Buna dimineata intr-o zi de vineri, 11 septembrie! Cerul va fi variabil ziua, cu unele înnorări în zona de munte, unde izolat va ploua slab, iar noaptea mai mult senin. Vântul va sufla slab și moderat, local cu ușoare intensificări în prima parte a intervalului în regiunile sud-estice și sudice. Temperaturile maxime se vor încadra între 22 și 32 de grade, iar cele minime între 8 și 20 de grade, mai scăzute în depresiunile din estul Transilvaniei. Izolat vor fi condiții de ceață, potrivit ANM. Vremea va fi predominant frumoasă în București. Cerul va fi senin, iar vântul va sufla slab și moderat, cu ușoare intensificări pe parcursul zilei. Temperatura maximă va fi de 29…30 de grade, iar cea minimă de 15…17 grade.
Testele pentru coronavirus pot detecta fragmente moarte de virus, fiind fals pozitive, au arătat cercetătorii de la Oxford Testele de diagnosticare a infecţiei cu coronavirus sunt atât de sensibile că pot detecta fragmente moarte de virus rămase după o o contaminare mai veche, au arătat cercetători ai universităţii Oxford într-un nou studiu. O echipă de oameni de ştiinţă de la Centrul pentru Medicină bazată pe dovezi al Universităţii Oxford a revizuit rezultatele a 25 de studii care au presupus cultura probelor de virus aferente unor teste pozitive. Metoda „cultivării virale” poate indica măsura în care un test pozitiv a detectat un virus activ – care se poare reproduce şi transmite – sau doar fragmente moarte de virus care şi-au pierdut această capacitate. Cercetătorii spun că testele fals pozitive pot duce la o supraestimare a dimensiunilor curente ale pandemiei. Alţi experţi spun însă că e puţin probabil să dispunem de teste perfect fiabile care să detecteze infecţiile în toate cazurile. Carl Heneghan, unul din autorii studiului, a spus că ar fi preferabil ca în loc de un rezultat de tip prezenţă/absenţă a virusului testele să aibă un prag de detecţie – astfel încât o încărcătura virală mică să nu fie considerată o probă pozitivă. Cercetătorul e de părere că detectarea urmelor de virus după infecţii vechi este una din explicaţiile faptului că, în ciuda creşterii numărului de noi infecţii, rata internărilor se menţine stabilă. Testele de diagnostic Testul de tip tampon PCR – metoda-standard de diagnostic – presupune amplificarea materialului genetic al virusului, în timp ce proba de virus a unei persoane este trecută printr-o serie de „cicluri” astfel încât să fie recuperată o cantitate suficientă de virus. Numărul lor poate fi un indicator al cantităţii de virus prezente în probă – fie că sunt mici fragmente, fie niveluri mari de virus intact. La rândul său acesta poate fi pus în legătură cu probabilitatea ca acea cantitate să fie infecţioasă, astfel încât testele care presupun mai multe cicluri să fie mai puţin susceptibile să conţină virus capabil de reproducere în culturi de laborator. Riscul testelor fals pozitive Însă testele pentru coronavirus dau un rezultat pozitiv sau negativ fără a indica în vreun fel încărcătura virală a probei sau probabilitatea de a conţine virus transmisibil ca urmare a unei infecţii active. Asta poate o problemă, întrucât o persoană care are încărcătură virală mare şi o persoană care a rămas cu fragmente de virus după ce infecţia a trecut ar putea primi acelaşi tip de rezultat şi ambele să fie considerate pozitive la coronavirus. Heneghan, acelaşi cercetător care a observat bizarerii în modul de înregistrare a deceselor în Marea Britanie şi a determinat un nou sistem de raportare a autorităţilor sanitare, spune însă cî toate dovezile sugerează faptul că „o capacitate de transmitere a virusului începe să scadă după circa o săptămâna”. Integral: https://adevarul.ro
Ai luat abia 5 la examen, dar ai 6.000 de euro să plătești? Ai intrat la Medicină. Legal, în România …. Dacă ai reușit să iei un 5 chinuit la examen și ai în cont mii de euro care îți prisosesc (6.000 euro pe an școlar) ești binevenit la Facultatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București. Investiția ți-o poți scoate, garantat, câțiva ani mai tîrziu, salariul medicilor fiind de ordinul miilor de euro pe lună. Suprataxă dacă nu îți place cartea La Facultatea de Medicină din București sunt 660 de locuri subvenționate de la buget pentru cei care se clasează pe primele locuri la examenul de admitere. Există și categoria elevilor care plătesc „Taxă pentru studii universitare de licență”, anul acesta fiind vorba de 150 locuri. Această taxă a fost de 9.000 de lei pe an. Mai există și o taxă uriașă de 6.000 de euro intitulată „Taxă pentru studii universitare de licență -STUDENŢI ROMȂNI – SUPRATAXĂ”. Detalii legate de taxele de școlarizare la Universitatea de medicină le găsiți AICI. Un anunț postat pe site-ul Universității aduce o serie de clarificări în legătură cu această suprataxă. Pe 7 septembrie 2020 apare informația: „Anunț locuri taxă 6000 Euro În urma ședinței de Senat Nr. 15 din data de 04.09.2020, s-au aprobat solicitările la forma de învățământ cu taxă de 6000 euro. Menționăm că în perioada 08.09. – 11.09.2020 confirmarea ocupării locului se va face prin achitarea contravalorii în lei a sumei de 3000 euro”. Detalii AICI O săptămână mai târziu aflăm cine se califică pentru a intra la medicină plătind taxa de 6.000 euro 13 septembrie 2020: „Anunț privind studenții admiși la forma de învățământ cu taxă 6000 de euro Toate cererile candidaților care au susținut examenul de admitere și au obținut minim 50 de puncte au fost aprobate în vederea înscrierii la programul de studii medicină, forma de finanțare cu taxa 6000 euro”. Detalii AICI….De la Departamentul Finaciar-Contabil din Universitatea de Medicină ni s-a confirmat existența supra taxei de 6.000 de euro și a notei 5 (50 de puncte) minime pentru a intra la Facultatea de Medicină. Decanatul Facultății de medicină nu a putut fi contactat pentru a afla numărul exact al locurilor cu suprataxă aprobate. Integral: https://newsweek.ro
Surpriză: mita în pizza nu era doar pentru polițiști, ci și pentru angajați ai DSV și DSP “Duc acolo moca, duc acolo, duc la DSV, duc la DSP” – asta spune, potrivit interceptărilor, într-o izbucnire nervoasă vizavi de amploarea acestor atenţii pretinse de oamenii legii managerul de la “Mamma Mia”. Va ajunge ancheta şi la alte instituţii de control ieşene? Stenogramă incendiară obţinută de “Ziarul de Iaşi” în dosarul în care mai mulţi poliţişti rutieri sunt acuzaţi că au primit ciorbe şi pizza ca mită. Într-o discuţie interceptată de către reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi depusă la dosar, managerul de la “Mamma Mia”, Cosmin Andrei Hîncu, i se plânge unui coleg, despre care nu ştia că e colaborator al DNA, că e nevoit să împartă mâncare gratis şi pe la alte instituţii de control, nu doar la Poliţia Rutieră. Integral: https://newsweek.ro
RECORD 90 de ani de concedii medicale la Complexul Energetic Hunedoara, în doar nouă luni Angajații Complexului Energetic Hunedoara au beneficiat, în acest an, de 33.000 de zile de concediu medical. Potrivit datelor din 2019, compania, aflată în insolvență, are puțin peste 4.000 de angajați care au un salariu mediu de aproape 5.000 de lei pe lună. Conducerea Complexului Energetic Hunedoara a sesizat Colegiul Medicilor în legătură cu numărul uriaș de zile de concediu acordate de unii medici din Vulcan. „Avem un tabel cu medicii care au dat concedii medicale. Am făcut, împreună cu administratorul judiciar, un calcul, la un medic din Valea Jiului. A pus o medie de 20 de minute pentru consultul unui om. La calcul a ieşit că medicul, la opt ore pe zi, a trebuit să lucreze cinci luni şi jumătate numai pentru CEH. Spunea administratorul judiciar să-l angajăm, că deja e angajatul nostru. El, cinci luni din şase nu a mai avut timp pentru pacienţii din oraş”, a declarat Cristian Roşu, administratorul special al CEH, citat de Gazeta de Dimineață. Potrivit presei locale, sunt concedii de luni până vineri, întrerupte în weekend și reluate săptămâna viitoare. Integral: https://newsweek.ro
EXCLUSIV Universităților private le e rușine cu absolvenții politicieni, refuză să le publice numele Sute de miniștri, parlamentari, secretari de stat, directori și șefi mai mici din aparatul de stat românesc au obținut diplome universitare la instituții de învățământ superior recunoscute sub titlul relevant de „fabrici de diplome”. Surpriză, însă, “fabricile” se dau modeste. Universitatea Ecologică, Universitatea „Nicolae Titulescu” și Universitatea „Spiru Haret”, toate din București, sunt instituțiile private de învățământ superior care au un număr impresionant de absolvenți care au reușit să ajungă la vârful statului român. Fostul ministru de Interne Carmen Dan, de exemplu, a terminat Facultatea de Drept a Universității Ecologice București, examen de licență – iulie 2000. Mână dreapta a lui Dragnea a avut nevoie de 11 ani de pentru a obține diploma de facultate – o perioadă de aproape trei ori mai îndelungată decât normal. Noul șef al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, Laurențiu Baranga, anterior director adjunct în cadrul Oficiului Registrului Naţional al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS), a terminat Facultatea de Management la Universitatea Ecologică și predă la Universitatea „Titu Maiorescu”. Acestea sunt doar câteva dintre personajele relevante despre care a scris Newsweek România, dar numărul lor este mult mai mare, inclusiv în actualul guvern PNL, după cum au arătat și alte publicații. Când o instituție de învățământ are astfel de performanțe, se laudă pe oriunde poate cu absolvenții de top, tocmai pentru a atrage alți studenți. Practica e întâlnită la marile universități private din Occident. De exemplu, Universitatea Harvard, din SUA, are 134 de absolvenți miliardari. Universitatea Yale se mândrește că cinci absolvenți de-ai săi au ajuns președinți ai Statelor Unite și că 17 au devenit judecători ai Curții Supreme….. Universitatea „Spiru Haret” s-a ascuns în spatele noilor regulamente privind protecția datelor personale, deși tot ce am cerut a fost doar numele absolvenților, care sunt oricum persoane publice. În plus, consideră că succesul absolvenților, pus între ghilimele chiar de către reprezentanții universității, nu este relevant pentru calitatea școlii pe ansamblul său….. În opinia Universității Nicolae Titulescu, siguranţă datelor cu caracter personal ale studenţilor, absolvenţilor, cadrelor didactice şi angajaţilor este mult mai importantă decât vizibilitatea publică a instituţiei”, a fost răspunsul primit de Newsweek România. Așadar, nu vor să se știe ce studenți au făcut performanță după ce au absolvit. Răspunsul la întrebarea „De ce?” este evident. Integral: https://newsweek.ro
Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR: Capacitatea de cazare în cămine va fi mult diminuată …. “În învăţământul universitar există o serie de particularităţi care diferenţiază acest nivel de învăţământ de învăţământul preuniversitar. Prima ar fi aceea a existenţei autonomiei universitare. Cea de-a doua ar fi faptul că în învăţământul superior avem ore de curs şi de aplicaţii. În învăţământul preuniversitar există ore. Cele mai multe universităţi, din această perspectivă, au luat decizia – la momentul la care vorbim, o să vedem ce se întâmplă până la deschiderea anului universitar -, de a derula exclusiv online partea de cursuri, de a derula în cea mai mare parte online partea de seminarii, iar aplicaţii, lucrări practice, laboratoare şi proiecte să se deruleze cu prezenţă fizică. Există şi alte universităţi, nu multe, care au luat deja decizia de a derula toată activitatea online. Este vorba mai ales de universităţile care nu au în planurile de învăţământ ore de laborator, lucrări practice sau proiect. Deci, este vorba despre universităţi care şcolarizează îndeosebi în programele de studiu încadrate în domeniul socio-uman”, a declarat prof.dr. Sorin Cîmpeanu, preşedintele CNR, citat de agerpres.ro. A treia diferenţă, a adăugat şeful rectorilor, este aceea că, în universităţile româneşti, au fost cazaţi anul trecut, aproape 100.000 de studenţi.”În momentul de faţă, problema deschiderii căminelor studenţeşti este extrem, extrem de acută. În primul rând, va trebui să cazăm mai puţini studenţi, pentru a asigura regulile de distanţare. În al doilea rând, unele universităţi, precum este cea pe care o conduc – USAMV Bucureşti, au decis deja că vor caza doar studenţi care vin cu un test COVID negativ. Vor fi primiţi în campus, vor fi cazaţi doar în măsura în care testul COVID va fi negativ. Discutăm de acoperirea costurilor de testare pentru studenţii USAMV Bucureşti care vor fi cazaţi. Gândiţi-vă că este vorba despre sume foarte mari pentru o singură testare. Cazarea se face în zilele de 28 şi 29 şi 30 septembrie. Deci, pe parcursul a trei zile, vor fi testaţi toţi studenţii care au cereri de cazare. Dacă ai 10.000 de studenţi, la un cost de circa 100 de euro pe test, înseamnă deja 1 milion de euro – o singură testare. Dacă se va solicita testarea la intervale mai mult sau mai puţin distanţate, mă tem că nu vor exista resurse pentru acoperirea acestor costuri nici din partea universităţii, nici din partea studenţilor în mod evident. Aceasta este o altă particularitate”, a mai spus rectorul. Integral: https://adevarul.ro
