Author: desy.demeter

Redactat de @Demeter (2014)

 Astazi voi prezenta inca doua splendori de arta din aceasta colectie. Ambele prezentari sunt comemorative: Oul Faberge din 1897 – Intronarea imperiala a tarului Nicolai al II-lea din 1896; Oul Faberge din anul 1913, care comemora 300 de ani de la instaurarea dinastiei Romanovilor.

Oul Faberge din 1897 – Intronarea imperiala a tarului Nicolai al II-lea din 1896. Oul Coronation a fost realizat în atelierele Fabergé de catre Mihail Perkhin şi Wigstrom Henrik. Aceasta piesă valoroasă din istoria Rusiei a fost apoi daruita  Tarinei Alexandra Feodorovna. Oul a ramas la  Ermitaj, în  Palatul de Iarnă din Sankt Petersburg si în diferite muzee din întreaga lume,  în  cadrul unor expozitii temporare. În prezent este deţinut de  Viktor Vekselberg.

Oul este facut din aur, cu email galben translucid si face referire la  haina de panza-de-aur, purtata de către ţarină la încoronarea ei. Acesta filigran cu benzi de aur verzui ca frunzele de dafin montate sunt insemnate la fiecare intersecţie cu un vultur imperial bicefal, de un negru opac emailat şi apoi fixat  cu un diamant roz pe piept. Acest model a fost, de asemenea, luat ca model de la haina de încoronare purtata de ţarină.

Oul Faberge din 1913 – Oul tricentenar al dinastiei  Romanov este realizat  si el de   Fabergé în 1913 pentru ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei. Acesta a fost daruit de către Nicolae al II-lea cu ocazia sarbatorilor pascale din acel an sotiei lui, Alexandra Feodorovna. Astazi este pastrat in  Muzeul Arsenalului din Kremlin.

Oul tricentenar al dinastiei Romanov este facut din aur, argint si email de culori diferite  şi este incrustat cu diamante. Portretele sunt pictate pe fildeş. Exteriorul conţine optsprezece portrete ale ţarilor  dinastiei Romanov. Oul este decorat cu un model de aur, cu vulturi imperiali cu doua capete, precum si de coroanele din trecutul  şi  prezentul Romanovilor, care incadreaza portretele ţarilor. Fiecare portret în miniatură a fost pictat de miniaturistul rus Vasili Zuiev pe  fildeş şi este delimitat de diamante roz.

Alte doua oua Faberge comemorative si sunt dedicate marelui tar al Rusiei – Petru cel Mare,  unul – facut in anul 1903 si altul cu ocazia centenarului razboaielor Napoleonice, in anul 1912, ambele in timpul domniei Tarului Nicolae al II-lea.

Conceput în stil rococo, Oul Petru cel Mare comemora aniversarea a doua sute de ani  de la fondarea Sankt-Petersburgului, în 1703. Oul a fost realizat în roşu, verde şi galben de aur,  platina, diamante, rubine, email, cristal de roca  şi include portrete miniaturale de acuarela pe fildes. Invelisul oului are patru acuarele miniaturale pictate de B. Byalz. Picturile reprezintă “înainte” şi “după” cum arata Sankt Petersburgul în 1703 şi 1903.

Oul Faberge din 1912 – centenarul Razboaielor Napoleonice comemora de fapt lupta de la Borodino – prima mare ciocnire dupa ce Napoleon a intrat in Rusia.  Acest ou, la fel ca toate celelalte, a fost realizat de Fabergé în 1912 pentru ţarul Nicolae al II-lea al Rusiei si daruit mamei sale ţarina-mama Maria Feodorovna. Acest ou nu a fost recuperat de rusi si este pastrat la Muzeul Metropolitan din New York ca parte din colectia  fundatiei Matilda Geddings Gray.

Asa cum am mentionat, oul  comemoreaza centenarul Bătăliei de la Borodino pe timpul invaziei lui Napoleon din 1812. Ou este realizat din aur galben, cu panouri de smarald, rubine şi diamante pe partea exterioara . Interiorul este căptuşit cu satin si catifea. Oul are  o  “surpriză”, un ecran de sase panouri miniaturale reprezentând în acuarelă sase regimente in care tarina-mama Maria Feodorovna a fost conform traditiei, colonel de onoare. Fiecare panou are pe revers monograma regală a împărăteasei văduve. Ecranul in sine este facut din smaralde translucide de culoare verde,  incrustate cu diamante intr-un email alb.

Bibliografie, note si citate :

Toby Faber. Faberge’s Eggs: The Extraordinary Story of the Masterpieces That Outlived an Empire, New York: Random House, 2008.
Gerald Hill. Faberge and the Russian Master Goldsmiths, New York: Universe, 2007.
Theophyle – Rusia Imperiala de ieri si de azi – Istoria a patru familii.

Redactat de @Demeter (Reluare din 2014)

Celebre ouă Faberge au fost create la sfârşitul secolului al XIX-lea si începutul secolului al  XX-lea  pe baza unei cereri facute de ţarii Alexandru al-III-lea şi Nicolai al-II-lea. Aceste opere de arta in miniatura, din metale pretioase incrustate cu pietre, sunt o minune de măiestrie si o adevarata comoara artistică. Create de bijutierul Carl Fabergé, în Sankt Petersburg, cele mai multe dintre aceste opere de artă au fost pierdute, distruse sau luate din Rusia.

Oul Fabergé este unul dintre miile de ouă bijuterii făcute de Casa de Fabergé  intre 1885 – 1917. Cele mai multe au fost ouă miniaturale, care au fost populare cadouri la sarbatorile pascale. Aceste bijuterii au fost purtate pe un lanţ la gât.

Cele mai celebre ouă produse de Fabergé au fost si cele mai mari realizate pentru Alexandru al III-lea şi Nicolae al II-lea ai Rusiei; acestea sunt adesea denumite în continuare  oua Faberge imperiale. Faberge a creat 50 de asemenea oua, numai 42 au supravietuit. Alte două ouă, Constellation şi Kareliană, au fost planificate pentru 1918, dar nu au fost facute pentru ca Nicolae al II-lea şi familia sa au fost asasinaţi în acel an  (Nicolae a abdicat un an înainte). Şapte oua mari au fost facute pentru familia Kelch de la Moscova.

Primul ou Fabergé a fost creat pentru ţarul Alexandru al III-lea al Rusiei, care a dorit să-i ofere soţiei sale, ţarina Maria Fedorovna, în 1885, un ou de Paşte, dar si pentru a sărbători a 20-a aniversare a logodnei lor. Se crede că inspiraţia ţarului pentru acest original cadou a fost un ou deţinut de mătuşa tarinei Maria, Prinţesa Marie Wilhelmine a Danemarcei, care în copilăria tarinei i-a captivat imaginatia cu povesti despre acest ou.

Primul ou cunoscut sub numele simplu “de ou de găină” (hen) a fost creat din aur, invelit in email  alb opac, care simula  coaja oului si  se deschidea pentru a dezvalui continutul unui gălbenuş de ou de aur galben mat. Acesta la rândul său se  deschidea pentru a dezvalui un mic pui de gaina din aur multicolor. Si gainusa se deschidea dezvaluind conţinutul – o replică de diamant a  coroanei imperiale, suspendată cu  un mic pandantiv de rubin. Din păcate, aceste ultimele două surprize s-au pierdut.

Am sa incerc sa redau cele mai frumoase piese din aceasta sublima comoara. Cel mai frumos ou facut in perioada tarului Alexandru al III-lea a fost “oul Caucazului”, parerea mea si a unei parti a expertilor de specialitate.   Acest ou nu a fost recuperat de rusi si este pastrat la Muzeul Metropolitan din New York ca parte din colectia  fundatiei Matilda Geddings Gray. De mentionat ca acest ou nu face parte din colectiile muzeului, dar este pastrat si expus de acest muzeu. Oul Caucazului a fost  realizat de bijutierul rus  M. Perchin, sub supravegherea germanului Peter Carl Fabergé, in atelierul lui din Rusia.

Oul Caucazului a fost realizat din aur galben si multicolor, argint, rubin emailat, incrustat cu diamante, , platină, fildes, perle  şi picturi tempera pe fildeş. Oul prezinta cabană de vânătoare imperiala din Abastumani, în Caucaz, unde Marele Duce George si-a petrecut cea mai mare a vietii lui dupa ce a fost diagnosticat cu tuberculoză. Miniaturile au fost  semnate de către Krijitski, cel mai mare miniaturist rus la secolului al XIX-lea. Miniaturile sunt vizibile prin deschiderea a patru mici uşi din jurul  oului. Fiecare usa are o cifră de diamant formând anul 1893. În spatele capacului rabatabil de la partea de sus este un portret al Marelui Duce, în uniforma lui navala.

O alta capodopera este fara indoiala Oul Palatului Alexandru. Oul a fost comandat de tarul  Nicolae al II-lea drept cadou de Paşte pentru soţia sa, Alexandra Feodorovna. Acesta este pastrat în  Muzeul Arsenalului din Kremlin.

Oul Palatului Alexander   este realizat din nefrita (silicat) siberiana, diamante, aur, rubine şi picturi în miniatură de tempera pe fildeş. Oul conţine cinci portrete in miniatura ale copiilor lui Nicolae al II-lea şi împărăteasa Alexandra: Olga, Tatiana, Maria şi Anastasia şi tareviciul Alexie. Fixate in partea de sus a fiecarui portret este un diamant, cu monograma initialelor numelor fiecarui copil. Pe verso fiecarui portret, vizibil doar din interiorul oului, este data de naştere a copiilor.

Primul articol din serial!

Bibliografie, note si citate:

Toby Faber. Faberge’s Eggs: The Extraordinary Story of the Masterpieces That Outlived an Empire, New York: Random House, 2008.
Gerald Hill. Faberge and the Russian Master Goldsmiths, New York: Universe, 2007.

Theophyle – Rusia Imperiala de ieri si de azi – Istoria a patru familii.

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 18 aprilie! Vremea va deveni caldă pentru a doua decadă a lunii aprilie, chiar deosebit de caldă, local îndeosebi în zonele de câmpie. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul și nord-estul țării, unde spre seară şi în cursul nopţii, pe arii restrânse va ploua și sub formă de aversă, iar izolat, la peste 1800 m în nordul Carpaților Orientali pot fi precipitații mixte. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în timpul zilei în zona montană înaltă, în sudul Banatului și în vestul Olteniei. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 17 şi 25 de grade, iar cele minime între 0…2 grade în depresiuni, unde vor fi condiții de brumă şi 11…12 grade pe litoral și în Dealurile de Vest. In Bucuresti vremea va deveni deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 8…10 grade.

Medicul Virgil Musta: Trecem printr-o perioada foarte inselatoare. Suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor  Medicul Virgil Musta, de la Spitalul de Boli Infectioase Victor Babes din Timisoara, a facut un apel la ratiune in aceasta perioada despre care spune ca este “inselatoare”, avand in vedere vremea frumoasa de afara, punctand ca “suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor”. “Am o mare neliniste in suflet cand vad ce se intampla zilele acestea. Trecem printr-o perioada periculoasa, foarte inselatoare. Afara este frumos si toti avem tendinta de a ceda si a slabi masurile de distantare sociala si de izolare. Ne pregatim multi de sfintele sarbatori de Paste, mergem prin magazine si piete sa ne aprovizionam. Acestea sunt aglomerate, iar cozile sunt mai mari. Am vazut multe persoane care poarta masca si respecta distanta si asta e foarte bine, dar am vazut si destui care nu mai poarta masca si nu pastreaza distanta de 2 m. Am observat persoane care sunt multumite de faptul ca epidemia la noi in tara este inca sub control si considera ca asta este ceva firesc. Omit insa faptul ca acest lucru s-a realizat greu, in special prin efortul colectiv sustinut de distantare sociala, izolare si respectarea regulilor de igiena. Sunt multi care nu inteleg faptul ca suntem inca pe panta ascendenta a imbolnavirilor si a deceselor!”, a scris pe Facebook medicul Virgil Musta….. “Sunt deja destui oameni in jurul nostru care au virusul, unii asimptomatici sau cu simptomatologie minora, ceea ce creste riscul sa luam oricare dintre noi infectia si nu stim cum va evolua boala la fiecare dintre noi. Multa lume nu stie ca sunt tot mai multi pacienti in stare grava internati, iar sectiile de terapie intensiva dedicate COVID-19 sunt aproape pline, chiar si la noi la Spitalul Victor Babes din Timisoara este aproape plin. S-au creat spitale suport si se iau masuri de crestere a capacitatii, dar chiar si asa locurile pot deveni insuficiente daca numarul cazurilor creste mult si continuu. Nici nu vreau sa ma gandesc unde putem ajunge si noi in Romania daca zilele acestea nu respectam cu strictete toate regulile pe care sunt convins ca deja le stiti foarte bine!”, mai scrie Musta. Virgil Musta spune ca este foarte important sa ramanem rationali, in aceasta perioada. “Nu vreau sa va intristez acum, dar chiar este foarte important sa ramanem foarte rationali zilele acestea, zile care pot ajuta la depasirea mai rapida si mai usoara a epidemiei sau pot duce la o situatie foarte grea ulterior. Suntem intr-un razboi in care niciunii dintre noi nu am mai fost, iar acest lucru impune schimbarea modului de a gandi, de a ne comporta si de a actiona. Impune renuntari si sacrificii materiale poate, dar nu imi doresc deloc ca aceste sacrificii sa insemne chiar viata noastra sau a persoanelor dragi noua. Cu intelepciune, rabdare, intelegere si curaj vom trece cu bine aceasta incercare!”, mai scrie medicul. Musta a indemnat romanii sa ii urmeze exemplul si sa petreaca Pastele in familie, acasa. “Eu sunt credincios si Il iubesc pe Dumnzeu si as dori sa am si eu si voi toti un Paste fericit, cu bucurie si multa lumina in suflet. Dar vreau ca si la anul sa petrecem sfintele sarbatori de Paste impreuna. Pentru aceasta, la noi in familie ne-am pregatit mai modest decat in ceilalti ani (cumparaturi si alte lucruri materiale). Ma voi ruga acasa si voi petrece sarbatorile pascale doar cu familia mea acasa. Va indemn sa faceti la fel si voi si sunt convins ca bunul Dumnezeu ne va ocroti si ne va ajuta sa trecem cu bine peste aceasta pandemie. Integral: http://www.ziare.com

Daniel P. Funeriu: Recent am dat un scurt interviu, una dinte întrebări a fost despre gândirea critică: Cum se poate folosi gândirea critică în cazul fenomenului ”fake news” în situația actuală de pandemie? E aceasta un proces care trebuia să funcționeze anterior acestei perioade sau acum, în mijlocul problemei, putem rămâne lucizi în fața avalanșei de informații? În conceptul de “gândire critică” accentul trebuie pus pe “gândire” care, înainte să fie critică trebuie să existe. Or, gândire fără cunoștințe nu există sau, în cel mai bun caz o numim “instinct”, ceea ce ne duce cu gândul la animale mai degrabă decât la om…  Cu cât o situație e mai complexă, cu atât cunoștințele necesare pentru a o înțelege sunt mai înalte, deci accesibile unui număr mai mic de oameni. Descartes ne spunea încă de prin 1630 că o problemă, cu cât e mai complexă, e înțeleasă de mai puțini, deci adesea e mai înțelept să îi ascultăm pe cei puțini decât pe cei mulți.  De aici provine și problema “fake news”: oameni care nu posedă cunoștințele necesare analizei unei situații complexe se orientează pe trei coordonate:  1) ceea ce li se pare plauzibil, adesea în baza cunoștințelor lor limitate, 2) ceea ce spune persoana care li se pare că are autoritatea cunoașterii și  3) ceea ce le dă senzația că ei înșiși au descoperit un adevăr, ascuns celor mulți, conferindu-le astfel un sentiment de excepționalitate.  Putem lesne deconstrui cele trei axe de mai sus:  când nu ai cunoștințe avansate de virusologie de exemplu, nu poți citi articole avansate de genetică, care demonstrează limpede că coronavirusul nu a fost făcut în laborator, dar îți e ușor să crezi că e făcut fix din laboratorul de virusologie din Wuhan pentru că scurtătura e comodă. Trebuie să explicăm oamenilor că corelarea a două evenimente nu înseamnă că unul e cauza celuilalt: iată, numărul piraților a scăzut de trei secole încoace, iar Pământul s-a încălzit de atunci. Evident, asta nu înseamnă că pirații țineau Pământul mai rece…  A doua axă e lesne de de construit dacă examinăm cât de ușor oamenii votează impostori care le par de încredere pentru a-i huli peste 2-3 ani când, în final, își dau seama că sunt praf.  Iar a treia axă e intens trăită de cei care explică vecinilor cele mai fantasmagorice teorii conspiraționiste, convinși fiind că e adevărul gol-goluț. Unii fac și adepți… Țin minte că aveam un vecin care lucra la “semeteu” care ne explica prin anii 80 cum munții României se deschid și scot la iveală un impresionant arsenal nuclear construit de români. Așadar pentru a combate fake news soluția pe termen lung este educația științifică, cea umanistă și cunoașterea. Precum și combaterea zilnică a nebunilor care propagă minciuni manifeste. Am să vă dau un exemplu unde comunitatea dumneavoastră poate să facă ceva concret: anual mor 4000 de femei în România de cancer de col uterin. Care poate fi 100% eradicat dacă vaccinăm fiicele noastre înainte să își înceapă partea romantică a vieții, atât de importantă în fondarea unei familii. Nu trebuie să fii laureat Nobel pentru a înțelege acest lucru și a-l propovădui în jurul tău, trebuie doar să ai un minim de responsabilitate. La fel și cu coronavirusul: virusurile nu înțeleg Biblia, deci nu fac diferența între lingurița de la împărtășanie și cea proaspăt spălată de acasă. Așa că reflexul de a-ți proteja viața oferită în dar de Dumnezeu trebuie să fie mai puternic decât asumarea unui risc. Nu cred că Dumnezeu ne vrea proști, ba chiar cred că ne vrea cât mai educați pentru a ne apropia și mai aproape de El. Sursa: https://www.facebook.com

Profesorul Ioan Stanomir: Sunt pesimist, nu cred că statul se va reforma dupa ce trece pandemia. Doar cetătenii pot schimba ceva Minutul 01:00 Raportările cetățenilor la stat în Europa sunt foarte diferite. Această criză a repus în discuție relația dintre cetățeni și stat, în special protecția cetățenilor. Chestiunea fundamentală este următoarea: în ce măsură creșterea rolului statului de furnizor de securitate poate deveni o limită a drepturilor cetățenești, nu va deveni un pericol. Această criză a dovedit că modelul chinez, aceasta combinație între ”economie capitalistă” și totalitarism de tip orwelian, este nocivă nu doar pentru cetățenii chinezi, ci pentru întreaga umanitate. Daca pandemia ar fi început într-o țară occidentala, reacția ar fi fost diferită, nu am fi avut de-a face cu secretomanie. Această secretomanie este în mare măsură vinovată de modul în care a reacționat OMS și unitățile statale. Astfel de crize de obicei întăresc încrederea în instituții și în lideri. In Germania și Franța cotele de încredere ale liderilor au crescut destul de mult. La noi, în Romania, nu putem decât să bălăcărim și să discutăm pe Facebook într-o “cloaca de insulte”. Încrederea în stat depinde de capacitatea leadership-ului de a transmite anumite semnale. Dacă privim la marile democrații, observăm că ele operează pe principiul comunicării directe, în timp real, comunicare care revine președintelui statului sau șefului de guvern. În democrațiile consolidate nu există triumvirate de tipul Vela-Despescu-Arafat. Acolo lucrurile sunt abordate direct de către personalități care au legitimitate democratică. Nici Macron, nici Merkel sau Trump nu se ascund în spatele unor oameni care sunt un fel de imagine falsă a statului. Indiferent de natura juridică a stării de urgență, legitimitatea democratică nu dispare. Cei care au fost aleși trebuie sa răspundă compatrioților lor și trebuie să găsească acel echilibru fragil dintre protecția cetățenilor și declinul economic. Nu trebuie în numele siguranței sanitare să periclitam nici echilibrul social, nici echilibrele economice. Cea mai dificilă va fi perioada de reajustare la o viață normala, iar cooperarea dintre stat și cetățeni este esențială. 06:00 În fața stării de urgență, necesară, reacția guvernului ar trebui să treacă trei teste, necesitatea măsurilor, transparența și proporționalitatea. Cât de transparente au fost măsurile luate de guvernul roman? Marea problema a administrației curente este incoerența în comunicare și aparența de improvizație. Marea problemă este că această administrație se bazează pe un stat care, după toate aparențele, este incapabil să-și îndeplinească una dintre funcțiunile esențiale, acea de a proteja sănătatea cetățenilor. Atunci când ai președinți de Consiliu Județean iresponsabili, când ai manageri de spital numiți politic (unii condamnați cu suspendare), când ai o astfel de structură, starea de urgență nu poate să crească performanța statului. Putem acum vedea cat de incompetent și de nereformat este statul nostru. Iată rezultatul numirilor politice. 08:00 Faptul că am lăsat administrațiile locale să opereze în impunitate și să pună în aplicare acest plan de politizare nebunească ne duce la rezultatul de acum. La fel, faptul că acum avem nevoie de medici militari care trebuie sa înlocuiască managementul medical, faptul că ne bazăm pe Politie și Jandarmerie este iarăși o problemă. Jandarmeria și Poliția au îndeplinit la evenimentele din 10 august misiuni de represiune și reprimare politică, iar cetățenii nu își pot alunga din minte faptul că aceleași persoane care sunt astăzi chemate să îi ocrotească sunt aceleași care îi hăituiau pe stradă. Aceleași persoane care astăzi sunt chemate sa-i ocrotească acum câțiva ani îi fugăreau pe stradă. Răspunderea Președintelui și a Prim Ministrului este enormă, ei trebuie să transmită celor din subordinea lor că organismele militarizate nu încetează să fie sub control civil. Starea de urgență înseamnă doar îngrădirea temporară a exercițiului unor drepturi cetățenești, nu abandonarea lor. Asta înseamnă că aceste exigențe ale transparenței și proporționalității nu sunt abandonate, doar că autoritățile de politie și jandarmerie capătă niște atribuții suplimentare și mai multă libertate de acțiune….. Oare după aceasta criza se vor reforma instituțiile UE? Starea în care se află UE suntem obligați să o acceptăm ca atare. Că ne place sau nu, statul națiune rămâne principala cărămida pe care se construiește edificiul politic. Fiecare stat UE și-a gestionat separat criza generată de pandemie. E necesară o regândire a felului cum UE se raportează la stat și la cetățeni. Cetățeni europeni nu există, ei sunt doar pe hârtie în rapoartele Comisiei. În momentul acesta, cetățenii se repliază către singura cetățenie care le asigură protecție, se întorc la Statul Națiune. E nevoie de consolidarea unui mecanism pentru situații de urgență, la nivel european. Și acceptarea faptului că doar Statele Națiune pot gestiona crizele interne. 16 00 PSD-ul tace și face, așteaptă ca aceasta criză să își producă efectele, pentru a apărea apoi revigorat la viitoarele alegeri. Să nu ne facem iluzii asupra forței PSD-ului de a se revigora…. 17:00 In privința presei, știam că televiziunile de știri sunt una dintre rațiunile crizei profunde în care se află societatea românească. Dar acum ele s-au întrecut pe sine și au devenit un amestec de ciocli și de demagogi. Nu avem analize sobre și echilibrate pe televiziuni. Cetățenii stau izolați și ei sunt supuși unui bombardament mediatic. Liberul arbitru al cetățenilor este îngrădit prin această manipulare a sentimentelor. Starea de urgenta nu este nici vacanta, nici relaxare, nici picnic. Este un moment în care anxietatea crește și este un moment în care indivizii din care e alcătuită societatea se pot atomiza. 19:00 Rolul comunicării publice în criză este acela de a îi ”suda” pe cetățeni, de a-i galvaniza și a de a-i asigura că societatea va continua. Această fermitate a comunicării unește de fapt competența cu capacitatea de a genera speranță. Acesta este rolul principal al unei personalități care își asuma misiunea de a conduce. Iar acest test ne arată că după 30 de ani statul este nereformat iar elita noastră politică este pe măsura acestui stat, o caricatură a ceea ce ar fi putut să fie elita unui stat european.…. Partidele politice să nu mai recompenseze pe militanții lor cu poziții care sunt în mod vădit nepotrivite cu competențele lor. Sunt lucruri atât de dramatice, încât ele nu mai pot suferi amânare. Credeți că problemele legate de infecțiile din spitale vor dispărea după terminarea stării de urgență? Ne amintim de felul în care au fost tratate victimele de la Colectiv? Ne amintim cum același stat român, uneori prin miniștrii săi, ne asigura că avem tot ce trebuie ca să-i tratăm pe marii răniți. Iar astăzi, dacă ne uităm, multe facilități spitalicești sunt minate de incompetență. În județele și orașele României, unde șefii se lăfăie în mașini uriașe, pe când mulți compatrioți de ai lor se chinuie cu pomenile pe care aceștia le oferă, vom avea puterea să schimbăm ceva? Ne putem imagina un viitor în care unui medic să nu-i mai fie frică de managerul numit politic sau de șeful de Consiliu Județean? Eu însumi am dat dovadă de imensă naivitate. Am crezut, după Colectiv sau după uriașele manifestații din Piața Victoriei, că vom ajunge la un liman. Nu am ajuns, pentru că limanul nu e oferit de o instanță exterioară, limanul e căutat de către cetățeni, uneori împotriva statului care-i domină și îi asuprește. Și nu vom ajunge fără cetățenii care sa își ceara drepturile! 24:00 Statul, ca să ne ceară nouă loialitate, trebuie sa fie transparent, echitabil și nu trebuie să opereze cu dublă măsură. Starea de urgență mie mi se pare că a acționat, în cazul României, ca un fel de anestezic sau, în alte cazuri, ca o substanță care a injectat nebunie în rândul compatrioților noștri. Integral: http://www.contributors.ro

Fantasmagoria “Lumea nu va mai fi la fel”  Pe unde te uiţi, pe unde întorci capul, mai nou, auzi vorbele acestea care se vor încărcate de misterul unei grave şi oarecum catastrofice profeţii. Suge fiecare din ele, după cum îi vine la îndemînă. Ba într-un interviu, ba într-o declaraţie, ba într-un articol, ba într-o bine simţită intervenţie la televizor, ba pe youtube, ba prin piaţă şi, iaca, zilele trecute chiar şi-n uliţa mea de mahala…..Buuuun! Să zicem, deci, că ne-am imunizat cu toţii, am trecut peste hopul epidemiei, iar, acum, ne îmbolnăvim din nou, fiecare pe contul lui; nu comunitar, care va să zică! Fiecare de ce vrea el şi cît vrea el! Şi, ne facem bine, tot aşa, fiecare de capul lui, dacă nimerim la timp doctorul şi medicamentul potrivit şi, mai ales, dacă o vrea Cel de Sus! Doar de-aia e democraţie! Ei, ce se va schimba? Credeţi că într-o lună, un an sau zece va inventa cineva vaccinul universal capabil să ne schimbe instantaneu răspunsul imunitar, după ultima variaţiune a celui mai pervers virus pe care l-am putea întîlni vreodată? Eu nu cred! Nu pentru că nu ar putea fi inventat, ci pentru că nu este deloc economic să fie inventat, ori dacă totuşi îl inventează cineva, e anti-economic să fie produs şi pus pe piaţă. Păi, vă daţi seama cîte trilioane vor trebui şterse din coloana de profituri a maşinăriei de fabricat prafuri care nu fac nici cît o ceapă degerată şi care apar de mii de ori sub alte şi alte nume, deşi nu fac nimic mai mult decît cele cu numele de origine? Păi, dacă după o sută de ani de ştiinţă a virusologiei, în plin secol al triumfului ştiinţei, din China pînă în America şi din Rusia pînă în Balucistan lumea se luptă cu fiara Cov N exilîndu-i cetăţenii în propriile case, apartamente, garsoniere, sau adăposturi stradale şi somîndu-i cu puşca la vedere să se spele pe mîini cu apă şi săpun, de ce ar arăta altfel lucrurile peste încă o sută de ani? Ori, poate crede cineva că oamenii politici şi cei care fac afaceri de pe urma bolilor, (nu a însănătorişirilor cum cred naivii!) se vor scufunda cu toţii ca prin minune în apa Rîului Înţelepciunii şi vor ieşi de acolo puri şi unşi din cap pînă-n picioare de înalte idealuri umaniste? Dar, să lăsăm virusurile în pace şi să vedem cum stăm cu instituţiile noastre de sănătate publică. Nu doar în România, ci peste tot, inclusiv în capitalele Marilor Puteri ale lumii, care nu se sfiesc să cheltuie cîteva sute de miliarde în fiecare an pentru “securitate şi apărare”, spitalele şi asistenţa medicală sunt în suferinţă. De personal, de dotări, de ştiinţă, de organizare, de resurse pentru situaţii de urgenţă… etc. Crede cineva că după ce trece această primejdie rea, tot bugetul apărării se va duce la sănătate? Ori că se va apuca cineva de o “reorganizare din temelii” a sistemului de asigurări, asistenţă medicală, gestiune a crizelor de sănătate publică şi altele asemenea? Eu nu cred… nici în ruptul capului! În sfîrşit, să ne uităm, olecuţă, la politica şi politicienii noştri. Că doar ei sunt ai noştri şi de aceea ne sunt atît de dragi… pe unii i-am băga şi în sîn, da nu prea încap de urechi! (Nu întîmplător, ideea genială a străveziei parabole a jurnalului din ţara măgarilor s-a născut în România!!!!) Aşadar ce credeţi că vor face aceşti ipochimeni în secunda unu, după ce se risipeşte presiunea nebuniei coronavirusiene? Nu vă mai osteniţi cu imaginaţia, că nu are nici un rost: or să o ia din nou de la capăt, exact de acolo de unde au lăsat-o. Mai precis au lăsat-o doar un piculeţ mai moale, că şi în timpul crizei au făcut tot ceea ce ştiu ei să facă: mai nimic şi ceva învîrteli de partid şi de gaşcă. Integral: https://www.bursa.ro

