Buna dimineata intr-o zi de marti, 24 noiembrie! Vremea va fi în general frumoasă, dar rece dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a ţării. Cerul va fi variabil, iar în zonele joase, în special din sud-vest, centru şi nord-est, dimineaţa şi noaptea local vor fi nori de plafon jos sau ceaţă. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu unele intensificări la munte și în regiunile estice. Temperaturile maxime, apropiate de cele normale la această dată, se vor încadra, în general, între 4 și 11 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între -9…-10 grade în depresiunile intramontane şi 2…3 grade pe litoral. În București, vremea va fi în general frumoasă, dar rece dimineaţa şi noaptea. Cerul va fi variabil, cu unele înnorări la începutul zilei şi noaptea, când vor fi şi condiţii de ceaţă. Temperatura maximă va fi de 10…11 grade, iar cea minimă de -2…0 grade.
Sondaj: 2 din 3 români vindecați de COVID-19 care vor să doneze plasmă spun că nu au primit răspuns sau au fost refuzați de centrele de transfuzie 1 din 6 români care s-au infectat cu noul coronavirus declară că ar fi de acord să doneze plasmă convalescentă, arată un sondaj efectuat de voluntarii portalului covidplasma.ro. Pe de altă parte, 2 din 3 români care au declarat că doresc să doneze plasmă convalescentă afirmă că nu au putut să doneze până acum din cauză că centrele de transfuzie fie nu au răspuns, fie nu i-au programat, fie i-au refuzat, arată același sondaj. În același timp, 2 din 6 români care au făcut COVID-19 declară că nu au fost informați cu privire la donarea de plasmă convalescentă, alți 2 din 6 români declară că se tem să doneze plasmă convalescentă, iar 1 din 6 declară că nu poate dona din motive medicale. 2 din 7 români care au donat plasmă convalescentă au donat de cel puțin două ori, ceilalți donând o singură dată, a relevat același sondaj. În plus, 3 din 5 românii diagnosticați cu noul coronavirus declară că rudele lor, care locuiesc în aceeași gospodărie cu ei, nu au fost testate pentru a se vedea dacă au făcut boala. Fiecare persoană diagnosticată cu test RT PCR declară că cel puțin alte 3 persoane, contacți direcți din aceeași gospodărie, au rămas netestate și nediagnosticate.….Besmax Pharma Distribution SRL a oferit gratuit centrelor de transfuzie din România echipamentele de plasmafereză, respectiv kiturile de recoltare de plasmă. În prezent, sunt în funcțiune 18 echipamente, iar începând de astăzi, 23 noiembrie, vor mai fi instalate încă 6. Integral: https://www.hotnews.ro
Tot mai mulți pacienți netestați și cu forme severe de Covid-19 ajung la ATI direct de acasă ..…Tot mai mulți pacienți ajung cu forme severe de pneumonie care necesită internare și nu au testare efectuată. În jurul lor au alte persoane pozitive, simptomatice, dar care nu sună nici măcare medicul de familie și nici DSP pentru a solicita testare sau 112. Este o situație care a început să fie prezentă în ultimele zile sau pe care eu am constatat-o la Institutul “Marius Nasta” ca fiind prezentă sau din ce în ce mai frecventă. Pacienți cu forme severe de afectare care ajung în Institut cu saturații de 50-60%, veniți direct de la domiciliu, netestați și care nu se reușește compensarea stării lor de insuficiență respiratorie și necesită internarea în terapie intensivă. Nu înțeleg de ce aceste persoane așteaptă să se vindece la domiciliu atunci când văd că starea lor de sănătate nu e bună și nu apelează la medicul de familie sau la serviciul 112, decât într-un moment în care riscul pentru viața lor este major. Există o problemă a locurilor în spitale dar întotdeauna încercăm și în spitalele unde în acest moment la “Marius Nasta” locurile sunt complet ocupate. Dacă ajunge un pacient, împreună cu centrul operativ găsim o soluție. Undeva în România găsim un pat pentru acest pacient. Ce este important – atunci când ajung în spital, primesc oxigen, asta este primul gest pe care trebuie să-l facem atunci când pacientul ajunge”, a afirmat Beatrice Mahler, la Digi24. Integral: https://newsweek.ro
Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Cum se poate organiza vaccinarea în masă în România, împotriva Covid-19? 200 de congelatoare, 2 milioane de Euro şi unu din două spitale din ţară poate deveni centru de vaccinare. Restul discuţiilor sunt inutile Am fost, la fel ca toata lumea de altfel, absolut naucit de discutiile fantastice de la televizor – zapada carbonica, azot lichid, flote de mii de 747. Asa ca am rugat colegii sa sune la furnizorii nostri de echipamente si instrumente industriale pentru a vedea opinia specialistilor. Oferta a venit in doua minute, era evident pregatita. Congelatoare criogenice de 477 si 700 litri, care genereaza temperaturi de pana la -80 grade, sisteme de racire cu apa sau aer, agent de refrigerare ecologic, control digital inclusiv la distanta prin interfata LAN si USB, acumulatori cu baterii daca trebuie transportate sau se ia curentul, etc., etc. Pot functiona intr-o temperatura ambientala de pana la +32 grade, adica pot fi tinute chiar si in soare Livrare in 4-6 saptamani; oferta era din import, dar sunt convins ca se pot fabrica si la Gaesti sau Satu-Mare. Cu preturi ne-negociate intre 10 si 12 mii de euro bucata (sa ne intelegem, sunt echipamente speciale, nu pentru uz casnic). Asadar, sa facem un calcul simplu: – Un frigider de 700 de litri poate depozita (matematic) 70 de mii de seringi preumplute de 10ml, socotind si ambalajul hai sa spunem 50 de mii (daca seringile sunt de 2 sau 5ml, numarul seringilor depozitate va creste proportional);- Depozitarea si transportul a 10 milioane de doze de vaccin, cate sunt alocate Romaniei, ar necesita 200 de astfel de congelatoare, deci un cost de circa 2 milioane Euro (nenegociat) – Tot al doilea spital din tara poate deveni centru de vaccinare, in asa fel incat oamenii sa nu mearga sute de kilometri, un obstacol in calea vaccinarii;- Dupa utilizare congelatoarele pot fi lasate la spitale, au nevoie de ele (materiale sensibile, probe biologice, reactivi, etc.) Sau se pot achizitiona congelatoare mai mici, si fiecare spital din tara va deveni un centru de vaccinare. Dar e mai mult ca sigur ca producatorul va livra vaccinul exact asa, in congelatoare multi-doza, care pot fi distribuite in multe spitale. Integral: https://www.zf.ro
Ce spun studiile despre COVID şi imunitate: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezină anticorpi detectabili …. Studiul s-a realizat în Bucureşti, Cluj, pe un număr de 239 de pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie. „Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării Pacienţii care au făcut parte din studiul Regina Maria au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici”, se arată într-un comunicat transmis luni. „Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu <inamicul>, în acest context cu virusul COVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi („o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el“)”, completează dr. Andreea Alexandru. Specialiştii spun că, pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi. Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ. Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi. Integral: https://www.zf.ro
EXCLUSIV Filiera PSD din Ministerul Sănătății: fina lui Felix Stroe, PSD Constanța, lua 6.000€ lunar Georgeta Bumbac, protejata pesedistului Felix Stroe, este considerată cel mai puternic om din Ministerul Sănătății. Premierul Ludovic Orban a schimbat-o din funcția de secretar general, dar aceasta a rămas pe funcția de director economic. În timp ce era secretar general al MS, Georgeta Bumbac era membru în trei Consilii de Administrație, de unde a încasat peste 50.000 euro numai anul trecut. Ministrul Nelu Tătaru a propus premierului Ludovic Orban să o numească pe funcția de secretar general al MS pe Nicoleta Rusu, subalterna Georgetei Bumbac timp de aproape opt ani. Pentru ca tabloul să fie complet, la conducerea Corpului de Control al MS a fost adus Constantin Dina, tot pe filiera PSD Constanța, organizație condusă de Felix Stroe. Bumbac: 6.000 euro lunar De ce este considerată Georgeta Bumbac cel mai puternic om din Ministerul Sănătății? În urmă cu nouă ani a câștigat prin concurs postul de director al Direcției Generale Economic, direcție care gestionează bugetul anual al Ministerului Sănătății. Adică în jur 11,5 miliarde lei anual. În octombrie 2017, „nașul” Felix Stroe a fost numit în funcția de ministru al Transporturilor de premierul Mihai Tudose, care la rândul său a fost promovat în funcția de premier de Liviu Dragnea, liderul PSD de atunci. În acea perioadă, Liviu Dragnea se considera premierul din umbră al României. La scurt timp după numirea lui Felix Stroe în funcția de ministru al Transporturilor, acesta și-a promovat „fina” în Consiliile de Administrație a trei companii strategice: Administrația Căilor Navigabile, Compania Națională Aeroporturi și Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Felix Stroe i-a botezat copilul Georgetei Bumbac.Doi ani mai târziu, pe 17 septembrie 2019, ministrul Sănătății Sorina Pintea a propus-o spre numire în funcția de secretar general al MS. Decizia de numire a fost asumată imediat de premierul de atunci, Viorica Dăncilă. Conform declarației de avere depuse în mai 2020, Georgeta Bumbac a încasat 81.620 lei de la CNAIR, 83.852 lei de la Aeroporturi București, plus 45.624 lei de la Căi Navigabile. Pe lângă acești bani, de la Ministerul Sănătății a mai primit un salariu anual de 132.629 lei. Practic, în fiecare lună primea un salariu cumulat de 28.643 lei. Adică în jur de 6.000 euro lunar. Contactată telefonic, Georgeta Bumbac nu a vrut să răspundă întrebărilor Newsweek România. Subalterna lui Bumbac, numită secretar general Premierul Ludovic Orban a decis să o schimbe din funcție pe Georgeta Bumbac în data de 26 martie 2020. În locul ei a fost numită Nicoleta Rusu, la propunerea ministrului Nelu Tătaru. Fostă subalternă a Georgetei Bumbac, Nicoleta Rusu a fost promovată tot de ministrul Sorina Pintea. Potrivit unor surse din MS, Sorina Pintea și Georgeta Bumbac i-a recomandat să dea concurs pentru ocuparea funcției de șef birou avizare interministerială. După numirea în funcția de secretar general a Nicoletei Rusu a început haosul în Ministerul Sănătății. De exemplu, aceasta nu a vrut să rezilieze contractul de achiziție a celor 103 milioane de măști pentru persoanele vulnerabile, atribuit companiei Naguma Supply, deși a fost informată în scris cu privire la neregulile constatate în desfășurarea contractului. Constantin Dina, promovat pe filiera PSD Constanța Constantin Dina a a ajuns la șefia Corpului de Control al Ministerului Sănătății tot pe filiera PSD Constanța. Dar acum se află în grațiile ministrului Nelu Tătaru. Integral: https://newsweek.ro
Cum s-a reciclat Remus Truică, care-i căra geanta lui Năstase: din inculpat, în afacerist din umbră Judecat pentru trafic de influență, fostul șef de cabinet al lui Adrian Năstase s-a apucat de trafic de gunoaie. Concubina Diana-Ionela Cîțu este doar persoana interpusă, paravanul de afaceri al lui Remus Truică. Beneficiarul real al afacerii este, însă, “creierul” Truică….. Reciclad’OR SA a fost înființată în 2017. Este o OIREP sau, cu sintagma folosită acum câțiva ani, o OTR. OIREP este acronimul pentru „organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului“. OTR, așa cum am arătat mai sus, era o „organizație de transfer de responsabilitate“. Responsabilitatea /răspunderea este a companiilor care produc deșeuri de a le recicla. Conform legii, producătorii de deșeuri trebuie să demonstreze că o mare parte din ambalajele puse pe piață sunt reciclate. CUPLU Diana-Ionela Cîțu și Remus Truică funcționează perfect în tandem: ea, la vedere, el trăgând sfori în culise – Foto: capital.ro Cum producătorii acestor ambalaje nu dețin mijloace de a colecta și recicla ambalajele, sarcina este transferată către astfel de OTR/OIREP-uri. Practic, companiile care produc ambalaje plătesc altor companii (de tip OTR/OIREP) contracte destul de mari pentru ca acestea din urmă să se ocupe de colectare și reciclare de ambalaje. 2019: Reciclad’OR SA, venituri de 113 milioane de lei În primul an de funcționare, 2017, Reciclad’OR SA nu a avut niciun venit, dar a cheltuit peste 195.000 de lei pentru a intra pe piață. În al doilea an, 2018, a avut venituri de peste zece milioane de lei și chiar un profit de aproape 390.000 de lei după plata taxelor. În anul următor însă, al treilea de funcționare, afacerea a explodat: venituri de peste 113 milioane de lei (de 11 ori mai mari decât în anul anterior) și un profit, după plata taxelor, de peste 10,5 milioane de lei (de peste 26 de ori mai mare decât în anul anterior). Totul, cu numai 17 angajați. Integral: https://newsweek.ro
Dosar de fraudă cu fonduri europene restituit la DNA pentru presupuse vicii de procedură: comisioane de 9 milioane de lei pentru contracte / dig construit pe șpagă, rupt la inundații / ministrul Borbely, scăpat de urmărirea penală Judecătorii Rareș Șerban și Ovidiu Musta de la Curtea de Apel Oradea au restituit la DNA Oradea dosarul în care fostul director de investiții de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, este acuzat că, între 2009 și 2011, ar fi primit mită aproape 9 milioane de lei ca să ajute mai multe firme să obțină finanțare europeană pentru contracte privind lucrări de îndiguire și regularizare a unor râuri – potrivit deciziei instanței….. – dosarul directorului de la Apele Române, Vasile Ofimiaș, este desprins dintr-un caz mai mare privind presupuse comisioane primite de fostul ministru al mediului din Guvernul Boc, Laszlo Borbely (UDMR), și de către consilierul lui, Szepessy Szabolcs, ca să acorde finanțare europeană pentru lucrări de îndiguire și consolidare a unor râuri și să promoveze în Guvern HG 508/2010, au explicat pentru G4Media.ro surse judiciare; – Fostul ministru și consilierul lui ar fi cerut un comision de 7% din banii destinați lucrărilor de regularizare, potrivit acelorași surse. Doar consilierul Szepessy Szabolcs a putut fi anchetat întrucât, în 2015, Parlamentul a respins de două ori cererile DNA de ridicare a imunității parlamentare a fostului ministru Lazslo Borbely. În 2016, consilierul lui Borbely a primit doi ani și jumătate de închisoare pentru complicitate la trafic de influență, însă în alt dosar. – Laszlo Borbely este consilier de stat la cabinetul prim-ministrului Ludovic Orban şi coordonator al Departamentului de Dezvoltare Durabilă…. În 2014, dosarul a fost clasat de fostul șef al DNA Oradea, Marius Iancu, însă câteva săptămâni mai târziu a fost redeschis de procurorul Ciprian Man, noul șef al DNA Oradea de la acea dată. Acum, Curtea de Apel Oradea le reproșează procurorilor că dosarul ar fi fost redeschis de un procuror cu aceeași funcție și ar fi trebuit redeschis de un procuror ierarhic superior de la București, cu toate că decizia de redeschidere din 2014 a fost confirmată de instanță, au explicat pentru G4media.ro surse judiciare. Integral: https://www.g4media.ro
Cum riscăm să-l facem parlamentar tocmai pe hoțul care strigă „Hoții!” O știre, căreia nu i s-a dat poate multă importanță, informa vineri că ministrul Educaţiei din Estonia, doamna Mailis Reps, şi-a dat demisia din Guvern, după ce informaţiile apărute în presă au făcut cunoscut faptul că foloseşte maşina de serviciu, inclusiv şoferul, pentru a-şi duce copiii la şcoală. … In plus, știrea înduioșează dacă ținem seama de faptul că doamna Mailis Reps este mamă a șase copii și, parcă-parcă, ar trebui să se bucure de indulgența concetățenilor ei. Ce poate fi mai potrivit în fruntea Ministerului Educației decât persoana care și-a educat și încă își mai educă cei șase copii ai săi? Dar presa estonă este necruțătoare. Mamă-ne-mamă, legea este aceeași pentru toți. O singură excepție poate fi semnal că legea ar putea fi indulgentă și pentru alții. Pe de altă parte, însă, Guvernul eston se laudă cu integritatea membrilor săi. Nu este semn de integritate folosirea mașinii de serviciu altfel decât scopului pentru care a fost acordată demnitarului…..Nu m-ar fi impresionat într-atâta cazul eston, dacă nu mi-ar fi amintit din nou de un caz românesc, cu un viceprim-ministru, acuzat de presă că s-ar fi dus la frizer cu mașina de serviciu, precedată de un motociclist, deschizător de drum. Nefericirea a făcut ca motociclistul să-și piardă viața într-un accident rutier, iar ministrul să fie acuzat de omor……Ei bine, să mă tai și n-am să cred că procesul domnului Gabriel Oprea – căci despre el este vorba – ar fi cumva mai complicat, mai încurcat și de cinci ori mai deosebit decât procesul celor 24 de principali acuzați pentru crimele comise în timpul celui de Al-Doilea Război Mondial….. Domnul Oprea este acum bine-mersi un cetățean onorabil, ca oricare altul, unul care se bucură de prezumția nevinovăției de vreo cinci ani încoace și pun pariu că se va bucura încă mulți ani de acum încolo. De ce să nu se bucure, dacă așa e legea? Și tocmai am aflat știrea că domnul Gabriel Oprea candidează ca independent la alegerile parlamentare din 6 decembrie, pentru un mandat de deputat în Bucureşti. De ce să nu se bucure, dacă legea îi dă voie?… Nevinovat? Înțeleg prin nevinovatat că nu se poate atinge nimeni de libertatea ta, de bunurile tale, de averea ta. Corect. Dar nu înțeleg că, fiind inculpat, să te bucuri de atâta încredere încât să fii propulsat tocmai în Parlament, acolo unde te vei bucura nu numai de respectiva prezumție, ci și de mult mai ispititoarea imunitate parlamentară. Repet un scenariu pe care l-am mai prezentat și domnului Tăriceanu, un infocat apărător al prezumției de nevinovăție, pe care o susține dânsul cu argumente juridice, deși el însuși nu este deloc jurist, decât poate cel mult amator. Integritatea de la serviciu și cea din sufrageria de acasă Scenariul sună așa: ai nevoie de o menajeră acasă și ai găsit una foarte pricepută, isteață, profesionistă, dar afli despre ea că se află în proces cu fostul angajator, care o acuză pentru sustragerea argintăriei din casă. Procesul este în curs, termenul îndepărtat și, până atunci, se bucură de bincuvântata prezumție. Întrebarea este: ai angaja-o? Mai pe șleau, ai aduce în casă, să-ți cotrobăie prin toate lucrurile tale, o persoană acuzată de furt în altă parte?…. Procesul domnului Oprea nu e singurul caz. Sunt altele, chiar mai spectaculoase. Procesul #Colectiv se lungește tot de cinci ani și, în prima fază, au fost arătați publicului câțiva acari Păun. E cu ochi și cu sprâncene că nu se lungește tot întru salvarea acarilor. Se lungește întru salvarea șefilor și a șefuleților, care se judecă toți în stare de libertate, parcă anume ca să-și aranjeze între timp ploile. Se vede și din avion că judecata se lungește până la momentul când poate se vor găsi alți acari Păuni, iar pentru șefi se vor da noi termene de către alte înalte instanțe, anume constituite pentru judecarea șefilor și nu a acarilor. Nu mai vorbesc de procesul 10 August 2018, care durează de doi ani, deși nu e de două ori mai complicat decât judecata crimelor săvârșite în cel de-Al Doilea Război Mondial. De niște decenii se tot frământă procesul Revoluției din 1989 sau cel al mineriadelor, unde principalul vinovat se vede cu ochiul liber la televizor, dar instanța se dă în brânci să-l găsească și tot nu reuşește. De vreo două-trei decenii. Integral: https://spotmedia.ro
