UE, pentru Financial Times. „Este clar că atenția Americii este acum asupra Orientului Mijlociu.” …. Războiul lui Trump cu Iranul a oferit Rusiei un colac de salvare neașteptat, deoarece a dus la creșterea prețurilor globale ale energiei, ajutând Kremlinul să obțină venituri suplimentare de până la 150 de milioane de dolari pe zi. SUA au relaxat sancțiunile joi și presiunile asupra Indiei de a nu cumpăra petrol rusesc, ceea ce a determinat un număr semnificativ de petroliere să se îndrepte spre Oceanul Indian. Decizia Washingtonului „cu siguranță nu ajută pacea”, a declarat președintele ucrainean Volodimir Zelenski. ….” Integral: https://www.g4media.ro/

“Nea Costel, furios pe Dumnezeu: „Lui Georgescu îi dă vilă şi mie nu-mi dă o bere!” Întrebat aseară de unde are bani pentru stilul său de viață opulent, Călin Georgescu a invocat divinitatea. „Dumnezeu ne dă la toți: și mie, și ție și la toți ceilalți”, i-a răspuns el unei țațe de la Realitatea TV. Dacă unui suveranist iubitor de Georgescu un astfel de răspuns i-ar provoca admirație, nu la fel e cazul lui nea Costel. Reputatul drojdier a fost efectiv scandalizat de insinuarea lui Georgescu și nu s-a ferit să-și manifeste furia față de Dumnezeu. „Adică lui Georgescu îi dă vilă, mașină și bani să-și ia țoale de papițoi, iar mie nu-mi dă nici măcar o bere?! Dă-l în p… mea și pe Dumnezeu dacă din astea face”, s-a revoltat nea Costel. Se pare că aceste cuvinte grele nu i-au căzut deloc bine celebrei divinități, pentru că la scurt timp lui nea Costel i-au apărut pe masă, ca prin miracol, două beri reci.  …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 16 martie! la începutul săptămânii viitoare, vremea va fi, în general, frumoasă, cu temperaturi peste normele perioadei în aproape toată țara. O răcire este prognozată în jurul datei de 18 martie. Valorile termice vor fi ușor mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în regiunile vestice, nordice, precum și la munte, iar în rest vor fi apropiate de cele normale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar la nivelul întregii țări. Bucuresti: 13/1 gr.C.

“Analiză Bugetul se bazează pe ținte greu de atins. Economiștii prognozează recesiune și inflație de peste 10% Bugetul țării se bazează pe un deficit de 6,1% și o creștere economică de 1%, ținte greu de atins în opinia economiștilor consultați de „Adevărul”, potrivit cărora România va intra în recesiune „plină”, cu o inflație de peste 10% din cauza efectelor conflictului din Orientul Mijlociu. …. „Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026. Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum. Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”. Pe de altă parte, a spus el, probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august. „PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista. Am văzut că în buget sunt prevăzute și cheltuieli suplimentare, de 55,5 miliarde de lei, despre care Guvernul spune că vor impacta economia. Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut”, a declarat Codîrlașu. …. „Dincolo de optimismul bugetar – e normal ca guvernanții să fie optimiștii de serviciu- există multe semne de întrebare mai ales în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile UE pe care se bazează peste 80% dintre investițiile asumate în legea bugetului. Dincolo de acest aspect, construcția bugetară este una de criză – cu tăieri de bugete la sănătate, educație, transporturi și alte domenii și, cum ne-am obișnuit deja, sume mai mari pentru serviciile secrete și alte instituții care, din punctul meu de vedere, n-au simțit niciodată ideea de austeritate bugetară”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”. Potrivit acestuia, adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. „Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ”, a spus Negrescu. În plus, a adăugat el, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenți, iar statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau șase ani. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Una din cinci gospodării ajunge sub pragul sărăciei după plata energiei. Cine se confruntă cu cea mai grea situație .…„Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale. Sărăcia energetică afectează în special mediul rural și locuințele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz arată o presiune și mai mare asupra bugetelor gospodăriilor”, se arată într-un comunicat al ORSE Analiza realizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație de factori – venituri reduse, locuințe ineficiente energetic și acces limitat la tehnologii moderne. Efectele sunt distribuite inegal între regiuni, medii de locuire și tipuri de locuințe. …. „Toate familiile aflate în prima decilă de venit și 72% din cele aflate în decila 2 de venit au ajuns sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată indicatorul european LIHC (low income, high cost) modificat – adaptat de ORSE contextului național pentru a reflecta mai bine situațiile de vulnerabilitate. Comparativ, media la nivel național este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile analizate de experții ORSE pentru anul 2024”, precizează ORSE Indicatorul utilizat în analiză (LIHC modificat) măsoară, practic, situațiile în care costurile cu energia împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru trai. „De asemenea, aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile din decila 1 de venit au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică”, se mai arată în comunicat …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Cele 7 zile care vor decide dacă va veni stagflația sau recesiunea globală …. Din punct de vedere istoric, dublarea prețului petrolului a fost adesea asociată cu o recesiune globală. La prețurile actuale, aceasta se traduce la niveluri de aproximativ 120 – 140 de dolari pe baril, niveluri de care piața s-a apropiat deja săptămâna aceasta. Dacă șocul se dovedește a fi temporar, economiile ar putea absorbi lovitura. Dar dacă acesta este prelungit, atunci creșterea costurilor energiei se va transmite în întregul sistem economic: de la transport și industrie până la alimente și îngrășăminte. …. Într-un interviu acordat podcastului Monetary Matters, Stiglitz a subliniat că războiul ar putea aduce „cei patru călăreți ai apocalipsei economice”: prețuri mai mari la petrol, alimente mai scumpe, o încetinire economică și haos geopolitic. După cum observă el, petrolul a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar benzina a crescut semnificativ în SUA într-o săptămână. În același timp, perturbările transporturilor și ale îngrășămintelor duc la creșterea costurilor alimentelor, în timp ce activitatea economică dă deja semne de oboseală. Conform lui Stiglitz, rezultatul ar putea fi un nou episod de stagflație, adică o combinație de inflație ridicată și creștere economică scăzută, amintind de crizele petroliere din anii 1970. …. Scenarii pentru economia globală Economiștii de la Capital Economics consideră că amploarea pagubelor economice va depinde în principal de durata și intensitatea șocului energetic. În scenariul de bază, dacă criza se dezescaladează relativ rapid, petrolul ar putea rămâne peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată. În acest caz, economia globală ar avea de suferit, dar probabil ar evita recesiunea. Într-un scenariu mai negativ, dacă conflictul se prelungește și prețurile se îndreaptă spre 130 de dolari pe baril, zona euro ar putea intra în recesiune, în timp ce economia SUA ar încetini semnificativ. Rezultatul ar fi un mediu deosebit de dificil pentru băncile centrale: inflație mai mare din cauza energiei, creștere mai mică și presiune asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni. Cine câștigă și cine pierde? … Marii exportatori de energie, precum Norvegia, Canada sau Rusia, pot beneficia de prețuri mai mari. În schimb, economiile mari care depind de importurile de energie – în special cele din Europa și Asia – se confruntă cu cel mai mare risc de șoc inflaționist. Statele Unite se află într-o poziție intermediară. Datorită producției de petrol de șist, au devenit un exportator net de energie, ceea ce le face mai puțin vulnerabile decât în ​​trecut, deși consumatorii sunt încă afectați de prețurile mai mari la combustibili. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Omenirea e în pragul unei crize alimentare din cauza blocării Strâmtorii Ormuz  În timp ce atenţia internaţională este concentrată în prezent asupra transporturilor de petrol şi gaze naturale lichefiate (LNG) afectate de conflictul dintre Iran şi statele din regiune, experţii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera şi o criză alimentară globală. Potrivit radiodifuzorului public german Deutsche Welle, prin această rută maritimă circulă nu doar resurse energetice vitale, ci şi îngrăşămintele care susţin producţia agricolă mondială, în timp ce statele din Golf depind de Strâmtoarea Ormuz pentru importurile de alimente. Datele companiei de analiză maritimă Signal Group arată că statele din Golful Persic sunt responsabile pentru aproximativ 20% din comerţul global cu îngrăşăminte esenţiale, precum amoniacul, fosfaţii şi sulful. Aproape jumătate din producţia mondială de uree – cel mai utilizat îngrăşământ pe bază de azot – provine din această regiune, iar Qatar furnizează aproximativ o zecime din volumul global, conform estimărilor Bloomberg Intelligence. ….. Potrivit Deutsche Welle, conflictul din Iran reprezintă al treilea mare şoc pentru securitatea alimentară globală din ultimii şase ani, după pandemia de COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când forţele ruse au ocupat importante zone agricole şi porturi prin care era exportat grâul ucrainean. De la izbucnirea conflictului, preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 10% până la 30%, deşi rămân încă cu aproximativ 40% sub nivelurile înregistrate la câteva săptămâni după începutul războiului din Ucraina. Potrivit UNCTAD, agenţia ONU care sprijină integrarea ţărilor în curs de dezvoltare în economia globală, aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrăşăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Hormuz. O blocare a rutei pentru 30 de zile ar putea afecta culturile dependente de fertilizanţi pe bază de azot – precum porumbul, grâul sau orezul – punând în pericol randamentele agricole. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Exporturile agroalimentare ale Uniunii Europene au atins un nivel record de 238,4 miliarde euro în 2025 …. Valoarea exporturilor reprezintă o creştere de aproximativ 1%, respectiv 2,3 miliarde de euro, comparativ cu 2024. Marea Britanie a rămas principala destinaţie pentru exporturile agroalimentare ale UE, cu o pondere de 23% din total, echivalentul a 55,6 miliarde de euro. Exporturile către alte pieţe au înregistrat, de asemenea, creşteri importante. Livrările către Elveţia au avansat cu 7% (1,2 miliarde de euro), iar cele către Turcia au crescut cu 16%, respectiv 1,1 miliarde de euro. În structura exporturilor, preparatele din cereale, produsele lactate şi vinul au continuat să fie principalele produse exportate de Uniunea Europeană. Cele mai mari creşteri de valoare au fost înregistrate însă la cacao, cafea şi ciocolată, evoluţie determinată în mare măsură de majorarea preţurilor la nivel global. În acelaşi timp, importurile agroalimentare ale UE au crescut cu 9% în 2025, ajungând la 188,6 miliarde de euro, cu 15,3 miliarde de euro mai mult decât în anul precedent. Principalii furnizori ai UE au rămas Marea Britanie, Brazilia şi Statele Unite, în timp ce creşterea importurilor a fost determinată în principal de scumpirea unor produse precum cacao, cafea, fructe şi fructe cu coajă lemnoasă. În aceste condiţii, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial agroalimentar de 49,9 miliarde de euro în 2025. Totuşi, excedentul a fost cu 13,3 miliarde de euro mai mic decât cel consemnat în 2024, în principal din cauza creşterii preţurilor de import pentru produse de bază precum cafeaua, cacaoa sau fructele. Potrivit datelor Comisiei Europene, Uniunea Europeană a rămas în 2025 cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare şi, în acelaşi timp, cel mai mare importator la nivel global. ….” Integral: https://www.bursa.ro/

“Sorin Pâslaru, ZF: Ce se întâmplă în Ucraina, în Iran, în Venezuela arată că lupta pe resurse a ajuns într-o fază acută. Pur şi simplu nu se mai ţine cont de nici o regulă, pentru că foamea este prea mare. Cererea pentru petrol şi gaze nu se va domoli  Toate datele arată că Uniunea Europeană a venit târziu în 2019 cu programul Green Deal cu care a încercat să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili, de petrol şi de gaz. După izbucnirea războiului din Ucraina şi acum a celui din Iran este clar că pe hărţile strategilor era vizibilă constrângerea la care urma să fie supusă UE, lipsită de resurse energetice, în condiţiile creşterii economiei chineze şi a consumului său energetic. În pofida multiplelor discuţii despre energia verde, accelerarea dependenţei de combustibili fosili a crescut în ultimii ani ca urmare a venirii pe piaţă a unor noi mari consumatori – China şi restul ţărilor din BRICS. China consuma în 1990, când reprezenta doar 1-2% din PIB-ul lumii, 2 milioane de barili de petrol pe zi, iar astăzi consumă 17 milioane de barili pe zi, în timp ce Statele Unite consumă 20 milioane de barili pe zi faţă de 17 milioane în 1990. UE a reuşit să-şi reducă consumul de la 13 milioane de barili pe zi în 1990 la 10 milioane. Consumul mondial de petrol este astăzi de peste 100 milioane de barili pe zi, faţă de 60-70 milioane de barili în 1990, ca urmare a creşterii din ţările emergente. Lumea nu mai poate face abstracţie de emergenţa Chinei ca jucător global, dar şi a celorlalte puteri precum India, Turcia sau Brazilia la masa marilor economii ale lumii.  …. Se vorbeşte că România a întrecut Ungaria la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, dar companiile maghiare sunt de departe peste cele româneşti. Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută precum cereale sau gaz, cum va face România în curând cu gazul din Marea Neagră. La un PIB al Ungariei de doar 230 miliarde de euro faţă de 400 miliarde de euro România, MOL are afaceri de 35 miliarde de euro pe an, OMV Petrom doar de 7 miliarde de euro pe an, iar OTP Bank are active de 120 miliarde de euro, în timp ce cea mai mare bancă românească, Banca Transilvania, are 45 de miliarde de euro, de trei ori  mai puţin. Iar dezvoltarea nu este inegală, ca la noi, unde urbanizarea a rămas la 55% din total din cauza dezindustrializării. La o populaţie de 20 milioane, România are 5 milioane de salariaţi, în timp ce Ungaria are tot 5 milioane de salariaţi la 10 milioane populaţie. Audi, Mercedes, Suzuki au fabrici cu afaceri de 3-4 miliarde de euro în Ungaria, iar Wizz Air ia faţa Taromului de departe cu venituri de peste 2 miliarde de euro pe an. Nu mai vorbim de producătorul de medicamente  Gedeon Richter cu afaceri de 2,3 miliarde de euro pe an faţă de Terapia sau Antibiotice de la noi cu 3-400 milioane de euro. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Consiliul Fiscal, mesaj dur: Pensia anticipată, eliminată. Vârsta de pensionare crescută. Când se va întâmpla?  Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă și spune că trebuie acționat de urgență pentru ca sistemul de pensii să nu cedeze. E nevoie de eliminarea pensionării anticipate, de creșterea vârstei de pensionare și de mai mulți oameni pe piața muncii. …. Astăzi, INS a arătat că numărul pensionarilor se apropie de 5.000.000.  Mai exact sunt 4.927.000 de pensionari în România. Există 4 pensionari la 5 angajați. Dar în următorii 5 ani vor ieși la pensie 1.000.000 de noi pensionari, așa numiții decreței. Studiile arată că până în 2025 numărul pensionarilor îl va egala pe cel al angajaților. …. În același timp, pensiile trebuie să crească anual cu inflația la care se adaugă jumătate din procentul creșterii salariale medii. Spre exemplu, la 1 ianuarie 2027, pensiile ar trebui indexate cu 12%. Asta ar aduce o creștere a bugetului pensiilor de 3.400.000.000 de euro pe tot anul 2027. În acest context, Consiliul Legislativ arată că trebuie luate măsuri urgente pentru susținerea bugetului de pensii și, implicit, pentru ca pensiile să nu scadă, să nu se devalorizeze. …. Pentru România, raportul indică o perspectivă nefavorabilă pe termen scurt și mediu (creștere de 1,9% din PIB pe orizontul 2022-2030), presiunile pe bugetul asigurărilor sociale atenuându-se ulterior. Această dinamică este amplificată de un grad redus de participare la piața forței de muncă, România înregistrând o rată de 67%, una dintre cele mai scăzute din UE (doar Italia situându-se la un nivel similar, de 66,6%), față de o medie europeană de 75,3%, ceea ce restrânge semnificativ baza de contribuabili care susțin sistemul public de pensii”, arată Raportul Consiliului Fiscal consultat de Newsweek România. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Giganţii europeni avertizează că decuplarea bruscă de tehnologia americană ar putea avea consecinţe uriaşe: În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT cu soluţii europene …. „În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT… cu soluţii europene”, a declarat Ilse Henne, directorul executiv al companiei de management al lanţului de aprovizionare Thyssenkrupp Material Services, adăugând că sunt necesare investiţii semnificative şi sprijin politic pentru a reduce dependenţa de tehnologia americană. Directori de top din mai multe companii europene de tehnologie şi infrastructură, inclusiv ASML, Ericsson şi Capgemini, au avertizat în ultimele luni împotriva reflexelor protecţioniste care ar putea creşte costurile şi încetini investiţiile. Avertismentele vin în contextul în care impulsul Europei pentru o suveranitate digitală mai mare a căpătat un nou avânt în ultimele luni, alimentat de temeri că politica externă a preşedintelui american Donald Trump ar putea forţa o „decuplare tehnologică”. …. Totuşi, unele companii europene susţin că politicienii subestimează complexitatea operaţională şi costurile schimbării, mai ales în contextul în care baza industrială a continentului este deja sub presiune din cauza competiţiei chineze, a preţurilor ridicate la energie şi a incertitudinilor privind comerţul transatlantic. Banca germană Commerzbank a declarat că „gama, calitatea şi maturitatea tehnologică a serviciilor” oferite de companiile americane Microsoft şi Google sunt disponibile în prezent doar „într-o măsură limitată” pe piaţa europeană. „În consecinţă, beneficiile utilizării acestor furnizori în acest moment depăşesc riscurile inerente asociate cu utilizarea lor”, a adăugat banca. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Voievozi cu electrozi Cred că nu ne mai facem bine. Zilele trecute eram într-un supermarket, aşteptam la coadă să plătesc. La un moment dat, privirea mi-a fost atrasă de un raft cu nimicuri din acelea care sunt expuse lângă casa de marcat, în speranţa ca vreun copil le va înşfăca şi le va pune în coşul părinţilor. De obicei acolo sunt puse bomboane colorate în care îţi rupi dinţii, gumă de mestecat sau acadele fluorescente. Acum în magazin era ceva nou, nişte şerveţele împăturite în celofan. Păreau un fel de cârpe de şters, în genul “şerveţelului-minune”. Ideea este că erau vândute pentru imaginea imprimată pe ele. Iar imaginea… Mon Dieu!… Pe cârpele respective erau imprimaţi… voievozi. Aţi citit bine. Te priveau, încruntaţi, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. …. Tot zilele trecute treceam pe unul dintre bulevardele din centrul Capitalei. Aproape de sediul guvernului este sediul unei firme, înconjurat de un gard înalt. Patronul respectiv a dat cu galben aprins şi a pictat… Aţi ghicit: voievozi! Vlad Ţepeş şi tovarăşii săi se uită încruntaţi la trafic. …. Timpul voievozilor a apus de mult. Ei erau lideri militari şi politici când regulile ordinii sociale erau extrem de diferite de cele din prezent. Comportamentul lor ar fi inacceptabil azi, într-o societate civilizată. Iată-l pe Ştefan cel Mare, cel despre care cronicarul ne spune că era “mare la statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără giudeţiu [judecată]”. Asta vrem noi de la un şef de stat astăzi? Oricare ar fi fost meritele, la vremea lor, ale acestor voievozi, azi ei nu sunt nici pe departe exemple de simţ civic. Iată-l pe Brâncoveanu. Omul a fost declarat sfânt. Nu discut acum aspectele teologice, nu sunt cel mai bine calificat pentru asta. Dar el era numit de turci Altan Beg [Prinţul Aurului]. Dădea mită în stânga şi în dreapta, inclusiv austriecilor, ruşilor, şi la curtea sultanului. Probabil azi ar fi avut dosar la DNA – care s-ar fi prescris. Cred că istoria naţională trebuie cunoscută aşa cum a fost, cu luminile şi umbrele sale. ….Avem partide întregi care nu ştiu altceva decât să delireze în jurul “istoriei naţionale”. Acum înţeleg că este o dispută în jurul programei şcolare, dacă să fie incluşi diferiţi scriitori precum cronicarii. De ce nu? Problema, aşa cum o văd, este dacă un elev este în stare să înţeleagă ceva din limbajul şi din subiectul unei cronici din secolul al XVI-lea. ….Românul are o expresie: “A pune batista pe ţambal”. Aici am ajuns, să acoperim cu ştergarul cu voievozi ţambalul politicii de astăzi. Trăim vremuri ridicole.  …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Oded Ailam, fost șef al contraterorismului din Mossad: „Noua superputere care se conturează în Orientul Mijlociu este condusă de Turcia și Qatar” .….Oded Ailam: Regimul iranian a investit aproape 30% din resursele sale în construirea tuturor tipurilor de arme și este rezultatul războiului Irak-Iran care s-a încheiat în august 1988. Regimul a realizat că avea nevoie de arme pentru a proteja Iranul de orice fel de angajament și de adversari, în special din partea SUA. Erau siguri la momentul respectiv că implicarea SUA în Irak era factorul principal pentru care Irakul începuse acest război.  Vreau să vă reamintesc că, în iulie 1988, americanii au doborât din greșeală un avion civil iranian, iar regimul era convins că a fost un act deliberat. Iranul a decis atunci că trebuie să-și construiască propriul sistem de apărare și că va face acest lucru în două moduri: în primul rând, creând toate acele proxy-uri care vor face treaba pentru ei, cum ar fi Houthi, Hezbollah și Hamas, iar în al doilea rând, creând capacități de rachete cu care să poată lovi orice bază americană din apropierea Iranului. Și au extins-o la o capacitate foarte mare, în ciuda sancțiunilor și a tuturor restricțiilor care le-au fost impuse, și acesta este motivul pentru care au reușit, împreună cu ajutoarele din Coreea de Nord și China, să creeze un sistem atât de imens. ….Dar în Europa, regimul iranian are și alte resurse, cum ar fi terorismul. Au celule teroriste. Au Hezbollah. Au un fel de celulRomânia este destul de expusă și, cu siguranță, în cazul în care regimul este cu spatele la zid și este ca un animal rănit, vor iniția cât mai multe atacuri în Europa, iar România, fiind un aliat al Statelor Unite, poate fi, cu siguranță, o țintă. Dar depinde de doi factori: cât de mult este regimul din Iran în măsură să reacționeze în acest moment și cât de repede vor reuși israelienii și americanii să le distrugă capacitatea de atac. …. Trebuie să înțelegeți că Garda Revoluționară nu este doar un fel de miliție sau armată. Este un conglomerat economic uriaș, aproximativ 30% din veniturile din petrol merg direct la Garda Revoluționară, iar aceasta are o infrastructură economică uriașă în Iran și în afara Teheranului, așa că există foarte mulți bani și interese mari pentru a-și susține și menține puterea. Multe familii iraniene se află în al doilea și al treilea cerc al Gărzii Revoluționare și primesc o mulțime de bani negri în propriile buzunare, ajutându-i astfel să-și mențină controlul și capacitatea asupra populației iraniene, ceea ce face mult mai dificilă desființarea lor. …..Credeți că războiul din Iran va fi unul de lungă durată? – Nu, nu va fi unul de lungă durată, pur și simplu pentru că americanii nu vor să se implice într-o operațiune de lungă durată. Ei încă mai poartă cicatricile Irakului, Afganistanului și Vietnamului. Așadar, indiferent ce se va întâmpla, nu va fi o campanie de lungă durată. Va dura probabil câteva săptămâni, dar nu va fi o campanie de lungă durată. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Nicușor Dan a rezolvat în direct o problemă grea de mate: Cât îl costă pe un șofer un plin de motorină azi? …. ”Sunt multe variabile. De exemplu, când pleci de acasă cu intenția să faci plinul, motorina are un cost x. Până să ajungi la pompă, prețul va crește cu un delta x care variază de benzinăria unde alimentezi, distanța până la ea, dar și de numărul de petroliere scufundate de iranieni în strâmtoarea Ormuz”, a declarat Nicușor Dan. ”Pentru că și ipoteza e variabilă, și soluțiile sunt numeroase, dar se înscriu într-un interval de 10% din salariul mediu net din România și până la 25% din salariul minim net, cu perspective de variație până la 20%, respectiv 50%, în funcție de graficul barilului”, a mai spus președintele. Nicușor Dan spune că totuși nu se poate estima ce se întâmplă când prețul petrolului tinde la infinit: ”Acolo nici măcar eu, ca matematician, nu pot întrezări valoarea unui plin de motorină. Cert este însă că dacă prețul petrolului tinde la infinit, și acciza pe litrul de motorină tinde spre infinit, deci problema bugetului de stat dispare, vom fi infinit de bogați”, spune Nicușor Dan. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 martie!  Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/1 gr.C.