OMS-ul (cu dr. Tedros la cârmă), Coronavirusul și “clienții” Chinei ….La tradiționala Conferință de Securitate de la Munchen tema a fost “Westlessness“, adică pierderea influenței globale a Occidentului. Și, deși sunt mai mulți factori care acționează în această direcție, de vină, s-a susținut acolo, ar fi în principal comportamentul miop, unilateralist, al administrației Trump, care a abandonat viziunea multilateralistă, care a stat în centrul politicii externe americane în perioada post-belică. Ceea ce a stîrnit îngrijorare mai ales la Berlin, elita politică germană fiind îngrijorată de erodarea instituțiilor internaționale create de Statele Unite și de europeni după cel de-al doilea război mondial. “Cel mai apropiat aliat al nostru, Statele Unite ale Americii, sub conducerea actualei administrații, respinge ideea unei comunități internaționale”, se plîngea președintele german Frank-Walter Steinmeier în discursul ținut în deschiderea Conferinței. ”Cooperarea internațională este într-o recesiune fără precedent”, se lamentași ministrul de externe de la Berlin, Heiko Maas. Iar de vină pentru această gravă deteriorare a climatului internațional nu este neapărat ascensiunea Chinei sau “diminuarea semnificației strategice a Europei după sfîrșitul Războiului Rece” ci în principal actualul locatar de la Casa Albă. Nu fiindcă Statele Unite nu ar mai avea putere economică și militară, ci “fiindcă angajamentul decidenților de la Casa Albă s-a schimbat când vine vorba de ordinea mondială la realizarea căreia Statele Unite au contribuit”. Aceleași acuze i se aduc lui Donald Trump și peste Ocean, deopotrivă de către establishment-ul democrat și republican, inclusiv acum în cursul actualei pandemii cînd, ni se spune, Statele Unite ar fi trebuit să-și asume rolul tradițional de lider mondial în lupta cu coronavirusul. Problema cu multilateralismul și cooperarea internațională, evident dezirabile, este însă că între generoasele și luminatele declarații de principiu și realitatea de pe teren este o mare distanță. Totul sună bine atîta vreme cît nu se intră în detalii. De pildă dacă americanii se plîng în legătură cu asimetriile comerciale în schimburile cu UE această atitudine este taxată drept o abatere de la multilateralism. În schimb China este lăudată că a semnat Pactul de la Paris pentru schimbările climatice deși are în curs cel mai ambițios program mondial de construcție de termocentrale pe cărbune. Iar diferențele de abordare unilaterală și de tratament din interiorul Uniunii Europene, care s-au văzut și în trecut atunci cînd Germania a decis să implementeze proiectul Nord Stream în cooperare cu Rusia ignorînd complet interesele economice și de securitate ale Poloniei și țărilor baltice, au ieșit acum și mai pregnant la lumină în timpul pandemiei cînd cuvîntul de ordine a fost fiecare pentru el. Cum a interpretat la Geneva Organizația Mondială a Sănătății o partitură scrisă la Beijing Între instituțiile fanion ale sistemului de cooperare internațională, atît de apreciat de d-nii Steinmeier și Maas, foarte vizibilă în aceste vremuri este și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) al cărui buget este acoperit, în proporție de 22 de procente, de către Statele Unite (o contribuție de $511 milioane anual). OMS se află în centrul unei controverse majore în aceste zile după ce Donald Trump a criticat faptul că deși organizația este finanțată în bună măsură de America funcționează ca un proxy al Chinei. Președintele s-a referit în particular la faptul că OMS a criticat decizia Casei Albe de a suspenda zborurile dinspre China (pe care atunci și adversarii săi politici democrați au criticat-o ca fiind o probă de “rasism”). Deloc suprinzător, mass media liberale, ostile președintelui, precum The New York Times sau The Guardian, s-au grăbit imediat să-l acuze că vrea să distragă atenția de la responsabilitatea sa privind gestionarea crizei. Însă indiferent cum privim lucrurile, și e adevărat că Trump recurge adesea la astfel de tactici diversioniste, el are dreptate în această privință. Iar problemele organizației sunt în realitate mult mai serioase. Sub conducerea directorului general, etiopianul Tedros Adhanom Ghebreyesus, OMS a devenit un fel de porta voce a Chinei căreia i-a repetat papagalicește pozițiile. Pe 14 ianuarie, înainte ca o delegație oficială a OMS să fi vizitat măcar China, conducerea OMS a susținut public afirmația Beijingului că nu există „dovezi clare de transmitere de la om la om”. Două săptămâni mai târziu, de la Beijing unde se raportaseră deja peste 4500 de cazuri și în multe alte țări se semnalaseră îmbolnăviri cu acest nou coronavirus, dr Tedros aflat în vizită în China i-a lăudat entuziast pe liderii săi pentru eficiență și transparență în condițiile în care, se știe, aceștia au așteptat șase săptămâni după apariția primelor cazuri la Wuhan pentru a interveni pentru a limita răspîndirea. În tot acest timp autoritățile chineze au cenzurat mass media și i-au pedepsit pe medicii care au încercat să sune alarma și se estimează că peste cinci milioane de oameni au venit sau au plecat din Wuhan, potrivit primarului orașului. Între aceștia se află și pacientul cu primul caz de virus confirmat din America. De altfel unul dintre marile semne de întrebare, pe care Beijingul ar trebui cu siguranță să-l lămurească, este de ce au suspendat traficul aerian între Wuhan și restul Chinei însă nu și cel între Wuhan și Statele Unite? Ulterior, pe 30 ianuarie, deși OMS emisese un avertisment public privind o stare de urgență sanitară după ce numărul infecțiilor raportate din China ajunsese la 10 mii de cazuri dr Tedros l-a criticat pe Donald Trump pentru că decizia de a restricționa călătoriile din China și a îndemnat alte țări să nu facă același lucru. El a apreciat atunci că răspîndirea virusului în afara Chinei ar fi „minimală și lentă”. Și a trebuit să treacă mai bine de o lună pînă cînd OMS să declare o pandemie, pe 11 martie, cînd numărul oficial de cazuri la nivel mondial ajunsese deja la 118 mii de persoane în 114 țări. Iar în afară de asta, OMS este suspectată în Statele Unite dar și în multe state europene că minimalizează numărul deceselor din Wuhan pentru a nu irita China….. Cum își extinde China controlul asupra unor organizații-cheie din structura ONU cu ajutorul statelor satelit din Africa Însă problemele legate de OMS sunt departe de a fi singulare. Întregul sistem de organizații internaționale, aflate sub umbrela ONU, a devenit unul excesiv de birocratic, costisitor, corupt și ineficient chiar dacă sunt și structuri care se dovedesc utile. De departe cea mai mare contribuție la bugetul său cumulat, care anul trecut a fost de $53 miliarde, o au Statele Unite, cu $11 miliarde (22 de procente), adică mai mult decît următoarele trei state, Germania, Marea Britanie și Japonia, la un loc. Cu toate acestea, Rusia (care plătește de aproape 10 ori mai puțin ca Statele Unite, deși este membru permanent în Consiliul de Securitate, și mai ales China (cu o contribuție practic egală cu aceea a Suediei) au reușit să manevreze zeci de state satelit reușind nu doar să-și impună favoriții la conducerea acestor structuri ci să le și imprime acestora o pronunțată linie anti-occidentală, în special anti-americană….. Influența Beijingului este atît de extinsă încît Howard French, fostul șef al biroului The New York Times de la Shanghai, a vorbit într-o carte apărută în 2014 despre un “al doilea continent al Chinei” (China’s Second Continent: How a Million Migrants Are Building a New Empire in Africa). O influență care are toate șansele să se extindă pentru că Beijingul are grijă să cultive și noua generație de lideri. Mii de studenți, politicieni, oameni de afaceri, birocrați, sunt aduși regulat în China unde li se vorbește, între altele, despre concepția chineză asupra justiției, drepturilor civile, guvernanței. Este o strategie de cursă lungă a Beijingului de “de-americanizare” a lumii pe care dorește să o remodeleze plecînd de la principiile și valorile sale în opoziție cu cele occidentale. China a finanțat sediul din Addis Ababa, în Etiopia, al Uniunii Africane inclusiv infrastructura de IT și de comunicații, instalată de Huawei. Ultimul detaliu este important pentru că în ianuarie 2017 cotidianele Le Monde și Financial Times au dezvaluit că timp de 5 ani în cursul nopții toate informațiile confidențiale colectate în timpul zilei erau transmise către un server din Shanghai. Numai că influența Chinei asupra liderilor africani este atît de extinsă încît nu numai că nu au îndrăznit să protesteze dar au și negat categoric incidentul. Mai mult, în iunie anul trecut Uniunea Africană a semnat un amplu acord cu Huawei pentru extinderea partenariatului în domenii precum cloud computing, 5G și Inteligența Artificială. O influență care a fost probată o dată în plus în 2017 cînd inițiatorii unei lovituri de stat militare din Zimbabwe care l-au îndepărtat de la putere, după 37 de ani, pe Robert Mugabe (decedat anul trecut) s-au dus mai întîi la Beijing pentru a obține binecuvîntarea Chinei, ceva ce aduce aminte de situația existentă în trecut în cadrul fostului bloc sovietic. Integral: https://revista22.ro

“Dacă UE nu va dovedi solidaritate în momente dificile, îşi va pierde din relevanţă” …Ca peste tot în Europa impactul este extrem de sever. Am dubii că va fi o evoluţie a activităţii economice agregate (a PIB-ului) în formă de “‘V” propriu-zis, cu simetrie a pantelor. Întrucât există domenii ce nu îşi vor reveni din această criză mai mult timp. Turismul va suferi enorm până ce se va găsi un vaccin eficace. Nici restaurantele, locurile de distracţie, nu vor mai cunoaşte puzderia de clienţi tot din acelaşi motiv. Vor fi lovite transporturile de persoane, servicii care înseamnă densitate mare de persoane. Sunt afectate lanţuri de producţie interne şi externe, ce numai parţial se vor reface. Lanţuri de producţie crosfrontaliere erau oricum în “deglobalizare” – din considerente geopolitice şi legate de robusteţea/rezilienţa sistemelor. Criza coronavisus a şubrezit mai mult principiul de management “just in time”, care se aplică specializării şi minimizării costurilor din perspectiva globală. De ce spun aceasta, fiindcă, “just in time” implică o funcţionare smooth a pieţelor, fără conflicte şi stopări bruşte, fără “lebede negre”‘. Relansarea va revela modificări în fizionomia şi fiziologia economiilor, cu diferenţe în funcţie de structuri concrete. Există implicaţii sociale majore, induse de numărul celor care pierd locuri de muncă, sau care sunt în şomaj parţial. Problematica socială va fi mai acută unde disparităţi sociale (de venituri) sunt adânci; nici cele mai avansate economic ţări nu sunt ferite. Vreau însă să mă înşel şi relansarea economică să fie cât mai rapidă. Reporter: Aţi vorbit de un ciclu epidemiologic în lupta contra Covid19… Daniel Dăianu: : Da, cred că se poate judeca războiul cu acest virus prin prisma unui asemenea ciclu, ce priveşte evoluţia pandemiei şi care ilustrează cât de eficace poate fi ea controlată şi, finalmente, învinsă prin tratament, vaccinare. Evoluţia ciclului depinde de regulile/restricţiile impuse de autorităţi, dar şi de conformare, de modul în care cetăţenii respectă aceste reguli, de “distanţare socială”. Cu cât mai eficace este stăpânirea pandemiei, cu atât mai repede pot fi relaxate restricţii. Dar aici balanţa este fină, intervine elementul subiectiv în judecarea faptelor, iar experţii medicali au o voce proeminentă. Nu poţi sta la nesfârşit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar o grabă mare în repornire poate juca o festă medicală. Spun motoare şi nu motoarele, deoarece sunt porţiuni de activitate economică care merg în continuare. Şi nu mă refer la telemuncă în principal. Nu se poate oferi un ghid uniform de repornire pentru toate ţările; depind multe în luarea deciziilor de circumstanţe locale, de capacitatea sistemelor medicale de a răspunde la efort şi de disciplina cetăţenilor. Revenirea la lucru nu va însemna că va fi totul ca înainte; în plus, reguli de protecţie şi distanţare socială se vor menţine probabil până ce vom avea Vaccinul (unul sau mai multe) miraculos. Reporter: Consideraţi că actuala criză cauzată de pandemia de coronavirus va fi mai severă decât cea din 2008? Daniel Dăianu: : Cred ca da, prin implicaţii şi ceea ce prevesteşte. Relansarea economică va fi mai dificilă; probleme sociale vor fi resimţite mai acut. Nu trebuie să ai un parti pris ideologic pentru a întrezări aşa ceva. Mijloacele de politică economică puse la lucru încearcă să atenueze impactul a ceea ce am numit “efectul shutdown” (efectul lacăt), dar vor diminua numai efecte inevitabile….. În unele ţări se recurge la tipărire masivă de bani pentru a sprijini economia; Fed-ul a ajuns un fel de “cumpărător de ultimă instanţ㔑 pe toate pieţele financiare depăşind gama de operaţiuni neconvenţionale din timpul Marii Recesiuni.. Dar aceasta este posibilă unde băncile centrale emit monedă de rezervă. Deşi nu este clar cât vor putea să funcţioneze astfel. Se poate afirma însă că sunt măsuri excepţionale, la care se va renunţa la un moment dat. Inflaţia este posibil să crească în viitor, dacă nu va mai exista o preferinţă atât de mare pentru lichiditate, pentru cash. Este de discutat care ar fi condiţiile pentru ca aşa ceva să se întâmple. Va continua probabil erodarea clasei mijlocii, fenomen grăbit de Marea Recesiune, ceea ce este de rău augur. Mai ales că tentaţiile autoritariste se intensifică. Nu în cele din urmă, deoarece cu episoade de criză (nu numai sanitară) ne vom mai întâlni….. Pot fi luate măsuri de sprijin pentru economie, desigur. Dar nu putem să facem ceea ce se încearcă peste Ocean, sau în Germania, chiar Polonia. Puterea economică inferioară, venituri fiscale între cele mai scăzute din UE (26-27% din PIB faţă de media de 40% în UE), leul care nu este monedă de rezervă, rating-ul ţării (imediat peste junk), deficitele mari (interne şi externe) reprezintă constrângeri puternice. Argumentul că datoria publică este rezonabilă (circa 35% din PIB) are relevanţă limitată. În 2008 România avea datorie publică de circa 15% din PIB şi tot a fost ameninţată de insolvenţă din cauza crizei acute de lichidităţi şi îngheţării pieţelor etc. Referitor la programe de zeci de miliarde de euro, cum sunt propuse, ele trebuie să fie însoţite de resurse pe care să se bizuie. A crede că ne putem împrumuta cu asemenea sume în momentul de faţă este mai mult un exerciţiu academic. Numai deficitul bugetar din acest an poate însemna echivalentul a peste 15 miliarde de euro. România este singura ţară din UE aflată acum în procedura de deficit excesiv…..Am văzut reacţia la propunerea de a se recurge la o taxă de solidaritate în această perioadă foarte dificilă, care s-ar aplica la venituri (deci nu numai la salarii) ce depăşesc un anume prag – o formă în esenţă de impozitare progresivă; ar fi scutite de această suprataxă cadrele medicale şi cele care asigură ordinea publică. A califica o asemenea taxă drept populism, sau propensiune socialistă, este o inepţie. Înseamnă că peste tot în Europa unde există impozitare progresivă avem socialism. Ca în SUA, unde există impozitare progresivă, tot socialism este…..Decenţa într-o societate se măsoară şi prin gradul în care cei mai puternici, mai avuţi, mai capabili, sunt dispuşi să ajute pe ceilalţi. Solidaritatea nu se poate rezuma la gesturi ale unor cetăţeni, ONG-uri şi firme, ale Crucii Roşii; este nevoie şi de un demers de politică publică…..Avem nevoie de o bancă de dezvoltare, cum există în Germania, Austria, Polonia, Ungaria . Parcă suntem copiii ploii când vine vorba de mobilizare de resurse pentru investiţii. Nu poţi miza numai pe bugetul UE. Vecini ai noştri din regiune au înţeles aceasta de ceva timp. Iar povestea cu “ajutorul de stat”‘ are relevanţă limitată. UE nu este un level playing field. Vedem că şi Germania şi Franţa, când este vorba de industrii pe care le consideră strategice, pun restricţii, practice politicii industriale. Avem însă nevoie de un buget public mult mai robust şi de parteneriate public-private inteligente. Integral: https://www.bursa.ro

Cum ar putea fi anulate amenzile date in baza ordonantelor militare. Opinia lui Augustin Zegrean  Fostul presedinte al Curtii Constitutionale Augustin Zegrean, sustine ca amenzile date in baza ordonantelor militare ar putea fi anulate. Zegrean a spus la Digi 24 ca acest lucru ar fi posibil daca CCR ar da dreptate Avocatului Poporului care a formulat exceptie de neconstitutionalitate referitor la prevederi din doua OUG privind regimul starii de urgenta, mentionand ca exigentele statului de drept impun ca garantiile juridice ale drepturilor prevazute de Constitutie in beneficiul cetatenilor sa fie utilizate potrivit scopului pentru care au fost instituite. “S-a exagerat, este specific romanesc, s-a sarit calul. Sunt mult prea mari amenzile raportat la castigul populatiei, nu cred ca populatia va putea sa le plateasca. De unde bani, mai ales in perioada de criza! Pe o parte statul le da bani oamenilor ca sa poata supravietui, prin somaj tehnic, pe de alta, le da amenzi de nu se pot incadra in niciun fel sa le plateasca. Probabil ca de data asta CCR va fi de acord cu Avocatul Poporului si atunci ma intreb cine va mai plati aceste amenzi”, a spus Zegrean. Practic, fostul sef al CCR a explicat ca “daca obiectiile privind amenzile vor fi declarate de CCR neconstitutionale, toate amenzile care se aplica vor fi anulate, pentru ca vor fi date in baza unei legi declarate neconstitutionale”. Integral: http://www.ziare.com

The Guardian scrie despre romanii care culeg sparanghel in Germania: Sunt mai importante recoltele din Vest ca sanatatea lucratorilor din Est?  Amenintarea coronavirusului cu care se confrunta culegatorii de fructe si legume veniti in Occident din Romania carantinata scoate in evidenta inegalitatile din Europa: Sunt mai importante recoltele din Europa de Vest ca sanatatea lucratorilor din Est? The Guardian a publicat un material amplu despre lucratorii din Romania si modul in care carantina impusa in tara noastra – in contextul pandemiei – afecteaza recoltele din Vest. “Sparanghelul alb este o delicatesa a lunii aprilie in mare parte din nord-vestul Europei. In Germania, sparanghelul este considerat si “aurul alb”, iar recolta din aprilie este celebrata chiar si prin festivaluri dedicate. Doar ca Germania are nevoie de 300.000 de lucratori sezonieri pentru a-si strange recolta de sparanghel. In ultimii 10 ani, majoritatea acestor lucratori a venit din Romania, unde migratia sezoniera este una dintre putinele surse de venit. Totusi, in aceasta primavara, recolta se loveste de o mare problema: izolarea nationala a Romaniei, in conditiile starii de urgenta, cu politie si armata pe strazi, amenzi pentru persoanele gasite fara declaratia pe propria raspundere sau adeverinta de la angajator. Oamenii au fost fortati sa accepte interdictia de a iesi din casa dupa ora 22:00. Si se pare ca aceste masuri au protejat sistemul medical din Romania de un tsunami de cazuri. In ciuda numarului mare de lucratori migranti romani care se intorc din Spania si Italia, fix la varful pandemiei in sudul Europei, ratele infectiei cu coronavirus si ale mortalitatii in Romania sunt, in mare masura, tinute sub control”, se arata in articolul citat….. Sindicatele germane au denuntat pactul si cer salarii decente, conditii de munca adecvate si masuri de protectie impotriva coronavirusului. Dar, atunci cand muncitorii romani iau virusul acasa cu ei sau cand le cedeaza spatele, serviciul de sanatate german nu va trebui sa aiba grija de ei. Angajatorii germani ii vor trimite inapoi acasa, inainte ca cele 115 zile de scutire de la contributiile de securitate sociala sa expire. Povara tratamentelor va fi suportata de sistemul medical din Romania, acelasi sistem care a pierdut doctori si asistente care au emigrat in Germania“, mai scrie The Guardian. Integral: http://www.ziare.com

INTERVIU ​VIDEO Vlad Soare, președinte AMBI: Atât de multe unități administrativ-teritoriale nu fac nimic altceva decât să reprezinte o risipă a banului public ….Despre organizarea administrativ-teritorială
  Bucureștiul, când a fost gândit, a fost gândit în baza unei organizări teritoriale care corespundea și cu o anumită ordine politică. Noi suntem în continuare organizați pe unități administrativ-teritoriale, după o lege comunistă, o lege care este încă în vigoare, o lege din 1968. Și de aici și problema: dacă va uitați în București și în Ilfov, veți observa că de fapt este o mare concentrare urbană în București-Ilfov. Mai mult, dacă va uitați pe evoluția dezvoltării comunității București-Ilfov, veți observa că nu mai există micro-comunități separate și e de fapt o mare comunitate. Foarte mulți din București s-au mutat în afara orașului, foarte mulți dezvoltatori imobiliari au construit cartiere întregi în afara orașului și foarte mulți din Ilfov lucrează în București. Și practic, avem o singură comunitate. Din păcate, din punct de vedere juridic au rămas 50 de administrații la nivelul București-Ilfov. Și asta generează o serie de probleme, de la probleme juridice, până la probleme economice. Criza în care ne aflăm astăzi, cea generată de acest virus, ne demonstrează că există o lipsă de coeziune între serviciile publice locale, dintre aceste unități administrativ-teritoriale, care au rămas din punct de vedere juridic pe hârtie și realitatea care este în teren – și anume faptul că noi suntem o singură comunitate. 
 Reorganizarea administrativ-teritorială (nu doar a regiunii București-Ilfov, ci a României) face parte dintr-un master plan, pe care noi ar fi trebuit să-l punem în aplicare de foarte mult timp și anume cel al revoluției administrative, pe care o propunea România de foarte mult timp. Faptul că noi suntem în momentul de față atât de multe unități administrativ-teritoriale (adică comune, orașe și județe) nu face nimic altceva decât să reprezinte o risipă a banului public și o subfinanțare a unităților administrativ-teritoriale. Motivul pentru care noi suntem atât de divizați din punct de vedere administrativ este unul pur politic. Ăsta este adevărul. Practic, organelor politice le convine această administrație, această împărțire administrativ-teritorială pentru că permite o gestionare a mai multor bugete și când gestionezi mai multe bugete automat poți să creezi sau să influențezi și anumite lucruri. Dar realitatea din teren este alta. Foarte multe comune, orașe și municipii din România nu-și mai permit să mai gestioneze acele comunități pentru că bugetul lor este mai mic decât ceea ce ele au de gestionat: competențele pe care le-au primit prin descentralizare nasc și niște obligații și vedeți foarte mulți primari care se duc înapoi spre guvern și solicită bani. În fiecare an este aceeași poveste. Asta arată că în realitate noi ar trebui să regândim această împărțire administrativ-teritorială. Iar cel mai ușor de implementat un nou model (model care nu e inventat de noi, ci pe care l-au implementat deja foarte multe alte țări) este în jurul Bucureștiului, pentru că e normal. Este cea mai dezvoltată zona urbană și este cel mai ușor de implementat acest model pentru moment.
 Nu desființezi orașul Otopeni, Unitatea Administrativ-Teritorială Otopeni. O lași să existe. Singurul lucru pe care îl faci este să găsești soluția astfel încât să transferi din competențele unei astfel de unități administrativ-teritoriale, competențe care ar putea fi aplicabile la nivelul întregii comunități, către o structură centrală și lași lucrurile mai mărunte, cele de interes local, să fie gestionate în continuare de către un aparat administrativ. În momentul de față, de exemplu în București, noi avem 7 ADP-uri – și la nivel de sector și la nivelul Primăriei Generale. La fel, avem încă 42 de ADP-uri la nivelul unităților administrativ-teritoriale din Ilfov. În momentul de față, aceste ADP-uri au toate câte un director, au toate o structură care realizează, practic, aceleași atribuții prin intermediul aceleiași comunități. Să fim corecți și transparenți până la capăt: dacă vă uitați pe istoria acestor ADP-uri o să vedeți că în principiu foarte multe partide politice și-au servit clientela politică prin astfel de structuri. Dacă am face o singură structură, un singur ADP la nivelul regiunii, nu înseamnă că rezolvăm situația, dar în mod clar vom avea o structură care poate să coordoneze, să ofere un serviciu public integrat și o structură care ne costă mult mai puțin și care e mai ușor de controlat și de verificat, pentru că inclusiv autoritățile care efectuează controlul o vor face direct acolo. Practic, noi nu vorbim despre un oraș mamut, noi vorbim despre o singură comunitate – cea din București și din Ilfov – și care, vrem sau nu vrem, ea se va dezvolta uniform. Nu avem cum să controlăm asta, nu avem cum să spunem oamenilor “Nu vă dezvoltați în direcția aia!”. Este clar că Ilfov și București la un moment dat, din punct de vedere urban, vor reprezenta o singură comunitate. Din punct de vedere mental, pentru cetățean este o singură comunitate. N-ai cum să-l convingi pe cel care s-a mutat în Voluntari, în Pipera, Chiajna sau Bragadiru că el nu e bucureștean. În primul rând, marea majoritate sunt oameni care s-au mutat din București în zonele astea și în al doilea rând, ei lucrează în București, își duc copiii la școală în București, se folosesc de serviciile publice locale din București și automat au și așteptările pe care le aveau în București și anume să aibă servicii publice integrate.  Despre impozitare
  N-am fi prima comunitate urbană, prima zona metropolitană care ar avea o impozitare diferită. Impozitarea în comunitățile acestea, în zonele metropolitane europene se face în cercuri concentrice: cu cât stai mai în afara zonei centrale, cu atât impozitarea scade. Nu o să putem să facem o uniformizare totală și ar fi și o greșeală să faci o uniformizare totală. Dar în timp, trebuie să iei în considerare faptul că Bucureștiul și Ilfovul (și aici nu e vorba doar de București și de Ilfov, putem să ne imaginăm foarte multe alte zone urbane din România) se vor dezvolta și practic, ceea ce noi avem scris pe hârtie din punct de vedere juridic – și anume împărțirea asta administrativ-teritorială – nu va mai corespunde unei realități, iar asta va genera și deja generează o sumedenie de probleme. Vă dau un exemplu foarte simplu: știți câți “bucureșteni” au vize de flotant în București? Sunt peste 50.000 de astfel de oameni cu viza de flotant în București, dar care locuiesc în Ilfov. ….Despre metrou 
  Totul pleacă de la modul în care avem reglementate legile care ne oferă posibilitatea de a ne dezvolta din punct de vedere administrativ. Bucureștiul are buget să facă metrou, are un buget foarte mare. Dacă mai și aplică pentru fonduri europene, își face metrou singur. De asemenea, sunt orașe în jurul Bucureștiului care au și ele bugete să intre într-un parteneriat cu Bucureștiul și să facă linii comune. Nu se poate din punct de vedere juridic. De ce? Pentru că metroul e la Ministerul Transporturilor și acolo o să rămână. Pentru că așa scrie în lege…..Despre fondurile europene
  A fost un mare scandal acum un an și jumătate cu Euro 2020, că am hotărât să-l organizăm și trebuia să facem o linie de metrou. Și îmi aduc aminte o declarație a directorului Metrorex care a zis “Dar ce, am semnat eu contractul sau am vrut eu să organizez Euro 2020? N-am nicio obligație să construiesc metroul”. Bun, trecem peste chestiunea aceasta, care este o declarație mai mult decât nefericită. Au făcut un proiect de metrou și în loc să-l facă așa cum am gândi oricare dintre noi (de la Aviatorilor linie dreaptă până la Otopeni) ei îl făcuseră undeva pe Sisești, prin Bucureștii Noi, legau magistrala aceea din Străulești de trebuia să schimbi 3 linii ca să ajungi la Gara de Nord și încă o linie că să ajungi la Victoriei. Și au aplicat pentru fonduri europene. Și dacă vă aduceți aminte, autoritățile europene au spus foarte clar că linia nu-și are sensul, proiectul nu este bun și trebuie să fie drept. Motiv pentru care au zis că îl vor face în regie proprie. N-au mai făcut nimic, evident, dar ce vreau eu să spun este că nici banii ăștia europeni nu mai vin cum veneau odată….Despre poluarea din Bucuresti Uitați, vă pun în următoarea situație: sunteți primar în orice localitate din jurul Bucureștiului și după cum vedeți, poluarea nu se oprește la șoseaua de centură. Poluarea e în toată comunitatea. Și eu vin, municipalitate din București, și va spun: Domnul primar, aș vrea să fac o groapă mare de gunoi și un sistem de ecologizare foarte performant care să îmi deservească Municipiul București. Am banii, va rog să mă ajutați cu un teren și o să va fie bine și dumneavoastră, că va deservește și dumneavoastră. Dumneavoastră o să-mi spuneți, Foarte bine, te ajut, dar o să fie o mare problema. Oamenii, oare, care vă votează, vor fi de acord să aibă acolo acea groapă de gunoi și acel incinerator, modern de altfel? E o problema reală, motiv pentru care, eu nu pot s-o fac în București, că nu poți să faci o astfel de structura în oraș. Dar e nedrept să o fac și lângă dumneavoastră, motiv pentru care singura soluție este să se facă astfel de centre care să deservească mai multe comunități în zone care sunt destul de îndepărtate de acele localități și din punct de vedere juridic, că să poți să faci asta, ai nevoie de o cupolă comună, pentru că se pune probema inclusiv cine dă terenul, cum dăm terenul, al cui este? Integral: https://www.hotnews.ro

Lanțul slăbiciunilor  Să facem o scurtă incursiune în istoria recentă și să ne reamintim detaliul că, la alegerile pentru Parlamentul European, ALDE, minusculul partid condus de dl. Călin Popescu-Tăriceanu, nu a mai izbutit să păcălească suficienți români care să-l religitimeze. Era momentul începutului sfârșitul pentru cariera de politician, oricum submediocră, a fostului manechin de la APACA. Insul a încercat să o cotească, să se dezică de trecutul intim legat de proaspăt pușcăriașul Liviu Nicolae Dragnea, a luat distanțe față de PSD, s-a supărat foc când acesta nu și-a ținut făgăduiala de a-i susține candidatura la alegerile prezidențiale, l-a inventat drept candidat pe Mircea Diaconu care a pus pentru respectiva figurație politică niscaiva bani la pușculiță, în fine, a demisionat de la șefia Senatului. Tot degeaba. Tăriceanu se află în mod clar și iremediabil la periferia politicii pe care aproape sigur că va trebui să o părăsească după viitoarele alegeri legislative. Deocamdată încă face scandal, crize de nervi, se manifestă precum Chivuțele din Două loturi a lui Caragiale, e supărat că Decretul prezidențial care a dus la instituirea stării de urgență nu îi dă dreptul să circule decât între orele 11-13 și debitează prostii cu nemiluita. Ieri, fiind furios rău pe Președinte, a spus că acesta s-ar comporta precum un Führer. Probabil că ideea i-a fost dată de dl. Cornel Nistorescu, directorul falimentarului Cotidianul, care de ani buni se străfoacă să ne convingă că ar exista o legătură directă între Forumul German și Grupul Etnic German din perioada nazistă. Să ne amintim și că între dl. Călin Popescu-Tăriceanu și fostul plângăreț din înalt ordin la mormântul ayatolahului Khomeyni există o veche legătură. La un moment dat, dl. Nistorescu l-a declarat pe dl. Tăriceanu omul politic al anului, iar discursul de Laudatio a fost rostit de fostul președinte al României, dl. Emil Constantinescu. Care și-a primit urgent tainul. Președinția unui fantomatic institut de studii levantine. Cert e că în acuzațiile aduse ieri d-lui Klaus Iohannis a fost adusă în discuție, fie și indirect, apartenența la etnia germană a președintelui România. Numai că președintele CNCD, dl. Aszalos Csaba, nu s-a sesizat din oficiu pentru asta. Nu a scris un articol demascator scandalagiul de profesie Ion Spânu. Cum era să o facă? El e purtătorul de geantă al d-lui Cornel Nistorescu, care, mă-nțelegi, cu dl. Tăriceanu care a și recunoscut că în cei 30 de ani de când e în politică nu a făcut niciodată vreo faptă legale, care, vezi dumneata, cu dl. Constantinescu. Știți dumneavoastră, stimați cititori, Lanțul slăbiciunilor. Dar revenind. Cum la 26 mai 2019, partidul ALDE a eșuat de-a dreptul lamentabil, au rămas fără loc de muncă două grațioase doamne. E vorba despre Renate Weber și Norica Nicolai. Dl. Tăriceanu mai având totuși pe atunci niscaiva putere a reușit să-i aranjeze un job d-nei Renate. Care nedorită de nimeni a ajuns Avocatul Poporului. Avocatul cui? Al meu în nici un caz. D-na Renate a dobândit pe nemerit un post de unde își arată periodic recunoștința față de dl. Tăriceanu și față de parlamentarii PSD care, la rugămintea acestuia, au salvat-o de umilința de a face coadă la AJOFM. Integral: http://www.contributors.ro

Românii care şi-au pus poza cu poliţaiul care îi amendează, aşteptaţi să şi plătească  MAI a acceptat cu umorul recunoscut gluma care circulă pe internet, în care utilizatorii de Facebook își pun un frame în care apare și un polițist care-i amendează și a anunțat că acum îi așteaptă și s-o plătească. La fel ca și în cazul celorlalte amenzi, dacă plata se face în 48 de ore, amenda este la jumătate…..Măsura vine după ce pe linie ierarhică, de la cel mai prost în jos, s-a cerut cadrelor să facă norma de amenzi și să adune bani la buget să poată să-și mărească pensiile speciale. Conform estimărilor, polițiștii trebuie să termine patru chitantiere de amenzi pe săptămână ca să refacă PIB-ul României la nivelul de înainte de criză.  Integral: https://www.timesnewroman.ro

Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi ajuta semenii. Hristos a Înviat! @Desy si @Cetatean

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 17 aprilie!  Vremea va deveni caldă pentru a doua decadă a lunii aprilie, chiar deosebit de caldă, local în regiunile extracarpatice. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare în nordul țării, unde spre seară şi în cursul nopţii, pe arii restrânse va ploua și sub formă de aversă. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte. Temperaturile maxime vor fi cuprinse în general între 18 şi 25 de grade, iar cele minime între 1 şi 11 grade. In Bucuresti, vremea va deveni deosebit de caldă pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 7…10 grade.