Dezrădăcinarea corupției din sectorul forestier necesită prevenție, nu numărarea cioatelor ….. « Corupția care începe ca un comportament de profitor de oportunități, dacă nu este combătută, se dezvoltă repede și ușor în corupție organizată, endemică, devenind astfel regulă, nu excepție. În cazuri extreme, corupția ajunge să influențeze în mod semnificativ procesul de decizie al autorităților în favoarea intereselor private ». Ca martor al evoluției de peste două decenii a sectorului forestier, am putut observa ambele forme de corupție, precum și tranziția de la corupția pentru o anumită elită, relativ restrânsă, cu oameni beneficiind de pozițiile lor pentru a-și rotunji conturile și a-și cumpăra mai apoi putere și influență, la corupția care și-a creat mecanisme de reziliență (dacă tot e la modă cuvântul), pentru a se replica și replia după fiecare amenințare mai serioasă – mai ales în perioada în care DNA-ul avea target pe funcționari de rang înalt. Acum corupția are mecanisme verificate de adaptare, trecând chiar prin vot (« a furat și el, dar a mai făcut și câte ceva »), iar propagarea acestui model de acceptabilitate relativă duce la diminuarea în timp a tendinței naturale a omului de a fi corect…. (3). A doua idee, care derivă din prima, este faptul că în tot ceea ce s-a făcut pentru a reduce tăierile ilegale (că de reducerea corupției ca principal factor cauzator al tăierilor ilegale nici vorbă) abordarea principală a fost aceea de legiferare și de sancționare mai drastică (ca și când toți subiecții de drept ar fi în ultima coloană din figura VI din Ghid pe care am postat-o aici, adică oameni hotărâți să nu respecte legea – band 4). Cum e spus în ghidul citat « de obicei țările tind să implementeze o abordare de sancționare pentru a combate corupția. Aceasta înseamnă că efortul principal este în detectarea corupției care s-a petrecut deja, mai degrabă decât în prevenirea corupției care ar putea avea loc în viitorul apropiat (abordarea preventivă) ». Atunci când mecanismul principal este acela de sancționare (enforcement measures), avem o problemă conceptuală: recomandarea din ghid de a merge pe « enforcement » atunci când corupția este generalizată se bazează pe premisa că există un sistem (juridic, administrativ) capabil să aplice normele de sancționare a corupției – ceea ce este improbabil, dacă suntem într-un sistem cu corupție generalizată. Sau considerăm că avem corupție generalizată doar în sectorul silvic, deci putem face apel la o justiție corectă ca mecanism extern de enforcement – doar că justiția va analiza ceea ce i se aduce spre judecată. La o monitorizare și instrumentare slabă a tăierilor ilegale (corupției) în sectorul silvic, justiția răspunde cu o sancționare încă și mai slabă, după cum au constatat și magistrații (4). Altfel spus, un judecător care are o percepție formată asupra formelor de corupție endemică sau generalizată în sectorul forestier va avea tendința de a percepe cauzele minore care îi sunt aduse în față ca fiind fără pericol social. Sunt însă, în practică, modalități complexe de comitere a infracțiunilor, „modalități ce generează cu adevărat prejudicii mari pădurilor României: subestimarea calitativă și cantitativă a arborilor cu ocazia întocmirii actelor de punere în valoare (APV), marcarea în plus a unor arbori, constituirea de partizi de produse accidentale cu un volum mult mai mare decât cel real, etc.” (5). Astfel, fenomenul infracțional nu mai poate fi tratat la nivelul soluționării unor cauze lipsite de complexitate. Puține sunt dosarele finalizate pe cazuri importante (cazuri de tăieri rase pe suprafețe mari sau cazuri de diverse alte acte de corupție). În fapt, până la Raportul Curții de Conturi din 2013 și apoi cel din 2014 (6) nu am avut nici o evaluare externă asupra modului în care statul își apără propria avuție verde (iar între timp, rolul de auditare al Curții de Conturi a fost destul de bine diminuat în perioada 2017-2018). În sectorul nostru forestier, cifrele de doar 10-11% condamnări pe mii de dosare de infracțiuni silvice (7) tind să arate că strategia de ‘enforcement’ (legiferare/înăsprire sancțiuni) nu duce nicăieri. În paranteză fie spus, nici cele mai scumpe și precise imagini satelitare nu vor schimba această situație, deoarece, pe lângă probabilitatea mică și extrem de costisitoare de a distinge între un arbore recoltat legal, unul recoltat ilegal și unul căzut din cauza vântului, analiza imaginilor ne va spune povești despre lucruri care s-au întâmplat deja – adică tot un fel de control de fond cu numărarea cioatelor din fondul forestier gestionat de pădurar. Într-o abordare preventivă, efortul este asupra controlului de risc, nu asupra a ceea ce s-a petrecut deja ; nivelul de acțiune este unul organizațional, nu național și implică managementul organizației, nu autorități – ceea ce oferă loc pentru diversitate de măsuri, bune practici, inovare și « învățare» ; efectul urmărit este acela de întărire a integrității personalului și a eficienței organizației, nu a colectării de amenzi și instrumentării de dosare. Deoarece oricum justiția returnează dosarele fără sancțiuni și fără vinovați, efectul disuasiv sau de prevenție al sancționării dispare. Să nu ne mire așadar intensitatea actului de încălcare a legii în sectorul silvic. Integral: https://www.contributors.ro
“Rugăm hoții să nu fure după ora 18:00” – mesajul ironic al sindicatului Europol, după ce Poliția Toplița a impus program de la 6.00 la 18.00 “Rugăm hoții să nu fure după ora 18:00”. Este mesajul ironic al reprezentanților sindicatului Europol, care comentează astfel o decizie a Poliției Toplița (Harghita) potrivit căreia polițiștii ar urma să lucreze de luni până sâmbătă, între 06:00 și 18:00, și duminica până la 14:00. …..
- “Dacă totuși infractorii vor fi nesimțiți și nu vor înțelege că trebuie să opereze exclusiv în intervalul orar de mai sus și vor fi sesizate spargeri, tâlhării, violuri ș.a.m.d., polițiștii vor fi chemați de acasă să intervină.
- Acest model de “menegeri”, nu numai că își bat joc de polițiștii care după 12 ore vor trebui să doarmă îmbrăcați în uniformă pentru ca atunci când le sună telefonul să ajungă cât mai repede la caz, dar demonstrează că siguranța cetățeanului este un deziderat de fațadă.
- Nu știm care sunt interesele din spatele acestei decizii sau cine nu vrea polițiști în serviciu după ora 18:00 și în weekend, însă suntem convinși că va fi mare fericire în rândul celor care taie ilegal pădurea și exploatează materialul lemnos în mod fraudulos, principala îndeletnicire din zonă”, afirmă reprezentanții Europol. Integral: https://www.hotnews.ro
Când îi ceri societăţii să aibă bun-simţ, tu, care vrei să guvernezi, trebuie să ai bun-simţ Nu poţi să spui azi că nu ai bani de pensii, dar să treci în programul tău electoral dublarea pensiilor ♦ Nu poţi spune că nu ai bani pentru salariile publice, dar să promiţi creşterea bunăstării tuturor, neavând controlul asupra creşterii bunăstării ♦ Sau poţi face asta dacă nu te interesează dispreţul public aruncat asupra ta. Caz în care nu ai ce căuta la guvernare. …. Ce te faci însă cu alte propuneri venite din partea partidelor angajate în alegeri şi care întrec cu mult „Utopia“ lui Morus? Să vedem: PSD promite: dublarea imediată a alocaţiilor copiilor; creşterea punctului de pensie cu 32% până în 2024; creşterea salariului minim pe economie de la 1.340 de lei cât e acum la 2.050 de lei în 2024; impozit zero pe salariul minim. PNL promite: salariul mediu net creşte cu 50% faţă de nivelul din 2020 şi va ajunge la 1.000 euro pe lună în 2024; majorarea valorii punctului de pensie cu 46% până în 2024 faţă de 2019; valoarea punctului de pensie creşte de la 1.265 lei în 2019 la 1.840 lei în 2024; pensia medie anuală creşte cu circa 536 lei până la aproape 2.000 lei în 2024 faţă de nivelul din 2020; puterea de cumpărare a românilor va creşte cu peste 30% şi reducerea inflaţiei anuale sub 2%. USR nu se lasă mai prejos: eliminarea de taxe şi de impozite pentru salariul minim brut pe economie, acum la 2.230 de lei; toate salariile brute de până la 2.230 de lei ar urma să fie scutite de taxe şi impozite. Toate astea, în condiţiile în care deficitul fiscal va fi în acest an de 9-10% din PIB, iar în anii ce vin, nu va coborâ sub 6-7% din PIB. În aceeaşi vreme, datoria publică creştea ameţitor – un plus 77,5 mld. lei (7,6 pp din PIB), la doar nouă luni din an. În aceeaşi perioadă, veniturile statului au fost de 227 mld. lei, la cheltuieli de 295 mld. lei. Altfel spus, mai bine de o tremie din cheltuielile statului sunt din împrumuturi. Nimeni nu vine cu un plan de reducere a cheltuielilor publice – a anumitor cheltuieli pentru că cele cu investiţiile de pildă va trebui să crească – ca toată lumea să mănânce lefuri cu lingura. Este campanie electorală, nu încape îndoială. Dar campaniile electorale nu sunt sau nu trebuie să fie sursă de minciună şi izvor de dispreţ faţă de bunul – simţ. Morus a scris o carte ce a făcut vâlvă în epocă, dar titlul ei este clar: Utopia (“loc care nu există“). Altfel spus: aceasta este lumea pe care o văd eu. Nu spun că şi există! Nu trebuie să pretinzi ca ceea ce tu visezi este şi realitate. Friedrich Nietzsche credea – pe urmele aceluiaşi Platon – că nu există o realitate anume, ci că totul este o interpretare a realităţii. Integral: https://www.zf.ro
De ce s-au scumpit alimentele în pandemie şi ce produse au avut cele mai mari creşteri de preţ … În perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă, se remarcă o creştere cu 17,8% a vânzărilor de alimente faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, de la 2,2 la 2,6 miliarde de lei. Cele mai mari creşteri ale vânzărilor s-au înregistrat în cazul preparatelor din carne de vită (conserve), merelor, făinii de grâu, ouălor, laptelui de vacă, pastelor făinoase şi al lămâilor. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de vânzare, se remarcă tendinţa de creştere între cele două perioade comparate. Conform datelor agregate la nivel de sortiment, 42 din cele 48 de produse au suferit creşteri faţă de anul anterior, în intervalul 0,3% (pulpe superioare de pui) şi 105,6% (mere roşii), în timp ce doar 6 produse şi-au micşorat preţul (pulpe inferioare de pui, piept dezosat de pui, morcovi, cartofi albi, ouă mărimea XL şi ceapă). Conform datelor agregate la nivel de produs, preţurile medii de vânzare ale produselor din carne s-au majorat în medie cu 11,8% faţă de perioada ianuarie-iulie 2019. În cazul acestei game de produse, s-au înregistrat şi cele mai mari scumpiri în termeni absoluţi din întregul set analizat – la nivelul produselor procesate. Cele mai abrupte creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în zona sortimentelor de fructe şi legume (22,7%, respectiv 1 leu în medie pentru fiecare kg), aceste evoluţii fiind strâns legate de proprietăţile acestora, apreciate în contextul pandemiei (fie în termeni de perisabilitate redusă – cazul fasolei albe, fie datorită conţinutului ridicat de vitamina C – cazul citricelor) sau de şocuri la nivelul ofertei independente de pandemie – cazul merelor (scăderea semnificativă a producţiei în anul anterior, la nivel european). În ceea ce priveşte produsele considerate de bază, s-au remarcat creşteri semnificative în cazul uleiului de floarea soarelui (15,7%), al pâinii albe ambalate şi intermediare (14,3%, respectiv 13%) sau al făinii albe (9,7%). În termeni absoluţi, preţurile au crescut în medie cu 0,2 lei pentru fiecare unitate (kg/pachet). Integral: https://adevarul.ro
Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: Politica fiscal-bugetara – evolutii si prioritati pentru anii urmatori ….. Criza economica generata de criza sanitara a condus la o explozie a deficitelor bugetare peste tot in lume. In Romania vom avea probabil un deficit bugetar de 9-10% din PIB in 2020 si scenariul de baza (fara masuri) pentru 2021 (daca economia revine la o crestere de PIB de 4-5%) este un deficit de 7-8% din PIB. Deficitele noastre au o componenta structurala foarte mare, ceea ce face ca deficitul sa nu scada prea mult de la sine odata ce economia revine pe crestere economica, asa cum se va intampla in marea majoritate a economiilor europene. Ce este de facut in acest context in anii urmatori? In primul rand, este absolut clar ca nu exista alternativa la consolidarea fiscala, adica reducerea semnificativa a deficitului bugetar si revenirea in standardele europene de 3% deficit maxim (pe toata durata unui ciclu economic) intr-un orizont de termen mediu. Consolidarea fiscala este obligatorie pentru stoparea cresterii nesustenabile a datoriei publice. In acest context, propunerile/intentiile de cresteri suplimentare semnificative ale cheltuielor bugetare si/sau reducerile potentiale de taxe si impozite in anii urmatori nu isi au nici o corespondenta in realitatea cifrelor, fiind in contradictie totala cu stringenta consolidarii fiscale. De altfel, daca nu vom dovedi ca avem un plan clar si credibil de consolidare fiscala dupa alegeri, probabil ca vom pierde ratingul de investitii pe care inca cu greu il avem. Revenirea in 3% deficit bugetar de la un nivel curent atat de mare trebuie facuta insa cu mare discernamant, pentru a nu afecta prea mult revenirea economica. Este nevoie de un program intins pe mai multi ani de reducere a deficitului bugetar, cu masuri credibile si hotarate care sa tina mai degraba de zona reformelor structurale, singurele capabile sa aduca efecte de durata (si nu doar temporare) la nivelul veniturilor bugetare colectate si cheltuielilor publice. Probabil ca va fi nevoie de un mix de cresteri de venituri bugetare colectate si reduceri de cheltuieli. In primul rand, putinatatea resurselor bugetare este o problema foarte grava. Evident ca nivelul taxelor din Romania este mult mai mic decat media UE (cu exceptia contributiilor sociale), dar veniturile fiscale in Romania (26.8% din PIB in 2019 in Romania versus 40.9% din PIB media UE) sunt mult mai mici chiar si decat in Bulgaria (30% din PIB in 2019), tara unde nivelul taxelor este in general mai mic decat in Romania. Indiferent de ideologia in care se afla fiecare, a fi pragmatic insemna sa realizezi ca nivelul foarte scazut al veniturilor bugetare este o problema de securitate nationala si de siguranta a cetateanului, afectand calitatea serviciilor publice de baza (sanatate, educatie, etc). Cum crestem nivelul de colectare al taxelor si impozitelor? In nici un caz nu trebuie sa crestem taxele si impozitele, aceasta fiind reteta sigura pentru prelungirea recesiunii economice. Problema este in primul rand de colectare, sistemul slab de administrare fiscala din Romania fiind in mod evident o problema, iar exemplul de succes al unor tari precum Polonia si Bulgaria in materie de reforma a administrarii fiscale demonstreaza ca se poate imbunatati considerabil colectarea taxelor si impozitelor in principal prin digitalizare. Aceasta este directia in care trebuie sa mergem si noi. Se pot aduce circa 2% din PIB in plus la buget intr-un orizont de 2-3 ani prin eforturi hotarate de digitalizare a administrarii fiscale. In al doilea rand, sistemul fiscal din Romania trebuie revizuit si repus pe baze echitabile, fara cresterea nivelului standard de taxare. In acelasi timp, trebuie spus raspicat – scaderile de taxe nu sunt posibile. Cine promite reduceri de taxe, vinde iluzii. Pe partea de cheltuieli bugetare, problema majora este clar cea a structurii nesustenabile si extrem de rigide a acestora. Insa, nu cred ca se mai pot reduce salariile asa cum s-a facut in 2010 (masura a fost oricum una temporara, reversata ulterior). Pe de alta parte, nici nu mai pot creste semnificativ cheltuielile sociale. Cred mai degraba in solutii care sa reduca in timp factura sociala (salarii si pensii) ca % din PIB, spre exemplu prin gasirea unui mecanism de indexare a salariilor si pensiilor care sa permita cresterea nominala a acestora cu o rata sub dinamica PIB nominal. In plus, o reforma adevarata a administratiei publice, coroborata cu digitalizarea serviciilor publice, este absolut necesara si ar elibera resurse insemnate in timp, fara a apela la concedieri masive, ci mai degraba sa obtinem o scadere a numarului de personal in sectorul public pe cale naturala. In materie de pensii sunt 2 lucruri care trebuie facute. In primul rand, cred ca este obligatoriu sa revenim la un mecanism de indexare cu inflatia plus o parte din cresterea in termeni reali a salariilor. Acesta ar fi un mecanism nediscretionar (care ar rupe legatura cu decizia politica) care sa pastreze si chiar sa creasca usor (in linie cu cresterea puterii de cumparare a salariilor) puterea de cumparare a pensiilor. In al doilea rand, este necesara generalizarea principiului contributivitatii (singurul echitabil) si renuntarea la pensiile speciale. Integral: https://www.zf.ro
