Buna dimineata intr-o zi de luni, 12 ianuarie! Meteorologii au emis un cod galben în acest sens pana in 12 ianuarie, care vizeaza zone din Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova și la munte. În Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova și la munte vremea va deveni geroasă îndeosebi în timpul nopților și dimineților. Vor fi temperaturi maxime ce se vor încadra între -12 și -3 gr, cu ger persistent și peste zi, izolat în nord și centru, iar temperaturile minime se vor situa între -18 și -6 gr. Bucuresti: 0/-7 gr.C.
“Reforma administrației, blocată de opoziția din coaliție. Stolojan: „O prioritate cumplită pentru anul 2026” Reforma administrației publice din România s-a împotmolit, în principal din cauza opoziției PSD, susține fostul premier Theodor Stolojan. Într-o declarație făcută la RFI, acesta avertizează că anul 2026 va fi extrem de dificil pentru Executiv, întrucât adevăratele reforme abia acum ar trebui începute. Potrivit lui Stolojan, anul trecut a reprezentat etapa cea mai ușoară pentru Guvern, concentrată pe majorări de impozite și taxe, în timp ce reformele structurale au fost amânate. „Reforma administrației publice s-a împotmolit, din cauza opoziției partidelor din coaliția de guvernare, PSD-ul fiind în frunte”, a declarat fostul premier. Acesta spune că nici măcar reforma teritorial-administrativă nu mai este discutată, deși o consideră esențială pentru modernizarea statului. „Este o necesitate pentru România. Suntem rămași în urmă, pur și simplu. Greul de-abia acum urmează, în sensul reformelor”, a punctat Theodor Stolojan. Fostul premier caracterizează schimbarea de optică în administrația publică drept „o reformă cumplit de grea”. El a menționat că actualul premier, Ilie Bolojan, a încercat să introducă unele criterii de performanță în sectorul public, însă rezultatele sunt, deocamdată, minime. „Domnul premier discută tot timpul de performanță, de legarea activității de performanță. Dar noi nu avem, în primul rând, legea salarizării în toate domeniile publice”, a explicat Stolojan……” Integral: https://ziare.com/
“De ce România are cea mai mare inflație din UE, de 5 ori față de medie. Economist: „Se poate altfel, dar nu se vrea” Românii sunt printre cei mai săraci cetățeni din UE și, totodată, lună de lună, România raportează cea mai mare inflație. Potrivit datelor pentru luna noiembrie 2025, inflația în țara noastră a ajuns la aproape 10%, de cinci o mai mare decât media din Uniune și de zece ori mai mare decât în Franța. …. „Inflația este produsă peste tot în lume în ‘fabricile de inflație’, adică în băncile centrale. Inflația nu pică din cer. În primul și în ultimul rând, inflația e un fenomen monetar. Avem creșteri de prețuri pentru că BNR a avut o politică acomodantă cu deficitul bugetar al statului român. Adică, guvernele României cheltuiesc mult mai mult decât sunt dispuși contribuabilii să plătească. Avem deficit acoperit parțial prin emisiune de titluri de stat și împrumuturi. O parte din titlurile de stat sunt emise în lei și practic, sunt transformate de sistemul monetar bancar în emisiune suplimentară de monedă. Deci cheltuielile publice excesive se traduc în deficit. Deficitul se traduce în titluri de stat. Titlurile de stat se traduc în bani suplimentari”, a declarat Nechita, pentru Ziare.com. …. „Astfel, avem mai mulți bani, dar produsele sunt tot atâtea. Când mai mulți lei aleargă după tot atâtea produse, rezultatul nu poate fi în această realitate în care trăim decât creșterea prețurilor: peste tot, întotdeauna. E un fenomen cât se poate de firesc, de natural. Toate băncile centrale fac aceste lucruri. De aceea au fost înființate, de asta au dat guvernele acest privilegiu băncilor centrale, pentru a face inflație”, a mai explicat profesorul….. „Însă, unele bănci centrale o fac cu mai multă decență, cu măsură. Euro și dolarul sunt mai bine gestionate decât leul, tot mai slab. Francul elvețian e mai bine gestionat decât dolarul și euro, motiv pentru care francul elvețian se întărește în raport cu cele două menționate …..” Integral: https://ziare.com/
“Cifrele crizei industriei energetice românești în 2025 ….Anul 2025 marchează agravarea vulnerabilităților sistemului electroenergetic național (SEN), conform datelor Transelectrica și ANRE, cu o analiză comparativă față de 2024 și ultimii 15 ani (2011-2025). Producția internă a scăzut la minim istoric de 50,41 TWh (-2,2 TWh față de 2024), iar importurile au explodat la 5,26 TWh (10,5% din consum total de 54,08 TWh), cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, determinat de secetă prelungită și cerere crescută cu 1,2% (creștere casnică +3,5% din caniculă). …..Nuclearelectrica a livrat 11,12 TWh (stabilă, 20% din producție), iar termocentralele pe cărbune au coborât la 7,22 TWh (13% din productie). Termocentralele pe gaz au livrat 10,24 TWh. Hidro a suferit cel mai mult: 12,4 TWh (an secetos). Eolianul a avut 5,99 TWh și solarul 2,75 TWh. Vârful consum a fost 8.984 MWh în iulie, cu import record lunar 2,953 MWh (limită 3.500 MWh). …. Producția securitară (nuclear + cărbune + gaz) a atins 28,5 TWh (minimul ultimilor 16 ani, – 26% vs. 2011), regenerabilele 21,6 TWh (35%, dar intermitente: aproximativ 30% din productia anuala). Cu alte cuvinte, România are mari probleme, fiindu-i în scădere și producția de energie securitară și energia regenerabilă, adică toată producția, fiind nevoită să importe din ce în ce mai mult. Deficit structural persistent Cum era și normal, producția pe cărbune a scăzut cu aproape două treimi din 2010. Problema este că capacitățile scoase din uz nu au fost înlocuite cu altele pe gaz. Producția pe gaz a crescut, termocentrala Petrom – Brazi salvând câțiva TWh, dar nu suficient. Hidrocentralele au produs mai puțin, 2024 și 2025 fiind ani secetoși. Nuclearelectrica și-a văzut de treabă în parametri, furnizând aceeași 11 TWh în fiecare an. Eolianul a scăzut simțitor în ultimii doi ani, de la 7,55 TWh în 2023 la 5,99 TWh în 2025. Fotovoltaicul a crescut simțitor, dar să nu uităm că este întreruptibil și nu există capacități de stocare suficiente. În datele Transelectrica nu intră și contribuția prosumatorilor. …. Prognoza pentru 2026 ar arăta cam așa: vom avea un consum mai mare cu 2,5% (52 TWh), producția posibil va stagna (avem PNRR întârziat), dacă termocentrala de la Mintia-Deva nu va porni. La vară vom avea risc de blackout dacă importurile vor depăși 3.600 MW. Rețelele nu vor fi modernizate decât 45%, de aici rezultând că prosumatorii ar putea fi deconectați la vârfuri. Concluzia 1: Criza structurală cere prioritate în asigurarea securității energetice, fiind necesare capacități pe gaz de aproape 2.000 MW și pe hidro de peste 500 MW. În paralel, trebuie ca regenerabilele să devină scalabile, odată cu creșterea capacităților de stocare la peste 1.000 MW (pe mai multe ore), evitând dependența de importuri care ar putea crește cu 15%. …. Amenințările sunt clare asupra infrastructurii energetice. Ați auzit pe cineva din România care să ridice problema fragilității infrastructurilor critice din industria energetică? Măcar de s-ar trezi careva dintre decidenți! Concluzia 2: Sunt mulți incompetenți și trădători prin unele birouri din diversele companii (de stat) și instituții decidente. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“Exclusiv Gaura neagră din energie: statul a acumulat datorii de peste 9,5 miliarde de lei către furnizori. Avertismentul experților: „Românii vor plăti aceste oale sparte” Datele transmise de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), la solicitarea „Adevărul”, scot la iveală o situație critică în piața de energie: datoriile statului către companiile de furnizare au ajuns la peste 9,57 miliarde de lei. Experții avertizează că blocajul financiar nu doar că frânează investițiile în energia verde, dar va duce inevitabil la costuri suplimentare pe care le va suporta, în final, tot consumatorul. …. „Acum trebuie să spunem foarte clar că toate aceste datorii, atât cele curente, cât și cele din anii 2022, 2023 și 2024, se traduc prin faptul că furnizorii trebuie să se împrumute. Se împrumută de la bănci, iar băncile percep dobânzi. Furnizorii plătesc aceste dobânzi și le recuperează de la cine? De la consumatorii finali”, a explicat Dumitru Chisăliță….. „Practic, aceste întârzieri înseamnă costuri suplimentare induse la nivelul furnizorului, costuri care vor fi recuperate de la clientul final. Întârzierea plății către furnizori este egală cu creșterea prețurilor la gaze și energie electrică, pentru că acele costuri trebuie recuperate”, a adăugat președintele AEI. …. „În acest moment, furnizorii nu fac investiții în rețea; investițiile sunt realizate exclusiv de operatorii de distribuție. […] Rețelele sunt finanțate din tarifele de distribuție. Deci răspunsul este clar: nu sunt afectați din perspectiva rețelelor, dar sunt afectați din perspectiva dezvoltării de noi capacități de producție”, a explicat Chisăliță. Multe companii de furnizare aveau planificate proiecte majore în energie verde, esențiale pentru independența energetică a României, proiecte care acum stagnează din lipsă de cash-flow. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“„Ce facem cu gazele care vor ajunge în România?”. Peste un an și jumătate vin gazele din Marea Neagră, dar România încă nu are o strategie cum să le folosească în țară Mai este un an și jumătate până la mijlocul anului 2027, când va începe extracția gazelor din Marea Neagră, cel mai important proiect strategic al României în domeniul energetic de după Revoluție. Producția de gaze a țării se va dubla, însă România încă nu are o strategie cum să folosească aceste noi resurse, iar autoritățile încă se întreabă cum putem valorifica în țară acest gaz, pentru a nu-l exporta aproape în totalitate.
- Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră este dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz, în proporții egale.
- Pe durata exploatării, se estimează că perimetrul va furniza un volum total de circa 100 miliarde metri cubi de gaze naturale, conform OMV Petrom. Spre comparație, consumul de gaze al României este de circa 10 miliarde de metri cubi pe an.
- În 2018, șeful companiei de gaze din Ungaria, prezent la București, a ironizat lipsa de strategie a României cu privire la gazele din Marea Neagră: „Nu aveți petrochimie, România nu poate consuma tot acest gaz. Ce faceți cu el, un foc mare?”. Au trecut șapte ani de atunci și România încă nu are unde să valorifice aceste resurse.
