Buna dimineata intr-o zi de vineri, 4 decembrie! Vremea va deveni caldă pentru această dată, îndeosebi în regiunile intracarpatice și în zonele de deal și de munte. În sudul și estul țării vor fi nori joși și, local, ceață, mai ales în prima parte a zilei și noaptea, ce se vor asocia pe arii restrânse cu ploi slabe sau burniță. În restul teritoriului, cerul va fi variabil și doar izolat, spre sfârșitul intervalului, vor fi ploi slabe, iar în zona montană înaltă, precipitații mixte și, posibil, polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în sudul Banatului și la munte, cu precădere pe crestele înalte ale Carpaților Meridionali, iar local și temporar, dar cu viteze mai reduse și în restul teritoriului. Temperaturile maxime se vor încadra, în general, între 5 și 13 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 și 10 grade, ușor mai scăzute în estul Transilvaniei, spre -1…-2 grade. În București, vremea se va încălzi. Cerul va fi mai mult noros și, îndeosebi în prima parte a zilei și noaptea, se va semnala ceață, asociată trecător cu burniță sau ploaie slabă. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 8 grade, iar cea minimă va fi de 4…5 grade.
Război între medicii din prima linie şi cei din spitalele non COVID. „Ce facem cu pacienţii neinfectaţi? Îi omorâm?“ …. Medicii din prima linie spun că România este singura ţară unde spitalele au fost împărţite în Covid şi non Covid şi cer ca toate unităţile sanitare să se reorganizeze şi să se implice în lupta pe care ei o poartă de aproape 10 luni. Cadrele medicale care sunt, însă, arătate cu degetul spun că aducerea pacienţilor infectaţi în spitalele non Covid ar însemna un risc prea mare. “Nu există circuite, nu avem cum să punem în aplicare recomandarea ministerului Sănătăţii. Nu puteam crea circuite sigure. Sunt spitale cu o singură intrare, ar însemna să ducem pacienţii cu Covid pe acelaşi traseu pe care merg şi pacienţii neinfectaţi. Cei care vin la noi cu alte probleme.Noi vrem să ajutăm. Dar, nu putem în condiţiile astea. Ce facem cu pacienţii neinfectaţi? Îi omorâm? Trebuie să se găsească alte soluţii“, au declarat mai mulţi medici care-şi desfăşoară activitatea în spitale non-Covid, dar care au dorit să rămână sub protecţia anonimatului. “Capacitatea de a trata pacienti infectaţi cu Sars Cov2 a spitalelor de stat şi private din România este în realitate MULT mai mare, doar că aşa-zisele spitale “non Covid”, prin conducerile lor, refuză efectiv să participe la acest efort de a trata pacienţii Covid, invocând pretexte de genul “nu avem circuite” (pretexte… pt că se pot face circuite!!!!!)”, scriu în petiţia lansată de medicii protestatari. “Având în vedere că numărul de paturi din spitalele Covid şi suport Covid deveniseră deja insuficiente pt pacienţii infectaţi cu Sars Cov 2, ministrul Sănătăţii a afirmat că şi celelalte spitale trebuie să se pregătească pentru a trata pacienţi Covid. Mai mult, spitalele non Covid au primit o adresă de la DSP Bucureşti (din 14.10.2020, nr 27747) potrivit căreia fiecare spital trebuia să se reorganizeze astfel încât să poată trata ŞI pacienţi Covid 19, pentru că situaţia epidemiologică nu mai permite tratarea acestora numai în spitale de fază 1, de fază 2 şi în spitalele “suport Covid”. RECOMANDAREA ministrului sănătăţii era ca şi spitalele de fază 3, spitalele judeţene şi cele municipale să pregătească o rezervă de 10% din paturile ATI şi 15% din celelalte paturi special pentru îngrijirea pacientilor infectaţi cu SarsCov2. Personalul medical din spitalele de fază 1, fază 2 şi din spitalele suport Covid, constată cu uimire că nici recomandările ministrului Sănătăţii şi nici cele din adresa DSP, nu au fost respectate, chiar dacă de la mijlocul lunii octombrie numărul de infectări a crescut constant, ceea ce a dus la o presiune de neimaginat pe aceleaşi spitale şi pe acelaşi personal medical care tratează de 9 luni numai pacienţi Covid, ceea ce constituie o reală DISCRIMINARE. Integral: https://adevarul.ro
Situatie critica in unitatile de primiri urgente din spitalele mari. Ambulantele stau blocate cu orele la porti /Audio. Mai mulți medici și surse din cadrul Ambulanței au povestit, sub anonimat, pentru Europa FM, că în unele nopți, ambulanțele au stat blocate la porțile UPU, cu pacienți în ele, chiar și câte de 3 ore. Și asta pentru că unitățile erau supraaglomerate, iar bolnavii nu aveau loc nici măcar pe holuri. Medicii cer Ministerului Sănătății să mărească urgent capacitatea în secțiile ATI pentru pacienții COVID, mai ales că bolnavii au forme din ce în ce mai grave. Medici urgentiști spun că nu e gardă în care să nu se confrunte cu o aglomerație sufocantă, negocieri îndelungi, uneori în zadar, cu Centrul Național de Conducere și Coordonare a Intervenției pentru a încerca transferarea unor pacienți, dar cu discuții dure pentru eliberarea ambulanțelor care fac coadă la poarta spitalelor, cu bolnavi în ele. Nici în secțiile ATI nu este mai ușor, deși paturile alocate celor care au COVID sunt acum de cinci ori mai multe ca acum câteva luni. Șefă ATI: ”E o situație extrem de tensionată, suntem foarte puțini, facem față cât putem și încercăm să ajutăm cât mai mulți oameni, dar suntem depășiți de ceea ce trebuia să fim inițial.” Managerul spitalului Bagdasar Arseni, cel mai mare spital de neurochirurgie din țară, Andi Nodiț, susține că se impune din nou, suplimentarea paturilor ATI pentru bolnavii de COVID-19: „Cred că este necesar să se găsească o soluție de a deschide mai multe paturi de ATI și de a se operaționaliza, pentru că starea pacienilor se întreaptă spre necesar de oxigen mult mai frecvent decât acum.”…. Managerii marilor spitale de urgență mai au o problemă: lipsa infecționiștilor. La Floreasca, este unul singur. La fel și la Bagdasar Arseni, spune managerul Andi Nodiț. Alte situații limită cărora trebuie să le facă față medicii: acuzațiile unor rude și lipsa unor medicamente specifice, necesare tratării COVID-19, în unele spitalele non COVID. Integral: https://www.europafm.ro
Expert OMS: Vaccinurile anti-COVID nu vor stopa, pe termen scurt, creşterea infectărilor …. “Nu vom avea suficiente vaccinuri pentru a preveni o creştere a cazurilor timp de trei până la şase luni“, a declarat Mike Ryan. El reiterează mesajul prin care cere populaţiilor să păstreze distanţa şi să respecte măsurile pentru prevenirea răspândirii Covid-19. Reamintim că, secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Horaţiu Moldovan a declarat miercuri că vaccinarea întregii populaţii împotriva virusului SARS-CoV-2 va începe, cel mai devreme, în primăvara anului 2021, primii care vor fi vaccinaţi fiind lucrătorii din sectorul sanitar şi persoanele din grupe de risc. “România este o parte a acordurilor încheiate cu UE pentru procurarea de vaccinuri împotriva virusului SARS-CoV-2. Din cauza cererii extrem de ridicate, se pare că acest vaccin trebuie să ajungă în ţările membre ale UE într-un mod etapizat. Toate statele vor primi în acelaşi timp tranşe. Primii vaccinaţi vor fi lucrătorii din sectorul sanitar şi persoanele din grupe de risc. Vaccinarea întregii populaţii va începe cel mai devreme în primăvară. Vrem să ne asigurăm că vaccinurile vor fi folosite la cel mai înalt grad de eficienţă şi siguranţă şi să respecte toate reglementările internaţionale. Ministerul Sănătăţii are o strategie de vaccinare în România şi există etape prevăzute, precum şi o reţea de stocare şi distribuţie. Integral: https://adevarul.ro
România, nouă procedură de sancționare din partea Comisiei Europene pentru că nu a adoptat o directivă care sancționează fraudarea fondurilor UE. Legea a fost votată de Parlament, dar așteaptă să fie promulgată de președintele Iohannis încă din 19 noiembrie Comisia Europeană a declanșat oficial procedura de sancționare a României (infringement) pentru că nu a comunicat transpunerea în legislația națională a unei directive UE care sancționează fraudarea fondurilor și bugetului UE, potrivit unui comunicat al executivului european. Concret, Comisia Europeană a decis astăzi să trimită avize motivate Irlandei și României din cauza neîndeplinirii obligației de a comunica transpunerea normelor UE în legislația lor națională privind combaterea fraudelor vizând interesele financiare ale Uniunii prin intermediul dreptului penal [„Directiva PIF” (UE) 2017/1371]. Statele membre trebuia să informeze Comisia până în iulie 2019 cu privire la măsurile luate pentru punerea în aplicare a directivei. Proiectul de lege care transpune directiva UE a fost votat de Camera Deputaților (decizională) pe 17 noiembrie și trimisă la promulgare președintelui Klaus Iohannis pe 19 noiembrie. De atunci, legea nu a fost promulgată. Integral: https://www.g4media.ro
SURSE Cine se „încălzeşte“ pe margine pentru Ministerul Justiţiei. Care sunt propunerile partidelor PNL vrea musai să păstreze portofoliul Justiţiei în viitoarea guvernare cu USR PLUS. ”Justiţia, Sănătatea şi Finanţele” sunt portofolii care nu se negociază, susţine unul dintre vicepreşedinţii partidului pentru Adevărul. Liberalii au trei variante. Prima e păstrarea lui Cătălin Predoiu în fruntea ministerului şi din ianuarie încolo. În ciuda faptului că e contestat chiar în interiorul sistemului judiciar, Predoiu se bucură de o puternică susţinere politică din partea premierului Ludovic Orban şi a preşedintelui Klaus Iohannis. În ciuda promisiunilor, Guvernul Orban nu a desfiinţat, prin ordonanţă de urgenţă, Secţia Specială pentru magistraţi, ghiuleaua PSD împotriva procurorilor oneşti. Oficial, PNL invocă referendumul din mai 2019, când românii au votat covârşitor ca legislaţia penală să nu fie modificată prin OUG, în contextul în care Liviu Dragnea încerca să scape de puşcărie. Cătălin Predoiu a venit cu un pachet de propuneri pentru a îndrepta legile Justiţiei mutilate de PSD, însă măsurile sunt în dezbatere publică până la finalul lunii martie 2021. „Şansa lui Predoiu să se reabiliteze în faţa societăţii civile după un an de mandat controversat e ca Parlamentul să adopte legile Justiţiei în forma propusă de minister”, susţin surse din conducerea PNL. Prin urmare, Cătălin Predoiu negociază intens să rămână ministru. A doua variantă pentru portofoliul Justiţiei e Iulia Scântei, actual şi viitor senator PNL, aflată, la fel ca Predoiu, în graţiile Palatului Cotroceni. „Nu e o mare diferenţă între Predoiu şi Scântei. Amândoi vor linişte în sistem, nu reformă. Dacă vă uitaţi pe CV-ul Iuliei Scântei, veţi vedea că a trecut pe la Colegiul Naţional de Apărare, ceritficatul de bună-purtare oferit de sistem”, susţin surse din sistemul judiciar. Între 2007 şi 2008, Iulia Scântei a urmat un curs postuniversitar în domeniul securităţii şi apărării naţionale la Colegiul Naţional de Apărare, deşi specialitatea sa academică e dreptul. A treia variantă pentru PNL e Cristian Băcanu, în prezent secretar de stat în Ministerul Justiţiei, candidatul PNL pentru Primăria Sectorului 5 la alegerile locale, învins de Cristian Popescu Piedone. Cristian Băcanu este de profesie avocat specializat în litigii. Potrivit propriilor declaraţii, a intrat în politică în 2017 după ce Guvernul Grindeanu a adoptat controversata OUG 13 dedicată lui Liviu Dragnea. Stelian Ion n-are susţinere Şi USR PLUS şi-ar dori, teoretic, Ministerul Justiţiei, în contextul în care partidul a crescut în ultimii ani tocmai cu mesaje în favoarea statului de drept. De altfel, USR îşi doreşte modificarea Constituţiei, astfel încât persoanele care au primit condamnări penale să nu mai poate ocupa funcţii publice. Însă, pe lângă negocierea cu PNL, liderii USR au de trecut şi etapa răfuielilor interne. Stelian Ion ar fi favorit pentru funcţia de ministru al Justiţiei, însă nu face parte din tabăra lui Dan Barna, susţin surse politice pentru Adevărul. Stelian Ion a fost unul dintre cei mai activi parlamentari ai Opoziţiei în ultimii patru ani pe subiecte ce ţin de Justiţie, încercând să oprească tăvălugul PSD şi în Comisia Iordache. USR nu are alt lider credibil în materie de drept, prin urmare Dan Barna ar putea ceda portofoliul către PNL, pentru a obţine în schimb alt minister cu greutate, susţin sursele citate. În cazul în care PNL ar ceda, surprinzător, Justiţia, portofoliul ar putea ajunge la un lider PLUS. PSD o propune pe Maya Teodoroiu. Integral: https://adevarul.roFlorică şi Pescariu au scăpat definitiv de proces în dosarul Microsoft. 