Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 9 septembrie! Vremea se răcește în toată țara, cu excepția Olteniei. Temperaturile maxime variază între 21 și 31 de grade, iar minimele între 8-21 grade. În cursul zilei sunt așteptate ploi de scurtă durată și posibil descărcări electrice în deosebi la munte in centru și sud-vest. În nopatea de luni spre marți, vântul se intensifică temporar în estul teritoriul, și in regiunile sud estice. La munte sunt șanse mari de ploaie,iar maximele abia ating 20 de grade, în timp ce noaptea vor fi doar 6. La București, vremea va fi predominant frumoasă. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 29 de grade, iar minima de 15-17. Vântul va avea ușoare intensificări= la începutul zilei.
România e de o lună pe primul loc al ratei deceselor în Europa. Dr. Adrian Marinescu: Infecțiile nosocomiale din ATI joacă și ele un rol Vestea că România este primul loc în Europa în ce privește rata deceselor provocate de Covid-19 la 100.000 de locuitori, pare nouă dar nu e. În urmă cu fix o lună, pe 3 august, România se plasa tot pe prima poziție. Ceea ce ar trebui să îngrijoreze sunt indicatorii în continuă creștere, așa cum apar ei în raportul Centrului European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC). De ce mor românii mai mult decât alți europeni de Covid? Un rol îl joacă și infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă. ”Este una dintre cauze”, spune pentru Europa liberă medicul Adrian Marinescu de la Spitalul de Boli Infecțioase ”Matei Balș” din București. În momentul de față, rata deceselor cumulate pe ultimele două săptămâni are indicele de 3.2, cel mai mare din Europa, în timp ce în urmă cu o lună același indice era de 2.0, tot cel mai ridicat. Numărul cazurilor noi de coronavirus la suta de mii de locuitori este acum de 83.8, iar în 3 august era de 81.0. Deci, într-o lună avem de-a face cu o creștere de 1.2 la indicele deceselor și cu una de 2.8 la cel al cazurilor noi de Covid. … Rata deceselor: România 3.2, Bulgaria 1.6, Spania 0.8, Malta 0.8, Croația 0.6, Franța 0.3 Rata cazurilor noi: Spania 231.6, Franța 101.4, Croația 89.6, Malta 89.1, România 83.8, Bulgaria 23.3. De ce se moare în secțiile de ATI Așa cum au repetat experții în sănătate și autoritățiile, creșterea numărului cazurilor de coronavirus are drept consecință directă creșterea cazurilor grave care ajung în secțiile de terapie intensivă. Acești bolnavi sunt, de regulă, cei prezintă și alte boli asociate, ceea ce face ca media națională a mortalității la terapie intensivă să fie de 60%. Profesorul Alexandru Rafila pune această rată mare a mortalității pe seama capacității și eficienței sistemului de sănătate de a trata acești pacienți…. O altă explicație ar putea fi și aceea a infecțiilor nosocomiale din spitale, in special acelea din secțiile de terapie intensivă despre care s-a vorbit în contextul tragediei de la ” Colectiv”, când mulți dintre cei arși au murit în urma infecțiilor contactate în spitale. Adrian Marinescu, medic primar la Spitalul de boli infecțioase ”Matei Balș”din București, spune pentru Europa liberă că infecțiile nosocomiale din secțiile de ATI ar putea fi una dintre cauzele mortalității ridicate de Covid 19 din România. ”Infecții nosocomiale există în orice terapie intensivă din lume, probabil că în România mai mult decât în Germania, de exemplu. Pacientul critic are o mulțime de dezechilibre, posibilitatea de a face suprainfecții bacteriene. Deci, infecțiile nosocomiale din secțiile de terapie intensivă joacă și ele un rol, pot fi unul dintre factorii care contribuie la rata mare a mortalității.” Date despre infecțiile nosocomiale din spitale nu mai sunt însă furnizate de câțiva ani, ultimul raport al ECDC datează din 2017. Doctorul Adrian Marinescu susține însă că motivele care determină această rată a mortalității care ne plasează pe primul loc în Europa sunt cel puțin trei și ele determină și variațiile mari ale mortalității de la un spital la altul. De exemplu, la ”Matei Balș” aceasta e între 2 și 3%, dar la nivelul țării e de peste 6%, ceea ce înseamnă că sunt spitale unde mortalitatea e de peste 8%. ”În primul rând, un sistem medical ok ar trebui să aibă grijă de afecțiunile cronice ale cetățenilor, pentru că se știe foarte clar că afecțiunile cronice dezechilibrate duc la forme mai severe de Sars- Cov2, al doilea aspect se referă la faptul că nu există o monitorizare foarte corectă a evoluției bolii Covid 19, adică sunt pacienți care pot evolua prost și atunci e vorba de rapiditatea de intervenție. Monitorizarea contează foarte mult, iar ea nu e așa cum ar trebui să fie. Și, nu în ultimul rând, faptul că în terapie intensivă cazurile critice nu sunt abordate foarte bine. Nu e vorba că sistemul nu face față, ci că nu e pregătit să se ocupe de un număr mare de cazuri critice”. Integral: https://romania.europalibera.org
ANALIZĂ Peste 2.100 de elevi (18%) din localitățile aflate în scenariul roșu nu au niciun dispozitiv pentru a participa la școala online, iar 56% au doar telefoane Aproape 18% din cei peste 11 mii de elevi care învață în cele 43 de localități – comune și orașe mici – aflate în scenariul roșu, nu au niciun fel de dispozitiv pe care să facă școală online, arată o analiză Edupedu.ro. În aceste localități rata de infectare depășește pragul de 3/1.000 de locuitori, potrivit datelor anunțate luni de Ministerul Sănătății. Elevii trebuie să urmeze școala 100% online (scenariul 3 sau scenariul roșu), conform reglementărilor actuale. Recordul îl deține orașul Târgu Ocna din Bacău, unde aproape 500 de elevi nu au dispozitive, potrivit datelor de la Ministerul Educației. Jumătate dintre județele țării au cel puțin o localitate în scenariul roșu. Cele mai multe localități aflate în această situație sunt în județul Arad, unde 8 comune depășesc rata de infectare de 3 la mie. Județele următoare sunt Bihor, cu 5 localități „roșii”, Prahova, cu 4 și Bacău cu 3. În aceste 43 de localități cu rată de infectare peste pragul roșu erau înscriși la școală 11.873 de elevi, în iunie 2020, potrivit datelor prezentate de Ministerul Educației la licitația pentru tablete. Dintre ei, 2.112 nu aveau niciun dispozitiv cu care să facă orele online – adică 18%, potrivit recensământului oficial. Ba mai mult, 6.677 (56%) de elevi înscriși la școlile din aceste localități au doar smartphone pentru învățământul „hibrid”. Împreună, cei care au doar telefon și cei care nu au niciun dispozitiv ar însemna 8.879 de levi, adică 74% din numărul total de elevi din aceste localități….ARGEȘ: În Vedea, 62 de elevi nu au acces la Internet și 35 nu au acces la dispozitive (327 au acces la dispozitiv smartphone) BACĂU: Situația cea mai gravă din toată țara se înregistrează în Târgu Ocna: 471 de elevi nu au acces la Internet, 475 nu au acces la dispozitive (1.138 au acces la smartphone). Situația este gravă și în Ungureni: 149 de elevi fără acces la Internet, iar 135 nu au acces la dispozitive (212 au acces la smartphone). Pentru Damienești nu există date. Integral: https://www.edupedu.ro
Șeful Asociației Comunelor: „Masca e precum chiloțelul, face parte din vestimentație, nu o dăm”. Transportul elevilor, mărturii șocante Fără microbuze pentru transportul școlar, fără măști gratuite, fără dezinfectant în anumite școli. Acesta e tabloul din mediul rural în care elevii ar trebui să înceapă școala la 14 septembrie. Aproape jumătate din populație României trăiește în mediul rural, iar copiii care vor începe școala vor avea de suferit din cauza resurselor financiare limitate în perioada epidemiei de COVID-19. În sate se ridică mari semne de întrebare, mai ales în ceea ce privește două probleme: transportul elevilor către școli și asigurarea măștilor. Din cauza noilor condiții impuse de epidemia de COVID-19, numărul copiilor care ar trebui să urce simultan într-un microbuz școlar este redus la jumătate, ceea ce va face aproape imposibil, în anumite comune, transportul. Președintele Asociației Comunelor din România, Emil Drăghici, susține într-o declarație acordată pentru Europa Liberă că masca este parte din vestimentație și va trebui să fie asigurată de părinți, deoarece primăriile de comună nu au resursele financiare. Primarii prezintă situații incredibile despre cum se realizează, în realitate, transportul școlarilor. Pe lângă problemele existente în marile orașe înainte de începerea școlii, copiii din satele României mai au una în plus: transportul către școală. În multe comune, școlile s-au desființat din lipsă de personal sau din cauza numărului redus de copii rămași în sate. Din acest motiv, distanța între satul în care trăiește un elev și școala la care învață poate să fie de peste 20 de kilometri, ceea ce face ca transportul să devină esențial în procesul educațional. Autoritățile locale din anumite comune se declară depășite, iar apariția epidemiei de COVID-19 nu a făcut decât să agraveze situația. Cei care vor avea de suferit din cauza pasării de responsabilitate între autoritățile locale și cele centrale sunt copiii. Prinși la mijloc, ei și părinții lor, vor trebui să găsească soluțiile pentru a rezolva problema. Autoritățile ridică din umeri, arătând unele spre celelalte….. „Nu poți să dai tuturor, să ne ierte Dumnezeu, până acum copiii nu au mers nicăieri? Le-a dat cineva măști? Așa cum îi dă șosete, chiloțel și masca face parte din vestimentația oricăruia dintre noi. Acolo unde sunt bani se dau măști, acolo unde nu sunt, vedem cum găsim soluții. În numele lui Dumnezeu, măștile fac parte din costumația oricărui copil! Atunci să dăm și maiouri și chiloței și șosete? Masca face parte din costumația fiecărui dascăl sau copil”, a susținut președintele Asociației Comunelor din România (ACoR) în exclusivitate pentru Europa Liberă. Emil Drăghici a comparat măștile din perioada COVID-19 cu batistele pe care elevii din generațiile anterioare erau obligați să le aibă zilnic la ei….. Despre tablete nici nu poate să fie vorba, chiar dacă tocmai copiii din mediul rural au cea mai mare nevoie de ele. Eșecul licitațiilor organizate de Guvern pentru tablete și măști, se va vedea cel mai mult în mediul rural, susțin primarii de comune. „Tabletele școlare sunt ca manualele școlare. Ne-am ocupat noi, primarii, de manualele școlare? E în responsabilitatea autorităților centrale, e o obligație. Dreptul la educație nu e doar pentru cei cu bani, deși se ajunge în situația că cel care are, oase roade”, a adăugat Emil Drăghici. Integral: https://romania.europalibera.org
Expert in politici publice despre strategia de descentralizare a Guvernului: Degeaba ai un sistem descentralizat daca capacitatea statului este suboptimala sau nu exista ….“Descentralizarea politicii epidemiologice la nivel local, pentru scoli si licee, se bazeaza pe logica subsidiaritatii, pe care toti o proclama retoric dar pe care putin o sustin cu adevarat si inteleg ce presupune. In aprilie, cu colegi de la SUNY Binghamton, faceam o analiza comparativa la nivel global a politicilor de sanatate publica privind pandemia. Incercam sa vedem daca federalismul sau centralismul sunt mai eficace si eficiente in limitarea consecintelor epidemiologice ale virusului. Rezultatele preliminare din aprilie sugerau ca sistemele federale sunt mai eficace in controlul pandemiei si argumentam ca sistemele institutionale descentralizate, in care decizia se ia la mai multe nivele, sunt predispuse sa genereze mai rapid politici pentru administrarea crizei si gasesc solutii mai bune comparativ cu sistemele centralizate. Acum, dupa 7 luni de la inceputul pandemiei si la cateva luni dupa ce publicam acel working paper, am ajuns la concluzia ca nivelul de (des) centralizare *nu conteaza*, influenta gradului de centralizare este nesemnificativa statistic. Ce conteaza insa este capacitatea statului (state capacity). Degeaba ai un sistem descentralizat, care functioneaza pe baza principiului subsidiaritatii, daca capacitatea statului, la oricare nivel, este suboptimala sau nu exista. Iar in cazul sistemelor descentralizate, nu e suficient ca statul sa aiba capacitatea de a reactiona si de a dezvolta si impune noi masuri, ci si conteaza si distributia acestor capacitati in interiorul statului…. Practica la noi este sa descentralizam, sa dam in sarcina UAT-urilor noi si noi atributii, dar fara a descentraliza si capacitatea statului, a a redistribui resursele catre primariile de comune, localitati si municipii. Degeaba descentralizam nivelul de decizie la primaria de comuna, daca primarul nu are capacitate institutionala, n-are educatia si n-are experienta sau expertii care sa-i permita sa ia deciziile adecvate. Ganditi-va la o comuna tipica din ruralul romanesc, cu o primarie care are 7-8 angajati, din care un inspector de protectie civila si un asistent social, un primar cu studii medii sau facultatea luata la fara frecventa si care habar n-are cum sa pronunte cuvantul “epidemiologic”. Omul, oricat de bine intentionat ar fi, n-are expertiza pentru a lua decizii informate si adecvate. Si nici nu are experti in jurul lui care sa il ajute in luarea deciziilor cele mai adecvate situatiei de pe teren. De aceea cred ca descentralizarea deciziei la nivel local, fara transferul de capacitate (resurse, oameni, know-how) are potentialul de a duce la inrautatirea situatiei la nivel agregat si va produce inechitati sociale cauzate de alocarea disproportionata a resurselor intre comune, orase si municipii. Elevii de la oras, unde primariile au mai multe resurse, vor fi protejati mai bine si vor avea mai multe resurse decat elevii de la sate. Decalajele nu pot decat sa creasca, in consecinta. O solutie adecvata ar fi ca descentralizarea deciziilor legate de pandemie sa fie descentralizate pana la nivel de judet, unde exista capacitate substantial mai ridicata decat la nivel de comuna/localitate”, a scris Marius Ghincea pe pagina lui de Facebook. Integral: https://ziare.com