Zeci de profesori refuză să facă testul pentru COVID-19, înainte de debutul anului şcolar, deşi primăria asigură finanţarea. Primar: „Sunt dezamăgit” …. Primarul Sucevei, Ion Lungu, susţine că este dezamăgit de faptul că iniţiativa lui vizând testarea personalului didactic şi nedidactic pentru depistarea noului coronavirus a fost interpretată în cheie politică. „Au sărit şi cei de la sindicate, că n-am cum să oblig profesorii, că profesorii nu-s cobaii lui Lungu. Eu am fost doar mânat de un sentiment sincer de a face aceste testări la profesori pentru a putea începe anul şcolar în condiţii de siguranţă”, a declarat Ion Lungu. Costul analizelor este suportat din bugetul local. Primarul a mai spus că sunt şcoli unde personalul se testează, în timp ce altele, Şcoala nr.3 şi Şcoala nr.8, vor să ţină banii pentru a-i folosi în cazul în care în unităţi se vor înregistra focare de COVID. Surse neoficiale susţin că 80 la sută din personalul unei grădiniţe din oraş a refuzat categoric testarea. Primarul Ion Lungu nu a confirmat informaţia, arătând că va prezenta o situaţia detaliată cu privire la testări săptămâna viitoare. Ion Lungu a menţionat că decizia legată de testarea sau nu a personalului rămâne la latitudinea fiecărui director de şcoală. Amintim că Primăria Suceava a asigurat fondurile necesare pentru ca toţi angajaţii sistemului educaţional din oraş, indiferent dacă vorbim despre unităţi şcolare private sau de stat, să se testeze cu 72 de ore înainte de debutul anului şcolar. Unele şcoli au anunţat că au început testarea cu o săptămână mai devreme decât perioada socilitată de primar pentru că au început să intre deja în contact cu elevii şi cu părinţii acestora. Integral: https://adevarul.ro
Laura Codruţa Kovesi, interviu fără menajamente la BBC. Cum a răspuns la întrebările directe despre „serviciile secrete” şi „statul paralel” … În interviul realizat de BBC, jurnaliştii au confruntat-o pe Laura Codruţa Kovesi cu susţinerile mai multor politicieni sau oameni de afaceri din România, unii chiar vizaţi de dosare penle, conform cărora aceasta ar fi „fabricat” dosare cu ajutorul SRI. Jurnaliştii au întrebat-o pe Laura Codruţa Kovesi dacp regretă „metodele folosite” în România, pe vremea când era la procuror-şef DNA. „Nu, nu este vorba despre metode, ci despre aranjamentele de lucru avute la acel moment, bazate pe legislaţie. Am primit informaţii de la serviciile secrete şi am folosit aceste informaţii ca să deschidem cazurile. Dar este important de spus şi de clarificat că investigaţiile noastre au fost făcute de procurori şi poliţişti şi că niciun oficial din serviciile secrete nu a lucrat la cazurile noastre, doar procurorii şi poliţiştii”, a răspuns Laura Codruţa Kovesi. BBC i-a pus în vedere fostei şefe a DNA că, dacă va aduce aceleaşi metode în noua funcţie, cea de şefă a Parchetului European, va face „multă lume foarte nefericită”. „Toate cazurile noastre la care am lucrat în România au fost verificate în instanţă. Aşadar, la nivel european, vom lucra în acord cu legislaţia, aşa cum am făcut-o în România tot timpul. Tot ce au făcut procurorii în cazuri a fost verificat în instanţă de judecători”, a spus Laura Codruţa Kovesi. Jurnaliştii au insistat şi au făcut referire la decizia CCR din ianuarie 2019, care, potrivit acestora, ar fi contuzionat că Laura Codruţa Kovesi a creat „un sistem paralel de justiţie, care funcţiona în afara legii şi a Constituţiei din România”. „Nu este nicio decizie a Curţii Constituţionale care să spună că eu am creat statul paralel în România”, a răspuns Kovesi. Jurnaliştii i-au pus în vedere fostei şefe a DNA că, la finalul mandatului ei, România era pe locul 70 în lume în termeni de corupţie şi făcea regrese, fiind a doua cea mai coruptă ţară din Europa, după Bulgaria. BBC a făcut referire la date ale Transparency International. „Când vorbim despre eradicarea corupţiei sau despre reducerea nivelului de corupţie dintr-o ţară, cred că nu este doar responsabilitatea procurorilor. Ca să lupţi cu acest fenomen, este necesar să existe un întreg efort al procurorilor, să previi corupţia, să ai legi bune şi să oferi instrumente suficiente procurorilor să investigheze acele infracţiuni”, a declarat fosta şefă a DNA. CEDO: Kovesi a fost revocată pe nedrept Şefa Biroului Procurorului Public European (EPPO) Laura Codruţa Kovesi a declarat, pe data de5 mai, că decizia prin care a fost revocată din funcţie a fost luată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil şi libertatea de exprimare. Integral: https://adevarul.roRAPORT România, cele mai multe dosare de fraudă cu fonduri europene în 2019 Țara noastră apare în raportul OLAF la mai multe capitole privind fraude cu fonduri europene: ferme de acvacultură în zone unde nu există apă, fonduri europene pentru prevenirea incendiilor de pădure sau fonduri pentru managementul apelor uzate. România este țara împotriva căreia Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a soluționat în 2019 cele mai multe investigații privind managementul și cheltuirea fondurilor europene. Mai mult de o zecime din totalul de 100 de dosare se referă la fraude cu fonduri europene în țara noastră, potrivit raportului OLAF pe 2019. OLAF a investigat anul trecut cum s-au cheltuit fonduri europene în 42 de țări, soluționând 100 de dosare în total. 11 dintre acestea (peste o zecime) privesc doar fondurile europene cheltuite în România, situând țara noastră pe primul loc la acest capitol. De asemenea, 9 din cele 11 dosare au fost soluționate cu recomandări din partea organismului european. Integral: https://newsweek.ro
Cetățenii de onoare ai Gabrielei Firea: un colaborator al Securității și un membru al conducerii PCR … Consiliului General al Capitalei a aprobat în ședința de luni acordarea titlului de cetățean de onoare al Bucureștiului unui număr de șapte personalități, printre care se numără actorii Horațiu Mălăele și Mitică Popescu și academiciana Maya Simionescu. Pe listă intră și două personalități controversate și contestate, care au avut în trecutul lor legături cu regimul dictatorial al lui Nicolae Ceaușescu. Este vorba despre academicianul Constantin Bălăceanu Stolnici și scriitorul Dumitru Radu Popescu. Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit în 2007 că, sub numele de cod Ionescu Paul și Laurențiu, Constantin Bălăceanu Stolnici a fost colaborator al poliției comuniste. Boier de viţă veche şi turnător de cursă lungă Constantin Bălăceanu Stolnici a colaborat cu Securitatea lui Ceaușescu mai mulți ani și a turnat pe oricine s-a aflat în preajma sa, printre care Regele Mihai sau Ion Rațiu. A fost un colaborator harnic, cooperant, prolific, cu iniţiative în întâmpinarea sugestiilor Securităţii interne pe lângă „foştii exploatatori”, dar şi unul cu potenţial în problema emigraţiei anticomuniste. A fost avansat şi trimis peste hotare cu misiuni care transgresau simpla culegere de informaţii, după cum reies din documentele CNSAS și după cum l-a caracterizat și jurnalistul Europa Liberă Neculai Constantin Munteanu, în „Top 5 cei mai scârboși informatori”. A fost un destoinic agent provocator şi un agent de influenţă. Prezentabil, manierat, abuzând de zdrăngănelile boieriei lui, Stolnici a avut uşi deschise în casele celor pe care i-a turnat, şi în ţară, şi în afara ei. Sub mai multe nume de cod, printre care de „Ionescu Paul“ şi „Laurenţiu“, a turnat liberali, ţărănişti, monarhişti, diplomaţi, colegi, medici, pacienţi, rude. Securitatea a fost impresionată de mulţimea şi de exactitatea informaţiilor, de spiritul lui „de sinteză şi analiză“. A fost recompensat cu dreptul de a călători peste hotare şi cu bani, în lei şi valută. „Oricât i se dădea, mult, puţin, omul lua. De la bacşişul mizer de 125 de lei, la 4.000 de lei, jumătate din costul unui voiaj în Vest. I-au fost decontate chiar şi fleacurile artizanale dăruite celor vizitaţi şi turnaţi. A fost primit, la cererea lui, de Vlad Georgescu, directorul secţiei româneşti de la Europa Liberă. Vizita s-a soldat cu o schiţă detaliată a apartamentului gazdei, îndosariată în arhivele Securităţii. În schimbul serviciilor făcute Securităţii, a cerut avansare profesională şi ştiinţifică. Nu din arivism, ci pentru a-şi spori credibilitatea în străinătate. Cot la cot cu Securitatea, a combinat datoria patriotică cu plăcerea turnătoriei”, a scris Neculai Constantin Munteanu, una dintre vocile emblematice ale Europei libere, înainte de 1989. În decembrie 2007, Bălăceanu Stolnici a anunţat că se retrage din activităţile Academiei Române. A declarat atunci la BBC că nu a negat nicio secundă colaborarea cu Securitatea. Într-o scrisoare adresată conducerii Academiei, Bălăceanu Stolnici a spus că nu are nicio implicare într-un complot al Securităţii în vederea asasinării fostului şef al postului de radio Europa Liberă, Vlad Georgescu. A lucrat pentru Securitate până la revoluţie. În decembrie 1989 era propus pentru trecerea la un nivel superior al muncii informative la Direcţia a III-a, Contraspionaj. Revoluţia a pus capăt carierei unui turnător cu vocaţie şi cu perspective….. A doua personalitate controversată recompensată de Gabriela Firea cu titlul de cetățean de onoare al Bucureștiului este Dumitru Radu Popescu, președintele Uniunii Scriitorilor din România în perioada 1981-1989, una dintre cele mai crunte din punct de vedere al cultului personalității lui Ceaușescu, girată și de conducerea organizației. Mai mult, Dumitru Radu Popescu a fost membru al Comitetului Central al Partidului Comunist Român pe aproape toată perioada dictaturii lui Nicolae Ceaușescu. A intrat în elita conducerii comuniste în 1969 și a ieșit doar pentru că regimul a căzut în 1989. De asemenea, a fost deputat în Marea Adunare Națională, așa zisul parlament al Republicii Socialiste România, din 1975 până în 1989. Integral: https://newsweek.ro
Astra Vagoane a câștigat în instanță meciul tramvaielor cu Firea. Fost șef TAROM implicat în “vicierea calculului punctajului”, ca să câștige turcii. Obligată de judecători, Primăria București a declarat Astra drept câștigătoare a contractului de 160 de milioane de euro pe care, în noiembrie 2019, îl atribuia companiei Durmazlar și secretiza criteriile deciziei! În spatele acestei operațiuni de manipulare a unei licitații persistă însă destule întrebări. … Șeful comisiei care a dat câștig turcilor a fost Eugen Davidoiu, fost director la TAROM, devenit directorul general al Achizițiilor Publice din PMB. …. Cum de a trecut Comisia din Primăria lui Firea peste atâtea nereguli? După ce au pierdut în instanță, cei din primărie au refăcut calculul la licitație și Astra a luat, conform surselor ziarului din interiorul PMB, 100 de puncte, maximumul posibil, după ce, inițial, primise 98 de puncte, iar turcii, 99. Întrebările care rămân țin de integritatea comisiei și de intenția pe care a avut-o. Cum e posibil ca aceeași comisie care azi dă 100 de puncte Astrei, după ce, practic, trei instituții publice îi descalifică decizia, să fi neglijat următoarele evidențe ale licitației: Durmazlar a prezentat în oferta sa un prototip de tramvai numit Panorama, pe care nu l-a construit niciodată și care nu avea omologare europeană. Câștigătorii nu au putut furniza comisiei care este nivelul de zgomot produs de tramvaiul Panorama. Podeaua tramvaiului produs la Bursa nu este coborâtă pe toată lungimea vagonului, aceasta fiind mai ridicată, în pantă, în zona sașiurilor, care ar fi constituit o problemă pentru persoanele cu dizabilități. Podeaua tramvaiului fabricat de Astra este coborâtă și la același nivel pe toată lungimea lui. Prototipul turcesc este dotat cu 4 uși duble și una simplă, cea din dreptul vatmanului, și nu cu 5 uși duble, așa cum cerea caietul de sarcini. Mai mult, ultima ușă nu se află la capătul din spate al tramvaiului, creându-se astfel efectul de “sac de fund”. Modelul oferit de Durmazlar este unul compact, unitar și nu modular, cum se cerea în caietul de sarcini. Firea nu a spus adevărul În primă fază, Primăria nu doar că a oferit Durmazlar licitația, dar a și secretizat criteriile acordării contractului. Abia investigațiile de presă și etapele procedurale de contestare și, în final, de judecată, au dus la aflarea faptelor. Integral: https://www.libertatea.ro
Ionuţ Dumitru, Raiffeisen Bank: Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocaţiilor – devin operaţionale, România nu se va mai putea împrumuta de pe pieţe şi singura opţiune va fi un nou acord cu FMI …„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanţa un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.) Ratingul de de ţară <recomandat investiţiilor> poate fi pierdut şi atunci singura soluţie de finanţare a deficitului va fi un nou acord cu FMI.” Chiar şi fără majorările susmenţionate, în 2021 deficitul bugatar ar fi plecat, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocaţiilor şi altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru pieţe, nu este finanţabil, spune Dumitru. „Pieţele nu vor finanţa un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investiţiilor, sau îl vor finanţa la costuri greu de suportat şi soluţia rămâne un nou apel la FMI.” Veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Alături de veniturile nefiscale – fonduri UE, etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanţezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe ţări din UE) şi alta este să finanţezi acelaşi deficit, când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul. Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD au modificat ordonanţa de urgenţă a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD şi votată de PNL, în Parlament. Şi PNL a votat această lege, pe când era în opoziţie. PSD a depus zilele trecute un amendament la proiectul de lege de aprobare a ordonanţei de rectificare. Acesta prevede revenirea la creşterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. În plus, parlamentarii au anulat, într-un alt amendament, prorogarea termenului de majorare a salariilor profesorilor până în 2021. Integral: https://www.zf.ro
