Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 27 ianuarie! Vor fi precipitații însemnate cantitativ sub formă de ploaie în sudul Banatului, în nordul Olteniei și al Munteniei și mixte în zona Carpaților Meridionali, Occidentali și de Curbură (zonele marcate pe harta de mai jos), favorizând topirea stratului de zăpadă. Se vor acumula 20…35 l/mp și local peste 40 l/mp. La altitudini de peste 1700 m va ninge și se va depune strat de zăpadă de 20…30 cm, iar vântul va avea intensificări cu viteze de 70…90 km/h, temporar viscolind ninsoarea și determinând scăderea vizibilității sub 100 m. Bucuresti: 5/3 gr., ploi.

“Când pensia mamei mele poate fi tăiată, iar pensiile speciale sunt „drepturi câștigate” .…. În timp ce pensiile de serviciu sunt analizate cu grijă și dragoste constituțională, o pensionară obișnuită descoperă că un drept recunoscut de stat poate deveni, peste noapte, revocabil. Nu este un caz izolat și nu este o excepție statistică. Este încă un exemplu elocvent despre felul în care funcționează dublul standard atunci când vine vorba despre „drepturi câștigate”. Mama mea a lucrat timp de peste treizeci de ani în șantierul naval din Drobeta-Turnu Severin, într-un mediu de muncă dur, solicitant fizic, marcat de riscuri, de efort constant și de o uzură pe care documentele oficiale nu o pot surprinde niciodată pe deplin. Este genul de muncă despre care se vorbește rar, deși statisticile arată că, în România, un om își pierde viața la locul de muncă la fiecare treizeci și cinci de ore, o realitate tratată mai degrabă ca un detaliu colateral decât ca o problemă publică majoră. În fața acestor cifre, interesul public dispare repede, iar munca grea rămâne invizibilă exact în momentul în care ar avea cea mai mare nevoie de recunoaștere și protecție. Mama a ieșit la pensie în sistemul public contributiv, fără beneficii speciale, fără regimuri preferențiale, doar cu anii munciți și contribuțiile plătite constant. În 2024, statul român i-a recalculat pensia conform noii legi și i-a emis o decizia de pensionare. Cuantumul stabilit era de 2.989 lei. Decizia a fost comunicată, a produs efecte juridice și a intrat în plată. Din punct de vedere legal, era un drept recunoscut printr-un act administrativ valabil. Pe data de 16 ianuarie 2026, aceeași instituție a emis o nouă decizie. Noul cuantum al pensiei este de 2.610 lei. Diferența de 379 de lei pe lună nu a fost justificată printr-o schimbare a legii, prin fraudă sau prin furnizarea unor informații eronate de către mama mea. Singura explicație a fost aceea a unei „corectări” a unei erori anterioare. Ei bine, din perspectiva cetățeanului, situația asta este greu de acceptat. Statul, prin instituțiile sale, îți spune, la un moment dat, că atât meriți după o viață de muncă, iar apoi revine și îți retrage o parte din acest drept, fără ca tu să fi greșit cu ceva. Protecția juridică este minimă, iar soluția indicată este, de cele mai multe ori, deschiderea unui proces în instanță, cu timp, costuri și incertitudini pe care mulți pensionari nu și le permit. În același timp, reformele privind pensiile de serviciu ale magistraților sunt contestate de Înalta Curte de Casație și Justiție, analizate îndelung de Curtea Constituțională și tratate ca probleme de principiu ale statului de drept. Acolo, noțiunea de „drept câștigat” este invocată constant ca un element intangibil, care nu poate fi atins fără riscuri majore pentru echilibrul instituțional. Diferența de tratament este vizibilă. În cazul pensiilor speciale, orice modificare este atent cântărită, amânată sau diluată. În cazul pensiilor contributive, deciziile favorabile pot fi revizuite, grupele de muncă pot fi eliminate retroactiv, iar pierderea este transferată integral asupra pensionarului. …..” Integral: https://republica.ro/

“Avertisment: Gazele se pot scumpi cu până la 3.000 de lei pe an, după liberalizare. Care sunt ofertele de pe piață Liberalizarea pieței gazelor, care va avea loc la 1 aprilie, ar putea aduce scumpiri de până la 3.000 de lei pe an pentru cei care-și încălzesc casele cu acest combustibil, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Specialiștii spun că n-am fi ajuns aici dacă autoritățile ar fi pregătit din timp o liberalizare treptată. Prețul gazelor plătit de consumatorii casnici este plafonat, încă din 2022, la prețul de 0,31 lei pe kWh. Potrivit calendarului stabilit încă de la plafonare, prețul va fi liberalizat la 1 aprilie 2026. Asociația Energia Inteligentă a analizat ofertele depuse de furnizori pe comparatorul de prețuri de pe site-ul ANRE pentru perioada de după 1 aprilie. Prețurile pentru consumatorii casnici sunt între 0,32 lei și 0,41 lei pe kWh, cu TVA inclus. Ce înseamnă asta pentru consumatorii casnici:

• Plăți mai mari pentru un apartament cu 2 camere de: 150 – 1.500 lei/an
• Plăți mai mari pentru o casă de: 300 – 3.000 lei/an

„Această situație se datorează în primul rând modului în care (nu) a fost gestionată pregătirea eliminării plafonului la gaze. Aceste oferte dacă erau făcute treptat, obligatoriu, lună de lună în ultimul an, fără presiunea blocării tranzacțiilor pe BRM (Bursa Română de Mărfuri – n.r.) în ultimele luni, fără „continuăm”, „nu continuăm” plafonarea, care au tras în sus prețul gazului marfă în România, cu obligarea publicării marjei comerciale a furnizorului pe factură, cu un angajament clar „dăm surplusul de TVA, din creșterea prețului din ultimii ani înapoi consumatorului”, am fi avut prețuri corecte în România și acestea trebuiau să fie mai mici decât prețul plafonat”. În plus, spune Asociația, viteza cu care se vor realiza contractele pentru perioada de după 1 aprilie, din cauza tuturor acestor analize peste analize, care au creat artificial această criză de timp, îi impinge pe români să „înghită” aceste prețuri prin semnarea tacită a contractelor fără să știe pe ce prețuri la gaze. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Dar mai departe de creşterile de taxe şi impozite, ce urmează? Tot aşteptând un plan de relansare economică al premierului sau un plan de ţară al preşedintelui, trece timpul şi riscăm să pierdem anul economic şi de business 2026 …. Să spunem că o anumită restructurare bugetară a fost cât de cât făcută la nivelul cifrelor, mai urmează restructurarea administraţiei cu 10%, dar mai departe? În acest moment nu există ceva concret pentru mai departe, deşi companiile, investitorii, businessul şi economia tot aşteaptă să vadă care este următorul pas al Guvernului. PNL spunea acum o săptămână că la finalul lui ianuarie, dată care a fost mutată în februarie, premierul ar veni şi cu un plan de relansare economică, un plan de măsuri economice mai concrete, care să anime economia. Este deja târziu, companiile şi-au făcut bugetele, multe investiţii încă sunt îngheţate, foarte multă lume aşteaptă bugetul de stat, indicatorii macroeconomici care nu au fost prezentaţi ofical nici până acum aşteaptă să vadă ceva pozitiv din partea Guvernului sau mai degrabă a premierului, care a devenit inamicul public numărul unu din România, mai puţin pe pieţele financiare internaţionale, care laudă măsurile de restructurare bugetară adoptate. Ca o altă paranteză, parametri macroeconomici vehiculaţi în acest moment la nivel guvernamental nu par atât de optimişti pentru 2026, ci mai degrabă pesimişti. O creştere economică de numai 1% sau chiar 1,6% este foarte puţin pentru România. În business, un buget care porneşte din start ca fiind pesimist şi nu aduce nicio speranţă, este un buget mort din start şi trimite un mesaj prost privind evoluţia companiei în toată organizaţia. Tot aşteptând un plan de relansare economică cu zece măsuri, dintre care măcar cinci să fie realizabile şi să poată fi executate iar restul de cinci să fie de marketing, despre care să se vorbească, consumatorii, businessul şi economia îngheaţă, la propriu şi la figurat. …. Fără să pună altceva pe masă în afară de creşterile de taxe şi impozite şi o restructurare administrativă care nu se va face, premierul Bolojan riscă să rămână calul de bătaie al PSD şi al opiniei publice, ceea ce va pune sub semnul întrebării următoarele măsuri. Dacă ar fi avut un plan de relansare economică până acum, ar fi abătut atenţia de la majorările de taxe şi impozite, despre care nu numai românii se tem, ci şi companiile şi investitorii. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nicuşor Dan, mâine, 26 ianuarie, Ursula vor der Leyen şi Narendra Modi semnează la New Delhi ”the mother of all deals”. Iată strategia economică de care avem nevoie: România să devină poartă de intrare şi capăt de pod pentru India în Europa  “Să zicem că deschizi un dialog cu – de exemplu – prim-ministrul indian. Avem pregătită o strategie de a dezvolta economic un parteneriat cu India? Avem 100 de firme gata să meargă la un forum economic în New Delhi? Nu prea avem.”  Nicuşor Dan, ai dreptate, nu prea avem nici o strategie economică, nici cu India, nici cu alte ţări. Nu avem cum sa avem o strategie economică atunci când cele trei palate ale puterii sunt parazitate de ani de zile de instituţii consultative geriatrice incapabile să anticipeze viitorul, de camere expirate de comerţ plătite din bani publici care nu au făcut nimic să oprească festivalul de importuri, de asociaţii profesionale cu şefi care par membrii din Clanul Soprano şi de consilieri economici puşi acolo de şefii lor cu afaceri în imobiliare, importuri şi divertisment. O strategie economică sustenabilă înseamnă fabrici, uzine şi combinate care să producă mâncare, chimie, energie şi apărare. Industrializare şi internaţionalizare. Dar să revenim la India, vin veşti bune de acolo, nu trebuie să meargă 100 de firme romaneşti la New Delhi. Geniilor din analiza politică, economică şi militară de la noi le-a scăpat cel mai important eveniment al anului – nu, nu a fost Davos. Luni şi marţi, 26 şi 27 ianuarie, Ursula von der Leyen, Antonio Costa şi Kaja Kallas sunt în India unde se întâlnesc cu Narendra Modi, pentru a semna un acord istoric de liber schimb supranumit de specialişti “the mother of all deals”. …. Nicuşor Dan, iată strategia economică a României. I. Poarta de intrare pentru India în Europa. Toate mărfurile care vin pe cale maritimă din India ajung la Constanţa de unde vor pleca pe cale rutieră şi feroviară către destinaţia finală din Europa. Au să fie huiduieli: “Auzi, Constanţa – un templu mai mare decât Taj Mahal de corupţie, retard tehnologic şi resursă umană insuficientă – să fie poartă de intrare pentru mărfurile venite din India pentru Europa? Hahaha!”. O să răspundem că de aceea se cheamă ”strategie economică”, pentru că începem să investim acum în aşa fel încât în următorii ani Constanţa să devină poarta de intrare. II. Capăt de pod de unde India să construiască Ucraina şi Moldova. Firmele indiene de regenerabile, farmaceutice, tehnologia informaţiei şi electronice sunt deja active în Ucraina şi Moldova. România poate deveni un capăt de pod de unde firmele indiene şi româneşti să construiască cele două ţări. Aşadar, nu trebuie să meargă 100 de firme romaneşti la New Delhi, ajunge să vina 100 de firme indiene la Constanta, Buzău, Bacău si Iaşi, pe aliniamentul lui A7. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Cum vede viitorul capitalismul Larry Fink, şeful BlackRock, cel mai influent om de pe pieţele financiare ale lumii: Inteligenţa Artificială ar putea deveni următorul mare eşec al capitalismului. Beneficiile enorme ale bogăţiei din anii ’90 încoace nu au fost distribuite echitabil. Ideologia capitalistă care împinge AI o face în detrimentul majorităţii care trăieşte din salarii .… Directorul general al BlackRock, Larry Fink, a venit cu un mesaj dur adresat elitelor globale la World Economic Forum de la Davos: creşterea neîngrădită a inteligenţei artificiale riscă să lovească puternic clasele muncitoare şi profesionale din întreaga lume. Mai mult, el a avertizat că AI ar putea deveni următorul mare eşec al capitalismului, după o perioadă de 30 de ani de dominaţie post-Război Rece care nu a reuşit să aducă beneficii reale pentru omul obişnuit.  În discursul său, susţinut în faţa a mii de directori executivi şi lideri globali, miliardarul aflat la conducerea celui mai mare administrator de active din lume — adesea descris drept unul dintre „stăpânii universului” de pe Wall Street — a spus că cei aflaţi la putere, discutând despre viitorul AI, riscă să lase în urmă marea majoritate a populaţiei globale, la fel cum s-a întâmplat în mare parte din ultima generaţie. „De la căderea Zidului Berlinului, s-a creat mai multă bogăţie decât în orice altă perioadă anterioară din istoria umanităţii, însă în economiile avansate această bogăţie s-a concentrat într-o măsură mult mai mare într-un segment restrâns al populaţiei decât poate susţine, pe termen lung, orice societate sănătoasă”, a declarat Fink……” Integral: https://www.zf.ro/

“Raport OCDE îngrijorător: scade constant în România numărul celor care caută să obțină o diplomă de liceu sau să meargă mai departe către studii superioare  România continuă să se situeze mult sub media statelor dezvoltate în ceea ce privește nivelul de educație terțiară, potrivit raportului Education at a Glance 2025, publicat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Doar 19% dintre adulții cu vârste între 25 și 64 de ani au o diplomă universitară, față de media OCDE de 42%. În rândul tinerilor de 25–34 de ani, ponderea este de 23%, însă în scădere față de 2019, când era de 26%, scrie caleaeuropeana. În mod paradoxal, România se numără printre puținele state unde a scăzut atât ponderea tinerilor cu studii superioare, cât și a celor cu un nivel de educație sub liceu. Dacă în 2019 26% dintre tineri nu aveau diplomă de liceu, în 2024 procentul a coborât la 24%. În același interval, ponderea celor cu studii terțiare a scăzut de la 26% la 23%. Cu toate acestea, diploma universitară continuă să ofere avantaje clare pe piața muncii. În România, 92% dintre tinerii cu studii superioare sunt angajați, peste media OCDE de 87%. Totuși, câștigurile salariale ale acestora sunt mai mici comparativ cu alte state,  avantajul salarial față de persoanele cu studii medii fiind de 41%, sub media OCDE de 54%. …..” Integral: https://ziare.com/

“Mintea extremistă nu doar că amestecă și neagă realitatea, ci mânjește tot ce atinge – valori, oameni și idei. Cum ajunge ura să țină loc de adevăr ….. Mintea extremistă, în schimb, nu doar că amestecă totul cu totul, nu doar că neagă realitatea, inventează stări de lucruri și folosește idei confuze. Nu doar că face scurtcircuite și conexiuni rău-voitoare. Dar ea mânjește tot ce atinge. Mânjește valorile pe care pretinde că le revendică și le reprezintă: libertatea, dreptatea, democrația, patriotismul, toate sunt întoarse împotriva lor însele și transformate în opusul lor. Mânjește toate acele valori care stau în jurul unei credințe religioase: să te pozezi cu icoane și cruci, dar să blestemi și să dorești moarte aproapelui. Să te revendici de la o religie a iubirii și tot ce poți tu, cu mintea ta infectată, e să deversezi valuri toxice de ură în jurul tău. Extremiștii batjocoresc tradiții populare, costume, cuvinte, muzică, le murdăresc deîndată ce le ating. Schimonosesc personalitățile culturii românești, le scufundă în sosuri groase de naționalism, xenofobie și antisemitism. Își bat joc de aceste personalități inventând citate idioate pe care le pun în gura lor sau le confiscă violent ca și cum ar fi părinții lor direcți. Maimuțăresc înțelepciunea copiind citate hilare din desene animate sau ca să demonstreze proștilor cât sunt ei de deștepți (celor pe care ei îi consideră proști, desigur). Compromit știința, medicina, tehnologia promovând zi după zi idioțenii miraculoase, pseudoștiințe, șarlatanii, fraude intelectuale. Maculează și terfelesc absolut orice persoană care gândește altfel: i se pune etichetă după etichetă, este înjurată și amenințată, este sufocată de turme de individe și indivizi cu mintea întunecată și făcută ferfeniță de manipulare. Nu am văzut până acum nici măcar un singur lucru bun și curat ieșind din mâinile extremiștilor. Nu am întâlnit nicio idee, nicio inițiativă, la care să poți adera fie și numai pentru o clipă. Nu i-am auzit participând la un singur dialog rațional, la un singur proiect constructiv; la un singur lucru bun pentru România sau pentru oamenii de rând: am văzut doar circ, obscenitate, vulgaritate și nesfârșite liveuri pe rețele. Nu am văzut niciodată un singur semn de respect din partea extremiștilor: nici față de președintele țării, nici față de vreo instituție, nici față de cel mai simplu cetățean al acestei țări care nu le împărtășește obsesiile agresive. Dimpotrivă, tot ce vine de la cei pe care ei îi urăsc (președinte, miniștri, activiști civici, simpli oameni de orice etnie, religie etc.) cu ochii ieșiți din orbite și cu vocile răgușite de urlete este numaidecât scufundat în troaca lor cu lături: nu din spirit critic, nu din opoziție, nu pentru că ar avea idei mai bune, ci doar să-i coboare pe toți ceilalți, înjosindu-i, la nivelul lor de mediocritate și ticăloșie. …..” Integral: https://republica.ro/

“O veste bună și o veste proastă pentru Trump: Groenlanda are resurse, dar acestea nu aparțin SUA  Trump: ”După războiul pe care l-am câștigat noi, am dat înapoi Groenlanda. Și cât de nerecunoscători sunt! Fără noi ați fi vorbit cu toții germană și poate puțină japoneză. Am dat înapoi Groenlanda… atunci era alt președinte, asta a făcut.” Asta se întâmplă când un bătăuș de curtea școlii ajunge cel mai important lider din lume. Fără cea mai elementară cultură generală. Fără să aibă nici cel mai mic imbold sau cea mai mică curiozitate să se uite puțin într-o carte de istorie, să vadă care este adevărul cu privire la chestiunile pe care le abordează, în acțiunile sale de mare lider. Trump este exemplul clar de eșec al educației. Și nu una avansată. Una de bază. Care se învață până la terminarea unui liceu. Groenlanda nu a fost niciodată a SUA. Nici măcar în timpul celul de-al Doilea Război Mondial. SUA nu au dat vreodată înapoi Groenlanda nimănui, căci asta ar fi presupus ca, în prealabil, să o fi luat de la cei cărora le-ar fi dat-o înapoi. Danemarca, în cazul de față. Pe scurt, istoria recentă a Groenlandei o leagă clar de Danemarca: …… SUA au vrut să cumpere insula în 1946 și au fost refuzate de Danemarca. Trump, încă din primul său mandat, a reluat discuțiile de cumpărare a insulei (2019). Acum a devenit de-a dreptul obsedat de cumpărarea unei insule care nu este de vânzare. Evident că nu din motive de securitate vrea Trump să pună mâna pe insulă. Resursele Groenlandei sunt foarte tentante. Groenlanda este considerată una dintre cele mai bogate regiuni neexploatate mineral din lume, cu resurse de interes major pentru tranziția energetică și industriile strategice. Este bogată în: pământuri rare, uraniu, fier, zinc, plumb, cupru, nichel, cobalt, aur, platină, petrol, gaze naturale, grafit, diamante. …..” Integral: https://republica.ro/

“NYT: Trump, noul rival al lui Putin în exercitarea puterii fără limite ….. Concluzia aparține unei analize publicate de The New York Times, semnată de Paul Sonne, corespondent internațional al publicației, specializat pe Rusia și Ucraina. Potrivit analizei, Washingtonul este acuzat tot mai des de practici care până recent erau asociate aproape exclusiv cu regimurile autoritare: ingerințe în alegeri europene, percheziții la domiciliile jurnaliștilor, reținerea protestatarilor anti-guvernamentali și urmărirea penală a adversarilor politici. În plus, administrația Trump a ajuns să ia în calcul preluarea teritoriului unui alt stat – Groenlanda. „Nu este Rusia, ci Statele Unite”, notează autorul. Un avantaj pentru Kremlin, dar și un risc La Moscova, primele reacții au fost de satisfacție. Trump a pus sub semnul întrebării coeziunea alianței occidentale și a NATO, exact genul de fisură pe care Kremlinul încearcă de ani buni să o provoace. Însă, avertizează analiștii citați de The New York Times, apariția unei Americi care acționează fără constrângeri creează și riscuri serioase pentru Vladimir Putin, obișnuit să joace rolul principal într-o lume a puterii brute. „Acest moment este plin de promisiuni și pericole pentru Putin”, afirmă Fiona Hill, fost responsabil pentru Rusia și Europa în Consiliul de Securitate Națională al Casei Albe. „Pentru el va fi complicat, la fel ca pentru toată lumea.” „Trump ar putea încerca să-l depășească pe Putin” Timp de aproape două decenii, Putin a denunțat „lumea unipolară” dominată de Washington. Dar, într-un sistem internațional lipsit de reguli clare, Statele Unite rămân, în multe privințe, net superioare Rusiei. „Problema pentru el ar putea fi foarte bine că Trump va încerca să-l depășească pe Putin”, avertizează Fiona Hill. ….. Influența președintelui american asupra marilor miliardari din tehnologie și asupra fluxurilor comerciale globale este un atu pe care Kremlinul nu îl poate replica. „Este un fel de «ai grijă ce-ți dorești»”, spune Hill.  ….„În gândirea lui Trump nu există sfere de influență. În esență, iei tot ceea ce poți apăra.”, conchide Graham. ….” Integral: https://spotmedia.ro/

“Apple lansează un iPhone pentru preoți, culoarea albastru de Voroneț  …. Pe lângă culoarea specifică acesta va avea și câteva modificări specifice. Astfel, nu se pot efectua plăți cu telefonul ci se vor putea face doar încasări, prin aplicația dedicată Apple Pray. Telefonul va putea face filmări de noapte mult mai bune, pentru momentele intime de la seminar. Pentru a reduce costurile de mediu, telefonul va fi presfințit, toate carcasele fiind mai întâi trimise la patriahul ecumenic al Constantinopolului pentru această procedură. iPhone Voroneț Blue nu va fi disponibili în magazine sau la retaileri ci va fi distribuit direct, în urma comenzilor făcute de episcopii și mitropolii. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 26 ianuarie! Valorile termice se vor situa peste cele normale la sfârșitul lunii ianuarie. Pe parcursul săptămânii viitoare, cerul va fi mai mult noros, iar ploile vor fi prezente pe arii extinse. Excepție va face extremitatea vestică a teritoriului, unde precipitațiile vor fi posibile doar izolat. La munte vor predomina precipitațiile mixte, iar la altitudini mari, mai ales în Carpații Meridionali, va ninge. Vântul va avea intensificări la munte, în special pe creste, iar în restul țării va sufla slab și moderat, local și temporar cu ușoare intensificări. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 4 și 12 gr. Bucuresti:  9/5 gr.C., ploi.