Periculoșii bătrâni  ”Cu mai bine de două secole în urmă, pe când desfăşura campania din Egipt, Napoleon (pe atunci el era doar generalul Bonaparte) a decis, în faţa mamelucilor şi a unei situaţii-limită, să aplice o tactică de apărare de tip circular, cu valorile puse la mijloc şi cu militarii francezi desfăşuraţi pe lungimea cercului. Se zice că atunci viitorul împărat ar fi dat un ordin memorabil, care nu a sunat bine deloc: „Măgarii şi savanţii la mijloc!”. Asta însemna să fie protejate aceste două categorii de fiinţe (adevărate valori) prin aşezarea lor cât mai departe de primejdie. Nu era rău, ci era bine pentru că savanţii nu erau asimilaţi cu măgarii, decât din punctul de vedere al utilităţii lor. Dincolo de glumă, măgarii erau de nepreţuit pentru că erau cei mai buni cărăuşi, iar savanţii erau indispensabili pentru descifrarea comorilor istorice ale Egiptului, inclusiv a scrierii hieroglifice. Ambele categorii şi-au făcut datoria, fapt pentru care Parisul s-a ales cu obeliscuri egiptene jefuite şi cărate cu greu, iar umanitatea cu mesaje în clar despre o lume căreia îi datorăm, între altele, civilizaţia greco-romană, din care se trage civilizaţia noastră modernă şi contemporană. Unii au înţeles astăzi, tot într-o situaţie-limită, dar fără umorul lui Napoleon, să-i pună alături de protejaţii „măgari şi savanţi” şi pe bătrâni, şi tot cu intenţia benefică de apărare. Pandemia aceasta este o nenorocire cum nu s-a mai întâmplat una la fel în istoria celor vreo 80-90 de ani recenţi (adică timp de trei generaţii). Planeta, de la Al Doilea Război Mondial încoace, a trăit (în mare parte din Europa, America, Asia, Australia) multe decenii liniştite, prospere şi chiar pline de răsfăţ pe ici, pe colo. Criza declanşată de această boală şi de numeroasele cazne şi morţi pricinuite de ea a trezit în oameni şi lupta feroce pentru existenţă. Modul de a gândi „politiceşte corect” – criticat, pe bună dreptate, în multe privinţe – a fost înlocuit uneori cu o gândire pragmatică, de genul „scapă cine poate”. Evident, nu se spune asta în mod direct. De exemplu, acum, în mijlocul acestui morb (care ne distruge, în oarecare măsură, nu numai vieţi, ci ne întunecă şi judecata limpede), unor conducători ai noştri – inclusiv de la nivelul cel mai înalt al Uniunii Europene – le-a căşunat pe bătrâni. Natural, istoricii ştiu că bătrânii au fost ţapi ispăşitori, de la Socrate încoace, în multe perioade istorice şi în multe comunităţi declarate civilizate. Ce să faci cu unii neputincioşi şi socotiţi inutili, care-ţi complică viaţa de pomană, când vieţile tinerilor sunt în pericol? Ba, aceşti expiraţi mai cer şi de mâncare, mai au pretenţia să primească şi medicamente scumpe, mai îndrăznesc – acum, când ambulanţele nu prididesc cu tinerii şi cu cei activi – să sune la 112 şi să clameze că au febră sau tuşesc? Dar, în fine, astea s-ar mai putea suporta, pentru că societăţile europene au încă resurse, deopotrivă alimentare şi medicale. Mai gravă pentru locuitorii grăbiţi ai planetei este însă sâcâiala acestor bătrâni, pretenţia lor de a fi activi, dorinţa de a umbla pe străzi precum ceilalţi oameni, de a merge la piaţă, la supermarket etc. Insuportabile sunt plângerile lor neîncetate, lamentările lor, repetarea aceloraşi lucruri din viaţa lor trecută şi chiar sfaturile pe care le dau fără să le fie cerute. În vremuri normale, aceşti bătrâni nu erau, însă, întotdeauna de lepădat. Îşi îngrijeau constant nepoţii, pe care îi hrăneau, îi răsfăţau aşa cum numai bunicii pot şi ştiu, îi duceau în parc la joacă şi reuşeau să-i lase liberi din când în când pe părinţii acestor nepoţi. Ba, de multe ori, aceşti bătrâni aduceau periodic mâncare gătită, în lipsa activilor casei şi o lăsau în frigider, încât, la venirea acasă, tinerii se puteau înfrupta „ca la mama acasă”. Mai mult, unii dintre aceşti pensionari scoteau din economiile lor de o viaţă sume de bani pentru tineri, pentru nevoile lor, le dădeau maturilor casele lor (şi se mutau ei în spaţii mici, chiar meschine, „că doar noi ne-am trăit traiul”)…..Mai auzeai pe la câte o televiziune că „un bătrân de 60 de ani a fost surprins de un automobil pe trecerea de pietoni, pentru că nu s-a asigurat” şi simţeai în vocea crainicului (mustind de tinereţe şi de sănătate) un năduf abia reţinut, de genul: „Ce-o mai fi căutat şi moşulică ăsta prin oraş, când îl căuta moartea pe-acasă?”.…Unii nu înţeleg încă nimic din lumea asta şi condamnă generaţia celor de 60-70 de ani pentru simplul fapt că a îndrăznit să trăiască sub comunism, că şi-a ales, din toată istoria asta lungă şi mare, tocmai „epoca de aur” ca să fiinţeze. Bătrânii, aceste „relicve decrepite” – cum zicea nonşalant un comunicator nu demult – sunt afectate şi chiar infectate de comunism şi nu prezintă nicio încredere. Sigur, asemenea judecăţi nu erau tocmai curente şi nu erau rostite Urbi et Orbi mereu şi cu voce tare, dar răzbăteau din când în când. Le cenzura bunul simţ şi nevoia de bătrâni, care erau, pentru unii, un rău, dar „un rău necesar”. … De câte ori îi vezi pe stradă sau oriunde în afara casei lor, parcă umblă intenţionat cu panere pline de covid-19, ca să strice cheful şi viaţa oamenilor folositori de pe lumea asta, să-i infecteze şi să-i distrugă. Sigur că sunt şi excepţii între bătrâni, de exemplu bătrânii politicieni. Ei pot umbla liber pe afară şi pe dinăuntru, pe oriunde, pentru că ne conduc şi ce ne-am face fără indicaţiile lor! Nu-i evoc aici doar pe politicienii bătrâni români (şi nu le dau numele, fiindcă ei s-ar putea simţi ofensaţi şi m-ar putea dojeni), dar îi spun concret pe câţiva din cei mondiali şi europeni (pentru că lor, oricum, nu le prea pasă de noi, rudele sărace)…. Să-l luăm, de pildă, pe preşedintele Donald Trump, care (născut în 1946) are, deci, 74 de ani şi care se încăpăţânează să fie preşedintele celei mai importante naţiuni din lume, cum o spune el însuşi, mereu. Ba, ilustrul preşedinte american a îndrăznit ca, aproape expirat fiind, să aibă, la vârsta de 60 de ani, chiar şi un copil. Să-l luăm şi pe domnul Jean Claude Juncker (născut în 1954), care are 66 de ani şi care, deşi plin de boli, a condus Uniunea Europeană până de curând. Poate că el, totuşi, stă acum mai mult în casa lui modestă. E de amintit chiar cazul doamnei Ursula von der Leyen care, cu toată particula ei de nobleţe din nume, nu este nemuritoare. Domnia sa are 62 de ani (fiind născută în 1958) şi ne-a avertizat senin, de curând, că „este posibil ca persoanele în vârstă să fie izolate până la sfârşitul anului”, în vreme ce „copiii şi tinerii se vor bucura de mai multă libertate”. Cer scuze pentru devoalarea vârstei unei doamne, dar era nevoie pentru demonstraţie….. Decidenţii ţării şi ai lumii, care au nevoie de voturi nu peste mult timp, invocă grija lor sinceră şi dezinteresată pentru binele social, dar nu s-ar da în lături să-i izoleze pe bătrâni pentru toată viaţa. Treaba asta – suntem asiguraţi – le-ar face şi lor, bătrânilor, bine. În izolare, bătrânii s-ar plictisi, ar muri de inimă rea ori s-ar îmbolnăvi între ei şi le-ar face bine şi celorlalţi, care s-ar simţi în siguranţă, s-ar vindeca definitiv şi nu şi-ar mai pierde vremea cu cai verzi pe pereţi. Doar nu se propune ca bătrânii să fie gazaţi, împuşcaţi, aruncaţi în prăpăstii, cum au făcut alţi decidenţi din alte epoci şi locuri, însă nu de pe Marte, ci de aici de pe Pământ. Se decide, în chip umanitar, să fie împiedicaţi bătrânii să se mişte liber, ceea ce ar fi un privilegiu de pe urma căruia ar muri singuri. Dar asta nu se mai spune, că nu dă bine şi nici nu este bine să fie spus, deoarece s-ar trezi unii nostalgici, slabi de inimă, miloşi să sară în apărarea acestor oamenii inutili. Nu este un scenariu de George Orwell, dar ar putea să fie, dacă ar fi fost scris cu talentul inimitabil al celebrului scriitor invocat. Aşa, e doar un gând al unui istoric bătrân, care, evident îţi apără bătrâneţea sa şi bătrâneţea bătrânilor în general….. Iar dacă pentru unii bătrâni este aşa, atunci nu au nevoie să li se amintească mereu asta, să li se spună ori sugereze că sunt o povară. Faptul că ei au ticuri verbale şi fizice, că sunt oropsiţi şi umiliţi de povara anilor şi de sacrificiile făcute de ei pentru copii şi nepoţi, că au în ei un frig sufletesc greu ca viscolul Siberiei este evident şi nu trebuie mereu reamintit. Bătrânii ştiu ei şi singuri, în mod dureros, „ce e suta de lei”, ce este suferinţa fizică, ce este singurătatea, ce este dorul de copii şi de nepoţi. Nu vă mai chinuiţi să-i izolaţi, pentru că mulţi sunt izolaţi oricum, nu-şi vor mai îmbrăţişa pe dragii lor de departe, cozonacul nu va mai avea acel miros unic de Sfintele Paşti iar drobul de miel (dacă va mai fi) va fi oricum fără gust în acest an. Nu le mai spuneţi bătrânilor şi nu ne mai spuneţi, obsedant, tuturor că vom muri catastrofic, că va veni al doilea val al epidemiei care va fi mai dur, că starea de urgenţă va mai dura o lună, că nimic nu va mai fi ca odinioară. Lăsaţi grija asta excesivă, că de viaţa şi de moartea noastră se ocupă Dumnezeu şi noi înşine, după puterile noastre omeneşti…… În Săptămâna Patimilor, în anul de la Naşterea Domnului 2020”, scrie preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop. Integral: http://www.graiulsalajului.ro

Pensia de serviciu, interzisă condamnaţilor definitiv pentru fapte de corupţie  Proiectul legislativ privind instituirea interdicţiei beneficiului la pensie de serviciu pentru persoanele remunerate din fonduri publice, condamnate definitiv pentru fapte de corupţie, a primit un punct de vedere favorabil din partea guvernului Orban. Avizul pozitiv acordat de Executiv este însoţit de câteva observaţii şi propuneri pe care miniştrii de resort le aduc în atenţia parlamentarilor. Guvernul arată că sistemul public de pensii din România este un sistem de tip redistributiv bazat, în principal, pe principiile contributivităţii, solidarităţii şi egalităţii de tratament pentru toţi participanţii la sistem. Pensiile de serviciu au fost instituite prin dispoziţii derogatorii de la dreptul comun în materie de pensii, de natură să instituie un regim juridic special de pensionare în raport cu ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii. Prin modul de constituire, pensia de serviciu se constituie pe două componente, respectiv componenta contributivă a fiecărui asigurat la bugetul asigurărilor sociale de stat, reflectată în pensia de asigurări sociale care se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat şi componenta necontributivă, care se adaugă la partea contributivă şi se suportă, pe toată perioada de acordare a pensiei de serviciu, din bugetul de stat. Ca urmare, singurul drept câştigat îl reprezintă pensia de asigurări sociale reflectată în partea contributivă, care, în opinia Guvernului, nu poate fi suprimată nici în condiţiile în care titularul ei se află în situaţiile prevăzute la art. 289-294 Cod penal (infracţiuni de corupţie). Cu privire la nota de fundamentare a respectivei iniţiative legislative, Executivul atrage atenţia parlamentarilor care au formulat acest proiect de lege, că ea trebuie să includă referiri la insuficienţele şi neconcordanţele reglementărilor în vigoare, impactul socioeconomic, impactul asupra sistemului juridic, consultările derulate în vederea elaborării proiectului de act normativ, organizaţiile şi specialiştii consultaţi, precum şi activităţile de informare publică. În punctul de vedere al Guvernului se mai arată: “Considerăm necesară completarea cu prevederi care să atragă excluderea de la beneficiul pensiei de serviciu nu numai pentru intervenţia unei condamnări definitive, ci şi pentru situaţiile în care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, deoarece şi în acest caz persoana se face vinovată de săvârşirea infracţiunii, diferenţa fiind dată de modalitatea represiunii penale. Corelativ, semnalăm necesitatea extinderii ariei de incidenţă a decăderii, în sensul includerii şi a altor infracţiuni de corupţie, asimilate infracţiunilor de corupţie sau infracţiuni în legătură cu acestea. De asemenea, adaptat modelului invocat, este necesară includerea şi a altor categorii de infracţiuni, specifice fiecărei categorii de funcţionari care beneficiază de pensie de serviciu (spre exemplu, infracţiunile cuprinse în titlul IV din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, cu modificările şi completările ulterioare, < < Infracţiuni contra înfăptuirii justiţiei > >, infracţiuni săvârşite de militari ori cele la regimul aviaţiei, etc.)”…..De asemenea, Guvernul arată că proiectul de lege nu reglementează situaţia beneficiarilor de pensii militare de stat care au fost condamnaţi definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni de corupţie, anterior intrării în vigoare a acestui demers legislativ, şi nici metodologia sistării plăţii acestui drept (data de la care încetează plata, cine are obligaţia înştiinţării casei de pensii sectoriale despre existenţa unei asemenea situaţii).  Integral: https://www.bursa.ro

ÎN CIUDA RAPOARTELOR ANI, Guvernul sprijină aleşii locali incompatibili să îşi reînnoiască mandatele în acest an Guvernul PNL nu susţine proiectul legislativ de modificare a Codului Administrativ prin care se doreşte împiedicarea accesului la calitatea de ales local, în 2020, a persoanelor faţă de care Agenţia Naţională de Integritate a constatat, prin rapoarte de evaluare, cu mai puţin de 3 ani înainte de datat alegerilor locale că au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate. Punctul de vedere negativ al Executivului priveşte o iniţiativă legislativă iniţiată de un grup de parlamentari PNL, PSD şi neafiliaţi, proiect care ar reprezenta un pas înainte, fie şi numai pe parcursul acestui an electoral, în eliminarea din rândul actualei clase politice locale a tuturor celor aflaţi în stare de incompatibilitate sau în conflict de interese. Guvernul consideră că prin proiectul respectiv se introduce o inegalitate pentru aleşii locali doar pentru alegerile locale din anul 2020, în sensul interzicerii dreptului de a fi ales, în ipoteza în care persoanele au săvârşit fapte care au determinat existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate, constatate prin rapoarte întocmite de Agenţia Naţională de Integritate, comunicate cu mai puţin de 3 ani înainte de data alegerilor şi pe de altă parte, se propune invalidarea mandatelor de primar şi de consilier local în ipoteza mai sus menţionată. În motivarea deciziei sale, Cabinetul Orban arată: “Considerăm că ceea ce se propune reprezintă de fapt o condiţie de eligibilitate care trebuie îndeplinită inclusiv în ziua alegerilor, astfel că odată verificată îndeplinirea acesteia în momentul respectiv, invalidarea mandatelor nu se mai justifică. (…) De altfel, art. 4 şi art. 6 alin. (2) din Legea nr. 115/2015 stabilesc o serie de ineligibilităţi aplicabile persoanelor care candidează la alegerile locale. Mai mult, reglementarea trebuie instituită cu aplicabilitate general valabilă şi obligatorie, astfel încât să se respecte principiul constituţional al nediscriminării, or în cazul de faţă ineligibilitatea este stabilită doar pentru alegerile locale din anul 2020. Totodată, având în vedere că reglementarea vizează modificarea unor dispoziţii din materie electorală, fiind modificată în mod indirect legislaţia electorală prin adăugarea unui nou caz de ineligibilitate la cele deja reglementate de legislaţia în materia alegerilor locale, apreciem că ar trebui avute în vedere recomandările în materie electorală formulate de Comisia de la Veneţia în Codul bunelor practici în materie electorală (par. 64-66) cu privire la modificarea legislaţiei electorale cu mai puţin de 1 an înainte de alegeri”. De asemenea, se consideră că, dacă ar fi acceptată soluţia propusă de iniţiatori, persoanele care s-au aflat în situaţie de incompatibilitate ori de conflict de interese, situaţii confirmate prin hotărâri judecătoreşti definitive şi care nu au fost sancţionate prin eliberarea din funcţie, sau pentru care, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare până la data alegerilor din anul 2020 nu a trecut o perioadă de 3 ani, ar putea candida şi ocupa funcţii de ales local, deşi se află în perioada de interdicţie de 3 ani în care nu mai pot exercita o funcţie sau o demnitate publică. Integral: https://www.bursa.ro

ANAF va avea un Registru pentru identificarea rapidă a persoanelor fizice și firmelor care controlează conturi bancare indentificate prin IBAN (proiect)  România trebuie să transpună o directivă pe zona combaterii spălării banilor, așa că Ministerul Finanțelor a pregătit un proiect în acest sens. Practic, se asigură înființarea Registrului central electronic, care permite identificarea, în timp util, a tuturor persoanelor fizice sau juridice care dețin sau controlează conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN. Reamintim că în februarie: Comisia Europeană a îndemnat România și alte 7 state membre să transpună cea de-a 5-a Directivă privind combaterea spălării banilor Ce conține proiectul Ministerului privind combaterea spălării banilor (click pentru a deschide): Înființarea Registrul central electronic pentru conturi de plăți și conturi bancare identificate prin IBAN se realizează prin modificarea și completarea Codului de prodedură fiscală.  Astfel, se propune organizarea și operaționalizarea la nivelul ANAF a Registrului central electronic pentru conturi bancare și conturi de plăți identificate prin IBAN, reglementându-se totodată, categoriile de informații ce pot fi accesibile prin intermediul acestuia, precum și modalitatea și condițiile de accesare a acestuia. Conform notei de fundamentare, acest acces poate contribui la combaterea utilizării abuzive a entităților corporative și a altor entități juridice și a construcțiilor juridice în scopul spălării banilor sau al finanțării terorismului atât prin acordarea de sprijin la investigații, cât și prin efectele asupra reputației, dat fiind faptul că oricine ar putea participa la tranzacții ar cunoaște identitatea beneficiarilor reali. De asemenea, spune documentul, facilitează punerea la dispoziție în timp util și eficient a informațiilor pentru instituțiile financiare, precum și pentru autorități, inclusiv autorități din țări terțe, implicate în combaterea unor astfel de infracțiuni. Accesul la informațiile respective ar ajuta, de asemenea, investigațiile privind spălarea banilor, infracțiuni principale asociate și finanțarea terorismului. Proiectul de act normativ reglementează situațiile referitoare la aplicarea măsurilor suplimentare de cunoaștere a clientelei de către entitățile raportoare, în cazul relațiilor de afaceri sau tranzacțiilor care implică țări terțe cu grad înalt de risc. Monedele virtuale Conform notei de fundamentare, întrucât apariția monedelor virtuale constituie un fenomen relativ recent, cele mai multe state membre ale Uniunii Europene (asemenea majorității statelor lumii) nu dispun de legislație specifică în domeniu, care să reglementeze monedele virtuale. Directiva (UE) 2018/843 definește monedele virtuale drept „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă sau garantată de o bancă centrală sau de o autoritate publică, nu este în mod obligatoriu legată de o monedă instituită legal și nu deține statutul legal de monedă sau de bani, dar este acceptată de către persoane fizice sau juridice ca mijloc de schimb și care poate fi transferată, stocată și tranzacționată în mod electronic”. Integral: https://economie.hotnews.ro

România, Bulgaria și Polonia resimt dureros consecințele epidemiei în plan economic, dar pe termen lung ar putea avea de câștigat / O serie de producători și-ar putea muta activitatea din Asia în Europa de Est  State precum Bulgaria și România vor resimți dureros consecințele economice ale crizei coronavirusului, subliniază câteva publicații germane. Milioane de cetățeni din statele din Europa Centrală și de Est lucrează, sau cel puțin au lucrat până de curând, în țările mai bogate din Europa de Nord-Vest, transmite postul de radio Deutsche Welle, citat de Rador. Și au transferat anual miliarde către rudele lor din patrie. Potrivit Băncii Mondiale, doar lucrătorii emigranți români în Occident trimit câte două miliarde de euro în țara lor. Dar nu doar banii de la lucrătorii emigranți vor scădea brusc – se vor reduce și locurile de muncă în statele din Europa Centrală și de Est, scrie ziarul Sueddeutsche Zeitung, care menționează că, în luna martie, Volkswagen și-a închis uzinele în Polonia, Cehia și Slovacia, iar în România și-au încetat activitatea uzinele Dacia și Michelin. In afară de asta, în state precum România, Bulgaria sau Polonia, majoritatea antreprenorilor sunt de fapt firme foarte mici, care nu au rezerve și își epuizează foarte repede posibilitățile. Adică sunt amenințate cu falimentul într-o măsură mult mai mare, constată publicația. Bulgaria: pierderile din turism vor fi devastatoare Pierderi mari vor înregistra statele din Europa Centrală și de Est și din cauza scăderii turismului. Acest lucru va afecta serios Bulgaria, unde ponderea turismului în PIB se ridică la 14%, în timp ce în Cehia este de 8%. Polonia va resimți dureros absența turiștilor germani în Varșovia, Cracovia și Gdansk….. Observatorii menționează de asemenea că statele din fostul bloc estic vor avea de suferit și din cauza scăderii puterii de cumpărare a populației, respectiv din cauza consumului redus. Această lipsă de fonduri, între altele, va duce la scăderea importurilor de mărfuri din străinătate în aceste state. În comparație cu Occidentul, în general, statele din Europa de Est sunt și mai nepregătite pentru un asemenea cutremur economic, scrie ziarul. Și Handesblatt atrage atenția asupra subiectului. Ziarul citează Institutul de analiză economică comparată de la Viena, care se așteaptă ca declinul economic din aceste state să fie mai grav decât cel înregistrat în timpul crizei financiare din primul deceniu al secolului XXI și că va avea loc o “recesiune profundă”…. Când furtuna trece Totuși, directorul executiv al Comisiei estice a economiei germane, Michael Harms, crede că, după primul șoc, statele din Europa Centrală și de Est, în cele din urmă, s-ar putea dovedi rentabile. El se așteaptă ca o serie de producători germani și europeni să își mute producția care până acum se afla în Asia în această regiune. Est-europenii sunt deosebit de competitivi, spune Harms. El face însă și precizarea că în această regiune se resimte și o acută insuficiență de mână de lucru calificată. Harms este convis că, după această criză, “economiile din Europa de Est vor porni motoarele mult mai repede”. El estimează că șoferii de camioane, de exemplu, vor evita cel mai probabil nordul Italiei, dar nu și Europa de Est. Integral: https://www.g4media.ro

Protocolul BOR-MAI, denunţat de BOR pentru că nu vor să împartă ciubucul  În toiul nopţii, ministrul Maricel Velea a anunţat că voluntarii parohiilor nu vor mai împărţi lumina de Paşti împreună cu poliţiştii – dar oare care sunt dedesubturile acestei răsturnări de situaţie? Potrivit unor surse apropiate Bisericii, protocolul între Ministerul de Interne şi Biserică ar fi fost denunţat… chiar de Biserică, după ce a devenit evident că oamenii care vor merge din uşă în uşă urmează să primească de la populaţie ouă roşii, cozonac şi mai ales mici sume de bani. “Există zvonuri că însuşi Preafericitul Daniel şi-ar fi pierdut cumpătul, urlând că n-are de ce să împartă ‘ciubucul’ cu ‘gaborii’. Bineînţeles, sunt poveşti complet nefondate, întâistătătorul Bisericii noastre n-ar folosi niciodată cuvinte ca ‘împărţit'”, explică Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 16 aprilie!  Vremea se va încălzi, dar dimineaţa va fi încă rece pentru această dată în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, mai mult senin pe parcursul zilei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări la munte (mai ales în zona Carpaţilor Orientali) și cu precădere în prima parte a intervalului şi în nord-vestul, estul și sud-estul teritoriului. Temperaturile maxime, peste mediile multianuale în special în regiunile estice, se vor situa între 13 şi 22 de grade, iar cele minime între 0 și 10 grade, mai scăzute în depresiunile Carpaţilor Orientali, unde se va forma brumă, dar și ușor mai ridicate pe litoral. Izolat în zonele joase vor fi condiţii de ceaţă. In Bucuresti, valorile termice vor fi mai ridicate decât în intervalul precedent, însă dimineaţa va fi rece pentru această dată. Cerul va fi mai mult senin ziua și variabil noaptea. Vântul va sufla slab şi moderat, cu ușoare intensificări după-amiaza și la începutul nopții. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 6…7 grade, mai scăzută în zona preorăşenească spre 3 grade.

Suntem in top 10 al tarilor cu cel mai mare risc de extindere a infectiilor cu coronavirus (Infografice)  Deep Knowledge Group, un consortiu de organizatii comerciale si non-profit, a facut o analiza ampla despre pandemia COVID-19. Intre altele, studiul releva tarile cu cel mai mare risc de extindere a pandemiei, dar si cele mai sigure state din acest punct de vedere. Potrivit sursei citate, Romania se claseaza pe locul 10 in lume in randul tarilor cu riscul cel mai mare de extindere a pandemiei de COVID-19. Primul loc in acest top 10 este ocupat de Italia, a doua cea mai afectata tara din UE si a treia la nivel mondial, dupa SUA si Spania. Italia este urmata de Statele Unite ale Americii (SUA), cea mai afectata tara din lume, atat ca numar al cazurilor confirmate, cat si al deceselor. Pe locul trei se afla Marea Britanie, tara urmata de Spania si Franta…. Deep Knowledge Group a facut si un grafic cu cele mai sigure tari in pandemia de coronavirus. In top au intrat 40 de tari. Acestea au fost evaluate in functie de criterii precum eficienta masurilor de carantina si a managementului guvernamental, monitorizarea si detectarea cazurilor de infectie si pregatirea sistemului de urgenta. Pe primul loc se situeaza Israelul, urmat de Germania, Coreea de Sud, Australia, China, Noua Zeelanda, Taiwan, Singapore, Japonia si Hong Kong….. In ce priveste eficienta tratamentului administrat pacientilor cu COVID-19, pe primele trei locuri se claseza Germania, China si Coreea de Sud. Top 10 este completat de Austria, Hong Kong, Singapore, Taiwan, Israel, Japonia si Emiratele Arabe Unite….. Sursa citata a facut si un clasament al celor mai sigure tari din spatiul economic european, impartit in trei categorii (33 de tari): “nivel ridicat de siguranta”, “nivel mediu de siguranta” si “nivel scazut de siguranta”. Romania se incadreaza… in ultima categorie, pe pozitia cu numarul 28. Integral: http://www.ziare.com

Editorial De ce să ajute Biserica la aprinderea unei lumânări pentru posibila stingere a unor vieți? Mare atenție să nu devenim idioți utili! În primul rând trebuie lămurită terminologia. Ce este un idiot util. În vremea socialismului/comunismului stalinist, a fost utilizată (chiar de tătucul Stalin) expresia idiot util pentru a desemna persoana care susținea din convingere o acțiune/teorie ilegitimă a partidului statului (liderului suprem). În mod concret, diferitele structuri de forța, cu bună știință, lansau o anumită teorie falsă care să susțină interesele partidului stat. Deși, în multe cazuri, era mai mult decât evidentă lipsa de substanță a acțiunii/teoriei și scopul clar urmărit de către anumiți agenți de influență plătiți pentru a împinge pe toate canalele respectiva acțiune/teorie, se găseau destule de multe persoane care îmbrățișau și susțineau în mod naiv acțiunea/teoria. Pentru a nu pica în capcana de a fi idiot util, cred că trebuie să ne punem întrebarea: cui folosește acțiunea/teoria lansată în spațiul public? Situația concretă actuală  Este Săptămâna Patimilor pentru ortodocși. Au apărut diferiți specialiști din Occident care susțin teoria că românii (est-europenii) au gene speciale, care îi fac mai puțin susceptibili la infecția cu COVID – 19. Au apărut și specialiști autohtoni care afirmă că românii se deosebesc genetic de occidentali și par mai rezistenți la Covid-19 Catolicii au respectat regulile impuse a autorități, nu au participat și nu au cerut să participe fizic la slujba de Înviere. Apar tot mai multe solicitări de a relaxa măsurile privind izolarea pe perioada Paștelui Ortodox. Oamenii mai tineri sau mai bătrâni vor să meargă la slujbă pentru a lua Lumina Sfântă, vor să ducă Lumina la cimitire, vor să-și respecte tradițiile. Apar zvonuri că bisericile sunt închise sau că se vor închide, că autoritățile închid bisericile. Preoții fac presiuni asupra oamenilor și autorităților pentru a lăsa credincioșii la slujba Învierii. ….Iisus a spus să dam cezarului ce-i al cezarului și lui Dumnezeu ce este al lui Dumnezeu. Iisus nu a îndemnat oamenii să nesocotească legile lumești. Credința nu se îndreaptă împotriva regulilor sociale impuse de autoritățile vremelnice, ci vine să le susțină. De ce să ajute Biserica la aprinderea unei lumânări pentru posibila stingere a unor vieți? Integral: https://www.digi24.ro

Când BOR dă ordine şi domină MAI, când populaţia riscă o creştere a infectării COVID  Cum protejezi populaţia când permiţi credincioşilor să meargă la biserică, poliţiştilor prin spitale, centre sociale ? Cum explici unui poliţist neortodox (fie catolic, baptist, penticostal, evreu, musulman, agnostic sau ateu) că în atribuţia lui de serviciu trebuie să fie implicat în acţiuni religioase poate contrar libertăţii sale de conştiinţă ?…. Există câteva probleme: 1) Până când BOR poate dispune de acţiunea cadrelor sub coordonarea MAI (poliţişti, jandarmi, pompieri, acum şi militari) după cum doreşte? Am înţeles că pentru ordine şi linişte sunt implicaţi în pelerinajele mari precum Parascheva sau Dimitrie, dar acum? Cine răspunde de faptul că într-o Românie aparent democratică, statul nu este separat de biserică (principiul laicităţii), statul însuşi încalcă acest principiu semnând astfel de protocoale? 2) Cum ar fi povestea aceasta într-un stat precum Germania, Franţa sau Marea Britanie? Regina Elisabeta respectă Biserica Anglicană, Familia Regală este apropiată de biserică, frecventează des dar nu văd mii de poliţişti londonezi pe London Bridge cu pâine bisericească şi lumânări în braţe. 3) Cum explici unui poliţist neortodox (fie catolic, baptist, penticostal, evreu, musulman, agnostic sau ateu) că în atribuţia lui de serviciu trebuie să fie implicat în acţiuni religioase poate contrar libertăţii sale de conştiinţă ? La punctul 10 din Protocol impui poliţistului de frontieră să ofere lumină celor aflaţi în trafic !!! Unde este prevăzut în fişa postului poliţistului de frontieră? 4) Cum continui să protejezi populaţia când dai liber la plimbare milioanelor de credincioşi la biserică, poliţiştilor prin spitale, centre sociale şi de carantină, preoţilor şi voluntarilor? Crimă! Cine îşi asumă peste câteva zile explozia de cazuri infectate şi din păcate eventualele sute de decese? Ar putea fi acuzaţi ei înşişi de zădărnicirea combaterii bolilor şi încălcarea prevederilor ordonanţelor militare. 5) Cum poţi expune mii de poliţişti, militari, pompieri la un risc de infectare cu COVID 19? 6) Cum explici mesajul constant de câteva săptămâni de ”Staţi în casă” cu liber la Sf Lumină ? 7) Cum explici ca ministru discriminarea pe criterii religioase şi implicarea statului în activitatea unui cult (BOR) încălcând Legea nr.486/2006, când fix în urmă cu 7 zile cetăţenii români ai aceluiaşi stat, romano-catolici, peste 1 milion (5,5% din populaţia României) au fost obligaţi să rămână în casă de Paşte? (2) Cultele sunt egale în faţa legii şi a autorităţilor publice. Statul, prin autorităţile sale, nu va promova şi nu va favoriza acordarea de privilegii sau crearea de discriminări faţă de vreun cult….. Creştinii adevăraţi stau în casă, iar un Patriarh adevărat şi responsabil pentru biserică, precum Papa zilele trecute ar fi dat acelaşi mesaj (”Staţi în casă”) celebrând singur Slujba de Paşte! Integral: https://adevarul.ro

Societatea cu masca de fier si moartea civilizatiei Se vehiculeaza scenarii sanitar si economic salvatoare de iesire din criza. Toate-s problematice. Si mai traumatizanta ar fi insa masca de fier pusa societatii pe figura in numele vietii. Li se zice, pompos, “strategii de exit”. Sunt tot mai multe si mai intens vehiculate in diverse tari ale lumii. Alarmate, pesemne, de starea deplorabila a precarului sistem sanitar si medical romanesc, autoritatile de la Bucuresti tocmai au amanat transpunerea lor. Caci, spre disperarea unora, presedintele Iohannis a prelungit starea de urgenta pe timp de inca o luna. In rastimp, constienta ca economia, societatea si capacitatea ei de rezistenta psihologica risca sa sufere pagube teribile, poate ireparabile, cu fiecare zi de “lockdown” in plus, Austria a si inceput sa-si aplice propria strategie de anulare treptata a restrictiilor draconice impuse in numele combaterii pandemiei de corona, al dreptului la viata si al necesitatii sustinerii capacitatilor de tratament ale spitalelor austriece. Nu mai putin constienta de aceste pericole, Germania dezbatea si ea, la finele sarbatorii pascale, sfaturile de relaxare a restrictiilor avansate de Academia Nationala germana de Stiinte Leopoldina. Marti le discutau intens oficialii federali si regionali ai Germaniei, o tara nu mai putin laudata decat Austria pentru spiritul de ordine si disciplina al cetatenilor ei, care s-au dovedit in genere exemplari in riguroasa aplicare a masurilor de distantare sociala. Aprig hulita pentru prezumtiva ei lipsa de solidaritate cu meridionalii, cerand, disperati, ieftinirea imprumuturilor italo-franco-spaniole pe baza de coronabonds (si riscuri financiare asumate de “prosperii” nemti, olandezi, austrieci si finlandezi), Germania se arata foarte preocupata sa-si pastreze realismul si pragmatismul si sa nu adopte in niciun domeniu decizii precipitate. Si de natura, eventual, sa oblige tara sa revina, dupa un presupus al doilea val de infectii, la un nou “shutdown”. Ca atare, propunerile vehiculate de Leopoldina au ambitia de a se distinge prin realism. Consilierii cancelarei Merkel recomanda redeschiderea “cat mai rapida” a scolilor primare si una ceva mai lenta pentru elevii din clasele mari, mai apti decat cei mici sa invete pe cale digitala. Pentru cazul stabilizarii la nivel redus a noilor infectii si in conditii de igiena, de purtare de masti si, desigur, de prezervare a capacitatilor de functionare ale spitalelor Republicii Federale, Academia germana crede ca ar fi apoi admisibila si redeschiderea magazinelor efectuand comert cu amanuntul, ori a firmelor oferind servicii prin contact direct cu clientii. Cat de justificata e precautia ampla manifestata in aceste recomandari? Dar cea cautionand inchiderea pe timp de cel putin inca o luna a Romaniei? E inutil de subliniat ca dreptul la viata e sfant. Dar nu mai putin sfinte sunt si alte drepturi. De pilda, cel de a nu fi discriminat pe baza de rasa, de etnie, de religie sau de varsta, nici chiar in numele vietii. De pilda, dreptul de a decide daca o viata in recluziune prelungita, care sa distruga propria sanatate psihica, si restrictii indreptand economia spre o recesiune a mileniului, iar societatea si civilizatia spre anihilare, mai merita traita. Or, restrictiile draconice pe timp nelimitat sau prea indelungat impuse prea multora incep sa nu mai fie nici proportionale, nici admisibile. La urma urmei, fac ravagii solitudinea, izolarea si arestarea la domiciliu, violenta domestica, depresia si moartea in singuratate. Or, nu s-ar elimina relativ simplu, oare, riscul contaminarilor cu virusul corona, gratie elementarei protectii prin masti? Care insa nu sunt in numar suficient, pentru ca liderii politici si spitalele din Europa n-au manifestat, spre deosebire de cele taiwaneze si sudcoreene, precautia si prevederea necesara. Doar liderul Frantei, Macron, s-a scuzat, mai nou, cu jumatate de gura, pentru inadecvarea lui. Alti lideri europeni se multumesc sa prelungeasca, trufas, interdictiile, pentru ca le e usor si pentru ca, infricosati ori needificati, oamenii ii sustin fara sa cracneasca. In fond, prea putini inteleg efectiv dezastrul pe care-l va cauza asteptarea pana la calendele grecesti a vaccinului care intarzie. In rastimp, batranii Europei risca, parca, sa impartaseasca soarta nevinovatului cu masca de fier retinut decenii la rand in Franta sfarsitului de veac XVII. Reclusi in temnita sordida a singuratatii lor, indaratul unei porti bine ferecate, a carei descuiere se pregateste sa fie jertfita in vest pe altarul dreptului la viata pe spinarea altora, in dauna bunului simt si in detrimentul dreptatii si libertatii, varstnicii Europei isi primesc, parca, pedeapsa. N-au tacut ei prea mult? N-au admis ei, inaintea pandemiei, ca societatea sa aduleze nu intelepciunea senectutii, ci sminteala unor adolescente exaltate, mimand lupta pentru idealuri? Pedepsiti vor fi insa nu doar batranii, ci democratia si societatea in genere, daca un segment al ei se va vedea durabil discriminat. Si daca preconizatele strategii de iesire din criza nu vor include condamnari si distantari – nu sociale, ci politice si economice, – de adevaratii vinovati ai crizei. De pilda, de China comunista si de OMS, din pricina carora, ca si din imprudenta si incompetenta dregatorilor europeni, s-a comis omorul in masa al importului vesel de asiatic virus ucigas. O crima urmata, sau pe cale de a fi urmata, aproape la fel de regretabil si de condamnabil, de prelungirea prea putin justificata a restrangerilor libertatilor si de perpetuarea pasarii vinovatiei de pe umerii faptasilor, pe spatele incovoiat al celor prea slabi la trup sau la minte, ca sa-si mai poata articula protestul in mod judicios si viguros si, ca atare, eficient. Integral: https://www.dw.com