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB. Hai să vă traduc ultimul raport dat de Antibiotice Iaşi. Hai să vă dau un ”inside trading”, în cuvinte simple, ca să ştiţi cum stă treaba .… România nu are nici o companie în Top 20, cei drept sunt două companii care au operaţiuni industriale locale, dar nici una cu capital românesc. Antibiotice Iaşi este clasată abia undeva pe la locul 25, chiar dacă pe locul 3 în clasamentul după volumele de fabricaţie. Iar Antibiotice Iaşi, exceptând exporturile unor substanţe active, este foarte puţin internaţionalizată prin comparaţie cu cele şase de mai sus. Antibiotice Iaşi care, vă reamintesc, este în proprietatea statului, alături de celelalte câteva companii private care fabrică medicamente în România, toate la un loc sunt victimele unei guvernări care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, sora mai mica a industriei chimice, care şi aceasta este complet prăbuşita la noi. Iată. Avantaje date medicamentelor importate; întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de autorizaţii de la instituţiile din domeniu; preţuri reglementate într-un mod absurd; taxa pe cifra de afaceri de 15,6%! (vă plângeaţi de IMCA de 1%…); bariere de intrare pe lanţurile comerciale şi competiţie imposibilă cu mărcile proprii ale acestora (nimeni nu vede concentrarea economică…); Legea 81, o bătaie de joc (şi) la adresa producătorilor de suplimente alimentare din ţară; şi, recenta creştere de TVA la suplimentele alimentare de la 9% la 21%. Iar asta este doar guvernarea care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, la ea mai adăugaţi şi guvernarea incompetentă şi nepăsătoare la modul general. Întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de orice fel de autorizaţii; audituri, inspecţii şi controale făcute de funcţionari din diverse instituţii care nu se pot desprinde de cultura ”am venit să te amendez”; lipsa de pregătire de resursă umană calificată şi specializată; absolut nici un fel de subsidii pentru energie; diplomaţie economica inexistentă. …..Ajungem la liman doar tăind din cheltuieli şi din efect de bază, nimic mai uşor. Este mult mai greu să ajuţi sau să construieşti fabrici, uzine şi combinate..….” Integral: https://www.zf.ro/

“Analiză Evaziunea fiscală, nota plătită de contribuabilii onești. Unde sunt vulnerabilitățile și cât contează reducerea gap-ului de TVA  Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute, cu un deficit care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că, de fapt, costul evaziunii fiscale este plătit de toți românii, mai ales de către cei corecți. …. „În 2023, decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9,2 miliarde euro. Asta înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Într-o economie în care veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB – printre cele mai scăzute niveluri din UE – impactul este semnificativ și se vede direct în deficit și în nevoia de finanțare”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi. ….„Costul final al evaziunii nu dispare – el se redistribuie. Când miliarde de euro nu sunt colectate, diferența se reflectă fie în deficit mai mare, fie în presiune fiscală suplimentară asupra celor care plătesc corect. Reducerea chiar și cu câteva puncte procentuale a decalajului de TVA ar avea un efect bugetar comparabil cu o măsură fiscală majoră, fără a crește taxele. Aceasta este miza reală”, a adăugat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”. ….Mai simplu spus, din 3 lei pe care statul ar trebui să-i încaseze, 1 leu dispare pe drum a explicat analistul, adăugând că acest lucru înseamnă un minus de aproximativ 7 până la 9 miliarde de euro anual, pierduți în fraude de tip carusel sau vânzări la negru. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Izvorul de bani publici pentru promovare curge și pe timp de restriște bugetară. De la companii de apă la primării și CJ-uri ….

• În plin discurs oficial despre austeritate și tăieri bugetare, instituțiile publice au semnat deja, în primele două luni din 2026, contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate.
• Banii ajung de regulă la firme și publicații care apar periodic în contractele publice, unele cu legături politice sau cu relații apropiate cu autorități locale.
• De la direcții de taxe și companii de apă până la consilii județene și primării, autoritățile justifică aceste cheltuieli prin nevoia de informare publică, combaterea dezinformării sau promovarea instituțională.

Pe 2 februarie, cu doar nouă minute înainte de ora 10:00, în Sistemul Public de Achiziții (SEAP) a fost lansată o cerere de ofertă. Provenea de la Direcția de Taxe și Impozite Sector 4. Instituția oferea 53.000 de euro (fără TVA) pentru publicitate online. Pe anunțul publicat în platforma națională nu se ofereau mai multe detalii. „Din cauza modificărilor legislative la plata impozitelor, la plata amenzilor, m-am gândit că este necesar ca publicul să fie informat”, spune pentru Europa Liberă, Daniela Tănase, directoarea Direcției. 47 de minute mai târziu, contractul este adjudecat de firma Press Media Electronic, deținătoare a site-ului DCNews, ai cărei acționari principali sunt Bogdan Chireac și Val Vâlcu. …. În 2022, în martie, un contract de 27.000 de euro a fost semnat cu firma AIM Video Video Solutions, la care acționari sunt Mihail Dan Andronache, șef de serviciu la Complexul Studențesc Tei, și Marius Ionuț Aron, fost director la CSM București – actual director la Complexul Sportiv Snagov. În 2019, de la aceeași instituție, 46.000 de euro au ajuns la Ridzone Computers, societatea care deținea atunci RTV, tot pentru publicitate. Contractul încheiat de Direcția de Taxe din subordinea Primăriei Sector 4 pentru publicitate și promovare este cel mai mare de până acum. Dar, în mai puțin de două luni, cât au trecut deja din 2026, deși guvernul anunță tăieri peste tăieri și reducerea drastică a cheltuielilor statului, instituțiile publice din toată țara au încheiat deja contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate. …Apavital Iași va plăti 215.000 de lei, în 2026, pentru combaterea știrilor false. A semnat, pe 26 ianuarie, un contract în acest sens cu firma Beepublic. ….ntre 2018 și 2026, Apavital a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru publicitate și promovare. 34 de contracte, în valoare de 600.000 de lei, au fost atribuite aceleiași firme – Promotop MKT, deținută de Răzvan Serghiuță, directorul Cramelor Cotnari. …. HIDRO Prahova S.A. vrea să atragă potențiali clienți nu doar pentru că e unicul furnizor de apă din județ Singurul furnizor de apă din județul Prahova a atribuit, în cele aproape două luni care au trecut de la începutul anului, contracte de peste 360.000 de lei pentru a-și asigura promovarea și publicitatea. Cei mai mulți bani, 153.000 de lei, sunt pentru contracte cu o singură firmă; restul s-au împărțit (aproape) egal între alte nouă societăți. ….Din 2021 până în prezent, Hidro Prahova a cheltuit, în fiecare an, din ce în ce mai mulți bani pentru promovare și publicitate – în total, 1,1 milioane de lei către site-uri de știri precum DCNews, Comisarul.ro, Antena3 CNN. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“31 de angajați din Camera Deputaților iau spor pentru titlul de doctor. Cum sunt verificați dacă merită banii? 31 de angajați din Camera Deputaților primesc spor pentru că dețin titlul de doctor. Instituția susține că acești angajați sunt verificați periodic pentru a se vedea dacă doctoratul îi ajută în activitatea de la Camera Deputaților. Guvernul Bolojan ar vrea să micșoreze sporul. Angajații la stat care au titlul de doctor beneficiază de bani în plus la salariu. Sporul de doctorat este de 950 de lei brut și se acordă lunar. Guvernul Bolojan ar vrea să reducă acest spor la jumătate, dar deocamdată este doar o intenție. …Anul trecut, sporul pentru condiții grele de muncă a fost limitat la 300 de lei. Anterior, sporul pentru condiții grele de muncă era luat de către toți angajații la stat și era de 15% (procentul maxim) din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. ….Anual, Camera Deputaților le plătește celor 31 de „doctori” suma de 350.000 de lei. …. Instituția mai spune că sporul de doctorat îl primesc salariații care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul. CONCLUZIE: Este greu de înțeles motivul pentru care un angajat primește bani doar pentru că deține o diplomă care l-ar ajută să se descurce mai bine la locul de muncă. În fond, angajezi pe cineva pentru a face performanță la locul de muncă, indiferent dacă are sau nu o hârtie la purtător. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“”Piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”. Daniel Dăianu, avertisment despre riscurile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu  Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic global și ar pune presiune pe bugetele statelor, inclusiv pe cel al României. În același timp, economistul consideră că România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 7,25% din PIB, dacă situația internațională nu se deteriorează. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu, pentru Digi 24.ro. …. „Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu. Întrebat despre creșterea prețurilor la carburanți, economistul a spus că o intervenție a statului ar putea deveni necesară doar într-un scenariu extrem. ….„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://ziare.com/

“De ce are România cei mai scumpi carburanți din regiune? Statul câștigă la fiecare litru de benzină 4 lei și 55 de bani .... România depinde de importurile de combustibili, mai ales în cazul motorinei – aproape o treime din consum. Anul trecut, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Europa Liberă. Cea mai mare cantitate, peste 680.000 de tone, a provenit din Turcia (32,45%). Din Arabia Saudită, adică de pe ruta afectată de război, au venit peste 450.000 de tone (21,5%). Exporturile de motorină au fost de aproape un milion de tone, iar cea mai mare cantitate, peste 592.000 de tone, a ajuns în Republica Moldova. Consumul de motorină al României a fost, în 2025, de 6,7 milioane de tone. În cazul benzinei, România este exportator. Consumul anual e undeva în jur de 1,5 milioane de tone. Importurile de benzină au fost în 2025 de peste 130.000 de tone, iar exporturile – de aproximativ 2,3 milioane de tone. Bulgaria, Ucraina și Moldova sunt printre țările care au importat cele mai mari cantițăți de benzină din România, dar reușesc să mențină prețul benzinei la pompă mai mic. Europa Liberă a analizat prețurile la benzina fără plumb, ce taxe se aplică și cât câștigă statul la fiecare litru de combustibil vândut, în România și țările vecine. …. Moldova – 1,22 €/l; statul încasează 0,586 €/l …. Bulgaria – 1,33 €/l; statul încasează 0,58 €/l …. Ungaria – 1,41 €/l; statul încasează 0,65 €/l …. Ucraina – 1,42 €/l; statul încasează 0,47 €/l …. Serbia – 1,56 €/l; statul încasează 0,86 €/l …. România – 1,61 €/l; statul încasează 0,892 €/l …..Ce taxe aplică România la un litru de benzină standard ● TVA – 21% ● Acciză – 0,618 euro/l Ceea ce înseamnă:
● cost benzină (fără taxe) – 0,71 euro/l
● acciză – 0,612 euro/l
● TVA – 0,28 euro/l
🔴 55,4 % din costul unui litru de benzină – 0,892 euro – ajunge la stat. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Există o concentrație „corectă” a CO2 din atmosferă?  …. Întrebarea a devenit și mai semnificativă în 2009, în timpul administrației Obama, când EPA (Environmental Protection Agency) a adoptat așa-numitul Endangerment Finding, declarând că șase gaze, inclusiv CO₂, „amenință sănătatea și bunăstarea publică”. În limbaj comun, asta le așază în categoria poluanților. Ceea ce surprinde, însă, este absența totală a unui „prag de poluare” în document: nu 350 ppm, nu 420 ppm, nu orice altă valoare la care CO₂ ar trece, clar și verificabil, din starea de component natural al atmosferei în cea de poluant sancționabil. Cu toate acestea, timp de peste un deceniu, Endangerment Finding a servit drept bază juridică pentru reglementarea producției de electricitate, a transporturilor și, prin extensie, a unei porțiuni considerabile a economiei moderne. O simplă comparație cu etilotestul este grăitoare: dacă un polițist îți verifică alcoolemia cu un aparat calibrat și constată că depășești 0,08%, ești acuzat de conducere sub influență și sancționat ca pericol pentru siguranța publică. Există un prag explicit, cunoscut, măsurabil, care transformă un cetățean obișnuit în contravenient sau infractor. În cazul CO₂, Endangerment Finding a funcționat ca un „etilotest” fără cifră-limită: admitem, în abstract, că la un anumit nivel concentrația ar putea deveni problematică, dar documentul nu precizează nicăieri care este acel nivel. Cu toate acestea, CO₂ a fost tratat, în practică, ca o substanță periculoasă, aproape ca „inamicul public nr. 1”. Abia pe 12 februarie 2026, sub o nouă administrație, EPA a revocat Endangerment Finding. Revocarea nu răspunde însă la întrebarea de fond, ci doar o lasă din nou pe masa discuțiilor: cum putem eticheta juridic drept poluant un gaz esențial vieții, fără a defini în prealabil un prag clar al presupusei „poluări”? …. Lecția deep time: Pământul iubește CO_₂ mai mult decât noi Reconstrucțiile pentru ultimii ~600 de milioane de ani arată frecvent concentrații >1000 ppm, uneori de ordinul mai multor mii de ppm. În aceste intervale, biodiversitatea a crescut, pădurile s-au extins, iar ecosistemele marine s-au diversificat. Cu alte cuvinte, pentru viață în general, „aerul cu câteva mii de ppm” nu a fost deloc „murdar” sau „poluant”. Desigur, Pământul cu câteva mii de ppm CO_₂ avea o configurație continentală, o lumină solară și ecosisteme foarte diferite de cele actuale; argumentul meu nu este că vrem să ne întoarcem la acele condiții, ci că simpla valoare a CO_₂ nu decide singură dacă «viața» prosperă sau nu. ….. Dacă valorile actuale ~420 ppm ale concentrației de CO₂ ar fi o valoare „periculoasă”, atunci largi intervale ale timpului geologic ar trebui declarate „perioade moarte”. Măcar această observație ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri, mai ales pe cei care privesc actuala concentrație strict prin prisma riscului. … Articolul profesorului Matthew Wielicki formulează patru criterii pentru un interval „rațional” de CO₂:​

1. Maximizarea productivității biosferei.
2. Minimizarea instabilității glaciare (în sens larg, evitarea tranzițiilor glaciare majore).
3. Conservarea adaptabilității ecosistemelor.
4. Susținerea prosperității umane.

Aceste criterii sunt parțial concurente: ceea ce maximizează productivitatea vegetală (800–1000 ppm în seră) poate amplifica semnificativ încălzirea și, deci, poate crește riscul pentru anumite ecosisteme și regiuni umane. Invers, coborârea spre 280 ppm poate stabiliza parțial nivelul actual de încălzire, dar pe termen geologic readuce sistemul într-un regim predispus la glaciații extinse. ….. Concluzii Nu există un prag magic la care aerul devine „murdar” din cauza CO₂; pericolele cresc gradual, prin efecte climatice, nu toxicologice, iar ~420 ppm nu este un nivel fiziologic periculos, ci un nivel climatic cu riscuri crescute, dar încă gestionabile. ….” Integral: https://www.contributors.ro/

“Două conducte de petrol ar putea decide soarta războiului din Iran. Care este strategia economică-cheie pentru a descuraja ambițiile militare ale lui Trump  ….O analiză recentă realizată de Bloomberg arată că există o serie de conducte petroliere care ar putea să dirijeze fluxurile de țiței din Golful Persic spre Marea Roșie, pe filieră saudită, pentru a reuși să continue fluxurile comerciale fără să se deblocheze încă Strâmtoarea Ormuz. „Strategia Iranului în conflictul său cu Statele Unite și Israelul pare, în acest moment, limpede, și anume să impună un cost economic atât de mare administrației președintelui Donald Trump, încât acesta să fie forțat să renunțe la ceea ce adversarii săi numesc un „război ales”, pe măsură ce prețul benzinei în Statele Unite crește accelerat. Se poate însă ca planul de supraviețuire al Republicii Islamice să eșueze? Da, dacă vechiul său rival regional, Arabia Saudită, reușește să amortizeze șocul pe piața petrolului”, sunt de părere analiștii.  Aceștia se referă la oleoductul Petroline, Est-Vest, o infrastructură energetică de aproximativ 1.200 de kilometri care traversează Peninsula Arabică, de la Golful Persic până la Marea Roșie. Rațiunea ei de a exista este tocmai un asemenea moment istoric, adică scenariul în care Iranul ar închide Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a construit această conductă în urmă cu 45 de ani tocmai cu gândul că, într-o zi, Teheranul ar putea reuși ceea ce atunci părea de neconceput, blocarea transporturilor petroliere prin acest culoar maritim îngust. În prezent, arată analiza citată, Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct de blocaj strategic pentru aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere rafinate transportate zilnic, ceea ce înseamnă echivalentul a aproape o cincime din consumul mondial. Conducta saudită nu poate compensa integral aceste volume, dar oferă o rută alternativă pentru până la 5 milioane de barili pe zi. O altă conductă, deținută de Emiratele Arabe Unite, oferă o cale ocolitoare suplimentară către Golful Oman, cu o capacitate de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi. În situații de urgență, Emiratele ar putea probabil să împingă fluxul aproape de pragul de 2 milioane de barili, relatează Bloomberg. …..” Integral: https://ziare.com/

“Piețele se prăbușesc, dar nu toată lumea sângerează: Cine câștigă în războiul din Iran ….Războiul din Iran pune presiune pe multe sectoare economice. Dar un grup de companii energetice americane ar putea profita de pe urma conflictului. „Exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt câștigătorii clari pe termen scurt”, a declarat Tom Purdie, analist principal GNL la Energy Aspect, citat de Sky News. …. Qatarul a închis robinetul și a creat un gol imens Uzina Ras Laffan, situată în vârful nord-estic al Qatarului, produce de obicei o cincime din GNL-ul mondial – gazul este răcit pentru a facilita transportul cu navele, în acest caz prin Strâmtoarea Ormuz. …. Iar aici intră în scenă SUA: în acest moment, America este cel mai mare exportator de GNL din lume, datorită recentei revoluții a gazelor de șist. Însă ceea ce o diferențiază cu adevărat în acest context este proporția relativ mare (10% până la 15%) din producție, care nu este deja legată de contracte pe termen lung. Acest lucru le permite companiilor să vândă GNL pe piața spot celui care oferă cel mai mult, iar prețurile cresc vertiginos, urcând cu 50% pe piețele europene și asiatice în prima săptămână a conflictului. Qatarul a declarat că uzina sa va rămâne probabil închisă timp de patru săptămâni, chiar dacă conflictul s-ar încheia acum. Acest lucru îi dă ocazia sectorului american de GNL să țintească profituri neașteptate de 4 miliarde de dolari în prima lună a conflictului, conform unei estimări realizate de Energy Flux. „Statele Unite sunt sursa ideală pentru aprovizionare suplimentară. Așadar, exportatorii de GNL, clienții lor, clienții care preiau mărfurile de la ei și apoi le vând pe piețele de utilizare finală, acești jucători vor fi în rândul celor care vor obține profituri neașteptate din războiul din Iran”, a explicat Seb Kennedy, fondator și analist la Energy Flux. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Preţul barilului de maioneză a explodat: o şaorma ar putea ajunge să coste 150 de lei .… Într-un scenariu pesimist în care descreieratul de Trump continuă să fie idiot, o şaorma medie cu de toate ar putea ajunge să coste 150 de lei, şi vorbim de şaormăriile de cartier, nu de Dristor sau Socului unde oricum e scumpă în draci, avertizează specialiştii Institutului pentru Hidrocarburi Orientale din Ploieşti. „Orice creştere a cotaţiei maionezei se reflectă în preţul la pompă al sosului de usturoi şi al ăluia roz, un pic picant. Pe termen scurt se poate compensa cu iaurt, dar să fim serioşi”, explică Didel Stanciu, profesor emerit de şaormologie la Universitatea Dunărea de Un Pic Mai Sus din Brăila. „Eu nu prea înţeleg cum se scumpeşte maioneza când bombardezi ayranul, dar mă voi informa temeinic pe Tik-Tok ca să nu cad pradă efectului Dunning-Kruger”, a comentat Solomon, un barbugiu de 72 de ani din cartierul Militari. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 10 martie! Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. Dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/0 gr.C.