“România are 17 pensii speciale, de serviciu sau acordate pe baza unor legi speciale. Costă 5.000.000.000€ România oferă, în acest moment, 17 pensii speciale, de serviciu sau acordate pe baza unor legi speciale. Unele dintre acestea sunt meritate. În cazul altora, partea de contributivitate este mai mică decât partea oferită de stat. Costul este de zeci de miliarde pe an. România vorbește despre reforma pensiilor, chiar dacă deocamdată s-a început cu pensiile speciale ale magistraților. Dar nici măcar aceasta nu a primit un răspuns clar, CCR amânând pentru a patra oară o decizie. …. Analistul Gabriel Biriș a anunțat că „salariile bugetarilor plus asistența socială care include pensiile sunt 92% din veniturile fiscale ale statului român. Plus dobânzile, ajungem la 100%.” El susține că plecând de la această realitate, pensiile speciale s-ar plăti din împrumuturi. Newsweek a încercat să treacă în revistă valoarea pensiilor speciale și de serviciu, ale indemnizațiilor plătite de Casa de Pensii și a pensiilor acordate prin legi speciale. Toate datele sunt de la Casa de Pensii. Așa cum se vede mai jos, sunt 6 tipuri de pensii speciale. Acestea sunt acordate astfel: 784 membri ai Corpului diplomatic şi consular al României. Pensia medie este de 6.975 lei. Total pensii pe lună: 5.468.400 lei. 872 parlamentari. Pensia medie este de 6.225 lei. Total pensii pe lună: 5.428.200 lei. 1.337 membri aviația civilă. Pensia medie este de 13.132 lei. Total pensii pe lună: 17.557.484 lei. 5.768 foști magistrați. Pensia medie este de 25.416 lei. Total pensii pe lună: 146.599.488 lei. 2.350 personal auxiliar instanțe. Pensia medie este de 7.071 lei. Total pensii pe lună: 16.616.850 lei. 667 membri ai Curții de Conturi. Pensia medie este de 10.202 lei. Total pensii pe lună: 5.468.400 lei. Pensiile speciale costă 197.000.000 lei pe lună, adică 2.360.000.000 lei pe an. ….. Pentru fiecare categorie, o sumă importantă este acordată de la stat și pentru ea nu s-a contribuit deloc. Spre exemplu, în cazul pensiilor speciale ale magistraților, pensia medie este de 25.400 de lei net. Partea contributivă este de numai 7.517 lei. Cine primește pensie prin legi speciale? Există un număr de 8 categorii de oameni care primesc indemnizații prin intermediul Casei de Pensii.Lista este mai jos:  …..Pensiile acordate prin legi speciale sunt 427.000.000 lei. Anual, este vorba de 5.100.000.000 lei. ….. Mai există pensii care nu se dau prin Casa de Pensii. Pensiile polițiștilor sunt 666.0000.000 de lei pe lună, sau 8 miliarde anual. Pensiile militarilor costă 450.000.000 de lei pe lună, sau 4,5 miliarde de lei pe an. CONCLUZIE: Anual, Guvernul plătește 25.000.000.000 lei pentru plata pensiilor speciale, de serviciu și a celor elaborate pe baza unor legi speciale.  Pe lângă aceste sume, Guvernul mai plătește 4.600.000.000 de lei pensii exclusiv contributive. ……” Integral: https://newsweek.ro/

“Cât e pensia contributivă, de invaliditate, de urmaș la 1 ianuarie? Pensiile speciale cu 24.000 lei mai mari .….Casa de Pensii face un anunț de ultimă oră legat de cuantumul pensiilor pe anul 2025. Este un bilanț negativ după ce indexarea pernsiilor cu 12% de la 1 ianuarie 2025 și indexarea pensiilor de la 1 ianuarie 2026 cu 7% nu s-a mai dat. …..Mai mult, pensionarii cu pensie peste 3.000 de lei au început să plătească CASS de la 1 august 2025. Newsweek a scris că într-o singură lună, pensionarii au contribuit la asigurările de sănătate cu suma de 400.000.000 de lei. …. Potrivit datelor de Casa de Pensii pensiile medii la 1 ianuarie 2026 sunt: Pensie medie contributivă – 2.818 lei Pensie medie limită de vârstă – 3.165 lei. Creștere cu un leu față de luna trecută. Pensie medie anticipată – 2.579 lei lei. Scădere cu 35 lei față de luna trecută. Pensie medie de invaliditate – 1.094 lei. Scădere cu 3 lei față de luna trecută. Pensie medie de urmaș – 1.518 lei Scădere cu un leu față de luna trecută. Cât erau pensiile speciale la 1 ianuarie 2026? Pensiile speciale continuă să fie extrem de mari așa cum se vede mai jos: ….. Pensiile speciale ale magistraților au ajuns la 1 ianuarie 2026 la suma de 25.443 lei, din care 22.294 era suma acordată de stat și numai 7.527 de lei era pensia contributivă. Pensia specială a magistraților este cu 24.500 lei mai mare decât pensia de invaliditate și cu 24.000 de lei decât pensia de urmaș. Pensia specială a magistraților este cu 22.400 lei mai mare decât pensia contributivă. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Sorin Pâslaru, ZF: Merită România statutul de membru al OECD când 500.000 de locuinţe şi zeci de spitale şi instituţii din Bucureşti stau de două săptămâni fără apă caldă şi căldură? De ce nu ia Romgaz Elcen şi Termoenergetica să le modernizeze, ca la Viena? România ar urma să devină anul acesta membru al OECD, care înseamnă organizaţia celor mai dezvoltate state ale lumii, adică să iasă din statutul de economie emergentă şi să intre în clubul select al celor mai puternice 38 de economii din lume. Am îndeplinit 19 din cele 25 de criterii care cuprind aproape toate domeniile de activitate – bănci, pieţe de capital, agricultură, industrie sau transport. Ar fi o „ştampilă” care va spune, exact ca apartenenţa la UE: în această ţară circuitele economice şi legislative sunt funcţionale, investitorii pot avea încredere. Întrebarea care se pune este însă, după ce de două săptămâni 500.000 de locuinţe şi mii de spitale şi instituţii din Bucureşti nu au apă caldă şi căldură – este oare demnă România de acest statut dacă producţia şi furnizarea de apă caldă şi căldură, centralele şi reţeaua de conducte din cel mai mare oraş sunt la pământ? Când 1,2 milioane de cetăţeni, aproape jumătate din populaţia rezidentă a Bucureştiului, suferă de frig în aceste zile, se poate spune că este România o ţară dezvoltată? Unde este dezvoltarea? Este precum producţia de alimente, doar în paginile ziarelor înainte de ’89, când rafturile erau goale? Totuşi, de aproape 20 de ani România este membră a Uniunii Europene, iar de peste 30 de ani lucrează cu marile instituţii financiare internaţionale precum BERD sau Banca Mondială. Dacă Banca Mondială a finanţat sau finanţează pe termen lung modernizarea a zeci de şcoli, de ce nu a fost apelată să finanţeze modernizarea CET-urilor şi a reţelei de apă caldă şi căldură din oraş, un proiect de magnitudine pretabil pentru o finanţare pe termen lung, 20-30 de ani, la dobânzi cât mai accesibile. …..Dacă întrebi însă la Ministerul de Finanţe, ţi se spune că nu au aplicat UAT-urile, adică primăriile, pentru aceste fonduri. Păi primăriile poate că nu ştiu că au astfel de posibilităţi. Nu ar trebui tu de la Finanţe care ţii legătura cu aceste instituţii să te duci şi să spui: iată, sunt aceste soluţii de finanţare pe termen lung. Oare funcţionarii de la Finanţe care au dormit pe bani în toţi aceşti ani nu stau şi ei în frig acum? Că tot se laudă că va intra România în OECD. Aşa intră, cu ţevi găurite şi centrale sparte? …..În Viena, de apă caldă, căldură, gaz, electricitate, apă şi chiar gunoi se ocupă o firmă de stat, Wien Energie, un colos cu afaceri de 4 miliarde de euro, producător de gaze şi de energie electrică. Monopol curat. Dar ai altă posibilitate când e vorba de încălzirea unui oraş? Poţi face două rânduri de ţevi de apă caldă şi căldură sau să dublezi reţeaua de curent electric? …..” Integral: https://www.zf.ro/

“România trece printr-un val de concedieri. Fabrici mari, la un pas de faliment. Ce le-a distrus? …..Mii de angajați sunt în risc să rămână fără locuri de muncă. Mai multe fabrici auto din Arad, Bihor și Prahova își închid porțile. ….. Peste 3.000 de angajați ai combinatului siderurgic Liberty din Galați au fost trimiși în șomaj tehnic. Compania se află în concordat preventiv, ultima etapă înainte de faliment, transmite Digi24.ro. Oamenii spun că nu și-au mai primit salariile de luni întregi. Unul dintre ei, de disperare a intrat în greva foamei. Soția sa lucrează tot acolo. Cei doi au două fetițe mici și spun că abia mai fac față cheltuielilor.  Azomureș trimite în șomaj tehnic 600 de angajați. Contractele de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse, această decizie urmând să afecteze direct alți peste 1.500 de angajați. Și în Bihor sunt probleme. Concedierile colective au început deja, iar peste 300 de oameni au rămas fără loc de muncă. Marghita și Beiuș sunt cele mai afectate. ….În astfel de situații tot mai mulți se gândesc să plece în străinătate. Însă peste tot se anunță disponibilizări.  …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Top patru oraşe din România după calitatea vieţii. Capitala nu e în frunte, trasă în jos de trafic, poluare şi un trai scump ….. Timişoara se poziţionează pe primul loc în clasamentul calităţii vieţii, cu un scor de 170,4 puncte. Oraşul are o putere de cumpărare ridicată raportată la costuri, dar mai ales de un raport favorabil între preţul locuinţelor şi venituri, ceea ce face ca locuirea să fie sustenabilă pentru o mare parte a populaţiei active. Traficul este mai puţin congestionat decât în alte mari centre urbane, iar nivelul de poluare rămâne moderat. Deşi nu oferă aceeaşi densitate de oportunităţi sau servicii specializate ca Bucureştiul ori Clujul, Timişoara câştigă prin predictibilitate şi calitate constantă a vieţii. Acest profil o face atractivă pentru familii, profesionişti aflaţi la mijlocul carierei şi pentru investiţii rezidenţiale orientate pe termen lung, unde stabilitatea contează mai mult decât randamentele rapide. Cluj-Napoca ocupă locul al doilea, cu un scor de 166 puncte, fiind unul dintre cele mai performante oraşe la capitolul siguranţă, mediu urban şi atractivitate profesională. Oraşul apare în staticile Numbeo cu un nivel ridicat de siguranţă şi o poluare mai mică comparativ cu alte centre economice mari. Ecosistemul universitar şi economic, în special în IT, a atras talente şi investiţii. Totuşi, principalul factor care trage în jos scorul Clujului este costul locuirii. Raportul dintre preţul locuinţelor şi venituri este cel mai ridicat dintre oraşele analizate, semn că piaţa imobiliară a crescut mai rapid decât veniturile. ….. Iaşi se află pe locul al treilea, cu un scor de 141,3 puncte, un oraş în care costurile reduse ale vieţii sunt contrabalansate de un nivel mai scăzut al veniturilor. Accesibilitatea locuirii şi presiunea mai mică asupra infrastructurii urbane fac din Iaşi un oraş relativ confortabil din perspectiva cheltuielilor zilnice. Baza universitară solidă asigură un flux constant de capital uman şi ţine oraşul relevant pe harta educaţională a României. Cu toate acestea, puterea de cumpărare mai redusă şi oportunităţile limitate în industrii cu valoare adăugată mare limitează avansul Iaşiului în clasamentele de calitate a vieţii. Oraşul rămâne atractiv pentru început de carieră sau pentru antreprenoriat la scară mică. Capitala este pe poziţia a patra în clasamentul Numbeo. Bucureşti înregistrează un scor de 135 de puncte, în pofida faptului că oferă cele mai multe oportunităţi profesionale şi unele dintre cele mai ridicate venituri din ţară. Capitala concentrează investiţiile, locurile de muncă bine plătite şi accesul la servicii private de sănătate, educaţie şi cultură, ceea ce îi menţine atractivitatea economică, însă Bucureştiul este penalizat puternic pentru traficul aglomerat, nivelul ridicat de poluare şi costurile mai mari ale vieţii. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Ce leagă Feldioara de Groenlanda: semnele de întrebare ale afacerii economice propuse statului român  O firmă, Critical Metals Corp., a propus către Nuclearelectrica să construiască împreună o fabrică de procesare la Feldioara, județul Brașov. Acolo urmează, spune firma, să se proceseze eudialitul, un mineral rar care conține zirconiu, pe care compania susține că îl extrage din Groenlanda, prin proiectul Tanbreez. Și acum încep discuțiile, tentația și riscurile. Plus ceea ce orice cetățean trebuie să știe, pentru că partea românească va folosi bani publici, în cazul concretizării investiției.  Firma Critical Metals Corp. (CRML) a început discuțiile cu compania de stat Nuclearelectrica, subordonată Ministerului Energiei. Principalul acționar al Critical Metals Corp. este European Lithium, companie listată la Bursa din Frankfurt și controlată de omul de afaceri Frank Timiș. Ce promite Critical Metals Corp? Ca resursele extrase din proiectul Tanbreez din Groenlanda să fie prelucrate în România. Iar Nuclearelectrica are posesiunea de la Feldioara. Despre proiectul Tanbreez din Groenlanda al Critical Metals Corp., un raport de cercetare realizat de NINGI Research arată că „este un vehicul promoțional construit pe fantezii geologice și imposibilități inginerești”. Potrivit raportului, proiectul exclude costurile reale de procesare. Iar minereul principal este descris ca fiind, în practică, neprocesabil în condiții comerciale. Partenerul lui Frank Timiș conduce firma CEO-ul Critical Metals Corp. (CRML) este Tony Sage, om de afaceri australian și colaborator vechi al lui Frank Timiș. Acesta a fost implicat în proiecte miniere eșuate sau care nu au ajuns niciodată în faza de producție, potrivit informațiilor publice din piețele financiare. …. Ce s-a întâmplat în Austria Compania CRML, care a făcut propunerea către statul român, susține într-un raport că Wolfsberg este „prima mină de litiu complet autorizată din Europa”. Dar autoritățile miniere austriece nu au acordat autorizații de exploatare, iar proiectul nu poate avansa legal dincolo de explorare.  În plus, Autoritatea de Supraveghere Financiară din Austria (FMA) a amendat European Lithium pentru manipularea pieței și încălcarea obligațiilor de raportare. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Analiză: Efecte majore ale regimului Trump în România  .….Toate demonstrațiile făcute de Franța, Marea Britanie și NATO despre intervenția rusă în alegerile din România au fost ignorate de experții americani care au lucrat la Raport. Teza că anularea alegerilor ar fi fost un derapaj de la democrație fusese lansată de vicepreședintele american, la o lună de la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă într-un discurs ținut la Conferința pentru Securitate de la München. Acolo JD Vance a declarat că România a anulat alegerile prezidențiale „pe baza unor suspiciuni șubrede ale unui serviciu de informații și a presiunii enorme a vecinilor de pe continent”. Mai mult, vicepreședintele american a tras o concluzie tranșantă atunci când le-a spus românilor în special și europenilor în general că „dacă democrația voastră poate fi distrusă de câteva sute de mii de dolari în reclame” investiți de Moscova pe rețelele sociale, „atunci această democrație nu a fost prea puternică”.  Toate acuzațiile de acest fel au fost foarte utile liderilor radicali, care continuă să-și repete sloganul „turul doi înapoi” și care au câștigat noi aderenți în urma campaniilor AUR copiate după cele ale lui Donald Trump. Sondajele arată că Alianța pentru Unirea Românilor ar putea obține până la 40% din voturile exprimate, la următoarele alegeri, iar electoratul acestui partid extremist e în creștere. Apoi, liderii AUR au fost încurajați în discursul lor și de felul în care Donald Trump a insistat pentru încheierea războiului din Ucraina sau de umilirea președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, la Casa Albă, în fața camerelor de filmat. Propaganda rusească, insistența AUR, dar și acțiunile americane au schimbat orientarea românilor sau, poate, doar au scos la suprafață tendințe ascunse, devenite acum acceptabile: 68% susțin că pacea în Ucraina trebuie semnată în condițiile Statelor Unite (Avangarde, decembrie 2025) și aproape 70% dintre români mizează pe o victorie rusă în Ucraina (IRSOP, decembrie 2025). De altfel, George Simion a declarat anul 2026 drept „anul Americii în România” și crede că singura soluție prin care Europa ar putea rămâne liberă ar fi „să susțină o revenire la relațiile transatlantice privilegiate” …..” Integral: https://ziare.com/

“„Șeful suveraniștilor”, pus în genunchi de Europa. Arma a fost gândită împotriva Rusiei și Chinei, dar și-a găsit victima la Washington  .…. „Europa nu este lipsită de instrumente și are multiple „arme” în dosar, inclusiv regimuri de reglementare financiară și politică economică internă care pot influența companii sau fluxuri de capital americane. Vânzarea controlată de active americane sau reorientarea portofoliilor poate fi discutată ca o opțiune strategică în cazuri extreme, dar nu este o pârghie de utilizat impulsiv, având în vedere impactul mutual pe piețele globale și legăturile economice strânse dintre cele două părți. Este important să înțelegem că relația economică transatlantică dintre SUA și UE este una istorică, construită pe decenii de cooperare, investiții reciproce și interdependență financiară. Ca atare, distrugerea acestei relații ar echivala cu o formă de sinucidere economică în grup, afectând atât Europe cât și Statele Unite în moduri la care nici nu vrem să ne imaginăm. Atât Europa, cât și SUA au tot interesul să mențină dialogul și cooperarea, nu să degradeze conexiunile financiare care au susținut creșterea economică globală în ultimele decenii”, a transmis economistul Andrei Vuță. … https://ziare.com/„Acest instrument, adesea descris metaforic drept o „bazooka comercială”, nu a fost gândit pentru a fi utilizat împotriva Statelor Unite, ci mai degrabă ca un mecanism de descurajare și reacție față de actori precum China sau Rusia. Relația economică dintre SUA și Uniunea Europeană este una de interdependență profundă, construită pe lanțuri de aprovizionare comune, investiții reciproce masive și un parteneriat strategic consolidat în timp. Activarea unui asemenea instrument împotriva Americii ar fi fost nu doar contrară logicii pentru care a fost creat, ci și profund contraproductivă. …..” Integral:

“Noua strategie de Apărare a SUA aduce o schimbare istorică: Ierarhia amenințărilor este complet schimbată, în timp ce Europa primește un avertisment  Pentagonul a publicat, vineri, noua Strategie de Apărare Națională, care marchează o schimbare de priorități fără precedent. În timp ce China este retrogradată din poziția de amenințare principală, aliații europeni primesc un semnal alarmant: ajutorul militar american va deveni „limitat”, potrivit BBC. Documentul de 34 de pagini, publicat o dată la patru ani, afirmă că securitatea teritoriului SUA și a emisferei occidentale este acum principala preocupare a Pentagonului. Experții în securitate citați de presa internațională consideră acest document cea mai profundă resetare a politicii externe a SUA din ultimii 80 de ani. „Gata cu idealismul utopic; să vină realismul dur”, se afirmă în document. Pentagonul se va concentra pe garantarea accesului militar și comercial în zone strategice precum Canalul Panama, Golful Americii și Groenlanda, aceasta din urmă fiind considerată vitală pentru securitatea arctică a SUA. Schimbarea este radicală față de Strategia din 2022, care numea China „amenințarea principală”, sau cea din 2018, care descria Rusia și China drept „provocări centrale”. În 2026, relația cu Beijingul este abordată prin „forță, nu prin confruntare”, obiectivul fiind stabilitatea, nu „strangularea sau umilierea” puterii asiatice. O altă schimbare este aceea că Taiwanul nu mai este menționat explicit în acest document, deși SUA își mențin opoziția față de dominarea aliaților lor de către orice altă putere. Cu toate acestea, documentul precizează că SUA urmăresc să „împiedice pe oricine, inclusiv China, să ne domine pe noi sau pe aliații noștri”. SUA vor oferi un sprijin „mai limitat” aliaților SUA. Rusia, o amenințare „gestionabilă” În această nouă ierarhie, Rusia este descrisă ca o „amenințare persistentă, dar gestionabilă” pentru membrii estici ai NATO. Deși Moscova a lansat invazia asupra Ucrainei în urmă cu aproape patru ani, Pentagonul consideră acum că descurajarea Kremlinului este, în primul rând, o sarcină europeană. Aceeași logică se aplică și în Peninsula Coreeană. Strategia subliniază un rol „mai limitat” al SUA în regiune, argumentând că Coreea de Sud este acum „capabilă să-și asume responsabilitatea principală” pentru descurajarea regimului de la Phenian. ….” Integral: https://hotnews.ro/

“Exemplar! Doi români muncesc și la 70 de ani, ca să poată plăti pensia fiului lor, fost polițist .…Un cuplu de români din Dâmbovița a dat zilele acestea un exemplu de reziliență și tenacitate din care am avea cu toții de învățat. Deși au trecut amândoi de 70 de ani, încă mai merg la muncă zi de zi, ca în tinerețe. „Tot ce facem e pentru copiii noștri. Când am aflat că există riscul ca pensionarii speciali să nu mai primească aceste pensii ne-am gândit, aoleu, ce se alege de Tudorică al nostru? Știți, el a fost polițist, ăsta a fost visul lui de mic, și a ieșit la pensie la 47 de ani. Abia de se descurcă de pe azi pe mâine, în condițiile în care și-a dat cei mai buni ai ai vieții pentru apărarea ordinii și liniștii publice. Cine să-l ajute dacă nu noi?”, spun Mioara și Dobre Papuc din Târgoviște. …..Pentru a se ajunge cu banii, fiul lor, pensionar, a trebuit să-și deschidă o firmă care livrează produse de papetărie tuturor primăriilor din județ. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 21 ianuarie! Avem o informare meteo de ger valabilă până joi, 22 ianuarie. Nopțile și diminețile vor fi geroase, cu temperaturi minime cuprinse între -20 și -6 gr. În nordul și nord-estul Moldovei, precum și pe arii restrânse din Transilvania, gerul va persista și pe parcursul zilei, unde temperaturile maxime vor rămâne în jurul valorii de -10 gr. În noaptea de miercuri spre joi, 21 spre 22 ianuarie, gerul va continua în nordul și centrul țării, cu minime cuprinse între -17 și -9 gr. În regiunile sudice și sud-estice, local sunt așteptate precipitații mixte, existând risc de depunere a poleiului. Temporar, vântul va avea intensificări în sudul Banatului și pe arii restrânse în regiunile sud-estice,  ceea ce va accentua semnificativ senzația de frig. Bucuresti: -1/-2 gr.C.

“Am întrebat ChatGPT care sunt mesajele „ascunse” din comunicatul BNR. Iată ce mi-a răspuns ….. Primul mesaj: „Nu vă entuziasmați, dobânzile NU scad prea curând.” Deși în comunicatul prin care anunță menținerea dobânzii-cheie la 6,5% Banca Centrală nu menționează asta direct, tonul e clar: inflația e încă ridicată, mai ales cea „de bază”, prețurile nu s-au domolit, în special pe partea de servicii, economia nu e suficient de stabilă și, în plus, există riscuri externe. Traducere sinceră: „Încă nu avem spațiu să relaxăm politica monetară. Cine așteaptă rate mai mici la credite mai are de așteptat”. ….Al doilea mesaj: „Nu ne jucăm cu încrederea în leu” Comunicatul Băncii Naționale este scris ca pentru un public invizibil format din: investitori, agenții de rating, piețe valutare, instituții internaționale. BNR transmite: „suntem prudenți, nu facem pași hazardat, monitorizăm riscurile și rămânem independenți”. Traducere sinceră: „Ținem ancorată încrederea în moneda națională și în instituția noastră. Nu vă temeți, nu vom face mișcări bruște”. …. Mesajul nr. 3: „Nu ne puneți în cârcă inflația, nu noi facem taxele și bugetul” BNR face un lucru foarte interesant: trimite mingea spre Guvern. Cum? Menționează consolidarea fiscală, vorbește despre condiții bugetare și amintește de fondurile UE și de reformele necesare. Traducere sinceră: „Inflația nu se rezolvă doar cu dobânzi – și politica fiscală are un rol. Nu ne uitați pe noi cu dobânzile sus în timp ce bugetul pompează bani în economie”. E modul elegant de a spune: „Dacă Guvernul nu strânge șurubul, nu putem noi să scădem dobânzile”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Paradox: România este cel mai mare producător de gaze al UE, dar depinde de importuri în timpul iernii / Cine este vecinul care ne-a salvat Consumul de gaze al României a ajuns în aceste zile la maximul ultimilor opt ani, ca urmare a valului de ger prin care trecem. Deși depozitele de gaze ale țării sunt pline în proporție de 59%, nu există capacitatea tehnică de a extrage de acolo cantități mari simultan, astfel că țara noastră a adus volume uriașe de gaze din import, la prețuri mult mai mari. Potrivit datelor Transgaz, luni seară la ora 21:00, România consuma 62 de milioane de metri cubi pe zi, cantitate care nu a mai fost atinsă din anul 2018. Din producția internă curentă veneau 23,6 milioane de mc, din depozite – 26,2 milioane mc, iar din import – 19,7 milioane mc. Totodată, România exporta 7,5 milioane mc către Republica Moldova și Ucraina. ….„Conductele care aduc gaze din Bulgaria prin Giurgiu, respectiv Negru Vodă, sunt folosite la capacitate maximă. Aceste cantități de gaze sunt aduse din Turcia, via Bulgaria. Ele provin din două surse: Azerbaidjan și Rusia, dar, cel mai probabil, din punctul meu de vedere, toate aceste molecule de gaze sunt rusești”, a precizat, pentru HotNews, Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. Surprinzător, o cantitate de gaze de 3 milioane mc a venit și din Ungaria, țară care de regulă importă gaze din România. „Ungaria are o altă abordare. În ultimii 20 de ani și-au construit un sistem energetic autonom, iar când sunt probleme nu dau fuga să cumpere din import, așa cum facem noi. Au un depozit strategic de gaze la care contribuie toate companiile și de care nu se ating decât în caz de urgență, cum a fost acum. În plus, au o capacitate de extracție mult mai mare. Noi nu putem extrage mai mult gaz din depozite”, a explicat Chisăliță. „Fără gazele din Ungaria nu reușeam să ne acoperim consumul”, a adăugat el…….” Integral:  https://hotnews.ro/