De ce pandemia e o ocazie unica să ne găsim un loc în Europa chiar dincolo de Spargelzeit  Lumina crudă a pandemiei ne face să percepem realitatea fără mască. Înainte să fim prima țară unde o să se depoziteze rezerva strategică a UE de materiale pentru urgențe medicale (cum am aflat săptămâna trecută), suntem depozitul de brațe de muncă pentru urgențe agricole al UE. În definitiv, e și acesta un statut: îi putem zice țara care se bucură de Spargelzeit (vremea culesului sparanghelului în Germania)! Acum 7 ani, un tânăr român uimea Germania cu un record incredibil … 900 de kg de sparanghel cules într-o zi. Presa din Thuringen lăuda în general sezonierul din Est care, cu recorduri sau nu, pe banii pe care acolo îi lua un beneficiar de ajutor social, salva practic recolta și punea pe masa consumatorului german mult iubita legumă. ”Fără ajutoarele din România și Polonia n-am avea nicio șansă”, concluziona un fermier local. De atunci, Germania și-a adâncit și mai mult acestă dependență, până într-acolo încât astăzi, în plină pandemie, a dat liber curselor de avioane care aduc mii de sezonieri-specializați în recoltarea eficientă (timp, costuri). Mai întâi, s-a făcut apel la resurse locale: pe o platformă lansată chiar de ministerul Agriculturii s-au înscris 16.000 de germani – chiar și câțiva jucători de fotbal – dar, cum spun fermierii, nu sunt de mare ajutor oameni care nu sunt învățați cu efortul fizic. Situația e disperată, în condițiile în care, în mod normal, ar fi nevoie de 300.000 de sezonieri. Dar desigur astea nu sunt vremuri normale și guvernul de la Berlin a hotărât că, într-un compromis pragmatic siguranță sanitară-siguranță economică, pot fi aduși 80.000 de sezonieri – 40.000 în aprilie, restul în mai. Atunci Bucureștiu a reacționat rapid și … povestea o știm. Avem noroc: Germania n-a apelat la soldați  Pragmatic vorbind, nici nu puteam avea altă reacție. Ce ar fi fost dacă Germania și-ar fi dus pe câmpul de sparanghel șomerii (sunt 1,4 milioane înregistrați, rata 3,2%) sau, și mai și, ar fi urmat sfatul popularului Bild, de a băga soldații să strângă recolta? Ar fi însemnat că mii și de mii de români să rămână fără șansa unui trai decent anul acesta. La 9,35 EUR brut, cât câștigă minim pe oră un angajat legal (conform legii salariului minim, Mindestlohngesetz, abreviat MiLoG), lucrătorul poate aduce acasă, după un sezon de trei luni, chiar 4.000-5.000 EUR – bani în mână, după ce plătește masă, casă (de impozit ești scutit pentru sume mici). Asta după un sezon în care ar munci pe rupte și ar accepta condițiile care i se oferă (1). Dar undeva la 5.500 EUR este și echivalentul câștigului net pe care l-ar obține în România, după un an/patru sezoane, un celibatar fără copii cu salariul mediu pe economie. (Eurostat, 2018). Și nota bene, acest angajat mediu încă nu și-a plătit întreținerea și mâncarea. Cifrele seci sunt implacabile. Văzute din afară, șansele noastre de schimbare a stării de fapt arată cam așa – „voi aveți cât? un salariu mediu net aproape 670 EUR pe lună, echivalentul a 4 EUR pe oră (2). În agricultură, recolta e promițătoare – net 500/lună, 3 EUR pe oră. Și ăsta e salariul mediu. Și fără să ții cont că a venit pandemia, mai vine o criză etc. Dacă voi, românii, credeți că puteți subvenționa un fermier local să aducă un salariu minim net nu de 9 EUR, nu de 7 EUR, dar la cel puțin 4 EUR/oră (acum este undeva sub 2 EUR) să pună el sparanghel și să-l vindeți în Germania, care va renunța să mai pună sparanghel, atunci … viel glück (noroc)! Doar să nu veniți după aia să emitem eurobonduri pentru voi. Apropo, vedeți ce faceți cu deficitele de acum!” Și atunci ce-i de făcut? Nu cred să existe altă variantă decât: atragerea de investiții cu valoare adăugată mare, singurele care îți permit creșterea naturală a salariilor. Așa vom avea o piață de desfacere internă puternică, care să ofere principala susținere pentru o agricultură fiscalizată în România. Când consumatorul mediu va putea să-și pemită să aibă în mod obișnuit la masă sparanghel, atunci și fermierul român/investitorul va avea cui să vândă, va începe să angajeze sezonierul român pe salarii bune, dar își va putea amortiza mai ușor costurile, așa va putea ieși și la export cu prețuri competitive. Altfel, nici în teorie nu ne putem imagina că putem aștepta să vindem sparanghel, căpșuni, brânză etc. în Europa, la costuri … nemțești. Iar costuri românești înseamnă acum, din păcate, doar salarii (mici) românești, când celelalte componente de cost sunt la nivel european. Să aduci investiții mari care să nu fie atrase doar de salarii mici înseamnă, la nivel macro, politic, să-ți faci un rost, un statut în Europa. Vestul are tehnologia, noi le putem oferi strategia! Dacă e să vorbim de investiții mari, de domenii strategice, trebuie transmis un mesaj clar – da, statul vrea să investească aici și aici…. Dar să nu pierdem momentul: e poate printre ultimele dăți când se va mai întâlni așa ceva – ciclopul de la Bruxelles-ul va închide, parțial și temporar, ochiul prin care măsoară ce s-ar putea numi ajutor de stat. Și încă ceva, chiar acum câteva zile, dna. Vestager, teribilul comisar pe Concurență în Comisia trecută, vicepreședinte al actualei Comisii, a fost nevoită să transmită – ”nu avem nicio problemă dacă statele vor acționa ca participanți la piață, dacă asta trebuie făcut; dacă vor să cumpere acțiuni, să prevină o preluare forțată …”. Putem înlocui preluare forțată, cu dispariție/pierdere forțată. Mesajul e – pentru un stat care are o politică de dezvoltare, acum e momentul să treacă la acțiune! Nu vreau să fac aici neapărat comparație cu polonezii, care și ei (mai) sunt furnizori de brațe de muncă pentru sparanghel. Dar se pare că vor să joace în altă ligă! În orice caz, au forța și curajul să încerce efectele unei infuzii masive de capital. (3). Sigur, se poate spune, pentru o economie fragilă ca a nostră, cu deficite pe toate palierele (când, și înainte de coronavirus, Consiliul Fiscal estima un deficit bugetar spre 10 miliarde de euro), și trei miliarde de euro pote fi o sumă. Dar ce faci atunci când banii sunt puțini? Selecție! Cauți ținte de interes, care să antreneze domenii de viitor și care efectiv să multiplice efectul în economie (după valoare adăugată, forță de muncă, export, proiecte de dezvoltare tehnologie etc.)!  Vi se pare că sună dur cuvântul selecție? Dar selecția pe care e obligat să o facă medicul, epuizat și disperat, când se vede că nu mai are un ventilator-două în plus la terapie intesivă? Pandemia asta ne cam obligă să vedem realitatea fără mască, nu-i așa?….  Observăm doar că, în condiții de stare de urgență oficială, ești nevoit să scoți certificat de la Guvern să invoci stare de urgență potrivit legii și unde: în relația cu instituțiile publice.(4) Și facem asta probabil doar ca să probăm avantajul că acest certificat(e) e ”gratuit, exclusiv online”, dar e nevoie de semnătura electronică. Dacă nu e electronică, ”certificatul de urgență se revocă”. (Certificatul, că urgența rămâne!) O cerință interpusă fără explicații (nu se putea rezolva altfel?) are darul să convingă investitorul că, la români, informatizarea administrației ajunge în final o birocrație mai rapidă, dar cel puțin la fel de sufocantă. Mai amabilă, greu de crezut: ”Întrebare – Dacă, din greșeală, aplicația a generat un alt tip de certificate poate fi anulat și solicitat tipul care corespunde situației societății? Răspuns: Puteți solicita doar un singur tip de certificate – TIP1 (ALBASTRU) sau TIP 2 (GALBEN). În cazul în care ați obținut certificatul care nu trebuia, semnalați situația la e-mail info.csu@imm.gov.ro” (de pe site-ul Ministerului Economiei) Un fel de încercați la ghișeul de la etaj, în varianta digitală, de data asta. Iar toate astea se întâmplă în plină luptă cu ”inamicul nevăzut” cum scrie pe același site oficial, sub #ÎmpreunăFacemRomâniaBine. Poate e o licență poetică de-a denumi așa SARS2-CoV-ul. Ceea ce e un fel de fake news – corona nu e chiar nevăzut: când te uiți cu un microscop electronic, dacă îl ai, când faci teste, dacă le faci, chiar poți să-l vezi! Integral: http://www.contributors.ro

Cine informatizează Parchetul general în plină pandemie, cu bani europeni: o asociere de firme avându-i printre acționari pe Frank Timiș, Carlo Burci și foști consultanți ai Vioricăi Dăncilă și Klaus Iohannis Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PÎCCJ) a atribuit pe 7 aprilie 2020 un contract de peste 9 milioane de euro, fără TVA, pentru implementarea Sistemului Informatic de Management Integrat al Audierilor în cadrul proiectului „Întărirea capacității Ministerului Public de punere în aplicare a noilor prevederi ale codurilor penale în domeniul audierilor”, potrivit Hotnews.ro, care citează SEAP (portalul guvernamental de transparență în achiziții publice). E vorba de o achiziție cu fonduri europene pentru echipamente IT și licențe software, pentru servicii IT precum dezvoltare/actualizare aplicații, configurare baze de date, migrare structuri de date, și servicii de instruire a personalului. Contractul a fost atribuit asocierii de firme S&T Romania (lider de asociere) și Trencadis Corp. Deși a fost organizată licitație deschisă, a existat un singur ofertant, care a fost și declarat câștigător. Cine sunt firmele din asociere. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, S&T Romania este deținută de: – Computer Betting Company Gmbh din Austria, cu 68,93%; – S&T AG, tot din Austria, cu 31,07%. Până în iulie 2018, acționar cu 30,06% în S&T Romania era și firma Quality Business Solutions, deținută de Dumitru-Octavian Nicolau și soția lui, Adriana-Iuliana. Nicolau a fost și director al S&T Romania până în decembrie 2017. Potrivit Rise Project, soția lui Nicolau și-a vândut acțiunile la firma 2K Telecom către Sebastian Ghiță. La o altă firmă a soției lui Nicolau, Omnivision Consultanță (actuala IT Hill) a lucrat până în 2012 soția fostului director STS, generalul Marcel Opriș. ”Firmele lui Octavian Dumitru Nicolau au câștigat contracte importante de la Serviciul de Telecomunicatii Speciale (STS), în timp ce soția directorului acestui serviciu era angajata familiei Nicolau”, arata riseproject.ro. Cine e firma Trencadis Corp SRL din Baia Mare. Potrivit datelor de la Registrul Comerțului, firma din Maramureș este deținută de: – firma Alexander N. Capital Management din Baia Mare, reprezentată de Radu Negulescu (33 de ani, din Sibiu), cu 63,95%. – off-shore-ul din Insulele Cayman, First Investments Holdings Ltd, cu 22,48%. Compania este reprezentată de omul de afaceri Frank Timiș, 56 de ani, cu cetățenie română și australiană, domiciliat în Elveția. Un detaliu: off-shore-ul din Cayman a fost înființat în iulie 2017, potrivit documentelor firmei Trencadis publicate în Monitorul oficial. – Carlo Robert Burci, 30 de ani, cetățean italian născut în LA și domiciliat la NYC, cu 9,69%. Burci jr. este fiul lui Cristi Burci, patronul Adevărul și Prima TV. – Mihaela Maria Moldovan, 33 de ani, din Baia Mare, cu 3,88% Potrivit SEAP, doar în ultimul an, firma Trencadis Corp din Baia Mare figurează cu mai multe contracte IT de aproape 13 milioane de euro cu STS, Ministerul Culturii sau cel al Fondurilor Europene. Anul trecut, acționarul majoritar de la Trencadis, Radu Negulescu, a fost unul dintre strategii campaniei prezidențiale a Vioricăi Dăncilă, alături de consilierul onorific al fostului premier, Anton Pisaroglu. La prezidențialele din 2014, Radu Negulescu a condus campania online a lui Klaus Iohannis. Vezi aici. Anton Pisaroglu (36 de ani) a fost rugbyst de performanță și angajat la firmele lui Frank Timiș și Dragoș Dobrescu (om de afaceri din așa zisul Grup de la Monaco). Integral”: https://www.g4media.ro

Cei cativa Gica-Contra din Parlamentul Romaniei  Abia apucase presedintele tarii sa anunte noul decret pentru prelungirea starii de urgenta si cativa Gica-Contra ai Parlamentului – domnii Ciolacu, Ponta si Tariceanu – au si anuntat ca ei nu vor vota ceea ce nici nu citisera intrucat inca nu se publicase oficial. Halal politica, halal Opozitie! “Cifrele aparent sunt bune, dar trebuie sa tinem cont de numarul foarte mic de testari (…) si atunci de ce mai prelungim starea de urgenta?” – se intreaba acum, cu o candoare de domnisoara, fostul presedinte al Senatului. Cum bune, domnule Tariceanu? Vi se pare o cifra buna 351 de romani ajunsi la cimitir? Suntem campioni in regiune la numarul de decese, nu la niste cifre prea bune, cu care sa mai prelungim starea de urgenta, domnule Tariceanu. Bulgaria inregistreaza 32 de decese, Serbia – 85, Ungaria – 122, Slovacia – 2, Slovenia – 56, Grecia – 101, iar Romania – 351! E buna cifra de 6.879 imbolnaviti – exact cat sa umpli cu ei aproape full patru din cele opt spitale promise de guvernarea PSD+ALDE, din care n-a inceput nici macar unul? Criza se rezolva pas cu pas Declarand ca nu va vota nici el decretul in Parlament, Victor Ponta se “justifica” explicand “vreau sa stiu pentru cat timp, vreau sa stiu ce facem economic, ce facem cu sistemul de sanatate, vreau sa stiu ce se intampla cu anul scolar”. Multe vrea sa stie domnul Ponta! Dar nu numai dansul, vrea sa stie toata tara, intreaga planeta ar vrea sa stie, dar asa ceva nu poate prezice nici macar Nostradamus. Retorica domnului Ponta mi se pare neinspirata si suna ca un bidon gol: vrea sa rosteasca ceva, dar nu are nimic de spus. Singurul lucru clar pentru toata lumea este precizarea repetata a presedintelui Iohannis ca pandemia actioneaza imprevizibil si, tocmai de aceea, trebuie sa actionam gradual. Pentru cine nu pricepe ce inseamna gradual – dupa cate observ domnul Ponta pricepe mai greu – tot presedintele a explicat pe intelesul tuturor: inseamna pas cu pas. La randul sau, liderul interimar al PSD, Marcel Ciolacu, ar vota decretul, dar pune conditiile sale, printre care cere sa cunoasca “proiectele majore de investitii pe care Guvernul le va demara pe perioada starii de urgenta pentru a reporni economia”. Ce spui, Franz? Ce proiecte majore de investitii a demarat PSD, cand era la guvernare si cand inca nici nu bantuia pandemia? A inaltat spitale? Scoli? Autostrazi? Infrastructura urbana? Domnul Ciolacu este ultimul om de pe planeta indreptatit sa vorbeasca de funie, in casa spanzuratului!…. Dar, inainte sa-i ignori, iti aduci aminte deodata ca sunt membri intr-un Parlament vetust, dar votat in 2016. Daca nu intervenea pandemia, ne-am fi pregatit astazi de alegeri anticipate sau macar de cele locale. O noua infrangere, chiar si la locale – inevitabila de altfel – ar fi insemant pentru PSD o debusolare totala, iar pentru aliatii sai de conjunctura ejectarea totala de pe scena politica. Poate ma insel, dar parca intuitia imi spune ca electoratul abia asteapta sa-i vada ejectati pe tustrei de pe scena politica: Ponta, Tariceanu, Ciolacu….. Recent de tot, m-a impresioant gestul Simonei Halep, care a donat din banii proprii, castigati la concursuri, cateva zeci de mii de euro cu scopul nobil de a veni in ajutorul celor suferinzi. Simona Halep nu are obligatii fata de alegatori, ea nu a fost aleasa. Dar domnii Ciolacu, Ponta, Tariceanu, Kelemen, Pambuccian ai altii au fost alesi. Si nu pentru ca sa scrie cat de ingrijorati sunt de unele sau de altele, ci sa elaboreze legi, sa le dezbata, sa le voteze si sa le reanalizeze, cand sunt retrimise inapoi de la promulgare. Au facut domnii de mai sus si altii ca ei macar ceva din toate acestea pentru ca tara sa fie dotata cu echipament antiepidemic (ca epidemii au mai fost), locuri in spitale, suficiente paturi ATI echipate si – mai ales – pentru ca medicii si asistentele sa nu fuga in alte tari, unde toate acestea sunt asigurate? In opinia mea, inainte sa casuneze pe actualul Guvern, PSD&Co ar trebui sa reflecteze cum s-ar fi desfasurat combaterea pandemiei, daca – de exemplu – aceasta ne-ar fi atacat cu un an in urma. Nu pretind ca domnul Orban ar fi inventat el apa calda, dar nici nu-mi pare sa fi fost mai inteleapta Viorica Dancila, cea care nu stia in ce capitala i-a aterizat avionul. Poate pretinde domnul Ciolacu ca era mai priceputa si mai ferma Carmen Dan decat actualul ministru de Interne, Marcel Vela? S-ar fi dovedit mai profesionista la Ministerul Sanatatii contabila baimareana Sorina Pintea, decat actualul ministru, de profesie medic? Integral: http://www.ziare.com

12 rectori vor să controleze CNATDCU: cum se bat foști miniștri și rectori la cel puțin al 2-lea mandat pe puterea de-a decide unde merg fondurile doctorale și afacerile plagiatelor  12 rectori vor să propună direct membrii Consiliului Național pentru Atestarea Titlurilor Universitare (CNATDCU), ale căror mandate expiră pe 10 iunie. Tudorel Toader, Marian Preda, Daniel Breaz, Valentin Popa, Lucian Georgescu, Nicolae Istudor se află printre aceștia, în mijlocul unei dezbateri care a împărțit lumea academică în 2: de ce vor să controleze rectorii direct și la vedere forul specialiștilor care decide toate promovările din universități, cine devine conducător de doctorat, către cine se împart banii de cercetare rezervați școlilor doctorale și soarta marilor plagiate? Responsabilitatea alegerii acestui corp de experți ai Ministerului Educației este pasată, la vedere, în an dublu electoral, între ministrul Monica Anisie și președintele Consiliului Național al Rectorilor, Sorin Cîmpeanu. De remarcat că ministrul Educației este cel care are atribuția de a desemna membrii CNATDCU. Deci decizia finală îi aparține ministrului Anisie, care însă a refuzat să spună, până acum, care este poziția sa cu privire la posibilitatea ca rectorii să propună membrii Consiliului…. De remarcat că și președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, fost rector pentru 2 mandate la UBB Cluj-Napoca și actual președinte CNATDCU, se află pe lista universitarilor care vor să numească în continuare membrii CNATDCU Ministrul ezită să-și asume public numele propriului corp de experți și cere ca “împărțeala” politică să fie făcută de Cîmpeanu. Acesta a “tranșat” propunerile primite de la universități – liste împănate de nume de rectori și de foști miniștri, deci mici bombe politice – trimițând către ministru 2 propuneri pe fiecare comisie, nu una așa cum prevedea inițial decizia. Vezi mai jos lista rectorilor care vor să pună membrii CNATDCU, lista integrală a universitarilor propuși de CNR să facă parte din acest for, precum și numele tuturor organizațiilor consultate de Ministerul Educației înainte de a lua o decizie. Rectorii care vor să facă parte din comisiile care aleg membrii CNADTCU: Daniel Breaz – face parte dintre “rectorii veșnici” (se află la al 3-lea mandat de rector al Universităţii “1 Decembrie 1918” Alba Iulia, speculând o prevedere din Legea educației care prevede limitarea la 2 mandate pentru cea mai înaltă poziție într-o universitate). A fost ministru al Culturii și ministru interimar al Educației în ultimele luni ale guvernului PSD Dăncilă. Cezar Spinu – rector pentru al doilea mandat consecutiv la Universitatea din Craiova Valentin Popa – face și el parte din Rectoriada III. Se află la al 3-lea mandat de rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, a fost ministru al Educației în guvernul PSD condus de Viorica Dăncilă, este cel care a implementat planurile lui Liviu Pop de a avea manuale realizate de editura unică a statului ….Tudorel Toader – rector pentru al doilea mandat al Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, implicat în “afacerea plagiatului” procurorului Codruț Olaru – a cărui teză a coordonat-o, ministru al Justiției în guvernul PSD Dăncilă. Detalii aici Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: O greșeală pe care am făcut-o și eu a fost să cred că politicienii trebuie să aibă expertiză foarte avansată în domeniul lor. Nu e total fals, dar e ceva mai important ca expertiza avansată: să aibă discernământ. De unde vreți să aibă un premier expertiză uriașă și în educație, și în sănătate, și în finanțe și în administrație? Nu poate. Trebuie să aibă foarte mult discernământ și capacitatea de a atrage oameni cu expertiză și de încredere. Știți cine sunt cei care au discernământ bun? Oamenii educați trecuți prin ”școala vieții”, care știu că trebuie să te trezești la 6 dimineața ca să hrănești animalele, că trebuie să prevezi vara ce mănânci iarna, că uneori trebuie să faci lucruri care nu îți plac și să pui în paranteze sentimentele -nimănui nu-i e ușor să taie un miel- pentru că realitatea vieții o cere. Trebuie să te fi descurcat singur în tinerețe, nu doar să fi făcut facultate bună și chefurile aferente pe bani lu’ tăticu, să fi dat cu capul de dificultăți și gestionat eșecuri pe bandă rulantă, să fi suferit pentru că prima dragoste chiar nu te vrea și să știi să gestionezi respingerea celorlalți, să fi avut tentații pe care să le ignori, să știi că, chiar dacă seara ai fost cu lorzii la operă, dimineața tot trebuie să cureți cocina porcilor și să o faci, să știi să spui și celui mai bun prieten ”stop, până aici”. Oameni care atunci când sunt cuprinși de lirism și discursul lor e inspirațional știu să se oprească, pentru că a promite prea mult e a înșela așteptările oamenilor, și nu vrei să o faci pentru un vot. Oamenii care au avut în viața lor un hop uriaș de trecut și au reușit fără să fie total dezaxați după, oameni care au căzut de șapte ori dar s-au ridicat de opt, oameni care în fața necunoscutului sau a catastrofei gândesc cu capul, nu se pierd cu inima. Iar voi, votanții, nu trebuie decât să-i identificați. Have fun. PS: politicianul cu cel mai dezvoltat simț al discernământului din câți cunosc este Emil Boc. Dar el are și expertiză foarte multă. Sursa: https://www.facebook.com

ONG-urile de mediu cer stoparea incinerării deşeurilor în zonele locuite şi în apropierea acestora pe durata stării de urgenţă Organizaţiile non-guvernamentale din domeniul mediului solicită autorităţilor oprirea incinerării deşeurilor medicale şi non-medicale în zonele locuite şi în apropierea acestora, precum şi stoparea importurilor de deşeuri pe toată perioada stării de urgenţă. „Dorim implementarea urgentă a acestor cerinţe, în contextul apariţiei mai multor studii care dovedesc că un aer poluat creşte incidenţa cazurilor şi complicaţiilor virusului COVID-19. Efectele unui aer poluat sunt devastatoare în acest context, mai ales pentru aglomerările urbane şi vedem în toată lumea mai multe cazuri şi mai multe decese în aceste zone”, se arată într-o scrisoare deschisă, publicată miercuri, şi semnată de 38 de ONG-uri, printre care Comunitatea Declic şi Societatea Română de Pneumologie, 65 de activişti de mediu şi experţi, relatează Agerpres. Potrivit documentului, printre măsurile solicitate de semnatarii scrisorii adresată autorităţilor se află oprirea arderilor de orice tip a deşeurilor medicale sau non-medicale în zonele locuite sau în apropierea zonelor locuite, în toate situaţiile în care emisiile rezultate depăşesc parametrii agreaţi de Ministerul Mediului; investigarea tuturor infracţiunilor ce privesc arderea necontrolată şi ilegală de deşeuri care a avut loc în ultimele săptămâni şi sancţionarea instituţiilor responsabile pentru lipsa de intervenţie, precum şi publicarea rezultatelor pe site-ul oficial al MMAP; interzicerea importului de deşeuri cu orice scop şi a bunurilor second-hand pe perioada pandemiei COVID-19; urgentarea achiziţiilor de echipamente de monitorizare a dioxinelor, furanilor şi bifenililor policloruraţi (PCB) şi punerea lor în operaţiune, implementând publicarea măsurătorilor la zi pe site-ul ministerului de resort. De asemenea, se cere intervenţia Gărzii Naţionale de Mediu la orice oră în care se semnalează o potenţială infracţiune de mediu, inclusiv flagrant, dar şi alinierea la nivel european a sancţiunilor şi taxelor practicate pentru depozitarea şi incinerarea deşeurilor municipale şi asimilabile. Studii recente publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi Harvard University arată că o creştere de doar 1 microgram/mc de PM2,5 este asociată cu o rată de mortalitate de 15% a celor infectaţi cu SARS-COV2. Integral: https://www.digi24.ro

Marea bajbaiala in ceata crizei coronavirus  Sigur ca am vrea sa stim cu totii cat de rau va fi in aceasta criza actuala, care este si una economica. Doar ca prognozele, inclusiv cea lansata recent de FMI, sunt in vremurile actuale inutile. Este comparabil, oarecum, cu prognoza meteo: nimeni nu este interesat de ea atunci cand afara este soare si vreme buna. Dar cand vremea se strica, brusc vor toti sa afle cand se va imbunatati iar. Cam la fel este acum in criza coronavirus, in care jumatate din populatia globului se confrunta cu restrictii de contact, iar activitatile economice au fost in mare parte inghetate. Si in ceea ce priveste economia, este acum momentul cifrelor uriase. Computerele cercetatorilor nu se opresc din calculat, primesc cantitati interminabile de date, neprevazute pana acum in niciun model de calcul anterior. Pentru ca nimeni nu si-ar fi putut imagina un astfel de soc – cum numesc cercetatorii lucrurile total imprevizibile. Nici macar obisnuitii profeti ai apocalipsei. Cei care mereu vorbesc de urmatoarea prabusire! Dar aceasta nu este vreo arta a predictiei. Cifre nemaivazute Oricine care vrea sa para cat de cat serios recunoaste ca este o situatie fara precedent. Exista multe grafice care arata acest lucru, de exemplu cel privind evolutia pietei muncii din SUA, grafic raspandit pe Twitter la inceputul lui aprilie de politologul Ian Bremmer. Si acela fusese doar inceputul – intre timp, 16 milioane de americani si-au pierdut locul de munca. Nimeni nu ar fi putut prevedea asa ceva – si pentru ca nu a mai existat pana acum in istorie un exemplu similar. Nici in criza financiara globala din 2008/2009, nici macar in recesiunea dramatica de la inceputul anilor 1930. Si tocmai aici este problema: modelele de calcul pentru prognozele economice se bazeaza mereu pe experientele disponibile din trecut. Cu toate acestea, diverse institute si institutii nu renunta la prognoze, prin metoda evaluarii mai multor scenarii considerate posibile. Ceea ce face ca, de exemplu, Organizatia Mondiala a Comertului sa prognozeze o prabusire a comertului global cuprinsa intre 13 si 32 de procente. Alt exemplu: Institutul Ifo din Munchen, care estimeaza o recesiune anul acesta in Germania cuprinsa intre sapte si 20 (!) de procente. Ceva mai concret este Fondul Monetar International, care prevede un recul al economiei mondiale cu 3%, recunoscand insa cu sinceritate in acelasi timp ca prognoza sa s-ar putea dovedi pana la urma buna de aruncat la gunoi. Nevoia de alternative Sigur ca cifrele sunt importante: pe de o parte, oamenii vor sa stie cat de rau va fi; pe de alta parte, guvernele trebuie sa calculeze cate sute de miliarde sunt necesare pentru sprijinirea revenirii economice. Doar ca, asa cum spuneam, in astfel de crize, cifrele de azi nu mai au maine nicio relevanta, cat timp nu se stie cat va dura pana se va reusi oprirea extinderii epidemiei. Iar anumite cifre nu sunt momentan disponibile: pentru calcularea inflatiei, este nevoie de informatii despre preturi de la magazine – dar multe dintre acestea sunt inchise. Greu de crezut de asemenea ca, pentru indicele privind atmosfera de afaceri din Germania, toti cei 7000 de patroni de companii chestionati de regula vor trimite acum raspunsurile, ca si cum nu ar avea alte lucruri mai importante de facut. Asa ca analistii si cercetatorii economici sunt obligati sa caute alternative, unele mai putin precise, dar in continuare de incredere pentru a formula niste concluzii. De exemplu, din biroul meu, vad in continuare cum circula pe Rin vasele de marfa incarcate cu containere. Mai putine decat de obicei, dar oricum. Sau se poate accesa portalul online de rezervari Open Table, unde se observa o prabusire cu 100 % a rezervarilor de mese la restaurante…. Lucruri pe care nimeni nu le poate sti Exista voci publice oneste in aceste zile, care recunosc ca prognozele lor nu prea sunt de baza. Torsten Slok, de exemplu, de la Deutsche Bank din New York, spune ca nu exista nimic de introdus in modelele de calcul actuale la capitolul variabile. Pana si seful bancii centrale americane FED, Jerome Powell, a fost nevoit sa admita, in contextul crizei coronavirus: “Sunt lucruri pe care nimeni nu le poate sti.” Integral: http://www.ziare.com

Protocol și cu Finanțele. Ca să prevenim răspândirea Covid, Pilonul II trece la BOR   Guvernul extinde relația excelentă cu Biserica Ortodoxă. După protocolul cu MAI, prin care se specifică foarte clar că polițiștii devin slugile preoților și vor livra ca niște curieri prescuri și lumânări de Paști, Guvernul a pregătit un protocol și pentru Ministerul finanțelor. Banii de la Pilonul II de pensii vor fi gestionați de echipe mixte de preoți și călugări, care se vor asigura că economiile românilor vor rămâne în țară și vor fi gestionate cu cap de cei care se pricep cu adevărat la bani: popii. ”Banii sunt murdari, vom preveni contactul banilor cu românii, ca să nu se infecteze…..Potrivit surselor din BOR, se pregătesc investiții majore în infrastructură, precum limuzine Mercedes, straie de aur mai trainice, cruci din aur cât mai pur și mii și mii de vile pentru preoți, aceste lucruri însemnând crearea de mii de locuri de muncă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 15 aprilie!  Vremea se va ameliora sub aspectul precipitaţiilor, vântul va mai diminua în intensitate, iar valorile termice, în special cele nocturne, se vor situa ușor sub cele normale la această dată în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare pe parcursul zilei și seara, în regiunile sudice, estice și parțial în cele centrale și numai izolat vor fi condiții de ploaie. Vântul va avea unele intensificări la munte, iar în prima parte a intervalului și în nordul, centrul, estul și sud-estul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra între 9 şi 17 grade, iar cele minime între -6 și 7 grade. Spre dimineață, pe arii restrânse se va forma brumă.  In Bucuresti, vremea va fi normală termic. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări în prima parte a intervalului. Vântul va sufla în general moderat, pe parcursul zilei. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 15 grade, iar cea minimă va fi de 3…5 grade, mai scăzută în zona preorăşenească.