“Avertismentul unui economist: „Urmează un nou val de inflație” …. „Agricultura, procesarea alimentelor şi distribuţia depind masiv de motorină. Când transportul devine mai scump, fermierii şi distribuitorii sunt forţaţi să transfere aceste costuri suplimentare către clientul final.  Asistăm astfel la o „inflaţie de cost”. Chiar dacă oamenii cumpără mai puţin şi consumul scade, preţurile rămân sus pur şi simplu pentru că producţia şi livrarea au devenit mult mai costisitoare. Altfel spus, primăvara va aduce provocări serioase pentru bugetele tuturor. Românii vor resimţi un şoc la raft chiar din această lună. Alimentele esenţiale precum laptele, carnea, ouăle, făina, mălaiul şi legumele vor înregistra cele mai rapide şi vizibile ajustări de preţ”, a scris analistul economic Adrian Negrescu conform stirileprotv.ro. El a reamintit că barilul de petrol s-a scumpit, în numai 2 zile, cu 10 dolari, şi a ajuns la 80 de dolari. „Cel mai direct şi dureros impact se va vedea în costurile de transport şi logistică. În România, preţul carburanţilor dictează în foarte mare măsură preţul final al bunurilor de larg consum”, arată Adrian Negrescu. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“România are 8,9 miliarde de euro de la UE pentru canalizare, dar cinci milioane de români nu au apă în gospodării „Nesimțire până la ultima picătură”. Miliarde de euro am avut și avem la dispoziție pentru a rezolva problema canalizării, pentru care suntem în infrigement. La fel pentru a bea apă curată. Dar, din nou, cu o incompetență criminală multe autorități locale n-au mișcat un deget. Iar oamenii suferă, mediul este poluat de stațiile de epurare care nu fucntionează. Grav este faptul că despre toate aceste realități se știe dar mare lucru nu se întâmplă. Barajul Vidraru a fost golit la finalul anului trecut pentru retehnologizare. De aici se alimentează cu apă localitățile din aval. Autoritățile au promis atunci că nu vor fi probleme. Dar n-au spus adevărul. Peste 40.000 de oameni din Curtea de Argeș și din localitățile din jur nu au apă potabilă de mai bine de trei luni. Apa care ajunge prin rețea în casele lor este bună doar pentru a curăța toaletele, susține DSP. Autoritățile locale sunt relaxate. ….Pe rețelele sociale de luni bune, cetățenii tot postează realitatea din teren. Primarul nu-i crede. Mai marele orașului ascultă muzică de dragoste și e relaxat. În zonă sunt două izvoare de unde lumea poate lua apă. Când am ajuns la sursa de apă, edilul n-a vrut să ia contact cu cetățenii care stau la coadă pentru a-și umple bidoanele. Apa iese dintr-o țeavă pe malul unui râu plin de gunoaie. Pe gardul de lângă țeavă e trecută o rugăciune și mesajul că apa e potabilă. …. Lipsa investițiilor, una din cauzele problemei Apa care pleacă din barajul Vidraru e murdară. Ajunge în bazinele de decantare din stația de tratare Cerbureni în care nu s-a mai investit de mai bine de 50 de ani. Nu fac față valului de apă cu nămol. După ce apa e învârtită în bazinele exterioare, următoarea treaptă de curățare se întâmplă în bazine pline de mizerie, cu jgheaburi ruginite. Primarul spune că totul se curăță și întreține periodic. Și inginerul în ape susține aceeași poveste. Primarul iese în hol, cu microfonul pornit și îi ceartă pe angajați nu pentru dezastrul, ci pentru că n-au luat măsuri să nu se vadă. ….Din bazine, apa coboară în subsol unde este tratată cu sulfat de amoniu și var pentru a distruge bacteriile. Instalațiile din subsol, prin care trece apa sunt din 1973. La fel și echipamentele în care se întâmplă tratarea. Stația și rețeau de apă sunt în admnistrarea Aquaterm, o firmă care se află în subordinea primăriei. Acum mai bine de un an, firma atrăgea atenția primăriei despre dezastrul de aici, că stația este în pericol să se dărâme. …. Bani sunt. România a pierdut sume uriașe în ciclul financiar 2014-2020 pentru că primarii nu i-au accesat. Și riscăm să pierdem în continuare pentru că autoritățile nu sunt în stare să acceseze. Așa că stăm prost în toată țara. Aproape cinci milioane români nu au apă în gospodării. În Buzău, de exemplu, județ condus de Marcel Ciolacu, fost premier al României, din 487 de localități doar 62 sunt racordate la canalizare și în peste o sută de localități, apa nu este potabilă. În Teleorman, din 92 de comune doar 27 au canalizare. Am arătat acesta situație în repetate rânduri în speranța că autoritățile vor înțelege că trebuie să își facă datoria. N-au priceput nimic. România este în infrigement pentru că nu are canalizare și riscăm amenzi uriașe. Asta în condițiile în care avem bani la dispoziție. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Comunele din Giurgiu care au apă potabilă doar în acte. Pe țeavă vin gaze toxice și apă sulfuroasă. Pagubele sunt uriașe ….Corespondent PROTV: „Județul Giurgiu este un exemplu despre cum politicieni incompetenți, autorități locale, baroni locali și firme de casă și-au bătut joc de sănătatea oamenilor, din 54 de localități. În 37 nu există rețea de apă, sau dacă există, nu este potabilă, în doar 13 localități e canalizare în 2026”.  Comuna Gostinari. N-are alimentare cu apă, nu există canalizare, apa în zonă nu e potabilă. Oamenii vin sub un deal unde e singurul izvor cu apă bună de băut. „Alimentare cu apă în România lui 2026, la 30 de minute de Bucureşti” …. Gostinari are reţea de apă. Făcută pe fonduri guvernamentale. Nu funcţionează. În 2020, în ediţia „România, te iubesc!” „Giurgiu-județe la stăpân”, am arătat situaţia de aici. -Apă potabilă există? -Nu avem apă potabilă. -Dar aveţi staţie. -Staţie este, dar nu funcționează. -De ce? -Aşa a fost făcut proiectul. George Tănase este tot viceprimar. …. Povestea alimentării cu apă în Gostinari a început în 2016. S-au făcut două bazine, s-au tras instalaţii prin sat, dar pe ţeavă a început să vină gaz în loc de apă. Bani de la guvern, aruncaţi pe apa Sâmbetei. Cinci milioane de lei a costat sistemul de apă. Viceprimarul n-are habar şi nici nu-l interesează. Dramatic aici este faptul că nici apa din fântânile oamenilor nu este potabilă. O gospodărie este chiar lângă bazinul de apă. Apa din fântână e galbenă şi urât mirositoare. Marin Ion, primar Gostinari: „S-a băgat furtunele de aer… ce să vă spun..domnule, hai să băgăm pompa…în momentul în care am băgat pompa a explodat… sunt gaze în sol. Deci apa conține gaze…” Marin Ion este primar în Gostinari: „Vreo 40 de milioane…40 de miliarde… dar totul e făcut. E la cheie”. Practic, nici nu e nevoie de cheie. …. Din experienţa din Gostinari, firmele de casă din judeţ n-au învăţat nimic, sau mai bine zis n-au vrut să înveţe. Au forat şi prin alte comune, tot cu banii guvernului, şi au dat de gaz. Este şi cazul comunei Isvoarele, care e înconjurată de izvoare. Autorităţile nu s-au gândit să o capteze. Au vrut apa din adâncuri. Au săpat şi au dat de gaz. Fostul primar a decedat, firma de construcţii a fost băgată în faliment, s-au cheltuit 3,2 milioane de lei şi aici se încheie povestea. De canalizare…nici vorbă. Sătenii fac cozi la ţevile instalate prin sat şi cară fiecare cum poate apă. Ne mutăm în Adunaţii Copăceni, la o aruncătură de băţ de Capitală. De canalizare aici doar s-a auzit. Din Adunaţi se trage afaceristul Nelu Iordache. Pentru localitate, pe vremea când vărul său era primar, în 2010, a făcut puţuri şi a tras ţevi prin sat. Pe bani de la guvern, mai bine de 2 milioane de euro. Apa nu e bună.  …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Patru moduri în care România își dă afară tinerii din țară. Nu își găsesc ușor locul în economia curentă  Una dintre problemele sistemice ale României, care are reverberații la cele mai profunde niveluri ale economiei, ține de deficitul de personal calificat, contraponderat de un val de migrație tot mai ridicat al tinerilor și de niveluri record ale abandonului școlar. Paradoxul pieței muncii de la noi este că de la integrarea accelerată în lanțurile de producție europene până la creșterea economică susținută din ultimii ani, cererea de forță de muncă a crescut într-un ritm mult mai rapid decât capacitatea societății de a forma sau a păstra lucrători calificați. Un studiu realizat recent de Mădălin Viziniuc, cercetător în cadrul Direcției de Studii Economice a Băncii Naționale a României, arată că deficitul structural de forță de muncă afectează direct întreaga economie, analistul estimând că lipsa angajaților a contribuit, în perioada 2019–2024, cu aproximativ 3,1 puncte procentuale la dinamica anuală a inflației, cu valori care au variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale, în funcție de an. Variația anuală a impactului asupra inflației a fost de doar 0,36 puncte procentuale, ceea ce arată că fluctuațiile de la an la an au fost minime, astfel că deficitul de forță de muncă este determinat în mare parte de factori structurali care se modifică lent. Printre aceștia se numără emigrația masivă din ultimii douăzeci de ani, participarea relativ scăzută a populației la piața muncii, dar și incapacitatea sistemului educațional de a ține pasul cu cererea de competențe din economia modernă. Companiile care întâmpină dificultăți majore în recrutarea de personal calificat ajung să majoreze salariile reale, în medie, cu 6,6 puncte procentuale pe an, spune analistul, fără însă ca numărul de angajați să crească semnificativ. Creșterea salariilor devine astfel un mecanism de competiție între firme pentru o bază de lucrători tot mai restrânsă, care, de fapt, se transferă în prețurile bunurilor și serviciilor. Modelul macroeconomic utilizat în studiu indică faptul că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale este transmisă mai departe către prețurile de consum, confirmând astfel existența unui mecanism puternic prin care lipsa forței de muncă alimentează inflația. Iar în același timp în care companiile raportează dificultăți majore de recrutare, milioane de români continuă să lucreze în afara țării. Cele mai recente date ale Eurostat arată că diaspora românească rămâne una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană, depășind cinci milioane de persoane, iar ponderea tinerilor în rândul emigranților este disproporționat de mare. ….” Integral: https://ziare.com/

“Când lăcomia revine, criza nu întârzie: semnal roşu pe Wall Street  Jamie Dimon, directorul general al JPMorgan Chase şi cel mai influent bancher american, avertizează că instituţiile financiare intră într-o cursă periculoasă pentru profit, ignorând riscurile, într-un scenariu care aminteşte de anii ce au precedat criza financiară globală din 2008. Mesajul vine într-un moment în care pieţele sunt la maxime, iar creditarea creşte accelerat, scrie Business Insider. Şeful celei mai mari bănci americane a declarat, la prezentarea anuală a companiei din 2026, că actuala euforie din pieţe reproduce tiparele observate înaintea prăbuşirii sistemului financiar. „Din păcate, am văzut asta în 2005, 2006 şi 2007, aproape acelaşi lucru. Valul ridica toate bărcile, toată lumea făcea foarte mulţi bani”, a spus Dimon, referindu-se la perioada de boom care a precedat criza. Contextul actual este caracterizat de preţuri ridicate ale activelor şi volume mari de tranzacţionare, ceea ce creează o senzaţie de siguranţă în rândul investitorilor şi băncilor. Dimon avertizează însă că această încredere poate fi înşelătoare. „Părerea mea este că oamenii devin puţin prea confortabili cu ideea că totul este real, că aceste preţuri ridicate ale activelor şi volumele mari înseamnă că nu vom avea nicio problemă. …. Declaraţiile şefului JPMorgan au implicaţii majore pentru pieţele financiare globale, în condiţiile în care banca este considerată un barometru al industriei. Un nou ciclu de asumare excesivă de riscuri ar putea amplifica vulnerabilităţile sistemului financiar, mai ales într-un context de evaluări ridicate şi competiţie intensă pentru profit. Poziţia prudentă adoptată de JPMorgan indică faptul că cea mai mare bancă americană vede riscuri crescânde sub suprafaţa actualului boom. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Strâmtoarea Ormuz: „gâtul de sticlă” care modelează securitatea energetică globală – explicațiile unui profesor român din SUA ….Atacurile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului pe 28 februarie au perturbat fluxurile petroliere și de gaze care traversează strâmtoarea, iar piețele internaționale au reacționat imediat. În câteva zile, traficul maritim a fost încetinit sau deviat, prețurile la energie au crescut abrupt, iar riscul unei escaladări regionale a devenit evident. …. Strâmtoarea Ormuz are o lățime de aproximativ 55 km în punctul cel mai îngust și o adâncime medie de circa 110 metri. Deși Golful Persic are o lățime maximă de 340 km, doar câteva rute sunt navigabile pentru tancurile petroliere de mare tonaj. Aceste rute sunt bine definite și ușor de monitorizat sau blocat, ceea ce transformă strâmtoarea într-un veritabil „gât de sticlă” maritim. În anii recenți, între 20 și 25% din comerțul mondial cu petrol pe mare – aproximativ 20 de milioane de barili pe zi – a tranzitat Strâmtoarea Ormuz.  Tot prin acest pasaj trece și o cincime din comerțul global cu gaze naturale lichefiate, în special exporturile Qatarului către Asia. ….Atacurile din 28 februarie 2026 au transformat vulnerabilitatea structurală a Ormuzului în realitate. Petrolierele au rămas la ancoră în largul Emiratelor, iar prețurile la energie au crescut abrupt. Iranul a amenințat cu închiderea completă a strâmtorii, iar Parlamentul de la Teheran a susținut explicit această opțiune. …. Importatorii resimt diferit șocul:

• Statele Unite sunt afectate mai ales prin prețuri și volatilitate, fiind exportator net de petrol și gaze.
• Asia (China, India, Japonia, Coreea de Sud) este cea mai vulnerabilă, depinzând masiv de fluxurile din Golful Persic.
• Uniunea Europeană rămâne expusă prin prețul global al petrolului, chiar dacă importurile directe din regiune sunt mai reduse. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un istoric de la Oxford spune lucrurilor pe nume: Trump aruncă în criză 8 țări aliate ale SUA  …. Aliații SUA din lumea arabă au fost aruncați într-un conflict pe care nici nu l-au vrut, nici nu l-au consimțit. Orientul Mijlociu a fost martorul unor violențe excepționale în secolul XXI: „războiul împotriva terorismului”, invazia Irakului din 2003, războaie civile în Libia, Siria, Yemen și Sudan, apariția ISIS în Irak și Siria. Atacul Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023 și războaiele Israelului în Gaza, Liban, Siria, Yemen și Iran au declanșat șocuri seismice în întreaga regiune. Până în 2026, ultimul lucru de care avea nevoie Orientul Mijlociu era un alt război. Totuși, pe 28 februarie, SUA și Israelul au declanșat o criză la nivel regional când au lansat un atac surpriză asupra Iranului, denumit în cod „Operațiunea Epic Fury”. În câteva ore, opt state (Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Irak, Kuweit, Bahrain, Oman, Iordania) din Orientul Mijlociu și Golf, aliniate cu SUA, au fost atrase în conflictul cu Iranul, iar Libanul a fost atras în ostilități la scară largă cu Israelul. Indiferent cum se va termina acest lucru, Orientul Mijlociu nu va mai fi niciodată la fel. ….. Schimbarea de regim a primit mai puțină atenție pe măsură ce campania a progresat. Administrația Trump a evitat, în general, acest limbaj în trecut, promițând că nu vor mai exista „războaie veșnice” precum campaniile Americii în Afganistan și Irak. Astfel de aventuri externe sunt profund nepopulare în rândul electoratului lui Trump. Experimentul de construire a statului în Irak nu a reușit să producă un guvern stabil sau pro-american, iar conflictul din Afganistan a durat 20 de ani, devenind cel mai lung război al Americii. Agenda „America First” a lui Trump a exclus aproape complet alegerea acestei căi. Dar tentația de a instala un regim prietenos în Iran, unul care ar putea deschide oportunități pentru afacerile americane și acces la sectorul petrolier iranian, a apărut în mod clar în gândirea administrației SUA în perioada premergătoare războiului. Dificultatea pentru americani a fost să găsească persoane din interiorul Iranului dispuse să colaboreze cu ei după 47 de ani de antagonism. O altă opțiune discutată pe larg a fost revenirea familiei regale iraniene la putere sub forma fiului regretatului șah, Reza Pahlavi. Aproximativ 300 de milioane de oameni care trăiesc în douăsprezece națiuni au fost prinși în războiul ales de Trump și Netanyahu. Și cum se va termina acesta? Iranul a fost lovit, dar este departe de a fi învins. Uciderea lui Khamenei i-a dat o lovitură teribilă, dar după 47 de ani, republica islamică are profunzime instituțională. Puțini cred că America și Israelul pot învinge regimul iranian din aer. …..” Integral: https://ziare.com/

“INTERVIU „Încă suntem o democrație, dar din ce în ce mai puțin o democrație”. Avertisment din SUA despre obiectivul lui Trump, „care nu e spus cu voce tare” Scopul mișcării din jurul președintelui SUA „este să avem o țară condusă de corporații, condusă de cei bogați, care nu se preocupă neapărat de populație decât în măsura în care este necesar pentru a o împiedica să se revolte deschis”, spune într-un interviu pentru publicul HotNews Alexander Cohen, profesor asistent de științe politice la Clarkson University din New York. ….Cohen se ferește să folosească cuvântul „fascism” pentru a descrie unele dintre politicile lui Trump, însă observă elemente în acest sens și arată că președintele împrumută din stilul unor lideri autoritari: „Este neobișnuit ca președinții în funcție să redenumească clădiri cu numele lor. Asta fac dictatorii”. ….  „Nu mai putem analiza lucrurile așa cum o făceam înainte, deoarece informațiile sunt atât de controlate, iar narațiunile sunt atât de controlate, încât nu poți să te adaptezi, poți alege o narațiune pe care vrei să o asculți și primești o descărcare de endorfine de fiecare dată când ai dreptate”. Analizând ce ar putea urma după Trump, el este precaut. Un lucru clar, spune Cohen, este că condițiile care au facilitat actuala realitate nu se vor schimba, „pentru că Curtea Supremă nu se va schimba în următoarele decenii, iar aceasta este o Curte care susține ideea că banii sunt în mod inerent putere”. …. Alexander Cohen: Cred că orice specialist în științe politice care studiază politica americană și tranziția de la guvernarea democratică la cea autoritară v-ar spune că există o serie de semne de avertizare că, atunci când studiem multe dintre lucrurile care s-au întâmplat în America Latină în anii ’70 și ’80, unde au avut loc schimbări de regim și lucruri de genul acesta, acestea încep să ne semnaleze lucruri. Mai exact, orice definiție a democrației necesită o presă liberă, care să aibă acces la informații, la interviuri. Iar relația cu presa care acoperă administrația este foarte diferită față de administrațiile anterioare.  Președintele, și nu doar președintele, ci întregul regim, se înconjoară de ceea ce ei numesc media alternativă, dar care nu este de fapt jurnalism. Au existat chiar și conferințe de presă în care presa a aplaudat ceva ce a spus președintele, un lucru nemaiauzit. Nu acesta este rolul presei. Așadar, este foarte periculos. Există o serie de întrebări cu privire la legalitatea multor lucruri pe care le face președintele, care desfășoară ceea ce este practic o organizație paramilitară pe teritoriul național și care, la prima vedere, încalcă al patrulea amendament, deoarece nu solicită mandate sau nu au mandate. De fapt, acest lucru este din ce în ce mai acceptat de comunitatea juridică. Există o decizie recentă a instanței care spune că pot intra în casa ta din orice motiv. Aceasta este o încălcare destul de gravă a unei tradiții de 250 de ani a dreptului la viață privată. Și toate acestea se întâmplă într-un context în care, și nu vorbesc într-un mod partizan, adevărul nu mai contează așa cum conta înainte, în care minciunile și dezinformarea devin acceptabile. Și, în final, aș menționa rolul companiilor private – și acesta este modul în care fascismul prinde adesea rădăcini, printr-un parteneriat între corporații și guvern. Există foarte puțină separare între cei mai bogați din țară și companiile pe care le conduc și guvernul actual. Adică, ei finanțează literalmente proiectele guvernamentale. Nu știu dacă ați urmărit documentarul despre Melania, dar, în esență, este vorba de o mită de la un milionar pentru obținerea drepturilor. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un nebun aruncă o piatră în puţ şi o mie de nătărăi se aruncă după ea să vadă dacă pluteşte sau se duce la fund ….Macron s-a gîndit că este exact momentul potrivit să mai arunce o dată în puţ piatra aia pe care scrie ”scutul nuclear francez pentru Europa”. Ideea nici măcar nu este a lui. Au mai flotat-o şi alţii, periferic, nu o dată. Cam de fiecare dată cînd pe la Bruxelles a fost pusă pe agendă problema creării unei ”Identităţi europene de apărare”. Adică, transformarea Uniunii Europene într-o entitate politic-instituţională ierarhic integrată, coerent articulată pe segmentul de apărare, dincolo şi deasupra capacităţilor naţionale de la nivelul statelor. O capacitate relativ sau chiar total independentă de ”scutul american”. Nu doar cel nuclear ci, în general, de puterea militară a Americii. Mai de fiecare dată, ideea s-a înecat repede în oceanul de scepticism al celor care se uită cît de cît la realitate şi nu sunt deloc înclinaţi să ia nemuritoarele visuri de mărire şi glorie napoleoniană, de care suferă incurabil politicienii francezi, drept linii directoare pentru politica europeană. Chiar şi acum, mai recent, cînd tema a fost redecopertată pînă şi în cadrul NATO, pe fondul mesajelor de dezangajare faţă de Europa ale Administraţiei Trump. Oricine ştie că doi şi cu doi fac patru înţelege că Europa nu se poate apăra de una singură, eficient şi cu sorţi de izbîndă, în faţa unei ameninţări majore (Rusia!). Oricît curaj şi-ar face, oricît ar umfla statisticile cu tancuri, avioane, vapoare, vaporaşe, bărcuţe, submarine, portavioane de buzunar, drone, puşti şi obuziere, Europa nu este nici măcar slab pregătită pentru o confruntare militară ”all in”! Nu este deloc pregătită! Nu doar în domeniul dotării, ci şi, mult mai grav, al infrastructurii necesare coordonării acţiunilor şi operaţiunilor militare pe aria întregii Europe. Nu este pregătită în domeniul logistic, nici atît, nu are elementele esenţiale ale unui sistem independent de comandă, comunicaţii, control şi informaţii, fără de care nu există operaţiune militară azi, nu are trupe interoperabile şi soluţii de comandă integrată pentru o duce la bun sfîrşit o simplă plimbare paşnică a cîtorva divizii prin Europa, darămite să le mai şi trimită la luptă, coordonat! ….În spatele ”scutului nuclear american” pentru Europa stau angajamente şi aranjamente politice şi diplomatice complexe, venite în consecinţa deznodămîntului celui de al doilea război mondial, ce reflectă structura de putere globală creată pe această bază. Iar aranjamentele nu sunt doar cele ale Americii cu Europa, ci şi ale Americii cu Rusia (URSS), cu Japonia, ulterior cu China. Scutul nuclear american pentru Europa stă pe o întreagă arhitectură de instituţii internaţionale, de la cele care au pus în operă acordurile de la Bretton Woods, pînă la cele care au dus la crearea ONU; de la tratatele bilaterale privind armele nucleare, semnate de SUA cu URSS, pînă la prevederile Tratatului Atlanticului de Nord şi interpretările lor doctrinar-militare, respectiv politice. Scutul nuclear american a existat pentru că, în spatele lui, SUA şi Europa au construit un întreg sistem de relaţii economice, militare şi de securitate. Nu a fost niciodată pe gratis, cum pretinde acum Trump. A fost plătit din greu, atît economic, cît şi politic, militar de statele membre NATO, mai ales în perioada războiului rece. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Digitalizare: Statul Român a creat un browser pe care-l poți lua pe stick de la poștă Pentru a încuraja folosirea produselor europene, care respectă standardele și legislația GDPR, Ministerul Digitalizării a lansat pe piață un nou produs software. Este vorba de un browser românesc, care poate fi folosit pentru a naviga pe site-uri românești aprobate, dar și pe cele străine, repspectiv cele din spațiul european, la un nivel înalt de securitate cibernetică. …..Odată pus pe stick, acesta poate fi folosit pe orice calculator personal care are USB-A, Windows 7 și toate update-urile făcute la zi. Deocamdată nu funcționează pe Linux sau MacOS, dar are VPN încorporat, astfel încât orice site detectează utilizatorul ca fiind din Buzău. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 9 martie! Pe parcursul săptămânii viitoare, vremea va fi mai caldă decât în mod obișnuit în regiunile intracarpatice, în timp ce în restul țării valorile termice se vor apropia de mediile climatologice. Cerul va fi temporar noros, iar dimineața și noaptea pe arii restrânse se va forma ceață. Vântul va sufla cu unele intensificări în sudul Banatului, în vestul Carpaților Meridionali și izolat în Moldova și la munte. Temperaturile maxime se vor situa între 7 și 17 gr, cu cele mai ridicate valori termice în nord-vestul țării spun meteorologii. Bucuresti: 13/0 gr.C.