“Alexandru Chiriţă, CEO Electrica: Bucureştiul este cea mai scumpă capitală europeană din 33 de capitale la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. Bucureşti. Asta este realitatea ♦ Cei 7.000 MW de capacitate de producţie de energie scoşi din funcţiune în ultimii zece ani sunt principala explicaţie pentru scumpirea energiei în România. Iar investiţiile în capacitate rămân singura soluţie pentru a duce preţurile mai jos, spune Alexandru Chiriţă, CEO-ul Electrica, unul dintre cei mai importanţi jucători din sistemul energetic local. …. „Decembrie 2025. Bucureşti e pe locul 1 din 33 de capitale din Europa la preţul electricităţii raportat la puterea de cumpărare. Nu Berlin. Nu Budapesta. Nu Sofia. Bucureşti“, scrie Chiriţă pe LinkedIn. Preţul nominal al energiei ar arăta că Bucureştiul este undeva la media clasamentului, cu un preţ de 28 de cenţi pe kWh, sub preţul din Berlin de 38,8 cenţi pe kWh. Dar aliniind aceste preţuri la puterea de cumpărare (PPS) din fiecare capitală, lucrurile stau altfel. Standardul puterii de cumpărare, prescurtat PPS, este o unitate monetară artificială, folosită de Eurostat în scop statistic. Teoretic, un PPS poate cumpăra aceeaşi canti­tate de bunuri şi servicii în fiecare ţară. „Datele sunt publice. HEPI, decembrie 2025. 33 de capitale. Germania plăteşte 39 de cenţi pe kilowatt. Noi plătim 28. Pare ca e mai bine, nu? Doar că un german câştigă de 3-5 ori mai mult decât un român. El plăteşte mai mult. Simte mai puţin. Noi plătim mai puţin. Simţim cel mai mult din Europa. Asta e realitatea. Acum, putem să facem ce fac şi alţii. Să dăm vina pe cei dinainte. Pe sistem. Pe UE. Pe război. Pe criză. Poate toate sunt adevărate. Parţial.“ …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Valeriu Stoica propune modificarea legii CCR, după blocajul de la Curtea Constituțională: „Acest precedent este extrem de periculos” Soluția pentru evitarea blocajelor de la Curtea Constituțională nu este revizuirea Constituției, ci modificarea Legii de organizare și funcționare a CCR, prin introducerea unui filtru profesional și moral în procesul de selecție a judecătorilor, este de părere fostul ministru al Justiției, Valeriu Stoica.  Invitat la emisiunea „În fața ta”, de la Digi24, Valeriu Stoica a explicat că, fără să fie eliminate atribuțiile constituționale ale Președintelui, Senatului și Camerei Deputaților, legea ar putea fi schimbată astfel încât numirile să nu mai fie făcute arbitrar, ci dintr-o listă de candidați validați anterior de o comisie de specialitate. „Nu mă gândesc că poate fi modificată peste noapte legea fundamentală. Se poate schimba altceva: Legea de organizare și funcționare a Curții Constituționale. (…) Cred că prin legea de organizare a Curții se poate institui o comisie făcută din oameni care au autoritate profesională, din mediul academic, din facultățile de drept, din asociațiile profesionale – Uniunea Avocaților, Uniunea Executorilor, Uniunea Notarilor – și reprezentanți ai societății civile”, a spus Valeriu Stoica. Filtru profesional și moral pentru numirea judecătorilor CCR El a detaliat că o astfel de comisie, formată din aproximativ 12 membri, ar urma să propună câteva variante de candidați către decidenții politici, care și-ar păstra dreptul de alegere, dar dintr-un grup filtrat profesional. …. „Precedentul care s-a creat prin faptul că minoritatea din componența Curții a blocat decizia, nu și-a exprimat propria opinie – că una este să exprimi opinia ca minoritate și alta este să împiedici luarea deciziei. Acest precedent este extrem de periculos pentru o autoritate publică menită să asigure echilibrul funcționării statului român.  În plus, este un exemplu foarte prost pentru toate instituțiile. Și pentru viitorul funcționării Curții. Pentru că de acum înainte acest precedent ar putea să genereze situații asemănătoare la nesfârșit. De câte ori o minoritate nu e de acord cu ce spune majoritatea, întrucât prin vot nu poate să obțină o decizie favorabilă, se retrage și împiedică luarea deciziei”. …..” Integral: https://republica.ro/

“INTERVIU Mircea Miclea, atac dur la adresa Guvernului: A dat o lovitură majoră învățământului preuniversitar / Trei măsuri care crede că sunt urgente în educație „E atât de straniu, știți? Actuala coaliție a reușit totuși să câștige alegerile mobilizând electoratul mai educat. Și, după aceea, exact acești oameni dau lovitura cea mai urâtă educației de după 1990”, spune profesorul universitar Mircea Miclea, într-un interviu pentru publicul HotNews. El numește „cea mai nocivă” decizie luată în ultimul an în educație și consideră că „dacă au gânduri mai bune, de a susține educația”, pentru postul de ministru ar trebui căutat un om credibil din învățământul preuniversitar. …. În interviul pentru publicul HotNews, profesorul Mircea Miclea a spus că, în opinia sa, ceea ce s-a întâmplat anul trecut a fost „o lovitură majoră dată sistemului de învățământ preuniversitar, pe care au făcut-o cu entuziasm și ministrul Daniel David, și Guvernul”. El s-a referit la creșterea normei didactice, în condițiile în care doar 9% din profesorii din sistemul de învățământ au sub 30 de ani: „Și când știi lucrul acesta, că această profesie este neatractivă, tu mărești norma didactică, ceea ce îi face pe profesori nu numai să aibă ore în plus, îi face să facă navete în plus, îi face să fie devalorizați social”. ….. „Dacă Guvernul vrea să ducă o politică de tăieri aberante, fără judecată, atunci n-au decât să-și ia un politruc. Dacă au gânduri mai bune, acelea de a susține educația care poate să susțină propășirea țării și democrația în această țară, atunci ar trebui căutat un om, în primul rând, aș spune, din învățământul preuniversitar”. Mircea Miclea a enumerat și trei măsuri despre care consideră că sunt prioritare în educație. Una dintre ele ar fi evaluarea tuturor programelor universitare, pentru a reloca banii publici în funcție de performanță, și o comasare treptată a universităților, „dar fără heirup, din pix, din birou”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“România la coada clasamentului în care tinerii lucrează în timp ce studiază. Care este țara europeană care bate toate recordurile  Doar 2,4% dintre tinerii din România cu vârsta între 15 și 29 de ani combină munca cu studiile, mult sub media europeană, în timp ce majoritatea (aproape 97%) rămâne în afara pieței muncii în această perioadă. Un procent de 25,4% dintre tinerii europeni cu vârsta între 15 și 29 de ani erau angajați în timp ce studiau în 2024, 71,4% erau în afara forței de muncă, iar 3,2% erau șomeri (disponibili pentru angajare și în căutare activă de locuri de muncă) în timp ce studiau, arată datele publicate luni de Eurostat, transmite Agerpres. Olanda, pe primul loc Olanda (74,3%), Danemarca (56,4%) și Germania (45,8%) sunt țările membre UE cu cele mai mari ponderi ale tinerilor care lucrează și studiază simultan. În schimb, România (2,4%), Grecia (6%) și Croația (6,4%) au raportat cele mai mici ponderi dintre țările UE. Când vine vorba de tinerii șomeri care urmează o formă de învățământ dar sunt disponibili pentru angajare și în căutare activă de locuri de muncă, cele mai mari ponderi au fost înregistrate în Suedia (14,1%), Finlanda (10,0%) și Danemarca (9,6%). La polul opus, România (0,6%), Croația, Cehia și Ungaria (fiecare cu câte 0,8%) aveau mai puțin de 1% de tineri în căutare de locuri de muncă. .…” Integral:  https://ziare.com/

“Merită 1 miliard de dolari să stai la aceeași masă cu Trump în noul Consiliu pentru Pace? „O sumă enormă pentru o organizație-fantomă”  ….. Profesorul de Științe Politice Sergiu Mișcoiu a comentat această nouă dezvoltare pentru Ziare.com, explicând faptul că China și Rusia sunt principalele beneficiare ale acestui comportament de subminare a ordinii internaționale fundamentate și create de SUA după ce-Al Doilea Război Mondial și de aici ruptura care există inclusiv în interiorul SUA pe subiecte precum Groenlanda, dar și în ceea ce privește inițiativele de „torpilare” a Națiunilor Unite.  „Privind pragmatic, s-a vehiculat ideea că un statut de membru permanent în acest nou consiliu pentru pace, care să depășească un mandat limitat de 3 ani, ar fi condiționat de plata unei cotizații de un miliard de dolari, o sumă enormă pentru o organizație-fantomă despre care încă nu știm nimic concret”, a comentat profesorul de Științe Politice. Mai mult decât atât, explică acesta, această condiționare ar face ca state care își permit să plătească aceste sume să facă acest lucru, iar altele să nu, prin urmare, adaugă Sergiu Mișcoiu, se ajunge la o neo-mercantilizare a relațiilor internaționale, cumpărând practic securitate și sprijin de la SUA, o formulă care are foarte puțin de a face cu relațiile internaționale bazate pe cooperare și dezvoltare comună pe care le cunoșteam anterior. …. „Nu cred că ar trebui să ne grăbim să-i plătim nimic lui Trump, dimpotrivă, trebuie să avem puțină răbdare pentru că timpul întotdeauna a rezolvat problemele, dar și pentru că starea naturală a oamenilor este libertatea. Oamenii întotdeauna rezonează cu cei care luptă pentru consolidarea libertății, pentru dreptate și atunci o să vedem că oamenii care au trăit foarte multă vreme în libertate, cum sunt americanii, vor sancționa cu siguranță aceste comportamente bizare”, arată acesta. Prin urmare, Cristian Păun subliniază că lui Trump nu trebuie să-i plătim nimic, din moment ce modul lui mercantilist de a vedea lumea în care trăiește nu se potrivește cu ceea ce înseamnă astăzi o lume globală, a interferențelor, a cooperării sociale, a relațiilor strânse între cei care vor binele și nu răul. ….„Practic sunt state care o iau în considerare sub o formă sau alta, altele care o neagă de la bun început, și altele care o consideră un act de sabotare a ordinii internaționale instituite după cel de-al Doilea Război Mondial sub forma ONU. Această manieră de a face lucrurile este una care duce, într-un fel sau altul, la o lezare a unității colective a Uniunii Europene, iar țările care ar juca acest joc ar putea să se izoleze unele de celelalte, practic acesta fiind și unul dintre obiectivele inițiativei lui Trump”, arată profesorul de Științe Politice. …..Pe de altă parte, continuă acesta, Trump știe că statele nu vor adera în masă la această organizație, dar mai știe și că însăși dezbaterea legată de eventuala aderare la acest consiliu va crea un nou subiect de sciziune între liderii europeni, iar asta întărește poziția relativă a SUA, în special în negocieri de tipul celor legate de Groenlanda, de tarife etc.  …..„Ne vom aminti de Trump nu într-un mod virtuos, ne vom aminti de Trump care a furat medalia unui laureat al premiului Nobel doar pentru a o avea în raft și a se uita la ea ca la orice alt obiect, pentru că până la urmă pentru el toate aceste lucruri nu reprezintă decât obiecte. El are un orgoliu extraordinar de mare, are niște trăsături comportamentale fundamentale, iar mie îmi pare rău de americani, care trebuie să experimenteze acest coșmar, care este mult mai distructiv decât primul lui mandat”, spune în încheiere Cristian Păun.  …..” Integral: https://ziare.com/

“INTERVIU – Corneliu Bjola: România ar trebui să iniţieze dezbateri cu Franţa, Regatul Unit, cu alţi parteneri europeni privind o capacitate europeană de descurajare nucleară, cu componente desfăşurate pe teritoriul românesc. Dezbaterea, demarată acum! …..Sunt mai multe erori pe care România le comite în acest moment, observă Corneliu Bjola. Situaţia la nivel mondial se schimbă cu o mare viteză, iar pentru Europa singura opţiune rămasă este să realizeze cât mai rapid o integrare mai profundă. În caz contrar, epoca bunăstării începută după Al Doilea Război Mondial se va încheia foarte repede şi brutal. În acest context, România se prezintă cu o lipsă de viziune. Timpul nu este în favoarea celor care iau decizii încet. Ideea că noi ne putem permite să stăm observatori şi să calculăm foarte atent fiecare mişcare este în acest moment extrem de păguboasă, subliniază Corneliu Bjola. ….. Agresivitatea Administraţiei Donald Trump în privinţa Groenlandei a dus la o schimbare de atitudine a liderilor europeni, observă politologul. Aceştia au înţeles că împăciuitorismul nu funcţionează şi că, de fapt, această strategie folosită în ultimul an l-a încurajat şi mai mult pe Trump. Aşa că acum înregistrăm o schimbare majoră, Europa trasează nişte linii în faţa americanilor. Ca să supravieţuiască acestor crize multiple interne şi externe, Europa are de făcut trei lucruri majore, spune Corneliu Bjola: „1) intern, trebuie să aibă grijă cum rezolvă problema populistă, 2) să facă o mai mare integrare, pentru că prosperitatea şi securitatea lor depinde de acest lucru şi 3) să cultive mult mai bine aceste relaţii economice, de securitate şi diplomatice cu Canada, cu ţările din Pacific şi să creeze această comunitate mai largă, ca un bloc care, într-adevăr, poate să facă faţă cu succes şi Chinei, şi Rusiei şi, dacă este cazul, Statelor Unite“. …..” Integral: https://www.news.ro/

“UE joacă tare împotriva lui Trump. 3 mutări care rescriu istoria …. 1. UE ține Ucraina pe linia de plutire În ultimul an, Ucraina a rezistat în fața Rusiei aproape exclusiv datorită Uniunii Europene. De la venirea la putere a lui Trump, ajutorul american pentru Ucraina aproape s-a volatilizat – și totuși Ucraina a rezistat și dă semne că poate rezista în continuare, pentru că a avut alături de ea Europa, UK și Canada. Cu alte cuvinte, dezangajarea americană nu a afectat major rezistența ucraineană, UE dovedindu-se un furnizor de securitate (inclusiv de intelligence) capabil să înlocuiască SUA. Două lucruri merită semnalate. Primul, că UE nu gâfâie după un efort de un an, totul sugerează că europenii pot sprijini Ucraina pe termen lung. Al doilea – că înlocuirea Americii cu Europa ca furnizor principal de securitate pentru Ucraina a avut succes chiar și în condițiile în care la început europenii nu erau deloc pregătiți pentru asta și au fost surprinși de dezangajarea americană. Ceea ce sugerează că, odată cu întărirea capacității militare a UE, care are loc as we speak, europenilor le va fi din ce în ce mai ușor să protejeze Ucraina (din moment ce au reușit să facă asta chiar și în condițiile în care nu erau pregătiți). 2. Alinierea strategică a UK la UE Amenințările lui Trump la adresa Groenlandei au obligat Regatul Unit să aleagă între SUA și UE. Și, pentru prima dată în epoca postbelică, britanicii nu au mai răspuns cu tradiționalul „Yes, Mr. President”. Dimpotrivă, UK s-a aliniat perfect la poziția europeană, care amenință America cu represalii în cazul în care Trump va aplica noile tarife. Poziția europeană – susținută cvasi-identic de Comisie, de Consiliu, de Parlament și de principalele state membre UE (Franța, Germania, Italia, Spania, Olanda) – este ea însăși fără precedent, și sugerează că Europa e pregătită să facă față unui conflict cu SUA. Deci e încrezătoare că poate face față unui astfel de conflict (altfel și-ar fi menținut strategia de appeasement din 2025). Credința că, dacă e nevoie, poți face față simultan războiului din Ucraina și unui eventual conflict economic cu America schimbă fundamental dinamica globală. Fiindcă UE se prezintă astfel ca un nou pol de putere globală, o alternativă democratică și predictibilă la autoritarismul Chinei și la tranzacționalismul agresiv al Americii. ….Revenind la UK, să constatăm că decizia de aliniere cu UE nu aparține exclusiv guvernului. Ea e susținută și de conservatori, și de liberal-democrați, și de verzi – ba chiar și de extrema dreaptă (care, la fel ca în Europa continentală, începe să se rupă de Trump). …. 3. Dispariția NATO E limpede că NATO, așa cum îl știm, a dispărut din momentul în care America a ridicat pretenții teritoriale față de un aliat – și ulterior a amenințat cu tarife suplimentare Danemarca și aliații care au decis să sprijine regatul nordic. Probabil că pe structura vechiului NATO se va construi noul sistem de apărare colectivă a UE – dar, oricum ar fi, vechiul NATO a murit. Pentru europeni, America nu mai e un aliat, ci doar un partener. …..” Integral: https://republica.ro/

“Dacia a câştigat raliul Hazmokar, cea mai dură competiţie de înjurat în trafic din lume Încă o zi istorică pentru cel mai puternic nume al industriei auto din România! Echipa Dacia a câştigat şi anul acesta, a 19-a oară la rând, celebrul raliu Hazmokar, cea mai dură competiţie de claxonat şi înjurat în trafic de pe planetă. Originar din Ilfov şi având în spate mai bine de trei decenii de taximetrie, câştigătorul raliului Hazmokar, Valerian Popescu, şi-a strecurat cu succes Loganul galben din 2009 prin cele mai dificile probe: ambuteiajul de pe Magheru, dopul din Piaţa Muncii şi bahaosul de la Panduri cu 13 Septembrie. „Secretul e să nu claxonezi în timp ce înjuri şi să nu înjuri în timp ce claxonezi, pentru că îţi consumi glasul şi bateria aiurea. Trebuie să le intercalezi armonios. E ca un cod Morse, dacă vreţi”, a precizat şoferul. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 20 ianuarie! Până joi, 22 ianuarie, vremea va fi  geroasă îndeosebi în timpul nopților și dimineților, în cea mai mare parte a țării, potrivit prognozei publicată de ANM. Va fi ger în timpul nopților și dimineților în majoritatea zonelor, astfel că temperaturile minime se vor situa  între -20 și -6 gr, iar în nordul și nord-estul Moldovei și pe arii restrânse în Transilvania, gerul va persista și ziua, cu valori în jurul a -10 gr. În noaptea de miercuri spre joi (21/22 ianuarie) va mai fi ger în nordul și centrul țării, unde valorile termice se vor situa  între -17 și -9 gr, iar în regiunile sudice și sud-estice, local vor fi precipitații mixte și se va depune polei. Bucuresti: -1/-10 gr.C.

“Critici dure la schimbările propuse la asigurarea obligatorie a locuințelor după tragedia din cartierul bucureștean Rahova: Modificați atunci denumirea legii! Consiliul legislativ a emis joi, 15 ianuarie, un aviz negativ în care cere „reconsiderarea în totalitate” a proiectului de lege care propune ca riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de asigurarea obligatorie a locuințelor. Actul, inițiat luna trecută de peste 100 de parlamentari din toate partidele, a fost motivat de exploziile de gaze repetate care afectează locuințele și viețile oamenilor, cele mai recente exemple fiind în Rahova și Buftea. ….Proprietarii de locuințe din România sunt obligați prin lege să își asigure casele împotriva a trei riscuri de dezastre naturale: cutremur, inundații și alunecări de teren. ….La mijlocul lunii decembrie a anului trecut, peste 100 de deputați și senatori de la toate partidele au propus completarea legii 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinței (PAD) astfel încât riscul de explozie accidentală de gaze să fie acoperit de această poliță obligatorie. …. Belgia, Spania și Germania, date ca exemplu În proiect sunt date ca exemplu situațiile din Belgia, unde asigurările de locuințe includ obligatoriu incendiul și explozia, precum și Spania și Germania unde polițele multi-risc includ explozia ca acoperire standard. ..…” Integral: https://hotnews.ro/

“Judecători cu 20.000 lei salariu nu au redactat 2.000 hotărâri judecătorești în termenul legal. Ce au pățit? …. Judecători cu 20.000 lei salariu nu au redactat 2.000 hotărâri judecătorești în termenul legal. Ce au pățit? Acțiune disciplinară PETRESCU IOAN, judecător în cadrul Curții de Apel Bacău. Astfel, s-a reținut, în urma efectuării cercetării disciplinare, că faptele  domnului judecător constând în neredactarea a 112 hotărâri judecătoreşti în termenul prevăzut de lege, cea mai veche fiind pronunțată în anul 2021. Se aplică sancțiunea disciplinară constând în ”suspendarea din funcție pe o perioadă de 6 luni. Judecătorul are 20.000 de lei salariu. Acțiune disciplinară Manole Narcis Nicolae, judecător în cadrul Tribunalului Neamț. S-a reținut, în urma efectuării cercetării disciplinare, că faptele  domnului judecător constând în neredactarea în termenul legal, a 248 de hotărâri judecătorești, cea mai veche pronunțată la data de 12.12.2023. Soluţie CSM: respinge acțiunea disciplinară. Salariul judecătorului este de 11.000 lei net Acțiune disciplinară Iosa Silvia, judecător în cadrul Tribunalului Alba. S-a reținut că faptele doamnei judecător constând în neredactarea în termenul legal a  65 de hotărâri judecătorești, cea mai veche pronunțată la data de 29.05.2024. Soluţie CSM: Acţiune admisă. Se aplică sancțiunea disciplinară constând în ”avertisment”. Salariul judecătorului este de 30.000 de lei. Acțiune disciplinară Cipariu Monica Claudia judecător în cadrul Tribunalului București. S-a reținut că fapta doamnei judecător Cipariu Monica-Claudia constând în neredactarea în termen a  821 hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind  pronunțată la data de 03.11.2015. Consiliul Superior al Magistraturii suspendă judecata cauzei. Salariul judecătorului este de 14.000 de lei. Ce soluții a dat CSM? Acțiune disciplinară Moise Robert Eugen, judecător în cadrul Judecătoriei Sectorului 6 București. S-a reținut că fapta domnului judecător constând în neredactarea în termen a 288 de hotărâri judecătorești, cea mai veche fiind pronunțată la data de 26.01.2024.  Soluţie CSM: respinge acțiunea disciplinară. Salriul judecătorului: 20.000 lei. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“„Părintele” pensiilor speciale, analiză tranșantă a problemelor din Justiție: „Se poate ajunge până acolo ca sistemul de pensii să crape cu totul”  .… „Problema pensiilor de serviciu în magistratură este o mică parte a unei probleme mult mai mari, cea a pensiilor speciale pentru toate categoriile profesionale. Pensiile magistraților reprezintă doar câteva procente din dimensiunea bugetară a acestei probleme. Magistrații nu au înțeles că, dacă nu se rezolvă această chestiune, care este cea mai flagrantă pentru opinia publică, este foarte greu ca Guvernul să poată începe rezolvarea problemei mari. Dacă nu se rezolvă această parte, care are cel mai mare impact în opinia publică, este imposibil să mergem mai departe. Nu este vorba doar despre magistrați, ci despre o problemă cu impact major asupra bugetului României, care va genera complicații foarte serioase în perioada următoare”, a declarat Valeriu Stoica la Digi24. ….. „Se poate ajunge până acolo ca sistemul de pensii să crape cu totul, pentru că sute de mii de beneficiari ai acestor pensii de serviciu înseamnă un impact bugetar uriaș. Problema nu va putea fi rezolvată dacă nu se rezolvă această parte, cea mai vizibilă dintre toate. În plus, trebuie discutate și problemele structurale, pentru că există și alte disfuncționalități care fac parte dintr-o problemă mai mare”, a explicat acesta. ….  „Din păcate, toate aceste deficiențe structurale generează două consecințe foarte păguboase: durata mare a proceselor, care nemulțumește pe bună dreptate justițiabilii, și apariția unui sentiment de inechitate în interiorul corpului judiciar. Acestea sunt probleme reale. Sunt de acord că în prim-plan se află vârsta de pensionare și pensiile de serviciu, dar dacă celelalte probleme nu vor fi tratate, nu se va ajunge la o îmbunătățire reală a sistemului judiciar”, a mai spus Valeriu Stoica. …..” Integral: https://ziare.com/

