Buna dimineata intr-o zi de marti, 3 noiembrie! Vremea va deveni caldă în vestul și sud-vestul teritoriului, dar se va menține apropiată de normal din punct de vedere termic în rest. Cerul va avea înnorări temporar accentuate și, îndeosebi în cursul zilei, va ploua local în nord, centru și nord-est, precum și la deal și munte, și pe arii restrânse în rest. Vântul va sufla slab și moderat, cu uşoare intensificări la altitudini mari, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 10 şi 17 grade, cu cele mai scăzute valori în Transilvania și cele mai ridicate în Banat, iar cele minime vor fi cuprinse între 3 și 10 grade. Mai ales noaptea, în zonele joase, local va fi ceață. În București, cerul va avea înnorări temporar accentuate și vor fi condiții ca, trecător, să plouă slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 13 grade, iar cea minimă va fi de 7…8 grade. Mai ales noaptea, vor fi condiții de ceață.
Prea bolnavi ca să trăim, suficient de sănătoși ca să votăm – Ludovic Orban, politica de stat a lui 2020 Într-un interviu pentru Europa Liberă, prim-ministrul României dă vina pe suferințele anterioare ale ”persoanelor care se îmbolnăvesc de COVID” pentru faptul că, de câteva luni de zile, România ocupă, fără excepție, una dintre primele două poziții din Europa în rata mortalității de coronavirus, la numărul de locuitori. Premierul nu s-a mai abținut. Fierbea în ei, în șefii țării și ai sistemului medical, această mânie. Românii nu sunt doar indisciplinați, ci și bolnavi. Ludovic Orban este, în această privință, o reprezentare a unei mustrări mai ample. Serialul umilirii pacienților a început, în iunie, cu Cristian Oancea, directorul Spitalului Victor Babeș din Timișoara. Cum au fost prezentați drept ”iresponsabili” 70% dintre bolnavii de COVID Managerul a spus, pentru Opinia Timișoarei, că, dintre bolnavii de COVID, ”cam 70% sunt adepții teoriei conspirației”. Niciodată nu a indicat de unde a luat această cifră, care sunt corelațiile științifice care îl îndreptățesc să culpabilizeze aproape 3 din 4 bolnavi de COVID, prezentând pe majoritatea celor din spitalul său drept cei care neagă boala. Directorul Oancea a continuat și a spus că ”Îi așteptăm, avem și lumânări”, referindu-se la pacienții săi. În aceeași perioadă, când le spunea oamenilor că merg la spital ca la cimitir, managerul Cristian Oancea semna un contract între spitalul pe care-l conduce și clinica privată a dr. Musta care este șef de secție în același spital. Când e vorba să-și facă teste COVID, plătind 300 de lei la clinica privată, oamenii sunt buni, nu li se mai prescriu tratamente cu lumânări. Noi îi tratăm, dar ei sunt nerecunoscători și mor Alexandru Rafila n-a fost nici el foarte departe. Întrebat în septembrie de ce mor atât de mulți români, în unele săptămâni de zeci de ori mai mulți decât majoritatea țărilor europene, Rafila a apărat cu disperare sistemul: ”Avem capacitatea să tratăm acești pacienți, dar nu cu succes”. Adică îi tratăm, dar ei, totuși, mor. Reacția lui Rafila a fost identică după Colectiv. Și atunci a alcătuit pentru ministrul Achimaș-Cadariu un control care să mușamalizeze starea dezinfectanților din spitale. Rafila a fost, după Colectiv, creierul din spatele minciunii că doar ”5% dintre probele care vizau dezinfectanții falsificați sunt neconforme”, de au ieșit oamenii pe străzi și au scris pe fruntea lor ”Eu sunt 5%” și ”Diluați corupția!” . Acum, în perioada COVID, și abia după ce a devenit, după expresia lui Marcel Ciolacu, ”specialist PSD”, Alexandru Rafila a început să vorbească despre marile probleme ale sistemului. Orban: „Nu am o explicație legată de rata mortalității”, dar „totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc” Și, la început de noiembrie, episodul 3: Ludovic Orban. Întrebat de jurnalistul Cristian Andrei de la Europa Liberă de ce avem o rată atât de mare a deceselor, premierul PNL a sintetizat: ”Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc”. Morții sunt, așadar, de vină. Declarația e atât de șocantă încât am urmărit tot interviul, inclusiv partea video. Jurnalistul a respectat, cuvânt cu cuvânt, ce a spus premierul. Iar Ludovic Orban este atât de străveziu încât, deși el singur recunoaște la o întrebare ulterioară, că ”încă nu am o explicație legată de rata mortalității”, nu se abține să nu dea vina pe oameni. …. Ludovic Orban: Totul se datorează persoanelor care se îmbolnăvesc. Dacă persoanele care se îmbolnăvesc sunt persoane care au și alte boli sau au vârste înaintate, boala afectează mult mai tare aceste persoane. Se și vede pe statisticile legate de decese că cele mai multe decese sunt provocate de COVID pentru că persoane care au alte boli, alte afecțiuni și, în general, care au o vârstă mai ridicată. Asta este. …. Mortalitatea crescută a COVID poate avea multe explicații: depistarea târzie a cazurilor din cauza supragalomerării DSP-urilor, dar și din cauza reticenței oamenilor de a merge la spital, apoi faptul că nu există, pe teritoriul României, o omogenitate a tratamentului, lucru pe care l-au recunoscut și medicii, starea sistemului de sănătate, într-adevăr starea de sănătate a oamenilor, infecțiile nosocomiale și multe alte cauze asupra cărora Guvernul și administrația sanitară merită să se aplece. Dar de ce să mai fie deschiși către știință și responsabili când ei au hotărât, în sufletul lor, că sunt niște conducători prea buni pentru niște oameni atât de bolnavi? …. Au trecut 30 de ani și, diluată cu un întreg mecanism de marketing și de comunicare strategică a morții, cruzimea statului se oglindește în fața dreptului elementar la viață. Comparația are, desigur, peste decenii, limitele sale, însă ea arată un fel cinic de a gândi al autorităților. Suntem prea bolnavi ca să trăim, însă suficient de zdraveni ca să votăm. Integral: https://www.libertatea.ro
„Spitalul groazei“ din Ploieşti nu se dezice. Patru ventilatoare, vitale pentru pacienţii COVID-19, uitate într-o magazie Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, a anunţat că a găsit patru ventilatoare necesare pentru a-i menţine în viaţă pe bolnavii cu forme grave de COVID într-o magazie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Reacţia lui Dumitrescu vine în contextul în care Consiliul Judeţean Prahova a alocat vineri aproximativ 4 milioane de lei la respectiva unitate medicală. Astfel, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi noul director al SJU Ploieşti, Bogdan Nica, a explicat că sumele alocate acum n-ar fi trebuit să reprezinte o problemă. ”Am alocat sumele necesare pentru instalarea de prize de oxigen la paturile de la Secţiile Pneumo şi Boli Infecţioase. Era ca în epoca de piatră! Se aduceau butelii cu oxigen la Spitalul Judeţean, iar după aceea erau luate cu maşini şi duse la cele două secţii. Personalul medical de acolo se chinuia să bage buteliile pe geam din cauza restricţiilor COVID. Toată această problemă putea fi rezolvată foarte simplu, prin achiziţionarea acestor prize de oxigen. Toată această investiţie este de 120.000 lei. Nu poţi să spui că nu găseşti 120.000 de lei în buget, ca să nu mai chinui tot personalul. S-a cerut de trei ori, iar răspunsul a fost: «referitor la adresa dumneavoastră, vă informăm că nu s-au găsit surse de venituri»”, a precizat Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, citat de ziarulincomod.ro. Cu cele patru milioane de lei care vor ajunge la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti ca urmare a rectificării bugetare, vor fi achiziţionate şi şase ventilatoare. Integral: https://adevarul.ro
Epopeea spitalului modular de la Iași: plângeri penale, acuzații de spionaj, improvizații și Terapie Intensivă nefuncțională după 7 luni de promisiuni Astăzi ar putea fi date în folosință primele 6 paturi de ATI de la celebrul spital modular din Iași, sau cel puțin așa a anunțat ieri (din nou) ministrul Sănătății. Realizarea spitalului a fost marcată de șicanări politice, acuzații de spionaj, plângeri penale, amenzi de la Consiliul Concurenței și tărăgănări de luni de zile. Iată, pe scurt, toată epopeea acestei investiții anunțate încă din aprilie. La începutul lunii aprilie, când cazurile de COVID-19 în România erau la mai puțin de 10% din câte sunt astăzi, Consiliul Județean Iași anunța achiziționarea unui spital modular de campanie, tip ROL 3, care va avea 256 de paturi, dintre care 103 pentru Terapie Intensivă. O gură de oxigen pentru sistemul medical în perioada în care toți ochii românilor erau îndreptați spre tragedia sanitară din Italia. Cifrele prezentate păreau incredibile la momentul respectiv: o alianță a consiliilor județene din Iași, Neamț, Bacău și Botoșani va aloca aproape 15 milioane de euro pentru a achiziționa spitalul, ce urma să fie amplasat în preajma Iașului – pe locul unde se află de altfel și astăzi, platforma de la TransAgropolis, din apropierea localității Lețcani. Achiziția trebuia să se finalizeze în mai puțin de o lună, iar livrarea era anunțată ca va dura încă maximum 20 de zile. Practic, spitalul trebuia să fie funcțional, cu toate avizele, până în luna iunie. Realitatea arată însă că povestea din jurul spitalului e marcată de șicanări politice, acuzații de spionaj, plângeri penale, amenzi de la Consiliul Concurenței și tărăgănări de luni de zile. Nici până astăzi nu sunt funcționale paturile de Terapie Intensivă la spitalul modular, iar în zona pacienților confirmați sunt internate puțin peste 30 de persoane. Termenul inițial, 20 de zile livrarea și 7 instalarea. ….Trei inaugurări și o sfințire În urmă cu două luni, la începutul lunii septembrie, a început și lungul șir al inaugurărilor spitalului mobil. În data de 7 septembrie, de față cu presa, reprezentanții CJ Iași au precizat că spitalul va funcționa ca secție exterioară a Spitalului de Boli Infecțioase din Iași, iar managerul spitalului, prezent la inaugurare, a spus că personalul necesar pentru capacitate maximă este de 350 de persoane. Din 8 septembrie a început însă încurcătura cu avizele. Zece zile mai târziu, pe 18 septembrie, după șicane între partide pe tema avizelor, președinții CJ Neamț și Iași, Ionel Arsene și Maricel Popa, alături de o echipă medicală de la Spitalul de Boli Infecțioase, erau prezenți la o slujbă de sfințire a spitalului mobil. Președintele CJ Iași declara atunci că deja se lucrează la programarea pacienților și că în curând aceștia vor fi internați, după o dezinfecție generală. Avizele în schimb nu erau obținute integral nici până la finalul lunii septembrie, când personalul administrativ de la Spitalul de Boli Infecțioase încă luau în gestiune mai multe componente ale spitalului mobil, după ce se făceau teste repetate. Avizele de la ISU și de la Garda de Mediu erau așteptate și la mijlocul lunii acesteia, dar vestea bună a fost dată de ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, venit la Iași în plin pelerinaj la moaștele Sfintei Parascheva, care a declarat deschis spitalul într-o zi de vineri, 16 octombrie, când au fost internați și primii pacienți. Cu o zi înainte însă, joi, 15 octombrie, stațiile de oxigen care au fost legate să funcționeze împreună printr-o improvizație ce nu fusese realizată de către furnizor au avut mai multe probleme tehnice și au cedat. Astfel, deschiderea paturilor de Terapie Intensivă întârzie până în prezent, fiindcă s-a decis după controale ale DSP Iași și evaluări ale medicilor că este necesară achiziționarea unui stocator de oxigen, fiindcă nu exista o garanție că cele patru stații care trebuie să producă oxigen necesar ventilatoarelor pot să facă față unei presiuni ridicate. ….În prezent, la unitatea medicală sunt internate puțin peste 30 de persoane cu forme ușoare, care să nu aibă nevoie de oxigen, iar de săptămâna aceasta speranța este că vor putea intra și primii pacienți pe paturile de Terapie Intensivă.Integral: https://www.hotnews.ro
Și noi, civilii? De ce tot spune ministrul Tătaru ”populația civilă” nu face, nu drege? În democrațiile consolidate, adică în cele care au ieșit întărite din al doilea Război Mondial, a fi civil nu este o rușine. Nu este nici măcar termen peiorativ folosit de către unii conducători, nu este motiv de ironie. Pentru că, pur și simplu, civilii conduc societatea, nu diverși generali sau colonei. De altfel, după eșecul militarismului exacerbat al primei jumătăți a secolului XX, aceste societăți cu democrație consolidată au ales ca structurile militarizate ale statului, de la armată la servicii secrete și poliție, să fie conduse de către civili, ca o garanție a faptului că respectivele structuri nu vor mai suferi din cauza unor personaje provenite din interiorul sistemului militarizat, personaje educate și antrenate pentru război, nu pentru pace și consolidarea acesteia. Și, totuși, în situații mai grele, unora li se deschide apetitul pentru militarizare și militarism. România, țara unde pare că gradul aduce pricepere Deseori, atunci când economic lucrurile merg rău, când impresia generală este de debandadă și incompetență, sondajele indică o creștere a tendinței populației de a accepta o mână forte, un militar care să conducă țara. Vorbim despre România, acum, nu despre alte țări. Pare, cumva, că gradul militar aduce după sine și foarte multă competență, seriozitate și garanția unei societăți în care lucrurile funcționează ceas. Evident că nu este așa, evident că și o armată este doar pe atât de bună pe cât îi sunt mai ales conducătorii. Iar uniforma, gradele și ierarhiile nu sunt niciodată garanția competenței. Dacă a fi militar ar însemna nivelul maxim de dezvoltare al rasei umane, atunci toate războaiele ar avea numai învingători. Acceptarea pandemiei și începutul stării de urgență în România au trezit în mulți dintre cei nimeriți la guvernare apucături de cătane prăfuite. Vela, Despescu, Arafat și Garcea Poate vă amintiți conferințele de presă în care toți cei trei vorbitori (domnul Vela, domnul Arafat și domnul Despescu) se înfățișau națiunii în echipament semicazon. Chestorul-șef Bogdan Despescu era singurul militar activ, deci singurul îndreptățit la portul uniformei. Asta nu-l împiedica pe ministrul Vela să afișeze o ținută fnatezie, ceva între geacă de aviator și recuzita lui Garcea, iar pe medicul Arafat să apară în bluzoane ai căror umeri mimau epoleții. O vreme, virusul a fost combătut cu pușca în mână de către armata scoasă pe străzi și a fost fugărit cu mașinile militare care-și rotau amenințător mitralierele înspre orice tentativă de răspândire a bolii. Evident, n-a funcționat. Dacă milităria a fost considerată o formă de combatere a SARS-CoV-ului, ei bine, n-a funcționat. …. Acum câteva zile, ministrul Nelu Tătaru, al cărui domeniu, sănătatea, se află sub asalt susținut, a declarat că ”ar trebui cu toţii să fim mai responsabili atât noi ca şi sector, dar şi populaţia civilă”. Această ”populație civilă”, pusă în contrapartidă cu sectorul medical ar indica, la o primă impresie, că spitalele din România aparțin deja armatei, după modelul celui din Suceava, unde nu s-a găsit altă soluție managerială decât debarcarea specialiștilor de la Spitalul Militar. De fapt, însă, ministrul Tătaru are o obsesie mai veche legată de ”populația civilă”. Pe 25 iunie, Nelu Tătaru se întreba, retoric: ”Cu ce este vinovată populaţia civilă, care a stat în case două luni, să sufere în acest moment?”