Buna dimineata intr-o zi de vineri, 23 octombrie! Vineri, vremea va continua să se încălzească, devenind caldă pentru această dată în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil. Se va semnala ceață sau nebulozitate joasă, izolat în prima parte a zilei și local noaptea, cu o probabilitate mai mare în sud-vestul și centrul teritoriului, pe văi și în depresiuni. Temperaturile maxime se vor încadra între 12 și 23 de grade, posibil mai scăzute în zonele cu ceață mai persistentă, iar cele minime între -2 și 10 grade, cu valori mai scăzute în depresiunile Carpaților Orientali, până în jur de -5 grade, dar și mai ridicate pe litoral până la 12…14 grade. In Bucuresti vremea va fi frumoasă și se va încălzi ușor. Temperatura maximă va fi de 22 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade, mai scăzută în zona preorășenească spre 3 grade. Cerul va fi variabil, iar spre sfârșitul intervalului vor fi condiții de ceață.
Raportul lui Klaus Iohannis: nici măcar un sfert din spitale nu au raportat, în pandemie, infecţiile nosocomiale …. După opt luni de pandemie, ministrul Nelu Tătaru se arată surprins de faptul că spitalele şi DSP-urile au uitat de sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului medical. Potrivit ministrului: “Au fost cazuri când, la decedaţii COVID, nu au mai făcut şi analizele altor infecţii nosocomiale”. Miercuri, 21 octombrie, la a doua conferință din aceeași săptămână organizată de președinte, Libertatea a întrebat din nou despre numărul de infecţii nosocomiale la bolnavii spitalizaţi pentru COVID-19. Asta după ce Ministerul Sănătății spusese oficial că DSP-urile au raportat zero infecții nosocomiale. Publicăm răspunsul Ministerului Sănătății pentru ziar în facsimil, la finalul acestui articol. ... În perioada 1 martie-30 septembrie 2020, deci în şapte luni de pandemie, pe platforma ANMCS au fost raportate: 1356 de infecţii asociate actului medical 274 dintre ele au avut loc în spitale COVID 557 infecţii nosocomiale în spitale suport COVID iar restul, de 525 în spitale non-COVID. … Cu alte cuvinte, 831 de infecţii asociate actului medical au fost raportate de spitale COVID şi suport COVID. Nu mereu aceste spitale au tratat exclusiv pacienţi COVID, aşa că nu putem afirma că toate aceste infecţii nosocomiale au fost depistate la bolnavi COVID-19. Însă putem spune cu certitudine că spitalele din România au raportat sute de infecţii la bolnavi COVID-19. …. Altfel spus, răspunsul oferit de Ministerul Sănătăţii şi Institutul de Sănătate Publică, luni, 19 octombrie, este infirmat chiar de datele ANMCS, puse la dispoziţia ziarului de preşedintele Klaus Iohannis. ANMCS este o instituţie publică ce funcţionează în subordinea guvernului şi coordonarea prim-ministrului. Cine poartă răspunderea? În România, sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului este în obligația Ministerului Sănătăţii, prin Institutul Naţional de Sănătate Publică. INSP colectează informațiile de la centrele regionale de sănătate publică, unde ajung datele de la DSP-uri, care, la rândul lor, le primesc de la spitale. Pe timp de pandemie, acest sistem nu a mai funcţionat deloc, ceea ce a dus la răspunsul primit de Libertatea luni, de la Ministerul Sănătăţii şi Institutul Naţional de Sănătate Publică. Integral: https://www.libertatea.ro
Medic ATI Covid: “Nu tratăm teste”. Mărturie din anticamera morții – Interviu În ultima lună la ATI sunt pacienți din ce în ce mai tineri, predomină cei între 40 și 55 de ani. Când indicele de hipoxemie ajunge sub 60%, practic ce am observat este că nu mai poți să întorci din drum. Mortalitatea la acești pacienți este undeva intre 80%-90%. La bărbați e mai frecvent să se manifeste cu formă severă. În medie, 68 % dintre cei care mor sunt bărbați, afirma dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina din București. Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dr. Zarafin a vorbit despre evoluția și paradoxurile acestei boli. Iată principalele declarații:
- Nu știu dacă vreun spital va scăpa de experiența pacientilor Covid.
- 5% dintre cei pozitivi fac forme severe.
- Răspunsul imunitar are o anumită configurație genetică pe care noi nu avem cum să o anticipăm si reacția organismului nostru la agentul patogen este cea care dă leziunile.
- În ultima lună, sunt pacienți din ce în ce mai tineri, predomină cei între 40 și 55 de ani.
- Noi, care îi vedem înainte de a face stop cardiac, știm clar clinic cine moare de COVID și cine moare cu COVID.
- Nu ai cum să îți explici că ventilatorul, în loc să le crească saturația, le-o scade.
- Este o boală de lungă durată, la cei mai mulți nu se agravează, dar dacă este să se agraveze, agravarea se produce între a 7-a și a 11-a zi de evoluție.
- Dacă la început ai o simptomatologie minimală, nu este o certitudine că așa va rămâne pe tot parcursul evoluției.
- În a 14-a, a 16-a zi de la test pozitiv, dacă ai saturație bună, ai toate șansele să fie bine.
- Orice om infectat la un moment dat trebuie să aibă un CT pulmonar făcut. Am avut și surprize să văd CT-uri pulmonare urâte la oameni care merg la sală.
- Tratezi pacientul, nu tratezi un test. Din ce în ce mai mulți medici tratează teste, imagini radiologice, CT-uri .
- Dacă porți riguros mască, dacă te speli pe mâini, cu siguranță va scădea inoculul viral și atunci este mai probabil și dacă te infectezi să treci foarte ușor prin boală. Asta este soluția să nu ajungem la forme severe.
- Probabil că 70-80% vom fi infectați cu acest virus, ceea ce nu înseamnă că murim. Integral: https://spotmedia.ro
Specialist britanic: Este putin probabil sa ajungem la un vaccin care opreste complet infectia Noul coronavirus va deveni probabil la fel de “endemic” precum este virusul gripal anual, a declarat Patrick Vallance, principalul consilier stiintific al Marii Britanii, transmite CNBC. In prezent au loc studii clinice in faze finale referitoare la vaccinuri pentru noul coronavirus, dar Vallance a spus ca este improbabil ca vreunul dintre ele sa eradicheze virusul. “Notiunea de eliminare a Covid-19 nu este corecta, pentru ca va reveni”, a spus acesta, subliniind ca o singura boala a fost “eradicata cu adevarat” datorita unui vaccin foarte eficace, iar aceasta a fost variola. “Nu putem fi siguri, dar cred ca este putin probabil sa ajungem la un vaccin cu adevarat sterilizant, ceva care opreste complet infectia, si este probabil ca aceasta boala sa circule si sa fie endemica, aceasta este cea mai buna evaluare a mea“, a spus Vallance Comisiei pentru strategia de securitate nationala de la Londra. “In mod clar, pe masura ce managementul va deveni mai bun, pe masura ce va veti vaccina, ceea ce va reduce probabilitatea de infectie si severitatea bolii … aceasta va incepe sa semene mai mult cu gripa anuala decat cu orice altceva si aceasta ar putea fi directia pe care vom ajunge, ” a spus el. Integral: https://ziare.com
Nici o capitală de județ din România nu se poate întreține din veniturile proprii. Câți bani se duc pe sănătate, biserici, asistentă socială Veniturile proprii par să nu fie de ajuns pentru reședințele de județ din țară. Astfel că mereu primesc bani de la bugetul de stat pentru asigurarea cheltuielilor. Frunzărind bugetele de anul trecut, se pare că mai toate orașele importante au cheltuit bani pe cultură, recreere și religie, dar din păcate datele nu ne arată cât la fiecare dintre aceste trei secțiuni. În majoritatea cazurilor, mai mult decât s-a alocat la sănătate. Aici sar în evidență și două reședințe de județ: Giurgiu și Vaslui. Au cheltuit zero lei pentru sănătate anul trecut, adică nimic. Asta reiese din datele oficiale. Craiova a băgat o sumă mare în cultură, recreere și religie: 20% din totalul cheltuielilor. Problema este că nu știm cât la fiecare. La polul opus se află Oradea și Cluj-Napoca, care au cheltuit mai mult pentru sănătate decât pentru cultură, recreere și religie. De altfel, bugetele acestor două orașe par a fi exemple de urmat din punct de vedere al structurii cheltuielilor. Mai jos aveți o situație foarte simplificată a veniturilor și cheltuielilor, dar din cea detaliată pare că situațiile acestor două orașe arată bine. Sunt și orașe care au cheltuieli sub venituri: Miercurea Ciuc, Deva, Drobeta Turnu Severin, Piatra Neamț, Zalău, Călărași (dar extrem de puțin la sănătate), Buzău, Galați. Târgoviște a avut cheltuielile la nivelul veniturilor, dar a cheltuit foarte puțin la sănătate. Pe partea de fonduri europene sunt orașe care au preferat să facă investiții din banii din buget, decât să apeleze la fonduri europene: Târgu Jiu, Slobozia, Slatina, Piatra Neamț, Satu Mare, Alexandria. Acestea arată cheltuieli foarte mici pentru proiecte cu fonduri europene. Ne-am uitat și pe datele din 2018 să vedem dacă s-au făcut atunci. La fel, sume foarte mici, Piatra Neamț având chiar zero lei în 2018. Poate statul ar trebui să facă o analiză detaliată a bugetelor locale și să nu mai acorde sume acelor localități care au cheltuit banii pe lucruri neimportante sau nu au prea atras fonduri europene (cele amintite mai sus chiar trebuie verificate), ori au făcut investiții scăzute, ca procent din total buget. Bunăstarea este dată de investiții. Multe localități preferă să folosească fondurile din buget decât să facă cheltuielile pentru fonduri europene pentru că e mai simplu și nu se verifică cu atenție acele cheltuieli. Aveți mai jos o situație simplificată pe câteva capitole importante din bugetele acestor reședințe de județ:….. București cu tot cu sectoare:venituri totale – 9,55 miliarde lei; venituri proprii – 7,88 miliarde lei; Cheltuieli totale – 9,9 miliarde lei
cheltuieli de personal – 1,41 miliarde lei
asistență socială – 764,4 milioane lei
fonduri europene – 117,9 milioane lei
investiții – 1,87 miliarde lei
învățământ – 1,17 miliarde lei
sănătate – 379 milioane lei
cultură, recreere și religie – 1,43 miliarde lei Integral: https://economie.hotnews.ro
Legea mandatelor de rectori pe viață, adoptată cu voturile PSD și PNL Senatul a modificat, astăzi, Legea Educației, astfel încât rectorii să își poată păstra mandatul pe viață. Senatorii PNL au votat în favoarea proiectulul, potrivit înregistărilor de la ședință, consultate de Educație Privată. Printre beneficiarii legii se numără și fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader, în prezent rector al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași. În luna iunie a acestui an, Toader a fost validat pentru al doilea mandat. Dacă Legea Educației nu ar fi fost modificată, acesta ar fi fost și ultimul mandat al fostului ministru. Anunțul privind adoptarea legii a fost făcut de senatorul USR Vlad Alexandrescu. ”Discutăm zilele acestea despre funcții “pe viață” – ideea însăși e absurdă! Tocmai a trecut astăzi în Plenul Senatului o modificare la Legea Educației, prin care mandatele rectorilor NU mai sunt limitate la două! Baronii universitari înfrățiți dincolo de partidele politice profită de contextul electoral și de perioada de final de legislatură parlamentară în care se negociază funcții și locuri în viitoarea legislatură. Senatul este camera decizională pe acest proiect, PLX 306/2020, iar semnele că “se pregătește ceva” au venit încă din luna iulie, așa cum anunțam aici. Actuala configurație parlamentară este perimată și are nevoie de o schimbare radicală, iar apariția de amendamente pe ultima sută de metri, înainte că opinia publică să fie măcar consultată, este o practică care trebuie să dispară. Îi solicit președintelui Iohannis să nu promulge această lege, care conține o modificare toxică pentru democrația universitară, și s-o întoarcă la Parlament”, a scris Alexandrescu pe Facebook. Parlamentarul USR declara, în luna iulie, că în Comisia de apărare a Senatului, proiectul a fost susținut de reprezentanții PSD și PNL: Integral: https://www.educatieprivata.ro
Obsesie criminală. Criminală pentru democrație „Nu este treaba mea să evaluez activitatea miniștrilor și în niciun caz public“, „Nu comentez spusele unor politicieni!“, „Președintele nu are atribuția să dea teme parlamentarilor“. …. În ziua în care numărul infectărilor anunțate a fost de 4.848, în ziua în care s-au anunțat 69 de noi decese, iar numărul total al morților din cauza infecției cu COVID-19 a ajuns la 6.065, ei bine, fix în acea zi, președintele a ieșit în fața publicului pentru a anunța că este absolut necesar să avem alegeri parlamentare pe 6 decembrie. Și trebuie să avem alegeri pe 6 decembrie pentru că aceasta este singura soluție democratică. Amânarea cu trei luni a alegerilor, din decembrie în martie, singura posibilă în anumite condiții, ne spune președintele, nu ar fi democratică. Dar nu aici găsim diferența dintre președintele constituțional de la finalul conferinței de presă și președintele neconstituțional de la început. Dacă pe final, răspunzând întrebărilor ziariștilor, Klaus Iohannis a recunoscut că nu se regăsesc printre atribuțiile sale nici evaluările miniștrilor, nici directivele trasate parlamentarilor, nici implicarea în viața partidelor, la începutul conferinței președintele a încălcat flagrant toate aceste limite pe care recunoaște și știe că i le-a fixat Constituția. …. În câteva minute, președintele nu doar că a comentat și evaluat activitatea unor minșitri, nu doar că a comentat activitatea unor partide, condamnând-o, dar a spus clar și repetat că trebuie ca alegerile să aibă loc pentru ca PSD să nu mai aibă niciun cuvânt de spus în viitorul parlament. … A realizat că amânarea alegerilor locale cu trei luni a defavorizat Partidul Național Liberal. Dacă alegerile aveau loc în iunie și dacă, desigur, nu ar fi existat pandemia de SARS-CoV-2, PNL ar fi câștigat fuierând alegerile. Așa, pe 27 septembrie, în ciuda faptului că președintele, premierul și ceilalți membri ai PNL au pretins că au câștigat, PSD a câștigat mai mulți primari, mai mulți președinți de consilii județene, mai mulți consilieri locali și doar cu puțin mai puțini consilieri județeni. În fapt, PNL nu a câștigat alegerile decât în declarațiile oficiale ale membrilor săi. Iar trendul este descendent. …. Încă de anul trecut Klaus Ioahnnis și-a manifestat disprețul față de democrație neacceptând nici măcar o singură dezbatere electorală în cursa prezidențială. Cât despre campania pentru locale, ea a fost plină de astfel de exemple. Candidații nu au mai dialogat între ei, nu au dezbătut. Fiecare și-a trâmbițat propriul adevăr și asta a fost. Cel care s-a difuzat mai bine pe Facebook, cel care a avut mai mulți susținători fără conturi suspendate a avut câștig de cauză. …. Virusul SARS-CoV-2 provoacă, nu mai este niciun dubiu, moartea. Dovadă stau cele 1.132.496 de decese înregsitrate până miercuri, 21 octombrie 2020, ora 19, la nivelul întregii planete. Dar vom constata, cu stupoare, că în unele țări SARS-CoV-2 a provocat, cu deplina complicitate a celor chemați să o apere, decesul democrației. Va fi cel puțin omor din culpă, dacă nu de-a dreptul crimă cu premeditare. Integral: https://www.libertatea.ro