Parchetul General a deschis dosar penal în cazul firmei din Giurgiu care a vândut măști de 11 milioane de euro Guvernului Procurorii Parchetului General au deschis dosar penal în cazul firmei din Călugăreni, Giurgiu, care a vândut Guvernului măști medicinale de protecție în valoare de 56 milioane de lei, aproximativ 11,5 milioane de euro, obiectul de activitate al firmei fiind comerţul cu băuturi şi produse din tutun. Într-un răspuns către Europa Liberă, Parchetul General confirmă deschiderea unui dosar penal în cazul achiziției de măști medicinale de la firma SC Romwine & Cofee S.R.L. Aceasta este o societate înfiinţată în martie 2019 în satul Uzunu, comuna Călugăreni, judeţul Giurgiu. „Pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică a fost înregistrat, la data de 30.03.2020, un dosar penal privind vânzarea către Guvernul României a unei cantități de măști medicinale de către o firmă din localitatea Călugăreni”, se arată în răspunsul Parchetului General. Alt dosar, același obiect Anchetatorii au deschis dosarul pe 30 martie, în condițiile în care un dosar similar a fost trimis la DNA după ce procurorul Bogdan Pîrlog de la Parchetul Militar București s-a autosesizat în cazul achiziției de măști medicale de la firma din Giurgiu pe 27 martie. Potrivit G4media, care citează din ordonanța de declinare, procurorul militar și-a verificat competența și, nefiind vorba de militari implicați, a declinat dosarul la DNA. Cel mai probabil, potrivit obiceiului, Parchetul General va solicita dosarul de la DNA pentru a-l conexa cu cazul pe care-l are în lucru, motivând că este vorba de aceleași fapte. Firma paravan din Giurgiu  Potrivit datelor de la Registrul comerțului, societatea este administrată de o anume Maria Cristian, societatea având ca obiect principal de activitate comerţul cu amănuntul al produselor alimentare, băuturilor şi produselor din tutun efectuat prin standuri, chioşcuri şi pieţe. În realitate, Romwine & Cofee SRL este parte a grupului Sanimed International Impex, după cum a recunoscut patronul Cătălin Hideg într-o intervenție la B1 TV. „Atunci am folosit o companie din grupul nostru, mai mică. Este compania directoarei mele de achiziții, de la Sanimed, pentru că avea toate actele în regulă și eu am mers ca ferm susținător, nu este nimic ilegal în chestia asta. Toate firmele mari ale lumii își iau în spate anumite firme care le susțin la licitații, după cum bine știți, merg în consorții, merg în asocieri, merg în parteneriate”, a declarat Hideg la televiziunea amintită. Integral: https://romania.europalibera.org

Florin Cîțu neagă că ar exista vreun proiect privind șomajul tehnic la bugetari Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, a negat luni seară că ar exista la guvern vreun proiect privind șomajul tehnic pentru bugetari. Mai mult, Cîțu a spus că nu crede că ar fi momentul potrivit pentru un astfel de proiect. „Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect. Eu știu discuțiile din spațiul public, cred și mereu am susținut o reformă a aparatului administrativ. Spuneam acest lucru în momentul în care România nu era în lupta cu coronavirus. Am auzit discuția din spațiul public, o știu (…). Nu cred că e momentul astăzi pentru așa ceva”, a spus Florin Cîțu. El a precizat că reforma va continua prin informatizare și digitalizarea ANAF, pentru că reforma aparatului administrativ se poate face „dar nu atunci când ne luptăm cu corornavirus”. Premierul Ludovic Orban a anunțat miercuri că intenționează să reglementeze intrarea în șomaj tehnic și a bugetarilor prin reducerea programului de lucru la jumătate pentru 75% din salariul de bază. Proiectul nu a fost adoptat, urmând să fie dezbătut la nivelul guvernului. De prevederile șomajului tehnic ar urma să fie scutiți personalul medical, polițiștii, jandarmii, profesorii și personalul din ministerul muncii. Integral: https://romania.europalibera.org

Șeful Asociației Oamenilor de Afaceri din România: Guvernul trebuie să pună sectorul privat pe același picior cu sectorul public  …. „Până la urmă mediul de afaceri trage în sus economia, creează locuri de muncă și avem o problemă pentru că noi ne trimitem oamenii acasă, iar în sectorul de stat se cheltuie bani și nimeni nu se gândește, sau nu s-a întâmplat asta până acum, să ia măsuri privind reducerea cheltuielilor. În schimb, pentru mediul de afaceri orice afacere care mergea, dar era cumva pe limită, acum o desființăm fiindcă nu avem de unde plăti oameni. Sectorul privat este dezavantajat față de sectorul public. Mă aștept și e de datoria oricărui Guvern să pună sectorul privat pe același picior cu sectorul public. Și la bine și la rău. După care mă aștept ca Guvernul să înțeleagă câteva lucruri urgent și să începem măsuri de restructurare a economiei”, a spus Florin Pogonaru. În opinia președintelui Asociației Oamenilor de Afaceri din România una dintre măsuri ar trebui să vizeze agricultura în sensul în care, prin scurtarea lanțurilor de aprovizionare, producția locală devine tot mai importantă, astfel încât „producția și distribuția locală de alimente să devină o prioritate și să investim în așa ceva”. În al doilea rând, este nevoie de investiții în proiecte mari de infrastructură, pentru a-i absorbi pe cei care au rămas fără locuri de muncă. Florin Pogonaru trage un semnal de alarmă și spune că numărul șomerilor din România, la care se adaugă și cei care s-au întors din străinătate fiindcă au rămas fără un loc de muncă acolo, ar putea ajunge la două milioane de persoane. Există riscul unor probleme sociale, atrage el atenția. „Este neapărat nevoie ca Guvernul să aplice la fonduri europene, la orice mijloace, pentru a asigura ocuparea acestei forțe de muncă disponibile pentru că altfel riscăm să avem probleme sociale. Și riscăm să avem probleme sociale nu doar în România, riscăm ca aceste probleme sociale să se prelingă de la noi și în Europa când vei avea două milioane de șomeri – deși eu sper să fie mai puțini – care nu-și găsesc de lucru în România, pentru că bieții oameni vor lupta pentru supraviețuirea lor”, argumentează Florin Pogonaru. Revenirea la normal nu va avea loc, crede omul de afaceri, până când cei rămași fără job-uri nu își vor găsi o sursă de venit, fie în România, fie, așa cum se întâmpla până acum, din străinătate. „Probabil, va fi de nivelul anilor – un an, doi ani – până când mecanismele europene trebuie să pornească, să funcționeze la normal și vor avea efect de tracțiune și asupra economiei românești. Dar, acest lucru nu scutește România să ia și o serie de măsuri proactive evidente”, a mai punctat președintele AOAR. Integral: https://romania.europalibera.org

Mic şi rău ….. Dar iată că România pare să meargă din nou în răspărul timpurilor. Prima bănuială am avut-o când am văzut, pe un site de ştiri, o listă de firme abonate la contracte cu statul care acum fac bani cu lopata. Schema este simplă: li se atribuie, profitând de starea de urgenţă, contracte fără licitaţie pentru tot felul de aiureli. O firmă de băuturi alcoolice aduce aparate medicale făcute într-o fabrică de pantofi. Alta zice că asfaltează un drum printre nişte sate. Alta montează iepuraşi din ciment. Întrebarea fundamentală este următoarea: va schimba pandemia de coronavirus regimul din România? Mă tem că răspunsul este negativ. Primele semne sunt că regimul este mai tare decât COVID-19. Asta este uimitor. Puţine regimuri ar rezista la aşa ceva. Putem spune, aşadar, că regimul este “mic şi rău”. Nici o şansă să îşi revină. Priviţi la politicienii zilei. Sunt aceiaşi – absolut aceiaşi! – care cu doar câteva luni în urmă se afişau cu delegaţii din Republica Populară Chineză şi ne explicau ce minuni vor răsări din “relaţia cu China”. Unul dintre cei care ocupă acum ecranele a patronat dezastrul de la “Colectiv”. Au ieşit tot ei în faţă. Încă şi mai mare este rezistenţa la schimbare a “elitelor locale”. Am verificat ştirile chiar înainte să încep să scriu acest editorial. Un manager de spital regional, un fost hoţ de conserve protejat politic, a luat calculatorul din birou şi a fugit. Nimeni nu ştie unde. Alţii şi-au luat concediu medical. Sunt stresaţi, bănuiesc. Ideea este să nu îi schimbe nimeni. Şi, din câte văd, le merge. Nimeni nu se atinge de ei, “servesc Patria”, aşa cum o făceau şi înainte… Actualele partide politice sunt, la rândul lor, bine-mersi. Acesta ar trebui să fie un semnal de alarmă. Într-o criză reală, primele care plătesc preţul sunt partidele politice. Unele sunt măturate cu totul. La noi… Majoritatea parlamentară din jurul PSD face ce ştie de ani de zile: votează de zor măsuri populiste, fără nici o acoperire în Buget. Ai impresia că ţara este condusă de ceva numit, bizar, “Grupul de Comunicare Strategică”. Acesta pare să stabilească dacă ai voie să îţi scoţi căţelul la plimbare sau ce publicaţii vor fi cenzurate. Învăţământul a ajuns… Nu ştiu, nu găsesc termenul. Şi dacă l-aş găsi, nu ar fi publicabil. Nici în această privinţă nu avem de-a face cu vreo schimbare. Învăţământul oricum nu îi interesa pe actualii politicieni. De ce şi-ar bate capul acum? Au închis şcolile şi universităţile. Aşteaptă să facem “cursuri online”. Şi-a pus vreunul întrebarea dacă profesorii din universităţi au primit vreodată măcar un leu pentru calculatoarele de care oricum aveau nevoie şi înainte, la serviciu? Aşa se face în lumea civilizată. Doar la noi profesorii îşi cumpără din propriul salariu laptop, cărţi, abonamente la reviste, programe de calculator, ş.a.m.d. În regimul lui Ceauşescu, românii au răbdat o vreme. Poate prea mult. Dar în cele din urmă, s-au revoltat. Se săturaseră de incompetenţă, de foamete, de întreruperile de curent, de serviciile publice jalnice, de lăudăroşenia conducătorilor. Acum serviciile publice sunt în ultimul hal. Guvernul a luat aproape toate drepturile şi libertăţile oamenilor. Parlamentul este plin de penali. Preţurile cresc accelerat. Milioane de cetăţeni au fugit din ţară. În spitale te alegi cu boli noi. Dar regimul rezistă. Chiar mai mult decât atât. Nu dă nici un semn că ar face măcar schimbări cosmetice. Un exemplu. Votul electronic. Au preferat să amâne alegerile locale şi, probabil, le vor amâna şi pe cele generale. În dispreţul Constituţiei. Sub nici o formă însă nu vor ca cetăţenii să voteze prin Internet. Dar să muncească prin Internet, desigur, câtă vreme plătesc taxe… Precum un patogen care a trecut prin mutaţii care să îl ferească de sistemul imunitar al gazdei sale, tot aşa regimul din România a ajuns la o formă stabilă. Ce fel de regim avem? “Democraţie de tranziţie”? Dictatură “ca în Rusia”? “Sistem hibrid”? Răspunsul este că nimic din toate acestea. Ceva original, un mutant aberant care se lipeşte de orice suprafaţă şi nu iese cu dezinfectanţii politici disponibili pe piaţă. Teoretic vorbind, aceasta este o situaţie interesantă. Problema este că noi suntem subiecţii acestui experiment social. Integral: https://www.bursa.ro

Cum a ajuns deputatul Manole să împrumute PSD cu 225.000 de lei. „Eu sunt un om care strânge bani cash, nu doar în bancă” Deputatul PSD, Florin Manole, se află la primul mandat de parlamentar, dar veniturile obținute în această calitate i-au permis să împrumute partidul cu 225.000 de lei la finele anului trecut. Social-democratul susține că economisește până la 10.000 de lei lunar și că veniturile sale provin exclusiv de la stat. El a făcut cel mai mare împrumut în nume personal în campania pentru candidatura Vioricăi Dăncilă la prezidențiale. PSD este un partid cu mulți oameni bogați, potrivit declarațiilor de avere, dar în campania de la prezidențiale puțini au fost cei care au dorit să împrumute partidul pentru susținerea candidaturii fostului premier Viorica Dăncilă. Surse de la vârful conducerii PSD au declarat pentru Europa Liberă că situația financiară de la finalul anului trecut ajunsese dezastruoasă, după ce partidul a cheltuit aproape peste 200 de milioane într-un singur an. Între turul întâi al alegerilor prezidențiale și turul al doilea, staff-ul de campanie al Vioricăi Dăncilă a cerut parlamentarilor să aducă bani de acasă pentru partid. Suma strânsă de social-democrați din împrumuturile acordate de propriii membri a fost de 705.000 de lei. Singurul care a depășit la capitolul împrumuturi bariera de 100 de salarii de bază minime brute pe țară a fost deputatul Florin Manole. Câți bani economisește lunar deputatul Manole  Florin Manole a declarat pentru Europa Liberă că din discuțiile interne a aflat că PSD are nevoie de bani în campanie. El susține că nu este un parlamentar bogat, mai ales că singura sa sursă de venit o reprezintă indemnizația de parlamentar și sumele aferente acesteia, dar că este „disponibil” pentru a ajuta partidul atunci când acesta are nevoie. Potrivit lui Manole, a economisit peste 50.000 de euro de când a obținut mandatul de deputat. „Veniturile unui parlamentar sunt destul de mari. Eu nu cred că cheltui mai mult de 1000-1.500 de euro pe lună. Avem 10.000 de lei indemnizația (aproape 2.100 de euro), avem 4.600 de lei banii pentru chirie (circa 950 de euro), 1.400 de lei pentru transport, asta înseamnă deja 16.000 de lei. Avem bani de diurnă, care sunt o sumă variabilă, am avut luni și cu 2.000 de lei. Din 18.000 de lei (aproximativ 3.730 de euro), e foarte ușor să păstrezi și 10.000 de lei”, a fost calculul făcut pentru Europa Liberă de Florin Manole. Acesta precizează că nu are o mașină personală și stă cu chirie într-un apartament din Titan. Integral: https://romania.europalibera.org

Ipocrizii despre Diaspora  …..Nu turismul si foamea de cultura au impins milioane de romani sa isi paraseasca tara si familia, ci saracia si lipsa de viitor dintr-o tara subdezvoltata, aflata la marginea civilizatiei occidentale. Comparatiile din anii ’90 cu clivajul nord-sud de pe continetul american nu erau chiar lipsite de veridicitate – doar ca pe continentul european clivajul era est-vest. Tarile din est, abia iesite din comunism, sufereau toate de sindromul subdezvoltarii si al unei saracii cronice, al incapacitatii de adaptare la noile comportamente sociale occidentale si, de aici, de un complex de inferioritate fata de statele Europei de Vest. In plus, ele inselele se aflau intr-o competitie acerba unele cu altele pentru accesul la resursele economice si de know-how ale Europei Occidentale. Dintre toate statele Europei Centrale si de Est, Romania si Bulgaria erau – si continua sa fie – cele mai inapoiate si sarace, incapabile sa se descurce in minunata lume noua capitalista si democratica. Aflate permanent la coada clasamentului privind democratia, drepturile omului, economia de piata etc. au intrat si in NATO (2004) si in UE (2007) aproape la coada, dupa ani buni fata de vecinele lor foste socialiste. De ce a fost asa este o cu totul alta poveste despre care, poate, vom discuta alta data. Ceea ce ne intereseaza este faptul ca odata cu anul 2002 – anul eliminarii vizelor, desi fenomenul incepuse deja cu cativa ani inainte, milioane de cetateni romani si bulgari au ales sa emigreze in Europa Occidentala. Iar principalul motiv al plecarii a fost faptul ca nu aveau ce sa faca in tarile lor. Cine isi mai aminteste anii tranzitiei si mai ales anii 1998-1999 cand economiile celor doua tari s-au prabusit complet, Bulgaria intrand in incapacitate de plata a datoriei externe, iar Romania s-a aflat la un pas de acelasi lucru, intelege si de ce au plecat acesti oameni. Pentru ca, in prima instanta, nu au plecat cei mai bine pregatiti sau cei care aveau mijloace de supravietuire in tara lor de origine. Primii care au plecat au fost cei pe care tara lor ii lasase complet in urma, cei pe care nu ii mai dorea nimeni – somerii si cei fara venituri clare si pe termen lung, in special din orasele mici sau monoindustriale, din mediul rural si mult mai rar din suburbiile marilor orase. Primii care au plecat nu erau neaparat persoane fara studii sau fara o meserie, ci, mai degraba, cei cu studii medii sau politehnice care nu mai aveau nicio valoare intr-o tara care se dezindustrializa cu mare viteza fara ca sectorul tertiar (cel al serviciilor, considerat la un moment dat sectorul viitorului) sa reuseasca sa absoarba cu aceeasi viteza pe cei lasati pe de laturi. Primii care au plecat au fost cei tineri si foarte tineri carora tara lor de origine nu le oferea niciun viitor si niciun sprijin, desi au fost si foarte multe doamne de varsta medie (binecunoscutele badante) care si-au parasit familiile, adesea si copiii, ca sa ingrijeasca batrani sau copii in Italia si mai tarziu in Spania. Statul roman a fost foarte multumit de acest exod al propriilor cetateni si s-a derobat instantaneu de sarcinile sale sociale in ceea ce ii priveste. Marea majoritate a consulatelor romanesti din UE i-au tratat extrem de prost si au reusit sa ii indeparteze si de ultimul sprijin institutional pe care il mai aveau cu statul lor de origine. Sigur ca problema era ambivalenta pana in 2007 – prea putini dintre cei plecati aveau acte de munca in noile state gazda (si, de aceea, se bucurau de prea putina protectie din partea autoritatilor indigene), iar statul roman nu le oferea practic niciun fel de asistenta, ceea ce ii lasa oarecum suspendati din perspectiva drepturilor civile si de munca. De aici s-a nascut acea cultura a obedientei si a fricii de a fi dat afara, o cultura a invizibilitatii sociale si politice si spaima fata de autoritatile statului gazda. Dar si o cultura a comunitatii si a intr-ajutorarii, o cultura mitizata a Romaniei (si in bine si in rau, deopotriva) si un dispret aproape universal fata de autoritatile romanesti, considerate toate corupte si incapabile….. In 2019, Ministerul Romanilor de Pretutindeni considera ca 5,6 milioane de cetateni romani practica o forma de munca in afara tarii in Uniunea Europeana (in perioada respectiva UE era formata inca din 28 de state), pe langa alti patru milioane si ceva care erau cetatenii altor state – adica minoritari romani nativi ca atare in statele invecinate. O asemenea anvergura de migratie era declarata de INS Romania in 2018 ca fiind a doua mare migratie dupa cea din Siria (cauzata de razboi). Practic, nu exista niciun cetatean roman care sa nu fie afectat direct – prin rude mai apropiate sau mai indepartate – de fenomenul migratiei romanesti. Un asemenea fenomen poate fi considerat un adevarat cataclism social, economic si demografic pentru un stat, caci raportat doar la cifre, ai un numar tot mai scazut de nasteri pe teritoriul national, un numar tot mai mic de platitori de impozite si probleme sociale extrem de grave (ca sa amintesc doar de numarul imens de copii, practic abandonati la bunici sau rude). Paradoxal (sau nu) statul roman a fost mai degraba fericit sa se complaca in aceasta situatie de fapt, mai ales inainte de criza economica din 2008, pe vremea cand “diaspora” trimitea sume imense in tara care intrau in consumul intern, dand iluzia prosperitatii. Si pe vremea crizei, din nou, lipsa unor milioane de cetateni care nu mai intrau in sistemul social romanesc a fost o usurare pentru stat, care a facut foarte putin pentru cetatenii din interior si practic nimic pentru cei din exterior….. Cand vorbim despre “diaspora”, vorbim de fapt despre o intreaga societate romaneasca, pentru ca toate paturile si categoriile sociale sunt implicate in acest fenomen. Au plecat medici, asistente medicale, profesori, ingineri, IT-isti, agricultori, mesteri zugravi, electricieni, constructori, prostituate si hoti de buzunare. Nu cred ca exista o categorie sociala care sa nu isi fi trimis reprezentantii in lumea larga si in special in Uniunea Europeana. Plecarea unora din lumea interlopa i-a mai linistit pe cetateni (Romania e unul dintre cele mai sigure state ale UE), plecarea altora (medici, asistente, sudori etc.) i-a nelinistit mult mai tare pentru ca, de exemplu, avem printre cele mai precare asistente medicale la mia de locuitori (ganditi-va la miile de comune din Romania care nu au medic sau dispensar). Iar imaginea Romaniei a fost recunoscuta unanim in UE ca aceea a unei tari din care vin cohorte de saraci care atenteaza la asistenta sociala a statelor mai dezvoltate….. Au aparut astfel doua Romanii, cea dinauntru si cea dinafara, legate printr-o multime de emotii si contradictii: regrete, reprosuri, resentimente, iubire, nostalgie, antipatii si simpatii si o intreaga mitologie intretesuta de cei ramasi si cei plecati, bazata pe complexul unora ca au plecat si al celorlalti ca au ramas. Imaginea celor plecati a fost prezenta in constiinta celor ramasi, de cele mai multe ori, prin extreme: cazul Mailat, traficul de persoane, clonarea de carduri, cersetorii si hotii, cei fortati de autoritati sa plece (precum cei din filmul despre Pata Rat, din Cluj) si cei care au inventat, au creat, profesori, matematicieni, medici etc….. Nimeni nu si-a pus la inceput problema cauzei venirii lor si anume saracia si munca precara, probabil la negru sau chiar ilegala, a cetatenilor romani. Marea, imensa majoritate a celor care au revenit a revenit din motive strict economice, ceea ce faceau acolo nu se mai putea face pe vreme de epidemie: mii de badante au fost concediate, munca in constructii, mai ales la negru, a fost oprita, magazinele si restaurantele s-au inchis, vanzatorii si vanzatoarele, chelnerii si chelneritele au ramas pe drumuri…. Pe de alta parte, a fost momentul cel de la Cluj, desi avioane cu zilieri au plecat inclusiv de la Iasi si din Bucuresti si cred ca si de la Timisoara. Dar cel mai vizibil a fost cel de la Cluj, in care cand 2.000 de concetateni au fost adunati de prin toata tara, inclusiv din zone de carantina completa fara niciun control epidemiologic, si inghesuiti in aeroport pentru a fi trimisi la o munca precara in Germania. O munca precara si grea, desigur, dar care lor le aduce painea pe tot anul, paine pe care “piata libera” din Romania nu le-o ofera. Astfel, in timp ce presedintele Iohannis le cerea celor din “diaspora” sa nu vina in tara pe parcursul sarbatorilor pascale si domnul Vela, ministrul de interne, ii ameninta ca vor fi bagati in carantina, aceleasi oficialitati agreau ca cetatenii romani sa plece, chiar sezonier, pentru a mari migratia economica din Romania. Cei care au plecat de la Cluj au plecat in huiduielile societatii romanesti de pe Facebook si de pe canalele media, cei care au venit au venit in huiduielile societatii romanesti de pe Facebook si de pe canalele media. Dar, cred eu, de fapt, in loc sa huiduie, acum societatea romaneasca ar avea un bun moment de meditatie: ce am facut noi pentru acesti oameni care sunt permanent fortati sa traiasca intre veniri si plecari? Ce am facut pentru imensa mediana din “diaspora”, invizibila in societatea romaneasca, la fel ca si in societatea in care munceste? Integral: http://www.ziare.com

Țiriac zice că e la fel ca înainte: Când ies îmi cere un cerșetor 2000 lei, cică ”amendă”  Miliardarul Ion Țiriac susține că viața lui nu s-a schimbat practic deloc de când a fost introdusă starea de urgență. Țiriac declară că iese la fel de des, și la fel ca înainte apare un cerșetor care îi cere o sumă exorbitantă: minim 2000 lei. ”Mai nou, cerșetorii vin cu amenințări, că de ce ies din casă, unde mă duc. Păi cine ești tu, săracule, să-ți spun eu unde mă duc? Ai mandat de percheziție? Arestează-mă dacă vrei să mă oprești”, spune avocatul lui Țiriac. ”Nu-i oprește nimic pe acești cerșetori. Acum au început să se deghizeze în polițiști, în jandarmi, îmi cer o hârtie semnată și pozată pe telefon, cu datele mele personale. Păi eu n-am ajuns așa bogat pentru că sunt prost, dragii mei”, spune Țiriac. Acesta recunoaște însă că le aruncă uneori câte 2000 de lei, ca să scape de ei: Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 14 aprilie! Administratia Nationala de Meteorologie a emis, luni, doua atentionari de tip cod galben de vant valabile pentru mai multe judete. Prima atentionare de tip cod galben de vant si ninsori la munte intra in vigoare marti la ora 06:00 si expira la ora 21:00. In dimineata zilei de marti (14 aprilie), in Banat si Crisana, apoi treptat si in cea mai mare parte a Transilvaniei, nordul Munteniei, Oltenia, iar din orele amiezii si in Moldova, Dobrogea si estul Munteniei vor fi intensificari ale vantului cu viteze in general de 55…70 km/h. Vantul va avea intensificari si la munte, unde se vor semnala precipitatii mixte, iar in zona inalta vor predomina ninsorile si rafalele vor depasi 70…90 km/h, spulberand zapada. Se va depune strat nou de zapada in nordul Carpatilor Orientali si, mai ales pe creste, in restul masivelor montane. Cea de-a doua atentionare de tip cod galben de vant intra in vigoare marti la ora 21:00 si expira miercuri, la ora 06:00. In Dobrogea, sudul Moldovei si in jumatatea estica a Munteniei vor fi intensificari ale vantului cu viteze in general de 55…75 km/h, iar in Carpatii Meridionali si de Curbura, in special in zona inalta, rafalele vor depasi 80…100 km/h, spulberand zapada. In regiunile vestice, nordice si centrale se vor inregistra temperaturi minime predominant negative, astfel ca pe arii relativ extinse se va semnala bruma si local inghet la sol. In Bucuresti  temperatura maxima va fi de 21…22 de grade. Innorarile se vor accentua treptat si mai ales spre seara si noaptea va ploua. Vor fi mai ales averse, insotite posibil de descarcari electrice. Vantul va avea intensificari, cu viteze in general de 45…50 km/h si temporar 55…60 km/h. Temperatura minima, mai scazuta decat in noaptea precedenta, va fi de 2…3 grade.

DSP Vrancea, condusa de 11 ani de stomatologi, are sefi noi pusi de Tataru: Tot dentisti  Ministrul Sanatatii, Nelu Tataru, a schimbat, luni, conducerea Directiei de Sanatate Publica (DSP) Vrancea. Cel putin pe perioada starii de urgenta, care urmeaza sa fie prelungita, DSP Vrancea va fi condusa de doi medici stomatologi, scrie Vrancea24.ro. Catalin Bunghez a fost numit director executiv, iar Dragos Cozma, director adjunct. De altfel, institutia a fost condusa tot de medici stomatologi in ultimii 11 ani, de Mihai Nedelcu si Catalin Graur. Aflat in Focsani pentru a evalua situatia de la fata locului, ministrul Tataru a vorbit despre Spitalul Judetean si Spitalul Militar, unde sunt infectate cu coronavirus, in total, zeci de cadre medicale. El a spus ca de vina este si DSP, care nu a facut corect anchetele epidemiologice. “Daca vreti parerea mea sincera, situatia de astazi este o situatie care decurge dintr-o gestionare proasta a anchetelor epidemiologice si a Directiei de Sanatate Publica”, a spus Nelu Tataru. Intrebat daca a fost schimbata conducerea institutiei, ministrul a raspuns afirmativ. Integral: http://www.ziare.com

Un centru regional de testare pentru coronavirus a ramas fara reactivi, de cateva zile. Sute de probe trebuie recoltate iar Spitalul de Boli Infectioase Constanta, unul dintre cele sapte centre regionale de testare pentru coronavirus, a ramas, de cateva zile, fara reactivi, adica substantele chimice utilizate pentru detectarea virusului. Astfel, 300 de probe au ramase in asteptare, iar Directia de Sanatate Publica (DSP) a decis sa le trimita la laboratoarele din Capitala. Totusi, cand probele recoltate pacientilor au ajuns in Bucuresti, majoritatea au fost declarate neconforme, scrie Adevarul. Ca urmare, acestea trebuie recoltate din nou. Pacientii au fost instiintati despre acest lucru dupa 48 de ore de asteptare, conform sursei citate. Directorul DSP Constanta, Cristina Schipor, sustine ca in cursul zilei de luni vor ajunge la Spitalul de Boli Infectioase si reactivii. “DSP cand a aflat ca au un numar mare de probe in asteptare le-a trimis la Bucuresti. Aproximativ 300 probe. Din acestea, o parte au fost neconforme”, a declarat Schipor. Integral: http://www.ziare.com

Analiză Frames: Economia României riscă să se prăbușească. Politica pașilor mărunți e păguboasă, e nevoie de un Plan Marshall  ….În ritmul în care efectele economice se amplifică, ne vom trezi rapid cu peste 2 milioane de oameni fără joburi și cu o recesiune severă din care ne va fi greu să ieșim. România riscă să piardă cursa pentru competitivitate în fața țărilor din regiune, precum Polonia, Ungaria și Bulgaria, care vin cu măsuri concrete de susținere a economiei, menite să asigure continuarea business-ului dincolo de perioada stării de urgență. România economică arată precum un pacient ajuns la spital în comă, cu multiple traumatisme, căruia medicii, în loc să îl ducă în sala de operație, îi administrează o aspirină și îi pun pansamente, pentru a-i acoperi rănile grave. Fără tratamente medicale de specialitate, pacientul România riscă să moară, iar dacă va fi totuși salvat printr-o minune, va rămâne cu dizabilități care nu îi vor mai permite să ducă o viață normală. Așa arată, potrivit analiștilor, radiografia economiei românești după o lună de ,,coronacriză economică’’….. Estimările Frames, anunțate la începutul crizei, privind numărul de peste 1 milion de persoane ce vor ajunge în șomaj tehnic, considerate la vremea respectivă de politicieni ca fiind hazardate, au fost confirmate de realitate, iar perspectivele sunt, în continuare, din ce în ce mai sumbre. ,,Din mediul de afaceri primim semnale că tot mai multe companii își suspendă activitatea și că blocajul financiar se accentuează. Creditul furnizor, cel care alimenta mare parte din business-ul din România, a înghețat, iar multe companii au ajuns în prag de faliment, astfel că își vor trimite angajații în șomaj sau îi vor disponibiliza în această lună. În acest ritm, vom ajunge rapid la 2 milioane de angajați fără joburi la finalul stării de urgență’’, afirmă analiștii de la Frames. ,,25% dintre IMM-uri sau închis sau se vor închide în următoarea perioadă. Sunt peste 1 milion  de oameni trimiși în șomaj tehnic. S-au mai întors minim 1 milion de români în țară. Cum vor fi absorbiți aceștia în campul muncii? Cum vor deveni aceștia contribuabili nu asistați social?  Este nevoie de un plan de susținere a IMM-urilor’’, afirmă Cristian Lungu, managerul Agenției de Consultanță pentru Dezvoltarea Afacerilor. POLITICA PAȘILOR MĂRUNȚI, PĂGUBOASĂ Potrivit analizei, România are nevoie de măsuri concrete de susținere a business-ului, pe termen mediu și lung, de un adevărat ,,Plan Marshall’’, dincolo de cele care vizează starea de urgență. ,,În timp ce la noi se vorbește doar de măsurile pe termen scurt, pentru perioada de restricții, în alte țări se pun în aplicare planuri pe termen mediu și lung.  Politica pașilor mărunți, pas cu pas, anunțată de Guvernul Orban, generează deja temeri în ochii investitorilor, afectează credibilitatea economică a României. România are nevoie de un plan concret, cu obiective, termene și finanțări asumate, care să creeze încredere pentru cei care vor să investească în România, mai ales pentru cei care vor să își mute facilitățile de producție din China, un fenomen economic pe care autoritățile par să il ignore în prezent’’, afirmă Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames. În timp ce în România, planurile de combatere a crizei vizează doar 2% din PIB și acoperă doar perioada de stare de urgență, în Ungaria, o țară care are o economie cu 40% mai mică decât cea a României, Guvernul alocă 30 de miliarde de euro (20% din PIB) pentru compensarea efectelor crizei, printre care și un fond strategic de 1,3 miliarde de euro pentru investiții în infrastructură…..,,În timp ce alte țări profită de relaxarea restricțiilor Pactului de Stabilitate și se împrumută din piețele externe, își rezervă zeci de miliarde de euro pentru investiții în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri intern, în România, autoritățile abia reușesc să adune bani de la băncile locale și trag de urechi firmele care n-au completat cum trebuie cererile de șomaj tehnic. Dincolo de vânătoarea de produse medicale (măști, combinezoane, aparatură specială), ne aflăm într-o cursă acerbă pentru finanțare la care România pare să fi pierdut startul’’, afirmă analiștii. ,,Am fi vrut să vedem, precum în Japonia, un program de obligațiuni pentru construcții, emise de stat. Ne asiguram astfel finanțarea pentru lucrările de infrastructură publică’’, mai spun aceștia. Până în prezent, Guvernul a promis și încă nu a plătit niciun leu din cei 10 mld. lei pentru șomajul tehnic și 15 mld. lei garanții pentru susținerea creditării IMM-urilor. În rest, după o adevărată bâlbâială privind plata taxelor, a oferit o bonificație pentru cei care își plătesc taxele la timp și a anunțat un proiect de tăiere a reducere a salariilor în sectorul public. Potrivit experților, tăierea salariilor bugetarilor este, cel puțin așa cum se prezintă acum, doar o măsură de imagine. ,,Din cei 1,24 milioane de bugetari, sunt aproape 700.000 care nu vor fi afectați sub nicio formă, pentru că activează în domenii esențiale. În conditiile in care statul aloca 102 mld.lei ca fond de salarii pentru bugetari (s-a dublat în ultimii 5 ani), economia estimată de Orban, de 1,5 mld lei, este ridicolă. Tăierea salariilor bugetarilor se dovedeste doar o măsura de imagine, care va avea efecte negative (scăderea consumului, tensiuni sociale etc)….. DE CE EXPORTĂM FORȚĂ DE MUNCĂ? În timp ce alte țări încearcă să își protejeze forța de muncă, să le ofere joburi și să îi țină în țară,  România exportă muncitori pe bandă rulantă către Germania și, posibil în lunile următoare, către Italia și Franța, țări care au anunțat, la rândul lor, că vor muncitori români. Potrivit analiștilor, dincolo de încălcarea flagrantă a regulilor privind starea de urgență, această situație arată lipsa de viziune a autorităților române în privința forței de muncă. ,,Continuăm, din păcate, o politică păguboasă, care a afectat economia românească în ultimii 30 de ani. În loc să luăm măsuri pentru a ne conserva forța de muncă, le facilităm plecarea în străinătate. Să nu uităm că, acum câțiva ani, un politician cunoscut spunea că nu avem nevoie de medici….. NEVOIA DE LEADERSHIP România are nevoie, mai mult ca oricând, de leadership, de politicieni care să uite de interesele electorale și care să ia măsuri drastice, chiar dacă nepopulare. ,,De ce nu s-a apelat încă la banii de la Fondul Monetar Internațional? Pentru că un program de finanțare va veni cu condiționalități clare, precum reducerea aparatului de stat – concedierea a sute de mii de bugetari, privatizarea directă sau pe bursă a companiilor de stat căpușate politic, precum Aeroportul Otopeni, Hidroelectrica, TAROM, SNCFR, SNLO, renunțarea la pseudo-programul de dezvoltare locală PNDL. Astfel de măsuri vor afecta capitalul electoral al guvernanților. Din păcate, sacrificăm potențialul de revenire al economiei pe altarul intereselor electorale’’, afirmă analiștii….,Sperăm ca rectificarea bugetară să vină cu altă viziune. Nu mai poți funcționa, ca stat, cu aceleași repere ca în anii dezmățului bugetar. Trebuie măsuri concrete, asumate, legate de cheltuielile statului cu aparatul public, trebuie anunțată decizia anulării creșterii pensiilor cu 40% din septembrie și impozitarea pensiilor speciale. Integral: https://www.g4media.ro