Dezvăluirile care aruncă în aer piața media. Bani aduși la sacoșe pentru trusturi de presă românești …. Fostul procuror Mircea Negulescu aruncă în aer piața media. El a susținut că au fost aduși bani din Bulgaria, la sacoșe, pentru trusturi de presă românești. El a susținut că se dorea astfel ca afacerile ascunse să nu ajungă niciodată în atenția publică, iar băieții deștepți să își poată vedea, liniștiți, în continuare, de combinații. În plus, susține fostul procuror, banii proveniți din Bulgaria au mare legătură cu celebrul dosar Lukoil. „O altă problemă care eu cred că ar fi interesant ca organele statului să o investigheze pentru că eu, la momentul ăsta, nu mai sunt procuror: sumele de bani care vin din Bulgaria și cu care sunt cumpărate trusturi de presă în România. Sume de bani care vin atât prin conturi, cât și la sacoșă”, a susținut acesta potrivit realitatea.net. Întrebat de jurnalistul Iulian Leca dacă Gazeta Sporturilor a fost cumpărată în 2018 de exemplu, de grupul elvețian împreună cu o companie chiar din Bulgaria… sport media grup”, Negulescu a spus că există organe abilitate ale statului care pot să verifice care este interesul pentru care anumite trusturi de presă sunt cumpărate din Bulgaria cu bani proveniți din Bulgaria….. „Vă dați seama că am avut acces la astfel de informații (…). Sunt organe abilitate ale statului care pot investiga aceste lucruri. Este foarte simplu, dacă mergi și urmărești conturile bancare și operațiunile comerciale care se fac”, a comentat Negulescu. „Pai de exemplu Petrotel Lukoil are hbb Olanda… de exemplu, firma mare e hbb Olanda… nu în Moscova. E posibil să fie tot așa un mod d-ăsta de abordare… maniera care ar trebuie cercetată de organele de specialitate. Integral: https://www.capital.ro
Valeriu Nicolae: Doamna Siminica Mirea acum senatoare (doamne, ce banc prost) este din 2006 în politică, în filiala dominată pe atunci de preacinstitul Darius Vâlcov. Soțul ei este prim vice-președinte al PDL/PNL și primar. Foarte bogați de când cu politica. Din 2008 până în 2012 averea le crește cu câteva sute de hectare. Au peste 12.000 de metri pătrați în Slatina și câteva case, una de 466 de metri pătrați. Soțul este declarat incompatibil de ANI că deah, cinste și onoare. Deși PNL-istă de frunte, angajează la cabinet rudele unui PSD-ist foarte influent, căci nu se știe niciodată. Trece în barca PSD la moțiunea depusă de PNL în 2018. Soțul rămâne la PNL, că doar e bine să ai toate flancurile acoperite. Doamna face liceul invers. Conform declarației ei termină liceul între 1996 și 1990. Probabil este 1986 – 1990 dar sunt eu răutăcios, la senatori se acceptă greșelile. Între 1990 și 1998 lucrează la o firmă secretă, contabilă. Devine Director General la 29 de ani, tot la firma secretă. În 2006 o lovește nu numai politica, ci și studiul, așa că face Bioterra la București. La 39 de ani are și o bombă de facultate în CV. Din 2003 are firma ei. Merge binișor, numai că, în momentul în care soțul devine primar, firma explodează, iar cifra de afaceri crește de peste 300 de ori. Da, ați citit bine, de peste TREI SUTE DE ORI. Trece, de la 2 angajați, la 225. Din 2016 în Senat fix în comisiile necesare afacerii familiei , că doar sunt multe interese de apărat. La momentul trecerii la PSD afacerile firmei mai cresc un pic. Odele din ziarele locale către soții Mirea sunt vomitive. Aici un exemplu: “Ionel Mirea a făcut ceea ce a promis acum patru ani, merită sa fie primar pe viață. Acum se lucrează și la asfaltarea drumurilor, avem locuri de muncă, centru de permanență, liceu, iluminatul public este ca-n Slatina, avem chiar și sistem audio pe strada Principală, cum să nu fii mulțumit? A făcut lucruri mărețe…”. CV-ul ei, o mizerie, este cam standardul deputaților și senatorilor de Olt și demonstrează cum orice nulitate oportunistă, îmbogățită dubios și cu relații politice poate ajunge în cele mai înalte poziții în stat. Sunt județe unde nu pare să existe PSD, PNL, ALDE, PMP și ProRomânia ci doar un partid mare care își schimbă cadrele cu un tupeu sinistru. Andrei Daniel Gheorghe are zero ore lucrate în privat. Nu a făcut nimic, nimic. Dar este fiul fostului primarul de șase mandate de la Otopeni. De la 20 de ani în PNL. La 27 de ani ajunge in Parlament. Vorbește îngrozitor de mult și spune tâmpenii cu o siguranță demnă de Vela sau Grindă. Se pregătește pentru al treilea mandat în Parlament. La limita fanatismului religios, căci doar el este o dovadă a unei minuni dumnezeiști și nu a nepotismului. Face și el un doctorat de prin 2010 că doar asta îi lipsea. Aici o declarație a lui în Parlament : “Se vorbeşte de toate aceste granturi norvegiene, de fonduri norvegiene şi vreau să spun un lucru, că aceste granturi norvegiene… în România, funcţionează o reţea de ONG-uri, o reţea, nu una singură, ci mai multe grupuri de ONG-uri, care promovează o serie de idei care nu sunt întocmai în consonanţă cu valorile culturale, spirituale şi identitare ale poporului român. Fondurile acestea norvegiene, de multe ori, stau la baza anumitor structuri asociative care, fie în România vor să promoveze relativismul moral şi cultural şi ideologia genurilor, desprinsă din Revoluţia neomarxistă a anilor ’60, fie vin pur şi simplu să promoveze globalismul, secularismul şi alte elemente.Eu cred că aceste fonduri norvegiene sau de altă culoare care intră în România nu ar trebui să aibă conotaţie ideologică şi nu ar trebui să fie gândite, să schimbe pur şi simplu mentalitatea, matricea culturală a poporului român sau pur şi simplu să dea curs unor elemente care să destabilizeze siguranţa naţională, prin atacuri la identitatea naţională. De aceea, cred că Guvernul României şi toate organele statului ar trebui să aibă mai mare grijă unde se duc, cum circulă şi de unde ajung şi cu ce scop aceste fonduri norvegiene.” Ăsta mai are puțin și iese cu calul alb și cu sabia în mână în Piața Victoriei să apere matricea culturală și identitatea neamurilor cu copii în Parlament. Liberalism, băi, nu pricepeți voi! Sursa: https://www.facebook.com
Sorin Pâslaru, ZF: #cevreaudelaprimarv Tiparul campaniei electorale actuale este de aşa natură încât alegătorii reuşesc foarte puţin să-şi spună cu adevărat dorinţele lor către cei care vor prelua funcţiile de reprezentanţi locali. Aceasta pentru că relaţia între cetăţean şi reprezentantul său din consiliul local sau primărie, fiind intermediată de presă, este perturbată masiv de interviurile publicitare care umplu spaţiul public. Cu mass-media în plină criză ca şi alte sectoare afectate de pandemie, campania electorală înseamnă o gură de oxigen. Totuşi, câştigul individual este o pierdere pentru public. Din păcate, lipsa dezbaterii reale costă. Exact ca într-un orăşel unde profesorii, doctorii şi inginerii cei mai buni stau departe de politică şi încă din familie se transmite “Nu te băga în mocirlă”, iată că acum a venit rândul la aproape întreaga mass-media să adopte această atitudine şi să lase candidaţii, unii dintre ei actuali primari care ar trebui să dea socoteală, să spună ce vor în advertoriale. Plus că partidele beneficiază în această campanie, conform noii legislaţii de zeci de milioane de euro de la buget. Unde ajungem în acest fel? Păi e suficient să ne uităm pe străzi şi în general în orice zonă publică sau la cei trei S: şcoli, spitale şi şosele….. Pe de altă parte, localele din 2020 par mai disputate ca niciodată. La Bucureşti, în afara celor doi protagonişti de la stânga şi de la dreapta, intrarea dinozaurilor pe scenă precum Băsescu şi Tăriceanu arată atât miza politică ulterioară a acestor alegeri, dar şi cât de indispensabil este pentru oricine din politică să fie (sau măcar să fie perceput că este) în joc. Cum dă Madonna câte un comunicat de presă la trei luni ca să rămână în atenţia publicului, la fel cei doi ţin cu dinţii să apară oricât şi oriunde, numai să nu fie consideraţi dispăruţi, ceea ce în politică şi în showbiz înseamnă sfârşitul….. Cu toată această percepţie, ar trebui clarificat faptul că bugetele locale reprezintă o treime din bugetul consolidat al statului şi că spitalele şi şcolile ţin 100% de primării în ceea ce priveşte clădirile şi echiparea. E acesta un lucru bun mai ales pentru comunităţile care sunt sub 50% din media PIB per capita pe ţară? Ar trebui un program naţional “Spiru Haret 2020” finanţat direct de la Ministerul învăţământului pentru modernizarea şcolilor şi construirea de campusuri şcolare noi? De ce Compania Naţionala de Investiţii poate face cămine culturale şi nu poate face şcoli şi campusuri şcolare? De ce nu poate face Ministerul Sănătăţii spitale? în această pandemie s-a văzut slăbiciunea modelului în care marile spitale sunt în responsabilitatea consiliilor judeţene, care numesc ce cine vrei şi pe cine nu vrei în consiliile de administraţie. Ultimii 10-15 ani de guvernare în România au arătat că puterea fără responsabilitate acordată liderilor locali a creat structuri feudale în ţară, iar multe reşedinţe de judeţ sunt într-o stare deplorabilă în faţa altor mari centre economice şi universitare care au decolat. Este suficient să vezi pavajul din faţa magazinului Unirea din Bucureşti, buruienile şi trotuarul spart de pe Faleza Plajei Modern din Constanţa, comparativ cu ce se întâmplă în Oradea sau la Iaşi….România a fost şi este condusă de oameni pe care nu îi vezi plimbându-se în centrul oraşului şi atunci nu are cum să îi deranjeze acest peisaj urban neprietenos. Ei cunosc mai bine trotuarele de la Zurich sau Monte Carlo. Nu mai vorbim de spaţii verzi, de parcări de biciclete, de benzi unice pentru autobuze, de mobilier urban sau câte un mini teren de baschet la fiecare cvartal de blocuri. Iar cei trei S- şcoli, spitale şi şosele moderne rămân oricum NASA. Integral: https://www.zf.ro
Semi-reparat …. Sunt convins că aveţi şi dumneavoastră asemenea istorii. Pe când eram la un magazin de bricolaj am dat peste un coleg de la facultate. Căuta o uşă. Problema lui era mai complicată. Marii specialişti pe care îi angajase… i-au distrus peretele. Acum îi trebuia un cadru nou. Este o situaţie pe care o întâlnim la tot pasul. Şoselele sunt pline de “reparaţii” în care îţi distrugi maşina. Acum ceva vreme au inaugurat o autostradă care s-a surpat la câteva zile după ce au dat drumul la circulaţie. Din faţadele clădirilor nou “renovate” cad bucăţi. Primarii par să se fi specializat în asemenea făcături. Am parcat maşina în noua parcare de la Piaţa Sudului, inaugurată cu atâta tam-tam. Un coşmar. Intrarea era lată fix cât maşina. După ce m-am strecurat, am parcat şi m-am îndreptat spre ieşire. Nici un indicator. Portarul mi-a sugerat, plictisit, să mă strecor pe la bariera auto. Am refuzat şi am găsit singur, după 10 minute, ieşirea. Cu intrarea nu am mai avut noroc, aşa că am făcut cum a spus omul. Uneori descriem fenomenul spunând că este opera lui “nea Gică” sau “Dorel”. Dacă prin asta înţelegem că cei care fac asemenea lucrări vin de undeva din alte vremuri, din societatea rurală, atunci ne înşelăm. Artizanii trecutului aveau, dimpotrivă, o înclinaţie spre perfecţionism. Aveau mult timp la dispoziţie, lumea nu era atât de grăbită. Multe dintre construcţiile lor stau şi acum în picioare. Datorăm aceste semi-obiecte, făcute de semi-specialişti, mai curând comunismului. Pentru comunişti, cantitatea era o adevărată obsesie. Iar conform învăţăturii dialecticii lui Hegel, vulgarizată de Engels, cantitatea se va transforma, cândva şi cumva, spontan, în calitate. Aşa că pe timpul regimului comunist ţara s-a umplut de aproximaţii. Am auzit – nu ştiu cât de adevărat este – că înaintea unei vizite a lui Nicolae Ceauşescu într-un lan de porumb ştabii locali dăduseră ordin să fie legaţi cu sârmă ştiuleţi de tulpinile plantelor, să dea impresia că acolo era o producţie-record….. Aţi mai auzit ceva despre “metroul din Drumul Taberei”? Despre “trenul spre aeroportul Otopeni”? Pe autostrada Bucureşti-Ploieşti nici acum, la cinci ani de la deschidere, nu există nici o benzinărie. În politică s-a lucrat la fel. Tot ce a fost început a rămas suspendat. Sau a fost livrat stricat. Codul Penal, reforma administraţiei locale, sistemul de pensii “private”. Înzestrarea Armatei s-a încurcat în cumpărarea unor avioane la mâna a doua. Cele două fregate vechi luate de la britanici au stat mai mult prin şantier. Aceasta este România de azi. Semi-funcţională. O semi-democraţie, cu o semi-economie de cvasi-piaţă. Cu privaţi care lucrează la stat. Cu semi-universităţi care acordă semi-doctorate. Cu semi-Poliţie şi semi-spitale. O ţară semi-mare, cu un viitor semi-măreţ. Integral: https://www.bursa.ro
Cât durează IMUNITATEA la COVID-19? Răspuns SURPRINZĂTOR Un studiu realizat de oamenii de știință din Islanda pe baza analizelor de sânge de la aproximativ 30.000 de oameni, dintre care 1200 de pacienți vindecați de covid-19, demonstrează că imunitatea la SARS-CoV-2 durează după însănătoșire, cel puțin patru luni. Iar cercetătorii britanici au arătat că anticorpii sunt prezenți și la marea majoritatea a persoanelor foarte în vârstă. Potrivit studiului, circa 90% dintre persoanele vindecate au avut anticorpi împotriva noului virus, iar numărul lor a crescut în primele două luni de la diagnosticare, după care a rămas la nivelul dobândit pe durata a patru luni, cât a durat cercetarea, scrie publicația Nature. Ceea ce înseamnă că imunitatea nu dispare foarte repete, așa cum s-a crezut până acum, ci se păstrează în decurs de mai multe luni. Experții britanici au studiat, la rândul lor, prezența anticorpilor la persoanele cu vârste de peste 80 de ani din casele de bătrâni. S-a dovedit că 82% dintre pacienții care au depășit această etate au format anticorpi de protecție. In cazul tinerilor, anticorpi neutralizanți sunt prezenți în 90% dintre cazuri. Rezultatele au fost obținute la circa cinci săptămâni după apariția primelor focare de covid-19 în casele de bătrâni din Marea Britanie. Integral:
Tot ce trebuie sa stii despre imunizarea colectiva. Solutia pe care oamenii de stiinta o privesc cu ingrijorare ….
