Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 18 februarie! Va ninge în jumătatea sudică a Moldovei, în Muntenia, în partea de vest a Dobrogei,  și se va depune un strat de zăpadă între 20 și 50 de centimetri. În aceste regiuni vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 60-85km/h, ceea ce înseamnă că pe parcursul nopții va fi un viscol puternic în aceste zone. Ninsoarea cea mai abundentă va fi în Muntenia și în județele din sudul Moldovei – Vrancea, Galați, Vaslui. Iar pentru Muntenia, în special județele din partea centrală și nordică a acestei regiuni. Inclusiv în Capitală nu este exclus un strat de zăpadă care să depășească 20-30cm. Și la munte va ninge în special în Carpații Meridionali și de Curbură. Bucuresti: 22/-2 gr.C. , precipitatii.

“Datoria statului a depășit pragul de 60% din PIB / Ce trebuie să facă Guvernul  Datoria guvernamentală a ajuns în noiembrie 2025 la 1.121 miliarde lei, de la 1.116 miliarde lei în luna precedentă, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. Astfel, datoria publică a urcat la 60,2% din PIB, față de 60% în luna anterioară, conform PIB-ului comunicat de Institutul Național de Statistică la data de 6 ianuarie 2026. Potrivit legislației în vigoare care invocă metodologia UE, din acest moment, Guvernul trebuie să aplice măsuri pentru scăderea sub pragul de 60%. Legea nr. 69/2010 privind responsabilitatea fiscal-bugetară prevede că nu mai pot fi făcute majorări de cheltuieli permanente, precum cele privind pensiile și salariile bugetarilor. Mai exact, Guvernul inițiază măsuri care să determine înghețarea cheltuielilor totale privind asistența socială din sistemul public, se arată în textul Legii. Măsurile trebuie cuprinse într-o lege care trebuie prezentată cel mai târziu în semestrul următor. De asemenea, potrivit regulamentelor europene, o țară care depășește acest prag de 60% trebuie să prezinte un plan fiscal multianual care să arate reducerea treptată a datoriei, controlul cheltuielilor și sustenabilitatea finanțelor publice. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Am devenit o ţară leneşă, care nu mai produce aproape nimic. Avem deficit incontrolabil de balanţă comercială. Am făcut praf industria, am închis sistematic sute de fabrici, uzine şi combinate. Nu e nici o mirare că avem recesiune tehnică, n-ai nicio şansă fără industrializare şi internaţionalizare .… Am spus în conferenţă că mi se pare nefiresc că închidem fabrici, uzine si combinate fanion vechi de peste 100 de ani, fără să punem nimic in locul lor. Am data exemplu Clujana, Ursus (înfiinţată în 1878), Feleacul (înfiinţată în 1918) şi Iris (înfiinţată in 1920). Ceilalţi vorbitori, care activau în  imobiliare, importuri şi divertisment, au fost foarte iritaţi. Au spus ca nu poţi păstra fabrica Ursus în centrul oraşului Cluj-Napoca, nu ai cum să intri cu tiruri ca să duci şi aduci marfă – poluezi. Părea logic dar, ironic, Cluj-Napoca a fost şi este poluat în toţi anii de atunci nu de tiruri, ci de autobasculante care trec nestingherite prin oraş ca să construiască cartiere de blocuri, clădiri de birouri şi multe mall-uri. Si tot ironic, marile fabrici de bere din Cehia, ţară celebră pentru producţia de bere, au rămas în centrele oraşelor; nu s-au extins, dar au rămas acolo. Dar asta este alta poveste. Astfel încât, încet-încet, toate fabricile, uzinele şi combinatele din Cluj-Napoca, care au fost construite înaintea comuniştilor, au fost date jos iar in locul lor avem, desigur, cartiere de blocuri, clădiri de birouri şi multe mall-uri. Serios, foarte multe, deja sunt vreo 3-4 şi mai urmează alte 2-3, după demolarea altor fabrici, uzine şi combinate. Desigur, Cluj-Napoca nu este un caz izolat. Capitalismul românesc a distrus marea majoritate a fabricilor, uzinelor şi combinatelor, le-a pus la pământ şi a construit în locul lor cartiere de blocuri, clădiri de birouri şi multe mall-uri. În plus, în ultimul an, din cauza crizelor geopolitice, încep să se închidă şi fabrici, uzine şi combinate cu capital străin. S-au trezit ieri-alaltăieri politicienii, europoliticienii, primarii, profesorii de economie, bancherii, analiştii şi oamenii din presă că nu mai avem industrie. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Deficitul comercial a mai scăzut în 2025. Dar problema mare a deficitului e cea din farfurie În 2025, România a exportat mărfuri de 96,6 miliarde euro și a importat de 129,35 miliarde euro, a transmis luni dimineața Institutul Național de Statistică. Exporturile au crescut cu 4,2%, iar importurile cu 2,6%. Pe hârtie, e o veste bună: deficitul comercial a fost de 32,74 miliarde euro, cu 673 milioane euro mai mic decât în 2024. Doar că cifrele acestea ascund o realitate pe care românii o resimt zilnic: România este o economie care produce mult, dar vinde ieftin, și cumpără scump ceea ce ar trebui să facă singură. Iar cel mai dureros exemplu nu e la electronice sau mașini. E la mâncare. .…. În decembrie 2025, România a importat mărfuri de aproape 10 miliarde de euro, în timp ce exporturile au fost de puțin peste 7 miliarde. Diferența: aproape 3 miliarde de euro într-o singură lună. O gaură care trebuie acoperită din împrumuturi, investiții străine sau bani trimiși de românii din diaspora. …. La mere, România produce 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce aproape 30%. E o statistică destul de simplă, deși sună ca o sentință economică. În Voinești – patria merelor – elevii au primit la gustarea școlară mere importate din Polonia. Părinții au explodat. O mamă scria pe Facebook: „Și asta tocmai aici, unde ne cad merele în creștetul capului.” Asta e România, în forma ei cea mai clară: un loc în care resursa există, dar lanțul economic e rupt. …. „Avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate.” Cifrele spun întreaga poveste: carne de vită- 0,6% din producția UE, porc- 1,5%, pui- 3,4%, lapte- 2,6%, cartofi- 5,8%, legume- 4,2%, sfeclă de zahăr- stăm „catastrofal”, importăm aproape tot. …. În România, aproape 20% din populația ocupată lucrează în agricultură, dar agricultura produce doar 4% din PIB. În traducere: România are un sector agricol uriaș ca oameni, dar mic ca economie. Dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare. În Cehia este 130 hectare. În Bulgaria este 22 hectare. Pe 3,7 hectare nu faci agricultură competitivă. Faci o gospodărie. Iar o gospodărie nu exportă. Doar rezistă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Localitate cu subvenții de la guvern de 7.000.000€ plătește salarii de 3.000.000€. Primarul: Bolojan ne omoară  99% din comune nu își pot plăti cheltuielile curente și au deficite de milioane. Comuna Cumpăna are un deficit de 7.000.000 euro. Primăria dă salarii de 3.000.000 euro. Primărița Mariana Gâju spune că Bolojan îi îngroapă. …. Bolojan a venit cu propunerea ca primăriile să taie cheltuielile cu 10%, propunere care pare că va fi adoptată de coaliție. Tăierile sunt mici față de deficitul uriaș al comunelor din România (unele sunt de 100%). A doua propunere este comasarea unor primării, mai ales în comunele care au un număr mic de locuitori – sub 5.000. Propunerea a stârnit furia primarilor de comună. Foarte vocală a fost primărița comunei Cumpăna, din județul Constanța. Mariana Gâju a spus, legat de intențiile lui Bolojan, „Vreți să ne îngropați pe toți!”  Bugetul local, care este public, vorbește de la sine despre performanțele comunei. Veniturile comunei pe 2025 au fost prognozate la 97.000.000 de lei.  Veniturile proprii sunt de doar 49.000.000 de lei. Din taxele și impozitele locuitorilor se strânge suma de 3.000.000 de lei. Din taxele pe bunuri și servicii se strâng 16.000.000 de lei. O sumă uriașă de 36.000.000 de lei reprezintă subvențiile acordate comunei pentru diverse lucrări. Fondurile europene atrase au fost în valoare de 243.000 de lei, de 150 de ori mai puține ca subvențiile. În acest timp, comuna plătește salarii de 15.000.000 de lei. Comune care plătesc prima oară salarii și ce rămâne merge la investiții Potrivit documentelor oficiale, consultate de Newsweek, comuna Bătrâna are 7 angajați la primărie. Ei sunt încadrați cu sume cuprinse între 4.000 de lei brut și 9.000 de lei brut. Detalii AICI Pentru 2025, instituția a bugetat venituri de doar 1.670.000 de lei, în timp ce cheltuielile au depășit 2.200.000 de lei. Doar salariile angajaților însumează 700.000 de lei, adică aproape 40% din total. Primăria Aleșd are 54 de angajați, la care se adaugă 17 consilieri locali. Detalii AICI și AICI Aleșd a primit 55.000.000 de lei subvenții de la bugetul de stat anul trecut. Certeju de Sus, comună cu 2.800 de locuitori (echivalentul a 7 blocuri de câte 400 de locatari), a avut nevoie de 16.000.000 de lei de la guvern, ca să supraviețuiască. Salariile plătite de primărie sunt 3.500.000 de lei/an. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Doar 38 de comune din cele 2.859 ale României se pot susţine financiar. Restul sunt în faliment tehnic  Guvernul încearcă să facă o reformă administrativă. Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA România, spune pentru Newsweek România, că doar 1% dintre comunele României se pot susţine financiar, ceea ce înseamnă că restul lor sunt în faliment tehnic. Majoritatea comunelor din România sunt pe pierderi. În România sunt 2.859 de comune, la nivelul anilor 2020 – 2021. Este lesne de înţeles că deficitul bugetar al unei comune, înmulţit cu, de exemplu 1.000, duce la un rezultat care explică ce aspirator de bani se hrăneşte de la bugetul de stat. Coaliția este în pericol să se rupă, după ce PSD și UDMR s-au opus reformei administrative a premierului Ilie Bolojan. …. “Mai ales în localitățile mici, care nu îndeplinesc nici măcar criteriul de populație, pentru a fi considerată respectiva “localitate”, subvențiile de la stat sunt extrem de mari. Adică acele autorități locale nu pot acoperi nici măcar salariile administrației publice”, spune Adrian Codîrlaşu, preşedintele CFA Society România. “Nu mai vorbim despre a oferi servicii publice pentru populația din acele zone. Vin bani de la restul populației, prin taxe și impozite, pentru a susține acele lucruri”, explică Codîrlaşu. Prin comasare, spune acesta, “practic, măcar această parte de cheltuieli administrative s-ar reduce și ar mai rămâne bani și pentru servicii sociale, în acele regiuni. Sunt o grămadă de exemple din Uniunea Europeană unde s-au făcut asemenea comasări de localități, tocmai pentru a îmbunătăți calitatea serviciilor publice oferite”. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Inițiativă aberantă a lui Ponta: „Ziua alesului local”. Premii în bani pentru primari și consilierii locali  În plină austeritate, Victor Ponta propune înființarea Zilei Alesului local. Așa se dă drumul la premieri pentru primari și consiliei locali. Fondurile vin de la „centru” pentru că primăriile sunt în faliment. …. Un număr de 2.800 de comune au deficite anuale de milioane de lei și stau cu mâna întinsă la guvern. …. În vremea asta, fostul premier Victor Ponta are o inițiativă legislativă pentru recunoașterea zilei Alesului Local.  Art.1. –    (1) Se instituie Ziua Alesului  Local care se sărbătoreşte în fiecare an În data de 9 februarie, ca semn al faptului că autorităţile administraţiei publice locale reprezintă unul dintre principalele fundamente ale oricărui regim democratic, apărarea şi întărirea autonomiei locale”, arată ințiatorii. Și dacă tot au o zi a lor, aleșii locali – primari, consilieri- pot fi premiați inclusiv cu bani. ….Majoritatea comunelor din România sunt pe pierderi. În România sunt 2.859 de comune, la nivelul anilor 2020 – 2021. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“România planetară  Aflat la Conferinţa de Securitate de la Munchen, actualul ministru al Apărării, un anume Radu Miruţă (USR), a făcut o declaraţie care merită comentată. “Lumea se schimbă rapid, iar România trebuie să fie printre cei care influenţează această schimbare, nu printre cei care o privesc de pe margine”. Sincer, nu am auzit ceva atât de trăznit de la declaraţia lui Mircea Geoană, din vremea când îşi făcea planuri să devină Preşedinte. Pesedistul Geoană susţinea atunci că, dacă va fi ales ca şef al statului, va trimite un român în cosmos. …. Vorba lui Ilie Moromete: “Pe ce te bazezi?”. Şcolile din România sunt într-un asemenea declin încât în curând şi tabla înmulţirii va ajunge “la secret”. Administraţia publică este atât de incompetentă încât simplul gest de a merge, în fiecare zi, la serviciu, a devenit o afacere riscantă. În loc să adreseze aceste probleme, Miruţă vorbeşte despre rolul planetar al României. De la PSD nu aveam nici o speranţă. “Resursa umană” a acestui partid este catastrofală. Nu merită să discutăm nici de PNL, partidul în care s-a înscris autoarea bizarului proiect numit “România Educată”. …..De câteva săptămâni domnul ministru al Apărării ne tot ameţeşte cu nişte declaraţii despre “pământurile rare”. Mai nou, aflăm că nimeni nu are ce avem noi şi că americanii (acum trei săptămâni erau chinezii) nu mai pot de nerăbdare să le scoată din pământul lui Burebista. …..  Necazul este că nu spune exact ce “pământuri rare” ar fi acestea. Neodim? Acesta costă în prezent abia 59 de dolari per kilogram, aşa că mă îndoiesc că ne va transforma într-un nou Dubai. Scandiu? Preţul acestuia a scăzut cu 68 la sută în ultimii 5 ani, deci nu e nici o “brânză”. Ceriul? A scăzut cu 50 la sută în acelaşi interval. Asta fără să mai punem la socoteală că scoaterea acestor minerale din pământ ar avea, probabil, costuri de mediu inacceptabile. Am mai văzut acest film. Acum circa 15 ani ani politicienii se întreceau să ne explice că s-ar fi găsit “gaze de şist”. Apăreau în ziare articole cum că România va deveni mai bogată decât Arabia Saudită. Rezultatul? Blana ursului din pădure… Dacă este să ne luăm după politicieni, România are cea mai bună apă, cele mai harnice albine, cei mai răi urşi şi cel mai pur grafit. Însă nici unul nu reuşeşte să reducă pensiile nesimţite sau să elimine votul într-un tur al primarilor. .…” Integral: https://www.bursa.ro/

“Fitch ne ține la margine. Rotativa de anul viitor ne poate împinge direct în junk …. Fitch ne spune cinci lucruri: – Investițiile străine ne-au dezvoltat și pentru că încă nu pleacă în masă rămânem pe buza prăpastiei, nu în prăpastie; – Fondurile europene ne-au ajutat și ele enorm. Chiar dacă am pierdut sume importante, mai sunt sume și mai importante de luat. Dacă facem reforme… Perspectiva absorbției lor cu succes din acest an ne menține pe buza prăpastiei, nu în prăpastie;  – Deficitul rămâne principala problemă a guvernului. Trebuie rezolvată urgent, nu amânată, nu ascunsă. Pentru că am redus ceva din el în 2025, rămânem pe buza prăpastiei, nu în prăpastie. – Îndatorarea accelerată și masivă generată de deficitul excesiv din ultimii ani este și ea o mare problemă; – Perspectiva rotativei este foarte nasoală și ridică gradul de incertitudine și mai mult. Dacă se întâmplă, ne așteaptă prăpastia. Iată cinci direcții salvatoare de acțiune: mai multe investiții străine, mai multe fonduri europene absorbite și nu pierdute, deficit mai mic, datorie publică mai redusă prin raportare la valoarea adăugată anual și, foarte important, la naiba cu „rotativa” de la anu’! ..…” Integral: https://republica.ro/

“Daniel Anghel, Country Managing Partner PwC România: Cum relansăm economia şi o pregătim pentru viitor? Dezvoltarea este o alegere, nu o întâmplare .…Astfel, pentru a creşte economia şi nivelul general de bunăstare economică trebuie stimulată dezvoltarea industriilor complexe. Statisticile indică o corelaţie puternică între creşterea complexităţii şi ritmul de creştere economică. Per total, 50 de ţări care şi-au crescut complexitatea economică în ultimii zece ani au înregistrat o creştere economică medie de 50%. La polul opus, 50 de ţări care şi-au redus complexitatea au avut o creştere medie de doar 29%, sub media globală de 37%. Printre cele din urmă se numără economii dezvoltate precum Germania, Franţa şi Japonia, dar şi economii dependente de resurse naturale precum Norvegia, Brazilia şi Rusia. Franţa a coborât şapte poziţii în topul complexităţii şi a înregistrat creştere economică de doar 10%. Germania a pierdut două poziţii, cu o creştere a PIB de 20%. ….Însă proiecţiile sunt că economia României va creşte cu circa 1-2% pe an în anii următori. Exporturile au crescut mai încet decât economia, iar dependenţa de parteneri şi pieţe în declin este un semnal îngrijorător. Peste un sfert din exporturile noastre merg către Germania şi Franţa, iar legăturile cu lanţurile valorice germane în sectorul auto sunt puternice. …. Analiza identifică domenii cu potenţial, esenţiale pentru tranziţia energetică şi reţelele inteligente, precum echipamentele electrice şi maşinile industriale, panouri electrice, motoare şi generatoare electrice. Alte segmente promiţătoare sunt sectorul feroviar, cel al maşinilor agricole.  Aceste sectoare pot susţine creşterea în următorii 5-10 ani. Dar pentru orizontul 2035-2040, trebuie să fie plantate acum seminţele unor industrii şi mai complexe, cum este cea a circuitelor electronice integrate, deoarece totul, de la inteligenţă artificială la maşini electrice, se bazează pe aceste componente. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Analiză 45North: Cum au devenit apele românești terenul de joacă al „flotei fantomă” a Rusiei / Peste trei ani de transferuri de produse petroliere de la navă la navă în Zona Economică Exclusivă a României  O treime din navele sub pavilion rusesc care au efectuat transferuri de produse petroliere de la navă la navă (ship-to-ship, sau STS) în Zona Economică Exclusivă a României de la izbucnirea războiului din Ucraina sunt sancționate în diverse jurisdicții din lume, arată o analiză 45North.  Toate sancțiunile au fost impuse abia în 2025, iar niciuna dintre navele vizate nu a mai raportat un STS după intrarea lor în vigoare, arată analiza citată realizată pe baza informațiilor oferite de Autoritatea Navală Română. Între 14 mai 2022 și 15 februarie 2026, în zona economică exclusivă a țării noastre au fost raportate peste 700 de astfel de operațiuni, cu un volum estimat grosier la 4 – 5 milioane de tone metrice de produse petroliere, în valoare de miliarde de dolari, mai arată analiza citată. Această analiză vine în contextul în care, în octombrie 2025, 45north a relatat cum o navă de tip petrolier denumită TULU, număr unic de identificare IMO 9313462, navigând sub pavilion Barbados, a stat în zona economică exclusivă a României aproape un an, din 2024, până în 2025. În această perioadă a participat la mai multe transferuri de la navă la navă în care ar fi putut descărca sau încărca petrol rusesc, iar multe dintre aceste transferuri nu se regăsesc în raportul transmis de ANR. …..” Integral: https://www.g4media.ro/

“După ce-a negat că a fost agentul lor, Mossadul neagă acum și că Epstein era evreu La doar câteva zile după ce a transmis oficial că Jeffrey Epstein „nu a fost agent”, Mossad a revenit cu o nouă precizare: „Epstein nu era nici măcar evreu!”. Instituția a adăugat că, dacă ar fi fost al lor, „sigur ar fi dispărut mai profesionist”. Jurnaliștii de investigație etnologică au început imediat verificările și au găsit dovezi „clare” că Mossad minte. S-au găsit: note de plată cu bacșiș sub 10%, un Excel cu datorii către prieteni, calculat la două zecimale, un PDF intitulat „Plan de cucerire a lumii 2”, o casă de vacanță în Tel Aviv”, dar și indicii că sâmbăta pe insulă nu s-a desfășurat nicio activitate ilegală, „din motive religioase”. Rezultatele sunt încă neconcludente, dar internetul e totuși dezamăgit: „Dacă nici el nu e evreu, atunci cine mai conduce lumea?” …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 17 februarie! Vremea se va răci treptat în toată țara iar până joi întreg teritoriul se află sub informare meteorologică de precipitatii. Marți aria precipitațiilor se va extinde dinspre sud-vest și va cuprinde estul și local centrul țării. Vor fi precipitații mixte în Oltenia și Muntenia, ploi în Dobrogea și ninsori în Transilvania și Moldova, precum și la munte, apoi în noaptea de marți spre miercuri vor predomina ninsorile. Se va depune strat de zăpadă în medie de 5…15 cm și local de 20…30 cm.  Izolat vor fi condiții de polei și ghețuș. Vântul va avea intensificări  în estul Olteniei, Muntenia, Dobrogea și sudul Moldovei, iar din seara zilei de marți în cea mai mare parte a țării cu viteze la rafală în general de 45…65 km/h. În sud și sud-est temporar va fi viscol și vizibilitatea scăzută. Bucuresti: 2/-1 gr.C., ninsori.

“Inflația rămâne foarte sus, la 9,6%. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult În ianuarie 2026, rata anuală a inflației a fost 9,62%, față de 9,69 în decembrie 2025, a anunțat luni Institutul Național de Statistică. Începând cu luna ianuarie 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul IPC (indicii prețurilor de consum), acestea scumpindu-se cu 2,6% față de decembrie. În ianuarie 2026, rata anuală a inflației, comparativ cu luna similară a anului precedent, a fost 9,62%, cele mai mari creșteri de preţuri înregistrându-se la servicii, 11,59%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 9,99%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,86%.  Unde au fost cele mai mari scumpiri La alimente, cele mai mari majorări de preţuri au fost în acest interval la cafea, prețul acesteia majorându-se cu 24,66%. Fructele proaspete s-au scumpit cu 17,14% față de anul trecut, în vreme ce fructele și conservele din fructe sunt mai scumpe cu 12,75%. Prețurile din grupa produselor din zahăr, produse zaharoase și miere de albine au crescut cu 13,83%. Alte creșteri substanțiale se constată și la laptele de vacă, 10,95%, la pâine, 9,91%, și la carnea de bovine, 11,99%. Ouăle şi-au mărit tariful în acest interval cu 13,06%. La categoria băuturi alcoolice, prețul berii s-a majorat, în ultimul an, cu 7,37%, iar cel al vinului cu 6,16%. Altă majorare importantă a tarifelor se constată și la carnea de pasăre, 8,91%, la ulei, 10,52%, la citrice, 8,38%, iar carnea de porc s-a scumpit cu 4,32%. ….În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în ianuarie 2026 comparativ cu luna similară din 2025 s-au consemnat în cazul biletelor CFR, acestea majorându-se cu 24,40%, urmate de cele de igienă și cosmetică, cu 17,75% și cele ale altor servicii cu caracter industrial cu 16,84%. ….. Dintre mărfurile nealimentare, scumpirile cele mai însemnate din ianuarie continuă să se mențină cele ale tarifului energiei electrice, care s-a majorat cu 59,33%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. Alte majorări ale tarifelor în această categorie au mai fost consemnate la energia termică (15,61%), la cărți, ziare, reviste (10,10%), detergenți (9,10%), tutun și țigări (7,25%). Nu în ultimul rând, și medicamentele și-au majorat prețurile în ianuarie cu 4,09%, iar combustibilii cu 3,46%. ……” Integral: https://hotnews.ro/

“Energia – bomba socială a României: Liderii tac, poporul plătește! Tensiuni pe piața energiei – Între reglementare și concurență neloială Tentativa de a limita adaosul furnizorilor, dublată de extinderea subvențiilor până în 2027, pare mai degrabă o perdea de fum pentru a proteja profiturile uriașe ale companiilor energetice de stat și furnizorilor. Cu un stat care deține 70% din producția de energie electrică și controlează în mare parte piața gazelor (prin Romgaz și Petrom), „piața liberă” devine un concept teoretic…….Este esențial să nu confundăm cele două circuite existente între producător și consumator. Pe de o parte, avem lanțul tehnic, care cuprinde producția, transportul, distribuția și, mai nou, stocarea energiei. Pe de altă parte, avem lanțul comercial, unde producătorii și furnizorii ar trebui să interacționeze pe piețele organizate: platforma OPCOM pentru energia electrică, respectiv OPCOM și Bursa Română de Mărfuri (BRM) pentru gaze naturale. Butaforia ”pieței libere” de energie electrică La sfârșitul anului 2022, statul a instaurat plafonarea prețurilor și subvenționarea consumului pentru gaze și energie electrică, intervenind astfel într-o piață care devenise, în mare măsură, liberă. ....Realitatea din piață a contrazis însă așteptările autorităților: producătorii au diminuat brusc cantitățile de energie oferite prin OPCOM, preferând să direcționeze fluxurile de energie către contracte bilaterale netransparente, încheiate în afara pieței centralizate. ….În prezent, deși OPCOM gestionează șapte piețe pentru energia electrică, doar pe cinci dintre acestea se realizează tranzacții efective. …. Toate datele prezentate demonstrează că avem un stat slab, că legislația nu se respectă și că intervențiile artificiale ale statului în mecanismele pieței nu fac decât să genereze creșteri aberante de prețuri. În final, principalii beneficiari ai acestor distorsiuni sunt furnizorii și companiile de stat, în timp ce echilibrul pieței libere este grav compromis. Criza curajului politic în piața energiei: Cum statul român își sabotează propriii producători și consumatorii Guvernul României pare să fi epuizat orice urmă de curaj politic atunci când vine vorba de confruntarea directă cu furnizorii privați de energie electrică. …..Prețurile ridicate la energie au devenit un detonator social: orice majorare suplimentară riscă să scoată oamenii în stradă, așa cum s-a întâmplat deja în alte țări europene confruntate cu crize similare. În loc să atace problema la rădăcină, autoritățile au preferat să construiască mecanisme indirecte, aparent ingenioase, dar în realitate șubrede și derutante pentru cetățeanul obișnuit. Cel mai elocvent exemplu al acestei abordări este modul în care Hidroelectrica – cel mai mare producător de energie ieftină din țară, cu costuri de producție printre cele mai reduse din Europa – a fost transformată, prin decizie strategică, într-un furnizor concurent pe piața casnică. Compania de stat și-a creat o divizie proprie de furnizare, permițându-i astfel să ofere populației prețuri semnificativ mai mici decât media pieței. ….. Decidenții ori nu înțeleg care este situația reală pe piață, ori apără furnizorii care cumpără energia de la companiile de stat și apoi o revând mult mai scump. Nu înțeleg de ce marii consumatori industriali nu se revoltă! Nu înțeleg de ce patronatele din industrie nu se revoltă! Nu înțeleg de ce ministrul economiei nu se revoltă! Nu înțeleg de ce primul-ministru (sfătuit de fostul ministru al energiei) nu pricepe că tocmai piața OPCOM face energia scumpă. ……” Integral: https://www.contributors.ro/