21 mil. euro, confiscate Curtea de Apel Bucureşti a decis definitiv încetarea procesului penal împotriva omului de afaceri Claudiu Florică şi a fostului jucător de tenis Dinu Pescariu, pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor în dosarul Microsoft, deoarece faptele s-au prescris. Instanţa a respins apelurile declarate în acest dosar şi a menţinut decizia Tribunalului Bucureşti din martie 2020, prin care Dinu Pescariu şi Claudiu Florică au scăpat de acuzaţii, ca urmare a prescrierii faptelor. De asemenea, Curtea de Apel Bucureşti a menţinut decizia primei instanţe privind confiscarea specială a unor mari sume de bani, Dinu Pescariu şi Claudiu Florică având de plătit fiecare 10.858.479 dolari. De asemenea, instanţa a decis confiscarea sumei de 1.070.557 dolari de la suspectul Stan Dragoş Şerban. Suma totală pe care trebuie să o achite cei trei se ridică astfel la peste 22 milioane euro, reprezentând prejudiciul calculat de DNA în acest caz. Pentru recuperarea acestor sume, judecătorii au menţinut sechestrul pe conturile deţinute de Dinu Pescariu şi Stan Dragoş Şerban la Banca Leu Elveţia (sucesor cu titlu universal Banca Clariden Leu – în prezent Credit Suisse AG) şi au instituit sechestrul asigurător pe toate bunurilor mobile şi imobile aparţinând lui Dinu Pescariu, Claudiu Florică şi Stan Dragoş Şerban…. Conform procurorilor, persoanele implicate în operaţiunile privind disimularea originii ilicite a banilor au fost Claudiu Florică şi Dinu Pescariu, ultimul fiind şi beneficiarul final al unei părţi din suma de peste 22 de milioane de dolari. “Prin contribuţia la înfiinţarea firmelor offshore Profinet AG şi Slytehrin Marketing Ltd, precum şi la încheierea contractelor fictive de prestări servicii dintre Fujitsu Siemens Computers şi Profinet AG, respectiv dintre Profinet AG şi Slytehrin Marketing Ltd, inculpaţii au contribuit la/au dispus realizarea transferurilor bancare menţionate, care nu s-ar fi putut realiza în lipsa acestor elemente”, precizează DNA. Integral: https://newsweek.ro
Op Ed / Curs de dat pumni în ceață: scurtă analiză a programelor pe educație ale partidelor – Daniel Funeriu …. Fără exigența profesorilor nu poți forma tineri cu o minte organizată. Nu poți forma tineri capabili să își corecteze erorile și să învețe din ele, aspect esențial pentru succesul în viață. Fără exigență nu poți crea caractere puternice, nu poți crea un mediu în care tânărul să știe ce se așteaptă de la el, în care să înțeleagă că viața nu e o eternă mângâiere pe creștet. Fără exigență nu poți crea tineri care să respingă ”merge și așa”, otrava cotidiană a României. Fără exigența directorilor nu poți avea profesori care să intre la fix la oră, nu poți avea școli sigure și bine organizate, nu poți avea orare inteligent făcute, catedre corect ocupate, activități inteligent planificate, pregătire continuă a profesorilor impecabilă. Fără exigența verticalei de putere din sistem, ministru, secretari de stat, inspectori școlari, nu poți avea nici ocuparea posturilor pe bază de merit, nici o rețea școlară inteligent făcută, nici finanțări adecvate, nici o incluziune care să-i tragă elevii slabi în sus, nu să-i penalizeze pe cei buni, nici o cheltuire inteligentă a resurselor disponibile și o alocare bugetară serioasă. Părinții trebuie să aibă o exigență triplă: față de copiii lor, față de școală și, mai ales, față de politicieni. Lipsa exigenței față de copii și punerea eșecului pe umerii încovoiați ai școlii produce generații de ”domni Goe”, dar și o presiune, inacceptabilă uneori, pe profesori. Da, părinții trebuie să fie incluși în viața școlii, dar cu moderație, tot așa cum nu ceri pasagerilor unui avion să-i spună pilotului cum să piloteze… ”Autoritatea” este al doilea ingredient cheie pentru succes. E vorba, evident, de autoritatea pe care ți-o dă cunoașterea, despre autoritatea pe care ți-o dă atitudinea, nu despre autoritarismul datului cu pumnul în masă. E vorba despre firescul excelenței pe care fiecare profesor ar trebui să îl proiecteze în mințile copiilor, e vorba despre ”autoritatea” care îi face pe elevi să viseze că într-o zi vor fi ca tine. În lipsa autorității profesionale, în lipsa respectului pe care îl transmiți elevilor cu care te întâlnești, nimic din ceea ce spui sau faci nu va fi luat în serios. Impunerea respectului intelectual și comportamental, inclusiv colaborând inteligent cu elevii, este scheletul pe care se bazează întreaga relație emoțională între elev și profesor, baza relației intelectuale și bazate pe rațiune. Autoritatea ministrului în fața rectorilor, în fața altor miniștri, în fața opoziției, a colegilor de partid, a personalului ministerului și a directorilor este ingredientul fără care mamutul numit ”sistem educațional” nu mișcă un pas dar, zilnic, pune grăsime și păr pe el. Din păcate nici despre ”exigență” și nici despre ”autoritate” nu se suflă un cuvințel. Din proasta obișnuință a politicianului de a mângâia pe creștet alegătorii, de a le capta bunăvoința într-un penibil efort de cerșetorie electorală. Programele de guvernare ”dau”, ”încurajează”, ”oferă” un „mai bine” iluzoriu. Sunt ca un boxeur cu mușchi umflați, dar care dă nonstop pumni în ceață. Iar la prima luptă din ring e făcut KO de realitatea necruțătoare, tot așa cum capetele politicienilor se izbesc, odată ajunși la guvernare, de caldarâmul dur al realității. Niciun partid nu a avut curajul să propună ceea ce cu toții știm că trebuie făcut: o testare la sânge a tuturor profesorilor, urmată de programe de formare individualizate și o recertificare a competenței lor. Niciun partid nu a avut curajul să spună clar că va elimina influența nefastă, cvasi-mafiotă a sindicatelor-caviar. Niciun partid nu a vorbit de urgenta nevoie de fuziuni universitare și scăderea finanțării la unele programe care produc șomeri pe bandă rulantă sau vânzători la șaormerii, niciun partid nu a vorbit despre nevoia de a regândi rețeaua școlară prin comasări inteligent gândite….Sigur, se subînțelege că sistemul e centrat pe elev, dar cu ”centrarea pe profesor” ce facem? El/ea, profesorul/profesoara, e elementul esențial al măriei sale ”sistemul”. El trebuie perfect pregătit, onest selecționat și bine răsplătit după performanțe. Și aici, lipsesc propuneri pentru o formare profesională și selecție exigente, care să le confere autoritatea pe care ți-o conferă excelența, atât în fața elevilor, cât și a părinților, directorilor, inspectorilor și politicienilor. Ce ne oferă, în schimb, partidele? Sintetic, programul PSD e o înșiruire de truisme, scrise de un Gâgă. Ating culmea ridicolului când propun chestii pe care chiar ei le-au eliminat din Legea 1 sau le-au lăsat dar nu le-au pus în practică cu 13 miniștri, 4 guverne și 7 ani de guvernare din 2012 încoace…..Programul USRPLUS, bunicel pe alocuri, poate fi caracterizat simplu: numeroasele lucruri bune sunt preluate din varianta originară a Legii 1/2011, tot ce e prost e… original. Nu e nimic rău că preiau lucruri bune din trecut, e chiar lăudabil, dar era mai simplu să spună ”revenim la Legea 1”. ….PNL are un program cuminte, nu greșește prea mult în propunerile făcute, dar nici nu vine cu propuneri inovatoare. Mă neliniștește entuziasmul cu care propun investiții în betoane (noi având preponderent nevoie de creiere), promisiunile unor nenumărate burse (de unde bani?) dar și alocări financiare de tip ”pomană”. ….O altă eroare e legată de stahanovismul construcției de școli. Da, absolut, în anumite zone urbane e nevoie de noi școli. În mediul rural însă avem prea multe școli cu prea puțini elevi, soluția corectă este comasarea școlilor și transportul elevilor, mai ales în zonele peri-urbane, dar nimeni nu are curajul politic să spună asta. Nu economiile realizate din comasări sunt importante, ci creșterea oportunităților educaționale ale copiilor, care vor merge în școli mai mari, mai bine dotate, cu profesori mai buni. Integral: https://www.g4media.ro
Se scumpesc benzina, motorina şi ţigările. Nivelul accizelor creşte de la 1 ianuarie…. Nivelul accizelor aplicabil în anul 2021 a fost stabilit prin „actualizarea cu creşterea preţurilor de consum comunicată oficial de Institutul Naţional de Statistică”, arată Ministerul Finanţelor. Cu cât se scumpesc carburanţii Pentru benzina fără plumb, nivelul accizei creşte cu 53 lei, de la 1.773,46 lei/1.000 de litri în 2020 la 1.827,13 lei/1.000 de litri în 2021. Aşadar, litrul de benzină fără plumb se scumpeşte cu aproape 6 bani. Pentru benzina cu plumb, nivelul accizei creşte de la 2.085,97 lei/1.000 de litri la 2.149,09 lei/1.000 de litri, ceea ce înseamnă o creştere de 63 lei. Aşadar, litrul de benzină cu plumb se scumpeşte cu peste 6 bani. Totodată, pentru motorină, acciza creşte de la 1.625,37 lei/1.000 de litri la 1.674,55 lei/1.000 de litri, o scumpire de circa 50 de lei. Aşadar, litrul de motorină se scumpeşte cu 5 bani. Cât va costa un pachet de ţigări Acciza la ţigări urcă de la 1 ianuarie 2021 la 533,97 lei per mie, după ce la 1 ianuarie 2020 acciza a fost fixată la 503,97 lei per mie. Începând cu data de 1 aprilie 2021, nivelul accizei la ţigarete va fi de 563,97 lei/1.000 de ţigarete….. Recent, adică în data de 23 noiembrie, Parlamentul a adoptat un proiect de lege iniţiat de social-democratul Eugen Teodorovici de modificare a codului fiscal, care a primit pe ultima sută de metri şi un amenament de creştere a accizei la ţigarete la 546 de lei pe mia de bucăţi începând cu 1 ianuarie 2021 şi apoi la 564 de lei doar 3 luni mai târziu, de la 1 aprilie. Proiectul a fost trimis la promulgare. Integral: https://adevarul.ro