Sindicatul polițiștilor Europol: Bode minte cu nerușinare. Șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune / După ce ne-ați spus că nu ați auzit sirenele, nu ați văzut manevrele de depășire, ne spuneți și nouă ce fumați? „Ministrul Bode minte cu nerușinare atunci când spune că nu știa ca Touaregul cu care se deplasa avea in funcțiune semnalele acustice și luminoase sau când afirmă că nu el l-a pus pe șoferul SPP să circule cu viteză și să încalce regulile de circulație care au dus la accidentul cu victimă de pe raza jud. Argeș. Vă spunem noi că șoferul SPP cere acordul demnitarului pentru orice acțiune, inclusiv pentru traseul pe care urmează să se deplaseze. Spp-istul este o victimă și va răspunde personal pentru aroganța lui Bode și pentru faptul că a acceptat să încalce legea la solicitarea lui”, se arată într-o postare pe Facebook a Sindicatului. Potrivit sursei citate, cazul Bode are același tipar precum al lui Gabriel Oprea, când polițistul Bogdan Gigină și-a pierdut viața, dechizând coloana fostului vicepremier și ministru de Interne. „ În aceleași condiții a murit și Bogdan Gigină, care a gonit cu viteză pentru a elibera calea ministrului Oprea, nu pentru că i s-a cerut, ci pentru că se plictisea în vreo intersecție. Să fim serioși! Vedem același tipar. Tăcere, tentativă de mușamalizare și la câteva zile, la presiunea opiniei publice, o poveste cusută cu ață albă. Totul pentru a salva aparența unui Guvern “integru” care fumează în Palatul Victoriei, își trimite subordonații să se întâlnească noaptea cu interlopii pentru a negocia legea sau se folosesc de funcție pentru a fi deasupra proștilor care respectă regulile de circulație. Totuși, dl Bode, după ce ne-ați spus că nu ați auzit sirenele Touareg-ului și nici nu ați văzut manevrele de depășire în mare viteză, nu ne spuneți și nouă ce fumați sau ce culoare au pastilele care vă aduc în starea aceasta de Nirvana?”, se mai arată în postare.
Minunile oamenilor ”curați” ai lui Orban. Doi traseiști și un condamnat penal în Cancelaria prim-ministrului! …. Domnul Vlad Adrian Țone răspunde de Administrația Publică Locală de pe poziția de consilier de stat al prim-ministrului Ludovic Orban, mare liberal și cel mai dur opozant al traseismului și imposturii. Vlad Țone, de la profesor de sport în patru funcții publice În 2016, domnul Țone concura din partea alianței PSD-ALDE la funcția de primar al comunei Afumați. Cu doi ani înainte, în 2014, a susținut Partidul Conservator al lui Dan Voiculescu. Domnul Țone a terminat Facultatea de Educație Fizică și Sport în 2007. Pentru câțiva ani a fost profesor de sport la câteva școli mici. Pentru un an, lucrează ca ”analist de credite” la o bancă, deși nu are nicio calificare pentru asta. Are o carieră scurtă la bancă, de mai puțin de un an, și redevine profesor de sport și apoi este angajat de primărie la un club sportiv cu o echipă în liga a III-a. În următorii trei ani, din 2013 până în 2016, se întâmplă o minune. Devine consilier al secretarului de stat de la Ministerul Sportului, domnul Cristian Cosmin, fost în PC, ALDE și acum în ProRomânia. Apoi, director de cabinet. … În 2017 termină cel mai straniu master pe care l-am întâlnit până acum, cel de Management Educațional la Universitatea Tehnică de Construcții. Nu că Educația nu ar fi o formație serioasă, dar de când s-a specializat în ea Universitatea de Construcții? Mici afaceri cu Băluță În 2019, primarul PSD de la Sectorul 4, domnul Băluță, plătește 20.000 de lei firmei domnului Țone, AT Video Creations SRL. Din 2020, este omul de bază al domnului Orban la Administrație Publică. Virgil Guran: condamnat pentru evaziune fiscală Domnul Virgil Guran a fost ofițer activ până imediat după revoluție. … La un liceu militar care, desigur, nici el nu avea legături cu securitatea, ca orice liceu militar din timpul comuniștilor. Unul dintre absolvenții liceului își amintește că domnul Guran a fost secretar al Uniunii Tineretului Comunist. Devine om de afaceri până în 2012. Implicat în fotbal, afaceri cu alcool și tot felul de lucruri. Își rupe din timp și, la 33 de ani, face și ASE-ul. Reușește să fie condamnat pentru fals și evaziune fiscală, ca orice liberal cinstit. Amână procesul de 22 de ori, își ia și o adeverință că are suferințe psihice și, în final, scapă de pușcărie printr-o prescripție specială. Devine șef al PNL la Câmpina în perioada de glorie 2008, după ce mai face un masterat, la 42 de ani, la Titu Maiorescu – desigur, cu o disertație genială, pe care abia aștept să o citesc. Are mai multe poziții de președinte de tot felul și ajunge în 2012 în Parlament, unde se remarcă prin prezența la Antena 3, România TV și Realitatea TV, bastioanele profesionalismului și nesecurismului românesc. CV-ul domniei sale este o batjocură, căci ignoră o mulțime de firme dubioase pentru care acesta a lucrat. Din 2016 își continuă cariera la televiziuni fără a mai fi în Parlament. Revine din 2019 la ordinea și siguranța cetățeanului, ca mâna dreaptă a domnului Orban. Este și el consilier de stat în Cancelaria prim-ministrului. Soția și sora sa au fost brusc angajate în slujbe foarte bine plătite la Ministerul Dezvoltării, căci liberalism, competență, meritocrație. Clement Negruț, 7 cursuri Domnul Clement Negruț a terminat Institutul Minier la Petroșani, o facultate cotată slab atât în perioada comunismului, cât și acum. Este un inginer la stat până când îl lovește grav duhul politicii. Din anul 2000, cariera lui explodează. La 42 de ani, în timp ce este subprefect de Alba, ”inginer șef de formație” la Distrigaz și Director la Academia Olimpică Română, este bântuit brusc de duhul academic și face șapte cursuri. … În 2015 este secretarul general al PMP, ca orice liberal care se respectă. Din 2016 este consilier pentru PMP în Parlament și este propus, iarăși logic, ca întreaga sa carieră, pentru o sinecură în Colegiul Director al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, un for extrem de important pentru viața unei comunități democratice. Din 2019 este secretarul de stat al prim-ministrului pentru resursele minerale. Mai primește de la Universitate aproape 48.000 de lei. Soția domniei sale este și ea directoarea la stat, la consiliul județean Alba, unde încasează peste 106.000 de lei anual, conform declarațiilor de avere. Integral:
Efectele COVID-19 asupra companiilor si IMM-urilor, pe sectoare de activitate (sondaj BNR) În contextul pandemiei COVID-19, aproape un sfert dintre companii au fost afectate semnificativ de reducerea vânzărilor (o scădere de peste 75 la sută), se arata intr-un sondaj realizat de Banca Nationala a Romanei (BNR) în lunile mai și iunie 2020, pe un esantion de aproximativ 11.000 de companii nefinanciare, dintre care circa 85 la sută sunt IMM, corporațiile fiind incluse exhaustiv. In sondajul BNR se mai arata urmatoarele: Astfel, la nivel agregat, 26 la sută dintre companii au răspuns că cifra de afaceri le-a scăzut cu peste 75 la sută, în timp ce 22 la sută dintre acestea nu au fost afectate deloc de scăderea vânzărilor. Spre deosebire de IMM, care au fost afectate în cea mai mare proporție de scăderea vânzărilor cu peste 75 la sută, majoritatea corporațiilor (61 la sută) au înregistrat reduceri ale cifrei de afaceri mai mici de 25 la sută (Grafic 6). La nivel sectorial, agricultura și construcțiile și imobiliarele au resimțit cel mai puțin efectele pandemiei asupra cifrei de afaceri (34 la sută, respectiv 28 la sută dintre acestea nu au fost deloc afectate), în timp ce la polul opus se află firmele din sectoarele servicii și utilități, în cazul cărora doar 20 la sută nu au resimțit niciun impact în vânzări, iar pentru 32 la sută dintre acestea impactul a fost semnificativ (o scădere cu peste 75 la sută a cifrei de afaceri), evoluția în acest ultim caz fiind determinată în principal de serviciile HoReCa. La nivelul companiilor de comerț exterior, exportatorii au avut mai mult de suferit din cauza pandemiei, mai mult de jumătate dintre aceștia având scăderi de peste 50 la sută în vânzări în perioada stării de urgență (iar în cazul a 12 la sută dintre exportatori scăderea a fost de peste 75 la sută din vânzări). Dintre firmele care importă bunuri, 40 la sută au avut reduceri de peste 50 la sută ale vânzărilor în perioada de vârf a restricțiilor (doar 8 la sută din importatori au avut reduceri de peste 75 la sută a cifrei de afaceri). Conform datelor privind comerțul internațional cu bunuri și servicii, atât scăderea exporturilor, cât și cea a importurilor a avut loc în special ca urmare a reducerii cererii pentru produse din grupa de produse mașini și echipamente de transport, care are cea mai însemnată pondere în structura ambelor fluxuri comerciale….. Așa cum era de așteptat datorită specificului activității, companiile din sectoarele servicii și utilități au apelat într-o mai mare măsură la telemuncă, comparativ cu firmele din restul sectoarelor. De asemenea, aceste sectoare, împreună cu cele din industrie și comerț au avut posibilitatea mai ridicată de intensificare a activității pe canale alternative de deservire a clientelei, spre deosebire de celelalte domenii. Față de celelalte sectoare, firmele din industrie au fost nevoite să recurgă la concedieri într-o proporție mai mare (8 la sută). Totodată, o pondere relativ mai mare a acestora a apelat la procedura insolvenței sau la procedura reorganizării judiciare (2 la sută). Integral:
Cum a mers învățământul online în România, în timpul pandemiei. Probleme si soluții …. Pandemia COVID a prins sistemul de stat complet nepregătit. Cel particular, a reacționat și s-a adaptat mai rapid noilor provocări pentru a trece la învățământul online. Sistemul de stat, mai greoi, cu inerție mare la schimbare a preferat inițial să oprească cursurile și apoi le-a cerut profesorilor să le țină online. Din acest moment s-a instaurat haosul: fiecare profesor a făcut cât și cum a putut. Fără protocoale și soluții la nivel național, unii profesori s-au străduit să țină orele online, alții au trimis fișe pentru lucru, dar mulți s-au bucurat de o vacanța neașteptată. In perioada anterioară vacanței de Pasti, organizarea ad-hoc a educației la distanță a presupus în cvasi-totalitate (91% dintre răspunsuri) utilizarea aplicațiilor de transmitere a mesajelor scrise sau a imaginilor (de exemplu – WhatsApp), convorbiri telefonice directe între cadrele didactice și elevi, diferite site-uri cu conținut educațional” [12] Printre problemele majore identificate se numără: Nu au existat protocoale. Profesorii au putut să aleagă dacă să țină sau nu ore, iar această abordare, extrem de permisivă, nu încurajează munca. Profesorii sunt plătiți, ar trebui să susțină orele și să presteze munca pentru care sunt plătiți. Chiar dacă în unele cazuri, în lipsa altor mijloace, munca lor ar fi însemnat doar să trimită fișe și să le verifice. Chiar dacă majoritatea au ținut ore, programul a fost redus la minim: 1-2 ore la ciclul primar. Pregătirea profesorilor și platformele folosite. Mulți profesori nu au mai predat online, nu au știut (și nici acum nu știu) cum să folosească o platformă online. Ministerul învățământului se putea organiza și ar fi putut să aplice următoarele măsuri: 1. să aleagă o platformă pe care să cumpere fiecărui cadru didactic un cont pentru a susține ore online. 2.să inițieze cursuri pentru cadrele didactice prin care să-i învețe cum să folosească o platformă (chiar dacă majoritatea platformelor sunt destul de intuitive). Considerăm că un minim decent de instruire se putea realiza într-un interval de 4 ore, iar rezultatele ar fi fost cu totul altele. Cadrele didactice nu au cunoscut și nu au știut ce platforme pot fi folosite, ca atare, au folosit: de la Microsoft Teams, la Zoom, Google Classroom [3], Skype și chiar WhatsApp (WA) [2]. Rezultatul a fost un amalgam total. 3. Au fost cazuri în care fiecare profesor ținea ora pe altă platformă, cu orar aleator, care se schimba în funcție de disponibilitatea profesorului, diferind de la o săptămâna la alta. Iar temele date au avut și ele un caracter neunitar, au fost trimise fie pe Teams, pe WA, în format docx sau pdf, sau chiar ca o simplă poză capturată cu telefonul în condiții proaste de iluminare și orientare. Infrastructura a fost și este în continuare o problemă majoră. Mulți profesori au acces la internet și un telefon smart care să le permită un nivel de interacțiune de bază cu elevii. Problema pe care au ridicat-o unii este legată de lipsa mijloacelor de lucru – nu toți profesorii beneficiază de un laptop care să îi ajute să își desfășoare orele. Fiecare instituție de învățământ are însă un buget, și există pe piață laptopuri rezonabile la 2000 RON. Cu un management pro activ, se puteau asigura mijloacele necesare desfășurării orelor online pentru majoritatea profesorilor. Similar, nu toți copiii au acces la tablete și la laptopuri, iar telefonul nu e o soluție. Sunt familii cu 2-3 copii care nu au posibilitatea să asigure copiilor un mediu propice învățării. De unde să facă rost de 2 laptopuri? Telefonul nu e o soluție pentru că ecranul e prea mic, copilul își pierde rapid interesul. Cât e de ușor să vadă o fișă sau să urmărească lecția pe un telefon? Acești copii fie vor merge la scoală, fie statul va trebui să le ofere posibilitatea de a urma cursuri online prin achiziția de tablete sau calculatoare. Conectivitate. Trecând peste problemele de organizare a orelor, sunt probleme spinoase legate de accesul la internet……Ascunși în spatele unui ecran, reduși la dimensiunea unui pătrat pe monitor, participanții la o lecție online nu pot percepe limbajul corporal, inflexiunile vocilor, sau zâmbetul de apreciere al unui coleg. Toate aceste mici elemente sunt de fapt esențiale în comunicare, în dezvoltarea unui relații deschise, bazate pe încredere. Există articole care demonstrează că lipsa acestor elemente nonverbale din comunicare mărește sentimentul de oboseală, așa numitul zoomfatigue[6]. Atenția copiilor /elevilor e mai greu de păstrat căci sunt distrași de alte elemente și de faptul că este mult mai greu să intervină atunci când nu înțeleg ceva. Prelegerile și explicațiile clasice care se întind mai mult de 10 minute in mediul online obosesc elevii. Dacă în discuțiile față în față, un profesor poate “preda” o jumătate de oră fără să piardă interesul și atenția elevilor, lucrurile stau diferit în online iar elevii se simt deconectați. Soluția o reprezintă adaptarea tehnicilor de predare la învățământul online, deși, chiar folosirea celor mai moderne metode nu se ridică la nivelul învățământului clasic care presupunea interacțiune față în față.[7]. Nici cele mai moderne tehnici nu pot să suplinească distragerea atenției elevului de la oră și nici tentația de a face altceva. Elevii nu pot fi supravegheați la fel de bine online, comparativ cu supravegherea în sala de clasă, iar lăsarea microfoanelor pornite ca mijloc de supraveghere creează zgomot de fond și microfonie, fiind o soluție cu prea multe neajunsuri pentru a fi fezabilă…..Un avantaj al învățământului online îl reprezintă în schimb transparența: Acum părinții pot vedea cum se desfășoară o oră, pot chiar lua parte la ea, pot vedea care este limbajul folosit de profesor și felul în care gestionează anumite probleme delicate, conflicte apărute între copii. Pot să vadă și să aprecieze care este nivelul copilul lui față de nivelul clasei, pot vedea dacă copilul se confruntă cu probleme la anumite materii sau subiecte, și nu în ultimul rând, pot învăța și ei de la profesori. Integral:
Tranzacția deceniului în București: SIF Banat a cumpărat fosta platformă industrială IMGB din București. Surse: Pe cele 54 de hectare vor fi dezvoltate proiecte imobiliare rezidențiale, de birouri și de retail SIF Banat-Crişana, o societate de investiții care este succesoare a Fondului Proprietății Private, a cumpărat compania Doosan IMGB, care deține fosta platformă industrială IMGB București de 54 de hectare, potrivit unui comunicat al companiei. Practic, SIF Banat, companie condusă de Bogdan Drăgoi, fost ministru al Finanțelor în guvernul MR Ungureanu, preia o uriașă proprietate imobiliară în sud-estul Bucureștiului în cea mai mare tranzacție de acest tip din ultimul deceniu. Doosan, companie cu capital sud-coreean, încetase aproape complet activitatea industrială pe platforma IMGB. Surse din piață au declarat pentru G4Media.ro că SIF Banat va dezvolta pe locul fostei platforme proiecte imobiliare cu destinație mixtă: atât rezidențiale, cât și de birouri și de retail. Integral:
OMS: „Nu ne aşteptăm să vedem o vaccinare pe scară largă până la mijlocul anului viitor” Organizaţia Mondială a Sănătăţii nu se aşteaptă la vaccinări pe scară largă împotriva COVID-19 până la mijlocul anului 2021. Declaraţia a fost făcută vineri de unul dintre purtătorii de cuvânt ai instituţiei. Explicaţia este că nici unul dintre vaccinurile testate nu oferă garanţia eficacităţii. OMS nu se aşteaptă la vaccinări pe scară largă împotriva COVID-19 până la mijlocul anului 2021, a declarat vineri Margaret Harris, o purtătoare de cuvânt a instituţiei, subliniind importanţa verificării riguroase a eficacităţii şi siguranţei vacinurilor, potrivit Reuters. „Niciunul dintre vaccinurile candidate în studiile clinice avansate nu a demonstrat până acum un semnal clar al eficacităţii de cel puţin 50%, considerată necesară de către OMS,” a declarat Margaret Harris. Rusia a aprobat un vaccin anti-COVID-19 în august, după mai puţin de două luni de la testare pe oameni, determinând unii experţi occidentali să pună la îndoială siguranţa şi eficacitatea lui. Oficialii din domeniul sănătăţii publice din SUA şi reprezentanţii Pfizer au declarat joi că un vaccin ar putea fi gata pentru distribuire cel mai devreme la sfârşitul lunii octombrie. Acest lucru ar putea fi posibil chiar înainte de alegerile din SUA din 3 noiembrie.„Această fază 3 a studiilor trebuie să dureze mai mult, deoarece trebuie să vedem dacă vaccinul oferă protecţie şi cât de sigur este”, a adăugat Harris. Aceasta s-a referit la faza cercetarilor medicale în care sunt realizate studii clinice de amploare. „Toate datele din studii trebuie să fie partajate şi comparate. O mulţime de oameni au fost vaccinaţi şi ceea ce nu ştim este dacă vaccinul funcţionează. În acest stadiu nu avem semnalul clar dacă are sau nu nivelul de eficacitate şi siguranţă necesară,” a mai spus Margaret Harris. OMS si GAVI (Global Alliance for Vaccines and Immunization) au lansat un plan de vaccinare globală, denumit COVAX, iar obiectivul este acela de a ajuta guvernele lumii să cumpere şi să distribuie vaccinuri într-o manieră echitabilă. Programul vizează mai întâi imunizarea persoanelor din categoriile de mare risc din fiecare ţară şi angajaţii din domeniul medical. COVAX îşi propune să procure şi să livreze 2 miliarde de doze de vaccinuri aprobate până la sfârşitul anului 2021, însă unele ţări care şi-au asigurat propriile stocuri prin acorduri bilaterale, inclusiv Statele Unite, au declarat că nu se vor alătura iniţiativei. Integral: 
Legea vânzării motorinei va afecta dur agricultura- Clubul Fermierilor Români Reprezentanții Clubului Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă consideră că agricultura din România va fi afectată din cauza legii de reglementare a procesului de vânzare a motorinei, care modifică Codul Fiscal și impune obligația pentru intermediarii de carburanți să aibă depozite speciale. Legea a primit vot favorabil pe 2 septembrie în Camera Deputaților, urmând să fie trimisă la promulgare. Potrivit estimărilor, prin aplicarea acestei lei ar fi eliminate din piață 980 de firme care se ocupau de comerțul cu motorina, deoarece nu dețin depozite, avantajate fiind marile companii. Agricultura va fi puternic afectată de această lege, cu impact imediat asupra campaniei agricole de toamnă, în condițiile în care fermierii depind de livrările de motorină pentru derularea lucrărilor agricole specifice acestei perioade, susține Clubul Fermierilor Români pentru Agricultură Performantă. Care ar fi efectele negative pentru fermieri: –
De ce avem 2.000.000 de români care nu au lucrat niciodată. Nemulțumirile celor de la stat și celor din privat, când vine vorba de muncă Maria Cămărășanu nu a lucrat nicio zi la viața ei, deși se apropie de 50 de ani. Soțul ei câștigă suficient pentru amândoi, iar băiatul e IT-ist în Amsterdam și le mai trimite bani de acolo. În plus, cei doi locuiesc în afara Capitalei, unde Maria se ocupă de grădină, scutind din cheltuielile pentru traiul zilnic. Ca Maria sunt peste două milioane de români care nu au muncit o zi în viața lor. Dacă am reduce această masă la dimensiunile unui grup de numai 10 oameni, 4 ar avea sub 25 de ani, doi ar fi de 25-34 de ani, unul ar avea intre 35-44 de ani, unul intre 45-54 de ani iar ceilalți doi ar fi intre 55-64 de ani. Ca gen, o treime sunt bărbați iar două treimi sunt femei iar proporția urban/rural este cam aceeași. Nicușor Tănase are 48 de ani. Nu apare în nicio evidență a vreunui angajator pentru că el ajută la PIB-ul Germaniei. Când avea 30 de ani l-a luat un prieten care muncea în construcții în Germania și se spetește acolo cam 9 luni pe an. Restul perioadei vine în țară și colindă stațiunile ”ca să-și dreagă spatele”, după cum zice el. O parte dintre românii care nu au muncit niciodată – vreo 300.000- spun că au fost nevoiți să aibă grijă de copii. Interesant este că cei care au adus acest argument sunt cei mai mulți din categoria de vîrstă 35-44 de ani, nu poate cum te-ai fi așteptat, să facă parte din categorii mai tinere, când copiii sunt mai mici. De asemenea, la românii de peste 55 de ani, unu din cinci invocă același argument : a stat cu copiii. Dar și cei care muncesc se izbesc de probleme care le complică coexistența serviciului cu viața personală. Angajații din sectorul public se plâng că nu sunt ajutați suficient de șefi și de colegi, că programul de lucru e dificil sau că primesc sarcini de lucru extenuante. Cei din privat se plâng că muncesc mult peste program. Și în general sunt la jumătate din intensitatea nemulțumirii celor care lucrează la Stat. De notat că bărbații care acuză aceste impedimente sunt mai numeroși decât femeile, iar ca grupă de vârstă, masa nemulțumiților se concentrază la categoria tinerilor de 25-34 de ani. Integral:
Indisciplinații de la ATI. De ce românii mor cel mai mult din Europa de COVID Întrebat miercuri de jurnalista Alina Manolache dacă a vorbit cu ministrul sănătății despre rata unică a României la mortalitate, cea mai mare din UE, și despre infecțiile nosocomiale, președintele a dat vina pe PSD și a vorbit despre responsabilitatea cetățenilor. Numai că autoritățile pot folosi alibiul indisciplinei cetățenilor doar până la poarta spitalului. Apoi, alte elemente decid dacă omul trăiește sau moare. …. România are 3,1 morți de COVID la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile. Suntem campioana sumbră a Europei. Cu excepția Bulgariei și Spaniei, care și ele au de două ori, respectiv de trei ori mai puțin morți ca noi, nici o altă țară nu atinge cota de 1 deces la 100.000 de locuitori. Toate datele sunt aici și aparțin Centrului European de Combatere a Bolilor În fața recordului îndoliat, președintele a vorbit despre responsabilitatea PSD și a cetățenilor. A repetat și acea frază care sună ciudat, dacă nu vreți să ajungeți în spital, protejați-vă!
Măsurile luate de sistemele de sănătate în pandemie au înrăutățit situația bolnavilor de cancer și de diabet – raport …. Cercetătorii susţin că pandemia cu noul coronavirus a “întrerupt serviciile de asistenţă medicală periodică de care au deseori nevoie pacienţii” cronici, care constituie şi principalul grup de risc dacă se îmbolnăvesc de COVID-19. “În prezent, bolnavii cronici intensifică impactul pe care îl are COVID-19“, a declarat Bente Mikkelsen, reprezentant al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) şi coautor al acestui raport alături de cercetători de la Imperial College of London. La nivel mondial au fost diagnosticate 26 de milioane de cazuri de infectări cu noul coronavirus şi peste 863.000 de decese din întreaga lume au fost puse pe seama COVID-19, conform bilanţurilor oficiale consemnate de cercetătorii de la Universitatea John Hopkins. Însă, bolile netransmisibile rămân cauza a “7 din 10 decese la nivel mondial”, ucigând aproximativ 40 de milioane de oameni pe an în întreaga lume, dintre care 17 milioane de decese premature, conform The Lancet, prestigioasa revistă care a tras ultimul semnal de alarmă avertizând că pandemia “a perturbat grav” tratamentul şi prevenţia altor boli. Universitatea din Birmingham (Anglia) a avertizat la rândul său, încă din luna aprilie, că 28,4 milioane de intervenţii chirurgicale elective (care nu sunt urgente) ar putea fi anulate în întreaga lume din cauza măsurilor anti-pandemice. În luna mai, organizaţia Stop TB Partnership a raportat că un număr suplimentar de 1,4 milioane de oameni ar putea muri de tuberculoză până în 2025, pentru că nu au putut primi asistenţă medicală din cauza măsurilor împotriva noului coronavirus. Integral:
Rafila, reprezentantul Romaniei la OMS: “Nu exista niciun vaccin autorizat in acest moment. Suntem intr-o zona de stabilitate a cazurilor” ….”Avem o evolutie care a fost constant ascendenta, incepand cu data de 1 iunie. Numarul de cazuri s-a stabilizat in urma cu circa 2-3 saptamani si avem o medie saptamanala de circa 1200 de imbolnaviri zilnic, iar daca utilizam indicatorul pe care il foloseste Centrul European de Control al Bolilor, incidenta acumulata pentru ultimele 14 zile suntem undeva la 85 de cazuri la fiecare suta de mii de locuitori, ceea ce ne plaseaza pe unul dintre primele locuri. Am fost chiar pe primul loc, la un moment dat, intre timp Spania si Franta ne-au depasit, dar in Romania suntem intr-o zona de stabilitate a numarului de cazuri. Important e ca odata cu deschiderea scolilor sa nu ajungem in situatia unei cresteri rapide a numarului de cazuri care sa faca foarte greu abordabile cazurile de catre sistemul de sanatate. O crestere moderata e una, o dublare a numarului de cazuri este altceva”, a declarat alexandru Rafila la Antena 3, joi seara. In ceea ce priveste vaccinul, Alexandru Rafila spune ca acesta nu este autorizat, iar informatiile ca va sosi in ianuarie sau februarie, in Romania, nu sunt confirmate.
Roche va produce un test care face diferenta intre COVID-19 si gripa Grupul farmaceutic elvetian Roche a obtinut unda verde din partea Administratiei americane pentru Alimente si Medicamente (FDA) pentru un test de diagnosticare ce permite detectarea si diferentierea virusului SARS-CoV-2 de virusurile gripale A si B, transmite vineri AFP. Denumit Cobas SARS-CoV-2 & Influenza A/B, acest test a fost aprobat de FDA in cadrul unei proceduri de autorizare de urgenta, conform unui comunicat al Roche in care se precizeaza ca testul va fi disponibil si pe pietele care accepta marcajul “CE”.”Odata cu apropierea sezonului gripal, acest nou test este in mod particular important in masura in care SARS-CoV-2 si infectiile gripale se pot dovedi dificil de deosebit doar pe baza simptomatologiei”, a declarat Thomas Schinecker, directorul general al Diviziei de diagnosticare din cadrul Roche, citat in comunicat ….Acest test, realizat pe baza esantioanelor de recoltare nazala sau nazofaringiana prin tamponare, este destinat pentru utilizarea pe masinile Cobas 6800 si 8800, care sunt distribuite pe scara larga in
Quercitina, molecula naturală care ucide coronavirusul Quercitina – un compus de origine naturală – funcționează ca un inhibitor specific al coronavirusului Sars-CoV-2. De fapt, substanța prezintă o acțiune destabilizatoare asupra 3CLpro, una dintre proteinele cheie pentru multiplicarea agentului patogen. Studiul, susținut de Fundația spaniolă hna, este publicat în International Journal of Biological Macromolecules. La cercetare a participat și Institutul de Nanotehnologie din cadrul Consiliului Național de Cercetare italian, CNR-Nanotec din Cosenza, scrie 
COVID-19: Deschiderea școlilor în România se bazează pe medicina școlară subdimensionată …. La întrebarea dacă intră în atribuţia profesorului să facă triajul epidemiologic, Nelu Tătaru a explicat: „Nu, este triajul observaţional pe care îl face profesorul, nu putem erija nici părintele, nici profesorul în cadru medical, există cadru medical care va fi în şcoală şi care va iniţia împreună cu DSP-ul o anchetă epidemiologică, în condiţiile în care avem suspiciune de prezenţă SARS-CoV-2”. Ministrul Sănătății, contrazis de Guvernul din care face parte În data de 12 august, Guvernul României a înaintat Parlamentului un document intitulat „Raport privind măsurile ce urmează a fi întreprinse pentru limitarea răspândirii virusului SARS-CoV-2 și detalierea planului de măsuri avute în vedere pentru organizarea alegerilor locale și a deschiderii școlilor”. La pagina 36 a raportului, Executivul scrie că, în România, „există 2.723 cabinete medicale prevăzute cu 1.653 medici și 3.036 asistenți, iar la acestea sunt arondate 2.770 unități de învățământ” Conform datelor
Corigenţi la începerea şcolii! Cât îi va costa pe părinţi învăţământul „gratuit“ anul acesta …. Am putea găsi circumstanţe atenuate pentru anul pierdut, invocând apariţia bruscă a COVID-19 cu toate consecinţele aferente, faptul că nu am fost pregătiţi… Dar când nu ne prinde pe noi, românii, ceva nepregătiţi! Totuşi, din martie până în prezent, am avut timp să cunoaştem modul în care se propagă noul coronavirus, am avut timp să învăţăm cum să ne protejăm cât mai bine posibil de infectare. Pe de altă parte, autorităţile abilitate au avut timp să pregătească o strategie pentru această toamnă, cu măsuri bine puse la punct pentru a începe noul an şcolar în condiţii de siguranţă maximă. Au avut timp, dar se pare că noi suntem tot nepregătiţi şi nimeni nu ştie exact cum va începe şi se va desfăşura noul an şcolar! Totul pare o nebuloasă care rostogoleşte noi informaţii, noi strategii, noi calcule ale responsabililor de educaţia naţională, începând de la asigurarea materialelor de protecţie elementară, unde probabil că interesele contractelor bănoase care au fost mereu, inclusiv înainte de pandemie, disputate între băieţii deştepţi, dotarea cu tablete, laptopuri şi terminând cu pregătirea efectivă a unităţilor de învăţământ pentru efectuarea unui proces de educaţie care să se desfăşoare în condiţii de siguranţă atât pentru elevi, cât şi pentru dascăli. Asigurarea asistenţei medicale în şcoli este de asemenea o problemă majoră nerezolvată. Câte unităţi de învăţământ vor avea măcar un cadru medical când avem mii de localităţi unde nu există medic sau cabinet medical? Vorbea ministrul Sănătăţii despre faptul că acolo unde nu există cabinete medicale, asistenţa de specialitate se poate face cu medici rezidenţi şi studenţi în anii terminali, dar câţi dintre aceştia pot şi vor să meargă zilnic zeci, sute de kilometri şi să lucreze în şcolile din mediul rural? Se aşteaptă ca în data de 10 septembrie să se poată adopta o variantă finală a condiţiilor în care vor începe şcolile. Până atunci, însă, zi de zi apar tot felul de noi probleme de rezolvat, mai ales că situaţiile sunt diferite de la şcoală la şcoală, de la oraş la oraş, de la comună la comună! Acum, pare că doar unele şcoli, puţine la număr, vor reuşi să fie pregătite cu adevărat să-şi deschidă porţile pe 14 septembrie. Dacă este să ne luăm după declaraţiile ministrului Educaţiei Naţionale, Monica Anisie, ale premierului actual Ludovic Orban, banii nu sunt o problemă! S-ar fi alocat! Deci, bani sunt, dar mai este nevoie de competenţă, inteligenţă, implicare din partea autorităţilor responsabile pentru ca lucrurile să se poată desfăşura cât de cât normal. Ne aflăm şi într-o perioadă de campanie electorală în care atenţia şi interesul autorităţilor locale, a factorilor politici este axat mai mult pe câştigarea alegerilor decât pe pregătirea noului an şcolar. În multe localităţi, unii edili care de-a lungul mandatelor avute n-au fost în stare să facă nişte toalete în şcolile rurale, acum trebuie să asigure nişte condiţii speciale, adaptate inclusiv învăţământului on line. Pe de altă parte, chiar dacă există bani aşa cum ne sigură guvernanţii, probabil că o parte din povara şcolilor o vor suporta din nou părinţii.