Europa Centrală și de Est va pierde până la 70% din populație până în 2100. România, în topul țărilor cu cel mai accentuat declin demografic Europa Centrală și de Est pierde masiv populație. Studii recente efectuate de Uniunea Europeană și de grupuri de oameni de știință de la instituții ori publicații prestigioase, precum Lancet, arată că “hemoragia” din acest sector va duce la o depopulare de anvergură în zonă, țări ca România, Bulgaria ori Ucraina urmând să piardă undeva între 50-70% din populație până în anul 2100. … Declinul populației este cel mai accentuat în Letonia, Lituania, Bulgaria, Ucraina, Serbia, Croația, Bosnia și Herțegovina și în România. Iar aceste țări nu conduc doar în topul declinului demografic din zonă, ci și în cel de pe întregul glob! Două cauze sunt menționate: îmbătrânirea populației – cuplurile nu mai fac copii sau fac mai puțini ca înainte – și migrația. Motorul depopulării este un lanț al slăbiciunilor: lipsa sprijinului acordat de stat familiilor cu copii și hibele din sistemul medical, care duc la o scădere a ratei natalității; o rată scăzută a natalității influențează negativ economia, crește presiunea pe sistemul de pensii și scade competitivitatea pe piața muncii, iar pe cale de consecință, remunerația, determinând o creștere a emigrației – tinerii caută joburi mai bine plătite peste hotare. …. În ciuda măsurilor luate de guvernele statelor din zonă, nu se remarcă o redresare a situației. Natalitatea nu a explodat, iar tineretul continuă să emigreze. Depopularea își continuă cursul, dând apă la moară cercetătorilor care au făcut previziunea sumbră a scăderii populației din zonă până la un minim de 30%, în următorii 80 de ani. …. Oamenii de știință care au studiat fenomenul emigrației din zonă susțin că nu creșterea natalității e cheia, ci stimularea economiei – sau stabilizarea ei – și înființarea de noi locuri de muncă. .. Prin urmare, Comitetul Economic și Social European a atras atenția statelor membre că trebuie să se concentreze pe crearea de oportunități economice sustenabile și pe combaterea șomajului, dacă vor o creștere demografică. Abia în plan secundar trebuie abordate promovarea unei vieți sănătoase, programe flexibile de muncă, pentru a le permite părinților să-și îngrijească copiii, investiții în servicii din domeniul educației și sănătății menite să ajute familiile cu copii.Integral: https://www.libertatea.ro
Oficial! Noul pod peste Dunăre de la Brăila se va numi Golden Brau Gate După 3 ani de dezbateri și licitații, numele pentru podul peste Dunăre de la Brăila a fost adjudecat de un brand de bere. Podul se va numi Golden Brau Gate, nu pentru că seamănă cu cel din San Francisco, ci pentru că asta beau Doreii care îl construiesc. Unul din pontoanele plutitoare de pe șantier a fost făcut de muncitori din peturi de bere prinse într-o plasă de sârmă. Zona podului este plină de doze și peturi de Golden Brau. Se spune că rețeta betonului din care au fost turnați stâlpii podului conține și 2% bere Golden Brau, dar informația nu a fost confirmată de combinatul LaFarge…..La inaugurare podul va fi testat cu 174 de cisterne pline cu Golden Brau, bere care va fi împărțită participanților la festivități. Din păcate, la ritmul în care se lucrează, cei care vor apuca să treacă pe podul Golden Brau Gate încă nu s-au născut. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Vela anunţă că a fost înfiinţată, în cadrul Poliţiei Române, Direcţia pentru Siguranţă Şcolară: Noua structură va preveni şi combate violenţa în şcoală, cu accent pe fenomenul de bullying …. Vela a spus că Poliţia Siguranţa Şcolară va fi formată din 270 de poliţişti. “Poliţia Siguranţă Şcolară va avea o subordonare centrală, iar obiectul ei de activitate este strict legat de asigurarea protecţiei şi siguranţei elevilor şi a cadrelor didactice. Noua structură va preveni şi combate violenţa în şcoală, cu accent pe fenomenul de bullying, şi actelor de violenţă între elevi în interiorul şcolii, cât şi în proximitatea acesteia. Totodată, va monitoriza măsurile de siguranţă, va analiza fenomenele infracţionale din fiecare şcoală, va identifica riscurile şi problemele specifice fiecărei unităţi de învăţământ”, a explicat ministrul de Interne. Potrivit lui Vela, această structură va coordona toate acţiunile de combatere a infracţionalităţii şi va dispune prezenţa poliţiştilor de ordine publică, rutieri, a jandarmilor şi a Poliţiei Locale pentru funcţionarea şcolilor în condiţii de siguranţă. Structura va coopera cu unităţile de învăţământ şi autorităţile locale pentru combaterea “fenomenului criminogen din şcoli” şi va acţiona în comun cu celelalte structuri ale MAI pentru combaterea infracţionalităţii juvenile, a criminalităţii organizate, respectiv a traficului de persoane şi a traficului de droguri. Integral:
PSD schimbă cu viteza luminii conducerea ANCOM, în plină dispută legată de participarea Huawei la licitația 5G …. PSD încearcă să obțină controlul în conducerea ANCOM înaintea licitației pentru 5G, iar legea modificată în Parlament în ritm alert arată acest lucru. Inițiativa legislativă privind schimbarea conducerii ANCOM a trecut de Parlament în doar 19 zile. Războiul pentru șefia instituției a fost declanșat în forul legislativ înaintea licitației pentru implementarea tehnologiei 5G, care urmează să fie principala misiune a Autorității de Reglementare. Oficialii guvernamentali, dar și parlamentari au recunoscut că, în ultima perioadă, asistăm la o ofensivă mediatică și de lobby a companiei Huawei înaintea licitației pentru 5G. În Senat, au existat 88 de voturi „pentru”, 38 de voturi împotrivă și patru abțineri. Proiectul de lege a fost depus în timpul sesiunii extraordinare, fiind semnat de reprezentanții PSD, PNL, UDMR și Pro România. Cătălin Drulă, liderul grupului USR din Camera Deputaților, a precizat că PSD a încercat să obțină și semnătura grupului USR, dar a fost refuzat. Proiectul de lege nu a primit în Camera Deputaților sau în Senat punctul de vedere al Guvernului. Totul a mers pe repede înainte la inițiativa PSD. Deputatul PNL Gabriel Andronache a dezvăluit că a rămas cu „gura căscată” când a văzut că proiectul a fost introdus pe ordinea de zi. Camera Deputaților a votat proiectul pe 25 august, iar astăzi a ajuns la vot final în Senat….. În noua formă propusă în Parlament, pe lângă funcția de președinte și vicepreședinte apare un Comitet de Reglementare, iar membrii acestuia sunt deciși prin vot de majoritatea parlamentară. PNL susține că PSD încearcă să impună o nouă conducere la ANCOM înaintea alegerilor parlamentare, fără a aștepta să se formeze o nouă majoritate. Mandatul lui Sorin Grindeanu în fruntea ANCOM se va termina la finalul acestei luni, fiindcă acesta a decis să revină într-o funcție de conducere în PSD. Legea îi oferă un termen de 60 de zile să aleagă între funcția publică sau cea politică. Prima tentativă a PSD de a schimba modul de conducere a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a fost făcută în luna august printr-un proiect depus de Florin Iordache. Președintele ANCOM, Sorin Grindeanu, cel care ocupă simultan și funcția de prim-vicepreședinte PSD, a declarat pentru Europa Liberă că varianta propusă de Florin Iordache era una „proastă”. Inițiativa lui Florin Iordache a fost retrasă, fiind înlocuită cu cea votată astăzi. Proiectul votat de Senat în calitate de cameră decizională prevede că președintele și cei doi vicepreședinți sunt numiți după votul primit în Parlament. Președintele și vicepreședinții nu au voie să facă dintr-un partid politic. Noutatea o reprezintă schimbarea organigramei de conducere a ANCOM prin apariția unui Comitet de Reglementare din care să facă 7 șapte membri, inclusiv președintele și cei doi vicepreședinți. Integral:
În plină campanie electorală a lui Firea, Primăria Capitalei a difuzat 600 de spoturi pe cinci televiziuni, în doar șapte zile. Șeful AEP: “Nu putem să ne băgăm” 1.850.000 de lei pentru “activități de marketing și promovare” au început să fie cheltuiți pe Primăria Capitalei, în cadrul unei campanii care se va încheia chiar în ziua alegerilor locale, pe 27 septembrie!
Bucureștiul sub Firea Bucureștiul sub Firea este un bâlci, o improvizație, un kitsch colosal, grotesc. Nici nu putea fi altfel cu un primar-navetist la Voluntari, unde locuiește într-o capelă ascunsă într-un submarin, un adevărat monument închinat prostului-gust, în care se țopăie pe Jerusalema doar pentru că dansul pinguinului a ieșit din modă. După patru ani și jumătate de făcut fotografii, bilanțul e catastrofal și vizibil cu ochiul liber: clădiri reabilitate între ghilimele, trotuare care arată ca după bombardament. Am mai văzut așa trotuare doar la granița cu Siria aflată în război civil. O duhoare generală care vestește că apa caldă a devenit o amintire. Piste de bicicliști trastare la mișto, piste care trec prin clădiri care stau să cadă. Peste tot adevăratul articol fundamental din constituția orașului: atenție, cade tencuiala! Peste tot o groaznică mizerie balcanică. Niciodată în mileniul al III-lea Bucureștiul n-a fost mai murdar, mai jegos și mai plin de guriști care să cânte imnuri de slavă edilului. Parcul Cișmigiu e îngropat în rahat de porumbei, becurile sunt chioare și paznicii au obezitate morbidă. La parterul blocului unde ajung mai des decât aș vrea să locuiesc se strâng să stea degeaba și să mânânce șaorme vajnicii polițiști locali. Numărul acestora a crescut de la an la an, îți ia cinci minute să le ocolești gruparea. Și în timp ce îi ocolești poți să audiezi odele de Cântarea Firii, cu care orașul este binecuvântat atât de des. Bun-venit înapoi în 1984. Vine iarna și o să fie și mai frumos: n-o să fie căldură, dar la ce ne-ar folosi când avem o primăreasă atât de caldă? Administrația capitalei României este, deci, o glumă proastă. Iar echipa cu care primăreasa vrea să câștige un nou mandat e atât de ilară încât și semnele de exclamare abdică rușinate. Traficul e de Orientul Mijlociu, poluarea e de Copșa Mică, orașul e abandonat și își așteaptă resemnat
România e de o lună pe primul loc al ratei deceselor în Europa. Dr. Adrian Marinescu: Infecțiile nosocomiale din ATI joacă și ele un rol Vestea că România este primul loc în Europa în ce privește rata deceselor provocate de Covid-19 la 100.000 de locuitori, pare nouă dar nu e. În urmă cu fix o lună, pe 3 august, România se plasa tot pe prima poziție. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze sunt indicatorii în continuă creștere, așa cum apar ei în raportul
ANALIZĂ Peste 2.100 de elevi (18%) din localitățile aflate în scenariul roșu nu au niciun dispozitiv pentru a participa la școala online, iar 56% au doar telefoane Aproape 18% din cei peste 11 mii de elevi care învață în cele 43 de localități – comune și orașe mici – aflate în scenariul roșu, nu au niciun fel de dispozitiv pe care să facă școală online, arată o analiză Edupedu.ro. În aceste localități rata de infectare depășește pragul de 3/1.000 de locuitori, potrivit
Șeful Asociației Comunelor: „Masca e precum chiloțelul, face parte din vestimentație, nu o dăm”. Transportul elevilor, mărturii șocante Fără microbuze pentru transportul școlar, fără măști gratuite, fără dezinfectant în anumite școli. Acesta e tabloul din mediul rural în care elevii ar trebui să înceapă școala la 14 septembrie. Aproape jumătate din populație României trăiește în mediul rural, iar copiii care vor începe școala vor avea de suferit din cauza resurselor financiare limitate în perioada epidemiei de COVID-19. În sate se ridică mari semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește două probleme: transportul elevilor către școli și asigurarea măștilor. Din cauza noilor condiții impuse de epidemia de COVID-19, numărul copiilor care ar trebui să urce simultan într-un microbuz școlar este redus la jumătate, ceea ce va face aproape imposibil, în anumite comune, transportul. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, susține într-o declarație acordată pentru Europa Liberă că masca este parte din vestimentație și va trebui să fie asigurată de părinți, deoarece primăriile de comună nu au resursele financiare. Primarii prezintă situații incredibile despre cum se realizează, în realitate, transportul școlarilor. Pe lângă problemele existente în marile orașe înainte de începerea școlii, copiii din satele României mai au una în plus: transportul către școală. În multe comune, școlile s-au desființat din lipsă de personal sau din cauza numărului redus de copii rămași în sate. Din acest motiv, distanța între satul în care trăiește un elev și școala la care învață poate să fie de peste 20 de kilometri, ceea ce face ca transportul să devină esențial în procesul educațional. Autoritățile locale din anumite comune se declară depășite, iar apariția epidemiei de COVID-19 nu a făcut decât să agraveze situația. Cei care vor avea de suferit din cauza pasării de responsabilitate între autoritățile locale și cele centrale sunt copiii. Prinși la mijloc, ei și părinții lor, vor trebui să găsească soluțiile pentru a rezolva problema. Autoritățile ridică din umeri, arătând unele spre celelalte….. „Nu poți să dai tuturor, să ne ierte Dumnezeu, până acum copiii nu au mers nicăieri? Le-a dat cineva măști? Așa cum îi dă șosete, chiloțel și masca face parte din vestimentația oricăruia dintre noi. Acolo unde sunt bani se dau măști, acolo unde nu sunt, vedem cum găsim soluții. În numele lui Dumnezeu, măștile fac parte din costumația oricărui copil! Atunci să dăm și maiouri și chiloței și șosete? Masca face parte din costumația fiecărui dascăl sau copil”, a susținut președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) în exclusivitate pentru Europa Liberă. Emil Drăghici a comparat măștile din perioada COVID-19 cu batistele pe care elevii din generațiile anterioare erau obligați să le aibă zilnic la ei….. Despre tablete nici nu poate să fie vorba, chiar dacă tocmai copiii din mediul rural au cea mai mare nevoie de ele. Eșecul licitațiilor organizate de Guvern pentru tablete și măști, se va vedea cel mai mult în mediul rural, susțin primarii de comune. „Tabletele școlare sunt ca manualele școlare. Ne-am ocupat noi, primarii, de manualele școlare? E în responsabilitatea autorităților centrale, e o obligație. Dreptul la educație nu e doar pentru cei cu bani, deși se ajunge în situația că cel care are, oase roade”, a adăugat Emil Drăghici. Integral:
Expert in politici publice despre strategia de descentralizare a Guvernului: Degeaba ai un sistem descentralizat daca capacitatea statului este suboptimala sau nu exista ….“Descentralizarea politicii epidemiologice la nivel local, pentru scoli si licee, se bazeaza pe logica subsidiaritatii, pe care toti o proclama retoric dar pe care putin o sustin cu adevarat si inteleg ce presupune. In aprilie, cu colegi de la SUNY Binghamton, faceam o analiza comparativa la nivel global a politicilor de sanatate publica privind pandemia. Incercam sa vedem daca federalismul sau centralismul sunt mai eficace si eficiente in limitarea consecintelor epidemiologice ale virusului. Rezultatele preliminare din aprilie sugerau ca sistemele federale sunt mai eficace in controlul pandemiei si argumentam ca sistemele institutionale descentralizate, in care decizia se ia la mai multe nivele, sunt predispuse sa genereze mai rapid politici pentru administrarea crizei si gasesc solutii mai bune comparativ cu sistemele centralizate. Acum, dupa 7 luni de la inceputul pandemiei si la cateva luni dupa ce publicam acel working paper, am ajuns la concluzia ca nivelul de (des) centralizare *nu conteaza*, influenta gradului de centralizare este nesemnificativa statistic. Ce conteaza insa este capacitatea statului (state capacity). Degeaba ai un sistem descentralizat, care functioneaza pe baza principiului subsidiaritatii, daca capacitatea statului, la oricare nivel, este suboptimala sau nu exista. Iar in cazul sistemelor descentralizate, nu e suficient ca statul sa aiba capacitatea de a reactiona si de a dezvolta si impune noi masuri, ci si conteaza si distributia acestor capacitati in interiorul statului…. Practica la noi este sa descentralizam, sa dam in sarcina UAT-urilor noi si noi atributii, dar fara a descentraliza si capacitatea statului, a a redistribui resursele catre primariile de comune, localitati si municipii. Degeaba descentralizam nivelul de decizie la primaria de comuna, daca primarul nu are capacitate institutionala, n-are educatia si n-are experienta sau expertii care sa-i permita sa ia deciziile adecvate. Ganditi-va la o comuna tipica din ruralul romanesc, cu o primarie care are 7-8 angajati, din care un inspector de protectie civila si un asistent social, un primar cu studii medii sau facultatea luata la fara frecventa si care habar n-are cum sa pronunte cuvantul “epidemiologic”. Omul, oricat de bine intentionat ar fi, n-are expertiza pentru a lua decizii informate si adecvate. Si nici nu are experti in jurul lui care sa il ajute in luarea deciziilor cele mai adecvate situatiei de pe teren. De aceea cred ca descentralizarea deciziei la nivel local, fara transferul de capacitate (resurse, oameni, know-how) are potentialul de a duce la inrautatirea situatiei la nivel agregat si va produce inechitati sociale cauzate de alocarea disproportionata a resurselor intre comune, orase si municipii. Elevii de la oras, unde primariile au mai multe resurse, vor fi protejati mai bine si vor avea mai multe resurse decat elevii de la sate. Decalajele nu pot decat sa creasca, in consecinta. O solutie adecvata ar fi ca descentralizarea deciziilor legate de pandemie sa fie descentralizate pana la nivel de judet, unde exista capacitate substantial mai ridicata decat la nivel de comuna/localitate”, a scris
Cât durează IMUNITATEA la COVID-19? Răspuns SURPRINZĂTOR Un studiu realizat de oamenii de știință din Islanda pe baza analizelor de sânge de la aproximativ 30.000 de oameni, dintre care 1200 de pacienți vindecați de covid-19, demonstrează că imunitatea la SARS-CoV-2 durează după însănătoșire, cel puțin patru luni. Iar cercetătorii britanici au arătat că anticorpii sunt prezenți și la marea majoritatea a persoanelor foarte în vârstă. Potrivit studiului, circa 90% dintre persoanele vindecate au avut anticorpi împotriva noului virus, iar numărul lor a crescut în primele două luni de la diagnosticare, după care a rămas la nivelul dobândit pe durata a patru luni, cât a durat cercetarea, scrie publicația Nature. Ceea ce înseamnă că imunitatea nu dispare foarte repete, așa cum s-a crezut până acum, ci se păstrează în decurs de mai multe luni. Experții britanici au studiat, la rândul lor, prezența anticorpilor la persoanele cu vârste de peste 80 de ani din casele de bătrâni. S-a dovedit că 82% dintre pacienții care au depășit această etate au format anticorpi de protecție. In cazul tinerilor, anticorpi neutralizanți sunt prezenți în 90% dintre cazuri. Rezultatele au fost obținute la circa cinci săptămâni după apariția primelor focare de covid-19 în casele de bătrâni din Marea Britanie. Integral:
Tot ce trebuie sa stii despre imunizarea colectiva. Solutia pe care oamenii de stiinta o privesc cu ingrijorare ….
Sindicatul polițiștilor Europol: Bode minte cu nerușinare. Șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune / După ce ne-ați spus că nu ați auzit sirenele, nu ați văzut manevrele de depășire, ne spuneți și nouă ce fumați? „Ministrul Bode minte cu nerușinare atunci când spune că nu știa ca Touaregul cu care se deplasa avea in funcțiune semnalele acustice și luminoase sau când afirmă că nu el l-a pus pe șoferul SPP să circule cu viteză și să încalce regulile de circulație care au dus la accidentul cu victimă de pe raza jud. Argeș. Vă spunem noi că șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune, inclusiv pentru traseul pe care urmează să se deplaseze. Spp-istul este o victimă și va răspunde personal pentru aroganța lui Bode și pentru faptul că a acceptat să încalce legea la solicitarea lui”, se arată într-o postare pe Facebook a Sindicatului. Potrivit sursei citate, cazul Bode are același tipar precum al lui Gabriel Oprea, când polițistul Bogdan Gigină și-a pierdut viața, dechizând coloana fostului vicepremier și ministru de Interne. „ În aceleași condiții a murit și Bogdan Gigină, care a gonit cu viteză pentru a elibera calea ministrului Oprea, nu pentru că i s-a cerut, ci pentru că se plictisea în vreo intersecție. Să fim serioși! Vedem același tipar. Tăcere, tentativă de mușamalizare și la câteva zile, la presiunea opiniei publice, o poveste cusută cu ață albă. Totul pentru a salva aparența unui Guvern “integru” care fumează în Palatul Victoriei, își trimite subordonații să se întâlnească noaptea cu interlopii pentru a negocia legea sau se folosesc de funcție pentru a fi deasupra proștilor care respectă regulile de circulație. Totuși, dl Bode, după ce ne-ați spus că nu ați auzit sirenele Touareg-ului și nici nu ați văzut manevrele de depășire în mare viteză, nu ne spuneți și nouă ce fumați sau ce culoare au pastilele care vă aduc în starea aceasta de Nirvana?”, se mai arată în postare.
Minunile oamenilor ”curați” ai lui Orban. Doi traseiști și un condamnat penal în Cancelaria prim-ministrului! …. Domnul Vlad Adrian Țone răspunde de Administrația Publică Locală de pe poziția de consilier de stat al prim-ministrului Ludovic Orban, mare liberal și cel mai dur opozant al traseismului și imposturii. Vlad Țone, de la profesor de sport în patru funcții publice În 2016, domnul Țone concura din partea alianței PSD-ALDE la funcția de primar al comunei Afumați. Cu doi ani înainte, în 2014, a susținut Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu. Domnul Țone a terminat Facultatea de Educație Fizică și Sport în 2007. Pentru câțiva ani a fost profesor de sport la câteva școli mici. Pentru un an, lucrează ca ”analist de credite” la o bancă, deși nu are nicio calificare pentru asta. Are o carieră scurtă la bancă, de mai puțin de un an, și redevine profesor de sport și apoi este angajat de primărie la un club sportiv cu o echipă în liga a III-a. În următorii trei ani, din 2013 până în 2016, se întâmplă o minune. Devine consilier al secretarului de stat de la Ministerul Sportului, domnul Cristian Cosmin, fost în PC, ALDE și acum în ProRomânia. Apoi, director de cabinet. … În 2017 termină cel mai straniu master pe care l-am întâlnit până acum, cel de Management Educațional la Universitatea Tehnică de Construcții. Nu că Educația nu ar fi o formație serioasă, dar de când s-a specializat în ea Universitatea de Construcții? Mici afaceri cu Băluță În 2019, primarul PSD de la Sectorul 4, domnul Băluță, plătește 20.000 de lei firmei domnului Țone, AT Video Creations SRL. Din 2020, este omul de bază al domnului Orban la Administrație Publică. Virgil Guran: condamnat pentru evaziune fiscală Domnul Virgil Guran a fost ofițer activ până imediat după revoluție. … La un liceu militar care, desigur, nici el nu avea legături cu securitatea, ca orice liceu militar din timpul comuniștilor. Unul dintre absolvenții liceului își amintește că domnul Guran a fost secretar al Uniunii Tineretului Comunist. Devine om de afaceri până în 2012. Implicat în fotbal, afaceri cu alcool și tot felul de lucruri. Își rupe din timp și, la 33 de ani, face și ASE-ul. Reușește să fie condamnat pentru fals și evaziune fiscală, ca orice liberal cinstit. Amână procesul de 22 de ori, își ia și o adeverință că are suferințe psihice și, în final, scapă de pușcărie printr-o prescripție specială. Devine șef al PNL la Câmpina în perioada de glorie 2008, după ce mai face un masterat, la 42 de ani, la Titu Maiorescu – desigur, cu o disertație genială, pe care abia aștept să o citesc. Are mai multe poziții de președinte de tot felul și ajunge în 2012 în Parlament, unde se remarcă prin prezența la Antena 3, România TV și Realitatea TV, bastioanele profesionalismului și nesecurismului românesc. CV-ul domniei sale este o batjocură, căci ignoră o mulțime de firme dubioase pentru care acesta a lucrat. Din 2016 își continuă cariera la televiziuni fără a mai fi în Parlament. Revine din 2019 la ordinea și siguranța cetățeanului, ca mâna dreaptă a domnului Orban. Este și el consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului. Soția și sora sa au fost brusc angajate în slujbe foarte bine plătite la Ministerul Dezvoltării, căci liberalism, competență, meritocrație. Clement Negruț, 7 cursuri Domnul Clement Negruț a terminat Institutul Minier la Petroșani, o facultate cotată slab atât în perioada comunismului, cât și acum. Este un inginer la stat până când îl lovește grav duhul politicii. Din anul 2000, cariera lui explodează. La 42 de ani, în timp ce este subprefect de Alba, ”inginer șef de formație” la Distrigaz și Director la Academia Olimpică Română, este bântuit brusc de duhul academic și face șapte cursuri. … În 2015 este secretarul general al PMP, ca orice liberal care se respectă. Din 2016 este consilier pentru PMP în Parlament și este propus, iarăși logic, ca întreaga sa carieră, pentru o sinecură în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, un for extrem de important pentru viața unei comunități democratice. Din 2019 este secretarul de stat al prim-ministrului pentru resursele minerale. Mai primește de la Universitate aproape 48.000 de lei. Soția domniei sale este și ea directoarea la stat, la consiliul județean Alba, unde încasează peste 106.000 de lei anual, conform declarațiilor de avere. Integral:
Efectele COVID-19 asupra companiilor si IMM-urilor, pe sectoare de activitate (sondaj BNR) În contextul pandemiei COVID-19, aproape un sfert dintre companii au fost afectate semnificativ de reducerea vânzărilor (o scădere de peste 75 la sută), se arata intr-un sondaj realizat de Banca Nationala a Romanei (BNR) în lunile mai și iunie 2020, pe un esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, dintre care circa 85 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv. In sondajul BNR se mai arata urmatoarele: Astfel, la nivel agregat, 26 la sută dintre companii au răspuns că cifra de afaceri le-a scăzut cu peste 75 la sută, în timp ce 22 la sută dintre acestea nu au fost afectate deloc de scăderea vânzărilor. Spre deosebire de IMM, care au fost afectate în cea mai mare proporție de scăderea vânzărilor cu peste 75 la sută, majoritatea corporațiilor (61 la sută) au înregistrat reduceri ale cifrei de afaceri mai mici de 25 la sută (Grafic 6). La nivel sectorial, agricultura și construcțiile și imobiliarele au resimțit cel mai puțin efectele pandemiei asupra cifrei de afaceri (34 la sută, respectiv 28 la sută dintre acestea nu au fost deloc afectate), în timp ce la polul opus se află firmele din sectoarele servicii și utilități, în cazul cărora doar 20 la sută nu au resimțit niciun impact în vânzări, iar pentru 32 la sută dintre acestea impactul a fost semnificativ (o scădere cu peste 75 la sută a cifrei de afaceri), evoluția în acest ultim caz fiind determinată în principal de serviciile HoReCa. La nivelul companiilor de comerț exterior, exportatorii au avut mai mult de suferit din cauza pandemiei, mai mult de jumătate dintre aceștia având scăderi de peste 50 la sută în vânzări în perioada stării de urgență (iar în cazul a 12 la sută dintre exportatori scăderea a fost de peste 75 la sută din vânzări). Dintre firmele care importă bunuri, 40 la sută au avut reduceri de peste 50 la sută ale vânzărilor în perioada de vârf a restricțiilor (doar 8 la sută din importatori au avut reduceri de peste 75 la sută a cifrei de afaceri). Conform datelor privind comerțul internațional cu bunuri și servicii, atât scăderea exporturilor, cât și cea a importurilor a avut loc în special ca urmare a reducerii cererii pentru produse din grupa de produse mașini și echipamente de transport, care are cea mai însemnată pondere în structura ambelor fluxuri comerciale….. Așa cum era de așteptat datorită specificului activității, companiile din sectoarele servicii și utilități au apelat într-o mai mare măsură la telemuncă, comparativ cu firmele din restul sectoarelor. De asemenea, aceste sectoare, împreună cu cele din industrie și comerț au avut posibilitatea mai ridicată de intensificare a activității pe canale alternative de deservire a clientelei, spre deosebire de celelalte domenii. Față de celelalte sectoare, firmele din industrie au fost nevoite să recurgă la concedieri într-o proporție mai mare (8 la sută). Totodată, o pondere relativ mai mare a acestora a apelat la procedura insolvenței sau la procedura reorganizării judiciare (2 la sută). Integral:
Cum a mers învățământul online în România, în timpul pandemiei. Probleme si soluții …. Pandemia COVID a prins sistemul de stat complet nepregătit. Cel particular, a reacționat și s-a adaptat mai rapid noilor provocări pentru a trece la învățământul online. Sistemul de stat, mai greoi, cu inerție mare la schimbare a preferat inițial să oprească cursurile și apoi le-a cerut profesorilor să le țină online. Din acest moment s-a instaurat haosul: fiecare profesor a făcut cât și cum a putut. Fără protocoale și soluții la nivel național, unii profesori s-au străduit să țină orele online, alții au trimis fișe pentru lucru, dar mulți s-au bucurat de o vacanța neașteptată. In perioada anterioară vacanței de Pasti, organizarea ad-hoc a educației la distanță a presupus în cvasi-totalitate (91% dintre răspunsuri) utilizarea aplicațiilor de transmitere a mesajelor scrise sau a imaginilor (de exemplu – WhatsApp), convorbiri telefonice directe între cadrele didactice și elevi, diferite site-uri cu conținut educațional” [12] Printre problemele majore identificate se numără: Nu au existat protocoale. Profesorii au putut să aleagă dacă să țină sau nu ore, iar această abordare, extrem de permisivă, nu încurajează munca. Profesorii sunt plătiți, ar trebui să susțină orele și să presteze munca pentru care sunt plătiți. Chiar dacă în unele cazuri, în lipsa altor mijloace, munca lor ar fi însemnat doar să trimită fișe și să le verifice. Chiar dacă majoritatea au ținut ore, programul a fost redus la minim: 1-2 ore la ciclul primar. Pregătirea profesorilor și platformele folosite. Mulți profesori nu au mai predat online, nu au știut (și nici acum nu știu) cum să folosească o platformă online. Ministerul învățământului se putea organiza și ar fi putut să aplice următoarele măsuri: 1. să aleagă o platformă pe care să cumpere fiecărui cadru didactic un cont pentru a susține ore online. 2.să inițieze cursuri pentru cadrele didactice prin care să-i învețe cum să folosească o platformă (chiar dacă majoritatea platformelor sunt destul de intuitive). Considerăm că un minim decent de instruire se putea realiza într-un interval de 4 ore, iar rezultatele ar fi fost cu totul altele. Cadrele didactice nu au cunoscut și nu au știut ce platforme pot fi folosite, ca atare, au folosit: de la Microsoft Teams, la Zoom, Google Classroom [3], Skype și chiar WhatsApp (WA) [2]. Rezultatul a fost un amalgam total. 3. Au fost cazuri în care fiecare profesor ținea ora pe altă platformă, cu orar aleator, care se schimba în funcție de disponibilitatea profesorului, diferind de la o săptămâna la alta. Iar temele date au avut și ele un caracter neunitar, au fost trimise fie pe Teams, pe WA, în format docx sau pdf, sau chiar ca o simplă poză capturată cu telefonul în condiții proaste de iluminare și orientare. Infrastructura a fost și este în continuare o problemă majoră. Mulți profesori au acces la internet și un telefon smart care să le permită un nivel de interacțiune de bază cu elevii. Problema pe care au ridicat-o unii este legată de lipsa mijloacelor de lucru – nu toți profesorii beneficiază de un laptop care să îi ajute să își desfășoare orele. Fiecare instituție de învățământ are însă un buget, și există pe piață laptopuri rezonabile la 2000 RON. Cu un management pro activ, se puteau asigura mijloacele necesare desfășurării orelor online pentru majoritatea profesorilor. Similar, nu toți copiii au acces la tablete și la laptopuri, iar telefonul nu e o soluție. Sunt familii cu 2-3 copii care nu au posibilitatea să asigure copiilor un mediu propice învățării. De unde să facă rost de 2 laptopuri? Telefonul nu e o soluție pentru că ecranul e prea mic, copilul își pierde rapid interesul. Cât e de ușor să vadă o fișă sau să urmărească lecția pe un telefon? Acești copii fie vor merge la scoală, fie statul va trebui să le ofere posibilitatea de a urma cursuri online prin achiziția de tablete sau calculatoare. Conectivitate. Trecând peste problemele de organizare a orelor, sunt probleme spinoase legate de accesul la internet……Ascunși în spatele unui ecran, reduși la dimensiunea unui pătrat pe monitor, participanții la o lecție online nu pot percepe limbajul corporal, inflexiunile vocilor, sau zâmbetul de apreciere al unui coleg. Toate aceste mici elemente sunt de fapt esențiale în comunicare, în dezvoltarea unui relații deschise, bazate pe încredere. Există articole care demonstrează că lipsa acestor elemente nonverbale din comunicare mărește sentimentul de oboseală, așa numitul zoomfatigue[6]. Atenția copiilor /elevilor e mai greu de păstrat căci sunt distrași de alte elemente și de faptul că este mult mai greu să intervină atunci când nu înțeleg ceva. Prelegerile și explicațiile clasice care se întind mai mult de 10 minute in mediul online obosesc elevii. Dacă în discuțiile față în față, un profesor poate “preda” o jumătate de oră fără să piardă interesul și atenția elevilor, lucrurile stau diferit în online iar elevii se simt deconectați. Soluția o reprezintă adaptarea tehnicilor de predare la învățământul online, deși, chiar folosirea celor mai moderne metode nu se ridică la nivelul învățământului clasic care presupunea interacțiune față în față.[7]. Nici cele mai moderne tehnici nu pot să suplinească distragerea atenției elevului de la oră și nici tentația de a face altceva. Elevii nu pot fi supravegheați la fel de bine online, comparativ cu supravegherea în sala de clasă, iar lăsarea microfoanelor pornite ca mijloc de supraveghere creează zgomot de fond și microfonie, fiind o soluție cu prea multe neajunsuri pentru a fi fezabilă…..Un avantaj al învățământului online îl reprezintă în schimb transparența: Acum părinții pot vedea cum se desfășoară o oră, pot chiar lua parte la ea, pot vedea care este limbajul folosit de profesor și felul în care gestionează anumite probleme delicate, conflicte apărute între copii. Pot să vadă și să aprecieze care este nivelul copilul lui față de nivelul clasei, pot vedea dacă copilul se confruntă cu probleme la anumite materii sau subiecte, și nu în ultimul rând, pot învăța și ei de la profesori. Integral:
Tranzacția deceniului în București: SIF Banat a cumpărat fosta platformă industrială IMGB din București. Surse: Pe cele 54 de hectare vor fi dezvoltate proiecte imobiliare rezidențiale, de birouri și de retail SIF Banat-Crişana, o societate de investiții care este succesoare a Fondului Proprietății Private, a cumpărat compania Doosan IMGB, care deține fosta platformă industrială IMGB București de 54 de hectare, potrivit unui comunicat al companiei. Practic, SIF Banat, companie condusă de Bogdan Drăgoi, fost ministru al Finanțelor în guvernul MR Ungureanu, preia o uriașă proprietate imobiliară în sud-estul Bucureștiului în cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimul deceniu. Doosan, companie cu capital sud-coreean, încetase aproape complet activitatea industrială pe platforma IMGB. Surse din piață au declarat pentru G4Media.ro că SIF Banat va dezvolta pe locul fostei platforme proiecte imobiliare cu destinație mixtă: atât rezidențiale, cât și de birouri și de retail. Integral:
OMS: „Nu ne aşteptăm să vedem o vaccinare pe scară largă până la mijlocul anului viitor” Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu se aşteaptă la vaccinări pe scară largă împotriva COVID-19 până la mijlocul anului 2021. Declaraţia a fost făcută vineri de unul dintre purtătorii de cuvânt ai instituţiei. Explicaţia este că nici unul dintre vaccinurile testate nu oferă garanţia eficacităţii. OMS nu se aşteaptă la vaccinări pe scară largă împotriva COVID-19 până la mijlocul anului 2021, a declarat vineri Margaret Harris, o purtătoare de cuvânt a instituţiei, subliniind importanţa verificării riguroase a eficacităţii şi siguranţei vacinurilor, potrivit Reuters. „Niciunul dintre vaccinurile candidate în studiile clinice avansate nu a demonstrat până acum un semnal clar al eficacităţii de cel puţin 50%, considerată necesară de către OMS,” a declarat Margaret Harris. Rusia a aprobat un vaccin anti-COVID-19 în august, după mai puţin de două luni de la testare pe oameni, determinând unii experţi occidentali să pună la îndoială siguranţa şi eficacitatea lui. Oficialii din domeniul sănătăţii publice din SUA şi reprezentanţii Pfizer au declarat joi că un vaccin ar putea fi gata pentru distribuire cel mai devreme la sfârşitul lunii octombrie. Acest lucru ar putea fi posibil chiar înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.„Această fază 3 a studiilor trebuie să dureze mai mult, deoarece trebuie să vedem dacă vaccinul oferă protecţie şi cât de sigur este”, a adăugat Harris. Aceasta s-a referit la faza cercetarilor medicale în care sunt realizate studii clinice de amploare. „Toate datele din studii trebuie să fie partajate şi comparate. O mulţime de oameni au fost vaccinaţi şi ceea ce nu ştim este dacă vaccinul funcţionează. În acest stadiu nu avem semnalul clar dacă are sau nu nivelul de eficacitate şi siguranţă necesară,” a mai spus Margaret Harris. OMS si GAVI (Global Alliance for Vaccines and Immunization) au lansat un plan de vaccinare globală, denumit COVAX, iar obiectivul este acela de a ajuta guvernele lumii să cumpere şi să distribuie vaccinuri într-o manieră echitabilă. Programul vizează mai întâi imunizarea persoanelor din categoriile de mare risc din fiecare ţară şi angajaţii din domeniul medical. COVAX îşi propune să procure şi să livreze 2 miliarde de doze de vaccinuri aprobate până la sfârşitul anului 2021, însă unele ţări care şi-au asigurat propriile stocuri prin acorduri bilaterale, inclusiv Statele Unite, au declarat că nu se vor alătura iniţiativei. Integral:
Legea vânzării motorinei va afecta dur agricultura- Clubul Fermierilor Români Reprezentanții Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă consideră că agricultura din România va fi afectată din cauza legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale. Legea a primit vot favorabil pe 2 septembrie în Camera Deputaților, urmând să fie trimisă la promulgare. Potrivit estimărilor, prin aplicarea acestei lei ar fi eliminate din piață 980 de firme care se ocupau de comerțul cu motorina, deoarece nu dețin depozite, avantajate fiind marile companii. Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade, susține Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Care ar fi efectele negative pentru fermieri: –
De ce avem 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată. Nemulțumirile celor de la stat și celor din privat, când vine vorba de muncă Maria Cămărășanu nu a lucrat nicio zi la viața ei, deși se apropie de 50 de ani. Soțul ei câștigă suficient pentru amândoi, iar băiatul e IT-ist în Amsterdam și le mai trimite bani de acolo. În plus, cei doi locuiesc în afara Capitalei, unde Maria se ocupă de grădină, scutind din cheltuielile pentru traiul zilnic. Ca Maria sunt peste două milioane de români care nu au muncit o zi în viața lor. Dacă am reduce această masă la dimensiunile unui grup de numai 10 oameni, 4 ar avea sub 25 de ani, doi ar fi de 25-34 de ani, unul ar avea intre 35-44 de ani, unul intre 45-54 de ani iar ceilalți doi ar fi intre 55-64 de ani. Ca gen, o treime sunt bărbați iar două treimi sunt femei iar proporția urban/rural este cam aceeași. Nicușor Tănase are 48 de ani. Nu apare în nicio evidență a vreunui angajator pentru că el ajută la PIB-ul Germaniei. Când avea 30 de ani l-a luat un prieten care muncea în construcții în Germania și se spetește acolo cam 9 luni pe an. Restul perioadei vine în țară și colindă stațiunile ”ca să-și dreagă spatele”, după cum zice el. O parte dintre românii care nu au muncit niciodată – vreo 300.000- spun că au fost nevoiți să aibă grijă de copii. Interesant este că cei care au adus acest argument sunt cei mai mulți din categoria de vîrstă 35-44 de ani, nu poate cum te-ai fi așteptat, să facă parte din categorii mai tinere, când copiii sunt mai mici. De asemenea, la românii de peste 55 de ani, unu din cinci invocă același argument : a stat cu copiii. Dar și cei care muncesc se izbesc de probleme care le complică coexistența serviciului cu viața personală. Angajații din sectorul public se plâng că nu sunt ajutați suficient de șefi și de colegi, că programul de lucru e dificil sau că primesc sarcini de lucru extenuante. Cei din privat se plâng că muncesc mult peste program. Și în general sunt la jumătate din intensitatea nemulțumirii celor care lucrează la Stat. De notat că bărbații care acuză aceste impedimente sunt mai numeroși decât femeile, iar ca grupă de vârstă, masa nemulțumiților se concentrază la categoria tinerilor de 25-34 de ani. Integral:
Indisciplinații de la ATI. De ce românii mor cel mai mult din Europa de COVID Întrebat miercuri de jurnalista Alina Manolache dacă a vorbit cu ministrul sănătății despre rata unică a României la mortalitate, cea mai mare din UE, și despre infecțiile nosocomiale, președintele a dat vina pe PSD și a vorbit despre responsabilitatea cetățenilor. Numai că autoritățile pot folosi alibiul indisciplinei cetățenilor doar până la poarta spitalului. Apoi, alte elemente decid dacă omul trăiește sau moare. …. România are 3,1 morți de COVID la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Suntem campioana sumbră a Europei. Cu excepția Bulgariei și Spaniei, care și ele au de două ori, respectiv de trei ori mai puțin morți ca noi, nici o altă țară nu atinge cota de 1 deces la 100.000 de locuitori. Toate datele sunt aici și aparțin Centrului European de Combatere a Bolilor În fața recordului îndoliat, președintele a vorbit despre responsabilitatea PSD și a cetățenilor. A repetat și acea frază care sună ciudat, dacă nu vreți să ajungeți în spital, protejați-vă!