Ce am văzut în cea mai virusată campanie electorală …. Care au fost însă momentele esențiale? Ce am văzut și merită reținut din campania electorală pentru alegerile parlamentare din 2020? – Președintele Klaus Iohannis și premierul Ludovic Orban s-au derobat în prima fază de orice responsabilitate, aruncând decizia exclusiv pe umerii autorităților locale. Acest mod laș de gestionarea a crizei s-a dovedit în cele din urmă falimentar, mai ales după ce România a trecut de 10 mii de cazuri de infectare pe zi, iar rata de incidență, adică numărul de cazuri la mia de locuitori, a crescut vertiginos. G4Media.ro a tras un semnal de alarmă încă de la sfârșitul lunii octombrie că mecanismul de gestionare a crizei sanitare este defect și că trebuie schimbat.- Există suspiciuni legitime că, tot din cauza campaniei electorale, pentru a evita declararea unei noi stări de urgență care ar fi pus în discuție alegerile, în România s-au făcut în mod deliberat foarte puține teste. Au fost raportate constant între 30 și 38 de mii pe zi, de unde a rezultat un număr relativ mic de infectări zilnice, în jur de zece mii. Sunt județe unde s-au efectuat doar câteva zeci sau sute de teste pe zi, prin urmare s-au descoperit foarte puține cazuri, în timp ce acolo unde s-au făcut mii de teste a fost nevoie de măsura carantinării. Președintele Iohannis a respins categoric ipoteza acum o săptămână, susținând că România are o capacitate de de 50.000 teste/zi, dar că nu există cerere. De remarcat că România nu folosește nici acum teste rapide.- Mistificarea realității și minimalizarea situației reale au dominat prima parte a campaniei electorale, dar situația s-a întors în cele din urmă împotriva guvernului Orban și președintelui Iohannis. Ca o culme a ironiei, tocmai Sibiul, orașul președintelui, a ajuns campionul național la numărul de infectări zilnice, cu o rată care a depășit în perioada de vârf 13 cazuri la mia de locuitori. Presa occidentală a remarcat deja că, în țări ca România sau Cehia, creșterea numărului de infectări se explică prin reținerea liderilor de a impune măsuri nepopulare sau de a intra în carantină națională din cauza alegerilor.- Guvernul Orban și președintele Iohannis s-au implicat din nou în gestionarea crizei abia când situația sanitară a devenit foarte gravă, însă unele restricții adoptate în pripă, la nivel național, s-au dovedit neinspirate. De pildă, interzicerea funcționării piețelor în spații închise a costat PNL câteva procente. Redeschiderea lor fix în ziua alegerilor, deși numărul de infectări n-a scăzut semnificativ, reprezintă un gest pur electoral.- PNL și PSD au făcut tot posibilul pentru a ocupa centrul terenului și pentru a elimina din atenția opiniei publice pe cel de-al treilea jucător important, USRPLUS. Am explicat deja de ce strategia liberalilor a fost jocul în doi, la fel ca la prezidențialele de anul trecut. Liberalii au evitat coliziuni directe cu USRPLUS pentru a nu-l face mai important decât este și pentru a nu atrage atenția că există. Cu ajutorul unor televiziuni de știri în care Guvernul a pompat bani grei, partidul lui Cioloș și Barna a fost tăiat de la microfon. Jocul în doi al PSD și PNL se adresează în primul rând activiștilor și simpatizanților, pe care ambele partide speră să-i radicalizeze. – Liberalii și premierul Orban și-au concentrat campania pe mesajul dezvoltării României. Guvernul Orban a organizat zeci de inaugurări și tăieri de panglici electorale, de porțiuni de centură sau autostradă….. – USRPLUS a rămas singurul partid cu slogan anticorupție ca mesaj principal (O Românie fără hoție și Fără penali în funcții publice). Vocea lor s-a auzit slab spre deloc în campanie. Pe de-o parte reprezentanții USRPLUS au fost izolați mediatic, dar pe de altă parte au coborât la rândul lor vocea dată fiind perspectiva unui guvernări alături de liberali după alegerile din 6 decembrie….. – Teme economice importante (răspunsul guvernului la criză, destinația fondurilor UE, creșterea pensiilor), problema corupției și a reformelor din justiție, alte probleme importante au căzut în plan secund. Agenda publică a fost ocupată aproape în totalitate de gestionarea pandemiei, de imagini cu spitalele arhipline, de vaccinare sau de alte subiecte referitoare la coronavirus. Integral: https://www.g4media.ro
„Trilogia” elitelor de facto din România (II) – Evoluții cheie în perioada 1990 – 2020 …. În esență, ceea ce s-a întâmplat după 1989 poate fi analizat prin prisma fracturii inițiale respective și urmărind 3 dimensiuni principale – (a) o dimensiune geopolitică, (b) una raportată la cicluri electorale și (c) o dimensiune legată de unele decizii majore în intern în contextul primelor două dimensiuni. Din punct de vedere cronologic, am optat pentru o prezentare structurată mixt pentru că nicio dimensiune nu ar reflecta doar ea evoluțiile principale respective. Având în vedere vastitatea subiectului, abordarea va rămâne una mult simplificată (și fără patimă). 26 decembrie 1989 – 20 mai 1990 – consolidarea pro-sovietică și acceptarea majoritară După cum menționam și în articolul anterior pe această tematică (3), momentul decembrie 1989 și lunile imediat următoare au marcat prevalarea și consolidarea la vârf a facțiunii pro-sovietice. Printre alte aspecte, din primele 30 de decrete semnate de Ion Iliescu, 13 priveau direct cadre la vârful instituțiilor „de forță”, majoritatea rechemate în activitate în decembrie 1989 din rezervă și suspectate de spionaj pentru URSS. Nicolae Militaru, de exemplu, considerat spion sovietic dovedit cam în toate lucrările identificate care-l menționează, a fost privit de 3 din primele 4 acte semnate oficial de Ion Iliescu, fiind pus în fruntea Ministerului Apărării și a Securității la peste 10 ani de când fusese trecut în rezervă de Ceaușescu. Vasile Ionel (altfel, om capabil, dar grevat de trecerea în rezervă cu ani în urmă de Ceaușescu pe fondul suspiciunilor facilitate de perioada de la Moscova și relația cu o rusoaică) a fost privit de 2 din cele 30 de decrete respective și ajungea, cu ocazia respectivă, prim-adjunct al ministrului apărării naţionale şi şef al Marelui Stat Major, în locul generalului Gușă…..Practic la vârful principalelor instituții de forță (amintesc că prin Decretul nr. 4 al lui Iliescu, Securitatea fusese trecută în subordinea Ministerului Apărării – deci, a lui Militaru și prin Decretele nr. 22 și 24 Chițac fusese adus și promovat în conducerea Ministerului de Interne), garnitura inițială dădea un mesaj destul de clar celor care voiau să îl vadă, atât în extern, cât și în intern, inclusiv în cadrul institutiilor respective….. În ceea ce privește partea „civilă”, s-a mers pe o atragere a mai tot ce însemna rețele de influență în societate. Aceasta s-a făcut atât prin specularea unui fond cultural comun (și, parțial, a unor complicități comune), cât și prin distribuirea a numeroase părți din patrimoniului de stat către elitele care le gestionau în fapt. Desigur, implicațiile nu au fost doar economice. Fosta nomenclatură – segmentul cel mai abil politic – a și sprijinit aripa Iliescu de la început, păstrarea cât mai mult a status-quo-ului fiind principala sa șansă pentru perpetuarea pozițiilor de putere în societate. La primele alegeri după 1989 (din 20 mai 1990), Ion Iliescu obținea 85% din voturi, iar FSN peste 66%. Mineriadele din 1990 tranșau pentru mai mulți ani configurațiile de putere. 21 mai 1990- 27 septembrie 1992 – menținerea facțiunii pro-sovietice, gestionare în loc de reformă, căderea URSS și primul moment major de cotitură ratat. Un nou echilibru de forțe 2.1 1990-1991 – Încet cu pianul pe scări Deși majoritatea politică zdrobitoare de care se bucura FSN ar fi permis, teoretic, reforme rapide si îndrăznețe, un număr de factori au jucat de la început în sens contrar și, în cele din urmă, au prevalat. În primul rând, fractura de la Revoluție și schimbarea modelului politic făceau echilibrul de forțe instabil aproape prin natură, îndemnând la manevre prudente și atente la co-interesări. În al doilea rând, noul context politico-economic necesita în sine un oarecare timp de analiză, iar elitele de facto nu aveau expertiză economică și de politici publice potrivită acestuia. Durata de analiză și calitatea au fost grav afectate și de faptul că alternativa de a căuta sprijin metodologic în Vest nu era cu adevărat acceptabilă politic pentru facțiunea care prevalase la Revoluție. În al treilea rând, păstrarea puterii majoritar de către comuniști, dar pe un fond marcat evident de dorința de democratizare reală exprimată de populație a generat un context de neîncredere a multor cercuri de putere din stat în mai tot ce provenea din zona civilă (în continuitate culturală cu abordarea din comunism, de altfel) și o reticență în a coopta în mod real în procesul de decizie resurse proaspete…..2.2 Dizolvarea URSS în decembrie 1991 și momentul cheie al ratării deschiderii reale spre Vest și dezvoltării economice din iunie 1992 La 8 decembrie 1991, liderii rus, ucrainean şi belarus au semnat tratatul ce punea practic capăt URSS. La 25 decembrie 1991, la doi ani de la Revoluția română, Mihail Gorbaciov demisiona. Cu doar 6 luni mai devreme, în primăvara anului 1991, România devenise singurul stat fost membru al Pactului de la Varșovia care semnase după căderea Zidului Berlinului un amplu tratat de prietenie cu Uniunea Sovietică care dădea, practic, un fel de drept de veto Moscovei în privința oricărei alianțe a României cu o țară occidentală.7 Jocul era, însă, deja în schimbare și segmente de elită din ce în ce mai mari – inclusiv o parte din cele care pierduseră lupta subterană la Revoluție – presau pentru ruta vestică, desființarea Uniunii Sovietice permițând să se vadă mai ușor pădurea de copaci….. Înființarea FDSN de către aripa Iliescu, respingerea în cadrul Conferinței Naționale a FDSN din 27-28 iunie a variantei deschiderii către capitalul extern și privatizării rapide, considerată „de șoc” și câștigarea alegerilor din toamnă au marcat menținerea controlului asupra țării și a direcției pro-Est. Ultima încercare de deschidere mai mare spre Vest din prima decadă de după 1989 a fost înăbușită cu minerii. Majoritatea intelighenției a pierdut atunci o bătălie esențială și nu doar pe plan geopolitic. După cum s-a detaliat în alte lucrări, cei care au câștigat, pe seama întregii țări, au fost foștii nomenclaturiști comuniști (mult mai experimentați politic) cu sprijinul aripii pro-sovietice (Ion Iliescu fiind el însuși un abil nomenclaturist), al unei părți din managementul și aparatul de stat dar și al unei părți a intelighenției care depindea de colaborarea cu statul. Atunci a și fost momentul real al scindării fostului Partid Comunist în două aripi distincte….. In orice caz, Iliescu este cel care a creat, de fapt, „capitalismul de cumetrie” criticat tot de el ani mai târziu. Acesta a fost o consecință cvasi-inerentă strategiei decise în iunie 1992. Până la urmă, România tot a vândut, dar mult mai târziu și mult mai ieftin, fiind căpușată masiv între timp de români. Destui dintre cei care astăzi clamează patriotismul au pus umărul fără să vrea sau cu știință la subdezvoltarea României pentru decenii și la plecarea a 3,5 milioane de români din țară…. 1992 – 1996 – Mimarea deschiderii spre Vest. Creșterea presiunii în contextul primului val de războaie iugoslave Abil politic, Iliescu îl înlocuise pe Mihai Caraman de la șefia SIE încă din aprilie 1992, la câteva luni de la dizolvarea URSS (și pe fondul discuțiilor cu secretarul general al NATO, Manfred Wörner),10 încercând să sugereze o desprindere de Rusia….. 