. …. Apoi revenea, la doar o zi distanță, anunțând relaxările pregătite pentru 1 iulie: ”precauţia nu o poate avea doar sistemul medical sau corpul medical în sine, trebuie să o aibă și populația civilă”. În fine, pe 3 iulie lovea iar: ”Recomandările, în acest moment, sunt pentru agenţii economici, pentru populaţia civilă de a colabora în contextul respectării regulilor”. Cine este populația civilă din ieșirile publice ale domnului Tătaru? Pare că medicii n-ar fi parte a acestei populații civile. Pe alocuri ar putea părea că nici agenții economici nu sunt. Domnul Tătaru, cu siguranță nu se consideră membru al populației civile, deși nu există informații oficiale că ar fi membru activ al vreunei structuri militare. We, the people Nu, nu este și nu a devenit o rușine să fii civil, deși ministrul Tătaru folosește termenul pentru a indica o pătură distinctă și, din comparații, inferioară a societății, inferioară celorlalte care, este clar, nu sunt civile, deși nu se știe exact ce sunt. …. Dacă la început, în iunie, părea a exista înțelegere pentru ”populația civilă”, cu trecerea timpului civilii au devenit acei indisciplinați care răspândesc boala, nesupunându-se ordinelor superiorilor. Doar că într-o democrație nu există superiori, ci doar egali, dintre care unii sunt delegați, temporar, prin vot democratic, să îndeplinească anumite sarcini date de populația civilă. Într-o democrație nu există ordine, ci legi. În timp ce ordinele sunt rodul unor acte de voință unilaterale, nu totdeauna cele mai democratice, legile sunt rezultatul dezbateirlor și trebuie consimțite prin forța în sine a democrației, care acceptă ideea de vot, de majoritate. Poate că unora le-ar plăcea ca cum să aibă în față doar persoane obligate prin statut să mărșăluiască, să respire și să ovaționeze la ordin. Ar fi mai ușor de condus o societate pentru care nu mai vrei să te ostenești să prezinți argumente, soluții, justificări. Dar, totuși, nu sntem acolo și sper să nici nu ajeungem prea curând. Integral: https://www.libertatea.ro
Colectiv, 5 ani degeaba. Fosta fabrică ”Pionierul” tot fără autorizație ISU, niciun ban recuperat La cinci ani de la tragedia de la „Colectiv” putem spune că timpul a trecut fără rost. Incinta unde s-a petrecut nenorocirea care a luat viețile a 65 de tineri nu are nici astăzi autorizație de securitate la incendiu. ISU i-a dat o amendă în 2016. Firmele care au închiriat spațiile din strada Tăbăcari, sector 4 și își desfășoară nestingherite activitățile. Plătesc în continuare chirie proprietarului deranjat de lumânările depuse an de an în memoria celor morți la poarta fostei fabrici. Proprietarul clădirilor a primit o singură amendă pentru lipsa autorizației în cinci ani. Nu o deține nici acum. Până anul trecut, un afiș mare anunța acest lucru la poartă: „Imobil fără autorizație de securitate la incendiu”, erau avertizați cei care ar fi dorit să închirieze un spațiu. Anul acesta afișul a fost îndepărtat. Nu pentru că autorizația ar fi obținută între timp, ci pentru că pe nimeni nu mai interesează în ce condiții își desfășoară activitatea chiriașii locului. Păzită de portari tip „cerberi” fosta fabrică Pionierul este astăzi mai sigură decât o unitate militară. Nimeni nu trece de bariera și poarta grea de fier fără să fie interogat de santinelele de la poartă. Dacă reușești totuși să te strecori, alți vigilenți stau zi și noapte cu ochii pe fostul club Colectiv, pentru a nu fi fotografiat sau filmat- imaginea afacerii nu trebuie să aibă de suferit…..Am întrebat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) care au fost măsurile luate în ultimii 5 ani pentru ca fosta fabrică să intre în legalitate. ISU ne-a asigurat că în acest timp au efectuat „verificări/controale în domeniul situațiilor de urgență, la operatorii economici care-și desfășoară activitatea în incinta fostei fabrici Pionierul SA, respectiv proprietarul acesteia, la finalul cărora au fost luate măsurile necesare, prin aplicarea sancțiunilor contravenționale, în limitele competențelor legale”, se arată în răspunsul redactat în limbaj de lemn de reprezentanții ISU. Așadar, aceștia susțin că și-au făcut treaba și au verificat firma. Sursele noastre spun însă că în 5 ani, proprietarul Pionierul SA a fost sancționat o singură dată, în anul 2016, pentru că nu avea autorizație de securitate la incendiu. Au mai fost câteva controale la firmele care au închiriat spații mai mari în incintă și ele fără autorizații în caz de incendii. Am întrebat și primăria Sectorului 4 ce măsuri a luat împotriva firmelor chiariașe care au adus modificări interioare spațiilor fără autorizație de construire de la primărie. Potrivit obiceiului, nu am primit niciun răspuns de la instituția condusă de primarul Daniel Băluță. De altfel, clădirile și terenul în suprafață de 15.000 metri pătrați din strada Tăbăcari nr. 7 nu apar pe lista oficială a imobilelor care au autorizație de securitate la incendiu emise în perioada 2006- 2020….. În acest moment, firma are o cifră de afaceri de 1,2 milioane de lei, 7 angajați și un profit net de 236.000 de lei. Acționar majoritar cu 91,5% este ZG Proiect Solid Developer, o societate inactivă fiscal și fără activitate, care la rândul ei este deținută de Teamset Consultants un off-shore din Cipru. În urma unei anchete a DNA, procurorii au stabilit că în spatele acestei societăți se află Gideo Zelivansky pe care l-au și trimis în judecată alături de firmele sale. În noiembrie 2015, Zelivansky era condamant definitiv la o pedeapsă de 6 ani închisoare pentru înșelăciune. A fugit din țară înainte de sentință și acum este dat în urmărire prin Interpol. Tot atunci, instanța a dispus ca acesta să plătească statului român 2,5 milioane de lei impozit pe profit. La 5 ani de la sentință am cerut ANAF să ne comunice câți bani au recuperat. „Având în vedere că pentru unul dintre debitori a fost solicitată cooperarea judiciară internațională în vederea începerii procedurii de executare silită, precum și faptul că un alt debitor se află sub incidența legii privind procedura insolvenței, precizăm că până în prezent, în acest dosar, nu a fost recuperată nicio sumă”, se arată în răspunsul ANAF transmis la solicitarea Europa Liberă. Integral: https://romania.europalibera.org
Ancheta DNA: Un fost secretar de stat condamnat pentru coruptie, mare sef la Autoritatea Rutiera, desi judecatorii i-au interzis ocuparea unor functii publice Directorul general adjunct in cadrul Autoritatii Rutiere Romane (A.R.R.), Alin Tucmeanu, este cercetat de procurorii anticoruptie pentru infractiunea de neexecutare a sanctiunilor penale, fapte facute in stare de recidiva postcondamnatorie, potrivit unui comunicat al DNA transmis luni, 2 noiembrie, Ziare.com. Conform sursei citate, In aceeasi cauza, procurorii anticoruptie au dispus efectuarea urmaririi penale fata Aurelia Surulescu, la data faptei director general al Autoritatii Rutiere Romane, sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz in serviciu daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit. DNA precizeaza ca la data de 3 aprilie 2019, prin decizia penala nr. 455/A, judecatorii Curtii de Apel Bucuresti l-au condamnat pe Alin Tucmeanu, pentru savarsirea infractiunii de complicitate la dare de mita, la o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare cu suspendarea executarii pedepsei pe durata unui termen de supraveghere de 4 ani. Instanta a mai decis si interzicerea, pe o perioada de 4 ani de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere, a drepturilor:….”Desi a luat la cunostinta de dispozitiile deciziei penale mai sus mentionate, inculpatul ar fi continuat sa exercite functia de conducere in care fusese numit prin deciziile conducerii Autoritatii Rutiere Romane, nefacand niciun demers in vederea incetarii acestei situatii juridice. Cea care l-ar fi mentinut in functie a fost suspecta Surulescu Aurelia care, in calitate de director general al A.R.R., ar fi incalcat cu intentie dispozitiile prevazute in Codul Muncii si nu ar fi constatat, prin decizie, in termenul legal, incetarea de drept a contractului de munca pe care inculpatul Tucmeanu Alin Iulian il avea incheiat cu institutia publica pe motiv de condamnare penala,” arata DNA…..In 2015, la cateva luni de la arestare, Laura Codruta Kovesi a dat exemplul lui Tucmeanu care a continuat sa ia mita, desi asistase la prinderea unui coleg in flagrant delict si deci stia ca procurorii anticoruptie sunt atenti la practicile din minister. Integral: https://ziare.com
Peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal ar putea fi readuse în patrimoniul statului Peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal ar putea fi readuse în patrimoniul statului, printr-o decizie juidecătorească a ICCJ….. Cererea de revizuire este analizată de magistrații ICCJ în condițiile în care “anul trecut, Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, care a preluat dosarul de la Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Brașov, a retras în mod abuziv apelul declarat împotriva sentinței penale, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a judecat doar apelul inculpaților, pe care l-a și admis, iar în același timp a respins apelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a trimis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Brașov”, explică Romsilva. Suprafața aflată în litigiu reprezintă 43.227 hectare de fond forestier și era administrată de Direcția Silvică Bacău, fiind formată din trupurile de pădure Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești. Ea a fost retrocedată de Tribunalul Covasna în aprilie 2012, deși trei instanțe anterioare au stabilit că nu se poate reconstitui dreptul de proprietate pentru Elie Vlad Sturdza și Paltin Sturdza, aceștia fiind rude de gradul al V-lea cu defunctul Nicolae Ghica – moștenirea în linie colaterală fiind posibilă până la gradul IV de rudenie inclusiv. Integral: https://romanialibera.ro
România stă în acest moment pe 5 bombe macro care vor exploda în cursul valutar, dobânzile la lei, Pilonul II de pensii, creşterea taxelor şi impozitelor. Cine le dezamorsează pentru a nu ajunge ca în criza din 2008, când bombele de atunci ne-au explodat direct în faţă? …. În criza anterioară, 2008 – 2012, România a stat înainte de apariţia crizei pe 6 bombe macro, care au explodat aproape una după alta: 1. Aprecierea nesustenabilă a cursului valutar, de la 3,7 lei pentru 1 euro la 3,1 lei/euro fără ca economia să înregistreze o îmbunătăţire în acelaşi ritm: Florin Georgescu, prim viceguvernator al BNR recunoaşte acest lucru după un deceniu. BNR a fost responsabilă şi a avut toate instrumentele necesare pentru a evita această apreciere nesustenabilă care a accelerat criza din 2008. 2.Explozia deficitului de cont curent. Aproape 60 mld. euro între 2005 şi 2008, un nivel total nesustenabil, scăpat de sub control. 3. Aproape 70% din împrumuturile acordate în România, atât companiilor cât şi persoanelor fizice, au avut la bază euro, ceea ce a făcut ca politica monetară a BNR pe lei să nu conteze. Pentru că băncile aveau linii de finanţare externe, practic fără limită, acordau credite în euro fără să ia în considerare riscul valutar. Dobânzile la euro erau mai mici iar totul părea de vis când leul se aprecia. 4. Creditele în franci elveţieni aduse de băncile austriece şi greceşti, care au provocat un scandal imens, mult prea mare faţă de ponderea lor, dar care a atras antipatia tuturor. Băncile au dat credite în franci elveţieni pentru că dobânzile erau foarte mici, vânzându-le clienţilor un risc valutar pe care nu-l puteau duce. 5. Creşterea total nesustenabilă a preţurilor imobiliare. Pentru că aveau linii de finanţare externă fără limită, băncile dădeau credite imobiliare fără număr susţinând şi acceptând evaluarea nesustenabilă a proprietăţilor. Persoanele fizice se încadrau pentru achiziţia unui credit imobiliar pentru că moneda era euro, iar euro scădea, ceea ce făcea ca salariul în lei să fie mai valoros în moneda europeană. Băncile au transferat riscul valutar şi riscul scăderii valorii proprietăţilor clienţilor care nu aveau nicio idee despre ce se poate întâmpla dacă euro sau francul elveţian creşteau coroborat cu scăderea preţului apartamentelor. 6. Un grad mare de îndatorare pentru persoane fizice şi companii româneşti. Când euro scădea, adică leul se aprecia nesustenabil, salariile şi încasările companiilor creşteau în euro, ceea ce permitea acordarea de credite în euro. Aşa s-a ajuns ca în momentul venirii crizei şi creşterii cursului leu/euro, gradul de îndatorare să explodeze. Când a venit criza toate cele 6 bombe au explodat una după alta provocând pagube imense plătite cu tăieri de salarii, pierderi de joburi, rate mai mari la bancă, pierderea apartamentelor, peste 120.000 de insolvenţe, peste 15 mld. euro dispărute din activele companiilor româneşti plus peste 1 milion de români care au plecat afară să-şi caute de lucru….. Acum avem alte bombe macro, mai mult interne decât externe, care vor exploda la un moment dat, după terminarea crizei sanitare: 1.Creşterea pensiilor cu 40% – total nesustenabilă într-o economie aflată în scădere şi cu o revenire lentă. Vom ajunge la nivelul econimic din 2019 mai degrabă în 2022-2023. Pe acest fond se pune problema resurselor bugetare pentru creşterea pensiilor, care reprezintă o cheltuială fixă ce nu poate fi redusă decât prin impozitare, o operaţie pe care nici un guvern nu vrea să o facă pentru că în joc sunt 5 milioane de pensionari cu voturile lor. 2. Creşterea deficitului bugetar – Guvernul va avea un minus de aproape 200 mld. lei în 2020 şi 2021, dintre care 100 de mld lei, adică 20 mld. euro, va reprezenta costul crizei sanitare şi facilităţile fiscale oferite economiei. Şi s-ar putea să nu fie de ajuns mai ales dacă lumea se va confrunta cu al doilea lockdown ca urmare a exploziei de cazuri COVID-19. 3. Reducerea ratingului României la categoria “junk” – creşterea pensiilor cu 40% şi explozia deficitului bugetar va însemna deteriorarea finanţelor publice, ceea ce va atrage scăderea ratingului României şi aruncarea la categoria „junk”, ceea ce va declanşa creşterea cursului valutar leu/euro, creşterea dobânzilor la lei (ROBOR), ieşirea investitorilor străini de pe piaţa titlurilor de stat, ceea ce va duce la creşterea randamentelor şi, implicit, la solicitarea unor dobânzi mai mari pentru finanţarea României. Creşterea randamentelor înseamnă o scădere a valorii titlurilor de stat româneşti cu impact asupra portofoliilor deţinute de bănci şi Pilonul II de pensii. BNR a cumpărat titluri de stat de pe piaţa secundară în primăvară pentru a reduce randamentele care crescuseră cu 50%, dar nu va putea să cumpere tot stocul. 4. Dacă bugetul şi finanţele publice scapă de sub control, corecţia va fi la fel de dureroasă ca în criza precedentă cu tăieri de salarii şi reducerea numărului de salariaţi la stat plus creşterea taxelor şi impozitelor. Până când nu se reduce această criză sanitară organismele financiare internaţionale nu vor face presiune pe guvern pentru reducerea deficitului bugetar. Dar această creştere a deficitului nu va putea fi tolerată la nesfârşit pentru că nu va avea cine să o finanţeze. 5. Creşterea datoriei publice – România are încă o datorie publică mică, de numai 45% din PIB, dar care va creşte într-un ritm exponenţial din cauza deficitelor bugetare imense. Integral: https://www.zf.ro