“România și politicile „Green Deal” ale UE. Economist: „A sosit timpul să renunțăm la aceste ambiții faraonice”  …. Uniunea Europeană a rămas singură în direcția politicilor energetice „verzi”. În opinia doctorului în economie și inginerie, măsurile de tip „Green Deal” nu-și mai justifică aplicarea. „După cum se vede, în Uniunea Europeană nu există o gândire unitară pentru energie, cu excepția elementelor de reduceri de emisii, dar care încep să nu mai fie atât de importante, din moment ce Uniunea Europeană emite sub 6% din emisiile globale. Ce să mai reduci? Începi să intri în niște chestiuni legate de securitatea sistemelor de energie și a aprovizionării de energie”, a explicat expertul în energie, pentru Ziare.com. ……„Am fost co-autor al unui raport anul trecut, privind securitatea aprovizionării cu energie în Uniunea Europeană. Evident, aici vorbim despre o diferență majoră de prețuri între Europa de Vest și Europa de Est, în cadrul UE, lucru care în mod normal, la noi ar trebui să se traducă printr-o reglementare back-to-back a prețurilor energiei în România, cu prețurile energiei din Germania: dacă cresc acolo, cresc și la noi, de exemplu.  ….Dar când la noi nivelul prețurilor e mai mare și o serie a profiturilor din energie sunt expatriate către companiile care fac asemenea profit, din Germania, Franța și Austria, e foarte clar că noi finanțăm prețurile mici din țările respective. În consecință, trebuie gândit un mecanism care să asigure eficient și echitabil prețurile energiei în toată Uniunea Europeană”, a completat analistul.  …. „Este evident că ne taxăm, ne dăm în cap singuri. Problema pe care o pun este: care e finalitatea? Un lucru este clar: planeta nu o vom răci în acest fel. Europa emite un procent infim a emisiilor de carbon, la nivel mondial, sub 10%. Putem înceta cu totul să folosim benzina și motorina, că planeta tot nu o vom răci.  …. „Costurile Green Deal sunt uriașe și în creștere. Ele au fost ignorate sau subestimate deliberat, au fost ascunse în moduri creative, dar acum populația le constată. Cu siguranță există măsuri benefice în Green Deal, dar interzicerea motoarelor cu combustie internă nu este una dintre ele. Nici închiderea de capacități de producție de energie înainte de a avea alternative funcționale. Preocuparea pentru mediu este una legitimă. Știu acest lucru deoarece am copilărit în Baia Mare, un oraș care, în acea perioadă, era unul dintre cele mai poluate din țară. În același timp, ecologia nu poate fi deconectată de realitățile economice, ea se supune analizei cost-beneficiu, în caz contrar ea trece în domeniul misticului”, a punctat cadrul didactic……” Integral: https://ziare.com/

“Bugetul central a transferat administraţiei locale, în 2025, peste 100 mld. lei, dar nu deţine controlul asupra cheltuirii lor Administraţia locală a cheltuit, în 2025, 169 de miliarde de lei, adică 21% din toate cheltuielile statului ♦ Dar controlul unor astfel de sume este foarte slab. Iar primarii cheltuiesc banii adesea cum vor, în ciuda faptului că 80% din sume înseamnă transfer de la bugetul de stat ♦ Pe investiţii s-au dus, în 2025, în administraţia locală, 49 de miliarde de lei (35% din toate investiţiile statului): 17 miliarde de lei din PNRR şi 32 de miliarde de lei au fost cheltuieli de capital (bani transferaţi din bugetul de stat) ♦ Premierul Ilie Bolojan spune că bugetul de stat este la limită şi nu-şi permite majorări de transferuri, cum vor primarii ♦ Aşa ceva nu mai merge, spune premierul: “Capacitatea guvernului de a creşte transferurile este scăzută” ♦ România cheltuieşte pentru investiţii 7% din PIB: 3% din PIB din aceste investiţii se fac prin administraţia publică locală, dar nu din banii acesteia. Este cel mai mare procent de transfer din UE, spune premierul. Guvernul central dă bani administraţiei locale, dar nu are decât un control vag asupra costurilor. Comunităţile locale sunt slabe şi nu au forţa să-i întrebe pe primari sau să întrebe consiliile locale unde se duc banii. Nu există o „grilă“ care să fie impusă primăriilor astfel încât acestea să nu mai cheltuiască banii pe ce le trece prin cap şi apoi să întindă mâna la guvern pentru bani de salarii. Această anomalie trebuie corectată înainte de orice discuţie despre reforma administrativă. În România sunt 3.282 de unităţi administrativ-teritoriale (UAT-uri), organi­zate la nivel local şi judeţean: 41 de judeţe, municipiul Bucureşti (cu 6 sectoare), 103 municipii, 320 de oraşe şi 2.859 de comune. Toate cu primarii lor, cu consiliile lor locale. Sunt prea multe UAT-uri, dar ori de câte ori s-a pus problema comasării lor, rezistenţa a fost acerbă. De asta nici anunţata reformă a administraţiei locale care ar urma să fie promvată în Parlament săptămâna viitoare nu vorbeşte de „comasare”, deşi sunt comune în care nu au mai rămas nici 1.000 de oameni. Ieri, 1.300 din aceste comune au fost în „grevă de avertisment”, nemulţumite că banii vor fi mai puţini şi că proiectul vorbeşte de „disponibilizări” acolo unde schema este supradimensionată. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Radu Magdin, analist geopolitic şi CEO Smartlink Communications. România şi reflexul de a merge mai departe ca până acum: Mugurii crizei şi riscul de a-i ignora …. Cele două mesaje, european şi local, spun acelaşi lucru: fără competitivitate, restul discuţiilor devin secundare. Echitatea, sustenabilitatea, coeziunea socială—toate acestea sunt obiective legitime, dar imposibil de atins fără o economie competitivă care să le susţină. Europa începe să înţeleagă asta dureros. România are încă timp să înveţe lecţia înainte de a o trăi. Europa redescoperă economia reală—prea târziu? Ani la rând, Uniunea Europeană a crezut că poate compensa lipsa de competitivitate prin reglementare, redistribuire şi stabilitate instituţională. A funcţionat o vreme, în special când SUA era mai puţin concentrată strategic, iar China încă învăţa. Astăzi însă, între americanii care investesc masiv prin Inflation Reduction Act şi chinezii care planifică industrial pe orizonturi de decenii, Europa riscă să rămână o economie sofisticată, dar lentă—un muzeu economic admirabil, dar irelevant strategic. Lecţiile recente sunt brutale şi imposibil de ignorat. Stellantis, unul dintre giganţii auto europeni, a anunţat recent închiderea temporară a fabricilor în Italia şi reduceri masive de personal. Motivul nu este cerere scăzută, ci competitivitate erodată. Costurile de producţie în Europa au crescut exponenţial—energie scumpă, reglementări din ce în ce mai stricte fără suport pentru tranziţie, lipsa unei strategii industriale coerente. În timp ce Europa discută despre Green Deal, China produce baterii pentru maşini electrice la jumătate din cost şi îşi construieşte lanţuri de aprovizionare verticale integrate. …. Sectorul farmaceutic European, cândva lider global, pierde teren în faţa SUA şi Indiei. Producţia de medicamente generice, componente active farmaceutice şi chiar inovarea în biotechnologie migrează către jurisdicţii mai rapide, mai flexibile, mai puţin birocratice. Pandemia a arătat brutal cât de fragile au devenit lanţurile europene de aprovizionare farmaceutică. Europenii au descoperit că depind de India şi China pentru antibiotice de bază. Nu este vorba doar de cost, ci de viteza de aprobare, predictibilitatea reglementărilor şi capacitatea de a scala producţia. Toate aceste exemple au ceva în comun: nu vorbim despre industrii învechite care nu şi-au făcut temele. Vorbim despre sectoare strategice, unde Europa are expertiză, capital şi piaţă. Problema nu este lipsa de resurse, ci lipsa de viteză, claritate strategică şi asumarea costurilor competitivităţii. …..Agricultura românească are potenţial uriaş—pământ fertil, locaţie geografică favorabilă, tradiţie. Dar exportăm în continuare în principal materie primă—grâu, porumb, floarea soarelui. Procesarea, ambalarea, brandingul, distribuţia se întâmplă în mare parte în afara României. Exportăm potenţial, importăm produse finite. Acest model nu construieşte competitivitate pe termen lung. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Jacques Attali, unul dintre cei mai influenți gânditori ai planetei: „România este pe cale să devină o țară puternică. Însă nu poate spera la un viitor puternic și la creștere economică revenind la un guvern populist cum era în vremea lui Ceaușescu” ….Jacques Attali: Cred că, indiferent de ce face Trump, noi, europenii, trebuie să știm că suntem singuri și că americanii nu mai sunt acolo să ne susțină. Chiar dacă nu ar fi fost Trump, ar fi fost la fel cu un alt președinte. Deci cred că este foarte important să găsim și să avem mijloacele de a rezista oricărei forme de agresiune externă, pur și simplu noi înșine, fără a depinde de un președinte american care se poate schimba și poate fi capricios. ….Cea mai mare slăbiciune este lipsa unei politici industriale și, în special, a unei industrii de apărare, pentru a ne uni și a crea condițiile necesare pentru competitivitatea externă. Joia viitoare va avea loc o reuniune importantă la Bruxelles pentru a analiza acest aspect.  Există două strategii. O strategie ultraliberală ce constă în eliberarea energiilor în Europa prin eliminarea tuturor blocajelor birocratice și lăsarea pieței pentru a acționa. A doua ar fi o strategie mult mai dirijată ce constă în stabilirea unui tarif exterior comun ridicat pentru a proteja industriile noastre de concurență pentru o perioadă, până când se vor dezvolta. ….Ar fi trebuit Uniunea Europeană să-și arate ghearele mai devreme față de Donald Trump?  – Dacă nu ai mijloacele să te aperi, nu are rost să îți arăți ghearele. Pentru că astăzi este foarte important să ai mijloace de represalii. Când americanii ne atacă, nu avem mijloace de represalii. De exemplu, americanii ne pot șantaja blocându-ne mijloacele de comunicare, cardurile de credit, internetul. Este un mijloc de șantaj foarte puternic.  În timp ce noi nu avem mijloace de șantaj echivalente, cu excepția câtorva lucruri de care americanii nu se pot lipsi. De exemplu, ei nu pot renunța la motoarele de avion pe care companiile franceze le vând către Boeing. Nu sunt multe lucruri. Dar trebuie să avem mijloace de represalii pentru a ne putea apăra. Altfel, a arăta ghearele fără a avea mijloace de atac nu servește la nimic.  …. Avem nevoie de o industrie de apărare care să ne protejeze și care să nu depindă de americani. Trebuie să renunțăm la aceste mijloace de apărare pe care americanii le pot întrerupe. ….. Nu putem folosi armamentul american dacă americanii nu vor să îl folosim. Este cazul avioanelor, de exemplu. Trebuie să cumpărăm produse europene și să dezvoltăm o producție europeană de mijloace de apărare. Suntem foarte buni în multe domenii. Suntem foarte buni la tancuri, la avioane de vânătoare, foarte buni în domeniul naval. Dar nu ne-am unit eforturile. …. Cel mai mare risc este să fim atacați de Rusia fără ca americanii să ne apere. Și fără a avea mijloacele necesare pentru a reuși. Dacă Rusia invadează România sau Letonia, nu sunt sigur că americanii vor veni să ne apere.  ….De ce, în opinia dumneavoastră, administrația Trump consideră Uniunea Europeană o amenințare?  – Acest lucru nu este specific administrației Trump. Acest lucru a fost întotdeauna valabil pentru toți președinții americani. Toți președinții americani au considerat că Europa trebuie să fie divizată. Că o Europă unită este periculoasă, deoarece creează un rival. Ei nu au înțeles că au nevoie de un al doilea pilon pentru a apăra aceleași valori comune. Cu Trump, este puțin mai caricatural, dar nu este ceva nou. Am construit Uniunea Europeană împotriva americanilor. Ei nu au vrut asta. Am reușit să creăm euro pentru că ei au crezut că nu vom reuși. ….Europa este în mare măsură independentă de Statele Unite, cu excepția domeniului digital. Este foarte important să avem carduri bancare europene. Franța are. Este important și să avem un internet european. Să avem mijloace diferite. Trebuie să creăm centre de date europene. Trebuie să renunțăm treptat la dependența de americani. În prezent, nu avem rețele sociale europene. Nu avem internet european. Nu avem suficiente centre de date europene. În afară de Franța, nimeni nu are carduri bancare europene. Asta trebuie categoric schimbat. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Lagarde trage alarma: comerțul nu mai e doar economie, ci a devenit securitate. Mișcarea surpriză a BCE .... Comerțul ne-a adus prosperitate — dar acum ne face vulnerabili În ultimele decenii, țările s-au legat tot mai mult unele de altele: cumpărăm piese, energie, materii prime și produse din alte țări. Mult timp, asta a fost considerat un lucru bun, pentru că aducea stabilitate. Dar acum, Lagarde spune că această dependență a devenit o vulnerabilitate:

• pandemia a arătat cât de ușor se pot bloca livrările
• unele state folosesc dependențele economice ca armă politică

BCE a analizat produsele care sunt greu de înlocuit și greu de adus din altă parte. Concluzia transmisă de Lagarde: dacă aprovizionarea din țări “îndepărtate geopolitic” scade brusc cu 50%, producția industrială a Europei ar pierde cam 2–3% din valoarea adăugată, mai ales în: echipamente electrice, produse chimice și electronice Europa e cea mai deschisă mare economie — și de aceea e mai expusă Europa trăiește mult din comerț. Suntem una dintre cele mai conectate economii din lume, spune șefa BCE. Dar tocmai de aceea, Europa trebuie să facă tranziția către ceea ce se numește „autonomie strategică”. …. Lagarde spune clar: Strategiile generale, aplicate peste tot, nu funcționează. Dacă aplici aceeași rețetă tuturor sectoarelor, fie: plătești costuri inutile, fie ratezi exact punctele critice reale Soluția: analiză detaliată, pe industrii și pe produse. ….. Problema: într-o criză, lumea ar putea fugi de euro Într-o perioadă de panică, investitorii ar putea vinde masiv active în euro. Asta ar putea crea o problemă serioasă: BCE ar avea mai greu control asupra politicii monetare (adică asupra dobânzilor și condițiilor de creditare). De aceea, BCE vrea ca cei care folosesc euro în lume să aibă încredere că, dacă apare o criză, euro nu „se blochează”. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Femicidul, o problemă națională. Cum protejăm femeile, într-o țară care crede că „a făcut ea ceva”?  ….. În timp ce Marea Britanie introduce în școli module despre respectul față de femei, România se confruntă cu o criză sistemică. Datele pentru anul 2025 (până în luna noiembrie) arată o realitate alarmantă: peste 50 de cazuri de femicid au fost confirmate, ceea ce înseamnă că, în medie, o femeie este ucisă în fiecare săptămână, de cele mai multe ori de către un partener sau fost partener. În România, termenul de “femicid” nu este încă definit oficial în Codul Penal ca infracțiune distinctă, deși există inițiative legislative recente (octombrie 2025) care propun acest lucru. În state precum Italia sau Belgia, acest pas a fost deja făcut pentru a permite pedepse mai aspre, inclusiv detenția pe viață pentru uciderea partenerului. La noi, lipsa unei încadrări specifice diluează gravitatea fenomenului în statistici și în percepția publică. Marea Britanie face din respectul față de femei o parte integrantă a programei. În România, educația pentru relații sănătoase rămâne, în mare parte, la stadiul de proiect sau de activitate opțională. Un proiect de lege depus în iunie 2025 propune introducerea disciplinei obligatorii “Educație pentru nonviolență și relații sănătoase” în gimnaziu, dar drumul de la proiect la aplicare în fiecare clasă este lung și blocat adesea de rezistențe conservatoare. O diferență majoră este modul în care statul protejează victimele înainte de crimă. În primele luni ale anului 2025, în România au fost emise peste 11.000 de ordine de protecție, însă aproape 4.000 au fost încălcate. Această cifră demonstrează că, fără o monitorizare agresivă a agresorilor (brățări electronice, supraveghere reală), legea rămâne doar o foaie de hârtie. ​Dacă școala britanică își asumă rolul de formator de valori, de ce în România orice tentativă de a introduce educația de gen sau emoțională în școli este etichetată rapid ca „ideologie”, în timp ce rata violenței crește? ​ …..” Integral: https://republica.ro/

“Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte nemulțumit de politicienii care se folosesc de numele Lui și caută „mântuire la vrac”  Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte nemulțumit de felul în care politicienii se folosesc de numele Lui. Aș fi revoltat când i-aș vedea cum molfăie, cu prefăcută pioșenie, cuvinte precum credință, familie, Biserică, când îi văd că se închină fariseic la icoane, aprind lumânări, participă la slujbe în primele rânduri, să-i vadă lumea, sau organizează farsa aia sinistră intitulată mic dejun cu rugăciune. Dacă aș crede în Dumnezeu, aș fi foarte sceptic în momentul în care politicienii ar da bani bisericilor. Ei nu susțin credința, își cumpără mântuire la vrac. Aș întreba ce altceva mai vor de la mine. Supunere? Încredere? Iertare? Numele Atotputernicului în gura unui politician este o blasfemie, o impietate concupiscentă, în spatele căreia se ascunde rânjetul hâd al minciunii și intereselor meschine. Dacă aș crede în Dumnezeu, m-aș feri ca de dracu’ de politicienii care vor să-L apere. Câtă trufie și prefăcătorie se ascund în cei care pretind că luptă în numele Lui! Câtă aroganță să crezi că Atotputernicul are nevoie de protecția unui trepăduș exaltat, care pretinde că îl apără pe făcătorul cerurilor și al pământurilor, al tuturor celor văzute și nevăzute. Câtă orbire spirituală să fie în mintea unui creștin să nu vadă că așa-zișii dușmani ai Preaputernicului sunt, de fiecare dată, tocmai cei pentru care L-a trimis pe Fiul său în lume, pentru a-i mângâia și a le transmite Vestea cea Bună. Cei săraci, cei bolnavi, cei neajutorați. Dacă aș crede în Dumnezeu, m-aș feri de politicienii care îi strigă numele de la microfon. Aș fugi de profeții mincinoși, de cei care își sfâșie hainele în văzul tuturor, lamentându-se ipocrit de dragostea Lui. …..” Integral: https://republica.ro/

“Apel fără precedent al șefilor armatei din UK și Germania: Trebuie să vă prevenim. Securitatea noastră nu a fost niciodată atât de incertă! … Șefii armatelor din Marea Britanie și Germania au lansat un apel comun fără precedent către populație, cerând sprijin pentru reînarmare și pentru pregătirea în fața amenințării unui posibil război cu Rusia. Mareşalul Richard Knighton, șeful Statului Major al Apărării din Marea Britanie, și generalul Carsten Breuer, șeful apărării din Germania, au publicat un articol comun în The Guardian și în cotidianul german Die Welt, la scurt timp după Conferința de Securitate de la München. …. “Ca lideri militari, vedem în fiecare zi din informații clasificate și din surse deschise care arată că postura militară a Rusiei s-a schimbat decisiv spre vest. Forțele sale se reînarmează și învață din războiul din Ucraina, reorganizându-se în moduri care ar putea crește riscul unui conflict cu țările NATO. Aceasta este o realitate pentru care trebuie să ne pregătim. Nu putem asista pasivi”, se arată în apelul celor doi. Dezvoltarea militară a Moscovei, combinată cu disponibilitatea de a face războaie pe continentul nostru, așa cum s-a dovedit dureros în Ucraina, reprezintă un risc crescut care necesită atenția noastră colectivă şi o schimbare majoră în domeniul apărării și securității, mai spun semnatarii. „Există o dimensiune morală a acestui demers. Reînarmarea nu este instigare la război; este acțiunea responsabilă a unor state hotărâte să-și protejeze cetăţenii și să mențină pacea. Forța descurajează agresiunea. Slăbiciunea o invită”, au scris cei doi. ….Cei doi pledează pentru o „apărare la nivelul întregii societăți”, care să includă infrastructură rezilientă, investiții private în cercetare și dezvoltare și instituții naționale pregătite să funcționeze sub presiuni crescute. “Istoria ne învață că descurajarea eșuează atunci când inamicul simte dezbinare și slăbiciune. Dacă Rusia percepe Europa în acest fel, s-ar putea să fie încurajată să-și extindă agresiunea dincolo de Ucraina. Ştim că intențiile Moscovei se întind mai mult decât conflictul actual. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Rusia și-a făcut propriul Starlink și l-a denumit Stalink în onoarea lui Stalin  Încă o dată Rusia demonstrează că nu are nevoie de celelalte popoare. Savanții ruși au creat un sistem similar cu Starlink al lui Elon Musk și l-au denumit Stalink, în onoarea marelui lider Stalin. Noul Starlink va ajuta armata rusă să învingă nu doar Ucraina, ci și foamea, pentru că se vor coordona mai bine transporturile de hrană spre linia frontului. Stalink nu e doar o reușită a electronicii, este și primul sistem de sateliți corect ideologic, fără circuite alternative sau LGBT. Sistemul Stalink poate monitoriza toate discuțiile telefonice ale cetățenilor ruși, iar cei care nu sprijină regimul Putin vor primi un bilet de Transsiberian cu oprire într-un lagăr. De asemenea îi poate identifica pe cei care vor să plece din țară și să-i trimită direct în prima linie în război. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 16 februarie! Cerul va avea înnorări și, mai ales seara și noaptea, vor fi precipitații pe arii extinse în sudul și sud-estul țării; treptat vor predomina ninsorile la munte, în nordul Olteniei și al Munteniei, precum și în jumătatea de sud a Moldovei, iar în rest vor fi mai ales ploi. În restul teritoriului, precipitații slabe, predominant sub formă de ninsoare, se vor semnala pe spații mici. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificărilocale îndeosebi în regiunile sud-estice și pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între -2 gr în nordul Moldovei și în jurul a 10 gr în extremitatea sudică a teritoriului, iar cele minime vor fi cuprinse între -6 și 3 gr. Bucuresti: 8/1 gr,C.