1996-2000 – Câștigarea alegerilor de forțele de dreapta, degringolada prelungită a Rusiei, contextul Kosovo și creșterea în putere a segmentelor anti-sovietice…. 2005 – 2015/2016 – contraofensiva Ce pare că s-a întâmplat mai concret, pe fondul aderării la NATO, este că segmente din elita politică susținute de segmente din autoritățile de forță din România, inclusiv dintre cele care pierduseră inițial bătălia din 1989 au demarat o luptă fără menajamente cu o bună parte din cei care ajunseseră la putere sau se racordaseră la aceștia în perioada anterioară. Obiectivul a vizat tragerea covorului economic și de putere de sub picioarele unei părți importante din elita de facto de după 1989. Nivelul profund al luptei a devenit vizibil și pentru publicul larg tocmai datorită dimensiunilor, mizei si taliei actorilor, precum și componentei parțial geopolitice….. Gradual, s-au creat două Românii mai degrabă alternative pentru că forțele au fost destul de echilibrate și fiecare ciclu de putere avea prea multe puncte de fricțiune și mize personale raportat la direcțiile antamate de precedentul. Cu timpul, și segmente largi de populație au fost atrase în aceeași abordare talibanizată. Multe energii au fost dedicate reconfigurării tablei de șah cu proprii jucători (cu reticență față de cei neînrolați formal în propria tabără), nu analizei celei mai bune configurații pentru competitivitate. Pe planul liniilor de profunzime, România a cunoscut un „război” cvasi-continuu din 1989 până în prezent. După 2 ani de stabilizare/configurare a fronturilor și alianțelor au urmat aproximativ 12 ani de dezvoltare a alianței câștigătoare (cu un recul în perioada 1996-2000) și tot aproximativ 12 ani de contra-ofensivă. De aproximativ 3-4 ani ne aflăm în faza de atacuri și contraatacuri, cu intrarea în ultimul timp într-o fază de semiblocaj, mai degrabă de uzură. Deși unele segmente au avut și au mult mai multă dreptate decât altele, pe ansamblu, ca în orice război dur și de durată lungă, daunele colaterale acumulate sunt uriașe. În plus, oștile de combatanți efectivi au ajuns să includă (chiar dacă și aici în procente diferite) din ce în ce mai mulți „copilandri” din punctul de vedere al calitaților profesionale și de responsabilitate sau „bătrâni” din punctul de vedere al adecvării la contexul actual. Au rămas din ce în ce mai puțini luptători experimentați și conectați. In plus, o parte dintre aceștia au ajuns, inevitabil, de-a lungul anilor, să „participe” la episoade contrare „convențiilor de la Geneva” chiar dacă în grade foarte diferite. Integral: https://www.contributors.ro
Pesedizarea nomenklaturii BOR va goli bisericile. Nu azi, ci-n 10-15 ani Circul organizat de Sfântul Andrei de arhiepiscopul Tomisului, Teodosie, nu a avut nici o legătură cu tradiția sau cu credința: a fost pur și simplu un gest electoral în sprijinul PSD și o sfidare a guvernului PNL cu șase zile înainte de alegeri. Știu regulile rigide din interiorul Bisericii Ortodoxe Române, dar sunt convins că se găseau soluții ca individul ridicol și corupt din fruntea Arhipescopiei Tomisului, un rebut al găștii Mazăre, să fie trimis la mânăstire. Scos din poziția pe care o are acum, fiindcă este doar o sursă de scandaluri. Dar nomenklatura BOR nu are curaj să se atingă de el și fiecare zi în care Tedosie mai face un spectacol televizat înseamnă că tot mai mulți oameni se îndepărtează de această biserică. Amestecul de pesedism și inadecvare de care dă dovadă conducerea Bisericii Ortodoxe va avea efecte pe termen lung. Nu azi. Bisericile încă sunt pline, dar oamenii tineri stau tot mai departe de ele. Se vor schimba generațiile, acela va fi momentul în care clădirile uriașe construite acum, sfidător, de nomenklatura BOR vor rămâne goale. Când numitul Dan Ilie Ciobotea a ajuns patriarh mulți am avut speranța naivă că se va adapta vremurilor. Am greșit! Omul a avut un singur scop: să-și constuiască un mega-coșciug, zisa Catedrală a Neamului, piramida în care va fi îngropat patriarhul BOR. Pentru asta, cetățeanul Ciobotea l-a decorat pe infractorul Dragnea, s-a lăsat plimbat prin Voluntari de familia Pandele și a cerut bani de la cei mai toxici primari. Când a început pandemia, Asociația Dăruiește Viața s-a adaptat imediat și a anunțat că dirijează toate fondurile pe care le colecta pentru combaterea coronavirusului. În loc să facă un gest similar, săptămâni întregi conducerea BOR a avut o reacție defensiv-îmbufnată, refuzând să miște vreun leu de la construcția Catedralei Neamului spre sistemul medical. De reacția de după incendiul de la Colectiv nici nu mai are sens să discutăm. În Grecia, Biserica Ortodoxă, cu mici excepții, a cooperat decent cu statul, iar rezultatele s-au văzut: țara a avut, în primăvară, una din cele mai mici rate de infectare. Știu că lui Dan Ilie Ciobotea, individ mai pragmatic și mai ancorat în chestiunile pământești decât mulți atei, nu-i pasă că, în urma sa, bisercile vor fi goale, fiindcă i-a scârbit și i-a alungat pe credincioșii de bună credință. Nu-i pasă decât să finalizeze această nouă Casă a Poporului, cu cruce pe acoperiș, care „să rămână în urma lui”. Integral: https://newsweek.ro
Totul pentru alegeri! Alte 10 măsuri luate de liberali după deschiderea piețelor • Klaus Iohannis spune că numărul cazurilor a scăzut, așa că austriecii pot defrișa pădurile și după ora 23:00; • Liberalii măresc și pensiile cu 40%, dar în etape. În prima etapă vor crește doar pensiile speciale; • Vin și tabletele pentru copii! Doar că la dosarul pentru obținere e obligatorie poza cu ștampilă pe PNL la alegerile din 6 decembrie; • Investiții masive în sănătate. Ca să nu se mai repete tragedia de la Piatra Neamț, toate secțiile ATI vor fi dotate cu găleți cu apă și nisip; • În orașele carantinate se aprind mai repede luminile de Crăciun; • Ca să nu mai facă scandal, lui Dan Bitman i s-a promis că va cânta pe mulți bani la toate nunțile la care Rareș Bogdan va fi naș. Și nu vor fi puține! • Toţi românii vor primi vouchere de vouchere, ca să-și ia cu ele ce vouchere vor ei; • Românilor care vor la vară în Grecia li s-a promis pașaport diplomatic, ca să nu se mai complice cu testele Covid;…. • Se vor redeschide și școlile, dar doar pentru părinți, ca să meargă să achite fondul clasei. Integral: https://www.timesnewroman.ro
BREAKING Prăbușire a numărului de teste Covid înainte de alegeri, în contextul minivacanței: de patru zile se fac sub 17 mii de teste/ 4916 cazuri noi în ultimele 24 de ore din doar 15.701 teste, cu o rată de pozitivare de 31% 4916 cazuri noi de Covid au fost înregistrate în România în ultimele 24 de ore din doar 15.701 teste, cu o rată de pozitivare de 31%. De patru zile se fac sub 17 mii de teste. La Terapie Intensivă este record de pacienți – 1260, iar alte 135 de decese au fost raportate. Scăderea mare a numărului de teste are loc în contextul minivacanței de 1 decembrie. De obicei, în zilele de weekend sunt prelucrate puține teste. Numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.529….. În intervalul 01.12.2020 (10:00) – 02.12.2020 (10:00) au fost raportate 135 de decese (84 bărbați și 51 femei), ale unor pacienți infectați cu noul coronavirus, internați în spitalele Alba, Argeș, Arad, Bacău, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brăila, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Cluj, Constanța, Dolj, Galați, Gorj, Harghita, Iași, Maramureș, Mehedinți, Mureș, Olt, Prahova, Sălaj, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Timiș, Tulcea, Vaslui, Ilfov și Municipiul București. Dintre acestea, 2 decese au fost înregistrate la categoria de vârstă 30-39 de ani, 3 decese la categoria de vârstă 40-49 de ani, 9 decese la categoria de vârstă 50-59 de ani, 31 decese la categoria de vârstă 60-69 ani, 41 decese la categoria de vârstă 70-79 ani și 49 decese la categoria de peste 80 de ani. 123 dintre decesele înregistrate sunt ale unor pacienți care au prezentat comorbidități, 7 pacienți decedați nu au prezentat comorbidități, iar pentru 5 pacienți decedați nu au fost raportate comorbidități până în prezent. În unitățile sanitare de profil, numărul total de persoane internate cu COVID-19 este de 13.529. Dintre acestea, 1.260 sunt internate la ATI. Până la această dată, la nivel național, au fost prelucrate 4.137.893 de teste. Dintre acestea, 15.701 au fost efectuate în ultimele 24 de ore, 11.455 în baza definiției de caz și a protocolului medical și 4.246 la cerere. Integral: 
Medicul Virgil Musta: La apariţia oricărui simptom care ar putea sugera că sunteţi răcit, izolaţi-vă la domiciliu …. „Pentru că este o perioadă în care mă abordează multă lume şi mă întreabă cum să procedeze, las mai jos câteva recomandări, care sper să vă ajute pentru a şti cum să acţionaţi: La apariţia oricărui simptom care ar putea sugera că sunteţi răcit, izolaţi-vă la domiciliu, urmăriţi evoluţia şi discutaţi permanent cu medicul de familie, care vă va îndruma. Este foarte important ca eventuala infecţie SARS CoV 2 să fie descoperită cât se poate de timpuriu; Dacă sunteţi depistat pozitiv, ţineţi legătura în continuare cu medicul de familie, el poate fi cel mai bun sfătuitor al dumneavoastră în această perioadă. Noi, medicii specialişti de la Victor Babeş, avem o colaborare foarte bună cu medicii de familie şi ne informăm reciproc în interesul pacienţilor”, a scris Musta. Medicul timişorean a subliniat că, dacă starea celor cu simptome se înrăutăţeşte, aceştia trebuie să se prezinte la spital. 
Șeful operațiunii ”Warp Speed” din SUA: Efecte secundare vizibile la 10-15% dintre cei pe care s-au testat vaccinurile Moderna și Pfizer. Care sunt acestea și cât durează Doar 10-15% dintre voluntarii pe care s-au testat vaccinurile Pfizer și Moderna contra Covid-19 au raportat efecte secundare ”semnificativ observabile”, a declarat Dr. Moncef Slaoui, șeful Operațiunii Warp Speed pentru vaccinarea anti-coronavirus din SUA, potrivit 
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/klaus-iohannis-sedinta-guvern-ludovic-orban-1.jpg?w=640&ssl=1)
Raport european: Miliardele care se anunță în România au fost împărțite ”în spatele ușilor închise”, în discuții ”ținute la secret față de public” România va primi 13,6 miliarde de euro prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, destinat reconstrucției economiilor într-o formă mai bună și în spiritul Pactului Verde European, însă discuțiile privind cheltuirea banilor s-au purtat în spatele ușilor închise și au fost ținute la secret în raport cu publicul, se arată în raportul CEE Bankwatch Network, citat de publicația Emerging Europe.
Copii sau vârstnici? În prag de alegeri generale, Guvernul Orban folosește asistența socială pe post de muniție electorală În luna august, pe fondul pregătirilor guvernamentale pentru începutul anului școlar, la Palatul Victoria se adopta o ordonanță de urgență care reglementa acordarea unor tichete sociale pentru preșcolarii și elevii din familii foarte sărace. 
Ultimul tun! 