“Analiză Universitatea Babeş-Bolyai: Plafonarea adaosului comercial poate fi o sabie cu două tăişuri. Retaileri compensează limitarea marjelor de profit impusă pe alimentele de bază prin adaosuri comerciale superioare la produsele nereglementate, transferând presiunea inflaţionistă către restul coşului alimentar  .… „Începând cu 2021, inflaţia din România şi din ţările UE a fost determinată în principal de creşterea preţurilor la energie şi materii prime, cu impact semnificativ în costurile de producţie în toate domeniile economice – alimentar şi non-alimentar. Deficitul bugetar ridicat a amplificat inflaţia prin creşterea nesustenabilă a cererii interne. Pornind de la această realitate, limitarea adaosului comercial, deşi aduce un beneficiu temporar, nu abordează cauzele reale ale crizei costului vieţii. În prezent, combaterea inflaţiei în România depinde de politici bugetare responsabile, sprijinite de instrumentele politicii monetare. Extinderea plafonării adaosului comercial poate avea efecte nedorite importante, de la creşteri ale preţurilor la bunurile nealimentare, până la o rată mai mare a falimentelor în sectorul alimentar şi chiar lipsuri locale şi temporare de alimente”, explică Markó Balázs, cercetător al echipei RoEM-UBB FSEGA. În prezent, în România, adaosul comercial al alimentelor de bază este plafonat la 20% în cazul procesatorilor, la 5%, în cazul lanţurilor de distribuţie, şi la 20%, în cazul distribuitorilor, ceea ce înseamnă că preţul alimentelor de bază în magazine poate fi mai mare cu maximum 51,2% faţă de costul producţiei. …. În contrast puternic, alimentele neplafonate au înregistrat scumpiri accentuate, adesea de două cifre, cum este cazul cafelei, cărnii de bovină, produselor zaharoase şi fructelor de import. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Cum a scumpit Guvernul României carburanții. Profesor de economie: „Este o decizie deliberată”  …..„Accizele minime sunt stabilite de UE la energie, tutun și alcool. Este o decizie deliberată de scumpire a acelor produse. Dacă putem înțelege logica scumpirii alcoolului și tutunului, este greu spre imposibil să acceptăm logica scumpirii intenționate a energiei. Motivația este în primul rând fiscală – statele extrag în mod netransparent resurse, impozite, de la populație, dar cei blamați sunt vânzătorii de combustibil, nu politicienii care votează așa ceva.  O altă motivație, mai recentă, este ideologică: totul este subordonat decarbonării, nimic altceva nu pare să mai conteze, cu riscul sinuciderii industriale, agricole și economice în general. Inclusiv Banca Centrală Europeană vorbește despre decarbonare și lupta împotriva schimbărilor climatice, în condițiile în care ea are o singură misiune și anume stabilitatea prețurilor”, a precizat cadrul universitar.  ….„România ar trebui să aibă nivelul accizelor la nivelul minim permis de legislația UE – așa cum a fost situația mai demult – și să ceară la nivel UE în toate reuniunile formale și informale, în toate ocaziile, structurile și forurile decizionale, eliminarea prevederilor care scumpesc artificial energia în UE.  …..” Integral: https://ziare.com/

“Iran și noua dezordine energetică – o perspectivă analitică asupra perturbațiilor pieței globale de energie. România caz aparte. …. În contextul escaladării recente a conflictului militar din Orientul Mijlociu – marcat de loviturile aeriene comune ale Statelor Unite și Israelului asupra unor ținte iraniene, inclusiv asasinarea liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei pe 28 februarie 2026 – Strâmtoarea Ormuz nu era supusă unei blocade oficiale și complete din partea Iranului. Totuși, traficul maritim comercial a fost grav perturbat ca urmare a prudenței excesive adoptate de operatorii de transport naval și de companiile de asigurări. Acestea au suspendat sau redirecționat majoritatea navelor cisternă, determinând o scădere dramatică a traficului (raportată la circa 70% în unele estimări inițiale), ceea ce echivalează cu o închidere temporară de facto a coridorului pentru transportul comercial internațional major. Pe 3 martie a fost declarată închisă. Evaluările militare actuale (la 3 martie 2026) indică faptul că Iranul nu posedă capacitatea operațională de a exercita un control aerian și naval integral asupra zonei. Riscul principal derivă din amenințarea asimetrică persistentă – atacuri cu drone, rachete sau operațiuni speciale care ar putea penetra sistemele de apărare antiaeriană și afecta navele comerciale. Majoritatea prognozelor bursiere anticipează o creștere semnificativă și potențial sustenabilă a cotațiilor petrolului, însă aceste estimări reflectă în mare măsură o reacție inițială emoțională și speculativă a participanților la piață (brokeri și traderi). Datele istorice demonstrează că astfel de episoade de panică generează creșteri abrupte de scurtă durată, urmate de corecții descendente rapide pe măsură ce evaluarea riscului real se stabilizează și amenințarea materială nu se concretizează pe deplin.  …. România – O posibilă maximizare a veniturilor bugetare din această criză România nu importă țiței din regiunea Golfului Persic. Cea mai mare parte a volumului importat provine din Kazahstan, în special prin intermediul companiei KazMunayGas (KMG), proprietarul grupului KMG International (fost Rompetrol). Țițeiul kazah este procesat predominant în rafinăriile Petromidia (Năvodari) și Petrobrazi, contribuind astfel la asigurarea aprovizionării cu produse petroliere pe piața internă. ….Totuși, trebuie observat că ponderea cumulată a taxelor, impozitelor și accizelor în prețul final al carburanților atinge aproximativ 50–60 % (conform datelor recente și structurii fiscale actuale din România). Această componentă fiscală majoritară creează premisa existenței unui spațiu de manevră în care autoritățile statului, importatorii și producătorii pot influența nivelul prețurilor de vânzare finale.  …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Ajutoarele de stat pentru corporații, aspru criticate de un economist român: „Cel puțin la fel de toxice ca orice alte pomeni electorale”  …. „Consider că ajutoarele de stat pentru companii sunt cel puțin la fel de toxice ca orice fel de pomeni electorale distribuite votanților deoarece acele resurse date unora trebuie prelevate de la cei care produc bogăție”, a declarat Nechita, pentru Ziare.com.  ….„Un astfel de mecanism distorsionează sistemul incitativ, deturnează eforturile oamenilor de la producția de bogăție (n.r. – activități economice) către redistribuirea de bogăție – prin activități politice, redistribuire care se face cu pierderi explicite. Politicienii își iau partea lor, apartamentele din Dubai și plimbările la Monte Carlo costă. Totodată, această redistribuire vine cu pierderi implicite. Banii luați de la cei eficienți împiedică dezvoltarea sectoarelor și firmelor eficiente, ceea ce înseamnă reducerea bogăției produse în viitor”, a transmis analistul. …..” Integral: https://ziare.com/

“Economia creşte, dar disparităţile regionale se adâncesc. În cinci regiuni de dezvoltare din cele opt, disparitatea faţă de medie a crescut în ultimii cinci ani .… Regiunea Bucureşti-Ilfov, cea mai bogată din cele opt re­gi­uni de dezvoltare (238% ni­vel de dezvoltare faţă de me­­dia naţională de 100), şi-a con­tinuat ritmul de creştere în ultimii cinci ani. A doua regiune ca nivel de dezvoltare, regiunea Vest (regiune pe care statisticile o iau ca etalon când elimină din calcul regiunea Bucureşti-Ilfov), a suferit însă un recul. Dacă în 2021 regiunea Vest avea un nivel de dezvoltare de 102% faţă de media naţională, în 2025 a ajuns la 99% din această medie. În aceşti ultimi cinci ani, trei regiuni au crescut faţă de medie: Bucureşti-Ilfov care a ajuns la 238% faţă de medie (plus şase puncte, în cinci ani), Sud Muntenia, cu 78% faţă de medie (plus trei puncte) şi Sud-Est Oltenia – 80,5% din media naţională (plus 2,4 puncte). Toate celelalte regiuni au scăzut faţă de medie: Vestul cu minus 3 puncte procentuale (până la 99% din media naţională); Nord-Vestul cu minus 3,2 pp, (până la 90,8% din media naţională); Sud-Estul cu minus 4 pp, (până la 78,8% din medie); Centru cu minus 4,2 pp, (până la 89,7% din media naţională). …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest: Imobiliarele în Dubai, un fel de Nordis din Middle East  …. Da, sunt de acord cu cei care cumpără o casă de vacanţă şi o folosesc suficient de mult, cât să le bucure viaţa. Dacă decid să o vândă şi-şi scot dobânda medie pe care ar fi obţinut-o ţinând aceeaşi sumă la bancă, sunt norocoşi. Sau, dacă măcar preţul vânzării acoperă inflaţia, pot să se declare fericiţi. Din păcate, mulţi cred că o casă de vacanţă este automat o investiţie profitabilă. Nu! Nu întotdeauna. Dacă nu o cumperi la începutul unui val de creştere economică şi nu te prinzi de momentul potrivit când poţi să o vinzi ca o speculaţie pe termen scurt/mediu, mai bine nu te bagi, mai ales dacă banii sunt munciti. În general, costurile gestionării unei investiţii la nivel internaţional sunt mari, administrate direct sau prin firme specializate. După ce tragi linie şi vezi câţi bani ai investit şi ce profit net ai, e uşor să realizezi că ai fost ispitit de o tentaţie de moment şi, dacă erai mai atent, puteai să faci o investiţie mai bună. Cel mai bine înveţi pe propria piele. Contează cât îţi permiţi să pierzi sau când devii conştient că poate fi o afacere proastă. Personal, am luat o ţeapă cu un time-sharing, prin 1994, şi mi-am învăţat lecţia. Pierderea a fost de ”numai” 5.000 de dolari (sumă mare pe vremea aceea), avansul plătit într-o seară, unde am fost manipulat frumos de un irlandez priceput. Cu casele de vacanţă nu e de glumit. La o eventuală criză sunt primele care se prăbuşesc ca valoare. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“”Europa nu e pregătită pentru atacuri masive cu drone.” Avertismentul unui fost comandant al Armatei SUA  „Nu suntem pregătiți pentru atacurile în masă cu drone și rachete cu care se confruntă Ucraina în fiecare noapte”, a avertizat generalul-locotenent american în rezervă Ben Hodges. Acesta a argumentat că Europa s-a antrenat mult prea puțin pentru amenințări aeriene la scară largă, în contextul în care războiul din Iran are ecouri în întreaga lume…… Hodges a precizat că problema nu constă doar în interceptarea dronelor, ci și în impunerea unor consecințe pentru operațiunile din „zona gri” — de la încălcări ale spațiului aerian până la sabotaj. El a indicat mișcarea continuă a „flotei fantomă” a Rusiei prin apele europene, susținând că o abordare mai dură ar putea sufoca fluxurile de venituri ale Moscovei și i-ar reduce capacitatea de a purta război. TVP World a raportat anterior despre eforturile europene de a stopa „flota fantomă”, o rețea de tancuri petroliere utilizate pentru a menține exporturile de petrol rusesc în ciuda sancțiunilor, adesea prin schimbarea pavilioanelor și a asigurătorilor. …..” Integral: https://ziare.com/

“Exclusiv „Nu ne apără scutul de la Deveselu, e exact invers”. Armele care ne-ar asigura împotriva unor rachete lansate din Iran .... România nu este, însă, în primul cerc al statelor cu baze militare americane pe care Teheranul ar vrea să se răzbune. Nu trebuie, însă, uitat nici faptul că, în vara anului trecut, Baza Militară Mihail Kogălniceanu a fost folosită de americani chiar în operațiunea Midnight Hammer, împotriva Iranului. Practic, pe 22 iunie 2025, președintele SUA, Donald Trump, a dat undă verde unui atac masiv efectuat de forțele aeriene și maritime americane asupra unor instalații nucleare din Iran. În schimb, România a avut tradițional relații bune cu Iran, iar în prezent nu este percepută la Teheran ca un dușman. Totuși, pentru că niciodată în astfel de situații nu există certitudini și presupunând că Iranul ar acționa fie prin proxy, fie ar ataca cu propriile rachete balistice, întrebarea care se impune este cum ne-am apăra și în ce măsură am fi capabili să o facem. ….„Iranienii au rachete cu bătaie scurtă până în 1.000 km majoritatea și o parte cu bătaie până în 2.000 km. Sunt ideale pentru interceptarea cu sistemele Patriot sau sistemul francez din Capu Midia, MAMBA, al francezilor. Însă noi trebuie să facem și o altă analiză a bătăii la care ajung aceste rachete, pentru că nu sunt multe care ar atinge teritoriul României și mai ales capitala și scutul de la Deveselu. Ar trebui să se apropie cu instalațiile de lansare de granița cu Turcia. Ar trebui să survoleze teritoriul Turciei și după aceea spațiul aerian, sigur, internațional, Marea Neagră și intrarea în spațiul aerian al României”, spune generalul. ….„Nu ne apără scutul, este, de fapt, exact invers. Noi apărăm scutul de la Deveselu. El este destinat pentru rachete balistice intercontinentale, pe care iranienii încă nu le au”, afirmă generalul Bălăceanu. România are arme eficiente pentru asta, susține generalul Virgil Bălăceanu. „Sistemele Patriot, respectiv sistemul francez SAMP/T, este destinat pentru rachete balistice și de croazieră, dar acum vorbim de cele balistice cu bătaie scurtă, până în 1.000 de kilometri, medie, până în 3.000 de kilometri, și cred că și pentru cele intermediare, bătaie între 3.000 și 5.000 de kilometri, pe care iranienii nu le au. Și când mă refer la MAMBA, este o denumire neoficială, restul este SAMP/T. Acestea sunt suficiente pentru a face față unui ipotetic atac”, consideră generalul. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Noul plan cincinal al Chinei îndeamnă la o transformare radicală a economiei, cu propuneri ce par desprinse din domeniul S.F. ….„China conduce acum lumea în cercetare, dezvoltare și aplicare în domenii precum inteligența artificială, biomedicina, robotica și tehnologia cuantică, iar noi progrese au fost realizate în cercetarea și dezvoltarea independentă de cipuri”, se arată în raport.  …. Dependența Chinei de tehnologia americană, precum cipurile și avioanele civile, a fost până acum o sursă majoră de frustrare pentru Beijing, pe măsură ce tensiunile comerciale dintre cele două țări au crescut. Războiul tehnologic dintre cele două țări a determinat ambele părți să impună controale la export pentru unele produse și resurse cheie – în special cipuri avansate în cazul Washingtonului și pământuri rare și minerale critice în cazul Beijingului. Raportul privind activitatea guvernului și planul pe cinci ani au prezentat instrucțiuni de creștere a investițiilor în calculul cuantic, tehnologia 6G, inteligența artificială întrupată (tehnologia care stă la baza roboților umanoizi) și în domenii aflate în avangarda științei, precum interfețele creier-mașină. Planul pe cinci ani promite, de asemenea, obținerea unor „progrese esențiale în tehnologiile de fuziune nucleară”, dezvoltarea unei rachete reutilizabile pentru încărcături grele, construirea unei rețele integrate de comunicații cuantice spațiu-Pământ, dezvoltarea unor computere cuantice scalabile și demonstrarea fezabilității construirii unei stații de cercetare pe Lună. ….” Integral: https://hotnews.ro/

“Ministrul Turismului liniștește românii: Thassos nu va fi bombardat de Iran!  …. „Am primit asigurări ferme din partea partenerilor NATO că bombardamentele și măcelurile vor avea loc în zona țărilor vecine cu Iran și acestea nu se vor extinde în zone turistice de mare importanță strategică pentru țara noastră. Dealtfel marina militară americană are în zona Mediteranei câteva portavioane care asigură securitatea în zonă pentru oameni, dar în special pentru turiști”, a declarat ministrul turismului. Thassor rămâne astfel de o destinație sigură pentru români, singurele pericole rămânând incendiile de vegetație și în special ceilalți români care vor fi în zonă. Deși parte din aceștia au solicitat liderilor radicali ai Iranului să le bombardeze vecinii care ascultă manele tare la boxa bluetooth, aceștia au precizat că nu vor trimite nici măcar o dronă în zonă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 martie! Vom avea temperaturi mai ridicate comparativ cu mediile multianuale (acestea fiind cuprinse între 3…5 gr în depresiuni şi 9…10 în sud-sud-vest, la valorile diurne şi între -6…-4 gr în estul Transilvaniei şi 1…2 gr în sud-sud-est, la valorile nocturne), astfel estimările indică temperaturi maxime cuprinse în marea lor majoritate între 10 şi 17 gr şi temperaturi minime în general între -6 şi 4 gr, local mai scăzute la munte. Vom avea o vreme stabilă, având în vedere că presiunea atmosferică se va menţine ridicată în cea mai mare parte a continentului, si peste spaţiul geografic al ţării noastre. Bucuresti: 14/2 gr.C.