Comisia Europeană, termen de 2 luni pentru închiderea depozitelor ilegale de deșeuri România a primit termen de două luni ca să închidă, să sigileze şi să refacă ecologic 15 depozite de deşeuri ilegale, conform Tratatului său de aderare, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar. Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere, care presupune, de fapt, deschiderea formală a procedurii de infringement. Conform Directivei privind deşeurile (2000/60/CE), statele membre trebuie să recupereze şi să elimine deşeurile într-un mod care să nu pună în pericol sănătatea umană şi mediul, interzicând abandonarea, aruncarea sau eliminarea necontrolată a deşeurilor. Deşeurile trebuie tratate fără riscuri pentru apă, aer, sol, plante sau animale, fără a provoca neplăceri prin zgomot sau mirosuri şi fără a afecta negativ zonele rurale sau locurile de interes special. Pactul verde european şi Planul de acţiune al economiei circulare al UE urmăresc să accelereze tranziţia către o economie circulară, bazată pe o eficienţă ridicată a resurselor, reducerea deşeurilor şi rate ridicate de reciclare în toate sectoarele. În România, 101 depozite de deşeuri care nu corespundeau standardelor au beneficiat de o perioadă de tranziţie. Ele ar fi trebuit să fie închise până în iulie 2019. Integral: https://romania.europalibera.org
Cum i-a deschis Bulgaria calea gigantului rus Gazprom către Balcani sub nasul Comisiei Europene Faptul că Gazprom, gigantul rus din sectorul petrolului şi gazelor, a pus mâna pe conexiuni de gaze cheie aflate de-a lungul graniţelor Bulgariei a fost un secret bine păzit până când o investigaţie jurnalistică a Euractiv Bulgaria a dezvăluit acest lucru. În timp ce instituţiile europene cred că au stabilit regulile corecte pentru liberalizarea pieţei energiei şi o piaţă a gazelor competitivă, Gazprom a întors situaţia în favoarea sa prin preluarea controlului asupra pieţei bulgare, deschizându-şi astfel calea către întreaga regiune a Balcanilor. Prelungirea gazoductului rusesc Turkish Stream prin Bulgaria, denumită „Balkan Stream“ de către premierul Boiko Borissov şi categorisită în mod fals drept o extensie a reţelei naţionale de transport al gazelor, este doar vârful unui aisberg observat de americani în momentul în care aceştia au anunţat că vor sancţiona Turkish Stream. Sub nasul Comisiei Europene, Gazprom a preluat cele mai importante puncte de la graniţă ale conductelor bulgare de tranzit, fără a fi nevoit să plătească miliarde de euro pentru construcţia acestora şi fără să deţină conductele, ocolind astfel reglementările UE. Miliardele pentru Balkan Stream sunt furnizate de statul bulgar, iar preluarea s-a produs prin contracte pe termen lung între Gazprom şi operatorul bulgar de stat Bulgartransgaz. Aproape 100% din gazele Bulgariei sunt importate. Importurile şi exporturile de gaze naturale depind de capacitatea a 7 puncte de intrare şi ieşire din Bulgaria. O analiză a capacităţilor pe termen lung rezervate până acum arată că Gazprom deţine controlul asupra tuturor punctelor cheie de ieşire în direcţia Turciei, Greciei şi Macedoniei de Nord, cât şi a Serbiei. Experţii s-au declarat deja consternaţi de faptul că Balkan Stream este considerat drept „dezvoltare a reţelei naţionale de transport de gaze a Bulgariei pentru că proiectul este un gazoduct de tranzit tipic. Dacă Balkan Stream ar fi fost în interesul Bulgariei, întreaga reţea naţională a ţării ar fi dispus de multe ramuri pentru a ajunge la cât mai multe locuinţe şi consumatori din nordul Bulgariei. Bulgartransgaz face însă opusul: investeşte într-un gazoduct de tranzit, care este în întregime în serviciul Gazprom ca o continuare a Turkish Stream. Consecinţele pentru piaţa europeană de gaze sunt severe. Potrivit unor experţi, momentul adevărului va sosi când Balkan Stream va deveni operaţional şi va deveni evident că încalcă directiva europeană din domeniul gazelor, din moment ce Gazprom deţine peste 50% din capacitate. Integral: https://www.zf.ro
RoAlert ar putea implementa țipetele Mariei Șarapova, ca avertismentele să nu mai fie ignorate Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, a identificat soluția pentru ca avertizările RoAlert să nu mai fie ignorate de populație. Secretarul de stat din Ministerul Afacerilor Interne (MAI) s-a găsit un semnal sonor cu impact considerabil mai mare: țipetele fostei jucătoare de tenis Maria Șarapova. Retrasă din activitate, rusoaica nu s-ar deranja să-l servească pe șeful DSU. Soluția a fost deja testată, dar a fost identificat un singur aspect negativ. Integral: https://www.academiacatavencu.info
Un medic din Franța face acuzații grave după ce tatăl i-a murit în spitalul din Sibiu: “Îmi spunea că este lagăr de exterminare” …. Mircea Rebegel avea 71 de ani. La sfârșitul lunii septembrie, bărbatul s-a simțit rău și a fost internat la secția de hematologie a spitalului din Sibiu. La sosirea în spital rezultatul testului COVID a fost negativ, dar pacientul a contactat virusul după internare. Pe data de 8 octombrie a fost transferat pe secția de boli infecțioase. Familia a ținut legătura prin telefon cu pacientul, care s-a plâns în permanență de felul în care era tratat. Tudorița Rebegel, soția pacientului decedat: “Îmi spunea că e lagăr de exterminare și voia să vină acasă”. Theodor Rebegel, fiul pacientului decedat: “Vorbeam cu el telefon și spunea că îi e sete, că are gura uscată, că nu trece nimeni pe la el și spunea că este lagăr de exterminare”….. Fiul pacientului, medicul Theodor Rebegel, spune că din foaia de externare reiese că tatăl său nu a primit tratament adecvat pentru COVID-19. Mai mult, medicii au spus familiei că bărbatul se află în comă când a murit. Însă o fotografie făcută de ruda care a venit să-l identifice contrazice acest lucru. Theodor Rebegel: “Era cu ochii larg deschiși și cu fața crispată după o gură de oxigen. Un om care moare în comă, pur și simplu nu ține ochii deschiși larg și cu fața crispată”. La externare, contrar procedurilor COVID-19, familia a primit înapoi hainele decedatului. Theodor Rebegel, fiul pacientului decedat: “De neconceput! Haine, cu fluide biologice de la un om cu Covid să le trimită la o bătrână acasă și la fosta mea cumnată care are sechele de tuberculoză. E un risc enorm ce au făcut cei de la boli infecțioase din Sibiu”…. Andreea Ștefan, purtător de cuvânt al Prefecturii Sibiu: “S-a încercat hrănirea sa pe cale orală, cu atenție, în limita toleranței, din cauza tulburărilor de înghițire, pacientul înecându-se la fiecare încercare de a-l hrăni.” Medicul Theodor Rebegel neagă că tatăl său avea probleme de înghițire: Eu am vorbit cu el. Nu a avut niciodată probleme de deglutiție. Toate sunt invenții. Și pe foaie de externare nu scrie nimic. Integral:
Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest:
Cum este fentat sistemul pentru ca pilosii sa faca gratuit testul pentru COVID. Dezvaluirile unui primar recent instalat in functie Claudiu Buciu, noul primar al Lugojului, al doilea oras ca marime din Timis, a postat pe pagina sa de
Te poți îmbolnăvi de COVID a doua oară? Ce înseamnă cazurile de reinfectare cu noul coronavirus ..… Un bilanț la care lucrează agenția de știri olandeză BNO News a înregistrat 24 de cazuri la nivel global până pe 16 octombrie. Primul caz confirmat, un bărbat de 33 de ani din Hong Kong, a fost raportat în august. Testul lui a ieșit pozitiv în martie, având simptome ușoare de COVID-19 și a efectuat alte două teste câteva săptămâni mai târziu, care au ieșit negative. La 4 luni și jumătate distanță de primul eveniment, a ieșit pozitiv din nou, deși nu avea simptome. Singura persoană de care se știa că a murit din cauza reinfectării era o femeie de 89 de ani din Olanda, care făcea și un tratament de chimioterapie pentru o formă rară de cancer al celulelor albe. Cum se distinge un caz de reinfectare de unul de boală prelungită? Pentru a demonstra reinfectarea, oamenii de știință trebuie să izoleze vinovatul microbian de fiecare dată, să testeze amprenta genetică și să arate că fiecare infectare a fost cauzată de o tulpină diferită de SARS-CoV-2. Este neobișnuită reinfectarea cu un virus? Deloc. Doar unele virusuri, precum cel care provoacă rujeolă, oferă victimelor ceva care protejează aproape toată viața față de a doua infectare. Virusurile comune care, precum SARS-CoV-2, provoacă o boală respriratorie – așa cum sunt răceala și gripa – sunt în mare parte prevalente din cauza abilității lor de a reinfecta. Un număr de factori duce la repetarea infecției, inclusiv răspunsul insuficient al sistemului imunitar, imunitatea scăzută și o mutație a virusului, până la punctul în care oamenii se confruntă cu cea mai recentă versiune pentru prima dată. Care este cauza reinfectării cu SARS-CoV-2? Nu este clar, deși rata de mutații a virusului nu a fost până acum o mare problemă. Sunt indicii că infecția produce o oarecare imunitate pentru o vreme. Într-un studiu, o specie de macac infectată cu virusul părea să fie protejată împotriva reinfectării când a fost expusă la o tulpină identică în faza timpurie a însănătoșirii. Un număr de studii au concluzionat că oamenii produc anticorpi până la 7 luni după infecție. Însă, nu este clar dacă prezența lor este suficient pentru a preveni reinfectarea, iar cercetările au arătat de asemenea că nivelurile de anticorpi scad rapid, în special pentru cazurile ușoare. În majoritatea reinfectărilor înregistrate de BNO News, pacienții au fost prima dată asimptomatici sau au avut simptome ușoare. Cel mai scurt timp între infectări era de 12 zile. Media era de 74 de zile, punând la îndoială afirmația președintelui SUA, Donald Trump, după îmbolnăvirea cu COVID-19, că a fost “imun” timp de cel puțin patru luni. Ce se întâmplă la a doua infectare? În 10 dintre cele 19 cazuri depistate de BNO News unde se știau toate detaliile, a doua infectare a produs simptome mai intense decât prima, iar în cinci dintre ele a produs o boală gravă. Cercetătorii cred că un motiv pentru aceasta este că la a doua ocazie pacientul a fost expus la o doză mai mare sau mai virulentă a virusului. Nu se știe dacă cei care s-au reinfectat pot transmite virusul altora. În contextul reinfectărilor confirmate, un grup de cercetători recomandă, în publicația medicală Lancet, ca cei care au avut COVID-19 să ia aceleași măsuri de prevenție ca toți ceilalți. Integral:
Analiză
Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității ? Pandemia Covid-19 a intrat într-o nouă fază odată cu venirea toamnei și răcirea vremii, numărul de cazuri de infectare în populațiile europene cunoscând o veritabilă explozie. Presiunea asupra sistemului medical este enormă îndeosebi din perspectiva capacităților rețelelor de spitale specializate și mai ales a unităților de terapie intensivă (paturi complet echipate). Spectrul unor situații în care capacitățile acestora să fie depășite de numărul bolnavilor care pot fi tratați numai în aceste unități cu dotări tehnice speciale și unele referințe la directive existente în alte țări pentru „Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse“ devin o dramatică perspectivă. Evoluțiile sunt rapide și fără repere de intuire a întinderii recrudescenței și gravității manifestărilor viitoare. Două opinii venite de la specialiști din țări puternic lovite de primul val al pandemiei aduc unele informații de interes dar totul este sub semnul necunoașterii și al ipoteticului. Mai întâi, o sinteză a opiniilor unui specialist din Franța (Yannick Simonin, virusolog, conferențiar la universitatea din Montpellier) asupra unei posibile origini a recrudescenței infectărilor cu coronavirus în iarna care vine [1]. O recrudescență poate proveni din creșterea virulenței virusului ori din apariția unor condiții noi favorabile agresiunii virusului. În cea dintâi ipoteză, ar însemna că în permanentele schimbări ale coronavirusului, ceea ce este specific tuturor virușilor și nu înseamnă în mod automat creșterea agresiunii lor, a apărut o schimbare, o mutație, în context de răcire a vremii, virusul devenind mai contagios. Ar fi, probabil, mutația cea mai importantă după cea din primăvară. Doar cercetări de laborator complexe și de durată vor putea confirma ipoteza. Există însă opinii potrivit cărora recrudescența infectărilor poate fi pusă pe seama condițiilor de transmitere a virusului.