Mită pentru angajare la companie naţională, luată chiar de director. A fost prins de un investigator sub acoperire …. Tribunalul Galaţi l-a condamnat, pe 19 noiembrie, pe Luigi Marius Ciubrei, fostul director general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime Galaţi ”C.N.A.P.D.M. SA), la şase ani de închisoare cu executare pentru luare de mită. Constantin Tarău, un complice al acestuia, a primit patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la luare de mită. Daniela Mariana Sărluceanu şi Mădălin Mihai Sărluceanu, cei care au oferit mita, au fost condamnaţi la câte un an şi patru luni de închisoare cu suspendare pentru dare de mită. Un alt inculpat din dosar, Sandu Cotav, a primit 2 ani de închisoare cu suspendare. Decizia instanţei nu este definitivă. Pentru a-i prinde pe protagoniştii acestei afaceri oneroase de la Compania Naţională Administraţia Porturilor Dunării Maritime, procurorii anticorupţie au folosit un investigator sub acoperire, care s-a oferit să dea mită pentru a fi angajat. După finalizarea procesului, instanţa a dispus anulare actelor de angajare ale investigatorului sub acoperire. Procurorii anticorupţie au stabilit că, în perioada iunie 2017 – 17 aprilie 2018, Luigi Marius Ciubrei, prin intermediul lui Constantin Tarău, a pretins şi primit de la cinci persoane (printre care şi Mariana Daniela Sărluceanu şi Mădălin Mihai Sărluceanu ) suma totală de 2.700 de euro, în scopul angajării unora dintre acestea la compania pe care o conducea pe posturile de „marinar” şi „mecanic”. De la Daniela Mariana Sărluceanu şi Mădălin Mihai Sărluceanu, directorul C.N.A.P.D.M. SA a primit suma de 1.000 de euro, pentru a-l angaja pe acesta din urmă pe postul de „marinar”. În realitate, sumele de bani plătite efectiv de persoanele interesate au fost mult mai mari, Constantin Tarău şi alte persoane oprindu-şi un „comision” cuprins între 100 şi 600 de euro. În această manieră, Constantin Tarău şi-a însuşit suma totală de 1.500 euro, susţin procurorii anticorupţie. Ultima „plată”, în valoare de 500 euro, s-a realizat în aceeaşi manieră pe 17 aprilie 2018, când cei doi au fost surprinşi în flagrant de anchetatori. Jumătate de zi la muncă, jumătate în arest acasă Luigi Marius Ciubrei a fost şi protagonistul unei decizii ciudate luate de judecători în cursul procesului. Tribunalul Galaţi a hotărât, pe 11 iulie 2018, ca directorul general al Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Dunării Maritime (CNAPDM) SA la acea vreme să fie menţinut în arest la domiciliu, dar să poată merge şi la muncă. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/img8402.jpg?w=640&ssl=1)
Mărșăluitor în numele morților De 1 Decembrie, președintele a ocupat cu pupitrul un loc sacru al istoriei noastre: Arcul de Triumf. În mentalul colectiv al românilor, acel loc este cuvenit doar celor care revin, învingători, din războaie, și nu politicienilor de azi, care să se instaureze în epicentrul suferinței a generații cu adevărat încercate și eroice. …. De regulă, asta vedem la televizor. Un mic soldățel, crescut prematur cu povești despre gloria răzbinicilor și a războiaielor, într-un stil narativ desprins din istoria contrafăcută a filmelor lui Sergiu Nicolaescu. Anul ăsta, din cauza anulării pandemice a paradelor militare, a majorității paradelor militare, copilul cu pricina a lipsit din imaginea tristă a anului 2020. Dar nu-i nimic, a fost înlocuit cu succes de către președintele țării. Un profesor de fizică, un meditator de succes, apare în câteva dintre fotografiile zilei singur, la pupitru, sub Arcul de Triumf. Nici nu mai contează ce a spus, ce a citit de pe prompter sau ce a recitat din memorie. Imaginea aceea doare, doare rău. Klaus Iohannis, acceptând că ar fi avut vreun merit în Unirea din 1918, nu apare în cărțile de istorie drept personaj important al acelui moment. Klaus Iohannis nu este, din câte știm, militar și, în general, domnia sa nici nu a fost ales pentru a trage cu pușca și nici pentru a bate pas de defilare. Atribuțiile sale reprezentative sunt altele. Iar plasarea simbolică sub Arcul de Triumf nu este doar exagerată, ci este de-a dreptul jignitoare. Mai ales în acest an, în care nu am triumfat absolut deloc, acest an în care încă stăm înnămoliți în tranșeele luptei cu pandemia, fără arme, fără uniforme conforme, purtând pe fețe niște „acoperitoare faciale” multe cumpărate la suprapreț de Unifarm. O zice DNA, nu noi. Nici măcar Nicolae Ceaușescu n-a îndrăznit să se plaseze, în apogeul cultului personalității, sub Arcul de Triumf. Nici măcar. Dar a îndrăznit Klaus Iohannis, transmițându-ne poziția sa cu adevărat superioară. Am căutat fotografii cu regii României (cei care au înfăptuit sau facilitat Independența, Unirea, finalul dictaturii Antonesciene și întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste) ținând discursuri sub Arcul de Triumf. Nu am găsit. În general, pe sub acel arc moral au trecut, de-a lungul timpului, militarii. Mai întâi supreviețuitorii războaielor în care cu mare greutate am învins, apoi cei ce-i reprezentau pe primii, într-o continuitate simbolică. ….. În plus, oricât de hippioată v-ar părea această remarcă, e opinia mea, nu cer nimănui să o împărtășească, eu nu cred că soldații morți în războaiele țării noastre au murit pentru ca, peste ani, zeci de ani, secole, să fie în continuare preamărite războaiele și armele. An de an, de vreo trei decenii, pe sub Arcul de Triumf trec blindate, rachete, puști, iar pe deasupra zboară avioane ucigașe din concepție. Ciudat mod de a-i cinsti pe niște oameni care au murit pentru ca urmașii lor să se bucure de pace. Dar, dincolo de inadecvarea generală a paradelor militare, triumfalismul simbolic pe care Klaus Ioahnnis a ținut morțiș să nu-l rateze este îngrijorător. Astăzi au murit 199 de oameni din cauza infecției cu SARS CoV-2 și, în total, de la începutul pandemiei în România, numărul vicitmelor se ridică la 11.193. De oameni, nu de manechine de poligon, nu de ținte de carton. Am pierdut mai muți oameni în războaie, dar niciodată atât de mulți în timp de pace în ultimii 30 de ani. …. Civilii aparent pașnici sunt principalii promotori ai unor înarmări costisitoare și, poate, inutile, în dauna investițiilor în Educație și Sănătate. Klaus Iohannis nu vorbește în numele morților care au făcut posibilă această țară în granițele ei actuale. El mărșăluiește în numele lor, crezând, eronat, că astfel îi onorează, onorându-se, în fapt, doar pe el, pentru fapte încă inexistente. Integral: 
Cum să îngropi în birocrație un miliard de euro. Povestea românească a ajutorului de stat pentru firmele care au avut de suferit de pe urma epidemiei de coronavirus Autoritățile din România nu au reușit să gestioneze în timpul convenit cu Comisia Europeană 
Scrisoare emotionanta a unui student la Medicina, voluntar la DSP: Am vazut functionari care plangeau la telefon cu oamenii. Am fost injurat de cei care nu cred in COVID-19 …. Iti explic ce am vazut cu ochii mei. Ce m-a ingrozit si ce mi-a dat speranta. Ce m-a umplut de furie si ce am aplaudat.
Beatrice Mahler spulbera “miturile” privind contraindicatiile de a purta masca: “Toti pacientii care au afectiuni respiratorii sau cardiace au recomandare de masca de protectie” …..”Nu exista o afectiune respiratorie care sa aiba contraindicatia de a purta masca, atunci cand aceasta protejeaza starea de sanatate. E adevarat ca sunt afectiuni cronice care induc scaderea capacitatii pulmonare, dar pentru acesti pacienti, necesitatea de oxigen este de lunga durata. Sunt pacienti care au nevoie de oxigenoterapie 15 ore pe zi. Aceasta oxigenoterapie se realizeaza la domiciliu si sunt si dispozitive pe care le pot lua cu cei pe strada, dar masca trebuie pusa peste canula nazala, carea sigura un nivel de oxigen care sa le permita activitatea zilnica. Din punctul meu de vedere, fiind categorii la risc, toti pacientii care au afectiuni asociate, respiratorii sau cardiace au recomandare de masca de protectie. Masca este un filtru suplimentar, fata de alergenii care altfel ar ajunge direct in cavitatea nazala. In aceasta toamna numarul de pacienti cu acutizari ale astmului bronsic sau rinite alergice a fost mult mai mic, tocmai prin masurile implementate pentru a opri raspandirea virusului SARS-CoV-2. Acceptarea mastii a fost un moment extrem de dificil, peste care marea majoritatea au trecut atunci cand au inteles utilitatea, beneficiile. E adevarat ca este dificil sa schimbi un obicei, sa stai cu masca pe fata mai ales cand e foarte cald sau cand temperatura e scazuta si apare condensul, dar cand o persoana intelege beneficiile, schimbarea e mult mai usor de facut”, a explicat Beatrice Mahler, citata de 
Slujbele de Crăciun, urmărite online sau la televizor. Proiect la nivel european, motivat de frica celui de-al treilea val …. “Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun” – este invitația cuprinsă în proiectul Comisiei Europene, care va fi publicat miercuri, legat de măsurile anti-Covid pentru sărbători, scrie 
Analizele si investigatiile medicale pot fi facute oriunde in tara incepand cu 1 Decembrie Asiguratii pot beneficia de analize de laborator si investigatii medicale paraclinice pe intreg teritoriul Romaniei, de la 1 decembrie, fara a mai conditiona acordarea acestor :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/remdesivir-foto-epa.jpg?w=640&ssl=1)
Remdesivir. Cum a reușit o companie americană să facă sute de milioane de dolari dintr-un medicament declarat ineficient de OMS În timp ce semnau contractul-cadru cu Uniunea Europeană, americanii de la Gilead, care produce antiviralul, primiseră deja raportul Organizației Mondiale a Sănătății care stabilea că medicamentul nu are niciun efect asupra pacienților COVID-19, scrie Le Monde. Europenii, în schimb, nu erau la curent. Multe țări s-au grăbit să facă comenzi. România n-a făcut excepție. Și nici nu dă semne că ar vrea să se oprească. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/10/h56445158.jpg?w=640&ssl=1)
Cum reușesc familiile să obțină dosarul medical al celui decedat atunci când se lovesc de refuzul spitalelor …. Refuzul spitalelor de a da dreptul aparținătorilor ori rudelor să consulte dosarul medical al pacientului decedat e de actualitate și în pandemie, fiind o temă publică încă din perioada Colectiv. În 2016, Spitalul Bagdasar-Arseni a refuzat eliberarea dosarului medical al tânărului Bogdan Istrate, mort în spital după incendiul din clubul bucureștean. A invocat faptul că Istrate nu-și dăduse acceptul în scris, iar părinții au făcut un așa-zis acord post-mortem. În 2020, familia Elisabetei Nemțoiu, decedată la Spitalul Județean din Ploiești după 13 zile de internare cu COVID-19, a primit același răspuns de la managerul Bogdan Nica. Încă din 2016, multe voci avizate spuneau că spitalele abuzează de această lege. Atunci, Sorin Paveliu, medic și membru al Societății Academice din România (SAR), deschidea o altă perspectivă în cazul dosarelor ținute secrete de către spitale. „Puțină lume știe, dar există o obligație a spitalelor de a obține, încă de la internare, acordul pacienților pentru a le furniza lor sau unor terți informații despre starea de sănătate. Pacienții pot delega dreptul de a avea acces la dosare altei persoane”, a declarat Paveliu pentru Gazeta Sporturilor…. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/12/w56516150.jpg?w=640&ssl=1)
Alegerile din 6 decembrie: teme aproape interzise. Despre salariile mici ale românilor și impozitul progresiv Deși România are 38% din forța de muncă activă deja plecată peste granițe, creșterea veniturilor aici, în țară, nu pare că preocupă partidele. …. 1. Cei care urcă pe scara puterii acuză vechea politică de spolierea bugetelor publice, clientelism, minciună etc. 2. Vechii politicieni și partide sunt blazați și se întrec în populisme ieftine cu noii veniți la masa puterii. Spre exemplu, pe pista atrăgătoare Pensii Speciale există o competiție acerbă, iar social-democrații sunt acuzați că sunt neserioși, furând startul bâlciului de imagine (vezi teatralitatea gestului lui Marcel Ciolacu). De fapt, neoliberalii de la USR au construit acest discurs antipensii speciale și, drept consecință, doar ei trebuie să puncteze la acest capitol, prin depunerea (de pomană), la oră de maximă audiență, demisiilor la Parlament, așa ne spun indignați cei de la USR. Chipurile, în acest mod teatral ales de ei, politicienii de tip nou nu ar mai beneficia de indecentele pensii speciale. S-a strigat deja bingo! De fapt, campania este anostă și se poartă aproape exclusiv în online. Cum vor reveni competențele din diaspora acasă, dacă nu cresc salariile? Ca mai totdeauna, temele abordate de ambițioșii politicieni sunt vagi, necuantificabile (nu se pot măsura, totuși, fantasmagoricele „vom face” și „vom drege”), având pe deasupra și un gust metalic de mâncare alterată. Totuși, câteva teme sunt foarte corect și bine dirijate: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/vot-alegeri-romania-parlament.jpg?w=640&ssl=1)
Alegerile din 6 decembrie. Când luminițele de la capătul tunelului sunt incendii care ne ard Ne cheamă la vot, după 30 de ani. Șansă de a schimba lucrurile. Mi-am ales cel mai prost moment să vizionez filmul Colectiv. În ajun de sărbătoare națională, în plină pandemie, după drama de la Piatra Neamț și, colac peste pupăză, cu Piedone din nou primar. Mai lipsește ceva României de azi, astfel încât filmul să fie și acum, la fel de actual? Lipsește poate o Alexandra la ia-mă-nene, inocentă că va fi salvată de miliție, poate tânărul Călin Farcaș care așteaptă și acum în mormântul din Teliu un transplant de plămâni, ori poate orice budă din curtea unei școli românești de la sat, înghețată bocnă și pregătită de visat la educație, la revenirea din scenariul roșu. Riscul e ca ritmul sistemului de a se schimba, în care face un pas înainte, și doi înapoi, gen „pas cu pas”, filmul Colectiv să ajungă să reprezinte, în viitorul apropiat, o Românie digerabilă, față de realitatea cruntă. Să ajungem să ne fie dor de răul cel mai mic. Sistemul infect e un monstru pe care documentarul Colectiv doar îl ațâță. După cinci ani de la tragedie, jivina e bine mersi, tot cu burta la soare, după cum s-a văzut și în filmul-reportaj al celor de la Recorder cu inginerul Ovidiu Ianculescu. De fapt, deși suntem tentați să le băgăm în aceeași oală, România din „Colectiv” și România din „Singur împotriva partidului” nu sunt una și aceeași, ele reprezintă două etape de perfecționare. Colectiv începe de pe vremea lui Iliescu și nu se termină niciodată, iar filmul celor de la Recorder are acțiunea plasată deja în subconștientul acestei națiuni, că asta e organigrama meritocrației, într-o democrație. …. 