“Ce înseamnă „recesiunea tehnică” și de ce România nu resimte încă o criză ca în 2009-2010. Explicațiile profesorului Bogdan Glăvan …. „Recesiunea tehnică este un termen convențional care definește două trimestre consecutive de scădere economică. Nu acesta este însă lucrul cu adevărat relevant. Relevant este faptul că această recesiune tehnică survine în lanț, de fapt se adaugă unei evoluții din ce în ce mai proaste din ultimii ani, în care creșterea economică s-a apropiat, practic, de zero. După pandemie, economia și-a revenit în 2021, după care, începând cu 2022 și mai ales în 2023, 2024 și 2025, ritmul de dezvoltare a tot scăzut, iar acum s-a apropiat de zero. Iar în acest an probabil vom avea o creștere economică la final, însă ea este nereprezentativă, pentru că, în realitate, în structura economiei, majoritatea firmelor și a oamenilor suferă”, explică Bogdan Glăvan.  ….„Dacă nu am avea acest ajutor extern, am fi într-o criză similară cu cea din 2010. Dacă ne uităm la cât de mult se contractă volumele, producția, veniturile multor cetățeni și firme, vedem că trec printr-o perioadă foarte grea. Efectul global este salvat strict de fondurile europene. Nu este la fel de grav tocmai pentru că avem o compensare. Avem un impuls extern care compensează greutățile interne, iar acest impuls este ajutorul extern. Dacă cineva îți dă bani, ai ce să mănânci chiar dacă nu ai loc de muncă. Pe scurt, asta e situația. Nu faci foamea fiindcă primești un ajutor. Dacă nu l-ai primi, ai avea o problemă serioasă. În 2010, România nici nu începuse efectiv să acceseze fondurile structurale. Era abia la început. România era, cum s-ar spune, pe picioarele ei. Astăzi nu este pe picioarele ei. Este ținută într-o plasă de siguranță prin acest ajutor extern semnificativ”, detaliază profesorul. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Moise Guran, acuzații dure: “Nea Marcel de la Buzău, acest manelist al politicii românești, gata oricând să-ți facă o cântare ‘mă doare-n plută de deficit'”  …..  “Să vă explic ce dracu zic (de ceva vreme, azi am doar confirmări cu cifre): – da, comunicatul INSSE arată că la finalul anului trecut România a intrat în recesiune tehnică, dar, dincolo de faptul că acel “tehnică” are rol eufemistic, INSSE face câteva corecții importante ale datelor anunțate anterior. și le face cu minus. – economia României a intrat de fapt în rahat de la finalul anului 2022. Îi putem zice stagflație, dar și acesta este un eufemism, pentru că prea puțină lume înțelege. Mai pe românește, creșterile de prețuri, dublate de frânarea producției, au fost mascate cu bani luați pe credit și pompați în special în salariile bugetarilor (care au crescut consumul). Mascarea statistică a acestor realități a justificat oficial creșterea deficitului, dar acei bani au crescut și mai mult prețurile (inflația), apăsând din ce în ce mai mult, psihic în primul rând, pe cei cărora NU le-au crescut salariile (sectorul privat). – oficial de acum, România a intrat în “recesiune tehnică” nu în 2025 ci în 2024, când, iată, la recalculare, primele două trimestre au fost de scădere. Și totuși, nea Marcel de la Buzău, acest manelist al politicii românești, gata oricând să-ți facă o cântare intitulată “mă doare-n plută de deficit”, a mers mai departe, agravând nu numai echilibrul bugetar (capacitatea de plată) ci și nivelul de trai al celorlalți decât bugetarii, prin inflație. Vă reamintesc, în 2024, cheltuiala statului cu salariile bugetarilor a crescut cu +24%. Celorlalți le-au crescut doar prețurile, insecuritatea, nevoia de a schimba ceva, orice, practic au devenit victime sigure ale iluziilor vândute de Mesia Georgescu, indiferenți la dovezile că acesta e omul rușilor. E de vină Georgescu sau Ciolacu? – în vara anului trecut, rahatul era atât de mare că România se împrumuta de facto la dobânzi de junk, chiar dacă (probabil la insistențele UE) agențiile de rating nu ne-au băgat la junk. Puțini înțeleg cât de grav este asta – probabil prin octombrie statul n-ar mai fi putut plăti salariile și pensiile, fără o devalorizare masivă și o pornire a tiparniței de bani de la BNR la viteză de ventilator”, arată Guran. ……” Integral: https://ziare.com/

“Răspuns la interogaţia din BURSA: “A făcut bine România că nu a intrat în zona euro?” ….La vremea respectivă, când România îndeplinea toate criteriile sau aproape toate criteriile de admitere în zona euro, am susţinut că, pentru admiterea în zona euro, condiţia principală este respectarea echilibrelor macroeconomice, iar nivelul de dezvoltare (exprimat, de regulă, prin PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare) este subsidiar. Am arătat că o ţară poate păstra echilibrele macroeconomice şi poate fi competitivă la orice nivel de dezvoltare, atât timp cât respectă corelaţiile economice fundamentale, în primul rând, între creşterea veniturilor şi cea a productivităţii. Mai mult, pentru o ţară ca România , cu o guvernanţă economică slabă, trecerea la euro ar fi indus o disciplină fiscală, bugetară şi financiară mult mai bună. Acest punct de vedere a primit replica unor reprezentanţi ai intereselor din sistemul financiar (din acel timp) care argumentau că, pentru a intra în zona euro , este necesar, mai întâi, să atingem un anumit nivel de convergenţă reală (după unii, 70%, după alţii 80% din nivelul mediu al PIB pe locuitor, din Uniunea Europeană, la paritatea puterii de cumpărare). Intrarea Croaţiei şi a Bulgariei în zona euro, ţări cu un PIB/locuitor mai mic decât cel al României, a confirmat că punctul meu de vedere a fost corect: nu nivelul de dezvoltare este hotărâtor, ci capacitatea de a păstra echilibrele macroeconomice, în mod sustenabil. …. Cum stăm cu această disciplină fiscală, bugetară şi financiară în perioada 2021-2024 ? La fel, în sensul că, în prezent, populaţia suportă greutatea corecţiilor fiscale, bugetare şi financiare necesare pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice (majorări de impozite şi taxe, reduceri de cheltuieli publice, cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană şi cele mai mari dobânzi la împrumuturile luate de România, de companii şi de populaţie). Deciziile luate pentru restabilirea echilibrelor macroeconomice sunt luate, nu pentru că pe guvernanţi i-a apucat dorul de disciplină fiscală, bugetară şi financiară, ci pentru că i-a obligat perspectiva pierderii miliardelor de euro- fonduri europene, a trecerii oficiale a României în grupa ţărilor nerecomandate pentru investiţii şi presiunea pieţelor financiare din România şi internaţionale care finanţează deficitele bugetare şi refinanţează datoria publică ajunsă la scadenţă. Fără miliardele de euro primite de la Uniunea Europeană, ar interveni blocarea celor mai importante proiecte de investiţii ale României şi o deprecierea masivă şi rapidă a leului în raport cu euro, care ar induce o reinstaurarea imediată a disciplinei fiscale, bugetare şi financiare. Reluarea dezbaterilor despre oportunitatea intrării României în zona euro este binevenită, dar orice decizie în acest sens va putea fi luată abia după anul 2031, dacă, eventual, România îşi va respecta angajamentul luat prin programul convenit cu Comisia Europeană ca, în perioada 2025-2031, să reducă deficitul bugetar la 3% din PIB. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Vă place chimia? Fiţi atenţi aici. Nichel. Grafit. Heliu. Niobiu. Galiu. Titan. Platină. PRG şi PRU. Germaniu. Antimoniu. Fosfor. Feldspat. Siliciu. Cobalt. Arsen. Aluminiu. Huilă. Fluor. Magneziu. Scandiu. Litiu. Tantal. Vanadiu. Hafniu. Stronţiu. Baritină. Bismut. Bor. Beriliu. Cupru. Wolfram  Aşteptaţi, că nu e tot. Bauxită. Bismut. Bor, grad metalurgic. Cobalt. Cupru. Galiu. Germaniu. Grafit, grad de baterii. Litiu, grad de baterii. Magneziu, grad metalic. Mangan, grad de baterii. Nichel, grad de baterii. Metalele platinice. Pământuri rare pentru magneţi (conţinut de Nd, Pr, Tb, Dy, Gd, Sm şi Ce). Siliciu, grad metalic. Titan, grad metalic. Wolfram. …. Când UE s-a trezit din reveria Green Deal, realizând că toate mineralele strategice şi materiile prime critice pentru industriile viitorului vin din China, s-a hotărât să pună lucrurile în ordine printr-o lege organică. A decis că: – 10% din mineralele strategice şi materiile prime critice trebuie extrase în UE; – 25% trebuie să provină din reciclare; – 65% trebuie să vina dintr-o singura tara terţă sii – 40% trebuie prelucrate în UE. Între timp s-au trezit şi Statele Unite ale Americii şi au organizat acum două săptămâni American Critical Minerals Ministerium, unde 50 de ţări au fost chemate să găsească soluţii pentru a reduce hegemonia Chinei în domeniul mineralelor critice şi pământurilor rare.  … România are ambiţii mari la acest capitol, însă este bine să reamintim ambiţioşilor cum stăm cu industria chimică de prelucrare. Înainte de 1989 chimia însemna 72 de fabrici, uzine şi combinate (mai bune decât multe altele din lume), un sistem performant de învăţământ (12 şcoli profesionale, 23 licee, 17 facultăţi şi 10 institute de cercetare). Era un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din producţia industrială de atunci. Astazi, in 2025, dacă a mai rămas un sfert din capacităţile de producţie şi din cele din învăţământ, sectorul aduce la buget doar 3 miliarde Euro şi aproape  jumătate din deficitul balanţei comerciale a României.  Zac parţial sau total închise Fabricile din Făgăraş, Codlea, Târnăveni, Slobozia, Dej, Baia-Mare, Victoria, Copşa Mica, Cluj-Napoca şi multe, multe altele care prelucrau minerale şi materii prime strategice şi creau lanţuri de valoare adăugată. Asta pentru că guvernanţii, la fel ca guvernanţii din UE, înghiţind povestea cu mediul, poluarea şi industria verde, au căzut în capcană şi au lăsat chimia în cădere liberă. … Ambiţioşilor care vor ca România să fie parte din planul cu materiile prime critice şi materialele strategice ale UE sau ale SUA sau ale ambelor, le spunem că avem doua variante, 1) să extragem şi să exportăm sau 2) să extragem, să procesăm şi să exportăm. Diferenţa este de câteva zeci, poate sute de miliarde de Euro.. ….La final, reiau întrebarea, vă place chimia? Fiţi atenţi aici ce poate chimia. Wolfram. Noul iPhone 17, care cântăreşte mai puţin de 200 de grame, are un motoraş cu un conţinut de vreo 10 grame de wolfram care generează alertele de vibraţie şi haptic. 10 grame fac sa vibreze 200 de grame. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“De ce România îşi satisface doar o treime din consumul de unt? Importurile au crescut cu 37% în valoare în doar un an, până la 137 mil. euro, iar Polonia e principalul furnizor. Producţia de unt a României este de 12.000 de tone, iar importurile sunt duble, de peste 22.000 de tone  ♦ Materia primă de bază este laptele, iar România importă şi lapte crud pentru procesare, circa 50%, deoarece producţia internă nu este suficientă, iar importul direct de unt este uneori mai avantajos din punctul de vedere al costurilor ♦ Polonia, principalul furnizor de unt al României, porneşte de la o bază agricolă mai mică decât a noastră. În prezent, Polonia creşte 6,2 milioane de vaci, iar România doar 1,8 milioane, adică de trei ori mai puţine. …..„Noi producem unt doar din lapte românesc, chiar dacă avem costuri mai mari şi preţul este mai ridicat la raft. Totuşi, suntem prezenţi în retail şi avem o cerere bună. Sunt mai multe explicaţii pentru lipsa producţiei interne. În ultimii ani, untul a fost adus din afara ţării pentru că a fost mai ieftin. În plus, noi nu am fost niciodată un producător mare de unt, iar România a importat mereu cantităţi mari. Untul importat se reprocesează şi se reambalează. În general, acesta vine în blocuri, în calupuri mari din import, iar foarte puţin vine deja ambalat în gramaje mici“, a explicat Mircea Todoran, cofondatorul companiei Mirdatod Prod din judeţul Mureş care deţine brandul de lactate de Ibăneşti. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Exclusiv Cum vindecăm România de corupție? „Procurorii să nu fie numiți de politicieni și dispariția întrebării «Știi pe cineva?»” Transparency International recomandă câteva inițiative legislative pentru a rezolva problema corupției în România. Profesorul Sergiu Bogdan susține că nu legile sunt problema, ci faptul că procurorii șefi sunt numiți de politicieni, dar și componenta culturală a corupției din România. România se află în topul 3 în UE în clasamentul privind percepția asupra corupției din sectorul public, potrivit celui mai recent raport anual publicat de Transparency International. Cu un scor de 45 de puncte din 100, țara noastră este depășită doar de Bulgaria și Ungaria, ambele cu câte 40 de puncte, în condițiile în care media Uniunii Europene este de 62. …. Pentru anul 2026, Transparency International recomandă României: adoptarea legislației privind transparența declarațiilor de avere și interese, clarificarea infracțiunilor de luare și dare de mită, adoptarea Codului de procedură administrativă, aplicarea pactelor de integritate în achizițiile publice de peste un milion de lei, sancționarea mușamalizării faptelor de corupție și combaterea dezinformării privind procedurile judiciare. De asemenea, este evidențiată necesitatea îmbunătățirii calității anchetelor penale anticorupție, astfel încât acestea să aibă rezultate sustenabile în instanță.  ….„Procurori profesioniști și polițiști profesioniști. Nu e o mare discuție”, explică Bogdan. Controlul asupra acestor chestiuni ajunge la factorul politic. „Asta e o critică pe care întotdeauna am avut-o. Dacă, de exemplu, un procuror ar fi foarte bun, ar putea să ajungă procuror-șef pentru că e foarte bun? Nu. Pentru că trebuie să fie propus de ministrul Justiției și numit de președintele României. Un procuror pe care nu prea îl interesează zona politică și își face treaba exclusiv de procuror are vreo șansă? Nu pot avea o carieră de conducere în magistratură fără să fie susținuți, agreați, acceptați de către politicieni”, explică avocatul. …..” Integral: https://adevarul.ro/

“Mă îngrijorează câți români așteaptă salvarea de la Putin și Trump  Mă uit cu multă îngrijorare la cât de mulți români așteaptă salvarea de la Putin și brutele lui. Așteaptă Victoria lor în Ucraina și, apoi, defilarea triumfătoare pentru ei, falimentară pentru noi, prin Moldova și România. Cu flori și trandafiri. În naivitatea lor, chiar cred că rușii sunt buni creștini, cu frică de Dumnezeu, că au intenții bune cu noi, că nu ne fac nimic, ne apreciază, ne iubesc chiar. Popor prieten și frate. Nu ca francezul sau britanicul. Fractura logică este cu atât mai mare cu cât aceiași așteaptă și de la Trump și magaioții lui salvarea. De la prietenul pedofililor miliardari. Care acum, disperat fiind, pune numele lui pe toate gardurile. Dacă nu poți schimba lumea în bine, măcar să schimbe numele străzilor. Să se numească toate Trump. Mai era un idiot prin Africa ce a făcut ce face Trump astăzi prin America. Mobutu Sese Seko Kuku Ngbendo wa Za Banga din Congo. A pus numele lui peste tot. Nimic nu a scăpat. De la stadioane, străzi, bulevarde, instituții… Toate se numeau la fel. Știrile la TV începeau cu el coborând din Cer. Cam cum va coborî Trump pe 17 Mai la National Mall să rededice America lui Dumnezeu. El?! Care vizita starlete porno și mângâia copilițe. Acum e omul lui Dumnezeu. Fix ca Putin. Zici că ai noștri sunt în nu știu ce situație nasoală, legați de mâini și de picioare, împresurați de ghei și pacătoși. Sunt prigoniți. Se ascund în catacombe. Nu se pot pocăi la vedere. Nu își pot afișa Credința. Nu pot participa la slujbe. Nu pot mărturisi liber Cuvântul Domnului. Nu sunt lăsați să se salveze sau să se mântuiască. Îi împiedică Macron și Ursula. Dar îi salvează creștinii de Trump și Putin. ….” Integral: https://republica.ro/
“A nu numi public răul și a face compromisuri cu el e de departe cea mai proastă strategie  În România se (re)construiește zilnic o meta-realitate opusă realității negate grobian de la microfoanele propagandei antieuropene și ale autarhismului nostalgic comunist. Cum? Prin cruntă dezinformare, prin imagini falsificate, în absența inteligenței naturale, cu inteligența artificială (accesibilă oricărui semi-analfabet cu acces la internet), prin segregarea artificială a poporului între „javre” / „soroșiști” / „reziști” și, firește, „suveraniști”, prin deconstruirea și manipularea cotidiană, seară de seară, a realității orbitoare pentru orice ochi deschiși: Țara e grav vulnerabilizată educațional, în consecință suferindă social și moral, asaltată de propagandă deghizată în jurnalism, de violență fizică și verbală validată exemplar de reprezentanți ai politicului de galerie, coterie și clovnerie, însângerată de crime în lanț, bântuită de (înalți) interlopi atent menajați și bizar eliberați, puternic poluată informațional de entități mediatice favorabile explicit partidului unic și extremismului de exaltată inspirație antidemocratică, totalitară. ….A nu numi public răul care te împresoară, a-l numi altfel, minimalizând-l și perpetuându-l, a face compromisuri cu el, imaginându-ți naiv că așa pacifici spațiul public și sfera politică saturate de ură și impostură, e de departe cea mai proastă strategie. Una suicidară. …..” Integral: https://republica.ro/

“Conferința de securitate de la Munchen: Liderii europeni își pot folosi mai bine influența pentru a împiedica alunecarea Americii spre un stat totalitar ….Pentru a înțelege caracterul și schimbarea de direcție ale administrației Trump II, sunt relevante atât componența acesteia, cât și istoricul personal al lui Trump. Trump s-a înconjurat de loiali fără experiență administrativă. În același timp, și-a asigurat sprijinul elitei tech americane, pe care o consideră decisivă pentru a domina narativul politic. Acest narativ este însă sub presiune, iar trecutul lui Trump pare să-l ajungă din urmă. …. Trump a dezvoltat, pornind de la capitalul familiei, un imperiu imobiliar riscant. Mai multe dintre companiile sale au intrat în faliment, însă personal a reușit de fiecare dată să se eschiveze, contractând și mai multe datorii. Condamnările sale civile pentru fraudă ilustrează o practică prin care și-a supraevaluat activele pentru a putea contracta noi împrumuturi și a-și extinde influența. Cu mult înainte de cariera sa politică, folosea deja tactica intentării de procese împotriva adversarilor, intimidării judecătorilor și manipulării adversarilor prin intermediul mass-media. În dosarele Epstein, recent făcute publice, Trump apare în numeroase documente. Acestea includ, printre altele, corespondență și materiale video care conturează imaginea unui grup de bărbați — printre care Epstein și Trump — care recrutau tinere pentru servicii sexuale. Nu toate acuzațiile au fost dovedite, iar în multe cazuri nu a existat urmărire penală, însă sute de victime, inclusiv minore, s-au prezentat, iar cu multe dintre ele s-au încheiat înțelegeri extrajudiciare — de către Epstein, de către Trump și de către Casa Regală britanică. Faptul că doar Epstein și partenera sa, Maxwell, au fost condamnați dovedește mai degrabă că acest grup și-a folosit puterea pentru a influența procesul juridic, decât că nu ar fi fost comise fapte penale. ….În ceea ce-l privește pe Trump, se conturează imaginea unui om care știe că există o singură modalitate de a nu fi doborât de problemele trecutului său: acumularea de și mai multă putere și influență, indiferent de costuri. Această strategie a fugii înainte — dobândirea unei puteri tot mai mari pentru a preveni prăbușirea bazei sale de abuzuri financiare, juridice și etice — ar trebui să reprezinte principala preocupare a adversarilor săi internaționali. Trump mai are, de fapt, o singură opțiune pentru a-și consolida puterea, și anume instaurarea unei dictaturi. Sună incredibil, dar deja se conturează un tipar care să se manifeste prin anunțuri privind centralizarea alegerilor parlamentare intermediare și prin sugestia unui al treilea mandat (neconstituțional). Și să nu uităm intervențiile ICE și amenințările cu folosirea armatei împotriva propriului popor. …..Acolo unde anul trecut Europa a rămas fără replică după discursul lui Vance, ar putea acum să ofere un răspuns ferm Statelor Unite — Europa refuză să mai creadă într-un narativ elaborat și promovat de un grup de persoane care se consideră deasupra legii și care, între timp, pretind să ne dicteze legea. …..” Integral: https://republica.ro/

“Tot mai mulți români au făcut țurțuri la mustăți de la atâta încălzire globală Încălzirea globală de dă de cap românilor mai abitir ca niciodată. Mulți au deja țurțuri la mustăți de la acest fenomen real, cel mai grav fiind în cazul celor care vorbesc mult despre încălzirea globală, răcindu-și gura de pomană. …..Din păcate nici româncele nu scapă de încălzirea globală. Pe străzi pot fi văzute mii de femei cu țurțuri la mustăți, pentru că epilarea este ceva science-fiction în cazul lor, ca să nu mai vorbim de excesul de hormoni de la atâta mâncare ultraprocesată. Cei care mai scapă cât de cât sunt copiii, care n-au țurțuri la mustăți pentru că și-i îndepărtează singuri când vapează. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 februarie! ANM a emis o informare meteo  de precipitații predominant sub formă de ninsoare, strat de zăpadă, polei, intensificări ale vântului, răcire. Temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ninsoare în sud-vestul țării. În special în Oltenia, se vor acumula cantități de apă de 5…10 l/mp și izolat de 15…20 l/mp și se va depune strat de zăpadă cu grosimi de 5…15 cm. Ninsori slabe vor fi și în sudul și centrul țării. Local în sud-vest, sud și est și pe alocuri în centrul țării vântul va avea intensificări cu viteze în general de 45…50 km/h, iar la altitudini mari în Carpații Meridionali rafalele vor depăși 70…90 km/h, temporar viscolind ninsoarea. Bucuresti: 5/-2 gr.C.

“Imaginea scumpirii medicamentelor fără reţetă: în cinci ani, piaţa şi-a dublat valoarea, până la 8 mld. lei. În 2020, la volume de aproape 240 de milioane de cutii de medicamente şi produse fără prescripţie medicală (OTC), românii plăteau 4,6 mld. le. Cinci ani mai târziu, la un volum doar cu 5% mai mare, vânzările s-au dublat, până la 8,2 mld. lei  Produsele OTC, de la medicamente precum celebrul Paracetamol la suplimente alimentare, sunt eliberate fără reţetă şi nu au preţ impus de autorităţi. Vânzările de medica­men­te şi produse fără pres­crip­ţie medi­cală (OTC) au ajuns la 8,2 mili­arde de lei în 2025, după cum arată datele companiei de cerce­tare de piaţă Cegedim în cel mai recent raport care anali­zează piaţa farmaceutică din România. Acum cinci ani, în 2020, aceeaşi piaţă era de 4,6 miliarde de lei, ceea ce arată o creştere de aproape 80% în perioada menţio­nată, din calculele ZF. În oglindă, la nivel de cutii de OTC care au ajuns la pacienţii români, ritmul a fost semnificativ mai mic faţă de cel al preţului. Ast­fel, în 2020 la pacienţi ajun­geau 239 milioane de cutii din cate­goria OTC, iar anul trecut nivelul a fost de 252 milioane de cutii, o creştere de doar 5% în pe­rioada analizată. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“„La ce medicamente renunțăm? Ce facturi amânăm?” România anului 2026 a ajuns țara calculelor mici  În România lui 2026, drama nu mai este zgomotoasă și nu are elanul și pompa din filmele turcești de la tv. Nu mai are pancarte și nici strigăte. Este tăcută, zilnică, domestică. Se petrece seara, când oamenii își fac calculele și constată că munca lor nu mai ajunge. Nu pentru vacanțe, nu pentru visuri mari, ci pentru lucrurile elementare: căldură, medicamente, mâncare decentă. …. Un om cu un salariu considerat de unii „normal”, nici mic, nici mare, în jur de 4.500 de lei brut, ajunge să trăiască din puțin peste 2.600 de lei net. Diferența nu dispare într-o gaură neagră abstractă, ci este luată metodic prin contribuții și impozite. Aproape jumătate din munca sa pleacă înainte să ajungă în buzunar. Oficial, pentru pensie și sănătate. Neoficial, pentru a acoperi un stat supradimensionat, ineficient și incapabil să livreze servicii publice pe măsura sacrificiului cerut. Problema nu este doar cât ia statul, ci ce face cu acești bani. Sistemul de sănătate rămâne un joc de noroc, educația produce frustrare și inegalitate, iar infrastructura avansează lent, fragmentat, fără viziune. Contribuabilul plătește ca într-o țară occidentală, dar trăiește cu rezultatele unei administrații care încă funcționează pe avarie. În paralel, Fiscul nu pare interesat să repare marile scurgeri de bani ale economiei. Nu acolo se simte presiunea. Presiunea se simte pe firmele mici, pe PFA-uri, pe antreprenorii care abia supraviețuiesc. Acolo unde o amendă sau o interpretare rigidă poate închide un business. Statul nu mai încurajează inițiativa, o suspectează din start. În loc să lărgească baza economică, o îngustează prin frică și hărțuire birocratică. ….Ani la rând, guvernele României au cumpărat stabilitate politică prin bani direcționați către primării. Era o formă cinică de fidelizare, dar una vizibilă. Guvernul actual, lipsit de forță și de resurse politice, pare să fi schimbat strategia. Nu mai cumpără loialitate administrativă. O înlocuiește cu presiune socială. Costul guvernării nu mai este plătit din bugete discreționare, ci din frigiderul oamenilor, din tratamentele amânate, din facturile neachitate. Guvernele anterioare obișnuiau să ajute primarii selectiv, în funcție de ciclul electoral, pentru a-și consolida electoratul. Ușile ministerelor din București se deschideau larg pentru cei „care trebuiau”, iar primarii veneau cu șapca în mână și plecau cu promisiuni transformate rapid în fonduri. Asfaltări de mântuială, săli de sport ridicate în câmp, parcuri pe islazurile comunale, toate bune pentru tăiat panglici și fotografii alături de mahării politici ai momentului. Era risipă, dar era risipă finanțată politic, nu social. Astăzi, mecanismul a rămas, doar sursa s-a schimbat. Guvernul actual a decis că nota de plată trebuie achitată mai abitir de populație. …..” Integral: https://republica.ro/

“Energia care adânceşte sărăcia: România, pe primul loc în Europa la factura care doare  Piaţa de energie din ţara noastră a înregistrat, în prima lună a anului curent, o anomalie legată mai mult de nivelul de trai: pentru consumatorii casnici, preţul electricităţii arată relativ bine în euro, dar devine cel mai greu de dus din Europa când este raportat la puterea de cumpărare (PPS), potrivit Household Energy Price Index (HEPI), publicat ieri pentru luna ianuarie 2026. Conform sursei citate, Bucureştiul urcă de pe locul 11 în termeni nominali (euro) direct pe locul 1 în termeni de PPS (puterea de cumpărare), adică exact indicatorul care arată impactul facturii la electricitate raportat la venituri şi la costul vieţii. Iar cifra este tăioasă: în PPS, electricitatea din Bucureşti ajunge la 49 eurocenţi/kilowatt-oră (kWh), cea mai ridicată valoare dintre capitalele analizate, în timp ce preţul cel mai mic este la Oslo (Norvegia), cu 10,9 eurocenţi/kWh. Cu alte cuvinte, la noi problema nu este doar preţul, ci combinaţia explozivă dintre preţ şi puterea de cumpărare: o factură care, pe hârtie, poate părea comparabilă, devine un şoc bugetar în realitate. ….. Numai că realitatea pentru gospodării se vede în PPS (standardul puterii de cumpărare a energiei), iar acolo clasamentul este altul: Berna cade de pe primul loc în euro până pe locul 22 în PPS, Luxemburg coboară de pe 17 pe 26, în timp ce Bucureştiul sare de pe 11 pe 1, iar Riga urcă de pe 14 pe 5. Mesajul este crud şi simplu: chiar şi când preţurile nominale sunt mai mici în Est, ele apasă mai greu pe bugetele oamenilor, pentru că veniturile şi puterea de cumpărare nu ţin pasul. …. Bucureştiul se află abia pe locul 23 la preţul gazului (adică are un preţ mic, de 5,6 eurocenţi/kWh), dar urcă pe locul 17 în standardul puterii de cumpărare a energiei. Adică din nou ieftin pe hârtie, mai scump când contează cu adevărat: în raport cu puterea de cumpărare. În PPS, gazul casnic variază de la 3,6 eurocenţi în Budapesta la 28,5 eurocenţi în Stockholm, iar capitala suedeză rămâne cea mai scumpă şi după ajustare, semn că acolo preţul este pur şi simplu mare, indiferent de venituri. În schimb, faptul că Bucureştiul urcă în clasament după ajustare arată exact că problema nu este doar factura, ci cât din salariu acoperă această factură. ….Nu vorbim despre o statistică, ci avem de-a face cu un diagnostic: când un stat se situează la nivel mediu în clasamentul european al preţurilor la energie pentru consumatorii casnici, dar devine campionul Europei la povară în PPS, înseamnă că energia nu mai este doar un bun de consum, ci un accelerator al sărăciei şi al polarizării sociale. …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Iulian Anghel, ZF. Majorarea TVA a adus guvernului bani, dar aceştia seamănă mai mult cu un mărunţiş: Creşterea consumului s-a prăbuşit de la un plus de 5% (în iulie) la 0,4% (sfârşit de an). Iar pentru o economie bazată pe consum acest lucru costă .… Guvernul a câştigat 11 mili­arde de lei (2 mld. euro) în 2025 din TVA faţă de veniturile din aceeaşi sursă din 2024. Dar consumul – mai precis creşterea lui – s-a redus de la 8,6% în 2024 la 0,4% (datele la noiembrie 2025). „Dar cu inflaţia cum rămâne?” se întreabă economistul Laurian Lungu. Şi explică: la o inflaţie de aproape 10% cât am avut anul trecut, veniturile din TVA, după creşterea taxei generale de la 19% la 21%, nu au crescut mai mult – eliminând inflaţia – cu 0,3%. Dacă vrei să ştii cum ţi-au crescut veniturile, în mod real, elimini inflaţia. „Acum depinde din ce poziţie te uiţi la lună. E mai rotundă, e mai albă. Dacă guvernul vede doar veniturile nominale, atunci, da, creşterea pare bună. Dar, în opinia mea, politica este greşită. Cred că ar fi fost mai bină să se fi mers pe policy („policy’ este un sistem la nivel de deliberare guvernamentală pentru decizii fundamentale – n. red.)”, spune Laurian Lungu. Este un fapt automat, adaugă el, apoi: Când taxele cresc, consumul scade. Asta inhibă creşterea economică. Consumul în România este undeva la 70% din PIB. Dar este un procent comun pentru ţările bogate. Ca procent din PIB, toate ţările UE sunt la 70%, în medie. Problema României este că acest consum care ajută economia este, în mare, pe credit, spune economistul Aurelian Dochia. „Inevitabil, consumul ar fi scăzut şi va scădea şi pentru că trecem vremuri de restrângere.” Dacă vorbim de veniturile din TVA, asta înseamnă că nu am colectat destul. Adică nu am colectat cât este legal de colectat. În ciuda a tot, nu reuşim. Deficitul de colectare rămâne major, spune Dochia. Deficitul de colectare rămâne la 40%, ceea ce vrea să spună că nesupunerea la plată înseamnă 40% din tot ce se vinde – de la frizerie, până la buticul din ultimul cătun. „Deficitul de colectare a crescut, nu a scăzut”, spune Dochia. În 2025, veniturile din TVA au crescut cu 11 miliarde de lei faţă de 2024. Este o creştere de 11%, an la an, la o creştere a consumului de doar 0,4%, cea mai slabă de la criza Covid încoace. În ciuda majorărilor de salarii şi de pensii. Asta înseamnă că veniturile nominale ale statului au crescut, în mare parte, din inflaţia de 10%, nu din majorarea de la 19 la 21% a TVA general. .….” Integral: https://www.zf.ro/