Restricții de pandemie. Pârtiile vor fi deschise doar pentru BMW-uri, nu și schiori Comitetul pentru Controlul Pandemiei din care fac parte specialiști precum doctorul Arafat și doctorul Rafila precum și alți specialiști, a anunțat noi măsuri menite să ajute la combaterea pandemiei. Aceste măsuri se referă la sporturile de iarnă, având în vedere că, la fel ca în fiecare an, iarna se apropie inexorabil. „Am luat această decizie întrucât vrem să permitem oamenilor să se dea pe pârtie, să se distreze și ei un pic după aceste luni care au fost costisitoare emoțional pentru noi toți. Dar vrem în același timp să o facă într-un mod în care se pot proteja pe ei și pe cei din jur. … Întrebat de ce doar oamenii cu BMW au această facilitate și nu, de exemplu, cei cu Logan, reprezentantul ministerului a precizat că oamenii cu Logan ar trebui să profite de pandemie și să învețe o meserie reală, să nu mai fie săraci care visează să meargă la schi și poate anul viitor vor avea și ei BMW. Integral: https://www.timesnewroman.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/rapid-testh56459727.jpg?w=640&ssl=1)
ÎNREGISTRĂRI | 
Pasii pe care ar trebui sa ii urmeze Romania pentru a pregati vaccinarea anti-COVID-19 si ce dificultati pot sa apara. Explicatiile unui expert in Sanatate ….”Primul pas este asteptarea autorizarii pentru utilizarea de urgenta a vaccinului, din partea Agentiei Europene a Medicamentului. Cu mare probabilitate, acest moment va fi pe parcursul lunii decembrie. In baza contractului de achizitie a vaccinului semnat de Comisia Europeana si producatori, Romania va avea un numar de doze alocat, iar primele doze vor ajunge la noi in tara in perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Aceste doze vor fi folosite pentru vaccinarea grupurilor vulnerabile (personal medical si alte categorii, asa cum le va defini fiecare stat in parte), urmand ca ulterior vaccinarea sa se extinda catre populatia generala, in baza indicatiei din rezumatul caracteristicilor produsului. Provocarile sunt importante si tin, in special, de capacitatea limitata a sistemului de sanatate publica si de procentul majoritar, in acest moment, al celor care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt decisi sau chiar refuza ferm sa se vaccineze”, a explicat medicul. Transportul vaccinului “Primele vaccinuri, bazate pe tehnologia ARN mesager, presupun transportul la temperaturi scazute (-70 de grade, respectiv -20 de grade), ceea ce reprezinta o provocare logistica. Fiind produse biologice, vaccinurile sunt extrem de sensibile la modificarile de temperatura, de aceea este importanta pastrarea acestei temperaturi pe tot lantul de distributie. Din acest punct de vedere, companiile producatoare ofera solutii inclusiv pentru transportul si manipularea dozelor in aceste conditii speciale de temperatura. Probabil vaccinurile din generatia a doua si a treia vor avea mai putine limitari din acest punct de vedere”, a adaugat Marius Geanta…..Campaniile pro vaccinare “Romania nu se poate lauda cu campanii de succes pentru vaccinare, iar esecul campaniei de vaccinare anti-HPV reprezinta probabil cel mai vizibil moment. Va fi greu sa atingem potentialul maxim al vaccinurilor anti-Covid fara o campanie de comunicare initiata timpuriu (inainte de aprobarea vaccinului), continua (pentru urmatorii ani), tintita pe grupuri populationale bine stratificate din punct de vedere psiho-social (cu mesaje personalizate), mixand comunicarea stiintifica si comunicarea bazata pe emotie, care sa implice atat autoritatile publice, cat si mediul privat si organizatiie non-profit, si care sa aiba purtatori de mesaj multipli si relevanti pentru fiecare categorie de public in parte”, a mai spus medicul. Unii medici refuza vaccinarea anti-COVID Ministerul Sanatatii a cerut angajatilor de la stat, in special medicilor, sa spuna daca sunt de acord sau nu cu imunizarea. Unii dintre ei au refuzat, se pare, fara sa indice vreun motiv anume. Vaccinul anti-COVID va fi gratuit pentru cadrele medicale, dar imunizarea nu va fi obligatorie. Astfel, doar 65% din cele 1.400 de persoane care lucreaza la Spitalul Colentina din Capitala au spus ca sunt de acord cu vaccinarea anti-COVID, potrivit managerului spitalului Colentina, Remus Mihalcea. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/vaccin-2.jpg?w=640&ssl=1)
Medicul Valeriu Gheorghiţă: „Pentru ca vaccinarea să ducă la sfârşitul pandemiei, este nevoie de un nivel de imunitate colectivă de 60-70% din populaţie” Medicul militar Valeriu Gheorghiţă, șeful Comitetului Naţional de conducere a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, a afirmat, sâmbătă, la Digi 24, că vaccinarea anticoronavirus va fi gratuită și voluntară, notează News.ro. …. „Trebuie să precizez un aspect: vaccinarea va fi gratuită şi va fi voluntară, în niciun caz şi va fi condiţionată sau obligatorie şi din acest punct de vedere cred că fiecare trebui să aibă un nivel suficient de mare de date corecte şi din surse sigure şi credibile ca să decidă acest lucru”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, sâmbătă, într-o intervenţie la Digi 24. Medicul militar a precizat că pentru ca vaccinarea să ducă la sfârşitul pandemiei este nevoie de un nivel de imunitate colectivă estimat la aproximativ 60-70% din populaţie. Valeriu Gheorghiţă a mai anunțat că vaccinarea se va face în trei etape, începând cu angajaţii din sistemul sanitar şi din cel al asistenţei sociale şi finalizând cu populaţia generală. :quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/11/22/9ad14f63b9c008f7dbfcf6e7ed55d15a.jpg?w=640&ssl=1)
Au plătit, dar nu le folosesc. Ce face Ministerul Sănătății cu 8 proiecte de cercetare care să ajute în lupta anti-COVID Opt proiecte de cercetare din bani publici, în valoare de aproximativ 1.400.000 de euro, finalizate în septembrie, așteaptă să fie preluate de Ministerul Sănătății pentru a fi folosite în gestionarea pandemiei COVID-19. Deși au fost finanțate strict cu scopul de a ajuta instituțiile publice în lupta cu noul coronavirus în perioada de criză, ele riscă să rămână în sertarele institutelor de cercetare. ….. Ministerul Sănătății, instituția sub cupola căreia intră aceste proiecte, ar fi trebuit deja să le fi preluat și folosit tocmai în scopul pentru care au fost realizate: lupta anti-COVID. Numai că, deocamdată, proiectele, deși finalizate, zac prin sertare și riscă să devină irelevante. Un singur proiect finanțat și finalizat a ajuns să fie și folosit Libertatea a verificat câte dintre aceste proiecte au ajuns deja în instituțiile coordonate de Ministerul Sănătății și a aflat că e vorba doar de unul. Acesta se referă la echipamente inovative pentru cadrele medicale din Spitalul Universitar de Urgență București, care protejează împotriva infectării cu noul coronavirus. Proiectul a costat 247.755 de euro și a fost coordonat de dr. Alina Popa Cherecheanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. ….„Echipamentele respective, care înseamnă halat, bonetă, mască și lenjerie de pat pentru pacienți, se află în faza de testare în Spitalul Universitar de Urgență București”, a explicat, pentru Libertatea, doctorița Sânziana Istrate, implicată în acest proiect. Produsele rezultate ar putea ajunge în folosință prea târziu Surse din Ministerul Educației și Cercetării au explicat pentru Libertatea că, în luna decembrie, UEFISCDI dorește să organizeze o masă rotundă cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății pentru a-i convinge să preia produsele rezultate în urma acestor cercetări. ….. La acest moment, unele dintre produsele rezultate în urma acestor proiecte riscă să devină aproape irelevante, în valul doi al pandemiei. Experții estimează că apariția vaccinului anti-COVID va contribui semnificativ la detensionarea sistemului medical și gestionarea mai ușoară a crizei. Două companii cu candidați la vaccinul împotriva COVID (Pfizer și Moderna) au anunțat o eficiență de peste 95% a vaccinurilor dezvoltate. Integral: 
Cum cresc salariile și pensiile românilor în programele de guvernare ale PNL, USR-PLUS și PSD/ O scurtă analiză comparativă despre impozitare, cheltuielile statului și datoria publică Programele de guvernare ale partidelor sunt generoase: se întind pe sute de pagini. Pe partea de finanțe și fiscalitate, cele mai multe truisme sunt la PNL. USR-PLUS a mers pe mai multe pagini, dar caractere mai mari, iar PSD nu are deloc, deoarece e colorat cu multe poze, desene și grafice. PSD și USR-PLUS par să nu știe că ne aflăm în procedura de deficit excesiv, iar PNL deși o menționează și folosește cuvintele „consolidare fiscală”, nu precizează care ar fi acele măsuri. Ba chiar dă de înțeles că ne putem întinde oricât cu deficitul în 2021, pentru că ne permite Comisia Europeană. PSD și PNL au viziuni diferite asupra restituirilor de TVA. PNL vrea păstrarea condițiilor actuale, adică așa cum a fost modificată legislația ca măsură anti-criză: control ulterior. PSD dorește doar după compensarea obligațiilor. USR-PLUS nu menționează nimic legat de asta. PSD și USR-PLUS au o propunere care seamănă la titlu, dar sunt diferite totuși. PSD vrea impozit pe venit zero pe salariul minim și alte câteva lucruri (vedeți mai jos, în text), iar USR se referă la „Zero taxe pe salariul minim”, care de fapt reprezintă zero taxe pe 2.230 lei, indiferent salariu. Ne referim și la pensii dintr-un singur motiv, care ține de impactul bugetar consistent PNL: 26,7% creștere a punctului de pensie până în 2024. PSD: 62% creștere a punctului de pensie până în 2024. PNL spune că va majora punctul de pensie până în 2024 cu 46%, dar a luat în calcul cifra de dinainte de ultima majorare, cea din septembrie. Adică în 2024 punctul de pensie va ajunge la 1.840 lei (conform datelor din tabelul lor). Cu alte cuvinte, față de cifra actuală, punctul de pensie va crește cu 26,7%, de fapt. În 2021 punctul de pensie va ajunge la 1.559 sub conducerea PNL, adică va crește cu 8,11%. PSD se laudă cu o creștere de 32% a punctului de pensie, dar se raportează la o cifră care nu e în vigoare: 1.775 lei. Probabil așteaptă decizia CCR. În 2024, PSD vrea ca punctul de pensie să ajungă la 2.340 lei, adică să fie mai mare cu 62%, față de cel aflat în vigoare acum (1.442 lei). În programul USR-PLUS nu am sesizat propuneri concrete cu privire la punctul de pensie, ci cuvintele: crearea unui cadru predictibil de mărire a punctului de pensie. Programul PNL – 340 pagini 
Nicolae Ștefănuță, europarlamentar USR: Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale, România le poate primi dacă le solicită …. „Urmăresc de mai multe zile, cu inima strânsă, articolele de presă despre lipsurile din spitalele românești: medicamente, ventilatoare, oxigen, medici, în timp ce zi de zi mor tot mai mulți oameni din cauza coronavirusului, și mă simt dator să trag un semnal de alarmă. Comisia Europeană are stocuri de medicamente și echipamente medicale, cumpărate inclusiv cu bani din contribuția României, care ne sunt la dispoziție dacă solicităm. Mai mult, o parte dintre acestea sunt găzduite de depozite din România. Nu este logic ca, în mijlocul unei crize medicale și economice de proporții, autoritățile române să cumpere de pe piață ventilatoare, de exemplu, când le putem primi gratis din rezerva RescEU”, afirmă Ștefănuță. Eurodeputatul USR consideră că este „perfect normal” ca România să colaboreze cu statele membre pentru a trimite pacienți în alte state când capacitățile naționale sunt depășite, pentru a putea beneficia de decontări de cheltuieli legate de criza COVID-19 și pentru a putea primi echipamente și medicamente din rezerva RescEu. Publicăm integral principalele instrumente europene prin care România poate beneficia de ajutor european pentru a depăși criza medicală provocată de pandemie, menționate în comunicatul de presă: 
INVESTIGATIE
FT: OMS recomandă să NU se prescrie Remdesivir pacienților cu Covid Organizația Mondială a Sănătății a sfătuit medicii să nu prescrie Remdesivir pacienților cu coronavirus din spital, punând la îndoială eficacitatea singurului antiviral aprobat pentru tratarea bolii, scrie Financial Times într-o alertă transmisă vineri dimineața la ora 3. Remdesivir a fost aprobat de U.S. Food and Drug Administration (FDA) luna trecută. Dar un expert al OMS a scris vineri în British Medical Journal vineri că medicamentul „nu e recomandat pacienților internați la spital cu Covid-19, indiferent de cât de grav sunt bolnavi, deoarece în prezent nu există dovezi că le îmbunătățesc starea sau nevoia de ventilație”. Recomandarea de vineri se bazează pe patru studii care au implicat peste 7.000 de pacienți. Organizația mondială a precizat că certitudinea dovezilor este scăzută și nu există date certe care să demonstreze că medicamentul e benefic. E nevoie de studii suplimentare, mai recomandă OMS. Instituția a recomandat utilizarea steroizilor pentru a trata pacienții bolnavi în stare severă de Covid-19. Steroizii sunt ieftini, se administrează pe cale orală și sunt disponibili pe scară largă. Remdesivir costă 2.340 USD și se administrează intravenos. OMS a decis, de asemenea, să suspende remdesivirul din lista sa de precalificare, o condiție prealabilă pentru achiziții în țările în curs de dezvoltare, a declarat un oficial pentru Financial Times. Producătorul Remdesivir, compania Gilead spune că remdesivirul, cunoscut acum sub numele său Veklury, a fost recomandat de instituții de renume, inclusiv Institutul Național de Sănătate din SUA și Societatea de Boli Infecțioase din America. Compania a spus că există „dovezi solide” ca urmare a mai multor studii care arată că medicamentul a accelerat recuperarea bolnavilor de Covid-19. Integral: 
Cum se transmite totuși Covid-19? Rolul “superspreader-ilor”, din nou în discuție / “Supercontaminarea, semnul distinctiv al coronavirusului” Lăcașuri de cult, sărbători familiale sau congrese profesionale: câteva evenimente reușesc să genereze foarte multe cazuri de Covid-19 iar înțelegerea acestui fenomen de “supercontaminare” ar putea ajuta mai bine la lupta împotriva pandemiei, scrie AFP. Din ce în ce mai mulți experți cred că progresia noii epidemii este puternic alimentată de accese bruște plecate de la doar câteva persoane infectate. Când acest lucru se întâmplă, virusul se transmite “la 10, 20, 50 de persoane sau chiar mai mult”, în condițiile în care, în majoritatea cazurilor, lanțul de contaminare are tendința de a se întrerupe rapid, explică Benjamin Althouse, cercetător la institutul de modelare a bolilor la Universitatea Washington. S-ar putea chiar ca 90% din cazurile de Covid-19 să provină de la doar 10% dintre persoanele infectate, crede acesta.”Este ca și cum ai arunca chibrituri pe așchii: prima oară, a doua oară nu se întâmplă nimic și apoi brusc, a treia oară, pornește focul și totul se aprinde”, continuă acest expert.”Supercontaminarea este semnul distinctiv al coronavirusului”, afirma la sfârșitul lui octombrie pe Twitter o responsabilă din cadrul OMS, Maria Van Kerkhove. În ultimele luni, mai multe exemple de evenimente de supercontaminare au fost remarcate.“Pacienta 31” În februarie, o femeie din Coreea de Sud, în vârstă de 61 de ani, identificată drept “Pacienta 31”, a ținut prima pagină a ziarelor: de la această persoană a pornit valul de contaminări în cadrul Bisericii Shincheonji a lui Isus. Evoluția cazurilor a reamintit de Mary Mallon, alias “Typhoid Mary”. Această bucătăreasă a intrat în istoria medicală la începutul secolului XX când a fost recunoscută drept prima purtătoare sănătoasă de tifos din Statele Unite, după ce a transmis boala la zeci de persoane. Biserica Shincheonji a lui Isus, mișcare religioasă considerată de unii drept sectă, a devenit principalul vector de propagare a coronavirusului în Coreea de Sud, cu peste 5.000 de cazuri legate de ea. La fel, un congres anual organizat la sfârșitul lui februarie de compania farmaceutică americană Biogen este suspectat că a condus la circa 20.000 de cazuri în regiunea Boston. Dincolo de aceste câteva exemple frapante, autorii unui studiu publicat în septembrie în Science au concluzionat că “supercontaminarea predomină” în transmisia coronavirusului SARS-CoV-2…..De la începutul pandemiei, atenția a fost îndreptată spre un indicator – rata de reproducere. Denumit R0, este vorba de numărul medii de oameni pe care fiecare persoană contaminată îi infectează, în absența oricăror măsuri de control al epidemiei. Dar izolarea acestui criteriu “nu este suficientă pentru a avea tabloul complet” al transmisiei, avertizează Benjamin Althouse. Astfel, Covid-19, gripa sau Ebola au fiecare un R0 cuprins între 2 și 3. Dar oamenii infectați cu gripă au uniform tendința de a infecta alte două sau trei persoane, în timp ce pentru Ebola și Covid transmisia este mult mai dispersată: unele persoane infectate nu reinfectează pe nimeni, în timp ce altele sunt la originea a zeci de contaminări, arată Althouse. Rămâne de aflat ce declanșează aceste supercontaminări. Superspreader, o denumire înșelătoare Nu este cunoscut încă cu certitudine rolul factorilor biologici, spre exemplu ipoteza unei încărcături virale mai ridicate pentru aceste persoane denumite „superspreader”. Ce se știe însă cu siguranță este că transmisia Covid este strâns legată de circumstanțe: locuri închise, prost aerisite, dens populate și unde oamenii vorbesc tare, țipă sau cântă sunt extrem de propice pentru contaminări. Un studiu publicat recent în revista Nature a arătat astfel că restaurantele, sălile de sport și barurile sunt locurile unde oamenii se contaminează cel mai mult în Statele Unite. Integral: 
Studiu: Măștile sanitare oferă o protecție de 15-20% împotriva Covid-19 ….In cadrul studiului, care a fost realizat în lunile aprilie şi mai când autorităţile daneze nu au recomandat purtarea măştilor, 6.024 de adulţi au fost împărţiţi în două grupuri – unul purtând măşti şi celălalt un grup de control. După o lună, 1,8% dintre persoanele care purtau mască au fost infectate, în timp ce 2,1% dintre persoanele din grupul de control au fost testate pozitiv la COVID-19, a declarat într-un comunicat Spitalul Universitar din Copenhaga. “Studiul nu confirmă aşa cum era aşteptat reducerea la jumătate a riscului de infectare în rândul persoanelor care poartă mască”, se arată în comunicat. “Rezultatele ar putea indica un grad moderat de protecţie de 15-20%, cu toate acestea, studiul nu a putut exclude faptul că măştile ar putea să nu ofere niciun fel de protecţie”, se arată în text. Integral: 
Studiu: Cât timp ar putea fi contagios un pacient infectat cu noul coronavirus … Potrivit unui studiu publictat recent în în revista de specialitate The Lancet, persoanele infectate noul coronavirus ar fi mai contagioase în primele nouă zile după apariția simptomelor, transmite 