Cinci state membre, inclusiv Romania, au primit transa de 8,5 miliarde euro din imprumutul acordat de Comisa Europeana ….Luna trecuta, ministrul Finantelor, 
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/hepta4799651.jpg?w=640&ssl=1)
Ipocrizie în pandemie: cum a mimat Guvernul că taie din banii partidelor. Principalele forţe politice, beneficiare ale unor sume record …. Declaraţia lui Cîţu e doar pe jumătate adevărată, chiar ipocrită, pentru că datele arată alt lucru. Pentru 2020, banii prevăzuţi pentru subvenţionarea activităţii partidelor politice erau în cuantum de 181 de milioane de lei. Într-adevăr, cu 30% mai puţin ca în 2019, când Guvernul Dăncilă, controlat de Liviu Dragnea, redirecţionase către conturile partidelor 256 milioane de lei. Întocmirea bugetului pe 2020 a fost făcută de ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, şi de premierul Ludovic Orban, care au găsit o variantă astfel încât să mufeze la banul public şi un partid ca Pro România, care altfel nu ar fi beneficiat de niciun ban, drept recompensă pentru susţinerea de la moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă…. Însă Guvernul Orban a decis la rectificarea bugetară din august suplimentarea sumelor pentru subvenţiile partidelor politice, în contextul în care Guvernul a ţipat ca din gură de şarpe că nu are de unde să identifice bani pentru legi care propun dublarea alocaţiilor sau creşterea pensiilor cu până la 40%. În schimb, au fost găsiţi bani pentru a mări bugetul pentru partide de la 181 de milioane la 264 de milioane de lei, adică mai mare cu 8 milioane şi faţă de 2019. „Banii au fost daţi prin rectificare. E acolo precizat în mod clar capitolul de subvenţii. Da, au fost alocate şi alte sume pentru rambursări şi alte cheltuieli, dar acolo vorbim de alţi bani care merg către conturile partidelor sau candidaţilor”, au precizat surse din AEP pentru ziarul „Adevărul” Imediat după rectificarea din august, în conturile tuturor partidelor a intrat în luna septembrie suma-record de 57 de milioane, în condiţiile în care, de obicei, formaţiunile primeau lunar, în total, între 18 milioane şi 23 de milioane de lei. Cea mai mare sumă a intrat în septembrie în contul PSD (28,61 milioane de lei), în timp ce partidul care asigură guvernarea a încasat aproximativ 16 milioane de lei. Fonduri considerabile au primit şi USR (4,2 milioane de lei), ALDE (3,4 milioane de ei), Pro România (2,6 milioane de lei), PMP (1,9 milioane de lei) şi Forţa Naţională (aproximativ 400.000 de lei pentru un partid fără niciun parlamentar). Dacă în anii trecuţi politicienii avea intervenţii în care vorbeau de suspendarea subvenţiilor sau îngheţarea acestora, în ultimele luni aceştia au ascuns sub preş subiectul. Iar în trecut au promis rezolvarea problematicii subvenţiilor Victor Ponta, Florin Roman, precum şi partide ca PMP sau USR, care au vorbit de suspendarea acestora pentru partide care aveau în conducere persoane condamnate penal. Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente, în primele 11 luni ale anului deja a fost alocată formaţiunilor o sumă totală de 228de milioane de lei, adică deja a depăşit cu aproape 50 de milioane banii pe care Guvernul îi pregătise la începutul anului pentru partide. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/redactia-libertatea-3-e1554899093785.jpg?w=640&ssl=1)
Libertatea face publici banii de publicitate încasați de Ringier de la Guvern: la 300 de angajați, campania a cumulat 500.000 de euro pe 6 luni Cum s-au împărțit cei aproximativ 45 de milioane de euro: Pentru campania ”Poartă mască”, televiziunile au primit de 10 ori cât ziarele și de două ori cât toate site-urile. Sute de site-uri, zeci de ziare și un număr mai mic de televiziuni s-au înscris pentru campania publicitară a Guvernului, care a început la jumătatea lunii iunie și se va derula până la jumătatea lui decembrie, cu un cost total de aproximativ 45 de milioane de euro. Pentru comparație, Guvernul plătește 200 de milioane de euro pe an pentru TVR și Radio România. Deși campania s-a derulat după algoritmul ”bani contra expunere în spoturi, anunțuri sau machete”, teoretic formula publicității clasice, Guvernul a admis că această campanie reprezintă, totodată, și un ajutor dat presei. Din acest motiv, Executivul a pus și condiții angajatorilor care au primit banii, cum ar fi să nu facă concedieri în această perioadă. În același timp, sumele pentru valoarea spoturilor sau machetelor publicitare au variat și în funcție de numărul de angajați ai instituțiilor de presă. Banii au fost estimați să se împartă astfel, potrivit Pagina de Media: televiziuni: 19 milioane euro cu TVA site-uri: 9,5 milioane euro cu TVA print: 2 milioane euro cu TVA radio: 3,3 milioane euro cu TVA Mai multe instituții de presă, printre ele numărându-se G4Media, Newsweek România sau Recorder, nu au dorit să participe la campanie, motivele invocate fiind diverse, de la prezența în listă a unor televiziuni și site-uri care încurajează click-bait-ul sau dezinformarea în pandemia Covid și până la argumente care țin de gestiunea independenței editoriale. Integral: 
10 urări speciale făcute de vedete de ziua României Traian Băsescu – Înc-o sticlă de Unirea!:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/duminica.jpg?w=640&ssl=1)
Epidemiologul Octavian Jurma acuză autoritățile că măsluiesc rata de infectare din Ilfov: „Acolo avem cea mai gravă situație” Octavian Jurma, medic și cercetător în Timișoara, care a făcut predicții corecte ale evoluției pandemiei de coronavirus, trage un semnal de alarmă. Epidemiolog a scris pe Facebook că în Ilfov rata de incidență depășește 11 la mia de locuitori, deși autoritățile au anunțat un indice mult mai mic, de 3,41…..
Cum vedem la magazin care sunt măștile neconforme. Președintele ANPC: „E destul de greu pentru clientul obișnuit să-și dea seama” Piața este plină de măști de protecție neconforme, iar întrebarea care se ridică este cum știu cumpărătorii ce să aleagă de pe raft, cum le deosebesc pe cele bune de cele care nu ar trebui să fie acolo. Sunt măști neconforme care nu respectă reguli de etichetare, ce pot fi remediate, și sunt măști neconforme care nu respectă norme de calitate, iar acestea nu au ce căuta pe piață. Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor spune că e dificil pentru clientul obișnuit să-și dea seama care măști sunt neconforme și că acest lucru intră în responsabilitatea agenților economici care le vând. Într-o singură lună de controale, ANPC a oprit de la vânzare, temporar sau definitiv, peste 30 de milioane de măști. În plus, ANPC a inițiat un proiect de act normativ care va interzice vânzarea măștilor textile sub denumirea de „măști de protecție”. Aceste produse se vor numi „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate”. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a făcut controale, în perioada 23 octombrie – 23 noiembrie, la 599 de magazine din țară, mari retaileri și lanțuri de farmacii care vând măşti de protecție. Au fost verificate 35.180.666 de măşti, în valoare 19.763.739 lei. 32.997.026 dintre acestea (peste 90%), în valoare de 19.459.353 lei, nu se încadrau în prevederile legale în vigoare, potrivit raportului ANPC consultat de :quality(80)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2020/11/30/9fb87abf0b6bbe5273471ad3363dc495.jpg?w=640&ssl=1)
UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Cum a ajuns o tânără de 29 de ani să obțină 2,5 milioane de euro pentru împădurirea unui sit Eliza-Elena Vladu, în vârstă de 29 de ani, este proprietara unei firme care, în asociere cu alte două societăți comerciale, a reușit să obțină, în ultimii ani, suma de 2.428.077 de euro pentru „reconstrucția ecologică” a unui sit de importanță comunitară. …. Nordul Gorjului de Vest este o arie naturală protejată de interes comunitar, situată între Parcul Național Defileul Jiului, în est, și Culmea Cernei, în vest, în Carpații Meridionali. Conform datelor publicate pe site-ul natura2000.eea.europa.eu, „cuprinde un număr mare de ecosisteme prezente în toate zonele alpine și subalpine”, aici crescând, printre altele, floarea-de-colț. Plus amicițiile politice. Pădurile virgine din Carpații Meridionali, administrate de un om de afaceri asociat cu familia lui Toni Greblă De zece ani, această zonă este administrată de Asociația Camera de Comerț România-Japonia, contractul de administrare fiind încheiat cu Ministerul Mediului în anul 2010, pe vremea când ministerul era condus de UDMR-istul Laszlo Borbely. Ca administrator al acestei zone, Asociația Camera de Comerț România-Japonia este și cea care depune solicitări de finanțare din bani europeni pentru activități de protecție a mediului, dar și entitatea care dă mai departe contractele către firme. Președintele Asociației Camera de Comerț România-Japonia este omul de afaceri Mihai Prundianu, al cărui nume a apărut în presă în dosarul în care a fost inculpat fostul judecător CCR Toni Greblă. …. Vicepreședinte al acestei asociații este un alt om de afaceri, George Octav Cobzăreanu, iar secretar general este Bogdan Babici, al cărui nume apare într-o ediție a ziarului România liberă, din 2016, drept acuzat într-un dosar de abuz în serviciu, însă portalul instanțelor nu arată că ar fi fost și trimis în judecată în acest dosar. Asociația lui Prundianu, 4 milioane de euro de la UE În anul 2017, printr-un contract încheiat la 26 octombrie, Asociația Camera de Comerț România-Japonia primește, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, suma de 20.993.995 de lei (aproximativ 4.200.000 de euro) pentru: „implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest care vizează reconstrucția ecologică a habitatelor *4070 (…), 91E0* (…) și 3240”. …. Un nume care nu apare pe site-ul asociației lui Prundianu, dar pe care documentarea Libertatea l-a descoperit în achizițiile ulterioare din acest proiect este cel al fostului consilier local PSD Bumbești-Jiu din perioada 2016-2020, Bogdan Andrei Gâtej. Mason, consilier PSD și beneficiar de fonduri europene de mediu Gâtej este manager de proiect și semnează, din această calitate, documentele de achiziții….. Pe lângă calitatea de consilier local PSD pe care o deține la data efectuării acestor achiziții, Gâtej mai este și membru în Marea Lojă Regulară a României – organizație a francmasoneriei, patron al unei firme înregistrate ca evaluator de mediu, director al Asociației Camera de Comerț România-Japonia, vicepreședinte al Ariei Protejate Nordul Gorjului de Vest și membru fondator al unei alte asociații, Unitatea de Suport pentru Mediu și Arii Protejate. …. Conform datelor centralizate referitoare la achizițiile beneficiarilor POIM, Asociația Camera de Comerț România-Japonia a dat, în perioada 2018-2019, contracte în valoare de 2,5 milioane de euro către o asociere de firme având, de fiecare dată, același lider de proiect: SC Arquestan SRL. ….. În prezent, unic asociat și administrator al firmei este o tânără de 29 de ani, Eliza-Elena Vladu. Vladu a preluat firma de la fondatorul Arquestan, un bărbat pe nume Stan Sandu-Adrian, la jumătatea anului 2016, conform datelor de pe portalul termene.ro. Integral: 
România, acuzată că “păstrează tăcere totală” în privinţa vasului scufundat care a omorât 14.000 de oi România a fost acuzată că păstrează o “totală tăcere’ în privinţa anchetei cu privire la scufundarea vasului Queen Hind, în luna noiembrie a anului trecut, care s-a soldat cu moartea a peste 14000 de oi, scrie The Guardian, conform G4media. Echipele de salvare care s-au grăbit să ajungă la vasul scufundat, care, anul trecut, tocmai părăsise Midia, un port de la Marea Neagră din România, au reuşit să salveze numai 228 de oi dintr-un total de 14500, dar, în cele din urmă, doar 180 dintre ele au supravieţuit dezastrului. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/img2909-1.jpg?w=640&ssl=1)