“„Oh, wow, Mercosur”: De ce politicienii români se prefac surprinși și ce spune asta despre rolul nostru în UE  ….Dacă ești un om normal, interesat de soarta cetății, evident că te apuci să citești mai mult despre Venezuela, Mercosur, Iran, abia atunci când explodează mămăliga. …..Cu o excepție. Parlamentarii/ politicienii cu putere de decizie. Nu pentru că sunt altă categorie umană, ci pentru că au un alt rol și nu își permit să se trezească brusc și dintr-o dată cu „oh, wow, a votat România pentru Mercosur, groaznic, bieții noștri fermieri, să facem o moțiune de cenzură că nu a dezbătut MAE subiectul”. Pentru că spre deosebire de omul de pe Facebook, ei nu au voie să fie surprinși și să se apuce să studieze impactul unei teme care ține agenda europeană de 25 de ani, care e probabil în fiecare ziar european care se respectă măcar o dată pe săptămână, care a stârnit proteste în Bruxelles cu tractoare și ceva lucruri inflamabile etc. Pentru că e ipocrit (și asta nu e o jignire, dimpotrivă, cred că îi bănuiesc de prea multă sofisticare, când de fapt e foarte multă ignoranță pe subiect). …. 4. Problema impactului pe unele zone – agricultură în special – este însă cât se poate de reală. Printre altele, de asta a și durat 25 de ani negocierea acestui acord. Dar dacă stăm să ne uităm în jurul nostru (pe lângă șocul cu Venezuela, lumea se reașază în multe alte zone – vedeți Iran), nu ne permitem să nu facem nimic. 5. Fermierii europeni trebuie ajutați să devină competitivi. Iar ai noștri politicieni, în loc să descopere cu surprindere că a trecut un acord comercial discutat de atâta vreme, ar trebui să aibă grijă ca Politica Agricolă Comună să aibă resurse suficiente în noul Cadru Financiar Multianual. Sau ca investițiile care ne pot aduce energie mai ieftină să fie făcute mai repede, indiferent de ce cuiburi de viespi sunt deranjate acolo. Mercosur fără un MFF solid și orientat spre compensare și investiții nu e curaj politic, e improvizație și auto-sabotare. 6. Ipocrizia cu moțiunea de cenzură în Parlament e aproape înduioșătoare. Dacă parlamentarilor români care se dau acum cu fundul de pământ că „of, bieții fermieri” chiar nu le convenea Mercosur, puteau face din timp, așa cum au făcut parlamentarii austrieci, toate diligențele pentru ca România să nu aprobe sau să se abțină de la vot. Austria, țară care și-a exprimat un vot negativ, a trecut prin Parlament o decizie în acest sens încă din 2019. .….” Integral: https://republica.ro/

“„Mad Max pe străzi”. Inginer român reîntors din SUA și Canada: Sunt siderat de ce văd în traficul din România. Pentru astfel de manevre, pe lângă confiscarea mașinii, pe lângă 10.000 de dolari plus amendă, ești pus în cătușe .…. „Sunt inginer în functional safety, am revenit în țară și sunt absolut siderat de ce văd în fiecare zi în trafic. Manevre şi situații – pentru care în SUA sau Canada, pe lângă confiscarea mașinii, pe lângă 10.000 de dolari plus amendă, ești pus în cătușe şi 48 de ore stai în arest până vine cineva să vorbească cu tine – văd aproape zilnic. Poliția rutieră practic nu există, nu are cine să aplice practic legile. E un fel de Mad Max pe străzi, sub blânda oblăduire a autorităților. Deficitul de infrastructură este și el important, însă vine pe planul 2, în opinia mea”, spune Cristian Burlacu. În domeniul în care lucrează, un singur cablu montat greșit, un senzor defect sau o abatere de un milimetru pot face diferența dintre o operațiune în siguranță și o tragedie. De aceea, regulile sunt lege, iar încălcarea lor nu este nici tolerată, nici relativizată. După mai mulți ani lucrați peste ocean, în industrii unde procedurile sunt stricte, iar legea este aplicată, Burlacu spune că întoarcerea în România a fost un duș rece – nu profesional, ci existențial. Dacă în America ordinea din trafic este gândită, respectată și, mai ales, apărată prin controale și sancțiuni care chiar ustură, în România a regăsit un haos aproape coregrafic: reflexe de supraviețuire în loc de reguli, improvizație în loc de responsabilitate, iar între toate acestea – o autoritate absentă. Fiecare drum parcurs în traficul românesc i-a reconfirmat ideea că aici riscul a devenit rutină, iar pericolul – banalitate. Abateri grave, manevre nejustificate, viteză excesivă în zone aglomerate și toleranță surprinzătoare față de comportamente care, în alte țări, ar declanșa intervenții imediate – toate acestea formează, subliniază inginerul Cristian Burlacu, într-o discuție cu Republica, decorul zilnic al șoselelor românești. …. Deși în România se vorbește frecvent despre lipsa autostrăzilor ca principală cauză a tragediilor rutiere, Burlacu contrazice această idee. „Problema majoră e comportamentul.” În opinia lui, soluțiile trebuie să fie integrate, dublate de campanii de conștientizare și mai multe echipaje ale Poliției rutiere pe străzi.  „Nu cred că o singură măsură, ci o combinație de mai multe, coordonate, ar putea eventual funcționa în această direcție. De exemplu, o campanie de sensibilizare combinată cu prezență sporită a Poliției în trafic și cu o creștere a exigențelor pentru obținerea și păstrarea permisului de conducere”, adaugă Cristian Burlacu.  …..” Integral: https://republica.ro/

“Ce caută „neamțul” în Groenlanda? De la Pampon la Trump: cum ajunge Groenlanda „Bulgaria” secolului XXI În celebra comedie D’ale carnavalului, personajul Pampon, într-un moment de confuzie și gelozie, rostește o replică devenită antologică pentru absurdul situațional: „Ce căuta neamțul în Bulgaria?”. …..Dar ce caută, de fapt, „neamțul” Trump în Groenlanda? La prima vedere, răspunsul dominant în discursul public este simplu și comod: minerale critice și securitate națională. Groenlanda ar avea rezerve uriașe de pământuri rare, hidrocarburi și alte resurse, iar poziția ei geografică – între America de Nord, Atlantic și Oceanul Arctic – ar fi vitală pentru a ține sub observație Rusia și China. Eseul „The Real Reason the US wants to take over Greenland”, recent publicat, propune însă o schimbare de paradigmă: Groenlanda nu este, în primul rând, despre extracție, ci despre negație strategică: control de teritoriu și de rute pentru a bloca alternativele rivalilor, nu pentru a produce efectiv bogăție. Control fără capacitate productivă, „extractiv fără extracție”. Avem din nou de-a face cu modelul Venezuela, pe care l-am prezentat recent, având doar coordonate diferite. Această lectură a fost deja ancorată în analize serioase despre lanțurile de aprovizionare cu pământuri rare și despre rolul procesării dominate de China. Pentru a înțelege ce „caută neamțul în Groenlanda”, trebuie să parcurgem mai multe niveluri:

• Mitologia resurselor (pământurile rare, petrolul, gazele) versus realitatea economică și tehnologică
• Logica militară și geostrategică a Arcticii (GIUK Gap, baza Pituffik/Thule, rutele arctice)
• Competiția cu China și Rusia și conceptul de „negație strategică” (strategic denial)
• Fezabilitatea reală – juridică, politică, militară și economică – a unei anexări americane

……„Iluzia pământurilor rare” Eseul „The Real Reason the US wants to take over Greenland” demontează această poveste în trei pași simpli, susținuți de rapoarte CSIS, CNBC și analize ale experților din industrie:

• Producția actuală de pământuri rare în Groenlanda este zero. Nu o cantitate mică. Zero.
  – Niciun zăcământ de pământuri rare nu este, la acest moment, în exploatare comercială, iar proiectele cele mai avansate (Kvanefjeld, Tanbreez) sunt blocate sau întârziate de opoziția locală, costuri și litigii.
• Obstacolele nu sunt geologice, ci infrastructurale, politice și de mediu.
  – CSIS notează „massive infrastructure challenges”: lipsă de drumuri, porturi subdimensionate, rețele electrice slabe, climă arctică care face costurile de construcție astronomice.
  – Transportul minereului, alimentarea cu energie, controlul poluării și logisticile în fiorduri înghețate fac ca orice proiect minier să fie mult mai scump decât zăcăminte similare din Australia sau SUA.
• China controlează veriga critică – procesarea, nu mineritul.
  – China controlează aproximativ 90% din capacitatea globală de procesare a pământurilor rare – separare, rafinare, transformare în magneți speciali.
  – Chiar și dacă Groenlanda ar deveni un mare producător de minereuri, fără capacități occidentale de procesare midstream, minereul ar continua să fie, în bună măsură, procesat în China.​

Din această perspectivă, încercarea de a „rezolva” dependența de China prin achiziția Groenlandei este, cum o numesc experții citați de CNBC, o „soluție absurdă”. Nu cumperi un munte de minereu brut când problema ta este că adversarul deține toate rafinăriile și toate fabricile de magneți. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Opinie publicată în Financial Times: Dreapta va vrea Statele Unite ale Europei. Discursul extremei drepte europene începe să se schimbe radical în faţa ameninţărilor venite din SUA şi din China. „Niciun stat european nu este suficient de mare într-o lume a giganţilor ostili” …. Dreapta — mai ales extrema dreaptă — ar trebui, mai presus de toate, să favorizeze o Statele Unite ale Europei. Şi, în timp, cred că aşa va fi, cel puţin pe continent, dacă nu şi în Marea Britanie. O Europă unificată, o cauză asociată mult timp cu liberalismul, va începe să atragă tradiţionaliştii ca singura speranţă împotriva superputerilor obraznice şi aflate în ascensiune tehnologică din vest (America) şi din est (China). Va fi prezentată ca o chestiune de supravieţuire culturală. Există un precedent solid. Ideea unităţii esenţiale a Europei a fost una conservatoare — să ne gândim la „creştinătate” — înainte de a deveni liberală. Chiar şi fondarea UE a avut o tentă catolică. Robert Schuman, „părintele Europei”, este pe drumul spre beatificare. În urmă cu un deceniu sau ceva, europenii care preţuiau particularităţile naţiunilor lor încă îşi puteau spune că Bruxelles-ul reprezenta principala ameninţare. Astăzi, există lucruri mai înfricoşătoare decât standardizarea reglementărilor. Nu extrema dreaptă de astăzi va îmbrăţişa Europa. Este adevărat că Marine Le Pen şi-a mai îndulcit poziţia faţă de UE pentru a-şi lărgi atractivitatea electorală în Franţa. Giorgia Meloni a fost mai cooperantă cu Bruxelles-ul decât se aştepta oricine. Britanicii supraestimează mereu forţa euroscepticismului pe continent, de unde şi eşecul Brexitului de a declanşa un efect de domino. …. Este de aşteptat din partea unor oameni care au crescut văzând cum continentul lor este presat în privinţa tarifelor, tehnologiei şi Groenlandei. Nu aplaud acest fenomen. „Europa mea” este cea tehnocrată, a discursurilor lui Mario Draghi şi a hotărârilor judecătoreşti împotriva practicilor anticoncurenţiale. Dar disconfortul meu este tocmai esenţa problemei. Nu mai există doar un argument liberal pentru un continent unificat, ci şi unul bazat pe forţa numerică împotriva prădătorilor externi. ….Niciun stat european nu este suficient de mare într-o lume a giganţilor ostili. Când extrema dreaptă va urca, în cele din urmă, pe vagonul federalist, unii dintre noi nu vor şti dacă să întrebe „Ce v-a ţinut?” sau să sară direct din tren. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Haosul provocat de preşedintele Donald Trump răstoarnă economia globală aşa cum era ea privită din Davos, staţiunea elveţiană devenită sinonimă cu bogăţia şi puterea. Fost premier britanic: ”Ordinea veche a dispărut. Sistemul bazat pe reguli cu care cei mai mulţi dintre noi am crescut, cu care s-au obişnuit companiile a dispărut. Să stai şi să te plângi nu ajută la nimic” .… „Ordinea veche a dispărut”, a spus Sunak, care a condus o ţară considerată mult timp cel mai apropiat aliat al Americii. „Sistemul bazat pe reguli cu care cei mai mulţi dintre noi am crescut, cu care s-au obişnuit companiile — acela a dispărut. Cu cât toată lumea recunoaşte asta mai repede, cu atât mai bine. Să stai şi să te plângi nu ajută la nimic.” „Ce luam de-a gata a dispărut şi nu ştim prea bine ce îl va înlocui”, a mai spus el. Pe această nouă scenă globală, SUA îşi pot trata aliaţii ca pe inamici; pot profita de petrolul Venezuelei; pot cere Danemarcei să cedeze Groenlanda — iar orice ţară care se opune riscă tarife suplimentare — şi pot zgudui companii, pieţe şi economii întregi cu următoarea postare pe Truth Social. Pentru a-şi sublinia intenţiile, Trump a declarat chiar luna aceasta că puterea sa este limitată doar „de propria mea moralitate”. Şi, în ciuda tuturor acestor lucruri, Trump şi-a extins baza de susţinători puternici. Relaţia sa cândva tensionată cu Silicon Valley s-a transformat într-o alianţă profundă: agenda „America first” a lui Trump în domeniul inteligenţei artificiale a câştigat de partea sa practic fiecare titan tech, în timp ce Casa Albă trece peste diplomaţia comercială tradiţională cu un mandat disruptiv, de anvergură globală. Această realitate se reflectă şi la nivel internaţional, la Davos — locul unde concepte precum capitalismul orientat către stakeholderi şi incluziunea socială au căpătat notorietate globală. La un an de la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, şi cu încă trei ani înainte, tema oficială a World Economic Forum poate provoca disonanţă cognitivă: „Un spirit al cooperării”. „Davos va ilustra natura paradoxală a acestui moment”, a spus Sunak. „Sunt, în acelaşi timp, cele mai periculoase vremuri din memoria vie, dar şi cele mai transformative.” David Malpass, fost preşedinte al Băncii Mondiale — una dintre expresiile ordinii financiare conduse de SUA, apărute în 1944 pentru a reconstrui Europa devastată de război — a spus că Trump trebuie să îşi folosească forţa pentru a schimba „aşa-numita ordine mondială”. Şi, potrivit lui Malpass, acest lucru nu este neapărat rău. Obiectivul este unul legitim, a spus el: „Să spargă mlaştina elitismului şi a globalismului.” Sub al doilea mandat al lui Trump, cei mai bogaţi oameni ai lumii şi-au adăugat sume record la averea colectivă. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Detaliul din această fotografie care arată sfârșitul democrației în America  Kristi Noem, secretarul SUA pentru Securitate Internă, a ieșit zilele trecute în fața presei vorbind de la un pupitru pe care stătea scris: „One of ours, all of yours” – „Unul de-ai noștri, toți ai voștri”. Presa americană a ridicat întrebări privind prezența acestei expresii pe pupitrul unei instituții de stat, cuvintele fiind asociate cu un episod revoltător din istorie, când un sat întreg a fost masacrat după asasinarea liderului nazist Reinhard Heydrich. Chitaristul trupei Rage Against the Machine, Tom Morello, a acuzat public administrația Trump că folosește un slogan nazist al crimelor în masă. Contactat pentru un punct de vedere de către publicația Billboard, Departamentul pentru Securitate Internă a declarat că „Este obositor să categorisești tot ce îți displace drept propagandă nazistă” și a adăugat că Departamentul va continua „să folosească toate instrumentele pentru comunicarea cu poporul american și pentru a-i ține pe oameni informați cu privire la efortul istoric de a face America sigură din nou”. Make America Safe Again. …..Că, de fapt, la asta se rezumă tot: ne calci pe coadă, te rezolvăm. De la acel pupitru, Kristi Noem vorbește la câteva zile după ce o femeie a fost ucisă de un agent ICE, care a tras DE TREI ORI într-o mașină în fața căreia s-a pus singur, pentru că s-a simțit amenințat. Iar Noem a încadrat instant victima în profilul unei teroriste domestice, în timp ce președintele și vicepreședintele țării și-au arătat instant sprijinul necondiționat pentru ICE. …..” Integral: https://republica.ro/

“UE contraatacă dur: Îi dăm lui Trump Groenlanda DOAR dacă ia şi Oltenia Nebunia „wannabe-dictatorului” de peste Atlantic nu mai poate fi tolerată! În cadrul unui summit convocat de urgenţă, cele 27 de ţări ale Uniunii Europene, plus Norvegia, Elveţia, Albania, Muntenegru şi Vaticanul, au căzut de acord că Trump va primi Groenlanda dacă, şi DOAR dacă, acceptă să o ia la pachet cu Oltenia. …. „Personal, cred că Trump ar fi ultimul tâmpit să accepte un asemenea deal, deci nu m-ar surprinde deloc. Să-i vedem pe urmă pe americani încercând să îmblânzească Oltenia”, a declarat premierul Albaniei, Eduard Delma. „Sincer? Probabil că vor da înapoi. Cu siguranţă generalii mai în vârstă îşi amintesc episodul Deveselu, când într-o singură noapte cu lună plină toţi soldaţii americani au fost muşcaţi şi s-au transformat în olteni”, şi-a dat cu părerea regele Norvegiei, Haggard al IV-lea. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 19 ianuarie! Valul de ger se prelungeşte până miercuri si prognoza pe 4 săptămâni prevede că frigul persistent durează până la mijlocul lunii februarie. Ger în nordul şi estul Moldovei, cu temperaturi maxime de -14…-10 gr, iar în sud-estul Moldovei şi în Dobrogea vor fi temperaturi deosebit de scăzute, cu valori ce se vor încadra între -10 şi -5 gr. Temporar vor fi ploi, în Banat şi local în Crişana, mixte în Carpaţii Occidentali şi în Transilvania, iar în Oltenia şi pe areale mici în Muntenia vor fi mai ales ninsori.  Bucuresti: -3/-10 gr.C. Capitala se află sub cod galben ce vizează  ger.

“Raport îngrijorător: România este pe primul loc în UE la decese din cauze tratabile / Cele mai frecvente afecțiuni  La fiecare 100.000 de români, 215 mor, în medie, din cauze tratabile, arată raportul „State of Health in the EU. Romania – Country Health Profile 2025”, publicat recent de Comisia Europeană și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. 

• Cifrele mortalității din cauze tratabile sunt de aproape 2,5 ori mai ridicate decât media Uniunii Europene, care este de 90 de decese la 100.000 de locuitori. 
• România continuă să aloce cei mai puțini bani pentru sănătate pe cap de locuitor dintre țările UE, lucru resimțit de pacienți atunci când sunt nevoiți să facă plăți direct din buzunar, cel mai frecvent pentru medicamente. 
• Și șpăgile rămân o realitate în sistemul medical: aproape unul din zece români a făcut o plată suplimentară, a oferit un cadou valoros personalului medical sau a donat bani unui spital.  Decese ce pot fi evitate Cardiopatia ischemică, pneumonia și accidentul vascular cerebral au fost principalele cauze ale deceselor din cauze tratabile în țara noastră. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Prețul cafelei și al ouălor, printre cele mai mari creșteri în 2025. Ce arată datele de la Statistică din luna ianuarie România a încheiat anul 2025 cu o inflație anuală de 9,7%. Este un nivel care depășește estimările Consiliului de Administrație al Băncii Naționale, la peste doi ani de încetinire globală a inflației, arată datele INS din ianuarie 2026. …..Coșul alimentar rămâne un barometru social. Creșterea prețului la cafea cu 24% într-un singur an – aproape o taxă pe ritualul cotidian – captează această realitate. Fructele proaspete (+15%), produsele zaharoase (+14%), carnea de vită (+12%), laptele (+11%) și pâinea (+10%) consolidează imaginea unei inflații organice, alimentate de costuri de producție și, în unele cazuri, de reconfigurări comerciale globale….. Transportul feroviar a urcat cu 24%, zborurile aeriene cu 18%, iar servicii aparent banale – igienă, cosmetică, reparații – au crescut între 14% și 18%, semnalând presiuni salariale și lipsa alternativelor. Chiriile, un indicator relevant pentru mobilitatea urbană, au crescut cu aproape 9%, în timp ce asistența medicală a devenit cu 13,6% mai scumpă – un detaliu care nu trece neobservat într-o societate ce îmbătrânește accelerat. Adevăratul șoc al anului a venit însă din zona energiei Eliminarea schemei de plafonare a prețurilor la electricitate a detonat un salt de peste 60% la tarifele energiei electrice, antrenând o mare parte din restul coșului de consum. Energia termică a urcat cu 19%, publicațiile cu 10%, detergenții cu 9%, iar tutunul cu aproape 7%. Medicamentele (+5,5%) și combustibilii (+3,9%) au completat tabloul, într-un an în care nevoile de bază au rareori oferit refugiu. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Amenda pentru derapaj: consumul scade brutal în noiembrie, cu aproape 5%, dar încasările din TVA cresc cu 20% an la an. Cea mai dură lecţie a anilor 2024 şi 2025 este că degeaba arunci bani cu nemiluita în economie şi ai deficite bugetare de peste 8% din PIB dacă nu ai capacitate locală de producţie să răspunzi acestei cereri suplimentare, care se duce în import  …. Mulţi analişti se întreabă dacă, luând în considerare evoluţia şi mai proastă din octombrie, de minus 4,8%, în trimestrul patru al anului trecut să nu cumva să fi alunecat în scădere economică, atât faţă de T4/2024, cât şi faţă de T3/2025. Dacă va fi scădere faţă de T3, atunci vom avea de-a face cu o recesiune tehnică, având în vedere că în T3 faţă de T2 a fost o contracţie de 0,2%. Scăderea din noiembrie a fost neaşteptat de mare ca amploare. Însă sunt doi factori care au fost, după cum se vede, prea puţin luaţi în considerare. În primul rând, baza de comparaţie, adică noiembrie 2024, este foarte înaltă, fiind de fapt luna imediat următoare creşterilor substanţiale de pensii prin recalculare din septembrie–octombrie 2024. Potrivit datelor INS, care fac o comparaţie luând ca bază 100 luna noiembrie 2021, avem un vârf excepţional al cifrei de afaceri în retail în noiembrie 2024, de 116, cu 10 puncte mai mult decât în noiembrie 2023 (vezi graficul alăturat). ….Deci posibila alunecare în recesiune, dacă va veni, va veni pentru că economia coboară de undeva unde ajunsese într-un mod fals, o creştere nesustenabilă, alimentată de majorări de salarii şi pensii pe deficit. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Un fost premier avertizează că România intră în colaps dacă nu mai are acces la banii europeni. “Un risc extraordinar”  …. Întrebat, într-o emisiune la Prima News care sunt, în opinia sa, proiectele de investiţii care ar trebui prioritizate, având în vedere situaţia bugetară a României, fostul prim-ministru Theodor Stolojan a răspuns că ceea ce trebuie să facă România este să acceseze fonduri europene, fără de care va fi obligată să oprească cele mai multe dintre investiţii. „România, fără fonduri europene, blochează, sau e forţată să oprească majoritatea investiţiilor importante din România şi în al doilea rând, să pună sub un risc extraordinar principalul preţ din economia românească şi anume cursul de schimb dintre leu şi euro”, a afirmat Theodor Stolojan la Prima News. Acesta atrage atenţia că, dacă banii europeni nu vor mai intra în România, cursul de schimb dintre leu şi moneda europeană se va alfa „sub un risc extraordinar”. „Să nu uităm că stabilitatea aceasta a cursului de schimb pe care noi o avem în ultimii ani se datorează în primul rând intrărilor masive de fonduri europene şi, sigur, şi de alte fonduri în valută, bugetul ţării de împrumută tot mai mult pe pieţele externe. De aceea prioritatea nu e complicat de definit şi anume pe primul loc trebuie să aşezăm acele investiţii care se finanţează cu fonduri europene gratuite, pe care nu trebuie să le rambursăm. A doua prioritate sunt investiţiile care se fac cu fonduri europene împrumutate”, a adăugat politicianul. ….” Integral: https://ziare.com/

“O sută de zile de vacanță pe an au parlamentarii. Chiar dacă chiulesc mai mult decât muncesc, încasează o indemnizație de 11.000 de lei și alte deconturi uriașe  Parlamentarii României adună anual aproape 100 de zile libere, în special în vacanțele de vară și iarnă, perioade în care mulți dintre ei lipsesc atât din Parlament, cât și din cabinetele parlamentare din teritoriu, în timp ce continuă să încaseze indemnizații de aproape 11.000 de lei net lunar și alte zeci de mii de lei din bani publici. ….Câți bani încasează parlamentarii În timp ce Guvernul și alte instituții continuă să funcționeze pe tot parcursul anului, aleșii beneficiază de un regim privilegiat, finanțat integral din bani publici. ….. Un parlamentar român  costă bugetul național în jur de 12.000 de euro pe lună. Mai exact, costurile defalcate arată astfel:- 18.700 de lei (3.670 euro) – indemnizație brută;- 35.000 de lei (6.870 euro) – sumă forfetară;- 4.600 de lei (902 euro) – cazare;- 1.400 lei (274 euro) – transport;- 700 lei (137 euro) – diurnă.Din salariul brut, parlamentarii primesc „în mână” 10.939 de lei, adică 2.146 de euro. Suma forfetară se acordă pentru chiria biroului din teritoriu și salariile angajaților – secretare, consilieri. Banii de cazare se acordă, mai nou, doar pentru parlamentarii care nu dețin un imobil în București sau în Ilfov. În plus, diurna se acordă ca „bani de buzunar” pentru parlamentarii care se prezintă la Palatul Parlamentului.Astfel, un parlamentar român primește în jur de 145.000 de euro anual. Parlamentarii care au funcții în guvern primesc două salarii: cea din activitatea de la Camera Deputaților sau Senat, plus cea de ministru sau de secretar de stat. ….” Integral: https://ziare.com/

“Pensiile speciale au crescut cu 7.500 lei în numai 2 ani. Cele contributive, cu 120 lei. Cum a fost posibil? …. Au existat 2 ani în care pensiile speciale cu crescut cu 7.500 lei net, iar cele contributive cu numai 120 de lei. În Epoca Dragnea. ….În acest moment, pensia specială medie a magistraților este de 25.400 de lei net. Din această pensie, doar 7.500 de lei reprezintă contribuția. Este primită de un număr de 5.800 de magistrați. Pensia medie pentru limită de vârstă este de 3.100 de lei, pensia medie de invaliditate este 1.100 de lei, iar pensia de urmaș medie este 1.500 lei net. ,,,, Newsweek a monitorizat modul în care pensiile au crescut de la 9.200 de lei la 25.400 de lei în numai 9 ani. O creștere de 16.200 de lei în 9 ani. Asta în timp ce pensia medie contributivă a crescut de la 1.068 de lei în anul 2016, la 3.100 de lei în anul 2025, O creștere de 2.000 de lei în 9 ani. În general pensiile speciale au crescut cu 1.000 de lei pe an. Au existat, însă, 2 ani consecutivi în care pensiile speciale au crescut în total cu 7.500 de lei. În acești doi ani pensia contributivă a crescut cu numai 120 de lei.