De ce au refuzat autoritatile sa faca publice numele expertilor din Grupul de Comunicare Strategica Organizatia non-guvernamentala APADOR-Ch sustine ca este necesara o modificare a Legii 544 privind accesul la informatii publice astfel incat autoritatile sa nu mai poata invoca dreptul la protectia datelor cu caracter personal ca argument pentru refuzul de a oferi informatii publice. Pozitia vine dupa ce autoritatile au refuzat sa comunice numele expertilor care fac parte din Grupul pentru Comunicare Strategica. “O solicitare din luna martie a APADOR-CH, prin care ceream, fara succes, sa se faca publica componenta Grupului de Comunicare Strategica, a fost reinnoita in luna octombrie de un parlamentar. Acesta a primit, se pare, un raspuns ceva mai complet la aceeasi intrebare, insa componenta renumitului Grup strategic ramane o necunoscuta pentru public. De data asta sub pretextul protectiei datelor cu caracter personal. Asa cum reiese din acest raspuns primit de parlamentarul in cauza, se pare ca Ministerul Afacerilor Interne a consimtit sa furnizeze informatiile cerute, in virtutea “obligatiei constitutionale” de a le raspunde senatorilor si deputatilor, insa a avertizat ca informatiile nu pot fi publicate intrucat contin date personale”, se arata intr-un comunicat al APADOR-Ch…..APADOR-CH considera justificata aceasta modificare care ar obliga institutiile sa publice din oficiu astfel de informatii intrucat persoanele/functionarii din compunerea comisiilor pot avea probleme de integritate. Or nu se poate verifica acest lucru daca nu se poate sti cine face parte din respectivele comisii. Legea care protejeaza datele personale nu poate sa limiteze dreptul cetatenilor de a afla informatii de interes public, sub pretextul “dreptului la anonimat” al unor persoane, mai ales cand acele persoane ocupa functii in care iau decizii ce influenteaza viata cetatenilor. De altfel, chiar GDPR prevede in art. 6 al. 1 lit. c) ca datele cu caracter personal pot fi facute publice daca “prelucrarea este necesara in vederea indeplinirii unei obligatii legale care ii revine operatorului”. Or, prin introducerea in Legea 544/2001 a obligatiei legale de a face cunoscute numele membrilor din comisii, comitete etc., conform propunerii APADOR-CH, ar fi intrunite si cerintele art. 6 al. 1 lit, c) din GDPR, iar comunicarea respectivelor informatii nu ar mai face obiectul niciunei dispute de genul celor care exista in prezent in spatiul public”, mai :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/candidati-inculpati-1.jpg?w=640&ssl=1)
Investigați de justiție care cer voturi pentru viitorul Parlament: partidele mici au înghesuit pe liste condamnați, inculpați și urmăriți penal … Ministrul justiției, umăr la umăr cu un inculpat În Prahova, fostul deputat liberal Mircea Roșca a fost plasat pe lista PNL pentru Camera Deputaților pe locul al treilea, în vreme ce ministrul Cătălin Predoiu ocupă primul loc. Roșca a fost condamnat în primă instanță la trei ani de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, dar, anul trecut, procesul său a fost reluat de la zero. … Alte cazuri îi urmează dintre cei care bat la porțile Parlamentului. Condamnat pentru fraude cu fonduri europene, după ce a încasat bani pentru un teren Fostul primar al comunei Nicșeni din județul Botoșani, Ioan Gaidur, ocupă locul al treilea pe lista Partidului Ecologist Român pentru Camera Deputaților, în Botoșani. Gaidur, care este trecut pe listă drept tehnician veterinar și pensionar, a fost condamnat definitiv, în 2016, la șase luni de închisoare cu suspendare pentru fraudă cu fonduri europene. Gaidur a fost acuzat de procurori că ar fi completat cereri de finanțare, în cadrul schemelor de sprijin pentru suprafețe agricole, pentru terenuri despre care a declarat în fals că ar fi fost folosite de primărie. Prejudiciul s-a ridicat la peste 60.000 de lei, conform procurorilor. … Un cântăreț de muzică populară condamnat pentru braconaj se visează senator Marcel George Cojocărescu ocupă locul al doilea pe lista PER pentru Senat și se prezintă drept solist vocal. În 2019, s-a înscris la concursul “Crizantema de aur” cu o melodie intitulată “Străini în țara noastră”, compusă chiar de el. În 2015, el a fost condamnat pentru braconaj la un an și 3 luni de închisoare cu suspendare, i s-au confiscat mai multe arme de vânătoare și a fost obligat la muncă în folosul comunității. …. Tot la Bacău, dar din partea PP-USL, candidează și Mircea Carp, care ocupă locul al doilea pe lista formațiunii fondate de Dan Voiculescu. Carp este un fost consilier local PNL la Pungești care, în 2014, la alegerile europarlamentare, s-a declarat apolitic, ca să ocupe funcția de președinte al unei secții de votare. Cum legea interzice persoanelor afiliate politic să conducă secțiile de vot, Carp a fost condamnat la șase luni de închisoare cu suspendare. …. La Vâlcea, fostul primar Emilian Frâncu, autor a două teze de doctorat și condamnat pentru fapte de corupție, ocupă primul loc pe lista Pro România pentru Camera Deputaților. Presa locală a început deja campania în favoarea condamnatului Frâncu. …. Tot din partea Pro România, dar în Mureș, deschide lista pentru Camera Deputaților și Sergiu Claudiu Maior, inculpat, alături de fostul edil al orașului Tg. Mureș, într-un dosar privind infracțiuni de corupție. El a fost consilierul personal al lui Florea. …. Dragoș Chitic, fostul primar liberal al orașului Piatra-Neamț, s-a mutat în tabăra PMP după ce a fost condamnat în primă instanță la 3 ani de închisoare cu suspendare și acum ocupă primul loc pe lista formațiunii pentru Senat…… Fostul ministru al apărării Corneliu Dobrițoiu, condamnat definitiv la un an de închisoare în dosarul “Case pentru generali”, deschide lista PP-USL București pentru Camera Deputaților. …. Pe locul al doilea, imediat sub Dobrițoiu, se află un fost senator PNL condamnat și el, în trecut, pentru abuz în serviciu. Este vorba despre Dumitru-Dian Popescu, care a fost condamnat la 5 luni de închisoare cu suspendare pentru abuz în serviciu, după ce firma sa ar fi încasat bani de la o primărie din Gorj pentru lucrări fictive.Integral: 
CURTEA DE CONTURI:
Un economist BNR propune taierea cu 20% a lefurilor angajatilor la stat: Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar sa fie mai mare decat in cel privat Valentin Lazea, economistul sef al Bancii Nationale a Romaniei afirma ca statul trebuie ca, incepand de anul viitor, sa reduca deficitul bugetar, care ar ramane deosebit de ridicat in comparatie cu regiunea, si ca este nevoie de masuri atat pe partea de venituri, cat si pe cea de cheltuieli. “Nu e deloc normal ca salariul mediu din sectorul bugetar sa fie mai mare decat in sectorul privat”, considera Lazea, posibile solutii pentru reducerea cheltuielilor fiind ca programul de lucru al bugetarilor sa fie redus cu o cincime, cu reducerea corespunzatoare a salariilor, iar angajarile sa fie cvasi-inghetate. Fara masuri de ajustare, deficitul bugetar va depasi anul viitor 8% din 
Adevăruri mai mult decît incomode Celui mai informat personaj public din România, Preşedintele României, i-au trebuit şase ani de mandat pînă să emită singura propoziţie din care reiese fără echivoc că are totuşi contact cu realităţile de adîncime ale acestei ţări: “sistemul de sănătate trebuie reconstruit”!!! Reţineţi cu băgare de seamă, nu reformat, nu ameliorat, nu adaptat, nu modernizat… nu nimic, reconstruit!!!! După ce ne revenim din încîntare şi admiraţie, ne aşteaptă două veşti. Ca de obicei, una bună şi una rea. Cea bună este că nu doar sistemul de sănătate se află în situaţia în care nu mai poate fi reparat, ci trebuie reconstruit de la zero, ci încă alte cîteva, dintre care cel de învăţămînt, cel de educaţie, de pensii, de asistenţă socială, de transport, sunt doar cîteva dintre cele critice, aflate într-o stare de degradare cel puţin la fel de avansată ca şi cel de sănătate publică. Vestea proastă este că, înaintea tuturor acestora, România va trebui să construiască de la zero un alt sistem, cel economic!!! Iar motivul este cît se poate de simplu, elementar: reconstrucţia de care este nevoie la acareturile ogrăzii noastre costă şi anume… costă foarte mult. Bani pe care nu-i avem. Resursele necesare pentru a susţine aceste costuri nu pot proveni decît din activităţile productive ale societăţii. Ştiu, moda este, nu doar la noi, ci la case mai mari, de vreo cîteva decenii, ca resursele pentru tot felul de activităţi, inclusiv economice, să vină nu din cîştiguri şi economii, ci din împrumuturi, căţărate peste alte împrumuturi, aburcate la rîndul lor peste datorii rostogolite, datorii istorice şi datorii pe care, dacă o vrea Cel Atotputernic, ne le mai plătim decît la ziua Sfîntului Aşteaptă. Ideea că România ar putea împrumuta banii de care are nevoie pentru a face trebuşoara la care musai să se înhame, este în cel mai bun caz o utopie, nicidecum baza unui plan realist de acţiune. Iar motivul este, din nou, foarte simplu, elementar. Împrumuturile nu sunt ca cişmeaua din capul uliţei, unde se poate duce oricare cu găleata să ia cît îi trebuie azi, ori de azi pe mîine. Ele sunt cu dichis şi dobînzi. Dichisul constă în aceea că pentru a ajunge la “ghişeul” unde se depun cererile, trebuie mai întîi să-ţi deschidă cineva uşa băncii!!! Şi, de regulă, pentru sărăntoci şi cei îndatoraţi mult peste limita lor de credibilitate şi solvenţă uşa nici măcar nu se întredeschide, să poţi lua şi tu, ca omul, un bon de ordine! Cît despre dobînzi, ele cresc, deloc liniar, dar implacabil, pe măsură ce gradul de îndatorare creşte. În plus, toată afacerea nu se derulează fără ca datornicul să îşi asume obligaţia unei alte cheltuieli, cea a asigurării împrumutului, adică să mai plătească o poliţă către un intermediar care a luat de pe spinarea băncii creditoare o parte din riscul de împrumut, iar, în completare, să pună pe masă ceva colaterale, gajuri şi garanţii, pe care creditorul, la nevoie (despre nevoia lui, a creditorului, este vorba, desigur!) să le poată executa, ca să îşi recupereze, cu cîştig, banii împrumutaţi. De trei decenii sistemul economic, cel al administraţiei şi guvernării din România au funcţionat hrănite cu împrumuturi binişor peste 100 de miliarde de euro!!! Ştiu, de cînd miliardul a ajuns “monedă curentă”, suma nu mai sperie pe nimeni. Este, însă, cît un Everest şi jumătate, dacă o raportezi la capacitatea noastră, istoric dovedită, de a returna datorii de această magnitudine. Poate nu este rău să ne aducem aminte că datoria contractată în regimul Ceauşescu, pe parcursul unui deceniu şi jumătate şi pe baza căreia a fost realizată structura disfuncţional modernizată a economiei “României socialiste multilateral dezvoltate” a fost, la valoarea de azi a banilor, cu ajustările de rigoare, de circa 60 miliarde dolari. Pentru a fi achitată în regim forţat a fost nevoie de două decenii, timp în care, datorită restricţiilor impuse sau auto-impuse, regimul a distrus cea mai mare parte a avantajelor rezultate din importurile tehnologic-industriale şi, mai ales, a fost obligat să exporte masiv producţia agricolă a ţării, reducînd timp de un deceniu alimentaţia majorităţii populaţiei urbane la condiţii de război, cu cîteva alimente de bază pe cartelă, iar celelalte, în cea mai mare parte a timpului, lipsă! Integral: 
Şcoală online făcută în copaci sau pe case de copiii din nordul Moldovei. „Este vai de capul lor“ … „Sunt în clasa a VII-a. Acuşi am examenul de clasa a VIII a. Şi eu nu am făcut şcoală de 9 luni. Oleacă acuma în toamnă. Prin telefon primesc temele dar mă uit câteodată şi nu pricep nimic acolo. Aş vrea să mă fac poliţai”, mărturiseşte Vlad, un copil de numai 13 ani, din satul Codreni, un cătun aruncat printre dealurile Botoşaniului, la mai bine de 60 de kilometri de municipiul reşedinţă de judeţ. Ca Vlăduţ mai sunt încă câteva sute de elevi de la ţară. Fie sunt prea săraci ca să-şi permite telefoane performante sau laptop-uri, fie trăiesc în zone fără semnal. Unii învaţă în locuri greu de imaginat, pe acoperişuri, în copaci sau pe coteţul porcului, doar-doar vor reuşi să aibă internet. Oamenii din cătunele îndepărtate spun că toţi copiii lor sunt condamnaţi la sărăcie şi analfabetism, mai ales că au făcut şcoală doar două luni în ultimele nouă de când a început pandemia. ”Vai de capul lor. Am crezut că măcar ei scapă de glod şi balegă. La vite, la pământ, proşti şi săraci. Aşa-i soarta noastră. Nimeni nu-şi bate capul cu noi”, spune Neculai, un alt sătean din Codreni. …. Kilometri cu bicicleta pentru o temă În judeţul Botoşani sunt peste 62.000 de elevi. Majoritatea învaţă în mediul rural. O bună parte a celor care învaţă în mediul rural au o situaţie materială precară. În cătunul Codreni, comuna Mileanca se ajunge după 7 kilometri de mers cu maşina pe un drum judeţean din pământ, pe alocuri acoperit cu pietriş. Dincolo de dealuri, în casele bătrâneşti, majoritatea din chirpici trăiesc zeci de familii care trăiesc aproape exclusiv din agricultură şi creşterea animalelor. Neculai, de exemplu, are patru vaci, cinci porci şi mai multe păsări. Se trezeşte la 5 dimineaţa şi termină munca după apusul soarelui. Nu are alt venit decât ceea ce obţine de pe urma creşterii animalelor şi a pământului. Are puţină şcoală şi mereu a visat ca măcar copiii săi să înveţe carte şi să ajungă cineva în viaţă. ”Am palmele crăpate de muncă. De când sunt mic muncesc. Altă şansă nu avem. Dacă ne oprim, murim de foame. Tot ce obţin bag în copii. Să-i văd plecaţi de la coada vacii. Că aici rămân robii pământului, cu muncă multă şi sărăcie, la fel. Acum însă văd că degeaba ne-am chinuit. Au închis şcoala. La Codreni puţini dacă au telefoane de astea mai bune. Nu mai zic de altele. Pe ce să înveţe ei ? Cum să facă ei să înveţe, dacă nu au pe ce? Nu-i bătaie de joc? Nu sunt ei împinşi la sărăcie sau la fugit la roşii, ardei şi ce mai culeg ei pe acolo prin afară?”, spune Neculai. …. Ore online făcute în copaci Alţii mai norocoşi primesc de la părinţii plecaţi la muncă în străinătate telefoane sau tablete pe care să poată face orele online. Norocul se termină însă atunci când trebuie să se conecteze la internet. La Codreni, doar în anumite zone există semnal la internet, şi acolo slab, greu de păstrat conexiunea. Vlad, de exemplu, are tatăl plecat la muncă în străinătate. Are telefon dar nu şi semnal la internet. În loc de şcoală ară, cu un plug tras de cal, împreună cu o rudă, o bucată de pământ. După ce termină munca, se duce să sune la profesori să afle tema. O face singur, aşa cum poate. ”Este greu că nu este semnal la internet. Nu merge. Mă apuc şi sun la profesori, îmi spune tema şi o fac cum pot. Eu vreau să învăţ să ajung şi eu la oraş la liceu”, spune Vlad. …. O săteancă mai în vârstă mărturiseşte că nepoata ei aflată în clasa a V-a, pleacă de două ori pe săptămână cu telefonul în mână, la o rudă dintr-o comună apropiată de municipiul Botoşani pentru a se bucura de câteva ore online. Acasă, copila ajunge să prindă semnal doar în vârful cireşului. În aceeaşi situaţie se află şi alţi colegi de clasă. ”Noroc că are pe cineva lângă Botoşani. Se duce la orele mai grele, unde nu poate face temele singură. Până să dea frigul tare, stătea în cireş şi făcea ore, să prindă şi ea săraca ceva. Stăteau copchii în copaci ca ciorile, la şcoală. Acuma că-i frig pun şcoala în cui, dacă nu au unde se duce”, spune săteanca. Alţii ajungeau pe casă sau pe coteţul porcilor. Integral: 
Cum împarți o tabletă la opt copii. Calculul care arată că școala online dă bine doar pe hârtie Opt copii, o tabletă și școală online. O familie din Maramureș se zbate să le asigure copiilor șanse egale cu cele ale colegilor lor. Părinții primesc ajutor de la învățătoarea unuia dintre frați, care merge zilnic să-i verifice temele și să îi dea unele noi. Alexandru nu are tabletă. Nici telefon și nici laptop. De când școala s-a mutat în online, nu mai are nicio posibilitate de a învăța. Dar în fiecare zi, la ora prânzului, își așteaptă învățătoarea în fața casei. M-am gândit să îl ajut într-un fel și vin zilnic la el, îi spun ce teme am făcut, ce teme mai are de făcut și-l mai ascult. La citit două trei cuvinte, o propoziție și zilnic ne întâlnim, spune învățătoarea. Băiatul are încă șapte frați. Cinci dintre ei sunt școlari. În cămăruța mică, închiriată de la primărie, locuiește întreaga familie. Zece persoane. În casa lor există doar două dispozitive: o tabletă pe care a primit-o fetița cea mare de la școală și telefonul mamei….. Laura Grigor, mama copiilor: “Nu mă plâng că mi-e greu, că nu am de ce să mă plâng. Eu mă bucur pentru ei, să-mi fie sănătoși, să fiu și eu sănătoasă să mi-i pot crește, să-i văd mari.” Copiii, în ciuda lipsurilor, sunt mereu cu zâmbetul pe buze. Învață bine toți. Sunt silitori și chiar dacă au o singură tabletă, nu cer prea multe de la Moș Crăciun. I-au scris deja și așteaptă cu nerăbdare sărbătorile. Nicu: “Pentru tati mi-aș dori să-i deie Dumnezeu sănătate să ia un cal.”… ..Sora cea mai mare are 16 ani. Fratele cel mai mic încă nu a împlinit doi ani. Aproape toți își doresc același lucru: o cameră destinată doar studiului, sănătate pentru părinți și poate… o pisică… Integral: 
EXCLUSIV 
EXCLUSIV Cum ignoră România recomandările Comisiei Europene și ale OMS: testează mai puțin decât capacitatea pe care o are, nu testează masiv în focare și nu asigură accesul ușor al populației la teste Organizația Mondială a Sănătății, Comisia Europeană și Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC) recomandă, la unison, testarea cât mai largă pentru Covid mai ales atunci când transmiterea este comunitară, așa cum este situația în prezent în România. 
Un cunoscut medic dezvăluie adevărul despre medicația anti-COVID: 
Jocul în doi al PNL și PSD / Rolul președintelui Iohannis Centrul terenului este ocupat, dominat copios la jumătatea campaniei electorale, de PNL și PSD. 
Cum vrea PNL vrea să schimbe numirea judecătorilor CCR. Augustin Zegrean: Ar trebui modificată Constituția O inițiativă legislativă semnată de deputatul PNL Ovidiu-Ioan Sitterli, fost deputat PSD până în 2018, vrea să introducă noi criterii la numirea judecătorilor Curții Constituționale. Deși are susținerea întregului grup parlamentar, nu e clar dacă demersul în sine este constituțional. 