REPORTAJ. Câteva zeci de oameni de Sf. Andrei. Încă o sărbătoare religioasă a servit drept exerciţiu de imagine şi pentru Biserică, şi pentru Poliţia Română Cum a arătat în Dobrogea parada de Sfântul Andrei, de duminică, 29 noiembrie 2020. Continuă războiul rece dintre BOR și oficialități, dar, în lipsa unor oameni tot mai obosiți de pandemie și mai înfrigurați de iarna care a venit, înfruntarea epică s-a retras la nivelul lucrurilor mărunte. La fel cum a procedat şi de Paşti, Arhiepiscopul Tomisului a ţinut două slujbe la peştera Sfântului Andrei. Una pentru ajunul sărbătorii, cealaltă, pentru ziua sărbătorii. Liturghia n-a fost oficiată în peşteră, ci pe o scenă instalată afară, cu boxe, scări, copertină şi strană pentru cor. În faţa scenei s-au adunat în jur de 20 de credincioşi, care au stat la distanţă unul de altul, ca pionii pe o tablă de piatră, şi au îndurat un frig muşcător, la slujba de Ajunul Sfântului Andrei. …. Din punctul de vedere al poliţiştilor: în data de 29 noiembrie, anul curent, la ora 8.15, cetăţeanul Teodosie Petrescu, în vârstă de 64 de ani, aflat la volanul unui autoturism marca Audi, a fost oprit pe drumul de acces către Aşezământul Monahal Sfântul Apostol Andrei, din perimetrul localităţii Ion Corvin. Cetăţeanul s-a legitimat şi a motivat că se deplasează la respectivul obiectiv în interes profesional, el având funcţia de arhiepiscop al Tomisului. Din punctul de vedere al paznicului de la Aşezământul Monahal Sfântul Apostol Andrei: „Treceţi, vă rog, peste acest covoraş! Hai, bre, că îmi fac datoria! Dacă îţi dădeam un păhărel de ţuică, să te dai pe mâini, nu mai era nimica, nu?” Din punctul de vedere al pisicii din peştera Sfântului Andrei: în peşteră e mai bine decât afară, dar nu la fel de bine ca în bucătăria mănăstirii. Din punctul de vedere al călugăriţelor care stau pe patul de piatră al Sfântului Andrei: pisicii îi place să fie ţinută în braţe. Din punctul de vedere al călugărului care şterge cu un prosop micile lacre cu moaşte: „Câţ, câţ, ieşi afară, du-te, câţ! Pe unde-ai intrat?” ….. Din punctul de vedere al cerşetorilor pe care paznicul îi tot alungă de lângă poartă: când sunt oameni, e şi mâncare. Din punctul de vedere al poliţiştilor de la filtru: Cui duceţi mâncare? Aveţi actele doveditoare? La ce sunteţi voluntari? Din punctul de vedere al unui cântăreţ din cor: poate mă filmează, poate mă aude cineva, aş putea cânta la operă, chiar mai mult! …. Din punctul de vedere al femeii care stă în spatele arhiepiscopului: acum, când i-a căzut masca, acum, acum e momentul, să-i pup mâna! …. Din punctul de vedere al Arhiepiscopului Tomisului: mâine se repetă, mâine va fi a doua venire a mea aici. Din punctul de vedere al poliţiştilor din filtru: mâine se repetă. Dar dacă ninge? Şi dacă ninge. Să nu ningă! Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/hepta4858645.jpg?w=640&ssl=1)
Prea Strâmtoratul Teodosie Tomitanul Prea Sfințitul Teodosie Tomitanul, Arhiepiscopul Tomisului, este un amestec de star rock, om de afaceri, cercetat penal și împărat omnipotent al unui trib subsaharian mai răsărit. Al 17-lea născut al unei familii din Vatra Dornei, Macedon Petrescu, după numele de mirean, Teodosie a cunoscut de mic strâmtorările vieții. Chiar dacă zona sa natală n-a fost una masiv colectivizată, este greu de crezut că familia domnului Petrescu a fost una din cale-afară de bogată, care să-și permită să-și îmbrace toți copiii în catifele purpurii și să le trântească pe cap băști cu fireturi de aur. Sărăcia nu este rușinoasă per se. Iar în unele cazuri, pentru cei ambițioși, poate fi un catalizator nebănuit. Crescut într-o zonă plină de mănăstiri, Macedon Petrescu a avut, de mic, în fața ochilor exemplul monahilor moldoveni, nu foarte strâmtorați nici în vremurile de restriște ale comunismului. Alegerea, pentru fiul unei familii atât de numeroase, probabil că n-a fost deloc dificilă. Seminarul de la Mănăstirea Neamț, Teologia de la București au fost doar începutul. Ambiția omului sărac în zorii vieții a făcut restul. Macedon Petrescu, ajuns mai întâi Teodosie, apoi Teodosie Snagoveanul și, în cele din urmă, Teodosie Tomitanul, trebuie să-și fi jurat, printre rugăciuni și canoane, să nu mai fie strâmtorat niciodată în viața lui. Obsesia asta cu strâmtorarea a răbufnit puternic în zilele și săptămânile din urmă. În multe dintre declarațiile sale, date în fața ziariștilor, a judecătorilor și a enoriașilor, Teodosie Tomitanul a repetat „strâmtorare”, „strâmtorați” și „a strâmtora” de nenumărate ori. A spus că guvernul nu-i poate strâmtora pe creștini, guvernul și autoritățile nu-i pot strâmtora pe oamenii bisericii, sufletul nu poate fi strâmtorat, nu e loc și timp de strâmtorare. …. Dacă pentru HORECA guvernul a mai disponibilizat fonduri, 
România în urma pandemiei. Statul ignoră propria aplicație anti-Covid, dar și una lansată gratis România a rămas printre ultimele state UE care nu folosesc o aplicație de mobil pentru detectarea și alertarea contacților în cazurile de Covid-19, deși ține la sertar o aplicație pe care a plătit bani, iar o alta a fost lansată deja la liber de un ONG care a obosit să mai aștepte autoritățile. Aplicațiile mobile care permit urmărirea și alertarea persoanelor care intră în contact cu bolnavi de Covid-19 sunt folosite în majoritatea statelor Uniunii Europene, dar și din restul lumii, pentru că ușurează mult depistarea infecțiilor și limitează răspândirea bolii. Cu date anonimizate, folosind tehnologia Bluetooth, pe baza cărora autoritățile nu pot identifica persoanele, astfel de aplicații alertează persoanele care le au instalate, dacă au intrat în contact cu un bolnav de Covid-19. Nu oferă informații despre locul și data întâlnirii sau despre identitatea celui infectat, însă utilizatorii sunt alertați dacă un astfel de contact a existat, pentru a ști că riscă să fi luat și ei boala și să meargă să se testeze….. În primul rând, aplicația care e aleasă „oficial” primește acces de la giganții Google și Apple la interfețele lor de aplicații (API), lucru care asigură folosirea unei tehnologii care garantează standardele de privacy, dar și accesul pe toate telefoanele. În al doilea rând, statul ar trebui să asigure accesul unei astfel de aplicații la baza de date cu pacienții infectați cu Covid-19 (din nou, fără a oferi date personale ale acestora), pentru ca aplicația să-i poată alerta pe cei care au intrat în contact cu infectații. Statul român pare nepăsător în fața acestui avans tehnologic în lupta cu pandemia, în timp ce la nivelul UE s-a ajuns chiar la seturi de reguli care permit acestor aplicații să funcționeze interstatal, indiferent de granițe – adică aplicația din Germania, spre exemplu, să poată alerta un cetățean german care a intrat în contact cu un caz Covid-19 din Spania, să spunem. Ironia face că România are la dispoziție, de mai multe luni, nu mai puțin de două astfel de aplicații. Aplicația 
Dumitru Jardan, biolog, despre evoluția genomului SARS-CoV-2: Noi credem că virusul vrea să ne omoare. Nu, el vrea să se înmulțească și se va adapta. Nu îl interesează să cauzeze o boala gravă, ci să se răspândească cât mai tare …..Genomul este reprezentat de o moleculă de ARN monocatenara, catena pozitivă. Practic de cand intra în celulă el poate fi translatat. Genomul are lungimea de aproximativ 30000 de nucleotide Genomul codifica mai multe proteine – structurale și non structurale Funcția proteinelor structurale și a proteinelor codificate de ORF1ab este mai bine înțeleasă ca funcția celorlalte proteine GISAID a analizat datele de la 208 mii de genoame secvențiate din toate țările lumii și a încercat sa facă o filogenie moleculară, pentru a vedea de unde a pornit evoluția virusului din ianuarie 2020 până în octombrie 2020 și au fost descoperite mii de mutații, probabil sunt în jur de 10.000 în momentul acesta. Cele mai importante sunt subgrupurile, adică G, GR și GH, care sunt practic variantele de virus care se întâlnesc în Europa și implicit în România. Deși pare ca au fost descoperite multe mutații și pare ca sunt multe variante de virusuri, de fapt, în fiecare virus separat noi nu găsim atât de multe mutații, de obicei găsim între 5 și 10 mutații, dar fiind foarte multe variante de virusuri, mutațiile sunt diferite între diferite virusuri. Virusul are o diversitate genetică foarte mare și acest lucru înseamnă, din păcate, că el este capabil să se adapteze foarte bine. Ce am găsit la pacienții din România Am analizat doua seturi de date, 53 de genoame în perioada martie aprilie 2020, probe din Bucuresti și din țară, majoritatea din București și 122 de genoame din perioada octombrie, noiembrie 2020, probe din București si din țară, majoritatea din București Rezultatele secvențierii probelor din România Grupurile filogenetice identificate: – Toate cele 53 de genoame din martie aprilie fac parte din grupurile G, GR si GH, cu excepția a 4 probe care sunt din grupul V,- Toate cele 122 de genoame din octombrie noiembrie sunt din grupurile G, GR si GH. Număr de mutații:– În grupul de 53 am găsit în total 460 de mutații unice,- În grupul de 122 am găsit 563 de mutații unice,- Doar 7 au frecvență mai mare de 20% în grupul de 53 și 15 din grupul de 122, restul fiind rare,- Majoritatea mutațiilor sunt de tranziție C>T,- Deletiile și inserțiile sunt foarte rare,- Frecvența mutațiilor per probă fiind de în jur 10 pentru grupul de 53 și în jur de 14 pentru grupul de 122. Mutatiile în gena S În grupul de 53 a fost găsită mutația N439K cu frecvența de 5,6%. În grupul de 122, mutatia N439K are o frecventa de 39,3%. Aceasta mutație a fost descrisă cu o capacitate mai mare de legare de ACE2 (pentru receptorii de intrare în celulă) și foarte probabil îi dă avantaj evolutiv și capacitate mai mică de legare a anticorpilor neutralizanți. La sfârșitul lunii octombrie a fost descrisă o nouă variantă de virus 20AEU1, care a apărut în Spania la începutul verii și s-a răspândit rapid în Spania, Franța, Elveția, Marea Britanie și Irlanda, care are un avantaj competitiv față de virusurile preexistente….. Din punct de vedere al evoluției virusului, el sa ve adapta, nu îl interesează să cauzeze o boala gravă, ci să se răspândească cât mai tare. Noi credem că virusul acesta vrea să ne omoare. Nu, el vrea să se înmulțească și pentru că vrea să se înmulțească se va adapta în așa fel încât să se răspândească cât mai tare și cât mai repede. Evoluția virusului s-ar putea sa fie foarte complicată mai ales ca sunt sunt milioane de oameni infectati. Deși este virus ARN, el nu adună mutații atât de repede cum ne așteptam de la un virus ARN, pentru că are o enzima de proof reading și atunci când se replică face corectia replicării și nu adună mutații, cum face virusul HIV, de exemplu. Integral: 
VIDEO 