Ce va face România însă cu aceste gaze care vor fi extrase din 2027, dar și cu gazele care vor veni din import prin Coridorul Vertical?, s-a întrebat deputata USR Cristina Prună, la o dezbatere organizată recent, cu tema „Viitorul valorificării superioare a gazelor naturale în România”. „Cum ne raportăm la acest gaz? Este important să decidem. Putem folosi gazul natural pentru a produce energie electrică, pentru încălzire sau ca materie primă pentru industria chimică, care să creeze valoare adăugată și locuri de muncă, sau ne raportăm ca la o marfă pe care o tranzacționăm pe piața internă și pe piața europeană sau ca la o resursă binecuvântată pe care o închidem între granițele țării ca la muzeu”, a spus deputata. Ea a subliniat că economia țării traversează o perioadă în care este nevoie de investiții noi, care să genereze valoarea adăugată mare. Cu alte cuvinte, România are gaz, dar ce face cu el, unde îl consumă? ….” Integral: https://hotnews.ro/
“Intenția Guvernului de a prelungi plafonarea prețului gazelor face mai mult rău consumatorilor, spune un expert. „Este un paradox românesc” Anunțul ministrului Energiei privind posibilitatea de a menține plafonat prețul gazelor și după 1 aprilie creează confuzie în piață, iar această incertitudine duce în final la creșterea prețurilor, spune Dumitru Chisăliță, expert în energie și președintele Asociației Energia Inteligentă. „Cu doar 2,5 luni înainte de termenul expirării plafonului la gaz, Ministerul Energiei reanunță că „analizează” un nou plan de plafonare a prețului gazelor. Nu e o decizie, nu e un calendar, nu e o regulă. E o incertitudine. Iar în energie, incertitudinele cresc prețurile”, explică Chisăliță. …. „Când statul sugerează că va schimba regulile în plin joc, producătorii, importatorii, traderii și furnizorii fac singurul lucru rațional: retrag oferte, amână emiterea de oferte, în fapt se apără. Ofertele dispar din piață, lichiditatea scade, iar prețurile cresc – nu din lipsă de gaze, ci din lipsă de oferte, din lipsă de încredere”. Această practică de a crea incertitudine față de ce se va întâmpla la 1 aprilie 2026 nu protejează consumatorul, mai spune expertul. „Îl taxează pe ocolite. Furnizorii introduc prime de risc, contractele se blochează, iar diferențele ajung, inevitabil, fie în factură, fie în bugetul de stat. Costul nu dispare. Se mută. Dar cu siguranță îl plătesc oamenii”. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Video Unde greșește Occidentul în legătură cu serviciile secrete rusești. Dezvăluirile unui fost șef din CIA …. Poate că cea mai importantă percepție greșită a Occidentului despre Rusia și serviciile ei secrete este, spune fostul agent CIA, impresia sunt mult mai puternice decât sunt în realitate. Rusia a avut succes în acest război politic deoarece folosește foarte bine instrumente de dezinformare. „Unul dintre instrumentele despre care vorbim este controlul reflexiv. Este un concept strategic rusesc prin care încerci să manipulezi procesul decizional al adversarului tău, astfel încât acesta să facă alegeri care sunt în favoarea manipulatorului și să ducă la propriul său dezavantaj. Și am văzut asta de multe ori”, spune el. Nu doar administrația Trump, ci și în administrațiile Biden, Obama, Bush. „Putin a folosit minciuni, a blufat și a utilizat alte instrumente de manipulare pentru a sugera cumva că sunt extrem de puternici, că nu poți face nimic pentru a-i opri”, arată el. Liderii occidentali au avut tendința constantă să creadă că Rusia se va schimba, că dacă suntem împăciuitori, în cele din urmă, lucrurile se vor schimba. Cred că am învățat acum că Putin nu se va schimba, conchide Sipher: „Nu vei putea să-l faci să gândească așa cum gândești tu. Dar problema este că adesea, când el acționează, fie că este vorba de Ucraina, Georgia, Moldova sau chiar în țări din UE, cum ar fi asasinate și alte chestii de genul acesta, adesea nu am reacționat. Uităm că suntem o țară mult mai mare și mai puternică. Am permis acestei țări mai mici să folosească acele instrumente întunecate ale subversiunii pentru a ne împiedica să acționăm. Și cred că unul dintre cele mai importante lucruri este să ne dăm seama propria noastră putere militară și economică și să o folosim.” …..” Integral: https://adevarul.ro/
“The Telegraph: Zelenski și Trump vor semna la Davos un acord de 800 de miliarde de dolari Ucraina și Statele Unite urmează să semneze un acord de „prosperitate” destinat reconstrucției Ucrainei în cadrul unei întâlniri la Forumul Economic Mondial de la Davos, potrivit oficialilor occidentali citați de The Telegraph.…..Detalii despre acord Conform The Telegraph, acordul va include o serie de credite, granturi și oportunități de investiții din partea companiilor private americane pentru a asigura fondurile necesare. Oferind Washingtonului un rol activ în reconstrucția postbelică, inclusiv în proiecte care ar putea fi agreate de Trump, Kievul speră că președintele american va fi mai înclinat să ofere garanții solide de securitate. Acordul se bazează pe un contract semnat anul trecut privind mineralele, care a oferit investitorilor americani acces preferențial la proiectele viitoare de exploatare din Ucraina. Premierul Iulia Svîrîdenko a declarat recent că Ucraina are nevoie de 800 de miliarde de dolari pentru cheltuielile de reconstrucție pe următorii zece ani, excluzând cheltuielile de securitate. Şi președintele Zelenski a precizat că o parte majoră a planului de pace discutat cu SUA vizează recuperarea economică a țării și presupune atragerea a 700-800 de miliarde de dolari, aminteşte Ukrainska Pravda. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“BREAKING Administrația Trump vrea să impună Groenlandei un acord prin care ar prelua de facto controlul strategic al insulei, similar înțelegerilor făcute cu micile insule Micronesia, Marshall și Palau din Pacific – The Economist Administrația Trump vrea să impună Groenlandei un acord numit Compact de Liberă Asociere (COFA) prin care ar prelua de facto controlul strategic al insulei și ar lăsa guvernului local doar gestionarea chestiunilor interne, a scris luni publicația britanică The Economist. Acordul ar fi similar cu înțelegerile făcute de SUA cu micile insule Micronesia, Marshall și Palau din Pacific. Oficialii americani ar fi încercat discuții directe cu guvernul Groenlandei, dar până acum au fost refuzați, a mai scris The Economist. Acordurile COFA permit forțelor armate americane să opereze liber în țările semnatare, permițând la schimb comerțul fără taxe vamale – ceea ce pe termen scurt poate duce la creșterea nivelului de trai. Danemarca a replicat însă și a transmis că Groenlanda găzduiește deja o bază militară americană, ceea ce oferă deja SUA o mare libertate de mișcare. Nu există limite explicite privind numărul de trupe pe care America le poate desfășura în Groenlanda conform termenilor unui tratat cu Danemarca, deși orice creștere semnificativă sau modificare a prezenței militare americane ar necesita probabil consimțământul Danemarcei. Până acum, strategia administrației SUA are două direcții. În primul rând, urmărește să cultive elemente din cadrul mișcării de independență a Groenlandei și să adâncească diviziunile cu Danemarca. În al doilea rând, administrația pare să încerce încheierea unei înțelegeri cu insula arctică, probabil chiar ocolind complet Danemarca. …..” Integral: https://www.g4media.ro/
“Tokyo nu mai e cel mai mare oraș din lume, după ce s-a anunțat Militari Residence faza 174 Schimbare la vârful ierarhiei celor mai mari și populate orașe din lume. Tokio ajunge pe locul doi după ce dezvoltatorii imobiliari au anunțat Militari Residence, faza 174. Militari Residence a urcat rapid în top, anul trecut depășind orașul Chongqing din China. Spre deosebire de Tokio, unde infrastructura nu este atât de bine pusă la punct, orice locuitor din Militari Residence este la maximum 10 minute de metrou. ….Un alt aspect ce pune Militari Residence în top este lărgimea străzilor, mult peste cea a orașelor asiatice. Astfel, pe o stradă din Militari se pot parca chiar și două mașini una lângă alta, ceea ce nu întâlnești prea des în Chongqing sau Tokio……” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
“
“Fondurile UE au salvant bugetul pe 2025: la 11 luni, veniturile din fondurile nerambursalile ale UE, de 9 mld. euro, au însemnat 2,4% din PIB şi 7,6% din veniturile bugetare Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost, la 11 luni din 2025, de 108,4 mld, lei, cu 16,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, când au fost de 93,1 mld. lei. Sunt cele mai mari cheltuieli de investiţii făcute vreodată în România, într-un singur an, în ciuda crizei bugetare şi a creşterii economice slabe. Această criză se vede însă în cheltuielile statului cu investiţiile. Cheltuielile de capital (investiţiile din buget) au fost, la 11 luni din an, de 51 de miliarde de lei, în scădere cu 6% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. În schimb, veniturile din fondurile structurale ale UE (fonduri nerambursabile) au crescut cu 54%, an/an, până la 32 de miliarde de lei (6,4 mld. euro), iar veniturile din PNRR (fondurile nerambursabile) au fost de 13 mld. lei (2,6 mld. euro), în creştere cu 113%, an/an. Din cheltuielile de investiţii de 108 mld. lei, 41,7% sunt din fonduri UE (structurale sau din PNRR). La rublica venituri, la execuţia bugetară, Finanţele nu consemnează, la 11 luni, decât veniturile nerambursabile din PNRR nu şi sumele împrumutate din aceeaşi sursă. Veniturile din fondurile UE (fonduri nerambursabile şi din PNRR) au însemnat, la 11 luni din an, 2,4% din PIB-ul estimat la 1.900 mld. lei şi de 7,6% din veniturile bugetare de 592 de miliarde de lei. Ca de obicei, veniturile bugetare nu au reuşit, la 11 luni din an, să aibă o pondere în PIB mai mare de 31% (la cheltuieli de 37,5% din PIB). Ele sunt, la 11 luni din 2025, cu doar 0,4 puncte de PIB mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în ciuda majorării taxelor. Prin urmare, veniturile fiscale (taxe şi contribuţii, minus sprijinul european) sunt, la 11 luni, undeva la 28% din PIB, doar puţin peste rezultatul din 2024. Deficitul bugetar s-a redus uşor, la 6,4% din PIB, faţă de 7,1% din PIB în aceeaşi perioadă a lui 2024. Fondurile UE (contribuţie la buget de 2,4 puncte de PIB) au avut un rol determinant în această afacere. ….” Integral:
“Florin Pogonaru, AOAR: Piaţa nu mai „reglează”, UE nu mai „rezolvă”, iar investiţiile nu mai „vin automat”. România în 2026 Ne am invatat sa repetăm aceleaşi trei clişee ca pe nişte incantaţii liniştitoare: „piaţa va regla”, „integrarea europeană ne rezolvă problemele”, „investiţiile vin automat”. Problema este că în 2026 ele nu mai sunt suficiente şi, în unele cazuri, devin periculos de înşelătoare. „Piaţa va regla” – dar care piaţă, în ce condiţii? Piaţa liberă a funcţionat într-un context foarte specific: globalizare în expansiune, capital ieftin, lanţuri de aprovizionare fluide, reguli relativ stabile. În 2026, realitatea este alta: politicile industriale au revenit agresiv (SUA, UE, China); subvenţiile, restricţiile şi securitatea economică distorsionează pieţele; capitalul este mai scump şi mai selectiv; lanţurile de aprovizionare sunt „regionalizate”, nu globalizate. În acest context, „piaţa” nu mai reglează singură — reglează împreună cu statul, geopolitica şi riscul strategic. Pentru România, întrebarea nu mai este „lăsăm piaţa liberă?”, ci: avem capacitatea instituţională să înţelegem ce pieţe sunt reglate din exterior şi cum ne poziţionăm? „Integrarea europeană ne rezolvă” – integrarea în ce fel de UE? Uniunea Europeană din 2026 nu mai este UE-ul din manualele anilor 2000: nu mai este prioritar un proiect economic pur ci este tot mai mult o colectie de proiecte de securitate, industrie şi autonomie strategică; regulile pieţei interne coexistă cu excepţii, derogări şi politici naţionale Integrarea nu mai garantează convergenţă automată. ….România are nevoie de gândire critică, flexibilitate intelectuală şi curajul de a abandona clişeele care nu mai funcţionează. Piaţa rămâne esenţială, integrarea europeană rămâne vitală, investiţiile rămân cruciale. Dar nimic nu mai este automat. Pentru România, miza nu este ideologică (piaţă vs stat), ci pragmatică: înţelegem noul joc sau jucăm după reguli care nu mai există? ….” Integral:
“În timp ce autostrada A7 se construieşte şi pacea se discută la Washington, iar România aşteaptă să pună umărul la reconstrucţia Ucrainei, ne cumpără investitori ucraineni pe noi. 10 exemple de tranzacţii şi investiţii făcute în România de antreprenori şi companii din Ucraina Gigantul Metinvest, controlat de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, a finalizat în urmă cu mai puţin de două săptămâni achiziţia fabrciii ArcelorMittal Tubular Products din Iaşi, care produce ţevi structurale sudate, destinate sectoarelor de construcţii, inginerie, infrastructură şi agricultură. Aceasta este însă doar cea mai recentă mutare pe care investitorii din Ucraina au făcut-o pe plan local, în ultimii ani achiziţiile şi investiţiile înmulţindu-se considerabil. Spre exemplu, acelaşi miliardar – Rinat Ahmetov – a pariat şi pe energia locală. DRI, divizia UE de energie regenerabilă a Grupului DTEK, cea mai mare companie energetică privată din Ucraina, a finalizat înainte de Crăciun construcţia celui mai recent proiect al său, parcul fotovoltaic Văcăreşti, cu o capacitate de 126 MWp. Cu acest proiect, portofoliul operaţional de energie regenerabilă al DRI în România a ajuns la aproape 300 MWp în doar trei ani. Asta înseamnă că grupul a început să investească local după ce a izbucnit războiul de la nord de România. Conflictul care a creat multă instabilitate pe piaţa ucraineană a dat totodată şansa investitorilor din această ţară să îşi dezvolte operaţiunile dincolo de graniţă. Aşa se face că la final de 2021, fix înainte ca Rusia să invadeze Ucraina, în România existau 1.083 de firme cu capital ucrainean. În noiembrie 2025 – cele mai recente date – sunt peste 3.100, conform datelor de la Registrul Comerţului. Iar asta în contextul în care multiple voci din mediul de business şi din cel politic au spus constant că direcţia de mers va fi cea în sens invers, iar România poate creşte punând umărul la reconstrucţia Ucrainei – asta după încheierea conflictului. ….FMCG, retail, modă, hrană pentru animale de companie şi ambalaje sunt doar câteva dintre domeniile pe care aceşti antreprenori şi aceste companii au pariat……” Integral:
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Impozitul minim pe cifra de afaceri IMCA trebuia anulat, nu înjumătăţit – iar asta o spune cineva care nu plăteşte IMCA. Prezumpţia de nevinovăţie nu funcţionează nici la jumătate, nici la sfert, nici în alt fel. Acceptarea înjumătăţirii poate echivala cu acceptarea unui grad de vinovăţie .…. Propagandă patriotică a spus la momentul respectiv că IMCA este o pedeapsa aplicată multinaţionalelor acuzate că fac tot felul de jonglerii fiscale şi mută în afară profiturile făcute în România – cel mai suculent (nu e un cuvânt bun în context) exemplu de jonglerie fiscală era o multinaţională care cumpără de la firma soră din grup, aflată în alt stat european, hârtie igienică la preţ de 3x mai mare decât cel de la noi. Sigur că şi companiile româneşti pot face acelaşi lucru, folosind un terţ, dar ele sunt în afara oricărei suspiciuni, fiind româneşti. Măsura a fost bine primită electoral de popor, dar poporul nu a înţeles că este strivită cu bocancii prezumpţia de nevinovăţie: IMCA, în forma în care a fost aplicat, sancţionează multe companii care nu fac jonglerii fiscale. Mai bine să scape zece persoane vinovate decât să fie pedepsită una nevinovată, nu-i aşa, Sir William Blackstone? Însă, cu tot respectul cuvenit, este o prostie la fel de mare să accepţi menţinerea IMCA la 0,5%, la 0,25%, la 0,1%, la oricât. Dar dacă cei care sunt afectaţi de măsura sunt mulţumiţi cu răul mai puţin rău, cu 0,5% în loc de 1%, chiar daca principial continuă să fie încălcată prezumţia de nevinovăţie, de ce să comentam noi, ceilalţi? Sau interpretăm că se acceptă un anume grad de vinovăţie? Bună guvernare înseamnă, în primul rând, să aplici mecanisme ţintite de combatere generală a jongleriilor fiscale, după care pot fi aplicate şi alte măsuri sectoriale de colectare de fonduri suplimentare la buget. Uite un exemplu de astfel de măsura, taxa clawback de 25% calculata la cifra de afaceri – ţipă ca din gură de şarpe un întreg sector economic, dar a plecat vreo companie din România? Nici nu pleacă, statul român s-a speriat de ţipete şi le-a băgat în buzunare vreo 35 de miliarde de lei în ultimii 7-8 ani….). Apoi. Taxa windfall este folosită tocmai de ţările cu economii puternice – nu spun aici în ce sectoare economice, să nu mă calce vreo maşină. ….
“Ce arată primul raport detaliat privind fraudele bancare din România și Europa Primul raport detaliat privind fraudele bancare din Europa, inclusiv România, a fost publicat de Banca Centrală Europeană (ECB) și Autoritatea Bancară Europeană (EBA). Ca orice studiu, acesta confirmă ceea ce am aflat deja de ceva timp de la cititori: că cele mai mai multe fraude nu se mai fac acum prin copierea cardurilor, ci prin aplicațiile bancare. Iar dacă fraudele cu cardurile se realizează în principal prin furtul datelor cardului, fraudele prin aplicațiile bancare sunt orchestrate prin manipularea clienților băncilor de către escroci. …. Conform raportului ECB, rata fraudelor realizate prin transferuri bancare, care se realizează cu preponderență prin aplicațiile de mobile banking, a fost în România de două ori mai mare decât media din Europa. În contrast, rata fraudelor realizate cu cardurile este în România printre cele mai mici din Europa. Problema este că volumul fraudelor realizate acum prin aplicațiile bancare este mult mai mare decât cel al fraudelor cu cardul. Mai exact, în România au fost raportate fraude prin transferuri bancare în valoare de 64 milioane de euro în 2024, comparativ cu doar 10 milioane de euro cât a fost valoarea fraudelor prin carduri. ….