“Statul suplimentează pensiile foștilor magistrați cu 1.100.000.000 lei/an. Bani pentru care nu au contribuit  Statul a crescut de 6 ori bugetul alocat pensiilor speciale ale magistraților în ultimii 10 ani. Din calcule reiese că 1.100.000.000 de lei reprezintă suma cu care statul contribuie anual la pensiile foștilor magistrați și pentru care aceștia nu au contribuit. ….. Doar 7.500 de lei din această pensie au fost acordați pe baza contributivității. Rezultă că, în medie, statul acoperă 17.000 de lei net din pensia unui fost magistrat. Bani pentru care acesta nu a contribuit. În acest moment sunt 5.789 de foști magistrați care primesc din partea statului 17.000 de lei net pentru care nu au contribuit. Anual, statul plătește foștilor magistrați 1.180.956.000 de lei pentru care nu au contribuit. …. Bugetul alocat pensiilor speciale ale magistraților a crescut de 6 ori în ultimii 10 ani, potrivit cifrelor oficiale de la Casa de Pensii: Pensii speciale 2025 – Număr de 5.789 foști magistrați cu o pensie medie netă de 25.443 de lei, din care doar 7.500 de lei obținuți pe bază de contributivitate. Buget anual pensii speciale magistrați 2025 – 1.767.474.324 de lei Pensii speciale 2022 – Număr de 4.468 foști magistrați cu o pensie medie netă de 20.200 de lei, din care doar 4.079 de lei obținuți pe bază de contributivitate. Buget pensii speciale magistrați 2022 – 1.083.043.200 de lei Pensii speciale 2019 – Număr de 3.653 foști magistrați cu o pensie medie netă de 17.743 de lei, din care doar 2.700 de lei obținuți pe bază de contributivitate. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Poliția, SRI și Jandarmeria, încălțate de o firmă cu zero angajați pe hârtie și datorii uriașe. Contracte de peste 11 milioane de euro cu statul  O firmă obscură din Vicovu de Jos, județul Suceava, a ajuns în ultimii ani furnizorul dominant de încălțăminte pentru instituțiile de forță din România, deși figurează oficial cu zero sau foarte puțini angajați și funcționează într-o hală aparținând unei societăți falimentare, cu datorii de zeci de milioane de lei. Datele apar într-o investigație publicată de Reporter de Iași și arată cum Bocanci.com SRL, firmă înființată în 2021, a semnat contracte de aproximativ 55 de milioane de lei (peste 11 milioane de euro) cu structuri din subordinea Ministerului Afacerilor Interne. Contracte publice uriașe, concurență aproape inexistentă În ultimii doi ani, Bocanci.com a câștigat acorduri-cadru și contracte subsecvente cu Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, ISU, SRI, Jandarmeria, școli de subofițeri, penitenciare și alte structuri. În multe cazuri, firma a fost singurul ofertant, iar acolo unde au existat contracandidați, ofertele acestora au fost declarate „neconforme” sau „inacceptabile”. Doar cu IGPR și Poliția de Frontieră, Bocanci.com a semnat cinci acorduri-cadru în valoare de aproape 46 de milioane de lei, în condițiile unei concurențe practic inexistente. ….. Hală și utilaje aparținând unei firme falimentare Bocanci.com nu deține propriul spațiu de producție și nici utilaje. Firma funcționează într-o hală și cu echipamentele unei societăți falimentare, Agdesy SRL, controlată în trecut de tatăl directorului actual, Ioan Carcea. Agdesy se află în faliment din 2013 și figurează cu datorii totale de peste 31 de milioane de lei, inclusiv către stat. …. ” Integral: https://spotmedia.ro/

“La o discuție despre învățământul superior din România versus Occident, am descoperit un „adevăr incomod” despre studenții de la noi ….. Învățământul românesc tratează studenții ca pe niște elevi mai mari, punând accent pe reproducere fidelă, citare corectă, să nu deranjeze, să nu aibă idei personale. Eu așa am cunoscut învățământul superior din România, o mașinărie de tocat creiere după un anumit pat al lui Procust, cine nu se potrivește este ajustat cu forța. După ce am terminat facultatea și am intrat concret în activitate, mi-am dat seama că ceea ce am învățat nu mă ajută deloc sau foarte puțin, fapt care a fost și un avantaj, a trebuit să o iau de la capăt, de data asta practic. Ceea ce ne-a lipsit nouă cu desăvârșire în pregătirea superioară a fost aplicarea practică, profesori care să ne arate concret, prin propria experiență, veniți din producție, cum se aplică ceea ce învățam noi și, mai ales, ce urma să facem noi concret în lumea asta. Și am curajul să fac această afirmație pentru că știu că sunt mulți care s-au confruntat cu aceeași problemă, pe lângă faptul că învățământul românesc pregătește absolvenți de facultăți care nu-și găsesc niciodată de lucru în domeniul studiat. Eu m-am mirat că în universitățile occidentale este posibil să existe profesori universitari proveniți direct dintre practicieni, unii nici măcar n-au studiat respectiva disciplină pe care o predau, în facultățile absolvite de ei. Contează doar priceperea practică. Cum se spunea la noi pe vremuri: teoria ca teoria, dar practica ne omoară. În mod evident, în societatea occidentală, inclusiv la nivel universitar, se pune accent mult mai mult pe activitatea practică. Studenții sunt familiarizați încă din facultate cu ce se vor ocupa, ce vor face, sunt implicați în proiecte practice, concrete, nu rămân numai la nivelul demonstrațiilor sau al raționamentelor care, cu toată considerația pentru valoarea lor academică, în practică nu fac doi bani. Există în facultățile din România foarte mulți profesori care n-au ieșit niciodată din incinta facultății, au absolvit acea facultate și au rămas acolo, de unde urmează să iasă la pensie. Nu mai vorbesc de dinastiile universitare care ocupă tot învățământul superior românesc, aspect care n-are nicio legătură cu performanța academică. La mine la facultate era o dinastie la a treia generație și se pregătea cea de-a patra. ….În universitățile din Vest, studenții sunt responsabilizați, li se încurajează autonomia și apare conflictul de idei. În România, studentul e ținut captiv prin note, prezență, frica de profesor și dependența de validare. .….” Integral: https://republica.ro/

“De ce ar trebui să renunțăm la complexele de superioritate față de bulgari .… În competiția inerentă cu Bulgaria nu stăm prea bine. Am ales câțiva indicatori cu scopul de a avea o imagine care să reliefeze punctele tari și slabe ale fiecărei țări. Moneda Bulgaria a aderat la spațiul euro (euro zone) de la 1 ianuarie 2026. Este o decizie corectă, patriotică, au mai adăugat un puternic factor de stabilitate țării. La noi, potrivit declarațiilor din 2025 ale unui înalt oficial BNR, vor demara discuțiile despre trecerea la moneda euro peste 5-7 ani, undeva în 2030-2032. Când anume trecem la euro nu știe nimeni, estimez că va dura cel puțin încă un deceniu, asta dacă între timp nu fâlfâie din aripi o lebădă neagră. Până atunci rămânem în afara zonei euro, să defilăm țanțoș cu leul inflaționist. Nu ar fi de mirare să adopte Ucraina moneda euro înaintea noastră. Populație Bulgaria are 6,5 milioane locuitori, iar România (estimare) 18,5 – 19 milioane de locuitori în interiorul granițelor. TVA 2025 Bulgaria: cota standard TVA 20% – România 21%. Ecart de TVA necolectată la buget în 2023 (sursa: EU VAT Gap Report) Bulgaria  – 8,6%,  versus România 30% (30-35 miliarde lei). Cea mai performantă țară este Austria, cu un procent de TVA necolectată de 1%. Inflație 2025 Bulgaria (estimare) 3,7% – România (estimare BNR) 8,8%. Impozit pe profit 2025 Bulgaria cota unică 10% – România cota unică 16%. Impozit pe salariu 2025 Bulgaria cota unică 10% – România cota unică echivalent a 16% din brut. Exporturi Bulgaria exportă anual către România bunuri în valoare de 5,6 miliarde de euro, iar România către Bulgaria, de numai 4,1 miliarde de euro. …. Prețul combustibilului pe litru la pompă Bulgaria 1,25 euro – România 1,5 euro. Energie nucleară Bulgaria a semnat acorduri comerciale cu compania americană Westinghouse Electric Company – înființată în anul 1886 – pentru achiziționarea a două reactoare nucleare AP1000 avansate la centrala de la Kozlodui, ce vor deveni operaționale până la finalul anului 2035. În țara noastră, în septembrie 2025 a demarat proiectul de modernizare a reactorului nr. 1 de la Cernavodă, investiție estimată la 3 miliarde euro. Reactoarele 3 și 4 vor fi date în exploatare în anii 2031-2032. Costurile pentru finalizarea acestor două reactoare sunt estimate la 11 miliarde euro. Infrastructura de transport pe Dunăre și energie hidro Cu Bulgaria se tot discută de noi poduri și de una sau două hidrocentrale pe Dunăre de cel puțin 20-25 de ani. Ar trebui ca partea română să vină cu propuneri clare legate de cele două hidrocentrale și cele 4 poduri, necesare atât nouă, cât și bulgarilor. …..Când am scris opinia legată de aceste 4 noi poduri, am avut în vedere și aspectul militar. În caz de necesitate, cel mai probabil, Ungaria nu va accepta tranzitarea teritoriului său de echipamente și trupe NATO cu destinația România, singura soluție este prin sud, unde acum există numai două poduri, iar cel de la Giurgiu – Ruse are 72 de ani vechime. În buna tradiție românească, a durat numai 13 ani ca să construim al doilea pod, cel de la Calafat-Vidin, inaugurat în anul 2013. În ritmul acesta, va dura 50 de ani să finalizăm construcția celor 4 poduri. …..” Integral: https://republica.ro/

“Cu toți ochii ațintiți pe Ucraina sau Groenlanda, o țară de lângă România a „cucerit” un întreg continent: „Este într-o continuă ofensivă” În timp ce Orientul Mijlociu clocotește din pricina protestelor din Iran; în Siria Al-Sharaa atacă forțele kurde SDF pentru a le îngenunchea; iar Putin transmite prin Lavrov că Rusia este interesată de fapt nu doar de cele 4 regiuni revendicate, ci de întreaga Novorossia, deci de întreaga coastă ucraineană la Marea Neagră, un alt actor mediteranean / pontic extrem de important își consolidează poziția pe plan internațional. Este vorba despre Turcia, care se laudă cu o mult așteptată stabilitate internă. ….. Turcia este într-o continuă ofensivă: aceasta a pornit de la statele de origine turcică și a continuat cu cele musulmane și/sau aflate odinioară sub dominație otomană. Între statele din Golf, deja incontestabil dominate de Arabia Saudită, Ankara, din pricina inferiorității financiare și de resurse, nu prea se mai bucură de prestigiu – și asta în ciuda criticii dure aduse lui Netanyahu și a apărării ideii de Palestina. Doar Qatarul i-a fost recunoscător pentru sprijinul din timpul blocadei din 2017. …..Astfel, în ultimii 15 ani, Turcia a devenit omniprezentă pe continentul african: în special prin proiectele de infrastructură (moschei, stadioane, aeroporturi – în mare parte coordonate de holdinguri apropiate președintelui Erdoğan, cum ar fi Limak Holding), dar nu numai. Numărul ambasadelor a ajuns de la 24 la 44, iar Turkish Airlines a devenit compania aeriană străină nr. 1 pe continent, iar școlile musulmane (Imam Hatip și Maarif) s-au înmulțit considerabil. Tot în acești ultimi ani, Turcia a investit masiv și în sectorul său militar, devenind celebră până și în Ucraina, datorită dronelor Bayraktar TB2 (produse de compania Baykar, ce aparține ginerelui lui Erdoğan) – mai ieftine de 6 ori decât cele de producție americană și mult mai ușor de obținut (birocrație minimă). În urma acestor eforturi, Ankara este în prezent al patrulea furnizor de arme din Africa și deține 2 baze militare fixe pe continent: în Libia și Somalia, cea din Mogadishu, înființată în 2017, fiind și cea mai mare bază turcească din afara granițelor sale. Mai nou, Turcia este prezentă chiar și în Niger, a cărei juntă militară este potrivnică Vestului, mai ales Franței. Iar în Mali activează echivalentul turc al grupului Wagner, grupul Sadat – înființat de Adnan Tanrıverdi, vajnic general devenit consultant pe securitate al lui Erdoğan în urma “loviturii de stat” din 2016. ……” Integral: https://republica.ro/

“Armata angajează livratori nepalezi care vor duce grenadele pe bicicletă, în rucsac Se vorbește tot mai frecvent de întărirea armatei române și de atragerea tinerilor spre serviciul militar, voluntar sau obligatoriu, dar rezultatele încă sunt destul de slabe. În aceste condiții Armata Română a decis să facă același lucru ca firmele private, și să apele la livratori nepalezi. ….Livratorii nepalezi vor livra grenade precum și munitiție între diverse unități militare, folosindu-se de biciclete din dotarea proprie. Există un plan al Ministerului Apărării pentru a achiziționa biciclete pentru armată dar încă nu s-a găsit un furnizor care să le vândă la 10 ori prețul pieței. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 10 februarie! Va fi Cod galben de temperaturi deosebit de scăzute în Moldova și în estul Transilvaniei. Marți va fi ger, iar temperaturile minime vor oscila între -14 și -10 gr. Județele vizate  sunt: Bacău, Botoșani, Covasna, Galați, Harghita, Iași, Neamț, Suceava, Vrancea și Vaslui. De asemenea va fi în vigoare un al doilea Cod galben, însă de intensificări ale vântului și viscol. In sudul Banatului vântul va avea intensificări cu viteze la rafalăde 50 – 70 km/h, viscolind temporar ninsoarea. În extremitatea vestică a Carpaților Meridionali, mai ales la altitudini de peste 1.200 de metri, rafalele vor depăși 70 – 90 km/h, va fi viscol și vizibilitate redusă. Județele afectate de atenționare sunt Caraș-Severin și Mehedinți, Bucuresti: 1/-1 gr.C.

“Ce se întâmplă cu cele trei mari spitale regionale? Gata pe hârtie în 2028, dar numai la unul a început efectiv construcţia  Două dintre cele trei spitale regionale care trebuiau să fie gata de fapt încă din 2022 sunt în continuare proiecte pe hârtie, în condiţiile în care la Cluj nu a fost desemnat nici măcar un câştigător, contractul de construcţie fiind în continuare blocat în contestaţii, iar la Iaşi proiectul se află în „etapa de pregătire a execuţiei”. Deşi noul termen de livrare de finalizare a spitalelor regionale (5,6 mld. de lei investiţia totală) este 2028, conform documentului cu marile proiecte de infra­structură, postat pe mfinante.ro, datele arată un progres de 6,7% doar la spitalul regional din Craiova. Aici constructorul, respectiv asocierea formată din cele patru mari firme româneşti, Construcţii Erbaşu, Concelex, CON -A şi Bog’Art, a demarat încă de anul trecut lucrările. Contractul câştigat este de 1,87 miliarde de lei. La Iaşi, proiectul spitalului regional se află „în etapa de pregătire a execuţiei“, după ce s-a decis la finalul anului trecut câştigătorul, grupul turc CCN. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Banii din pachetul de relansare economică trebuie să meargă la construcția de fabrici, uzine și combinate. Mă tem însă că iar vor ajunge la prietenii și consultanții oamenilor din partide Cea mai buna veste a începutului de an este, nu pachetul de relansare economică, ci declararea drept entitate strategică a combinatului siderurgic Liberty Galați. Este un pas uriaș pentru a sprijini siderurgia din România. Toți producătorii de mâncare, chimie, energie și apărare de la noi ar trebui declarați obiective strategice. Ne-am distrus în ultimii 10 ani marea majoritate a fabricilor, uzinelor și combinatelor, le-am pus la pământ și am construit în locul lor blocuri, birouri și mall-uri. În plus, în ultimul an, din cauza crizelor geopolitice, încep să se închidă și fabrici, uzine și combinate cu capital străin. Au revenit pe Pământ, ieri-alaltăieri, miniștrii, politicienii, primarii, profesorii de economie, bancherii, analiștii și oamenii din presă, constatând  că nu mai avem industrie. Sunt încruntați, îngrijorați și supărați și se întreabă: ”vai de mine, de ce avem deficit de balanță comercială?”; ”vai de mine, de ce nu mai avem fabrici, uzine și combinate?”; ”vai de mine, cum am ajuns aici?”. Pentru că nu ne-a păsat decât de importuri. Pentru că nu am avut nici o strategie de competitivitate industrială. Pentru că nu am stabilit prin lege sectoare industriale strategice care trebuie protejate. Pentru că am oprit formarea de resursă umană specializată și calificată. Pentru că nu ne-au interesat subvențiile de energie, accesul la surse ieftine de finanțare, securizarea lanțurilor de aprovizionare, facilitarea intrării pe canalele comerciale și, mai presus de orice, promovarea exporturilor. Pentru că am dat ajutoare de stat în stânga și în dreapta, la firmele prietenilor și consultanților oamenilor din partide. Ne-au interesat doar importurile în loc să ne intereseze să industrializăm și internaționalizam economia României. Asociațiile, patronatele, federațiile, consiliile și toate celelalte organizații care s-au întâlnit în ultimele zile la Ministerul de Finanțe pentru discuții pe pachetul de relansare economică sunt interesate doar să fie scutite de taxe, impozite și contribuții. Sunt interesate de continuarea politicilor de pomeni – de scutiri, de facilitați, de ajutoare, de amnistii –  nu de construirea, extinderea sau modernizarea de fabrici, uzine și combinate.   Așadar, faptul că Premierul Ilie Bolojan va declara Combinatul Siderurgic Liberty Galați drept entitate strategică, este un foarte bun început. Toate fabricile, uzinele și combinatele din România trebuie declarate entități strategice. Ne mințim că putem industrializa și internaționaliza România dacă miniștrii, politicienii, primarii, profesorii de economie, bancherii, analiștii și oameni din presă nu pun umărul să ajute. Ne mințim că putem crește economia dacă autoritățile vor continua să considere drept vaci de muls fabricile, uzinele și combinatele și le vor hărțui cu inspecții, controale și audituri, pentru a le amenda și a aduce bani la buget. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Deficitul comercial al României s-a redus în 2025 la 32 miliarde euro, cu 673 milioane euro sub nivelul din anul precedent, în condiţiile în care exporturile s-au majorat cu 4,2%, iar importurile cu 2,6%  Deficitul comercial al României s-a redus în 2025 la 32,7 miliarde euro, cu 673 milioane euro sub nivelul din anul precedent, în condiţiile în care exporturile s-au majorat cu 4,2%, iar importurile cu 2,6%, arată datele INS publicate luni. Valoric, exporturile au totalizat 96 miliarde euro şi importurile 129 miliarde euro.  În luna decembrie, deficitul comercial s-a ridicat la 2,6 miliarde euro, după ce exporturile au crescut cu 9,4%, la 7,1 miliarde euro, iar importurile au scăzut cu 0,4%, la 9,8 miliarde euro. În 2025, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de maşini şi echipamente de transport (46,6% la export şi 36,8% la import) şi alte produse manufacturate (26,6% la export şi 28,1% la import).  Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri a fost de 69 milairde euro la expedieri şi de 93 miliarde euro la introduceri, reprezentând 71,3% din total exporturi şi 72,1% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 a fost de 27 miliarde euro la exporturi şi de 36 miliarde euro la importuri, reprezentând 28,7% din total exporturi şi 27,9% din total importuri. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“Nu se mai produce nimic în România? În 2025, am exportat maşini şi echipamente de transport de 44.000.000.000€  Exporturile României au crescut cu 4,2%, în 2025, la 96,6 miliarde euro, în 2025. Iar principalul vector au fost maşinile şi echipamente de transport. Au adus în țară ușor peste 44.000.000.000€ Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) a fost de 32,743 miliarde de euro în anul 2025, mai mic cu 673 milioane euro (-2%) decât cel înregistrat în 2024, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). În perioada menționată, exporturile FOB au însumat 96,607 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 129,351 miliarde de euro. …. În anul 2025, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (46,6% la export și 36,8% la import) și alte produse manufacturate (26,6% la export și 28,1% la import). ….Valoarea schimburilor intracomunitare (UE27) de bunuri în anul 2025 a fost de aproape 68,914 miliarde de euro la expedieri și de 93,244 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 71,3% din total exporturi și 72,1% din total importuri. Potrivit statisticii oficiale, valoarea schimburilor intracomunitare (UE27) de bunuri în anul 2025 a fost de 27,694 miliarde de euro la exporturi și de 36,107 miliarde de euro la importuri, reprezentând 28,7% din total exporturi și 27,9% din total importuri. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Pentru cele 320.000 de hectare aflate în administrare, Agenţia Domeniilor Statului a încasat în 2025 o arendă de sub 100 de euro/hectar, la jumătate faţă de media pieţei  Din contractele de exploatare a terenurilor, fie prin arendare, fie prin concesionare, Agenţia Domeniilor Statului (ADS) a încasat redevenţe de 132,2 milioane de lei şi o arendă de 12,6 milioane de lei în 2025, conform informaţiilor oferite la soliciatarea ZF. Astfel, raportat la cele aproape 319.400 de hectare administrate, înseamnă, în medie, 451 de lei/hectar, adică sub 100 de euro, la jumătate din media pieţei, ceea ce arată că terenul statului este exploatat ineficient. În Uniunea Europeană, arenda în medie este de 295 euro/hectar, iar în Olanda a ajuns la 941 euro/hectar, în Danemarca la 580 euro/hectar şi în Grecia, care este mai aproape de România şi exportă fructe şi legume la noi, arenda este de 509 euro/hectar. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“O fostă membră a CSM contestă raportul Inspecției Judiciare, care nu a găsit neregulile semnalate de Recorder: „Documentul e nelegal” … „Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur”, spune fosta judecătoare. Inspecția Judiciară vs Recorder „Această abordare, de tip inductiv, pornește de la câteva situații punctuale și le transformă în argumente pentru existența unei probleme generalizate, de sistem, fără a analiza cadrul normativ, instituțional și managerial în care respectivele situații s-au produs”, argumenta Inspecția Judiciară (IJ), potrivit Agerpres, în documentul care analiza neregulile semnalate de Recorder. IJ susținea că jurnaliștii ar fi omis în documentarul „Justiție capturată” faptul că independența justiției „nu se reduce la autonomia fiecărui judecător în parte, ci presupune existența unui cadru organizat, previzibil și funcțional, în care activitatea de judecată să poată fi desfășurată eficient”. „În absența acestui cadru, independența individuală riscă să fie transformată într-o formă de arbitrariu, incompatibilă cu ideea de justiție ca serviciu public.” …. Fosta membră CSM vs Inspecția Judiciară O amplă reacție față de documentul prezentat de IJ a avut-o Andrea Chiș, fostă judecătoare și membră a Consiliului Superior al Magistraturii (2017-2023), profesoară de drept la Universitatea Babeș Bolyai din Cluj-Napoca. „Raportul este nelegal, nefiind semnat de niciun inspector, ci doar de inspectorul șef, care pare să-l fi întocmit singur, pentru că, în dreptul semnăturii sale, nu scrie avizare, aspect semnalat de un membru al Secției pentru judecători în ședința din 5 februarie 2026, fiind și unul dintre motivele de nelegalitate pentru care doi membri au respins adoptarea raportului”, a scris Chiș pe o rețea de socializare. „Inspectorul șef nu poate întocmi el însuși rapoarte, ci doar le poate verifica și aviza pe cele întocmite de judecătorii inspectori”, adaugă fosta membră CSM. … Un alt argument este că inspectorul șef a întocmit raportul pe 26 ianuarie 2026, dar, înainte de asta, pe 13 ianuarie 2026, s-ar fi antepronunțat pe subiect într-un interviu acordat publicației juridice.ro. „Pentru că și-a exprimat părerea anterior întocmirii vreunui raport, inspectorul-șef s-a pus singur într-o situație de conflict de interese. Tot ce a făcut ulterior a fost să confirme ceea ce a afirmat fără nicio verificare, întregul raport fiind biasat din mai multe perspective”, argumentează Chiș. Pe lângă critici referitoare la forma adoptării, fosta membră CSM aduce și argumente de ordin tehnic ce vizează conținutul. În primul rând, faptul că obiectivele au fost limitate doar la cele patru dosare investigate de Recorder, fără a verifica dosarele prescrise și modificările completurilor de judecată în perioada indicată în documentar, pentru a înțelege dacă este vorba despre probleme punctuale sau sistemice. „Cu alte cuvinte, omite cea mai importantă problemă, caracterul sistemic al neregularităților invocate, susținând că nu există, fără nicio verificare în acest sens”, susține Chiș. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/

“Infografice | Delegatocrația. Cum au ajuns instanțele din România să fie conduse de oameni puși, nu aleși prin concurs Pe scurt

• În doar opt ani după modificarea legilor justiției, numărul total al funcțiilor de conducere ocupate prin delegare în instanțele de judecată a crescut de peste trei ori.
• În decembrie 2017, doar 19% din șefii din judecătoriile, tribunalele și curțile de apel din Romania erau numiți prin delegare. Procentul a crescut până la 43% în 2023 și a ajuns – în 2026 – la 66%.
• Practic, doi din trei șefi din instanțele românești nu au câștigat funcția ca urmare a unui concurs.