“Un consilier BNR susține că România are un deficit de 30% la colectarea TVA: „Avem un sistem corupt până în măduva oaselor”..„Avem în momentul de față un deficit de încasare a taxei de valoare adăugată TVA care este de 30%, media Uniunii Europene e de 7%, Bulgaria e pe acolo, Ungaria, mai jos. Deci țările vecine cu noi reușesc să încaseze TVA. Noi nu. Aici este o problemă foarte serioasă. Noi dacă nu încasăm TVA în modul acesta, asta înseamnă că avem un sistem corupt până în măduva oaselor”, a precizat Eugen Rădulescu, consilierul guvernatorului BNR, la Antena 3.  Acesta subliniază că ANAF nu reușește să depisteze corupția din sistem deoarece „caută oriunde”, mai puțin acolo unde trebuie. „ANAF nu reușește să o găsească (corupția – n.r.). ANAF caută oriunde, numai acolo unde este nu. În momentul în care avem restituiri de TVA pentru întreprinderi care nu există și care nici nu au plătit vreodată… Eu cred că administrația publică și-ar face treaba mult mai bine decât o face acum. Nu numai că nu va fi nevoie ca cetățenii să strângă cureaua, vom putea chiar să avem o relaxare, atât în privința unor eventuale înghețări ale unor venituri, cât și în privința creșterii economiei”, a mai adăugat Eugen Rădulescu. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/

“România se leagă tot mai mult de SUA, de data aceasta pe energie nucleară. Proiect ambițios, dar cu riscuri mari dacă nu e îndeplinit. „O să fim mult mai „neica nimeni” decât suntem azi” …..„Plec de la același considerent ca în ceea ce privește succesul proiectelor de transport de gaze în țara noastră. Ca lucrurile într-adevăr să se miște ele trebuie să fie ridicate la nivel de proiect de țară. Pentru că, indiferent cât de bine intenționată ar fi o companie sau alta, sunt nenumărate situații birocratice, legislative, administrative sau de altă natură, care pur și simplu ajung să le blocheze. Și atunci e nevoie de o asumare care nu este doar la nivelul unui director cu mandat care peste doi ani de zile pleacă. Este nevoie de o asumare la nivelul unor instituții care rămân și după ce pleacă acel director. Care pot să rezolve și problemele care nu stau efectiv în capacitatea lui de a le rezolva, care în spate să aibă și o susținere politică, așa cum a fost cazul la Doicești. Inclusiv pentru partea legată de dezvoltarea nucleară, din punctul meu de vedere, e nevoie de un proiect de țară, care vine cu o cu totul și cu totul altă asumare, și instituțională, și politică și care, într-adevăr, mișcă după aceea niște lucruri. Altfel, repet, rămânem la nivelul obiectivelor izolate ale unor companii, care nu au o viziune de ansamblu asupra intereselor naționale.  Dacă noi nu înțelegem lucrurile astea, o să vorbim peste 10 ani tot de Reactoarele 3 și 4. Vom pierde și atuurile pe care le avem în momentul de față în polul energetic, atât în raport cu Uniunea Europeană, cât și în raport cu SUA, și o să fim mult mai „neica nimeni” decât suntem azi”, a declarat, pentru Ziare.com, Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă…..” Integral: https://ziare.com/

“În multe țări OCDE, statul spune „ai copii, te ajut”; în România, sistemul de taxare spune mai degrabă „plătești aproape la fel, indiferent de situația ta familială”. Impozitarea muncii la noi și la alții …. Raportul ia în considerare mai multe tipuri de gospodării și sarcina fiscală pentru salariul mediu din anul 2024. Statele OCDE acordă scutiri fiscale, deduceri și credite fiscale în funcție de nivelul veniturilor, statutul matrimonial și prezența sau absența copiilor. Astfel încât, sarcina fiscală medie, calculată ca procent din costul muncii, a fost dupâ cum urmează: pentru un cuplu cu un salariat și copii 25,7%, pentru un cuplu cu doi salariati și copii 31.8%, iar pentru un salariat singur, fără copii, 34,9%. Cele mai mari sarcini fiscale pentru salariați singuri au fost observate în state membre UE precum Belgia, Germania, Franța, Italia și Austria. Diferența dintre un cuplu cu un salariat și copii și un salariat singur a fost mai mare de 15% din costul muncii în țări precum Belgia, Luxemburg, Polonia și Slovacia. În prezent, în România, cota de impozit pe venit pentru venituri salariale este 10%. Pentru aceste venituri, se datorează următoarele contribuții: contribuția de asigurări sociale (contribuția la pensie) datorată de angajat de 25%, contribuția de asigurări sociale de sănătate (contributia la sănătate) datorată de angajat de 10% și contribuția asiguratorie de muncă datorată de angajator de 2,25%. Contribuțiile sociale pentru venituri salariale nu sunt plafonate. În ceea ce privește sistemul de pensii, România are patru piloane pentru sistemul de pensii: pensie publică, bazată pe solidaritate generațională; pensie administrată privat, cu un procent de doar 4,75% din cei 25% contribuție de asigurări sociale; pensia facultativă cu un plafon anual de doar 400 euro pentru a beneficia de facilitățile fiscale; pensia ocupațională, pentru care nu sunt cunoscute exemple de implementare. De asemenea, sunt acordate deduceri fiscale pentru salariații cu un venit lunar brut de până la 2.000 de lei, peste salariul minim, în funcție de numărul de persoane în întreținere și deduceri suplimentare de 15% pentru salariații cu vârsta până în 26 ani, de 100 de lei pentru fiecare copil al salariatului, înscris într-o formă de învățământ, și de 400 euro anual pentru asigurarea privată de sănătate și abonament de sport. O serie de beneficii salariale au un tratament fiscal favorabil. …..” Integral: https://republica.ro/

“Cum afectează războiul din Iran economia românească. „Dacă vom ajunge într-un conflict prelungit, vom avea creșteri de prețuri pe termen lung”   …. „Consecințele sunt cele previzibile: scumpirea certă pe termen mediu a combustibilului și poate și a gazelor naturale. Asta înseamnă energie mai scumpă, prin urmare cheltuielile de transport sunt mai mari. Prețul oricărui produs este influențat între 3% și 5% de cheltuielile cu transportul. Sigur, pentru unele produse cheltuielile cu transportul sunt mai mici, pentru altele sunt mai mari, dar cu siguranță se regăsesc în prețul la raft”, a explicat consultantul fiscal Adrian Bența. Prin urmare, acesta explică faptul că trebuie să ne așteptăm în continuare la un puseu inflaționist, care, deși nu este foarte mare, totuși crește. Totodată, consultantul fiscal arată faptul că România mai are, din fericire, niște rezerve de petrol și gaze naturale, dar nu suficiente, prin urmare deși nu putem spune că situația ne afectează total, totuși ne afectează. „Se suprapun atât de multe crize încât nu mai știi care dintre ele afectează mai mult: avem în continuare ce se întâmplă în Ucraina, ce s-a întâmplat în Israel încă nu s-a terminat, acum vedem că vine Iranul, lăsând la o parte că venim după o pandemie în care iarăși a fost o problemă. Plus deficitul nostru cronic bugetar, beteșug vechi”, spune Adrian Bența. Acesta subliniază totodată faptul că România are în continuare inflația cea mai mare din UE și atunci orice potențială creștere de cheltuieli afectează bugetul cetățeanului. „Cei care sunt captivi, pensionarii, salariații cu salariul minim pe economie, cei care sunt în șomaj sau trăiesc din ajutoare sociale vor resimți foarte puternic această perioadă”, încheie Adrian Bența. …..” Integral: https://ziare.com/

“Economia UE poate rezista maximum o lună războiului din Orientul Mijlociu. Alertă în Europa: Patru săptămâni de foc decid soarta Uniunii ANALIZĂ  Prețurile energiei au sărit în aer, transporturile maritime prin Strâmtoarea Ormuz sunt blocate, iar Europa privește cu îngrijorare spre est. Următoarele patru săptămâni vor fi cruciale pentru a stabili dacă economia europeană se confruntă cu o nouă criză majoră sau doar cu un obstacol temporar în calea redresării, relatează publicația Bloomberg și agenția Reuters. Acesta este intervalul de timp pe care președintele american Donald Trump îl estimează pentru operațiunile militare împotriva Iranului, un conflict care a ucis deja liderul suprem ayatollah Ali Khamenei, a declanșat un val de atacuri în toată regiunea Golfului și a făcut ca prețurile energiei să explodeze. ….Situată între Oman și Iran, Strâmtoarea Hormuz reprezintă o poartă de tranzit esențială pentru exporturile statelor din Golf, inclusiv petrol, gaze și produse chimice. Aproximativ 20% din petrolul global, inclusiv cel provenit din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Irak, Kuweit și Iran, trece prin acest culoar îngust, la fel ca volumele uriașe de gaze naturale lichefiate (LNG) din Qatar. De când Europa s-a îndepărtat de energia rusească după invadarea Ucrainei, dependența sa de importurile din Golf a crescut semnificativ. Printre țările europene, Marea Britanie, Italia, Belgia și Polonia sunt cele mai dependente de livrările de LNG care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor Administrației Americane pentru Informații în domeniul Energiei. Regiunea este, de asemenea, un exportator major de propan, butan și etan, gaze folosite pentru încălzire, combustibil și în agricultură, conform datelor furnizate de brokerul Kpler.  Datele privind transporturile maritime arată că peste 200 de nave, inclusiv tancuri petroliere și metaniere, au aruncat ancora în jurul Strâmtorii Ormuz și în apele înconjurătoare ca urmare a conflictului din Iran. Acest blocaj a împins imediat în sus prețurile petrolului și gazelor. Contractele futures Brent au urcat cu aproape 8%, până la 78 de dolari pe baril, în timp ce gazele naturale pe piața olandeză s-au tranzacționat în creștere cu 19%, la 38 de euro pe megawatt-oră (MWh).  ….Propriile proiecții ale BCE arată că impactul inflaționist al creșterii prețului petrolului este mult mai mare decât efectul asupra creșterii economice. Analiza de sensibilitate publicată în decembrie susține că o creștere permanentă cu 14% a prețului petrolului și gazelor ar reduce creșterea economică cu doar 0,1% în acest an și ar crește inflația cu până la 0,5%. …..” Integral: https://ziare.com/

“Din secretele industrializării Turciei: Costurile de producţie din Turcia sunt cu peste 30% mai mici decât în UE. La uzina de maşini a Renault din Bursa, costurile cu forţa de muncă sunt de patru ori mai mici decât cele din Franţa. Iar în economia turcă regulile sunt mai permisive  Companiile franceze au investit 3,6 miliarde de euro în economia Turciei în perioada 2020-2024. Este aceeaşi perioadă în care con­structorul auto Renault a anunţat un plan de investiţii de 400 de milioane de euro în extinderea capacităţii şi diversifica­rea producţiei la uzina sa din Bursa, inima industriei auto turceşti. În urma acestui efort financiar, Renault produce în Turcia modelul Dacia Duster şi se pregăteşte de asamblarea celui de-al doilea. Vor urma, probabil, şi altele, în defavoarea uzinei din România. Până în 2027, companiile franceze intenţio­nează să investească încă cinci miliarde de euro în economia turcească. Şi de ce n-ar face? Au aproape 200 de fabrici acolo şi peste 143.000 de angajaţi, susţinând prin afacerile lor 385.000 de locuri de muncă. Costurile de producţie din Turcia sunt cu peste 30% mai mici decât în UE. La uzina de maşini din Bursa, costurile cu forţa de muncă sunt de patru ori mai mici decât cele din Franţa. Iar în economia turcească regulile sunt mai permisive. Având în vedere că nu există bariere co­merciale între Turcia şi UE, ţara eurasiatică are avantaje pe care economiile europene cu greu le pot oferi. Uzina Renault din Bursa are 5.600 de angajaţi şi 800 de roboţi, care produc cel mai bine vândute modele, scrie Le Monde. Fabrica livrează o maşină pe minut şi anul tre­cut a funcţionat 24 de ore din 24, 6 zile pe săptă­mână. Capacitatea totală de producţie este de 390.000 de unităţi pe an. În 2025, parteneriatul Renault-Oyak a produs la Bursa 387.113 de maşini. Exporturile au crescut cu 14%, la 271.994 de uni­tăţi. Aceste date spun multe despre econo­mia turcească. Industria auto este unul din stâlpii de rezistenţă. Atrage investiţii străine de care Turcia, o ţară cu deficit bugetar uriaş, cu moneda naţională şubredă şi cu o inflaţia per­manentă care în Europa se manifestă doar o dată la câteva generaţii, are nevoie ca de apă. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Ce este „bazooka comercială” pe care politicienii germani vor să o folosească împotriva SUA .…„Având în vedere situația actuală și hotărârea, trebuie să suspendăm acum procesul de ratificare”, a declarat Wiese în podcastul Berlin Playbook de la Politico. El a subliniat că există „incertitudine” și „neclarități”, motiv pentru care „este bine să luăm o pauză”. Wiese este prim-secretar parlamentar al grupului SPD din Bundestag, notează Welt. În timp ce Uniunea Europeană cere claritate asupra intențiilor SUA, oficialii americani par să mențină acordurile în vigoare. Duminică, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat pentru CBS că niciun partener comercial nu a solicitat rezilierea unui acord existent. UE cere o atitudine fermă asupra tarifelor lui Trump Greer a menționat că a discutat deja cu oficiali ai Uniunii Europene, care preferă să aștepte evoluția situației. Acesta a confirmat că SUA vor respecta în continuare acordurile încheiate, inclusiv cu UE, și se așteaptă ca și partenerii lor să facă același lucru. Totuși, măsurile recente ale lui Trump au atras critici dure din partea lui Wiese. Deși a recunoscut că statul de drept funcționează în SUA, politicianul german a atras atenția asupra faptului că „Trump a anunțat imediat noi tarife de 15%, în baza unei alte baze legale, valabile doar pentru 150 de zile”. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Războiul din Orientul Mijlociu care poate umple vistieria Moscovei și goli arsenalele Occidentului: Drone de 20.000 de dolari, interceptate cu rachete de 4 milioane de dolari  ….. În opinia lui Malte Humpert, fondator și membru senior al Institutului Arctic, Rusia s-ar putea transforma într-un beneficiar indirect al escaladării. „Întrebarea este cât va dura situația din Ormuz”, a declarat Malte Humpert pentru POLITICO, referindu-se la blocajul din strâmtoarea prin care tranzitează o parte semnificativă a petrolului mondial. „Dacă va continua câteva săptămâni, mai ales că intrăm în lunile de vară, atunci exporturile rusești vor crește cu adevărat”, a subliniat expertul. Întreruperile de aprovizionare redesenează rapid fluxurile comerciale. „Favorizează întotdeauna vânzătorul care poate livra la timp, în mod fiabil și cu reduceri”, a explicat Humpert, sugerând că încărcăturile rusești, inclusiv cele sancționate, ar putea găsi mai ușor cumpărători în India, Pakistan sau China. Pe fondul interdicției Uniunii Europene privind importurile de gaz natural lichefiat rusesc, care ar urma să intre în vigoare anul viitor, instabilitatea din regiune complică și mai mult calculele Bruxelles-ului. „Vor exista voci în UE care se vor întreba dacă este inteligent să se oprească importul de GNL rusesc în contextul nesiguranței aprovizionării globale”, a subliniat Humpert.  Kievul se teme pentru scutul antiaerian Pentru Ucraina, consecințele pot fi directe. Președintele Volodimir Zelenski a avertizat că o confruntare prelungită ar putea afecta livrările de sisteme esențiale pentru protejarea orașelor ucrainene. „Până acum, totul merge ca înainte, dar, desigur, știm că un război lung, dacă va fi lung, și intensitatea ostilităților vor afecta numărul de sisteme de apărare aeriană de care dispunem”, a declarat liderul de la Kiev. „Toată lumea înțelege că pentru noi aceste (rachetele de apărare aeriană) reprezintă viața noastră”, a adăugat Zelenski. ….” Integral: https://ziare.com/

“Cele 3 moduri în care se poate încheia războiul din Orientul Mijlociu. Analiștii avertizează asupra lipsei unei strategii clare  …. Mărimea pariului asumat de Donald Trump prin lansarea acestui război, în coordonare cu Israelul, este pe măsura gamei largi de deznodăminte posibile. Riscul major este ca un conflict născut dintr-o rațiune îndoielnică să genereze haos în tot Orientul Mijlociu, să ucidă mii de civili și să favorizeze apariția unor noi atacuri teroriste împotriva americanilor în anii ce vor urma. Există însă și un scenariu alternativ, unul în care președintele care a îndrăznit ceea ce predecesorii săi nu au îndrăznit ar putea obține o victorie strategică, neutralizând amenințarea reprezentată de un inamic jurat al Americii și catalizând nașterea libertății în Iran. „Acest război pe care Trump l-a lansat este nejustificat și ilegal. Asta nu înseamnă neapărat că va eșua”, a declarat istoricul și expertul în politică externă Max Boot, în cadrul unei conferințe telefonice a Consiliului pentru Relații Externe, luni, chiar în timp ce îl critica pe președinte pentru aroganța sa.  …. Analiștii conturează trei scenarii majore posibile. Cel mai optimist dintre ele presupune că zilele de atacuri aeriene asupra instrumentelor de represiune ale statului iranian ar putea precipita o revoltă populară, iar un nou Iran ar putea transforma fundamental Orientul Mijlociu. O a doua posibilitate, mai degrabă haotică și poate mai probabilă, este ca liderii supraviețuitori ai Iranului să reconstruiască un nou regim, iar operațiunea americană să fie considerată un succes doar prin prisma distrugerii capacităților nucleare, balistice și militare care fac din Iran o amenințare regională. Cel mai sumbru scenariu este acela în care Iranul o ia pe calea Libiei, într-un vid de putere creat într-un stat distrus de ani de autoritarism, ducând la lupte între facțiuni sau chiar la război civil, cu consecințe devastatoare sub forma unui val de refugiați și a vulnerabilității stocurilor de uraniu.  În cazul în care americanii sunt derutați de ceea ce urmează, acest lucru nu este surprinzător, având în vedere că administrația își modifică în mod constant motivațiile războiului. Trump a invocat atât schimbarea de regim și dorința de a oferi iranienilor libertatea, cât și distrugerea unui program nuclear pe care mai devreme susținea că l-a obliterat. Hegseth a subliniat luni necesitatea de a răzbuna americanii uciși în atacuri teroriste iraniene sau de milițiile susținute de Iran în timpul ocupației Irakului, în timp ce Marco Rubio a justificat acțiunea drept un război preventiv, Israelul urmând să atace Iranul, iar trupele americane din regiune riscând represalii. …..” Integral: https://ziare.com/

“Miliardarii planetei părăsesc Dubaiul ca să stea câte 7 într-o garsonieră la Cluj  …. Astfel, în celebra garsonieră de 11 metri pătrați locuiesc acum împreună nu mai puțIn de șapte miliardari. Nu e tocmai ce visau când au luat-o spre Cluj, dar faptul că se află într-un oraș sigur compensează eventualele inconveniente. Oricum, cei șapte miliardari care stau înghesuiți într-o garsonieră se pot considera norocoși, pentru că alții o duc mult mai greu decât ei. De exemplu, un șeic care s-a mutat în Cluj cu toate nevestele sale. Bietul șeic, care în Dubai avea un apartament separat pentru fiecare nevastă, acum e nevoit să stea cu toate 30 într-o singură cameră. Iar să stai cu 30 de neveste, toate ale tale, în aceeași încăpere zi de zi, asta deja e o cruzime nemaiîntâlnită. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 martie! Vremea va deveni mai caldă decât în mod obișnuit pentru această perioadă, mai ales în vest și sud-vest. Precipitațiile vor fi sărace în sud și, local, excedentare în nord, în restul regiunilor fiind apropiate de normalul perioadei. În zonele joase vor predomina ploile, în timp ce la munte va fi lapoviță și ninsoare, în special la peste 1.800 m altitudine. Cu variații termice mici de la o zi la alta, temperaturile maxime vor fi cuprinse între 3 și 16 gr.C. Valorile vor avea o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile vestice și sud-vestice. Bucuresti: 13/0 gr.C.

“Românii au cumpărat medicamente de 7,5 miliarde de euro în 2025, dar consumul a scăzut Consumul de medicamente a scăzut în România pentru al doilea an consecutiv. Cu toate acestea, piaţa farmaceutică din țara noastră, calculată după valoarea totală a medicamentelor eliberate către pacienţi prin farmacii şi spitale, a crescut în 2025 cu 10% faţă de 2024. Valoarea pieței farmaceutice a ajuns la 37,5 miliarde de lei, circa 7,5 miliarde de euro, arată datele companiei de cercetare Cegedim, prezentate în raportul financiar al companiei Antibiotice Iaşi, care a fost citat de publicația 360 medical. Potrivit acelorași informații, în ultimii şapte ani, valoarea pieţei de medicamente din România a crescut de peste două ori, fiind de 3,4 miliarde de euro în 2018. În schimb, consumul de medicamente a scăzut în 2025 pentru al doilea an la rând, cu 1,5%, la 699,5 milioane de cutii, de la 710 milioane de cutii. În 2024, volumul medicamentelor eliberate în România scăzuse cu 1,7%, de la 722 milioane de cutii în 2023. Cea mai mare scădere a consumului s-a înregistrat la medicamentele eliberate fără prescripţie medicală şi la cele generice cu prescripţie – cu 3,3% faţă de 2024, până la 497,7 milioane de cutii. Aceste categorii de medicamente reprezintă 40,4% din valoarea totală a pieţei farmaceutice. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Buget sub presiune, bonusuri salariale consistente la Guvern: structurile care beneficiază lunar de majorare specială de 50%  …. Potrivit documentelor oficiale ale Secretariatului General al Guvernului (SGG), analizate de Ziare.com, personalul cu atribuții în asigurarea suportului documentar și arhivistic, respectiv al asistenței juridice de specialitate, beneficiază de o majorare salarială de 50% aplicată la salariul de bază brut. ….. Rațiunea inițială a fost aceea de a stimula și păstra personalul cu competențe juridice și tehnice esențiale în litigii cu miză financiară ridicată pentru stat. Conform situației salariale actuale, majorarea de 50% se regăsește la mai multe funcții publice și contractuale din cadrul SGG. Angajații au și alte sporuri și tot ei sunt nemulțumiți. Sindicaliștii care reprezintă angajații de la Palatul Victoria au atacat Executivul condus de Ilie Bolojan. Tensiunile au crescut și mai mult după ce Guvernul a adoptat prin ordonanță de urgență pachetul de măsuri privind reforma administrației publice. Cine ia majorare salarială de 50% la SGG pentru atribuții documentare și juridice Director II  • Salariu de bază: 15.782 lei • Majorare 40% – pentru gestionarea fondurilor comunitare: 5.490 lei • Majorare 50% – pentru suport documentar/arhivistic și asistență juridică: 7.891 lei • Spor condiții vătămătoare: 300 lei • Total drepturi brute: 16.082 – 27.404 lei Șef serviciu II • Salariu de bază: 14.389 lei • Majorare 40% – pentru gestionarea fondurilor comunitare: 5.005 lei • Majorare 50% – pentru suport documentar/arhivistic și asistență juridică: 7.195 lei • Spor condiții vătămătoare: 300 lei • Total drepturi brute: 14.689 – 25.012 lei Consilier superior / Consilier juridic superior / Expert superior / Consilier achiziții publice superior • Salariu de bază: 10.316 – 11.924 lei • Majorare 40% – pentru gestionarea fondurilor comunitare: 3.588 – 4.148 lei • Majorare 50% – pentru suport documentar/arhivistic și asistență juridică: 5.420 lei • Spor condiții vătămătoare: 300 lei • Total drepturi brute: 10.616 – 17.748 lei Consilier principal / Consilier juridic principal / Expert principal / Consilier achiziții publice principal • Salariu de bază: 8.647 – 9.541 lei • Majorare 40% – pentru gestionarea fondurilor comunitare: nu este prevăzută în tabel • Majorare 50% – pentru suport documentar/arhivistic și asistență juridică: 4.324 lei • Spor condiții vătămătoare: 300 lei • Total drepturi brute: 8.947 – 13.271 lei …..” Integral: https://ziare.com/