“Maduro, Washington și linia roșie a dreptului internațional Dincolo de retorica oficială despre „narcoterorism” și „restaurarea democrației”, un expert de prim rang în drept internațional explică de ce acțiunile SUA în Venezuela reprezintă o încălcare flagrantă a Cartei ONU și un semnal de alarmă pentru Europa. ….Într-un articol publicat pe platforma Chatham House (un institut de politici publice și un forum de dezbatere și dialog, cu abordări de geopolitică și probleme internaționale), „The US capture of President Nicolás Maduro – and attacks on Venezuela – have no justification in international law”, profesorul Marc Weller și-a exprimat poziția într-un mod cât se poate de simplu și de clar. ….Profesorul de la Cambridge susține că arestarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro de către forțele SUA și atacurile militare asupra Venezuelei nu au nicio justificare în dreptul internațional și reprezintă o încălcare gravă a principiilor care au stat la baza ordinii internaționale după Al Doilea Război Mondial. Operațiunea, prezentată de Washington drept o „misiune judiciară de extracție”, a fost în realitate o intervenție militară de amploare, incluzând lovituri asupra unor ținte militare din Caracas și răpirea forțată a unui șef de stat în exercițiu. Acest lucru constituie o violare clară a suveranității Venezuelei și a Cartei ONU. Profesorul Weller mai susține că situația este agravată de declarațiile președintelui Donald Trump, care a afirmă că SUA vor „administra” Venezuela și vor impune o tranziție politică sub amenințarea unor atacuri suplimentare. De asemenea, Washingtonul pare decis să folosească forța pentru a obține despăgubiri și control asupra resurselor, în special petrolul, sub pretextul unor active americane „furate” sau naționalizate. Autorul arată că nu există nicio bază legală credibilă pentru aceste acțiuni. Nu există un mandat al Consiliului de Securitate al ONU, iar Venezuela nu a lansat un atac armat care să justifice autoapărarea SUA. Argumentul combaterii „narcoterorismului” nu îndeplinește criteriile legale ale autoapărării, deoarece dreptul internațional recunoaște doar atacurile armate de tip militar ca declanșatoare ale acestui drept. …..” Integral:
“Jon Stewart l-a satirizat pe Trump pentru obsesia sa pentru petrol în timpul conflictului din Venezuela: „Este primul tău război?”/ VIDEO ….. „În general, în istoria Americii, când intervenim într-o altă ţară, fie că este adevărat sau nu, venim cu un pretext nobil”, a spus Stewart în timpul emisiunii de luni seara. „Eliberarea unui popor, răspândirea democraţiei, introducerea baseballului în Japonia. La început s-au plâns, dar a meritat. Pe ce fundament moral se va baza acest conflict?”. În emisiune s-a trecut apoi la imagini din conferinţa de presă din dimineaţa de după atacuri, în care Trump le-a spus reporterilor: „Vom fi prezenţi în Venezuela în ceea ce priveşte petrolul. Vom face ca petrolul să curgă aşa cum trebuie”. „Pare un pic cam evident”, a glumit Stewart. „Petrolul, o marfă preţioasă, cu siguranţă. Dar nu este motivul pentru care o ţară, fondată acum 250 de ani pe ideile de libertate şi autodeterminare, ar intra într-o ţară şi ar răpi un om în timpul nopţii. Trebuie să existe un pretext puţin mai nobil, nu?”. …..Stewart a redat apoi un alt fragment din conferinţa de presă de sâmbătă, în care Trump a declarat clar: „Cu alte cuvinte, vom vinde petrol”. …..” Integral:
“Să înțelegem lumea de pe canapea: cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” și de ce Groenlanda ar putea fi cheia înțelegerii dintre SUA și Rusia …. Deci, cum traducem afirmația lui Trump: „ne ocupăm de Groenlanda” Ce pot face concret Statele Unite? După episodul Venezuela, răspunsul pare desprins dintr-un banc sec. „Ce vor”. Pot Statele Unite să „se ocupe” de Groenlanda, un teritoru care aparține altei țări? Practic, ideea că SUA ar putea să „ia” Groenlanda se lovește de realități politice și juridice extrem de dure. Groenlanda face parte din Regatul Danemarcei, deși beneficiază de autonomie largă, iar orice schimbare de statut ar necesita acordul atât al Copenhagăi, cât și al populației locale. O vânzare directă este practic imposibilă, iar o preluare forțată este exclusă într-un sistem internațional care, cel puțin formal, respectă suveranitatea statelor. …. Câteva considerații despre Groenlanda Poziția geografică a Groenlandei este esențială. Situată între America de Nord și Europa, insula controlează rutele aeriene și maritime din Atlanticul de Nord și reprezintă un punct-cheie pentru accesul în Arctica. Pe măsură ce ghețurile se retrag, rutele comerciale arctice devin tot mai viabile, reducând distanțele dintre Asia, Europa și America de Nord. Cine are influență asupra Groenlandei capătă un avantaj strategic major în acest nou spațiu geopolitic. Din punct de vedere militar, Groenlanda este deja integrată în arhitectura de securitate a SUA. Baza americană de la Pituffik joacă un rol crucial în sistemele de avertizare timpurie împotriva atacurilor cu rachete și în monitorizarea activităților Rusiei. Pentru Washington, controlul direct sau indirect asupra Groenlandei ar însemna consolidarea apărării nordice și reducerea vulnerabilităților strategice într-un context de rivalitate crescândă cu Rusia și China. Un alt motiv important îl reprezintă resursele naturale. Groenlanda deține rezerve semnificative de pământuri rare, minerale critice pentru industriile de înaltă tehnologie, pentru tranziția energetică și pentru industria de apărare. În prezent, China domină lanțurile globale de aprovizionare cu astfel de resurse, iar SUA caută alternative pentru a-și reduce dependența strategică. În plus, Groenlanda are potențial energetic (petrol și gaze) încă insuficient exploatat, dar care ar putea deveni relevant în viitor. Interesul american este legat și de dorința de a limita influența altor actori în regiune. Rusia a militarizat intens Arctica în ultimii ani, iar China încearcă să pătrundă economic prin investiții în infrastructură și minerit, prezentându-se drept o „putere aproape arctică”. Din această perspectivă, Groenlanda este percepută la Washington ca o piesă care nu trebuie lăsată să alunece în sfera de influență a rivalilor strategici. ….. Declarația lui Trump poate fi tradusă prin forțarea Danemarcei să accepte o prezență militară americană extinsă în Groenlanda, investiții și contracte americane în insulă și implicit un rol mai mic al UE în zonă. Practic ar fi vorba: „nu o luăm, dar o controlăm mai mult”. În perioada următoare am putea să ne aăteptăm la negocieri dure, la amenințări indirecte (comerciale, politice), dar și la condiționări în NATO …. Situația arată așa: Rusia controlează cea mai mare parte a coastei arctice eurasiatice. Pe de altă parte, SUA, prin Alaska și Canada, au acces limitat, dar strategic. În acest context, Groenlanda apare ca piesa lipsă pentru ca SUA să aibă o poziție simetrică față de Rusia în Arctica. Un aranjament informal ar putea arăta astfel: Rusia: domină Arctica estică și ruta maritimă nordică, SUA: domină Arctica vestică și nord-atlantică, China devine un actor extern tolerat economic, dar limitat militar, iar Europa rămâne un actor secundar, fără capacitate reală de impunere. …..” Integral:
“Americanii au extras din Galaţi 40.000 de oameni care aveau acelaşi trening ca Maduro Haosul domneşte în Galaţi după ce zeci de mii de locuitori au fost răpiţi din casele lor de comandourile americane! Potrivit unor surse diplomatice, ar fi vorba de o gafă diplomatică regretabilă, cei circa 40.000 de gălăţeni fiind confundaţi cu dictatorul venezuelean Nicolas Maduro din cauza treningului. „La birt e gol, la pariuri e gol, e ca un oraş fantomă aici! Au atacat fără discriminare, fără să ţină cont că unele treninguri erau bleu marin sau roz neon în loc de gri bolovan”, spune Geani, 44 de ani, electrician. …..Administraţia Trump şi-a cerut scuze şi a promis că îi va returna până duminică pe toţi gălăţenii în trening, însă ceilalţi locuitori ai oraşului rămân convinşi că Statele Unite au ceva cu ei. „De ce n-au extras pe nimeni din Brăila?”, se întreabă Elena, 92 de ani, pescăriţă……” Integral:
“Directorul Spitalului Judeţean Constanţa: Am medici care fac kite, pe care îi văd în cârciumi când plec acasă, care fac sală, dar sunt scutiţi de gărzi pentru că nu pot sta mai mult de două ore în picioare/ Au până în 50 de ani ….Raluca Ştefan a precizat că aceşti medici sunt tineri, au până în 50 de ani. Ea a menţionat că 70% din personalul medical al spitalului nu face gărzi. ….. ”Pe Neurochirurgie am cei mai mulţi doctori, cei mai mulţi medici care sunt scutiţi de gărzi. Am medici pe care îi cunosc de acum 30 de ani care sunt scutiţi de gărzi şi nu vor să facă nicio gardă. Pentru că sunt bolnavi. (…) Medicii care au o afecţiune medicală, bolnavi, la rândul lor, şi vin cu un document care presupune scutirea de gărzi, un document medical eliberat de Comisia de Medicină a Muncii de scutire de gărzi nu îi poţi obliga să facă gărzi şi atunci îţi vin de la ora 8 la ora 14 sau la ora 15 sau dacă sunt şi cadre universitare vin de la ora 8 la 11, după care pleacă. Iar tu, ca manager, nu ai nicio măsură coercitivă, nu poţi să aplici nimic şi nu te ajută nici legislaţia să poţi să faci ceva”, a explicat managerul Spitalului Judeţean Constanţa. ”Am medici care fac kite, am medici pe care îi văd, când plec acasă, în cârciumi, prin vitrine îi văd, eu trecând cu maşina îi văd, şi sunt scutiţi de gărzi. Sunt colegi medici care fac sală, dar sunt scutiţi de gărzi pentru că nu pot să stea mai mult de două ore în picioare, că li se recomandă 15 minute la câte două ore să stea întinşi, în specialităţi chirurgicale. Sunt foarte tineri, sunt mai tineri ca mine. De 30 de ani, 35, până în 50 de ani sunt”, a susţinut Raluca Ştefan. ….Întrebată câte persoane nu fac gărzi în Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Raluca Ştefan a răspuns: ”Cred că am 70% din spitalul acesta, plus rezidenţii. Nu vă spun că şi rezidenţii sunt scutiţi de gărzi. Rezidenţii vin cu scutiri de gărzi, că sunt bolnavi”. …..” Integral:
“Predicții economice pentru 2026 într-un context local dificil: „Reformele actuale și-au demonstrat nulitatea prin intermediul cifrelor, zero impact bugetar” ....„România intră în 2026 într-o etapă de ajustare, nu de relansare. Comisia Europeană și
“Haiducia pe invers a premierului m-a convins că nu există oameni providențiali ..
“Câți bani trebuie să câștige un român în 2026 pentru un trai decent .….Costurile lunare estimate pentru o familie din România de patru persoane sunt de 10.554,8 lei, fără chirie, potrivit datelor furnizate de Numbeo, o platformă internațională care analizează prețurile și nivelul de trai din marile orașe ale lumii. Astfel, pentru 2026, rezultă că o familie din România are nevoie de venituri lunare nete care să depășească acest prag pentru a putea trăi decent. Aceste costuri pot varia în funcție de localitate și ele includ cheltuielile necesare pentru locuință, hrană, transport, educație, sănătate, utilități, îmbrăcăminte, divertisment și economii, acoperind astfel nevoile de bază și menținerea unui trai decent. De exemplu, în București, costurile lunare estimate pentru o familie de patru persoane sunt de 12.208,9 lei, excluzând chiria. De asemenea, situația diferă atunci când vorbim despre o persoană singură.
“Care sunt provocările și oportunitățile la care ar trebui să fie atentă România în anul 2026 ….. Așa cum și-a detaliat deja doctrina în noua stategie de securitate națională, președintele Trump nu crede în beneficiile comerțului internațional liber, ale cărui principii au guvernat în mod predominant scena internațională după terminarea celui de Al Doilea Război, nici în beneficiile politice externe americane bazate pe instrumentele multilateralismului instituționalizat, nici în instrumentele diplomatice de soft power, prin promovarea ideilor democrației americane în lume. ….Pentru ce trebuie să se pregătească România în anul 2026 În această perioadă de război convențional și hibrid rusesc, clasificarea lui Avner Barnea în privința celor două mari tipuri de produse de intelligence (concentrated versus diffuse intelligence) poate fi o schematizare utilă pentru prioritizarea activităților de prevenire și combatere a amenințărilor de securitate externe, de care se ocupă instituții cheie din sectorul de securitate și politică externă, de la Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Externe până la SIE și SRI. ……Cu alte cuvinte, România ar trebui să aibă deja un sistem de analiză performant și un sistem de cooperare cu alte servicii de informații din UE și lume, cu care să poată anticipa, pentru următorii ani, posibilele mișcări bruște ale regimului de la Moscova în proximitatea României, inclusiv sau mai ales în Republica Moldova. Dar și alte tipuri de atacuri surpriză în lume, pentru evaluarea consecințelor acestora pe scena internațională. Al doilea tip de produs de intelligence se referă la amenințările difuze – analiza schimbărilor graduale, sistemice și spontane în mediul internațional, care nu au un actor central de coordonare. ….La această categorie a amenințărilor difuze, aș da ca exemplu ascensiunea politică rapidă cu ajutorul tehnologiei a lui Călin Georgescu, un personaj manevrat de Moscova, pentru care România a suferit un eșec de avertizare de intelligence din cauza căruia Curtea Constituțională a anulat alegerile prezidențiale în decembrie 2024 chiar în ziua procesului de vot. Succesul lui Călin Georgescu, cercetat penal inclusiv pentru instigare la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nu poate fi atribuit în totalitate unui actor malign extern, ci reprezintă un cumul de vulnerabilități interne difuze, amplificate de tehnologie, la care oficialii români, din punct de vedere politic și economic, nu au știut să răspundă. În plus, georgismul este o ideologie naționalist autoritară care, în timpul anului 2024, a penetrat discret sistemul de apărare și de politică externă al statului și nu știm dacă, între timp, România a dezvoltat anticorpi împotriva acestui tip de război cognitiv. De ce este periculoasă diviziunea rural versus urban Există politologi americani care explică polarizarea politică fără precedent din Statele Unite ca fiind consecința directă a diviziunii rural versus urban în materie de viziuni ale electoratului. …..Același fenomen de diviziune din cauza inegalităților economice se întâmplă și în România, iar Guvernul Bolojan nu acordă, din păcate, prea multă atenție acestor indicatori de avertizare timpurie. Românii din mediul rural, care se simt uitați de București, tind să îmbrătișeze mai ușor teoriile eurosceptice ale extremiștilor, iar măsurile economice de austeritate (botezate uneori în mod fals drept reforme), creșterea taxelor pentru mașini și proprietăți impuse de premierul Bolojan ar putea să îi arunce pe românii vulnerabili economic și mai mult în brațele fals protecționiste ale AUR. ….O altă vulnerabilitate pentru care Guvernul Bolojan nu acordă deloc atenție este polarizarea care însoțește dezbaterile privind reforma sistemului judiciar. Dacă reformă justițiară înseamnă revenirea pe scena publică a foștilor procurori sau figurilor justițiare susținute de regimul Băsescu, un personaj politic care a reușit să rupă scena politică în două, acum 15 ani, o revenire la același tip de atmosferă polarizantă încordată va duce în mod inevitabil la ruperea guvernului. Decidenții politici încă nu au înțeles că populismul justițiar, amplificat prin mesaje dure în timpul protestelor Dragnea nu au dus la creșterea electorală a USR (un partid care a mers din perspectiva succesului electoral în jos), ci la ascensiunea pe termen lung a AUR. În timpul acestui război hibrid, în care extremiștii cresc politic pentru că le priește atmosfera de conflict intern continuu, temele politice care polarizează societatea românească ar trebui gestionate cu mult mai multă atenție de către decidenții politici Nicușor Dan și Ilie Bolojan. …..” Integral:
“Soluția unui specialist în drept pentru ca referendumul din justiție propus de Nicușor Dan să aibă efecte. „Orice altă discuție este sterilă” Avocatul Cristian Clipa, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității de Vest din Timișoara, a explicat într-un interviu pentru Libertatea că, pentru ca referendumul propus de președintele Nicușor Dan în interiorul sistemului de justiție să aibă și efecte juridice concrete, e nevoie de modificarea legii de către Parlament. ….. Clipa susține că cea mai mare problemă a sistemului de justiție în momentul de față este durata proceselor, care poate fi rezolvată prin creșterea numărului de magistrați. Problema prescripțiilor din dosarele penale, susține Clipa, poate fi rezolvată de politicieni, prin lege. Referendumul din justitițe, propus de președintele Nicușor Dan, poate fi organizat doar în urma aprobării unei legi care să permită acest lucru, susține Cristian Clipa, cu o experiență didactică și în avocatură de peste 25 de ani. Specialistul în drept de la Timișoara susține că o astfel de procedură trebuie făcută în Parlament. O potențială modificare legislativă prin ordonanță de urgență este împiedicată de referendumul pentru justiție organizat de Klaus Iohannis, în cadrul căruia cetățenii au votat împotriva modificării legilor justiției pe această cale. „Din capul locului trebuie spus că nu există un suport legislativ expres pentru organizarea unui referendum în interiorul corpului magistraților”, subliniază Clipa. …..