VIDEO | Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, despre explozia de cazuri de COVID-19: „În România, măsurile s-au luat târziu. Nu ne-am pregătit peste vară” ….. Cherecheş a mai spus că autoritățile din țara noastră au impus târziu măsurile anti-COVID: „Dacă în unele țări din Vest, măsurile se iau preventiv, pentru că ei văd începerea creșterii ratei de transmitere, la noi s-au luat târziu. S-a așteptat până s-a ajuns la incidență de 3, care e foarte mare. Trebuiau luate măsurile din timp. Nu ne-am pregătit peste vară, deși toate proiecțiile, toate analizele, toți specialiștii în sănătate publică au fost unanimi în a spus că la toamnă vom avea valul doi”. Răzvan Cherecheș a explicat ce trebuiau să facă autoritățile și nu au făcut înainte de a ajunge la situația alarmantă din al doilea val al pandemiei. Peste vară, Ministerul Educației a așteptat să vadă ce se întâmplă și nu a pregătit corespunzător școlile pentru un scenariu online, la fel și Ministerul Sănătății, care nu s-a pregătit pentru avalanșa de cazuri în secțiile de Terapie Intensivă prin creșterea capacității, prin training intensiv pe perioada verii a altor specialități, prin achiziționarea de aparatură. Nu s-a pregătit prin dotarea Direcților de Sănătate Publică cu personal suplimentar, cu soluții digitale de automatizare a anchetelor epidemiologice și acum suntem unde suntem. Răzvan Cherecheș, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „O cvasi-carantinare, că nu avem o carantină completă, va duce la scăderea ratei de transmitere în perioada următoare”, a precizat acesta. „
De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban Președintele Iohannis și premierul Orban anunță mai multe paturi la ATI pentru bolnavii COVID-19. În ședința de guvern, premierul a cerut să se „introducă oxigen în spitale”, spunând că nu este o ”așa mare filosofie”. Doar că realitatea din spitale bate filmul de la Palatul Victoria. Președintele Klaus Iohannis
SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / DR. OVIDIU PALEA, FONDATOR PROVITA:
Un pacient infectat în timpul internării cu bacterii multirezistente a primit daune de 40.000 de euro de la Spitalul Elias Unele dintre cele mai periculoase bacterii multirezistente din spitalele româneşti pot lăsa bugetele unităţilor medicale fără sume importante de bani. Doi pacienţi infectaţi cu astfel de bacterii în ultimii ani solicită, în total, daune de 575.000 de euro de la Spitalele Elias şi Bagdasar-Arseni din Bucureşti, scrie g4media. Paul Costea a câştigat, deja, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, un astfel de proces, care a ajuns acum în apel. El a relatat judecătorilor că, în data de 15 noiembrie 2015, în urma unui accident rutier, a fost transferat în comă la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unde a fost intubat o lună şi două săptămâni, timp în care i-au fost prelevate probe de sânge în fiecare zi. La trei zile de la internare, în corpul său a fost semnalată prezenţa stafilococului auriu, iar ulterior, a bacteriei Klebsiella pneumonie şi a toxinei A/B Clostridium difficile.
VIDEOINTERVIU
Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi medici care v-aţi decis să deveniti politicieni şi să candidaţi la Parlament, aţi fost vreodată în vizită la o fabrică de medicamente din ţară? Istorioara adevarata de la alegerile locale din septembrie. Un politician, candidat la functia de primar, promitea ca va aborda marile companii farmaceutice internationale pentru a face investitii in oras. Dar nu a fost niciodata in vizita la situl de fabricatie de medicamente care functioneaza acolo. Mai sunt multe astfel de exemple, problemele pe care le avem in general in tara vin dintr-o lipsa condamnabila de dialog direct intre politicieni si sectoarele economice cu adevarat strategice, cum este cel al productiei de medicamente. Cu o singura exceptie – un profesor universitar care in 2016 a luat apararea fabricilor din tara cand s-a dezlantuit o campanie murdara anti-medicamente romanesti – eu unul nu am auzit de un medic care acum este pe listele de candidati la Parlament care sa fi facut interventii pentru intarirea industriei de medicamente din tara…..Am numarat cel putin 50 de candidati de profesie medic care sunt hotarati sa reformeze (din nou) sistemul sanitar odata intrati in forul legislativ. Repet intrebarea din titlu: ati fost in vizita la o fabrica de medicamente din tara, poate chiar din orasul pentru care candidati? Ca sa intelegeti cu ce ne confruntam: intarzieri de autorizatii din cauza PUZ-urilor si PUG-urilor, lipsa de personal, politici discriminatorii de preturi si suprafiscalizare ridicola, etc. Ca sa aflati de la noi de ce lipsesc medicamente banale gen metformin, levotiroxina, verapamil, si de ce nu le putem fabrica in tara. Si de ce, platind clawback pentru altii, nu am putut investi mai mult in re-tehnologizare ca sa instalam cold-chain, sa facem divizare in doze mici sau fabricatie in noi forme de ambalare. Si nu in ultimul rand, de ce coalitii, camere de comert, analisti, avocati si lobby-isti au promovat proiecte care puteau duce la inchiderea fabricilor noastre de medicamente. Va putem explica si de ce domeniul medicamentelor aduce 20% din deficitul de balanta comerciala a Romaniei, adancind indatorarea tarii…. Nu exista politici publice sanitare sustenabile fara politici publice sustenabile in domeniul medicamentului. Si nu exista politici sustenabile in domeniul medicamentului fara o industrie puternica de manufactura. Asadar, in urmatorul ciclu electoral, in eterna batalie cu reformarea “re-re-re-load” a sistemului sanitar va trebui sa gasim timp pentru o discutie medici-politicieni si fabrici de medicamente din tara…..Dar ca sa stim de unde plecam, inchei cu o alta istorioara.
Preafericite, cuvîntul Colectiv îți mai spune ceva? In urmă cu cinci ani se înregistra cel mai grav accident pe care l-a cunoscut România în ultimele decenii. Incendiul din Colectiv, cu cele peste două sute de victime – morți și răniți, a zguduit întreaga țară și a scos la suprafață hidoșenia unui sistem corupt și incompetent. Tragedia a reprezentat o primă fisură în angrenajul bine uns al politicii mioritice, cu partide care mimează competiția în alegeri, dar care sînt unite în realitate de imense interese financiare și care își împart frățește “feudele” de unde le vin banii: posturi în ministere, primării, consilii de administrație… Momentul Colectiv a aratat și adevărata față a Bisericii: cu profesori de religie care le-au spus elevilor că victimele tragediei au fost “pedepsite de Dumnezeu” pentru că s-au dus să se distreze în club
O noua mutatie a SARS-CoV-2 se raspandeste cu rapiditate in toata Europa. Cercetator: “Nu am vazut acest tip de dinamica de cand analizez coronavirusul” Potrivit unui studiu citat de publicatia britanica Financial Times, oamenii de stiinta au descoperit ca o noua forma, cu mutatii, a coronavirusului se raspandeste acum in toata Europa. Aceasta a fost descoperita la lucratorii agricoli din Spania si este considerata responsabila pentru cresterea rapida a cazurilor noi in mai multe tari, in al doilea val. Noua varianta de virus s-a raspandit rapid in mare parte din Europa inca din vara si reprezinta acum majoritatea cazurilor noi de Covid-19 in mai multe tari, fiind cauza a peste 80% din infectarile din Marea Britanie sau Spania, arata sursa citata preluata de
Medicii avertizează: COVID-19 și-a modificat evoluția și se vindecă mai greu …. La începutul pandemiei, această perioadă era de aproximativ două săptămâni. În plus, unele simptome, cum ar fi pierderea gustului și mirosului, nu mai apar odată cu debutul bolii, ci după o săptămână. Carmen Dorobăț, manager al Spitalului clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva din Iași: “Am observat că în ultima perioada de timp, formele medii de boală, fără comorbidități, se negativează greu. Adică stau o perioada mai lungă de timp până să obțină acel test negativ. Aș spune că modul în care evoluează simptomele, retrocedarea acestor simptome este mai greoaie. S-au modificat și ca tablou. Altădată veneau că nu mai aveau gust și miros. Acum gustul și mirosul se pierd poate chiar cu o săptămână de la debutul bolii. Altădată apăreau dureri musculare după ce era febra 38-39 de grade, acum sunt pacienți afebrili care acuză am dureri musculare. Or, noi știm că durerile musculare reprezintă un semn că trebuie să urmărim cu atenție evoluția pacientului respectiv”. Integral:
Noul radar al pădurilor, cu ajutorul căruia se pot detecta tăierile ilegale, intră în funcțiune de la 1 noiembrie Noul radar al pădurilor (SUMAL 2.0), cu ajutorul căruia se pot detecta tăierile ilegale, intră în funcțiune de la 1 noiembrie. Începând cu această dată, toți cei peste 100.000 de utilizatori ai SUMAL 2.0, dintre care peste jumătate sunt noi, vor începe să opereze în acest sistem informatic. Vechea versiune va funcționa în paralel până pe 31 ianuarie 2021. Noutatea este că în noul sistem trebuie introduse toate produsele din lemn, nu doar materialul lemnos. ”Prin modificarea Codului Silvic, promulgat la începutul lunii septembrie, apare obligativitatea deținerii avizului de transport nu doar pentru materialul lemnos, ci și pentru toate celelalte produse din lemn: rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. Această modificare introduce automat, ca utilizatori în SUMAL, zeci de mii de noi agenți economici, care până acum nu aveau obligația raportării în sistem. Toate operațiunile de ordin tehnic pentru adaptarea SUMAL 2.0 la noile prevederi din Codul Silvic au fost deja realizate”, a comunicat Ministerul Mediului. Noua versiune a SUMAL aduce inovații care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor ilegale și, totodată, simplifică enorm munca lucrătorilor silvici din teren, susțin reprezentanții Ministerului Mediului. Astfel, se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a sistemului este aceea că se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de aici vor fi actualizate automat de sistem…..SUMAL 2.0 nu mai permite realizarea transportului dublu pe același aviz și nici evitarea voită a înregistrării în sistem prin realizarea de transporturi multiple cu cantități reduse. În acest caz, transportatorii de volume mici, pentru care nu este necesar avizul de însoțire, nu vor mai avea voie să transporte, în total, mai mult de 20 mc pe an, dacă nu sunt înregistrați în noul SUMAL ca transportatori profesioniști. Sistemul are acum capacitatea de a depista și bloca automat astfel de practici. Integral:
Imaginea dezastrului care nu se vede încă în statisticile oficiale. În timp ce Bucureștiul se sufocă de poluare, Ministerul Mediului estimează că vom avea o rețea de monitorizare abia peste doi ani Bucureștiul va avea o rețea performantă de măsurare a calității aerului abia la finalul anului 2022, deși ministrul Mediului, Costel Alexe, promitea în vară că acest lucru se va întâmpla până la finalul anului. În prezent, prin rețeaua Ministerului Mediului, singura oficială, poluarea cu praf din București este măsurată de o singură stație pentru particulele PM2,5, cea de la Lacul Morii, și 3 stații pentru PM10, amplasate în 2008, potrivit datelor obținute de HotNews.ro. Datele de la o singură stație sunt irelevante, între cartierele vecine, la aceeași oră, senzorii independenți arătând diferențe foarte mari. Astfel, deși orașul este extrem de poluat, datele oficiale nu arată realitatea. Vestea bună este că Ministerul a reușit să găsească măcar resursele financiare pentru repararea acestora, fiindcă în primăvară majoritatea erau defecte și aveam zile întregi fără date. În ultimii ani au apărut rețelele independente cu sute de senzori care măsoară poluarea și ne ajută să ne facem o idee despre cât de poluat este orașul, însă aceste date nu sunt oficale, nu merg la Uniunea Europeană, iar măsurile nu se iau pe baza lor…. Realitatea Cum se apropie sfârșitul anului, am întrebat la Ministerul Mediului când intră în funcțiune noile stații de măsurare a calității aerului și senzorii promiși. Pe scurt, stațiile vor fi amplasate până la finalul anului 2022, iar pentru senzori și aplicație, Ministerul este în procedură de achiziție, iar aceștia ar putea fi cumpărați și puși în funcțiune până la finalul anului…..