Alegeri 2020: traseiști, sindicaliști, oamenii baronilor, medici-locomotivă Zilele acestea se definitivează și depun listele de candidați pentru scrutinul legislativ. Iar partidele par să ignore mesajele primite de la românii care, vreme de patru ani, au apărat în stradă statul de drept. Președintele Klaus Iohannis și liberalii vor face tot ce le stă legal în putință să nu permită intrarea în vigoare a legii care transferă parlamentarilor decizia asupra datei alegerilor. Mai au câteva opțiuni la dispoziție pentru a bloca mutarea râvnită de PSD a scrutinului înspre primăvară. Până una alta, votanții primesc oferte electorale toxice din partea celor două partide mari românești. Liberalii vin cu traseiști reciclați, foști susținători ai masacrării legilor justiției, cărora stafful PNL le este dator pentru căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Cabinetului Orban. Social-democrații, în schimb, vopsesc gardul în plină criză sanitară, cu medici, care să tragă după ei nume palide și pioni ai baronilor locali. Cu ministerele dintr-un guvern în altul Daniel Constantin a fost cunoscut ani de zile drept „ăla micu’”, căruia dom’ profesor Dan „Felix” Voiculescu i-a lăsat șefia Partidul Conservator, dar care nu s-a ridicat, în politică, la nivelul de utilitate la care se află, printre canalele de comunicare media, Antena 3. Fost de două ori ministru (agricultură și mediu), sub doi premieri (Ponta și Grindeanu) din partea a două partide (PC și ALDE), Constantin a mai încercat și la Pro-România, înainte de a ajunge pe a doua poziție a listei liberale din Argeș pentru Camera Deputaților. Coleg de traseu politic i-a fost Sorin Câmpeanu. Rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară din București, instalat și la șefia asociației naționale a rectorilor, a fost ministru al Educației din partea aceluiași Partid Conservator al lui Dan Voiculescu, calitate în care a propus amnistierea plagiatorilor care renunță de bunăvoie la titlul doctoral. A trecut apoi în ALDE, partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu, prietenul de mize politice și judiciare al lui Dan Voiculescu. Din ALDE a plecat la Pro România, odată cu Daniel Constantin, apoi, tot în tandem, s-au lăsat racolați în PNL, care l-a cocoțat pe locul eligibil doi al listei pentru Senat, la București. La Universitatea condusă de rectorul Câmpeanu a fost coordonator de doctorate Laurențiu Barangă, fostul șef de la spălarea banilor și de la ORNISS, care și-a falsificat diploma de bacalaureat. Lungul drum prin partide până la PNL Mihăiță Găină candidează la Camera Deputaților în Ialomița, acolo unde, până la moțiunea care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, a fost șef de filială PSD. Va fi pe locul doi în listă, după secretarul de stat din Ministerul Educației, Luminița Barcari, cea pentru care asociațiile de elevi din țară au cerut demisia pentru că a afirmat că, fără meditații, nici un elev de a VIII-a nu ar lua mai mult de 5 sau 6 la examenul de evaluare. Un al doilea motiv pentru care i s-a cerut demisia a venit în septembrie: Barcari este unul dintre secretarii de stat care, în plină pandemie, când toată țara deplângea starea dezastruoasă în care începutul de an școlar a prins școlile românești, a lăsat problemele educației și a plecat în concediu să candideze la Consiliul Județean Ialomița. Tot în Ialomița, pe primul loc al listei PNL pentru Senat apare Robert Chioveanu, controversatul președinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și de Siguranța Alimentelor. În cazul lui, Deutsche Welle se află în posesia unor documente interne care atestă că ar fi dispus falsuri în acte contabile și și-ar fi terorizat subordonații. A fost acuzat că face epurări politice și șantajează directori de direcții cu detașări punitive, care, dincolo de interesele partinice ale lui Chioveanu, mai și costă lunar bugetul autorității sute de mii de lei. Chioveanu se mai face vinovat și de un management defectuos de criză: sub conducerea lui, pesta porcină s-a extins în 40 de județe, practic, în întreaga Românie. În iulie 2018, deputatul PSD Cristina Burciu era așteptată la aeroport de clujenii nemulțumiți, după ce a votat modificările aduse de Comisia Iordache legilor justiției. Acum este pe lista PNL pentru Cameră, poziția 4 din partea filialei Cluj. La fel ca Burciu au votat Toma Petcu și Florică Calotă, foști în ALDE, acum pe listele PNL – unul în fruntea candidaților pentru Senat în Giurgiu, celălalt pe poziția 2 în Teleorman, la deputați. Tot de la ALDE a venit și fostul ministru Viorel Ilie, pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale încă din 2017, solicitare blocată de votul senatorilor, care au respins ridicarea imunității parlamentare. Ilie a fost pus al doilea pe lista pentru deputați din Bacău dar, în ultimul moment, a fost invalidat pe motiv de nepotrivire cu criteriile de integritate printr-o decizie luată chiar de președintele PNL, Ludovic Orban. Traseist prin excelență este Liviu Ioan Balint, unul dintre protagoniștii seriei de impostori profesionali a lui Valeriu Nicolae: a circulat pe la PD-L, UNPR, PMP, PSD și Pro România, iar acum este al doilea pe lista pentru Cameră a liberalilor din Dâmbovița. Îl concurează Mircea Baniaș, ajuns la PNL și pus pe locul doi la deputăție, în Constanța, cu experiență acumulată în PD-L, PC, ALDE și Pro România. Integral: https://www.dw.com
Statul la stat. Angajații Senatului primesc spor la salariu și… pentru „uzura prematură a organismului” În România toţi funcţionarii publici sunt egali, dar unii sunt mai egali decât alţii. Şefii din instituţiile publice au ajuns să primească, lunar, mii de lei în plus la salariu, spor pentru muncă în condiţii vătătmătoare. Subalternii lor, care lucrează în exact aceleaşi condiţii, deci se expun aceloraşi riscuri, primesc doar câte sute de lei. Anomalia vine din faptul că sporul se acordă ca procent din salariu. La Senat, de exemplu, viaţa de angajat la stat este atât de grea încât organismul uman se uzează prematur. Şi nu, nu este o glumă. Am citat, doar, dintr-un document oficial. Urmăriţi un nou episod al campaniei Statul la Stat. La Parlament, condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului Ca orice funcţionari care se respectă, miile de angajaţi de la Parlament primesc lunar un spor de 15 la sută din salariu pentru condiţii vătămătoare. Potrivit informaţiilor oficiale primite de la Camera Deputaţilor şi Senat, în primul rând, funcţionarii de aici sunt afectaţi de undele electromagnetice care se propagă prin clădire. George Dumitrică, secretar general adjunct Camera Deputaţilor: În funcţie de zonele în care lucrezi se propagă şi se simt. Se simt!!! Ele au o acţiune asupra organismului uman. Nu în toată clădirea dar într-o zonă destul de mare, pentru că vorbim de reţele electrice care îmbracă întreaga structură a Palatului Parlamentului. Apoi, documentul precizează că, activitatea funcţionarilor presupune o suprasolicitare nervoasă. Cu alte cuvinte, plimbatul hârtiilor dintr-un birou în altul îi stresează atât de tare încât riscă să se îmbolnăvească. În plus, se arată în document, există şi condiţii de muncă ce pot duce la uzura prematură a organismului. Am dorit să aflăm mai multe despre această… „uzură prematură” chiar de la conducerea administrativă a Senatului, mai exact de la secretarul general Izabela Chencian…..Izabela Chencian: Cred că aţi văzut de-a lungul timpului că eu nu dau interviuri. Direcţia presă, directorul de la presă poate să vă dea în numele meu toate informaţiile de care aveţi nevoie…..Deşi toţi funcţionarii lucrează în aceleaşi condiţii vătămătoare, sporul şefilor ajunge să fie şi de opt ori mai mare faţă de al angajaţilor de rând. Pentru că, nu-i aşa!?, 15 la sută dintr-un salariu de 20 de mii de lei nu este acelaşi lucru cu 15 la sută dintr-o leafă de aproximativ 3 mii de lei. Astfel, un secretar general încasează un spor lunar de 3.030 de lei, aproape cât un salariu mediu net. Un secretar general adjunct încasează 2.852 de lei, un director general 2.315 lei iar un şef de serviciu 1.784 de lei. Cel mai mic spor îl ia un muncitor necalificat: 285 de lei, chiar dacă lucrează în aceeaşi clădire şi se luptă cu aceleaşi unde electromagnetice ca şefii lui. Integral: https://www.digi24.ro/
Tren la aeroport în 2020, tehnologie din 1930. Modul ieftin și cârpit în care este realizat proiectul Gării Aeroport Henri Coandă În urmă cu o lună am scris despre posibile soluții la greșelile majore de proiectare ale acestei lucrări, care altfel riscă să devină un eșec încă înainte de inaugurare: • Linia este simplă pe trei sferturi din traseu, deși se putea dubla ușor de la bun început. • Linia este neelectrifcată, deși este construită în plină epocă a tranziției spre energii verzi, cu fonduri de la o Uniune Europeană hotărâtă să reducă emisiile de dioxid de carbon. • Gara Aeroport Otopeni are doar două linii în loc de trei, ceea ce va limita puternic creșterea traficului și deschiderea de noi rute spre Aeroport Otopeni în viitor. Situația devine și mai gravă când treci de nivelul macro al lucrării și te uiți la detalii. Modul ieftin și cârpit în care este realizat acest proiect se vede în multe aspecte, ceea ce, din păcate, este caracteristica celor mai multe lucrări de infrastructură mare din ultimile decenii din România. În cazul Gării Aeroport Henri Coandă, una dintre problemele serioase o reprezintă elementele de siguranță feroviară, mai precis capetele de linie. Și asta pentru că noua gară de la aeroport a fost construită în 2020 cu același model de capete de linie cu care a fost dotată Gara de Nord din București la lucrările de renovare din anii 1930. Adesea ignorate și privite doar ca decor, capetele de linie au același rol ca cel al airbag-rilor din autourisme: să îți salveze viața. Capetele de linie nu sunt montate pe șine doar ca să îi indice mecanicului unde se termină linia. Ci, în foarte rarele ocazii când un tren nu frânează la timp sau este scăpat de sub control, capetele de linie au rolul de a opri trenul în siguranță. Și este vorba de o dublă siguranță, atât de cea a pasagerilor, cât și de cea a oamenilor de pe peron. Altfel, un tren de 3-500t are, chiar și la numai 25km/h, energia necesară pentru a ajunge pe peron sau chiar în afara gării. De peste două decenii, cele mai moderne capete de linie din lume sunt cele cu compresie hidraulică și oprire prin fricțiune. Ele sunt capabile să oprească în siguranță trenuri de 700t de la viteza de 25km/h.Integral: https://republica.ro
Unde mai e „iarba verde de acasă“ Un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi. Bucureștiul nu are încă un sistem de monitorizare a calității aerului. Un studiu realizat în urmă cu cinci ani de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile relevă faptul că din aproape 49.000 de organizații neguvernamentale din România, doar 3% aveau ca obiect de activitate protecția mediului, cu un procent mai puțin decît organizațiile religioase. De la începutul acestui an, ONG-urile au dreptul legal, ca partenere ale Ministerului Mediului, de a intra în pădurile proprietate de stat și în cele private pentru a constata și avertiza public distrugerea fondului forestier prin tăieri ilegale, uneori sub oblăduirea Gărzii de Mediu sau a Gărzii Forestiere. Afacerile oneroase cu sute de mii de hectare de pădure au scăpat de cele mai multe ori de procurorii DNA. Cîteva arestări, cîțiva ani de închisoare și cam atît. Cîțiva politicieni cu nume sonore și imunitate parlamentară au îngroșat rîndurile celor care au furat ca-n codru. O mare parte din pădurile proprietate privată, cu precădere cele din mediul rural, retrocedate de guvernarea CDR, au fost rase de pe suprafața pămîntului și vîndute marilor afaceriști în special de către tinerii satelor care, unii dintre ei, aveau nevoie de lichidități pentru a-și plăti trîndăvia și drumul cel mai scurt către cîrciumă. Bătrînii, care nu au tăiat în viața lor arbori decît pentru construcția de case sau grajduri și pentru a se încălzi iarna, privesc cu mîna streașină la ochi și nu mai recunosc ce au avut. De altfel, aşa s-a întîmplat și cu pămîntul, vîndut de cei tineri bogătașilor care au împînzit satele cu vile de neamuri proaste, case de vacanță le spun, cu o sumedenie de camere pe care nu le folosesc niciodată. La fel ca și „castelele“ romilor, ale clanurilor mafiote. Cine nu a văzut cum se prăbușește un copac cu tulpina cît roata carului secerat de drujbă nu va înțelege că pădurile au și ele un suflet al lor. Rămîn în urmă luminișurile năpădite de buruieni și de șerpi. Puțini sînt cei care mai plantează puieți în locurile defrișate. Asta implică o muncă neplătită cu bani gheață. Nu privesc mai departe de ziua de mîine și nu se gîndesc nici la viitorul copiilor lor: cine se mai întoarce acasă, și dacă s-ar întoarce, la ce le trebuie lor pădurile? Pe de altă parte, consumerismul care a pătruns tot mai mult și la sate exclude din start posibilitatea ca oamenii să se gîndească și la rolul mediului înconjurător în privința sănătății și longevității. Măcar acum, cînd trăim nenorocirea pandemiei provocate de coronavirus, ar trebui să ne păzim pădurile și spațiile verzi în general ca pe ochii din cap. Sau ca pe oxigenul pe care îl inspirăm. Otrăvirea spațiului verde din București Într-un interviu acordat joi publicației online HotNews, primarul ales al Capitalei Nicușor Dan a promis că „într-un an, un an și jumătate vom avea un sistem de monitorizare a calității aerului în București“. Tot el a precizat că Primăria Generală a avut un buget de 7 milioane de euro pentru realizarea acestui program care nu a fost dus la capăt de administrația Gabrielei Firea. Aceasta în contextul în care publicul nu este informat de organele abilitate despre nivelul poluării, așa cum cere Comisia Europeană. De altfel, România a fost condamnată la Curtea Europeană de Justiție pentru poluarea din Capitală. Între măsurile pe care actualul primar le-a anunțat în același interviu, menite să înlăture noxele care învăluie Bucureștiul, se înscriu: schimbarea contractelor de salubritate pe care cele 6 primării de sector le au cu diferite firme, astfel ca în cîteva luni acestea să fie obligate să spele străzile, controlarea șantierelor de construcții și monitorizarea marilor gropi de gunoi. Activismul de care a dat dovadă Nicușor Dan încă de la înființarea în 2008 a Asociației „Salvați Bucureștiul“, prin care a cîștigat mai multe procese cu administrația Capitalei în special în ceea ce privește demolările clădirilor de patrimoniu, a contat substanțial la alegerea sa ca primar general. Mandatul său presupune un orizont de așteptare enorm din partea bucureștenilor. Cum arată azi Capitala care ucide? Statisticile spun că un deces din cinci este cauzat de poluarea mediului, de noxele de la construcțiile abandonate și terenurile degradate, de gropile de gunoi, unele apărute peste noapte. S-au tăiat și se taie în continuare copaci din spațiul verde al blocurilor fără nicio aprobare, doar pentru că fac umbră. Multe spații verzi au fost acoperite cu betoane și transformate în parcări. De-a lungul bulevardelor s-au plantat pomi dintre care jumătate s-au uscat după cîteva săptămîni, fără ca firmele care au semnat contractele cu primăriile să fie amendate. În plus, puieții au fost plantați la cel mult doi metri unul de celălalt, asta pentru ca firmele respective să-și facă norma. Nu s-a gîndit nimeni din administrația Bucureștiului – sau funcționarii și-au deschis larg buzunarele – că peste cîțiva ani coroanele pomilor se vor lipi unele de altele formînd un pod de uscături deasupra trotuarelor. Rămînînd în zona spațiului verde, nu există un recensămînt al arborilor exotici de patrimoniu, cum ar fi de pildă platanii. De spațiile dintre blocuri, multe dintre ele generoase, nu se ocupă nimeni. Integral: https://www.dw.com
Viorica Dăncilă nu mai candidează la nicio funcție, că o avem pe Monica Anisie Viorica Dăncilă a fost anunțată că nu mai e nevoie de ea în nicio funcție oficială, că există deja Monica Anisie în Guvern și e mai mult decât suficient. ”Nu e loc pentru amândouă, e ca și cum am avea dubluri. Sunt le fel de precare în realația cu intelectul, așa că e arhisuficientă una singură”, a apreciat reputatul politolog Decebal Popescu. Acesta a adăugat că, deși pare imposibil, Monica Anisie are capacitatea de a urca pe culmi chiar mai înalte decât Viorica Dăncilă. ”N-a făcut și n-a spus încă destule tâmpenii doar pentru că nu a avut ocazia”, apreciază Decebal Popescu. ”Dacă ar fi fost și ea premier, nu doar ministru, lumea ar fi uitat-o deja pe Dăncilă.” Potențialul imens care zace în Monica Anisie a fost dealtfel confirmat – involuntar, ce-i drept – de liderii PNL. ”Dacă vă întrebați de ce PNL a decis să n-o racoleze pe Dăncilă așa cum a făcut cu destui pesediști, răspunsul e unul singur: Monica Anisie. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Efectul scandalului privind rata de infectare în București: Institutul de Sănătate Publică a scos din raportul săptămânal o serie de date, precum incidența și situația focarelor Raportul săptămânal privind evoluția COVID-19 în România publicat marți de Institutul Național de Sănătate Publică nu mai cuprinde situația în București și în județe privind incidența cazurilor la mia de locuitori, precum și o serie de alte date precum numărul focarelor, care erau publicate în mod obișnuit, în ziua de marți. Este primul raport săptămânal dat publicității de INSP după scandalul de săptămâna trecută când Institutul de Sănătate Publică și Grupul de Comunicare Strategică au transmis date contradictorii privind rata de infectare în Capitală raportat la mia de cazuri în ultimele 14 zile.