 1 ianuarie 2017: Pensia limită de vârstă medie – 1.221 lei. Pensia specială medie – 10.394 de lei

1 ianuarie 2018 – Pensia limită de vârstă medie – 1.221 lei. Pensia specială medie – 13.821 de lei

1 ianuarie 2019 – Pensia limită de vârstă medie 1.339 de lei. Pensia specială medie – 17.735 de lei.

Această creștere spectaculoasă a avut loc în epoca Dragnea. Era o epocă în care PSD încerca schimbarea legilor justiției astfel încât Dragnea să nu ajungă la închisoare…….” Integral: https://newsweek.ro/

“Tabloul schimburilor comerciale România – Mercosur: suntem pe deficit, importăm materii prime agricole şi vagoane, însă exportăm produse cu valoare adăugată  Acordul Uniunii Europene cu zona Mercosur, care creează cea mai mare piaţă de liber schimb din lume, cu peste 700 de milioane de oameni, şi care presupune inclusiv eliminarea treptată a 90% din taxele vamale dintre cele două blocuri economice, a împărţit până acum lumea în două – contestatari şi susţinători- iar în acest context ZF a vrut să vadă care este poziţia României din punct de vedere al schimburilor comerciale cu cele patru ţări din America de Sud. Zece idei despre schimburile comerciale România – Mercosur (Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay):► România este pe deficit comercial cu zona Mercosur, acesta ridicându-se în primele zece luni ale anului la peste 130 mil. euro, conform calculor ZF pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). ► Cel mai important partener comercial al României din zona Mercosur este Brazilia. De aici importăm în principal şrot de soia şi dăm la schimb componente auto. ► Per total, importăm din Mercosur în principal materii prime precum şrot de soia, boabe de soia, citrice, cafea, tutun, arahide, cauciuc natural. Însă importăm şi vagoane din Brazilia, acolo unde grupul francez Alstom, un important furnizor pe piaţa românească de trenuri, are o fabrică. ► Importăm cauciuc natural din Brazilia de exemplu, însă datele INS arată că exportăm în blocul Mercosur anvelope din cauciuc şi alte articole din cauciuc vulcanizat. ► Dacă ne uităm la ce exportăm, vedem că România plusează cu produse cu valoare adăugată mare: componente auto, maşini şi aparate de sortat, pompe de aer, îmbrăcă­minte, rulmenţi şi chiar şi monitoare, frigidere şi maşini de spălat. ► Singura ţară cu care avem excedent este Paraguay, însă plusul comercial a fost de doar 250.000 de euro în primele zece luni. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“După colţ, la cotitură  Ce se zăreşte, aşadar, după colţul de la cotitura anilor 2025-2026? De ce este o cotitură şi nu o simplă punte, dreaptă, ca atîtea altele aşezate între ani? Un argument se află în ograda răvăşită de la Casa Albă. Atîta vreme cît ”Marele Demolator”, Trump, încă mai locuieşte aici şi este în continuare lăsat să îşi exercite talentul de a produce haos fără să se teamă de consecinţe (le plătesc alţii!), fără să fie obligat să dea socoteală justiţiei, constituţiei, cetăţenilor sau altcuiva decît celor care îl mînuie din sfori şi îl vîntură pe scena lumii ca pe o păpuşă dezarticulată, ne putem aştepta la orice! Iar aceasta înseamnă un grad foarte ridicat de instabilitate şi nesiguranţă. Fără precedent în istoria ultimilor şapte decenii. Nu o întîmplare şi nici o ”aberaţie” care poate fi luată ”pe persoană fizică”. O abordare strategică programatică a ideologilor şi ”planificatorilor” MAGA. ….. În aceste condiţii, de la speculaţiile de bursă, la crize economico-financiare sistemice, globale, de la lovituri militare şi politica internaţională a faptului împlinit, la război, orice se află în meniu. Al doilea argument vine tot din ograda poleită a puterii, de astă dată cea de la Moscova. Spre deosebire de Trump, Putin nu vrea să îşi tragă seva cîştigului din haos, ci din ”reorganizarea sistematică a inamicului”. Acţiunea militară încununată de succes total, capitularea necondiţionată a adversarului, este imediat urmată de redefinirea controlului politic şi instalarea unui regim ”compatibil” cu obiectivele şi perspectiva agresorului. Anexări de teritorii, reorganizare economică cu drenarea masivă de resurse din spaţiul luat sub control, fixarea noii arhitecturi de putere şi plantarea condiţiilor pentru ”eternizarea ei”. Nimic la întîmplare, nimic haotic. Ceea ce ”sudează” totuşi aceste două abordări este pre-condiţia devenită post-acţiune, consecinţă: distrugerea sistemului de reguli şi legi ale dreptului internaţional. ……Plus: peştele cel mare înghite pe cel mic! Ei bine, aici e cotitura. Încă nu este clar dacă în anul 2026 căruţa lumii va da cu totul colţul, ori ar mai putea fi oprită la răspîntie. 2026 ne va arăta dacă prăbuşirea fostei ”ordini mondiale” a devenit sigură şi inevitabilă sau cineva încă mai este dornic şi capabil să întoarcă ceasul la ora dinaintea catastrofei. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Iulia Joja: Groenlanda, testul de forță. De ce Trump nu s-ar opri la Congres și Europa nu poate riposta  Un eventual ordin al lui Donald Trump pentru o intervenție militară în Groenlanda nu s-ar bloca automat în Congresul SUA, iar Europa nu ar avea capacitatea reală de a riposta. ….  „Avem o istorie a unor intervenții americane care nu au solicitat în prealabil aprobarea Congresului, fără să aibă vreo consecință legală reală, nici la nivel național, nici internațional”, explică ea. Din acest motiv, disputa privind legalitatea unui asemenea ordin rămâne una teoretică. „Dacă este legal sau nu, este o dispută între experți și profesori, însă nu are consecințe reale asupra faptului dacă acesta ar avea loc”, spune Joja, sugerând că un președinte american hotărât nu ar fi efectiv împiedicat de Congres. În ceea ce privește Europa, situația este și mai dezechilibrată. „Europa este dependentă strategic de Statele Unite”, afirmă Joja, subliniind că această dependență acoperă aproape toate domeniile critice: „umbrela nucleară, echipamentele militare, intelligence-ul american în Ucraina și nu numai, capacitatea de producție”. În acest context, UE nu ar avea cum să răspundă unei acțiuni americane în Groenlanda. „Nu există niciun stat – poate, eventual, China – care să riposteze militar la o acțiune militară a Statelor Unite. Iar Europa nu are această capacitate”, spune ea. Mai mult, mecanismele interne ale Uniunii limitează și reacția politică. Dreptul de veto în politica externă și de apărare, lipsa unei capacități militare integrate și dependențele industriale fac ca Europa să fie „limitată sever în capacitatea de decizie și de a-și afirma un rol geopolitic”. În concluzie, spune Joja, cazul Groenlandei scoate la iveală o realitate incomodă: fără reforme profunde și o consolidare reală a capacităților proprii, Europa rămâne vulnerabilă în fața deciziilor Washingtonului. ….” Integral: https://spotmedia.ro/

“Inversiune termică! E mai cald la Stația Meteo de pe Vârful Omu decât într-un apartament din Sectorul 3 …. În timp ce într-un apartament din Sectorul 3 temperaturile coboară noaptea până la -15 grade, la stația meteo de pe Vârful Omu, care primește din plin raze ultraviolete, temperatura este mai ridicată. …. Unii spun că se gândesc serios să se mute temporar pe crestele Carpaților, unde nu există țevi sparte, dar totuși e mai călduț. Vestea nu i-a lăsat indiferenți pe bucureșteni, care au dat năvală la Decathlon, ca să-și cumpere colțari, cordelină și alte echipamente de escaladă, ca să poată ajunge pe vârful Omu să se mai încălzească puțin. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 14 ianuarie!  Este în vigoare alt cod galben de ger, care vizează Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei și zona de munte. Aici, vremea se va menține  geroasă. Vor fi temperaturi maxime  în general între -9 și -3 gr și minime între -13 și -6 gr. Vântul va avea intensificări în zona montană înaltă, îndeosebi în Carpații Meridionali și în Carpații de Curbură, cu viteze de 70…80 km/h, viscolind zăpada. Intensificări ale vântului vor fi pe arii restrânse și în zonele joase din sud-vest, centru și nord-est. Bucuresti: -1/-4 gr.C.

“Consilier din BNR face o dezvăluire pozitivă în avans, legată de situația economică a României. „M-am săturat ca de mere pădurețe de Cassandrele care prevăd prăbușirea țării”  …. Este important să vedem lucrurile în toată amploarea lor: Înainte de venirea guvernului Bolojan, economia României chiar era pe marginea prăpastiei.  Un deficit de 9,3% din PIB într-un an fără nicio criză, de niciun fel, este doar măsura iresponsabilității guvernului țării, care ne-a adus efectiv în pragul unei prăbușiri totale, la începutul anului trecut.  Ce înseamnă asta? Ar fi început cu rating-ul de țară dus la categoria „gunoi”, urmat imediat de închiderea totală a pieței de capital și de o fugă dramatică a investitorilor, inclusiv cei români. Am fi ajuns la o prăbușire adevărată și de lungă durată a economiei. În acest sens, toți lătrătorii la lună să vadă ce s-a întâmplat în Grecia, o țară din zona euro, susținută masiv de celelalte țări cu aceeași monedă. Cu toate acestea, nivelul de trai al locuitorilor Greciei a scăzut de-a lungul a două decenii, adică în perioada 2004-2024! La noi, în aceeași perioadă, a crescut cu 134%!!! Sau, cu alte cuvinte, nu programul de reducere a deficitului adoptat de guvernul Bolojan este rău, ci dezastrul de la care acest guvern a pornit! …. În această situație, reducerea imediată a deficitului bugetar era o prioritate absolută și inevitabilă. Un deficit care ar fi ajuns la 10-11% în 2025 era inaceptabil – nu neapărat pentru noi, ci pentru creditorii României. Trăiam cu mult, cu foarte mult peste cât produceam. Iar asta este o realitate dură și indiscutabilă.  Să nu ne ascundem după degete: politicienii care critică decizia de strângere a curelei sunt fie complet ignoranți, fie fac jocul unor forţe, posibil externe, destabilizatoare. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Diferență uriașă între exporturi și importuri. România a înregistrat un deficit de aproape 30 de miliarde de euro în primele 11 luni România a înregistrat o diferență semnificativă între exporturi și importuri în primele 11 luni ale anului, potrivit datelor oficiale publicate de Institutul Național de Statistică. Dezechilibrul din comerțul exterior s-a tradus printr-un deficit de aproape 30 de miliarde de euro, în contextul în care importurile au continuat să depășească valoarea exporturilor. Exporturile României au scăzut ușor în noiembrie 2025, în timp ce importurile au înregistrat o diminuare semnificativă, conform datelor INS. În luna noiembrie 2025, exporturile FOB au însumat 8,372 miliarde euro, în scădere cu 0,1% față de aceeași lună din 2024, iar importurile CIF au scăzut cu 5,3%, ajungând la 10,633 miliarde euro. Deficitul comercial lunar a fost de 2,260 miliarde euro, relatează News.ro. ….INS a mai raportat că „ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deținute de maşini şi echipamente de transport (46,5% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (26,9% la export şi 28,4% la import)”. ….” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Revolta plătitorului de taxe | Ne luați bani cu ambele mâini, ne considerați pe toți hoți, deși cei mai mulți ne achităm dările la centimă, ne complicați munca cu birocrație excesivă, schimbați legile de la o zi la alta, ne supra-taxați munca la cel mai înalt nivel din UE, ne impozitați proprietățile ….. Două poziționări din ultimele 24 de ore demne de observat – una este a primarului Craiovei, care susține că marea parte a creșterii se va duce la bugetul central (asta le-ar fi transmis primarilor, potrivit Olguței Vasilescu, premierul Ilie Bolojan). A doua, a vicepreședintelui PNL, un personaj influent, dar și controversat al formațiunii, Hubert Thuma, care-l critică public, dar voalat (fără să-i rostească numele) pe premierul Bolojan (șeful său de partid), susținând că nu primarii au decis creșterea nivelului impozitelor, că vina aparține Guvernului și că lucrurile pot fi făcute în România și fără astfel de indexări – ci prin creșterea cotelor din impozitele care merg de la local la centru (din afacerile care-și desfășoară activitatea în UAT-uri) și atragerea fondurilor UE. ….. Una dintre măsurile cele mai contestate este acea obligație a acționarilor/ asociaților societăților comerciale de a semna contracte de fideiusiune prin care acceptă să le fie executate bunurile personale atunci când aplică pentru eșalonări la plata taxelor și impozitelor către bugetul de stat, în caz că acestea nu sunt achitate conform graficului. Numai cine nu a încercat antreprenoriatul în România nu știe cât de greu este să faci afaceri aici, cât de mare este costul cu angajații, cât de greu se mișcă banii, cât de răspândită este neplata la timp a facturilor, cât de abuziv se comportă statul român cu mediul de afaceri, cât de dese sunt modificările fiscale și așa mai departe, cât de greu se recuperează TVA-ul sau cum se comportă statul ca plătitor, în relația cu privatul. …..Statul, prin instituțiile sale, pleacă de la premisa că toți antreprenorii sunt hoți, că toți cei care cer eșalonarea taxelor și impozitelor sunt evazioniști. Și face asta dintr-o foarte vizibilă impotență – pentru că nu a reușit ani la rând și nu reușește să-i prindă pe cei care au abuzat de toate facilitățile, care închid și deschid societăți comerciale pentru a le îngropa în datorii (un comportament recurent de evaziune) și a le vinde cerșetorilor (vezi ”Rețeaua albanezul”, în care inclusiv baronul liberal de Prahova e suspectat că a îngropat firme cu datorii) – iar statul ia măsuri anti-business. Cu alte cuvinte, pentru că nu are puterea și voința de a prinde hoții de buzunare și călătorii frauduloși din autobuze, închide linia cu totul plecând de la premisa că toți călătorii din autobuz sunt fie hoți, fie merg fără bilet. România are degeaba multe structuri (vamă, ANAF, servicii, poliție etc). …..” Integral: https://republica.ro/

“Mercosur, explicat calm, fără patimă și fără panică  ….. Pe scurt

• Acordul UE–Mercosur a fost negociat aproape 25 de ani și a fost deblocat politic în 2025, fără consens deplin în Consiliu.
• Decizia reflectă o schimbare de context global, în care comerțul este tratat tot mai mult ca instrument de securitate.
• UE câștigă acces tarifar extins pentru exporturile industriale și își consolidează poziția investițională în America Latină.
• Costurile politice și sociale sunt concentrate în interiorul UE, în special în sectorul agricol.
• Urmează o etapă procedurală complexă, cu semnare, posibilă aplicare provizorie, vot în Parlamentul European și ratificări naționale.

După un sfert de secol de negocieri intermitente, relansări fără finalitate și blocaje recurente, acordul nu a avansat pentru că divergențele ar fi dispărut. A avansat pentru că evenimentele globale, de la pandemie la războiul din Ucraina și până la fragmentarea accelerată a economiei mondiale, au demonstrat că lipsa acțiunii poate deveni mai riscantă decât compromisul. Mercosur nu este o victorie clasică a politicii comerciale europene. Este, mai degrabă, o decizie luată într-un sistem global în care comerțul nu mai funcționează ca un spațiu neutru. După atacuri hibride, drone și război tehnologic, Europa intră într-o nouă fază de confruntare: una economică, vizibilă direct pe piețe și la raft. Mercosur nu marchează sfârșitul acestor tensiuni, ci începutul unei perioade în care deciziile comerciale vor fi judecate nu doar prin prisma eficienței economice, ci și a capacității de a gestiona riscuri sistemice. Decizia nu a fost rezultatul unui consens larg, ci al unui calcul politic rece în interiorul Consiliului de miniștri al Uniunii Europene. ….. Germania a fost principalul motor al deblocării. Poziția Berlinului a fost constantă: Mercosur este un acord industrial și geopolitic, nu unul agricol. Pentru economia germană, accesul tarifar la piețe mari pentru automobile, utilaje și produse chimice a fost considerat prioritar, mai ales într-un context de competiție globală intensificată și presiuni crescute asupra lanțurilor de aprovizionare. Spania și Portugalia au susținut acordul din motive structurale, legate de relațiile economice profunde cu America Latină și de prezența extinsă a companiilor iberice în regiune. Economiile nordice și statele Benelux au fost, la rândul lor, favorabile, invocând beneficiile generale ale deschiderii comerciale și mecanismele de salvgardare incluse în acord. În opoziție, Franța a rămas principalul pol de rezistență. Argumentele Parisului nu au fost tehnice, ci profund politice: protejarea agriculturii, presiunea fermierilor și temerile legate de concurența produselor sud-americane. Austria a adoptat o poziție similară, inclusiv prin rezoluții parlamentare explicite împotriva acordului, iar Irlanda a exprimat rezerve ferme, motivate aproape exclusiv de impactul asupra sectorului bovin. Între aceste două tabere s-au aflat statele care au decis, în final, soarta dosarului. Italia, Polonia, România și alte economii din Europa Centrală și de Est nu au fost promotori ai acordului, dar nici nu au ales să îl blocheze. Pentru aceste state, Mercosur a fost un dosar ambivalent: agricultură sensibilă, dar și interes pentru investiții, industrie și acces la piețe externe. Decizia lor de a nu se alătura unei minorități de blocaj a fost momentul-cheie al deblocării politice. …..Datele oficiale ale Consiliului UE arată clar dimensiunea mizei economice. Comerțul de bunuri dintre Uniunea Europeană și Mercosur depășește 110 miliarde de euro anual, relativ echilibrat între exporturi și importuri. UE este al doilea partener comercial al Mercosur, după China, iar Mercosur se situează între primii zece parteneri comerciali ai UE. Structura schimburilor avantajează în mod clar Europa în sectoarele în care este competitivă: mașini, echipamente industriale, produse chimice și farmaceutice. În servicii, UE înregistrează un excedent semnificativ, exportând de peste două ori mai mult decât importă. De asemenea, Uniunea este principalul investitor străin în Mercosur, cu un stoc de investiții directe de aproape 400 de miliarde de euro. Din această perspectivă, acordul consolidează poziția economică externă a UE și reduce riscul politic pentru investițiile europene într-o regiune strategică. .…..” Integral: https://republica.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Acordul MERCOSUR – Victorie! Nu am vândut carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars la 500 de milioane de europeni dar o să vindem la 250 de milioane de sud-americani  Ultima dată am fost în Brazilia în octombrie, am fost la discuţii sub umbrela acordului MERCOSUR care urmăreşte ca ţările participante să adopte un sistem de înregistrare a medicamentelor similar cu cel din Uniunea Europeană pentru a facilita accesul produselor fabricate în Europa. Deocamdată însă este greu de ajuns în America de Sud, fac eforturi de 5 ani să înregistrez acolo medicamente – este greu de intrat, ştiţi de ce? Aţi ghicit, îşi protejează proprii producători. Aşadar, dacă este adevărat ce se spune, nu pot decât sa mă bucur că fermierii români vor vinde carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars celor 250 de milioane de locuitori din MERCOSUR, într-un acord care începe în 2026. Păcat că nu au reuşit să vândă mai multa carne, ouă, telemea, caş, urdă, horincă şi jinars in Uniunea Europeană la 500 milioane de locuitori, într-un acord care s-a semnat in 2007. Aşadar. Acordul MERCOSUR, pentru care negocierile au început acum peste 20 de ani, când lumea era un loc mult mai prietenos. Tămbălău mare al politicienilor pe Acordul MERCOSUR, asta este bine. Când a fost adoptată UWWTD în legislaţia din România nici un politician nu s-a agitat, nu-i interesa că directiva face praf fabricile de medicamente din ţară. Dar nu sunt de vină politicienii. Sunt de vină directorii marilor fabrici de medicamente din România, nişte narcisişti flămânzi de publicitate care, în loc să se bată cu toate resursele împotriva UWWTD, s-au ascuns pe unde au putut. Şi, desigur, sunt de vină ”directoraşii deştepţi” din MS şi CNAS care sunt cimentaţi pe poziţii de ani de zile şi sunt vânduţi trup şi suflet importatorilor de medicamente. De aia nu avem noi fabrici de medicamente în România. Dar, în fine, astea nu au legătura cu MERCOSUR, este doar ca să înţelegem preocuparea zero barat a politicienilor pentru economie în general, dacă nu au ei interese, sau despre o industrie strategică în special, dacă nu au ei interese. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Eventuala plecare a lui Radu Marinescu din fruntea Ministerului Justiției nu ar afecta procedura de numire a noilor procurori șefi, explică fostul magistrat Cristi Danileț Descoperirea că ministrul Justiției, Radu Marinescu, a recurs la plagiat în aproape jumătate din lucrarea sa de doctorat nu poate bloca procedura de numire a noilor procurori șefi, a scris, pe facebook, fostul magistrat, Cristi Danileț. El a arătat că procedura de intervievare a candidaților ar urma să aibă loc, conform calendarului, abia spre finalul lunii februarie, astfel că ar exista timp suficient pentru numirea unui nou ministru al Justiției: „Pentru cei preocupați că descoperirea plagiatului făcut de ministrul justiției ar bloca procedura de numire a procurorilor de la vârful Ministerului Public: nu fiți îngrijorați! Potrivit Legii nr. 303/2022 ministrul justiției conduce comisia de interviu (art. 146), apoi face selecția și propunerea candidatului ales (art. 147), care se trimite la CSM pentru aviz consultativ și în final la Președintele României pentru numirea efectivă. Or, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Justitiei, procedura de interviu al candidaților va avea loc tocmai în perioada 23-26 februarie 2026. Pâna atunci este timp să se numească un nou ministru. Oricum, dacă lipsește, un ministru este înlocuit, potrivit art. 59 din Codul administrativ, de un secretar de stat. Deci, procedura de numire a înalților procurori nu este niciun moment blocată. Odată lansată pe data de 8 ianuarie 2026 ea va continua cu sau fără Marinescu la MJ.” …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Cum se poate progresa în mod real în lupta anticorupție: o posibilă soluție ieșită din tipare Mai repede trec microbuzele electrice școlare achiziționate la suprapreț sau turbojetul către Nisa prin urechile acului, decât să vedem păpușarii invizibili ai legilor contorsionate în fața instanței. În urma dezvăluirilor Recorder din documentarul oglindă “Justiție capturată” care au șocat o țară întreagă, prim-ministrul, dl. Bolojan a inițiat și aprobat crearea unui Comitet pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul Justiției. Prima ședință a Comitetului a avut deja loc în 23 decembrie 2025. …. Așteptarea premierului Bolojan este ca la finalul lunii ianuarie, un termen foarte strâns, acest Comitet să pună pe masa guvernului propunerile și necesarele inițiative de actualizare a legilor existente în sfera Justiției. Propunerile urmează a fi analizate și evaluate la modul concret în coaliție, apoi selectate cele care vor beneficia de susținere politică, pentru a fi promovate în Parlament pentru legiferare. ….. Soluția extraordinară, ieșită din tipare, capabilă să ofere un nou început în sfera luptei reale împotriva corupției, constă în două inițiative complementare: 1. Aprobarea în Parlament cu celeritate a modificărilor legilor juridice ce rezultă din activitatea Comitetului. 2. Emiterea unei ordonanțe de urgență care să ofere amnistie tuturor persoanelor vinovate de acte de corupție, de îndată ce noile legi sunt publicate în Monitorul Oficial. Știu că sună ireal inițiativa de amnistiere, dar cumva trebuie să găsim ieșirea din acest labirint, cu pereți înalți, moi, alunecoși și foarte flexibili, denumit lupta anticorupție. Este evident că se poartă crâncene războaie subterane, nevăzute prin care se încearcă și de cele mai multe ori se reușește, prin metode administrative, dizolvarea probelor, reluarea proceselor de la zero, amânări interminabile, declanșarea prescrierii faptelor, eliberarea sau lipsa condamnării persoanelor vinovate sau acuzate de acte de corupție sau trafic de influență. …..” Integral: https://republica.ro/