“România înrobată..… România este prizoniera unor formațiuni politice ieșite din negurile anilor 1990 (ex-PCR- aici nu excludem PSD, copiii PSD și AUR) și victima serviciilor niciodată reformate & controlate civil cu adevărat. Țara va avea cu adevărat o șansă când neadoptarea în anii 90 a legii lustrației va fi, cumva, la un moment dat, răzbunată | reglată | rezolvată. Adică atunci când structurile vor fi obligate să iasă din justiție, partide, administrație, afaceri, presă, activism civic, entități de toate felurile etc. Faptul că în România niște posturi de televiziune au în continuare licență în ciuda faptului că joacă-n picioare legislația (din toate punctele de vedere, de la cap la coadă) spune totul despre implicarea serviciilor peste tot, în toate straturile societății, la toate nivelurile de decizie ale statului român. Dacă ei au licență este pentru că așa doresc niște segmente din structuri. Dacă patronii lor își fac de cap peste tot și joacă pe scenă de la distanță, este pentru că așa doresc niște bucăți din structuri. E atât de simplu (dar și complicat/ complex).___ Și încă ceva – o extremă o atrage pe cealaltă: intersecția „structurilor” cu actul de justiție în epoca Băsescu (dosare mânărite, sentințe strâmbe, primite în plic) a adus la polul opus eliberarea tuturor hoților, corupților, infractorilor, chiar dacă dosarele erau „beton”. …..” Integral:
“Vor putea SUA conduce Venezuela, așa cum a anunțat Trump? De ce trimiterea de trupe ar fi foarte dificilă? ….Planul Statelor Unite de a „conduce” Venezuela, așa cum a fost prezentat de președintele Donald Trump, ar fi o sarcină complicată, având în vedere situația politică locală și potențialele riscuri de securitate, a declarat sâmbătă pentru CNN fostul ambasador al SUA în țara sud-americană. Charles Shapiro a spus că este greu de spus dacă venezuelenii care au votat pentru opoziție în 2024 erau susținători autentici ai opoziției sau alegători nemulțumiți de economia prăbușită a țării. El a estimat, de asemenea, că cel puțin „20%, poate mai mult din populație” rămân susținători ai președintelui Nicolás Maduro. „Va fi foarte, foarte dificil să câștigi încrederea acestor oameni și să schimbi situația”, a declarat Shapiro, care este în prezent președintele Consiliului pentru Afaceri Mondiale din Atlanta. ….. Problemele de securitate sunt, de asemenea, în joc, având în vedere populația de aproximativ 30 de milioane de locuitori a țării și faptul că aceasta găzduiește unele grupuri de gherilă. Cu toate acestea, administrația Trump este puțin probabil să trimită trupe și pare să se bazeze pe vicepreședintele Delcy Rodríguez și pe armata venezueleană pentru a menține securitatea, a spus el. …..” Integral:
“Analiză. Pământul celor trei imperii: SUA ia Americile, Rusia vrea Europa de Est, China va desena harta Asiei Trump nu mai încalcă regulile – le demolează, cu consecințe mult dincolo de Caracas. Pământul devine tărâmul celor 3 imperii, scenariu pe care The Guardian îl strecoară într-un editorial: SUA ia Americile, Rusia ocupă Europa de Est, China va primi Asia. Aproape nimeni nu se aștepta ca 2026 să fie un an al păcii, iar cele mai mari temeri au fost confirmate după doar două zile scurse din acest an, se arată într-un editorial semnat de Julian Borger în
“În urma gestului de ieri, FIFA i-a retras lui Trump premiul pentru pace Au început primele sancțiuni la adresa Statelor Unite după intervenția de sâmbătă 3 ianurie din Venezuela. Președintele SUA, Donald Trump, a fost deposedat de premiul FIFA pentru Pace în urma unei decizii a forului internațional. FIFA a anunțat că Trump are la dispoziție o săptămână să returneze premiul și diploma primite la finalul anului trecut. Totodată, numele președintelui american va fi șters cu carioca din lista premianților pentru pace ai FIFA și înlocuit cu cel al premierului Danemarcei, care până acum nu a atacat nici o țară. …..” Integral:
“Problemele cu banii ne vor marca în 2026. Ce ne așteaptă: „Măsurile Guvernului arată o lipsă de preocupare reală” Românii intră în 2026 într-un context economic dificil, marcat de scumpiri succesive la carburanți, energie electrică și gaze naturale. Creșterea taxelor pentru consumatori, liberalizarea pieței gazelor și dezechilibrele macroeconomice acumulate în ultimii ani sunt principalele cauze. Presiunile inflaționiste vor continua, iar o scădere rapidă a prețurilor este puțin probabilă. Guvernatorul
“
“Sebastian Ghiță: spectacolul celor 52 de amânări într-un singur proces de corupție. La următorul termen, faptele vor fi prescrise. „Exilul” inculpatului, început în 2016, poate lua sfârșit Judecătorii din Prahova au amânat de 52 de ori să ia o decizie în dosarul „Asesoft”, în care fostul deputat Sebastian Ghiță a fost trimis în judecată de DNA pentru dare de mită, spălare de bani și instigare la abuz în serviciu. ….Dosar întors după cinci ani „petrecuți” la Înalta Curte Această cauză se află în instanță de zece ani, primii cinci petrecându-i pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în faza de cameră preliminară, iar din 2020 fiind declinat la Tribunalul Prahova pentru că inculpații și-au pierdut calitatea de parlamentari. Libertatea a analizat parcursul spectaculos al acestui dosar și motivele pentru care judecătorii au amânat ani la rând luarea unei decizii, astfel că în prezent se pune problema prescrierii faptelor pentru care Ghiță a fost deferit justiției alături de Iulian Bădescu, fost senator PSD și fost primar al municipiului Ploiești. ….În dosarul Asesoft, Ghiță a fost acuzat de dare de mită, instigare la abuz în serviciu, spălare de bani, pentru că a obținut o finanțare de la bugetul local, în valoare de 1.500.000 de lei, pentru echipa de baschet pe care o patrona în perioada 2013-2014. În schimbul acestui serviciu, primarul Ploieștiului a primit atunci, prin intermediul unei firme controlate de Ghiță, o vilă în Ploiești, acuză procurorii. Bădescu a fost și el inculpat pentru luare de mită și abuz în serviciu. Asesoft este ultimul dosar în care Ghiță este inculpat pentru fapte de corupție și care a mai rămas pe rolul instanțelor de judecată. Procurorii DNA de la Ploiești au trimis în judecată acest dosar în 2015. Pentru că la acel moment, Sebastian Ghiță era parlamentar, competentă să soluționeze cauza era Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). …. Protagoniștii spectacolului amânărilor au fost avocați, care s-au bucurat de suportul instanței, dar și de atitudinea de noncombat a Ministerului Public. Au fost invocate, în general, pretexte medicale, inclusiv reacții adverse la vaccinul anti-COVID, concedii de odihnă, dispariții neluate în calcul ale martorilor-cheie și, cum altfel, necesitatea readministrării probatoriului ca urmare a schimbării completelor de judecată. …..Fugit din România sub filajul Poliției Sebastian Ghiță a scăpat până acum de cinci dintre cele șase dosare de corupție în care era cercetat. Cel de-al șaselea este dosarul Asesoft, în care decretarea prescrierii faptelor este doar o chestiune de timp. Celelalte cinci dosare ale lui Sebastian Ghiță. Sebastian Ghiţă a fugit din România în noaptea de 19 spre 20 decembrie 2016. Deși era filat de un echipaj de poliție, i s-a pierdut urma pe DN1, între București și Ploiești, imediat după ce a plecat de la petrecerea de Crăciun organizată de SRI. După o serie de bâlbe, autoritățile române au recunoscut că Sebastian Ghiță reușise să fugă din România, deși era încă sub puterea unor măsuri preventive (control judiciar) și teoretic poliția de frontieră ar fi trebuit să-l oprească la graniță. …..” Integral:
“Criza Curţii Constituţionale. De ce sunt eronate argumentele celor patru judecători greviști Ne aflăm deja în afara cadrului constituţional de cooperare loială între puterile statului dacă cei patru judecători grevişti nu-şi schimbă atitudinea şi nu revin la muncă. Din tăcerea PSD deducem că e posibil ca nici ei să nu mai controleze sistemul pe care l-au creat. Nu există nici un motiv plauzibil pentru ca CCR să nu se întrunească cu cvorum şi să ia o decizie. 1. Argumentul procedural: un asemenea blocaj generat de refuzul intrării în sală încalcă obligația fundamentală a judecătorilor constituționali de a participa la judecarea tuturor cauzelor care ajung la CCR. Ei nu se pot abţine pe o chestiune, ci trebuie să aibă o opinie DA sau NU. Absentarea de la şedintele CCR e posibilă doar în cazuri solid justificate; faptul că punctul lor de vedere este minoritar iar la vot ar pierde în faţa majorității nu este un astfel de motiv. Dacă acceptăm ce fac ei acum, adică normalizarea blocajului de către o minoritate, înseamnă că înlocuim regula majorității cu tirania minorității. Pentru că blocarea funcționării CCR tot o decizie e: una de facto, care înseamnă că va continua să se aplice legea veche pentru că cea noua este blocată. Cu alte cuvinte, o minoritate de patru decide, contra majorităţii de cinci, ce se întâmplă cu actele normative promovate de Parlament, Guvern etc. Avem o criză majoră de sistem când prin tertipuri se instaurează dominaţia minorităţii. 2. Legat de asta, un detaliu: dacă tot refuză să vină la muncă, dar se află fizic prin preajmă, deci nu sunt situaţii de forţă majoră care îi împiedică să judece, e normal să primească salariu? Evident, nu, şi se poate lua această decizie administrativă de reţinere a salariului. Nu că le-ar păsa lor de acest mărunţiş, dată fiind miza poveştii, dar asta ca să fim corecţi până la capăt. 3. Argumentul cu analiza impactului bugetar: nu există practică a CCR de a cere până acum analiza impactului bugetar la legi. După cum a precizat şi președinta CCR Simina Tănăsescu, deciziile de până acum au fost în sensul că nu e treaba CCR să judece o lege pe oportunitate (analiză cost-beneficiu), ci pe constituţionalitate. În plus, în cazul de faţă argumentul e complet absurd: dacă noua lege se aplică – adică specialii vor primi mai puţini bani de la buget – impactul pe buget va fi evident pozitiv şi este complet în afara atribuţiilor CCR să analizeze câţi bani se economisesc. …..” Integral:
“Opt din nouă membri ai secției de judecători din CSM nu știu ce se întâmplă în instanțe, deși sunt de doi ani în funcții. Sincer, de ce i-am mai tolera pe cei opt acolo? Când ai magistrați terorizați în instanțe și parchete, magistrați cărora le este frică să se întâlnească fie și cu Președintele României, când ai magistrați care pe forumurile interne de discuții postează ca “membru anonim” de teamă, când ai magistrați cărora le este rușine sau jenă să spună în ipostaze private unde lucrează, înseamnă că CSM și-a greșit menirea. Magistrații nu sunt și nu se simt protejați. 8 din 9 membri ai secției de judecători habar nu au ce se întâmplă în instanțe. Deși sunt de 2 ani în funcții, de abia zilele trecute au lansat o consultare printr-un chestionar electronic printre judecători pentru a afla problemele. Au luat în derâdere
“„Comitetul” pentru revizuirea legilor justiției adoptate în 2022, a cărui înființare a fost decisă de premierul Bolojan după reportajul Recorder, urmat de proteste de stradă, este contestat la Curtea de Apel Constituirea Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției, la nivelul Guvernului, decisă de premierul Bolojan după reportajul Recorder și proteste de stradă, a fost contestată în instanță. La Curtea de Apel București a fost înregistrată o cerere de suspendare a executării deciziei prim-ministrului din 19 decembrie 2025. Potrivit informațiilor publice disponibile pe
“Sinuciderea instagramabilă Sinuciderea instagramabilă face tot mai multe victime în cea mai narcisistă perioadă din istoria omenirii. Tehnologia ne-a oferit selfie-ul, rețelele de socializare platforma, iar goana noastră după validare ne face tot mai vulnerabili, uneori ajungându-se la nenorociri precum cea de la Crans-Montana. …. Într-o țară care a trecut prin Colectiv, orice veste legată de un incendiu te cutremură. Scenariul se tot repetă, din păcate, cu o frecvență mult mai mare decât ne-am imagina. Și nu doar în state în care șpaga ține deschis un stabiliment, sau poate că și în SUA, Spania, Turcia, Franța sau Elveția, toate lovite din 2015 până în prezent de nenorociri asemănătoare, se închide un ochi dacă „atenția” este îndestulătoare. …. Ca și la Colectiv, niște blestemate de artificii declanșează infernul. Tavanul izolat începe să ia foc, iar filmările unor tineri te împietresc pur și simplu. Nu doar că nu fug din calea nenorocirii, ci își țin telefoanele pornite, hipnotizați parcă de vâlvătăile evident scăpate de sub control. Pe fundal se aude o melodie a rapperului franco-algerian Lacrim despre femei ușoare, bani, Rolls-Royce-uri și sticle de șampanie, puștii continuă să o fredoneze și să danseze în timp ce din tavan încep deja să cadă bucăți incandescente ale izolației. Unul singur își scoate cămașa și încearcă să stingă focul, restul par însă în transă. Se aud chiar strigăte încurajatoare „să ardă!” și niciunul nu și-ar stopa înregistrarea pentru a căuta un extinctor. Nevoia de a filma, de a surprinde nenorocirea și de a o posta ulterior este deja mai puternică decât instinctul de supraviețuire, iar tragedii de genul sunt tot mai dese. Auzi săptămânal de cetățeni de pe întreg mapamondul care fie au alunecat într-o prăpastie, fie au fost loviți de o mașină pe o șosea aglomerată, totul de dragul unui selfie dintr-un unghi riscant, care să le lase followerii cu gura căscată. …..” Integral:
“Suveranistul meloman „Suveranismul”, feciorelnic trăitor prin feții lui frumoși născuți din lacrima poporului, se sufocă de revoltă în absența purismului moral, solicitat imperios și maximalist tuturor, mai puțin reprezentanților lui, subînțeles puri și duri. Furios și moralist, grabnic vărsătoriu de invectivă la adresa oricui contrazice imaginea „creștinismului” împăiat (cel viu contrazice flagrant suveranismul), suveranistul încruntat, turbat și înveninat spumegă „creștinește” împotriva prezenței oricărei particule de impuritate morală detectată în sfera occidentală, nu doar politică, ci și muzicală. Necitind filosofie, neauzind vreodată de Ludwig Wittgenstein sau de Otto Weininger pentru a-i „desființa” incriminatoriu și pe ei cu furie savonarolică, suveranistul „meloman” și pur moral s-a limitat momentan doar la marea muzică din concertul de la Viena și a declarat scrâșnind că aceasta a fost anihilată în ziua de 1 ianuarie 2026. Luptând cu realitatea și nuanțele ei, cu libertatea persoanei și cu însăși tainica „judecată” divină, „suveranistul” orbit de furie și de ideologie, inclusiv religioasă, va decide el însuși, rigorist, unde trebuie trasată oficial granița între bine și rău, între talent și inaptitudine, între excelență și impostură. La nevoie o va face el însuși pe Facebook sau în emisiuni în care granița între „popor” și „javrele” care îi infestează puritatea ancestrală a fost deja trasată. Același „popor” va afla astfel că Viena e doar un alt nume pentru Sodoma. Niciun cuvânt, însă, despre fieful „suveranismului” rusesc din orașul de pe malurile valsurilor Dunării albastre. Sau măcar despre Ceaikovski și chiar Mihail Kuzmin. Dar ei nu erau occidentali. Erau ortodocși și „orientali”. Suficient……” Integral:
“Suntem pregătiți dacă Rusia ajunge la gurile Dunării? ….