“Învățăminte pentru România dintr-o lucrare de premiul Nobel: “De ce eșuează națiunile” Timp de mai bine de două decenii România a fost între performerii creșterii economice nu doar în domeniul PIB pe locuitor unde am trecut de la 39% din media Uniunii Europene, la paritatea puterii de cumpărare, la 78% în anul 2024. Numeroși indicatori confirmă această evoluție spectaculoasă, de la creșterea numărului de kilometri de autostradă, la îmbunătățirea semnificativă a speranței de viață a românilor. … ….Alternativa la instituțiile inclusive o reprezintă instituțiile, economice și politice, care au un caracter extractiv. Acestea urmăresc bunăstarea unei elite în defavoarea majorității, concentrează puterea pentru a perpetua inegalitatea de șanse și extragerea de rente în favoarea grupului favorizat. Toate țările care eșuează în asigurarea unui progres de durată al societății sunt acaparate de instituții extractive (pentru a evita orice confuzie: noțiunea “extractiv” nu se referă la industriile care se ocupă cu mineritul, ci doar la instituțiile care urmăresc extragerea de rente în favoarea unei minorități). …. În plan politic, semnalul declanșator l-a reprezentat, după părerea mea, alegerea într-un singur tur a primarilor. Argumentele legate de reducerea costurilor care să justifice o asemenea aberație democratică, încearcă să escamoteze faptul că cei aflați la putere vor să se eternizeze acolo. Într-adevăr, primarul în funcție are puține șanse de a fi înlocuit printr-un vot într-un singur tur, întrucât simpla fărâmițare a voturilor altor candidați îl favorizează pe primarul în funcțiune. Un calcul simplu arată că fie și numai 25% din voturile exprimate (ceea ce poate să însemne sub 10% din numărul electoratului) poate fi suficient pentru realegerea vechiului primar; am avut chiar situații în care primarul reales fusese deja condamnat penal, și nu pentru abateri în traficul rutier. Această stare de lucruri sădește germenii unei imobilități politice la nivel local, adică prima treaptă pentru instituții extractive. La nivel central, coaliția dintre cel mai mare partid declarat de stânga și cel mai mare partid declarat de dreapta este tot o formă de a urmări menținerea la putere pe termen nedefinit. Ca urmare, cel mai mare câștig al democrației, alternanța la putere, este serios pus sub semnul întrebării. ….. În plan economic, alunecarea către instituții cu caracter extractiv este chiar mai pronunțată. Primul exemplu care îmi vine în minte pornește tot de la un element cu caracter politic, dar repercusiunile economice sunt mult mai pregnante: organizarea administrativ teritorială. Toate țările fost comuniste au realizat reorganizări, mai ample sau mai puțin ample, pentru a reduce risipa de resurse, cheltuielile de administrare a statului și a fructifica oportunitățile tehnologiilor informatice. Noi am rămas înțepeniți în cele 41 de județe și circa 3200 de localități, așa cum au fost ele lăsate din anul 1968. Iar o analiză a evoluţiei cheltuielilor primăriilor pune în lumină o creştere exponenţială, mai ales în ultimii ani, în care caracterul extractiv al administraţiei publice locale s-a accentuat. Toate analizele arată că această situație nu poate fi susținută financiar. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Unde să (mai) fugi/ascunzi acum de război şi cutremurele geopolitice, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare, recesiune şi criză economică, depresie socială, AI şi întrebarea dacă vei mai avea job anul viitor?  Fiecare ar vrea să se ferească de „bombele“ care încep să cadă din ce în ce mai des în jurul nostru şi care ne afectează – război, inflaţie, recesiune, toate schimbările tehnologice care vin peste noi şi nu în ultimul rând tensiunile politice şi sociale fără precedent. 1. Război şi cutremurele geopolitice – După izbucnirea războiului din Ucraina, care deja durează de patru ani, milionarii şi miliardarii s-au refugiat personal şi financiar în altă parte, în Elveţia, la Londra, în America şi nu în ultimul rând în Dubai, care este văzut ca un loc nou, o Elveţie a zilelor noastre, cu taxe mici şi fără un prea mare control al banilor. Şi din România au plecat bani, foarte mulţi, în Dubai, fie ca investiţii imobiliare, fie în conturile clasice. Au plecat şi mai mulţi bani după episoadele alegerilor prezidenţiale din decembrie 2024, când a apărut Călin Georgescu şi apoi s-au anulat alegerile şi în mai 2025, când după primul tur a ieşit câştigător George Simion. BNR a pierdut 8 miliarde de euro din rezerva valutară în câteva zile apărând cursul leu/euro de incertitudinea alegerilor prezidenţiale. O parte din aceşti bani au plecat în Dubai şi acolo au rămas. Acum Dubaiul este atacat de Iran în urma războiului declanşat sâmbătă dimineaţă de Statele Unite şi Israel. Aşa că nici Dubaiul nu mai este sigur. Unde te uiţi auzi numai de războaie – Ucraina, Pakistan şi Afganistan, acum Iran şi Orientul Mijlociu, criza din Venezuela şi probabil noua ţintă, Cuba. …..2. Inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare – Deşi nu este o inflaţie mare din punct de vedere istoric, o inflaţie de 10%, cât este acum (mai precis 9,6%), începe să constituie o problemă pentru economia României, pentru business, pentru companii, pentru puterea de cumpărare. …. 3. Recesiune/criză economică – Economia a început să scadă din 2024 şi a intrat oficial în recesiune din a doua parte a anului 2025, în ciuda injecţiilor de bani pe care le face guvernul în economie, prin deficitul bugetar de peste 150 de miliarde de lei, adică 30 de miliarde de euro pe an. Dacă o s-o ţinem tot aşa, iar rezultatele din primul trimestru al acestui an nu sunt tocmai cele mai bune, scăderea consumului fiind mai mare decât aşteptările, din recesiune nu mai este decât un pas în criză economică. Iar de aici, la o criză politică şi apoi socială se ajunge imediat, mai ales că partidele din actuala coaliţie de guvernare nu stau cel mai bine în sondajele de opinie. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Căscați gura la criza din Orientul Mijlociu și vă scapă lucrurile cu adevărat importante pentru România  În timp ce țara arde de grija influenserilor care nu se pot întoarce din Dubai – unde au plecat deși se știa de o lună că americanii trimiseseră în zonă o armadă –  NEET a ieșit pe trotuare de ”Patrulaterul Iubirii” și vinde la negru mărțișoare, ghiocei, lăcrămioare, coșulețe și tot felul de alte flecuștețe pe care le vom da în dar partenerelor noastre. Mii, dacă nu chiar zeci sau sute de mii de tineri în putere de muncă – acei NEET, not in education, employment, training, vreo 2 milioane de tineri români între 16 și 25 de ani care nu pot fi găsiți în nici o evidență – au ieșit la lumină. Îi căuta toata lumea, au dispărut după ce au vândut artificii în decembrie, iată că au apărut. În timp ce NEET alimentează economia subterană din binefacerile primăverii, angajatorii din fabrici, uzine și combinate sunt tot mai îngrijorați și vorbesc fără încetare despre deficitul de resursă umană calificată și specializată. Ce-i drept, s-au prins cam târziu de acest deficit, dar măcar s-au prins, pentru că autoritățile tot nu s-au prins și continuă să nu fie convinse că exista o astfel de criză. Dar nu este nici o mirare. Partenerii de dialog ai angajatorilor din fabrici, uzine și combinate sunt politicieni care fac politicile publice în funcție de ce le spune fratele care are o pensiune la munte, prietenul care are o terasă la mare sau vecina care are un salon de pus unghii din ceară. Când ești martor nepăsător la închiderea de fabrici, uzine și combinate și dai vina pe ”crizele geopolitice globale” – chiar nu ai cum să știi care sunt politicile publice menite să rezolve deficitul de resursă umană calificată și specializată Când nu înțelegi nevoile angajatorilor din piața muncii – chiar nu ai cum să știi care sunt politicile publice menite să rezolve deficitul de resursă umană calificată și specializată. Când nu ai fost in viața ta într-o fabrica să vezi că se lucrează tot mai mult cu asiatici și cu deținuți – chiar nu ai cum să știi care sunt politicile publice menite să rezolve deficitul de resursă umană calificată și specializată. .….” Integral: https://www.contributors.ro/

“Era roboţilor-oameni a venit. Cei occidentali s-ar putea să fie mai îndemânatici şi mai potriviţi pentru munca grea din fabrică, dar cei chinezi par mai agili, sunt mai simpatici şi mai ieftini În timp ce roboţii-oameni din China beau, dansează şi se distrează pe scenă în spectacole uimitoare şi grandioase, cucerind inimi, cei ai Occidentului se pregătesc să se lupte între ei pentru locuri de muncă în fabrici. Hyundai Motor a început anul cu anunţul că va folosi roboţi umanoizi în fabricile sale în­ce­pând din 2028. Colosul industrial sud-core­ean se mândreşte cu Atlas, un robot cu aspect de om, adică cu cap, trunchi, două mâini şi două picioare, dezvoltat de populara firmă ameri­cană Boston Dynamics, pe care a cumpărat-o în 2021. Producătorul american a făcut în ulti­me­le două decenii furori cu maşinării roboti­zate patrupede şi bipede, cu aspect de om, câine şi felină, modelele de început fiind mai greoaie, iar cele mai recente mai suple şi mai autonome. Cu mers încrezător, capabil să alerge şi să facă salturi, Atlas, a cărui mobilitate este dată de motoraşe electrice, în locul pro­pulsiei hidraulice de acum mulţi ani, pare cel mai reuşit produs. Cel mai important, pare îndemânatic. Cu Atlas, Hyundai a de­ve­nit un lider mon­dial la ro­boţi umanoizi. Îi va folosi la asamblarea de auto­mo­bile. ….În Occident, Atlas are un concurent formidabil în Optimus, al companiei Tesla, con­dusă de miliardarul şi vizionarul om de afaceri Elon Musk. Musk spune că omenirea poate să se pregătească deja de viitorul în care omul nu va mai trebui să muncească pentru că fabricile vor fi ocupate de roboţi…..Analiştii cred că Atlas îi este su­pe­rior tehnic lui Optimus. Are o capa­citate utilă mai mare, este pregătit pentru producţia de masă, iar Hyundai are partene­riate strate­gice cu Nvidia şi Google DeepMind, creatorii de in­teligenţă pentru roboţi. Atlas va ajuta Hyundai să reducă costurile cu forţa de muncă – care reprezintă aproximativ 10% din ve­nituri – prin funcţionarea nonstop şi prin îm­bu­nătăţirea siguranţei şi eficienţei lucrătorilor pe liniile de producţie. ….Dacă preţul scade la 100.000 dolari, costul operaţional al Atlas ar fi de aproximativ 5,10 do­lari pe oră. Ar fi un salariu mai mic decât salariul minim la nivel federal din SUA, de 7,25 dolari pe oră, şi semnificativ mai mic decât salariul orar obişnuit în fabricile auto, de 20-38 dolari. Un astfel de robot umanoid ar putea înlocui între 3 şi 4 milioane de muncitori pe liniile de asamblare la nivel global când va fi adoptat iniţial, în 2028. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Radu Magdin, analist geopolitic şi CEO Smartlink Communications. România şi reflexul de a merge mai departe ca până acum: Mugurii crizei şi riscul de a-i ignora  Competitivitate, că-i mai bună decât toate Europa vorbeşte din nou, apăsat, despre competitivitate. Nu ca slogan electoral, ci ca reflex de supravieţuire. Raportul Letta despre piaţa unică şi apelul lui Mario Draghi pentru relansarea competitivităţii europene nu sunt simple exerciţii academice, ci semnale de alarmă lansate de oameni care înţeleg cum funcţionează economia globală. Modelul economic european, aşa cum îl ştim, nu mai produce suficientă creştere, suficientă inovaţie şi suficientă putere strategică într-o lume care accelerează brutal. În acelaşi timp, în România, avertismentele vin dintr-o direcţie diferită, dar convergentă. Dan Şucu, preşedintele Concordia, vorbeşte despre „mugurii crizei”. Nu despre colaps iminent, ci despre semnele timpurii ale unei oboseli economice care, dacă este ignorată, devine structurală. Costuri în creştere, presiune pe investiţii, incertitudine fiscală şi o competiţie globală care nu aşteaptă ca România să se lămurească politic. Cele două mesaje, european şi local, spun acelaşi lucru: fără competitivitate, restul discuţiilor devin secundare. Echitatea, sustenabilitatea, coeziunea socială—toate acestea sunt obiective legitime, dar imposibil de atins fără o economie competitivă care să le susţină. Europa începe să înţeleagă asta dureros. România are încă timp să înveţe lecţia înainte de a o trăi. ….Ani la rând, Uniunea Europeană a crezut că poate compensa lipsa de competitivitate prin reglementare, redistribuire şi stabilitate instituţională. A funcţionat o vreme, în special când SUA era mai puţin concentrată strategic, iar China încă învăţa. Astăzi însă, între americanii care investesc masiv prin Inflation Reduction Act şi chinezii care planifică industrial pe orizonturi de decenii, Europa riscă să rămână o economie sofisticată, dar lentă—un muzeu economic admirabil, dar irelevant strategic. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Cine ne ține să nu facem agricultură la nivel mare. ”Din 3,5 milioane de fermieri, 90% lucrează în ferme mici care nu pot fi competitive”  …. Deși România este țara europeană cu cea mai mare pondere a populației angrenate într-un fel sau altul în agricultură – 21%, suntem la coada clasamentului când vine vorba despre valoarea generată de fiecare angajat din agricultură pe an, o medie de 6.615 dolari, la mare diferență de media europeană care este de 27.880 de dolari și la o distanță și mai mare de state precum Germania, unde un singur angajat în agricultură produce aproape 57.000 de dolari pe an, arată o analiză AgriColumn. O mare parte din terenul agricol al țării este împărțit în ferme mici și foarte mici, chiar și sub 5 hectare, ceea ce face imposibilă folosirea eficientă a tehnologiilor moderne și a utilajelor mari. În continuare, o pondere importantă din populația rurală practică o agricultură de subzistență, cu o productivitate scăzută și fără perspective de deschidere către piață. ….”Soluția este coagularea intereselor, coagularea energiilor pozitive din zona agricolă. În acest sens, susținem dezvoltarea de clustere legionare integrate, organizate chiar și sub forma unor societăți pe acțiuni în care să fie implicați fermieri, procesatori, depozite, logistică și distribuție. Statul poate să sprijine aceste demersuri, prin ajutoare de stat, fonduri europene, credite garantate de stat sau chiar punerea la dispoziție a infrastructurii logistice. Avem nevoie de integrarea inteligenței artificiale, de drone, de sisteme de management, de blockchain, dar și de formare profesională reală”, declară europarlamentarul Victor Negrescu.  …. ”Eu nu înțeleg reticența oamenilor de a se asocia. Eu sunt dispus să pun pe masă între unu și trei milioane de euro în următorul an, dacă găsesc în formă majoritară sau minoritară unu, doi sau 100 de fermieri care să găsească împreună cu mine un numitor comun și o formă de a adăuga plusvaloare. Noi nu mai facem plusvaloare dacă cumpărăm îngrășăminte și vindem grâu. Cum pot fi fermierii români mici și medii sau chiar și mari, în concurență cu o fermă de 20.000-50.000-100.000 de hectare din Ucraina sau din țările Mercosur? Nu au nicio șansă dacă nu se asociază. Acest lucru ar trebui să sprijinit și chiar să fie obligatoriu în mentalitatea fermierilor.” …..” Integral: https://ziare.com/

“Generalul american Keith Kellogg dezvăluie din culise: Greșeala gravă a lui Trump, dilemă majoră pentru Putin VIDEO  …. El critică strategia președintelui american, evidențiind greșeala gravă a lui Trump, care s-a concentrat la negocieri mai mult pe latura de business, decât de cea de război. În acelați timp, generalul Kellog afirmă că Putin se află într-o dilemă majoră, pentru că nu găsește calea de ieșire din război, el nu poate ajunge acolo din punct de vedere psihologic, potriivt PBS. Întrebat de Nick Schifrin, gazda emisiunii ”Compass Points” de la PBS, de ce credeți că Putin caută o cale de ieșire și cum ar putea arăta asta, Kellog a dat o explicație. ”Ei bine, cred că atunci când te uiți doar la cifre, în primul rând, când spun că nu poate ieși din asta, nu câștigă. Și ceea ce vreau să spun prin a nu câștiga este că nu a depășit niciodată teritoriul pe care îl are acum. Nu a traversat râul Nipru. Nu a ajuns la Kiev. A adăugat doi noi membri NATO, atât Finlanda, cât și Suedia, ceea ce este destul de bun. Deci, definiția lui pentru victorie nu este ca a mea. Așadar, când Uniunea Sovietică a părăsit Afganistanul, a plecat după ce a pierdut 18.000 de oameni. Acum, a suferit între 1,2 și 1,4 milioane de victime, morți și răniți. Așadar, cred că s-a băgat într-o problemă din care nu poate scăpa cu adevărat din cauza pierderilor pe care le-a suferit, a echipamentului pe care l-a suferit și s-a încrezut să fie, știți, o putere regională, nu o putere deplină, mondială”. Generalul american în retragere Keith Kellogg i-a făcut o evaluare lui Vladimir Putin. ” Atâta timp cât vă dați seama că președintele Putin a fost colonel KGB, cel mai la vest în care a fost vreodată, în afară de călătoriile în Alaska, stația sa a fost la Dresda, Germania. Și trebuie doar să înțelegeți personalitatea, o personalitate slavă și rusă și apoi să spuneți: „Chiar aveți încredere într-un tip ca el?” …. ”Ce ar trebui să înțelegem despre motivul pentru care, cel puțin așa li se pare multor oameni, președintele Trump continuă să facă presiuni sau să dea vina pe Zelenski și nu pe Vladimir Putin? Ei bine, nu voi vorbi despre președinte, dar când te uiți la asta, propunerile care i se fac sunt legate de afaceri, cum ar fi Kirill Dmitriev… Schifrin: ”Șeful fondului suveran de investiții rusesc, da”. ”Și când începe să vorbească de genul că ar fi disponibile trilioane de dolari, ceea ce nu cred, și asta te influențează cumva spre punctul în care gândești, și, Steve, fiind om de afaceri, cam așa arată. Eu adopt o abordare diferită. Știi, mă uit la tipul ăsta, ceea ce este cu adevărat, se referă la Putin, de unde vine și cred că are motive ascunse, pur și simplu nu le poate realiza. Și cred că, dacă gândești din această perspectivă, de acolo vin europenii, chiar vrem să ne asumăm un risc cu tipul ăsta? Și cred că majoritatea dintre ei o fac”. …..” Integral: https://ziare.com/

“Smart! Iranul și-a dat foc la tot petrolul și americanii au oprit instant atacurile ….. În loc să atace baze americane din Orientul Mijlociu, acesta a dat ordin să fie bombardate toate puțurile de petrol ale Iranului, astfel încât să nu rămână unul care să nu fie cuprins de flăcări. Și ingenioasa strategie a funcționat. La scurt timp după ce toate puțurile de petrol iraniene au fost cuprinse de petrol, americanii și-au recunoscut înfrângerea și au oprit toate atacurile. În noile condiții, bombardarea Iranului nu se mai justifica sub nicio formă. Deci nu exagerăm cu nimic dacă spunem că americanii au primit o fatala de la iranieni. …. „Să ataci Iranul, dar să nu ai un plan concret de a apăra puțurile de petrol din Iran, asta înseamnă că ești uluitor de prost”, s-a revoltat un congresman republican pe Donald Trump. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 2 martie! Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână în cea mai mare parte a țării, mai ales în regiunile vestice, nordice și centrale. Regimul pluviometric estimat pentru acest interval va fi deficitar pe întreg teritoriul României. Până în jurul datei de 4 martie, România va avea parte de vreme stabilă, fără precipitații, și de temperaturi ridicate pe parcursul zilei. Maximele ar putea ajunge la 17…18°C la începutul săptămânii viitoare, cu cele mai ridicate valori în vest, centru și nord. Diminețile și nopțile vor rămâne relativ reci.  Bucuresti: 13/2 gr.C.