De ce România ocupă un loc de frunte pe podiumul negru al mortalităţii de Covid-19? …. Pe baza datelor furnizate de OMS pentru perioada 1 septembrie – 14 octombrie, 
DOCUMENT
Economistii au vesti proaste: 2021 va fi si mai greu decat 2020. Urmeaza masuri de austeritate Pandemia de coronavirus nu a fost raul suprem, sustin analistii economici. In 2021 ar urma sa fie luate toate acele masuri nepopulare de care politicienii s-au ferit in 2020, intrucat a fost vorba de un an electoral.”2021 este un an aparte pentru ca vor aparea cateva elemente curioase si imprevizibile. Nu stim ce se va intampla cu politica americana. Aici exista doua tendinte mari: daca
Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de 10 ori în ultimul an. Analist: România să aibă grijă, să nu ajungă cum a fost Grecia! Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de 10 ori în ultimul an – scrie Bloomberg. Până în 2021, deficitul va ajunge la 700 miliarde de euro, adică 6% din PIB-ul zonei. În România, deficitul în primele 8 luni ale anului este de 54 de miliarde de lei, adică 5% din PIB. România avea deja un deficit foarte mare față de celelalte țări europene, așa că este nevoie de atenție în cheltuirea banilor publici, pentru a nu aunge în situația de criză economică în care a fost Grecia, avertizează analistul financiar Iancu Guda.”Gaura este acoperită prin injecție de capital ca să ajute economia din zona euro să treacă prin această perioadă. În ceea ce privește ritmul adâncirii deficitului în UE, această deteriorare, de 10 ori, e cauza unui efect de bază – adică ne comparăm cu o referință – cu 2019, când deficitul în UE era 0,6%. O creștere până la 6% înseamnă o creștere de 10 ori, dar adâncirea de la 0,6% la 6% înseamnă 5,4%. În România aveam deja deficit foarte mare, cel mai mare din Europa. În 2019 la noi se cheltuia cu dezmăț și atunci ne-a prins nepregătiți. În 2019, era aproape 4,6%, acum vom ajunge la peste 8,9%. La noi, deficitul se adâncește cu 4 – 5 puncte procentuale, mai puțin decât în UE. Aceste creșteri contează foarte mult având în vedere baza. În UE, multe țări aveau excedente, venituri peste cheltuieli. Erau pregătite, dar acum pandemia a lovit sever economia țărilor UE. Veniturile au scăzut, cheltuielile au crescut, deci deficitele cresc. Ritmul deteriorării depinde de punctul de la care ai plecat. România nu a plecat de pe poziția bună. Dacă nu am avut responsabilitate pe vreme bună, măcar să avem pe vreme rea. Măcar în 2020 să fim atenți să cheltuim banii pentru investiții, să nu ajungem în 2021 la 15% deficit. S-a întâmplat în Grecia când economia a fost în colaps și a avut zece ani de austeritate, reduceri de costuri și creșteri de taxe. Integral:
APC:
O veste bună: Compania Moderna anunţă că în decembrie ar putea primi autorizaţia de folosire a vaccinului anti-COVID …Directorul executiv al companiei de biotehnologie Moderna, Stéphane Bancel, a declarat că guvernul federal ar putea autoriza utilizarea de urgenţă a vaccinului experimental Covid-19 al firmei în decembrie, dacă se vor obţine rezultate intermediare pozitive în noiembrie, într-un studiu clinic amplu. Bancel a declarat că rezultatele intermediare suficiente ale studiului durează mai mult, dar obţinerea autorizaţiei guvernamentale pentru vaccin poate dura până la începutul anului viitor, relatează MarketWatch. Moderna, cu sediul în Cambridge, Massachusetts, are unul dintre cele mai importante vaccinuri anti Covid-19 în curs de dezvoltare, împreună cu un vaccin co-dezvoltat de Pfizer şi BioNTech Studiile mari din SUA pentru alte două vaccinuri Covid-19, de la Johnson & Johnson şi AstraZeneca , au fost întrerupte, în timp ce companiile investighează boli inexplicabile printre subiecţii studiaţi. Comentariile lui Stéphane Bancel sugerează că programul Moderna nu este departe de Pfizer, care a declarat săptămâna trecută că vrea să solicite autorizaţia pentru utilizarea de urgenţă a vaccinului său până la sfârşitul lunii noiembrie. În iulie, Moderna a început un studiu pe 30.000 de persoane în SUA pentru a testa dacă vaccinul protejează oamenii de boala simptomatică Covid-19 şi înscrierea este aproape completă. În cadrul studiului, jumătate dintre subiecţi primesc vaccinul şi jumătate primesc un placebo, iar cercetătorii numără apoi câţi au simptomatic Covid-19. Prima analiză intermediară a eficacităţii vaccinului se va întâmpla atunci când 53 de persoane din întregul studiu primesc simptomatic Covid-19. Dacă există în mod semnificativ mai puţine persoane vaccinate decât persoanele nevaccinate printre aceste 53 de cazuri, compania poate considera rezultatele suficiente pentru a solicita autorizaţia guvernului pentru o utilizare pe scară mai largă. Este posibil ca prima analiză să aibă loc în noiembrie, dar „este dificil de prezis exact în ce săptămână, deoarece depinde de cazuri, de numărul de persoane care se îmbolnăvesc,” a precizat Bancel. De asemenea, compania trebuie să monitorizeze siguranţa a cel puţin jumătate din subiecţii studiaţi timp de două luni după vaccinare înainte de a putea solicita o autorizaţie pentru utilizare de urgenţă. Bancel a spus că Moderna va ajunge, probabil, la pragul respectiv la sfârşitul lunii noiembrie. Dacă Moderna solicită o autorizaţie de utilizare de urgenţă la scurt timp, autorităţile vor avea nevoie de câteva săptămâni pentru a examina cererea înainte de a decide în decembrie. Integral:
Cazurile de diabet, în creștere accelerată. Medicii investighează legătura cu COVID-19 ….. Un tată tânăr din Statele Unite, Mario Buelna, în vârstă de 28 de ani, a făcut febră şi a avut probleme de respiraţie în luna iunie şi a fost testat pozitiv pentru COVID-19. Câteva săptămâni mai târziu, după ce părea să se fi recuperat, a avut o stare de slăbiciune şi a început să verse. Ulterior, acesta a leşinat în locuinţa sa din Mesa, Arizona. Paramedicii l-au transportat la un spital din apropiere, unde medicii l-au tratat la terapie intensivă, după ce l-au salvat din comă. Aceştia i-au spus că ar fi putut să moară. Diagnosticul lor, diabet de tip 1, l-a uimit şi înspăimântat. El nu suferea anterior de această boală. Medicii i-au spus că diabetul a fost declanşat de COVID-19. Acest caz, precum şi alte cazuri similare, reflectă în prezent o nouă îngrijorare legată de relaţia periculoasă dintre diabet şi COVID-19, care este studiată de urgenţă de medici şi cercetători din întreaga lume. Mulţi experţi sunt convinşi că boala COVID-19 poate declanşa instalarea diabetului, chiar şi la adulţi şi copii care nu au factori de risc tradiţionali. Se ştie deja că oamenii care au diabet prezintă riscuri mult mai ridicate să facă forme grave de Covid-19 şi să moară din acest motiv. În luna iulie, oficiali americani din domeniul sănătăţii au constatat că aproape 40% dintre persoanele care au decedat din cauza Covid-19 aveau diabet. În prezent, cazuri precum cel al lui Buelna sugerează că legătura dintre cele două boli este în ambele sensuri. ”Covid-10 poate provoca diabet”, a declarat dr. Francesco Rubino, cercetător în domeniul diabetului zaharat şi preşedinte pentru chirurgie bariatrică şi metabolică la King’s College London. Rubino conduce o echipă internaţională care colectează cazuri ale pacienţilor la nivel mondial pentru a dezlega unul dintre cele mai mari mistere ale pandemiei. Iniţial, a spus el, peste 300 de medici au solicitat să prezinte cazuri spre analiză, un număr despre care acesta se aşteaptă să crească odată cu revenirea la creştere a infecţiilor. ”Aceste cazuri vin din fiecare colţ al lumii şi de pe fiecare continent”, a spus Rubino. În plus, Institutul Naţional pentru Sănătate din SUA finanţează cercetări pentru a vedea cum ar putea noul ccoronavirus să provoce creşterea glicemiei şi diabet. În aceste situaţii, simptomele pot escalada rapid şi pune viaţa în pericol. Aceste cazuri pot apărea după luni de zile de la expunerea la COVID-19, aşa că amploarea completă a problemei şi ramificaţiile pe termen lung ar putea să nu fie cunoscute înainte de anul viitor. Integral:
Ce pericole ne mai pregătesc PSD şi CCR. Cum îşi schimbă Curtea deciziile după interesele Partidului …. În data de 6 mai anul acesta, Curtea Constituţională a declarat neconstituţionalitatea unei iniţiative legislative, unul dintre motive fiind calitatea execrabilă, netemeinică şi superficială a expunerii de motive care însoţea proiectul de lege. Citând o jurisprudenţă consolidată, Cutea a explicat amplu, pe 8 paragrafe întinse pe două pagini din cele 26 ale deciziei, că o expunere de motive netemeinică şi superficială încalcă prevederile constituţionale privind calitatea şi claritatea legii, securitatea raporturilor juridice, obligativitatea respectării Constituţiei şi a legilor ţării, întrucât ar favoriza o legiferare arbitrară şi abuzivă. Şi un amănunt important: legea declarată neconstituţională viza abrogarea pensiilor speciale, inclusiv ale judecătorilor Curţii Constituţionale. Nici cinci luni mai târziu, pe 29 septembrie, Curtea Constituţională a avut de judecat legea adoptată la sfârşitul lui iulie, prin care Parlamentul şi-a atribuit competenţa de a fixa el însuşi, şi nu Guvernul, data alegerilor parlamentare care urmează. Una dintre obiecţiile ridicate de către Guvern a fost aceea că expunerea de motive este extrem de superficială şi nu conţine, practic, niciun motiv pentru care Parlamentul şi-a atribuit această competenţă. Lucru riguros exact. Expunerea de motive conţine o singură şi scurtă frază care ar putea semăna a motivare. Iat-o: „Or, în contextul actual, dată fiind importanţa datei alegerilor pentru desfăşurarea întregului proces electoral, se impune cu atât mai mult ca Parlamentul să reţină această competenţă”. Care context actual? Să fie vorba de pandemie? De criza din Marea Chinei? De situaţia din Orientul Mijlociu? Fiecare poate înţelege orice. Din expunerea de motive lipsesc cu desăvârşire cuvinte precum epidemie, pandemie, Covid-19 sau criză sanitară… Şi totuşi, CCR a respins această obiecţie a Guvernului. În doar 10 rânduri, fără nici măcar să anunţe că-şi schimbă jurisprudenţa, necum să motiveze de ce o face, Curtea a spus că ea judecă legea, iar nu expunerea de motive, şi că nu are competenţă să se pronunţe asupra modului de redactare a expunerii de motive. Exact invers decât decisese în numeroase alte cazuri – inclusiv cel de acum cinci luni, în care judecătorii CCR au avut de apărat propriile pensii speciale. Iar aici avem un pericol. Curtea Constituţională naşte astfel (şi nu e prima oară) un monstru, un adevărat coşmar juridic: decizii definitive şi general obligatorii care spun lucruri exact contrare. Viitorii legiuitori – Parlament sau Guvern – nu vor şti niciodată dacă vreuna dintre decizii prevalează şi care anume, iar Curtea va putea alege, în funcţie de cine ştie ce interese, care dintre decizii o aplică într-un caz sau altul. Cu alte cuvinte, ca să-ţi treacă o lege, de acum înainte va fi obligatoriu să ai o pilă solidă la Curtea Constituţională. În fine, esenţial aici e că PSD a obţinut ce a vrut: data alegerilor va fi stabilită de Parlament, printr-o lege organică. Reţineţi acest cuvânt: organică. Dar de ce organică? Când a dat avizul său pe legea adoptată în iulie, Consiliul Legislativ a atras atenţia că domeniile în care se adoptă legi organice sunt limitativ prevăzute în Constituţie şi că deşi legile electorale sunt legi organice, fixarea datei alegerilor nu este o prevedere de natură organică, ci ordinară – drept dovadă fiind faptul că această competenţă este atribuită, în mod normal, Guvernului. Prin urmare, Consiliul Legislativ – o instituţie care chiar ştie carte, inclusiv jurisprudenţa CCR – a recomandat ca viitoarea lege prin care se fixează data alegerilor, ca să nu rişte invalidarea la CCR, să fie una ordinară (care se adoptă cu majoritatea parlamentarilor prezenţi), şi nu una organică (care se adoptă cu majoritatea tuturor parlamentarilor). Era de aşteptat ca majoritatea PSD-ALDE să fi primit cu bucurie această observaţie, astfel încât legea să poate fi adoptată mai uşor. Şi totuşi, chiar şi cu riscul unei invalidări la Curtea Constituţională, în aceeaşi zi de 27 iulie, ambele Camere ale Parlamentului au adoptat legea ignorând sfatul Consiliului Legislativ: data alegerilor se stabileşte prin lege organică. Nu e puţin nefiresc? De ce să vrei ca o lege pe care ţi-o doreşti atât de mult nu doar să fie adoptată mai greu, dar şi să rişte o sancţiune de neconstituţionalitate?…. Întrebat zilele trecute, la Adevărul Live, asupra bizarei insistenţe de opta pentru lege organică şi nu ordinară, preşedintele Senatului, Robert Cazanciuc, a spus că lucrurile au fost clarificate de către Curtea Constituţională. Acesta e însă un non-răspuns. Pentru că întrebarea rămâne: de ce PSD, în pofida avertismentului de la Consiliul Legislativ, a insistat şi a persistat pentru lege organică înainte de a afla ce decizie va lua CCR? Şi atunci nu pot să-mi explic această aparent necugetată insistenţă decât prin faptul că între Parlament şi CCR a existat permanent un canal de comunicare, prin care majoritatea PSD-ALDE a primit garanţii că nu va avea probleme cu caracterul organic al legii prin care se stabileşte data alegerilor. La finalul argumentaţiei sale, CCR afirmă că o lege organică reprezintă „o garanţie procedurală necesară”, care „acordă o semnificaţie şi greutate deosebite deciziei luate”, întrucât se adoptă „cu cea mai restrictivă şi anevoioasă procedură de legiferare posibilă”. Ăsta e un punct de vedere judicios, dacă priveşti problema doar dintr-o parte. Pentru că privită din cealaltă parte, problema se vede altfel: meritul unei legi organice nu este doar acela că e mai greu de adoptat, ci că e şi mai uşor de sabotat. Iar aici avem alt pericol: dacă majoritatea PSD-ALDE din actualul Parlament îşi va propune să saboteze adoptarea legii privind data alegerilor, are toate mijloacele să o facă pe un termen nedefinit, fără ca nimeni să se poată opune, fără ca nimeni să o poată sancţiona în vreun fel. Şi, indiferent de ce spune Constituţia, vom mai avea alegeri doar când va dori actuala majoritate PSD-ALDE să le avem. Integral:
România, ameninţarea crizei alimentare şi promisiunea a 8 depozite regionale alimentare …. În 2016, s-au promis 8 spitale regionale şi nu s-a săpat nici măcar un metru liniar de şanţ la fundaţia vreunuia dintre ele. În prezent, se anunţă că România ar putea preveni criza alimentară prin construirea a 8 depozite regionale alimentare. Ideea este lăudabilă, chiar necesară, dar promovarea ei în pragul campaniei electorale îi diminuează utilitatea de o urgenţă capitală, ducând-o în malaxorul demagogiei specifice luptelor electorale. La ora actuală, se vehiculează ideea că aceste depozite ar putea fi gestionate privat. Este o idee absolut greşită, fiindcă se ştie faptul că mediul privat funcţionează normal în condiţii normale. Mai exact, piaţa liberă funcţionează din perspectiva concurenţei, adică privaţii concurează între ei pentru profit, unii pierd, alţii câştigă. Întreprinzătorii privaţi, atunci când ceva nu merge, decid să închidă afacerea, nu-i interesează de angajaţi. Din păcate, visul multora dintre ei este să fie politicieni. Este clar că mediul privat nu îţi poate oferi o şcoală politică. Nu poţi ca politician educat în mediul privat să spui: „gata, am băgat ţara în faliment, facem alta, dragi cetăţeni descurcaţi-vă!”. Statul nu este întreprindere privată, nu te joci cu soarta unor angajaţi, te joci cu soarta unui popor, cu moştenirea primită timp de secole de istorie şi sacrificii. Clasa politică postdecembristă se pregăteşte să repete greşelile politicienilor din perioada interbelică, fiindcă din vocabularul actualilor politicieni lipseşte o noţiune: „responsabilitatea”. În vremurile de criză, sectorul privat este primul lovit, fiindcă mulţi întreprinzători încearcă să scoată profit în vreme de criză şi cer păsuiri de taxe şi impozite pe vreme de criză. Un alt motiv pentru care mediul privat nu poate gestiona un astfel de proiect este acela că acumularea de stocuri pentru o perioadă medie sau îndelungată îl îngrijorează, fiindcă privatul cumpără cu un preţ şi vinde scump. Gestiunea privată a depozitelor regionale de alimente înseamnă că o serie de „privilegiaţi” se vor juca, manevrând preţurile, vânzând scump. Principalii păgubiţi vor fi cetăţenii, pentru că statul va cumpăra de zeci de ori mai scump de la privat, în loc să-şi construiască propriile depozite regionale. PNL şi PSD se află într-un „blat” permanent în multe locuri din ţară, ceea ce arată că PSD a încetat de mult să mai fie un partid de stânga….. Oamenii de afaceri români „de top” în general trăiesc din contracte cu statul, stat pe care îl critică, însă pe care-l jefuiesc prin contracte cu preţuri mari, date contra unor comisioane percepute de oamenii statului din administraţia public central şi locală. Ca să percepem ce „tun” al afacerilor se pregăteşte cu aceste presupuse 8 depozite regionale, este de ajuns să vedem scandalurile care au apărut în contextul cumpărării de măşti, dezinfectanţi, echipamente medicale începând din martie 2020. Este evident că politicienii care ar fi fost preocupaţi să facă aceste depozite regionale la timp şi în mod real, ar fi început să pună strategia pe hârtie încă din primăvară, conform proverbului românesc potrivit căruia „omul gospodar îşi face iarna car şi vara sanie”. Un proverb turcesc spune că dacă „îţi fierbe vara capul, iarna îţi fierbe cazanul”. Actuala clasă politică se pregăteşte să pice cu succes examenul democraţiei şi al maturităţii politice pe care o aşteptăm, dacă nu de trei decenii, măcar din 2007, anul în care România a aderat la Uniunea Europeană. În concluzie, alegerile parlamentare din această iarnă sunt momentul în care clasa politică trebuie să fie înlocuită. Toate partidele parlamentare din acest moment au arătat că sunt incapabile să ne ofere această clasă politică, pentru că se ceartă pe tema listelor de candidaţi unde sunt puşi favoriţii şefilor în dauna celor care au muncit. …. Victor Ponta şi-a amintit de stânga aşa cum ai căuta o carte prin bibliotecă, dar a sfârşit într-o alianţă cu fostul liberal Călin Popescu Tăriceanu. Integral:
Copii și părinți. Despre reproducerea elitelor în România și riscurile care decurg de aici …. Întrebarea fundamentală ar fi: cum se reproduc structurile de putere în România? Cum este stratificată România și cum se reproduc elitele ei, structurile ei de putere? Suntem una dintre puținele țări din regiune care nu dispun de studii serioase pe acest subiect. Dacă pentru țări precum Ungaria sau Rusia dispunem de studii și analize pe acest subiect, pentru România doar intuim anumite tendințe. Cel puțin eu nu cunosc astfel de studii. Elita politică de după 90 a avut conexiuni directe cu vechiul regim. Altfel nici nu se putea. Să nu uităm că în România anului 1989 PCR avea 4 milioane de membri, adică 18% din populația României. Practic, aproape toți oamenii activi din România erau legați direct sau indirect cu această structură de putere. …. Șefii țării de după 1989, conectați la structura de putere de dinainte În acest sens, ținând cont de numărul imens al oamenilor implicați în această rețea, este greu de găsit pe cineva care după 90 să nu aibă conexiuni directe cu fostele structuri de putere. E destul să sapi puțin la CV-ul cuiva și dacă nu are în familie un fost membru PC, sigur are rude apropiate. Sau a fost membru PC sau lider de vârf al UTC (organizația de tineret a partidului). Luați orice fost președinte sau prim-ministru ori ministru de după 90 și o să vedeți că e direct conectat la fostele elite ale vechiului regim. Toți. Fără excepție. La noi, până și șeful comisiei pentru condamnarea comunismului este un produs de lux al fostului PC. La noi, cei mai importanți luptători anticomuniști și cei care au reinventat liberalismul, conservatorismul și neoliberalismul dur local sunt produsele de lux ale vechiului PCR. Asta ne arată cât de conectați am fost la sistem și mai ales cum se reproduc elitele locale. Dar baza de reproducere a fost, totuși, destul de largă. De ce nu cred în legea lustrației E legal să deții o funcție publică fiind conectat la vechiul regim prin apartenența la vechiul partid sau la organizația lui de tineret? Da, nu avem legi care să interzică asta. Dacă am fi avut, e greu de crezut că am fi putut găsi atâtea cadre ”pure” pentru actualul regim. …. Astfel a existat o continuitate în diverse forme. Așa cum a existat continuitate și în anii 50 în diverse forme. Era faimoasa butadă a lui Păstorel: Căpitane, nu fi trist! Garda merge înainte, Prin partidul comunist! După 90, cei mai duri libertarieni, liberali, țărăniști, anticomuniști, conservatori și neoliberali, dar mai ales capitaliști au fost un produs de lux al PCR-ului. De acolo venea nucleul lor dur. …. Repet: au trecut 30 de ani. Acum vine la putere, încet, dar sigur, un cu totul alt tip de elită. O elită politică și financiară produsă nu de vechea gardă a PCR și structuri de putere, ci de noua clasă prădătoare a anilor 90: cei care au devalizat bănci, au ”privatizat” fraudulos întregi sectoare industriale, au făcut afaceri cu statul. ….Mulți dintre copiii ”micilor oligarhi” sau ”baroni locali”, un soi de copiii FSN sau PSD, au devenit ”experți europeni” de lux. Dar asta nu e ilegal. Doar că toate au niște efecte. Problema cea mai mare a ”noii elite”, a ”noilor cadre” care se ridică nu ține de legătura cu trecutul, ci de efectele politice pe care le are această legătură. Se micșorează nepermis de mult baza de selecție. …. Reducerea bazei de selecție și distrugerea ascensoarelor sociale pentru păturile largi produce un soi de monopol care, la rândul lui, produce noi structuri de putere ce reprezintă grupuri tot mai mici. Asta, în primul rând. În al doilea rând, asta duce la monopolul restrictiv asupra resurselor și a accesului la joburi care se distribuie după alte mecanisme decât cele așa numite ”meritocratice”. Mai ales în zona structurilor de putere și resurse. …. Toți avem copii. Al meu merge la o grădiniță de stat, la o școală de cartier etc. Ai lui fac școală privată în Elveția de mici, cu zeci de mii de euro pe an. Nu sunt genul invidios, mă bucur pentru copiii lui, chiar dacă știu de unde vin banii. Dar alta e problema. ….
Statisticile din spatele crizei COVID: Când în România cheltuim pe sănătate la jumătate față de media UE, murim pe capete, deși puteam fi tratați …. Cheltuim cu sănătatea (pe cap de locuitor) 1.029 de euro, media UE fiind 2.884 de euro. Ca procent din PIB: 5% versus 9,8% media UE. Cifrele-cheie stau la capitolul ”mortalitate din cauze tratabile”. 310 la suta de mii de locuitori! Aproape dublu față de media UE, de 161 de morți din cauze tratabile din suta de mii de locuitori. Venirea COVID în România n-a făcut decât să agraveze acești indici. De altfel, ei sunt deocamdată cufundați în raportările pe luna iulie și august în ce privește totalul deceselor, sunt cu peste 3.000 mai multe decese decât în 2019, în aceleași luni. (Asta după ce tot felul de deștepți dădeau cu nesaț acum vreo 3 luni știri cu rata în scădere a deceselor – normal, nu mai circulasem așa mult, iar drumurile patriei fac destule victime). Ce avem însă acum, în acele diferențe de mii de morți? Avem fie îmbolnăviți nediagnosticați de COVID. Sau, mult mai probabil, bolnavi nediagnosticați și netratați în general, chestie la care eram experți oricum. Așa cum suntem experți la vorba sinistră ”lasă că și-a mâncat mălaiul, a trăit destul”, vorbă aplicată și celor care mor de COVID, și celor care mor de altele, după o anumită vârstă. Ați observat probabil că abia de o săptămână două a început presa să scoată în față și numărul de morți. Până acum morții din buletinele oficiale erau la ”și altele”. Probabil strategie de comunicare, să fim optimiști! Se anunța numărul de infectați, de vindecați, de internați la ATI. …. Febra COVID lasă fără tratament și atenție normale sute de mii de pacienți. Și după ce o să treacă COVID, asta ar fi prioritatea, să deschidem ochii în sfârșit și să vedem că muream oricum pe capete, deși puteam fi tratați. Adâncirea inegalităților, munca din ce în ce mai precară (în numele COVID, că doar e criză, zi merci că ai de lucru!) înseamnă boală. Înseamnă mărirea ratelor la tuberculoză, rujeolă și câte altele. Știu că aici vi se spune tot timpul că de vină e Olivia Steer cu antivaxării săi. Nu! De vină e un sistem care nu mai acoperă de foarte mult timp toată populația, accesul la vaccin e tot timpul o aventură, pe care o soluționezi tot timpul cu extracosturi din propriul buzunar. Să mai amintim și de mahării care vac bani cu vagonul din exportul paralel de medicamente, legal, frumos, încurajați chiar de statul român? Suntem cu 6 ani sub speranța de viață a UE. După 65 de ani trăim de obicei cu o boală cronică, cu dizabilități. Bărbații care nu au studii superioare (studiile fiind indicator și de statut economic, nu doar social) trăiesc în medie cu 10 ani mai puțin decât cei care au studii! Mda, COVID-19 chiar e o glumă (sunt sarcastic), noi trăiam la limită dinainte, doar că nu ne-am dat seama! Integral:
Spuneți adevărul!