“Marele economist american Nouriel Roubini avertizează că Europa este înapoiată economic şi tehnologic ….. Donald Trump greșește: politicile „woke” nu reprezintă adevărata amenințare la adresa Europei, afirmă Roubini. Problemele continentului nu sunt cauzate de imigrație sau politica culturală, ci de declinul economic și tehnologic. Noua strategie de securitate națională a lui Donald Trump oferă o evaluare eronată a Europei, considerată mult timp cel mai de încredere aliat al SUA. Imigrația nestăpânită și alte politici ridiculizate de oficialii administrației drept „woke”, avertizează aceasta, ar putea duce la „ștergerea civilizației [europene]”, în câteva decenii. …. Între anii 2008 și 2023, PIB-ul a crescut cu 87% în SUA, comparativ cu doar 13,5% în UE. În aceeași perioadă, PIB-ul pe cap de locuitor al UE a scăzut de la 76,5% din nivelul SUA, la 50%. Chiar și cel mai sărac stat american – Mississippi – are un venit pe cap de locuitor mai mare decât cel al mai multor economii europene majore, inclusiv Franța, Italia și media UE. Acest decalaj economic tot mai mare nu poate fi explicat prin date demografice. În schimb, reflectă o creștere mai puternică a productivității în SUA, în mare parte datorită inovației tehnologice și productivității totale a factorilor mai mari. Astăzi, aproximativ jumătate dintre cele mai mari 50 de firme de tehnologie din lume sunt americane, în timp ce doar patru sunt europene. …. Europa intră în această cursă cu un dezavantaj clar.
“BREAKING! Recensământul proștilor, rezultate finale: România are 11.875.429 de proști După o noapte de Revelion marcată de bubuituri pirotehnice ilegale, senzorii amplasați în toate orașele și comunele țării au terminat contorizarea. Rezultatele finale ale 
“Tu ești de vină că inflația a explodat în 2025, nu Nicușor Dan, nu Ilie Bolojan, nu Mugur Isărescu. Stai la cozi, cumperi mâncare pe care o arunci și lucruri care nu-ți trebuie ….. Încep cu o povestioară, o știi, ai fost eroul principal în ea. La începutul lui 2024, TVA la băuturile carbogazoase care au conținut de zahăr a crescut de la 9% la 19%. Creșterea TVA s-a transferat în prețul de consum, iar băuturile carbogazoase care au conținut de zahăr s-au scumpit cu peste 10%. După nici câteva luni băuturile carbogazoase fără conținut de zahăr, care trebuiau să rămână la același preț pentru că TVA a rămas nemodificată, s-au scumpit și ele, astfel că au ajuns să coste aproape la fel de mult ca cele care conțineau zahăr. De ce? Pentru că ai stat la cozi și ai cumpărat. Revenim la sfârșitul lui 2025, când TVA a crescut din nou și când TVA s-a transferat în prețul de consum. Prețurile nu au crescut doar cu circa 1,8%, atât cât ar fi însemnat creșterea TVA de la 9% la 11% și de la 19% la 21%, ci s-au majorat și cu zeci de procente. De ce? Pentru ca ai stat la cozi și ai cumpărat. Prețurile explodează la sfârșitul lui 2025, pentru că tu stai la coadă. Uită-te la cozile din magazine, deși toată lumea se plânge de inflație, uita-te la cozile din mall-uri, uită-te la cozile din benzinării, uită-te la cozile din restaurante și cafenele, uită-te la cozile din imobiliare, uită-te la cozile online din Black Friday, uită-te la cozile pentru sărbători și vacanțe, uită-te la cozile de mașini de transport de pe șosele. …..” Integral:
“
“Procedura bate Dreptatea. Cum a ajuns actul de justiție să stea la mâna unui cvorum, a unei ștampile sau a unui concediu medical În România lui 2025, justiția nu mai cade la vot pe fondul cauzei, ci la număratul scaunelor ocupate în sală. Patru judecători de la Curtea Constituțională s-au ridicat și au plecat, blocând reforma pensiilor speciale. Nu prin argumente, ci prin absență. Așa arată, de fapt, dictatura procedurii asupra dreptății pentru oamenii obișnuiți. În realitatea crudă a României de la final de 2025, Justiția nu mai ține nicio sabie. Ține un calendar de ședințe, un registru de intrări-ieșiri și o cerere de concediu. Sabia a ruginit în teacă, în timp ce balanța este reglată fin nu de argumente juridice, ci de chestiuni administrative. Ceea ce s-a întâmplat recent la Curtea Constituțională – boicotul celor patru judecători care au părăsit sala pentru a bloca reforma pensiilor speciale – nu este un accident. Este simptomul unei boli terminale a sistemului judiciar: dictatura procedurii asupra substanței. Când „lipsa de cvorum” devine sentință definitivă Trăim într-o țară în care marile dosare de corupție nu s-au închis pentru că inculpații erau nevinovați, ci pentru că s-a împlinit termenul de prescripție. Acela a fost primul semnal că „administrarea” timpului este mai puternică decât Codul penal. Acum, asistăm la nivelul următor. Nu mai contează dacă o lege e constituțională sau nu. Nu mai contează dacă reforma pensiilor e dreaptă sau nu. Contează doar cine are cheia de la sala de ședințe. Patru oameni s-au ridicat de pe scaune și au plecat. Prin acest gest banal, administrativ, au anulat voința unui Parlament și așteptarea unei țări întregi. Justiția nu s-a împiedicat de un articol din Constituție, ci de o prezență. S-a împiedicat de aritmetică. ….Ca avocat, văd zilnic disperarea în ochii clienților care nu înțeleg de ce viața lor trebuie pusă pe pauză pentru că „sistemul” a obosit sau are probleme logistice. – Domnule avocat, am câștigat? – Nu, s-a amânat. Lipsește un judecător din complet. – Domnule avocat, s-a făcut dreptate? – Nu încă. S-a schimbat grefiera și nu s-a tehnoredactat. Pentru omul de rând, justiția a devenit un labirint birocratic în care intri cu dreptatea în mână și ieși, ani mai târziu, cu o hârtie care îți spune că ai avut dreptate, dar e „tardiv”. …. Mai grav, când magistratul refuză să judece, el rupe brutal Contractul Social: cetățeanul a renunțat să-și facă singur dreptate cu parul, având promisiunea că Statul o va face cu legea. Dar când Statul fuge din sală, ne întoarcem la legea junglei, unde nu domină cel cu dreptatea în mână, ci cel care controlează procedura. …. Organizarea ca armă politică Să nu ne amăgim. Blocajul de la CCR sau termenele absurde din instanțe nu sunt doar rodul incompetenței. Dezorganizarea a devenit o armă strategică. E mult mai simplu să omori un dosar sau o lege prin amânări succesive, prin „lipsă de procedură” sau prin chichițe administrative, decât să îți asumi o decizie pe fond. …..” Integral:
“Fost judecător la Tribunalul UE, teorie incredibilă în cazul judecătorilor CCR care au plecat de la ședința pe pensiile magistraților: „Este echivalentă cu autodemisia” Profesorul de drept Valerius M. Ciucă, fost judecător la Tribunalul Uniunii Europene, susţine că neprezentarea unui judecător „în deliberare” este echivalentă cu autodemisia. Acesta a reacționat în urma amânării deciziei Curții Constituționale privind Legea pensiilor speciale, după ce judecătorii numiți de
“Da, cred ca am avut dreptate. Debandadă pare a fi cuvântul anului 2025 în România După ce Nicușor Dan a catalogat scandalul cu pensionările magistraților drept ”debandadă”, pe 7 august am îndrăznit să afirm într-un comentariu că DEBANDADĂ este cuvântul anului 2025. Deși trecuse doar jumătatea anului, cuvântul devenea tot mai folosit. Undeva la începutul lui decembrie aveam pe radar și LENTOARE, cuvânt care devenise conflictual de des folosit în ultimele trei luni în discursurile politice. Da, LENTOARE poate fi, la rându-i, cuvântul anului 2025 în România. După care am renunțat la idee pentru că mi-am dat seama că adversarii vor susține că la ardeleni, cum sunt și eu, ”lentoare” nu este un cuvânt, ci mai degrabă o stare de agregare. Între timp, cu toate evenimentele care s-au succedat din august și până în decembrie, se confirmă că DEBANDADĂ poate fi cuvântul anului în România. Debandada din justiție a continuat, iată ce evoluții neașteptate s-au multiplicat după documentarul Recorder. Genul acesta de debandadă nu surprinde de fapt pe nimeni, el există și în sistemul sanitar și în sistemul de învățământ și în mediul de afaceri și în multe alte domenii. Însă rufele rămân să se spele în familie, oricât ar fi de brutală lupta pentru putere și bani dintre oligarhi – scandalurile nu ies în presă. Apoi debandada din Poiana Largului a continuat cu cea de la Salina Praid, cu cea de la Barajul Paltinu, cu cea din Rahova, a fost un pic de debandadă cu cicloanele Ashley și Barbara și este posibil să apară ceva debandadă cu ciclonul polar. Așteptam cu înfrigurare săptămânile următoare. Debandada cea mai tristă a fost șirul de femiciduri – aparent pentru unii bărbați ”asumați” este normal ca atunci când îi deranjează partenera de viață una dintre soluțiile logice este să-i pună capăt zilelor. Aici sunt șanse ca debandada să fie rezolvată de 8 fete curajoase. Alina, Corina, Cynthia, Eva, Silvia, Simona, Simona și Victoria, vă iubim. A mai fost un pic de debandadă cu alegerile din București de la Primăria Generală – nimeni nu a înțeles nimic, nici măcar Ciprian Ciucu, care s-a trezit pe cap cu datorii de miliarde pe care va trebui sa le plătească (de undeva). Este o bănuiala educată că Ciprian Ciucu, când merge dimineața la birou prin debandada din trafic, se întreabă: ”cine naiba m-a pus să devin Primar General?”. Despre debandada cu moțiunile de cenzură și cu ordonanțele de austeritate nici nu mai vorbim, ele fac parte din debandada generală din guvernarea țării, nu este nici mai mare, nici mai mică, decât debandada din anii precedenți. …..” Integral:
“Șerban Iosifescu, expert în educație: Singura soluție este o resetare completă. Desființarea Ministerului Educației de la 31 august 2026, angajații cu statut de funcționari publici se pun la dispoziția ANFP, iar toate posturile se vor ocupa prin concurs public, deschis, între 1 martie și 1 august 2026 Cum se spune, schimbarea domnilor bucuria nebunilor. Să nu uităm: istoria recentă a dovedit că întotdeauna se poate mai rău!
“Putin pe marginea prăpastiei: Revoltă internă majoră în Rusia, ”răbdarea s-a epuizat” Tăvălugul războiului Rusiei din Ucraina continuă nebunește de 1.405 zile, iar armata roșie se confruntă cu pierderi uriașe de peste un milion de militari.