O măsură gândită a fi o excepție, delegarea, a ajuns să domine la conducerea instanțelor de judecată din România. În prezent, președinții și vicepreședinții judecătoriilor, tribunalelor sau curților de apel se stabilesc la propunerea instanțelor superioare de care aparțin – cu acordul membrilor Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Decizia se ia pe baza modificărilor legislative adoptate în 2017 și 2022. Vorbim de oameni trimiși pe cele mai înalte funcții care, în unele cazuri, nu au niciun fel de experiență în instanța respectivă sau au doar câteva zile ori luni vechime acolo. …. Europa Liberă a făcut calculele, instanță cu instanță, din trei ani diferiți – 2017, 2023, 2026 – și prezintă detaliat harta delegărilor pe funcții de conducere, așa cum reiese din datele Consiliului Superior al Magistraturii. În ianuarie 2026, fix două treimi (66%) din funcțiile de conducere din judecătorii, tribunale și curțile de apel erau ocupate prin delegare, față de 43% – în ianuarie 2023 (după a doua schimbare a legislației) și 19% – în decembrie 2017 (anterior primei schimbări legislative). Cele mai mari schimbări sunt la nivel judecătoriilor: dacă în decembrie 2017 doar 19% din funcțiile de conducere de acolo erau ocupate prin delegare, în ianuarie 2023 erau 56%, iar în ianuarie 2026 – 76%. De patru ori mai mult. Și tribunalele au fost puternic afectate. Dacă în decembrie 2017 gradul de ocupare a funcțiilor de conducere prin delegare era de 15,5%, acesta a urcat la 33% în ianuarie 2023 și la 58% – în ianuarie 2026. În ceea ce privește curțile de apel, în decembrie 2017, gradul de ocupare a funcțiilor de conducere prin delegare era de 21%, în ianuarie 2023 a crescut la 26,6%. În ianuarie 2026 e de 53,2%. De două ori mai mult. ….” Integral: https://romania.europalibera.org/

“INTERVIU cu un cunoscut istoric francez: „E clar că democrația din România nu funcționează cum trebuie. Dar au trecut doar 36 de ani de la Revoluție. Prea puțin” / De ce crede că oamenii nu mai văd ce s-a schimbat în bine ….Frustrarea publică, nostalgia față de trecut și promisiunile politice radicale sunt semne recurente ale societăților obosite, spune Thierry Wolton. În opinia sa, acestea creează terenul ideal pentru lideri autoritari, care promit soluții simple la probleme complexe. Istoricul francez consideră că una dintre marile greșeli ale societăților postcomuniste este că judecă istoria la scara emoțiilor și a vieții personale, nu la scara secolelor. Diferența dintre așteptările oamenilor și ritmul real al schimbării creează un sentiment constant de eșec, chiar și atunci când există progres – un decalaj pe care politicienii îl pot exploata ușor. …..” Îmi amintesc că sentimentul de acum un an era unul de puternică îngrijorare, dar acum mi se pare că nu mai vorbeşte nimeni despre ieşirea României din UE – deci, protestele servesc la ceva. Nu ştiu ce se va întâmpla în continuare cu sistemul judiciar, dar cred că preocuparea oamenilor va aduce şi aici un soi de curăţenie. Poate nu completă, dar sunt sigur că vom putea vedea un progres. Democraţia e o construcţie lentă, ea nu cade din cer, nu apare bătând din palme. Deci e normal ca, într-un proces de construcţie democratică, să existe şi vicii. Să nu uităm că România actuală s-a construit după 50 de ani de dictatură feroce. …. Riscul mare e să apară un om puternic, din mulţime, unul care să se bucure de adeziunea opiniei publice, o persoană care să instaureze un regim forte, care s-ar numi pe el însuşi „competent”. De aceea, cel mai teamă îmi este când îi aud pe oameni că democrația e nulă, că aduce nenorocire, că aduce sărăcie. Înţeleg că, după aproape 40 de ani de la prăbuşirea comunismului, nu am progresat suficient. De asta e important să fim mereu lucizi, pentru că astăzi avem de ales între două tipuri de oameni politici: cel care spune că va fi greu şi cel care spune că va rezolva totul. Cel din urmă e mai popular acum, dar este şi cea mai directă ameninţare că ne-am putea întoarce în acel trecut. Opinia publică e subiectivă şi are un puternic spirit gregar. Iar aici contribuie masiv un gigantesc fenomen de turmă pe care-l creează reţelele sociale. Sunt sigur că aţi văzut că, de mult ori, toată lumea pare că merge în aceeaşi direcţie. Se întâmplă asta pentru că avem de-a face cu o manipulare nu politică, ci tehnică. A algoritmului care favorizează acest fenomen. Aşadar, într-o situaţie de instabilitate şi de neîncredere în autorităţi, marele risc e ca o persoană să capitalizeze furia oamenilor. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Naţionalism, dar cu cafea de specialitate, ceai cu matcha, eclere, Zara, NEW Balance, Netflix, LinkedIn şi WhatsApp .... Cu toate că nu au trăit perioada comunistă, cu toate că nu au trăit nici măcar primul deceniu de capitalism, cu toate că s-au născut într-o lume digitală, mult mai bună, mult mai deschisă decât a părinţilor şi a bunicilor lor, noua generaţie crede că e sfârşitul lumii. Aşa că se protejează din ce în ce mai mult, fiecare încercând să aibă şi să rămână într-un cerc extrem de redus de prieteni, dacă îi au şi pe aceia, fiecare încearcă să interacţioneze din ce în ce mai mult pe platformele sociale sau la telefon, ca să nu mai fie nevoit să interacţioneze social cu altcineva. Este ceea ce se cheamă bula noastră, care începe de la oraşul în care trăieşti, jobul pe care îl ai, nivelul salarial, casa şi maşina pe care le ai, statutul profesional şi familial pe care îl ai. ….. Barometrul Edelman spune că am trecut de la nemulţumire şi resentimente la a ne izola, a trăi şi munci fiecare cu bula lui, cu tot mai puţină empatie şi înţelegere faţă de cei care sunt diferiţi şi tot mai puţină încredere în oameni, instituţii şi organizaţii. Conform barometrului, patru factori stau la baza nivelului de izolare din societate: anxietatea economică, prăbuşirea optimismului (adică doar 32% dintre respondenţi la studiu cred că următoarea generaţie va avea o viaţă mai bună), scăderea încrederii în instituţii şi criza informaţională, unde 65% cred că actori străini introduc informaţii false în mass-mediile naţionale pentru a amplificate diviziunile interne. Richard Edelman, CEO al Edelman, o firmă extrem de influentă la nivel de comunicare globală, spune: ne orientăm spre naţionalism în detrimentul conectării globale şi spre câştig individual în locul progresului comun, adică mentalitatea de astăzi a trecut de la „noi” la „eu”. Deşi lumea occidentală a atins cel mai ridicat nivel economic din istorie – uitaţi-vă unde sunt Statele Unite, China (care a trecut în ultimii 50 de ani de la un stat la o putere economică globală), uitaţi-vă chiar şi la Europa (care are cel mai ridicat nivel de bunăstare socială): diviziunea din societate este la cele mai ridicate cote, modelul actual economic este pus sub semnul întrebării, iar noua generaţie, noii lideri vin cu un alt discurs, mai degrabă îndreptat către socialism. …..Fiind deja sub protecţia Uniunii Europene, a NATO, având deja un salariu de 1.500 de euro, bându-ţi cafeaua la Starbucks sau într-o cafenea de specialitate, având ultimul model de New Balance în picioare, penultimul model de smarthpone, călătorind liber oriunde în lumea asta cu low-costul, câteodată îţi poţi permite să fii naţionalist, suveranist, că oricum aşa scrie în Constituţia României. .….” Integral: https://www.zf.ro/

“Războiul se mută în spaţiu: Oficialii europeni din domeniul securităţii cred că două vehicule spaţiale ruseşti au interceptat comunicaţiile sateliţilor-cheie deasupra continentului Oficialii europeni din domeniul securităţii cred că două vehicule spaţiale ruseşti au interceptat comunicaţiile a cel puţin 12 sateliţi-cheie deasupra continentului, scrie FT.  Oficialii consideră că aceste interceptări probabile, care nu au mai fost raportate anterior, riscă nu doar să compromită informaţii sensibile transmise de sateliţi, ci ar putea permite Moscovei să le manipuleze traiectoriile sau chiar să îi provoace să se prăbuşească. Vehiculele spaţiale ruseşti au urmărit sateliţii europeni mult mai intens în ultimii trei ani, într-o perioadă de tensiuni ridicate între Kremlin şi Occident, după invazia la scară largă a Ucrainei de către Moscova. De mai mulţi ani, autorităţile militare şi civile occidentale din domeniul spaţial monitorizează activităţile lui Luch-1 şi Luch-2 — două obiecte ruseşti care au efectuat în mod repetat manevre suspecte pe orbită. Ambele vehicule au realizat apropieri riscante de unii dintre cei mai importanţi sateliţi geostaţionari ai Europei, care operează la mare altitudine deasupra Pământului şi deservesc continentul, inclusiv Regatul Unit, precum şi zone extinse din Africa şi Orientul Mijlociu. Potrivit datelor orbitale şi observaţiilor realizate cu telescoape de la sol, acestea au rămas în apropierea sateliţilor timp de săptămâni întregi, în special în ultimii trei ani. De la lansarea sa în 2023, Luch-2 s-a apropiat de 17 sateliţi europeni. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Cutremur în justiția din România! Lia Savonea și-a schimbat numărul de telefon  Justiția din România trece probabil prin cea mai mare transformare din istoria ei post-decembristă. Lia Savonea, ființa – dacă-i putem spune așa – care deține controlul suprem în justiția autohtonă, a decis să își schimbe numărul de telefon. Această decizie complet surprinzătoare, venită practic din senin, lovește direct în temelia justiției din România, construită pe solidul principiu legislativ „Mă sună Lia”. Există riscul ca zeci de judecători să fie sunați de Lia și, neavând noul ei număr, pur și simplu să nu răspundă la telefon. Asta ar putea duce la o situație de neimaginat, ca judecătorii să ia decizii în procese importante doar pe baza probelor din dosar, nu cu ajutorul sfaturilor Liei Savonea, cum e obișnuința. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 9 februarie! Valorile termice vor fi mai ridicate decât cele specifice pentru această săptămână pe întreg teritoriul României, dar cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în regiunile intracarpatice. Regimul pluviometric va fi excedentar în regiunile sudice, iar în rest va fi apropiat de cel normal pentru acest interval. Ulterior, temperaturile scad, mai ales în regiunile estice, iar precipitațiile vor fi excedentare în sud. Bucuresti: 2/-4 gr.C., innorat.

“Fostul premier Theodor Stolojan acuză Guvernul Bolojan că e un administrator slab și corupt al companiilor de stat  …. “Guvernul exercită rolul statului român ca proprietar al capitalului în companiile cu capital de stat. Cum își îndeplinește acest rol? Ca un administrator slab în cel mai bun caz și ca unul corupt în cel mai rău caz”, spune fostul premier. Stolojan dă și două exemple în sprijinul afirmațiilor sale: “1) într-o cârdășie deplină între ministerele care exercită rolul de proprietar al statului, consiliile de administrație și managementul companiilor cu capital de stat au acceptat contracte de management cu arbitraj la Viena în caz de dispute între proprietar și management. Ca atare, guvernul ne anunță ca nu poate înlocui nici pe președintele unei bănci cu capital de stat și nici pe managerii altor companii cu capital de stat, din cauza modului cum au fost încheiate contractele de management. Incompetentă sau corupție? 2) guvernul care exercită rolul de proprietar al capitalului de stat din Romgaz “nu se amestecă” în negocierile dintre Romgaz și Azomures. Dinpotriva, ar trebui să se amestece pentru a evita o situație în care Romgaz a decis să construiască o centrală electrică pe gaze naturale în anul 2016 cu termen de punere în funcțiune în 2019 și suntem în anul 2026 și tot așteptăm punerea în funcțiune a centralei de 450 MW. Între timp, in anii 2020-2026, în fiecare seară, importăm energie electrică la prețuri maxime”, arată fostul premier, într-o postare pe LinkedIn. …..” Integral: https://ziare.com/

“Expert: Prețul gazelor rămâne sub telecomanda politicului și a „băieților deștepți”. De ce pierde consumatorul și care sunt dedesubturile financiare În contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat, miercuri, că menține o formă de plafonare a prețului la gaze pentru consumatorii casnici și după 1 aprilie 2026, Asociația Energia Inteligentă (AEI) susține că „nu mai vorbim doar despre protecție socială, ci despre putere, redistribuire și influență”. Și că „prețul gazelor rămâne sub telecomanda politicului și a «băieților deștepți».”. ….. „Poziția oficială este atrăgătoare: statul apără populația de șocuri, ține faptele sub control și evită o nouă criză socială. În realitate, plafonarea este mult mai mult decât un scut pentru consumator. Mai grav, plafonarea amână confruntarea cu adevărul despre piața de gaze din România. Fără un preț liber, nu vedem cine este eficient, cine este corect, cine trișează și cine investește. ANRE, Concurență – toate rămân umbră cât timp prețul este stabilit administrativ”, scrie Dumitru Chisăliță. … Sunt oameni care profită de pe urma plafonării prețului la gaze. Și nu, nu e vorba despre consumatori, susține profesorul Dumitru Chisăliță: „Ori de câte ori statul fixează un preț într-o piață volatilă, creează arbitraje. Schema OUG 6/2025 funcționează pe baza unui «cost recunoscut» – o medie ponderată a acestora, nu costul real al fiecărui MWh. Cine știe să-și construiască portofoliul, perioadele de aplicare și structura juridică poate ajunge să fie compensat mai mult decât costul efectiv al gazului. Diferența dintre «costul real» și «costul recunoscut» nu este o eroare. Este o speculație validată. La aceasta se adaugă întârzierile de decontare. Furnizorii mari, cu finanțare și acces la bănci, pot rezista. Furnizorii mici sunt sufocați și forțați să vândă sau să iasă din piață. Plafonarea devine, astfel, un mecanism de consolidare a pieței în favoarea celor mari. Plafonarea ar trebui să scadă prețurile. În realitate, un plafon devine prag psihologic al prețului pieței. Dacă toți furnizorii facturează „sub plafon”, dar aproape de el, prețul real nu mai este cel dictat de concurență, ci cel agreat. Când Guvernul spune că „există oferte sub plafon”, recunoaște implicit că plafonul nu mai protejează, ci doar normalizează un nivel de preț”. …..” Integral: https://spotmedia.ro/

“Cele mai mari găuri la bugetul României sunt la neîncasarea TVA şi CASS. Sunt peste 10.000.000.000 €  ....În România, în anul 2024, veniturile din TVA au reprezentat 6,9% din PIB, înregistrând o creștere de 0,3%, față de anul precedent. Valoarea nominală a PIB pe anul 2024 a fost de 350 de miliarde de euro. Asta înseamnă că veniturile din TVA au fost de 24,5 miliarde de euro, adică în jur de 120 de miliarde de lei. În pofida creșterii veniturilor, neîncasarea de TVA a fost estimată la 49,8 miliarde de lei, adică în jur de 10 miliarde de euro. Neîncasarea aceasta de TVA se mai numeşte, în limbaj de specialitate, “gap de TVA”. …. În prezent, nu există o valoare finală consolidată a veniturilor totale din CASS pentru anul 2025. Aceste gap-uri de la TVA şi CASS sunt cele mai importante. Mai există un element. “Se mai poate discuta despre economia neagră, care s-ar putea fie mai mare de 20%. Aceasta are legătură și cu gapul de TVA”, explică analistul economic Sorin Dinu. …. Dar cei care stau în economia neagră își reduc costurile tocmai prin această ocolire a economiei oficiale.Asta înseamnă că o parte dintre aceste 10 miliarde de euro s-ar putea să nu fie viabile. Asta înseamnă că “entitățile respective, care, teoretic, sunt purtătoare de TVA și celelalte taxe și impozite, în condițiile unei funcționări în economia oficială nu ar mai viabile şi atunci s-ar închide”. Deci, cum s-ar spune, a vorbi despre un gap deTVA de fix 10 miliarde de euro este ceva teoretic. “E adevărat că, închizând aceste entităţi neviabile, se poate deschide piața pentru alte entităţi economice viabile”, spune Dinu. ….Cât reprezintă cifric gap-ul de CASS? “Greu de spus la momentul acesta, dar nu cred că e mai mare de 5% din ce ar trebui să se încaseze”, spune specialistul. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Un reputat economist avertizează că diverse argumente conjucturale au justificat cheltuieli cu caracter permanent .…Privind în urmă, pare că economia politică românească a fost guvernată preponderent de reflexe, cu precădere în ultimele două decenii, mai degrabă decât de opțiuni. Au fost mult prea multe reacții justificate post-factum și mult prea puține decizii asumate. Pare că România a ales mereu între unele și aceleași trei opțiuni relativ comode: preluarea/imitația ca politică publică, obligarea/constrângerea ca alibi (dovadă a nevinovăției) și luxul/confortul extrem ca înlocuitor al performanței. Astfel, ne-am dezvoltat ca urmare a unui proces de adaptări formale succesive, corecții impuse forțat și momente recurente de „prețiozitate” economică. A fost o dezvoltare care a urmat o cale relativ incoerentă, într-o perioadă în care firul roșu a fost mimetismul. ….Spre exemplu, fără a crește capacitatea de colectare a taxelor, disciplina fiscală este doar mimată, la fel cum se întâmplă în cazul discuțiilor despre existența statului de drept economic într-un context legislativ instabil sau despre o economie de piață funcțională și matură într-un mediu dominat de amprenta arbitrajului politic și rent-seeking (practicarea manipulării politicilor publice sau a condițiilor economice ca strategie de creștere a profiturilor). Acest fenomen a fost descris de către DiMaggio si Powell ca fiind un izomorfism instituțional. ….. În plan economic, politicile nu par a fi fost construite pornind de la realitățile structurale ale economiei, ci mai degrabă de la „ce imagine dorim” să obținem, ce evaluări vom primi, cum vom apărea în rapoarte și clasamente. Pare că este mult mai important să fim recunoscuți ca „responsabili” decât ca „funcționali”. Transformarea reală, consecința firească a trecerii printr-un proces de convergență, a fost înlocuită cu o mult mai confortabilă conformare simbolică.    Într-un astfel de context, apariția blocajelor este o consecință firească, iar explicarea acestora nu mai poate fi mimată. Astfel, conduita politicilor a găsit un alt „mecanism” justificativ: constrângerea. Metamorfoza a avut loc dupa criza financiară din 2009, mai exact odată cu programul de austeritate din 2010, moment din care inevitabilul „nu se poate altfel” a devenit argumentul de ultim resort al explicatiilor și un soi de standard de formulare al deciziilor economice. …..Sunt lansate proiecte strategice „istorice” ignorându-se insuficiența capacității de implementare necesare, se anunță accelerarea ritmului de convergență chiar dacă fundamentul structural nu există, salarii în creștere fără argumentul câștigurilor de productivitate etc. …. Reformele structurale au fost amânate sub pretextul unor urgențe permanente. Argumente conjuncturale diverse au justificat cheltuieli cu caracter permanent. Fără a avea norme de evaluare, au fost adoptate reguli de angajare a cheltuielilor.  …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Avocat: Anularea indexării pensiilor este ilegală. Pensionarii au pierdut deja 12.000 de lei  Un avocat susține că anularea indexării pensiilor este ilegală, iar pensionarii ar fi deja păgubiți cu aproximativ 12.000 de lei. Aceștia nu au primit indexarea nici în ianuarie 2025 și nici în ianuarie 2026 deși legea prevedea această creștere. Din septembrie 2024, pensionarii nu au mai primit bani în plus la pensie. Legea pensiilor care a intrat în vigoare în septembrie 2024 prevede ca pensiile să crească la fiecare 1 ianuarie cu rata inflației. Dar acest lucru un s-a întâmplat nici la 1 ianuarie 2025, nici la 1 ianuarie 2026. …. Dreptul la pensie nu înseamnă doar o sumă stabilită o dată și păstrată la același nivel, spun specialiștii în legislație. El include două elemente fundamentale: contribuțiile plătite în timpul vieții active și menținerea valorii reale a pensiei pe perioada pensionării.  Asta înseamnă că pensia trebuie ajustată anual pentru a ține pasul cu inflația, astfel încât să nu își piardă puterea de cumpărare. ….„Faptul că legiuitorul a prevăzut expres ajustarea anuală a valorii punctului de referință cu rata inflației și cu o componentă din creșterea reală a câștigului salarial demonstrează fără echivoc că indexarea nu este un beneficiu suplimentar, ci un element constitutiv al dreptului. În acest cadru normativ, inflația nu este un factor exterior sau accidental, ci un element structural al raportului juridic de asigurări sociale. Statul recunoaște oficial existența inflației, o măsoară prin Institutul Național de Statistică și o integrează expres în formula de calcul a pensiei.  Prin urmare, pensia nu este concepută ca o sumă fixă, nominală, ci ca o valoare care trebuie conservată în termeni reali. Orice interpretare contrară ar transforma mecanismul de indexare într-o simplă opțiune politică, ceea ce legea nu permite.”, explică avocatul într-un editorial în Juridice.ro. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Bani europeni cheltuiți, uși încuiate. Obiectivul „inaugurat” de premierul Ciucă la Iași în care n-a călcat picior de cetățean obișnuit nici după 2 ani  Mai multe proiecte cu fonduri europene aprobate la Iași se confruntă cu întârzieri semnificative, deși ar fi trebuit să fie funcționale de ani. Muzee, parcuri și clădiri publice au fost recepționate formal sau inaugurate în cheie electorală, însă nu sunt accesibile pe deplin publicului larg.  Tiparul constatat în urma unei analize Libertatea este cel de proiecte recepționate pe hârtie, dar blocate ani întregi.  ….Muzeul inaugurat de premierul Ciucă rămâne închis Un exemplu care să ilustreze blocajul se află chiar în centrul Iașiului. Cel mai vechi muzeu de istorie naturală din țară (inaugurat în 1834) stă închis de aproape 13 ani. În mai 2013, s-a pus lacăt pe fostul conac boieresc, loc unde, în 1859, politicienii locali au decis candidatura colonelului Alexandru Ioan Cuza la domnia Moldovei. ….În 2016, Primăria Iași a demarat un proiect de restaurare a monumentului istoric: 13,3 milioane de lei, iar contractul de finanțare cu fonduri UE a fost semnat în februarie 2019. Cu lucrări finalizate în 2022 și o inaugurare cu iz electoral în 2024 (cu participarea fostului premier Nicolae Ciucă și a mai multor lideri PNL), clădirea muzeului este în continuare închisă. Municipalitatea aruncă vina pe „factori externi” (operatori de utilități), dar și dificultăți în achiziții la nivel de dotări (nu s-au prezentat ofertanți la licitații). Avize, racorduri, prelungiri O problemă a fost rezolvată în noiembrie 2025: Delgaz a montat un post de transformare. Urmează ca Primăria Iași să realizeze racordarea între muzeu și transformator. În paralel, se așteaptă avizul de securitate la incendiu. ….Parcuri declarate deschise, dar cu lipsuri în realitate Două proiecte UE cu întârzieri majore au vizat amenajarea a șase parcuri în diverse zone ale orașului Iași: 2,7 hectare de spații verzi cu mobilier specific. În total, circa 30 milioane de lei. Proiectele au început în 2020 și nu sunt încă disponibile în totalitate publicului larg. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Cele trei semne care pot prevesti o criză economică mondială. Europa reacționează haotic, în umbra lui Trump  …. „În primul rând, trebuie să ne uităm la metalele rare — la acele metale prețioase considerate active de refugiu pentru investitori, precum aurul. Apoi trebuie să urmărim „bula” din zona AI: creșterea spectaculoasă a capitalizării companiilor din sectorul inteligenței artificiale, care, cel puțin momentan, nu este susținută de dovezi concrete că ar genera beneficii economice durabile pe lanțurile valorice. Da, inteligența artificială ne ușurează foarte mult munca în analiză și procesarea datelor, dar încă nu vedem, în multe dintre aceste companii, beneficii economice reale care să se răsfrângă pe lanțurile de producție. În ceea ce privește tehnologia, singura veste clar pozitivă, din punctul meu de vedere, vine din zona roboticii. De asemenea, trebuie să ne uităm la resursele energetice, în special la petrol, pentru că tensiunile din Orientul Mijlociu sunt la cote foarte mari. O eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz de către Iran ar afecta puternic comerțul mondial, având în vedere că prin acea rută trec volume semnificative de țiței și produse energetice. Toate aceste șocuri se pot transforma într-un efect de bulgăre, cu impact negativ amplificat asupra economiei globale. Petrolul rămâne o provocare, având în vedere situația din Rusia, Arabia Saudită, Venezuela și chiar din Statele Unite. În plus, deciziile OPEC au tot interesul să alimenteze volatilitatea prețurilor pentru a maximiza câștigul — ceea ce, din păcate, pune și mai mult gaz pe foc”, a transmis economistul. ….„Europa trebuie să învețe să se descurce economic mai mult pe cont propriu, să reducă dependența de resurse externe. Dependența de gazul rusesc a fost un exemplu foarte nociv. Trebuie să producem mai mult pe plan intern, să dezvoltăm tehnologii proprii și să diversificăm parteneriatele: colaborarea cu India, acordurile cu Mercosur și altele pot contribui la extinderea piețelor pentru produsele europene și la consolidarea lanțurilor de aprovizionare. Europa trebuie să își construiască punți pe termen mediu și lung cu Statele Unite, dar în același timp să nu depindă exclusiv de deciziile imprevizibile ale unei administrații — de exemplu, a administrației Trump — care poate da semnale contradictorii pe plan internațional”, a explicat acesta. ….” Integral: https://ziare.com/