SUA testează primul vaccin împotriva Covid-19, pentru copii sub 12 ani …. Reprezentanţii companiei spun că serul va fi administrat în douză doze şi conţine componente genetice virale, care vor creşte imunitatea pacientului în faţa virusului, potrivit Digi24. Testele se vor defăşura la spitalul de copii din Cincinnati a declarat doctorul Robert Frenck, directorul departamentului de cercetare al instituţiei sanitare. ”Suntem de părere că este nevoie de un vaccin care se adresează şi copiilor şi adolescenţilor, dacă vrem să ţinem sub control răspândirea virusului. Chiar dacă nu este mare, trebuie să ţinem cont şi de rata de deces în rândul copiilor. Copiii pot dezvolta complicaţii serioase şi, din păcate, e foarte greu să ne dăm seama de ce apar. Cea mai gravă formă de complicaţie post COVID-19 este sindromul inflamator multisistem”, a explicat acesta. „Cred că nu ştim cu precizie numărul copiilor”, a spus el. “În general părinţii care au un copil mic acasă şi acestuia îi curge nasul sau tuşeşte nu-l vor duce imediat la medic. Cel mai probabil vor crede că e vorba de o răceală. Şi de cele mai multe ori, nu este o răceală, ci este coronavirus”,a mai spus directorul. Integral:
Un specialist în asfaltare, un controlor de rovignete și un consilier la AEP, propuși de guvern în conducerea Romgaz, cea mai mare companie a statului român. Cum promovează guvernul competența și profesionalismul în giganții energetici Ministerul Economiei, ca acționar majoritar al Romgaz – cea mai mare companie cu capital de stat – a propus trei noi membri în Consiliul de Administrație care nu au nici o legătură cu domeniul energetic și nici o competență profesională care să îi recomande într-o asemenea funcție. Propunerile au fost făcute pe 15 octombrie de ministrul Virgil Popescu și urmează să fie votate în Adunarea Generală a Acționarilor din 23 octombrie, potrivit
Sinecuristii de cariera. Cum ajung personaje fara scoala sa paraziteze cu nesimtire institutiile vitale ale statul roman: “S-a creat o casta, exact cum era nomenclatura comunista” ….Jurnalista Emilia Sercan, care in ultimii ani a scos la iveala zeci de cazuri de plagiat in randul demnitarilor tarii, este de parere ca ne confruntam cu un fenomen al carui efect principal efect negativ este ca zdruncina increderea populatiei in institutiile statului.”Cred ca putem sa vorbim despre un fenomen in privinta statului care angajeaza oameni care nu isi arata competenta, oameni care de fapt au CV-urile pline de tot felul de certificate, de tot felul de diplome. Toate aceste atestate nu fac decat sa incerce sa mascheze incompetenta si ascund impostura. O persoana care are intr-adevar preocupari, un profesionist, un om care munceste pentru cariera lui nu se duce la tot felul de firme, tot felul de SRL-uri sa faca cursuri de tot felul, de la 
Laura Codruţa Kovesi, pe prima pagină „Luxembourg Times Magazine”, despre ce se așteaptă la deschiderea din noiembrie a Parchetului European: ”Distrugătorii de fraude” …. Materialul de șapte pagini al revistei începe cu concluzia jurnaliștilor luxemburghezi: „O luptă lungă împotriva corupției. Procurorul veteran începe să vâneze furtul de fonduri publice dintr-o nouă bază din Luxemburg. Ca o pionieră în lupta împotriva criminalității în România natală, Laura Kovesi a avut de înfruntat amenințări private, dar și insulte televizate în mod regulat”. Aceștia mai notează: „Acum duce o viață mai liniștită în Luxemburg, dar miza este și mai mare. Misiunea ei este de a combate frauda pe care Uniunea Europeană o estimează la 500 de milioane de euro, în 2017. Kovesi va pune bazele acestui departament și își setează bugetul pentru această luptă”. „Investigarea corupției va fi o prioritate pentru toți procurorii europeni delegați. Ne vom concentra și vom elimina toate discrepanțele dintre statele membre. Sper că prin activitatea noastră să investigăm frauda financiară, corupția. Vom proteja și mai bine statul de drept și astfel vom avea o contribuție puternică în ceea ce privește unificarea statelor membre”, sunt primele declarații făcute de Kovesi pentru „Luxembourg Times Magazine”. …. Jurnaliștii din Luxemburg i-au făcut și un portret șefei Parchetului European. „La 16 ani, în 1989, Kovesi a jucat în echipa națională de baschet care a terminat pe al doilea loc în Europa. Cinci luni mai târziu, țara sa a luptat în lupta anti comunistă și în execuția dictatorului Nicolae Ceaușescu, fiind începutul progresului lent către democrație și către Uniunea Europeană. O femeie înaltă de 1,80 metri, Kovesi a lucrat într-o lume dominată de bărbați, devenind în 2013 inamicul corupției din România”, au scris jurnaliștii. Integral:
INS:
ELECTRIFICARE CFR SA, PRINSĂ ÎN HĂŢIŞUL CASĂRILOR
Medic ATI din Bucuresti:
Bugetarii SED LEX vor si ei bani in plus de la stat pentru angajati precum inspectorii fiscali sau vamesii Bugetarii SED LEX vor si ei stimulente financiare de la stat pe motiv ca si inspectorii fiscali, lucratorii vamali sau alti angajati ai statului sunt expusi la acelasi nivel de risc de infectare cu COVID-19 ca alti bugetari care primesc bani in plus. “Alianta Nationala a Sindicatelor Bugetarilor SED LEX a urmarit cu mare atentie modul in care autoritatile, Guvernul, pe de o parte si Parlamentul, pe de alta parte, se intrec in acordarea stimulentelor financiare unor categorii de bugetari, fara sa tina cont de toate categoriile de salariati bugetari, care se expun, prin specificul activitatii desfasurate, riscului de a fi infectati cu noul coronavirus”, spun sindicalistii. Acestia spun ca este frustrant pentru un angajat din trezorerie, inspectie fiscala sau executare silita, sa intre in contact direct cu contribuabilii, sa alerge in medii diferite pentru a asigura colectarea veniturilor la bugetul statului si nimeni sa nu observe ca este la fel de expus la noul virus ca si profesorul sau politistul! “Este la fel de incorecta situatia lucratorului vamal care nu primeste o compensatie materiala, desi isi desfasoara activitatea in punctele de trecere a frontierei, langa politistul de frontiera care incaseaza un stimulent financiar! Putem continua cu colegii din inspectia muncii care participa la cercetari epidemiologice, controleaza modul in care sunt respectate masurile guvernamentale de catre angajatori si totusi nu intra in categoria bugetarilor carora li se acorda o compensatie pentru riscurile la care se expun!”, mai spun sinducalistii SED LEX. Integral: https://ziare.com
Simulare electorală: Cum ar putea arăta configurația viitorului Parlament pe baza rezultatelor de la alegerile locale / PNL și USR Plus ar putea face guvernul cu UDMR sau cu PMP, fără a fi nevoie să ia ambele partide în coaliție …. Potrivit analizei, liberalii ar urma să câștige cele mai multe mandate de senatori și deputați, dar, pentru a forma o majoritate guvernamentală, vor avea nevoie de aliați. Cel mai probabil, potrivit proiecției, viitorul guvern va fi susținut de o coaliție ce va fi formată din trei, maximum patru partide, din care nu vor lipsi PNL și USR Plus. Simularea arată că liberalii și cei de la USR Plus ar putea face, la limită, guvernul sau cu PMP sau cu UDMR, fără a avea nevoie de ambele formațiuni, dar în acest caz majoritatea va fi una destul de fragilă. Pe de altă parte, un număr mai mare de partide în coaliție aduce, pe lângă stabilitate, mai puțină putere pentru cei care se vor instala la Palatul Victoria, putere care va trebui astfel împărțită….. Mai există o variantă, cea mai puțin probabilă dacă nu vor apărea variații semnificative în preferințele electorale, ca PNL să lase USR Plus în opoziție, alături de PSD. Majoritatea ar fi, în acest caz – pe baza simulării de la alegerile locale -, extrem de fragilă și, totodată, instabilitatea ar putea fi accentuată din cauza compoziției mult mai eterogene a coaliției, liberalii fiind nevoiți să-i coopteze în guvern atât pe cei de la PMP, cât și pe cei de la UDMR și să obțină sprijinul parlamentar al minorităților naționale. Plus că ar mai avea nevoie și de voturile parlamentarilor lui Victor Ponta pentru a-și instala guvernul. Potrivit simulării electorale, însă, liberalii vor obține cu aproximativ 50% mai mulți senatori și deputați decât în 2016, la ca și USR Plus. În schimb, social-democrații ar urma să piardă trei sferturi dintre parlamentarii din actuala legislatură. UDMR și-ar menține relativ neschimbată poziția, în vreme ce PMP și Pro România vor intra în foru legislativ cu un număr de 30 – 40 de parlamentari fiecare. Integral:
Numărul spitalizărilor
Directia de Sanatate Publica, sanatate publica fara directie ….Am vazut un campionat de fotbal rasturnat, cu etapele amanate sau in ordine inversa, cazuri de imbolnavire cu vindecari miraculoase, teste false, pozitive sau negative, competitii anulate. Cand
Alexandru Rafila: În realitate în România se îmbolnăvesc 40.000 de persoane pe zi …. Alexandru Rafila a declarat că potrivit studiilor de seroprevalenţă a infecţiei SARS-CoV-2, între numărul diagnosticat de cazuri şi numărul persoanelor care au trecut prin boala COVID-19 există un raport de 1 la 10, scrie
Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi politicieni, vă spun eu de ce nu putem fabrica în ţară, “în plină pandemie”, medicamentele care ne trebuie Pentru ca am pierdut mai mult de 5 ani in care trebuia sa ne extindem activitatile si sa ne re-tehnologizam, timp in care Dumneavoastra ati decis ca e mai bine sa platim taxa clawback pentru altii in loc sa utilizam banii pentru intarirea rezilientei capacitatilor de productie din tara. Asadar, in isteria nationala, suprapolitizata, in care sunt intrebat daca putem sa fabricam in Romania remdesivir sau favipiravir sau cocktail-uri de anticorpi, va raspund franc ca nu, nu putem.
Mascarada alegerilor …. Cel puţin teoretic, democraţia are ca pivot momentul decisiv al alegerilor. Prima şi cea mai gravă distorsiune intervine odată cu instituirea monopolului partidelor asupra acestui moment. Prin lege şi chiar prin textul constituţional, clasa politică a avut grijă să îşi asigure monopolul asupra procesului electoral, în toate punctele sale cheie. Începem cu candidaţii, nu-i aşa? Monopolul partidelor asupra alegerii şi impunerii pe listele electorale a unor persoane şi personaje cu rol de instrumente direct controlabile ale intereselor de partid, individuale şi de grup, ale găştilor, cumetriilor şi haitelor care se formează inevitabil în competiţia pentru redistribuirea resurselor controlate de şi prin instituţiile puterii este statuat la noi, cu străjnicie, prin legi. Există vreo raţiune democratică a acestui monopol? Niciuna!!! Dimpotrivă, orice perspectivă bazată pe ideea de pluralism, diversitate, exerciţiul deschis al puterii politice ar îndemna ca momentul selecţiei candidaţilor să fie unul în care birocraţia de partid să fie cel mult un coparticipant la procesul de selecţie, subordonat electoratului, nicidecum decidentul unic!!! Ce fac partidele cu această putere excesivă şi complet nedemocratică? Priviţi vă rog bătaia de joc la care s-au dedat partidele noastre după votul de la locale! Candidaţii de vitrină, cu care au umplut primele locuri de pe listele electorale, ca să ia ochii şi să păcălească omul cu votul, au plecat acasă şi au lăsat locul unor trepăduşi de partid pe care nu i-a votat nimeni, dar care prin efectul legii electorale vor lua hotărîri în numele dumneavoastră, prin primării şi consilii, în următorii patru ani!!! Nici cei care s-au lăsat puşi pe listă doar de decor, nici liderii de partid care au hotărît mutările şi substituţiile post-electorale nu s-au sinchisit nici cît negru sub unghie de ce o să ziceţi sau o să bombăniţi dumneavoastră cei care aţi votat ceea ce vi s-a pus în faţă, nu ceea ce au decis post-factum sforarii intereselor de partid. Şi, ce-i de făcut? Simplu: să luăm partidelor nu doar monopolul asupra stabilirii candidaţilor la alegeri, ci şi puterea de a-şi impune opţiunile fără urmă de control din partea electoratului. Şi, atunci, cine să propună candidaţii? Varianta maximalistă ar fi: alegătorii interesaţi de exerciţiul puterii lor, nu doar prin punerea votului în urnă, ci şi prin controlul, cît de cît, asupra cîmpului din care urmează să facă alegerile. Ar fi o variantă. Soluţii tehnice există şi sunt verificate în diferite sisteme electorale. Cea de a doua masivă sursă de distorsiune a alegerilor, generată de monopolul partidelor, rezultă din faptul că pe buletinele de vot şi în întreaga propagandă electorală, partidele se substituie persoanei candidatului. Cel puţin în România post-decembristă acest proces a ajuns deja la maturitate şi rezultatul clar este că electoratul nu mai face şi nici nu mai poate să facă vreo distincţie între alegeri locale şi parlamentare, cu atît mai puţin între oameni, persoane, personalităţi şi culoarea politică. Exact ca şi în primul caz, rezultatul este că alegerea oamenilor cu votul în mînă este nu rareori, ci aproape de fiecare dată, măsluită prin schimbări şi rocade pe listele electorale, ori pe cele ale aleşilor, după ce votul s-a manifestat.
Dr. Laszlo Lorenzovici: ”Știți câte cancere nu au mai fost diagnosticate la timp? Blocarea sistemului de sănătate face mai multe victime decât COVID” Medic, economist și antreprenor, Laszlo Lorenzovici nu neagă gravitatea pandemiei, observă doar inconsistența autorităților la multe dintre acțiunile lor: ”La 28 de cazuri pe zi s-a decretat carantina. La 180 de cazuri pe zi s-a ridicat carantina. La 1.800 de cazuri, nimeni nu se mai stresează. La 2.800 de cazuri pe zi, viața merge înainte. Acum am ajuns la 4.000. Cam așa am trăit toți aceste ultime 8 luni”. Știți din ce cauză a murit profesorul Istvan Benedek din Târgu Mureș, doctorul care a efectuat primul transplant de măduvă la un bolnav adult în România? El a reușit să depășească infecția cu COVID și a fost răpus de infecția cu o bacterie luată din aparatul de ventilat! ….. Impactul pandemiei este major asupra sănătății publice în general. Consumul redus de medicamente, evacuarea pacienților din spitale, stoparea intervenților chirurgicale neurgente… Da, s-a făcut puțină curățenie la capitolul cheltuieli nejustificabile, cam 20% din internări și operații erau nejustificabile. Dar a fost depășit cu mult pragul. Nici acum nu și-au revenit spitalele. Abia au ajuns în septembrie să lucreze la 60% din capacitatea de anul trecut. Pe de altă parte, s-a oprit aproape tot screeningul. Dacă anul trecut s-au descoperit pe lună, de exemplu, 1.000 de cazuri de un anumit tip de cancer, acum estimez că s-au descoperit poate un sfert. … – Spuneți că doar un sfert dintre pacienții care ar fi trebuit să ajungă la medic au reușit în acest an să-și facă o tomografie sau un RMN?! – Exact. Dacă a apărut acest coronavirus nou, care este un virus periculos, asta nu înseamnă că ceilalți bolnavi au dispărut. Există și ei dezvoltă boli, forme avansate de cancer, care devin netratabile… Cel mai bine se vede în consumul de medicamente care a scăzut pe anumite boli autoimune sau oncologice… 83.461 este numărul de noi pacienți care au fost diagnosticați cu diverse tipuri de cancere în 2018 în România, conform statisticii INSP….. – Dar chiar așa a și fost la început.