“Justiția fără dreptate În ultimii 22 de ani, justiția și una din componentele sale, anticorupția, au fost, pe rând sau împreună, printre temele principale ale agendei publice din România. Principalii actori ai spectacolelor mediatice livrate periodic poporului român, cu aceste teme centrale, au fost prea puțin percepuți ca fiind animați de dorința sinceră și primordială de a servi interesul public. Interesul public este ca sistemul judiciar să ofere, oricui are nevoie, un serviciu public de calitate cât mai bună, un act al justiției înfăptuit rapid, predictibil și prin care dreptatea să fie împlinită în cel mai înalt grad posibil. Pe de altă parte, ce a părut că le-a animat pe principalele vedete ale spectacolelor mediatice despre justiție? Mai degrabă interesul propriu, egoist, manifestat fie prin: -parvenire fără merit în funcții înalte (nu pe bază de concursuri/interviuri transparente) -interesul material al lor și al unor apropiați ai lor -interesul politic al păpușarilor unora dintre aceste persoane, care le-au numit în diverse funcții, în urma unor negocieri politice și decizii netransparente.  Care este rezultatul azi, în ianuarie 2026? O prăbușire incredibilă a încrederii poporului român în cinstea magistraților, o acutizare a sentimentului de nedreptate în România și o opinie tot mai larg răspândită în societatea noastră că nu prea ne mai putem găsi dreptatea în justiția din România. Și că ar fi mai bine nici măcar să nu mai sperăm și nici măcar să nu mai încercăm, atunci când am avea nevoie. Luptele care se dau din când în când între diversele grupări din politică/justiție, care doresc să devină stăpâne ale cătușelor, mai scot la suprafață câte un vârf al aisbergului corupției și mizeriei incredibile din justiția română (mai ales la nivelurile de conducere, pentru că marea majoritate a magistraților obișnuiți sunt de bună-credință). Cunosc personal cazuri de tineri cu vârste în jur de 23-24 de ani, care, deși la începutul studiilor lor la facultăți de drept serioase din București ar fi dorit să se facă magistrați, au renunțat între timp la acest gând, simțind că azi, în România, este mai degrabă o rușine să devii magistrat……” Integral: https://www.libertatea.ro/

“2026, anul riscului existențial pentru Europa ….. În anul care urmează, erodarea constantă a normelor pe care Europa s-a bazat până acum va fi accentuată de slăbiciunea liderilor săi. Presiunea externă din partea Rusiei crește în Ucraina, China subminează baza industrială a UE, iar Statele Unite – care au ajuns să amenințe efectiv cu anexarea teritoriului unui aliat NATO – subminează regulile multilaterale ale Uniunii Europene, reguli care par tot mai depășite într-o lume mult mai tranzacțională și mult mai puțin cooperantă. Și nimic nu sugerează că aceste evoluții se vor tempera, arată o analiză Politico. Dimpotrivă, în anul care urmează, această eroziune a normelor va fi agravată de slăbiciunea conducerii europene, în special în așa-numitele state „E3” – Germania, Franța și Marea Britanie. …. Cu sprijinul Europei, Zelenski va continua să reziste presiunilor americane privind concesiile teritoriale și va intensifica atacurile asupra producției și exporturilor energetice ale Rusiei, pe lângă rezistența de pe linia frontului. Desigur, acest lucru va duce și la intensificarea atacurilor aeriene rusești asupra orașelor ucrainene și infrastructurii energetice. Totuși, creșterea cheltuielilor militare europene, achizițiile de armament american, finanțarea acordată Kievului și sancțiunile împotriva Rusiei – inclusiv asupra surselor de venit din energie – ar putea menține statu quo-ul din 2025. Dar acesta este, probabil, cel mai bun scenariu posibil. ….. Între timp, liderii europeni vor fi forțați să ignore public sprijinul Washingtonului pentru partidele de extremă dreapta – sprijin menționat explicit în noua strategie de securitate națională a SUA – în timp ce, în privat, vor face tot posibilul pentru a limita efectele unui eventual val anti-sistem la urne. Un test major vor fi alegerile din Ungaria, care vor arăta dacă mișcarea MAGA poate influența decisiv aliații săi ideologici din Europa. Premierul populist Viktor Orban pare să se confrunte, pentru prima dată în 15 ani, cu perspectiva reală a înfrângerii. Contracandidatul său, Péter Magyar – conservator și naționalist, dar fără stigmatul corupției – reprezintă o provocare serioasă, pe fondul unei economii stagnante și al creșterii prețurilor. …. Cei trei piloni de … instabilitate Toate aceste provocări sunt amplificate de slăbiciunea E3. Centrul politic european este în declin de peste un deceniu. Franța, Germania și Marea Britanie au intrat în 2026 cu guverne slabe, asediate de populismul de dreapta și de stânga și cu o administrație americană care le dorește căderea. Niciuna nu are alegeri generale programate în 2026, dar toate riscă paralizia politică sau chiar destabilizarea. Cel puțin un lider – britanicul Keir Starmer – ar putea cădea în urma unei revolte interne de partid. …..De acum înainte, relevanța Europei în noua ordine globală va fi definită de capacitatea sa de a răspunde agresiunii hibride a Rusiei, de a influența diplomația legată de războiul din Ucraina și de a-și îmbunătăți competitivitatea, gestionând totodată ascensiunea extremei drepte și amenințările existențiale la adresa economiei și securității sale venite din partea Rusiei, Chinei și Statelor Unite. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Istoricul Eric Storm: Imperialismul este noua ordine mondială …. Reporter: De fapt, Donald Trump s-a întors la putere promițând să facă America „din nou măreață”… Eric Storm: Dar nu se mulțumește să se întoarcă la un presupus trecut glorios al Americii; vrea să-l facă și mai măreț. De aceea, cere Venezuela, Groenlanda, Canalul Panama, Columbia și tot ce îi servește intereselor. Nu este singur. Putin gândește ca el, la fel și China. Renașterea naționalismului a adus cu sine revenirea imperialismului, care este noua ordine mondială cu care ne confruntăm. O îmbracă în retorică naționalistă pentru a-și asigura sprijinul intern, așa cum s-a întâmplat la începutul secolului XX, dar este imperialism pur și simplu. …. Reporter: Oamenii care nu mai au încredere în progres pentru că se simt abandonați de sistem au găsit alinare în retorica impregnată de nostalgie naționalistă. Sunteți expert în istoria contemporană a Spaniei, unde ne este greu să distingem între conceptele de națiune, stat și naționalitate. Cum ne vedeți? Eric Storm: Franța are și ea multe minorități, dar Parisul concentrează segmentul cel mai bogat și mai puternic și, în cele din urmă, a prevalat asupra restului țării. În schimb, în ​​Spania, două dintre cele mai dezvoltate regiuni, Catalonia și Țara Bascilor, se află la periferie și îmbrățișează retorica naționalistă. Adevărul este că Spania este o țară extrem de descentralizată, mai mult decât majoritatea statelor europene. Poate că ar putea trece la un model federal, dar asta nu garantează că această tensiune va dispărea. Belgia, de exemplu, este un stat federal, dar cele două regiuni care o alcătuiesc trăiesc izolate. Pericolul federalismului este că federațiile devin adesea închise. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Ministrul Justiţiei şi-a transferat doctoratul de la Universitatea Craiova la Concordia Chiajna ….. Întrebat despre motivul transferului, ministrul Justiţiei a negat că gestul său ar avea vreo legătură cu acuzaţiile de fraudă. „Pur şi simplu m-am săturat de Universitatea Craiova, e o situaţie complicată acolo, mă înţelegeţi, practic acuma sunt două Universităţi, una a primăriei, una a lui Mititelu, nu ştii care-i care.” „E ca şi cum aş avea doctoratul la FCSB, n-aş şti ce să trec în CV, că ba e Steaua, ba nu e Steaua.” În plus, spune Marinescu, Concordia Chiajna e mult mai aproape de Academica Clinceni, unde şi-a făcut masteratul cu mulţi ani în urmă. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 13 ianuarie! Vremea se va menține deosebit de rece, pe arii restrânse geroasă în centrul și nord-estul teritoriului, iar temperaturile maxime se vor situa între -8 și 2 gr. Marți noaptea va mai fi ger în nord și nord-est și pe arii restrânse în centru, sud și est, temperaturile minime la nivelul întregii țări urmând a se încadra între -13 gr în nordul Moldovei și estul Transilvaniei și 2…3 gr în sudul Banatului. Un cod galben de ger este valabil de marţi de la ora 10 până miercuri la ora 10, în Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, jumătatea de nord a Moldovei și zona de munte. Aici vremea se va menține deosebit de rece, local geroasă. Temperaturile maxime se vor încadra între -9 și -3 gr și minimele între -13 și -6 gr. Bucuresti: -4/-8 gr.C., ninsori.

“Reforma crucială pentru România. Adrian Negrescu, analist economic: „Fără o restructurare din temelii a administrației locale, tot efortul populației va fi în zadar”  ….. „Fără o restructurare din temelii a administrației locale, tot acest efort pe care noi, cetățenii și companiile îl facem în momentul de față, prin taxele duble locale pe care le plătim, va fi în zadar. Practic, primarii vor continua să plătească tot mai mult pentru salarii, pe tot felul de investiții supraevaluate, pe tot felul de afaceri cu companiile prietene cărora le servesc diverse contracte cu dedicație, fără niciun fel de licitație. Practic, primarii vor primi mai mulți bani cu care să-și desfășoare niște activități care nu au niciun fel de legătură cu realitatea în care trăim. Gândiți-vă că suntem în continuare în zona unor investiții care sunt cel puțin ridicole din perspectiva economică și care, din punctul meu de vedere, ar trebui limitate de guvern, printr-o legislație specifică. Altfel spus, da, înțeleg că trebuie să crească taxele, dar acești bani să se ducă pe lucruri concrete, nu pe creșteri de salarii, asta în condițiile în care 90% dintre primăriile din România își cheltuiesc banii pe care-i primesc în principal pentru salarii, nu pentru proiecte de dezvoltare urbană, pentru lucruri care contează în viața noastră de zi cu zi”, a declarat Negrescu, pentru Ziare.com. …..„Din această perspectivă, statul va aduna mai mulți bani, 35 de miliarde de lei din creșterile de taxe din ultimele luni, dar marele semn de întrebare este legat de cum va folosi acești bani. E o expresie: nu putem noi produce cât pot ei să cheltuiască în materie de ‘investiții’ de sute de milioane de euro, precum stadioanele cu care se laudă CNI, tot felul de cămine culturale, parcuri în localități părăsite, aducțiuni de gaze în zone în care nimeni nu-și mai dorește gaz metan la poarta casei, tot felul de proiecte – 90% dintre ele nu au în spate un studiu de impact ce poate justifica aceste cheltuieli. …..” Integral: https://ziare.com/

“Trump vrea să ne triplăm prețurile medicamentelor. România, supusă unui efort bugetar și mai mare: „Nu e ca la frizer, când prețurile mai scad în perioade de recesiune”  Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că a forțat Franța să accepte triplarea prețurilor la medicamente, amenințând cu impunerea unei taxe vamale de 25% asupra tuturor importurilor franceze în SUA. Liderul de la Washington a avertizat toate țările europene să-și crească prețurile, dând Franța ca exemplu. Astfel, președintele american face pe plac producătorilor farmaceutici care se confruntă în 2026 cu o luptă pentru a obține prețuri mai mari pentru medicamentele lor eliberate pe bază de prescripție în Europa, după ce anul trecut au acceptat să reducă modest prețurile din SUA. Pentru Trump nu se pune problema unor legi mai dure care să limiteze abuzurile asigurătorilor privați din SUA sau profiturile companiilor farmaceutice, așa cum au făcut țările europene pentru a-și reduce prețurile. În schimb, el a dat vina pe guvernele străine pentru faptul că ar obține un „tratament avantajos”. Țări precum Franța, Germania și Japonia, a susținut el, profită de pe urma Statelor Unite prin menținerea prețurilor medicamentelor la un nivel scăzut. …. Economistul Adrian Mitroi a comentat observațiile făcute de Donald Trump despre industria farmaceutică, concentrându-se pe distribuția geografică a producției de medicamente inovatoare şi pe implicațiile creșterii prețurilor în Europa. „Am văzut discursul lui, am fost foarte atent. A fost de o impolitețe care pe mine m-a frapat, părea că el lucrează de multă vreme la subiectul acesta, al medicamentelor. America are trei mari producători de medicamente, iar tratamentele inovatoare apar acolo pentru prima dată. În Europa, cu excepția unei singure companii, nu avem producție substanțială, vin mult mai târziu medicamentele. Din moment ce la ei apar mai întâi medicamentele inovatoare, atunci și normal că ei au prețul mai mare. Teoria lui Trump e că dacă europenii și-ar crește prețurile, atunci ar putea scădea cele de acolo, pentru că profitabilitatea industriei se măsoară pe ambele teritorii”, a transmis economistul. …. „Problema este că populația, atât americană cât și europeană, îmbătrânește, iar nevoia de medicamente este tot mai mare. Grija pentru sănătate devine tot mai importantă în finanțele personale, iar inflația care se va naște din creșterea acestor prețuri este foarte periculoasă, pentru nu vorbim de o categorie unde prețurile vor mai și scădea. Nu e ca la frizer, de exemplu, când prețurile mai scad în perioade de recesiune. Nu există deflație pentru sectorul acesta”, a continuat acesta. …..Adrian Mitroi a adus în vedere și limitările actuale ale accesului României la tratamente inovatoare și amintește dependența de medicamente generice, produse local sau în piețe din Asia, ca factor care restrânge accesul la terapii de ultimă generație. .…” Integral: https://ziare.com/

“EXCLUSIV Vama Constanța s-a transformat în ”Grup de interese personale”, unii vameși dau liber mărfurilor după controale de formă, în timpul lor liber: Raport de o duritate fără precedent al corpului de control al Ministerului Finanțelor după anchetele G4Media și ISE (I) ….G4Media și ISE au consultat documentul draft întocmit de corpul de control care analizează în 64 de pagini aspectele semnalate de reporteri, dar și altele din activitatea vameșilor, și identifică o serie de anomalii, cu precădere în timpii de acordare a liberului de vamă (acceptul tranzitului mărfurilor, n.red.), dar și a modului în care inspectorii folosesc anumite ”informații sensibile” la care au acces și pe care le-au folosit în interesul anumitor agenți economici, arată raportul. Un alt exemplu este cel în care 137 declarații vamale completate greșit sunt acceptate de vameși de la JetFly Hub, firma care vinde combustibil Armatei, mai arată documentul consultat de reporteri. Astfel, firma ar fi fost mandatată ilegal pentru ca mai multe societăți să beneficieze de suspendarea accizelor și a TVA, arată raportul.    Într-un caz distinct, corpul de control constată că fosta șefă a Vămii Constanța, Elmaz Nezir, a provocat un prejudiciu încă din anul 2023, din momentul în care a început să cumuleze pensie și salariu din Vamă. …. În alte cazuri, corpul de control arată cum vameșii acordau liber de vamă pentru mărfuri într-un timp record, în afara orelor de program, fără ca acestea să fie înregistrate în acte ca ore suplimentare, fie în zilele în care, de fapt, figurau ca fiind liberi.  Raportul mai consemnează ”verificările sporadice” pe care Autoritatea Vamală Română le face privind amânarea la plată a TVA, care doar în Vama Constanța a ajuns la peste 2 miliarde de lei în primele șase luni din 2025: …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Atac dur în Justiție. Fostul șef al CSM ironizează un magistrat reformist după discuțiile de la Cotroceni: „Păduchele în frunte”  ….. „Am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţiilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice. În ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM-ului”, a declarat judecătorul Liviu Cîrneciu, după discuțiile de la Cotroceni.  …. „Situația procurorului fost polițist devenit ulterior judecător care a picat definitivatul luând 4 la civil după ce luase aproape maxim la admitere și face pe guru-ul reformei și meritocrației pe grupuri de magistrați și la Cotroceni în fața președintelui țării, fără rușine, ar trebui să mă lase rece. Ar fi o oarecare și nesemnificativă nouă carență de fond punctuală într-un colț de țară, cum mai sunt. Dar anvergura pe care a luat-o nebunia asta ne obligă să ne știm noii idoli ai noii reforme care va să vină”, a scris Bogdan Mateescu.  În același mesaj, fostul președinte al CSM revine asupra ideii de ipocrizie și volatilitate a principiilor în rândul unor magistrați care se prezintă drept reformatori. El subliniază că notele mari nu sunt suficiente pentru a legitima un discurs despre schimbarea sistemului și avertizează asupra pericolului sloganurilor și al „providențialilor de paie”. …..” Integral: https://ziare.com/

“EXCLUSIV Procurorul general, în alb și negru / Alex Florența: Le-am făcut dosare extremiștilor Georgescu și Șoșoacă / Avem cazuri grele: Euroins, Sidex, Tinmar, Micula / Danileț: Florența tace complice după Recorder și întâlnirea de la Cotroceni, unde s-au dezvăluit fapte penale din sistemul judiciar Cel puțin câteva bile negre, grele, atârnă de gâtul procurorului general Alex Florența:

• Lipsa de investigații privind marea corupție din justiție. Parchetul general nici măcar nu a precizat dacă a deschis vreun dosar penal după dezvăluirile Recorder
• Combaterea târzie a faptelor de propagandă legionară, antisemită, negarea Holocaustului și cultul criminalilor de război
• Combaterea post-factum a acțiunilor ostile ale Federației Ruse în contextul alegerilor prezidențiale din România din 2024
• Combaterea târzie a marilor cazuri de evaziune și mare fraudă economico-financiară…..

….. BILĂ NEAGRĂ: Lipsa de acțiune împotriva marii corupții din justiție În cei 3 ani de mandat în care procurorul general Alex Florența a avut în subordine procurorii anume desemnați să ancheteze magistrați au fost trimiși în judecată doar 8 magistrați, dintre care doar doi și pentru corupție. Este vorba, în primul rând, de cazul judecătoarei drogate de la Suceava, Ana Maria Chirilă. Ea a fost trimisă în judecată în ianuarie 2024 pentru trafic și consum de droguri și luare de mită. …. Au mai fost trimiși în judecată:

• procurorul Claudiu Constantin Negrilă de la Parchetul Tribunalului Olt pentru luare de mită și favorizarea faptuitorului
• judecătoarea Monica Cipariu de la Tribunalul București pentru abuz în serviciu. Ar fi întârziat timp de patru ani redactarea unei sentințe penale într-un dosar ce privea patru persoane condamnate pentru tentativă la omor calificat
• procurorul Daniel Bosânceanu de la Parchetul Judecătoriei Răducăneni acuzat de viol asupra unei minore
• procurorul Nicolae Valerian Cuzi, fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, trimis în judecată sub acuzația că a sustras și distrus probe din dosarul în care un preot era anchetat pentru viol asupra unei fete de 15 ani
• fostul procuror-șef al DIICOT Ialomiţa, Alexandru Mihailiuc, a fost trimis în judecată de Parchetul General pentru că ar fi cheltuit banii ridicați la percheziţii
• fostul prim procuror al Parchetului din Corabia, Sorin Lia, trimis în judecată pentru abuz în serviciu …. Parchetul general nu a investigat niciun caz de corupție la vârful magistraturii. Aceasta în condițiile în care până și la presă au ajuns informații despre cifre cu 6 zerouri puse la bătaie pentru salvarea unor inculpați. Recent, jurnalistul Stelian Negrea de la Newsweek a vorbit public de o șpagă de 1.000.000 de euro dată în Bulgaria prin intermediul unei grefiere de la Curtea de Apel București în dosarul unui primar din Pitești. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Elevii ieșeni de gimnaziu, campioni la absențe / Au adunat 6,8 milioane de absențe în ultimii cinci ani școlari  Datele Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Iași pentru intervalul 2020-2025 arată că cei mai absenți elevi din județ sunt cei din învățământul gimnazial și liceal, relatează ziaruldeiasi.ro. În total, în județul Iași, peste 17 milioane de absențe au fost înregistrate în ultimii cinci ani, iar 38,73% dintre acestea aparțin elevilor din clasele V-VIII, adică celor din învățământul gimnazial. Conform statisticilor transmise de ISJ Iași, media numărului de absențe pe elev este de cel puțin 40 de absențe pe an la gimnaziu și 50 de absențe pe an la liceu. În fiecare nivel de învățământ, cel puțin 40% dintre absențe au fost motivate. Elevii de gimnaziu au acumulat peste 6,8 milioane de absențe în perioada 2020-2025, fiind cel mai ridicat număr de absențe din ultimii cinci ani școlari. În fiecare an școlar au fost înregistrate cel puțin 1,2 milioane de absențe, iar media a fost de aproximativ 40-47 absențe per elev. De exemplu, în anul școlar 2021-2022 media a fost de 46 de absențe per elev, iar în 2023-2024 a urcat la 47,38. Elevii de liceu au înregistrat peste 5,35 milioane de absențe între 2020 și 2025. Numărul acestora a crescut în ultimii doi ani școlari. Dacă în anul școlar 2022-2023 au fost înregistrate peste 1,12 milioane de absențe, în 2023-2024 au fost 1,43 milioane de absențe, în timp ce în anul școlar anterior s-au strâns mai bine de 1,39 de milioane. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Daniel Funeriu propune schimbarea Evaluării Naţionale: examene din patru arii şi medii ponderate pentru admiterea la liceu Daniel Funeriu, fost ministru al Educaţiei, a criticat actualul model de Evaluare Naţională, care testează elevii doar la limba română şi matematică, susţinând că acesta produce efecte negative asupra întregului curriculum potrivit News.ro. …. El a vorbit despre apariţia unui „curriculum paralel” şi despre dezechilibrele din şcoli: „Profesorii de mate şi română ajung mai importanţi decât ceilalţi, ceea ce creează o distincţie nesănătoasă în sistem”. ….Funeriu propune ca examenul de la finalul gimnaziului să includă patru arii: română, matematică, ştiinţe şi umanioare. „Degeaba predăm istorie, geografie, fizică, chimie, dacă evaluăm doar româna şi matematica”, a spus el, pledând pentru o evaluare comprehensivă. ….O altă componentă este introducerea mediilor ponderate, adaptate profilului fiecărui liceu. Astfel, un liceu real ar putea acorda pondere mai mare matematicii şi ştiinţelor, iar unul umanist disciplinelor de profil. ….„Avem mari probleme cu obezitatea la copii. De ce să nu stimulăm sportul?”, a spus el, adăugând că între doi elevi cu rezultate egale, performanţa sportivă ar putea face diferenţa. …..” Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro/