“Ce facem cu copiii infractori? România are doar trei centre pentru minorii delincvenți Când un copil comite o faptă penală precum furtul, tâlhăria, violul sau omorul, statul reacționează diferit în funcție de vârsta copilului: A. Dacă a împlinit 14 ani, minorul poate fi încătușat de către poliție, anchetat de procuror și sancționat de către judecători (art. 113 C.pen). Dacă este găsit vinovat, el este declarat infractor și va fi sancționat printr-o măsură educativă (art. 115): – pentru fapte mai ușoare: stagiul de formare civică 1-4 luni; supravegherea 2-6 luni; consemnarea la sfârșit de săptămână 4-12 săptămâni; asistarea zilnică 3-6 luni; – pentru fapte mai grave (infracțiuni sancționate peste 7 ani închisoare) sau minorul are antecedente: internarea într-un centru educativ 1-3 ani; internarea într-un centru de detenție 2-5 ani sau 5-15 ani. B. Dacă nu răspunde penal (adică are sub 14 ani, deci nu are discernământ în nicio situație când comite fapte penale, respectiv dacă are 14-18 ani, dar expertiza stabilește că a comis acea faptă fără discernământ), el beneficiază de măsuri de protecție specială (art. 60 lit. e), art. 59 lit. a) și c) și art. 84 alin. (1) din Legea 272/2004). ….În România, nu există centre dedicate minorilor delincvenți decât în trei județe: un centru rezidențial în Brașov și două centre de zi în Brăila și Dâmbovița. În restul județelor, copiii făptuitori sunt găzduiți în centre împreună cu copiii victimă (notele de subsol nr. 199-201 din Strategia națională pentru protecția și promovarea Drepturilor copilului “Copii protejați, România sigură” 2023 – 2027). .….” Integral: https://republica.ro/

“Raportul americanilor Lectura românilor şi Viitorul de tinichea al democraţiei  Ce zic americanii? Zic că ăştia din Europa şi mai ales ăia de se cocoţară în vîrful căpiţei la Bruxelles sunt nişte criminali, trădători, impostori, eine Herde Taugenichts! ”O turmă de neisprăviţi” şi v-am spus-o dinadins mai întîi în germană, nu pentru că nu nimeream cuvintele în sfînta Limbă Română, şi nici ca să fac pe nebunul, ci pentru că în viziunea americanilor la putere azi şi a celor ce fac politica mare la Washington de vreo trei decenii jumătate, Germania este ”mărul putred” din coşul Europei. O spune toată administraţia Trump, cu gura mare, şi cînd are şi cînd nu are prilejul, a spus-o din cînd în cînd şi Biden, a şoptit-o pe la colţuri, nu o dată, şi Obama. De ce? Pentru că ăştia, europenii peticiţi în fund, pe care americanii i-au scos din mizerie, la război şi după război, care au trăit la adăpost de apetitul expansiv al Moscovei, într-o solidă securitate, jumătate de secol şi mai bine, pe banii, trupele şi rachetele americanilor, în loc să îşi vadă de treabă, după încheierea războiului rece, s-au apucat să îşi închipuie că pot face concurenţă binefăcătorilor lor pe scena mare a lumii, adică în relaţiile cu Rusia şi China. Şi-au închipuit că sunt dulăi. E timpul să li se reamintească realitatea şi să fie puşi cu botul pe labe: au rămas nişte căţelandri zgribuliţi. Egalitatea nu e pentru ei! Şi nici vreo halcă de pe osul de ros al ”Noii Ordini Mondiale”. Ca să îi pună la punct pe netrebnicii obraznici, americanii le-au aruncat în faţă cea mai grea acuzaţie-insultă posibilă: ”au întinat înaltele idealuri ale democraţiei”. Adică? Au avut obrăznicia să susţină că America nu mai este leagănul, creuzetul şi căminul ocrotitor al zisei democraţii, ci Europa. Aici, pe vechiul continent, în inima Bruxellesului s-a adunat elita care ştie ce şi cum e cu ”Democraţia” în era post-modernă şi post-imperială. Ei, asta, americanii nu pot să admită, nu pot să suporte, nu vor nici măcar să audă! Deci, s-au pus cu biciul pe Europa. Pe Germania în special, încă din ”Era Merkel”, dacă vă mai aduceţi dumneavoastră aminte, pe vremea cînd au început să asculte la greu telefoanele înalt secretizate ale Doamnei Cancelar, cea care vorbea cu Putin în rusă, deşi ăla o rupea binişor în germană. ”Mutti”, mămica naţiunii, cea care duse Germania cu oiştea-n gard pe bază de energie verde, migraţie la greu şi ”Wir schaffen das”. Acum, dacă tot suntem între noi, pot să vă spun că asta cu democraţia este doar poleiala, sclipiciul menit să ia ochii ”proştilor”. Dedesubt, acolo unde doare cu adevărat, despre altceva este vorba. Despre bani şi putere. …..Obiectivul politici americane: demolarea din temelii a cuibului de viespi de la Bruxelles. Dacă pentru asta trebuie demolată şi instituţia numită Uniunea Europeană, atunci, fie. Merge, all in! Raportul (preliminar) al Comisiei Juridice a Congresului American cu această problemă se ocupă. Cu desenarea unui tablou larg şi cuprinzător al Europei, al Uniunii Europene, al scenei politice europene, mai ales cea a Germaniei ca ”ucigaşii sadici ai Democraţiei”. Raportul cu pricina, ca oricare alt raport al unei instituţii politice nu este cîtuşi de puţin menit să servească ”adevărul”, ci politica. Se poate servi de adevăruri, desigur, mai ales de cele parţiale. În cazul de faţă, însă, obiectivul este să servească politica Administraţiei Trump, cea care s-a pus cu ciomagul pe spinarea UE şi a actorilor politici ai Europei care o susţin cel mai tare: Germania şi Franţa.  …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Istoricul Armand Goșu explică de ce nu este posibilă o pace durabilă între Rusia și Ucraina. Interviu ....„Administrația Trump tratează războiul din Ucraina ca pe o tranzacție imobiliară. Ucraina nu are nevoie de astfel de mediere, ci de un partener care înțelege că un acord de pace fără garanții asumate cu responsabilitate este doar o pauză înaintea următoarea invazii,” explică Armand Goșu. …. Armand Goșu: Ar fi total nerealist să am așteptări, nimic nu anunță că negocierile de pace vor avansa și că ne apropiem de o pace durabilă. Pot imagina diverse scenarii în care presiunea lui Donald Trump va începe să funcționeze și asupra Rusiei, nu doar a Ucrainei. Sau că Putin ar vrea să-l ajute pe Trump să primească premiul Nobel pentru pace, pentru a pune bazele unei noi ere în relațiile dintre Moscova și Washington. Sau că Trump are nevoie de un succes în politica externă pentru a-și mai consolida poziția în sondaje, mai ales după tensiunile din Minneapolis, soldate cu uciderea de către ICE a doi cetățeni americani, iar Putin ar fi capabil să-i facă un astfel de cadou. Dar chiar și în acest caz, așteptările ar trebui să se limiteze la un fel de armistițiu, nu la o pace durabilă. Cu atât mai puțin la o pace justă. …. Vă atrag atenția că nimeni de la Moscova n-a spus că singura problemă care împiedică încheierea păcii este una teritorială. Retragerea armatei ucrainene din Donbass este doar una din pretențiile Rusiei. Recent, Iuri Ușakov, consilierul lui Putin pe politică externă a spus într-un interviu la Pervîi Kanal, cum ar veni la noi TVR 1, că problema teritorială este importantă, „dar multe alte probleme rămân pe ordinea de zi”. Ministrul de externe, Serghei Lavrov a spus – repetat – că poziția Rusiei nu s-a schimbat și a trimis la discursul lui Putin de la Colegiul Ministerului de Externe din iunie 2024, unde sunt enunțate condițiile de pace ale Rusiei. Putin însuși a întărit această poziție. Purtătorul lui de cuvânt, Dmitri Peskov, flutură pentru presa rusă, dar văd că și presa internațională a preluat, sintagma “formula Anchorage”, ce trimite la un soi de aranjament nescris între Putin și Trump, realizat cu ocazia întâlnirii din Alaska. Și care se referă la mult mai mult decât la Donbass. Deci, Rusia n-a renunțat nici la „denazificare”, nici la demilitarizare, nu va accepta niciodată garanțiile de securitate în forma în care au fost negociate de europeni și ucraineni cu Trump. De unde și nervozitatea Moscovei, ieri la declarațiile făcute de Rutte, secretarul general al NATO la Kiev, privind dislocarea de trupe ale statelor membre ale Alianței, pe teritoriul Ucrainei, după încheierea războiului. Iar cei care vorbesc despre cedarea Donbass-ului, nici măcar nu înțeleg despre ce vorbesc. Există un Donbass istoric, ale cărei granițe depășesc semnificativ limitele administrative ale regiunilor Lugansk și Donețk. Dacă Rusia primește – la presiunea americanilor – ultimele 20% din Donețk, pe care nu reușește să le ocupe militar, nu înseamnă că peste ceva timp, Putin nu se va întoarce să ceară de la Ucraina și teritorii din regiunile Dnepropetrovsk și Zaporojie, pe motiv că au făcut și ele parte din Donbass. Știți bine că Putin iubește foarte mult istoria. Care e ca o plastilină în mâna lui, îi dă ce formă vrea. Nimic nu este mai impredictibil în Rusia ca istoria. Asta se întâmplă cu popoarele complexate, dacă produc acest tip de lideri. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“Ziua Cârtiței! Bolojan nu și-a văzut umbra, urmează încă 6 luni de mărit taxe ….Cu ocazia tradiționalei ceremonii de început de an de la Ministerul Finanțelor, Bolojanul a fost scos din bârlog și prezentat mulțimii, iar veștile nu sunt bune. Conform tradiției, dacă acesta își vede umbra înseamnă că perioada fiscală grea s-a terminat și or să vină vremuri mai bune. Din păcate acest lucru nu s-a întâmplat, ceea ce semnifică încă 6 luni de măriri de taxe pentru toți românii. Fanfara de pupincuriști a Clubului Român de Presă, pregătită pentru orice eventualitate, a intonat o melodie de jale, iar dirijorul acesteia a reiterat că este posibil ca toate acestea să fie vina lui Vladimir Putin, un om care duce un război ilegal în Ucraina. După ceremonie, participanții au fost invitați la un dineu de gală unde s-au servit sarmale, mici, cârnăciori afumați, tobă precum și alte produse tradiționale. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 4 februarie! O atenţionare Cod galben privind temperaturi deosebit de scăzute va fi în vigoare până miercuri, la ora 10.00, în judeţele Botoşani, Iaşi, Vaslui, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Ilfov, Giurgiu, Teleorman, Olt, Dolj, în municipiul Bucureşti şi în cea mai mare parte a judeţelor Mehedinţi, Gorj, Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Vrancea, Bacău, Neamţ şi Suceava. In Moldova, Oltenia şi în cea mai mare parte a Munteniei vor fi temperaturi deosebit de scăzute, cu valori minime ce se vor încadra în general între -9 şi -6 gr. De asemenea, a fost emisă o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului, valabilă  până joi, la ora 20.00, în judeţele Timiş, Caraş-Severin şi parţial în Hunedoara şi Gorj. Bucuresti: 1/1 gr,C.

“Dragoş Damian, Terapia Cluj: An şi decada de vis pentru prietenii mei din industrie. Vânzările de medicamente cresc în 2025 cu 10% până la 37,5 miliarde de lei. Vânzările de medicamente s-au triplat în ultimii 10 ani. Iar România este tot la coada clasamentelor de sănătate …. Prietenii mei din industrie au obţinut absolut tot ce şi-au dorit în 2025. Creştere exponenţială a vânzărilor, introducerea pe lista de compensate a 80 de medicamente noi – în numai 8 luni, un record absolut, blocarea accesului la generice şi biosimilare – cu rivaroxaban cel mai nou exemplu şi înjumătăţirea IMCA – industria lucrează peste tot în lume cu marje de profit de 25-30% dar în Romania îi merge atât de rău încât plăteşte IMCA. Cu toate astea prietenii mei din industrie vor mai mult, îl bodogănesc, îl insultă şi îl pârăsc pe Premierul Ilie Bolojan ori de câte ori au ocazia. …. Păcat că prietenii mei din industrie nu vorbesc cu acelaşi patos despre exporturile paralele, despre frauda care nu se mai termină cu reţetele scumpe, despre blocarea intrării în uz a medicamentelor generice şi biosimilare, despre mizeria din concediile medicale sau despre scutirile de la plata contribuţiei de sănătate pe care le-au avut ani de zile unii băieţi deştepţi.   De ce cresc vânzările de medicamente? Pentru că nu există nici un sistem de screening condiţionat, profilaxie, reguli şi ţinte de reducere a incidenţei bolilor grave. Nu intram în amănunte tehnice, dar fiţi atenţi aici cum se face.    Australia este pe cale să devină prima ţară din lume care va elimina această boală ca problemă de sănătate publică. Incidenţa actuală a scăzut la 6,3 cazuri la 100.000 de persoane în 2021. Strategia de succes se datorează Programului Naţional de Screening (bazat pe teste HPV la fiecare 5 ani) şi programului de vaccinare HPV gratuită pentru fete şi băieţi, început în 2007.  România – continuă să aibă cea mai mare povară a cancerului de col uterin din Uniunea Europeană, situându-se pe primul loc atât la incidenţă, cât şi la mortalitate, conform celor mai recente date şi rapoarte Profil de ţară privind cancerul (OECD 2025). România are o incidenţă de aproximativ 33 la 100.000 de femei, fiind pe primul loc în UE la mortalitate.  O scădere a incidentei cancerului de col uterin prin screening condiţionat, profilaxie, reguli şi ţinte ar însemna scăderea dramatică a vânzărilor de medicamente, ori prietenii mei din industrie nu  doresc asta. Prietenii mei din industrie sunt stresaţi rău că Premierul Ilie Bolojan şi alţi premieri care vor urma vor face ordine încet–încet în piaţa asta de 37,5 miliarde de lei. 10 ani, 2015 – 2025. Peste 500 de miliarde de lei plătiţi la contribuţia de sănătate – 10% din salariu, peste 400 de medicamente noi compensate, peste 25 de miliarde de lei în plus plătiţi din bani publici pentru medicamente. Şi România continua să fie la coada tuturor clasamentelor de sănătate. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“„Mi se băgau bani în buzunar și eram filmat din spate”. Mărturia unui fost șef al Gărzii de Mediu „Mi se băgau bani în buzunar și eram filmat din spate”, „mi-au aruncat banii între picioare în timp ce eram în mașină”, „au ținut dosarul pe loc cu știința poliției”. Sunt doar câteva dintre afirmațiile făcute de Octavian Berceanu, activist de mediu, fost șef al Gărzii de Mediu, despre perioada în care a lucrat în sistemul silvic, în urmă cu 15 ani. ….Octavian Berceanu: Eu mulți ani de zile am lucrat în combaterea tăierilor ilegale Asta trebuia să fac. Am avut experiențe nefaste și profesional și ca persoană, pentru că în momentul în care atingeam interese am trecut prin episoade total neplăcute. Mi se băgau bani în buzunar și eram filmat din spate de echipa de control care era cvasi-implicată în tăierile ilegale și pe urmă prezentau aceste lucruri ca fiind: uite a vrut să ia banii. ….Concret: merg pe teren constat tăieri ilegale masive și vin din spate colegii neașteptându-mă ca și colegii mei din echipa de control să fie părtași. Ulterior am descoperit că erau părtași. Și mi-au băgat banii în buzunar. ….Mi-au aruncat banii între picioare în timp ce eram în mașină. Un inspector chiar de la Garda Forestieră, acum mulți ani, acum mulți ani, în timp ce mascații îmi trăgeau mașina pe dreapta. Deci la nivelul ăsta, ca să miște o instituție, cum sunt mascații, ca să regizezi o luare de mită, asta înseamnă că ceva nu e în regulă în țara noastră. … Florin Negruțiu: Ce a urmat după ce v-au aruncat banii între picioare? Octavian Berceanu: După ce s-au făcut actele și am sesizat și superiorii, acele acte, în loc să fie depuse imediat la procuratură – nu eu trebuia să le depun, ci superiorii mei,  superiorii mei erau angrenați în acest mod de a tăia ilegal arbori – au ținut dosarul pe loc cu știința poliției, ca să-și poată vinde bunurile pe care le cumpăraseră cu bani proveniți din această zonă. Ca nu cumva în urma anchetei să le fie pus un sechestru pe bunurile respective. Se așteptau, nu aveau cum să justifice acele bunuri. Și o perioadă mare am fost o persoană non-grata din punctul ăsta de vedere, nu se discuta cu mine, dar am asistat la discuții total accidental în care profiturile erau mari, de la suta de mii de euro în sus. Și cumva m-am retras din Romsilva, am conceput un ocol silvic privat care a mers foarte bine care funcționează foarte bine și azi. …. „În momentul de față, vorbim de ziua de azi, în momentul în care ești avertizor de integritate în ziua de azi, chiar și la garda forestieră, sau până în anul acesta, până să se schimbe șefia, să zicem, gărzii forestiere, era un risc major. Adică îți riscai cel puțin locul pe care îl aveai.”  Berceanu a descris blocajele instituționale care făceau imposibil controlul real: „Și în momentul în care aveai date relative despre un posibil jaf în păduri, despre infracționalitate silvică, trebuia să ceri acceptul șefilor de a merge în zona respectivă. (…) Șeful nu-ți dă lucrurile astea. Și dacă mai calci de două ori pe bec, s-ar putea să și pleci de acolo.” …..” Integral: https://republica.ro/

“E o crimă cu premeditare, doamnă psiholog, nu o „manifestare nepotrivită”. Cum ajunge un copil de 13 ani criminal cu sânge rece  Noi românii avem, așa, o sensibilitate specială pentru infractori, greu de explicat rațional. Apoi ne mirăm că instanțele de judecată fac tot ce pot pentru a-i face scăpați. Am auzit-o la un buletin de știri de la postul de radio Europa FM pe o doamnă psiholog care, deplângând stigma pe care o va purta, de acum înainte, familia minorului de 13 ani, coautor al crimei de la Cenei, s-a referit la fapta acestuia ca fiind o „manifestare nepotrivită”. Adică, de parcă acesta ar fi udat capacul WC-ului. În realitate, din informațiile publice la această oră, acest adolescent și-a premeditat crima, a pregătit-o minuțios, a executat-o cu sânge rece, conform planului, pentru ca apoi să încerce să-și ascundă urmele și să îi ducă pe anchetatori pe o pistă falsă, situație în care discernământul lui este prezent, dincolo de orice dubiu. Nu doar că înțelegea cât se poate de clar fapta și urmările ei, dar știa și că trebuie să ascundă urmele. Acest copil nu este o victimă, așa cum i-am auzit pe mulți zicând. Cel puțin, nu în această ecuație. Acest copil a săvârșit un omor calificat, ca la manual. Cum a ajuns să fie un criminal, aceasta e o altă discuție, pe care ar fi trebuit s-o poarte, până acum, toți adulții care au interacționat cu el de-a lungul timpului.   …. Ader în totalitate la opinia fostului judecător Cristi Danileț, conform căreia ar trebui eliminat pragul de 14 ani din art.113 Codul Penal, pentru răspunderea penală. Stabilirea discernământului minorului este suficientă pentru ca acesta să răspundă penal. Că ar fi de preferat ca minorii să fie încarcerați separat de adulți, putem avea această dezbatere. Însă nu trebuie să scape de răspunderea penală, consecință a faptelor lor. Cât despre cei fără discernământ, aceștia ar trebui instituționalizați pentru faptele săvârșite cu violență. Nu pot fi lăsați liberi, să-și trăiască în liniște viața, alături de familiile lor, după ce, cum e cazul de față, au săvârșit o crimă. …..” Integral: https://republica.ro/

“Drogurile adulților, injectate copiilor Dr. Raed Arafat propune, clar, drastic și argumentat, interzicerea accesului minorilor sub 15-16 ani la rețele ca TikTok, Youtube, Meta, X. Ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, e contra, anunțându-ne că „De principiu, nu sunt pentru interdicții”. Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, se plasează undeva la mijloc: „Accesul minorilor să fie reglementat și controlat de autorități, precum și de părinți”. Nu înțeleg ce caută la ministerul Interdicțiilor un liber-schimbist ca dl Predoiu – Poliția și Jandarmeria se ocupă cu coerciția, inclusiv fizică, a celor care încalcă legile. Rețelele sus-menționate sunt cel puțin la fel de periculoase ca drogurile – de ce nu propune oengistul Predoiu liberalizarea consumului de droguri pentru minori? Mai spune vehiculatul nou șef al SRI că „Interzicerea e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent”. Păi, „nu trebuie să inventăm apa caldă”, cum observă dl Rogobete, putem să vedem cum fac Australia, Franța, Marea Britanie sau Norvegia. Sau cum se pregătește UE să legifereze și să aplice la comun restricționarea accesului minorilor la internet. Cât despre avertismentul aceluiași Predoiu cum că „Interzicând, intrăm pe un drum periculos care duce direct către o lume orwelliană”, d-sa nu bagă de seamă că suntem deja într-o lume orwelliană, în care Big Brother este Internetul… Părinții sunt văzuți de ministrul Sănătății ca factor activ de legiferare și supraveghere a accesului copiilor lor. Mi se pare o neînțelegere: părinții nu sunt soluția, sunt problema. Dureros de mulți dintre ei s-au intoxicat cu TikTok și i-au votat pe Dumnezeilă și tortelierul Simion. Și proiectul lui Raed Arafat îi ține de responsabili pe părinți: „Este interzisă furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mică de 16 ani fără validarea prealabilă a acordului parental”. Vor fi acești părinți de acord cu interzicerea accesului odraslelor? ....Dl Predoiu consideră că soluția este educarea. Frumos, dar sistemul Educației din România este praf și pulbere. Produce un număr impresionant de analfabeți funcțional și violențe în școală – peste 1.600 numai anul trecut. Chiar dacă, prin absurd, s-ar începe de mâine reformarea eficace a Educației, 10 ani e un termen optimist pentru a obține rezultate semnificative. Or, avem, în clipa de față, generații de copii și adolescenți contaminați sau în curs de.  ….” Integral: https://republica.ro/

“Judecătoarea care cerea indicații de la Lia Savonea se pensionează cu 22.000 lei pensie. Are 50 de ani ….Președintele Nicușor Dan a semnat pentru pensionarea a 11 magistrați. ….. Judecătoarea Ionela Tudor este celebră pentru că, într-o conferință de presă, s-a retras spunând că a sunat-o Lia Savonea care este președinta Înaltei Curți. Potrivit ultimei sale declarații de avere, în 2023, Ionela Tudor a câștigat lunar suma de 25.000 lei net. Veniturile ei au crescut ulterior pentru că a ajuns la Curtea de Apel București. Cum pensia este cam 90% din ultimul salariu net, judecătoarea nu poate avea o pensie mai mică de 22.000 de lei net. La 50 de ani, Ionela Tudor se poate lejer angaja ca avocat. ….Spre exemplu, judecătorul Mihail Udroiu a decis să se pensioneze la doar 49 de ani. El primește deja o pensie de 35.000 lei. Judecătorul nu a stat la pensie, ci a intrat în avocatură, unde veniturile sunt de mii de euro pe lună. Corina Corbu a fost, până vara aceasta, președinta Înaltei Curți. La 52 de ani s-a pensionat. Pe baza veniturilor din ultimii 2 ani, nu poate avea o pensie specială mai mică de 40.000 lei. După 3 luni s-a reangajat în avocatură, unde va câștiga alte câteva mii de euro pe lună. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Pensiile au crescut cu 38 lei din 2024. Cele de invaliditate au scăzut cu 31 lei. Viața, cu 600 lei mai scumpă Pensiile au crescut în medie cu 40% în anul 2024. Pentru că aceste creșteri nu aveau o bază economică, în următoarele 17 luni pensiile au crescut cu doar 38 de lei. Pensiile de invaliditate au scăzut cu 31 de lei. În 2026, nu e loc de nicio creștere de pensii. …. Creșterile de pensii din 2024 s-au bazat pe împrumuturi și nu au fost susținute de o creștere economică. Creșterea pensiilor a determinat o explozie a deficitului bugetar. Economia României nu își permitea aceste creștri de pensii. Efectul avea să se vadă în următorul an și jumătate. Tot pensionarii aveau să plătească. Creșterea pensiilor din 2024 avea să fie topită de inflație. Între septembrie 2024 și 1 ianuarie 2026 pensiile au crescut cu sume infime. Pensiile de invaliditate chiar au scăzut, potrivit datelor de la Casa de Pensii.  În timpul acesta viața s-a scumpit enorm, iar 2 indexări de pensie – cea de la 1 ianuarie 2025 și cea din 1 inauarie 2026 – au fost anulate. …. Mai jos aveți vaoarea pensiilor la 1 ianuarie 2026, la 16 luni de la marea recalculare: Pensia limită de vârstă era în valoare de 3.165 de lei și era luată de 3.679.218 de pensionar Pensia de invaliditate era în valoare de 1.094 de lei și era luată de 397.517 persoane Pensia de urmaș era în valoare de 1.518 lei și era luată 439.930 persoane. …. De la 1 septembrie 2024 la 1 ianuarie 2026, pensia limită de vârstă a crescut cu doar 38 de lei. Pensia de invaliditate a scăzut cu 31 de lei. Pensia de urmaș a crescut cu numai 47 de lei. În timpul ăsta au fost anulate 2 indexări de pensie. Pensiile ar fi trebuit indexate cu 19% și ar fi crescut pensia medie cu 590 de lei. .….” Integral: https://newsweek.ro/