Jocul cifrelor. Guvernul exclude focarele din căminele de bătrâni din calculul ratei cazurilor de Covid Prin
Medicul Octavian Jurma: Epidemia e cu 2 săptămâni înaintea măsurilor, a câștigat momentul …. Principalele declarații: Bucureștiul se află deja sub puterea nefastă a ratei de incidență de trei la mia de locuitori; Realitatea din teren este depășită de cea a cifrelor, nu pentru că cifrele sau raportările ar fi false, ci pentru că altele sunt reperele la care ar trebui să se raporteze autoritățile când își fac planurile de acțiune; Autoritățile ar trebui să testeze mai mult, triplu chiar. Comunicarea a fost confiscată și politizată, în loc să fie lăsată pe seama specialiștilor, politizând indicatorii. … Octavian Jurma: „Chiar mă uitam la cifrele de astăzi și e genul acela de lucru în care speri să nu ai dreptate. Mă bazez pe două surse. O dată, din caracteristica indicatorilor folosiți. Definiția indicatorului se referă la o rată cumulată de cazuri de 14 zile. Deci, practic, indicatorul trebuie să aștepte să se acumuleze cazurile în 14 zile și se măsoară. Iar acesta este un indicator în primul rând tardiv, pentru că abia peste 14 zile încep să adune suficiente date. Și, doi, este lent. Inerția lui este mare. Chiar am urmărit și am și un grafic pe care nu l-am publicat încă (v.foto). Dar am și un indicator pe termen scurt, care se uită la evoluția pe trei zile, care urcă și coboară în interiorul în interiorul săptămânii, în funcție de numărul de teste și arată curba cazurilor: sus-jos, sus-jos. Miercuri-joi avem vârfurile. Acum nu mai avem coborârea aceea pe care o aveam în weekend, ceea ce arată clar că nu mai au unde să se ducă cazurile. Ei au cam întins cazurile pe săptămână cum întinzi untul pe felie să nu fie chiar așa vârfuri mari, dar la un moment dat nu mai ai unde să le pui că s-au umplut și, practic, dispar coborârile acelea la care ne așteptam noi în weekend. Și asta a fost și o caracteristică și a valorii din iulie. Adică am început să avem acele recorduri unul după altul: la început numai miercuri și joi, după aceea miercuri, joi și vineri. Iar acum mă uit: săptămâna trecută au fost patru recorduri consecutive, nu trei, și atunci săptămâna aceasta mă aștept să fie chiar mai dramatică decât cea care a trecut. Acest indicator pe termen scurt a fost mereu pe roșu. În timp ce indicatorul pe termen lung, această incidență la o mie sau la o sută de mii, cum e folosită în UE și SUA, s-a menținut în jurul a 0,9 sau 90 mult timp. Asta, și datorită faptului că noi am avut un platou de teste. Din păcate, noi nu am mărit capacitatea de testare, cum au procedat celelalte țări în care incidența e mult mai mare decât la noi, dar ați văzut că mortalitatea e mică. Explicația e mai simplă, că medicii la noi își fac la fel de bine treaba.”… Problema e că sunt mult mai multe cazuri care nu se depistează la noi. Ei detectează de trei ori mai multe cazuri decât în valul unu, pentru că au mărit capacitatea de testare. Prin urmare, și incidența la numărul de cazuri este mai scăzută la ei decât la noi. Noi avem o mortalitate mai bună decât în primul val, în raport cu numărul de cazuri. Acum este de 3,5%, în vreme ce media din primul val a fost de 5%. Deci, stăm mai bine cu tratamentul medical decât în primul val. Problema este că nu am mărit numărul de teste proporțional. Acum ar fi trebuit să testăm cel puțin triplu, ca să vă faceți o idee cât de prost stăm. Adică ar fi trebuit să menținem rata de pozitivare în jurul a 5% și mai jos. Noi am depășit sistematic 10% în vârf. Avem aceste depășiri luni, când nu se testează decât puțin, pentru că se raportează testele de duminică. De aceea luni apar cele mai mici numere și, automat, cea mai mare rată de pozitivare, pentru că se testează doar oamenii din clinici care trebuie testați. O altă problemă cu testele la noi este că 40% din teste – și în continuare cresc – sunt făcute la cerere. De asimptomatici sau de oameni care se tem să meargă să fie testați sau cărați cu izoleta. Asta înseamnă că și această creștere, la care avem rata de pozitivare, are loc și în rândul populației la cerere, nu doar pentru cei care au indicații clinice, care sunt cu probabilitate mare. Și atunci, revenind la acești indicatori, avem un indicator pe 14 zile, care are inerție mare, și pe care nu am reușit să-l tragem în jos, în timp ce media indicatorului pe termen scurt coborâse la jumătate față de cel pe termen lung, iar acum sunt aproape sinonime. De fapt, e un pic mai mare indicatorul pe termen scurt, această densitate medie pe trei zile, care măsoară numărul de cazuri în medie la trei zile, raportat la un milion de locuitori. Deci, este cel mai scurt interval statistic rezonabil în care să nu ai găurile acelea, pentru că unele județe raportează din două în două zile. Dar în trei zile sigur îi prinzi și poate au un vârf de 100 și apoi nu raportează decât trei cazuri, dar în medie au 60 de cazuri. Mai scurt de atât nu se poate că devine prea mare fluctuația…..Pe teren este depășită deja rata de incidență de 3. De fapt, dacă chiar vrem să facem calcule, corect este să spunem că asta este rata măsurată. Noi din testele pe care le facem depistăm 3 pozitiv la fiecare mie de teste în București. Dar, noi știm de fapt că pe lângă cei trei depistați sunt cel puțin încă 10 infectați pe care nu-i depistăm. Practic, în București la fiecare o mie de oameni sunt cel puțin 30 de infectați acum, care au fost infectați în ultimele 14 zile. Păi, dacă faci o socoteală, înseamnă că fiecare în cercul nostru de prieteni avem cu siguranță o persoană infectată, care nu știe că e infectată. Asta e problema cu răspândirea comunitară. Cum să mai așteptăm să mai vedem unde e focar? Doar un lockdown. Te uiți la Israel și la Madrid și la alte țări. Păi, ei de proști fac ce fac? Adică, ei se uită la altă epidemie decât ne uităm noi? Eu mă întreb de unde avem noi îndrăzneala să credem că în București va fi altfel? Adică pe ce se bazează autoritățile când spun că va fi altfel? Pentru că la mine, ca cercetător, e simplu. Mă bazez pe toată istoria epidemică, pe toată matematica care stă la baza analizei evoluției epidemiologice, mă bazez pe ceea ce fac vecinii noștri care confirmă că aceste numele necesită decizii dure și nepopulare în beneficiul sănătății.”….. Octavian Jurma: 
INSP a actualizat definiţiile de caz pentru Covid. Cele 13 categorii de persoane care ar trebui testate INSP a actualizat definiţiile de caz pentru noul coronavirus şi recomandă testarea cu prioritate a 13 categorii de persoane. Caz suspect este considerat orice persoană cu debut brusc de febră şi tuse sau orice persoană cu debut brusc al oricăror 3 sau mai multe dintre următoarele semne şi simptome: febră, tuse, astenie, cefalee, mialgii, dureri în gât, coriză, dispnee, anorexie / greţuri / vărsături, diaree, status mental alterat, debut recent de anosmie (pierderea mirosului) sau ageuzie (pierderea gustului) in absenţa unei cauze identificate sau orice persoană cu pneumonie, bronhopneumonie +/- pleurezie. Suspectă este şi orice persoană cu infecţie respiratorie acută severă (SARI) (febră sau istoric de febră şi tuse şi dificultate în respiraţie (scurtarea respiratiei) şi care are nevoie de spitalizare peste noapte. Pentru copiii cu vârsta până la 16 ani care prezintă manifestări gastro-intestinale (vărsături, diaree) neasociate cu alimentaţia se poate suspecta infecţia cu SARS-CoV-2. Cele 13 categorii de persoane pentru care INSP recomandă testarea sunt: 1. Persoane simptomatice, inclusiv personal medico-sanitar şi auxiliar, conform definiţiei de caz. 2. Contacţi direcţi simptomatici ai cazurilor confirmate. 3. Pacienţi cu maximum 48 de ore înainte de procedura de transplant (asimptomatici) şi donatorii de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice înainte de donare; pacienţi cu transplant de organe, ţesuturi şi celule stem hematopoietice aflaţi în tratament imunosupresor, înaintea fiecărei internări din perioada de monitorizare post-transplant – 2 teste la 24 de ore interval. 4. Echipele medicale de prelevare a organelor pentru transplant care se deplasează de la centrul de transplant în centrele de prelevare – la fiecare 2 săptămâni. Integral:
Un stat năuc, o țară resemnată | România, după șapte luni de pandemie și bâlbe …. Desigur, undeva, deasupra incoerenței decizionale, stau sondajele de opinie și dorința încă prezentă de a aduce cât mai multe voturi partidului prezidențial. Din cauza sondajelor nu s-au luat la timp măsuri dure, din cauza sondajelor s-a produs o relaxare prematură, din cauza fricii de scădere în sondaje, lucrurile au fost prezentate mereu mult mai roz și relaxate decât sunt în realitate. …. Ceea ce s-a întâmplat marți, când instituții guvernamentale au comunicat date complet diferite ale ratei infectării în București, este nu doar inacceptabil, ci și din cale-afară de îngrijorător. Timp nu de 7 luni, de când s-a decretat prima dată starea de urgență în România, ci de aproape 31 de ani instituțiile statului nu au fost în stare să se pună de acord asupra metodologiilor folosite și asupra datelor pe care ar trebui să le folosească toate, dar absolut toate atunci când vorbim despre populația României și despre diversele statistici și raportări care folosesc aceste date. În acest moment, de exemplu, având un Grup de Comunicare Strategică, toate informațiile legate de infectările cu SARS-CoV-2 ar fi trebuit să vină de acolo. Dar nu vin și, pe de o parte, asta e bine. Pentru că aflăm că, de fapt, informațiile furnizate de guvern nu sunt sigure și poate nu sunt nici oneste. Și ne punem întrebări, căutăm răspunsurile cât mai apropiate de adevăr. Deocamdată primim doar răspunsuri evazive și încurcate, dar asta nu poate dura la infinit. …. 
Statul la stat. Companie de stat cu 30 de angajați, fără activitate din 2002. Director: Vorba vine, stat degeaba, administrăm spațiile ….Un nume care sună pompos: Centrul Naţional de Invăţământ Turistic, pe scurt CNIT.
Talentatul domn Rafila. Răsplătit de Firea pentru refuzul de a candida la locale …. Domnul Rafila salvase numărul domnului Victor Ponta în agendă în urmă cu 8 ani, când fostul premier PSD îl instalase în funcţia de secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. După un scurt schimb de banalităţi, domnul Ponta îi propune domnului Rafila să candideze la Primăria Capitalei din partea ProRomânia. Domnul Rafila, luat prin surprindere, cere timp de gândire. ”O propunere pe care trebuie să o digeri”, avea să spună domnul Rafila. Şi avea dreptate, mai ales că planul domnului Ponta nu era să-l facă pe Alexandru Rafila primar, ci să rupă din voturile doamnei Gabriela Firea. Practic, candidatura domnului Rafila ar fi avut pentru Gabriela Firea un efect similar infectării cu noul coronavrius: imposibilitatea de a respira politic. Domnul Rafila, cu halat alb în loc de sutană, ar fi trebuit să-i cânte prohodul doamnei Firea la alegerile locale. Domnul Rafila pleacă în vacanţă. Mare, nisip, soare şi un telefon de la o persoană cu domiciliul în Voluntari. La întoarcerea în ţară şi totodată în platourile TV, domnul Rafila refuză, politicos, oferta domnului Ponta. De ce? „Pentru că ne aflăm într-o perioadă dificilă şi consider că expertiza mea e mai utilă în zona sănătăţii publice, decât ar fi în administraţia locală”, spunea domnul Rafila. Şi oamenii l-au crezut. La finalul lunii iulie, România înregistra zilnic în jur de 1.000 de cazuri de COVID. Reţine puţin această cifră. Timpul trece. Zilele se împart exact în două: înainte şi după ora 13.00, când se anunţă buletinul medical al naţiunii. Domnul Rafila se remarcă printr-o criză de râs provocată de vorbele ministrului Sănătăţii, colegul său de baricadă cum ar veni. La adăpostul etichetei de expert, domnul Rafila începe să strâmbe din nas la declaraţiile liderilor PNL pe tema pandemiei. Pe burtiere apare în continuare titulatura de „reprezentant al României la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS)”. La începutul lunii octombrie, o doamnă cu domiciliul în Voluntari îşi anunţă colegii de partid că lista pentru Camera Deputaţilor va fi deschisă de profesorul Alexandru Rafila. Reacţia: Oh, my God! OMG, nu OMS. Nu mai e nevoie ca domnul Rafila să facă turul televiziunilor. Ştirea despre el îi ţine locul. În ziua următoare, România sare de 3.000 de cazuri de infectări, apoi de 4.000. La 1.000 de cazuri, domnul Rafila spunea că expertiza sa e mai utilă în zona sănătăţii publice. La 4.000 de cazuri, desigur, expertiza sa e mai utilă în Parlament, acolo unde partidul pe care îl va reprezenta are şanse imense să ajungă în Opoziţie. Deci expertiza domnului Rafila va însemna, cel mult, o semnătură pusă pe un proiect de lege trântit de o majoritate galbenă. Pentru refuzul de a o încurca pe Gabriela Firea în cursa pentru Primăria Capitalei, Alexandru Rafila şi-a primit răsplata: un loc eligibil la alegerile parlamentare. E o relaţie clasică bazată pe interes, gândită să producă efecte şi pe viitor. Spre exemplu, prin apropierea de Alexandru Rafila, PSD dobândeşte exact ceea ce caută cu disperare după epoca Dragnea: credibilitatea. Integral:
Privilegiaţii din ASF primesc cadou imunitate şi noi diurne …. Florin Roman afirmă că membrii Consiliului ASF şi angajaţii cu atribuţii de supraveghere şi control sunt adesea supuşi unor presiuni, adesea în instanţă, din partea entităţilor pe care le controlează şi le sancţionează, motiv pentru care au nevoie să fie protejaţi de către lege. „Nu poţi să te duci să aplici o sancţiune care înseamnă 1% din capitalul social unei firme de asigurări, care are capital social de sute de milioane de euro, fără să stai cu sabia deasupra capului că cineva din piaţă are suficienţi bani să plătească un atac public. Trebuie să iei decizii corecte şi atunci trebuie să fii protejat de lege”, a declarat Roman, marţi, în Parlament. Aşadar, el propune ca o serie de angajaţi ai ASF să fie exoneraţi de la răspunderea civilă sau penală, astfel încât ei să îşi poată exercita atribuţiile în mod obiectiv. Ei vor putea fi traşi la răspundere doar în situaţia în care instanţa judecătorească constată că au acţionat cu rea credinţă sau cu neglijenţă. „Membrii Consiliului ASF, precum şi personalul acesteia, însărcinat să exercite atribuţii de supraveghere şi control, nu răspund civil ori penal, după caz, dacă instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea îndeplinirii de către aceste persoane, cu bună credinţă şi fără neglijenţă, a oricărui act ori fapt în legătură cu exercitarea, în condiţiile legii, a atribuţiilor de supraveghere şi control”, arată prevederea din proiectul de lege. În plus, ASF va fi obligată să acopere cheltuielile de judecată pentru persoanele vizate, lucru care nu se întâmplă în prezent. Spre comparaţie, ASF arată în raportul anual că persoanele care cheamă instituţia în judecată sunt reprezentate adesea de mari societăţi de avocatură, care angrenează în acest proces experienţă şi resurse umane/materiale considerabile. Un celebru avocat consultat de „Adevărul” este de părere că această prevedere le conferă un soi de imunitate reprezentanţilor ASF, însă numai în anumite ipoteze. În cele din urmă, totul va ţine de instanţa care va aprecia dacă angajatul vizat a fost de bună credinţă şi nu a greşit nimic. Acest lucru nu va descuraja însă procesele împotriva ASF, este de părere specialistul. Acesta susţine însă că prevederea este redactată într-un mod nefericit şi că există şanse să nu fie declarată constituţională, în cazul în care este contestată la Curtea Constituţională. Noi privilegii pentru cei mai privilegiaţi Totodată, proiectul iniţiat de Florin Roman introduce o serie de privilegii pentru membrii Consiliului ASF. Mai precis, membrii Consiliului care nu au domiciliul în Bucureşti vor beneficia de decontarea cheltuielilor cu locuinţa de serviciu, cazarea, diurnă şi transport, în condiţiile stabilite prin lege. Potrivit lui Florin Roman, trei din cei nouă membri ai Consiliului au domiciliul în afara Capitalei. Deputatul PNL afirmă că nu a calculat un impact financiar al acestei prevederi, deoarece oricum Autoritatea se autofinanţează prin intermediul pieţelor pe care le supraveghează şi reglementează.