Predoiu deschide lista de candidaţi PNL în Prahova pentru Camera Deputaţilor/ Pe aceeaşi listă, un fost deputat condamnat pentru corupţie şi altul care a scris în declarația de avere ”bijuteri aur” și ”Casa de pensi” Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ocupă primul loc pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor depusă miercuri de PNL Prahova. Pe aceeaşi listă se află, pe locul al treilea, fostul deputat Mircea Roşca, condamnat în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces de corupţie, dar şi un alt fost deputat, Sorin Teju, care s-a remarcat atunci când a completat declaraţia de avere cu numeroase greşeli gramaticale cum ar fi: ”bijuteri aur”, ”Casa de pensi”, ”SC Coperativa”, ”venituri din chiri”, scrie
Previziunea unui cercetător despre viaţa după vaccinul anti-COVID: „Va trebui să sacrificăm masiv din libertatea noastră”…. Profesor universitar în SUA la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Răzvan Cherecheş comentat pe Facebook despre cum va fi viaţa după apariţia vaccinului pentru virusul SARS-CoV-2: „Oare oamenii cred că o dată ce vom avea vaccinul, viaţa va reveni la normal? Viaţa DC (după Covid) va include încă cel puţin câţiva ani distanţare, măşti periodic, igiena mâinilor, evitarea mulţimilor. Vaccinul ne va da imunitate doar pentru câteva luni, ceea ce înseamnă că va fi foarte dificil să obţinem cei 70% necesari pentru imunitatea de grup fără să sacrificăm masiv din libertatea noastră Sunt şanse ca viaţa noastră a tuturor DC să fie foarte diferită – oraşele îşi vor pierde din importanţă, online-ul va domina, evenimentele cu mulţi oameni vor dispărea, vor apărea comunităţi în natură… Ştiu că unii nu veţi vrea să acceptaţi că este posibil, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să ne pregătim mental şi pentru acest viitor …” Un vaccin, la începutul anului viitor Într-un interviu pentru „Adevărul”, Cherecheş susţine: „Cel mai probabil la începutul anului viitor vom avea un vaccin disponibil, iar în România va ajunge prin primăvară-vară 2021. Ministerul Sănătăţii nu s-a dovedit în trecut eficient în distribuţia vaccinurilor sau în informarea populaţiei şi nici în contracararea isteriei anti-vacciniste. Vom vedea în ce măsură va reuşi de această dată.” În ceea ce priveşte apariţia unui tratament eficient, cercetătorul susţine: „Ce ştim până în acest moment despre tratamentul COVID-19: trialurile clinice (National Institute for Health Research – UK) au demonstrat că Dexametazona îmbunătăţeşte supravieţuirea în cazurile severe COVID-19, probabil prin reducerea inflamaţiei pulmonare. De asemenea, în cazul Remdesivirului există beneficii modeste, cum ar fi scurtarea perioadei simptomatice. În schimb, în cazul Hidroxiclorochinei, erau mari speranţe legate de acest medicament, dar nu sunt beneficii clare pentru COVID-19. Totodată, încercările de tratament cu Lopinavir nu au avut un efect semnificativ. Totodată, avem trialuri clinice în desfăşurare, iar rezultatele le vom afla în curând. Mă refer aici la Tocilizumab, plasma convalescenţilor şi anticorpii neutralizanţi. Toate cele trei arată promiţător, dar încă nu sunt disponibile rezultate finale. Toate celelalte reţete-minune despre care s-a vorbit sunt speculative – nu avem trialuri clinice în implementare.” Integral:
Pandemia si umanitatea sau despre un posibil viitor Intervalul pe care il traversam va deveni, cel mai probabil, unul de referinta in povestea nasterii omului nou destinat sa populeze lumea care vine. Pandemia trezeste la viata energiile latente: ambitia statelor de a fi omnipotente, invocand autoritatea necontestata a stiintei, pe de o parte, si disponibilitatea atatora dintre contemporanii nostri de a se salva, prin supunere si renuntare la liberul-arbitru, pe de alta parte. …. Domesticirea umanitatii, incercata de cei care au visat la ordinea de cazarma a ideologiilor totalitare, este, acum, proiectul pe care il contemplam, in plina desfasurare si in priza directa. El este, in prime-time, spectacolul pe care il admiram in toata splendoarea sa apocaliptica: idolatrizarea stiintei mantuitoare este noua religie la care se raliaza cei care, infricosati, accepta ceea ce statele le predica, neincetat. Pandemia nu mai este decat un punct de plecare, dincolo de care se poate situa un alt viitor al umanitatii. Un capat de drum, marcat de declinul individualismului creator si de domnia colectivismului orb. Si daca omenirea a mai trecut prin crize ce au amenintat fibra ei, momentul actual este unic in masura in care el este legat de un proiect cu mult mai ambitios decat simpla indiguire a unui virus. Intre stat si individ nu se mai afla, de aceasta data, nimic: forta autoritatii, legitimata de starea exceptionala, nu mai poate fi nici oprita in avansul ei. Dreptul guvernelor de a interveni prin limitarea libertatilor elementare este justificat de apararea dreptului la viata. Iar interpretarea marjei de manevra revine, evident,statului, prin apelul la expertiza furnizata de cei pe care statul insusi ii consacra ca voci infailibile ale stiintei. Omul, ca agent autonom, este prins din cercul de fier al coercitiei, iar din acest cerc pare sa nu mai fie scapare. Sa fie timpul acesta cel dincolo de care istoria pe care o cunoastem si din care venim devine trecut? Virusul care se insinueaza in vietile noastre este cu mult mai redutabil decat orice amenintare sanitara. El inseamna ambitia de a controla fara raspundere a statului si vointa de supunere a contemporanilor nostri. Impotriva acestui virus ce patrunde in comunitatile noastre nu poate si nu va exista vaccin: actiunea lui este indelungata, teribila si ireversibila. Mutatia ce se produce creeaza un alt viitor…..Din curajul responsabilitatii individuale se naste salvarea colectiva: prin libertate, iar nu impotriva ei. Viitorului supunerii si controlului i se poate opune doar speranta, tenace, in demnitatea umana. Ca si cetatea lui Camus, ciuma poate fi invinsa de cei care, solidari, aleg sa ramana oameni, dincolo de frica si impotriva ei. Integral:
Vrea președintele liniște în justiție? De ce se ocupă șefa Parchetului General de porumbei Marile dosare de corupție din România se află în conservare, procurorii curajoși din cauzele importante sunt trași pe dreapta….. Scutea adoră să se ocupe de lucrurile inutile, de frică să nu eșueze în cele majore, așa că nu ezită să-și scoată la iveală micile nevroze și frustrări, de care subalternii ei nu încetează să se mire, fiindcă ea insistă să-și justifice fiecare zi, gospodărește, ca un administrator de bloc obsedat de detalii. Între timp, direcțiile majore au fost abandonate. Secția Specială (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție), de pildă, înființată de guvernarea PSD pentru a-i pedepsi pe magistrații curajoși, este lăsată de procuroarea generală, Gabriela Scutea să-și îndeplinească mai departe obiectivele.
Mircea Miclea: Școlile nu trebuiau închise. Cum să împarți copiii? (SpotMedia.ro) Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Miclea a arătat ce măsuri ar trebui luate urgent pentru ca pierderile copiilor să nu se mai acumuleze și a atras atenția că învățământul hibrid este greșit aplicat în România. Aproape zilnic alte și alte școli trec în scenariul roșu și elevii se întorc online. Este o soluție inevitabilă, o fatalitate? Consider că e o mare greșeală modul în care se procedează. Să ne uităm puțin la date. Acum câteva zile, OMS a publicat un studiu în care arăta că nu școlile sunt focare de infecție Covid. Anterior, studii din Germania, Spania, Norvegia, Elveția au arătat clar că începerea școlilor în varianta clasică nu crește numărul cazurilor de Covid. Cifrele Ministerului Sănătății de la noi arată că înainte de 15 septembrie proporția copiilor si adolescenților până la 19 ani care aveau Covid era de 6,18%, iar acum e 6,53%. Deci proporția este extrem de mică raportat la totalul populației, iar începerea școlii și o lună de cursuri nu au avut niciun impact în răspândirea Covid la nivelul copiilor. Puse toate la un loc, aceste date arată că școlile nu trebuiau închise. Eu văd însă că ministerul este mai degrabă preocupat să închidă școli în loc să fie preocupat de redeschiderea lor. O abordare care nu se bazează pe date, chiar e împotriva datelor. De ce? Cred că e comod. Și poți să scuzi rezultatele slabe ale elevilor și prestația deficitară a sistemului educațional cu faptul că ai închis școlile. E o decizie proastă. Cred că, pe baza datelor, școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise. Totodată, școlile trebuie testate prioritar. Nu putem să ne jucăm cu această generație! Dacă încă un an de zile se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative. Dacă nu înveți tabla înmulțirii anul acesta, nu poți înțelege extragerea rădăcinii pătrate mai târziu și nici rezolvarea ecuației de ordinul 2 peste alți ani. Efectele vor fi dezastruoase mai ales în condițiile în care avem o rată de analfabetism atât de mare. Pierderile sunt doar la nivel cognitiv? Sunt și pierderi majore la nivel socio-emoțional. Competențele socio-emoționale, de exemplu, capacitatea de a interacționa, de a comunica, de a argumenta, de a face față unui conflict și de a-l gestiona, de a fi empatic sunt esențiale pentru performanțele și bunul echilibru al vieții de adult. Ele se formează doar prin interacțiune directă și pierderile la nivelul lor vor atârna extrem de mult în dezvoltarea emoțională, psihologică a copiilor. Integral: 
Cum plătește Bucureștiul de două ori mai mult decât Viena pentru luminițele de Crăciun. ”Ce, nu sunt frumoase?” Primăria București plătește din bani publici peste 2 milioane de euro pentru luminițele de Crăciun, în timp ce Viena are alocate în acest sens 1,2 milioane de euro, practic de două ori mai puțin, iar finanțarea vine din fonduri private. În București a început zilele acestea montarea luminițelor de Crăciun, mai târziu decât anul trecut, în condițiile în care noul primar ales Nicușor Dan a anunțat că va opri montarea decorațiunilor până se va lămuri cât costă și unde ar fi mai bine să fie amplasate, scrie corespondentul Pro TV Vitalie Cojocari….”Între timp, am aflat de la Primăria Capitalei cât ne costă luminițele din acest an. Este vorba de un contract anual. Adică se va lua din bugetul Capitalei cât s-a dat și anul trecut. Aproape 10 milioane de lei, peste 2 milioane de euro”, mai scrie acesta….. Luminițele de Crăciun din capitala Austriei se montează în special în zonele pietonale, și nu pe arterele intens circulate de mașini, ca în București. De asemenea, decorațiunile de aici sunt aceleași în fiecare an, iar asta nu este avantajos numai din punct de vedere financiar, întrucât oamenii s-au obișnuit atât de mult cu ele, încât așteaptă cu drag aceeași atmosferă, înaintea fiecărui
Peste 650.000 de orășeni (cât dublul populației Brașovului) stau cu bagajele pregătite să plece unde vor vedea cu ochii. Ori în altă țară, ori în alt oraș. Ce arată intențiile de migrare calculate de Banca Mondială Când 11% din populația unei localități cu puțin peste 5.000 de locuitori spune că are intenția să emigreze iar un locuitor din 3 s-ar muta oriunde în țară sau în afară numai să nu mai stea acolo, înseamnă că ceva nu merge bine în localitatea respectivă. Numele ei e Isaccea, județul Tulcea. Banca Mondială a făcut harta intențiilor de emigrare, luând în calcul 41 de orașe, inclusiv Capitala. La nivelul datelor agregate, 11% dintre românii care locuiesc în orașele de mai jos ar pleca din localitatea de domiciliu pentru minim doi ani, iar dintre aceștia, aproape jumătate ar părăsi România. Dacă luăm populația comunicată de Statistică pentru acele localități, fluxul de oameni ar depăși 650.000 de locuitori, adică mai mult decât dublul populației Brașovului….. După Isaccea, Tășnad (Satu Mare) este orașul cu ponderea cea mai ridicată a celor care ar emigra în străinătate. Din cei puțin peste 9000 de locuitori, circa 750 ar emigra în afară, 1500 ar pleca în altă localitate din țară, iar 800 s-ar ”roti” în județ. Trebuie spus că intenția de emigrare în zona urbană este mai redusă ca intensitate decât în zonele rurale, unde sărăcia este mai ridicată. Intentia de emigrare atinge cel mai ridicat nivel in randul tinerilor de 16-24 de ani dar si in randul adultilor tineri de 25- 34 de ani. Intentia de emigrare atinge cel mai ridicat nivel in randul tinerilor de 16-24 de ani dar si in randul adultilor tineri de 25- 34 de ani. De fapt intentia de a pleca in viitor in alta tara este invers proportionala cu varsta, cei varstnici fiind mai departe de gandul plecarii, arată un alt studiu 360Omnibus. Daca urmarim dorinta de a emigra pe sexe, barbatii sunt mai deschisi catre aceasta optiune Apoi se observa ca oamenii sunt mai tentati sa emigreze daca au fost deja plecati in trecut sau daca au deja un exemplu in familie. Majoritatea romanilor – 87 % – au declarat ca au cunostinte sau rude care locuiesc in strainatate in timp ce 12% au trait chiar ei insisi in alta tara. Pentru doua treimi din cei care intentioneaza sa emigreze, plecarea nu va fi definitiva si isi doresc sa se intoarca in Romania, dupa o perioada petrecuta in alta tara, fie la munca, fie la studii. Cei cu nivel scazut de educatie si venituri mici sunt cei care urmaresc in principal sa munceasca in strainatate. O treime din cei ce planuiesc sa emigreze vor sa se stabileasca definitiv in alta tara; aceasta tendinta se observa mai ales inte tinerii adulti, peste 25 de ani, dar si printre romanii cu o educatie inalta. Trei sferturi dintre cei care au afirmat ca intentioneaza sa si construiasca un viitor in strainatate aspira catre Europa si doar 15% aleg tari in afara Europei, mai precis SUA si Canada. Comparativ cu perioada de dinaintea crizei financiare preferintele romanilor s au schimbat lasand Italia si Spania deoparte pariind acum pe tarile din nordul Europei Centrale Germania si Anglia. Daca 32% erau indecisi cu perioada plecarii cand vine vorba de alegerea tarii de destinatie doar 15% mai raman nehotarati dovedind faptul ca tarile enumerate anterior ii atrag pe romani insa pentru unii dintre ei ramane doar un plan, departe deocamdata de concretizare. Cât despre cei care vor să plece în interiorul țării, ei vor opta pentru cele câteva orașe-magnet pe care le are România. Potrivit
Ce este „happy hypoxia”. Medic: Asta arată cât de parșivă este această boală …. „În momentul în care îi monitorizăm, vedem că au un deficit în saturația oxigenului, o scădere a acestei saturații. Vin cu saturații de 65-70 la sută, fără să aibă neapărat o simptomatologie alarmantă. În mod normal, la un pacient care are o saturație atât de mică, ne așteptăm să resimtă mult mai acut lipsa de oxigen decât o face în realitate. Este ceea ce se numește „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) și „happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat. Suntem surprinși, vă spuneam, că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”, a explicat medicul Radu Țincu la Digi24. Un virus viclean
Sănătatea în vremea lui Barbu Lăutaru Franz Liszt, călătorind pe meleagurile noastre acum aproape 2 secole, l-a ascultat pe Vasile Barbu, zis și Barbu Lăutaru, celebru în Moldova acelor vremi, staroste al lăutarilor și cobzar faimos. A fost vrăjit de muzica acestuia. Bineînțeles că Vasile Barbu nu avea studii muzicale. Cânta, fantastic, după ureche. Acesta este de fapt adevăratul nostru brand de țară: cântatul după ureche. Și cel mai bine se cântă astfel când ești la guvernare. Iar dacă este și o criză mondială suprapusă, nu mai este doar cântec. Este o capodoperă. Măsurile luate din martie și până acum, la o primă vedere, par coerente și profesioniste. Privite mai atent, se simte nemuritorul Barbu Lăutaru cântând. Suntem una dintre puținele țări care au închis complet spitale pe vremea când nu prea erau pacienți. Explicația, relativ corectă, fiind aceea că în majoritatea spitalelor, vechi, nu se puteau realiza circuite separate. Cum îi protejăm pe pacienții fără de Covid de infectare? Dar am decontat servicii la maximul posibil. Pentru spitale goale (cu unele excepții). Și surprinzător, costurile decontate pentru același diagnostic, cu același tratament au variat foarte mult de la un spital la altul. De e oare? Apoi am revenit la starea inițială, plata pe DRG, dar păstrând spitalele goale. Cum să se finanțeze altfel decât revenind la vechile soluții?