“Washingtonul și Bruxellesul joacă rolul polițistului bun și al polițistului rău în privința Belarusului Măsurile recente luate de Washington și Bruxelles arată că diplomația se îndreaptă în direcții opuse în ceea ce privește Belarus – lucru care evidențiază o diviziune tot mai mare între aliați cu privire la modul de abordare a securității Europei. Pe o parte a Oceanului Atlantic, Statele Unite se angajează în dialog cu Minskul și cu liderul său autoritar, Alexandr Lukașenko, prin relaxarea sancțiunilor în schimbul eliberării prizonierilor politici,
“Patru judecători CCR încearcă să sară dintr-un avion în zbor ca să-i blocheze aterizarea Incident mai puțin obișnuit la bordul unui avion TAROM. Patru dubioși îmbrăcați în robe vișinii, aparent judecători CCR, pretind că ei dețin puterea absolută și încearcă să coboare din avion, deși acesta se află încă în zbor. Cei patru consideră că astfel vor reuși să împiedice aterizarea avionului. Când li s-a spus că demersul lor este de-a dreptul imbecil, cei patru au invocat un precedent vechi de doar o zi. „Dacă se poate părăsi o ședință a unei Curți Constituționale pentru a împiedica luarea unei decizii, la fel de bine se poate părăsi un avion în zbor pentru a împiedica aterizarea lui”, a bătut cu pumnul în hublou unul dintre cei patru dubioși. …..” Integral:
“
“Misterul „studiului de impact” vehiculat de judecătorii numiți de PSD la Curtea Constituțională: Ministrul Justiției dezminte orice solicitare oficială a CCR .... Subiectul care a reaprins controversele în jurul ședinței a fost presupusul „studiu de impact” cerut de o parte dintre judecători. Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a clarificat poziția instituției:
“Un fost ministru al Justiției oferă soluția blocajului în care introduce CCR statul român: Modificarea legii în baza căreia funcționează Curtea …. „Toți au știut dar nu au făcut nimic când din 2019 solicit modificarea legii 47/1992 privind organizarea și funcționare CCR pentru a împiedica abuzurile la care asistăm nu numai în aceste zile dar de ani de zile”, scrie Ana Birchall. Aceasta adaugă și faptul că, în 2019, la Ministerul Justiției, a constituit un grup de lucru care a analizat deciziile CCR și măsurile legislative urgente care se impun. Pe de altă parte, Ana Birchall mai spune și că deși a fost dată afară de la Ministerul Justiției, nu a încetat să susțină că se impune de urgență modificarea legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR, tocmai pentru că Legea nr. 47/1992 nu e Constituție paralelă. „Evident că nimeni nu a avut curajul să promoveze aceste modificări! Am susținut necesitatea modificării urgente a legii 47/1992 dat fiind că urmează, acum în iunie, 3 noi numiri la CCR (video de mai jos este doar un exemplu). Ce se întâmplă în aceste zile confirmă încă odată cât de necesare sunt aceste modificări!”, mai spune fostul ministru al Justiției. …..„România are nevoie de o reformă profundă a Curții Constituționale și a Legii 47/1992. Nu mâine. ACUM! Este timpul ca reforma CCR să devină o prioritate națională. Nu din vendetă, ci pentru viitorul acestei țări. Cine se opune, să explice public de ce se teme!”, își încheie aceasta mesajul. ….” Integral:
“Andrei Caramitru critică modul în care CCR sfidează o țară întreagă. Cere dosar penal pentru judecătorii care blochează votul …. “Bătaia de joc a CCR. Și pericolul unei crize constituționale. Conform legii CCR – există 2 prevederi care au fost și pot fi folosite ad adernam pentru blocarea statului: – CCR poate funcționa doar cu cvorum de minim 6 judecători – 3 judecători pot solicita amânarea unei decizii (au cerut ieri dar au fost refuzați de majoritate, și acum urma ca a fost încălcată legea de majoritate). Deci – 4 oameni, o minoritate în CCR, pot bloca ad aternam o decizie, blocând țara complet. Ca au găsit domne ei chichița. Nebunie!”, transmite analistul. Caramitru se întreabă dacă se poate face ceva, dacă minoritatea de 4 refuză să voteze pur și simplu. “Cam nu. Aici e nebunia: – daca parlamentul schimba legea ccr – legea aia trebuie sa treacă tot pe la ccr care insa nu ar avea cvorum pe tema asta, deci iar s-ar bloca – suspendarea celor care boicotează / revocare pentru
“„Să fie dați afară. Depun cerere”. Una dintre cele mai virulente propuneri la adresa judecătorilor care au boicat discutarea legii pensiilor magistraților vine din partea unui deputat al Puterii ….Deputatul USR Alexandru Dimitriu spune că Legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale prevede clar situația în care un judecător CCR poate rămâne fără mandat: dacă acesta își încalcă obligațiile. „Judecătorii PSD de la CCR să fie dați afară! O să depun cerere de încetare a mandatelor acestora. Legea este foarte clară: judecătorii CCR au obligația, atenție, să participe la ședințele de judecată și la deliberări și să adopte deciziile cu da sau nu. Mandatul lor este unul activ, nu opțional, nu politic. Avem patru judecători care au lipsit intenționat de la două ședințe, deși exista o majoritate de 5 la 4 pentru adoptarea unei hotărâri. Și au făcut asta ca să blocheze cvorumul obligatoriu de șase judecători”, susține Alexandru Dimitriu, într-un videoclip publicat pe Facebook. ,,,,,„Asta nu este absență, e boicot. Boicotul paralizează CCR și încalcă legea 47/1992. Când un judecător refuză deliberat să își exercite mandatul, să știți că încalcă legea, nu doar așa, lipsește. Iar legea spune clar: pentru astfel de încălcări mandatul încetează. Ceea ce au făcut cei patru judecători pesediști de la CCR este similar cu o lovitură de stat”, susține Dimitriu. „Miza este simplă: pensiile speciale ale magistraților să rămână neatinse, la schimb cu protecția corupților. PSD are nevoie de Lia Savonea și de sistemul cusut în jurul ei, are nevoie de o Curte paralizată care să nu decidă, care să nu deranjeze, pentru că este singura garanție că politicienii lor nu ajung la pușcărie. Să știți că nu e teorie, e un fapt. Avem pedepse anulate, condamnați scoși din închisoare, dosare albite. Și noi suntem aici. Patru judecători din nouă nu mai intră la ședințe ca să nu existe cvorum. Nu pentru lege, nu pentru Constituție, ci pentru PSD”, acuză deputatul USR. ……” Integral:
“
“Zeci de școli și grădinițe au făcut achiziții directe de peste 11 milioane de lei de la firme și ONG-uri legate de actualul inspector școlar general al Bucureștiului, Florian Lixandru Zeci de școli și grădinițe din București au atribuit, prin achiziții directe, contracte în valoare de peste 11 milioane de lei, în perioada 2022–2025, către firme și asociații în care actualul inspector școlar general al Municipiului București, Florian Lixandru, a fost implicat direct sau care sunt deținute de foști asociați și colaboratori ai acestuia, potrivit datelor din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), scrie
“Un gigant american vine în România să producă cele mai moderne sisteme de protecție pentru spațiul aerian Gigantul american Northrop Grumman intenționează să colaboreze cu ROMARM și Aerostar pentru producția de sisteme radar mobile G/ATOR, menite să întărească protecția spațiului aerian al României și flancul estic al NATO. Proiectul prevede coproducerea componentelor și asigurarea suportului logistic pentru sistemele livrate în România, cu posibilitatea extinderii tehnologice către alte țări. “Planificăm ca atât ROMARM, cât și Aerostar să coproducă componente ale sistemului G/ATOR și să acționeze ca depozit de aprovizionare pentru asistența continuă a sistemelor G/ATOR din România.Numărul radarelor va depinde de numărul solicitat de România pentru a proteja spațiul său aerian național și flancul estic al NATO”, a declarat pentru
“Putin și „porcii tineri”: o încercare de a diviza Occidentul și de a da vina pe Europa dacă eforturile de pace eșuează Într-o retorică agresivă, de la o reuniune militară de înalt nivel pe 17 decembrie, președintele rus Vladimir Putin s-a referit la liderii europeni – pe care nu i-a identificat nominal – ca fiind „podsvinki”, ceea ce se traduce aproximativ prin „porci tineri” sau „godaci”. Iată de ce a spus asta. Încă din 1999, când i-a numit teroriști pe separatiștii ceceni și a jurat să „îi extermine în latrine”, Putin a folosit argoul și, în general, un limbaj dur și jignitor pentru a transmite mesaje Occidentului, lumii și poporului rus. În cazul comentariului din 17 decembrie, Putin se baza probabil pe faptul că publicul din Rusia – și din alte părți – va primi cu bucurie cuvintele sale ca pe o palmă dată liderilor occidentali, care sunt demonizați zilnic la televiziunea de stat rusă în contextul războiului Moscovei împotriva Ucrainei. Dar este mai mult decât atât. Reluând declarațiile pe care le-a făcut în trecut, Putin a subliniat mai întâi că președintele american Donald Trump a afirmat că Rusia nu ar fi lansat invazia pe scară largă a Ucrainei dacă el, în locul lui Joe Biden, ar fi fost președinte la momentul respectiv, în februarie 2022. Și, încă o dată, Putin a adăugat că Trump ar putea avea dreptate în această privință. O poveste veche, cu ceva adăugiri Apoi Putin a afirmat, fără dovezi, că administrația Biden a instigat „în mod intenționat” războiul și a spus: „Cred că este clar de ce: toată lumea credea că vor distruge și dezmembra Rusia într-o perioadă scurtă de timp, iar «tinerii porci europeni» s-au alăturat imediat administrației americane anterioare în acest efort, sperând să profite de prăbușirea țării noastre”. Acuzația că Occidentul încearcă să destrame Rusia și să o „devoreze” pe bucăți e, de mai bine de 20 de ani, una dintre principalele narațiuni ale lui Putin. …. Învinovățirea Europei Cuvântul folosit de Putin nu înseamnă doar „porci” sau „porci domestici”. Se referă la porci tineri, dar nu la purcelușii drăguți. În schimb, implică o lipsă de independență și o tendință de a imita. Acest lucru reflectă afirmațiile repetate ale Rusiei că țările UE și NATO nu sunt stăpâne pe propriul destin și se află sub controlul SUA, dar, în acest caz, Putin a ținut să specifice că se referă la dependența acestora de administrația Biden. Declarația lui Putin ar fi putut avea și scopul de a agrava diviziunile din Europa, în special în ceea ce privește măsura în care Uniunea Europeană și alte țări, precum Marea Britanie, ar trebui să sprijine Ucraina și să exercite presiuni asupra Rusiei. …..” Integral:
“Hai odată, Savonea! CCR nu poate lua o decizie până nu sună Lia ….. Cumva previzibil, cei patru judecători CCR nu sunt doar un breloc PSD, ci totodată și un breloc al Liei Savonea. …. Când menirea ta este să fii breloc, te afli în imposibilitatea de a lua o decizie – e nevoie întotdeauna de un semn de la stăpân ca să știi ce anume ai de făcut. Brelocul nu gândește, brelocul execută! Și ghinionul face că Lia Savonea se chinuie de câteva zile să închidă seiful cu bani, operațiune mai complicată decât ar putea părea la o primă vedere. Din cauza abundenței de bani în plic primiți de Crăciun, seiful Liei Savonea a devenit neîncăpător și nu poate fi închis. Astfel că sunarea brelocurilor CCR nu e tocmai printre principalele griji ale Liei Savonea în aceste zile. …..” Integral:
“
“Bugetarii iau într-o lună cât au primit pensionarii vulnerabili în decembrie. Indemnizația pentru mâncare, bonus generalizat în instituțiile statului
“TOP 10 dosare care zac cu anii în camera preliminară / Această etapă a procesului penal care ar trebui să dureze maxim 60 de zile a devenit un factor de tergiversare a dosarelor până la prescripție Dosare grele de corupție sau de criminalitate organizată zac cu anii în procedura de cameră preliminară, deși această fază a procesului penal – în care instanțele analizează aspectele de ordin procedural înaintea începerii judecății pe fond – ar trebui să dureze 60 de zile. Dosare cu trafic internațional de droguri precum ”Cocaina din mare”, dosarele istorice ale Revoluției și Mineriadei, dar și dosare de corupție precum al primarului din Chiajna, Mircea Minea, partener de afaceri cu familia judecătoarei Lia Savonea, sau al fostului șef al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, sau dosare de evaziune fiscală precum cel al fostului patron Mediafax, Adrian Sârbu, zac cu anii în camera preliminară, fără să se dispună începerea judecății pe fond. În unele cazuri, precum dosarul lui Sebastian Ghiță, după 3 ani de cameră preliminară, dosarul a fost restituit definitiv la DNA. …. Potrivit articolului 343 din Codul de procedură penală, ”durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”. În realitate însă, procesele stau cu anii în această fază, iar codul nu prevede sancțiuni pentru magistrații care încalcă prevederile legii. ….1. Dosarul Cocaina din mare, aflat în cameră preliminară de 5 ani …..2. Dosarele Revoluției și Mineriadei nu au ieșit niciodată din procedura de cameră preliminară ….3. Dosarul de corupție al primarului din Chiajna, Mircea Minea ….4. Dosarul în care fostul șef PNL al CJ Prahova, Iulian Dumitrescu, este acuzat că ar fi primit 3,4 milioane de euro comisioane din contracte …..” Integral:
“„Atacați”, dar bine plătiți. Ce salarii au oamenii care fac justiție la Curtea de Apel București. Cum ajung la câștiguri de zeci de mii de lei …. Potrivit tabelelor oficiale privind drepturile salariale, președintele Curții de Apel București are un venit brut lunar de 38.868 de lei. Salariul de bază, de 29.898 de lei, este completat de sporuri permanente: pentru risc și suprasolicitare neuropsihică, pentru confidențialitate și pentru condiții de muncă grele sau periculoase. Vicepreședinții Curții de Apel încasează venituri brute cuprinse între 36.391 și 37.847 de lei, iar președinții de secție ajung la 36.823 de lei brut lunar, în funcție de gradație. Judecătorii de curte de apel au venituri brute între 30.996 și 35.729 de lei, sume care includ sporurile standard și, în unele cazuri, indemnizația pentru titlul de doctor, în valoare de 950 de lei lunar. Sporurile, pilonul veniturilor Analiza datelor arată că sporurile nu sunt un adaos marginal, ci o componentă structurală a veniturilor. Sporul pentru „risc și suprasolicitare neuropsihică” este cel mai consistent, urmat de cel pentru confidențialitate și de sporul pentru condiții de muncă, plafonat de actualul guvern la 300 de lei. În multe cazuri, aceste sporuri reprezintă peste 30% din salariul de bază, fiind acordate lunar, indiferent de încărcătura reală de dosare sau de evaluările profesionale. Dincolo de salariu: beneficii neimpozabile Pe lângă veniturile lunare, legislația acordă magistraților și personalului auxiliar o serie de drepturi în bani fără caracter salarial, care nu apar în fluturașul de salariu.