“Un raport critic dezvăluie „dependența periculoasă” a UE de importurile de minerale esențiale  Fără litiu sau pământuri rare, planurile verzi ale UE riscă să eșueze, avertizează Curtea de Conturi Europeană (CCE), într-un raport publicat luni. Auditorii califică țintele de energie regenerabilă pentru 2030 drept „nerealiste” din cauza dependenței critice de China și a lipsei extracției interne, potrivit The Guardian. „Prin urmare, este esențial ca UE să-și intensifice eforturile și să-și reducă vulnerabilitatea în acest domeniu”, a declarat Keit Pentus-Rosimannus, membru al CCE responsabil cu auditul. Raportul, care examinează capacitatea UE de a-și atinge obiectivul de 42,5% energie din surse regenerabile în 2030, expune un decalaj între retorică și realitate. Într-una dintre cele mai dure concluzii, auditorii observă că nu doar exploatarea minieră și explorarea sunt „subdezvoltate” în UE, dar „chiar și atunci când se găsesc noi zăcăminte, poate dura 20 de ani până când un proiect minier al UE devine operațional”. „Acest lucru face dificilă orice contribuție concretă până la termenul limită din 2030”, se menționează în raport. ….. O hartă a furnizorilor arată o dependență majoră față de Est, China controlând majoritatea magneților permanenți și a mineralelor esențiale precum magneziul sau galiul. Curtea de Conturi Europeană subliniază că eforturile de diversificare a importurilor nu au dat încă rezultate tangibile. Dintre cele 26 de minerale critice principale, 10 sunt importate în totalitate, iar reciclarea rămâne mult în urmă. Mai exact, China furnizează 97% din magneziu, 71% din galiu și controlează până la 74% din pământurile rare necesare magneților permanenți, iar datele din 2024 arată că 17.000 din cele 20.000 de tone utilizate de industria UE provin deja din China. Dependența se extinde și către alte state, Turcia asigurând 99% din borul pentru panouri solare, în timp ce Chile este sursa principală de litiu pentru bateriile auto, conform raportului Curții de Conturi Europene. ….” Integral: https://hotnews.ro/

“Scenariu sumbru pentru Europa: Draghi avertizează asupra riscului de divizare și declin industrial  ….„Europa riscă să devină subordonată, divizată și dezindustrializată” dacă nu se transformă într-o „federație autentică”, a declarat luni fostul prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, într-un discurs ținut la Universitatea Ku Leuven din Belgia. Potrivit lui Draghi, „puterea impune Europei să treacă de la confederație la federație”, deoarece ordinea globală „nu mai există”, notează Euronews. Draghi a descris o imagine a unei ordini globale eșuate, atribuind declinul acesteia aderării Chinei la Organizația Mondială a Comerțului și faptului că țările occidentale au început să comerțuiască cu un stat „cu ambiții de a deveni un pol de putere separat”. Acest lucru, a spus el, a pregătit terenul pentru „reacția politică cu care ne confruntăm acum” și, în cele din urmă, a produs „o lume cu mai puțin comerț și reguli mai slabe”, dureroasă, dar nu o amenințare în sine. „Amenințarea este ceea ce o înlocuiește”, a spus Draghi, indicând o schimbare în Statele Unite. „SUA impun tarife Europei, amenințând interesele noastre teritoriale și clarificând, pentru prima dată, că consideră fragmentarea politică europeană ca fiind în interesul său.” Confruntată cu eforturile SUA de a combina parteneriatul cu dominația și cu China care își menține modelul de creștere prin exportarea costurilor către alții, UE trebuie să își schimbe semnificativ structura, a afirmat Draghi, avertizând că „gruparea țărilor mici nu produce automat un bloc puternic”. El a susținut că în domeniile în care Europa s-a „federalizat” – comerț, concurență, piața unică, politica monetară – este „respectată ca putere și poate negocia ca o singură entitate”. Ca dovadă, el a indicat acordurile comerciale „de succes” negociate recent cu India și America Latină. „În domeniile în care nu avem acorduri – apărare, politică industrială, afaceri externe – suntem tratați ca o adunare vagă de state de dimensiuni medii, care pot fi divizate și tratate în consecință”, a afirmat Draghi.  „Un grup de state care se coordonează rămâne un grup de state – fiecare cu drept de veto, fiecare cu un calcul separat, fiecare vulnerabil la a fi eliminat unul câte unul”, a mai adăugat acesta. El a descris propunerea sa ca un „federalism pragmatic” care „ieșim din impasul în care ne aflăm astăzi fără a subordona pe nimeni”. …..” Integral: https://newsweek.ro/

“Generalii Europei avertizează oamenii să se pregătească de război. “Să acceptăm pierderea copiilor noștri!” .…„Trebuie să acceptăm pierderea copiilor noștri!” Pentru cetățenii Franței, declarația din noiembrie a generalului Fabien Mandon, comandantul Forțelor Armate, a căzut ca un trăsnet. Posibilitatea unui conflict cu Rusia, până în anul 2030, a spus el, înseamnă că toată lumea – nu doar Armata – trebuie să fie pregătită; Franța ar fi vulnerabilă dacă nu ar fi pregătită să sufere. Cu toate acestea, cuvintele sale au fost întâmpinate cu indignare și neîncredere. Europa de Vest se chinuie să înțeleagă că trăiește „într-un spațiu între pace și război”, așa cum a spus Blaise Metreweli, șeful spionajului britanic, pe 15 decembrie. …. Pentru țările apropiate geografic de Rusia – în special Ţările Baltice, Polonia și țările nordice – conceptul de „pregătire de război” este bine înțeles. Dar în capitale precum Parisul, care este mai aproape de Alger decât de Kiev, amenințarea pare îndepărtată: ceva de urmărit pe micul ecran. De aici și alarma șefilor forțelor de securitate. Pe 11 decembrie, Mark Rutte, secretarul general al NATO, a declarat sumbru că „trebuie să fim pregătiți pentru amploarea războiului pe care l-au îndurat bunicii sau străbunicii noștri”. Câteva zile mai târziu, mareșalul aerian Sir Richard Knighton, șeful forțelor armate britanice, a declarat că securitatea „nu poate fi externalizată doar către forțele armate”, conform The Economist. …..Europenii au fost de acord că nu sunt pregătiți. În medie, 69% au declarat că țara lor nu va fi capabilă să se apere împotriva Rusiei, inclusiv 85% dintre italieni, 69% dintre germani, 58% dintre polonezi și 51% dintre francezi. .….” Integral: https://newsweek.ro/

“România şi riscul dezordinii mondiale …. Pentru statele mari, regulile sunt adesea o constrângere negociabilă, însă pentru statele mijlocii şi mici reprezintă singurul cadru care reduce expunerea şi temperează vulnerabilitatea. În acest cadru conceptual atacul trumpist împotriva instituţiilor multilaterale nu trebuie înţeles ca o simplă deviaţie politică sau ca o reacţie populistă la globalizare, ci ca o contestare frontală a arhitecturii care a făcut posibilă funcţionarea relativ predictibilă a relaţiilor internaţionale în ultimul secol. Retragerea din acorduri, delegitimarea organizaţiilor internaţionale şi transformarea relaţiilor externe într-o succesiune de negocieri bilaterale asimetrice nu conduc la o lume mai liberă, ci la una mai fragmentată, imprevizibilă şi costisitoare pentru cei care nu dispun de suficientă forţă pentru a-şi impune interesele. România este un exemplu elocvent al modului în care ordinea internaţională poate funcţiona ca un multiplicator de securitate şi de dezvoltare. Statul român modern nu s-a construit prin forţă, ci prin ferestre de oportunitate create de contexte multilaterale favorabile, de la momentul fondator din 1918 până la integrarea euroatlantică de după 1989. În ambele cazuri, succesul nu a fost rezultatul unui raport de putere avantajos, ci al existenţei unor reguli, principii şi mecanisme de recunoaştere care au permis transformarea unei poziţii fragile într-una legitimă. Istoria secolului trecut oferă însă şi un contraexemplu clar, adesea ignorat în dezbaterile contemporane. În 1940, când ordinea internaţională se prăbuşea iar regulile erau înlocuite de arbitrajul forţei, România s-a confruntat cu pierderi teritoriale succesive, cu o gravă insecuritate politică internă pe fondul dispariţiei capacităţii de negociere ca urmare a dispariţiei cadrului multilateral, nu a vreunei erori conjuncturale. Pentru România, diferenţa dintre 1918 şi 1940 nu a fost voinţa naţională, ci existenţa sau absenţa unui sistem de reguli funcţionale. ….Există şi astăzi voci care susţin schimbarea sistemului de alianţe al României şi apropierea de marile puteri, ca şi cum ar fi vorba despre o alegere liberă, reversibilă şi lipsită de constrângeri structurale. Această ficţiune pleacă de la ideea că România şi-ar fi putut apăra integritatea teritorială în afara unui sistem de alianţe şi reguli internaţionale care să limiteze arbitrariul marilor puteri. România nu a avut alternative reale nici în trecut, nici astăzi. Atunci, în anii “30 ai secolului trecut, nu putea fi aliată durabil cu Germania şi Italia fără a-şi pierde teritoriul şi autonomia politică, aşa cum nu poate fi astăzi alături de Rusia sau de o Americă trumpistă fără a ieşi din cadrul care îi garantează securitatea şi funcţionarea statală.  …..” Integral: https://www.bursa.ro/

“Țeapă! „Apă potabilă gratis” e de fapt numele unei trupe care cântă în Aeroportul Otopeni ……Pentru că bineînțeles că nu vei primi niciodată apă gratis în aeroportul Otopeni, totul fiind doar o mare țeapă! Mai exact, în aeroport va susține o serie de concerte trupa „Apă potabilă gratis”. Iar pentru acest concert vei plăti, evident, niște bani – o taxă de acces în aeroport, fără de care nu vei fi lăsat să intri, indiferent dacă te interesează sau nu să asculți trupa „Apă potabilă gratis”. E o țeapă trasă la indigo după cea cu trupa „Bere gratis”, trupă care la lansare a păcălit mii de români se se înghesuie la concerte pentru a primi bere gratis, dar doar ca să afle că și-au luat țeapă și trebuie să asculte o trupă numită „Bere gratis”. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 februarie! A fost extins codul galben de ger,  până miercuri, 4 februarie, in Moldova, Dobrogea, Oltenia, Muntenia, estul și sud-estul Transilvaniei, unde valorile termice vor fi, în medie, cu 7–9 gr sub normalul perioadei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între -9 și -3 gr, iar în nordul Moldovei pot coborî până la -15 gr. Pe timpul nopții, minimele vor atinge frecvent valori între -20 și -8 gr. Până miercuri, la ora 10, Bucureștiul se va afla sub unui mesaj de informare meteorologică ce vizează vremea deosebit de rece. Temperaturi: -1/-5 gr.C.

“Veste proastă de la BNR: Vom vedea stagnare a activităţii economice în România şi în T1/2026, ca şi în T4/2025, din cauza taxelor mari şi a inflaţiei ridicate .… „Referitor la perspectiva pe termen foarte scurt a poziţiei ciclice a economiei, membrii Consiliului au observat că noile evaluări indică o stagnare a activităţii economice în trimestrele IV 2025 şi I 2026, în contextul măsurilor fiscal-bugetare deja implementate şi al nivelului ridicat al ratei anuale a inflaţiei”, se arată în minuta BNR publicată astăzi, aferentă primei şedinţe de politică monetară a Consiliului de Administraţie al băncii centrale din acest an. Anul trecut economia a frânat, inflaţia a persistat, după creşterile de taxe, dobânzile au rămas ridicate, creditarea a încetinit, iar deficitele -deşi au mai scăzut – au rămas tot sus. Mai exact, economia a crescut modest în 2025, cu mai puţin de 1%, avansul PIB fiind de doar 0,8% după primele nouă luni ale anului trecut. Mesajul BNR indică pentru ultimul trimestru al anului trecut o creştere a dinamicii anuale a PIB, cu ajutorul investiţiilor. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/

“5.000.000.000 € – pierderile companiilor de stat. Sorin Dinu: Ce e de făcut să nu se mai ajungă aici? 5.000.000.000 € sunt pierderile totale ale companiilor de stat vizate de Ilie Bolojan. Ce este de făcut, să nu mai plătim toţi aceşti bani de la buget, adică din propriul nostru buzunar? …. Conform informațiilor prezentate de premierul Ilie Bolojan, 27 de companii de stat se află într-o situație critică, înregistrând doar în ultimul an (2025) pierderi de peste 1,2 miliarde de lei. La acestea, se adaugă datorii acumulate din anii trecuți, de peste 5 miliarde de lei, totalizând peste 6 miliarde de lei. Alte 83 de companii înregistrează plăți restante în valoare de 6,5 miliarde de lei, conform datelor de la finalul anului trecut. Pierderile totale sunt de vreo 20 de miliarde de lei, adică 5 miliarde de euro.

CFR Marfă (pierderi nete de peste 4 miliarde de lei, în 17 ani),
CFR Călători (pierderi nete de peste 3 miliarde de lei, în 12 ani) şi
Tarom (pierderi nete de peste 3 miliarde de lei, în 16 ani) sunt companiile de stat cu cele mai mari pierderi.

Peste 11 miliarde de lei pierderi, numai de la aceste trei companii de stat. Este o mare problemă. Una care agită apele la Comisia Europeană, care a stabilit standardul pe care trebuie să-l îndeplinim într-o sintagmă simplă: guvernare corporativă. …..  “Indiferent ce management vei aduce la aceste companii, atâta vreme cât nu ai criterii de performanță, atâta vreme cât nu ai mână liberă să restructurezi compania, nu se va realiza nimic”, spune analistul economic Sorin Dinu. Problema fundamentală a companiilor de stat, indiferent de natura lor, “este ruptura totală între practica economică din sectorul privat și practica economică din sectorul public”, continuă Dinu. Putem porni de la numărul exagerat de mare de personal, care “nu este neapărat în sectorul productiv, cât este mai ales în cel administrativ, care nu creează valoare”. ..… ” Integral: https://newsweek.ro/

“Cât am lucrat la stat, am avut colegi care tăiau frunza la câini. Restructurări fără concedieri, iar ineficiența continuă: așa va rămâne și la CFR?  Ați cunoscut persoane care, deși sunt angajate undeva, nu fac absolut nimic? Nu au nicio răspundere, nicio activitate clară. Toată ziua stau, taie frunza la câini, bârfesc, pun țara la cale, duc vorba de colo-colo, știu cine cu cine, unde, ce și cât, dar nu produc nimic concret. Cafele, bârfe, probleme personale, rate de plătit, copii, soți sau soții, planuri de concedii, site-uri de matrimoniale, un film, un joc, Solitaire, timpul trebuie umplut cumva. Între timp, se mai organizează zile de naștere, chermeze, chetă pentru șef, pentru șeful șefului. Acest tip de posturi se regăsește, în mod covârșitor, în structurile de stat. Am avut astfel de colegi cât am lucrat la stat. Nu puțini, ci mulți. Foarte mulți. În acest context, declarația vicepremierului Oana Gheorghiu, potrivit căreia restructurarea CFR se va face fără concedieri, ridică semne de întrebare serioase. Cum adică restructurare fără concedieri? În titlu se spune că „a promis” acest lucru. Cui anume a promis? Angajaților CFR? Celor care nu fac nimic, dar sunt plătiți lunar din bani publici? Pentru contribuabilii care plătesc taxe și impozite mărite de actualul guvern, această promisiune nu sună deloc bine. Pentru că, în mod normal, restructurarea înseamnă: audit profesionist, evaluarea reală a posturilor, analiza activității fiecărui angajat, eliminarea funcțiilor inutile, plecarea celor nepregătiți sau agățați artificial de anumite poziții. Altfel spus, restructurare înseamnă eficiență. Nu cosmetizare. …. ” Integral: https://republica.ro/

“Când la gaze, energie verde şi centrale nucleare Europa este dependentă de importuri de la parteneri toxici, securitatea energetică este o iluzie Producţia de energie eoliană şi so­lară a Uniunii Europene a între­cut-o pe cea din combustibili fosili şi a stabilit un nou record anul trecut, ajungând la 30% din producţia totală de electricitate. Este o realizare cu care Europa, cu unele din cele mai ambiţioase eforturi de înverzire a economiei din lume, se poate mândri. Doar că tot anul trecut importurile „verzi“ din China au crescut şi ele. Importurile de gene­ratoare de energie eoliană au sărit în sus cu aproape 66%, după unele estimări. Iar cum industria europeană a panourilor fotovoltaice este ca şi inexistentă, sectorul creşte tot cu materiale şi tehnologie din import, mai ales din China. De altfel, China domină lumea la pro­ducţia de panouri solare. În 2025, Europa a mai stabilit un record energetic: a importat mai multe gaze naturale lichefiate ca oricând. După unele estimări, importurile au fost cu aproape 30% mai mari în comparaţie cu cele din anul anterior. S&P Glo­bal, care în regiunea Europa include şi Turcia şi Marea Britanie, a calculat că 77,5% din livrările de GNL au venit din SUA. Iar Agenţia de In­formaţii din Domeniul Energiei (IEA) preco­ni­­zează că în 2026 Europa va stabili un nou record la importurile de gaze lichefiate. Un al lucru care uimeşte, Danemarca ia în considerare să construiască reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) pentru a-şi acoperi necesarul de energie. Dacă va lua o decizie pozitivă în acest sens, ar pune capăt in­ter­dicţiei privind energia nucleară care durează din 1985. … Franţa se visează deja lider tehnologic în UE, deşi are probleme cu marile proiecte de acasă. Chiar şi premierul Germaniei, Friedrich Merz, a recunoscut că ţara sa a făcut o greşeală atunci când a decis să-şi închidă centralele nu­cleare, devenind în schimb dependentă de gazele importate din Rusia. Iar odată cu relan­sarea industriei nucleare europene, capătă importanţă mai mare o altă problemă, mai veche: Europa este dependentă în totalitate de uraniu din import. Mai rău, la patru ani de la invadarea Ucrainei, Rusia acoperă aproape un sfert din necesarul de combustibil nuclear al continentului. Preţurile mici pe care le oferă sunt imbatabile. Prin urmare, la energie verde, la energie nucleară şi la gaze Europa, sau UE în sens restrâns, pare că este dependentă de puteri care nu-i sunt întotdeauna prietene. În cel mai bun caz, nu poate decât să schimbe un „partener“ de dependenţă cu un altul mai puţin toxic. Acesta este cazul gazelor, unde dependenţa de Rusia este înlocuită cu dependenţa de SUA.  …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Una dintre cele mai costisitoare pierderi economice ale României, despre care aproape că nu se discută, deși Statistica o aduce periodic în prim plan În 2024, aproape 216.000 de români au părăsit țara, potrivit unui anunț făcut zilele acestea de Institutul Național de Statistică. Peste 50.000 au plecat definitiv. Restul temporar – la muncă, în căutarea unui loc de muncă sau la studii. Dincolo de mobilitatea firească într-o Uniune Europeană deschisă, cifrele spun o poveste mai gravă: România își exportă exact oamenii de care are cea mai mare nevoie. ….Grupa de vârstă care pleacă cel mai mult este 35–39 de ani – vârsta maturității profesionale, a productivității maxime, a deciziilor de viață ireversibile, arată datele Statisticii. Aproape 10% dintre românii plecați temporar au studii superioare. Iar dintre cei stabiliți deja în alte state europene, unul din patru este absolvent de facultate. …. În total, 2,34 milioane de români cu vârste între 20 și 64 de ani trăiesc astăzi într-un alt stat al Uniunii Europene, potrivit Eurostat. Este una dintre cele mai mari diaspore active din Europa.  Mai îngrijorător este însă profilul ei: numărul românilor cu studii superioare plecați la muncă în străinătate a crescut cu aproape 70.000, arată datele celui mai recent Recensământ. Față de 2008, numărul absolvenților de facultate din România care trăiesc în afara țării a crescut cu 144%. ….  Cei mai mulți români cu studii superioare care pleacă provin din București, urmați de Constanța și Bihor. La nivel general de educație, cele mai mari pierderi vin din Moldova și din Capitală – exact zonele care ar fi avut cea mai mare nevoie de capital uman pentru convergență și dezvoltare. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Potrivit noului plan de școlarizare, la anul, vom avea mai puţine clase de a IX-a. Consecințele vor fi dramatice: mii de profesori își vor pierde catedra, vor face naveta, iar alți angajați vor fi dați afară. Sindicatele amenință cu grevă Începând cu anul școlar viitor, potrivit noului plan de școlarizare, liceele vor avea mai puține clase de a IX-a. La baza acestei decizii stau două motive: scăderea natalităţii în anul 2011 și creşterea numărului de elevi dintr-o clasă de la 26 la 28, o măsură implementată anul trecut de Legea Bolojan. Consecințele, însă, vor fi dramatice, atenționează sindicatele, care amenință cu declanșarea grevei generale. …. În 2011, în România s-au născut doar 195.000 de copii, conform datelor oferite de Institutul Național de Statistică. Natalitatea a bifat în acel an un record negativ. Practic, vorbim despre cel mai mic număr de copii nou-născuți înregistrat din anul 1930, de când există primele date oficiale.  Prin urmare, în anul școlar 2026-2027, la liceu se vor înscrie mai puțini elevi. Mai mult, pe lângă natalitatea scăzută, trebuie luat în calcul și faptul că mulți dintre elevii care sunt acum în clasa a VIII-a vor abandona școala sau vor repeta anul.  Natalitatea scăzută în 2011, singurul an din intervalul 2006-2016 cu sub 200.000 de copii născuţi, influenţează, așadar, în mod direct numărul de elevi care sunt în acest an școlar în clasa a VIII-a. Este vorba despre o scădere cu aproximativ 8.000 față de anul trecut. Inevitabil, la anul, la nivel național, acest lucru va duce la o reducere a numărului de clase de liceu cu aproape 300. La anul, liceele vor pierde mii de elevi. În București vor dispărea aproximativ 80 de clase …..” Integral: https://www.libertatea.ro/

“Asociatul din umbră care ne influențează zilnic viața  …. Fie că ești asociat/acționar într-o firmă sau simplu angajat, fie că ești bugetar, de când intri în câmpul muncii ai un asociat nevăzut. O umbră te urmărește peste tot. Nu este de la soare, este de la statutul de a fi înregistrat într-un sistem complex care te taxează vrând-nevrând. Zilnic, după ce te trezești și pleci la job, dacă crezi că vei lucra numai pentru tine, ai visat color. Nu! După ce îți bei cafeaua, fără să îți dai seama, prestezi muncă inclusiv în folosul asociatului din umbră. Chiar și după ce ieși la pensie (dacă o apuci), statul are grijă să te țină captiv sistemului creat de el și te „stoarce” de bani până mori. Fie că îți place sau nu, fără să fii consultat, în numele echității sociale și al evoluției unei comunități, împarți banii și munca ta cu statul român. Când țara o duce mai greu sau politicienii care o conduc au făcut greșeli majore, asociatul nevăzut se bazează tot pe oamenii corecți și le cere un procent mai mare din efortul lor. Este și cazul României de azi. Și știe cum să facă asta… Fie prin TVA-ul pe care îl plătești la orice, fie prin impozite mărite, noi accize, diverse alte taxe și contribuții, asociatul din umbră are o singură grijă: să primească mai mult. Sistemul de control se extinde și la cei care au „uitat” să plătească dările la stat, dar, de multe ori, nu mai are ce să ia. …. Statul, care este în tot și în toate, ne umbrește existența și ne influențează, de multe ori, viața, chiar și destinul. Profesional sau personal. Stresul cotidian, cauzat de instituțiile/autoritățile care nu funcționează sau care sunt „să fie”, alimentând o birocrație sufocantă, ne conduce la o întrebare simplă: ce face statul pentru mine cu banii pe care i-am dat/mi i-a luat? .….” Integral: https://ziare.com/

“România rămâne pe primul loc în UE la mortalitate rutieră, cu 77 de decese rutiere la un milion de locuitori, aproape dublu față de media europeană …. Astfel, potrivit datelor puse la dispoziție de către Ministerul Afacerilor Interne, în perioada 2015–2024, deși accidentele grave în rândul tinerilor (0–24 ani) și în categoria 25–44 de ani s-au redus la jumătate, s-a înregistrat o creștere constantă a accidentelor ușoare, în special în rândul șoferilor de vârstă medie și înaintată. Practic, accidentele ușoare în rândul șoferilor peste 65 de ani s-au dublat în ultimii 10 ani, de la 1.611 cazuri în 2015 la 3.632 în 2024, iar în categoria 45–64 de ani acestea au crescut de la 7.036 la peste 10.355 de cazuri. Foarte important însă: dimensiunea fenomenului este semnificativ mai mare, căci majoritatea accidentelor este gestionată direct de companiile de asigurări pe baza constatării amiabile de accident. De exemplu, doar în primele 9 luni ale anului trecut au fost achitate, în baza polițelor RCA, peste 360.000 de dosare de daună, rezultate în urma accidentelor rutiere. Acest număr este în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului anterior, ceea ce confirmă faptul că frecvența incidentelor rutiere rămâne ridicată. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un colonel britanic, anunț neașteptat: Disperatul Putin e la final, rămâne fără cel mai important lucru în război  După 1.439 de zile de conflagrație sângeroasă în Ucraina, Rusia a înregistrat un eșec dureros, în care a pierdut peste un milion de militari. Acum, colonelul britanic Hamish de Bretton Gordon face un anunț neașteptat: disperatul Putin este aproape de capătul drumului, fiindcă rămâne fără cel mai important lucru în război. Armata rusă nu mai are oameni pe care să îi folosească drept ”carne de tun” pe front. În timp ce Vladimir Putin anunță teatral o pauză în atacurile asupra țintelor civile din Ucraina și este răsplătit pe bună dreptate cu laude nepotrivite din partea președintelui Trump, nu ar trebui să ne facem iluzii, potrivit Telegraph. Putin, ”criminalul de la Kremlin”, așa cum îl denumește fostul ofițer, se oferă să oprească crimele sale de război pentru doar șapte zile. Acesta nu este gestul unui comandant încrezător; este manevra unui lider a cărui armată este aproape de destrămare. Forțele Armate Ruse se află într-o stare de profundă degradare. Rapoartele confirmă acum că deținuții răniți, dintre care unii fără membre, sunt forțați să se întoarcă pe linia frontului pentru a umple lipsurile critice de personal. Unora nici măcar nu li s-au oferit proteze și se așteaptă să se întoarcă în luptă cu cârje. Aceasta nu este rezistență; este disperare. După ce a suferit peste 1,5 milioane de victime în Ucraina, Putin a căutat cu greutate resurse umane. A cumpărat și a cheltuit mulți bani pentru 15.000 de soldați nord-coreeni. Bandele de recrutare forțată rusești au cercetat Africa în căutare de mercenari. Închisorile au fost golite. Și acum, chiar și cei fără membre sunt aruncați înapoi în luptă. Pentru oricine aflat sub conducerea lui Putin în vârstă de luptă sau chiar pentru oricine poate sta în picioare și ține o pușcă în mână, aceasta ar trebui să fie o verificare a realității înfiorătoare. Acest lucru ne spune două lucruri esențiale. În primul rând, armata rusă pierde putere de luptă. Analizele independente arată că Rusia avansează mai lent decât au făcut-o armatele în tranșeele Primului Război Mondial și cu un cost comparabil în vieți omenești. În ultimii doi ani, Rusia a ocupat puțin peste 1% din teritoriul ucrainean, cu prețul a peste 500.000 de victime și continuă să piardă aproximativ 1.000 de oameni pe zi. De la începutul anului 2024, forțele ruse au avansat între 15 și 70 de metri pe zi, o acuzație gravă la adresa tacticilor și conducerii lor. …..” Integral: https://ziare.com/

“Criză de nervi! Patriarhul aruncă cu lingouri pe geam, nervos că s-a prăbușit prețul aurului ….Mare deținător și admirator de aur, Patriarhul Daniel a luat-o efectiv razna când a aflat că prețul metalului prețios preferat a pierdut aproape 20% din valoarea pe care o avea săptămâna trecută. Atât de tare s-a întristat Preafericitul, încât a pus mâna pe lingourile de aur de la Patriarhie și efectiv a început să le arunce pe geam, în timp ce urla cuvinte greu de reprodus chiar și pentru urechile unor persoane obișnuite cu cele mai crunte blesteme religioase. Totuși, a fost precaut, le-a aruncat doar în curtea Patriarhiei, de unde știe că subalternii lui le vor putea recupera foarte ușor. Mai greu va fi însă pentru Patriarhul Daniel să-și recupereze credința în Dumnezeu, pe care și-a pierdut-o complet după prăbușirea prețului aurului. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/

Buna dimineata intr-o zi de luni, 2 februarie! Cerul va avea înnorări și vor fi precipitații în cea mai mare parte a țării. Vremea va fi deosebit de rece, mai ales în regiunile extracarpatice. Dimineața și noaptea va fi ger la început în Moldova, apoi și în Dobrogea, estul Transilvaniei, Muntenia și izolat în Oltenia și sudul Banatului, astfel că temperaturile minime se vor situa în general între -20 și -10 gr, iar în nordul Moldovei, gerul va persista și pe parcursul zilelor, maximele urmând a se încadra între -16 și -8 gr. Bucuresti: -3/-6 gr.C., precipitatii.