Bombele legislative din Parlament. PSD obligă Guvernul Orban să scoată bani pentru pensii şi alocaţii mai mari. Şoferii de TIR sunt noii IT-işti …. PSD continua bombardarea PNL cu proiecte cu iz populist. Ultima iniţiativă legislative la care s-au gândit cei din PSD este acordarea unor bonusuri lunare pentru profesori şi personal auxiliar din învăţământ, adică o formă de stimulare a acestora la fel ca în cazul medicilor, pentru că sunt puşi în faţa riscului de a se infecta cu coronavirus. „Am depus proiectul de lege pentru acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din învăţământ pe întreaga perioadă a stării de urgenţă, ca urmare a riscului răspândirii COVID -19. Cadrele didactice ar urma să beneficieze de un stimulent de 2.000 de lei lunar, iar personalul didactic auxiliar şi personalul nedidactic 1.500 de lei lunar. De aceste stimulente vor beneficia şi cei care vor face cursurile fizic, la şcoală, dar şi cei care vor face cursurile online”, a declarant liderul deputaţilor PSD, Alfred Simonis, Social-democratul a precizat că impactul bugetar al proiectlui de lege este de 500 de milioane de lei până la sfârşitul anului. De asemenea, ca sursă de finanţare Simonis le-a recomandat liberalilor să apeleze la banii despre care Iohannis a decalrat că a reuşit să-i obţină pentru România, prin Mecanismul de redresare economică. …. Tiriştii, noii IT-işti Şoferii profesionişti ar putea fi scutiţi de impozitul pe venit, la fel ca IT-iştii şi lucrătorii din construcţii, pentru a avea un salariu minim de 3.000 de lei. Senatul a adoptat miercuri un proiect de lege în acest sens depus de mai mulţi parlamentari PSD. România are un deficit de circa 45.000 de şoferi profesionişti şi „un număr considerabil de vatmani”, iar operatorii de transport sunt nevoiţi să ţină în garaje între 10 şi 15% din vehicule, spun iniţiatorii, care mai afirmă că sectorul transporturilor nu a beneficiat niciodată de facilităţi în România. Aşadar, parlamentarii propun ca şoferii profesionişti să fie scutiţi de impozitul pe venit până la data de 31 decembrie 2028. Este vorba de transporturi urbane, suburbane şi metropolitane de călători, alte transporturi terestre de călători, transport de marfă. Totodată, proiectul stabileşte că pentru şoferii profesionişti salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată va fi de 3.000 de lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 17,928 lei/oră, fără a include sporuri şi alte adaosuri. Nu în ultimul rând, şoferii profesionişti vor fi scutiţi până în 2028 şi de la plata asigurărilor de sănătate, fiind însă consideraţi asiguraţi în sistemul public, dar şi de contribuţia la Pilonul II de pensii. Integral:
Proporţiile dezastrului Lumea în general, iar România nu face în nici un fel excepţie, suferă parcă de sindromul broaştei pusă la fiert. Înregistrează creşterile locale de temperatură, dar se acomodează repede cu ele. Cu alte cuvinte, dintr-un rău mic şi suportabil, într-alt rău mic şi suportabil şi apoi în altul…şi în altul… se ajunge la dezastru fără să ştim că am poposit deja acolo, ori cum şi cînd. Schimbarea locală obturează cu totul perspectiva efectelor cumulate. De prin cele orizonturi ni se anunţă că, de fapt, lupta cu balaurul numit coronavirus, încă nici nu a început bine. Abia am bifat faza preliminară. Joc uşor de glezne, încălzire pe marginea terenului. De acum înainte, abia, avem în faţă meciul cu pandemia şi va trebui să ne descurcăm cu toate consecinţele ei. Medicale, social-economice şi fără îndoială politice. Avertismentul vine nu doar de la şifonata Organizaţie mondială a sănătăţii, ci şi de la specialişti ai domeniului medical, epidemiologi, economişti şi politologi din cele mai diferite ţări. A doua veste, cam în aceeaşi direcţie: vaccinul pe care mai toată lumea l-a înfăţişat ca pe Messia salvatorul umanităţii, s-ar prea putea să fie doar un fel de frecţie la piciorul de lemn, sau mă rog, pe aproape. Şi-ar putea pierde repede efectul pentru că virusul suferă, de la un sezon la altul, de la o lună la alta sau chiar mai repede, mutaţii care îl apără de buzduganul vaccinului pe care ne-am străduit atît să îl facem, exprimentăm, omologăm, pune pe piaţă, distribui şi administra. Tratament strict antiviral nu avem şi nici nu vom avea, aşa că greul cade şi rămîne pe umerii forţei de apărare cu care suntem fiecare dintre noi dotaţi: din naştere, din genă, din achiziţii ori pierderi de capacităţi biologice. De la un million, două de cetăţeni ai planetei care au dat piept cu himera, am putea trece la zece, două zeci de milioane. Nimeni nu ştie unde se va opri tăvălugul. Nici cînd. Imunizarea naturală a populaţiei globului ar putea lua un deceniu sau chiar mai mult. Mă rog, pandemia s-ar putea stinge şi mai repede prin părăsirea ringului de către agresor. Virusul suferă o mutaţie care îi opreşte accesul la om. În sfîrşit, ca să avem şi moţul la prăjitură, lumea nu doar la noi, ci peste tot suferă deja de o acută oboseală. Oboseală de stres. Cu cîteva excepţii, autorităţile au exersat asupra populaţiei supusă rigorilor legii un ansamblu de măsuri restrictive care în cîteva luni au creat un sentiment acut de opresiune…..Dacă oboseala populaţiei implică atîtea aspecte critice, este uşor de înţeles cît de gravă şi plină de consecinţe este oboseala deja acumulată de personalul medical. Mă întreb care o fi planul B dacă jumătate dintre medici, asistenţi şi ceilalţi oameni de îngrijire medicală ajung să fie atinşi de aripa nefastă a virusului. Evenimentul nu este doar probabil. Este aproape sigur. Vom ajunge şi aici, dacă nimic nu se schimbă din datele actuale ale dinamicii pandemiei. Dincolo de aspectele medical-sociale, însă, pîndeşte un alt cap al balaurului, uriaşa criză economică. Din motive lesne de înţeles, lumea preferă să se îmbete cu apă rece şi să se comporte ca şi cînd toate vor reveni la locul lor, de la sine şi destul de repede. Mai pompăm nişte bani fictivi în sistem şi gata! Merge moara! Ne dă Uniunea Europeană nu ştiu cîte miliarde. Dacă după numai şase luni de stres pe circuitele de producţie şi comerciale, o economie cum este cea a Germaniei se confruntă cu indici de criză fără precedent de la război încoace, cum credeţi că vor arăta lucrurile pentru România a cărei economie “creşte” din consum, depinde masiv de ceea ce produc alţii la noi şi exportă pe terţe pieţe, care nu îşi poate procura resursa pentru supravieţuire, nu mai vorbesc de investiţii masive şi dezvoltare, decît din exterior, prin împrumuturi, care a acumulat deja un volum al datoriilor publice şi private ce pot deveni uşor şi repede nesustenabile, la primul blocaj major pe circuitele internaţionale de finanţare. Acestea nu sunt scenarii SF dintr-o lume cu care nu avem nici un contact, ci evenimente şi evoluţii care se pot instala mîine, ca realităţi ale zilei. Integral:
ECDC: România, cea mai mare rată a deceselor COVID din UE, raportate la populație România are cea mai mare rată a deceselor provocate de COVID-19 din Uniunea Europeană, de 3,1 la 100.000 de locuitori. Următoarele două clasate, Bulgaria și Spania se află la o distanță apreciabilă, cu 1,6 decese la 100.000 de locuitori, adică la jumătate față de numărul deceselor din România, iar Spania la o treime, cu 1.0 decese la suta de mii de locuitori, arată un
Lipsă de omenie în pandemie: românii imunizaţi refuză să doneze plasmă pentru bolnavii de Covid-19 …. Tratamentul cu plasmă al bolnavilor de Covid-19 aflaţi în stare gravă este în impas în România, motivul principal fiind, după cum afirmă medicii din mai multe judeţe, lipsa donatorilor. Aceştia trebuie să provină din rândul celor care s-au vindecat de boală, însă mulţi dintre ei preferă să stea deoparte, sub tot felul de pretexte care pun sub semnul întrebării omenia românilor. Statistica naţională este nemiloasă: doar aproximativ 500 pacienţi vindecaţi au donat plasmă, în condiţiile în care peste 37.000 de persoane sunt compatibile. Spre exemplu, doar doi clujeni au beneficiat de transfuzia cu plasmă convalescentă COVID-19, de la începutul pandemiei şi până la mijlocul lunii august, conform unui răspuns primit de „Adevărul” de la Centrul Regional de Transfuzie Sanguină Cluj (CRTSC) în data de 18 august. În ambele cazuri, persoanele au supravieţuit. În schimb 49 de persoane au decedat în spitalele din Cluj, până la data amintită, fără a beneficia de transfuzia care le-ar fi putut salva viaţa. La această statistică sumbră se adaugă aproximativ câte o persoană decedată pe zi. De ce nu se fac mai multe transfuzii cu plasmă la Cluj? Răspunsul diferă în funcţie de persoana care îl furnizează. Adriana Sime, directoarea Centrului de Transfuzie, instituţia care trebuie să-i contacteze pe pacienţii vindecaţi şi să-i convingă să doneze plasmă, spune: „Am răspuns pozitiv la toate solicitările”. Violeta Briciu, directorul medical al principalului spital COVID-19 din Cluj – Spitalul de Boli Infecţioase – că de fapt „au existat câteva solicitări la care nu s-a răspuns pozitiv”. Ambele cadre medicale admit însă că foarte puţine persoane au donat plasmă la Cluj – mai exact, la mijlocul lunii august, erau 11 donatori din 727 de persoane vindecate şi externate, din care 579 locuiesc în judeţ. Asta înseamnă 1,5 % din toţi pacienţii vindecaţi au donat. La nivel naţional, conform Institutului Naţional de Hematologie Transfuzională doar circa 2% dintre pacienţii vindecaţi au donat plasmă. „Sindromul Arşinel” şi transfuzia de plasmă
Pensiile uriase pe care le incaseaza Mitica Dragomir, Petre Roman si Anghel Iordanescu, candidatii lui Firea la Consiliul General al Capitalei
România, în topul celor mai violente țări din UE ..…Cu 285 de decese care au legătură cu un atac (lovituri cauzatoare de moarte și omoruri în toate formele de agravare), România depășește țări cu o populație dublă, așa cum ar fi Polonia și este, din punct de vedere numeric, apropiată de nivelul unor țări cu populație triplă (Italia – 302 omoruri pe an) sau chiar de patru ori mai mare (Germania – 367 de omoruri pe an). Ca rată a incidenței, în România au fost în 2017 (ultimul an pentru care există statistici) 1,5 omucideri la suta de mii de locuitori, dublu față de media europeană, triplu față de Franța și Germania și de peste 11 ori mai multe decât în Marea Britanie. Oltenia și Moldova sunt printre cele mai nesigure zone din Europa, cu o rată a omorurilor de peste 1,5 omoruri pe an la suta de mii de locuitori în Oltenia și peste 2,5 omoruri la suta de mii de locuitori în nordul Moldovei. Cele mai sigure zone din România sunt Banatul și zona București-Ilfov. Integral:
Preşedintele ASF, asistat de un general SRI Nicu Marcu, noul preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară, a angajat pe postul director de cabinet pe generalul în rezervă George -Viorel Voinescu, fostul adjunct al şefului Serviciului Român de Informaţii (SRI). Conform declaraţiilor oferite mass-media şi intenţiilor anunţare de către preşedintele ASF, noua mutare – confirmată de Nicu Marcu pentru site-ul ştiripesurse.ro – are drept scop întărirea disciplinei în cadrul Autorităţii. George-Viorel Voinescu a fost înaintat în gradul de general – cu patru stele la 31 iulie 2020, prin decret prezidenţial, dată la care a fost eliberat din funcţia de adjunct al directorului SRI pentru zona financiar-logistică şi a fost trecut în rezervă cu noul grad, începând cu data de 1 august 2020. Conform site-ului SRI, general-locotenent George-Viorel Voinescu a fost numit adjunct al Directorului Serviciului Român de Informaţii la data de 27 iulie 2005. În anul 2007 i-a fost acordat gradul de general de brigadă, în anul 2012 a fost înaintat în gradul de general-maior, iar în anul 2014 a fost înaintat în gradul de general-locotenent. Anterior numirii în funcţia de adjunct al directorului SRI, a deţinut diferite funcţii de conducere în cadrul Brigăzii Antiteroriste şi al Direcţiei Financiare a Serviciului Român de Informaţii. În anul 2011 a obţinut titlul ştiinţific de doctor în domeniul Economie şi afaceri internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti, cu teza intitulată “Impactul terorismului asupra economiei mondiale”. Integral:
Lucian Croitoru: Despre ce nu înțeleg cei ce ne propun creșterea impozitelor O creștere a ponderii veniturilor bugetare în PIB altfel decât prin îmbunătățirea colectării ar fi o greșeală. Experiența noastră a arătat că în perioada 1995-2019 nu am putut colecta venituri nete de contribuțiile sociale imputabile (adică acele contribuții care deși nu sunt plătite de unii angajați ai sectorului public sunt contabilizate ca plătite) mai mult de 27.5% din PIB, scrie Lucian Croitoru pe contul său de Facebook. Lucrurile sunt prezentate ca și când o sarcină fiscală de aproape 28% din PIB ar fi un dezastru în sine. Dar lucrurile nu stau deloc așa. Sunt țări care au sarcini fiscale medii în aceeași perioadă similare (Japonia 27,7 % din PIB) sau chiar mai mici (Elveția 26,9% din PIB; SUA 26,2% din PIB), și cu toate acestea oferă bunuri și servicii publice de cea mai înaltă calitate cetățenilor lor.