“Cum a devenit China o putere militară de top în doar zece ani. Supremația strategică a Occidentului, pusă în pericol ....China, lider în exporturile de arme De ani buni, Beijingul își consolidează forțele armate, devenind unul dintre cei mai mari exportatori de arme. În trecut însă, China era cel mai mare importator global de armament. Potrivit Stockholm International Peace Research Institute (Sipri), la începutul secolului, principalii furnizori ai Chinei erau Rusia, Franța și Ucraina, potrivit L’Express. Însă între 2019 și 2023, importurile chinezești au scăzut cu 44% față de perioada anterioară. Wu Qian, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, declara în 2024 pentru Cotidianul Poporului că această schimbare reflectă „autonomia și inovația independentă” a Chinei….. Conform Sipri, cheltuielile militare ale Chinei au crescut de la 22,2 miliarde de dolari în 2000 la 313,6 miliarde în 2024, depășind semnificativ bugetul Franței de 50,5 miliarde de euro. Totuși, China este încă departe de Statele Unite, care au alocat 997,3 miliarde armatei în 2024. Dar Beijingul investește masiv în industria sa de armament, acordând subvenții mari companiilor de stat, cum ar fi China Electronics Technology Group Corporation. …. Într-o paradă grandioasă dedicată Zilei Victoriei, la Beijing, China a arătat lumii noua sa rachetă intercontinentală strategică cu combustibil lichid, Dongfeng 5C(DF-5C). Conform publicației de stat chineze Global Times, DF-5C are o rază de acțiune estimată de peste 20.000 de kilometri. Aceasta plasează întregul glob în raza sa de acțiune, oferindu-i capacitatea de a descuraja amenințările și de a consolida stabilitatea globală. Pe lângă DF-5C, PLA a dezvăluit și alte rachete cu capacitate nucleară, inclusiv JL-1 și JL-3. Presa de stat a declarat că acestea reprezintă componentele terestre, maritime și aeriene ale triadei nucleare a Chinei. ….Beijingul și-a prezentat recent cea mai nouă și mai mare navă de război, portavionul Fujian. Nava a efectuat recent exerciții militare în Marea Chinei de Est, marcând un pas important în modernizarea forțelor navale chineze. Fujian, cu o deplasament de 72.500 de tone, este unul dintre cele mai mari vase construite de China în cadrul programului său amplu de modernizare militară. ….O înregistrare rară difuzată de presa de stat oferă o privire asupra modului în care Beijingul își protejează arsenalul strategic. Imaginile arată o vastă rețea de tuneluri subterane, cunoscută sub numele de „Palatul Dragonului”, care se întinde pe aproximativ 5.000 de kilometri sub munții sacri ai țării. Acest sistem secret adăpostește unitatea strategică de rachete a armatei chineze și reprezintă coloana vertebrală a descurajării nucleare a Beijingului. Estimările indică faptul că China dispune în prezent de aproximativ 500 de rachete nucleare, deși cifra exactă rămâne secret de stat. Potrivit unui raport al Pentagonului din 2023, arsenalul chinez ar putea ajunge la 1.000 de rachete până în 2030, multe dintre ele având capacitatea de a lovi teritoriul continental al Statelor Unite……” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Profesor român de la Oxford: În România, decizia politică a fost paralizată de războiul hibrid. El vorbește despre „erori majore” ale lui Nicușor Dan .… Profesorul de studii diplomatice de la Oxford consideră că România trebuie să abandoneze starea de expectativă şi să devină pro-activă, să iniţieze imediat o dezbatere cu Franţa, Marea Britanie şi cu celelalte puteri de pe continent privind crearea unei umbrele nucleare europene care să aibă desfăşurate componente inclusiv în ţara noastră. „România a clacat! A clacat în faţa războiului hibrid“ Bjola consideră că decizia României de a nu contribui cu trupe la forţa de menţinere a păcii în Ucraina după încheierea războiului este, de fapt, „o victorie a războiului hibrid care se poartă de zece ani” în țara noastră. „Deci, s-a cultivat şi s-a cedat! Ăsta este rolul războiului hibrid, să paralizezi decizia politică. Şi asta s-a reuşit, din păcate. România, într-adevăr, trebuia să fie în cu totul altă zonă. Pentru România, Ucraina contează. O Ucraină independentă păstrează şi Republica Moldova, păstrează o situaţie în care România nu are graniţă cu Rusia. …. A clacat în faţa războiului hibrid, un război hibrid care se poartă în România de 10 ani, picătură cu picătură, şi în momentul de faţă o mare parte din populaţie vede implicarea României în trimiterea de trupe ca fiind ceva foarte negativ. Dar să nu uităm, România a participat cu trupe în Irak, a participat cu trupe în Afganistan, s-a achitat cu bine de toate sarcinile respective şi în zone care nu erau aşa direct legate de securitatea sa. ….. „Dacă vă uitaţi în Strategia de Securitate (a României – n. red.), nu s-a discutat nimic despre ţările din Pacific. Şi nu s-a discutat pentru că China, de exemplu, este absentă din acea relaţie. Nu s-a discutat nimic de construcţia europeană. E o lipsă de viziune, din păcate, o viziune care trebuie compensată. Aş mai spune ceva: timpul nu este în favoarea celor care iau decizii încet. (…) Deci, ritmul în care plăcile tectonice se schimbă, se intersectează, se ciocnesc este foarte accelerat. În fiecare lună asistăm la ceva care are consecinţe internaţionale foarte-foarte mari. Ideea că noi stăm oarecum observatori la acest lucru şi ne calculăm mişcarea este foarte păguboasă. Nu calculezi, nu reacţionezi. Toate aceste lucruri nu erau greu de anticipat, erau oarecum semnale destul de clare. Faptul că nu vrei să crezi realitatea este o problemă, dar realitatea te loveşte în faţă şi, la un moment dat, va trebui să reacţionezi la ea. Dar, dacă reacţionezi târziu, eşti într-o situaţie mult mai proastă. Deci, ce vreau să spun cu acest lucru este că ar trebui schimbat ritmul de acţiune la nivel extern. Genul de „ne vedem o dată la o lună cu partenerii europeni şi ne gândim şi vedem ce facem“, politica de anii 2000-2010, nu funcţionează. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Cum vede o jurnalistă ucraineană, originară din regiunea Donbas, negocierile de pace dintre SUA și Rusia: „Aceasta este una dintre cele mai mari manipulări” „Termenul Donbas este unul geografic, nu politic, iar folosirea lui produce o confuzie deliberată”, spune Valentina Troian, o jurnalistă ucraineană, originară din regiunea Luhansk, fostă angajată a televiziunii publice regionale. Într-un interviu pentru publicul HotNews, jurnalista povestește despre cum rușii au intervenit în regiune chiar înainte de 2014, când lumea întreagă a aflat despre conflictele din Donbas. Acum, regiunea este un punct crucial în negocierile de pace dintre SUA și Rusia. …. Valentina Troian: Aceasta este una dintre cele mai mari manipulări. Donbasul este un termen strict geografic și înseamnă „bazinul carbonifer Donețk”. El nu coincide cu granițele administrative ale regiunii Donețk și nici cu cele ale regiunii Luhansk.  De exemplu, orașe precum Kramatorsk și Sloviansk, aflate sub control ucrainean, nu sunt în Donbas din punct de vedere geografic. În schimb, Donbas include și teritorii din regiunea Dnipropetrovsk, dar și o parte a Federației Ruse. De aceea, utilizarea politică a termenului este lipsită de sens. Când se spune „Donbas”, de fapt se vorbește despre părți din regiunile Donețk și Luhansk, nu despre o entitate clar definită…… Regiunea Luhansk nu este integral în Donbas. Nordul regiunii Luhansk aparține Slobojanșcinei, nu Donbasului. Eu folosesc termenul „Donbas” exclusiv ca noțiune geografică. Ca termen politic, este folosit deliberat în mod ambiguu. Ce anume a avut Zelenski în vedere exact, pot doar presupune. …. Cum au fost organizate protestele proruse din Luhansk în 2014? – Nu au fost deloc spontane. Oamenii erau aduși organizat, cu autobuze, din diverse localități. Se vedea clar: pancarte identice, grupuri marcate pe raioane, simboluri rusești. Un lucru șocant s-a întâmplat pe 9 martie 2014, când persoane proruse au atacat un eveniment cultural dedicat lui Taras Șevcenko (n.r.- poetul național al Ucrainei). Au fost bătuți inclusiv copii. Nu era un miting politic, ci unul cultural. A fost evident un atac organizat. – Cum a fost percepută de către localnicii invazia Rusiei din 24 februarie 2022? – Pentru mine începerea invaziei nu a fost o surpriză. Încă din februarie se goleau spitale, femeile și copiii erau evacuați forțat spre Rusia, sub promisiuni false. A fost o manipulare psihologică enormă. Mobilizarea a fost forțată. Cunosc oameni care nu puteau ieși din casă de frica recrutării. Discursul lui Putin din 21 februarie, cu referiri la „denazificare”, a fost un semnal clar: nu urma doar un conflict local, ci un război pe scară largă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Şumudică şi-a pus aer condiţionat la geacă pentru a putea antrena în Arabia Saudită Cu toţii am auzit că Marius Şumudică a semnat cu saudiţii de la Al-Okhood, însă puţini ştiau ce sacrificii a făcut antrenorul pentru a putea lucra în condiţiile dure ale peninsulei arabe! După ce a aflat că e căutat de arabi, Şumudică a dezvăluit că voia iniţial să îi refuze, convins că se va coace în geaca aia ca un pui în punga magică – mai ales vara, când temperaturile pot atinge şi 50 de grade. ….. Şumudică adaugă că a optat pentru un sistem cu capacitate de 12.000 BTU, cu tehnologie inverter şi clasa energetică A++, dar fără wifi, aplicaţie de mobil şi alte „fiţe”. „Nu vreau să ştie toţi hackerii chinezi ce temperatură îmi ţin eu în geacă”, a comentat antrenorul. „O rezolvare într-adevăr ingenioasă! Bănuiesc că partea cea mai grea a fost montajul unităţii exterioare pe faţada gecii, că nu toate diblurile merg în poliester. În rest, geaca aia nu pare foarte diferită de o sufragerie normală”, a precizat Sandu, expert în sisteme de climatizare. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 12 ianuarie! Meteorologii au emis un cod galben în acest sens pana in 12 ianuarie, care vizeaza zone din Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova și la munte. În Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova și la munte vremea va deveni geroasă îndeosebi în timpul nopților și dimineților. Vor fi temperaturi maxime ce se vor încadra între -12 și -3 gr, cu ger persistent și peste zi, izolat în nord și centru, iar temperaturile minime se vor situa între -18 și -6 gr. Bucuresti: 0/-7 gr.C.

“Reforma administrației, blocată de opoziția din coaliție. Stolojan: „O prioritate cumplită pentru anul 2026”  Reforma administrației publice din România s-a împotmolit, în principal din cauza opoziției PSD, susține fostul premier Theodor Stolojan. Într-o declarație făcută la RFI, acesta avertizează că anul 2026 va fi extrem de dificil pentru Executiv, întrucât adevăratele reforme abia acum ar trebui începute. Potrivit lui Stolojan, anul trecut a reprezentat etapa cea mai ușoară pentru Guvern, concentrată pe majorări de impozite și taxe, în timp ce reformele structurale au fost amânate. „Reforma administrației publice s-a împotmolit, din cauza opoziției partidelor din coaliția de guvernare, PSD-ul fiind în frunte”, a declarat fostul premier. Acesta spune că nici măcar reforma teritorial-administrativă nu mai este discutată, deși o consideră esențială pentru modernizarea statului. „Este o necesitate pentru România. Suntem rămași în urmă, pur și simplu. Greul de-abia acum urmează, în sensul reformelor”, a punctat Theodor Stolojan. Fostul premier caracterizează schimbarea de optică în administrația publică drept „o reformă cumplit de grea”. El a menționat că actualul premier, Ilie Bolojan, a încercat să introducă unele criterii de performanță în sectorul public, însă rezultatele sunt, deocamdată, minime. „Domnul premier discută tot timpul de performanță, de legarea activității de performanță. Dar noi nu avem, în primul rând, legea salarizării în toate domeniile publice”, a explicat Stolojan……” Integral: https://ziare.com/

“De ce România are cea mai mare inflație din UE, de 5 ori față de medie. Economist: „Se poate altfel, dar nu se vrea”  Românii sunt printre cei mai săraci cetățeni din UE și, totodată, lună de lună, România raportează cea mai mare inflație. Potrivit datelor pentru luna noiembrie 2025, inflația în țara noastră a ajuns la aproape 10%, de cinci o mai mare decât media din Uniune și de zece ori mai mare decât în Franța. …. „Inflația este produsă peste tot în lume în ‘fabricile de inflație’, adică în băncile centrale. Inflația nu pică din cer. În primul și în ultimul rând, inflația e un fenomen monetar. Avem creșteri de prețuri pentru că BNR a avut o politică acomodantă cu deficitul bugetar al statului român. Adică, guvernele României cheltuiesc mult mai mult decât sunt dispuși contribuabilii să plătească. Avem deficit acoperit parțial prin emisiune de titluri de stat și împrumuturi. O parte din titlurile de stat sunt emise în lei și practic, sunt transformate de sistemul monetar bancar în emisiune suplimentară de monedă. Deci cheltuielile publice excesive se traduc în deficit. Deficitul se traduce în titluri de stat. Titlurile de stat se traduc în bani suplimentari”, a declarat Nechita, pentru Ziare.com.  …. „Astfel, avem mai mulți bani, dar produsele sunt tot atâtea. Când mai mulți lei aleargă după tot atâtea produse, rezultatul nu poate fi în această realitate în care trăim decât creșterea prețurilor: peste tot, întotdeauna. E un fenomen cât se poate de firesc, de natural. Toate băncile centrale fac aceste lucruri. De aceea au fost înființate, de asta au dat guvernele acest privilegiu băncilor centrale, pentru a face inflație”, a mai explicat profesorul…..  „Însă, unele bănci centrale o fac cu mai multă decență, cu măsură. Euro și dolarul sunt mai bine gestionate decât leul, tot mai slab. Francul elvețian e mai bine gestionat decât dolarul și euro, motiv pentru care francul elvețian se întărește în raport cu cele două menționate …..” Integral: https://ziare.com/

“Cifrele crizei industriei energetice românești în 2025 ….Anul 2025 marchează agravarea vulnerabilităților sistemului electroenergetic național (SEN), conform datelor Transelectrica și ANRE, cu o analiză comparativă față de 2024 și ultimii 15 ani (2011-2025). Producția internă a scăzut la minim istoric de 50,41 TWh (-2,2 TWh față de 2024), iar importurile au explodat la 5,26 TWh (10,5% din consum total de 54,08 TWh), cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, determinat de secetă prelungită și cerere crescută cu 1,2% (creștere casnică +3,5% din caniculă).​ …..Nuclearelectrica a livrat 11,12 TWh (stabilă, 20% din producție), iar termocentralele pe cărbune au coborât la 7,22 TWh (13% din productie). Termocentralele pe gaz au livrat 10,24 TWh. Hidro a suferit cel mai mult: 12,4 TWh (an secetos). Eolianul a avut 5,99 TWh și solarul 2,75 TWh. Vârful consum a fost 8.984 MWh în iulie, cu import record lunar 2,953 MWh (limită 3.500 MWh).​ …. Producția securitară (nuclear + cărbune + gaz) a atins 28,5 TWh (minimul ultimilor 16 ani, – 26% vs. 2011), regenerabilele 21,6 TWh (35%, dar intermitente: aproximativ 30% din productia anuala). Cu alte cuvinte, România are mari probleme, fiindu-i în scădere și producția de energie securitară și energia regenerabilă, adică toată producția, fiind nevoită să importe din ce în ce mai mult. Deficit structural persistent Cum era și normal, producția pe cărbune a scăzut cu aproape două treimi din 2010. Problema este că capacitățile scoase din uz nu au fost înlocuite cu altele pe gaz. Producția pe gaz a crescut, termocentrala Petrom – Brazi salvând câțiva TWh, dar nu suficient. Hidrocentralele au produs mai puțin, 2024 și 2025 fiind ani secetoși. Nuclearelectrica și-a văzut de treabă în parametri, furnizând aceeași 11 TWh în fiecare an. Eolianul a scăzut simțitor în ultimii doi ani, de la 7,55 TWh în 2023 la 5,99 TWh în 2025. Fotovoltaicul a crescut simțitor, dar să nu uităm că este întreruptibil și nu există capacități de stocare suficiente. În datele Transelectrica nu intră și contribuția prosumatorilor. …. Prognoza pentru 2026 ar arăta cam așa: vom avea un consum mai mare cu 2,5% (52 TWh), producția posibil va stagna (avem PNRR întârziat), dacă termocentrala de la Mintia-Deva nu va porni. La vară vom avea risc de blackout dacă importurile vor depăși 3.600 MW. Rețelele nu vor fi modernizate decât 45%, de aici rezultând că prosumatorii ar putea fi deconectați la vârfuri. Concluzia 1: Criza structurală cere prioritate în asigurarea securității energetice, fiind necesare capacități pe gaz de aproape 2.000 MW și pe hidro de peste 500 MW. În paralel, trebuie ca regenerabilele să devină scalabile, odată cu creșterea capacităților de stocare la peste 1.000 MW (pe mai multe ore), evitând dependența de importuri care ar putea crește cu 15%. …. Amenințările sunt clare asupra infrastructurii energetice. Ați auzit pe cineva din România care să ridice problema fragilității infrastructurilor critice din industria energetică? Măcar de s-ar trezi careva dintre decidenți! Concluzia 2: Sunt mulți incompetenți și trădători prin unele birouri din diversele companii (de stat) și instituții decidente. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Exclusiv Gaura neagră din energie: statul a acumulat datorii de peste 9,5 miliarde de lei către furnizori. Avertismentul experților: „Românii vor plăti aceste oale sparte”  Datele transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea „Adevărul”, scot la iveală o situație critică în piața de energie: datoriile statului către companiile de furnizare au ajuns la peste 9,57 miliarde de lei. Experții avertizează că blocajul financiar nu doar că frânează investițiile în energia verde, dar va duce inevitabil la costuri suplimentare pe care le va suporta, în final, tot consumatorul. …. „Acum trebuie să spunem foarte clar că toate aceste datorii, atât cele curente, cât și cele din anii 2022, 2023 și 2024, se traduc prin faptul că furnizorii trebuie să se împrumute. Se împrumută de la bănci, iar băncile percep dobânzi. Furnizorii plătesc aceste dobânzi și le recuperează de la cine? De la consumatorii finali”, a explicat Dumitru Chisăliță….. „Practic, aceste întârzieri înseamnă costuri suplimentare induse la nivelul furnizorului, costuri care vor fi recuperate de la clientul final. Întârzierea plății către furnizori este egală cu creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, pentru că acele costuri trebuie recuperate”, a adăugat președintele AEI. …. „În acest moment, furnizorii nu fac investiții în rețea; investițiile sunt realizate exclusiv de operatorii de distribuție. […] Rețelele sunt finanțate din tarifele de distribuție. Deci răspunsul este clar: nu sunt afectați din perspectiva rețelelor, dar sunt afectați din perspectiva dezvoltării de noi capacități de producție”, a explicat Chisăliță. Multe companii de furnizare aveau planificate proiecte majore în energie verde, esențiale pentru independența energetică a României, proiecte care acum stagnează din lipsă de cash-flow. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“„Ce facem cu gazele care vor ajunge în România?”. Peste un an și jumătate vin gazele din Marea Neagră, dar România încă nu are o strategie cum să le folosească în țară  Mai este un an și jumătate până la mijlocul anului 2027, când va începe extracția gazelor din Marea Neagră, cel mai important proiect strategic al României în domeniul energetic de după Revoluție. Producția de gaze a țării se va dubla, însă România încă nu are o strategie cum să folosească aceste noi resurse, iar autoritățile încă se întreabă cum putem valorifica în țară acest gaz, pentru a nu-l exporta aproape în totalitate.

• Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale.
• Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, conform OMV Petrom. Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi pe an.
• În 2018, șeful companiei de gaze din Ungaria, prezent la București, a ironizat lipsa de strategie a României cu privire la gazele din Marea Neagră: „Nu aveți petrochimie, România nu poate consuma tot acest gaz. Ce faceți cu el, un foc mare?”. Au trecut șapte ani de atunci și România încă nu are unde să valorifice aceste resurse.

Ce va face România însă cu aceste gaze care vor fi extrase din 2027, dar și cu gazele care vor veni din import prin Coridorul Vertical?, s-a întrebat deputata USR Cristina Prună, la o dezbatere organizată recent, cu tema „Viitorul valorificării superioare a gazelor naturale în România”. „Cum ne raportăm la acest gaz? Este important să decidem. Putem folosi gazul natural pentru a produce energie electrică, pentru încălzire sau ca materie primă pentru industria chimică, care să creeze valoare adăugată și locuri de muncă, sau ne raportăm ca la o marfă pe care o tranzacționăm pe piața internă și pe piața europeană sau ca la o resursă binecuvântată pe care o închidem între granițele țării ca la muzeu”, a spus deputata. Ea a subliniat că economia țării traversează o perioadă în care este nevoie de investiții noi, care să genereze valoarea adăugată mare. Cu alte cuvinte, România are gaz, dar ce face cu el, unde îl consumă? ….” Integral: https://hotnews.ro/

“Intenția Guvernului de a prelungi plafonarea prețului gazelor face mai mult rău consumatorilor, spune un expert. „Este un paradox românesc”  Anunțul ministrului Energiei privind posibilitatea de a menține plafonat prețul gazelor și după 1 aprilie creează confuzie în piață, iar această incertitudine duce în final la creșterea prețurilor, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. „Cu doar 2,5 luni înainte de termenul expirării plafonului la gaz, Ministerul Energiei reanunță că „analizează” un nou plan de plafonare a prețului gazelor. Nu e o decizie, nu e un calendar, nu e o regulă. E o incertitudine. Iar în energie, incertitudinele cresc prețurile”, explică Chisăliță. …. „Când statul sugerează că va schimba regulile în plin joc, producătorii, importatorii, traderii și furnizorii fac singurul lucru rațional: retrag oferte, amână emiterea de oferte, în fapt se apără. Ofertele dispar din piață, lichiditatea scade, iar prețurile cresc – nu din lipsă de gaze, ci din lipsă de oferte, din lipsă de încredere”. Această practică de a crea incertitudine față de ce se va întâmpla la 1 aprilie 2026 nu protejează consumatorul, mai spune expertul. „Îl taxează pe ocolite. Furnizorii introduc prime de risc, contractele se blochează, iar diferențele ajung, inevitabil, fie în factură, fie în bugetul de stat. Costul nu dispare. Se mută. Dar cu siguranță îl plătesc oamenii”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Video Unde greșește Occidentul în legătură cu serviciile secrete rusești. Dezvăluirile unui fost șef din CIA …. Poate că cea mai importantă percepție greșită a Occidentului despre Rusia și serviciile ei secrete este, spune fostul agent CIA, impresia sunt mult mai puternice decât sunt în realitate. Rusia a avut succes în acest război politic deoarece folosește foarte bine instrumente de dezinformare. „Unul dintre instrumentele despre care vorbim este controlul reflexiv. Este un concept strategic rusesc prin care încerci să manipulezi procesul decizional al adversarului tău, astfel încât acesta să facă alegeri care sunt în favoarea manipulatorului și să ducă la propriul său dezavantaj. Și am văzut asta de multe ori”, spune el. Nu doar administrația Trump, ci și în administrațiile Biden, Obama, Bush. „Putin a folosit minciuni, a blufat și a utilizat alte instrumente de manipulare pentru a sugera cumva că sunt extrem de puternici, că nu poți face nimic pentru a-i opri”, arată el. Liderii occidentali au avut tendința constantă să creadă că Rusia se va schimba, că dacă suntem împăciuitori, în cele din urmă, lucrurile se vor schimba. Cred că am învățat acum că Putin nu se va schimba, conchide Sipher: „Nu vei putea să-l faci să gândească așa cum gândești tu. Dar problema este că adesea, când el acționează, fie că este vorba de Ucraina, Georgia, Moldova sau chiar în țări din UE, cum ar fi asasinate și alte chestii de genul acesta, adesea nu am reacționat. Uităm că suntem o țară mult mai mare și mai puternică. Am permis acestei țări mai mici să folosească acele instrumente întunecate ale subversiunii pentru a ne împiedica să acționăm. Și cred că unul dintre cele mai importante lucruri este să ne dăm seama propria noastră putere militară și economică și să o folosim.” …..” Integral: https://adevarul.ro/

“The Telegraph: Zelenski și Trump vor semna la Davos un acord de 800 de miliarde de dolari  Ucraina și Statele Unite urmează să semneze un acord de „prosperitate” destinat reconstrucției Ucrainei în cadrul unei întâlniri la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit oficialilor occidentali citați de The Telegraph.…..Detalii despre acord Conform The Telegraph, acordul va include o serie de credite, granturi și oportunități de investiții din partea companiilor private americane pentru a asigura fondurile necesare. Oferind Washingtonului un rol activ în reconstrucția postbelică, inclusiv în proiecte care ar putea fi agreate de Trump, Kievul speră că președintele american va fi mai înclinat să ofere garanții solide de securitate. Acordul se bazează pe un contract semnat anul trecut privind mineralele, care a oferit investitorilor americani acces preferențial la proiectele viitoare de exploatare din Ucraina. Premierul Iulia Svîrîdenko a declarat recent că Ucraina are nevoie de 800 de miliarde de dolari pentru cheltuielile de reconstrucție pe următorii zece ani, excluzând cheltuielile de securitate. Şi președintele Zelenski a precizat că o parte majoră a planului de pace discutat cu SUA vizează recuperarea economică a țării și presupune atragerea a 700-800 de miliarde de dolari, aminteşte Ukrainska Pravda. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“BREAKING Administrația Trump vrea să impună Groenlandei un acord prin care ar prelua de facto controlul strategic al insulei, similar înțelegerilor făcute cu micile insule Micronesia, Marshall și Palau din Pacific – The Economist  Administrația Trump vrea să impună Groenlandei un acord numit Compact de Liberă Asociere (COFA) prin care ar prelua de facto controlul strategic al insulei și ar lăsa guvernului local doar gestionarea chestiunilor interne, a scris luni publicația britanică The Economist. Acordul ar fi similar cu înțelegerile făcute de SUA cu micile insule Micronesia, Marshall și Palau din Pacific. Oficialii americani ar fi încercat discuții directe cu guvernul Groenlandei, dar până acum au fost refuzați, a mai scris The Economist. Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber în țările semnatare, permițând la schimb comerțul fără taxe vamale – ceea ce pe termen scurt poate duce la creșterea nivelului de trai. Danemarca a replicat însă și a transmis că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă deja SUA o mare libertate de mișcare. Nu există limite explicite privind numărul de trupe pe care America le poate desfășura în Groenlanda conform termenilor unui tratat cu Danemarca, deși orice creștere semnificativă sau modificare a prezenței militare americane ar necesita probabil consimțământul Danemarcei. Până acum, strategia administrației SUA are două direcții. În primul rând, urmărește să cultive elemente din cadrul mișcării de independență a Groenlandei și să adâncească diviziunile cu Danemarca. În al doilea rând, administrația pare să încerce încheierea unei înțelegeri cu insula arctică, probabil chiar ocolind complet Danemarca. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“Tokyo nu mai e cel mai mare oraș din lume, după ce s-a anunțat Militari Residence faza 174  Schimbare la vârful ierarhiei celor mai mari și populate orașe din lume. Tokio ajunge pe locul doi după ce dezvoltatorii imobiliari au anunțat Militari Residence, faza 174. Militari Residence a urcat rapid în top, anul trecut depășind orașul Chongqing din China. Spre deosebire de Tokio, unde infrastructura nu este atât de bine pusă la punct, orice locuitor din Militari Residence este la maximum 10 minute de metrou. ….Un alt aspect ce pune Militari Residence în top este lărgimea străzilor, mult peste cea a orașelor asiatice. Astfel, pe o stradă din Militari se pot parca chiar și două mașini una lângă alta, ceea ce nu întâlnești prea des în Chongqing sau Tokio……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 7 ianuarie! Meteorologii au emis o informare valabilă  până vineri, în care anunță ninsori, ger și polei. Vor fi precipitații în cea mai mare parte a țării și se vor acumula cantități de apă de 10…40 l/mp. Acestea vor fi mixte și va fi polei în Banat, Crișana, Maramureș, nordul și vestul Transilvaniei, apoi treptat vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă consistent. În Moldova, precum și în centrul, sudul și estul Transilvaniei temporar vor fi precipitații mixte și se va depune polei. La munte vor predomina ninsorile. Din noaptea de miercuri spre joi (7-8 ianuarie) vor fi intensificări ale vântului local în regiunile sudice și estice cu viteze de 50…60 km/h, precum și în Carpații Meridionali și de Curbură unde rafalele vor depăși 70…80 km/h și va fi viscol. În noaptea de joi spre vineri (8-9 ianuarie) vremea va deveni local geroasă în regiunile intracarpatice și în zonele deluroase din restul țării, unde vor fi temperaturi minime în general între -15 și -10 gr. Bucuresti: 6/2 gr.C.