“Green Deal – glonțul tras de Europa în propriul picior Uniunea Europeană și-a vândut „Marele Salt Verde” ca pe un basm tehnologic și moral: locuri de muncă „verzi”, energie solară și eoliană ieftină și abundentă, emisii de CO2 în cădere liberă și prosperitate pentru toți. După două decenii, bilanțul arată însă altceva: o notă de plată uriașă pentru gospodării și industrie, competitivitate erodată și un continent care își descoperă, prea târziu, vulnerabilitatea strategică. Da, Europa și-a redus emisiile de CO₂ mai mult decât orice altă regiune, cu circa 30% față de 2005, în timp ce Statele Unite au reușit doar aproape jumătate. Problema este prețul: electricitatea este mai scumpă în aproape toate statele europene, inclusiv în țările non‑UE, iar avantajul moral nu ține loc de factură la curent sau de locuri de muncă în industrie. Când ideologia bate aritmetica Germania are printre cele mai ridicate prețuri pentru consumatorii casnici, iar Marea Britanie conduce la capitolul tarife industriale, într-un pluton european analizat de Agenția Internațională pentru Energie. În medie, energia pentru industrie în UE costă de circa două ori mai mult decât în SUA și cu aproximativ 50% mai mult decât în China – adică exact în raport cu principalii competitori globali, cărora Bruxelles-ul le ține lecții de climă în timp ce aceștia produc. Rezultatul este previzibil: prețurile mari paralizează industria, blochează investițiile în sectoare intens consumatoare de energie – de la chimie la inteligență artificială – și aruncă gospodăriile într-un șoc de cost al vieții. Nu este de mirare că „partidele anti‑sistem” cresc: oamenii simt pe pielea lor că așa‑numita tranziție verde arată tot mai mult ca un proiect de elită, proiectat în birouri confortabile de la Bruxelles și plătit de restul continentului. Uniformizare birocratică, realități energetice diferite Europa nu are petrolul și gazele Americii de Nord, dar are un lucru pe care și-l permite din plin: iluzia că un regulament unic poate înlocui geografia, resursele și structura economică a fiecărei țări. În numele „armonizării”, UE a împins statele să-și uniformizeze mixul energetic, ignorând soarele sudului, frigul nordului, munții cu potențial hidro, coastele cu vânt, gradul de industrializare sau resursele (fosile sau regenerabile) locale. Decidenții au mizat că eolienele și fotovoltaicele vor produce „energie ieftină pentru toți”, transportată cu ușurință peste granițe. Doar că sistemele reale de transport și distribuție nu funcționează după PowerPoint-uri, ci după fizică: lipsa investițiilor serioase în rețele și în stocare a generat dezechilibre majore și volatilitatea prețurilor în piață, iar „modelul european” s-a transformat din promisiune în avertisment. Marii consumatori simt primii lovitura. Companii din industria grea și chimică își reduc producția sau se pregătesc să plece: …. Gaz scump, dar nu doar gazul e vinovat Este comod să dăm vina doar pe Rusia. Moscova a început încă din vara lui 2021 să reducă livrările de gaz către UE, crescând simultan prețurile, iar după invazia Ucrainei fluxurile au scăzut de la circa 155 mmc în 2021 la aproximativ 25 mmc în 2025. Pentru a acoperi golul, Europa s-a aruncat pe LNG-ul din SUA și Qatar, evident mai scump, încărcând și mai mult nota de plată. Dar o parte consistentă din creșterea prețurilor vine din designul însuși al tranziției. Soarele și vântul sunt gratuite, însă tot ce stă între ele și priza consumatorului cos tă enorm: rețele întărite, linii de transport, capacități de stocare, rezervă de centrale fosile ținute în stand‑by pentru momentele în care nu bate vântul și nu e soare. Aceste costuri sunt îngropate în subvenții, taxe pe carbon și scheme de sprijin care se regăsesc, inevitabil, în facturi. …..” Integral: https://www.contributors.ro/

“„Miracolul” Spania și ce nu se vede pe facturile noastre la energie electrică. Lucian Mircescu (PPC România): „Costurile istorice ale plafonării sunt incluse, indirect, în facturile de astăzi” …. Pentru a proteja populația și economia de șocul unor facturi greu de suportat, statul român a introdus mecanismul de plafonare a prețurilor pentru consumatorul final. Lansat la 1 noiembrie 2021, acest sistem a fost gândit ca- indiferent de cât de mult ar fi variat cotațiile pe piața angro- clientul final (casnic sau non-casnic) să achite un preț fix, redus prin lege (ordonanța 118/2021). Diferența dintre prețul real de achiziție (în general mare și foarte mare) și tarifele plafonate din factură a fost suportată de furnizori, statul angajându-se să deconteze ulterior aceste sume. ….Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au aplicat mecanisme menite să țină sub control nivelul facturilor la energie, iar unele au obținut rezultate spectaculoase. „Miracolul” s-a numit Spania, care a „atacat” situația într-un mod eficient, mergând spre cauză. ….Iată câteva declarații extrase din discuția cu Lucian Mircescu: 

• Schema de plafonare a fost aplicată uniform, fără nicio țintire. Toți am beneficiat, inclusiv cei care nu aveau absolut deloc nevoie. Există voci care spun că a fost o risipă de resurse publice.
• Costurile istorice ale plafonării sunt incluse, indirect, în facturile pe care le plătim astăzi. Se regăsesc în prețul final al energiei, chiar dacă nu apar ca o linie separată.
• Furnizorii de energie au fost puși în situația de a credita statul român, din banii proprii, sau credite bancare, cu sume colosale, pentru a acoperi diferențele dintre prețurile reale și cele plafonate. Acest lucru a creat un stres financiar major pentru întreg sectorul.
• Spania a ales să intervină acolo unde era adevărata problemă- prețul gazului natural. Noi am acționat la finalul lanțului, fără să atingem cauza.
• Furnizorii de energie mai aveau de recuperat, la finalul anului 2025, circa 7 miliarde de lei de la stat (peste 1,37 de miliarde de euro) Aceste datorii restante blochează investiții și creează tensiuni în întreg ecosistemul energetic. …..” Integral: https://republica.ro/

“Execuția bugetară pe 2025: venituri crescute din fonduri UE, austeritate pe salarii și liniștea dinaintea furtunii: ce facem după PNRR, când economia nu mai ține și impozitarea progresivă bate la ușă? Statul a încheiat anul cu un deficit cash de 7,65% din PIB, ceea ce ne prilejuiește la o primă observație: Deficitul pe 2025 este mai mare decât cel prognozat (7% din PIB), în condițiile creșterii masive a taxelor, ceea ce demonstrează cât de fals a fost întocmit bugetul la începutul anului. Cum ziceam, nimeni nu cercetează… în România nu e o infracțiune să devalizezi finanțele țării și să minți ca o gazetă sovietică în legătură cu banii disponibili. Atenție! Cineva poate observa că au crescut și cheltuielile publice ca pondere în PIB și ar putea crede că de aici a crescut deficitul. Greșit. Unele cheltuieli au crescut așa cum era normal să crească, problema nu e că au crescut, ci că nu au fost estimate cinstit la începutul anului. De exemplu, cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 13,1% din PIB, iar la începutul anului au fost estimate doar la 12,7% din PIB, deci din capul locului au fost falsificate cu 0,4% din PIB. Nu e vina actualului guvern că a cheltuit mai mult, ci e vina fostului guvern că a făcut fals în acte publice. Și în continuare hoții sunt demnitari… fiindcă poporul îi votează și nimeni nu cercetează. …. Mai departe, dacă ne uităm la execuția bugetară, vedem că încasările statului din taxe și contribuții sociale au crescut ca pondere în PIB. Însă lucrurile nu sunt foarte clare în acest moment. În primul rând țin să menționez că orice creștere de taxe are un efect pe termen scurt și unul pe termen lung. Pe termen scurt efectul este pozitiv, în sensul că statul adună mai mulți bani de la cetățeni; pe termen lung, acest efect se diminuează, deoarece populația nu este o adunătură de pioni pe tabla de șah a guvernanților, ci niște inși cu creier, stimulente, interese. Mai exact, pe termen lung populația își schimbă comportamentul, se optimizează fiscal (cum ar zice unii), își ajustează consumul, economisirea și investițiile în fața noii realități fiscale. În funcție de context, pe termen lung statul poate colecta chiar mai puțin cu taxele mărite decât aduna la buget înainte, cu vechile taxe mai mici. De aceea este absolut ridicol să vezi cum „specialiștii” în buget și finanțe au estimat că din majorarea TVA la 1 august 2025 statul va colecta 0,45% din PIB, iar pe parcursul anului 2026 va colecta 1,09% din PIB, adică proporțional cu lunile anului – aplicând regula de trei simplă precum școlarii, în loc să gândească precum absolvenții de economie. …..” Integral: https://republica.ro/

“Sorin Pâslaru, ZF: Execuţia bugetului pe 2025 comparată cu proiecţia bugetară arată că slăbiciunea a fost în primul rând la fondurile europene, unde era prognozată o absorbţie de 88 mld. lei dar am luat de la UE doar 76 mld. lei. Ca urmare, şi investiţiile au fost mai reduse cu 12 mld. lei decât cele prognozate  În pofida creşterilor de taxe, veniturile la buget au fost cu 5 miliarde de lei mai mici decât estimările din proiectul de buget iniţial pentru anul 2025, arată execuţia bugetară publicată ieri de Ministerul de Finanţe, dacă se compară cu bugetul aprobat în Parlament. Iar în pofida austerităţii asumate, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei. Astfel, deşi se prevedeau iniţial venituri de 668 de miliarde de lei, s-au încasat doar 663 de miliarde de lei. Veniturile iniţiale estimate la 668 de miliarde de lei erau construite pe baza unei TVA de 19%, însă iată că nici măcar majorarea TVA de la 1 august de la 19% la 21% plus reaşezarea unor cote reduse de la 9% la 21% şi nici creşterea nivelului accizelor nu au reuşit să ducă veniturile la nivelul prognozat în buget. ….Înseamnă că bugetul pe 2025 a fost din start un buget prea optimist în ceea ce priveşte veniturile. De altfel, era de aşteptat având în vedere creşterea prognozată de 16% a veniturilor nominale, mult prea mare chiar şi pentru o evoluţie pozitivă a PIB de 2,5%. …. Astfel, la capitolul sume primite de la UE, conform proiecţiei bugetare, era prevăzută o sumă de 88 miliarde de lei, însă execuţia indică doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Iar în oglindă, la investiţii, bugetarea era de 150 miliarde de lei şi s-au făcut doar 138 miliarde de lei. La impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele exprimate iniţial, iar la impozitul pe venit sunt chiar mai mari cu 2 miliarde de lei. Astfel, Finanţele au strâns din impozitul pe salarii şi venit 59 de miliarde de lei faţă de un estimat de 57 miliarde de lei. ….. Încasările din TVA au fost cu 2 miliarde de lei mai mici decât prognoza, în pofida creşterii nivelului TVA în a doua parte a anului de la 19% la 21%. La accize s-a întâmplat la fel, încasările fiind mai mici cu un miliard de lei faţă de cele din proiecţia iniţială de buget, în pofida creşterii nivelului acestora atât de la 1 ianuarie 2025, cât şi pe parcursul anului. …. Şi veniturile nefiscale au fost mai bune cu un miliard de lei, guvernul încasând 54 de miliarde de lei. Ca urmare, pe tot ce înseamnă venituri care nu sunt de la Uniunea Europeană, execuţia per total a fost cu 7 miliarde de lei peste estimările din proiectul iniţial de buget. Surprinzător, pentru ce declară acum guvernul, că a supraperformat pe fonduri europene, slăbiciunea bugetului pe 2025 tocmai de aici a provenit: şi-a bugetat 88 de miliarde de lei venituri din fonduri europene şi a încasat doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Ca urmare, per ansamblu veniturile au fost mai mici cu 5 mld. lei faţă de estimări. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Valentin Lazea, economist şef al BNR: Despre onestitate în dezbaterea economică .… Din punct de  vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să  privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit  bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026. Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanţelor publice doar guvernelor Ciucă şi Ciolacu, ceea ce este fals. După cum se poate vedea din tabelul alăturat, deficitul bugetar a crescut  chiar şi în anii cu creştere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau  în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu. ….Nu numai guvernele, ci şi mediul de afaceri şi publicul în general au îmbrăţişat ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import. Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut. ….Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a creşte salariile angajaţilor fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. Dar, aşa cum arată cifrele din tabelul alăturat, sectorul de stat nu este singurul (şi nici măcar principalul) vinovat pentru deteriorarea finanţelor publice, în ultimul deceniu. ….O altă problemă, care cel puţin a fost recunoscută cu onestitate în dezbaterea economică din ultimii ani, a fost privilegierea creşterii bazate pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii (FBCFâ formarea brută de capital fix). Aşa cum se vede din tabel, în cinci ani din zece consumul final creşte mai rapid decât investiţiile. Este adevărat că în ceilalţi cinci ani investiţiile cresc mai rapid decât consumul final, dar trebuie din nou ţinut cont de faptul că mărimea celor doi indicatori este de circa 1:3 (consumul final depăşeşte de aproximativ trei ori volumul investiţiilor, prin urmare este mult mai uşor pentru acestea din urmă să crească în ritmuri relative). ….Prin urmare, este lipsit de onestitate a pune recenta admitere a Bulgariei în zona euro pe seama norocului şi al întâmplării , când de fapt această ţară a urmat cu obstinaţie acest obiectiv, în timp ce noi l-am ignorat în folosul creşterii economice cu orice preţ. …..” Integral: https://www.zf.ro/

“Alternativa la „Ilie Sărăcie” e „PSD Paranghelie” sau „AUR Veselie”. Combinația dintre pesediști și auriști e exact cocktailul exploziv pe care unii l-au votat și îl merită  1. Lui Bolojan i-a ieșit deficitul mai mic decât estima (7,7 față de 8,4), motiv pentru PSD să intre în trepidații. După ce a făcut tot ce a ținut de el să-i pună bețe în roate în 2025, PSD constată acum că Bolojan a scos bugetul la mal. Nimic nu e mai al dracului pe lumea asta pentru PSD decât succesul altuia. Prin urmare, principala preocupare a lui Sorin Grindeanu a fost să-i transmită premierului să nu care cumva să se laude cu acest succes bugetar, pentru că el, succesul, este al întregului popor. Ceea ce arată că Grindeanu este de fapt un ofticos, care moare de nervi că Bolo încă nu a eșuat, deși PSD l-a ajutat din răsputeri să cadă pe scări. 2. Amuzant e că Grindeanu vorbește de deficit, austeritate și popor, după ce s-a întors plesnind de sănătate, bronzat și cu pielea întinsă dintr-o lungă și binemeritată vacanță exotică. De pe alt șezlong, Ciolacu chibițează și el economic. Iar Câciu, ministrul-minune al PSD al Fondurilor Europene care nu a tras niciun cent în mandatul lui, gavarește și el că deficitul nici nu era atât de mare pe cât se zicea. ….3. Realitatea e că alternativa la „Ilie Sărăcie” e „PSD Paranghelie” sau „AUR Veselie”.  …..” Integral: https://republica.ro/

“27%. Cifra care ar trebui să îngrijoreze pe oricine. De ce România are joburi, are oameni, dar nu mai are o piață a muncii....Datele discutate recent de Banca Națională a României arată o realitate paradoxală: efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în septembrie-octombrie, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1% în toamna lui 2025. …. În decembrie 2025, rata șomajului ajustată sezonier a rămas la 6,0%, identică celei din noiembrie. Numărul șomerilor – aproape 494.000 de persoane – era mai mare decât în decembrie 2024. O economie care crește lent, dar care nu mai absoarbe oameni. …. Cel mai dur indicator rămâne însă șomajul în rândul tinerilor. În perioada iulie–septembrie 2025, rata a fost de 26,9% pentru grupa 15–24 de ani – peste un sfert dintre tineri sunt în afara pieței muncii. Aici apare ruptura: firmele se plâng de lipsă de personal, iar tinerii se plâng că nu sunt angajați. Ambele afirmații sunt adevărate în același timp. Nu pentru că oamenii nu vor să muncească, ci pentru că locurile de muncă disponibile și competențele oferite nu se mai întâlnesc. …. Aceasta nu este doar o discuție despre șomaj sau salarii. Este despre structura viitoare a economiei. O piață a muncii care concediază competențe „de birou”, importă muncă fizică și pierde tineri înainte ca aceștia să înceapă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Un val de crime lovește România: „Este doar începutul”. Vina Guvernului Bolojan în creșterea criminalității violente  …..Există dovezi academice consistente că măsurile de austeritate — în special tăierile de beneficii sociale și reducerea resurselor locale — au fost urmate de creșteri ale criminalității în zonele cele mai afectate. Un studiu detaliat asupra tăierilor din sistemul de asistență socială din Marea Britanie arată că zonele expuse mai puternic la tăieri au înregistrat creșteri semnificative ale criminalității, cu o concentrare a creșterilor în regiunile deja vulnerabile sărăciei, iar efectele au vizat în special criminalitatea violentă.  Cercetările arată multiple motive ale efectelor pe care austeritatea le are în agravarea criminalității. Reducerea veniturilor și a serviciilor sociale crește stresul financiar și oportunitățile pentru infracțiuni economice, iar concedierile bugetarilor scad capacitatea statului de descurajare a violenței. …. „Sigur că există foarte multe cercetări care arată că, în context de sărăcie, se agravează toate tipurile de violență, mai ales violența intrafamilială, pentru că apar tensiuni. Relațiile dintre soți, dintre copii și părinți sunt întotdeauna traversate și de nevoi economice. Iar, suprapus pe asta, mai intervine și o cultură a toleranței față de violență și o cultură în care, din cauza rețelelor online, formele de violență sunt normalizate. Conflictele declanșate pe fundalul sărăciei, agravate de precaritate, devin, evident, mai frecvente și ies mai mult la suprafață. Pe urmă, toată partea aceasta legată de precaritate, tăieri bugetare și reducerea personalului afectează și serviciile de suport, care oricum erau foarte limitate în România: de la posibilități de ajutor financiar și materiale pentru familiile sărace sau cu probleme, până la finanțarea școlilor — mai ales în cazul copiilor de vârstă mică — formarea personalului, formarea consilierilor, dezvoltarea serviciilor de asistență pentru copii. Cazul băiatului de 13 ani care și-a ucis prietenul este oglinda consecințelor sistemului neoliberal și austerității promovate de Ilie Bolojan. Vorbim despre o familie în care părinților le era imposibil să-i ofere sprijin în procesul lui de dezvoltare, pentru că mama lucra în ture de noapte, iar tatăl era plecat la muncă, în străinătate. Părinții au fost nevoiți, din cauza sistemului economic, să lipsească constant din viața copilului ca familia să poată supraviețui”, a transmis aceasta. ….La noi, întreaga rețea de servicii sociale — de la DGASPC-uri, la servicii pentru persoanele foarte sărace, la cele pentru persoanele cu dizabilități — este subfinanțată; tăierile amenință practic accesul la servicii esențiale. Și, în același timp, rămânem la cheremul unor modele, de exemplu din internet și din social media, care sunt complet nereglementate și nesupravegheate. În tot acest context, evenimentele din ultimele zile nu pot reprezenta decât începutul”……” Integral: https://ziare.com/

“Raed Arafat propune ca România „să facă un pas curajos” făcut și de alte state: „Nu este vorba despre cenzură” .… „Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”, scrie șeful DSU sâmbătă dimineață, într-o postate pe Facebook. …. „State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”, spune Arafat. Arafat susține că „nu este vorba despre cenzură”, ci despre „protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”. Arafat mai spune că așa cum, din punt de vedere legal, minorii nu au acces la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în cazul rețelelor sociale. ….„A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, mai spune șeful DSU. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“Criza iraniană. Teheranul respinge cererile SUA, dar vrea să negocieze „pe picior de egalitate”. Ultima reacție a lui Trump și jocul pe care-l face Turcia  Capacitățile de apărare și balistice iraniene „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, a avertizat ministrul de Externe al Iranului, Abbas Aragchi, în cadrul unei vizite făcute în Turcia, unde s-a întâlnit cu omologul său Hakan Fidan. Turcia vrea să joace rolul de facilitator între Statele Unite și Iran, însă succesul pare deocamdată îndepărtat în condițiile în care Teheranul nu vrea să negocieze tocmai principalele cereri ale SUA După ce a avertizat că timpul este „numărat” înaintea unui atac asupra Iranului, președintele Donald Trump a declarat joi că „speră” să nu trebuiască să ordone un atac, dacă Teheranul acceptă un acord privind arsenalul său nuclear. ….Responsabili americani citați de publicația Axios declaraseră că orice acord cu Teheran ar trebui să includă renunțarea de către Iran la uraniul îmbogățit deținut, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și o schimbarea de politică față de unele grupări armate din regiune, cerere care se referă la Hezbollah, Hamas și rebelii houthi. …. Turcia vrea să evite cu orice preț un conflict armat care ar putea să aducă la granița comună cu Iranul, de 550 km, un val de migranți. Ca măsură de precauție, Turcia se pregătește „să consolideze securitatea frontierei” cu Iranul, a spus pentru AFP, un înalt responsabil turc. Dorința Turciei de a fi „un facilitator” al dialogului dintre Washington și Teheran este arătată și de implicarea personală a președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru organizarea unei reuniuni trilaterale SUA-Iran-Turcia. În această direcție, Erdogann a avut o convorbire cu președintele iranian Massoud Pezeshkian, care a refuzat și el să negocieze sub amenințările americane. Ankara se teme de încă un război la granițele sale, în condițiile în care situația din Siria, de după războiul civil, rămâne în continuare instabilă. …..” Integral: https://hotnews.ro/

“În urma acordurilor UE, vom putea vinde în Brazilia Dacii făcute de indieni la Mioveni  Vești excelente pentru economia României și pentru globalizare! În urma acordurilor istorice semnate de Uniunea Europeană cu statele din America de Sud și cu India, România va profita la maxim. Concret, vom putea exporta în Brazilia autoturisme Dacia fabricate la Mioveni de muncitori indieni aduși din Asia, după standarde franceze și cu piese produse în China. CEO-ul Renault spune că este un pas firesc. ”România devine un hub multicultural de producție auto. Nimeni nu știe unde e Mioveniul pe hartă, dar toată lumea îl respectă, din Shanghai până în Țara de Foc”, a declarat Jean-Michel Jarre, șeful Renault. ….Sindicatele de la Mioveni salută inițiativa, mai ales că muncitorii români vor putea supraveghea procesul de la distanță, din trafic sau din fața blocului. ”E foarte bine că vin indieni, sunt serioși, muncesc mult și nu întreabă când se mărește salariul. Exact ca românii de acum 40 de ani”, a explicat un lider sindical. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/