Blocaj total la vânzarea terenurilor agricole. “S-a pierdut” Ordonanţa care trebuia publicată în Monitorul Oficial …. Schimbarea legislaţiei privind reglementarea vânzării-cumpărării de terenuri agricole conduce la un blocaj fără precedent. Asta după ce Legea nr.175/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 17/2014 privind unele măsuri de reglementare a vânzării–cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan, publicată în 14 august, a intrat în vigoare după 60 de zile, adică pe 13 octombrie. Noua lege trebuia să se aplice cererilor formulate după data intrării în vigoare, respectiv 13 octombrie, precum şi cererilor aflate în curs de soluţionare la această dată. Pentru a fi aplicată, noua lege necesită modificarea unor Norme metodologice din 2014, care ar fi trebuit date în 15 zile de la data intrării în vigoare a legii. A trecut mai bine de o lună de a intrarea în vigoare şi Normele metodologice nu sunt nici măcar în dezbatere publică. Cu alte cuvinte, legea e ”în vigoare”, dar nu se poate aplica. În legea veche, cumpărarea unui teren presupunea depunerea la primărie a unei cereri, care la rândul ei publica pe site şi la sediu că terenul respectiv este de vânzare, iar ulterior era eliberată adeverinţa după 30 de zile că nu sunt preemptori. Noua lege a adus o serie de schimbări, în sensul c[ teremenul pentru preemptori este de 45 de zile, apoi se face cerere la Ministerul Agriculturii, unde anunţul stă încă 30 de zile pe site. Unde s-a blocat legea Cu puţine zile înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.175/2020, Guvernul anunţa între proiectele de acte normative adoptate în şedinţa din 8 octombrie şi un proiect de O.U.G. privind prorogarea termenului prevăzut de art. III din Legea nr. 175/2020, adică prorogarea termenului de intrare în vigoare a noii legi. Dar proiectul era doar în analiză, iar aprobarea sa, în primă lectură, s-a dovedit egală cu zero. După doar câteva zile, în 16 octombrie, ministrul de resort anunţă o nouă OUG. Prin urmare, mai trec dăuă săptămâni şi se constată că piaţa terenurilor este blocată. În 4 noiembrie se publică Agenda şedinţei Guvernului de a doua zi, pe care figurează şi OUG privind Legea nr.175/2020. Care ordonanţă apare în 6 noiembrie între ”proiectele de acte normative adoptate în şedinţa din 5 noiembrie” . Şeful Cancelariei primului-ministru anunţa presa, odată în plus: „Contractele de vânzare-cumpărare terenuri, aflate în curs de finlizare până la 15 februarie 2021, sunt exceptate de la prevederile acestei legi”, a explicat Ionel Dancă. Cu alte cuvinte, contractele de vânzare-cumpărare terenuri aflate în curs de finalizare până la 15 februarie 2021 sunt exceptate de la prevederile acestei legi, care a dus la un blocaj la nivelul notariatelor în ceea ce priveşte finalizarea acestor acte de vânzare-cumpărare a terenurilor din extravilan. Cu toate acestea, deşi a fost adoptată pe 5 noiembrie, până la ora asta OUG nu e publicată la Monitorul Oficial. Reprezentanţii Monitorului Oficial au precizat că nu a ajuns încă la ei OUG Integral: 
Emanuel Ungureanu: Un manager de spital a cumpărat la suprapreț apă fierbinte la cisternă / La Iași, marii arși sunt îngrijiți într-o secție modernizată recent care nu are autorizație de securitate la incendiu / Cum pot spune oamenii aceștia că toți suntem la fel? O tragedie precum cea de la Piatra Neamț se poate repeta oricând în orice spital din România, iar cauzele dezastrelor din spitale pot fi identificate ușor: în toți acești ani “nu a existat voință din partea niciunui ministru să schimbe lucruri, iar totul este politizat în spitale, de la portar și liftier până la manager, toți oamenii sunt numiți pe criterii politice și sunt ținuți acolo, într-un sistem de tip mafiot”, afirmă, într-un interviu acordat HotNews.ro, Emanuel Ungureanu, deputatul care a făcut vizite neanunțate în peste 80 de spitale din țară în ultimii 4 ani. “Acest sistem nu a vrut schimbarea cu adevărat niciodată”, acuză Emanuel Ungureanu. “Exista un interes din partea unor politicieni ca prin managerii de spitale și firmele lor prietene să fure bani din reabilitări făcute de mântuială” Emanuel Ungureanu, vicepreședintele Comisiei de Sănătate din Camera Deputaților, a făcut, în mandatul său, vizite neanunțate în 84 de spitale din țară, semnalând public nereguli și condiții improprii de tratament pentru pacienți și cerând schimbarea unor manageri de spitale. În cele mai multe cazuri, schimbările pe care le-a cerut nu au venit. “Vedem aceiași procurori incompetenți, aceiași manageri incompetenți, aceiași politicieni incompetenți. Ne învârtim în cerc din cauză că noi căutăm soluții de la oameni compromiși.” Spune însă că, după acest periplu prin 84 de spitale publice, îi este ușor acum să identifice cauzele dezatrelor: “În primul rând, toată infrastructura spitalicească învechită a fost imposibil de reabilitat temeinic atâta timp cât exista un interes din partea unor politicieni ca prin managerii de spitale și firmele lor prietene să fure bani din reabilitări făcute de mântuială. S-au cumpărat prize la suprapreț, instalații și echipamente electrico-sanitare de proastă calitate, în așa fel încât un băiat deștept care dă șpagă la partid și la manager să poată câștiga, iar firma lui să aibă de unde da și celor care îi facilitează contractul.” “Iar dacă cereți probe, vă puteți uita la cazul Bănicioiu. Ce face el? Merge pe lângă un ministru liberal, Nicolăescu, și face trafic de influență pentru a pune doi manageri în anumite spitale, pentru ca niște oameni de afaceri să poată câștiga contractele cu spitalul. Scopul? Foarte simplu: jaful”, adaugă Emanuel Ungureanu. O parte dintre spitalele unde Emanuel Ungureanu a făcut vizite neanunțate, a descoperit nereguli și a solicitat oficial luarea unor măsuri:- “S-au întâmplat tragedii, precum cea de la Suceava. Ținem minte acel prim val al epidemiei și acuzațiile pe care le-am făcut eu cu privire la modul în care s-au cheltuit banii publici și banii europeni la Suceava. Ce s-a întâmplat? Am cerut control din partea Corpului de Control al Ministerului Sănătății. Din considerente politice, acel control nu s-a mai făcut.”; – “Am cerut control la Spitalul din Târgoviște. Doamna care era avertizor de integritate acolo și care mi-a reclamat neregulile, o doamnă care este medic psihiatru, a fost dată afară acum două zile. Doamna Lorentina Florescu a fost dată afară acum două zile. Nu a mers niciun Corp de Control, nu s-a rezolvat nimic în Dâmbovița.”; – Am fost la Antibiotice S.A. Iași. Am arătat că acolo s-au comis fraude. Au trecut 10 luni, nu s-a făcut niciun fel de control.”; – Am fost la Târgu Jiu. Am arătat faptul că nu există capac la wc, că se scurge la propriu rahatul pe pereți, că nu există hârtie igienică în spital, cu toate că s-a achiziționat ilegal hârtie igienică de un milion de euro. Managerul a fost schimbat pentru 3 zile, apoi a revenit pe post.”- “Am arătat mizeria din Spitalul Județean Cluj. Managerul Șușcă a fost schimbat 3 ore, pe ceas, iar la intervenția PNL Cluj, a fost repus în funcție de ministrul Tătaru. Pe ministrul Tătaru l-a ținut puterea 3 ore.”- “Am fost la Spitalul Sfântul Spiridon din Iași. Vă rog să verificați autorizația de securitate la incendiu la noua unitate de mari arși. Veți vedea că scara de incendiu din centrul de mari arși, zona de evacuare, atenție, dă către un perete. Locul unde sunt îngrijiți marii arși nu are autorizație ISU. Mă refer la noua secție de arși modernizată. L-am reclamat pe managerul Bârliba, am făcut inclusiv o sesizare la DNA, a venit raportul Corpului de Control, Bârbila este în funcție.”; – “Am fost la Craiova. Am arătat munții de gunoaie din curtea spitalului, mizeria de la UPU. Am arătat cât de infectată este secția de Terapie Intensivă cu acele bacterii multirezistente. Consecința: au schimbat un manager incompetent de la PSD cu unul de la PNL și mai incompetent, care, atenție, printre primele achiziții pe care le-a făcut, a cumpărat apă fierbinte de la un combinat din Craiova. A cumpărat apă fierbinte la cisternă. În loc să repare instalația de încălzire a spitalului, în loc să se preocupe de bolnavi, în loc să facă ceea ce trebuie să facă un manager competent, el a achiziționat la suprapreț apă caldă, apă fierbinte, spunând că în acest fel o să rezolve problema căldurii în spital. Spre exemplu, la Spitalul Robănescu din București, unde sunt reabilitați copiii cu politraumă, nu a fost iarna apă caldă două zile. Au venit cu cazane cei de la Asociația Dăruiește Viață.”…..
EXCLUSIV Specialiştii, despre raportările COVID-19 ale autorităţilor: O harababură totală, au pierdut controlul epidemiei Raportările zilnice ale numărului de infectări nu prezintă garanţii ştiinţifice, iar consecinţa se vede direct în felul în care autorităţile iau măsuri. Faptul că autorităţile recunosc că anchetele DSP durează mai mult de 24 de ore, arată că acestea au pierdut controlul epidemiei. După ce Grupul de Comunicare Strategică (GCS) a arătat care este modalitatea de lucru din spatele raportărilor zilnice, în special cu privire la „cazurile noi nealocate pe judeţe“, un medic şi un bio-statistician spun că datele din coloanele cazurilor noi alocate pe judeţe nu oferă o imagine riguros-ştiinţifică a evoluţiei epidemice la zi, iar consecinţa se vede direct în felul în care autorităţile iau măsuri. „Adevărul“ i-a contactat pe Octavian Jurma, biostatistician, şi Gabriel Diaconu, psihiatru, pentru a comenta felul în care autorităţile gestionează epidemia. GCS a anunţat, ieri, 8.262 de cazuri noi de persoane infectate cu noul coronavirus. De asemenea, au fost înregistrate în ultimele 24 de ore 186 de decese. La ATI sunt internaţi 1.174 de pacienţi diagnosticaţi cu COVID-19. „Cheia“ întregii probleme rezidă în decizia autorităţilor centrale de a clasifica noile cazuri COVID-19 în funcţie de adresele din buletin, nu de locul în care aceştia trăiesc efectiv. Sistemul din spatele raportărilor zilnice ale GCS O sursă guvernamentală a dezvăluit pentru „Adevărul“ cum funcţionează pas cu pas sistemul din spatele raportărilor zilnice ale GCS. 
Un spital nou, construit cu 15.600.000 de lei, sta nefolosit de un an de zile Un spital modern din Botosani, dotat cu paturi cu aparate de oxigen, care ar putea fi folosit pentru tratarea pacientilor infectati cu noul 
Spitale din carton şi miniştri pe măsură Investiţiile promise în sănătate în ultimii 15-20 ani s-au făcut doar pe hârtie. Singurele spitale ridicate au fost doar cele din carton, machetele prezentate în campaniile electorale rând pe rând de fiecare partid politic. Realitatea ne loveşte cu fiecare tragedie în parte. Cu fiecare tragedie pe care o trăim, speranţa că ţara noastră se va face bine într-o zi moare încet, dar sigur. Mai răsare câte o rază de lumină atunci când se întâmplă câte o mică minune, dar entuziasmul acela naiv trece repede. Trece pentru că fiecare experienţă pe care o avem cu partidele şi cu instituţiile statului ne arată cum România este blocată în pasivism, indecizie şi neasumare. Ne-a scos Nelu Tătaru vinovaţi pe toţi pentru tragedia de la Piatra Neamţ M-am gândit, într-o lume ideală din capul meu, că a răbufnit, pentru că fiecare dintre noi, oricât am fi de meschini, undeva tragem linie. Din nou, m-am gândit, omul a răbufnit la adresa propriei lipse de pregătire, la impostura rolului pe care îl deţine, la adresa partidului, la adresa guvernului pe care îl reprezintă, la adresa preşedintelui, dar m-am trezit şi am văzut că totul a fost o încercare de diminuare a propriei vinovăţii şi a celor menţionaţi mai devreme. A încercat-o şmechereşte pe asta cu vinovăţia comună, în masă. Dacă stăm un pic pe gânduri, pe undeva toţi am greşit măcar odată şi am încercat să ne salvăm cu o mică atenţie, un telefon, o ciocolată, motiv pentru care am putea să ne simţim prost într-o astfel de declaraţie….. O fi vrut să spună că suntem vinovaţi toţi cei care am considerat că merge şi aşa – că am tolerat prea mult nesimţirea unor politicieni sau funcţionari care ne-au umilit în faţa unui ghişeu, că am votat răul cel mai mic, că am tăcut şi am acceptat să fim umiliţi pe banii noştri. M-am trezit din nou. Mi-am reamintit că la cârma ţării se află oameni, pardon, persoane, care atunci când sunt în opoziţie escaladează pe tragedii, iar când se întâmplă sub conducerea lor, suntem vinovaţi noi şi cu cei care au condus ţara înaintea lor. Ministrul Transporturilor Periculoase Nu mai era nevoie de o tragedie pentru a ne da seama pe cine ne bazăm de ani de zile. Vă amintiţi de accidentul ministrului Bode? Demisia! Demisia! Demisia! Nu s-a auzit nicăieri. Cu ce a fost diferit accidentul provocat de acesta prin comparaţie cu accidentul lui Gabriel Oprea? Diferenţa a fost că acolo şi-a pierdut viaţa un om în slujba unui… neom. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul lui Bogdan Gigină! Vă amintiţi declaraţiile şi isteriile celor din PNL şi USRPLUS la momentul respectiv? Aţi văzut vreo isterie legată de accidentul ministrului Bode? Aţi văzut scuzele ministrului? Aţi văzut ce a declarat preşedintele? „În primul, este regretabil că se întâmplă un accident când în maşină se află un demnitar”. Greşit, este regretabil fiecare accident, mai ales când se întâmplă din cauza infrastructurii, sau când li se întâmplă altora din cauza unor nesimţiţi cu sau fără sirene şi antemergător. Cred că nu sunt puţini dintre cei care citesc acest articol care să nu fi întâlnit maşini de demnitari gonind prin trafic, sau nu au auzit de maşini de SPP care duc manichiuristele acasă la nevestele sau amantele unora dintre aceştia. Atât timp cât vom fi conduşi de oameni care şi-au cumpărat funcţii sau posturi, sau de rude promovate sau angajate pe posturi care nu au nicio legătură cu experienţa sau pregătirea lor profesională, va fi vina noastră dacă vom avea aşteptări. Într-un sistem atât de ticălos nu suntem altfel decât la mâna norocului. În constituţie, articolul 34, Dreptul la ocrotirea sănătăţii spune statul are datoria să se ocupe de „Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări pentru boală , accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.” 
Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): Când se vorbește despre mii de noi paturi ATI, create peste noapte, se spun povești de adormit românul. Spitalele au instalații vechi de zeci de ani, fără mentenanță și verificare periodică Terapie intensivă înseamnă personal specializat, ventilatoare și, mai ales, gaze medicale, afirmă Oana Gheorghiu, vicepreședintele Asociației Dăruiește Viață, care a construit în această primăvară, din donații, un spital modular cu paturi ATI pentru COVID-19 și va reconstrui de la zero Spitalul de copii Marie Curie din București. “
Iași, acuze: Mii de rezidenți ținuți ca secretarele în spitale, în timp ce Guvernul acuză lipsa de personal Conform unui proiect de OUG lansat săptămâna trecută de Guvernul României, medicilor rezidenţi li se va putea acorda temporar drept de liberă practică pentru a îngriji persoanele suspecte sau confirmate cu SARS-CoV-2. Această modificare aduce în atenţie o problemă mai veche a sistemului medical românesc, unde medicii rezidenţi nu sunt folosiţi la adevărata capacitate, fiind o resursă umană importantă, dar care nu are drept de liberă practică efectiv până la finalul rezidenţiatului. „Ordonanţa prevede acordarea dreptului de liberă practică temporară medicilor absolvenţi ai facultăţilor de medicină, medicilor rezidenţi, indiferent de anul de pregătire în rezidenţiat, pe durata situaţiei cu care ne confruntăm cu SARS-CoV-2, astfel încât ei să poată să lucreze sub supraveghere în spitale şi să asiste în secţiile în care sunt îngrijiţi pacienţii care suferă de COVID-19”, a precizat Raed Arafat la finalul şedinţei de guvern. Preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi, conf. dr. Liviu Oprea, susţine că în strategia Colegiului pentru următorii ani este inclusă ideea că rezidenţii ar trebui să aibă un drept de practică supravegheat, însă unul mult mai extins, în momentul de faţă rezidenţii fiind „aproape nişte observatori până la finalul rezidenţiatului”. „E ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare” „În acest proiect pare că este o contradicţie pentru că iniţial se vorbeşte despre un drept de liberă practică, dar apoi se menţionează că rezidenţii vor fi supravegheaţi, însă libera practică tocmai asta înseamnă – că nu te supraveghează nimeni. Acum, în perioada pandemiei, virusul scoate la iveală problemele sistemului sanitar, fiind mult mai vizibile. Este o nevoie acută de forţă de muncă, să ai mii de rezidenţi pe care să îi ţii fără dreptul de a prescrie medicamente este greşit, e ca şi cum ai bloca o forţă de muncă foarte mare”, a declarat conf.dr. Liviu Oprea, preşedintele Colegiului Medicilor Iaşi. Medicii ieşeni spun că, în continuare, la noi în ţară, rezidenţii au un statut care nu le conferă libertatea de a practica efectiv în spitale, ci ajung să se ocupe de problemele administrative mai mult decât de partea medicală. „Din păcate, statutul este cel de student de medicină în continuare, un medic fără drept de parafă, fără posibilitatea de a prescrie medicamente până la sfârşitul rezidenţiatului, ca un student plătit şi lucrul acesta este frustrant când ai nevoie de cât mai mulţi specialişti în spitalele din România”, a precizat conf. dr. Ionuţ Nistor, medic primar nefrolog la Spitalul Clinic „Dr. C.I. Parhon”. Sistemul sanitar e în colaps, dar rezidenţii au dreptul la o singură gardă pe lună O altă problemă este că în mod teoretic, într-o lună, un rezident face o singură gardă, conform contractului de muncă, ceea ce este insuficient pentru a putea progresa şi pentru a învăţa efectiv. Astfel, o mare parte din rezidenţi fac şi câte patru sau şase gărzi pe lună, care sunt însă neplătite, lucrând „la negru”. „Niciun rezident nu poate progresa dacă face o singură gardă, rezidenţii fac şi patru-şase gărzi pe lună care sunt neplătite, însă fără care nu ar putea progresa. Activitatea rezidenţilor este una foarte utilă pentru ambele părţi, atât pentru ei, cât şi pentru spital. Este o situaţie în care nu acceptăm în mod real că un rezident face un act medical asumat, deşi contribuie foarte mult la activitatea clinică a unui spital, face gărzi, consultaţii în triaj, evaluări ale celor internaţi, dar fără a fi răsplătit pentru lucrul acesta de sistemul medical”, a completat dr. Ionuţ Nistor. Medicul îşi aminteşte că în perioada rezidenţiatului său a avut colegi care în anul al II-lea au aplicat pentru un post în Germania şi care, după două săptămâni de practică supravegheată sub îndrumarea unui coleg rezident dintr-un an mai mare, au rămas să se ocupe singuri de acea secţie, existând un anumit grad de încredere care nu se aplică şi în România. „Aplicăm un dublu standard, îi considerăm studenţi şi le dăm posibilitatea de practică şi de a prescrie medicamente doar după absolvirea examenului de specialitate. Această resursă umană importantă ar putea fi utilizată în prezent mult mai bine dacă ar putea să facă acest modul în toate spitalele judeţene, nu doar în cele universitare. Este anormal să ai 40 de rezidenţi într-un spital şi niciunul într-un spital mare cum sunt cele din Suceava, Bacău sau Botoşani”, a completat medicul ieşean. „Rezidenţii sunt soluţia pentru lipsa personalului medical” Specialiştii consideră că medicii rezidenţi ar trebui ca din anul al doilea de rezidenţiat să poată face gărzi supravegheate, fiind bine pregătiţi, iar în cazul în care s-ar simţi depăşiţi ar cere cu siguranţă sfatul unui medic cu experienţă. Integral: 
Vlad Voiculescu: Spitalul Colentina a încheiat un contract de 8 milioane de lei, prin negociere directă, cu o firmă cu un singur angajat … “Spitalul Colentina are un manager cunoscut (n.r. – Remus Mihalcea), care este primul pe lista PSD Argeş. A fost vizitat ieri de către premierul României, domnul Ludovic Orban. Înţeleg că a găsit lucrurile în ordine în spital. (…) Avem trei contracte: unul de 749.500 lei, un al doilea contract de 613.000 de lei şi un al treilea contract de 8 milioane de lei. Toate cele trei contracte au fost semnate fără licitaţie, fără publicare, prin negociere directă. Cu alte cuvinte, nimeni nu a ştiut de ele. (…) Cel mai mare dintre ele, cel de 8 milioane, (…) a fost atribuit unei companii numite simbolic Eco Green Light, o companie din Târgovişte – nu cred că există vreo legătură cu actualul manager de la ASSMB”, a spus Voiculescu, într-o conferinţă de presă, potrivit Agerpres. Fostul ministru al Sănătăţii a susţinut că această firmă şi-a început activitatea în 2016, cu o cifră de afaceri de 780.000 de lei. 