Permise fabricate peste hotare transformate in documente autentice in Romania. Peste 100 de soferi circula cu acte inventate in Africa Zeci de permise de conducere false, provenite din Africa, au fost preschimbate in Romania in mai multe judete din tara. Un astfel de document costa intre 2.000 si 3.000 euro. Politistii si procurorii de la
Ce spun medicii după ce Tătaru a cerut explicații pe decesele COVID-19:
Experţii avertizează că masca devine ineficientă pe timp de ploaie …. Department of Health and Social Care avertizează că masca de protecţie trebuie schimbată, dacă devine umedă sau dacă a fost atinsă. Şi în mod similar, OMS avertizează că „măştile de protecţie, din ţesătură, ar trebui să fie formate din cel puţin trei straturi de material diferit pentru a fi eficiente, dar cu toate acestea, umezeala poate compromite această protecţie”, potrivit The Independent. În contextul în care în România meteorologii avertizează că vremea începe să se înrăutăţească, ploaia ar putea crea un „pericol” prin purtarea măştii de protecţe în spaţii deschise, în aceste condiţii. Pe stradă sau în alte spaţii neacoperite, purtarea măştii, pe lângă faptul că este îngreunată de umezirea ei, devine un „pericol” şi pentru că microbii aflaţi pe partea externă a măştii se dezvoltă mai repede şi cresc ineficienţa ei. Este dovedit că măştile încetinesc răspândirea SARS-CoV-2, iar pe lângă regulile de purtare corectă a unei măşti, Centrul Naţional de Combatere şi Control al Bolilor avertizează că eficienţa unei măşti depinde şi de calitatea acesteia. Măştile de uz medical sunt de două tipuri: chirurgicale şi „semi-măşti cu filtre de protecţie respiratorie de unică folosinţă” Măştile chirurgicale de unică folosinţă, „deşi protejează cel mai puţin, sunt cele mai accesibile datorită preţului de cost scăzut”, Acestea sunt „dispozitive medicale de clasa I şi previn transmiterea infecţiilor prin picături de salivă, secreţii respiratorii de la bolnav la persoanele sănătoase”. Karol Sikora, fost oficial al programului OMS pentru cancer, a declarat pentru The Times:
Studiu: Pacienţii cu COVID-19 dezvoltă anticorpi care oferă imunitate până la patru luni …. Cercetarea, efectuată în colaborare cu oraşul Helsinki, a analizat 129 de persoane din 39 de familii în care cel puţin unul dintre membri a prezentat rezultate pozitive la testul PCR pentru depistarea COVID-19. Studiul a debutat în martie. Studiul a confirmat că 63 din cele 64 de persoane testate pozitiv au dezvoltat anticorpi în prima lună de la infectare şi, în plus, au identificat anticorpi la alte 17 persoane care au avut rezultate negative la testul PCR. Aproape toţi subiecţii COVID-19 pozitivi au format anticorpi în prima lună după infectare. Majoritatea subiecţilor infectaţi au prezentate forme uşoare de boală şi nu au necesitat spitalizare. Potrivit THL, cantitatea de anticorpi la persoanele infectate a scăzut pe perioada monitorizării, deşi la patru luni de la infectare aproape toţi subiecţii aveau încă anticorpi. ”Rezultatele în urma studiului THL confirmă dovezile conform cărora anticorpii produşi după o infecţie naturală şi imunitatea potenţială ar dura cel puţin patru luni”, a declarat Merit Melin, cercetătoare la THL şi conducătoarea studiului, citată într-un comunicat. Melin a recunoscut că nu se cunoaşte deocamdată cu certitudine ce tip de imunitate protejează corpul uman împotriva unei noi infecţii COVID-19, deşi experţii consideră că este cea furnizată de anticorpii neutralizanţi…
Beizadelele medicilor ieșeni, admise la UMF fără examen pe listele cu studenți străini UMF Iași a patentat o rețeță de admitere la Medicină, pe ușa din dos @ Zeci de piloși au intrat ,,pe șest’’ pe locurile speciale prevăzute pentru studenții străini @ Ulterior, pe parcursul cursurilor, unii dintre studenții de bani-gata solicită transferul la secția de limba română, devenind astfel colegi cu aceia care au luat examenele „pe bune” @ În lista studenților admiși pe ușa din dos regăsim numele unor rude de medici, manageri de spitale sau cadre didactice de la UMF Aproximativ 40 de tineri a fost băgați pe ușa din dos la Facultatea de Medicină Generală completând astfel lista celor 200 de locuri cu taxă pentru străini. În timp ce peste 1260 de candidați s-au luptat pentru cele 299 locuri la buget, alții au fentat examenul de admitere. În marea lor majoritate este vorba despre fii si fiice de bani-gata sau copii de medici care-și permit destul de ușor luxul să plătească 5.000-6.000 de euro taxa anuală. Ulterior, pe parcursul cursurilor, unii dintre studenții de bani-gata solicită și chiar obțin transferul la secția de limba română, devenind astfel colegi cu aceia care au luat examenele „pe bune”. Această manevră obscură de introducere pe ușa din dos a celor 40 de studenți la Medicină, afectează imaginea învățământului superior medical. Lista piloșilor: neamuri de medici și cadre didactice de la UMF La o simplă parcurgere a listelor cu „student străini” putem foarte ușor observa ca foarte mulți dintre viitorii studenți sunt fii ori fiice de cadre medicale binecunoscute in sistemul sanitar ieșean și nu numai. Părinții unora dintre ei sunt chiar profesori titulari din cadrul institutiei de invatamint superior medical, punându-se astfel o problemă de etică și de morală. Exemplele oferite sunt mai mult decât relevante. Astfel, mama studentului Dragos Florin Solovăstru Gheucă, e vorba de Laura Solovastru Gheucă, lucrează la UMF Iași si totodată la Spitalul Sf. Spiridon. Urmează Francesca Bacușcă, a cărei mamă, Alina Bacușcă lucrează la Institutul Regional de Oncologie Iași. Studenta Mădălina Ciuntu are un frate, Bogdan Ciuntu, care profesează ca medic chirurg la Spitalul Sf. Spiridon. Acesta din urmă are însă și catedră: este cadru didactic la UMF Iasi. Studenta Andreea Bechir este fiica lui Daniel Bechir, managerul Spitalului de Urgență Pașcani. Mama studentei Ecaterina Jităreanu, e vorba de Mihaela Jităreanu, lucreaza de asemenea la Spitalul de Copii Sf. Maria. Fiica chirurgului Budurcă, un exemplu edificator Un exemplu in acest sens este Andreea Iustina Budurca, fiica cunoscutului medic chirurg Radu Budurca, specialist in Chirurgie plastica, Microchirurgie reconstructiva si arsuri. Initial, tinerei i-a fost acceptat transferul de la grupa care studiaza in limba engleza, la grupa de studiu in limba romana, insa, ulterior, solicitarea i-a fost anulata pe motiv ca incalca Carta Universitara. Tanara este studenta in anul 3 la Medicina, la grupa de engleza, si plateste o taxa anuala de studiu in valoare de 5000 de euro. La sfarsitul lui septembrie 2019, Andreea a obtinut un aviz favorabil de transfer la o alta grupa unde studiaza viitorul sau sot, insa dupa numai doua saptamini, rectorul institutiei de invatamant superior medical a revenit asupra deciziei si a respins solicitarea. Considerindu-se umilita si tratata in bataie de joc, tanara a actionat in judecata UMF Iasi si a cerut daune morale in valoare de 20.000 de euro. Solicitarea de transfer de la grupa de studiu in limba engleza (cu taxa), la grupa de studiu in limba romana (fara taxa) poarte denumirea oficiala de Cerere de Mobilitate Academica Definitiva…..
Operațiunea ”Salvați baronii!”. DNA a clasat dosarele mai multor baroni locali deschise în mandatul lui Kovesi. Ultimul pe listă: Ion Prioteasa de la Dolj, acuzat de fraudarea fondurilor europene Câteva dosare penale ale puternicilor baroni locali, deschise în mandatul de procuror-șef DNA al Laurei Codruța Kovesi pentru acuzații de mită la contractele acordate, inclusiv pe fonduri europene, au fost clasate, rând pe rând, de procurorii DNA după plecarea acesteia, în iulie 2018. Cazurile cele mai recente sunt ale baronilor Ion Prioteasa, Ciprian Dobre, Maricel Popa și Mircea Moloț. Ultimul pe listă este baronul PSD de Dolj, Ion Prioteasa, potrivit unui răspuns al DNA la o
Ministrul Ion Ștefan a aprobat, pentru firma proprie, fonduri de un milion de lei prin ministerul pe care îl conduce. Reacția lui: “N-am nicio firmă, eu sunt ministru” Ministrul lucrărilor publice, Ion Ștefan, asociat al firmei SC Balcanic Prod SRL, a aprobat, în trei tranșe, în perioada decembrie 2019 – iulie 2020, suma totală de 1.099.864 de lei pentru societatea comercială la care este asociat. Contactat de Libertatea, Ștefan a declarat că “nu are nicio firmă”, deși aceasta apare în declarațiile de avere și de interese depuse de el, în iunie 2020, pe site-ul Camerei Deputaților. Firma Balcanic Prod SRL, deținută de ministrul dezvoltării și lucrărilor publice, liberalul Ion Ștefan, beneficiază de fonduri de la instituția pe care acesta o conduce – peste un milion de lei din decembrie 2019 și până astăzi, plătiți în trei tranșe, conform documentelor de pe site-ul ministerului. …. În total, de la începutul mandatului său și până astăzi, Ministerul Dezvoltării a decontat firmei ministrului suma de 1.099.864 de lei. Ce este Programul Operațional Regional prin care firma lui Ștefan ia bani europeni Programul Operațional Regional 2014-2020 este unul dintre programele prin care România poate accesa fonduri europene și este gestionat de Ministerul Dezvoltării. Unul dintre segmentele programului este îmbunătățirea competitivității IMM-urilor, pe axa prioritară 2, unde se încadrează și firma ministrului dezvoltării. Valoarea totală a fondurilor alocate prin POR, în cadrul axei 2, este de 700 de milioane de euro. Și beneficiar, și șef al instituției care aprobă Conform prevederilor incluse în modelul de contract al POR 2014-2020, beneficiarii trebuie să respecte o serie de reguli în cazul achizițiilor pe care le fac pentru firmă, urmând ca, ulterior, Ministerul Dezvoltării să decidă dacă decontează sau nu banii cheltuiți. …. În cazul firmei Balcanic Prod SRL, ministrul Ștefan se află atât în poziția de asociat și, deci, beneficiar al fondurilor europene, cât și în poziția de conducător al instituției care hotărăște dacă cheltuielile sunt sau eligibile pentru a fi decontate. Suma de aproximativ un milion de lei plătită de minister către Balcanic Prod SRL reprezintă, astfel, decontarea cheltuielilor făcute de firmă. Firma, crescută cu fonduri europene nerambursabile Conform datelor de la Registrul Comerțului, firma Balcanic Prod SRL a fost înființată în anul 1995 și are o cifră de afaceri de peste 55 de milioane de lei, iar obiectul principal de activitate este fabricarea ambalajelor din material plastic. Asociați, în procente egale, sunt Ion Ștefan și Coman Ștefan, iar cel din urmă figurează și ca administrator. Integral:
(OP-ED) De ce este important primul raport anual al Comisiei Europene pe statul de drept ….. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE, încorporată în articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Respectarea principiului statului de drept este ecosistemul optim în care toate celelalte drepturi fundamentale pot fi exercitate şi garantate și care previne corupția și frauda banului public. Încălcarea acestui principiu pune în pericol aplicarea efectivă a legislaţiei UE, precum și încrederea cetățenilor. Nucleul statului de drept este protecţia judiciară eficientă, care necesită independenţa, calitatea şi eficienţa sistemelor de justiţie naţionale. Respectarea statului de drept și combaterea corupției este esențială. În mod paradoxal Uniunea a avut foarte puține instrumente la îndemână pentru a sancționa nerespectarea statului de drept. Articolul 7 s-a demonstrat a fi un eșec, din cauza regulii unanimității, iar Curtea de Justiție a Uniunii Europene a fost limitată în judecarea strict a dosarelor care cădeau în câmpul de aplicabilitate a dreptului Uniunii Europene. Respectarea Statului de drept a devenit una din marile provocări ale Uniunii Europene, căci dacă nu există o garanție puternică pentru respectarea statului de drept, însăși construcția europeană se poate clătina. Desigur există acum discuția privind propunerea privind condiționalizarea accesului la fonduri europene de respectarea statului de drept, rolul pe care raportul anual al Comisiei Europene îl poate juca în acest sens și impulsul care poate fi adus de intrarea în funcțiune a Parchetului European. Uniunea Europeană are criterii stricte în ceea ce privește respectarea statului de drept pentru Statele care doresc să devină membre al Uniunii Europene, însă nu are instrumente suficient de puternice pentru a se asigura că aceste State vor respecta aceste criterii imediat după aderare. Așadar, pentru a deveni un stat membru al Uniunii Europene, un stat candidat trebuie să respecte criteriile stabilite de Uniunea Europeană la Copenhaga în 1993. Criteriile de la Copenhaga sunt: stabilitatea instituțiilor care garantează democrația, statul de drept, drepturile omului și respectarea și protecția minorităților, existența unei economii de piață funcționale, capacitatea de a face față presiunii concurențiale și forțelor pieței din UE, capacitatea de a-și asuma obligațiile de membru, inclusiv respectarea obiectivelor unificării politice, precum și a Uniunii Economice și Monetare (UEM). Astfel, Uniunea Europeană nu trebuie doar să se asigure că acceptă țări democratice care respectă statul de drept la momentul aderării, ci trebuie să se asigure că acest principiu fundamental va fi respectat și ulterior. Acesta este călcâiul lui Ahile, o vulnerabilitate care este exploatată de unele guverne ale Statelor membre care nu sunt foarte prietenoase cu acest principiu al statului de drept….. Schimbările politice și dinamicile puterii politice din unele State membre s-au schimbat, iar în ultimii ani, în Uniunea Europeană au existat tot mai multe încălcări ale statului de drept în anumite state membre. Probleme au privit corupția din clasa politică, cenzurarea presei și măsuri care au vizat violarea unor drepturi și liberati fundamentale ale cetățenilor. Până în 2020, singurele țări care făceau obiectul unei supravegheri pe acest subiect au fost România și Bulgaria, în cadrul mecanismului de cooperare și verificare, mecanism impus la aderarea în Uniunea Europeană. În data de 4 octombrie, pentru prima oară în istoria Uniunii, Comisia a venit cu un raport care privește o analiză a respectării statului de drept în fiecare țară din Uniunea Europeană….În mod previzibil, țările care au cele mai mari probleme cu respectarea principiului de drept sunt Polonia și Ungaria la momentul de față. Ele au făcut și obiectul unor rezoluții în Parlamentul European, au fost vizate proceduri disciplinare care însă au fost blocate. În ultimii ani, au făcut obiectul unor decizii ale Curții de Justiție a Uniunii Europene în ceea ce privește reforma Justiției în Polonia, sau violarea dreptului de stabilire – recenta condamnare a Ungariei, prin care a interzis instituțiilor de învățământ superior străin să continue activitatea pe teritoriul său…