“Câți ”pensionari speciali” mai are România. Cine primește, lunar, peste 25.000 de lei Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în noiembrie 2025, de 11.788 de persoane, cu două persoane mai mult comparativ cu luna anterioară, din care 7.831 de beneficiari cu pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat – BASS (contributivitate), conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Cei mai mulți
“Avertismentul unui fost membru CSM privind legea pensiilor speciale ale magistraților: „O soluție favorabilă lui nu poate fi decât impusă politic” .… Toni Neacșu la luat la „despicat” ultimele acțiuni referitoare la controversata lege, ce ar putea fi declarată constituțională.„Contrar mesajelor triumfaliste din presa aliniată și al optimismului exagerat al Guvernului afișat public, Raportul întocmit de președintele CCR Simina Tănăsescu pe legea privind pensiile magistraților a produs exact în aceste cercuri panică.Dna judecător Simina Tănăsescu este liderul majorității din CCR prezentată ca fiind pro-guvernamentală și care ar garanta că legea va trece fără probleme prin controlul constituționalității.Raportul, întocmit în timp record, ar fi trebuit să anticipeze o înfrângere a minorității care urma să protejeze aceste pensii de serviciu. ….. Astfel, în primul rând, președintele CCR constată explicit că reglementarea propusă conduce la eliminarea de facto a pensiilor de serviciu ale magistraților din legislație. Prin condițiile de pensionare propuse pensia își pierde caracterul de
“Trump strigă „Jos UE!” Și dacă Orban sau Șoșoacă redesenează harta? „Ai grijă ce-ți dorești, s-ar putea să se împlinească”, spune o fabulă a lui Esop. Iar orice american care strigă alături de administrația Trump, cerând destructurarea Uniunii Europene pe motiv că ar fi un monstru birocratic acuzat că distruge identități, tradiții și civilizații, ar face bine să ia această lecție în serios, scrie Dalibor Rohac, senior fellow la American Enterprise Institute, într-o analiză pentru
“Elita din Qatar, acuzată că a cumpărat cu 700 de milioane de dolari de la o universitate americană ceva ce teoretic nu e de vânzare Aproximativ 21% dintre absolvenții Universității Northwestern din Qatar sunt membri ai familiei regale și ai altor dinastii de elită de la Doha, observă
“Dezastru pentru o familie de români. L-au primit pe Bolojan cu colindul și i-a lăsat și mai săraci Imprudență nefericită pentru o familie normală, de români modești din zona Lujerului. …. ”Bun, ia să vedem. Impozit pe proprietate, două camere plus balcon 55 mp 800 lei. Așa. Autoturism? Da. Bun. Cm cubi? 1998, Tdi, da? Bun. 600 lei. Așa. Televizor, 500 lei anual în avans, centrală de apartament, 360 lei, e introdusă nouă acum asta. Doi copii? Primesc alocație? Bun. Taxă de alocație, 630 lei de fiecare”, după care a continuat cam 20 de minute. La finalul colindei, Bolojan părea să fie extrem de satisfăcut de sumele încasate, iar familia avea lacrimi înghețate la colțurile ochilor, pentru că Bolojan deja le tăiase gazul pentru întârzieri de plată. ….” Integral:
“Proiectul OUG Trenuleț confirmă eșecul RO e-TVA, spune un expert în fiscalitate .… Când a fost introdusă, experții contabili, împreună cu consultanții fiscali, au spus în cor că este o măsură din topor care nu poate fi aplicată, întrucât sistemul informatic ANAF nu este pus la punct pentru așa ceva. Ro e-TVA, o altă nebunie! ANAF emite pe baza datelor incomplete pe care le are un eTVA și-l pune pe contribuabil să-și justifice diferențele, care de cele mai multe ori vin din datele incomplete trimise de ANAF. Pe scurt, îl pune și pe contribuabil să muncească degeaba, dar și pe inspector să verifice datele trimise. Adică hai să le dăm inspectorilor de lucru ca nu cumva să aibă timp să alerge după evazioniști!”,
“
“Gheorghe Băcanu: De ce a devenit listarea la bursă un fel de ”Bau-Bau” pentru companiile de stat?
“Ciprian Ciucu, Noul primar general al Capitalei, a descoperit că situaţia financiară a primăriei este proastă: Să vă dau două cifre pentru a înţelege amploarea dezastrului: cifra de afaceri a STB este cam cât bugetul Braşovului, undeva la 1,6 miliarde de lei, iar datoria STB la ANAF este spre 1,4 miliarde de lei. Mi se pare incredibil …. ”O spun din capul locului: domnul Preşedinte (pe atunci Primar General) Nicuşor Dan a avut şi are dreptate! În acest moment, datoriile (şi nu am luat în calcul luna decembrie a anului 2025) sunt de peste 2,1 miliarde de lei!”, a spus Ciucu. Necesarul de finanţare calculat pentru 2026, pentru a plăti datoriile scadente şi pentru funcţionarea PMB şi a instituţiilor subordonate, este de aproximativ 8,5 miliarde de lei. ”Dacă vom primi ca până acum, raportat la bugetul anului curent, doar 50% din cotele guvernamentale, vom avea un buget de circa 5,1 miliarde de lei. Pe scurt, în anul 2026, dacă nu facem ceva rapid (schimbări în legea bugetului), ne vor lipsi circa 3,5 miliarde de lei. Suma este fabuloasă! Nu vreau să închid primăria la jumătatea anului!”. În planurile anunţate de Ciucu se numără şi reconfigurarea cotelor care trebuie să revină anul viitor PMB, eficientizarea şi restructurarea a aparatului PMB şi a instituţiilor din subordinea Consiliului General, închiderea administraţiilor şi companiilor neperformante. …..” Integral:
“Taxele vamale americane au afectat comerţul global anul acesta, iar incertitudinile ar putea persista în 2026 / Rata tarifară medie a ajuns la aproape 17%, de la mai puţin de 3% Revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă în 2025 a însemnat un an frenetic pentru comerțul mondial, cu valuri de anunțuri privind taxele vamale impuse de SUA partenerilor comerciali. Acestea au majorat taxele de import la cel mai ridicat nivel de la Marea Depresiune din anii 1930 și au afectat semnificativ piețele financiare, transmite Reuters. …. Deciziile lui Trump, menite să redreseze industria SUA, au majorat rata tarifară medie la aproape 17%, de la mai puțin de 3% la finalul lui 2024, conform Yale Budget Lab. În prezent, taxele vamale generează venituri de aproximativ 30 de miliarde de dolari pe lună pentru Trezoreria Statelor Unite, transmite Agerpres. ,,,, Partenerii comerciali s-au grăbit să negocieze taxe vamale mai scăzute, deseori în schimbul unor investiții de miliarde de dolari în Statele Unite. Noi acorduri comerciale au fost încheiate cu marii parteneri comerciali, inclusiv Uniunea Europeană, Marea Britanie, Elveția, Japonia, Coreea de Sud, Vietnam și alții, dar un acord final cu China rămâne pe lista celor nerezolvate, în pofida rundelor multiple de negocieri și a întâlnirii dintre Trump și liderul chinez Xi Jinping. Acordul încheiat în iulie de UE, care prevede taxe vamale americane de 15% la exporturile blocului comunitar și un angajament vag privind investițiile în Statele Unite, a fost intens criticat. De atunci, economiile și exportatorii din blocul comunitar au făcut față în mare măsură taxelor vamale, datorită numeroaselor excepții și a capacității de a găsi piețe în alte regiuni. …. O curte federală de apel din Washington a decis la sfârșitul lunii august că o mare parte a taxelor vamale impuse de Donald Trump de la începutul mandatului său sunt ilegale și le-a menținut în vigoare până când Curtea Supremă se va pronunța. Cea mai mare necunoscută în 2026 o reprezintă decizia Curții Supreme, așteptată la începutul anului viitor. ….
“România are deja mai mulți bunici decât nepoți, avertizează Statistica .… Primul lucru esențial pe care îl clarifică documentul INS este diferența dintre populația după domiciliu și populația rezidentă. România „oficială” are 21,7 milioane de persoane cu domiciliul în țară, dar România „reală”, cea care trăiește efectiv aici, are doar aproximativ 19 milioane de locuitori. Diferența este migrația. Milioane de români figurează în acte, dar își duc viața economică în alte state. Această ruptură distorsionează percepția publică: planificăm politici pentru o țară mai mare decât cea care există în realitate. …. Stabilizarea populației României depinde de un spor natural pozitiv și/sau migrație. Relansarea natalității este dificilă, după 35 de ani de declin, iar migrația poate compensa doar parțial scăderea populației, spune cercetătorul român. În 2024, România avea 19 milioane de locuitori, dar menținerea acestui prag necesită, în opinia lui Tudorel Andrei, un mediu economic atractiv. …. Spre deosebire de alte țări europene, România a parcurs acest proces de îmbătrânire într-o perioadă foarte scurtă, fiind accentuat de: eliminarea restricțiilor privind avortul după 1989, adoptarea unui nou model de planning familial (creșterea vârstei mamei la prima naștere de la 23,7 ani în 2000 la 27,5 ani în 2023) și emigrarea masivă a populației tinere. Îmbătrânirea demografică este accentuată în județele cu vârsta medie ridicată (ex. Teleorman – 46,9 ani). Localitățile mici sunt cele mai afectate, unele având o vârstă medie de peste 50 de ani. În schimb, județe precum Iași au o populație mai tânără (39 ani). Fenomenul îmbătrânirii populației va continua, afectând economia, serviciile sociale și sustenabilitatea sistemului de pensii. …..” Integral:
“Românii sunt codași în UE la consumul de fructe și legume. Aproape trei sferturi dintre români nu obișnuiesc să le pună pe masă. Ce cantitate zilnică recomandă OMS ….Aproape 75% dintre români nu consumă nici măcar o porţie de legume sau fructe pe zi, iar 24% declară că mănâncă între o porţie şi patru porţii zilnic. Doar 2,4% dintre români consumă cinci porţii de legume şi fructe pe zi, aşa cum recomandă Organizaţia Mondială a Sănătăţii. În acelaşi timp, deşi România are 8,1% din terenul arabil utilizat în UE şi 4,2% din populaţia Uniunii, contribuie cu doar 1,9% la producţia anuală de legume proaspete şi 5,4% la producţia de fructe, ceea ce alimentează dependenţa de importuri şi preţuri mai ridicate pentru consumatori cu venituri mici. …. Potrivit sursei citate, situaţia României contrastează puternic cu media UE27, unde doar 33% dintre europeni nu consumă pe zi nicio porţie de legume şi fructe, în timp ce 55% consumă între 1 şi 4 porţii, iar 12% ajung la 5 sau mai multe porţii pe zi.
“Procurorul Bogdan Pîrlog: „Sistemul judiciar a fost adus în stare de moarte clinică. Găști din sistem cu găști din afara sistemului și-au dat mâna” …. „Situația în care se află sistemul judiciar la acest moment nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe
“Istoricul Thierry Wolton îl leagă pe Ceaușescu de criza identitară a românilor: „Naționalismul este otrava absolută. Cei care au trăit sub comunism au fost modelați” ….Libertatea: De ce a fost Europa atât de pasivă în fața problemelor geopolitice majore, în special a războiului din Ucraina? Thierry Wolton: Mi-ați pus o întrebare foarte bună. Nu sunt sigur că Europa a învățat ceva din trecut. Dar nu mă refer neapărat la trecutul comunist. Vorbesc chiar despre trecutul secolului XX. Deci, dacă faceți o paralelă istorică, aș sublinia că aceste paralele istorice sunt utile, dar nu explică totul. De asemenea, aș sublinia că istoria nu se repetă. Istoria nu se repetă, dar comportamentul uman da. Și de aceea voi face o scurtă paranteză din trecut. Chiar perioada pe care o trăim astăzi îmi amintește de perioada din 1938. La München a avut loc o întâlnire între Hitler, prim-ministrul britanic și prim-ministrul francez pentru a încerca să rezolve problema Regiunii Sudete, o parte a Cehoslovaciei. Francezii și britanicii i-au cedat Regiunea Sudetă lui Hitler, sperând să evite războiul. Dar un an mai târziu, războiul a izbucnit. Churchill i-a spus ceva foarte important lui Chamberlain pe drumul de întoarcere de la Munchen: „Ai ales dezonoarea pentru a evita războiul, ai dezonoare și vei avea război”. Mă tem că negocierile cu Putin, care ar putea duce în cele din urmă la alocarea unei părți din teritoriul Ucrainei, ce nu este cucerit de Rusia, să fie clar, care aparține încă Ucrainei, vor fi date lui Putin în speranța că se va opri acolo. Și atunci asta ar însemna că am ales dezonoarea pentru a evita războiul și mă tem că vom avea atât dezonoare, cât și război. ….În acest moment, nu știu ce se va întâmpla cu adevărat și dacă Trump va pune suficientă presiune pe Europa, astfel încât aceasta să accepte, în cele din urmă, ca lui Putin să îi fie cedat Donbasul. Nu știu asta în acest moment. Nu știu dacă europenii vor avea suficientă influență pentru a evita acest lucru. Nu știu cum vor reacționa ucrainenii, dar este un risc. Dacă se întâmplă asta, ne vom regăsi în situația de la Munchen din 1938, din păcate. ….