Mircea Coșea: Să nu credem cumva că economia se va relansa ca o pizza congelată!  Profesorul de economie Mircea Coșea este de părere că autoritățile ar trebui să înceapă o relaxare treptată a restricțiilor, așa cum au început și alte state, pentru că economia se află într-o situație de blocaj din care se va recupera greu. Criza sanitară omoară oameni acum, dar și criza economică poate să omoare oameni după o anumită perioadă, spune Mircea Coșea. Profesorul este de părere că pe etape, anumitor activități li se poate da drumul, cu măsurile de protecție de rigoare, așa cum au făcut și alte țări. „Problema este – și mie mi se pare că trebuie să-i acordăm atenție din ce în ce mai multă – că nu facem un echilibru foarte real și foarte corect între criza sanitară și criza economică. Să știți că gravitatea în economie deja a început”, avertizează profesorul de economie. „Calculele care s-au făcut în alte țări arată că atunci când economia coboară cu 10 la sută, trebuie să înceapă acest proces de ieșire din casă, cum se spune, adică trebuie reluată activitatea economică pe diferite domenii, cu diferite amplitudini, cu anumite condiții.  La noi, economia, în mod instituțional – este declarația pe care a făcut-o prim-ministrul -, a scăzut deja cu 30 la sută. Suntem în momentul în care recuperarea va fi extrem de grea. Trebuie să înceapă o relaxare. Or, această relaxare văd că se face în alte țări. Germania se relaxează cu muncitori români – e un lucru pe care eu nu-l accept, dar asta e. În alte țări, lumea începe să se gândească la activități care pot fi desfășurate în condiții de siguranță”, a spus Mircea Coșea într-o intervenție la Digi24. Ce domenii ar trebui relansate „La noi, ar trebui să înceapă încet-încet statul să pună în mișcare anumite activități prin comenzi pe care trebuie să le dea statul. Statul a dat niște comenzi pentru măști, pentru costume. E bine, dar asta nu contează, sunt valori adăugate mici. Noi ar trebui să punem în funcțiune industria alimentară, pentru că trebuie să producem în țară produse din materia primă pe care o avem. Importurile vor merge mai greu în acest an”, arată Mircea Coșea….. „Fără o infuzie de capital în economie nu ne vom putea mișca, iar bugetul României nu e capabil să facă așa ceva, e un buget cu deficit mare. Cred că mai trebuie să recurgem la împrumuturi, trebuie să fim mai atenți cu fondurile europene, trebuie să avem negociatori mai buni la Bruxelles, pentru ca din acești 500 de miliarde pe care Uniunea Europeană îi deblochează în curând să avem și noi o parte mai importantă, nu să ne dea ce a mai rămas de pe la alții, deci e momentul ca autoritățile să se gândească în mod foarte serios și la criza economică, nu numai la cea sanitară. Sigur, cea sanitară apără vieți. Acum. Însă să știți că cea economică poate să omoare oameni după o anumită perioadă, pentru că există posibilitatea unei scăderi importante a veniturilor la populație. Asta va duce la scăderea puterii de cumpărare și vor apărea fenomene de sărăcie și cu efecte sociale grave, dacă nu se iau măsuri”. Profesorul Coșea mai susține că potrivit informațiilor pe care le are de la casele de avocatură care se ocupă de relația clienților cu băncile, deja băncile resping multe cereri de suspendare a ratelor. Integral: https://www.digi24.ro

Era o senină și friguroasă zi de aprilie și ceasurile băteau ora 13  ….Orwell, chiar el: „Dacă e să definim, până la urmă, libertatea, atunci libertatea înseamnă să rostești adevărul pe care oamenii nu vor să-l audă.”  Iar adevărul pe care oamenii nu vor astăzi să-l audă este că, la un moment dat, ei or să moară.  Și pentru că acest adevăr este astăzi de neauzit, atunci să-i zicem acestui adevăr fake news. Starea de urgență pe care o trăiesc mi-a dat să trăiesc foarte multe stări.  Una dintre ele este nedumerirea în fața modului în care oamenii consimt, de bună voie și de spaimă, să-și abandoneze drepturile. Statistici recente confirmă, de exemplu, că peste 85% din populația Spaniei, Franței și Italiei aprobă restricțiile asociate stării de urgență sau de necesitate (1). Sunt cam surprins de asemenea covârșitoare majoritate a acelora care se cer închiși în casă și uită de mărețele vocații ale libertății și sacralității drepturilor fundamentale, mai ales în jurisdicții servite drept modele democratice atâta vreme. La limita limitelor, aș putea pricepe că oamenii (de la noi sau din alte locuri) acceptă să renunțe la libertatea de mișcare și de întrunire, la siguranța proprietății sau la beneficiul școlii câtă vreme ni se zice că suntem în plin război cu un inamic extrem de pervers și, pe bază de decret, suntem internați la hibernare. Ce nu pricep însă sunt, printre multe altele, capitularea pe două fronturi vitale pentru orice regim care, în ciuda stării de criză, continuă să se auto-definească drept „democratic”: lipsa unor autentice dezbateri, serioase și publice, mai ales la nivel academic și guvernamental, despre justețea măsurilor adoptate și proporționalitatea lor față de agresivitatea inamicului (1) și, pe de altă parte, felul în care-i trimis (ori se auto-exilează) în carantină dreptul la liberă gândire și la liberă expresie (2), cel mai adesea sub pretextul că trebuie apărat de covidul “fake news“(3). 1. Vă amintiți, desigur, de celebre sloganuri ale Pieței Golanilor din ’90, „Libertate te iubim / Ori învingem, ori murim” sau, și mai dramatic, „Vom muri și vom fi liberi”. Ce vremuri, câte speranțe, câtă candoare… Erau timpurile în care și moartea, și libertatea erau încă abstracțiuni și, ca idei, se jucau în lozinci de rime împerecheate sau sentințe mândre de paradoxul lor vivace, figuri literare ludice care voiau să zică, de fapt, că libertatea e absolută, iar moartea nu există. Piața Golanilor e astăzi pustie, iar golanii au ajuns oameni serioși, la și, mai ales, în casele lor. Azi le e frică de moarte sau, mai rău, le e frică de aceia care pretind că-i apără de moarte ori, și mai grav, le e frică să-și omoare confortul de moment, prejudecățile și conformismele. Nu îndemn la răzmeriță, dar mă întreb cum de oare noi, golanii, nu ne mai facem astăzi auziți (măcar la telefon sau în balcon) în rime similare: mai bine haimana decât distanțat, mai bine mort decât izolat? Unde e dezbaterea, unde-s argumentele și contra-argumentele despre Minciuna ori Adevărul care ne-au blocat în casă? De ce atât de puține voci care se întreabă despre logica întregii operațiuni de camuflaj? (2) Unde-s discuțiile profunde și serioase din centrul cetății ori măcar din mass-media „oficială” despre plusurile și minusurile acestei strategii de otrăvire a fântânilor și pustiire a holdelor de grâne? În condițiile unei tot mai vizibile devalorizări culturale a dezbaterii și judecății (3) , unde-s acei mulți cărturari și eseiști care adnotau atunci acele sloganuri cu entuziasm hermeneutic și adicție de libertate și scriau ulterior texte după texte, toate musai filosofice, despre măreția libertății, miza curajului și noblețea dizidenței, care înfierau totalitarismul și „ciuma roșie” și care țineau prelegeri și seminarii despre „valorile” „statului de drept”? De ce nu ies ei azi în agora – fie ea virtuală – să provoace dezbateri despre cât de periculos e dușmanul și cât de gravă este pierderea de libertate? Să fie tăcerea asta, aproape generalizată, expresia fricii de libertatea de expresie, expresia autocenzurii?…2. De unde frica asta? Probabil din experiențele premergătoare coronei (before corona-BC, expresia lui Brendan O’Neill) când, înainte de-a fi transferați la urgență, am fost internați la secțiile de „globalism”, „excepționalism”, „environmentalism” sau „fraternitate și unitate europeană”?… Sau când, diagnosticați ca „vulnerabili”, am trecut prin saloanele de „corectitudine politică”, de „spații sigure”, de „diversitate”, de „incluziune” și de mândre parade?… Ori cumva când, la boli interne, am zăcut și am fost tratați la „anticorupție”? Erau, nu-i așa?, secțiile, saloanele și aripile pavilionului în care totul se prezenta foarte curat și septic, democrația-„democrație”, libertățile-„libertăți”, sensibilitățile-ocrotite, diferențele- cauterizate, genurile-unul și (același) unul, sexualitatea-sterilizată, patriotismul-anesteziat, prezumția de nevinovăție-castrată. Adică secțiile, saloanele și aripile în care limbajul și libertatea de-a vorbi ce gândești au fost, și ele, siliconate și supuse unei intensive terapii de acomodare cât mai corectă la religia post-post-modernismului: ssst-weapons of mass destruction-WMD!, ssst-war on terror!, ssst-toleranță!, ssst-multiculturalism!, ssst-anti-fobie!, ssst-anti-naționalism!, ssst-anticorupție! Sssssssst! Odată aduși la urgență însă, mă așteptam ca, drept compensație pentru paralizia de ambe drepturi și ambe libertăți, măcar dezlegare la limbă să ni se acorde. Să putem ieși în balcoanele carantinei, să ne eliberăm și să strigăm în gura mare ceea ce, până mai ieri, era „incorect” și de nerostit, denunțul împotriva tuturor virușilor care au îmbolnăvit lumea și umanitatea, pacea și dreptul, etica și bunele moravuri. Că, de exemplu, militarismul imperiului a ucis națiuni și oameni, a mutilat milioane de destine, a trimis în pribegie familii și orfani, a distrus case, școli și spitale, a călcat în picioare dreptul internațional și-a comis alte și alte și alte și alte nenorociri numai și numai pentru putere și bani. Sau că ideologia identității de gen și politicile transumaniste au fost o ocară la adresa divinității însăși, a terfelit egalitatea în numele egalității, diversitatea în numele diversității și libertatea în numele libertății și că poate taman aceste ideologii și politici sunt laboratoarele în care a fost meșterit virusul inamic de azi. Că „statul de drept” și „democrația” și „drepturile omului” au ajuns simple lozinci de lemn, că dreapta și stânga se contopesc în același centru și că, în general, ideologiile globaliste se aliniază resemnate pe centrifugă…..Ori să cerem externarea de la „interne” și să scandăm că „anticorupția” nu-i decât un simplu slogan sub care s-au ascuns răfuieli și reglări de patimi și că dreptul la apărare și prezumția de nevinovăție nu-s simple „găselnițe avocățești”. Și că, în general, să strigăm eliberator că a spune ce gândești nu echivalează nicidecum cu “hate speech“. Și câte și mai câte alte și alte și alte adevăruri –„subiective”, sau cum or fi – care ne-au fost interzise de ideologia dominantă a neo-progresiștilor, neo-rezistenților sau neo- …-ziceți-le-cum-vreți. Și, peste toate, să putem ieși în balcoanele carantinei și să-l întrebăm pe domnul Mike Pompeo ce-a vrut să spună când ne-a avertizat că toată această isterie virală nu-i decât un exercițiu (4). Și pe urmă să ne expunem nedumeririle – „subiective”, sau cum or fi – că transferul în congelator al unei întregi planete riscă să ne înghețe toată umanitatea din noi, că demolarea controlată a sistemului economic mondial ar putea face ca oamenii să moară de foame și să-și caute pâinea prin violență, că singura diferență reală dintre covid și ceilalți viruși gripali ar putea fi, cum zicea un faimos biolog, că acest covid are și PR, că „distanțarea socială” este un oximoron orwellian oribil menit să definească programata criogenie sufletească (după cum orwellian-oribile sunt denunțurile încălcării ei de „entitățile raportoare” și „agenții de integritate” (5), că nano-cipurile programate să ne asigure identitate biometrică digitală și portabilă ne transformă-n animale marcate cu fierul roșu, că ne e teamă de vaccinul obligatoriu care ni se va oferi drept împărtășania cu inteligența artificială, că ne e dor de părinții și de bunicii noștri, și că, în general, măsura carantinei este vădit disproporționată față de gravitatea pericolului…..În fine, dacă tot e să vorbim despre „știri false” și nocivitatea lor, stau să mă întreb cum au fost sancționate știrile cu adevărat false conform cărora Saddam Hussein deține arme de distrugere în masă, știri în baza cărora a fost declanșat un război devastator și perpetuu împotriva unei țări suverane și a dreptului internațional? Dar minciunile grosolane livrate la 9/11 conform cărora turnul 7 din complexul WTC s-ar fi prăbușit în 3 secunde din cauza unui incendiu la unul din cele 49 de etaje, minciuni care au contribuit, și ele, la declanșarea unui alt ilegal război? Carevasăzică, minciuni cu adevărat istorice, nu glumă…Dar dacă, Doamne-ferește!, (Doamne-ajută?…), se va dovedi cândva că toate informațiile privind periculozitatea virusului agresor și care au motivat actualul război mondial devastator au fost întemeiate pe date eronate? Întreb doar, nu dau cu paru’… Integral: https://www.hotnews.ro

Daniel P. Funeriu: Niște tinerei frumoși și liberi vin la piață cu un dulce mielușel, tocmai salvat din ghearele unui lup, pe care, de drag, îl cumperi pentru copilașul tău de 6 ani. Când pleci cu el, tinerii frumoși și liberi îți spun ”l-am botezat Corectitudine Politică”. Îl duci acasă, îl hrănești, vecinii încântați își cumpără și ei miei ca al tău, devine o modă, cine nu are mielușel e văzut rău… e hain, egoist, e bârfit de toată lumea, nu mai e primit la clubul de bridge… Copilul tău crește… La fel și mielușelul care începe să aibă urechi ascuțite. Îți spui ”ia uite, ce interesant, nu mă gândeam că pot fi și miei cu urechi gri și ascuțite”. Părul începe să devină sârmos… Poate o fi o rasă nouă… în loc de drăguțe copite apar gheare, vecinii îți spun că e ciudat… ar fi mai bine să mergi la veterinar să întrebi… Tu, cu imaginea tinerilor frumoși și liberi în minte, cu senzația încă vie a plăcerii de a-i fi mângâiat prima oară blănița, ignori. Vezi că după o vreme caninii sunt ascuțiți, behăitul drăguț dispare. Într-o noapte faci un coșmar: mielul cel dulce s-a transformat într-o agresivă fiară care ți-a devorat copilul. Te trezești, bei cafeaua, soarele se ridică frumos pe cer și ieși în curte. Unde, într-o baltă de sânge îi vezi pe cei dragi morți și jumătate de cartier devorat… Iar mieii din cartier, de-acum înfricoșătare animale în haită, îți spun rânjind: numele nostru e, de fapt, ”Poliția Gândirii”.  Fiți oameni, fiți buni cu cei din jur, combateți discriminarea pe unde o prindeți, luptați pentru egalitatea femeilor, educați-i pe cei cu mai puțin noroc în viață ca voi, nu vă bateți joc de cei slabi. Comportați-vă cu justețe, filtrați informațiile, evitați ura și răutatea. Dar nu cedați din libertățile pe care le avem azi grație sacrificiilor celor de ieri. Nu vă lăsați pradă facilă cuvintelor frumoase care ascund realități criminale. Și uitați-vă atent la mielușeii pe care îi adoptați. Paște Fericit celor care îl sărbătoresc. Sursa: https://www.facebook.com

Dilema prizonierului și încălzirea globală sau despre ceasuri și nori Pandemia actuală se va termina mai devreme sau mai târziu, după care vor fi reluate bombardamentele mass-media despre incendiile din Australia sau California, avatarurile Gretei, creșterea temperaturilor în paralel cu cea a concentrațiilor de CO2, apocalipsa climatică etc. Anticipând viitoarea campania mediatică, îmi permit să atrag atenția asupra unui eveniment remarcabil, dar care a trecut practic neobservat de aceleași mijloace de comunicare în masă. În decembrie 2019, a avut loc la Madrid cea de-a 25-a Conferință a Părților (COP25), parte integrantă a UN Convention on Climate Change (UNFCCC). După 2 săptămâni + 2 zile de discuții, eșecul conferinței a fost declarat fără echivoc:…Vreme de 25 ani de negocieri, s-au scremut munții și s-au născut doi șoricei: unul deja mort (Protocolul Kyoto) și altul pe moarte (Acordul de la Paris)…. Cine furnizează acele bunuri publice globale? Odată ce ele există, înseamnă că sunt acolo spre beneficiul tuturor. Dar atunci vor apărea și consumatori care vor căuta să se bucure de beneficiile bunurilor globale fără a contribui la producerea lor. În lipsa unui mecanism de acțiune colectivă, ele riscă să fie sub-furnizate. Similar, fără acțiuni colective, opusul bunurilor publice – poluarea, zgomotul, criminalitatea stradală, creditarea bancară riscantă etc. – vor deveni supra-furnizate. Un exemplu: pe 12 aprilie 2020 se împlinesc 65 de ani de când omenirea a primit gratuit formula vaccinului anti-poliomielitic, produs de echipa doctorului Jonas Salk de la University of Pittsburgh. Până atunci, milioane de copii și adulți (președintele F. D. Roosvelt) din întreaga lume fuseseră mutilați pe viață din cauza bolii neiertătoare. Doctorul Salk nu și-a patentat niciodată descoperirea (There is no patent. Could you patent the Sun?) și vaccinul lui a devenit un bun public global fără nicio contribuție din afara Statelor Unite. Astăzi, urmașii doctorului Salk, incluzând pe fiul lui, Peter, lucrează fără răgaz în laboratoarele Universității din Pittsburgh pentru a descoperi formula vaccinului anti-COVID-19. Și în alte laboratoare din lume se accelerează cercetările pentru prioritatea mondială a descoperirii vaccinului. Va fi, fără îndoială, un bun public global. O singură întrebare am: Vor avea acei descoperitori înălțimea morală a doctorului Salk să declare că There is no patent. Could you patent the Sun?… Ce se observă deocamdată este un exemplu perfect al „răului” public global: scăderea pronunțată a costurilor călătoriilor și a comunicațiilor de tot soiul a accentuat propagarea rapidă a virusului COVID-19, un lugubru semnal de alarmă care ne amintește dureros că unele forțe globale nu respectă granițele sau popoarele. În astfel de situații-limită apar, din păcate, și politici non-cooperante, de tipul „vecinul meu cerșetorul”. Recenta și unica decizie a României de a-și suspenda exportul multor produse agricole se încadrează în acest tip de comportament și sugerează că unele state se comportă ca struțul care-și bagă capul în nisip: urmărindu-și prioritar interesele naționale, acele țări renunță la planuri de cooperare, care oferă atât beneficii globale, cât și individuale pentru participanți…. Unul din viciile inerente ale unei cooperări internaționale de tip 3, supuse dilemei prizonierului, îl reprezintă existența „călătorilor fără bilet”, sau blatiști (free riders), în jargon studențesc. Este o realitate tristă, demonstrată fără echivoc, că unele state, mânate de dorința prezervării interesele lor naționale, preferă „să meargă fără bilet”, adică acceptă să primească bunuri publice fără a contribui la costurile aferente producerii lor. În cazul acordurilor climatice internaționale, unele țări așteaptă ca altele să-și reducă emisiile fără să cheltuiască semnificativ ele însele pentru reduceri proprii. A invoca interese naționale prioritare are sens atâta timp cât impacturile produse nu depășesc granițele naționale. De exemplu, un guvern își poate proteja cetățenii în cazul acordurile comerciale internaționale prin aplicarea unor tarife preferențiale (cazul recent al Statelor Unite în relațiile cu China, Mexic sau Canada). Dar atunci când Statele Unite își reduc constant emisiile de CO2 prin înlocuirea cărbunilor cu gaze de argilă, în timp ce China, India, ori Brazilia își măresc emisiile și construiesc, acasă și în afara granițelor proprii, noi termocentrale pe cărbune, situația nu mai este OK. Politicile naționaliste, non-cooperante, centrate doar pe binele național și mizând pe cheltuielile altor țări pentru reducerea emisiilor sunt contraproductive. Eșecul acordurilor climatice internaționale este în cauzat în cea mai mare parte de „călătorii fără bilet”. Și atât președintele George W. Bush, care a respins Protocolul de la Kyoto, amorsat de tandemul Clinton-Al Gore, cât și președintele Donald J. Trump, care a decis retragerea Statelor Unite din Acordul climatic de la Paris, aranjat de administrația Obama, au invocat existența „blatiștilor” climatici – țări care beneficiază unilateral din reducerea emisiilor americane. Un al doilea exemplu elocvent, dar nonclimatic, despre efectele nefaste ale sindromului „călătorii fără bilet” are în centrul său obligațiile contractuale ale țărilor membre NATO, obligații asumate prin semnarea Tratatului în momentul aderării. Membrii NATO s-au obligat să se apare în comun – unul pentru toți, toți pentru unul – și să suporte în comun cheltuielile acestei apărări. Numai că, în realitate, povara cheltuielilor este strict asimetrică: Statele Unite au contribuit 71.7% din bugetul NATO pe anul 2018, mai mult decât Germania, Franța, Italia, Spania, Marea Britanie și Canada la un loc. În același an, o serie de membri NATO au cheltuit pentru apărare sume minuscule din PIB-urile lor: Luxemburgul – 0,46%; Belgia – 0,90%; Spania – 0,92%; Slovenia – 0,98%….. Toate întrebările despre Pământul-bulgăre-de gheață (Snowball Earth) sunt încă obscure pentru că datele geologice sunt limitate și nu avem încă o teorie care să explice convingător începutul și finalul perioadei când Pământul a fost complet acoperit cu gheață. Fenomene precum Oscilația Atlanticului de Nord (NAO) sau Oscilația Arctică (AO) nu sunt încă explicate.vi Foarte scurt spus, eu cred că există doar două climate – glaciar și interglaciar. Ce ni se spune însă la schimb? Predominant, informații despre creșterea temperaturilor atmosferei, cuplate cu creșterile concentrației de CO2. Percepția publică este dominată (aș spune tiranizată) de experții guvernamentali, care manipulează simulări ale viitoarelor variații climatice. Acele simulări, numite Modele de Circulație Generală (GCM) nu pot fi verificate pentru că datele sunt inexistente. Așa că noi, plătitorii de taxe care suportă acei experți, trebuie să-i credem pe cuvânt de onoare. Faptul că super-computerele de azi produc cantități uriașe de numere, fără a putea simula măcar un singur ciclu glaciație-interglaciație din trecut, ridică o simplă, dar fundamentală, întrebare: De ce trebuie să le credem? Modelele climatice au devenit astăzi niște substitute ale realității observabile. Adică, avem o nouă paradigmă prin care simulările și programele computerizate au înlocuit teoria și observațiile. Iar guvernele hotărăsc în mare măsură natura cercetării științifice și rolul principal al societăților profesionale este să facă lobby la guvern pentru a obține fonduri și avantaje speciale (de ex., director de institut, consilier științific ș.a). Integral: https://www.hotnews.ro

Luna degeaba si lectia germana Nu cred ca Romania ar trebui sa fie recunoascatoare Germaniei ca face pentru cateva mii de cetateni romani ceea ce autoritatile romane nu sunt in stare. Si nu numai autoritatile de acum desigur, ci in mod cronic. Ceea ce s-a intamplat in Romania cu oamenii plecati catre Germania a fost revoltator prin lipsa totala de organizare. In mod evident se stia de plecarea lor. Ar fi de-a dreptul teribil sa putem crede ca in stare de urgenta o asemenea miscare de oameni si autocare a trecut neobservata. Faptul ca permiti acestor oameni sa plece la munca, atat timp cat tu nu le oferi nicio sansa, mi se pare corect, dar nu in conditii care contrazic absolut toate regulile pe care incerci sa le impui in aceasta perioada societatii. Pe langa faptul ca in felul acesta ii pui in pericol, oferi si un exemplu frustrant pentru cei amendati ca n-au trecut ora pe declaratie sau pentru cei care te-au luat in serios si nu au mai iesit de saptamani intregi din casa. Si asa restrictiile devin tot mai greu de respectat si sunt tot mai putin respectate. Termenul de comparatie a fost la sosirea in Germania, unde oamenii au fost primiti organizat, au fost verificati, cazati corespunzator si sunt tinuti intr-un fel de carantina activa. Statul german se da peste cap pentru ca economia sa functioneze. Si nu am multe indoieli ca va reusi. Diferenta asta arata de ce noi, cu un numar destul de mic de cazuri grave si decese, ne pregatim sa intram in a doua luna de stare de urgenta, fara nicio perspectiva, in timp ce restul Europei isi redeschide treptat si prudent economiile inclusiv in folosul, iata, al unor romani. Romania nu se va deschide cand vrea Merkel, cum spun diversi “nationalistopati”, ci atunci cand autoritatile romane vor fi capabile sa puna cap la cap un plan articulat de redeschidere. Este paradoxal pentru mine ca despre redeschiderea economiei si importanta ei vorbeste cel mai apasat nu vreun ministru, nu premierul sau presedintele, ci un medic, prof. Rafila, constient, spre deosebire de autoritati se pare, ca: “avem o foarte mare urgenta legata de economie. Trebuie sa facem pasi pentru a reveni incet la normal si sa ne intoarcem la lucru. Daca nu ne intoarcem la lucru, toate masurile pe care ni le imaginam in sistemul sanitar vor fi inoperabile”. Eu nu inteleg la ce a folosit luna aceasta de stare de urgenta. In opinia mea, menirea ei, cu toate restrictiile aferente, ar fi fost sa dea timp statului sa se pregateasca pentru noua situatie si sa puna la cale, asa cum au facut restul statelor, noua forma de functionare in conditiile date. Dar noi dupa o luna nici macar masti in magazine nu avem inca. Au curs ordonantele militare, in general catre miezul noptii ca sa aiba un aer mai grav, cu o prezentare de stand-up comedy, si care, in general, nu au facut decat sa corecteze precedentele ordonante militare. Sa o luam pe cea mai recenta. A iesit dl Vela sa ne anunte ca se interzice exportul de cereale, biscuiti si produse de patiserie. Ca sa descopere a doua zi ca nu pot sa opreasca exporturile intracomunitare, corectura facuta de Ludovic Orban cu penibila scuza ca nu am inteles noi bine ce spusese dl Vela cu o seara inainte (sigur exista ipoteza viabila ca insusi dl Vela sa nu fi inteles ce a spus, dar asta e alta poveste). A mai trecut o zi si presedintele Rompan a dezvaluit ca interzicerea exportului de produse de panificatie procesate ar provoca pierderi mari: “Noi pierdem niste piete anuland contracte, piete pe care am muncit 10 ani sa le castigam, asa cum este Egipt”. Afland asta, de parca nu era obligatoriu sa stie, ministrul Agriculturii a promis corectia. In privinta bugetarilor, noi avem trei categorii: cei care muncesc full time, cei care muncesc partial si cei care chiar nu fac nimic. In sectorul privat a intrat in somaj tehnic total doar ultima categorie, restul isi vad de treaba. Nu inteleg de ce statul isi propune sa trimita in somaj tehnic si angajati utili, jumatate de luna, in timp ce plateste integral jumatate de luna bugetari care nu fac nimic. Probabil ca rezultatul financiar ar fi acelasi daca ar intra in somaj tehnic integral bugetarii care nu pot munci si ar fi lasati cu plata integrala cei care pot munci. Asta daca vorbim despre somaj tehnic care presupune intrerupere de activitate. Integral: http://www.ziare.com

Vela a numit un securist acuzat de crime la Revoluție în funcția de adjunct al Jandarmeriei. Revolta revoluționarilor Colonelul Remus Cîmpan a fost numit recent de către ministrul de Interne, Marcel Vela, în funcția de adjunct al Jandarmeriei Române, situație care a provocat furia revoluționarilor. Asociația „21 Decembrie 1989”, prin liderul Doru Mărieș, a lansat o serie de acuzații, transmițând că Marcel Vela a numit în funcția de adjunct al Jandarmeriei Române un individ care a tras la Revoluție și, mai mult, și-a împușcat chiar și un camarad. Mai mult, revoluționarul Marian Moroșanu, zis și Ceaușescu, a atras atenția, printr-o postare pe Facebook (pe care o puteți accesa AICI), că Remus Cîmpan minte în cadrul CV-ului: “Remus Cîmpan minte cu nerușinare în CV-ul lui, în care afirmă că în perioada 1985-1988 a urmat Școala militară de ofițeri activi ai MAI- în anul de glorie al lui Ceaușescu aceasta era Școala de ofițeri activi de securitate ai MI. Iar în perioada 1988-1991 el scrie că era comandant de subunitate la Centrul de perfecționare jandarmi – minciuni! – era comandant la securitatea Lugoj. Nu merge să pui securiști vechi în haine (grade) noi, domnule Vela!”.…. Doru Mărieș: Este vorba despre un ofițer care a fost ucis, nu știm ce a făcut până în data de 22 decembrie la Timișoara, transferat de la Turnu Severin, s-a întors la Lugoj și într-o unitate militară a fost împușcat, se presupune de acest domn Cîmpan, care zilele trecute a fost numit adjunct al Jandarmeriei Române. Domnule ministru de Interne, Marcel Vela, ați avut cunoștință că acest individ a ucis pe cineva la Revoluție? Nu știm în ce condiții, sau poate știm, vă lăsăm pe dvs. să deslușiți și să luați măsurile cuvenite! Cred că e prea mult! Poate găsim și oameni care nu au tras la Revoluție să fie numiți în asemenea structuri!”.…. Marian Ceaușescu: “De la conducerea Jandarmeriei Romane a plecat un fost securist: General de brigadă dr. Constantin FLOREA care a făcut parte din cordonul de represiune apărând “Comunistul și Dictatura Ceaușescu” contra romanilor în 21 decembrie 1989 din piața universități. Si a venit alt fost securist. Eroii din Timișoara se întorc în mormânt. Pentru că fostul locotenent securist, Remus Ioan Cîmpan, cel care în 1989 a fost împotriva revoluționarilor, bătându-i, alergându-i pe străzile din Timișoara, cel care a împușcat mortal în incinta UM 0389 Lugoj pe lt. Boara Dorel, fiind cercetat la vremea respectivă de către procurorii militari, tocmai a fost avansat de către domnul Ministru Marcel Vela, în funcția de inspector șef adjunct al Jandarmeriei Române. Remus Cîmpan minte cu nerușinare în CV-ul lui, în care afirmă că în perioada 1985-1988 a urmat Școala militară de ofițeri activi ai MAI- în anul de glorie al lui Ceaușescu aceasta era Școala de ofițeri activi de securitate ai MI. Iar în perioada 1988-1991 el scrie că era comandant de subunitate la Centrul de perfecționare jandarmi – minciuni! – era comandant la securitatea Lugoj. Nu merge să pui securiști vechi în haine(grade) noi, domnule Vela! Integral: https://www.podul.ro

Măsuri și mai dure. Acum ai voie să plimbi câinele doar mergând în mâini  Devine din ce în ce mai clar că undeva, acolo sus, cineva ne pune la încercare! Surse apropiate Guvernului spun că următoarea ordonanţă militară va introduce măsuri şi mai dure, menite să descurajeze ieşitul din case. “Din câte am citit în fişierele pe care le-am primit la imprimat, va fi, în continuare, permis să scoatem câinele la plimbare. Dar în tot acest timp suntem obligaţi să mergem în mâini”, explică Decebal Popescu, învârtitor manivelă imprimantă la Palatul Victoria. “Probabil au simţit că această prevedere e necesară pentru că mulţi oameni parcurgeau kilometri întregi sub pretextul că-şi plimbă animalele. Acum, mai mult de câţiva paşi în afara casei vor putea face doar cetăţenii atletici, care oricum sunt mai rezistenţi la îmbolnăvire”, îşi dă cu părerea Marcela Iancu, operatoare întrerupător lumină, care a citit ordonanţa peste umărul lui Decebal Popescu, învârtitor manivelă imprimantă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 aprilie!  Vremea se încălzește pe zi ce trece, cerul are înnorări azi, în prima parte a zilei, în sud-est, loc unde va ploua izolat. Vântul va avea intensificări în zona de munte, iar maximele sunt cuprinse între 13 și 22 de grade Celsius. Minimele indicate de specialiști sunt curpinse între 2 și 10 grade Celsius. Gradele coboară în depresiuni, unde se va forma bruma, arată Administrația Națională de Meteorologie. Izolat, vor fi condiţii de brumã în nord şi în centru. București: 6 gr. C. /23 gr. C. cer senin