“Avertisment îngrijorător de la BNR privind prețurile din România. Impactul puternic ar putea fi resimțit din aprilie 2026  Un raport al BNR arată că au fost mai mulți factori care au contribuit la faptul că rata anuală a inflației s-a apropiat de 10% la final de 2025 (9,69% în decembrie), România fiind din nou „campioană” în Europa la acest capitol. Printre acești factori se numără și faptul că în 2025 comercianții au scumpit produsele cu mai mult decât doar majorarea TVA. Mai exact, la 1 august 2025, autoritățile au majorat TVA-ul de la 9 la 11% la bunuri alimentare și de la 19 la 21% la nealimentare. În prețuri însă, această modificare s-a văzut diferit, arată Ziarul Financiar.  „O contribuție substanțială a provenit (…) din majorarea impozitelor indirecte în luna august 2025, al cărei impact asupra ratei inflației CORE2 ajustat este evaluat la aproximativ 1,8 puncte procentuale. În plus, acest episod a generat scumpiri mai ample și mai generalizate decât cele corespunzătoare unei simple transferări integrale a creșterii cotei TVA în prețurile finale, reflectând inclusiv efecte de rotunjire în sus a prețurilor practicate de comercianți și o transmisie întârziată în cazul unor bunuri cu sezonalitate pronunțată a vânzărilor, precum articolele de îmbrăcăminte”, arată raportul BNR. ….„Evoluția prețurilor din aprilie 2026 va fi influențată și de eliminarea plafonului aplicat adaosului comercial pentru alimentele de bază, cu impact direct asupra inflației CORE2 ajustat. …..” Integral: https://ziare.com/

“Care sunt concluziile după publicarea execuției bugetare pe luna ianuarie 2026. Părțile bune, dar mai ales părțile rele …. Părțile bune, care arată că suntem pe traiectoria unui deficit în scădere în 2026 Venituri totale +17.9% din care venituri fiscale +21.7%: – impozitele pe profit, salarii, venit și câștiguri de capital +31.8%, nu o să vedem lună de lună atât. Mai degrabă mă aștept la un +10-15%. – taxe pe proprietate +17% , ceea ce înseamnă că în ianuarie mai puțini oameni și-au platit taxele pe proprietate majorate cu peste 70%.  Așa că argumentul că rezultatele arată mai bine pentru că lumea și-a plătit impozitele pe proprietate pică. – TVA +23.9%. A trebuit să treacă anul ca să se vadă într-un tabel această creștere. S-a vehiculat jumătate de an ideea că nu au crescut suficient încasările din TVA, pentru că toată lumea se uita la datele pe 11 sau 12 luni ( acel +10.7% an/an) și sărea la concluzia că nu s-a încasat conform estimărilor. În ianuarie avem +24%, adică 13 miliarde de lei încasați în lună vs. 10.5 miliarde de lei în ianuarie 2025. – accizele au fost sub estimări, le voi trece la părțile rele – sumele încasate via fonduri europene + PNRR, circa 2 mld RON acum vs 1.5 mld RON în prima lună a anului trecut Cheltuieli: – cu personalul 13.5 mld RON vs 14 mld RON. Guvernul a reușit doar o diminuare cu 3-4% a cheltuielilor de personal. Insuficient. Să vedem după ordonanțele privind administrația locală cât o să reusească în 2026. – cu bunuri și servicii, dobânzi, subvenții, am văzut scăderi de cheltuieli între 7 – 11%. Unele nu vor rămâne pe scădere. Eu mă aștept cheltuielile cu dobânzile să totalizeze mai mult pe 2026 vs 2025. – pensii și asistență socială +2% = de așteptat, pentru că suntem în al doilea an de înghețare a pensiilor. În final, când tragem linie, avem excedent de aproape 1 miliard de lei în prima lună. În ianuarie 2025 aveam deficit de 11 miliarde de lei, în ianuarie 2024 deficit de 8 miliarde de lei. …. Părțile rele, sau de ce nu putem rămâne doar cu lucrurile bune – în primul rând, lumea a reținut bucata aceea cu „excedent în prima lună”. Acest excedent nu este repetabil. În februarie sigur vom avea deficit. – îmbunătățirea față de anul anterior nu este de ordinul a 8 – 10 miliarde de lei lunar, nu am ajuns acolo, ci mai degrabă în zona a 3-4 miliarde de lei ca medie lunară. Adică, într-un an, am putea îmbunătăți deficitul cu circa 40 de miliarde de lei, circa 2% din PIB. Din luna ianuarie doar să reținem că stăm ceva mai bine, dar munca de gestiune a dezastrului anterior nu s-a încheiat. ….. Cam asta deocamdată, după prima lună de execuție din an. Iar după ce se va aproba bugetul, e clar că s-au pus niște opreliști la sarabanda de cheltuieli, așa că anul acesta vom avea deficit mai mic. Acel 6.25% din PIB în 2026 devine credibil. …..” Integral: https://republica.ro/

“Perspective macroeconomice și geostrategice cu privire la recalibrarea modelului de creștere economică a României în contextul noii normalități 2026 este pentru țara noastră o etapă importantă a parcursului curent de tranziție structurală. Deși consumul este sub presiune din cauza ajustărilor necesare, aderarea la OCDE și finalizarea investițiilor finanțate prin fonduri europene (în special în cadrul PNRR) orientează de o manieră semnificativă economia către mai multă eficiență și competitivitate. ….Deși efectul de bază generat de dinamica negativă a economiei din ultimul trimestru al anului anterior (carry-over negativ) limitează nivelul creșterii economice pe care am putea-o avea în anul curent, poate cel mai important factor favorabil este că ansamblul de politici economice vizează stabilitatea macro-financiară. De asemenea, este susținută substituirea abordării în care economia a fost stimulată prin impulsuri fiscale semnificative, o abordare ne-sustenabilă pe termen lung, cu o necesară intensificare a productivității, ca urmare a investițiilor în infrastructură și a reformele structurale adoptate în contextul procesului de aderare la OCDE. Prin efectele acestora, România are șansa de a reveni în mod sustenabil la o traiectorie de creștere durabilă pe termen lung, însă nu imediat și nu în orice condiții. ….Succesul consolidării fiscale depinde critic de percepția asupra echității ajustării bugetare și de îmbunătățirea managementului fiscal. Percepțiile privind inechitatea (creșteri de taxe în mediul privat versus risipă la stat) pot genera tensiuni sociale și pot submina predictibilitatea fiscală, reprezentând totodată principalul factor care poate compromite încrederea consumatorilor și a investitorilor, cu un impact semnificativ în aritmetica de creștere economică. O potențială pre-întâmpinare a comportamentului de economisire defensivă (precautionary savings) depinde de eliminarea riscului de ”surpriză fiscală”, iar venitul disponibil, deși afectat de inflație, nu va fi afectat suplimentar de sarcini fiscale ad-hoc în mijlocul anului. De aceea, îmbunătățirea colectării impozitelor și a taxelor nu este doar o soluție de facilitare a consolidării, ci trebuie să valideze o reducere a ineficiențelor structurale în aparatul de stat, asigurând astfel o distribuție echitabilă a costurilor ajustării și o predictibilitate autentică pentru mediul de afaceri. Existența unor decalaje între rigoarea impusă mediului privat și ritmul reformelor în sectorul public poate fi un important factor de distorsiune, subminând încrederea în perspectivele de redresare economică, cu efecte negative asupra investițiilor și consumului. În acest context, îmbunătățirea guvernanței fiscale și digitalizarea administrativă nu sunt doar obiective tehnice, ci mecanisme esențiale pentru a ancora așteptările economice către o zonă de stabilitate. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Un test pentru aparatul bugetar: e nevoie de un singur formular, o singură hârtie sau o singură pagină într-o aplicație IT Sorin Grindeanu amenință cu blocaje, ieșirea de la guvernare, referendumuri cu liste lungi de întrebări în partid (dacă să rămână la guvernare, dacă să forțeze schimbarea lui Ilie Bolojan cu un premier liberal mai pesedist, din aripa Thuma, dacă să scoată USR din Palatul Victoria). Votanții pot vedea limpede ceea ce Traian Băsescu a rezumat succint: unul merge la Bruxelles să aducă bani în România de la Uniunea Europeană, iar altul rămâne acasă și dă din gură. Pe de altă parte, nicio instituție a statului și nici șeful statului nu i-au atras atenția formal sau informal șefului PSD că subminează grav economia România. Una din nesperatele performanțe ale executivului cu Ilie Bolojan premier (care nu poate fi contestată nici de economiști și nici de celelalte partide) este că statul se împrumută mai ieftin de pe piețele externe. …. Marcel Ciolacu este șef de CJ în Buzău, chiar dacă a reprezentat o catastrofă pentru economie, îndatorând excesiv țara și a dezechilibrând finanțele țării. Partidul Social Democrat demonstrează încă o dată că a fost frâna dezvoltării societății decenii la rând și a ales să blocheze tot, mai ales în momente cheie. PSD e în toate, iar atunci când clientela este atinsă, când armata de funcționari, pile, rude, prieteni și cunoștințe este vizată, când se atentează la resursele tocate de primari și firmele abonate la lucrări publice, atunci se stârnește scandalul, se închid toate sertarele cu cifru, se activează liderii de sindicat care au gravitat după ’90 în jurul Partidului, să-și trezească membrii și să-i scoată în stradă la proteste. ….Timp de un trimestru, România bugetară ar trebui să facă un exercițiu: fiecare angajat al statului plătit din bani publici (mai puțin Salvare, Pompieri, medici, profesori, actori) să aibă obligația ca în fiecare zi, la finalul programului, să completeze o hârtie / un formular/ o pagină într-o aplicație IT, în care să scrie negru pe alb care a fost activitatea sa timp de 8 ore. La final, să completeze un câmp cu ce are de făcut a doua zi. Simplu, să poată fi identificate activități/ sarcini cu trasabilitate, fără chestiuni generale („am citit / m-am documentat pe legislația în vigoare / am lucrat la un raport”). …..” Integral: https://republica.ro/

“Impozitarea progresivă: un experiment fiscal riscant pentru România de azi .…Impozitul progresiv pe venituri este aplicat în foarte multe țări dezvoltate ale lumii și are merite incontestabile, atât în privința „echității sociale”, cât și al funcției macroeconomice de stabilizator automat al economiei. Doar că meritele impozitului progresiv, dacă ele chiar există, sunt eclipsate total de situația concretă a țării noastre:  1. Noi nu suntem o țară dezvoltată. Avem o lungă cale înainte de a deveni una, iar singura cale rațională este aceea de a stimula munca. Impozitul progresiv penalizează exact pe cei care muncesc mai bine. Are vreo logică așa ceva? 2. Noi pornim de la o rată a impozitării muncii între cele mai ridicate din UE. Cu 42,5% impozit pe salariu (inclusiv CAS + CASS) taxăm la sânge munca; dacă vrem să reducem povara pentru venituri mici și să o creștem pentru venituri mari, cât ar trebui să ajungă rata marginală pentru venituri mari? 70%? Mai mult? Aberant! De altfel, țara noastră a trecut pe aici; când rata marginală a impozitului pe venit era de 40%, iar rata medie de vreo 22%, simplificarea și unificarea ratelor, la 16%, începând cu anul 2005, a dus la CREȘTEREA încasărilor la buget, întrucât curba lui Laffer chiar există și chiar este reală. Aceasta arată că, dacă rata marginală a unui impozit depășește un anumit prag, randamentul colectării scade puternic, pentru că mulţi dintre cei care ar fi penalizați cu ratele marginale găsesc subterfugii pentru a evita plata. Asta ne dorim? Să avem venituri mai mici la buget, dar să îi sugrumăm pe cei care muncesc, sunt bine plătiți și nu fentează statul? 3. Impozitul progresiv are sens doar cu globalizarea veniturilor. Nu doar salarii, ci și dobânzi, dividende, chirii și așa mai departe. …. Obsesiile egalitariste ale stângii sunt un lux pe care și-l pot permite țările foarte bogate.  …..” Integral: https://republica.ro/

“Miruţă: Avem o industrie de armament captivă politicului şi corupţiei în cele mai multe dintre cazuri / Nu mă pot duce să mă lupt pentru a aduce bani în România şi ei să aterizeze într-o entitate care abia aşteaptă să îi spargă prin toate direcţiile ….”Pentru zona Armatei sunt 9,53 milioane de euro. Restul sunt pentru capetele de autostradă şi ceva MAI, situaţii de urgenţă. Autostrada spre Ucraina, dar nu gestionăm noi, gestionează Ministerul Transporturilor. Pentru partea pe care o gestionăm noi de 9,53 de miliarde, 70% din acest bani se vor derula pe teritoriul României cu producţii aici. Mai multe sau mai puţine, în funcţie de proiect. Adică vor fi proiecte care vor avea 100% localizare, asta înseamnă că toată suma de bani trebuie să se învârtă aici. învârtă nu prin buzunarele politicienilor, ci prin diverse societăţi ale statului sau private. Şi alte proiecte nu pot avea 100%, pentru că nu se justifică, nu se poate şi e şi foarte scump să ceri localizarea atât de mare aici”, a afirmat Radu Miruţă. …. ”Avem în industria naţională de armament fabrici unde au crescut copaci prin pardoseală. Noi acolo vrem să vedem roboţi cu braţe din alea care se mişcă, cu linii care funcţionează fără oameni pe lângă ei”, a mai transmis Radu Miruţă. El a explicat ce se întâmplă atunci când o companie vine să deruleze un proiect în ţara noastră. ”În România vine într-una dintre fabricile care astăzi au copaci acolo. Şi rupe copacul de acolo, că nu e o buruiană să o smulgi, e copac, îl tai cu drujba. Şi aduci un braţ robotizat. Se va întâmpla asta pentru câteva, pentru toate nu se va putea. Deci câteva se vor întâmpla de maniera asta. Dacă după aceea, după ce tu vei fi înlocuit copacul cu un braţ robotizat, nu ai capacitatea managerială de a produce în continuare într-o unitate salvată prin metoda asta, minuni nu se pot face. De asta este critic să scoţi ilegalitatea şi corupţia din conducerea acestor societăţi”, a subliniat ministrul Apărării. …..”Ştiţi vreodată să se fi trimis dosare la Parchet pentru industria naţională de armament? Sau să se dea afară în două zile 21 de administratori din zona asta?  Ok, deranjăm cu asta, dar nu e altă metodă. Eu n-am ceva cu oamenii de acolo. Dar nu mă pot duce să te lupţi pentru a aduce banii ăştia în România şi ei să aterizeze într-o entitate unde de-abia aşteaptă să-şi frece mâinile, să-i spargă prin toate direcţiile. De asta este important să se întâmple treburile sincronizate. Că atunci merge ţara înainte. Adumi nişte bani pe o latură, cureţi pe cei care urmează să primească banii ăştia, vin alţii, sperăm că sunt curaţi, care primesc banii şi din întâlnirea acestor două situaţii dispare copacul şi apare un braţ robotizat. Altfel nu se poate”, a mai afirmat ministrul Apărării.…..” Integral: https://www.news.ro/

“Niciodată nu s-a mai întâmplat în istoria președinților SUA: Trump pus la zid de peste 900 de firme americane  Pe 20 februarie 2026, Curtea Supremă din Statele Unite a decis că Legea privind puterile economice de urgență internațională (IEEPA) nu acordă președintelui autoritatea de a impune tarife vamale largi la import, deoarece puterea de impozitare este rezervată exclusiv Congresului. Niciodată nu s-a mai întâmplat în istoria președinților SUA ca vreun alt lider de la Casa Albă să folosească IEEPA pentru a impune tarife vamale. În plus, nu există niciun precedent istoric în America pentru o rambursare de această natură ordonată de Curtea Supremă împotriva unui fost președinte. Acum, Donald Trump este pus la zid de peste 900 de firme americane care au dat în judecată guvernul american din cauza regimului tarifar al președintelui, care a fost respins de Curtea Supremă, punând presiune asupra administrației pentru a emite rambursări care ar putea depăși 160 de miliarde de dolari, potrivit Financial Times. Conflictul juridic este menit să injecteze o nouă doză de instabilitate în jurul unui pilon critic al celei de-a doua președinții a lui Trump și amenință o sursă de venit pe care acesta a promis că o va folosi în tot felul de scopuri, inclusiv rambursări de impozit pe venit și reducerea datoriei naționale. Companiile se grăbesc să depună cereri de rambursare a taxelor vamale impuse țărilor din întreaga lume pe care au fost obligate să le absoarbă, creând o confruntare legală privind veniturile din tarife vamale colectate de SUA de anul trecut. FedEx a devenit luni prima mare companie americană care a dat în judecată guvernul după ce Curtea Supremă a considerat taxele vamale ilegale. …..” Integral: https://ziare.com/

“Ce înseamnă noile tarife americane anunțate de Trump pentru români: haos, scumpiri la carburanți și o posibilă criză planetară  ….Luni, Comisia Europeană a cerut respectarea acordului semnat de SUA cu UE. Acesta include tarife de 15% pentru majoritatea bunurilor europene, dar și anularea unor tarife reciproce. Acum, aceste excepții dispar, iar în locul lor apar tarife de 10-15%. Anterior, țări precum Japonia sau Coreea de Sud au negociat tarife tot de 15%, dar la schimb și-au asumat investiții de sute de miliarde de dolari în SUA: 550 de miliarde de dolari pentru Japonia și 350 de miliarde pentru Coreea de Sud. De asemenea, Taiwanul a obținut scăderea de la 20% la 15%, cu asumarea unor investiții de 250 de miliarde de dolari în SUA din partea companiilor sale. India a obținut un respiro. ...China, marea câștigătoare În fine, SUA au tarife de 30% pentru China, iar China de 10% pentru produsele americane. În data de 31 martie Trump urmează să se întâlnească cu liderul chinez Xi Jinping. SUA au și tarife specifice pentru China, pentru fentanil, dar și unelte specifice: interdicții tehnologice și sancțiuni, conform CNBC. ….România nu are o mare expunere directă în privința exporturilor directe în SUA. „SUA nu sunt principalul nostru partener comercial. Exporturile directe ale României către piața americană reprezintă, în mod tradițional, în jur de 2-3% din totalul exporturilor noastre. Totuși, vorbim de sume de ordinul miliardelor de dolari. Noi vindem americanilor în principal componente auto, anvelope, echipamente IT, produse metalurgice și mobilier”, spune analistul Adrian Negrescu. „O taxă suplimentară de 10% la granița SUA face ca aceste produse românești să devină automat mai scumpe pentru cumpărătorul american. În consecință, producătorii români își pot pierde din competitivitate. Unele fabrici de la noi ar putea pierde contracte importante sau ar fi forțate să își reducă marjele de profit ….„Marea problemă este că economia noastră este profund interconectată cu industria Uniunii Europene, și în mod special cu cea a Germaniei. Dacă SUA taxează cu 10% mașinile, utilajele și produsele industriale importate din Europa, exporturile germane vor avea mult de suferit”, afirmă Negrescu. „Ce legătură are asta cu noi? România este o rotiță esențială în lanțul de aprovizionare german. Noi producem masiv cablaje, cutii de viteze, volane, anvelope și subansamble pentru marii constructori auto europeni. Dacă o fabrică din Germania vinde mai puține mașini în SUA, va produce mai puține mașini. Prin urmare, va comanda mult mai puține piese de la fabricile din România. Această reacție în lanț poate duce la încetinirea producției industriale locale, la șomaj tehnic sau chiar la pierderea de locuri de muncă în sectorul manufacturier românesc”, susține acesta. …..„Din punct de vedere macroeconomic, astfel de politici izolaționiste tind să întărească dolarul american în raport cu euro și, implicit, cu leul. Un dolar puternic face ca importurile de resurse energetice (petrol, gaze) și materii prime – tranzacționate la nivel global în dolari – să devină mai scumpe pentru România. Acest lucru se traduce direct prin presiune inflaționistă. Ne putem trezi cu prețuri mai mari la pompă și la bunurile de larg consum”, detaliază acesta. Concluzia: economia României nu va fi lovită frontal în mod catastrofal, dar ne vom confrunta cu un „vânt din față” puternic, adus de încetinirea economiei europene……. Integral: https://www.libertatea.ro/

“Ce este „bazooka comercială” pe care politicienii germani vor să o folosească împotriva SUA Dirk Wiese, membru al Partidului Social Democrat german (SPD), cere suspendarea procesului de ratificare a acordului comercial cu SUA, în urma noilor anunțuri privind tarifele vamale făcute de președintele Donald Trump, potrivit ziarului german Die Welt. ……„Având în vedere situația actuală și hotărârea, trebuie să suspendăm acum procesul de ratificare”, a declarat Wiese în podcastul Berlin Playbook de la Politico. El a subliniat că există „incertitudine” și „neclarități”, motiv pentru care „este bine să luăm o pauză”. Wiese este prim-secretar parlamentar al grupului SPD din Bundestag, notează Welt. În timp ce Uniunea Europeană cere claritate asupra intențiilor SUA, oficialii americani par să mențină acordurile în vigoare. Duminică, reprezentantul comercial al SUA, Jamieson Greer, a declarat pentru CBS că niciun partener comercial nu a solicitat rezilierea unui acord existent. UE cere o atitudine fermă asupra tarifelor lui Trump Greer a menționat că a discutat deja cu oficiali ai Uniunii Europene, care preferă să aștepte evoluția situației. Acesta a confirmat că SUA vor respecta în continuare acordurile încheiate, inclusiv cu UE, și se așteaptă ca și partenerii lor să facă același lucru. Totuși, măsurile recente ale lui Trump au atras critici dure din partea lui Wiese. Deși a recunoscut că statul de drept funcționează în SUA, politicianul german a atras atenția asupra faptului că „Trump a anunțat imediat noi tarife de 15%, în baza unei alte baze legale, valabile doar pentru 150 de zile”. ….Administrația americană dorește acum să își bazeze politica comercială pe alte reglementări legale, precum „Section 301” legată de practicile comerciale neloiale și „Section 232”, care permite restricții de import din motive de securitate națională. Greer a anunțat noi investigații privind supraproducția industrială și subvențiile din comerțul cu orez, dar și proceduri deja existente împotriva Chinei și Braziliei. De asemenea, taxele pentru serviciile digitale ar putea fi analizate, un subiect sensibil pentru Europa. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Au apărut spălătoriile self-service unde mașinile se spală una pe alta .… Mașinile dispun de pistoale ergonomice de săpunire și clătire, cu presiune mult mai scăzută decât în spălătoriile clasice, pentru că nu e plăcut să te speli cu jetul ăla pe la eșapament. Totuși, chiar și în aceste spălătorii persistă unele probleme. Unele mașini spun că sunt spălate cu indiferență de altele, iar BMW-urile refuză să intre, că nu se spală cu aceeași apă precum mașinile franțuzești. Mai sunt și situații în care un Logan scârbos a privit cu jind cum un Mercedes era spălat de un Porsche Cayenne. ”Mi-a venit să vomit antigelul când l-am văzut”, a declarat o Mazda care din păcate a asistat la întreaga scenă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 25 februarie! Meteorologii au emis opt avertizări cod portocaliu și galben de ninsori, viscol puternic în zona montană și vânt în mai multe județe, valabile până miercuri seara, la ora 20.00. În același timp, ANM anunță ploi puternice în cea mai mare parte a țării, până joi dimineață. Vizate sunt județe din Carpații Meridionali, Carpații de Curbură și local în Carpații Occidentali, unde vântul va avea intensificări cu viteze de 60…85 km/h, temporar va ninge viscolit și se va depune strat de zăpadă, în medie de 10…15 cm și vizibilitatea va fi redusă sub 100 m.  Este cod galben de vânt în Banat, Oltenia și local în Transilvania și sud-vestul Munteniei, cu viteze de 50…70 km/h. Bucuresti: 7/1 gr,C.