Coronavirusul ne amenință de 17 ani cu o pandemie extremă. Cercetătorii au aflat de ce a devenit brusc atât de agresiv Deși SARS-CoV este gata să erupă de mulți ani, eforturile de împiedicare a răspândirii au ferit omenirea de o pandemie. De data asta n-am mai fost norocoși și încă nu știm de ce. Dar cercetători de la Universitatea Tehnică din München și de la Universitatea din Helsinki au descoperit o cale de intrare a virusului în celulele noastre. Este un receptor numit neuropilin-1. Această proteină specifică este relativ abundentă în celulele care căptușesc cavitatea nazală și deschid calea de intrare a virusului în corpurile noastre, unde își întemeiază o familie și apoi se răspândesc spre o nouă gazdă. Anterior în acest an s-a aflat că un receptor numit ACE-2 (agiotensin-converting enzime 2) ajută coronavirusul să se lege de suprafețele celulelor, iar o enzimă numită TMPRSS-2 (Type II transmembrane serine protease) are un rol crucial în pătrundere. Acest fel de efracție moleculară explică de ce ambele virusuri SARS fac ravagii în țesuturi din corpurile noastre, de la căptușeala plămânilor până în tractul digestiv. Dar nu spune de ce unul dintre ele se răspândește mai bine decât celălalt. „Punctul de plecare al studiului nostru a fost întrebarea de ce, dacă coronavirusul SARS- CoV a provocat o epidemie mult mai mică în 2003, SARS-CoV-2 s-a răspândit atât de diferit, din moment ce ambii folosesc ACE-2 ca receptor proncipal”, a spus Ravi Ohja, virusolog la Universitatea din Helsinki. O piesă crucială din puzzle a apărut în comparația celor două genomuri virale: SARS- CoV-2 a ales secvențe responsabile de producerea unei rețele spinoase de „cârlige”, diferită de cea a altor patogeni agresivi, pentru a se agăța de celulele noastre. „În comparație cu ruda sa mai vârstnică, noul coronavirus a dobândit o piesă suplimentară pe proteinele sale de suprafață, aflată și în țepii multor virusuri devastatoare ca Ebola, HIV și a germenilor puternici patogeni de gripă aviară, printre alții”, spune Olli Vapalahti, de asemenea virusolog la Helsinki. „Aceasta ne putea conduce spre un răspuns. Dar cum?”. Consultându-se cu colegi din lume, cercetătorii au identificat un factor comun în neuropilin-1. În mod tipic, acest receptor joacă un rol în răspunsul la factori de creștere importanți în dezvoltarea țesuturilor, în special ale nervilor. Dar pentru multe virusuri este mânerul potrivit de care se prind pe celule suficient timp cât să pătrundă în ele. Microscopia electronică pe suprafața spinilor care îl îmbracă pe SARS-CoV-2 a evidențiat potențialul pentru o relație cu receptorul. Pentru confirmare, cercetătorii au utilizat anticorpi monoclonali selectați specific pentru a bloca accesul la neuropilin-1 pentru varianta comună, dar nu și pentru variante mutante modificate la o structură ușor diferită. „Pseudovirusurilor” le-a fost mult mai greu să pătrundă atunci când neuropilin-1 era blocat. Dacă ACE-2 este cheia ușii de intrare în celulă, atunci neuropilin-1 poate fi factorul care conduce virusul la ușă”, spune dr. Giuseppe Balistreri de la Universitatea din Helsinki. „ACE-2 este prezentă la niveluri foarte joase în cele mai multe celule. Așa că virusului nu-i e ușor să găsească ușa de intrare. Alți factori, printre care neuropilin-1, îl ajută s-o găsească”. Cum neuropilin-1 este prezent în cantități mari în țesuturile nervoase din cavitatea nazală, ne putem imagina că SARS-CoV-2 are un covor roșu derulat pentru el din momentul în care inhalăm o picătură infectată. Observația atentă a mostrelor de țesuturi bogate în neuropilin-1 prelevate de la pacienți Covid-19 decedați a sporit bănuielile, iar experimentele pe șoareci au confirmat rolul receptorului în facilitarea intrării virusului în sistemul nervos. Cercetări ulterioare vor stabili de ce SARS-CoV-2 are un puternic impact traumatic asupra funcțiilor cerebrale. Integral:
APADOR-Ch: Ministerul Finantelor este dezinteresat sa recupereze sumele platite de statul roman din cauza condamnarilor la CEDO Organizatia non-guvernamentala pentru Drepturile Omului, APADOR-Ch, arata ca statul roman, mai precis Ministerul Finantelor Publice, nu face niciun demers pentru a recupera sumele platite din bugetul public in urma condamnarilor la
Patriarhia vrea să înlocuiască, de Halloween, colindatul copiilor cu măști, cu colindatul popilor cu chitanțiere! După patronarea și instigarea din umbră a mai multor operațiuni publice antivaccin, antimască sau anti măsuri de distanțarea socială, Patriarhia a pus-o și de un demers transparent, oficial și instituțional, solicitând nici mai mult nici mai puțin decât interzicerea sărbătorii occidentale de Halloween şi înfiinţarea unui BauBauween de dreaptă și strămoșească credință națională, desfăşurat sub egida sa. „Sărbătoarea nu se va mai numi a tuturor sfinţilor, fiindcă asta-i o tradiţie protestantă, deci greşită din start, ci a tuturor popilor, ne-a explicat unul dintre susţinătorii proiectului, părintele Vampirie. Păi e plin calendarul de sfinţi, îi celebrăm în fiecare zi, dar pe popi cine-i celebrează? Nu mai zic că avem ziua pompierului, ziua poliţistului, ziua frizerului, ziua sculer-matriţerului, numai ziua popii n-avem, chiar n-o merita şi el , săracu’, să fie sărbătorit? Şi, fiindcă popii sunt prezenţi mai mereu în viaţa noastră, vom propune guvernului instituirea Zilei Popii, în fiecare sâmbătă, duminică, de sărbătorile legale şi, în restul săptămânii, ori de câte ori moare un enoriaş. Atunci, popii trebuie să aibă dreptul de a merge din casă în casă şi de a-i întreba pe locatari: „Ne daţi ori nu ne daţi bancnote şi cârnaţi?”. Dacă locatarul îl primeşte înăuntru, popa se va aşeza la masă şi va mânca la capacitate, funcţie de circumferinţa burţii din dotare, apoi se va ridica şi va cere bani. Dacă locatarul nu-l primeşte, popa îi va face o glumă proastă, aruncându-i două găleţi de agheasmă pe covorul şi plasma din sufragerie şi îl va mai şi speria de moarte – adică îl va ameninţa că, dacă-i moare soacra, el, unul, nu i-o îngroapă fără mia de lei pe masă”, spune Vampirie. De asemenea, adaugă părintele Vampirie, va fi înlocuită şi tradiţia costumării în tot felul de monştri groaznici. „Ce tradiţie a asta? Adică n-avem şi noi monştrii noştri? N-aţi văzut? Cum apare câte-un preot care-şi bagă enoriaşele cu capul sub patrafir, cum anunţă ăştia la televizor: Monstrul în sutană a supus la perversiuni o femeie măritată şi care nici măcar nu era din parohia lui! La fel, chestia cu morţii. De ce să te sperie tot felul de inşi deghizaţi în schelete, când poţi să stai vreo două zile la o coadă la moaşte şi în momentul în care încep credincioşii să se-mbulzească, vezi moartea cu ochii în mod garantat, juri că nu mai ieşi viu de-acolo! Nu mai zic de lanţuri: de ce să cumperi din comerţ nişte chinezării din plastic, când poţi să mergi la Tanacu, la părintele Corogeanu, şi te leagă ăla cu nişte lanţuri adevărate, ba te mai şi bate, să iasă toţi dracii din tine. Şi, dacă nici ăsta nu te sperie, înseamnă că nu te mai sperie nici dracu’!”, s-a indignat cuviosul Vampirie. Integral: 
Cand ar putea ramane Romania fara paturi in sectiile ATI. Dr. Musta: Daca nu facem “stop-joc”, in doua saptamani nu vom mai avea locuri in spitale ….Un calcul matematic arata ca intr-o sapatmana, doua vom ajunge sa nu mai avem locuri in spitale. Numai daca facem “stop joc” de maine, adica fiecare sa poarte masca la fiecare contact, cu orice persoana, si atunci poate nu ne mai contaminam. Trebuie sa fim responsabili, sa constientizam importanta purtarii mastii si a distantarii sociale, pentru ca fara aceste masuri, numarul de cazuri va creste. Tot matematica, statistica, arata ca la acest numar mare de cazuri exista un numar mare de cazuri de foarte critice si decese in ATI”, a declarat Dr. Virgil Musta la
O aplicatie Covid, realizata de voluntari, functioneaza doar la Brasov, desi a fost oferita gratuit statului roman Mai multi informaticieni au oferit gratuit autoritatilor o aplicatie care gestioneaza cazurile de infectare cu noul Coronavirus, usurand munca Directiilor de Sanatate Publica (DSP), insa doar DSP Brasov o foloseste deocamdata. Aplicatia permite accesul infectionistilor directiei, laboratoarelor de testare, medicilor de familie si scolilor din judet. Platforma digitala are atasat si un sistem call center care ajuta la gestionarea apeluri pentru DSP, potrivit
Anthony Fauci: Pana la inceputul lunii decembrie vom sti daca vom avea un vaccin sigur anticoronavirus Consultantul pentru
UPDATE Decizie istorica in mediul academic. Ministrul Educatiei anunta ca a retras acreditarea Scolii doctorale de la Academia de Politie Academia de Politie devine prima universitate din tara care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor ca efect al unei serii de cinci sanctiuni primite pentru repetate incalcari ale eticii si integritatii academice…..Potrivit
A doua cea mai mare creștere salarială din 2019 a fost în învățământ, anunță INS / În 2020 un șofer la minister are brutul cât al unui profesor cu studii superioare, 20 ani vechime și grad didactic I Salariile din Învățământ au crescut în 2019 cu peste 20% față de cele din 2018, 
Ministerul Sănătății a cedat pavilionul COVID de 350 de paturi, inaugurat de Klaus Iohannis în nordul Bucureștiului, ca să fie operat pentru triaj de clinica privată Monza O vizită în Bucureștii Noi arată centrul medical construit în aprilie cu donații de Leroy-Merlin și Auchan aproape pustiu, fiind gestionat de o rețea medicală privată. Personalul de la Monza s-a enervat când Libertatea a făcut, din afară, fotografii cu saloanele goale, pretinzând că spațiul operat de ei este privat. Această colaborare cu clinica privată Monza n-a fost anunțată public de Ministerul Sănătății. Spitalele de boli infecțioase și cele suport-COVID din București sunt pline. Ambulanțele cu greu mai reușesc să interneze un pacient. Ministerul Sănătății a emis Ordonanța de Urgență prin care pacienții confirmați cu noul coronavirus care fac forme ușoare să fie izolați acasă și supravegheați de medicii de familie. Ambulanțele aduc pacienți La marginea Capitalei, la granița cu Chitila, Unitatea de suport medical, realizată în primăvară de companiile Leroy Merlin și Auchan Retail România, cu o capacitate de 350 de paturi pentru bolnavii COVID, se zărește, de la șosea, abandonată. În jur de 10 autoturisme se află în parcare și trei jandarmi staționează la barieră. Sunt singurele semne de activitate de aici. La un moment dat, se apropie o salvare, iar ambulanțierii sunt îmbrăcați în combinezoane de protecție. Prin ferestre se observă paturi goale. ”Trebuie să vorbiți cu DSP dacă vreți informații”, explică un jandarm, care cheamă pe cineva din interior. …
Neputința moare ultima Este foarte greu de înțeles modul în care funcționează mințile guvernanților, dacă ele chiar funcționează. Și nu este vorba aici doar despre guvernanții români, ci despre întreaga clasă conducătoare a Europei, dacă nu a lumii. … Ca orice organism birocratic european, Comisia Europeană a întârziat enorm să dea vreun semn, să imprime vreo direcție statelor membre, mai ales celor mai mici și mai șovăitoare. Consiliul European, instituția care-i reunește pe șefii statelor din UE, și-a dovedit, mai mult ca niciodată, caracterul decorativ. Este clar că, încă de la început, ar fi fost vremea specialiștilor, temperați în radicalismul lor de oameni care pot vedea mai departe de câteva luni. Specialiști de toate felurile, de la epidemiologi la economiști și specialiști în educație. Plus ceva oameni care să cunoască cifrele reale. Înainte ca politicienii să se exprime, speriați de ceea ce le pun asistenții în față drept selecții informative, ar fi trebuit să aibă la dispoziție scenarii competente pe termen lung, care să ia în considerare multiple variante. … Pentru că, în general, statele lumii, mai ales cele ceva mai evoluate, se pregătesc, în timp, pentru diverse situații. Militarii au jocurile lor de război, scenariile posibile ale unor conflicte armate de diverse tipuri. La fel au și cei care trebuie să gestioneze dezastre naturale și, desigur, epidemii. Există cam peste tot protocoale pentru fiecare situație. Sau ar trebui să existe, pentru că instituții care să le conceapă există, cu siguranță. Ne-am dat seama, însă, că UE n-a avut nici la nivel central și nici la nivelul statelor membre vreun scenariu pentru această pandemie. Și nu are pentru nici o pandemie, de fapt. De parcă toți s-au culcat pe o ureche, la gândul că suntem atât de avansați tehnologic și științific, încât așa ceva nu ni se poate întâmpla. …. Închiderea pripită a țărilor a dus, inevitabil, la picajul economiilor naționale. Acum, cu spectrul falimentelor în lanț în față, nimeni nu mai dorește un nou lock-down. Rezervele financiare ale omenirii, în special cele ale statelor care funcționează doar pe datorie, s-au epuizat în doar câteva luni. Pentru că n-a fost nimeni care să gândească dincolo de spaima și panica primelor momente.