“Uită de coarnele de ren! Un român şi-a ornat maşina cu maioneză, gogoşari şi castraveţi În timp ce restul lumii se chinuie să agațe instalații LED, coarne de ren, nasuri roşii și beteală pe autoturismele personale, un român vizionar a decis să meargă direct la esență: spiritul sărbătorilor nu stă în lumini, ci în gogoşari. Originar din Olteniţa, bărbatul de 39 de ani pe nume Costică a reuşit să transforme bătrânul său Golf într-o capodoperă culinară, poreclită deja „Volkswagen Boeuf” de prietenii săi. „Ce pot să zic? Am dat-o cu un strat generos de maioneză, am pus nişte murături, câteva rondele de măslină, un fir de mărar… Nu bate, nu troncăne, întoarce toate privirile şi miroase a Crăciun mai ceva ca orice brad!”, explică Costică. …..” Integral:
“VIDEO Alexandru Rogobete: Aproape jumătate din certificatele de handicap sunt false și trebuie să intervenim / Măsurile pe care le-am luat cu concediile medicale fictive au adus economii de peste jumătate de miliard de lei …. „O parte sunt drame și aici rolul nostru este să susținem acești oameni care au într-adevăr o problemă, dar s-a identificat că un procent mare, aproape de jumătate sunt de fapt certificate false, care au bypass-at sistemele de monitorizare și aici trebuie să intervenim”, a spus ministrul. El a subliniat că aceste certificate „poartă semnătura unor medici și, mai grav, poartă semnătura unei comisii care a validat”. „Cred că după modificările făcute (…) acest fenomen se va reduce, așa cum s-a redus și fenomenul concediilor medicale. Toate măsurile pe care le-am luat în vară plus controale extinse au dus la economii de 120 milioane de lei pe lună din concedii medicale fictive. (…) Vorbim de economii de mai mult de jumătate de lei din concedii medicale fictive, care ne-au permis ca la cele două rectificări bugetare plus săptămâna trecută în ședința de Guvern să introducem în sistemul de sănătate bani suplimentari. Este pentru prima dată în ultimii 10 ani când în decembrie lăsăm farmaciile fără datorii”, a precizat ministrul Sănătății. …..” Integral:
“Economia României, văzută prin bani: cine are surplus, cine trăiește pe datorie și de ce contează asta La prima vedere, conturile naționale financiare par un document tehnic, destinat economiștilor. În realitate, ele spun o poveste mult mai simplă și mai importantă: cine economisește în România, cine se împrumută, cine finanțează pe cine – și cât de sănătoasă este economia în ansamblu. Raportul anual privind Balanța de plăți și poziția investițională internațională
“România are aproape 20 de miliarde de euro, bani europeni ce trebuie investiți cu cap, nu în borduri inutile, drumuri care nu duc nicăieri sau săli de sport futuriste în comune cu 200 de locuitori
“Efectele digitalizării raportărilor fiscale se lasă așteptate. TVA neîncasată, din nou în creștere În termeni absoluți, suma neîncasată de România din TVA s-a ridicat, în 2023, la 45,5 miliarde de lei (echivalentul a nouă miliarde de euro), jumătate din deficitul bugetar înregistrat în același an (5,6% din PIB, echivalentul a 90 de miliarde de lei). Trebuie menționat că atât procentul de 30% cât și suma absolută aferente decalajului de încasare la TVA în România sunt similare cu cele publicate de Comisia Europeană anul trecut, pentru anul 2022, însă datele pentru anii anteriori au fost revizuite cu câteva procente, în sens pozitiv (ex: de la 30,6% la 26,7% pentru 2022), astfel că este nevoie de o analiză mai aprofundată pentru a stabili ce s-a schimbat în metodologia de calcul și care este impactul asupra cifrelor finale. Astfel, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene, România rămâne țara din Uniunea Europeană (UE) cu cea mai slabă colectare în zona de TVA – decalaj de 30%, urmată de Malta (24,2%), iar la polul opus, cu cele mai reduse decalaje de încasare, se află Austria (1%), Finlanda (3%) și Cipru (3,3%). …. Posibile cauze ale creșterii decalajului de încasare Printre factorii care ar fi putut contribui la adâncirea decalajului de încasarea TVA în România, identificați în raportul CE, se numără încetinirea creșterii economice (la 2,4% în 2023, marcând un declin de 1,6 puncte procentuale față de 2022), majorarea ponderii serviciilor în totalul valorii adăugate brute (cu 0,4 puncte procentuale), considerând că riscurile de neconformare sunt, în general, mai mari în sectorul serviciilor, dar și diminuarea numărului de falimente, care poate indica o potențială creștere a deficitului de conformare la plata TVA. Pe de altă parte, raportul CE din acest an include și o analiză a decalajului de încasare la impozitul pe profit în statele membre, iar România înregistrează cel mai slab rezultat și la acest capitol, cu un deficit de încasare de 35%, urmată de Slovacia, cu 20%, în timp ce media UE este de 10,9%. …..” Integral:
“5 mituri despre energia din România și un test de inteligență: „Câtă apă trebuie să bea un om pe zi? 2 litri. Dar într-o săptămână? 7×2 litri = 14 litri. Bea acum 14 litri și vorbim peste o săptămână” Întrebarea din titlu explică cel mai bine problema sistemului energetic național: suntem în situația de a produce energie pe care o vindem ieftin. Pentru că nu avem capacități de stocare, exportăm energie atunci când o producem, între 12 și 15, adică atunci când prețul e jos. Seara, când avem nevoie de energie, importăm. Scump! Ne-a dat Dumnezeu de toate, apă, soare, vânt, petrol, gaze și cărbune, mai vin și resursele din Marea Neagră și asta e suficient să fim un hub energetic. Cu o strategie energetică minune vom atinge în câțiva ani independența energetică absolută, reușind să acoperim și consumul intern, și cererea la export. Și, în definitiv, dacă distribuitorii vor mai crește facturile, statul ne va salva, plafonând din nou prețurile la energie. Acesta este, în rezumat, un mit. Ca orice mit, el nu este o minciună, ci este o poveste mai degrabă simbolică, ce transmite credințe sau dorințe ale unei comunități. Da, avem resurse, dar ele sunt limitate….. Discuția cu Sergiu Ion, pe scurt:
“De ce trebuie „controlată” Justiția? Ce încearcă să impună CSM și Înalta Curte prin reprezentanții săi este un abuz total Orice instituție sau companie, indiferent de industrie, domeniu, acționariat, pentru a funcționa corect, ar trebui să poată fi auditată și verificată. Cu atât mai mult instituțiile de stat, cu oameni numiți sau aleși în funcții de conducere. În constituția americană, pentru cele 3 puteri, se vorbește despre „checks & balances”. Puterile (legislativă, executivă, judecătorească) au dreptul, dar și obligația de a se controla una pe cealaltă, tocmai pentru a preveni abuzurile. Nu este vorba despre interferențe în activitatea de zi cu zi, nu vorbim despre intervenții abuzive și punctuale (deși în ultimul an am asistat la derapaje și în US). În schimb, vorbim despre dreptul și obligația de a audita și de a fi auditat, ca să vorbim în termeni simpliști. Puterea judecătorească din România este necesar să înțeleagă, prin reprezentanții săi, că pentru sănătatea sa, a membrilor săi, pentru sănătatea societății în general, trebuie să poată fi controlată, verificată, auditată de celelalte puteri. Așa e în democrație. Ceea ce încearcă să impună CSM și Înalta Curte prin reprezentanții săi este un abuz total. Șefii lor pretind, de ani de zile de acum, că ei sunt stat în stat, că nimeni nu are voie să le caute activitatea, legalitatea, modul de organizare, salariile, pensiile speciale, vârsta la care ies din câmpul muncii. Reținem – nu e vorba despre a le controla soluția într-un dosar punctual, despre a căuta deciziile unui anume judecător sau procuror, ci de a observa procedurile & modul de organizare al instituțiilor – dacă acestea se desfășoară legal, încurajează promovarea pe criterii de performanță, competență și oferă spațiu angajaților pentru a-și face meseria cât mai bine și cât mai liber.
“Europa nu mai are timp de jumătăți de măsură: federalizarea Uniunii Europene nu mai e o opțiune, ci o urgență absolută Să fim realiști, dragi cititori: în 2025, cu un război care mușcă din estul continentului, cu tarife americane care ne lovesc exporturile și cu o Chină care are posibilitatea de a cumpăra Europa pe bucăți, Uniunea Europeană arată ca un uriaș cu picioare de lut. Avem 27 de state, fiecare cu ambițiile ei așa-zis suveraniste, care se ceartă pe nimicuri în timp ce lumea se reconfigurează sub ochii noștri. Soluția? O federație adevărată, cu o monedă unică pentru toți, cu politici externe și fiscale comune și cu o armată comună. Datele oficiale, de la Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Eurobarometrul (https://europa.eu/eurobarometer/screen/home) arată clar: cetățenii vor asta, economia o cere, iar securitatea o impune. Cifrele sunt clare, amânarea federalizării înseamnă sinucidere lentă 1. Economia: fără o monedă comună pentru toate statele membre, vom rămâne veșnic codași într-o lume care gâfâie economic. Imaginați-vă o Europă unde leul românesc, coroana cehă sau coroana suedeză dispar definitiv, înlocuite de euro. Acesta nu este un vis utopic, reprezintă o necesitate dovedită de rapoartele oficiale ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene (BCE). Astăzi, țările din afara zonei euro, cum suntem noi în România, plătesc o „taxă invizibilă” de 0,3-0,5% din PIB anual doar din costurile de tranzacție valutară și riscurile de fluctuație. Pentru România, asta înseamnă 1-1,5 miliarde de euro irosiți în fiecare an – bani care ar putea merge în școli, spitale sau autostrăzi. Și nu e doar o estimare: BCE confirmă că în zona euro, comerțul intra-UE crește cu 15-20% față de cel dintre țările cu monede naționale, grație eliminării barierelor valutare. Exemple concrete: Slovacia, care a adoptat euro în 2009, a înregistrat o creștere medie anuală a PIB-ului de peste 3% în deceniul următor, comparativ cu vecinele ei non-euro. Estonia, la fel: după 2011, investițiile străine au explodat, iar ratele dobânzilor au scăzut drastic, permițând împrumuturi mai ieftine pentru stat și companii. Moneda euro oferă stabilitate: prețurile în zona euro sunt mai stabile de la introducerea monedei în urmă cu 25 de ani, ceea ce protejează afacerile de inflația galopantă și încurajează investițiile. De asemenea, euro oferă predictibilitate și stabilitate. Companiile își pot realiza bugete pentru investiții pentru perioade lungi întrucât dispare riscul valutar. Conform BCE, moneda unică reduce riscurile și costurile pentru IMM-uri, făcând comerțul transfrontalier mai simplu și mai ieftin, exact ce ne lipsește în România, unde exportatorii pierd timp și bani cu conversii și hedging-uri inutile. Dar federalizarea economică nu se oprește la monedă O federație adevărată înseamnă un buget comun mai mare, cu transferuri fiscale automate, așa cum funcționează în state federale consolidate ca SUA. Comisia Europeană estimează că un astfel de sistem ar reduce inegalitățile regionale cu până la 30% în zece ani, prin redistribuirea veniturilor de la nord la sud. ….” Integral:
“Pentru România, o eventuală destrămare a UE reprezintă o amenințare existențială mai mare decât o eventuală destrămare a NATO ….. În primul rând pentru că șansele ei de creștere și de dezvoltare ar scădea dramatic, ceea ce ar pune o presiune uriașă inclusiv pe capacitatea de apărare. România a crescut enorm în ultimele două decenii exclusiv ca urmare a apartenenței la UE, care i-a asigurat accesul la fluxuri financiare, comerciale și de producție – și la piețe de desfacere – la care altfel n-ar fi avut acces. (Comparați dezvoltarea României cu cea a Albaniei, membră NATO dar nemembră UE.) În al doilea rând, dispariția UE ar duce la creșterea riscurilor de securitate (inclusiv la adresa integrității teritoriale) ale României. Acum riscul de securitate e reprezentat aproape exclusiv de Rusia. În absența UE, riscurile ar veni și din partea Ungariei și Bulgariei (dacă nu cumva și din partea Serbiei). Și asta s-ar întâmpla, repet, în condițiile în care sursele de creștere practic s-ar evapora, deci în care capacitatea de apărare ar stagna (în cel mai bun caz). O să ziceți că Ungaria și Bulgaria sunt, la fel ca România, membre NATO, deci riscul de care vorbesc acum e exclus. Dar conflicte între țări membre NATO sunt oricând posibile – vezi de exemplu intenția SUA de a anexa Groenlanda. Dimpotrivă, riscul e exclus acum datorită faptului că toate trei țările facem parte din UE, deci în condițiile în care granițele dintre noi sunt pur administrative (poți să treci dintr-o țară în alta doar cu buletinul) și în care sistemele publice sunt convergente. Dispariția UE ar anula exact condițiile care fac astăzi pacea posibilă. În fine, în al treilea rând dispariția UE ar duce la repatrierea forțată a așa-numitei diaspore românești și ar întrerupe migrația temporară (mulți români lucrează 3-6 luni pe an în alte state membre UE), cu consecințe sociale și economice potențial catastrofale pentru România. Asta, repet, în condițiile în care oricum sursa de creștere economică s-ar evapora. Amenințarea ar rămâne existențială pentru România chiar și dacă UE nu s-ar desființa, ci s-ar transforma într-o simplă piață comună a bunurilor și serviciilor, cum vor unii. Din simplul motiv că ar reapărea granițele și că eșafodajul non-economic comun care e esențial pentru menținerea păcii (sistemele integrate de justiție, de exemplu, dar nu numai) ar dispărea. ….” Integral:
“Europa în fața rupturii americane și a propriilor limite instituționale .... Europa se află astăzi în situația de a confrunta consecințele unei traiectorii instituționale construite într-o epocă în care stabilitatea internațională era garantată de Statele Unite, iar această confruntare nu privește doar adaptarea la o nouă geometrie a puterii, ci redescoperirea propriilor vulnerabilități structurale. Întregul edificiu european, de la arhitectura tratatelor până la cultura strategică a statelor membre, a fost conceput pe premisa că ordinea liberală are un centru clar și că acel centru este Washingtonul. În măsura în care America își redefineste raportul cu propria tradiție liberală, Europa trebuie să-și regândească poziția într-un mediu care nu-i mai oferă certitudini exterioare. Această schimbare impune o lectură neoinstituțională, întrucât dificultățile Europei nu izvorăsc din lipsa resurselor sau a voinței politice, ci din modul în care instituțiile sale au fost configurate să funcționeze într-o lume în care garanția de securitate era asigurată din exterior. Path dependence-ul descris de Pierson explică acest fenomen căci odată instalat un model de cooperare în care apărarea este externalizată, instituțiile naționale și europene tind să consolideze această dependență, deoarece orice alternativă implică costuri de coordonare, adaptare și reconstrucție a capacităților, costuri pe care actorii politici ezită să și le asume într-un mediu democratic fragmentat. În Europa, acest efect al dependenței s-a manifestat printr-o distribuție instituțională a responsabilităților ce a produs o diviziune informală a muncii între NATO și Uniunea Europeană. NATO a devenit garantul securității dure, iar Uniunea Europeană arhitectul integrării economice și normative. Această împărțire a funcțiilor nu a fost un compromis, ci un mecanism prin care instituțiile au modelat preferințe și au stabilizat comportamente. Atâta vreme cât America rămânea fidelă rolului de garant al ordinii, această arhitectură părea naturală. În clipa în care Washingtonul transmite că nu mai consideră ordinea liberală o responsabilitate intrinsecă a propriei identități democratice, modelul european devine insuficient, căci instituțiile care l-au produs nu sunt pregătite să genereze în mod autonom o strategie coerentă de securitate. …. Timp de decenii, sistemele politice europene au internalizat ideea că stabilitatea internațională este un bun public furnizat de America, iar această idee a modelat investițiile, prioritățile și modul de evaluare a riscurilor. De aceea, încercările recente de a dezvolta o autonomie strategică par ezitante. Instituțiile europene, de la Consiliu și Comisie până la structurile militare ale statelor membre, nu au fost concepute pentru a acționa într-un mediu global în care responsabilitatea securității trebuie asumată intern. Ruptura americană obligă Europa să intre într-o etapă de maturizare instituțională pe care o amânase în mod structural. Democrațiile europene trebuie să învețe să genereze coerent voință colectivă într-un domeniu tradițional sensibil la suveranitățile naționale, iar acest demers necesită nu doar investiții materiale, ci reconfigurări profunde ale mecanismelor decizionale. Pentru prima dată după sfârșitul Războiului Rece, Europa este chemată să transforme valorile democratice, adesea invocate în registru normativ, într-o resursă de proiectare strategică. …..” Integral:
“Propunere PSD: Poți solicita prescripția dosarului și de la medicul de familie .... Conform propunerii înaintate în ședința de coaliție, care va fi apoi transformată în amendament, acum urmăriții penal vor putea obține prescripția și de la medicul de familie. Tot ce trebuie să facă e să se programeze cu o săptămână înainte și să aibă la ei cardul de asigurat. În cazul în care penalul nu deține un card de asigurat, sau nu contribuie la sistemul de sănătate de stat atunci va trebui să plătească din propriul buzunar o sumă de 100 de lei pentru eliberarea prescripției, precum și două timbre judiciare în valoare de 2 lei. De prescripție penală de la medicul de familie pot beneficia, în momentul de față, peste 100.000 de pacienți, care altfel ar încărca instanțele cu procese interminabile ce ar duce la un stres suplimentar asupra magistraților. …..” Integral: 