” Zeci de mii de câini au fost eutanasiați, inclusiv brutal, în contracte de milioane de euro, bani publici – Investigație Snoop O investigație realizată de Snoop.ro susține că eutanasierea câinilor fără stăpân a devenit o afacere extinsă și profitabilă în România, marcată de posibile ilegalități și rele tratamente aplicate animalelor. Ancheta arată că, în ultimii trei ani, peste 33.000 de câini au fost eutanasiați în cel puțin patru adăposturi private din țară. Firmele implicate au încasat milioane de euro din bani publici pentru eutanasieri. Jurnalisștii descriu inclusiv folosirea unor metode brutale împotriva câinilor supusi acestei prceduri. Astfel, un adăpost din comuna Suraia, Vrancea a fost filmat în timp ce eutanasia inclusiv câini sănătoși, fără stăpân, folosind injecții fără anestezie adecvată. În videoclipuri, câinii sunt agresați fizic, târâți, loviți și injectați în spate. Jurnaliștii au descoperit că autoritățile primiseră reclamații legate de acest adăpost încă de acum trei ani, însă reacțiile au fost minime. Controalele s-au făcut, dar fără sancțiuni serioase, iar activitatea a continuat. Abia după apariția imaginilor cu violențele au fost deschise dosare penale și suspendată temporar activitatea adăpostului. Investigația Snoop mai arată că situația de la adăpostul din Suraia nu este izolată. În mai multe județe, alte adăposturi private funcționează după un model similar. Jurnaliștii spun că, alături de cel din Suraia, și alte adăpostri din Giurgiu, Prahova și Suceava au câștigat contracte în valoare totală de milioane de euro cu primării pentru gestionarea câinilor fără stăpân. Unele au eutanasiat zeci de mii de câini, servicii pentru care au încasat bani publici de la primării. În unele cazuri, susțin jurnaluiștii, sistemul de finanțare chiar ar încuraja eutanasia: plata serviciilor se face în funcție de numărul de animale gestionate, iar menținerea lor în viață implică costuri mai mari decât eliminarea lor. Pe lângă cifrele și documentele oficiale, jurnaliștii au stat de vorbă și cu oameni care au încercat să-și recupereze câinii capturați. Unii și-au găsit animalele bolnave, alții au aflat că acestea muriseră înainte să ajungă la adăpost. În cazul adăpostului din Suraia, peste 80% dintre câinii capturați au fost eutanasiați, și numai 4% au fost dați spre adopție, arată jurnaiștii Snoop. Investigația mai arată că problema ar avea și o rădăcină legislativă. O lege adoptată după un caz tragic petrecut în 2013 permite eutanasia câinilor sănătoși dacă aceștia nu sunt adoptați într-un termen scurt, de 14 zile de la momentul în care ajung la adăpost. ONG-urile și mulți veterinari spun că această prevedere a transformat eutanasia din soluție de ultimă instanță într-un instrument folosit frecvent. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Atrocități în adăpostul de la Suraia: Autoritățile știau, banul e transpartinic (Interviu) Din păcate atrocitățile de la Suraia au loc și în alte adăposturi din țară. ….O afacere extrem de prosperă ținând cont că administratorul adăpostului privat din Suraia avea o cifră de afaceri de 3-4 milioane de euro. .…S.O: Autoritățile știau, pentru că noi am scris împreună cu Gabriel Gachi de la Reporter de Iași, anul trecut, în martie, am avut interviuri inclusiv cu DSV, inclusiv cu primăria de la Suraia, inclusiv cu alte autorități. Cei de la DSV l-au amendat în nenumărate rânduri. Cei de la poliție au confirmat că există foarte multe plângeri de la ONG-uri și persoane fizice și au demarat anchete, dar lucrurile stagnează. Adică acolo se petreceau orori. Nu știu, ori din cauza unor controale anunțate, ori din cauza lipsei controalelor, ori din cauza amenzilor, care până la urmă erau destul de mici, dacă facem legătura între amenzi și cifra de afaceri. Adică cred că își permitea să plătească o amendă de 5.000 –  10.000 o dată la un an. Și da, știau autoritățile, dar s-au mișcat în reluare. …. Și la noi ajungeau zilnic plângeri legate de practicile pe care le utiliza, adică prindea câinii, nu îi interesa dacă acești câini au aparținător, nu îi căuta de cip și câinii ăia dispăreau după două-trei zile. Veneau proprietarii să îi revendice și nu-i mai găseau. ….Banul e transpartinic. Sunt contracte atât cu primării PNL, cât și cu primării PSD. N-am reușit să compar, să văd câte din primării sunt primari PSD, câte sunt PNL, dar conexiunile lui sunt mai mult în partea PSD-ului. ….Din ce știu, la Bragadiru și în vreo două alte localități  câinii erau adunați în dubă și imediat dupa ce duba părăsea comuna, erau aruncați înapoi pe câmp și luați din nou. Făcea bani de două ori pe aceiași câini,  unii dintre ei nu mai ajungeau la padocul din Suraia. Există dosar penal încă de când am scris noi de anul trecut. ….. Datorită apariției acestor imagini, autoritățile nu au mai putut să se facă că nu văd, pentru că erau publice. S-au autosesizat și, spre bucuria iubitorilor de câini, duminică seară deja nu mai era niciun cățel în padoc.  Modificarea legislației în domeniul ăsta ar trebui făcută și în sistem preventiv. Adică foarte multă lume  cățeii din curți îi aruncă la marginea comunelor, la marginea orașelor. Dacă s-ar umbla la sterilizare. O legislație care să fie foarte clar în ceea ce privește sterilizarea câinilor, cred că s-ar preîntâmpina cel puțin jumătate din cazurile de câini ajunși la padocuri. ….Arătau câini schingiuiți, câini suferinzi, câini pe moarte, metode barbare de anihilare a acestora. Pe bună dreptate a fost botezat lagărul de la Suraia acest stabiliment. ….Autoritățile sigur cunosc ce se întâmplă în padocurile astea, inclusiv în cele de stat. Adică sunt și padocuri ale primăriilor în care se întâmplă astfel de atrocități. Doar că autoritățile se fac că nu văd. …..” Integral: https://www.rfi.fr/

“Caz îngrozitor în Cluj. Peste 200 de bizoni și cerbi, lăsați să moară de foame. Autoritățile știau, dar n-au mișcat un deget 200 de cadavre de bizoni, cerbi și căprioare – este bilanțul revoltător de la ferma din Cluj, unde zilele trecute, după sesizarea unui ONG, au fost descoperite atât rămășițe, cât și animale în agonie. …. În ultimele zile, autoritățile au verificat întreaga fermă, care se întinde pe aproape 500 de hectare, și au descoperit 214 de cadavre de bizoni, bivoli, cerbi și căprioare. Specialiștii susțin că animalele au fost lăsate să moară de foame. Exemplarele aflate încă în viață sunt extrem de slăbite și incapabile să se hrănească singure. ….Ferma ar fi avut declarate 500 de animale anul trecut și ar fi primit subvenții consistente în ultimul deceniu. Mai multe instituții verifică acum atât posibile fapte de cruzime față de animale, cât și eventuale riscuri sanitare pentru populație și mediu. ….Maria Forna, prefectul județului Cluj: ”Medicii veterinari și cabinetele din zonă o să fie implicate în procesul nostru de tratare și intervenție la animalele care sunt încă vii dar au o stare de sănătate extrem de deteriorată. Cauza decesului celor 214 animale este lipsa de hrană și apoi lipsa unei medicații corespunzătoare”. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/

“Românii, cei mai săraci locuitori ai Europei. Țara în care oamenii au în medie peste 630.000 de euro România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul avere medie per adult, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS. Diferențele dintre Vestul și Estul Europei rămân uriașe, potrivit unei analize Euronews. …..Raportul explică faptul că averea netă sau „avuția” reprezintă valoarea totală a activelor deținute de o gospodărie minus datoriile. Aceasta include active financiare și active reale, în principal locuințe, din care se scad obligațiile financiare. Inegalitatea bogăției în Europa este tot mai vizibilă, potrivit Raportului Global privind Averea 2025 realizat de UBS, diferențele dintre state sunt uriașe. În 2024, averea medie per adult în cele 31 de țări analizate a variat între 29.923 de euro în Turcia și 634.584 de euro în Elveția. România, ultima în UE la averea medie În 2024, averea medie per adult în UE a variat de la 44.568 de euro în România la 523.591 de euro în Luxemburg. Astfel, România ocupă ultimul loc în UE la acest capitol. Asta deși la jumătatea anului 2024, românii aveau o avere netă de 1.656 miliarde lei, cu 4% mai mare față de sfârșitul lui 2023. România se află pe locul 41 în clasamentul economiilor lumii, cu un PIB nominal estimat la 423 de miliarde de dolari. În întreaga Europă, diferențele sunt și mai mari: de la 29.923 euro în Turcia la 634.584 euro în Elveția. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Analist economic: ”Suntem într-o zonă de oportunitate istorică, cum n-am avut în ultimii 20 de ani”. Cum poate România să crească economic în următorii ani  ….”Cei 4 ani de la declanșarea războiului din Ucraina au fost ca un fel de cutremur economic pentru România, un seism bazat pe inflația ridicată, pe presiunile bugetare și de costurile energetice majore, fapt care a influențat semnificativ atât mediul public, cât și cel privat. România a luat în plin efectele războiului. De exemplu, criza energetică în care ne aflam, urmare a faptului că eram dependenți la vremea respectivă de importurile de energie și gaze din Rusia, inclusiv de carburanți. Vestea bună e că economia, după 4 ani de război, arată mult mai bine, este mult mai rezilientă. S-a adaptat condițiilor generate de acest război. Nu mai suntem dependenți de Rusia aproape cu nimic în momentul de față”.  ….. Chiar și în lipsa unui orizont concret pentru pace, la nivel internațional s-a discutat mult în ultimul an despre reconstrucția Ucrainei. Un raport comun al Kievului, Băncii Mondiale, Uniunii Europene și ONU, publicat cu doar o zi înainte de împlinirea a 4 ani de război, arată că Ucraina va avea nevoie de aproximativ 600 de miliarde de euro, dintre care 500 de miliarde de euro doar în următorii zece ani de la încetarea conflictului. Cei mai mulți bani vor merge în sectorul transporturilor – 82 de miliarde de euro, în sectorul energetic -77 de miliarde de euro, comerț și industrie – 54 de miliarde de euro și agricultură – 47 de miliarde de euro. În acest context, un studiu recent al Financial Times cota România ca principală favorită pentru a deveni platforma logistică a Ucrainei pentru reconstrucție, din prisma costurilor mai mici față de Polonia, Ungaria sau alte țări din regiune, dar și din prisma poziției extrem de favorabile pentru investitorii internaționali interesați să dezvolte logistica necesară Ucrainei. …..” Integral: https://ziare.com/

“De ce nu își găsesc tinerii din Gen Z locuri de muncă. „Predăm specializări care nu au corespondent pe piața muncii”  …. Un studiu Bestjobs arată că 70% dintre candidați sunt ignorați de angajatori în procesul de recrutare. Peste jumătate dintre cei chestionați spun că nu primesc niciun fel de feedback și ajung să aplice la zeci de locuri de muncă fără vreun răspuns din partea firmelor care recrutează. Pe de altă parte, nici cei care își găsesc un job nu sunt întotdeauna mulțumiți, pentru că ajung în domenii foarte diferite de cele pe care le-au studiat. În acest sens, datele Eurostat publicate în această săptămână arată că doar 54% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 34 de ani care muncesc au un job asociat studiilor pe care le-au făcut. Cifrele sunt apropiate de media europeană de 56%, însă lucrurile arată diferit în funcție de nivelul de pregătire. În cazul tinerilor cu studii superioare, procentul celor care își găsesc un job în domeniul studiat trece de 80%, în timp ce în cazul tinerilor cu studii medii, doar 44,7% lucrează în domeniul studiat.  …. „Din categoria tinerilor care nu ajung la bacalaureat fac parte foarte mulți tineri care termină școli profesionale sau licee tehnologice. M-aș uita la calitatea studiilor, la cât de bine dotate sunt liceele tehnologice, la ce specializări există. Încă avem specializări care nu mai au echivalent pe piața forței de muncă. Mulți tineri termină ”teoretic” o școală profesională, nu au abilități practice. Am întâlnit situații într-un liceu tehnologic, la specializarea de bucătar care nu avea nici măcar o bucătărie, foloseau doar o plită veche. Acești elevi învață teoretic cum să fie bucătari. Este evident că acei copii care finalizează astfel de studii n-au cum să intre direct pe piața forței de muncă fără alte cursuri profesionale de formare”. Cursurile de formare costă și durează, iar astfel, cei mai mulți ajung să lucreze ca necalificați sau în cel mai rău scenariu, să nu muncească deloc. Un raport OCDE ne arată că 20% dintre tinerii români cu vârste între 15 și 29 de ani, adică peste 500.000 de tineri, nu lucrează, nu studiază și nu urmează vreun fel de curs de formare, conform datelor din 2025-2026. …..” Integral: https://ziare.com/

“Abandonul universitar. Cât costă să fii student în România și de ce mulți renunță pe drum …. Un calcul făcut în 2025 de Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România (ANOSR) arată că un student are nevoie lunar de cel puțin 2.000 de lei. Jumătate din bani – pentru mâncare. Restul, pentru chiria la cămin, pentru materiale de studi sau pentru a se îmbrăca și încălța. Asta fără a mai lua în calcul eventualele taxe de studii. În scriptele statului sumele sunt altele. Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior a stabilit bursei minimă socială la 925 de lei, bani care ar trebui să acopere cheltuielile de cazare și masa. … Pentru Denis, originar din Târgoviște, care studiază Sociologie la Universitatea din București, viața de student are costuri ridicate chiar și dacă locuiește la cămin. „Viața de student are costuri foarte ridicate în ziua de azi. Bugetul diferă de la lună la lună, pentru că produsele se scumpesc tot timpul. Pe mine mă mai ajută și părinții. Am și bursă de performanță – primesc 925 de lei pe lună, dar mai puțin decât anul trecut. când era 1.250 de lei”. „Am încercat să și lucrez, dar nu te ia nimeni, pentru că nu ai experiență; eu vreau part-time.” Denis spune că bugetul lui pentru strictul necesar depășește 2.000 de lei. …. Albert Conachi, student la Facultatea de Studii Europene Universității Babeș-Bolyai din Cluj și președintele Organizației Studenților din UBB, spune și el că 925 de lei sunt prea puțini pentru a asigura traiul. Studentul spune că o cauză a abandonului studenților, cel puțin din Cluj-Napoca, sunt banii. „Cantina e deschisă de la 11:00 la 14:00, deci o singură masă pe zi. Seara trebuie să mănânce din nou. O altă problemă e că la cămin sunt locuri puține – cam 7.000 – ceea ce e foarte puțin. Așa că mulți stau cu chirie, iar chiriile sunt cele mai mari în Cluj”, spune Albert. El mai spune că e din Botoșani și are susținerea părinților și locuiește într-un apartament închiriat. „Programul de la facultate nu ne permite să și muncim. Deși mulți studenți își iau job, cel puțin de la Matematică, dar calitatea educației scade”, mai spune studentul din anul II. Costul traiului zilnic pentru el e de cel puțin 650 de euro, cu tot cu mâncare și chirie la marginea Clujului. În România sunt 45 de universități de stat civile, șapte universități militare și 35 de universități particulare. Numărul studenților a scăzut constant în ultimii zece ani. În prezent, potrivit datelor de la Ministerul Educației, sunt aproximativ 550.000 de studenți, 88,7% în instituții de învățământ superior de stat și 11,3% în instituții de învățământ particular. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Serviciile de informații trebuie restructurate fundamental. România a pierdut războiul hibrid cu Rusia – Interviu video Profesorul Corneliu Bjola consideră că modalitatea prin care sunt numiți șefii agențiilor de informații, în urma unor negocieri politice, fără ca în prealabil președintele țării să lanseze o dezbatere despre rolul, mandatul și obiectivele acestor agenții, este profund greșită, fiind sursa unor viitoare eșecuri cu consecințe dureroase și costisitoare pentru România. Citate relevante:

• Eșecuri peste eșecuri în serviciile de informații. În ce privește războiul hibrid au ignorat problema, nu s-au preocupat și ideea pe care o articulează în continuare (n-am avut de unde să știm, ne-a luat prin surprindere) este falsă. Trebuie să înțelegem că este falsă. Ideea că serviciile românești, care sunt de 10 ori mai mari decât cele din Moldova, nu au știut sau au fost luați prin surprindere este o minciună…

• Avem o țară lângă noi, Republica Moldova, care a luat taurul de coarne, a avut victorii peste victorii și nu a spus că a fost luată prin surprindere de Rusia. Citesc din când în când rapoartele pe care le dau publicității serviciile de informații de la Chișinău, sunt foarte profesioniste, se uită atent la războiul hibrid. Republica Moldova este exemplul perfect care a câștigat și e o țară despre care eu, până în 2020, mă gândeam că e pierdută, nu mai o recuperează nimeni.

• A fost o întrevedere pe hol cu Rubio. I-a dat o șapcă… Dă-i o șapcă, îi pui o uniformă pe care o dorești – un semnal de subordonare. De aici încolo, ascultați ce vă spunem noi. România întotdeauna ascultă de Statele Unite, deci nu e vorba că a avut o anumită părere. Și modul în care ești tratat creează o anumită expunere pentru președinte, una care nu era necesară.

• Vedem foarte clar, şi asta nu este ceva care poate fi ignorat, o dezangajare militară a Statelor Unite în Europa. Semnalele sunt clare. Comanda pentru toate cele trei fronturi continentale a fost cedată Europei, SUA rămân cu partea nucleară care e foarte OK. Asta înseamnă un calcul strategic diferit. Garanțiile pentru Europa nu mai sunt cele militare cu care ne-am obișnuit. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Pe ce dă banii România în super-programul de finanțare pentru Armată SAFE. Un cunoscut general român în rezervă explică reținerile pe care le are privind unele achiziții  …. Toate contractele pentru cele 21 de programe de înzestrare trebuie semnate până la sfârșitul lunii mai „Sunt alocați aproximativ 16 miliarde de euro ca împrumut, 16,6 miliarde de euro mai exact, dar din acest împrumut, strict pentru Ministerul Apărării, pentru înzestrarea Armatei, sunt fonduri de aproximativ 9,6 miliarde euro”, a explicat acesta. Totodată, spune Dorin Toma, s-a aprobat ca prin aceste fonduri, peste 4 miliarde de euro, să se finanțeze construirea autostrăzii A7 de la Pașcani până la Siret și de la Pașcani către Iași și frontiera cu Republica Moldova. Deci, arată generalul, dacă discutăm strict de banii alocați pentru armată și pentru înzestrarea armatei, vorbim de 9,6 miliarde de euro. …. „Din ceea ce se discută, alocarea bugetară pentru MApN anul acesta ar fi în jur de 2,5% din PIB. Dacă ne uităm la estimarea PIB-ului pentru anul 2026, care ar putea fi de aproximativ 400 de miliarde de euro, 2,5% ar putea însemna în jur de 10 miliarde de euro bani pentru apărare. Din acești 10 miliarde de euro, obligatoriu 30%, să spunem 3 miliarde de euro, poate și mai mult, trebuie să fie alocați pentru înzestrare, nu pentru cheltuieli de personal, nu pentru bunuri și servicii, asistență socială, pensii etc”, spune Dorin Toma.  ….. „Personal, am avut o anumită reținere, pentru că nu toate echipamentele pe care România le-a prins în acel plan sunt prioritate zero, sau unu, echipamente pe care până în anul 2030 trebuie să le achiziționăm pentru a ridica capacitatea operațională a Armatei, sau pentru a asigura protecția anti-rachetă, anti-dronă a teritoriului național. Un exemplu îl reprezintă programul elicopter H225M, care presupune achiziția a 12 elicoptere de transport, în esență, nu sunt elicoptere multirol așa cum se afirmă, nimeni nu poate să-mi demonstreze că această capabilitate reprezintă o platformă de luptă vitală, esențială astăzi pentru România pentru a-ți putea proteja teritoriul și cetățenii. Astfel de echipamente nici măcar nu se regăsesc în acel ghid al Uniunii Europene, pentru că dacă îl luăm și îl citim vedem foarte clar care sunt prioritățile”, spune Dorin Toma. …..” Integral: https://ziare.com/

“Dincolo de retorica ipocrită, R. P. Chineză este statul fără de care lupta Rusiei nu ar fi putut continua. Cum câștigă China din prelungirea conflictului ….Războiul din Ucraina  a dezvăluit, de o manieră  dramatică, lichidarea vechii ordini internaţionale. Agresorul nu a fost denunţat sau sancţionat colectiv. Statele din afara Occidentului au ales neutralitatea binevoitoare faţă de Rusia, în  vreme ce “Naţiunile Unite” au continuat să fie ceea ce au fost de multe decenii, un for ce acordă tiranilor respectabilitatea visată universal. Reacţia la agresiunea Rusiei a indicat fragmentarea societăţii internaţionale şi  influenţa exercitată de Rusia în context global.  Războiul din Ucraina a relevat şi amploarea complicităţii  chineze. Dincolo de retorica ipocrită, R. P. Chineză este statul fără de care lupta Rusiei nu ar fi putut continua. Relaţia de asimetrie dintre cele două autocraţii este evidentă, după cum evidentă este şi voinţă guvernării de la Beijing de a adânci acest proces de vasalizare al Rusiei: prelungirea  conflictului serveşte unui singur scop, acela al hegemoniei chineze. ….  Regimul de la Moscova  concepe pacea ca pe un instrument de distrugere al  Ucrainei. Cerinţele legate de cesiunile teritoriale nu sunt inocente: ele indică continuitatea unui proiect de politică externă. Intenţia Rusiei este de a slăbi, fatal, Ucraina. Următorul pas este satelizarea ei completă, în urma unui alt val de anexări. Provocarea oricărei păci este evitarea transformării Ucrainei într-un nou Vietnam de Sud, incapabil să reziste şi să dureze. Garanţiile de securitate înseamnă  concretizarea descurajării. Costul unui nou atac rus trebuie să fie unul prea ridicat spre a fi acceptat. Forţa militară trebuie să garanteze pacea. ….Bătălia pentru pace se poartă nu doar pe câmpul de luptă din Ucraina: operaţiunea din Venezuela şi criza din Iran nu pot fi separate de acest tablou strategic. Atacurile împotriva flotei-fantomă de petroliere accentuează presiunea asupra Rusiei. Marina americană, asistată de aliaţii europeni, poate sugruma acestă conductă ilegală de export. Cât despre Iran, pierderea unui aliat ar marca o înfrângere pentru Rusia. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Bucureştiul, desemnat cel mai frumos oraş din lume de un site al iubitorilor de mocirlă  ….Mocirloșii, cum le place celor care administrează site-ul să se alinte, spun că au studiat imagini cu sute de orașe importante, dar niciunul nu are „splendoarea mocirloasă a Bucureștiului”.  „Mocirlă înghețată mai găsești și prin alte orașe, dar nicăieri atât de uniform răspândită în tot orașul ca în București. Este ceva nemaivăzut ca un oraș întreg să fie plin, de la un capăt la altul, de mocirlă înghețată. Și nimeni să nu facă prostia să o strângă. Cât despre grămezile de mocirlă, pe care le poți escalada, așa ceva nici nu visam că poate exista într-un oraș european”, exultă un iubitor de mocirlă scandinav. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/