De ce au fost achitați într-un dosar de fraudă cu fonduri europene constructorii din Galați care au făcut și calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni Curtea de Apel Galați judecă
VIDEO – ANALIZĂ
Incercare disperata a lui Daniel Tudorache de a bloca numirea lui Clotilde Armand. Misterele celor 120 de persoane care contesta primarul ales al Sectorului 1 Tribunalul Bucuresti ar putea da luni, 26 octombrie, un verdict definitiv in cazul validarii primarului ales al Sectorului 1,
Fiul, fiica și ginerele vicepreședintelui Curții de Conturi Niculae Bădălău fac afaceri cu statul, iar contractele sunt verificate tot de membri ai PSD Unul dintre cele mai sărace și subdezvoltate județe ale României, județul Giurgiu, se străduiește să atragă fonduri europene, în plină pandemie, pentru extinderea spitalului din Bolintin-Vale, un oraș mărunt de provincie. Numai că banii, aproximativ 1.300.000 de euro, ajung la o firmă care, după ani întregi de inactivitate, ajunge să câștige contracte grele cu primăriile din județ, după ce la conducerea ei se instalează un tânăr absolvent al Facultății de Științe Economice al Universității “Spiru Haret”: Răzvan-Alexandru Marica. El este ginerele politicianului Niculae Bădălău. … Astfel, în miezul pandemiei, la 23 aprilie, Primăria Bolintin-Vale condusă de social-democratul Daniel Trăistaru a publicat un anunț de participare simplificat care vizează “reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Orășenesc Bolintin-Vale”. Lucrările de modernizare a spitalului sunt finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional – POR, iar valoarea totală a contractului este de 6.654.082 lei, adică în jur de 1.300.000 de euro…. Valoarea totală a proiectului este de 12.898.950 lei, dintre care 7.489.891 sunt fonduri europene nerambursabile. Autorii proiectului scriu că modernizarea ambulatoriului are drept scop: “creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru locuitorii din orașul Bolintin-Vale, inclusiv populația din zonele urbane marginalizate.”. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, primăria intenționează să extindă două dintre cele patru corpuri de clădire din cadrul spitalului, dar și să amenajeze spații verzi, alei pietonale și o parcare. Este unul dintre proiectele cele mai importante ale primarului social-democrat Daniel Trăistaru, de profesie inspector în construcții. Proiectul are un impact real în viața bolintinenilor și apare în an electoral….În cele din urmă, Trăistaru câștigă un nou mandat la Bolintin-Vale, sprijinit fiind și de Niculae Bădălău care, conform relatărilor din presă, se amestecă în campania electorală și îl atacă pe principalul contracandidat al acestuia. … La început, patroana firmei este o învățătoare din comuna Malu Spart care, aparent, intenționează să se reprofileze și să se apuce de “lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide” – o reconversie profesională de succes. Învățătoarea transformată în patroană se numește Rodica Bădălău și este soția liderului PSD Nicolae Bădălău. …. Ascensiunea în afaceri a lui Marica se leagă de perioada în care o cunoaște pe fiica unuia dintre cei mai importanți și controversați lideri PSD, Niculae Bădălău. În 2017, când deja se vorbește despre căsătoria celor doi, Marica preia firma integral și, de atunci, încep și primele contracte cu statul. Integral:
Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât de mare este, însă, problema, dincolo de estimările și sondajele diverselor ONG-uri și de calculele de tipul necesarului de tablete în școli? Problema este sistemică, reiese dintr-un raport Eurydice privind echitatea școlară în Europa, potrivit căruia, la nivel de reglementări și măsuri birocratice, România stă relativ bine, dar când vine vorba de sprijin direct, inclusiv financiar, sau de măsuri concrete pentru copiii și școlile din medii dezavantajate, acțiunile sunt mai degrabă simbolice sau lipsesc cu desăvârșire.
Dacă voi nu vreți, noi vrem. Despre rezistența la digitalizare (Op-ed) Prima modernizare pe aceste meleaguri a fost făcută la începutul secolului XIX de fiii boierilor și de multe ori împotriva boierilor. Educate la Paris, Berlin sau Londra, câteva generații succesive au mutat astfel încât să așeze România pe traseul ei occidental. Fie că a fost vorba de modernizarea legislației, gramaticii, infrastructurii sau educației, acești oameni pe care îi numesc fiii boierilor au acționat pentru transformarea principatelor șubrezind puterea, averea și influența chiar a familiilor din care proveneau. Modernizarea însemna desprindere de trecut. Vechii boieri ar mai fi rămas bine-mersi și autosuficienți la umbra ocrotitoare a estului sugrumând dezvoltarea și activitatea economică pentru a nu fi deranjați de cerințe în plan politic care vedeau și ei că vin în trena schimbărilor. Ceva similar, dar într-un alt plan, trebuie să se întâmple când vorbim de ”digitalizarea României”, acest cuvânt folosit atât de des fără consecințe încât s-a banalizat până la a fi aproape lipsit de sens. Transformarea digitală, făcută cum trebuie, are consecințe semnificative pentru multe categorii și tocmai de aceea a fost frânată: din teama de viitor și a consecințelor pe care le va aduce. Este oare o întâmplare că nu avem o administrație fiscală digitală și transparentă? Eu nu cred. Chiar și fără competențe digitale, mulți dintre politicienii tranziției au înțeles la vremea lor că digitalizarea ANAF va lovi în multe afaceri la negru. Sau cu statul. În anii tulburi ai tranziției sau pre-aderării multe dintre aceste afaceri erau ale politicienilor sau ale apropiaților lor. Baronii au înțeles și ei că centralizarea și trasabilitatea unui sistem digital nu le va mai permite să trimită ”garda financiară” după bunul plac. Mulți alții au fost mulțumiți că au acces la informații inaccesibile publicului. Și atunci lucrurile au stagnat. De ce oare nu avem tot ansamblul relațiilor de muncă digitalizat și de abia acum discutăm despre asta? Dacă treceam la contracte stocate în format electronic și la digitalizarea tuturor relațiilor de muncă încă din 2005-2006 cât de repede credeți că s-ar fi văzut, cu date statistice, unde exact se muncește la negru? Și cap la cap cu baza de date de la ANAF cine face evaziune și nu plătește taxe? Destul de repede. Oare cei vizați aveau suficientă influență ca să întârzie o astfel de transformare? Administrația publică se teme și ea de transformarea digitală. Unii oameni se tem că își vor pierde slujbele, alții sunt comozi și alții vor să rămână ei stăpâni pe baze de date care le dau o anumită greutate în ecosistemul public. Deschiderea bazelor de date și a proceselor duce repede la o luptă surdă și intensă pe toată această informație. E normal. Informația este foarte valoroasă în acest secol. Mai mult, România nu a lămurit încă o întrebare cheie: informațiile colectate de statul român despre cetățenii săi ale cui sunt? Ale statului sau ale cetățenilor? Instituțiile publice sunt custozi sau proprietari? Nu cred că merg prea departe când spun că aceste teme sunt de natură constituțională….Politicienii au și ei un rol importat de jucat. Transformarea digitală va avea un impact masiv asupra societății. Acesta va fi pe termen lung pozitiv, dar asta nu înseamnă că nu vor exista și cetățeni sau companii care pot avea de pierdut pe termen scurt. Rolul politicienilor este să gestioneze acest proces și să se asigure că minoritatea care are de pierdut nu blochează o transformare benefică pentru societate. Integral:
Racla şi linguriţa. Credinţa la vreme de molimă …. Poate că ar fi bine să reamintim faptul că pelerinajul, sub forma unui şir (rând) lung de aşteptare este un eveniment relativ recent, datând de la jumătatea anilor 1990, debutul simbolic al acestuia fiind marcat de aducerea capului Sfântului Andrei, la Iaşi. Atenţie, nu pelerinajul ȋn sine, care este un ritual universal răspândit ȋn toate marile religii ale lumii, ci tocmai aceste pelerinaje pe care ne-am obişnuit ȋn anii din urmă, cu rând de aşteptare, garduri de metal, jandarmerie, podium pentru “oficialităţi”, baletul televiziunilor şi monopolizarea jurnalelor de ştiri etc. Ele au fost posibile datorită unor mijloace de transport ieftine, rapide, masive (autobuz, tren, chiar şi avion). Democratizarea accesului la o maşină ieftină şi fiabilă pentru multe familii sărace care nu-şi permiteau ȋnainte un asemenea “lux” necesar mobilităţii, explică şi ea avântul şi dezvoltatea frecventării pelerinajului. Au urmat apoi autocarele cu pelerini, mai mult sau mai puţin electorale; celebra localitate de lângă Bucureşti care trimitea ȋn anii buni flote ȋntregi spre Iaşi este doar vârful aisbergului acestei practici din zona gri a seducţiei politice. Molima actuală a blocat tocmai aceste mecanisme ale modernităţii şi mobilităţii. Tot din această cauza aceasta aviaţia şi transporturile sunt ȋn criză, la nivel mondial. Aş vrea să-i văd pe unii dintre atleţii de Feisbuc ai libertăţii de a “pelerina” ȋntr-un autocar cu 60 de persoane, plus şofer, călătorind opt ore spre Iaşi, poate şi mai bine, cu sau fără mască… Nu pelerinajul ȋn sine, ca ritual religios constituia o problemă (aer liber şi distanţă, prezenţa masivă a forţelor de ordine şi a autorităţii spirituale a preoţilor), ci modul de coagulare, de strângere a maselor pelerine ridică semne de ȋntrebare. Iarăşi, ca şi ȋn primăvară, ȋn cazul linguriţei de ȋmpărtăşanie, a ieşit la iveală faptul că Ortodoxia este bazată pe atingere, contact, senzaţie tactilă. NU se poate imagina un pelerinaj fără atingerea raclei sfinţilor. Dar atingere, ȋn caz de pandemie, ȋnseamnă şi pericol de contaminare. Sacralitatea sfinţilor, “puterea” lor alungă şi arde pericolul, pentru cei credincioşi această schemă de gândire este pe deplin adevărată. Dar pentru ceilalţi? Cum se poate rezolva această tensiune insolubilă, ȋn spaţiul public, cel puţin? Racla şi linguriţa, cele două concentratoare de dileme ale modernităţii – nu sunt deloc ironic ȋn afirmaţia mea, deloc! Poate că antropologia religiilor ar furniza un răspuns, dar cine are nevoie de puţină raţiune ȋn domenii atât de delicate ȋn ziua de astăzi? Încă odată, s-a dovedit că pelerinajul, ȋn România contemporană, este ceea ce se numeşte un fapt social total, aducând ȋn dezbatere şi analiză ansamblul societăţii româneşti şi a instituţiilor sale, cu ramificaţii ȋn psihologie socială şi politică. La fel ca ȋn primăvară, şi acum se ridică problema percepţiei psihologice a calamităţilor şi catastrofelor şi a formelor de rezilienţă asociate. Cum le reprezentăm şi cum răspundem la ele? Pentru o parte ȋnsemnată a societăţii româneşti, recurgerea la pelerinaj şi alte angajamente religioase nu ȋnseamnă resemnare sau “ȋnapoiere”, aşa cum prea uşor cred unii dintre activiştii Noului Progres. În cadrul creştinismului s-a făcut recurs dintotdeauna la ofrande, rugăciuni, pelerinaje şi invocarea minunilor (da, a minunilor, cea care apare ȋn timpul dialogului ultim dintre credinciosul care se roaga şi sfânt) ȋn perioade de criză majoră, aşa cum este şi cea de acum. Semnele de angoasă şi teamă ȋn faţa bolii şi necunoscutului nu ajungeau pe divanul psihanalistului/terapeutului, ci mai degrabă la preot, slujbe religioase şi pelerinaje. Pelerinajul aducea un ajutor spiritual reȋnnoit an de an celor care-l frecventau, “pacea lui Dumnezeu”, liniştea sufletului, de unde şi sentimentul de frustrare al celor care nu mai pot face deplasarea cu care s-au obişnuit. Repet, oricât ar părea de incredibil pentru acea parte anticlericală şi “raţional-modernistă” a societăţii noastre, sfinţii din raclele de la Iaşi, Bucureşti sau alte locuri sunt protectori şi mediatori capabili să transmită o parte din putere divină, pentru a alina suferinţele din acest moment. O soluţie la criză pentru cei care cred ȋn ei. Atunci când accesul la acest medicament spiritual le-a fost ȋngrădit, este de aşteptat să existe reacţii adverse, pentru a ȋmprumuta ceva din vocabularul medical al acestor vremuri. La un alt nivel, ȋncordarea şi neliniştea exprimată de oficialii BOR arată faptul că pelerinajul este o hârtie de turnesol pentru schimbările care au loc chiar acum ȋn ceea ce priveşte coabitarea dintre Biserică şi Stat pe baza faimoasei “simfonii bizantine”, a convieţuirii reciproce a celor două instituţii. Ceva ȋncă greu de definit, dar palpabil, se schimbă. Modificările au loc sub presiunea secularizării, migraţiei, ȋmbătrânirii accentuate a populaţiei, raţionalizării de ansamblu, cum menţionam deja. Polarizarea societăţii româneşti cu privire la atitudinea faţă de Biserică se simte deja ȋn urnele de vot şi ȋn alegeri. Sau ȋn forumurile de discuţii de pe Internet, atunci când sunt publicate articole legate de faptul religios contemporan. Se ridică acum un nou tip de politician care acceptă mai greu discursul oficial despre neam, ţară, credinţă etc, el fiind centrat mai ales pe eficienţă, integritate (scuze!) şi rentabilitate economică reală. Aici transpare şi unul dintre efectele ale oricărei crizei epidemice majore: o “reaşezare” a instituţiilor şi a oamenilor, o reȋntoarcere la lucrurile esenţiale şi regândire a strategiilor de supravieţuire….Vreau să vă mărturisesc direct şi foarte sincer, ca fost (şi viitor!) pelerin şi observator al fenomenului, că mi-e foarte dor de umanitatea caldă, de atmosfera pelerinajului de la Iaşi şi Bucureşti. Îmi lipseşte amestecul greu de exprimat ȋn cuvinte de credinţă, religiozitate populară, ordine şi dezordine, emoţie – ȋntr-un cuvânt, un ritual religios excepţional, pe care este bine că-l avem, acum ȋn (post)modernitate. Până când pelerinajul se va ȋntoarce, soluţia este pelerinajul interior. Infinit mai greu de realizat decât oricare altă formă de pelerinaj. Dar despre acesta, poate că ar fi mai nimerit să vorbească teologii…apropo, unde sunt aceştia? Integral:
Fonduri pentru lupta anti-COVID: Ministerul Sănătăţii primeşte 65 de milioane de lei pentru a cumpăra Remdesivir Guvernul a alocat 65 de milioane de lei Ministerului Sănătăţii pentru a cumpăra Remdesivir, necesar pentru tratamentul COVID, iar 400 de milioane de lei sunt alocaţi pentru activităţi prioritare din cadrul programelor naţionale de sănătate. „La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii. Prin acest act normativ se alocă, suplimentar, Ministerului Sănătăţii, suma de 570.000 mii lei, fondurile fiind repartizate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020”, anunţă Ministerul Sănătăţii. Potrivit sursei citate, din această sumă, cea mai mare parte, peste 400 000 mii lei vor fi utilizaţi pentru a se asigura continuitatea derulării unor activităţi prioritare din cadrul programelor naţionale de sănătate, ca de exemplu: asigurarea testării de laborator prin metoda RT-PCR a persoanelor suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, realizarea activităţilor de limitare a răspândirii infecţiei SARS – CoV2 la nivelul direcţiilor de sănătate publică, acordarea tratamentului antiretroviral pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA, continuarea vaccinării antigripale a persoanelor din grupele la risc de a contracta gripa sau de a dezvolta complicaţii ale acesteia, realizarea activitatilor necesare pentru asigurarea colectarii si testarii sangelui si produselor sanguine, realizarea activitatilor de transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană…..
Guvernul caută țapi ispășitori și paturi de ATI … „Dinții de fierăstrău” din vară au rămas o dulce amintire. Pandemia și-a ridicat falnică a doua „cocoașă” , cum îi place ministrului Tătaru să numească explozia cazurilor de Covid, chiar sub nasul lui, dar paturile ATI au rămas să se legene pe prima cocoașă, cea din martie. Acum a început goana după paturi, ventilatoare și spitale care să preia pacienții, dar mai ales după medici și asistente. Se simte panica plutind în declarațiile și comunicatele oficiale. Sunt toate motivele: alegerile bat la ușă și lucrurile par să o ia razna. Bucureștiul intră în scenariul roșu, oricât au încercat autoritățile să țină rata de incidență sub 3, ba umblând la baza de calcul – populația –, ba scoțând de la socoteală focarele din căminele de bătrâni. N-a ținut, pandemia are logica ei, care profită, așa cum s-a văzut, în toată lumea, de prostia autorităților și de nesupunerea populației. Măsurile, tardive, așa cum reclamau medicii, s-au luat de pe o zi pe alta, s-au bătut cap în cap și au fost răsturnate la fel de intempestiv și inexplicabil. Pe lângă proasta comunicare și suspiciunea că sunt manipulate cifrele în jos pentru a se evita măsuri mai drastice, incompatibile cu perioada de campanie electorală, cum ar fi carantinarea unor orașe sau sectoare din București, s-a instaurat în rândul populației și suspiciunea că pandemia este jucată politic, nu doar de PSD, ci și de guvern și președinte. La București, unde era clar încă de acum o săptămână că scenariul roșu e inevitabil, a fost găsit și acarul Păun: prefectul. Cel care, aflat la cumpărături, a spus că nu știe ultimele date ale incidenței Covid în Capitală. Fatală gafă! Dar nu din cauza lui Bucureștiul nu avea un „plan clar” și nu a „comunicat coerent”, cum ne-a informat președintele încercând să scuze bâlbele guvernului, așa cum a scuzat racolări și plantarea în funcții publice a unor alde Baranga cu diploma de bacalaureat falsificată. Dar, sigur, în momente de criză, trebuie tăiate capete, iar altele, mai sus puse, erau de neatins. Astfel de sacrificii ritualice nu vor ajuta însă prea mult și se va vedea asta în zilele următoare, când Bucureștiul o să bată în violet, iar țara se va colora în roșu, de parcă am fi la alegerile din 2016. Grave sunt întârzierea impunerii unor măsuri mai drastice și nerezolvarea, timp de 6 luni, a problemei paturilor de la terapie intensivă și a personalului medical necesar. Pur și simplu avertismentele specialiștilor, cum este medicul Octavian Jurma, au fost ignorate. „Suntem cu două săptămâni în urma pandemiei”, spunea acesta într-un interviu pentru Europa Liberă. Toate graficele arătau că se va ajunge la peste 4.000 de cazuri pe zi în timp record, așa cum arată că în următoarea săptămână vor depăși 5.000. Ideea e că obligativitatea măștii în aer liber trebuia impusă înainte să se ajungă la aceste cifre, că restaurantele și cinematografele nu trebuiau deschise concomitent cu școlile și că nu trebuie să ajungi să arunci peste noapte medicii din școli în spitalele Covid, din simplul motiv că aceștia nu au nicio experiență în domeniu și vor pica precum muștele. Multe par o improvizație penibilă, tipică României…. Mortalitatea în România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană de circa două luni, la o cifră a infectărilor de cinci ori mai mică, dar nimeni nu vrea să admită (de oferit date, nici vorbă) că infecțiile nosocomiale din spitale sunt una dintre cauze, poate chiar cea mai importantă. Autoritățile au reproșat, pe bună dreptate, populației că nu respectă măsurile de prevenție, dar, oare, ele au respectat propriile angajamente? Cu certitudine, nu. Pentru că nici văicărelile, nici țapii ispășitori și nici asigurările că totul e sub control și că „ne descurcăm” nu țin loc de eficiență și responsabilitate. // Integral:
Şefi şi angajaţi din Romsilva Bacău, trimişi în judecată de DNA după ce au luat şpagă aproape un milion de euro Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a mai multor angajaţi din cadrul Romsilva. Este vorba despre Aurel Pâslaru, până în august şeful Ocolului Silvic Comăneşti, Sorin Velu Comăneci, şef district I Asău, Constantin Ştefancu, şef district III Nogea, Liviu Corbu, şef district VI Ghimeş-Palanca, Costel Colpoş, şef district V Camenca, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Janos Olteanu, la data faptei şef district II Geamăna din cadrul Ocolului Silvic Comăneşti în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită. De asemenea, sub control judiciar a fost trimis în judecată Adrian Leacşu, şef district V Camenca din cadrul Ocolul Silvic Comăneşti Bacău, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, dar şi un contabil al unei societăţi comerciale, în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.
Nimeni nu e lăsat în urmă la PSD. Ce încearcă Iohannis a făcut și Băsescu și a fost lăsat din mână chiar de pedeliștii lui – Interviu ….Vă aduceți aminte că asta i se reproșa lui Dragnea cel mai mult: că înainte PSD era corupt, dar avea cadre, avea tehnocrați. Acum, PSD încearcă să revină la acea formulă: Nu numai că nu mai suntem corupți, dar iată, putem să aducem o garnitură de profesioniști în domeniul specific medical, pentru că ăsta e domeniul politic în acest moment….. Așa cum observați, există o garnitură, gen Rodica Nassar și alții, care sunt în continuare în spatele PSD și care, e adevărat, nu mai sunt primii pe listă, dar nici nu au dispărut în totalitate. Avem de-a face doar cu o schimbare de blană, lupul își schimbă blana, dar năravul ba! Avem o schimbare de blană mai degrabă decât o schimbare reformatoare, într-adevăr. Ceea ce nu am văzut până în acest moment este un discurs programatic și ideologic, care e cu adevărat important…. Probabil se și așteptau să piardă Capitala, probabil nu se așteptau să piardă Sectorul 1, dar altfel erau niște pierderi asumate, știau care va fi rezultatul. Nu, nu au pierdut atât de mult sau mai exact au știut să își păstreze acțiunea de aur, să îi spunem. Vă aduceți aminte de sondajele de dinainte de alegeri, aveam impresia că mâine, poimâine se închide în Kiseleff. Or, din contra, acum toate sondajele vor trebui să plece de la cifrele care arată un PSD în 30 – 31%, foarte aproape de PNL, care este în 33%. Probabil că scorurile vor fi puțin diferite la alegerile generale, dar nu cu mult, pentru că PSD a reușit să își păstreze bazinul lui electoral clasic, și anume mediul rural și orașele mici. Din asta îi va fi greu oricui să îl scoată. Va fi foarte interesantă această pălărie în care toată lumea se declară învingător, nimeni nu este învins și până la urmă e ca în acel banc: Ce e fotbalul? 22 de oameni care aleargă după o minge timp de 90 de minute și la sfârșit câștigă Germania….. USR, din nefericire, nu a avut foarte mare succes, pentru că nu a reușit să se transforme într-un partid stabil. Nu și-a făcut încă, și asta e grav, structuri locale care să fie foarte puternice. Sigur, avem trei orașe mari, Brașov, Timișoara și București, dar ele nu sunt suficiente, nici măcar ca număr de voturi, ca să crească USR, în afara procentului său. Procentul din alegerile generale din 2016 era sub 10 procente. Care este scorul USR în acest moment? 10%. Este un partid mic, care nu reușește să sară pârleazul, să sară mai sus decât poate, or, în bătălia care se va da între PSD și PNL, situația va fi destul de complicată….. Dacă vă uitați cum s-au întâmplat aceste alegeri, PLUS a beneficiat de cele mai mari avantaje, pe spatele unui partid care încearcă să facă ceva. Nu știu cine e artizanul acestei alianțe, dar în final această alianţă nu se dovedește a fi bună pentru cei de la USR, dar este foarte bună pentru cei de la PLUS, care, pe lângă faptul că îl au pe Cioloș la Bruxelles, pe Vlad Voiculescu viceprimar la București și în CNC își plantează oamenii în detrimentul celor de la USR….În patru ani ar fi meritat mult mai mult, pentru că USR s-a considerat întotdeauna un partid anti-sistem, care atrage forțe noi, mai degrabă dinamic decât conservator, or, se dovedește că încă este un partid de personalități, și nu unul de organizație. Pentru că au câștigat personalitățile: Dominic Fritz, Nicușor Dan, dar nu a câștigat organizația USR, nu a câștigat structura birocratică condusă de Barna, Ghinea și compania…..Ceea ce ne arată cazul lui Florin Iordache este că no one is left behind la PSD, adică într-un fel sau într-altul, în afară de cei care s-au arătat extrem de frustrați și care nici nu aparțineau partidului, ci mai degrabă lui Dragnea, gen Rădulescu Mitralieră și compania, ceilalți, chiar dacă pierd alegeri sau ceva, sunt recompensați într-un fel sau într-altul. Integral:
CLASA POLITICĂ, INCAPABILĂ SĂ SE REFORMEZE 