4 firme “înrudite”, căpușează Complexul Medical Caraiman de 5 ani | 2,2 milioane de lei în 1353 de contracte directe 600.000 de euro a cheltuit Complexul Caraiman, în 2020, la cumpărături fără licitație, din catalogul de achiziții directe. Și a ales, la fel ca în ultimii ani, aceleași firme pentru contractele banoase. Topul celor mai multe și mai valoroase contracte din 2020 este aproape identic cu cel din ultimii 5 ani, când, în total, spre aceleși 
Medicul epidemiolog al Spitalului de Urgenţă din Focşani şi-a dat demisia din cauza sistemului “ultramegapolitizat” …. “O zi la care nu m-am gândit că va veni…dar,…DA mi-am dat demisia din funcţia de medic epidemiolog al Spitalului Judeţean de Urgenţă Focşani. De ce? Din multe motive adunate…de câteva luni…atunci când managementul “de top” al unei unităţi sanitare este ultramegapolitizat să ştiţi că lucrurile nu vor merge bine. Ştiu că nu sunt singurul medic care gândeşte acest lucru, însă pot afirma că sunt printre puţinii care o pot spun, care o pot face public. Eu sunt unul dintre adevăraţii specialişti, eu contez, eu nu am abandonat lupta, dar nu voi permite niciodată nimănui care a “tras lozul câştigător” şi a ajuns în “vârful” unei instituţii sanitare să îşi bată joc de munca mea şi a echipei mele”, a scris pe Facebook medicul din Focşani. Diana Stoica este singurul epidemiolog al celei mai mari unităţi spitaliceşti din Vrancea, Spitalul de Urgenţă “„Sf. Pantelimon” Focşani. Din iniţiativa sa, în Focşani s-a derulat în premieră o campanie de instruire a personalului didactic din ctoate şcolile din învăţământ preuniversitar de stat din oraş, cu privire la protecţia individuală, protecţia colectivă şi combaterea riscului îmbolnăvirii cu coronavirusul SARS-CoV-2. Integral: 
Criza economică este iminentă, dar să nu dăm vina doar pe Covid-19 …. În această atmosferă tensionată, marcată de incertitudini şi de nesiguranţa zilei de mâine a mai venit o veste rea care, însă, anunţă o certitudine, aceea a iminentei crize economice care ne va afecta în viitorul apropiat. Vestea vine de la Institutul Naţional de Statistică printr-un comunicat recent care arată că în luna septembrie a acestui an avem un deficit comercial de 13 miliarde de euro, adică 6% din PIB. Exporturile lunare au rămas pe minus, iar importurile au avansat cu 4 procente. Pragul de 1,5 miliarde euro deficit lunar a fost depăşit din nou, la fel ca în luna august, iar tendinţa consemnată în T3 2020 a fost una de reluare a creşterii deficitului comercial faţă de anul precedent, după ce în iulie se părea că vom reuşi să limităm trendul de majorare semnificativă, declanşat în condiţii de pandemie. S-a menţinut şi dependenţa periculoasă pe care schimburile noastre externe o au preponderent faţă zona comunitară, ceea ce ne face să depindem aproape exclusiv de situaţia economiei câtorva ţări dezvoltate occidentale.Astfel, pe primele nouă luni din 2020, schimburile cu ţările din UE au fost de 32,92 miliarde euro la export şi 42,37 miliarde euro la import (aproximativ 73% din total atât la exporturi, cât şi la importuri). La schimburi extracomunitare, s-au înregistrat exporturi doar de 11,90 miliarde euro şi importuri de 15,50 miliarde euro (circa 27% din total la exporturi şi la importuri). Au rezultat, astfel, solduri negative de circa -9,5 miliarde euro în schimburile cu ţările din UE şi de -3,6 milliarde euro pe relaţiile extracomunitare. De ce consider această situaţie ca fiind o veste extrem de rea, prevestitoare a unei crize iminente? Iată de ce: deficitul balanţei comerciale, structura sa la import şi export şi mai ales trendul crescător al acestuia dezvăluie existenţa unei probleme mai grave decât cea a efectelor negative pe care le generează criza Covid-19. Dezvăluie o problemă structurală a economiei care ar fi explodat şi în absenţa pandemiei. Aceasta a funcţionat nu ca generator al crizei, ci doar ca ” accelerator” al apariţiei acesteia. Deficitul ne dezvăluie faptul că deşi producem cantităţi importante de cereale, legume şi fructe, importăm cantităţi şi mai mari de alimente deoarece nu avem capacitatea procesării în ţară a producţiei agricole. Ne mai arată că, după ce ne-am distrus industria petro-chimică, suntem nevoiţi să importăm mari cantităţi de îngrăşăminte şi insecto-fungitive. În sfârşit, ne mai arată că nu producem în ţară tractoare şi maşini agricole deşi suntem o ţară cu mare potenţial agricol, că dezvoltăm sectorul construcţiilor, dar nu mai producem în România niciun metru de oţel-beton. Balanţa comercială arată starea de sănătate sau de boală a economiei, iar existenţa deficitului comercial arată gradul de dependenţă şi de îndatorare faţă de exterior, cu implicaţii vitale asupra siguranţei şi securităţii naţionale. Actuala situaţie ne conduce la concluzia că România are o economie slab dezvoltată, raportată la parametrii europeni, că are o structură industrială apropiată de stadiul doi manufacturier al revoluţiei industriale, cu un nivel inferior mediei europene de creare a valorii adăugate, că are un consum bazat pe îndatorarea internă şi externă. Creşterea deficitului comercial duce la creşterea gradului de îndatorare la dobânzi mari, depreciază cursul leu/euro, reduce nivelul colectărilor la buget, afectează negativ programele investiţionale şi prejudiciază capacitatea de plată a salariilor şi pensiilor. Toate aceastea înseamnă criză. 
Alianta Pacientilor Cronici din Romania: :quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/11/16/3ff17030eb13a38a5bdb6abaeced76a1.jpg?w=640&ssl=1)
Noi date oficiale cu mortalitatea de 95% la pacienții COVID intubați: La Arad, din 70 au supraviețuit 3, la Timișoara, din 149 au salvat 9 …. După ce Libertatea a prezentat situația din secția ATI a Spitalului de Pneumoftiziologie ”Marius Nasta” din București, unde din 44 de pacienți COVID intubați au supraviețuit doar 2, alte două spitale mari au răspuns cererilor redacției: Spitalul COVID din Arad și Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara Spitalul COVID Arad: 4,3% rată de supraviețuire de la pacienții intubați mecanic ”Până în prezent au fost tratați 70 de pacienți prin ventilație mecanică invazivă, iar 67 au murit”, a declarat Adrian Wiener, coordonatorul unității medicale arădene, spital cu o secție 27 de paturi ATI. Printre cei trei supraviețuitori s-a aflat un pacient care a fost intubat timp de 50 de zile. ”Nu toate paturile sunt dotate cu ventilatoare, dar avem aparate de oxigen și pe secții”, a mai adăugat managerul. Nu lipsa de ventilatoare sau de paturi, spune dr. Wiener, a dus la rata de mortalitate de peste 95% pentru pacienți, ci starea sănătății, faptul că au venit târziu, din diverse motive, și evoluția bolii. … Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara: 6% rată de supraviețuire de la pacienții intubați mecanic La Spitalul ”Victor Babeș” din Timișoara au fost intubați mai mulți pacienți, conform datelor oferite de unitatea medicală pentru Libertatea. Este spitalul unde, inițial, dr. Musta raporta ”cea mai bună rată de supraviețuire din țară”. Între timp, lucrurile s-au schimbat. ”Au fost internați în secția de Terapie Intensivă 212 pacienți. Au fost intubați 149, dar din păcate 140 nu au supraviețuit”, a declarat doctorul Cristian Oancea, managerul spitalului de boli infecțioase timișorean. 2 din 3 pacienți care ajung la ATI la spitalul timișorean decedează, și doar 1 din 20 de pacienți conectați la ventilator supraviețuiește, ponderi care se regăsesc și la alte spitale.”Rata de supraviețuire în cazul acestor pacienți aflați în fază critică, din câte știu eu, e undeva la 10% la toate spitalele COVID din țară”, spune doctorul Cristian Oancea, managerul unității de la Timișoara. Mortalitatea la ATI: 66% la ”Infecțioase” Timișoara, 61% la ”Marius Nasta” În privința ratei de mortalitate de la ATI, la toți pacienții internați acolo, nu doar cei intubați, la Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara aceasta este de 66%, iar la Marius Nasta, în București, de 61%. Rezumând, rata mortalității la oamenii intubați mecanic invaziv de la cele trei spitale care au furnizat informațiile este: ”Marius Nasta” București: mortalitate 96,5%, din 44 oameni au supraviețuit 2. Spitalul Covid Arad: mortalitate 95,7%, din 70 au supraviețuit 3. Spitalul de Boli Infecțioase Timișoara: mortalitate 94%, din 149 au supraviețuit 9. Medic ATI: E nevoie de date, de explicații Medicii din Terapie Intensivă consultați de Libertatea susțin că aceste cifre necesită explicații, cu date care însă, din păcate lipsesc, deși ziarul a instat de luni de zile la Ministerul Sănătății în privința perioadei de internare până la deces, de pildă, un factor despre care medicii ATI vorbesc frecvent. ”
Situația paturilor ATI disponibile în spitale COVID-19 – un secret bine păzit? Raportările zilnice ale autorităților referitoare la cazuri noi de infectare cu COVID-19, numărul de teste, decese sau cifre comparative cu alte state, nu conțin informații despre situația paturilor ATI disponibile în țară, în spitalele care tratează bolnavii cu coronavirus. Jurnaliștii au consemnat cazuri disperate când familiile au căutat ele, luând la rând prin telefon spitalele din țară, un loc la ATI pentru aparținători. Situația se află într-o dinamică continuă, însă anunțurile zilnice ale managerilor de spitale COVID-19 că nu mai au locuri la ATI produc spaimă cetățenilor români. Încercările multiple de a aduce publicului aceste informații la zi, pe Legea 544/2001 a accesului la informația de interes public, s-au lovit de tăcerea persistentă a Ministerului Sănătății, care nu răspunde pe niciun canal de comunicare – telefon, purtătorul de cuvânt Oana Grigore, ministru, e-mail sau WhatsApp. Doctorul Arafat ne-a expediat tot către Ministerul Sănătății, dar cel puțin a răspuns. Sigurele explicații și cifre certificate le-am obținut de la profesorul Șerban Bubenek, în calitatea sa de președinte al Societății Române de Anestezie și Terapie Intensivă (SRATI) și de medic cu o vastă experiență. Nu se face deosebire între paturi ATI COVID-19 și ATI în alte spitale Problemele create de pandemie obturează tabloul general al sistemului de sănătate care funcționează acum diferit. Totuși, urgențele se tratează, unitățile ATI pentru alte intervenții în afară de pacienții cu coronavirus funcționează. În România, conform rapoartelor anuale, există în jur de 4.175 de paturi ATI, incluzând și cele 190 de spitale modulare și unități mobile..Dintre acestea, 2.400 sunt dotate cu ventilator mecanic. Pe hârtie. Nu toate paturile ATI raportate sunt dotate optim, ele fiind echipate corespunzător terapiei intensive, terapiei intermediare sau intervenției postoperatorii. Analizele naționale ale S.R.A.T.I valabile la data de 19 octombrie 2020 arată o distribuție dezechilibrată a echipamentelor. De exemplu, din cele 2.756 de monitoare existente, există județe cu doar 2 sau 4 monitoare, iar altele cu câteva sute, cele mai multe, aproape 700, fiind alocate capitalei. Ventilatoare mecanice funcționale erau 2.252 în octombrie curent, număr care va crește până în decembrie până la 2.596, prin achiziții și donații. Spitalele COVID-19 aveau în 10 noiembrie, conform Ministerului Sănătății, 1.092 de paturi ATI. Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase, declara recent că „toate paturile ATI sunt ocupate, medicii sunt obosiți, personalul medical epuizat…”. Afirmația a fost imediat contrazisă de Raed Arafat…. Cât de clar centralizate sunt paturile libere, nu știm. Doctorul Dorel Săndesc, președintele Comisiei ATI din Ministerul Sănătății, e de părere că se raportează prea mult, din toate părțile, iar centralizarea devine defectuoasă. Raportează spitalele, raportează centrele regionale, raportează DSP-urile județene. Din aprilie până în prezent au fost tratați în secții ATI din România 5.552 pacienți critici COVID-19, conform datelor din softul COVATI-RO. În 13 noiembrie, Ministerul Sănătății anunța 12.829 persoane internate cu coronavirus, dintre care 1.149 în paturi ATI. Câte sunt încă disponibile și unde este informația pe care autoritățile responsabile o țin pentru ele….. Medicul de terapie intensivă Isadora Zaharescu de la Spitalul C.F. Witting declara în octombrie la Digi24 că „aproximativ 5% din cazurile de infectare cu covid ajung la Terapie Intensivă. Dintre aceștia, rata de mortalitate este de 30-40%, câteodată chiar de 50%. Altfel zis, unul din doi reușește să iasă”. Într-un articol recorder.ro, medicii din ATI confirmau rata de (ne)șansă din statistici. „La ATI ajung cu saturație de oxigen în sânge de 15-20-30%, ceea ce e incompatibil cu supraviețuirea. Majoritatea pierd lupta cu virusul”, mărturisea Alina Nistor de la Spitalul Județean Suceava…..„Mă întrebați dacă nu vor mai fi locuri în țară, ce se întâmplă cu pacienții: dacă dumneavoastră aveți o cameră în care încap cinci oameni, cum puneți zece în ea? Asta să-i întrebați pe domnul ministru al Sănătății, pe domnul prim-ministru, pe domnii de la Parlament”, subliniază Silviu Tuzes, șef secție ATI de la Spitalul Județean Alba-Iulia, întrebat de recorder.ro. Integral: 
Soarta marilor arși, tot la voia întâmplării: Cum a fost îngropat de miniștrii Tătaru și Costache mecanismul de transfer în străinătate elaborat de medici și supraviețuitori din Colectiv Între 600 și 800 de cazuri de mari arși se înregistrează anual în România. Cei mai mulți din Europa. Incendiul produs sâmbătă seară în secția ATI a Spitalului Județean din Piatra Neamț readuce în atenție o problemă dureroasă, care ne bântuie de mulți ani și nu a fost rezolvată nici în cei 5 ani scurși de la incendiul din clubul Colectiv: România nu își poate îngriji marii arși, neavând niciun centru performant pentru tratarea lor. În lipsa unor astfel de centre, transferul pacienților cu arsuri grave în 24-48 de ore la spitale performante din străinătate este vital. Cazul medicului Ioan Cătălin Denciu, de la Spitalul Județean Neamț, este totuși unul norocos din acest punct de vedere, autoritățile mobilizându-se rapid pentru a îl transfera la un spital din Belgia în 12 ore de la incendiu. Soarta multora dintre marii arși din România rămâne, însă, la voia întâmplării. Cei mai mulți mari arși din Europa, niciun centru pentru mari arși și un mecanism de transfer abandonat Mecanism de transfer la care s-a lucrat 2 ani, abandonat de ultimii 2 miniștri ai Sănătății. Un mecanism de transfer care prevedea criterii și pași clari pentru transferul marilor arși, la elaborarea căruia au lucrat timp de 2 ani medici specializați în tratarea arșilor și supraviețuitori ai incendiului din Colectiv, a fost abandonat de ultimii doi miniștri ai Sănătății: Victor Costache și Nelu Tătaru. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, nu a putut fi contactat de HotNews.ro pentru precizări pe acest subiect, până la momentul publicării acestui articol. Avem cei mai mulți mari arși din Europa. În România se înregistrează, anual, între 600 și 800 de cazuri de mari arși – cei mai mulți din Europa. O parte dintre ei sunt tratați în țară, o parte sunt transferați în străinătate. Tragedia de acum 5 ani din clubul Colectiv nu a făcut decât să atragă atenția tuturor asupra situației lor, dar problema este mult mai veche. De ce atât de multe accidente cu arși? “Suntem o țară subdezvoltată, suntem o țară în care funcționează din plin cazanele de țuică, suntem o țară în care se ard miriști, suntem o țară unde în zona rurală oamenii se încălzesc foarte mult cu lemne, dau foc cu benzină la sobă și alte prostii. Sunt multe accidente, plus accidentele auto, se circulă mult pe GPL. Nu poți arde în România doar dacă te duci într-un club cu muzică mai dură, mai rock, că te bate Dumnezeu, cum s-a spus la momentul respectiv. Să nu uităm câte explozii de gaze sunt în țară, improvizații la aragaze, este multă inconștiență, lipsă de educație, curaj nebun, nu îmi dau seama”, explică Mihai Grecea, supraviețuitor al incendiului din clubul Colectiv, pentru HotNews.ro. Niciun centru pentru mari arși. Pacienții mari arși ar avea nevoie, pentru a fi tratați în condiții de maximă siguranță în România, de centre pentru mari arși. Centrele pentru mari arși sunt singurele structuri în care pacienții cu arsuri foarte grave pot fi tratați în condiții de maximă siguranță. România nu are deocamdată niciunul. Ar urma, în schimb, să se construiască, cu finanțare de la Banca Mondială, 4 centre pentru mari arși – două în București, unul la Timișoara și unul la Iași – despre care se vorbește încă din anul 2014. Cele 4 centre există în acest moment doar pe hârtie și nimeni nu știe când vor fi construite. Transferul în străinătate – singura soluție pentru pacienții cu arsuri grave, la 5 ani de la Colectiv În ultimii 5 ani s-au făcut doar pași mici – România are acum 3 unități funcționale pentru arși – la Brașov, Iași și Timișoara – structuri care sunt, însă, inferioare centrelor pentru mari arși….. Mecanismul de transfer al marilor arși în străinătate a fost elaborat de o comisie formată din medici specializați în tratarea marilor arși și din supraviețuitori ai incendiului din clubul Colectiv, care au lucrat la el timp de 2 ani. Elaborarea mecanismului de transfer a început în mandatul de ministru al Sănătății al Sorinei Pintea. În toamna anului 2019, când Sorina Pintea a părăsit Ministerul Sănătății, mecanismul de transfer era aproape finalizat și mai trebuiau reglate doar mici detalii. Odată cu venirea lui Victor Costache la conducerea Ministerului Sănătății, echipa sa a anunțat că mecanismul de transfer urma să fie refăcut de o nouă comisie, cu toate că acesta era aproape finalizat, după o muncă de un an. În cele din urmă, la presiunea supraviețuitorilor din clubul Colectiv, proiectul de Ordin a ajuns să fie publicat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății pe 21 februarie. Proiectul urma să stea în transparență publică până pe 2 aprilie, timp în care erau primite eventuale noi propuneri de modificare, iar ulterior ar fi trebuit, în mod normal, să fie aprobat și să intre în vigoare. La ieșirea din dezbatere publică, pe 2 aprilie, Ministerul Sănătății avea deja un nou șef: Nelu Tătaru îl înlocuise pe Victor Costache la scurt timp după debutul epidemiei de COVID-19 în România. Victor Costache nu se grăbise nici el cu aprobarea Ordinului. 