Noi creșteri de salarii pentru bugetari în prag de alegeri: venituri mai mari cu 15% pentru funcționarii de la președinție, guvern și parlament Camera Deputaţilor a adoptat miercuri un proiect de lege care prevede, printre altele, o majorare a salariilor funcţionarii publici şi personalului contractual din aparatul Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi din serviciile Parlamentului, transmite Agerpres. Proiectul a trecut și de Senat și acum merge la președintele Iohannis pentru promulgare. Proiectul modifică Legea cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. S-au înregistrat 150 voturi pentru, 71 împotrivă şi 8 abţineri. Potrivit textelor adoptate, „funcţionarii publici din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului, precum şi funcţionarii publici parlamentari din serviciile Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%”, fiind, astfel, eliminată interdicţia cumulului acestei majorări cu majorarea acordată pentru activitatea legislativă. De asemenea, personalul contractual din cadrul aparatului Administraţiei Prezidenţiale, Secretariatului General al Guvernului şi serviciilor Parlamentului beneficiază, pentru complexitatea muncii, de o majorare a salariului de bază de 15%. Motivarea amendamentelor este „eliminarea discriminării la care au fost supuşi funcţionarii respectivi, având în vedere specificul şi unicitatea atribuţiilor şi activităţii desfăşurate şi ţinând cont de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de statute, precum şi de dispoziţiile Codului administrativ, restricţii care, pentru majoritatea categoriilor de personal, se reflectă în diferenţe salariale”. Integral:
Cum va deconta USR-PLUS izolarea celor mai notorii parlamentari. “Asistam la o preluare ostila a nucleului initial al partidului” …..Nume importante din USR, precum Florina Presada, unul din cei mai activi deputati din actuala legislatura, Mihai Gotiu, cel mai activ parlamentar in functie, Emanuel Ungureanu, cel care a scos la iveala nenumarate cazuri de coruptie din sistemul de sanatate, sau
ȘtiriDiaspora a avut DREPTATE! GAFĂ incredibilă a autorităților: DOUĂ rate de infectare pentru București ….Rata de infectare cu Covid-19 în Capitală este de 2,69 la mia de locuitori, spune ministrul Educaţiei, Monica Anisie: “Noi am luat în calcul toate variantele posibile în așa fel încât să nu fie puși în pericol elevii și profesorii”. Întrebată marți dacă școlile intră în scenariul roșu zilele următoare, Anisie a răspuns că ministerul a luat în calcul toate variantele posibile în așa fel încât să nu fie puși în pericol elevii și profesorii. „Pot să vă spun că la momentul acesta rata la nivelul municipiului București este de 2,69, deci nu s-a trecut peste pragul de 3. Prin urmare, am avut numai o ședință de lucru în așa fel încât să fim pregătiți dacă este nevoie de a intra în scenariul roșu”, a declarat ministrul Educaţiei. La rândul său, prefectul prefectul Gheorghe Cojanu a spus că INS a rectificat rata de infectare și aceasta este de 2,69. “La o rată de 3 vom lua măsuri pentru a trece școlile în scenariul roșu”, a afirmat Cojanu. Acesta a adăugat că restaurantele, cinematografele și sălile de spectacol nu s-au închis imediat după ce rata a ajuns la 1,5, ci la 1,86. Astfel, după ce se va depăși rata de infectare de 3 în Capitală, autoritățile vor lua măsuri: „Dar nu vom lua la 3,05 ci vom aștepta spre 3,4, ceva de genul acesta, ținând cont și de populația reală”. INSP a raportat o rată de infectare de 3,11 la mie Amintim că INSP a raportat, în cursul zilei de marți, că rata de infectare în București este de 3,11 la mie. La o cifră de 3.00 la mie, se impune carantinarea Bucureștiului. Integral:
Peste 120 de oameni infectaţi cu bacterii din spital, în plină pandemie, la Botoşani. Cei mai mulţi s-au infectat după operaţii Peste 120 de botoşăneni s-au ales, anul acesta, cu infecţii din spitale. Cei mai mulţi au luat bacterii după intervenţii chirurgicale. Nu au scăpat nici mamele sau nou-născuţii de la Maternitatea. Culmea, infecţiile nosocomiale s-au suprapus şi cu pandemia de COVID-19. Infecţiile nosocomiale luate de pacienţi de prin spitale continuă să dea bătăi de cap în judeţul Botoşani. Nu mai puţin de 121 de persoane au fost infectate cu diferite bacterii periculoase după ce au primit tratament cu internare în spital. Deşi mult timp numărul infecţiilor intraspitaliceşti a fost un subiect tabu, anul acesta reprezentanţii spitalului au făcut publice numărul de persoane infectate în mod cert, cu aceste bacterii, la Spitalul Judeţean ”Mavromati”. Operaţiile, sursă de infecţie Cele mai multe persoane s-au infectat cu bacterii din spital după intervenţii chirurgicale. ”Cele mai multe cazuri de infecţii asociate au apărut, în trimestrul I şi II al acestui an, pe secţia de chirurgie. Au mai fost încă trei la urologie, cinci la neonatologie şi 79 pe restul secţiilor. ”, spune Ioan Asaftei purtător de cuvânt al Spitalului Judeţean ”Mavromati”. Specialiştii arată că majoritatea bacteriilor cauzatoare de infecţii intraspitaliceşti pot fi transmise şi altor persoane, inclusiv celor de acasă. Sunt cazuri de bacterii rezistente la tratamentul cu antibiotice. …. În orice caz numărul infecţiilor intraspitaliceşti a crescut. Dacă în 2018, Spitalul Judeţean raporta doar 85, anul acesta doar în primele două trimestre are 121 de cazuri. Mai mult decât atât, infecţiile au avut loc şi în perioada de pandemie, când Spitalul Judeţean Botoşani a fost grav afectat de COVID-19. Tocmai de aceea unii specialişti cred că uneori infecţiile s-au suprapus şi în cazurilde COVID-19. Integral:
Câteva urgențe și soluții într-o Românie relaxată, cu politicieni în campanie electorală dar la un pas de un dezastru sanitar Cea mai importantă și gravă temă pe masa guvernării este, în mod evident, gestionarea crizei de coronavirus, dar autoritățile nu dau semne că gestionează responsabil epidemia din aceleași cauze pentru care din iunie încoace au relaxat prea mult restricțiile: alegerile. Mai întâi au fost cele locale, acum suntem deja în plină campanie pentru parlamentarele din decembrie, dacă s-or putea ține. În iureșul ultimelor zile, de când numărul de cazuri a început să crească amenințător în totă țara, au rezultat situații care reclamă măsuri urgente din partea guvernului și autorităților locale.Obligativitatea purtării măștii în toate spațiile…… Angajarea de personal suplimenar la Direcțiile de Sănătate Publică. Aceste instituții sunt în acest moment complet depășite de situație. Sunt tot mai multe cazurile de pacienți care se plâng că DSP-urile nu răspund la telefon, că anchetele epidemiologice fie nu se mai fac deloc, fie sunt realizate superficial și că supravegherea celor bolnavi de COVID pracic nu se mai întâmplă. Experții în administrație publică atrag atenția că România este singura țară care mai acționează cu medici în DSP-uri, în condițiile în care o anchetă epidemiologică cu întrebări standard poate fi realizată de aproape oricine, de la studenți, la simpli funcționari etc. Aici Guvernul ar putea interveni rapid pentru a utiliza corect resursa medicală, și așa deficitară și epuizată. Creșterea rapidă a capacității de testare. Pentru o țară cu populația României și cu o rată de infectare atât de mare, realizarea a maximum 30 de mii de teste pe zi este mult prea puțin. În medie, România poate realiza circa 730 de teste pe județ pe zi, ceea ce trebuie să admitem că este foarte puțin și nu oferă o situație clară asupra focarelor de coronavirus. Dublarea capacității de testare, cu decontarea testelor realizate de clinicile private, reprezintă în acest moment o măsură prioritară pentru a avea o imagine cât mai corectă a hărții epidemiologice și a locurilor unde trebuie intervenit cu măsuri de urgență, restricții etc. Sancționarea drastică a celor care nu respectă regulile de distanțare și a propagandei conspiraționiste….. Regândirea ajutorului pentru presă. Toate televiziunile care dau tribună generoasă vocilor anti-mască sau a celor care denunță ”dictatura medicală” ar trebuit tăiate de la generosele ajutoare acordate de Guvern tocmai pentru a conștientiza populația de riscul reprezentat de COVID – 19. În plus, propaganda conspiraționistă agresivă pe tema COVID ar trebui sancționată ca la începutul epidemiei, prin închiderea acelor canale de comunicare iresponsabile. ….Responsabilizarea Bisericii Ortodoxe. Ce s-a întâmplat cu pelerinajul la moaștele sfintei Parascheva de la Iași trebuie evitat prin invitarea înalților prelați la guvern, prin inforamrea lor zilnică și în detaliu asupra infectărilor din țară și prin prezentări zilnice făcute înalților prelați cu situația critică din spitale. Nu mai sunt locuri la terapie intensivă în tot mai multe județe, iar personalul medical a ajuns la capătul puterilor, însă BOR vrea pelerinaje la moaște și slujbe cu mii de participanți…..Aplicarea fermă a legii. Impunerea de restricții noi (interzicerea nunților, botezurilor, suspendarea activității restaurantelor etc) nu vor rezolva nimic dacă măsurile nu vor fi însoțite de aplicarea legii. Cetățenii au făcut deja un sport din încălcarea regulii (organizează așa-zise petreceri private în cluburi, nunți sau botezuri în județele vecine pentru a evita restricțiile locale) deoarece legea se aplică aleatoriu sau deloc. Aici nu este vorba doar de instituții slabe sau de capacitatea administrativă redusă, ci de voință politică. ….Controale sporite pe rutele de transport în comun. În autobuzele, tramvaiele, metroul din București etc. se circulă în condiții de supraaglomerare, fără respectarea celor mai elementare reguli. ….O mai mare transparență în furnizarea informațiilor legate de epidemie. Ministerul Sănătății răspunde cu întârziere sau deloc la întrebări referitoare la diverse probleme care apar la zi în legătură cu supraaglomerarea spitalelor sau a secțiilor de terapie intensivă. Apoi, din raportările zilnice lipsesc informații esențiale, de pildă câte teste sunt făcute pe cazuri noi și câte teste pe cazuri de pacienți deja infectați care repetă testarea. Apoi, rata de incidență ar trebui raportată la zi, pe fiecare județ. În prezent, aceste informații se comunică de doar patru zile, după insistențe, și doar pe județele cu rata de peste 1,5%. Apoi, nu aflăm din comunicările oficiale gradul de ocupare al spitalelor. Aceste informații sunt comunicate sporadic de către medici sau manageri, câți pacienți sunt intubați etc. Integral:
Spitalele românești riscă să fie paralizate de hackeri. Au softuri neactualizate de 17 ani Unitățile medicale românești au peste 1.300 de probleme „cod roșu” de securitate informatică și prea puțini specialiști în securitate IT care să se ocupe de rezolvarea lor. Era într-o dimineață de sâmbătă de la începutul lunii iulie, puțin înaintea orei 7, când serverele Spitalului Municipal „Dr. Gavril Curteanu” din Oradea au fost atacate de hackeri. Doctorii încercau în zadar să acceseze datele pacienților, să vadă tratamentele sau să facă externări. Nimic nu mai mergea. Treziți din somn, IT-iștii spitalului au văzut o fereastră neagră cu un cap de mort și două săbii. Scria, în engleză, „Fișierele tale au fost criptate”. Spitalul a fost infectat cu ransomware în plină pandemie, iar hackerii cereau bani pentru decriptarea datelor, îmi spune Florin Jurjiu, unul dintre specialiștii treziți din somn în acea dimineață. Jurjiu e directorul IT al companiei Helion din Oradea, chemată în ajutor de conducerea Spitalului Municipal. În timp ce doctorii scriau de mână fișele pacienților, Jurjiu și ceilalți informaticieni munceau de zor să repare problema. Toată baza de date a spitalului, cu informații despre pacienți, personal și achiziții era criptată. „Marea problemă era că au criptat nu doar serverul principal al spitalului, ci și serverul de backup”, spune Jurjiu. „Dacă un singur calculator e infectat, toată rețeaua la care e conectat e vulnerabilă.” Mesajul hackerilor spunea că spitalul trebuie să plătească dacă vrea să-și recupereze datele. În general însă, o astfel de răscumpărare nu oferă nicio garanție că atacatorii vor decripta fișierele, spune Jurjiu, iar plătirea ei nu face decât să finanțeze businessul infractorilor cibernetici. Din fericire, spitalul a scăpat fără să dea bani. Echipa de IT a găsit un backup mai vechi, din luna aprilie, și a restaurat baza de date până la finalul zilei. „Am recuperat cam 80-90%”, spune Jurjiu. „Dar să reparăm toate calculatoarele, ca să fie totul ca înainte, ne-a mai luat aproape două săptămâni.” În ultimii ani, spitale mari din București, dar și unități mai mici din orașe precum Sighetu Marmației, Huși sau Dorohoi au fost victime ale atacurilor de tip ransomware, iar pandemia nu i-a sensibilizat prea mult pe hackeri. Mai multe unități medicale românești au fost lovite și în lunile august și septembrie, a spus Dan Cîmpean, directorul
EXCLUSIV
Ușurel cu autostrada americană pe scări ….. Inainte de a intra în detaliile reale și oficiale ale știrii, nu pot să nu mă întreb cum își poate cineva închipui că strategia militară a NATO este să se bazeze pe deplasarea rapidă a trupelor în lungul flancului estic printr-o țară non-NATO și ex-URSS ca Ucraina? La fel, nu pot să nu mă întreb cum își poate închipui cineva că SUA ar construi o cale ferată nouă în Europa, în condițiile în care rețeaua feroviară din SUA
Proiectul de lege privind stimulentele de risc pentru profesori, în cuantum de 2.000 de lei lunar, a fost adoptat …. Proiectul de lege priveşte reglementarea acordării unui stimulent de risc cadrelor didactice, precum şi personalului didactic auxiliar şi personalului nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, din învăţământul particular acreditat şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, în cuantum de 2.000 de lei lunar, respectiv de 1.500 de lei lunar, pe durata stării de alertă şi a stării de urgenţă, pentru implicarea şi expunerea în faţa riscului răspândirii SARS-CoV-2, arată Agerpres. „Începând cu anul şcolar/universitar 2020/2021, pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă instituite ca urmare a situaţiei epidemiologice determinate de răspândirea SARS-CoV-2, personalul didactic, personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic din învăţământul preuniversitar şi universitar de stat, precum şi din unităţile de învăţământ preuniversitar înfiinţate în structura instituţiilor de învăţământ superior, beneficiază de un stimulent de risc după cum urmează: a) în cuantum de 2.000 de lei lunar, pentru personalul didactic; b) în cuantum de 1.500 de lei lunar, pentru personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic. Stimulentul de risc se acordă pe durata desfăşurării cursurilor aferente anului şcolar /universitar pe perioada stării de alertă/stării de urgenţă, proporţional cu timpul în care persoanele din categoriile prevăzute îşi desfăşoară fizic activitatea în cadrul unităţilor de învăţământ în prezenţa antepreşcolarilor/ preşcolarilor/ elevilor/ studenţilor”, prevede textul. Integral:
Băieți, sunteți OK? La filiala USR din Teiuș nu e niciun scandal Tot mai multă lume începe să-și facă griji și să se gândească că s-a întâmplat vreo nenorocire în filiala USR din Teiuș. Dacă dinspre toate celelalte filiale USR din țară răzbat scandaluri către presă, dinspre filiala din Teiuș nu se aude absolut nimic. Deși societatea civilă a atras atenția asupra tăcerii suspecte de la filiala din Teiuș, niciun membru USR n-a verificat până acum dacă e totul în regulă cu colegii din Teiuș. Dar cu o scuză bună, trebuie să recunoaștem: se pare că toți useriștii sunt prinși într-un scandal intern al filialei din care fac parte și efectiv n-au timp să se gândească la ce se întâmplă în Teiuș. Misterul a fost elucidat în cele din urmă și, din fericire, nimic grav nu s-a întâmplat. ”Sunt singurul membru al filialei și efectiv n-am cu cine să mă cert”, s-a plâns președintele filialei USR Teiuș. Integral: 