Estimare oficiala: aproape 4% din populatia Romaniei a dezvoltat anticorpi la COVID-19. “Numarul a crescut cu 2% fata de primele date furnizate in vara” Aproape 4% din populatia tarii a dezvoltat anticorpi la COVID-19, arata ultimele date analizate de directiile de sanatate publica si Institutul de Sanatate Publica, dupa interpretarea analizelor a aproape 8.000 de romani. Intr-un
Pierderea mirosului după Covid este diferită față de guturaiul obișnuit Pierderea mirosului care poate însoți Covid este unică și diferită de cea care însoțește răceala sau gripă ordinară, spun cercetătorii europeni care au studiat experiențele pacienților. Când pacienții cu Covid-19 au pierderi de miros, aceasta tinde să fie bruscă și severă, explică o analiză BBC. Majoritatea persoanelor simptomatice cu Coronavirus încă pot respira liber și un alt lucru care îi diferențiază este pierderea gustului “adevărat”. Nu este faptul că gustul lor este oarecum afectat, deoarece simțul mirosului lor este anihilat, spun cercetătorii în revista de rinologie (
Proiectul de lege care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo, aprobat de Camera Deputaților cu votul PNL, PMP și PSD Legea care permite Camerei de Comerț să se asocieze cu dezvoltatorii Iulius Mall și să construiască 14 turnuri în curtea Romexpo, aprobată de Camera Deputaților, cameră decizională. Proiectul a trecut cu votul PSD, PNL și PMP și prevede tramsiterea din proprietatea statului, cu titlu gratuit, Camerei de Comerţ şi Industrie a României a terenurilor proprietate privată a statului aflate în folosinţa gratuită a acestei instituţii. Terenul de la Romexpo, de 46 de hectare, este doar unul dintre ele. USR și UDMR au votat împotrivă și au anunțat că intenţionează să atace la Curtea Constituţională proiectul. Proiectul a fost votat cu 178 voturi ”pentru”, 45 ”împotrivă” şi 13 abţineri USR a catalogat proiectul de lege drept ”un tun imobiliar în valoare de sute de milioane de euro dat, astăzi, în Parlament cu ajutorul PMP, PNL și PSD”….. “Ce se întâmplă azi în Parlamentul României, prin acest proiect de lege, este un tun imobiliar transpartinic. PMP a inițiat legea, PNL a pus-o pe ordinea de zi și PSD o susține. E vorba de devalizarea statului român de un teren de 46 de hectare din cea mai bună zonă a Capitalei. Valoarea estimată este în zona milioanelor de euro, poate 300-400 milioane. Este vorba despre aceeași sumă pe care o investim, anual, în drumurile naționale și autostrăzile din România, sau costul construcției unei autostrăzi, ca să ne facem un ordin de mărime. Asistăm la o devalizare a statului cu mâna Parlamentului.”, a declarat Cătălin Drulă în Parlament. Deputatul USR a conchis că Uniunea va aduna semnăturile necesare pentru a contesta proiectul PMP, votat de PNL și PSD, la Curtea Constituțională a României. Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a adoptat proiectul de Lege în ședința din 16 iulie 2020. Integral:
Procurorii DNA cer condamnarea la inchisoare a sotului sefei DIICOT. Detaliile dosarului de coruptie al fostului politist Dan Hosu Sotul sefei
Statul construiește în ritm de melc autostrăzi sau școli. Dar, nici măcar nu poate cumpăra 250.000 de tablete? Tema achiziției de către stat a 250.000 de tablete deschide un subiect dureros. Să lăsăm deoparte abordările politice, legate de numirea unei șefe la oficiul național care se ocupă de achizițiile centralizate, și, de asemenea, să trecem peste controversele legate de oportunitate, în sensul că pot fi discuții nesfârșite pe tema utilității tabletelor în procesul de învățământ și, respectiv, pe subiectul unei achiziții de volum redus în comparație cu numărul total de elevi din România. Să avem în vedere aspectele tehnice ale intenției statului de a cumpăra 250.000 de tablete. Așadar, conform declarațiilor ministrului educației, datele necesare achiziției au fost transmise către Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC) în luna mai a acestui an. În trei luni, statul nu a reușit să cumpere ceea ce și-a propus, respectiv 250.000 tablete. Premierul Ludovic Orban a declarat că la sfârșitul lunii trecute, nu s-a reușit decât cumpărarea a 80.000 de tablete. Unde s-a împiedicat procesul de achiziție? Lucrurile sunt destul de neclare. În sensul că achizițiile publice au fost o problemă complicată de foarte mult timp. Au existat câteva piedici în calea realizării achizițiilor publice. Legislația, dilema „centralizat sau descentralizat” și o serie de companii care au fost acuzate că joacă fals la licitațiile la care se înscriu. Evident, la toate acestea mai trebuie adăugată o perpetuă suspiciune de corupție. În ultimii ani, au avut loc nenumărate modificări ale legislației, totdeauna puse sub semnul simplificării. Ele au vrut să îmbunătățească criteriul prețului minim, să schimbe sistemul de contestări care a dus de multe ori la blocaje și să găsească o soluție la obiceiul subcontractării, care a făcut ca unele companii să devină doar câștigătoare de licitații, nu și executante ale lucrărilor. O a doua temă de dezbatere a fost cea a centralizării achizițiilor. Este clar că în unele domenii, precum medicamentele, de exemplu, centralizarea are logică. În sensul că achizițiile la nivel național pot oferi prețuri mai bune. Cele descentralizate, făcute de spitale, pot duce la diferențe între prețuri, fapt care poate naște suspiciuni legate de corectitudinea derulării licitației. Chiar și cumpărarea a 250.000 de tablete era logic să se facă de către instituția specializată. Acum, însă, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate este acuzat că nu a reușit să gestioneze în timp util licitația tabletelor și să ducă până la capăt achiziția. ONAC nu este o excepție, ci regula. De ani de zile, achizițiile publice de bunuri sau servicii se împotmolesc, fie că este vorba despre autostrăzi, căi ferate, stadioane, servicii juridice sau produse medicale. Este o problemă națională, avem de-a face cu un mod defectuos de a funcționa al instituțiilor statului. Nu este vina unui guvern sau a altuia, ci un simptom al lipsei de eficiență a administrației. Bineînțeles că sunt și actori economici în culpă. Cea mai bună dovadă în acest sens este publicarea recent, de către Consiliul Concurenței, a unei „liste negre” cu companii implicate în trucarea unor licitații. Integral: 
Trei scenarii care ar putea duce la dublarea cazurilor COVID-19 în România. Explicaţiile medicilor ….Managerul Spitalului „Victor Babeş“ din Timişoara, medicul Cristian Oancea, apreciază că indicele de transmitere a noului coronavirus ar putea fi mai mare decât cel calculat de specialişti. „Ne aşteptăm la un număr crescut de cazuri, personal mă aştept la peste 2.000 de cazuri (n.r. – pe zi). Cred că indicele de transmitere este mult mai mare decât putem noi să identificăm în acest moment. Cert este că sistemul sanitar este pus sub presiune în toată ţara, paturile de terapie intensivă observaţi că se umplu vertiginos şi numărul de decese nu este în scădere. Sunt mai mulţi factori. În primul rând, începerea şcolii, în al doilea rând, începerea lucrului, pentru că oamenii se reîntorc din concedii şi se apucă de lucru: se aglomerează mijloacele de transport în comun, corporaţiile etc. Şi mai este şi procesul electoral. Dacă vom fi responsabili şi dacă abordăm problema cu seriozitate, poate reuşim să depăşim cu bine aceste două luni“, a spus dr. Cristian Oancea la Digi24. Epidemiolog: „Stăm pe un platou care nu e benefic“ La rândul lui, şi Emilian Popovici – medic primar epidemiolog, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie (SRE) – a declarat pentru „Adevărul“ că redeschiderea şcolilor, întoarcerea românilor din concedii şi scăderea temperaturii ar putea duce la înmulţirea cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2….. Un al treilea eveniment care ar putea influenţa creşterea numărului de cazuri de COVID-19 este sezonul rece. „Vine luna noiembrie cu scăderi de temperatură. Dacă ne uităm la anii trecuţi, pot fi şi sub 10 grade în noimebrie. Şi asta înseamnă o activare a virusului ca o evoluţie a lui naturală. Pentru că aşa spun studiile: că sub 10 grade el devine mai activ. Şi, pe lângă asta, odată cu răcirea vremii, o să ne confruntăm şi cu gripa. Asta se întâmplă an de an, nu e o posibilitate sau o probabilitate, este aproape o siguranţă. Şi atunci, acestea vor merge împreună“, atrage atenţia conf.dr. Popovici. Integral:
Boala pe care România o bagă sub preş: „Creşte riscul decesului de COVID-19 cu 48%!“ …. România se poate mândri cu o premieră mondială: trecerea persoanelor care suferă de o boală extrem de gravă, obezitatea, în categoria oamenilor sănătoşi! Iar asta se întâmplă exact când cercetătorii şi medicii din restul lumii sunt oripilaţi de rezultatele unui studiu care arată că obezitatea e, de fapt, comorbiditatea cel mai des întâlnită în cazul pacienţilor răpuşi de COVID-19. La noi însă, lucrurile se văd… altfel! În weekend, presa din România a preluat ştirea morţii lui Cristian Milicin, un medic din Timişoara, în vârsta de 44 de ani. Prezentată drept o „moarte misterioasă“, cauzată de COVID-19, ştirea include două declaraţii halucinante oferite de alţi medici. Aceştia îl descriu pe pacientul decedat drept „un om tânăr, perfect sănătos, fără comorbidităţi“. „Astăzi, a decedat domnul Asistent Universitar, Dr. Cristian Milicin, un medic tânăr, de doar 44 de ani, care activa în propria clinică, din cauza COVID-19, infectat în urmă cu mai puţin de 3 săptâmâni. Nu l-am cunoscut personal, dar profesional a fost un medic foarte bun, puternic şi sănătos“, a fost un fragment din postarea lui Raul Pătraşcu, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Timişoara. …. E adevărat că avea obezitate gradul II, dar să fim serioşi, dacă ar muri toţi obezii care ar face COVID, s-ar goli planeta“, sună afirmaţia şocantă a lui Cristian Oancea, director de spital în România! Procentele „înfiorătoare“ care fac valuri în lume Dacă la noi, obezitatea e considerată o nimica toată, în schimb, această boală tocmai i-a băgat în sperieţi pe medicii din toată lumea, în contextul pandemiei de coronavirus. Concret, un studiu care a fost condus de Universitatea din Carolina de Nord a relevat nişte procente catalogate drept „înfiorătoare“ de către oamenii de ştiinţă. Iată cifrele despre pacienţii cu COVID-19 care suferă de obezitate: * Riscul internării lor în spital din cauza COVID-19 creşte cu 113%. * Au 74% şanse mai mari să ajungă la Terapie Intensivă după ce iau coronavirus. * Riscul decesului cauzat de COVID-19 creşte cu 48%. „Am fost şocat când am văzut cifrele“ Studiul, condus de profesorul Barry Popkin, din cadrul departamentului de nutriţie la Şcoala Mondială de Sănătate Publică din Gillings, l-a şocat pe acesta. Pentru că a arătat că riscul decesului cauzat de COVID-19, în cazul persoanelor care suferă de obezitate, e mult mai mare decât s-a crezut până acum….. Studiul care a arătat că obezitatea e comorbiditatea numărul 1 în cazul pacienţilor cu COVID-19 a fost complet ignorat de autorităţile din România! El n-a fost comentat nici de Raed Arafat (foto), şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, nici de Nelu Tătaru, ministrul Sănătăţii, doi oameni care apar, seară de seară, la televizor! De fapt, epidemia de obezitate, care face ravagii în România, şi care a devenit o preocupare pentru mai toate ţările din lume, în contextul pandemiei de coronavirus, a fost complet ignorată la noi, de la declanşarea crizei sanitare!…. „În ţesutul adipos există o proteină care facilitează intrarea virusului SARS-CoV-2 în celule. Aici, virusul se multiplică în organism, iar ţesutul adipos devine un refugiu pentru el“, a explicat David A. Kass, cardiolog în cadrul Universităţii Johns Hopkins din SUA. Persoanele care suferă de obezitate se confruntă deja şi cu alte probleme medicale, precum diabet zaharat tip II şi boli cardiovasculare, care cresc pericolul, în cazul apariţiei coronavirusului. De asemenea, obezitatea cauzează schimbări metabolice în organism, cum este rezistenţa dezvoltată la insulină, dar şi o stare permanentă de inflamaţie. Aceste probleme îngreunează capacitatea organismului de a se lupta cu infecţii. Integral:
Vaccinurile Covid-19 dezvoltate de Rusia şi China ar putea avea eficacitate redusă, fiind bazate pe un virus de răceală comună …. Vaccinul companiei CanSino Biologics, aprobat pentru utilizarea de către armata chineză, este o formă modificată a adenovirusului de tip 5 (Ad5). Compania discută ca vaccinul să fie aprobat de urgenţă în mai multe ţări, înainte de a finaliza studii clinice de amploare, a relatat publicaţia Wall Street Journal săptămâna trecută. Un vaccin dezvoltat de Gamaleya Institute din Moscova, aprobat în Rusia la începutul lunii august, în pofida testării limitate a acestuia, este bazat pe Ad5 și pe un alt adenovirus mai puţin comun. ”Ad5 mă îngrijorează pentru că mulţi oameni au imunitate. Nu sunt sigur care este strategia lor…poate nu va avea o eficacitate de 70%. Ar putea avea o eficacitate de 40% şi este mai bine decât nimic, până va exista altceva”, a declarat Anna Durbin, cercetător în domeniul vaccinurilor la Johns Hopkins University. Vaccinurile sunt considerate ca fiind esenţiale pentru a opri pandemia care a ucis peste 845.000 de oameni la nivel mondial. Ambii dezvoltatori au o experienţă de ani buni cu vaccinuri pentru Ebola aprobate care sunt bazate pe Ad2. CanSino şi Gamaleya nu au răspuns solicitărilor pentru informaţii. Cercetătorii au experimentat de-a lungul deceniilor vaccinuri bazate pe Ad5 împotriva unei varietăţi de infecţii, dat niciunul nu este utilizat pe scară largă. Acestea implică virusuri inofensive drept bază pentru a introduce în organism gene ale virusului -ţintă, în acest caz noul coronavirus, în organism, declanşând o reacţie imunitară pentru combaterea virusului real. Dar mulţi oameni au deja anticorpi pentru Ad5, care ar putea determina organismul să atace vectorul în loc să răspundă la coronavirus, ceea ce ar face vaccinul mai puţin eficace. Mai mulţi cercetători au ales adenovirusuri alternative sau alte mecanisme de livrare. Oxford University şi AstraZeneca şi-au bazat vaccinul pentru Covid-19 pe un adenovirus de la cimpanzei, evitând problema Ad5. Vaccinul candidat al Johnson & Johnson foloseşte Ad26, o tulpină mai rară. Integral:
Scrisoare dramatică a medicilor de la Urgențe din Ploiești către DSP. Aceștia reclamă probleme grave din cauza dotărilor, a birocrației și a lipsei colaborării cu celelalte spitale din județ: „Este reţeta sigură pentru un potenţial malpraxis” …. Surse din cadrul spitalului au declarat luni, pentru Agerpres, că adresa în cauză, care este semnată de tot colectivul de medici din cadrul UPU, a fost trimisă DSP la sfârşitul săptămânii trecute, iar până la acest moment nu a fost primit niciun răspuns. În document se precizează că situaţia de la nivelul UPU a devenit „explozivă” atât în privinţa cazurilor COVID, cât şi a celor non-COVID, subliniindu-se faptul că există probleme grave în ceea ce priveşte spaţiile destinate suspecţilor de infecţie cu noul coronavirus, dar şi acoperirea cu personal a necesităţilor. Astfel, în adresa în care se prezintă cinci argumente în sprijinul descrierii situaţiei existente se arată că spaţiul din UPU destinat suspecţilor COVID este insuficient, până la acest moment izolatoarele nefiind dimensionate pe măsura afluxului de pacienţi, astfel că în spaţii care sunt pentru 17 persoane sunt staţionate uneori şi peste 50 de persoane. „Un număr aşa de mare de pacienţi având simptomele din definiţia de caz suspect COVID (cum sunt dispeneea, febra şi tusea) nu pot încăpea numai în UPU a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti fără ca spitalele suport din Prahova să-şi amenajeze şi ele un număr suficient de izolatoare în care să poată fi primiţi şi diagnosticaţi pacienţii suspecţi COVID astfel încât să se decongestioneze UPU a Spitalului Judeţean. Menţionăm că actualele izolatoare din UPU funcţionează într-un spaţiu impropriu, cu aspect deteriorat şi cu mobilier, instalaţii sanitare şi de oxigen necorespunzătoare cerinţelor, cu circuite nefuncţionale – deşi au fost făcute referate prin care au fost cerute remedieri ale acestor probleme”, se menţionează în document. Totodată, medicii spun că UPU are şi rolul de spital COVID, deşi nu are angajaţi medici specialişti în boli infecţioase sau pneumologie, nu are alocaţie de hrană pentru pacienţi şi nici buget pentru medicaţia specifică patologiei COVID.„Acest lucru se întâmplă deoarece, după stabilirea diagnosticului COVID-19, pacienţii nu pot fi trimişi la spitalele din judeţ care ar fi trebuit să îi primească pentru internare, deoarece acestea nu au locuri libere, iar majoritatea pacienţilor refuză transferul în alte judeţe…..„Se cere în acelaşi timp ca personalul medical să răspundă la avalanşa de telefoane, să completeze fisele de prezentare ale pacienţilor, să facă nenumărate statistici şi în acelaşi timp să lucreze la cazuri, să trateze şi să supravegheze, fiind atenţi la funcţiile lor vitale, pacienţi cu afecţiuni grave: pacienţi agresivi, agitaţi, cu boli psihice sau sub influenţa băuturilor alcoolice sau aflaţi în şoc sau în stop cardio-respirator, aceasta este reţeta sigură pentru un potenţial malpraxis, generând scandaluri imense de care va răspunde doar personalul implicat„, spun medicii UPU în documentul transmis DSP. Potrivit acestora, aparatura din dotarea UPU a devenit insuficientă faţă de necesităţi, în condiţiile în care există un aparat de radiologie fix, un aparat CT şi un ecograf funcţional la un judeţ de peste 780.000 de locuitori, astfel că se ajunge la întârzieri „inimaginabile”. Integral:
INS: În 2019, în România funcţionau peste 63.000 de unităţi sanitare, iar în sistemul de sănătate lucrau 63.300 medici. Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural), iar în sistemul de sănătate erau 63.300 medici, în creştere cu 2.700 medici faţă de anul 2018, a anunţat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS). Unui medic i-au revenit, în medie, 307 locuitori. La calculul indicatorilor relativi s-a utilizat populaţia rezidentă la 1 iulie 2018 şi la 1 ianuarie 2019 în loc de 1 iulie 2019 (cea din urmă va fi disponibilă în ianuarie 2021), iar datele pentru anul 2019 sunt provizorii, precizează INS. “În anul 2019, activitatea din sistemul sanitar (public şi privat) s-a desfăşurat în peste 63.000 unităţi sanitare (51.000 de unităţi sanitare în mediul urban şi 12.000 în mediul rural). Pe principalele categorii de unităţi, reţeaua sanitară a dispus în anul 2019 de: 532 spitale, faţă de 524 spitale în anul 2018; 161 unităţi asimilate spitalelor care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, mai puţin cu o unitate faţă de anul precedent; peste 12.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 652 unităţi mai multe decât în anul 2018; peste 15.000 de cabinete stomatologice independente, cu 339 unităţi mai multe decât în anul precedent; aproape 11.000 de cabinete de medicină de familie, în scădere cu 78 cabinete faţă de anul 2018”, arată datele INS….. Dintre cele 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2019, numai 344 sunt unităţi medicale mari (cu peste 100 de paturi), iar 268 sunt unităţi medicale mici (cu mai puţin de 50 de paturi). Medicina primară, asigurată prin reţeaua de cabinete medicale de familie, reprezintă primul contact al populaţiei cu sistemul sanitar, atât pentru diagnosticarea şi tratarea unor boli, cât şi pentru realizarea examenelor medicale preventive. Cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.500 cabinete comparativ cu 4.400 cabinete în mediul rural, la fel ca în anul 2018. În mediul rural, unui cabinet de medicină de familie i-au revenit de 1,3 ori mai mulţi locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) comparativ cu unui cabinet din mediul urban….În timp ce în mediul urban au funcţionat 11.500 cabinete medicale independente de specialitate, în rural numărul acestora a fost de 23 ori mai mic, respectiv, de numai 494 cabinete. În consecinţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui cabinet medical independent de specialitate a fost de 20 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban. În anul 2019, la 10.000 locuitori în mediul rural au revenit, în medie, numai 0,6 cabinete medicale independente de specialitate (0,5 cabinete în 2018), comparativ cu 11 cabinete în mediul urban în anul 2019 (10,4 cabinete în anul 2018). Cele aproximativ 693 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care au funcţionat în anul 2019 au dispus de 134.200 paturi pentru internare continuă (124.200 de paturi în mediul urban şi 10.000 de paturi în mediul rural) şi de 9.800 paturi de spital pentru internare de zi (numai 359 paturi în mediul rural) …..În 2019, durata medie de internare a fost de 7,1 zile/pacient internat în spital. ….În anul 2019, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă privind asigurarea populaţiei cu personal medical sunt evidenţiate de numărul mai mare de locuitori (aparţinând populaţiei rezidente) care au revenit unui cadru medico-sanitar, astfel: în mediul rural au revenit de peste 8 ori mai mulţi locuitori unui medic (de 1,5 ori mai mulţi locuitori unui medic de familie), de 6 ori mai mulţi locuitori unui medic stomatolog şi de aproape 4 ori mai mulţi locuitori unui farmacist, faţă de mediul urban. Integral:
Analiză / Radu Crăciun: Potopul banilor tipăriți – De la bezna din piețe spre un alt fel de socialism
Factura primită de o gravidă de la Maternitatea Ploiești: mâncare 20 de lei, medicamente: 17,34 lei, cazare 1579 de lei, dublu decât la Hotel Hilton. FOTO DOCUMENT După ce
România, cea mai gravă poziție bugetară din UE – din 100 lei cheltuiți anul acesta de Guvern, 22 lei sunt luați cu împrumut, cel mai ridicat procentaj din Uniune Bugetul României se află în cea mai dificilă situație din UE dacă ne uităm la ce venituri are statul și la cât trebuie să mai împrumute pentru a-și acoperi toate cheltuielile. La fiecare 100 de lei cheltuiți, Guvernul împrumută în acest an 22,3 lei, cea mai gravă situație din UE, în timp ce Bulgaria stă cel mai bine, cu un necesar de finanțare de numai 6,6 leva din fiecare 100 de leva cheltuiți de stat. Media UE este la circa 15 euro împrumutați din fiecare 100 de euro cheltuieli guvernamentale, un procentaj de 15%, comparativ cu 22,3% în cazul României. România are în acest an un deficit bugetar, calculat ca ponedere în PIB, apropiat de media UE, dar veniturile statului, în declin sunt de mulți ani semnificativ reduse comparativ cu alte state europene. O prezentare onestă a situației bugetare este, însă, cât trebuie să împrumute statul ca pondere în cheltuielile pe care le are de acoperit. De ce este important: România este un stat cu venituri mici din taxe raportat la economie, dar cu deficite – bani pe care îi împrumută – ridicate. Modelul unui stat cu venituri mici ca pondere în economie se potrivește unui stat cu un aparat bugetar mai redus față de ce are acum România și cu servicii sociale mai puține comparativ cu ce pretinde statul că oferă. Cum situația de acum, în care acoperim găurile din împrumuturi, nu poate dura la nesfârșit, în anii următori va trebui reglată printr-un mix de măsuri pentru creșterea veniturilor statului și reducerea cheltuielilor. Care dintre acestea va avea o pondere mai ridicată, rămâne de văzut…. Comisia Europeană estimează pentru România un deficit bugetar de 94,2 miliarde de lei, 9,2% din PIB. Trebuie menționat și că România a intrat în această criză cu un buget construit cu un deficit bugetar ridicat, de 3,6% din PIB, în timp ce cele mai multe state UE aveau prognoze mult mai optimiste, chiar surplusuri. Impactul economic al măsurilor luate pentru combaterea epidemiei de coronavirus a dat peste cap toate planurile, iar deficitele bugetare au explodat. Integral:
Cheltuielile publice cresc puternic, odată cu majorarea pensiilor, iar soluţia pe termen mediu nu poate fi găsită decât în inflaţie. De marţi 1 septembrie, pensiile publice cresc cu 14%, ceea ce va adăuga la datoria publică încă 9-10 miliarde de lei până la final de an Soluţia echilibrării ar fi majorarea taxelor/taxă de solidaritate, propusă deja de unii economişti, dar ceea ce nimeni nu îndrăzneşte să spună direct e că inflaţia este cea care, de la Nicolae Văcăroiu până azi, a acoperit greşelile politicienilor. Nimeni din administraţie nu a avut curajul să spună că majorarea pensiilor cu un procent atât de mare va fi o povară cumplită pentru buget – un buget care, la şapte luni din 2020, a ajuns la un deficit 50 de miliarde de lei (10 mld. euro), iar deficitul a împins datoria publică la 45% din PIB. Şi nimeni din administraţie nu este chibzuit să susţină azi, în campanie electorală, că factura va fi plătită cumva. Cum pensiile majorităţii beneficiarilor din România sunt mici (punctul de pensie creşte de la 1.265 de lei la 1.442 de lei), publicul iubitor de egalitate socială ar fi revoltat să afle că, în lipsa unei compensaţii, soluţia de echilibrare ar fi tăierea de salarii publice sau majorarea de impozite. Pentru PNL a fost foarte greu să se opună majorării pensiilor – o majorare chiar cu 40%, cum ar fi urmar să se întâmple, în varianta PSD. Pentru că PNL a votat în Parlament majorarea pensiilor, nu s-a opus. Ministrul de finanţe Florin Cîţu a avut obiecţii, dar lui îi place des să spună că este un soldat al partidului. Şi s-a comportat ca un soldat al partidului. Creşterea pensiilor cu 14%, într-o vreme în care veniturile scad (spre minus 3% la şapte luni) nu face decât să adâncească cumplit deficitul fiscal. Avem, la şapte luni, o creştere de cheltuieli de 13% şi o scădere de venituri de 2,7%. Un deficit nominal, prin urmare, de 50 mld. lei, în creştere de 31 de miliarde de lei faţă de perioada similară a anului precedent. Odată cu creşterea pensiilor, la acest deficit se vor adăuga 10 miliarde de lei, pentru că nu este nicio şansă ca veniturile să treacă pe plus în acest an. Însă factura este doar pentru patru luni din an. Anul viitor, aceasta trebuie înmulţită cu 3 – un deficit în plus de 30-40 de miliarde de lei. Nu anul 2020 este cumplit, pentru buget, prin urmare, ci anul ce vine. La şapte luni din 2020, la venituri de 175 mld. lei (care includ şi 10,5 mld. lei de la UE), cheltuielile cu salariile bugetarilor şi cu pensiile din sistemul public, care nu includ pensiile speciale de 10 mld. lei, anual – au fost de 109 mld. lei (63 mld. lei salariile şi 46,5 mld. lei pensiile de asigurări sociale), adică 63% din toate veniturile bugetului. Împreună cu ajutoarele sociale şi cu plata dobânzilor la datorie, factura ajunge la 153 de miliarde de lei, la şapte luni, adică 88% din toate veniturile statului, în această perioadă. Pentru tot resul economiei mai rămân, din veniturile la şapte luni, 22 mld. lei. Când doar factura la bunuri şi servicii (care includ şi achiziţiile pentru spitale) a fost, în aceeaşi perioadă, de 30 mld. lei. Integral:
British Medical Journal: Cazurile grave sau fatale de COVID-19 sunt extrem de rare în rândul copiilor Copiii şi tinerii au şanse mult mai mici decât adulţii să facă forme severe de Covid-19, iar moartea din cauza bolii în rândul copiilor este extrem de rară, conform unei cercetări publicate în British Medical Journal. Un studiu pe pacienţi cu Covid-19 internaţi în 138 de spitale din Marea Britanie între 17 ianuarie şi 13 iulie arată că mai puţin de 1% dintre pacienţi au fost copii, şi dintre aceştia, mai puţin de 1% – sau şase, în total, au murit; şi toţi cei şase sufereau deja de boli foarte grave sau de comorbidităţi. Studiul este citat de Agenţia Reuters. „Putem să fim foarte siguri că virusul Covid-19 nu îi afectează pe copii la o scară semnificativă”, a afirmat Malcom Semple, profesor de boli infecţioase şi de pediatrie la Universitatea din Liverpool, şi unul dintre coordonatorii studiului. Riscul general în ceea ce priveşte cazurile severe în rândul copiilor este unul „extrem de scăzut”; totuşi, copiii care suferă de obezitate pot fi afectaţi într-o măsură mai mare, aşa cum au arătat şi alte studii efectuate în rândul adulţilor. Datele globale în ceea ce priveşte răspândirea epidemiei arată că, din întreaga populaţie, copiii şi tinerii reprezintă între 1 şi 2%, la nivelul întregii lumi. Vasta majoritate a infecţiilor în rândul copiilor reprezintă forme foarte uşoare sau asimptomatice, iar numărul morţilor este extrem de scăzut. Integral:
Șeful Autorității pentru Protecţia Consumatorilor: Litoralul românesc în vremea pandemiei, o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe şi o binecuvântare pentru a mări preţurile Litoralul 2020 în România, în vremea pandemiei, este o justificare continuă a costurilor şi a serviciilor slabe şi o binecuvântare pentru a mări preţurile, susține directorul general al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC), Paul Anghel, într-un interviu acordat Agerpres. El vorbește despre “aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat și plastic peste tot”. El susţine că de ani de zile comisarii ANPC amendează comercianţii care vând aceleaşi “porcării” în staţiunile de la Marea Neagră, multe dintre ele fiind produse alertate de state membre prin sistemul rapid de alertă – RAPEX, însă tot de ani de zile apar alţi comercianţi cu aceleaşi produse. În opinia sa, “răul trebuie oprit de la rădăcină”, ceea ce înseamnă ca toate containerele care vin din import cu astfel de produse să nu mai fie lăsate să intre în România. “Există mirajul acesta de a cumpăra anumite produse, care sunt cel puţin dubioase unele dintre ele, şi de a le comercializa pe litoral pe foarte mulţi bani, pentru că există genul de consumatori care le cumpără, copii care şi le doresc în vacanţă, fiind ceea ce noi numim <<consumatori captivi>>. Sunt mulţi comercianţi care schimbă societăţile comerciale pe care operează, în aşa fel încât sunt foarte greu de urmărit. S-au luat nişte măsuri împotriva lor, dar nu foarte ferme şi vând în continuare pe faleza de la Mamaia de ani de zile aceleaşi porcării. Noi îi amendăm în continuare, am trimis către Poliţie înştiinţări, s-au făcut dosare penale pentru copie de marcă pentru că vând jucării şi haine contrafăcute, fake-uri”, afirmă Anghel în interviul pentru Agerpres. Întrebat cum este litoralul românesc în 2020, Paul Anghel a spus că “sunt aceleaşi servicii care lasă de dorit, în unele cazuri”.”Din păcate, aş mai sintetiza: aceeaşi atitudine pro japcă, costuri nejustificate, personal nepregătit, extenuat şi irascibil, atitudine sfidătoare, patroni care nu înţeleg relaţia serviciu/cost/respect, prost gust generalizat, plastic peste tot. Nu suntem încă suficient de educaţi, din păcate, să nu stingem ţigara în nisip, îngropând-o ulterior discret rămânând “micul nostru secret”. Capacul berii îl descoperim printre scoici, în nisip, cu orice alt rest/gunoi întregeşte tabloul de pe plajă. Ce să vă spun despre atmosferă? Circ, bâlci, muzică de proastă calitate, ţipete, hăhăială, trotuare neterminate, străzi găurite, capace de canal pe post de jaloane, fructe expirate la preţ de trufandale, 80% din personal nu respectă nimic din ce ar trebui să reprezinte “bariera” anti-Covid. Ce să vă spun despre meniul general? Multă shaorma, bere la pet combinată cu porumb fiert şi hamsii expirate, meniu de la supermarket pe post de masă în oraş. Dacă vorbim de cum arată plajele, toate sunt pline de cioburi, capace de sticlă sau multe scoici. Dacă intri în mare, până la genunchi sunt alge. Poţi să îţi pierzi foarte uşor copilul în alge, mai ales dacă e copil mic. Nicăieri în lume nu am văzut atâtea alge ca la noi. Oare chiar nu pot fi strânse de pe plaje şi din apă aceste alge?”, a mai declarat șeful ANPC. Integral:
Cum a reușit România să-și bată joc de cea mai mare bogăție a sa De câțiva ani ne amăgim cu iluzia unei bogății imense: câteva sute de miliarde de metri cubi de gaz ascunse pe fundul Mării Negre. Cu o valoare de aproape 100 de miliarde de dolari, această rezervă de gaz reprezintă cea mai mare bogăție pe care o are România. Cu gazul existent în platoul continental românesc al Mării Negre, România ar deveni al doilea deținător de rezerve și producător de gaz din Uniunea Europeană, după Olanda. Cu acest gaz am putea să producem cel puțin o treime din electricitatea de care are țara nevoie în următorii 30 de ani. Cu acest gaz am putea alimenta consumul casnic din întreaga Românie timp de câteva zeci de ani. În fine, cu acest gaz am putea relansa industria petrochimică și am compensa principala sursă de deficit comercial; astăzi, jumătate din deficitul comercial al României (8 miliarde de euro din 17 miliarde de euro în 2019) este cauzat de importul de produse chimice. Și cu toate acestea, România își ignoră această bogăție imensă: sutele de miliarde de metri cubi de gaz au fost uitate de administrația de la București pe fundul Mării Negre. În vremea aceasta, România importă gaz rusesc, fericiții care au acces la alimentarea cu gaz (unul din trei români) plătesc de trei ori mai mult decât face pentru gazul primit, iar producătorii de petrochimie din țara noastră sunt siliți să-și plătească materia primă (gazul) mai scump decât în Ungaria vecină și concurentă, lipsită total de resurse. Ba chiar, colac peste pupăză, vecinii noștri turci din Marea Neagră au uimit lumea zilele trecute cu descoperirea unui zăcământ mult mai mare și care va face și mai puțin interesant gazul românesc. Chiar lângă zăcămintele românești:…. În vreme ce guvernul de la Ankara a concesionat explorarea gazului din Marea Neagră propriei companii naționale, Türkiye Petrolleri Anonim Ortaklığı (TPAO), deținută de către Fondul Suveran al Turciei (Türkiye Varlık Fonu, un fond suveran de 33 de miliarde de dolari), România a preferat să ofere explorarea propriilor zăcăminte unei firme străine, OMV (Austria), căreia i-a dat, mai înainte, două din primele trei rafinării ale țării, jumătate din petrochimia națiunii plus întreaga rezervă națională de țiței și jumătate din rezerva națională de gaz on-shore. Atunci când guvernul de la București dădea această avere colosală către concurenții austrieci pentru mai puțin de jumătate de miliard de dolari, austriecii căpătau dreptul de a explora zăcămintele marine până în….2030! Între timp, au mai căpătat timp până în 2045 (Sursa:
Guda: Nu avem credibilitate pe plan internațional. E prea mult zgomot politic și sunt prea puține reforme …. „În ulimii 10 ani, România a avut 12 guverne, ceea ce a alimentat veșnica scuză de „greaua moștenire”, de discontinuitate, de probleme lăsate din urmă, de audituri care trebuie făcute pentru că altfel nu putem să punem mâna, de cea mai zgomotoasă senă politică din istoria Europei, de incapacitatea de a implementa reforme structurale care să modernizeze și să schimbe administrația publică pe termen lung, de a ne ține pe loc”, a spus Iancu Guda. Acest lucru decrediblizează de asemenea România în ochii creditorilor internaționali, care țin cont de semnele de instabilitate politică. „Realitatea din ultimul deceniu, inclusiv cea de astăzi, ne arată că mizele partidelor, în general, ne-a arătat că aceste partide nu au venit să revoluționeze România, să schimbe din rădăcini cu reforme structurale. Practic, au fost interese pe termen scurt”, a adăugat el. „Care este logica să dai jos un guvern, când în maximul o lună vine poporul să decidă cine are majoritate în Parlament? Ce vrei să faci în luna aia, ce vrei să revoluționezi în România într-o lună, în care vrei să schimbi Guvernul, în condițiile în care însuși poporul, singurul legitimat să voteze și să-și numească conducătorii – ce poate să facă un guvern nou într-o lună? Nimic”, a continuat Guda. „Să blochezi activitatea parlamentară, să blochezi activitatea Guvernului într-o lună în care poporul are nevoie mai mult ca niciodată de stabilitate, pe un teren foarte alunecos, în care suntem afecați de cea mai gravă pandemie din istoria omenirii, din punct de vedere al efectelor financiare – avem nevoie de un guvern funcțional. Mai durează o lună. O să spună poporul cine trebuie să guverneze. Dacă nu va fi o majoritate clară, politicul întotdeauna se descurcă și va face alianțe”, a spus analistul. Guda spune că această instabilitate politică descurajează și antreprenorii, iar acest lucru se vede în numărul mic de companii înregistrate în țară, ceea ce înseamnă că nu se dezvoltă pătura de mijloc, iar România nu se dezvoltă ca națiune. „Acestea sunt efectele instabilității politice: nu se dezvoltă antreprenoriatul, nu avem credibilitate pe plan internațional, pentru că e prea mult zgomot politic și sunt prea puține reforme, crește costul de finanțare, se retrag capitalurile și se depreciază moneda națională, nu atragem investiții străine și atunci rămânem o țară mică și alții ne-o iau în față. Suntem, practic, sinucigași. Integral:
Finanţe personale. Dezinteresul pentru pensiile private atinge un maxim istoric: doar un român din 100 îşi alege singur fondul Pilon II. ASF doarme Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018. ASF nu a luat nicio măsură până în prezent pentru a scădea nivelul de repartizare aleatorie. Doar un român din 100 a semnat personal documentul de aderare pentru pensia privată Pilon II în primele trei luni din 2020, adică o rată de repartizare aleatorie record de 99%, ceea ce arată pe de-o parte că tinerii au alte preocupări decât economiile private pentru bătrâneţe, iar pe de altă parte că eforturile administratorilor de pensii şi ale ASF sunt insuficiente. Astfel, cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) arată că din cele 64.180 de persoane nou intrate în sistemul de pensii private în primele trei luni din 2020, 63.640 au fost repartizate aleatoriu la unul dintre cele şapte fonduri Pilon II, iar doar 540 de români s-au prezentat personal la o unitate a unui administrator de pensii pentru a semna aderarea. Potrivit datelor agregate de ZF, rata de repartizare aleatorie de 99,2% din T1/2020 este cea mai ridicată din istoria de circa 12 ani a fondurilor de pensii private din România, fiind în creştere de la 98,24% la final de 2019 şi de la 97,2% la final de 2018. Cu alte cuvinte, românii devin din ce în ce mai dezinteresaţi de ce se întâmplă cu cele 3,75% din venitul lunar pe care le virează în fiecare lună către un administrator de pensii private, iar la acest aspect contribuie probabil şi faptul că aderările se pot face doar prin prezenţă fizică, neexistând opţiunea de înscriere online, sarcină care cade în atribuţiile ASF şi ale administratorilor de pensii. De asemenea şi informaţiile greu de interpretat de către publicul larg şi uneori insuficient prezentate sau explicate de administratorii de pensii reprezintă un alt factor pentru această rată de repartizare, spune un profesor de la Academia de Studii Economice…..Cei şapte administratori de pensii private, care prin intermediul fondurilor Pilon II gestionează economiile pentru bătrâneţe a 7,4 milioane de români, prin investiţii pe piaţa de capital, titluri de stat şi alte instrumente, raportează de două ori pe an situaţia detaliată a plasamentelor, respectiv numele companiei la care au investit, valoarea plasamentului şi ponderea în activul net. Integral:
“Dacă vom continua să furăm bani europeni, la sesizarea unui stat, pot fi opriţi pe loc” …”România este la răscruce. M-am obişnuit să spun şi, cu permisiunea dumneavoastră, am să repet aici, în acest moment, poate special în acest moment: prostia şi hoţia ne pot pierde pe generaţii. Nu exagerez; la poarta României stau sume foarte mari de bani, niciunul dintre aceste fonduri însă nu a intrat pe cardul României deocamdată. (…) Rolul dumneavoastră în comunităţile locale va fi enorm, responsabilitatea dumneavoastră în egală măsură va fi cât se poate de importantă. (…) Dacă în următorii doi ani, 2021-2022, nu sunt acoperite aceste fonduri cu proiecte, cel puţin 70% prin proiecte, în 2023 vor decide la nivelul Uniunii Europene să le oprească. Ca să ştiţi cum stăm. Dacă vom continua să furăm bani europeni, şi cred că nu-mi cereţi prea multe argumente din punctul ăsta de vedere, aceşti bani, la sesizarea unui stat, pot fi opriţi pe loc. Ca să se ştie clar şi public cum stăm. Din acest punct de vedere ai nevoie de oameni cinstiţi şi corecţi, de profesionişti, ca să poţi să-ţi redresezi ţara”, a declarat Cristian Diaconescu, într-o conferinţă de presă organizată la Târgu Mureş…… “Pentru că, în premieră, aceşti bani, doar 9,3 miliarde de euro bani gratis, nerambursabili, urmează să vină într-o primă tranşă, se vor obţine: unu, dacă vor exista proiecte; doi, vor putea fi negociate cu toţi ceilalţi. Pentru că 27 de ţări au dreptul să se pronunţe pe 27 de scheme de redresare şi rezilienţă în legătură cu fiecare dintre statele membre al Uniunii Europene. (…) Din bani europeni nu poţi să plăteşti pensii şi salarii. Am mai auzit aberaţia asta spusă de aşa-zis politicieni, nişte micuţi ticăloşi care îşi permit să mintă cu o nonşalanţă de-a dreptul devastatoare. Am văzut multe în politica românească, dar atâta lipsă de profesionalism şi de onoare, până la urmă, din partea unora care iau un popor de prost mi se pare de-a dreptul strigător la cer. Deci, din bani europeni, 80 de miliarde, cât se ajunge împreună cu Cadrul Financiar Multianual, se plătesc numai proiecte, investiţii, modernizarea României, perspectivele sale economice”, a precizat Diaconescu. Politicianul a spus că pensiile şi salariile se plătesc din împrumuturile pe care România reuşeşte să le ia de pe pieţele financiare internaţionale, câtă vreme nu are un aport din investiţii şi că, din acest punct de vedere, aleşii locali, ca şi numiţii la nivel central, au o responsabilitate care ţine, până la urmă, de siguranţa şi viitorul ţării. Integral: 