Măsurile luate de sistemele de sănătate în pandemie au înrăutățit situația bolnavilor de cancer și de diabet – raport …. Cercetătorii susţin că pandemia cu noul coronavirus a “întrerupt serviciile de asistenţă medicală periodică de care au deseori nevoie pacienţii” cronici, care constituie şi principalul grup de risc dacă se îmbolnăvesc de COVID-19. “În prezent, bolnavii cronici intensifică impactul pe care îl are COVID-19“, a declarat Bente Mikkelsen, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi coautor al acestui raport alături de cercetători de la Imperial College of London. La nivel mondial au fost diagnosticate 26 de milioane de cazuri de infectări cu noul coronavirus şi peste 863.000 de decese din întreaga lume au fost puse pe seama COVID-19, conform bilanţurilor oficiale consemnate de cercetătorii de la Universitatea John Hopkins. Însă, bolile netransmisibile rămân cauza a “7 din 10 decese la nivel mondial”, ucigând aproximativ 40 de milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 17 milioane de decese premature, conform The Lancet, prestigioasa revistă care a tras ultimul semnal de alarmă avertizând că pandemia “a perturbat grav” tratamentul şi prevenţia altor boli. Universitatea din Birmingham (Anglia) a avertizat la rândul său, încă din luna aprilie, că 28,4 milioane de intervenţii chirurgicale elective (care nu sunt urgente) ar putea fi anulate în întreaga lume din cauza măsurilor anti-pandemice. În luna mai, organizaţia Stop TB Partnership a raportat că un număr suplimentar de 1,4 milioane de oameni ar putea muri de tuberculoză până în 2025, pentru că nu au putut primi asistenţă medicală din cauza măsurilor împotriva noului coronavirus. Integral:
Rafila, reprezentantul Romaniei la OMS: “Nu exista niciun vaccin autorizat in acest moment. Suntem intr-o zona de stabilitate a cazurilor” ….”Avem o evolutie care a fost constant ascendenta, incepand cu data de 1 iunie. Numarul de cazuri s-a stabilizat in urma cu circa 2-3 saptamani si avem o medie saptamanala de circa 1200 de imbolnaviri zilnic, iar daca utilizam indicatorul pe care il foloseste Centrul European de Control al Bolilor, incidenta acumulata pentru ultimele 14 zile suntem undeva la 85 de cazuri la fiecare suta de mii de locuitori, ceea ce ne plaseaza pe unul dintre primele locuri. Am fost chiar pe primul loc, la un moment dat, intre timp Spania si Franta ne-au depasit, dar in Romania suntem intr-o zona de stabilitate a numarului de cazuri. Important e ca odata cu deschiderea scolilor sa nu ajungem in situatia unei cresteri rapide a numarului de cazuri care sa faca foarte greu abordabile cazurile de catre sistemul de sanatate. O crestere moderata e una, o dublare a numarului de cazuri este altceva”, a declarat alexandru Rafila la Antena 3, joi seara. In ceea ce priveste vaccinul, Alexandru Rafila spune ca acesta nu este autorizat, iar informatiile ca va sosi in ianuarie sau februarie, in Romania, nu sunt confirmate.
Roche va produce un test care face diferenta intre COVID-19 si gripa Grupul farmaceutic elvetian Roche a obtinut unda verde din partea Administratiei americane pentru Alimente si Medicamente (FDA) pentru un test de diagnosticare ce permite detectarea si diferentierea virusului SARS-CoV-2 de virusurile gripale A si B, transmite vineri AFP. Denumit Cobas SARS-CoV-2 & Influenza A/B, acest test a fost aprobat de FDA in cadrul unei proceduri de autorizare de urgenta, conform unui comunicat al Roche in care se precizeaza ca testul va fi disponibil si pe pietele care accepta marcajul “CE”.”Odata cu apropierea sezonului gripal, acest nou test este in mod particular important in masura in care SARS-CoV-2 si infectiile gripale se pot dovedi dificil de deosebit doar pe baza simptomatologiei”, a declarat Thomas Schinecker, directorul general al Diviziei de diagnosticare din cadrul Roche, citat in comunicat ….Acest test, realizat pe baza esantioanelor de recoltare nazala sau nazofaringiana prin tamponare, este destinat pentru utilizarea pe masinile Cobas 6800 si 8800, care sunt distribuite pe scara larga in
Quercitina, molecula naturală care ucide coronavirusul Quercitina – un compus de origine naturală – funcționează ca un inhibitor specific al coronavirusului Sars-CoV-2. De fapt, substanța prezintă o acțiune destabilizatoare asupra 3CLpro, una dintre proteinele cheie pentru multiplicarea agentului patogen. Studiul, susținut de Fundația spaniolă hna, este publicat în International Journal of Biological Macromolecules. La cercetare a participat și Institutul de Nanotehnologie din cadrul Consiliului Național de Cercetare italian, CNR-Nanotec din Cosenza, scrie 
COVID-19: Deschiderea școlilor în România se bazează pe medicina școlară subdimensionată …. La întrebarea dacă intră în atribuţia profesorului să facă triajul epidemiologic, Nelu Tătaru a explicat: „Nu, este triajul observaţional pe care îl face profesorul, nu putem erija nici părintele, nici profesorul în cadru medical, există cadru medical care va fi în şcoală şi care va iniţia împreună cu DSP-ul o anchetă epidemiologică, în condiţiile în care avem suspiciune de prezenţă SARS-CoV-2”. Ministrul Sănătății, contrazis de Guvernul din care face parte În data de 12 august, Guvernul României a înaintat Parlamentului un document intitulat „Raport privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale și a deschiderii școlilor”. La pagina 36 a raportului, Executivul scrie că, în România, „există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici și 3.036 asistenți, iar la acestea sunt arondate 2.770 unități de învățământ” Conform datelor
Corigenţi la începerea şcolii! Cât îi va costa pe părinţi învăţământul „gratuit“ anul acesta …. Am putea găsi circumstanţe atenuate pentru anul pierdut, invocând apariţia bruscă a COVID-19 cu toate consecinţele aferente, faptul că nu am fost pregătiţi… Dar când nu ne prinde pe noi, românii, ceva nepregătiţi! Totuşi, din martie până în prezent, am avut timp să cunoaştem modul în care se propagă noul coronavirus, am avut timp să învăţăm cum să ne protejăm cât mai bine posibil de infectare. Pe de altă parte, autorităţile abilitate au avut timp să pregătească o strategie pentru această toamnă, cu măsuri bine puse la punct pentru a începe noul an şcolar în condiţii de siguranţă maximă. Au avut timp, dar se pare că noi suntem tot nepregătiţi şi nimeni nu ştie exact cum va începe şi se va desfăşura noul an şcolar! Totul pare o nebuloasă care rostogoleşte noi informaţii, noi strategii, noi calcule ale responsabililor de educaţia naţională, începând de la asigurarea materialelor de protecţie elementară, unde probabil că interesele contractelor bănoase care au fost mereu, inclusiv înainte de pandemie, disputate între băieţii deştepţi, dotarea cu tablete, laptopuri şi terminând cu pregătirea efectivă a unităţilor de învăţământ pentru efectuarea unui proces de educaţie care să se desfăşoare în condiţii de siguranţă atât pentru elevi, cât şi pentru dascăli. Asigurarea asistenţei medicale în şcoli este de asemenea o problemă majoră nerezolvată. Câte unităţi de învăţământ vor avea măcar un cadru medical când avem mii de localităţi unde nu există medic sau cabinet medical? Vorbea ministrul Sănătăţii despre faptul că acolo unde nu există cabinete medicale, asistenţa de specialitate se poate face cu medici rezidenţi şi studenţi în anii terminali, dar câţi dintre aceştia pot şi vor să meargă zilnic zeci, sute de kilometri şi să lucreze în şcolile din mediul rural? Se aşteaptă ca în data de 10 septembrie să se poată adopta o variantă finală a condiţiilor în care vor începe şcolile. Până atunci, însă, zi de zi apar tot felul de noi probleme de rezolvat, mai ales că situaţiile sunt diferite de la şcoală la şcoală, de la oraş la oraş, de la comună la comună! Acum, pare că doar unele şcoli, puţine la număr, vor reuşi să fie pregătite cu adevărat să-şi deschidă porţile pe 14 septembrie. Dacă este să ne luăm după declaraţiile ministrului Educaţiei Naţionale, Monica Anisie, ale premierului actual Ludovic Orban, banii nu sunt o problemă! S-ar fi alocat! Deci, bani sunt, dar mai este nevoie de competenţă, inteligenţă, implicare din partea autorităţilor responsabile pentru ca lucrurile să se poată desfăşura cât de cât normal. Ne aflăm şi într-o perioadă de campanie electorală în care atenţia şi interesul autorităţilor locale, a factorilor politici este axat mai mult pe câştigarea alegerilor decât pe pregătirea noului an şcolar. În multe localităţi, unii edili care de-a lungul mandatelor avute n-au fost în stare să facă nişte toalete în şcolile rurale, acum trebuie să asigure nişte condiţii speciale, adaptate inclusiv învăţământului on line. Pe de altă parte, chiar dacă există bani aşa cum ne sigură guvernanţii, probabil că o parte din povara şcolilor o vor suporta din nou părinţii.
Bombele legislative din Parlament. PSD obligă Guvernul Orban să scoată bani pentru pensii şi alocaţii mai mari. Şoferii de TIR sunt noii IT-işti …. PSD continua bombardarea PNL cu proiecte cu iz populist. Ultima iniţiativă legislative la care s-au gândit cei din PSD este acordarea unor bonusuri lunare pentru profesori şi personal auxiliar din învăţământ, adică o formă de stimulare a acestora la fel ca în cazul medicilor, pentru că sunt puşi în faţa riscului de a se infecta cu coronavirus. „Am depus proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii COVID -19. Cadrele didactice ar urma să beneficieze de un stimulent de 2.000 de lei lunar, iar personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic 1.500 de lei lunar. De aceste stimulente vor beneficia şi cei care vor face cursurile fizic, la şcoală, dar şi cei care vor face cursurile online”, a declarant liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, Social-democratul a precizat că impactul bugetar al proiectlui de lege este de 500 de milioane de lei până la sfârşitul anului. De asemenea, ca sursă de finanţare Simonis le-a recomandat liberalilor să apeleze la banii despre care Iohannis a decalrat că a reuşit să-i obţină pentru România, prin Mecanismul de redresare economică. …. Tiriştii, noii IT-işti Şoferii profesionişti ar putea fi scutiţi de impozitul pe venit, la fel ca IT-iştii şi lucrătorii din construcţii, pentru a avea un salariu minim de 3.000 de lei. Senatul a adoptat miercuri un proiect de lege în acest sens depus de mai mulţi parlamentari PSD. România are un deficit de circa 45.000 de şoferi profesionişti şi „un număr considerabil de vatmani”, iar operatorii de transport sunt nevoiţi să ţină în garaje între 10 şi 15% din vehicule, spun iniţiatorii, care mai afirmă că sectorul transporturilor nu a beneficiat niciodată de facilităţi în România. Aşadar, parlamentarii propun ca şoferii profesionişti să fie scutiţi de impozitul pe venit până la data de 31 decembrie 2028. Este vorba de transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, alte transporturi terestre de călători, transport de marfă. Totodată, proiectul stabileşte că pentru şoferii profesionişti salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră, fără a include sporuri şi alte adaosuri. Nu în ultimul rând, şoferii profesionişti vor fi scutiţi până în 2028 şi de la plata asigurărilor de sănătate, fiind însă consideraţi asiguraţi în sistemul public, dar şi de contribuţia la Pilonul II de pensii. Integral:
Proporţiile dezastrului Lumea în general, iar România nu face în nici un fel excepţie, suferă parcă de sindromul broaştei pusă la fiert. Înregistrează creşterile locale de temperatură, dar se acomodează repede cu ele. Cu alte cuvinte, dintr-un rău mic şi suportabil, într-alt rău mic şi suportabil şi apoi în altul…şi în altul… se ajunge la dezastru fără să ştim că am poposit deja acolo, ori cum şi cînd. Schimbarea locală obturează cu totul perspectiva efectelor cumulate. De prin cele orizonturi ni se anunţă că, de fapt, lupta cu balaurul numit coronavirus, încă nici nu a început bine. Abia am bifat faza preliminară. Joc uşor de glezne, încălzire pe marginea terenului. De acum înainte, abia, avem în faţă meciul cu pandemia şi va trebui să ne descurcăm cu toate consecinţele ei. Medicale, social-economice şi fără îndoială politice. Avertismentul vine nu doar de la şifonata Organizaţie mondială a sănătăţii, ci şi de la specialişti ai domeniului medical, epidemiologi, economişti şi politologi din cele mai diferite ţări. A doua veste, cam în aceeaşi direcţie: vaccinul pe care mai toată lumea l-a înfăţişat ca pe Messia salvatorul umanităţii, s-ar prea putea să fie doar un fel de frecţie la piciorul de lemn, sau mă rog, pe aproape. Şi-ar putea pierde repede efectul pentru că virusul suferă, de la un sezon la altul, de la o lună la alta sau chiar mai repede, mutaţii care îl apără de buzduganul vaccinului pe care ne-am străduit atît să îl facem, exprimentăm, omologăm, pune pe piaţă, distribui şi administra. Tratament strict antiviral nu avem şi nici nu vom avea, aşa că greul cade şi rămîne pe umerii forţei de apărare cu care suntem fiecare dintre noi dotaţi: din naştere, din genă, din achiziţii ori pierderi de capacităţi biologice. De la un million, două de cetăţeni ai planetei care au dat piept cu himera, am putea trece la zece, două zeci de milioane. Nimeni nu ştie unde se va opri tăvălugul. Nici cînd. Imunizarea naturală a populaţiei globului ar putea lua un deceniu sau chiar mai mult. Mă rog, pandemia s-ar putea stinge şi mai repede prin părăsirea ringului de către agresor. Virusul suferă o mutaţie care îi opreşte accesul la om. În sfîrşit, ca să avem şi moţul la prăjitură, lumea nu doar la noi, ci peste tot suferă deja de o acută oboseală. Oboseală de stres. Cu cîteva excepţii, autorităţile au exersat asupra populaţiei supusă rigorilor legii un ansamblu de măsuri restrictive care în cîteva luni au creat un sentiment acut de opresiune…..Dacă oboseala populaţiei implică atîtea aspecte critice, este uşor de înţeles cît de gravă şi plină de consecinţe este oboseala deja acumulată de personalul medical. Mă întreb care o fi planul B dacă jumătate dintre medici, asistenţi şi ceilalţi oameni de îngrijire medicală ajung să fie atinşi de aripa nefastă a virusului. Evenimentul nu este doar probabil. Este aproape sigur. Vom ajunge şi aici, dacă nimic nu se schimbă din datele actuale ale dinamicii pandemiei. Dincolo de aspectele medical-sociale, însă, pîndeşte un alt cap al balaurului, uriaşa criză economică. Din motive lesne de înţeles, lumea preferă să se îmbete cu apă rece şi să se comporte ca şi cînd toate vor reveni la locul lor, de la sine şi destul de repede. Mai pompăm nişte bani fictivi în sistem şi gata! Merge moara! Ne dă Uniunea Europeană nu ştiu cîte miliarde. Dacă după numai şase luni de stres pe circuitele de producţie şi comerciale, o economie cum este cea a Germaniei se confruntă cu indici de criză fără precedent de la război încoace, cum credeţi că vor arăta lucrurile pentru România a cărei economie “creşte” din consum, depinde masiv de ceea ce produc alţii la noi şi exportă pe terţe pieţe, care nu îşi poate procura resursa pentru supravieţuire, nu mai vorbesc de investiţii masive şi dezvoltare, decît din exterior, prin împrumuturi, care a acumulat deja un volum al datoriilor publice şi private ce pot deveni uşor şi repede nesustenabile, la primul blocaj major pe circuitele internaţionale de finanţare. Acestea nu sunt scenarii SF dintr-o lume cu care nu avem nici un contact, ci evenimente şi evoluţii care se pot instala mîine, ca realităţi ale zilei. Integral:
ECDC: România, cea mai mare rată a deceselor COVID din UE, raportate la populație România are cea mai mare rată a deceselor provocate de COVID-19 din Uniunea Europeană, de 3,1 la 100.000 de locuitori. Următoarele două clasate, Bulgaria și Spania se află la o distanță apreciabilă, cu 1,6 decese la 100.000 de locuitori, adică la jumătate față de numărul deceselor din România, iar Spania la o treime, cu 1.0 decese la suta de mii de locuitori, arată un
Lipsă de omenie în pandemie: românii imunizaţi refuză să doneze plasmă pentru bolnavii de Covid-19 …. Tratamentul cu plasmă al bolnavilor de Covid-19 aflaţi în stare gravă este în impas în România, motivul principal fiind, după cum afirmă medicii din mai multe judeţe, lipsa donatorilor. Aceştia trebuie să provină din rândul celor care s-au vindecat de boală, însă mulţi dintre ei preferă să stea deoparte, sub tot felul de pretexte care pun sub semnul întrebării omenia românilor. Statistica naţională este nemiloasă: doar aproximativ 500 pacienţi vindecaţi au donat plasmă, în condiţiile în care peste 37.000 de persoane sunt compatibile. Spre exemplu, doar doi clujeni au beneficiat de transfuzia cu plasmă convalescentă COVID-19, de la începutul pandemiei şi până la mijlocul lunii august, conform unui răspuns primit de „Adevărul” de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj (CRTSC) în data de 18 august. În ambele cazuri, persoanele au supravieţuit. În schimb 49 de persoane au decedat în spitalele din Cluj, până la data amintită, fără a beneficia de transfuzia care le-ar fi putut salva viaţa. La această statistică sumbră se adaugă aproximativ câte o persoană decedată pe zi. De ce nu se fac mai multe transfuzii cu plasmă la Cluj? Răspunsul diferă în funcţie de persoana care îl furnizează. Adriana Sime, directoarea Centrului de Transfuzie, instituţia care trebuie să-i contacteze pe pacienţii vindecaţi şi să-i convingă să doneze plasmă, spune: „Am răspuns pozitiv la toate solicitările”. Violeta Briciu, directorul medical al principalului spital COVID-19 din Cluj – Spitalul de Boli Infecţioase – că de fapt „au existat câteva solicitări la care nu s-a răspuns pozitiv”. Ambele cadre medicale admit însă că foarte puţine persoane au donat plasmă la Cluj – mai exact, la mijlocul lunii august, erau 11 donatori din 727 de persoane vindecate şi externate, din care 579 locuiesc în judeţ. Asta înseamnă 1,5 % din toţi pacienţii vindecaţi au donat. La nivel naţional, conform Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională doar circa 2% dintre pacienţii vindecaţi au donat plasmă. „Sindromul Arşinel” şi transfuzia de plasmă
Pensiile uriase pe care le incaseaza Mitica Dragomir, Petre Roman si Anghel Iordanescu, candidatii lui Firea la Consiliul General al Capitalei
România, în topul celor mai violente țări din UE ..…Cu 285 de decese care au legătură cu un atac (lovituri cauzatoare de moarte și omoruri în toate formele de agravare), România depășește țări cu o populație dublă, așa cum ar fi Polonia și este, din punct de vedere numeric, apropiată de nivelul unor țări cu populație triplă (Italia – 302 omoruri pe an) sau chiar de patru ori mai mare (Germania – 367 de omoruri pe an). Ca rată a incidenței, în România au fost în 2017 (ultimul an pentru care există statistici) 1,5 omucideri la suta de mii de locuitori, dublu față de media europeană, triplu față de Franța și Germania și de peste 11 ori mai multe decât în Marea Britanie. Oltenia și Moldova sunt printre cele mai nesigure zone din Europa, cu o rată a omorurilor de peste 1,5 omoruri pe an la suta de mii de locuitori în Oltenia și peste 2,5 omoruri la suta de mii de locuitori în nordul Moldovei. Cele mai sigure zone din România sunt Banatul și zona București-Ilfov. Integral:
Preşedintele ASF, asistat de un general SRI Nicu Marcu, noul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a angajat pe postul director de cabinet pe generalul în rezervă George -Viorel Voinescu, fostul adjunct al şefului Serviciului Român de Informaţii (SRI). Conform declaraţiilor oferite mass-media şi intenţiilor anunţare de către preşedintele ASF, noua mutare – confirmată de Nicu Marcu pentru site-ul ştiripesurse.ro – are drept scop întărirea disciplinei în cadrul Autorităţii. George-Viorel Voinescu a fost înaintat în gradul de general – cu patru stele la 31 iulie 2020, prin decret prezidenţial, dată la care a fost eliberat din funcţia de adjunct al directorului SRI pentru zona financiar-logistică şi a fost trecut în rezervă cu noul grad, începând cu data de 1 august 2020. Conform site-ului SRI, general-locotenent George-Viorel Voinescu a fost numit adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii la data de 27 iulie 2005. În anul 2007 i-a fost acordat gradul de general de brigadă, în anul 2012 a fost înaintat în gradul de general-maior, iar în anul 2014 a fost înaintat în gradul de general-locotenent. Anterior numirii în funcţia de adjunct al directorului SRI, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul Brigăzii Antiteroriste şi al Direcţiei Financiare a Serviciului Român de Informaţii. În anul 2011 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul Economie şi afaceri internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu teza intitulată “Impactul terorismului asupra economiei mondiale”. Integral:
Lucian Croitoru: Despre ce nu înțeleg cei ce ne propun creșterea impozitelor O creștere a ponderii veniturilor bugetare în PIB altfel decât prin îmbunătățirea colectării ar fi o greșeală. Experiența noastră a arătat că în perioada 1995-2019 nu am putut colecta venituri nete de contribuțiile sociale imputabile (adică acele contribuții care deși nu sunt plătite de unii angajați ai sectorului public sunt contabilizate ca plătite) mai mult de 27.5% din PIB, scrie Lucian Croitoru pe contul său de Facebook. Lucrurile sunt prezentate ca și când o sarcină fiscală de aproape 28% din PIB ar fi un dezastru în sine. Dar lucrurile nu stau deloc așa. Sunt țări care au sarcini fiscale medii în aceeași perioadă similare (Japonia 27,7 % din PIB) sau chiar mai mici (Elveția 26,9% din PIB; SUA 26,2% din PIB), și cu toate acestea oferă bunuri și servicii publice de cea mai înaltă calitate cetățenilor lor.
Estimare oficiala: aproape 4% din populatia Romaniei a dezvoltat anticorpi la COVID-19. “Numarul a crescut cu 2% fata de primele date furnizate in vara” Aproape 4% din populatia tarii a dezvoltat anticorpi la COVID-19, arata ultimele date analizate de directiile de sanatate publica si Institutul de Sanatate Publica, dupa interpretarea analizelor a aproape 8.000 de romani. Intr-un
Pierderea mirosului după Covid este diferită față de guturaiul obișnuit Pierderea mirosului care poate însoți Covid este unică și diferită de cea care însoțește răceala sau gripă ordinară, spun cercetătorii europeni care au studiat experiențele pacienților. Când pacienții cu Covid-19 au pierderi de miros, aceasta tinde să fie bruscă și severă, explică o analiză BBC. Majoritatea persoanelor simptomatice cu Coronavirus încă pot respira liber și un alt lucru care îi diferențiază este pierderea gustului “adevărat”. Nu este faptul că gustul lor este oarecum afectat, deoarece simțul mirosului lor este anihilat, spun cercetătorii în revista de rinologie (
Proiectul de lege care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo, aprobat de Camera Deputaților cu votul PNL, PMP și PSD Legea care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo, aprobată de Camera Deputaților, cameră decizională. Proiectul a trecut cu votul PSD, PNL și PMP și prevede tramsiterea din proprietatea statului, cu titlu gratuit, Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii. Terenul de la Romexpo, de 46 de hectare, este doar unul dintre ele. USR și UDMR au votat împotrivă și au anunțat că intenţionează să atace la Curtea Constituţională proiectul. Proiectul a fost votat cu 178 voturi ”pentru”, 45 ”împotrivă” şi 13 abţineri USR a catalogat proiectul de lege drept ”un tun imobiliar în valoare de sute de milioane de euro dat, astăzi, în Parlament cu ajutorul PMP, PNL și PSD”….. “Ce se întâmplă azi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic. PMP a inițiat legea, PNL a pus-o pe ordinea de zi și PSD o susține. E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare din cea mai bună zonă a Capitalei. Valoarea estimată este în zona milioanelor de euro, poate 300-400 milioane. Este vorba despre aceeași sumă pe care o investim, anual, în drumurile naționale și autostrăzile din România, sau costul construcției unei autostrăzi, ca să ne facem un ordin de mărime. Asistăm la o devalizare a statului cu mâna Parlamentului.”, a declarat Cătălin Drulă în Parlament. Deputatul USR a conchis că Uniunea va aduna semnăturile necesare pentru a contesta proiectul PMP, votat de PNL și PSD, la Curtea Constituțională a României. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege în ședința din 16 iulie 2020. Integral:
Procurorii DNA cer condamnarea la inchisoare a sotului sefei DIICOT. Detaliile dosarului de coruptie al fostului politist Dan Hosu Sotul sefei
Statul construiește în ritm de melc autostrăzi sau școli. Dar, nici măcar nu poate cumpăra 250.000 de tablete? Tema achiziției de către stat a 250.000 de tablete deschide un subiect dureros. Să lăsăm deoparte abordările politice, legate de numirea unei șefe la oficiul național care se ocupă de achizițiile centralizate, și, de asemenea, să trecem peste controversele legate de oportunitate, în sensul că pot fi discuții nesfârșite pe tema utilității tabletelor în procesul de învățământ și, respectiv, pe subiectul unei achiziții de volum redus în comparație cu numărul total de elevi din România. Să avem în vedere aspectele tehnice ale intenției statului de a cumpăra 250.000 de tablete. Așadar, conform declarațiilor ministrului educației, datele necesare achiziției au fost transmise către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) în luna mai a acestui an. În trei luni, statul nu a reușit să cumpere ceea ce și-a propus, respectiv 250.000 tablete. Premierul Ludovic Orban a declarat că la sfârșitul lunii trecute, nu s-a reușit decât cumpărarea a 80.000 de tablete. Unde s-a împiedicat procesul de achiziție? Lucrurile sunt destul de neclare. În sensul că achizițiile publice au fost o problemă complicată de foarte mult timp. Au existat câteva piedici în calea realizării achizițiilor publice. Legislația, dilema „centralizat sau descentralizat” și o serie de companii care au fost acuzate că joacă fals la licitațiile la care se înscriu. Evident, la toate acestea mai trebuie adăugată o perpetuă suspiciune de corupție. În ultimii ani, au avut loc nenumărate modificări ale legislației, totdeauna puse sub semnul simplificării. Ele au vrut să îmbunătățească criteriul prețului minim, să schimbe sistemul de contestări care a dus de multe ori la blocaje și să găsească o soluție la obiceiul subcontractării, care a făcut ca unele companii să devină doar câștigătoare de licitații, nu și executante ale lucrărilor. O a doua temă de dezbatere a fost cea a centralizării achizițiilor. Este clar că în unele domenii, precum medicamentele, de exemplu, centralizarea are logică. În sensul că achizițiile la nivel național pot oferi prețuri mai bune. Cele descentralizate, făcute de spitale, pot duce la diferențe între prețuri, fapt care poate naște suspiciuni legate de corectitudinea derulării licitației. Chiar și cumpărarea a 250.000 de tablete era logic să se facă de către instituția specializată. Acum, însă, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate este acuzat că nu a reușit să gestioneze în timp util licitația tabletelor și să ducă până la capăt achiziția. ONAC nu este o excepție, ci regula. De ani de zile, achizițiile publice de bunuri sau servicii se împotmolesc, fie că este vorba despre autostrăzi, căi ferate, stadioane, servicii juridice sau produse medicale. Este o problemă națională, avem de-a face cu un mod defectuos de a funcționa al instituțiilor statului. Nu este vina unui guvern sau a altuia, ci un simptom al lipsei de eficiență a administrației. Bineînțeles că sunt și actori economici în culpă. Cea mai bună dovadă în acest sens este publicarea recent, de către Consiliul Concurenței, a unei „liste negre” cu companii implicate în trucarea unor licitații. Integral: 