Cum va arata lumea dupa criza? Unde va fi Romania?  Vreti sa stiti cum va arata lumea pentru Romania dupa criza coronavirus? Uitati-va la imaginile miilor de sarmani romani inghesuiti pe aeroportul din Cluj pentru a pleca in Germania la cules de sparanghel. 12 curse charter spre destinatii din Germania – Berlin, Baden-Baden/ Karlsruhe, Dusseldorf au purtat peste 2.000 de oameni speriati de foame si de saracie pe ogoarele nemtilor intr-un gest de umilinta nationala suprema si niciun lider politic nu s-a ingrozit, niciunul nu a avut decenta sa plece capul si sa taca macar pentru o zi. Singurul lucru pe care l-au remarcat politicienii a fost ca cei 2.000 de romani nu au respectat distantele minime dintre ei prevazute de ordonantele sefului lui Arafat, cum s-o numi el. De fapt, asta e viata care ni s-a oferit in ultimii 30 de ani: plecati si munciti in strainatate, plecati ca aici nu putem sa facem nimic! Niciun politician roman nu s-a aratat vreodata inspaimantat de faptul ca o treime din forta de munca nationala a plecat din tara. Si se pare ca tot asta e viata care ni se va oferi si de azi inainte. Ne aflam, acum, in mijlocul unei mari incercari. Dar aceasta incercare este pentru intreaga planeta, cu deosebire pentru lumea occidentala, din care facem si noi parte. Hai sa lasam un pic emotiile la o parte si sa privim ce se intampla in lume: liderii nationali cu anvergura, cu viziune, deja lanseaza programe uriase de revenire a economiei dupa criza. Da, in vreme ce ai nostri citesc cu voce tremurata ordonantele pentru culesul sparanghelului nemtesc si comunicatele cu crimele comise la Suceava, altii isi mobilizeaza resursele pentru a reconstrui economia. Daca vrem sa intelegem cum va arata lumea dupa criza coronavirus, ar trebui sa ne uitam la ce fac acum liderii americani, cei germani si cei japonezi. Si n-ar strica sa tragem cu ochiul si pe la unguri, la polonezi sau la cehi. Administratia Trump a elaborat un plan de reconstructie bazat pe cheltuirea de catre guvernul federal a 2.000 de miliarde de dolari, la care se adauga cei 2.300 de miliarde de dolari recent anuntati de catre Federal Reserves: printre altele, 500 de miliarde de dolari pentru cumpararea de obligatiuni municipale (adica imprumuturi pentru orase), 600 de miliarde de dolari imprumuturi pentru companii cu mai putin de 10.000 angajati si 350 miliarde de dolari imprumuturi pentru micile afaceri (sursa: AICI ). Japonia, a treia cea mai mare economie a lumii, aloca pentru revenirea din criza economica 992 miliarde de dolari, adica 20% din PIB. Guvernul japonez va suplimenta cheltuielile bugetare cu 62% (da, ati citit bine, cu 62%, 16,8 trilioane de yeni in plus)! Bani pe care ii va lua din emiterea de obligatiuni (14,5 trilioane de yeni) si emiterea de obligatiuni pentru constructii (2,3 trilioane yeni). 4 trilioane de yeni se vor distribui catre familiile cele mai afectate si 2,3 trilioane de yeni vor fi platite firmelor mici si mijlocii care au afacerile inchise sau sever afectate. (Sursa: AICI). O fi remarcat oare cineva de la Bucuresti ca guvernul lui Shinzo Abe emite (si nu e prima oara!) “obligatiuni pentru constructii” – adica obligatiuni menite sa acopere cheltuieli destinate lucrarilor de infrastructura publica? Intreb retoric, desigur, raspunsul il vedem cu totii. Germania, la randul sau, a adoptat un plan de 750 miliarde de Euro (cam 20% din PIB) pentru a putea reveni din dezastrul economic actual. Pentru prima oara dupa multi ani, Germania se va imprumuta, cu o suma destul de mare, 156 miliarde de Euro (cam 4% din PIB), atat de dispusa la efort financiar este Angela Merkel. Planul german prevede inclusiv intrarea statului in actionariatul firmelor esentiale, prin cumparare de actiuni (Sursa: AICI). Dar hai sa venim si in regiunea noastra, in Estul Europei, in liga in care jucam si noi. Ungaria, bunaoara, o tara de doua ori mai mica decat Romania si o economie cat 60% din economia noastra, mobilizeaza cam 30 miliarde Euro pentru compensarea efectelor crizei, ceea ce reprezinta 20% din PIB. Orban Viktor a anuntat inclusiv un fond strategic de 1,3 miliarde de Euro pentru investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Polonia, cea mai mare economie a regiunii, o tara de doua ori cat Romania si o economie de doua ori si jumatate mai mare decat a noastra, arunca in lupta impotriva crizei economice nu mai putin de 47 de miliarde de Euro (aproape 10% din PIB). Din totalul celor 212 miliarde de zloti ai planului de iesire din criza, 30 de miliarde de zloti se vor duce in plata somajului tehnic, 7,5 miliarde in investitii in sistemul de sanatate, 70 de miliarde de zloti in intarirea sistemului financiar si 30 de miliarde de zloti in investitii in infrastructura. (Sursa: AICI). Republica Ceha si-a asumat un plan de stimulare a economiei de o amplitudine nemaiintalnita in istoria tarii, de aproape 18% din PIB (aproximativ 50 de miliarde de dolari (Sursa: AICI). Dar ia sa vedem ce plan are guvernul de la Bucuresti. Unul simplu, cu care, de altfel, nici nu ne-a surprins: sa faca lucruri usoare, ieftine si care sa nu puna in pericol procentele din sondaje. Bugetul de combatere a crizei coronavirus anuntat pana acum la noi este unul pe masura viziunilor politicienilor nostri: pana in 10 miliarde de lei pentru plata somajului tehnic si maxim 15 miliarde de lei garantii pentru sustinerea creditarii IMM-urilor. Cam asta e tot, plus ceva bonificatii pentru plata taxelor la timp, pentru putinele firme care o mai pot face. Adica un total de vreo 25 de miliarde de lei, vreo 5 miliarde de Euro, adica sub 3% din PIB, cu banii de la Comisia Europeana inclusi aici. (Sursa: AICI). Ce inseamna asta? Condamnarea la inapoiere si fixarea noastra in divizia ultima a Uniunii Europene pentru cateva decenii. Orice minte normala isi poate da seama ca, daca celelalte state membre UE (si in primul rand vecinii nostri) aloca pentru compensarea crizei sume de cateva ori mai mari decat Romania, companiile din acele state vor deveni si mai competitive decat erau, in raport cu noi. Ungurii si polonezii vor atrage si mai multe investitii decat noi si mai sofisticate. Aici viitorul suna cam trist: exodul celor instruiti si al celor neinstruiti va continua la fel ca si pana acum, medicii catre spitalele vestice si zilierii catre campurile cu sparanghel; companiile romanesti vor fi din ce in ce mai putine si mai slabite. Numai politicienii vor prospera, alaturi de favorizatii sortii: beneficiarii pensiilor si salariilor speciale. Oare chiar nimeni sa nu priceapa la Bucuresti ca orice dolar pe care Ungaria sau Polonia il investeste si noi nu inseamna, de fapt, o diferenta de zeci de dolari in salarii, o diferenta de zeci de procente in nivel de trai? Cum se face oare ca din 7 partide parlamentare niciunul nu are o viziune pentru iesirea din criza? Niciunul nu propune un plan coerent, bazat pe o terapie de soc si pe mobilizarea unor resurse la fel de mari precum pierderile generate de virusul din Wuhan. Pentru ce mai facem alegeri la fiecare patru ani, daca toate partidele din parlament nu traiesc decat pentru a-si incasa subventiile de 100 de milioane de Euro? Integral: http://www.ziare.com

Dragă sezonierule  Două mii de sezonieri. Treisprezece zboruri. Cifre. În spatele știrii despre românii care s-au înghesuit în parcarea aeroportului din Cluj sunt ei, românii. Oamenii. Și viețile lor. Mi-am încercat norocul la sparanghel. Am luat la rând anunțurile de pe OLX și Jooble. Cu un pic de răbdare, cândva, după Paștele ortodox, pot să mă îmbarc într-un zbor spre Stuttgart. Îmi trebuie un act de identitate, certificat de naștere, de căsătorie, dacă e cazul, o diplomă a ultimei școli absolvite, un cazier juridic și o adeverință medicală. Păi, întreb, ce boli m-ar face inapt de muncă? A, păi, vă controlează acolo. Bun, zic, dar de ce îmi trebuie adeverința medicală dacă mă trimiteți oricum în Germania? Nu se știe, dar, zău așa, pe criza care se anunță, cine sunt eu să mai fac nazuri? De plecat ar urma să plec din București, luni sau marți după Paște, dar până atunci tot trebuie să ajung la Sibiu, să semnez cu recrutorul român, îmi spune domnișoara. Cum ajung? „Păi, cu declarația aia pe proprie răspundere, scrieți acolo că veniți la Sibiu în scop profesional.” Parcarea în care s-a prăbușit iar statul român În timp ce doamna îmi vorbește mă gândesc la cei 2000 de români care s-au înghesuit, ieri, în fața aeroportului din Cluj. Au venit sute de kilometri cu autocare despre care, practic, nu a știut nimeni că circulă. Pe care nu le-a oprit nimeni pe drum. Nici un echipaj de poliție, de la Suceava la Cluj, nimeni să-i întrebe, la propriu, de sănătate.  Te înspăimântă imaginea acelei parcări a aeroportului, mai aglomerată decât târgul de vechituri din Târgu Mureș în zi de Ocska Piac. Nu atât prin ea în sine, cât prin indolența autorităților aeroportuare, care nu aveau cum să nu știe că le vin 13 avioane. Și care, deși așteptau 13 avioane, nu s-au pregătit pentru ce puteau acestea aduce la sau lua de la Cluj. Vin niște nemți.  Dezordinea în care s-a ajuns la Cluj e încă o radiografie a tumorilor statului român. În dosul formelor instituționale, toate funcțiile îi sunt atrofiate. Le-au căpușat rețelele corupției, politrucii și amantele, nepoții și obligațiile de partid. Este un talcioc al muncii, nu o piață a ei. Mâna aia invizibilă care reglează economia ar fi trebuit să împingă recrutori și cursele ocazionale tocmite pe anumite nișe reglate de o autoritate rutieră și de un inspectorat de control. Dar șefii ARR vor scăpa în curând de acuzațiile de corupție în urma prescrierii fapelor. Iar ISCTR este un tigru fără dinți, subfinanțat, condus interimar și cu o lege de funcționare neratificată de patru ani. Dar cine ar avea nevoie de claritate și predictibilitate, când transportul de persoane a fost, în România, de-a lungul ultimilor 30 de ani, un sinuos traseu al răfuielilor pentru controlul clientelei în detrimentul siguranței acesteia.  Ca și în cazul instituțiilor de protecție a mediului, în care aerul irespirabil al Bucureștilor nu alertează pe nimeni în afara orelor de program ale ministerului, gărzii sau agenției, la fel s-a întâmplat și la aeroportul din Cluj. Câți dintre cei care lucrează acolo au văzut ce se întâmplă în parcare, dar nu au simțit că e cazul să sune la 112? Pentru câți absența unei responsabilități înscrise în fișa postului a  anulat orice urmă de responsabilitate civică?…. Cei ce pleacă, zilele acestea, cu avionul, au destinații precise. Au joburi antamate. Grele, dar sigure. Cei mai mulți au mai fost la munci sezoniere în Germania și, spun, se întorc la același angajator. Știu pe pielea lor că aproape nu există o ocupație mai nenorocită decât îngrijitul și recoltatul acelui „aur alb” al gastronomiei germane de primăvară. Dar nicio muncă nu e ușoară. La fel cum nicio muncă nu e josnică. Și nici nu se simt sclavi, cum cu batjocură îi numesc ignoranții din fotolii sau din dosul tastaturii mințile prăfuite. Am încercat o ultimă ofertă de plecat în Germania, una care să nu mă plimbe prin țară înainte de a semna contractul. Am găsit o firmă din București care, însă, nu mai angajează decât români aflați deja în Germania. Dacă vreau, în mai pot pleca la alte munci agricole. Mic dejun și prânz plătit, asigurare medicală, program de lucru de zece ore, de la 4 la 16, plata de la 9 euro pe oră, o garanție de 680 de lei care mi se returnează la prima leafă, dacă nu plec după primele trei săptămâni. Castraveți. Sau căpșuni. Zmeură. Cireșe. Sau flori, în sere, dar în Olanda. Am lăsat vorbă că revin luni. Când m-am uitat a doua oară, am văzut că vârsta maximă e 50 de ani. Păi, ce știu germanii ăștia? În România, bunicii și bunicile sunt cei mai buni grădinari! Integral: https://www.dw.com

Cine sunt românii care au mers în Germania la cules de sparanghel: „În rest sunt profesor de chitară aici în ţară” Muncitorii români care pleacă în Germania la cules de sparanhgel au motive întemeiate. Din banii pe care îi câştigă unii îşi renovează casele, alţii pun bani deoparte, iar cei mai mulţi îşi hrănesc copiii…..Necesitatea îi împinge pe românii noştri să plece în fiecare an la muncă în străinătate, chiar dacă asta înseamnă şi câteva luni de zile petrecute departe de casă şi de cei dragi…..Rareş are 23 de ani, este din Braşov şi predă chitară, iar de câţiva ani merge regulat în Germania. Recunoaşte că munca în agricultură este grea şi murdară, dar banii pe care îi câştigă acolo îl ajută să îşi cumpere instrumente muzicale, ca să devină un artist adevărat….. Rares Bacrău, muncitor: „Merg să muncesc în agricultură la cules de sparanghel. În rest sunt profesor de chitară aici în ţară şi astea două luni îmi oferă cumva un capital de investiţie, să îmi mai cumpăr un echipament. E grea, dar te obişnuieşti. Cu cât trec anii mai mult, devine cumva o natură secundară. Munca câmpului este echivalentă cu orice tip de muncă. Este foarte mult de muncă, este o muncă murdară, dar la finalul sezonului a meritat.” Şi Dumitru Pasăre, din Bistriţa, spune că merită. De când merge în Germania la cules de sparanghel şi-a renovat casa şi şi-a mai făcut una-alta prin gospodărie. Este dezamăgit profund de cât câştigă în ţară ca tâmplar. Dumitru Pasăre, muncitor: „Al şaptelea an. Păi e un salar mai bun decât în ţară, în ţară politicienii îşi fac salariile lor şi pensiile, iar pe noi patronii ne plătesc cu 300 de euro, nişte salarii de nimic. Acolo în jur de 3.000 de euro pe luna câştigăm. Ne dau cazare două persoane într-o cameră, mâncare, transport. În fiecare lună banii intră în cont. Bani cu care pot să îmi rezolv şi eu unele lucruri, este de construit.” Sâmbătă, toţi cei care au plecat de pe aeroportul de la Cluj în Germania nu au mai aşteptat atât de mult, iar de luni lucrurile vor funcţiona şi mai bine, transmite directorul aeroportului. Integral: https://www.digi24.ro

Se adîncește prăpastia dintre săraci și bogați Unul din efectele dezastrelor este că trăim realitatea la a doua mînă, nu mai sîntem stăpîni pe ea, nu se mai transmite curat de la om la om. În situațiile de criză, atunci cînd un dezastru lovește un stat sau o mare parte a omenirii, bogații se îmbogățesc și mai mult și se înmulțesc cu alții care apar din cotloanele sistemelor penetrabile ale statelor, pe cînd săracii ajung să fie tot mai săraci și tot mai mulți. Cantitatea de sărăcie pe cap de locuitor se regăsește în subnutriția copiilor, a bătrînilor, în creșterea numărului persoanelor cu dizabilități, în raportul dintre urban și rural, în analfabetismul funcțional, în ignoranța și prostia care aduc la putere partide politice retrograde, la rîndul lor ignorante, dar cu program și bilete de trimitere în laboratoarele corupției. În România de azi, aproape un sfert din populație trăiește sub pragul sărăciei, iar mortalitatea în rândul copiilor ne situează pe primul loc în Uniunea Europeană, cu o rată a mortalității de două ori mai mare decât media Uniunii. Dacă ne raportăm la faptul că în lume trăiesc aproape un miliard de persoane sub pragul sărăciei, adică unul la șase locuitori ai planetei, realizăm că România stă, procentual, mai prost în ceea ce privește sărăcia pe cap de locuitor. Statisticile și studiile sociologice arată că anul trecut a livrat românilor 32.000 de milionari în dolari, dublu față de 2018. Cîți dintre ei s-au îmbogățit eludînd normele penale, care și acestea lasă portițe de scăpare ale legiuitorului pentru clientela politică, e greu de cuantificat. Dacă sărăcia lucie e transparentă precum apa chioară, putînd fi citită ca un abecedar și în piața publică, bogăția scapă de regulă vederii, arătînd doar vilele de neamuri proaste, mașinile de lux și metresele din pepiniera arivismului „sexului frumos.“ O mare parte a averilor sînt contabilizate în condicile mătușilor donatoare de sute de mii ori milioane de euro (cazul Adrian Năstase), care, după ce au scăpat în felul acesta de banii ținuți sub saltea care le complicau existența, și-au luat rămas bun de la viață. Tragedia pe care o trăim de la începutul anului pînă acum se traduce în bilanțul la nivel mondial de peste 1,5 milioane de persoane infectate cu noul coronavirus și peste 87.000 de morți. În România sînt cele mai multe cadre medicale din Europa de Est infectate. Nu e greu de deslușit una dintre cauze, și anume sistemul medical care suferă de treizeci de ani de subfinanțare și de lipsa de implicare a puterii politice (cu sumele bugetare alocate Catedralei Mântuirii Neamului ar fi putut fi construite trei spitale ultramoderne), de supremația șpăgii, de intrarea politicului cu bocancii în sălile de operație, de orgoliile și intrigile veteranilor stetoscopului și bisturiului. Medici precum Constantin Arseni, Alexandru Pesamosca sau Dan Setlacec au lăsat moștenire arta și rigorile meseriei celor care au avut șansa să lucreze cu ei. Toți au murit fără să lase averi. Spre deosebire de ei, mulți medici cap de afiș de azi se dovedesc a fi sclavii banilor murdari, unii dintre aceștia dînd cu subsemnatul la DNA și vînzîndu-și meseria politicului – cazul fostului primar general al Bucureștiului Sorin Oprescu este emblematic. În situațiile de criză majoră e vremea interlopilor, printre care se numără romii care și-au ridicat acele castele oribile cu turnulețe de tablă și zeci de camere, cum sînt cele de la Strehaia, Sibiu, Timișoara, Craiova și în general cam de peste tot unde sînt densități mai mari ale urmașilor robiei de secole. Și nu din fier vechi sau din salbele cu cocoșei pe care le-au recuperat de la stat sub domnia lui Iliescu au apărut aceste mutilări ale noțiunii de locuință, ci în parteneriat cu politicieni corupți pînă-n măduva oaselor. În plus, e vorba aici și de exploatarea romului de către rom: florărese, buticari, SRL-iști, chiar ONG-iști aparținători etniei care plătesc taxă de protecție pentru a fi lăsați în pace de poliție, pe sistemul mafiei. E vremea femeilor ușoare care se consacră a fi însoțitoare intime ale bogătașilor mai cu avînt decît în perioadele calme, normale. E vremea preoților, cînd nu rugăciunile enoriașilor sînt mai fierbinți, mai apropiate sufletului, ci se înmulțesc habotnicii, se spovedesc și împărtășesc pentru prima dată în viața lor mirenii care n-au călcat niciodată într-o biserică …. În acest timp, corupții de meserie, funcționarii promovați prin nepotism, ciocoii vechi și noi cresc precum buruienile din patul germinativ al haosului economic și social, al sfidării legilor care par a se fi retras în catastife inofensive. Adaug aici lucrătorii din serviciile de informații, care creează o piață de desfacere abundentă pentru borfași, de la cei mai mici pînă la gulerele albe care învîrt milioane de euro din fotolii. Integral: https://www.dw.com

Împotriva coronavirusului, fără populism (Op-ed) Oricând e loc de mai bine, indiscutabil! Dar eu cred că în această criză generată de răspândirea noului coronavirus, autoritățile noastre s-au comportat în general bine, atât în ceea ce privește măsurile generale dedicate prevenirii răspândirii bolii, cât și în ceea ce privește măsurile de sprijinire a economiei. Nu știm încă efectele acestor măsuri economice, dar în termeni de design sunt justificate, pentru că sunt orientate pentru prezervarea în linii generale a structurii economiei așa cum era ea creată înainte de apariția șocului. Acea structură a economie este singura viabilă pe care o cunoaștem, indirect și parțial, prin teoriile și modelele noastre. Deși la inceput măsurile guvernului dedicate prevenirii răspândirii bolii au parut foarte dure și au provocat nemulțumire, s-a demonstrat până acum că au fost corecte, iar pe parcurs, acolo unde au fost lipsuri, lucrurile au început să se îndrepte. Relativ rapid s-a inițiat sau a fost crescută producția internă de materiale sanitare și au crescut importurile. Cei interesați pot vedea un sumar al măsurilor de creștere a pregătirii materiale în lupta cu noul coronavirus în postarea de pe facebook a lui Tănase Stamule din 28 martie. În ceea ce privește măsurile de sprijin acordate din bani publici, nu putem ști dacă sunt suficiente sau ar fi nevoie de mai mult. Dar dacă va fi nevoie de mai mult, sarcina de a identifica resursele nu va fi ușoară. Dificultatea vine de la faptul că în această criză am intrat cu un deficit bugetar mare, ca urmare a unei politici populiste de reducere a impozitelor concomitent cu creșterea de cheltuieli, realizată în întreaga perioadă 2015-2019. Am fost constant printre aceia care au avertizat în mod repetat că această politică pune România într-o situație extrem de dificilă în cazul în care va veni o criză globală, pe care o vedeam, cel mai probabil în vecinătatea rezonabilă a anului 2019. E adevărat că mă așteptam la un alt declanșator al unei crize, nu la o pandemie…..Să facem un exercițiu de aducere aminte și de imaginație. Ne aducem aminte că în ultimul trimestru din 2008, mulți experți, decidenți de politică și oameni politici erau de acord că economia României nu va crește în 2009 cu 8 la sută, cum se mai întâmplase în anii anteriori, ci cu 3-6 la sută. Aceste din urmă procente s-au dovedit supraestimări, care au un mecanism ce se bazează pe un amestec de extracții algoritmice cu euristica „reprezentativitate” în perioadele de boom economic și cu euristica „ancorare” în perioadele de recesiune. Am arătat acest lucru cu referire la estimarea producției potențiale și a ratei naturale a dobânzii într-un articol din 2016. Reținem, în consecință, pentru discuția de aici, deplasarea cognitivă spre supraestimare. În 2009 PIB a scăzut cu 5,6 la sută, iar în 2010 cu 3.9 la sută (sursa: AMECO). În total, minus 9,6 la sută în doi ani. Au fost erori de „prognoză” de 8-11 puncte procentuale comparativ cu cifra efectiv realizată în 2009…..Acum, ținând cont de tendința de supraestimare, să trecem la exercițiul de imaginație. Dacă am avea în anul 2020 o contracție economică similară celei din anul 2009, care în viziunea mea este foarte posibilă, atunci probabil că date fiind măsurile deja luate sau unele legi referitoare la cheltuieli sociale care urmează să intre în funcțiune, deficitul nostru bugetar s-ar plasa în jur de 10 la sută din PIB (conform AMECO, în 2009 a fost de 9,1 la sută din PIB). Dar numai în teorie, căci un deficit apare doar dacă cineva vrea să-l finanțeze. Noi nu suntem o țară a cărei bancă centrală emite monedă de rezervă, ca de exemplu, Fed-ul american sau ca BCE. Acest deficit ar înseamna aproximativ 20 de miliarde de euro. Dacă finanțarea privată nu va fi disponibilă, atunci apare nevoia de asistență financiară externă oficială. Necesarul de finanțare va fi însă mai mare, căci se adaugă datoria publică scadentă în 2020 (echivalentul a circa 5 miliarde de euro)…..Inițiativele cu caracter populist vin atât de la politicieni cât și, din păcate, de la organizații ale sectorului privat. Fiecare are motivele lui. Politicienii sunt în căutare de voturi. În România suntem în campanie electorală. Dar nu numai campania electorală are aici efecte, ci și ceea ce eu am numit „capcana anticipațiilor” în politică, în care se află guvernele după legitimarea de către Keynes și keynesism a intervențiilor guvernamentale. În esență, această capcană constă în aceea că s-au generalizat anticipațiile că la vremuri grele guvernele trebuie să intervină (aceasta este consecința validării keynesiste a intervențiilor), în timp ce în vremuri bune, de euforie economică, guvernele nu trebuie să intervină (ceea ce a rămas din viziunea clasică, unde nu se concepea intervenția în nicio fază a ciclului de afaceri), pentru a strica „petrecerea”. Există două consecințe ale acestei capcane. Prima este aceea că dacă guvernele nu intervin în vremurile grele, atunci pierd voturi. Din această cauză, guvernele tind să ia măsuri care uneori vin în contradicție cu principiile exprimate în legile economice. A doua consecință este aceea că apar în interiorul sectorului privat organizații care, poate notând tendința decidenților de politici economice de a supraestima în timp real nivelul activității economice prognozate în perioadele de stres economic, tind la rândul lor, în contrapondere, să exagereze volumul intervenției pe care o solicită guvernelor și băncilor centrale. Solicitarea vizează atât asistența economică, cât și noi reglementări. …. În încheierea acestei referiri la finanțarea monetară a deficitului fiscal voi discuta și ideea pe care am auzit-o pe ici pe colo cum că banca centrală are rezerve valutare și ar putea, la o adică, să le folosească pentru a finanța creșterea deficitului bugetar. Vreu să spun de la început, pentru a fi clar, că această idee este complet nerealistă. Dar, ideea de a utiliza rezervele devine ciclic populară printre politicieni și, sporadic, îi atrage și pe diverși oameni de afaceri. Am auzit-o în ultimii 30 de ani de multe ori, iar în câteva cazuri unii politicieni au făcut demersuri pentru a folosi rezerva valutară în diverse scopuri. De exemplu, la 10 octombrie 2008, când criza financiară era în plin avânt, Comisia pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital a Senatului, a solicitat avizul BCE pentru utilizarea rezervei valutare pentru „dezvoltarea și modernizarea turismului” (Sursa). Având în vedere că ideea utilizării rezervei pentru diferite proiecte a tot revenit, merită să arat cât de aberantă este atunci când cineva își imaginează că ar putea-o utiliza pentru a finanța deficitul bugetar. Integral: https://www.g4media.ro

Daniel P. Funeriu: Vreau să fiu clar: dacă polițiștii au acționat după ce au fost atacați și l-au neutralizat pe borfaș, și numai dacă această condiție este îndeplinită, ei merită felicitați. În statul de drept borfașului trebuie să îi fie frică de autoritate, oamenii cinstiți trebuie să se simtă protejați de o poliție curată, puternică și eficientă. România suferă de prea puțină autoritate a dreptății în fața borfașilor de tot soiul, nu de prea mult abuz față de borfași. Pădurari omorâți de hoți de lemne, oameni făcuți praf și pulbere de maimuțe încălțate la volanul cailor putere obținuți pe șpăgi de tăticu’, femei agresate și copii vânduți de jmekeri protejați de nușce convenția sufletului bună pentru sancționarea proastelor maniere de la balul vienez, burdihănoși cu ceafa groasă care terorizează vecinii în speranța că le cumpără apartamentul pe doi bani, astea sunt realitățile de zi cu zi pe care trebuie să le combatem. Or asta nu poate fi făcut decât de o poliție care nu este timorată. Da, abuzul de putere trebuie sancționat drastic, șpăgarii cu chipiu să ia triplul pedepsei față de civili, agresiunile lor în afara legitimei apărări să fie pedepsite cu închisoarea fără suspendare. Exercitarea puterii legale trebuie încurajată, sancționarea abuzului promptă. M-am săturat de politicieni care fac plecăciuni borfașilor în numele nușcărui principiu debil, dar de fricoși ce sunt umblă cu 3 SPPiști după ei și geamuri fumurii. Ah, poliția locală e o porcărie, sinecură de doi bani cu puține excepții, care trebuie urgent reformată. Bani aruncați pe fereastră, în orașe pline de derbedei și mizerie făcută de aceștia sub ochii îngăduitori ai unor burtoși plimbare. Doar caii le lipsesc pentru ca ridicolul să fie complet. Sursa: https://www.facebook.com

Disidenţă retroactivă  Am scris în zilele din urmă o serie întreagă de articole deloc măgulitoare la adresa prestaţiei unor miniştri din guvernul condus de dl. Ludovic Orban. Dacă nu chiar la adresa guvernului în întregime. Căruia cred că îi pot fi reproşate multe.. Începând cu apăsatul, deplasatul apetit al miniştrilor noştri pentru spectacolul de proastă calitate. Oare chiar nimeni din Executiv nu sesizează cât de ridicole sunt începuturile şedinţelor de guvern, cele anume regizate pentru a ajunge pe ecranele Televiziunilor? Momentele în care “excelenţele”, multe dintre ele de strânsură, se dau de ceasul morţii, se bucură, juisează în direct atunci când li se spune ‘’ doamna ministru X, domnule ministru Y’’, iar ele răspund şi tacticos şi cu capul plecat, cu vădită recunoştinţa la adresa celui care le-a dat dregătoriile la care, altminteri, nu prea avea dreptul nici măcar să viseze „da, Domnule Prim-Ministru”. Pentru aceste momente caraghioase se pierd minute preţioase care, altminteri, ar putea fi dedicate unor acţiuni concrete. Când le văd, îmi amintesc de zilele în care un ins căruia i-am şi uitat numele, ba nu, uite, mi-l amintesc, individul se cheamă Gabriel Oprea, căruia toţi îi spuneau, de fapt, Generalul Ismană, se topea de fericire când subordonaţii i se adresau cu apelativul „domnule vice-prim-ministru”. Sau „prim-vice-prim-ministru”. Respectivul fiind luat din raftul din care îşi luase odinioară Nicolae Ceauşescu demnitarii, se credea un fel de Elena Ceauşescu în uniformă. În cele din urmă i s-a dovedit impostura. Mai trebuie să o deconteze în faţa legii. Multe am să îi reproşez şi domnului Ludovic Orban însuşi. Care a prins gustul puterii. Care e nehotărât, aşa încât una declară astăzi şi alta, mâine. … Situaţia disperată nu doar de la Spitalul judeţean, ci din întreg judeţul Suceava (aici PNL are obligaţia morală să lămurească ce vini are baronul local Gheorghe Flutur pe care e vizibil că îl protejează, că îi ascunde matrapazlâcurile şi ticăloşiile, ce ilegalităţi şi ce excese de autoritate a comis fostul manager Vasile Rîmbu, protejatul fluturelui mereu lipit pe lampa puterii, nu să încerce punerea batistei pe ţambal), cea de la Deva, poate şi cea de la Spitalul judeţean Arad au impus şi impun conduceri militare. Asta nu înseamnă nicidecum reîntoarcerea la unele soluţii din arsenalul ceauşist. Aşa cum susţine în editorialul publicat joia trecută atât în Evenimentul zilei, cât şi pe cristoiublog, dl. Ion Cristoiu. Care îşi aminteşte că, la un moment dat, Ceauşescu, cel pe care l-a preamărit pe vremea când lucra şi era şef în presa comunistă, a militarizat o parte a economiei. Îndeosebi unităţile furnizoare de energie. De data aceasta, nu se pune problema militarizării întregii vieţii publice, chiar dacă întregii populaţii i se cere să respecte – et pour cause – o disciplină militară. De câteva săptămâni, dl. Ion Cristoiu tot susţine că am fi ajuns să retrăim în ceauşism şi dictatură. O face în scris, o face la Televiziunile prietene ori aservite PSD. O face dezinvolt, aş zice chiar fără ruşine. Fără nici cea mai mică restricţie. Nici măcar aceea a bunului simţ. Dl. Cristoiu falsifică evidenţe. Incită la revolte. Făcea oare acelaşi lucru şi pe vremea când slujea dictatura ceauşistă? Când a fost produsul nemijlocit al acesteia? Mă îndoiesc. Integral: https://adevarul.ro

Cum isi vor recupera romanii banii pe concediile ratate? Agentiile de turism propun vouchere de vacanta in tara si tichete de masa  Agentiile de turism spun ca n-au de unde sa le returneze romanilor banii platiti pe vacante. Si ca singura salvare pentru oameni ar putea veni de la Guvern, care sa plateasca din bani europeni fie despagubiri, fie sa le acorde turistilor pagubiti diverse tipuri de tichete. Intrebarea este: banii deja platiti de romani pe vacantele ratate cui vor ramane, totusi? In ultima luna, odata cu instaurarea starii de urgenta in tara noastra, tot mai multi romani au fost nevoiti sa renunte la vacantele deja platite. Fie li s-au anulat zborurile, fie destinatiile – desi altadata erau locuri de vis – au devenit focare de coronavirus. In aceste conditii, oamenii au inceput sa isi ceara banii inapoi. Iar agentiile de turism au spus ca nu au de unde plati. De ce? Iata ce spune presedintele Agentiei Nationale a Agentiilor de Turism (ANAT), Nicolae Demetriade. “E foarte greu de crezut ca agentiile pot returna acum banii platiti pe pachetele vandute. Si va explic si de ce. In primul rand, cele mai multe n-au incasat pretul pachetului, ci doar un avans. Si acel avans l-au dat deja catre parteneri: companii aeriene, hoteluri si asa mai departe, din tara si strainatate. Si-au oprit, sa spunem, un 5%….Presedintele ANAT, Nicolae Demetriade, sustine ca Guvernul poate returna banii turistilor pagubiti din fonduri europene. “A venit aceasta oportunitate de la UE, care ofera 500 de milioane de euro pentru refacerea capitalului de lucru la IMM-uri. Acesti bani ar putea fi folositi si pentru a sprijini agentiile de turism, sub forma unor granturi nerambursabile. Folosind aceste surse de finantare, turistilor li s-ar putea oferi vouchere de vacanta, in valoare echivalenta cu a pachetului de care nu s-au putut bucura. Noi am propus ca aceste vouchere sa fie folosite in Romania. Pentru ca nici noi nu vrem sa investim in turismul extern, ci in cel intern. Si asta ar ajuta si industria hoteliera locala. Am zis ca aceste vouchere ar puea fi valabile pana la 2 ani”, a explicat Nicolae Demetriade….. Problema este ca ele ridica si o serie de probleme. Spre exemplu, nu ne e foarte clar ce sejururi in tara i s-ar putea oferi, in compensatie, unui turist care platise pentru un circuit cu trenul Transsiberian, unuia care voia sa faca un circuit cultural in Roma sau Paris sau unuia care isi cumparase un sejur de lux de o saptamana la un resort din insulele Mauritius si al carui pret poate ajunge la multe mii de euro? Si la fel de neclar este ce se va intampla, totusi, cu banii pe care i-au platit romanii catre agentiile de turism? Vor ramane ei la hoteluri sau la companii aeriene catre care i-au dat agentiile de turism? Sau vor ajunge inapoi la agentii, mai devreme sau mai tarziu? In mod normal, toti banii ar trebui recuperati, daca nu direct de turisti, atunci macar de stat, daca acesta va lua in calcul sa-i despagubeasca pe romani in modurile propuse de agentiile de turism. O alta problema care ramane nerezolvata este cea a turistilor care au platit sejururi pentru lunile imediat urmatoare. Spre exemplu, chiar daca se va ridica starea de urgenta si se vor relua cursele aeriene, ar fi indicat ca un turist sa plece intr-un concediu de mult planificat in Italia sau in China, in aceasta vara sau in toamna urmatoare? Si daca nu, si-ar putea recupera banii platiti in avans, inainte sa inceapa pandemia? Nu stim, iar oamenii aflati in astfel de situatii traiesc, zi de zi, in incertitudine si cu teama ca isi vor pierde banii. Integral: http://www.ziare.com

Veste excelentă. Dacă tai porcul în cadă se pune că e pește  Restricțiile impuse cu ocazia pandemiei mondiale a mai înmuiat și regulile Bisericii Ortodoxe care trebuie să se adapteze dacă vrea să facă față noilor provocări ale realității moderne. Astfel, deși zilele astea e Postul Paștelui și e dezlegare doar la pește, BOR a dat de înțeles că poate fi mâncat și porc, dar doar dacă-l tăiem în cadă. Atenție, partea cu tăiatul este foarte importantă, că dacă încercăm să-l înecăm în cadă atunci nu mai e pește, ci un animal terestru. După tăierea porcului în ritual de pește, acesta trebuie curățat de „solzi”, scoase mațele afară pentru cârnați și dezosat. Din porcul de vană se pot face tradiționalele mâncăruri de pește, cum ar fi borșul de porc, porc tras prin mălai și prăji (șnițel) sau chiar porcul la grătar, gătit ca și cum ar fi pește, adică și pe-o parte și pe cealaltă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 11 aprilie!  Vremea va fi predominant frumoasă, iar valorile termice se vor situa în jurul celor normale pentru această dată. Cerul va avea înnorări trecătoare și doar cu totul izolat vor fi condiții să plouă slab la munte. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări pe crestele montane. Temperaturile maxime, în scădere în cea mai mare parte a țării, dar mai ales în regiunile sudice și sud-estice, se vor încadra între 11 gr pe litorl și 21 de grade in Banat si in Lunca Dunarii, iar cele minime între -2 și 9 grade, mai coborâte în estul Transilvaniei până spre -5 grade. Pe arii restrânse în nord și în centru se va forma brumă. In Bucuresti, vremea va fi frumoasă, iar valorile termice se vor apropia de cele normale pentru această dată. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă, în scădere față de intervalul anterior, va fi de 19…20 grade, iar cea minimă de 7…8 grade, mai scăzută în zona preorășenească spre 4 grade.