Radiografia unui mic Colectiv. Cum am ajuns „toți vinovați” de morții de la ATI Neamț ….Nu autoritățile locale care finanțează spitalul de la Piatra Neamț, nici cele de la București, care finanțează și organizează sistemul sanitar național nu sunt de vină pentru această tragedie, a încercat Tătaru să împace și capra, și varza. „Suntem toți vinovați în această țară”, a considerat Tătaru, pentru că „am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală”. În miezul nopții, alergând de la București, la Piatra Neamț, apoi la Iași, ca să țină situația sub control, ministrul Sănătății a uitat să precizeze cine este personajul colectiv „noi”, din această poveste care pare că a început să ruleze cu câte un episod tragic la fiecare 5 ani: acum zece ani era incendiul de la Maternitatea Giulești, acum 5 ani era incendiul de la Colectiv, în 2020 a fost incendiul de la Piatra Neamț….Denciu a fost dus cu o ambulanță la Iași, unde a fost evaluat și stabilizat, iar de acolo a fost preluat de un avion militar Spartan și adus la București, la spitalul Floreasca. A ajuns la secția de arși abia după ora 1 a dimineții de duminică. Deja celula de criză de la București, la care au participat premierul Ludovic Orban, ministru de Interne Marcel Vela și secretarul de stat Raed Arafat, luase decizia să îl transfere pe medicul Denciu în Belgia, la spitalul militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde există o prestigioasă secție de mari arși. Un avion militar a decolat cu Cătălin Denciu către Bruxelles, duminică dimineață la ora 7.30. A doua cursă a pornit pentru evacuarea și menținerea în viață a celorlalți șase pacienți cu Covid-19, care erau internați la secția ATI și care scăpaseră cu viață, din salonul neafectat de incendiu. Aceștia au fost trimiși sâmbătă noapte la spitalul modular din Lețcani, lângă Iași. Parchetul General a intervenit și a preluat ancheta din spital, cercetând dacă în cazul incendiului este vorba de ucidere din culpă. Ancheta este coordonată de procurorul Marius Iacob, cel care a instrumentat și dosarul incendiului de la Maternitatea din Giulești. La anchetă participă și criminaliști ai Poliției, precum și experți în producerea incendiilor și exploziilor de la INSEMEX Petroșani (Institutul de Securitate Minieră și Protecție Antiexplozivă)….. Spitalul 
„Lupta antiCOVID” și represiunea continuă îndreptată împotriva populației … Pe câtă vreme cetățenii sunt hăituiți cu soluții medievale și întru întoarcere la comportamente din era cavernelor, revelațiile din punct de vedere epidemiologic sunt rare. 
Analiză: 16% din școli nu au apă curentă, 43% nu sunt racordate la canalizare Peste 1.800 de clădiri de școli și grădinițe, adică 16% din unitățile de învățământ analizate, nu au apă curentă, ia 43% nu sunt racordate la canalizare. Asta arată datele oficiale ale Ministerului Educației prezentate marți de organizația Energy Policy Group (EPG), în 
Valeriu Nicolae: Așa, de campanie electorală permanentă, am fost la trei copii să mă asigur că, pe lângă ce fac cu voluntarii, copiii fac și școală. Ce se întămplă acum este o catastrofă pentru zonele sărace și foarte sărace. În primul rând, platforma folosită de școală nu este deloc, dar deloc simplă. Instrucțiuni în engleză, că deah, când părinții tăi trăiesc din colectare de gunoi, înveți engleza cu bonă acasă. În clasă nu erau mai mult de cinci copii. Adică unul din șase, trăiască guvernele cele deștepte! În cazul în care ai electricitate, internet și nu trebuie să muncești pentru a supraviețui și mâine, mai ai nevoie de ceva lucruri. Îți trebuie un computer cu Windows 10, o cameră web bună și nouă, căci driverele pentru camerele mai vechi nu există, și căști bunișoare. Predarea online pe care am văzut-o eu e absurdă. Evident că învățătoarele nu au pregătirea necesară pentru a preda online și nici echipamentele necesare. Noi, niște voluntari nebuni, căci normali sunt guvernanții, am plătit și pentru internet, am instalat și echipamente și ne chinuim și să funcționăm pe post de echipe de suport tehnic și tot e foarte greu. Noi atingem maxim unul din 6 copii care au mare nevoie de ajutor într-o zonă relativ mică dintr-o parte a Ferentariului. În satele din Argeș situația nu e mult mai roză. Părinții lor nu au cum să îi ajute căci, chiar în cazul fericit în care nu sunt analfabeți funcțional, sunt zero tehnic pe partea de computere/tablete. Statul este plin ochi de incompetenți care dau din gură magnific pe la televizor și care vor continua să fie votați. Noi credem că e nevoie și de voci independente în Parlament. Oameni care pot spune lucrurilor pe nume fără teamă că vor fi trecuți pe linia moartă de partide în mare parte corupte sau inepte. Integral: https://www.facebook.com/valeriu.nicolae.39
Școală online azi, șomaj mâine: meseriașii nu mai fac practică, teoria nu trece de ecran …. Nu doar că nu există infrastructura tehnică, dar nu există nici capacitatea extinsă a cadrelor didactice de a schimba total paradigma de a preda și a trece cunoștințele dincolo de ecranele elevilor conectați la ore. Totul a venit pe un nivel al elevilor români și așa dezastruos: capacitatea lor la citire, matematică sau științe este la jumătate din media de la nivelul UE. Poate că cea mai afectată categorie de elevi în această perioadă este cea a „meseriașilor”: cei de la școlile profesionale, duale sau vocaționale. Aici, e oarecum ca la sportivi: dacă nu pui mâna la antrenament, nu ai nicio șansă să afli doar din cărți. Iar cu școlile închise total în pandemie, acești elevi nu mai pot face atât de necesarele ore de practică. La școala profesională germană Kronstadt, din Brașov, se predă în sistem dual, ceea ce înseamnă că viitorii meseriași sunt formați încă de pe băncile școlii de companiile industriale din regiune, acolo unde au asigurat și un loc de muncă după terminarea școlii. Acum însă, cu școala închisă, viitorii sculeri-matrițeri, sudori, confecționeri de articole din piele, mecanici de utilaje industriale sau operatori de mașini cu comandă numerică stau cu mâinile în sân și cu ochii în monitoare. Își fac lecțiile pe Google Classroom, uitându-se la filmulețe și tutoriale. Doar cei mai norocoși, unde companiile care îi au în grijă au aceste posibilități, au acces la simulatoare online pe care se pot preface că fabrică o piesă de mașină, de exemplu. În rest, practica viitoarei lor meserii a fost sistată. „Indiferent de domeniul în care suntem, practica nu se poate face online. Ei acum au acces la anumite softuri de simulare. Dar fizic ei nu pot pune mâna. Lunile trec și practica nu poate fi recuperată. Degeaba le trimiți filmulețe, simulezi. Elevul ca să poată fi angajat trebuie să pună mâna pe mașină și să opereze direct pe ea. Orice calificare ar fi, trebuie să practici meseria în timpul școlii”, povestește pentru Europa Liberă Daniela Croitoru, directoarea Școlii Profesionale Germane Kronstadt din Brașov. … Companiile din Clubul Economic German din Brașov, cu care colaborează școala Kronstadt, au grijă să le trimită elevilor material didactic, filme și teme pe toate căile online. Unele companii le dau acces elevilor direct pe platformele lor proprii, pentru ca aceștia și profesorii să aibă acces mai ușor la materiale de învățat și la simulatoare. Totuși, nimic nu se compară cu practica pe o piesă, motor sau utilaj real. „Nu ai cum recupera practica, nu există timpul necesar. Numărul de ore este destul de mare și chiar dacă spui că recuperezi în vacanță, copilul acela nu mai are vacanță. Adică stau 9 luni sau 10 în fața unui calculator sau tabletă, apoi le iei și vacanța ca să îi duci la firmă, la practică?”, explică directoarea Daniela Croitoru. Ea spune că ar trebui găsită o variantă legală pentru ca școlile să fie redeschise măcar parțial, pentru partea practică. Deocamdată, arată directoarea, cazurile de Covid-19 apărute la școală sunt aduse de la părinți, nu luate în școală….. Sincopele create în educația copiilor, în această perioadă, pot deveni irecuperabile dacă nu sunt îndeplinite trei condiții, arată pentru Europa Liberă fostul ministru al Educației, Mircea Miclea: școlile să fie redeschise gradual cât mai rapid, mai ales în zonele rurale, iar ministerul Educației să aloce buget pentru recuperarea materiei și pentru pregătirea cadrelor didactice pentru online, prin masterate pedagogice. „Vor fi aceste pierderi și ele trebuie recuperate prin meditații sau after-school, în timpul vacanțelor, în momente mai bune”, explică Mircea Miclea de ce ministerul Educației trebuie să se gândească la alocarea unui „buget pentru învățarea remedială”. Integral: :quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/11/14/981f893a81090ce920433c6d674c46bf.jpg?w=640&ssl=1)
Prefect Neamț: “Secția ATI a fost mutată de la etajul 3 la etajul 2 fără niciun aviz. A fost un fel de hei-rup al celor de la spital” …. “Secția care a ars a fost mutată de la etajul 3 la etajul 2, fără să existe nici măcar notificare la DSP. Cu toate că era o modificare a structurii, nu s-a făcut adresa la DSP, era obligatoriu ca spitalul să facă acest lucru”, a declarat prefectul de Neamț, George Lazăr la Digi 24. Prefectul a mai spus că la etajul 2 s-au făcut de curând, în ultimele 2-3 zile, lucrări în regie proprie pentru mări capacitatea. “La etajul 2 s-au făcut în ultimele zile lucrări în regie proprie pentru a mări capacitatea secției de ATI, care până acum funcționa la un etaj mai sus. E doar o teorie, o supoziție, încă nu a fost confirmată, că această mutare nu a respectat cadrul legal și nu au fost verificări din partea celor care aveau competență și răspundeau tehnic pentru această modificare. Specialiștii de la ISU, Parchetul, polițiștii, criminaliștii trebuie să stabilească date concrete în urmă anchetei. Acum sunt niște date care se desprind din discuțiile avute cu cadrele medicale și cei de la ISU. A fost un fel de «hei-rup» de a muta secția de la etajul 3 la etajul 2, efectuând lucrări pe cont propriu. Spitalul a greșit că a făcut lucrările fără aprobare”, a mai explicat acesta. Zece pacienți au decedat și șapte persoane, inclusiv un medic, sunt în stare gravă, în urma incendiului. Integral: 
Cu doar o zi înaintea noului incendiu dramatic din România, The Guardian amintea de Colectiv: ”O bandă de interlopi care pretind că sunt politicieni” Intervievați de „The Guardian”, regizorul Alexander Nanau și jurnalistul Cătălin Tolontan au explicat contextul românesc de după Colectiv. Titlul articolului din The Guardian este “A bunch of thugs, pretending to be politicians”, un citat din regizorul filmului Colectiv, care spune că felul în care au tratat politicienii cazul de la Colectiv s-a prelungit și în prezent, și că e un simptom a ceea ce trăim și azi în România.:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/befunky-collage-63.jpg?w=640&ssl=1)
Filosoful Mihai Șora îl critică pe Nelu Tătaru: “Nu, nu suntem toți vinovați!” Vrea doar să-și salveze funcția …“
Tatăl unei victime din Colectiv, mesaj pentru Iohannis: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/h56066820.jpg?w=640&ssl=1)
Cele trei motive pentru care oamenii aparent sănătoși fac forme grave de coronavirus și mor …. “Virusul, de la început și-a arătat un polimorfism privind diferite sisteme pe care le atacă și prin diferite efecte care pot duce la manifestări diferite. Sunt trei situații pentru care adulții aparent sănătoși fac forme grave de coronavirus și mor. În primul rând, virusul se manifestă în furtuna antinflamatorie, care duce a manifestările violente care nu mai răspund la tratament. Sau, oamenii ajung prea târziu la spital, iar schemele terapeutice nu mai sunt eficiente. Chiar dacă se aplică tot ce este eficient ca tratament în această boală, persoana nu răspunde. În al doilea rând, trebuie avut în vedere că în cazul unei mari părți a adulților aparent sănătoși, supravegherea stării de sănătate privind bolile cronice nu e cea mai bună. Avem adulți aparent sănătoși, care, în realitate, au afecțiuni cardio-vasculare, diabet, boli supraponderale. Chiar dacă nu sunt diagnosticate, aceste afecțiuni există și, pe acest teren, infecția are alte forme de manifestare, astfel că pacientul răspunde mult mai greu la tratament. Apoi, mai sunt adulții sănătoși care cred că nu li se poate întâmpla nimic, cei care tratează cu indiferență manifestările sau le pun pe seama altor afecțiuni și ajung prea târziu la tratament”, a spus la Digi24 Ioana Stăncel, expert în sănătate publică. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/doctorpopa.jpg?w=640&ssl=1)
Medic, despre leacurile băbești care “prăjesc COVID-ul” ale lui ÎPS Calinic: “Sunt ineficiente, produc leziuni”. BOR le consideră “inofensive” …… Legat de toate procedurile minim invazive, să-ți introduci orice în organism, în orificiile organismului, poate duce la leziuni locale și pot să apară alte complicații locale. Orice agresiune cu orice substanță, aplicată direct pe mucoasă, poate să producă leziuni ale mucoasei, arsuri, și practic o poartă extrem de facilă pentru orice virus, în momentul în care zona respectivă este inflamată de contactul cu o substanță acidă. Beatrice Mahler: Medicul subliniază că astfel de proceduri sunt ineficiente împotriva coronavirusului. “Virusul în momentul în care ajunge în organism nu rămâne cantonat nici la nivelul mucoasei nazale, nici la nivelul mucoasei oculare, ci el prin aceste locuri găsește o poartă de intrare în organism, se atașează de receptorii de la suprafața mucoasei și intră în interiorul celulei. Dacă ajunge în alveole și în aparatul respirator, acolo avem o șansă cu celulele care intervin în apărarea imediată din plămâni ca el să fie captat, iar dacă imunitatea este suficient de puternică, sunt informații în literatura de specialitate care arată că la anumite persoane, macrofagele reușesc să distrugă inclusiv COVID-ul.:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/10/h56454062.jpg?w=640&ssl=1)
Niște paturi lipsă …. Dă rău să spui că nu mai sunt paturi la ATI, atunci când președintele și premierul sunt în campanie electorală și declară, zi de zi, că s-a făcut și se mai face totul pentru victoria finală împotriva virusului. Iar dacă președintele personal a făcut totul și a făcut extrem de bine, ocupându-se el însuși chiar și de achiziții, cum poți tu să spui că nu-s paturi? Se poate? Când una fumezi și alta spui Iar dacă pacienții de la Timișoara au decedat din cauza ceții (cine suntem noi să-l contrazicem pe doctorul Musta?), tot cu aerul au legătură și declarațiile recente din București. Cu substanțele pe care le bagă ăștia în aer fix atunci când inspiră Ludovic Orban sau Klaus Iohannis. În mediul șmecheresc al țării, la apariția unei declarații halucinante țâșnește, rapid, și întrebarea: „Ce fumează ăsta?”. Premierul fumează, e drept, dar numai țigări legale, din tutun. Că le fumează în locuri ilegale, cum sunt clădirile guvernamentale, nu mai este treaba noastră. Președintele Iohannis nici măcar așa ceva nu fumează. Deci trebuie să fie de la ce bagă ăștia în aer. Care ăștia? Oculta mondială, iudeo-masoneria și rușii, care vor să-i compromită pe cei doi lideri carpatini. Weekendul ne ajută să scădem cifrele Joi, Ludovic Orban a fost extrem de optimist, de purtător de vești bune: „Pe rezultatele testărilor pe ultimele 5 zile, constatăm că am oprit această creştere, ba chiar este o oarecare tendinţă de plafonare a numărului de cazuri […]”. În alea 5 zile numărate de premier intrau și acele zile tradiționale în care numărul testelor scade cu aproape trei sferturi. Acele zile în care mistificăm realitatea și ajustăm, din pix, rata națională a infectărilor. Sâmbăta, duminca și lunea, numerele comunicate de către Grupul de Comunicare Strategică nu reprezintă realitatea, ci obiceiul strămoșesc de a ne lua liber în weekend chiar și atunci când țara este în flăcări. Cei care ar trebui să prelucreze testele sunt asemenea unor pompieri care vineri, la 14.00-14.30, lasă găleata în fața incendiului în desfășurare, semnează fișa de pontaj și se duc liniștiți acasă, de unde vor reveni luni pentru a continua treaba. Dacă mai au ce continua. Aș spune că a scăzut numărul de infectări după ce iei în calcul zilele nemuncii în sistem, nu este o noutate. 
Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Nu cred că specialiştii care impun măsurile epidemiologice realizează impactul lor pe lanţ în economie. Economic, lucrurile vor sta neplăcut în 2021, pentru că închiderile afectează în primul rând afacerile antreprenorilor, producătorilot mici, HoReCa sau fermierilor români, iar aceştia nu pot practica telemunca Insistenţa cu care se discută despre telemuncă este o insultă inclusiv la adresa siturilor de manufactură industrială, dar asta este alta poveste … Ca in piete nu prea se poarta masca, ca nu se pastreaza distanta – plus ca de fapt nici nu prea se mai vand produse romanesti si nu se da bon fiscal – asta stie toata lumea. Dar, cu exceptia probabil a bonului fiscal, asa era astazi si la mall. Masca era deseori purtata sub nas sau scoasa cu totul pentru ca se ia o gustare din mers sau se bea cafea sau se face identificare Face ID pe mobil iar distanta era imposibil de pastrat din cauza aglomeratiei. Si, nimic nou, magazinele sau produsele romanesti isi gasesc foarte putin loc in mall-uri. Nu cred ca specialistii care sugereaza diversele masuri epidemiologice realizeaza reactiile in lant pe care aceste masuri le genereaza pentru economie. Nici nu trebuie dealtfel, ei trebuie sa se ingrijeasca de sanatatea publica, iar cand sanatatea publica este in pericol impactul asupra economiei trebuie pus in plan secund. Dar este totusi foarte greu sa intelegi cum, din punct de vedere epidemiologic, pietele trebuie inchise si mall-urile pot ramane deschise si cum, din punct de vedere economic, Romania nu va avea de suferit prin aceste masuri….. Stim ca masurile epidemiologice genereaza efecte in 14 zile, asa ca putem spera ca in 14 zile nu o sa mai avem 10 mii de cazuri pe zi, ci, ca efect al inchiderii pietelor, (sa presupunem) cu 10% mai putine. Caci avem o tinta, nu? Pentru fiecare masura luata ne fixam o tinta, nu? Economic insa, ma tem ca lucrurile vor sta foarte neplacut in 2021, pentru ca inchiderile afecteaza in primul rand afacerile antreprenorilor, producatori mici, Horeca sau fermieri romani, iar acestia nu pot practica telemunca (insistenta cu care se discuta despre telemunca este o insulta inclusiv la adresa siturilor de manufactura industriala, dar asta este alta poveste). Daca Romania pierde si bruma de servicii si productie locala care mai exista, dar mai ales calea fragila de distributie a acesteia pana la consumator, inseamna ca pandemia are efecte economice mult mai perverse, pentru ca taie din nou din suveranitatea economica, de unde oricum multa nu mai ramasese. Dar, norocul nostru ramane ca suntem membrii UE, pentru ca daca lucrurile merg rau o sa absorbim cu totii bani de acolo, si o sa ne revenim. Nu? Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/edward-dircaagerpres10136283.jpeg?w=640&ssl=1)
INTERVIU | Senator USR suspectat de blat, despre Fără Penali: “Nici PSD, nici PNL și nici UDMR nu-și doresc acest referendum” …. Povestea fantezistă a negocierii cu PSD a fost inventată după momentul votului pentru a ascunde o neputință politică a celor despre care credeam ca se află alături de noi în lupta împotriva PSD (n.r. – PNL). Ca să nu las loc de interpretări: Nu, USR nu a negociat cu PSD, iar asta e simplu de demonstrat în condițiile în care chiar dumneavoastră, jurnaliștii, ați publicat decizia partidului nostru, comunicată pe grupul de WhatsApp, de a vota pentru domnul Zegrean în funcția de președinte al CL și pentru mine ca președinte de secție. …. Dacă domnii deputați și senatori PNL se întreabă de ce domnul Zegrean a obținut atât de puține voturi, ei bine, poate ar trebui să caute răspunsul chiar în cadrul grupului parlamentar propriu, fără să paseze răspunderea către USR. Domnul Zegrean și-a atras antipatia multor actuali deputați și senatori PNL care au făcut parte din USL și care, la momentul referendumului pentru demiterea președintelui Băsescu, l-au considerat pe domnul Zegrean principalul responsabil pentru eșecul acțiunii lor. ….. Ultimii 4 ani de opoziție totală la politica pro infracțională a Partidului Social Democrat, sutele de ore petrecute în dezbaterile prin care încercam să blocăm atacul PSD – ALDE – UDMR la Legile Justiției, prestația mea și a colegilor mei din celebra “comisie Iordache” și din comisia juridică, acțiunile noastre de protest încă din primele săptămâni de mandat, când domnul Iordache era ministrul justiției, toate acestea sunt garanția corectitudinii noastre politice și morale. Cum poate presupune cineva de bună credință să spună că noi negociem cu PSD?! ….. Spuneți că situația din Biroul Permanent a fost insuficient explicată și mă surprindeți. Toate semnele de întrebare au pornit de la un articol publicat de un domn jurnalist, de altfel respectabil, care a făcut o singură greșeală de documentare de la care au început toate speculațiile. Distinsul jurnalist nu a știut – sper că nu a ignorat cu intenție – că un membru PSD din Biroul Permanent al Senatului a demisionat în urmă cu o săptămână, generând astfel o recalculare a cvorumului de ședință a BP. Odată cu această demisie pragul de prezență pentru întrunirea cvorumului s-a redus de la 7 la 6. Ședința BP a început când reprezentantul UDMR și-a înregistrat prezența și președintele a considerat că cvorumul este întrunit. O dovadă în acest sens stă în stenograma ședinței BP a Senatului din data de 9 noiembrie. …. Am participat la ședință pentru a pune pe ordinea de zi inițiativa “Fără Penali”, la solicitarea colegului meu Radu Mihail – liderul de grup al USR, în urma discuției cu conducerea partidului. Ceea ce s-a și întâmplat. …. Pentru a înțelege blocajul din Comisia juridică ar trebui să vă adresați liberalilor. De câteva luni, de când comisia nu mai are președinte, lucrările sunt conduse de o doamnă senator PNL în calitate de vicepreședinte. O doamnă care, după luni întregi în care a convocat ședințele comisiei săptămânal, a descoperit subit – acum, în contextul votului pentru inițiativa “Fără Penali” că “nu îi permite regulamentul”. Regulamentul nu s-a schimbat în ultimele luni, așa că vă invit să trageți propriile concluzii și să adresați din nou întrebarea: Cine negociază cu PSD? Integral: 
FOTO Metoda salbatica de toaletare a copacilor. Imagini ireale pe un drum judetean: “Ar trebui ascutiti la varf pentru cei care au facut asta” Copacii care se afla pe marginea unui drum judetean au fost toaletati intr-un mod inspaimantator, care-i duce pe trecatori cu gandul la un film horror. 
Sondaj: 32,6% dintre romani nu au gasit anul acesta un medicament de care aveau nevoie Aproape o treime (32,6%) dintre romani sustin ca, pe parcursul ultimului an, s-a intamplat ca ei sau rudele lor sa nu gaseasca medicamentul cautat, potrivit unui studiu efectuat de Centrul de Cercetari Sociologice Larics (CCSL), in parteneriat cu Asociatia Romana a Producatorilor Internationali de Medicamente (ARPIM) si Institutul de Stiinte Politice si Relatii Internationale (ISPRI), sub egida Sectiei de Stiinte Medicale a Academiei Romane. Volumul esantionului a fost de 1.000 de persoane, iar eroarea maxima admisa a datelor este de +/- 3%. Metoda folosita a fost cea a chestionarului aplicat telefonic. Studiul a fost realizat in perioada 25 septembrie – 16 octombrie. Mai mult de jumatate dintre respondenti (57,9%) au sustinut ca nu s-a intamplat, pe parcursul ultimului ultimul an, ca ei sau cineva din familie sa caute un medicament si sa nu il gaseasca in tara, iar 7,1% au afirmat ca s-au confruntat cu o astfel de problema, insa doar in perioada starii de urgenta din primavara. Potrivit cercetarii, 42,8% dintre cei chestionati au spus ca este important ca romanii sa aiba acces la medicamente inovatoare, la fel ca toti ceilalti cetateni europeni, in opinia a 40,06% acest lucru este foarte important, in timp ce 9,3% cred ca deocamdata este mai important sa existe medicamente ieftine pentru intreaga populatie. 61,5% dintre cei chestionati cred ca romanii nu beneficiaza de medicamente noi in aceeasi masura ca alti europeni. Caracteristicile cele mai apreciate ale unui medicament sunt urmatoarele: sa actioneze rapid (73%), sa fie usor de administrat (66,2%), sa nu aiba efecte adverse semnificative (61,9%), sa se gaseasca usor in farmacii (34,9%), sa fie compensat de sistemul de asigurari de sanatate (24,4%), sa fie ieftin (23,9%), sa se vanda fara reteta (9,4%)….. Intr-o comparatie a spitalelor private cu cele de stat, subiectii sondajului au optat pentru unitatile particulare din perspectiva urmatoarelor criterii: capacitatea de a rezolva cazuri grave (47% au indicat mai degraba spitalul privat, iar 29,6% spitalul de stat); comunicarea cu persoana bolnava (58% in favoarea spitalelor private); conditii de tratament (65% in favoarea spitalelor private).
Mii de măști FFP 3 false la Spitalul “Victor Babeș” din Timișoara. Medic: Picau filtrele din ele, este o crimă la adresa personalului medical Spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, aflat în prima linie în lupta cu COVID-19, a primit peste 14.500 de măști FFP 3 false, cărora le picau filtrele. Managerul spitalului, Cristian Oancea, atrage atenția că este “o crimă la adresa personalului medical”, scrie 
Mii de doctori care tratează bolnavi COVID riscă pușcăria. Doar 4 specializări, acoperite de lege O lacună legislativă semnalată de un avocat și confirmată de un medic pentru Newsweek arată că 
Iluzia normalităţii …. Studiile comportamentale şi asupra dezvoltărilor psihologice în situaţii limită acreditează cît se poate de solid acest fenomen. Majoritatea zdrobitoare a oamenilor nu sunt “construiţi”, sigur nu sunt formaţi în procesele de socializare, pentru a trăi şi acţiona prea multă vreme în teritoriul disfuncţionalităţii, al anormalităţii. Ceea ce se întîmplă în România de la debutul pandemiei arată clar că autorităţile decidente, ca şi marea majoritate a populaţiei, se scufundă tot mai adînc în această iluzie. Iluzia normalităţii.Analiza conţinutului şi a modului în care s-au înlănţuit deciziile celor care au răspunderea guvernării în aceste vremuri este cît se poate de relevantă. De ce şirul măsurilor restrictive impuse populaţiei a început cu starea de urgenţă, cea mai radicală dintre abordările disponibile? Nu pentru că ar fi urmat exemplul altor ţări, nu pentru că s-au speriat, ci pentru că au crezut sincer în efectul “terapiei de şoc”. Chiar dacă ceva mai amar, “medicamentul” va fi suficient pentru a readuce lucrurile în parametrii de normalitate, sau măcar de semi-normalitate. Lumea nu se va îmbolnăvi cu mai mult decît de obicei, spitalele vor avea astfel resurse să facă faţă unui surplus bine regulat de pacienţi, unităţile ATI nu vor fi suprasolicitate şi, cu puţin noroc, în scurtă vreme cineva o să dea şi peste leacul miraculos, fie el vaccin sau un coctail de produse bio-terapeutice. Cu şi fără intenţie, direct şi indirect, autorităţile au cultivat speranţa, aşteptarea că… iaca, acuşi-acuşi, trece şi pacostea asta şi ne întoarcem unde ne aflam mai înainte. Ca prin miracol, economia, politica şi viaţa de zi cu zi a omului de rînd, toate, se întorc în pajiştile înflorite ale normalităţii. Doar că realitatea era pe cu totul altă traiectorie.
Cocktailul exploziv care a făcut din Sibiu campion pe țară la rata de infectare cu coronavirus Oraș turistic, puternic industrializat, cu o mare de navetiști aduși la fabricile din oraș cu microbuzele de la sate, dar cu o administrație paralizată, ruptă de realitate și în negare, care până mai ieri era gata să organizeze și anul acesta târgul de Crăciun, Sibiul a devenit campion național la rata de infectare cu peste 11 cazuri la mia de locuitori. Rețeta perfectă a dezastrului. Toate ingredientele pentru un cocktail exploziv s-au amestecat la Sibiu. În plină criză de coronavirus, pe data de 29 octombrie, primăria Sibiului anunța organizarea Târgului de Crăciun, devenit faimos în țară, deși orașul avea în urmă cu două săptămâni o rată de infectare de peste 4,6 la mia de locuitori, se afla deja în scenariul roșu de o săptămână și ar fi trebuit deja carantinat, cum s-a întâmplat în alte orașe cu o rată de infectare chiar mai mică. Autoritățile locale au renunțat la organizarea târgului trei zile mai târziu, când rata de infectare a depășit 6 la mie, dar intenția în sine pe fond de criză majoră spune multe despre starea de inconștiență instalată deja la nivelul administrației locale. Până la un punct, încercarea unui oraș care înregistrază excedent bugetar de zece ani înoace, în fiecare an, de a-și salva principala sursă de venit, turismul, este de înțeles. Sibiul a raportat anul trecut circa 367 de milioane de lei excedent bugetar, o parte semnificativă fiind încasată din turism…..Toate datele indică azi drept sursă principală de infectare activitatea turistică mai ales seara, când oamenii iau cu asalt restaurantele, hotelurile, spațiile închise. Oricât s-ar proteja, mobilitatea intensă dintr-un oraș turistic expune orașul în mod evident la riscuri incomparabil mai mari decât așezările fără vânzoleala specifică. Iar în aceste restaurante/ pensiuni/ hoteluri lucrează numeroși angajați veniți de pe satele din jur, care asigură astfel răspândirea uniformă a virusului în județ….. O altă cauză importantă o reprezintă industrializarea puternică a orașului. …. În toate aceste fabrici muncitorii vin cu microbuze de pe la sate. Naveta intensă reprezintă alt factor major de risc, așa cum s-a văzut încă din primăvară, la primul val, când fabricile din Sibiu și împrejurimi au fost focare de infecție. 49% dintre angajații din Sibiu sunt în sectorul industrial, deci jumătate. Adăugați această realitate faptului că orașul colcăie de turiști în fiecare lună din an, aproape că nu există extra-sezon. Or, într-o astfel de comunitate cu riscuri epidemiologice majore, cu o populație care a sărit în ultimii ani de 170.000 de locuitori, Sibiul efectuează doar câteva sute de teste pe zi. ”
VIDEO
Lege noua: modificari privind confiscarea extinsa …In aprilie 2012, România introducea pentru prima dată în legislaţie instituţia numită „confiscarea extinsă”. Prin aceasta s-a urmărit să se confişte averea ilicită pe care o deţin persoanele condamnate pentru 17 tipuri de infracţiuni (trafic de droguri, de persoane, de organe; evaziune fiscală, spălare de bani; terrorism; pronografie; infracţiuni patrimoniale etc) sancţionabile de lege cu pedeapsă de la patru ani închisoare în sus. Deci, pe lângă confiscarea obişnuită a bunurilor dobândite prin comiterea infracţiunii, instanţele urmau de acum să confişte şi bunurile de acasă (aflate la condamnat sau puse pe numele unor rude ori străini) dobândite în ultimii cinci ani de zile, dacă nu era justificată provenienţa lor legală şi dacă instanţa avea convingerea că aceste bunuri au fost dobândite din activităţi specifice vreunei infracţiuni din lista celor 17 tipuri. Legea nr. 228/2020 modifică reglementarea existentă în România, iar din expunerea de motive cuprinsă în 
Document oficial al Guvernului: Un milion de copii nu au avut acces la educație timp de mai multe luni, ca efect direct al închiderii școlilor …. “Aproape un milion de copii”, adică unul din trei elevi din România, nu au avut acces la educație timp de mai multe luni, după decizia de închidere a școlilor, potrivit documentului Planul Național de Reziliență și Redresare, consultat de Edupedu.ro. Este un document de lucru al Guvernului, care urmează să fie prezentat Comisiei Europene în negocierea proiectelor propuse spre finanțare din fondul special NextGeneration EU, care alocă României 30,4 miliarde de euro. La capitolul Digitalizare din document, Guvernul descrie situația actuală a Educației din România și subliniază că din cauza închiderii școlilor, fiindcă lipsește infrastructura de bază, peste 1 milion de copii nu au avut acces la Educație în ultimele luni….. Ca urmare au fost luate o serie de măsuri necesare pentru a sprijini procesul educațional prin achiziția de echipamente IT în cadrul POC, precum și a altor echipamente/dispozitive electronice necesare desfășurării activității didactice în mediul on-line pentru 400.000 elevi și studenți”
CE, despre Romania: Trecerea la invatamantul la distanta risca sa agraveze inegalitatile deja mari/audio În ciuda măsurilor de atenuare a impactului COVID-19 asupra educației, trecerea la învățământul la distanță riscă „să agraveze inegalitățile deja mari” – este concluzia în privința României, prezentată în Monitorul anual al Comisiei Europene privind Educația. „Contextul socioeconomic afectează în mod semnificativ performanțele elevilor/studenților, limitând rolul pe care îl poate juca educația ca garant al egalității de șanse”, transmite Comisia. Raportul notează că, deși țara noastră a avut la dispoziție bani europeni și a prezentat planuri de digitalizare a sistemului de învățământ, elevii și profesorii din România au competențe digitale mai slabe decât media europeană…. Lucrurile făcute din martie și până acum sunt insuficiente. Nu au focalizările necesare pentru a aduce sistemul la niște parametri de funcționare cât mai buni cu putință. Am în vedere, de pildă, un aspect extrem de neplăcut – promisiunea ca la începutul anului școlar, 250 de mii de tablete să fie în casele copiilor.… Doar 60% dintre tinerii din România au competențe digitale de bază, în timp ce în majoritatea statelor din Uniune, 8 din 10 elevi și studenți au abilități medii de utilizare a tehnologiei. „Contrar opiniei larg răspândite conform căreia tinerii de astăzi reprezintă o generație de <nativi ai erei digitale>, rezultatele sondajului indică faptul că mulți dintre ei nu-și dezvoltă competențele digitale la un nivel suficient”, se arată în raport. În ceea ce privește profesorii, raportul Comisiei Europene notează că deși s-au investit bani de când răspândirea coronavirusului a forțat închiderea școlilor, nu multe cadre didactice și-a îmbunătățit competențele digitale. Integral: 