Trei scenarii care ar putea duce la dublarea cazurilor COVID-19 în România. Explicaţiile medicilor ….Managerul Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara, medicul Cristian Oancea, apreciază că indicele de transmitere a noului coronavirus ar putea fi mai mare decât cel calculat de specialişti. „Ne aşteptăm la un număr crescut de cazuri, personal mă aştept la peste 2.000 de cazuri (n.r. – pe zi). Cred că indicele de transmitere este mult mai mare decât putem noi să identificăm în acest moment. Cert este că sistemul sanitar este pus sub presiune în toată ţara, paturile de terapie intensivă observaţi că se umplu vertiginos şi numărul de decese nu este în scădere. Sunt mai mulţi factori. În primul rând, începerea şcolii, în al doilea rând, începerea lucrului, pentru că oamenii se reîntorc din concedii şi se apucă de lucru: se aglomerează mijloacele de transport în comun, corporaţiile etc. Şi mai este şi procesul electoral. Dacă vom fi responsabili şi dacă abordăm problema cu seriozitate, poate reuşim să depăşim cu bine aceste două luni“, a spus dr. Cristian Oancea la Digi24. Epidemiolog: „Stăm pe un platou care nu e benefic“ La rândul lui, şi Emilian Popovici – medic primar epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie (SRE) – a declarat pentru „Adevărul“ că redeschiderea şcolilor, întoarcerea românilor din concedii şi scăderea temperaturii ar putea duce la înmulţirea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2….. Un al treilea eveniment care ar putea influenţa creşterea numărului de cazuri de COVID-19 este sezonul rece. „Vine luna noiembrie cu scăderi de temperatură. Dacă ne uităm la anii trecuţi, pot fi şi sub 10 grade în noimebrie. Şi asta înseamnă o activare a virusului ca o evoluţie a lui naturală. Pentru că aşa spun studiile: că sub 10 grade el devine mai activ. Şi, pe lângă asta, odată cu răcirea vremii, o să ne confruntăm şi cu gripa. Asta se întâmplă an de an, nu e o posibilitate sau o probabilitate, este aproape o siguranţă. Şi atunci, acestea vor merge împreună“, atrage atenţia conf.dr. Popovici. Integral:
Boala pe care România o bagă sub preş: „Creşte riscul decesului de COVID-19 cu 48%!“ …. România se poate mândri cu o premieră mondială: trecerea persoanelor care suferă de o boală extrem de gravă, obezitatea, în categoria oamenilor sănătoşi! Iar asta se întâmplă exact când cercetătorii şi medicii din restul lumii sunt oripilaţi de rezultatele unui studiu care arată că obezitatea e, de fapt, comorbiditatea cel mai des întâlnită în cazul pacienţilor răpuşi de COVID-19. La noi însă, lucrurile se văd… altfel! În weekend, presa din România a preluat ştirea morţii lui Cristian Milicin, un medic din Timişoara, în vârsta de 44 de ani. Prezentată drept o „moarte misterioasă“, cauzată de COVID-19, ştirea include două declaraţii halucinante oferite de alţi medici. Aceştia îl descriu pe pacientul decedat drept „un om tânăr, perfect sănătos, fără comorbidităţi“. „Astăzi, a decedat domnul Asistent Universitar, Dr. Cristian Milicin, un medic tânăr, de doar 44 de ani, care activa în propria clinică, din cauza COVID-19, infectat în urmă cu mai puţin de 3 săptâmâni. Nu l-am cunoscut personal, dar profesional a fost un medic foarte bun, puternic şi sănătos“, a fost un fragment din postarea lui Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara. …. E adevărat că avea obezitate gradul II, dar să fim serioşi, dacă ar muri toţi obezii care ar face COVID, s-ar goli planeta“, sună afirmaţia şocantă a lui Cristian Oancea, director de spital în România! Procentele „înfiorătoare“ care fac valuri în lume Dacă la noi, obezitatea e considerată o nimica toată, în schimb, această boală tocmai i-a băgat în sperieţi pe medicii din toată lumea, în contextul pandemiei de coronavirus. Concret, un studiu care a fost condus de Universitatea din Carolina de Nord a relevat nişte procente catalogate drept „înfiorătoare“ de către oamenii de ştiinţă. Iată cifrele despre pacienţii cu COVID-19 care suferă de obezitate: * Riscul internării lor în spital din cauza COVID-19 creşte cu 113%. * Au 74% şanse mai mari să ajungă la Terapie Intensivă după ce iau coronavirus. * Riscul decesului cauzat de COVID-19 creşte cu 48%. „Am fost şocat când am văzut cifrele“ Studiul, condus de profesorul Barry Popkin, din cadrul departamentului de nutriţie la Şcoala Mondială de Sănătate Publică din Gillings, l-a şocat pe acesta. Pentru că a arătat că riscul decesului cauzat de COVID-19, în cazul persoanelor care suferă de obezitate, e mult mai mare decât s-a crezut până acum….. Studiul care a arătat că obezitatea e comorbiditatea numărul 1 în cazul pacienţilor cu COVID-19 a fost complet ignorat de autorităţile din România! El n-a fost comentat nici de Raed Arafat (foto), şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, nici de Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, doi oameni care apar, seară de seară, la televizor! De fapt, epidemia de obezitate, care face ravagii în România, şi care a devenit o preocupare pentru mai toate ţările din lume, în contextul pandemiei de coronavirus, a fost complet ignorată la noi, de la declanşarea crizei sanitare!…. „În ţesutul adipos există o proteină care facilitează intrarea virusului SARS-CoV-2 în celule. Aici, virusul se multiplică în organism, iar ţesutul adipos devine un refugiu pentru el“, a explicat David A. Kass, cardiolog în cadrul Universităţii Johns Hopkins din SUA. Persoanele care suferă de obezitate se confruntă deja şi cu alte probleme medicale, precum diabet zaharat tip II şi boli cardiovasculare, care cresc pericolul, în cazul apariţiei coronavirusului. De asemenea, obezitatea cauzează schimbări metabolice în organism, cum este rezistenţa dezvoltată la insulină, dar şi o stare permanentă de inflamaţie. Aceste probleme îngreunează capacitatea organismului de a se lupta cu infecţii. Integral:
Vaccinurile Covid-19 dezvoltate de Rusia şi China ar putea avea eficacitate redusă, fiind bazate pe un virus de răceală comună …. Vaccinul companiei CanSino Biologics, aprobat pentru utilizarea de către armata chineză, este o formă modificată a adenovirusului de tip 5 (Ad5). Compania discută ca vaccinul să fie aprobat de urgenţă în mai multe ţări, înainte de a finaliza studii clinice de amploare, a relatat publicaţia Wall Street Journal săptămâna trecută. Un vaccin dezvoltat de Gamaleya Institute din Moscova, aprobat în Rusia la începutul lunii august, în pofida testării limitate a acestuia, este bazat pe Ad5 și pe un alt adenovirus mai puţin comun. ”Ad5 mă îngrijorează pentru că mulţi oameni au imunitate. Nu sunt sigur care este strategia lor…poate nu va avea o eficacitate de 70%. Ar putea avea o eficacitate de 40% şi este mai bine decât nimic, până va exista altceva”, a declarat Anna Durbin, cercetător în domeniul vaccinurilor la Johns Hopkins University. Vaccinurile sunt considerate ca fiind esenţiale pentru a opri pandemia care a ucis peste 845.000 de oameni la nivel mondial. Ambii dezvoltatori au o experienţă de ani buni cu vaccinuri pentru Ebola aprobate care sunt bazate pe Ad2. CanSino şi Gamaleya nu au răspuns solicitărilor pentru informaţii. Cercetătorii au experimentat de-a lungul deceniilor vaccinuri bazate pe Ad5 împotriva unei varietăţi de infecţii, dat niciunul nu este utilizat pe scară largă. Acestea implică virusuri inofensive drept bază pentru a introduce în organism gene ale virusului -ţintă, în acest caz noul coronavirus, în organism, declanşând o reacţie imunitară pentru combaterea virusului real. Dar mulţi oameni au deja anticorpi pentru Ad5, care ar putea determina organismul să atace vectorul în loc să răspundă la coronavirus, ceea ce ar face vaccinul mai puţin eficace. Mai mulţi cercetători au ales adenovirusuri alternative sau alte mecanisme de livrare. Oxford University şi AstraZeneca şi-au bazat vaccinul pentru Covid-19 pe un adenovirus de la cimpanzei, evitând problema Ad5. Vaccinul candidat al Johnson & Johnson foloseşte Ad26, o tulpină mai rară. Integral:
Scrisoare dramatică a medicilor de la Urgențe din Ploiești către DSP. Aceștia reclamă probleme grave din cauza dotărilor, a birocrației și a lipsei colaborării cu celelalte spitale din județ: „Este reţeta sigură pentru un potenţial malpraxis” …. Surse din cadrul spitalului au declarat luni, pentru Agerpres, că adresa în cauză, care este semnată de tot colectivul de medici din cadrul UPU, a fost trimisă DSP la sfârşitul săptămânii trecute, iar până la acest moment nu a fost primit niciun răspuns. În document se precizează că situaţia de la nivelul UPU a devenit „explozivă” atât în privinţa cazurilor COVID, cât şi a celor non-COVID, subliniindu-se faptul că există probleme grave în ceea ce priveşte spaţiile destinate suspecţilor de infecţie cu noul coronavirus, dar şi acoperirea cu personal a necesităţilor. Astfel, în adresa în care se prezintă cinci argumente în sprijinul descrierii situaţiei existente se arată că spaţiul din UPU destinat suspecţilor COVID este insuficient, până la acest moment izolatoarele nefiind dimensionate pe măsura afluxului de pacienţi, astfel că în spaţii care sunt pentru 17 persoane sunt staţionate uneori şi peste 50 de persoane. „Un număr aşa de mare de pacienţi având simptomele din definiţia de caz suspect COVID (cum sunt dispeneea, febra şi tusea) nu pot încăpea numai în UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti fără ca spitalele suport din Prahova să-şi amenajeze şi ele un număr suficient de izolatoare în care să poată fi primiţi şi diagnosticaţi pacienţii suspecţi COVID astfel încât să se decongestioneze UPU a Spitalului Judeţean. Menţionăm că actualele izolatoare din UPU funcţionează într-un spaţiu impropriu, cu aspect deteriorat şi cu mobilier, instalaţii sanitare şi de oxigen necorespunzătoare cerinţelor, cu circuite nefuncţionale – deşi au fost făcute referate prin care au fost cerute remedieri ale acestor probleme”, se menţionează în document. Totodată, medicii spun că UPU are şi rolul de spital COVID, deşi nu are angajaţi medici specialişti în boli infecţioase sau pneumologie, nu are alocaţie de hrană pentru pacienţi şi nici buget pentru medicaţia specifică patologiei COVID.„Acest lucru se întâmplă deoarece, după stabilirea diagnosticului COVID-19, pacienţii nu pot fi trimişi la spitalele din judeţ care ar fi trebuit să îi primească pentru internare, deoarece acestea nu au locuri libere, iar majoritatea pacienţilor refuză transferul în alte judeţe…..„Se cere în acelaşi timp ca personalul medical să răspundă la avalanşa de telefoane, să completeze fisele de prezentare ale pacienţilor, să facă nenumărate statistici şi în acelaşi timp să lucreze la cazuri, să trateze şi să supravegheze, fiind atenţi la funcţiile lor vitale, pacienţi cu afecţiuni grave: pacienţi agresivi, agitaţi, cu boli psihice sau sub influenţa băuturilor alcoolice sau aflaţi în şoc sau în stop cardio-respirator, aceasta este reţeta sigură pentru un potenţial malpraxis, generând scandaluri imense de care va răspunde doar personalul implicat„, spun medicii UPU în documentul transmis DSP. Potrivit acestora, aparatura din dotarea UPU a devenit insuficientă faţă de necesităţi, în condiţiile în care există un aparat de radiologie fix, un aparat CT şi un ecograf funcţional la un judeţ de peste 780.000 de locuitori, astfel că se ajunge la întârzieri „inimaginabile”. Integral:
INS: În 2019, în România funcţionau peste 63.000 de unităţi sanitare, iar în sistemul de sănătate lucrau 63.300 medici. Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), iar în sistemul de sănătate erau 63.300 medici, în creştere cu 2.700 medici faţă de anul 2018, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori. La calculul indicatorilor relativi s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 2018 şi la 1 ianuarie 2019 în loc de 1 iulie 2019 (cea din urmă va fi disponibilă în ianuarie 2021), iar datele pentru anul 2019 sunt provizorii, precizează INS. “În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2019 de: 532 spitale, faţă de 524 spitale în anul 2018; 161 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai puţin cu o unitate faţă de anul precedent; peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unităţi mai multe decât în anul 2018; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 339 unităţi mai multe decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete faţă de anul 2018”, arată datele INS….. Dintre cele 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi). Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban….În timp ce în mediul urban au funcţionat 11.500 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete. În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. În anul 2019, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018), comparativ cu 11 cabinete în mediul urban în anul 2019 (10,4 cabinete în anul 2018). Cele aproximativ 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134.200 paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban şi 10.000 de paturi în mediul rural) şi de 9.800 paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural) …..În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. ….În anul 2019, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban. Integral:
Analiză / Radu Crăciun: Potopul banilor tipăriți – De la bezna din piețe spre un alt fel de socialism