O tara de neinventat: Hora medicilor de la Craiova si lectia la care romanii nu pot renunta, cand granitele se deschid Dramele succesive pe care le-a trait Romania, mortile atat de inumane de la Colectiv, moartea lui Ionut si apoi a Alexandrei, vietile lasate sa se duca in Apuseni, toate acestea le-au lasat romanilor cate o usa pe care sa o propteasca cu piciorul, sa aiba sentimentul ca ei inca pot iesi, ca nu vietile lor sunt puse in joc, ca pot, asadar, sa mai uite din rau. Acum insa si usile, chiar si granitele sunt inchise. Sistemul romanesc de sanatate a fost hulit ani de zile, capusat de gasti, lasat sa se infesteze si sa infecteze pacienti care isi cautau salvarea si s-au intors sa moara acasa, cu o nosocomiala in bagaj, nereformat nu pentru ca nu au fost bani sau stiinta, ci pentru ca asa servea intereselor de clanuri – economice, politice si chiar de breasla. Nerespectate, desi aveau de-a face cu cea mai de pret resursa a lumii pe care omul si-o face si modeleaza fara incetare, si anume viata, spitalele si medicii lor au fost lasate prada atat imposturii politice si administrative, cat si dezgustului public. De multe ori pe nedrept, pentru ca fiecare dintre noi a intalnit in sistemul de stat medici remarcabili, profesional si uman, dar niciun sistem nu functioneaza pe umeri de eroi decat din cand in cand: un om salvat, patru pierduti. Si ambulantierul din Suceava, care a murit acasa, pentru ca a refuzat sa se interneze in spitalul pe care il stia atat de bine si de el ii era frica mai tare decat de SARS-CoV2, a cunoscut, fara doar si poate, medici extraordinari. Dar cu totii au cunoscut sistemul si stiau ce ii poate pielea. A murit singur, vorbind cu fiica lui la telefon, ca sa nu moara in spitalul care pare zilele acestea iadul pe pamant. Imbolnaviri, morti si penurie de aparatura medicala sunt peste tot in lume zilele acestea, pentru ca niciun stat nu era cu totul pregatit pentru amploarea unei astfel de pandemii. Tocmai in astfel de situatii insa, limita, se vad verigile cele mai slabe, balamalele care cedeaza cele dintai. In cazul Romaniei, balamalele acestea sunt tocmai spitalele, iar ele tin in picioare usile care separa viata de moarte. Putem folosi si tusele groase: binele de rau. Or, tocmai medicii lasati de izbeliste in ultimele decenii, la cheremul imposturii din sistem si al grupurilor de interese, la indemana resentimentelor publice, pentru ca pe cine sa hulesti pentru spitalul murdar, lipsit de resurse umane si materiale, aglomerat si inspaimantator la stiri, daca nu pe medici?, tocmai ei, astazi, sunt imbracati in costum de erou. Nu in costum de protectie, pentru ca mastile, manusile, bonetele, papucii speciali, halatele speciale abia incep sa ajunga in spitale – nu in toate -, cel mai adesea pentru ca oamenii au vazut ca nu au in ce usa sa isi propteasca piciorul, suntem cu totii aici, de-a valma, supravietuitori de la Colectiv, parinti care si-au ingropat copiii, batrani ramasi in sate goale, fii si fiice care s-au intors acasa din strainatate si se simt ciumati, mame cu nou-nascuti nestiind cum sa ridice zid in jurul lor si raul sa nu ii atinga in aceste prime zile de viata atat de inoportun venita, tocmai acum, cand totul e rasturnat. Nici politicienii, nici votantii insa nu mai au la indemana amanarea…..Balamalele astea ar trebui sa devina proiectul de tara despre care toti politicienii vorbesc, fara sa il umple cu nimic, dar trecut pe un proces-verbal, cu termene-limita, coercitii si sanctiuni daca nu e dus la indeplinire. Integral: http://www.ziare.com

De ce eșuează unii manageri de spital și sunt înlocuiți de militari: Fiecare e pe tarlaua lui, nu există reguli. Un manager și-a luat navă spațială în plină pandemie, iar medicii nu au echipamente de protecție  Suntem într-o situație de criză de sănătate publică în care spitalul cade. “Iar atunci când cade, asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva”. O bună parte dintre managerii de spitale din România ajung acolo pe criterii politice. Unii nu sunt respectați de “polii de putere din spital” sau fac achiziții discutabile. “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sunt spitale unde există 3 secții de Chirurgie – Chirurgie I, II, III – doar din cauză că medicii nu s-au înțeles între ei, așa că fiecare și-a făcut secția lui de Chirurgie”. Carmen Uscatu, fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, care construiește primul spital din România finanțat exclusiv din donații și sponsorizări, și Vlad Mixich, expert în politici de sănătate, au răspuns, pentru HotNews.ro, unei întrebări care arde în aceste zile: de ce o parte dintre managerii de spitale din România eșuează în gestionarea crizei coronavirusului și sunt înlocuiți de manageri militari? “Sistemul de sănătate din România nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager. Fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.” – Carmen Uscatu “Se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat de polii de putere din interiorul spitalului” Am ajuns într-o situație de criză de sănătate publică în care “spitalul cade”. Iar atunci când cade, “asta nu mai poate fi nici machiată, nici nu se poate da vina pe altcineva și acolo se vede într-adevăr dacă managerul respectiv a ajuns în acea poziție în urma unei selecții pozitive sau, din contră, dacă a ajuns în acea poziție în urma unei contraselecții”, explică Vlad Mixich, pentru HotNews.ro. Până acum, în criza coronavirusului au “căzut” două mari spitale din România – Spitalul Județean din Suceava (Suceava este cel mai mare focar de coronavirus din România, cu 1.487 de cazuri confirmate) și Spitalul Județean din Deva (și județul Hunedoara este unul dintre cele mai mari focare din țară, cu 212 cazuri confirmate). Ambele spitale au avut nevoie de conduceri militare, după ce vechii manageri au eșuat. “Căderea” Spitalului Județean din Suceava a fost cu atât mai surprinzătoare cu cât autoritățile locale se lăudaseră cu investiții în valoare de 50 de milioane de euro în spital, iar exact în urmă cu un an, spitalul fusese decorat de președintele Klaus Iohannis. La exact un an după, odată cu “căderea” spitalului în criza coronavirusului, decorația a fost retrasă.  Spitalul din Suceava nu avea nici măcar un epidemiolog înainte de această criză. “Este de neconceput ca un spital să funcționeze fără epidemiolog, să nu ai circuite epidemiologice, nimic. Degeaba ai investit 50 de milioane de euro, dacă nu ai nici măcar un epidemiolog”, sublinază Carmen Uscatu una dintre cauzele dezastrului de la Suceava….. O bună parte dintre managerii de spitale din România “ajung manageri pe criterii politice – acesta e primul criteriu. Uneori, selecția politică produce manageri buni și capabili, dar alteori este o contraselecție. De multe ori, atunci când a fost vorba de contraselecție, cel puțin până acum, dacă spuneai asta, cel care spunea așa ceva despre un manager, era criticat, atacat, luat la țintă, se spuneau tot felul de lucruri despre persoana care atrăgea atenția asupra unor probleme.” Așa se ajunge ca, în unele spitale, “mai ales în spitalele mai mari, se întâmplă de multe ori ca managerul să nu fie respectat profesional și uneori nici ca autoritate de către polii de putere din interiorul spitalului”, explică Vlad Mixich. El subliniază că managementul spitalicesc este o meserie în sine, motiv pentru care nu orice medic foarte bun poate fi, automat, un bun manager de spital:….Carmen Uscatu este că în spitalele românești “Fiecare este pe tarlaua lui, fiecare are regulile lui. Sistemul de sănătate nu este gândit pentru pacient, este gândit pentru mine, medic, pentru mine, manager, fiecare este pe tarlaua lui, cu regulile lui, cu achizițiile lui, este gândit pentru orgoliul fiecăruia.”…. Carmen Uscatu s-a născut la Fălticeni, acolo unde, de 27 de ani, se construiește un spital. Noul spital nu este însă gata nici acum. În vechiul spital, managerul a comandat, în plină pandemie de coronavirus, un “sistem de ghidare și țintire computerizată fără iradiere a tijelor de humerus, tibie și femur” în valoare de 69.000 de euro. Ce n-a văzut nici Parisul, spune fondatoarea Asociației Dăruiește Viață: “N-a văzut Parisul așa echipament, dar și-l achiziționează în plină pandemie managerul de la spitalul din Fălticeni, Vlad Alexandru Morariu. Și nu, nu e pentru pandemie. Comanda a fost lansată pe SEAP pe 30 martie. Prețul estimativ: 332.000 de lei, adică aproximativ 69.000 de euro. Vlad Alexandru Morariu este manager și medic primar ortopedie traumatologie la spitalul din Fălticeni. Cel vechi, pentru că cel nou nu se deschide de 27 de ani, mai are nevoie de bani pentru echipamente de terapie intensivă.” “În timp ce oamenii strâng câte 2 euro, într-o campanie, domnul manager își ia un echipament pentru sine. Pentru orgoliul lui de ortoped. Și nu orice echipament. Ci un echipament pe care nu îl au nici cele mai tari spitale din Franța. Sigur, e mișto să îl ai. Dar nu în pandemie, când nevoie e de măști și mănuși. Și să ne înțelegem, câte operații de acest gen se pot face în Fălticeni să îți iei echipament de top? Cum e posibil, domnule manager, să-ți lași medicii și asistentele să moară și tu să îți iei navă spațială? Ei se plâng acum pe la colțuri, pe grupuri de Whatsapp sau pe Facebook că nu au materiale, că au fost angajați pe șpagă, ei poate vor scăpa, dar tu nu prea cred”, este mesajul lui Carmen Uscatu pentru managerul spitalului din Fălticeni, orașul unde s-a născut fondatoarea Asociației Dăruiește Viață. Integral: https://www.hotnews.ro

Spitalele din subordinea Primăriei București, dotate cu măști și combinezoane de o firmă abonată la contracte cu statul, care a încercat în 2017 să oprească un proiect strategic al UE în energie  Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București (ASSMB), care gestionează toate spitalele din subordinea Primăriei București, a încheiat cu BEST ACHIZIȚII SRL trei contracte în valoare de 283.000 euro pentru furnizarea de măști și combinezoane COVID 19. Firma este controlată de Mihaela Elena Neagu și s-a remarcat în ultimul deceniu prin prisma contractelor încheiate cu statul în valoare de zeci de milioane de euro. În 2017 avea un singur angajat. Recent, în contextul epidemiei coronavirus, potrivit site-ului de licitații publice, ASSMB a încheiat mai multe contracte pentru achiziția unor produse sanitare menite să te protejeze împotriva Covid 19. Din cele cinci contracte, trei, în valoare totală de 283.000 euro, au fost câștigate de firma BEST ACHIZIȚII SRL. Primul, în valoare de 700.000 lei pentru furnizarea unor „măști de protecție de tip FF2 (Covid 19)”, al doilea, în valoare de 294.000 lei pentru furnizarea unor „combinezoane cu glugă și protecție încălțăminte (Covid 19)”, iar al treilea, în valoare de 365.000 lei, pentru „combinezoane cu glugă”. Firma are ca principal obiect de activitate „consultanță pentru afaceri și management” și în august 2017 avea un singur angajat. Mihaela Elena Neagu, cea care controlează BEST ACHIZIȚII, este și acționarul unic al Libro Events, firma de curățenie care a primit de la Primăria Sectorului 5 contractul de 700.000 de euro pentru serbarea a 50 de ani de existență a Sectorului 5. În calitate de acționar unic al firmei Best Achizitii SRL, Elena Neagu a încercat în 2017 să blocheze un proiect strategic pentru UE: gazoductul BRUA, care unește Bulgaria, România, Ungaria și Austria în încercarea de a diminua dependența de gazele naturale din Rusia. Ea a depus contestații la licitația de peste un miliard de lei și a blocat temporar proiectul. La circa o săptămână după izbucnirea scandalului public, SC Best Achiziții a renunțat la contestație, încercând să iasă din luminile scenei. Licitația a continuat și lucrările au fost atribuite ulterior mai multor companii, împărțite pe loturi. Firmele controlate de Mihaela Elena Neagu s-au remarcat în ultimul deceniu prin zeci de contracte cu statul: de la ministere, agenții guvernamentale, primării, companii deținute de primării sau companii deținute de ministere. G4Media.ro a scris pe larg despre acest subiect. În 2013, Cătălin Tolontan scria pe tolo.ro că:”Mihaela Neagu făcuse parte din desantul PD-L adus de Monica Ridzi în minister în anul 2009. Integral: https://www.g4media.ro

Nicușor Dan: Companiile municipale înființate de Gabriela Firea au produs o pagubă uriașă bugetului Capitalei. Doar salariile membrilor din consiliile de administrație cumulează zece milioane de lei pe lună  Nicușor Dan, candidatul PNL, USR-PLUS și PMP la Primăria Capitalei, atrage atenția asupra ”pagubei uriașe” produse de Gabriela Firea bugetului local al Bucureștiului prin companiile municipale pe care le-a înființat, avertizând că doar salariile membrilor consiliilor de administrație ale acetor companii cumulează peste 10 milioane de lei pe lună. ”Gabriela Firea propune în ședința Consiliului General de azi începerea fuziunilor între mai multe dintre companiile pe care le-a înființat. Așa cum am mai scris, operațiunea are două scopuri. 1. Să amestece raportarea financiară și operațională între companii, pentru a ascunde pierderile și activitatea dezastruoasă a fiecăreia. 2. Să preia oamenii cu funcții de conducere din companiile fără activitate relevantă, care ar trebui desființate, și să le dea aceleași salarii în alte companii”, a transmis Nicușor Dan într-un comunicat de presă. ”Companiile municipale înființate de Gabriela Firea au produs o pagubă uriașă bugetului local. Exemplificăm azi cu salariile consiliilor de administrație, care cumulează peste 10 milioane de lei pe lună”, a mai precizat el. Conform unui tabel transmis de către acesta (vezi foto), suma cea mai mare destinată salariilor are reveni Consiliului de Administraţie al Companiei Municipale Managementul Transporturilor (1,4 milioane de lei), urmată de Compania Parking (688.000 de lei), Compania Parcuri şi Grădini (649.900 lei) şi Compania Pază şi Securitate (646.000 lei). Pe ultimul loc s-ar afla Compania Protecţie Civilă şi Voluntariat, cu salarii lunare pentru Consiliul de Administraţie în valoare totală de 383.760 lei. Opt companii municipale ar urma să fuzioneze, prin absorbţie, cu alte cinci societăţi comerciale ale PMB, conform unor proiecte de hotărâre care vor fi dezbătute, vineri, de către Consiliul General al Capitalei. Astfel, vor fi demarate procedurile necesare în vederea următoarelor fuziuni:…Integral: https://www.g4media.ro

CSM a avizat negativ inițiativa legislativă a USR privind înființarea unei ”DNA a pădurilor”, o unitate de parchet care să ancheteze tăierile ilegale de păduri, depozitările ilegale și traficul de deșeuri și nerespectarea normelor anti-poluare ….. Potrivit unui comunicat transmis de CSM, decizia a fost luată cu 10 voturi ”pentru avizare negativă” și 8 voturi pentru „avizare favorabilă cu observaţii”. Uniunea Salvați România a depus pe 9 martie la Parlament o inițiativă legislativă privind înființarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Mediu (DIIM), o instituție pe modelul DIICOT și DNA, care să activeze la nivel național și să combată infracțiunile împotriva mediului înconjurător, potrivit unui comunicat de presă. Proiectul a fost inițiat de deputații USR Stelian Ion, Silviu Dehelean și Cornel Zainea și senatorii USR George Dircă, Allen Coliban și Mihai Goțiu. Potrivit inițiativei, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Mediu va funcționa în cadrul Parchetului General și va fi condusă de un procuror-șef, numit de președintele României la propunerea ministrului Justiției cu avizul CSM. Numărul maxim de posturi este prevăzut astfel: 295 de posturi de procuror, 40 de posturi de specialiști, 270 de posturi pentru personalul auxiliar de specialitate, economic și administrativ, 40 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară și 290 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară ce urmează a fi desemnați în următorii 5 ani (câte 50 pe an)……„Problemele de mediu din România sunt multe și sunt grave, sunt cronice. Știm de ele nu doar din cazurile de infringement deschise de Comisia Europeană, le vedem și le simțim cu toții. Putem vorbi despre probleme în zona forestieră, unde dispar din pădurile României 20 de milioane de metri cubi anual și, dacă ar fi să însumăm prejudiciul, am depăși suma de un miliard de euro. Vorbim de probleme pe calitatea aerului și, din păcate, mor 25.000 de români în fiecare an din cauza poluării. Vorbim de probleme pe managementul deșeurilor și știm atât de importurile ilegale de deșeuri, cât și de gropile ecologice care au devenit adevărate bombe ce ne otrăvesc aerul și ne poluează apele și solul. Dacă ne uităm la faptele care stau în spatele acestor probleme, multe dintre ele ridică suspiciuni de grupuri infracționale organizate. Multe dintre ele sunt încadrate ca infracțiuni, dar foarte puține persoane ajung să fie pedepsite și de aceea avem nevoie de structuri specializate”, a declarat senatorul USR Allen Coliban. Integral: https://www.g4media.ro

Costel Alexe declară că toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova au loc în baza unui amenajament silvic  Toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova au loc în baza unui amenajament silvic, iar pentru acest an sunt prevăzute exploatări de 33.836 metri cubi, conform legislaţiei, a declarat, vineri, ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Costel Alexe, într-o conferinţă de presă susţinută în acest areal. “Toate lucrările silvice din Pădurea Dobrovăţ Bârnova, în judeţul Iaşi, se întâmplă şi au loc în baza unui amenajament silvic. Amenajamentul silvic pentru pădurea Lunca Cetăţuii, unde ne aflăm astăzi, a intrat în Comisia tehnică de avizare silvică în 2018. În 2019, prin Ordinul de ministru din fostul Guvern a fost aprobat. Acest amenajament silvic, exploatare sustenabilă şi durabilă a pădurii în care ne aflăm, a avut şi are avizul APM (Agenţia pentru Protecţia Mediului, n.r.), are avizul ANANP (Agenţia Naţională pentru Arii Naturale Protejate, n.r.), pentru că este sit Natura 2000. În momentul de faţă, aici au fost lucrări pe 3,5 hectare, la ultima tăiere pentru a da posibilitatea acestui stejărete să fie regenerat natural. Avem o regenerare de peste 85%, pentru ca, în viitor, generaţiile viitoare să aibă o pădure cu adevărat de stejărete. La momentul exploatării, în 2019, compoziţia pădurii era formată din: 30% gorun, stejărete, 30% fag, 20% tei, 10% frasin şi alte esenţe 10%”, a susţinut Alexe. Ministrul de resort a precizat, totodată, că, la nivelul judeţului Iaşi, în cursul acestui an urmează să fie recoltate din pădurile din zonă 188.900 metri cubi de lemn…..Potrivit oficialului, la ora actuală, în România, statul mai administrează doar 48% din pădurile ţării, în timp ce 52% din suprafeţele de pădure se află în proprietate privată, prin cei aproximativ 700.000 – 800.000 de proprietari “care, sub o formă sau alta, îşi gestionează şi îşi comercializează pe această piaţă liberă materialul lemnos”. Integral: https://www.bursa.ro

Greșeala de la Cluj-Napoca și vinovățiile guvernului Orban …..Lucrurile sunt însă mult mai complicate. Fiindcă cei 2000 de români adunați ieri în fața aeroportului din Cluj-Napoca veneau din toată țara. Chiar și din județul Suceava, cel grav atins de infecția cu COVID 19. Județ care are drept președinte al Consiliului Județean pe numitul Flutur Gheorghe. Un individ pe care același guvern Orban vrea să îl scoată basma curată, deși respectivul este vinovat și ar trebui să plătească pentru toate abuzurile comise. Numai că dl. Flutur este un binecunoscut baron local, un om de bază din vechiul PDL. Iar resturile pedeliste se pare că au preluat conducerea în PNL. O domină. Îi impun prioritățile. Oamenii în cauză au ajuns la Cluj în autobuze care nu puteau să nu fie observate și oprite de Poliție. Aceeași poliție care, vigilentă, foc, nevoie mare, aflu că a amendat cu 4000 de lei un cuplu care, în declarația pe proprie răspundere cu care a ieșit din casă, a uitat să menționeze orele între care urma să se consume deplasarea. Ce spune oare despre asta ministrul Ioan Marcel Vela care, îmbrăcat în geacă de aviator, anunță cu precădere către miezul nopții tot felul de Ordonanțe militare pe care le și comentează într-un limbaj neinteligibil? Aici constă adevărata problemă. Nu în faptul că 80.000 de români pleacă la muncă. Nu că o fac pentru a culege sparanghelul nemțesc. Nu că d-na Merkel i-ar fi comandat să aprobe asta președintelui Klaus Iohannis. Toate astea sunt invenții ale presei controlate de PSD. Care a prins din zbor greșeala și știe să o exploateze. Problema e că autoritățile române, colorate în galben, au fost prinse pe picior greșit. Și că nu vor să își recunoască greșeala. Să pedepsească vinovații care se numără printre colegii de partid. Că guvernul României, că dl. Orban, dl. Vela, inenarabila doamnă Violeta Alexandru hotărăsc tăieri de salarii doar ca să dea satisfacție unei părți a românilor, ațâțând ura la adresa bugetarilor, în loc să facă ceea ce trebuie. Adică, printre altele, să prevină și ceea ce s-a întâmplat joi la Cluj-Napoca și ceea ce ar putea să se petreacă la începutul săptămânii viitoare pe aeroporturile din Sibiu și Timișoara. Integral: http://www.contributors.ro

Daniel P. Funeriu: Întreg conceptul de ”doctorat” este greșit, nu doar în România, ci și în UE. Forțarea doctoranzilor să își susțină teza de doctorat în 3 ani e o tâmpenie. Doctoratul este începutul unei cariere în cercetare, nu o broșă pe care să ți-o pui în piept. Nu o bifă pusă într-un formular. Doctoratul trebuie să fie susținut atunci când, în domeniul ultraspecializat al tezei, nu mai ai nimic de învățat de la mentorul tău. Momentul în care, în acel subiect, ești mai bun decât el. Asta poate să fie după 2 sau după 6 ani. Perioadă în care tu, doctorand, ar trebui să lucrezi la teza de doctorat zi de zi, pentru că ai vocația cercetării. Pentru că ăsta e drumul tău în viață, o alegere făcută după 5 ani de facultate, nu o alegere nefericită făcută la adolescență. Dacă Europa vrea o știință cu adevărat puternică, nu niște grafomani, trebuie să instituie salariul unic al doctorandului european de minim 1500-2000 de Euro lunar net. Nu bani pe tot felul de bălării. Iar doctoratele la fără frecvență să fie excepția, în anumite domenii și anumite situații. Recunosc, în legislația în care am dat-o, am scris cu mâna mea despre cei 3 ani (cu unele excepții) pentru că în contextul UE nu puteam face altfel. Dar m-a durut mâna. Și sufletul. Revenind la doctorate:  legea din 2011 prevedea niște chestii foarte deștepte (mulțumesc Dragoș Ciuparu, Răzvan Valentin Florian) care urmau să intre în vigoare începând cu anul universitar 2012, dar… în mai 2012 a venit criminalul vesel și a anulat tot. Prevăzuserăm așa: 1) din suma totală de bani pentru doctorat se fac două fonduri: fondul A, pentru granturi individuale și fondul B pentru granturi acordate școlilor doctorale. Ambele acordate prin competiție; 2) competiția din fondul A, unde un conducător de doctorat împreună cu un potențial doctorand solicită finanțare pentru un proiect științific, proiectul viitoarei teze de doctorat. Dacă ești câștigător, primești un grant pe trei ani, ești angajat ca asistent pe perioadă determinată la universitate. Din banii de grant iei salariul de minim 3000 de lei pe lună, doctoratul e, evident, cu frecvență, dar ai și bani de deplasări și consumabile, în cuantum dependent de domeniu. 3) Competiția din fondul B, unde cele mai bune școli doctorale prezintă proiecte științifice integrate, acorda castigatorilor fonduri din care ei dau granturi doctorale, identice in cuantum si structura cu granturile din fondul A, fix cui vor ele. 4) Nu ai finanțare din A sau B sau din fonduri private, nu te poți înscrie la doctorat. Asta ar fi dus la o ierarhie naturală a conducătorilor, a doctoranzilor și a școlilor doctorale și la adevărată performanță academică. Acum să vă spun bomba:  idioții de pesediști nici nu au știut cum că schimbe legea si, deși au măcelărit-o, toate chestiile astea încă sunt în picioare și se pot face. Mâine. Hai, succes. Paaaa. PS: ați ieși în stradă pentru asta? Sigur nu. Și e de 10000 de ori mai important ca dragnealapuscarie… Sursa: https://www.facebook.com

Companiile din domeniul gazelor propun autorităților ca pentru recuperarea economică să modifice urgent Legea Offshore Federația Patronală Petrol și Gaze (FPPG) solicită guvernului consultări în vederea prioritizării proiectelor menite să sprijine în mod real redresarea economică, recuperarea pe termen mediu și lung și stimularea investițiilor private prin condiții fiscale competitive. Federația propune recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. Industria de petrol si gaze se confruntă cu cea mai dificilă perioadă din ultimul secol. În același timp, industria de petrol și gaze poate deveni un motor pentru redresarea economică a României, având în vedere ponderea sa în economie prin investițiile realizate, contribuțiile anuale aduse la bugetul de stat și numărul de angajați, se arată într-un comunicat al FPPG.  Propunerile FPPG – Recuperare economică prin proiecte la scară largă – Marea Neagră și nevoia urgentă de a modifica legea offshore în vederea clarificării clauzei de stabilitate, definirea unor termeni fiscali competitivi și crearea condițiilor de piață liberă. – Liberalizarea pieței de gaze și eliminarea impozitării suplimentare începând cu 1 iulie – corelată cu punerea în aplicare a măsurilor de protecție a consumatorilor vulnerabili. – Modernizarea legii energiei (123/2012) astfel încât modificările aduse să permită noi investiții în capacități de producție a energiei electrice (contracte bilaterale). – Liberalizarea trebuie să permită formarea autonomă a prețurilor, eliminarea obligației de tranzacționare pe piețele centralizate (CMO) și înlocuirea acesteia cu un program de ofertare a gazelor – Gas Release Program, care să fie discutat în prealabil cu întreaga industrie. – Deblocarea proiectelor din fonduri europene – pentru a facilita noi soluții tehnologice care permit colaborarea între industrii în procesul de tranziție energetică. – Digitalizarea industriei de petrol și gaze în vederea debirocratizării și promovarea noilor tehnologii care să vină în sprjinul companiilor și autorităților deopotrivă. Integral: https://economie.hotnews.ro

Ce prevede acordul istoric din UE: Statele din sud nu au obtinut corona-bondurile Ministrii de Finante din zona euro au ajuns, joi seara, la o intelegere istorica privind pachetul de masuri economice care vor mobiliza peste 500 de miliarde de euro in imprumuturi pentru a sprijini statele, firmele si angajatii afectati de impactul pandemiei, dupa ce Olanda a fost de acord sa destinda conditiile de accesare a fondului de ajutorare, cunoscut ca Mecanismul European de Stabilitate (MES). Masurile luate noaptea trecuta erau “de neimaginat” in urma cu doar cateva zile, a recunoscut presedintele Eurogrupului, Mario Centeno, care a precizat ca vor fi facute eforturi pentru ca ele sa fie disponibile in doua saptamani, informeaza TVE. Ministrii au convenit asupra unei linii de credit a MES de 240 miliarde de euro pentru a oferi lichiditati statelor, mobilizarea a 200 miliarde de euro in investitii din partea Bancii Europene de Investitii, pentru imprumuturi in cazul intreprinderilor mici si medii, si un fond de 100 de miliarde de euro garantat de tarile membre pentru somaj si pastrarea locurilor de munca. In acord nu au fost cuprinse euro-obligatiunile (corona-bonduri), cerute de taril Integral: http://www.ziare.com

Femeie din Voluntari, prinsă de Poliție în timp ce se ducea spre București la furat  “Siguranţă şi încredere” nu e doar un slogan răsuflat! În această perioadă, milioane de echipaje de poliţie veghează ca locuitorii României să respecte normele de distanţare socială. Chiar în urmă cu câteva ore, o femeie de vârstă, înălţime şi ocupaţie neprecizată din Voluntari a fost oprită în timp ce încerca să intre în Capitală, în scopuri greu de presupus. “Câţiva cetăţeni de pe margine au sugerat că mergea în Bucureşti la furat, aceasta fiind la volanul unui autoturism cu portbagaj imens, dar i-am aplicat doar o amendă pentru că nu avea asupra sa declaraţia pe proprie răspundere”, spune agentul Decebal Popescu de la Rutieră, care a legitimat-o pe voluntăreancă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Onomastică fericită si multa sanatate! Ziua numelui să va fie luminoasă şi să se prelungească în multe altele aducătoare de bucurii. LA MULŢI ANI! @Desy si @ Cetatean