“Guvernul a spus tot anul că restructurează administraţia locală dar a terminat dublând taxele pe apartamente şi maşini ca să aibă primarii precum dl. Negoiţă de la Sectorul 3 să arunce şi mai mulţi bani pe borduri şi trotuare fără noimă. Unde vor merge de fapt cele 2 miliarde de euro venituri în plus? Tot anul 2025 actualul guvern a spus că prioritatea sa este restructurarea administraţiei publice şi scăderea cheltuielilor bugetare, mai ales la nivelul administraţiei locale, însă a terminat hotărând majorarea taxelor pe maşini şi case, care va pune la dispoziţia primarilor şi mai mulţi bani de risipit. Spre exemplu, Primăria Sectorului 3 din Bucureşti va avea astfel şi mai mulţi bani să arunce pe kilometri de borduri şi trotuare din dale care le înlocuiesc pe unele care abia fuseseră făcute în urmă cu 5-6 ani. Situaţia este la fel în toată ţara, cu mii de proiecte aiurea în care banii cetăţenilor  – în loc să meargă în campusuri şcolare moderne precum cele ale şcolilor private, să nu mai existe învăţământ la stat în două sau trei schimburi, în utilităţi strict necesare precum conductele de gaz, canalizare şi apă în mediul rural – sunt cheltuiţi în alte scopuri. …. Noi taxe în 2025, burse diminuate, CAS pentru indemnizaţia de creştere a copilului – dar de partea cealaltă unde este restructurarea administraţiei de care s-a vorbit? Aşa după cum Ziarul Financiar a arătat, numărul de angajaţi bugetari a crescut cu 120.000 în ultimii 10 ani, de la circa 1.180.000 la circa 1.300.000, din care 50.000 posturi în plus sunt la funcţionarii din administraţia locală, unde a crescut numărul de la 230.000 la 280.000. De unde are bani administraţia locală? Pe primele 11 luni din 2025, la venituri totale ale administraţiei locale de 142 de miliarde de lei, cea mai mare parte, 41 mld. lei (29%) provine din subvenţii de la bugetul de stat, arată datele execuţiei bugetare. .... În 2025 practic 70% din încasările totale din impozitul pe venit au mers la primării şi 19% din TVA, restul rămânând la bugetul de stat. Dacă se ia o medie de 80-90% creştere a taxelor locale, veniturile din această direcţie vor creşte în 2026 până la circa 18-19 mld. lei, faţă de circa 10 miliarde de lei estimarea pentru tot anul 2025. Deci e vorba de aproape 9 mld lei (aproape 2 mld. euro) bani în plus la bugetele locale în 2026. Pe primele 11 luni s-au strâns 9,6 mld. lei din taxe şi impozite locale, cu 20% mai mult ca în 2024. Întrebarea este ce se va întâmpla cu aceşti bani suplimentari. Nu este foarte clar dacă subvenţia guvernamentală va fi diminuată corespunzător astfel încât să se ducă în scăderea deficitului bugetar de care este nevoie în 2026. Deci alţi bani, mereu alţi bani, dar ce se întâmplă cu ei? Cheltuielile de personal pentru administraţiile locale au crescut cu 10% la 11 luni în 2025, de la 42 mld lei la 46 mld. lei, iar cele de bunuri şi servicii cu 7%, de la 30 mld. lei la 32 mld. lei. Parcă era austeritate. Oare ne dăm seama că între 2020 şi 2025 ani bugetul consolidat de cheltuieli al României s-a dublat, de la 400 de miliarde de lei în 2020 la 800 miliarde de lei în 2025? Unde sunt spitalele, campusurile şcolare, trenurile de mare viteză, reţelele de apă, gaz şi de canalizare? …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Fondurile UE au salvant bugetul pe 2025: la 11 luni, veniturile din fondurile nerambursalile ale UE, de 9 mld. euro, au însemnat 2,4% din PIB şi 7,6% din veniturile bugetare Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost, la 11 luni din 2025, de 108,4 mld, lei, cu 16,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost de 93,1 mld. lei. Sunt cele mai mari cheltuieli de investiţii făcute vreodată în România, într-un singur an, în ciuda crizei bugetare şi a creşterii economice slabe. Această criză se vede însă în cheltuielile statului cu investiţiile. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost, la 11 luni din an, de 51 de miliarde de lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, veniturile din fondurile structurale ale UE (fonduri nerambursabile) au crescut cu 54%, an/an, până la 32 de miliarde de lei (6,4 mld. euro), iar veniturile din PNRR (fondurile nerambursabile) au fost de 13 mld. lei (2,6 mld. euro), în creştere cu 113%, an/an. Din cheltuielile de investiţii de 108 mld. lei, 41,7% sunt din fonduri UE (structurale sau din PNRR). La rublica venituri, la execuţia bugetară, Finanţele nu consemnează, la 11 luni, decât veniturile nerambursabile din PNRR nu şi sumele împrumutate din aceeaşi sursă. Veniturile din fondurile UE (fonduri nerambursabile şi din PNRR) au însemnat, la 11 luni din an, 2,4% din PIB-ul estimat la 1.900 mld. lei şi de 7,6% din veniturile bugetare de 592 de miliarde de lei. Ca de obicei, veniturile bugetare nu au reuşit, la 11 luni din an, să aibă o pondere în PIB mai mare de 31% (la cheltuieli de 37,5% din PIB). Ele sunt, la 11 luni din 2025, cu doar 0,4 puncte de PIB mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda majorării taxelor. Prin urmare, veniturile fiscale (taxe şi contribuţii, minus sprijinul european) sunt, la 11 luni, undeva la 28% din PIB, doar puţin peste rezultatul din 2024. Deficitul bugetar s-a redus uşor, la 6,4% din PIB, faţă de 7,1% din PIB în aceeaşi perioadă a lui 2024. Fondurile UE (contribuţie la buget de 2,4 puncte de PIB) au avut un rol determinant în această afacere. ….” Integral: https://www.zf.ro/

“Florin Pogonaru, AOAR: Piaţa nu mai „reglează”, UE nu mai „rezolvă”, iar investiţiile nu mai „vin automat”. România în 2026 Ne am invatat sa repetăm aceleaşi trei clişee ca pe nişte incantaţii liniştitoare: „piaţa va regla”, „integrarea europeană ne rezolvă problemele”, „investiţiile vin automat”. Problema este că în 2026 ele nu mai sunt suficiente şi, în unele cazuri, devin periculos de înşelătoare. „Piaţa va regla” – dar care piaţă, în ce condiţii? Piaţa liberă a funcţionat într-un context foarte specific: globalizare în expansiune, capital ieftin, lanţuri de aprovizionare fluide, reguli relativ stabile. În 2026, realitatea este alta: politicile industriale au revenit agresiv (SUA, UE, China); subvenţiile, restricţiile şi securitatea economică distorsionează pieţele; capitalul este mai scump şi mai selectiv; lanţurile de aprovizionare sunt „regionalizate”, nu globalizate. În acest context, „piaţa” nu mai reglează singură — reglează împreună cu statul, geopolitica şi riscul strategic. Pentru România, întrebarea nu mai este „lăsăm piaţa liberă?”, ci: avem capacitatea instituţională să înţelegem ce pieţe sunt reglate din exterior şi cum ne poziţionăm? „Integrarea europeană ne rezolvă” – integrarea în ce fel de UE? Uniunea Europeană din 2026 nu mai este UE-ul din manualele anilor 2000: nu mai este prioritar un proiect economic pur ci este tot mai mult o colectie de proiecte de securitate, industrie şi autonomie strategică; regulile pieţei interne coexistă cu excepţii, derogări şi politici naţionale Integrarea nu mai garantează convergenţă automată. ….România are nevoie de gândire critică, flexibilitate intelectuală şi curajul de a abandona clişeele care nu mai funcţionează. Piaţa rămâne esenţială, integrarea europeană rămâne vitală, investiţiile rămân cruciale. Dar nimic nu mai este automat. Pentru România, miza nu este ideologică (piaţă vs stat), ci pragmatică: înţelegem noul joc sau jucăm după reguli care nu mai există? ….” Integral: https://www.zf.ro/

“În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina Gigantul Metinvest, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, a finalizat în urmă cu mai puţin de două săptămâni achiziţia fabrciii ArcelorMittal Tubular Products din Iaşi, care produce ţevi structurale su­da­te, destinate sectoarelor de cons­truc­ţii, inginerie, infrastructură şi agricultură. Aceasta este însă doar cea mai recentă mutare pe care investitorii din Ucraina au făcut-o pe plan local, în ultimii ani achiziţiile şi investiţiile înmulţindu-se considerabil. Spre exemplu, acelaşi miliardar – Rinat Ahmetov – a pariat şi pe energia locală. DRI, divizia UE de energie regenerabilă a Grupului DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, a finalizat înainte de Crăciun construcţia celui mai recent proiect al său, parcul fotovoltaic Văcăreşti, cu o capacitate de 126 MWp. Cu acest proiect, portofoliul operaţional de energie regenerabilă al DRI în România a ajuns la aproape 300 MWp în doar trei ani. Asta înseamnă că grupul a început să investească local după ce a izbucnit războiul de la nord de România. Conflictul care a creat multă instabilitate pe piaţa ucraineană a dat totodată şansa investitorilor din această ţară să îşi dezvolte operaţiunile dincolo de graniţă. Aşa se face că la final de 2021, fix înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în România existau 1.083 de firme cu capital ucrainean. În noiembrie 2025 – cele mai recente date – sunt peste 3.100, conform datelor de la Registrul Comerţului. Iar asta în contextul în care multiple voci din mediul de business şi din cel politic au spus constant că direcţia de mers va fi cea în sens invers, iar România poate creşte punând umărul la reconstrucţia Ucrainei – asta după încheierea conflictului. ….FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat……” Integral: https://www.zf.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Impozitul minim pe cifra de afaceri IMCA trebuia anulat, nu înjumătăţit – iar asta o spune cineva care nu plăteşte IMCA. Prezumpţia de nevinovăţie nu funcţionează nici la jumătate, nici la sfert, nici în alt fel. Acceptarea înjumătăţirii poate echivala cu acceptarea unui grad de vinovăţie .…. Propagandă patriotică a spus la momentul respectiv  că IMCA este o pedeapsa aplicată multinaţionalelor acuzate că fac tot felul de jonglerii fiscale şi mută în afară profiturile făcute în România  – cel mai suculent (nu e un cuvânt bun în context) exemplu de jonglerie fiscală era o multinaţională care cumpără de la firma soră din grup, aflată în alt stat european, hârtie igienică la preţ de 3x mai mare decât cel de la noi. Sigur că şi companiile româneşti pot face acelaşi lucru, folosind un terţ, dar ele sunt în afara oricărei suspiciuni, fiind româneşti. Măsura a fost bine primită electoral de popor, dar poporul nu a înţeles că este strivită cu bocancii prezumpţia de nevinovăţie: IMCA, în forma în care a fost aplicat, sancţionează multe companii care nu fac jonglerii fiscale. Mai bine să scape zece persoane vinovate decât să fie pedepsită una nevinovată, nu-i aşa, Sir William Blackstone? Însă, cu tot respectul cuvenit, este o prostie la fel de mare să accepţi menţinerea IMCA la 0,5%, la 0,25%, la 0,1%, la oricât. Dar dacă cei care sunt afectaţi de măsura sunt mulţumiţi cu răul mai puţin rău, cu 0,5% în loc de 1%, chiar daca principial continuă să fie încălcată prezumţia de nevinovăţie, de ce să comentam noi, ceilalţi? Sau interpretăm că se acceptă un anume grad de vinovăţie? Bună guvernare înseamnă, în primul rând, să aplici mecanisme ţintite de combatere generală a jongleriilor fiscale, după care pot fi aplicate şi alte măsuri sectoriale de colectare de fonduri suplimentare la buget. Uite un exemplu de astfel de măsura, taxa clawback de 25% calculata la cifra de afaceri – ţipă ca din gură de şarpe un întreg sector economic, dar a plecat vreo companie din România? Nici nu pleacă, statul român s-a speriat de ţipete şi le-a băgat în buzunare vreo 35 de miliarde de lei în ultimii 7-8 ani….). Apoi. Taxa windfall este folosită tocmai de ţările cu economii puternice – nu spun aici în ce sectoare economice, să nu mă calce vreo maşină. …..În fine, există şi alte metode de a aduce mai mulţi bani la buget, dar numai după ce este lichidată criminalitatea fiscală, o povară tot mai greu de cărat  în spate de România. Dar pentru asta trebuie să fim conduşi de oameni politici curajoşi şi competenţi, cărora să nu le fie frică de asociaţii, de federaţii, de patronate, de camere de comerţ, de alte înfrăţiri de oameni de afaceri şi de analiştii, de consultanţii, de lobbiştii şi de creatorii de conţinut media ai acestora. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Ce arată primul raport detaliat privind fraudele bancare din România și Europa  Primul raport detaliat privind fraudele bancare din Europa, inclusiv România, a fost publicat de Banca Centrală Europeană (ECB) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA).  Ca orice studiu, acesta confirmă ceea ce am aflat deja de ceva timp de la cititori: că cele mai mai multe fraude nu se mai fac acum prin copierea cardurilor, ci prin aplicațiile bancare. Iar dacă fraudele cu cardurile se realizează în principal prin furtul datelor cardului, fraudele prin aplicațiile bancare sunt orchestrate prin manipularea clienților băncilor de către escroci. …. Conform raportului ECB, rata fraudelor realizate prin transferuri bancare, care se realizează cu preponderență prin aplicațiile de mobile banking, a fost în România de două ori mai mare decât media din Europa. În contrast, rata fraudelor realizate cu cardurile este în România printre cele mai mici din Europa. Problema este că volumul fraudelor realizate acum prin aplicațiile bancare este mult mai mare decât cel al fraudelor cu cardul. Mai exact, în România au fost raportate fraude prin transferuri bancare în valoare de 64 milioane de euro în 2024, comparativ cu doar 10 milioane de euro cât a fost valoarea fraudelor prin carduri. …..O problemă relevată de studiul ECB este că pierderile din fraudele bancare sunt suportate într-o proporție covârșitoare de către clienții băncilor:  în 97% dintre cazurile de fraude prin transferuri din România, clienții băncilor sunt cei care suportă pierderile, media europeană fiind de 85%. ….” Integral: https://www.bancherul.ro/

“Maduro, Washington și linia roșie a dreptului internațional Dincolo de retorica oficială despre „narcoterorism” și „restaurarea democrației”, un expert de prim rang în drept internațional explică de ce acțiunile SUA în Venezuela reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei ONU și un semnal de alarmă pentru Europa. ….Într-un articol publicat pe platforma Chatham House (un institut de politici publice și un forum de dezbatere și dialog, cu abordări de geopolitică și probleme internaționale), „The US capture of President Nicolás Maduro – and attacks on Venezuela – have no justification in international law”, profesorul Marc Weller și-a exprimat poziția într-un mod cât se poate de simplu și de clar. ….Profesorul de la Cambridge susține că arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele SUA și atacurile militare asupra Venezuelei nu au nicio justificare în dreptul internațional și reprezintă o încălcare gravă a principiilor care au stat la baza ordinii internaționale după Al Doilea Război Mondial. Operațiunea, prezentată de Washington drept o „misiune judiciară de extracție”, a fost în realitate o intervenție militară de amploare, incluzând lovituri asupra unor ținte militare din Caracas și răpirea forțată a unui șef de stat în exercițiu. Acest lucru constituie o violare clară a suveranității Venezuelei și a Cartei ONU. Profesorul Weller mai susține că situația este agravată de declarațiile președintelui Donald Trump, care a afirmă că SUA vor „administra” Venezuela și vor impune o tranziție politică sub amenințarea unor atacuri suplimentare. De asemenea, Washingtonul pare decis să folosească forța pentru a obține despăgubiri și control asupra resurselor, în special petrolul, sub pretextul unor active americane „furate” sau naționalizate. Autorul arată că nu există nicio bază legală credibilă pentru aceste acțiuni. Nu există un mandat al Consiliului de Securitate al ONU, iar Venezuela nu a lansat un atac armat care să justifice autoapărarea SUA. Argumentul combaterii „narcoterorismului” nu îndeplinește criteriile legale ale autoapărării, deoarece dreptul internațional recunoaște doar atacurile armate de tip militar ca declanșatoare ale acestui drept. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Jon Stewart l-a satirizat pe Trump pentru obsesia sa pentru petrol în timpul conflictului din Venezuela: „Este primul tău război?”/ VIDEO ….. „În general, în istoria Americii, când intervenim într-o altă ţară, fie că este adevărat sau nu, venim cu un pretext nobil”, a spus Stewart în timpul emisiunii de luni seara. „Eliberarea unui popor, răspândirea democraţiei, introducerea baseballului în Japonia. La început s-au plâns, dar a meritat. Pe ce fundament moral se va baza acest conflict?”.  În emisiune s-a trecut apoi la imagini din conferinţa de presă din dimineaţa de după atacuri, în care Trump le-a spus reporterilor: „Vom fi prezenţi în Venezuela în ceea ce priveşte petrolul. Vom face ca petrolul să curgă aşa cum trebuie”. „Pare un pic cam evident”, a glumit Stewart. „Petrolul, o marfă preţioasă, cu siguranţă. Dar nu este motivul pentru care o ţară, fondată acum 250 de ani pe ideile de libertate şi autodeterminare, ar intra într-o ţară şi ar răpi un om în timpul nopţii. Trebuie să existe un pretext puţin mai nobil, nu?”. …..Stewart a redat apoi un alt fragment din conferinţa de presă de sâmbătă, în care Trump a declarat clar: „Cu alte cuvinte, vom vinde petrol”. …..” Integral: https://www.news.ro/

“Să înțelegem lumea de pe canapea: cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” și de ce Groenlanda ar putea fi cheia înțelegerii dintre SUA și Rusia …. Deci, cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” Ce pot face concret Statele Unite? După episodul Venezuela, răspunsul pare desprins dintr-un banc sec. „Ce vor”. Pot Statele Unite să „se ocupe” de Groenlanda, un teritoru care aparține altei țări? Practic, ideea că SUA ar putea să „ia” Groenlanda se lovește de realități politice și juridice extrem de dure. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, deși beneficiază de autonomie largă, iar orice schimbare de statut ar necesita acordul atât al Copenhagăi, cât și al populației locale. O vânzare directă este practic imposibilă, iar o preluare forțată este exclusă într-un sistem internațional care, cel puțin formal, respectă suveranitatea statelor. …. Câteva considerații despre Groenlanda Poziția geografică a Groenlandei este esențială. Situată între America de Nord și Europa, insula controlează rutele aeriene și maritime din Atlanticul de Nord și reprezintă un punct-cheie pentru accesul în Arctica. Pe măsură ce ghețurile se retrag, rutele comerciale arctice devin tot mai viabile, reducând distanțele dintre Asia, Europa și America de Nord. Cine are influență asupra Groenlandei capătă un avantaj strategic major în acest nou spațiu geopolitic. Din punct de vedere militar, Groenlanda este deja integrată în arhitectura de securitate a SUA. Baza americană de la Pituffik joacă un rol crucial în sistemele de avertizare timpurie împotriva atacurilor cu rachete și în monitorizarea activităților Rusiei. Pentru Washington, controlul direct sau indirect asupra Groenlandei ar însemna consolidarea apărării nordice și reducerea vulnerabilităților strategice într-un context de rivalitate crescândă cu Rusia și China. Un alt motiv important îl reprezintă resursele naturale. Groenlanda deține rezerve semnificative de pământuri rare, minerale critice pentru industriile de înaltă tehnologie, pentru tranziția energetică și pentru industria de apărare. În prezent, China domină lanțurile globale de aprovizionare cu astfel de resurse, iar SUA caută alternative pentru a-și reduce dependența strategică. În plus, Groenlanda are potențial energetic (petrol și gaze) încă insuficient exploatat, dar care ar putea deveni relevant în viitor. Interesul american este legat și de dorința de a limita influența altor actori în regiune. Rusia a militarizat intens Arctica în ultimii ani, iar China încearcă să pătrundă economic prin investiții în infrastructură și minerit, prezentându-se drept o „putere aproape arctică”. Din această perspectivă, Groenlanda este percepută la Washington ca o piesă care nu trebuie lăsată să alunece în sfera de influență a rivalilor strategici. ….. Declarația lui Trump poate fi tradusă prin forțarea Danemarcei să accepte o prezență militară americană extinsă în Groenlanda, investiții și contracte americane în insulă și implicit un rol mai mic al UE în zonă. Practic ar fi vorba: „nu o luăm, dar o controlăm mai mult”. În perioada următoare am putea să ne aăteptăm la negocieri dure, la amenințări indirecte (comerciale, politice), dar și la condiționări în NATO …. Situația arată așa: Rusia controlează cea mai mare parte a coastei arctice eurasiatice. Pe de altă parte, SUA, prin Alaska și Canada, au acces limitat, dar strategic. În acest context, Groenlanda apare ca piesa lipsă pentru ca SUA să aibă o poziție simetrică față de Rusia în Arctica. Un aranjament informal ar putea arăta astfel: Rusia: domină Arctica estică și ruta maritimă nordică, SUA: domină Arctica vestică și nord-atlantică, China devine un actor extern tolerat economic, dar limitat militar, iar Europa rămâne un actor secundar, fără capacitate reală de impunere. …..” Integral: https://mediaflux.ro/

“Americanii au extras din Galaţi 40.000 de oameni care aveau acelaşi trening ca Maduro  Haosul domneşte în Galaţi după ce zeci de mii de locuitori au fost răpiţi din casele lor de comandourile americane! Potrivit unor surse diplomatice, ar fi vorba de o gafă diplomatică regretabilă, cei circa 40.000 de gălăţeni fiind confundaţi cu dictatorul venezuelean Nicolas Maduro din cauza treningului. „La birt e gol, la pariuri e gol, e ca un oraş fantomă aici! Au atacat fără discriminare, fără să ţină cont că unele treninguri erau bleu marin sau roz neon în loc de gri bolovan”, spune Geani, 44 de ani, electrician. …..Administraţia Trump şi-a cerut scuze şi a promis că îi va returna până duminică pe toţi gălăţenii în trening, însă ceilalţi locuitori ai oraşului rămân convinşi că Statele Unite au ceva cu ei. „De ce n-au extras pe nimeni din Brăila?”, se întreabă Elena, 92 de ani, pescăriţă……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/