Guvern: Sporul pentru personalul care îngrijește pacienți cu Covid-19 majorat la 75-85% Sporul pentru personalul medical şi auxiliar care îngrijeşte pacienţii cu COVID-19 a fost majorat, prin OUG şi hotărâre de guvern, până la 85% din salariul de bază, a declarat, sâmbătă, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, potrivit Agerpres. El a precizat că în cursul şedinţei de guvern de vineri a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care majorează sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase la 75 până la 85%. “Acest spor va putea fi acordat din bugetul Fondului Unic Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate”, a explicat el. Respectiva OUG creează cadrul pentru acordarea acestor sporuri iar, în acest sens, a explicat Dancă, a fost propusă hotărârea de guvern prin care se stabileşte efectiv acest spor pentru condiţii deosebit de periculoase, pentru personalul medical implicat în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19. “Pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare implicate în activităţile de tratament cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, inclusiv în transportul, echiparea sau evaluarea acestora, aceste persoane vor beneficia de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase de 75 până la 85% din salariul de bază, iar pentru personalul din Ambulanţă, acest spor este stabilit la nivelul de 80% din salariul de bază”, a arătat şeful Cancelariei. Dancă a mai precizat că, Executivul, prin aceste acte normative, a majorat practic sporul de care beneficiază personalul medical sanitar şi auxiliar implicat în tratamentul pacienţilor COVID-19 de la 55%, cât era în prezent, la 85%. “Pentru cei care au dreptul la un spor mai mare, vor primi sporul cu valoarea cea mai mare”, a afirmat şeful Cancelariei premierului. Integral: 
Condamnări în dosarul ANRP: Crinuţa Dumitrean şi Horia Simu – 6 ani / Marko Attila Gabor, fugit în Ungaria – 5 ani Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani şi 3 luni închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzată de DNA că a primit o mită de 400.000 euro de la omul de afaceri Horia Simu, pentru a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 ha situat în municipiul Constanţa, informează Agerpres. Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 400.000 euro primită de Crinuţa Dumitean cu titlu de mită de la Horia Simu. Omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor (fugit în Ungaria) a fost condamnat la 5 ani închisoare. Marko Attila Gabor a primit 4 ani închisoare, pedeapsă contopită cu o condamnare de 3 ani aplicată de Curtea de Apel Ploieşti în anul 2014 în alt dosar, rezultând în final o pedeapsă de 5 ani închisoare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o evaluatorul Alin Horaţiu Dima – 9 ani şi 8 luni închisoare. O pedeapsă mare de 5 ani şi 7 luni închisoare a primit şi Remus Virgil Baciu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazul acestuia fiind confiscată şi suma de 1.134.900 lei. În schimb, fostul deputat Cătălin Florin Teodorescu a primit 3 ani cu suspendare. Condamnări au primit şi alţi foşti membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: Remus Virgil Baciu – 5 ani şi 7 luni cu executare, Cristian Sebastian Mihai – 4 ani şi 4 luni cu executare, Oana Vasilescu – 3 ani cu suspendare, Dragoş Bogdan – 3 ani cu suspendare, dar şi Florentina Savu (consilier) – 4 ani cu executare. Pe latură civilă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea deciziei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP de emitere a titlurilor de despăgubire în favoarea societăţii Rosintaly Management Limited, în cotă de 75%, a lui Aurel Nicolae, în cotă de 15%, şi a lui Ionuţ Birisiu, în cotă de 10%, în cuantum total de 37.243.500 lei. Integral: 
Trenul Gara de Nord Aeroport – Încă nu se știe cadența de circulație și nici cine va deservi linia: CFR Călători, Transferoviar sau ambele Deși Mersul Trenurilor care intră în vigoare la 13 decembrie este disponibil online, pentru noua linie București Nord – Aeroport H. Coandă T1 nu sunt niciun fel de date. Nu se știe dacă trenurile chiar vor circula la 50-60 de minute (sau mai des) și nici nu se știe dacă trenurile vor fi de la CFR Călători, de la Transferoviar (TFC) sau de la ambele. Cele două companii spun că nu au primit încă vești de la CFR Infrastructură, iar Transferoviar este de părere că ”soluția operării acestei rute cu mai multe companii va aduce numai beneficii călătorului”. Pe noua linie au circulat – pentru testare – atât trenuri ale TFC, cât și ale CFR Călători, dar Ministerul Transporturilor nu a mai anunțat de ceva timp nimic nou legat de proiect. Într-o conferință de bilanț pe 3 noiembrie, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a evitat să spună care va fi intervalul de circulație al trenurilor către aeroport și a adăugat că CFR Infrastructură analizează cererile de trasă și cadența trenurilor nu este cunoscută. De atunci au trecut peste trei săptămâni și nu se știe public mai mult. Nu se știe nici acum cine va opera spre aeroport: CFR Călători, compania privată Transferoviar sau ambele. Ediția tipărită a Mersului Trenurilor a plecat către tipografii și pe copertă se pare că va fi o fotografie stilizată a gării de la Aeroport….Cei de la CFR Călători spun că nici acum nu au primit vreun semn de la CFR Infrastructură și deci nu se știe nimic și nici nu pot instala, spre exemplu, automatele de bilete….. Reamintim că la jumătatea lui septembrie a fost o controversă după ce au apărut imagini cu un automotor Transferoviar care a făcut teste pe linie. Faptul că primul tren care a testat o astfel de linie simbolică a fost unul privat și nu unul al operatorului național a scandalizat mulți ceferiști. Unii au spus că este o rușine națională, alții că este un semn că privații dețin o forță tot mai mare. Cert este că foarte multă lume se aștepta ca primul tren care trece pe noua linie să fie unul al CFR Călători. Pe 14 septembrie CFR Călători dezmințea o informație apărută în presă și spunea că NU a primit vreo solicitare de a efectua testele pentru noua linie feroviară spre Aeroportul Henri Coandă. ”Referitor la afirmația apărută în spațiul public potrivit căreia CFR Călători nu a răspuns solicitării pentru a efectua testele pentru noua linie feroviară spre Aeroportul Henri Coandă, precizăm că aceasta este falsă. Facem precizarea că CFR Călători nu a primit o astfel de solicitare”, spunea CFR Călători, într-un comunicat. Integral: 
Populația țării va scădea cu 6 milioane de locuitori în următorii 50 de ani. Județul Teleorman ar putea pierde 73% din locuitori (analiză) Populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, arată Institutul Național de Statistică într-o lucrare publicată vineri la prânz. Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în economie și societate. INS estimează populația în 4 variante de calcul: varianta constantă (care reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ), varianta optimistă, cea pesimistă și a patra, varianta medie (care e și varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei). În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2070, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori În varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori. În varianta medie România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2070, la 13,8 milioane locuitori. În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,6 milioane persoane (varianta constantă). La nivel naţional populaţia feminină ar continua să fie predominantă, iar în anul 2070 ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală ar varia de la 52,3% (în varianta intermediară) la 53,5% (în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2019 (51,1%). Integral: 
BOR tace în fața derapajelor IPS Teodosie. Baconschi: „Alimentează un deplasat complex de persecuție anti-ortodoxă” …. Intelectualii și teologii contactați de Europa liberă au însă cuvinte aspre față de ieșirea IPS, despre care afirmă că are un „proiect politic radical” prin care „alimentează un deplasat complex de persecuție antiortodoxă” sau că „spune niște enormități despre dictatură, teroare, insurecție și despre știința absurdă” față de care Sinodul ar trebui să ia poziție, iar Patriarhul să se exprime clar. Reacția IPS Teodosie vine după ce în urmă cu două zile Tribunalul Constanța a respins cererea Arhiepiscopiei Tomisului de a obține anularea măsurii care impune ca la pelerinaje să participe doar localnici. Județul Constanța se află în scenariul roșu, cu o 
România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare La nouă luni de la primul caz de COVID-19 din România, capacitatea României de testare este de doar 27.600 de probe prelucrate zilnic, aceasta fiind media lunilor octombrie şi noiembrie ♦ În total, s-au făcut 4 milioane de teste la nivel naţional, dintre care 1 milion doar la cererea pacienţilor ♦ „Nu este niciun motiv să nu se utilizeze capacitatea de testare la maximum, zilnic“, spune Răzvan Cherecheş, expert în politici publice. Problema testării COVID-19 în plină pandemie, când spitalele sunt copleşite de numărul mare de pacienţi, se pune în contextul „cerere şi ofertă“ în perspectiva lui Klaus Iohannis, preşedintele României. Şeful statului a spus într-o conferinţă de presă că nu există cerere pentru mai multe teste decât se fac deja, adică maximum 38.000 pe zi, în condiţiile în care premierul vorbeşte de o capacitate de 50.000 de teste zilnice. În total, din 23 iulie până în prezent, s-au făcut 1 milion de teste la cerere, din datele adunate de ZF. Acest lucru înseamnă că românii care au vrut să se asigure că nu au virusul au scos din buzunar 60 milioane de euro, la un cost mediu calculat de ZF de 300 de lei per test. Iar cererea în privat este în continuare crescută, de 300 – 900 de teste pe zi la cerere, din datele a două dintre cele mai mari reţele private din ţară – Regina Maria şi Medicover. „Mai mult decât s-a făcut nu a existat cerere. La noi persoanele nu se testează în masă fiindcă aceste proceduri nu sunt posibile cu instalaţiile existente, iar numărul de persoane trimise de DSP-uri şi solicitări de persoane fizice care vor să fie de bună voie testate sunt cele pe care le vedeţi zilnic comunicate“, a spus Iohannis ieri, într-o conferinţă de presă. Declaraţia şefului statului a venit la câteva ore după ce Ministerul Sănătăţii a emis un comunicat de presă în care a arătat că trebuie crescut acesul populaţiei la diagnostic şi a anunţat că lucrează la reglementări pentru a folosi inclusiv teste antigen rapide pentru a găsi mai repede pacienţii infectaţi şi a-i izola de restul oamenilor….. Ziarul Financiar a mers pe firul cifrelor, iar din datele analizate pe baza raportărilor autorităţilor reiese că în România s-au făcut în medie doar 27.600 de teste pe zi pentru a depista persoanele infectate cu noul virus în ultimele două luni, perioadă în care numărul infectărilor a atins de la zi la zi noi recorduri negative. 
În Spitalul Ilfov, lupta cu COVID-19 se face la suprapreț. Măștile și combinezoanele, cumpărate la preț triplu față de media pieței Spitalul Județean Ilfov, spital COVID-19, ar fi putut să cumpere de trei ori mai multe măști și de trei ori mai multe combinezoane cu aceeași bani. Nu a făcut-o pentru că a ales să achiziționeze la triplu preț aceste echipamente care au costat, în total, aproape 250 mii de lei, dar nu ar fi trebuit să depășească 100 de mii. Firma care a beneficiat cel mai mult de această afacere e specializată în comerț cu autoturisme și îl are în spate pe milionarul Dan Tătoiu. În perioada stării de urgență, măștile și combinezoanele erau printre cele mai căutate produse și, totodată, printre cele mai greu de găsit. Cele pe care, în schimb, le puteai găsi, erau deseori la suprapreț. Între timp, producția de echipamente medicale a crescut, iar prețurile au scăzut. Chiar și așa, unele firme încă profită de vânzarea de combinezoane și măști la un preț exagerat. Banii vin din buzunarul cetățenilor și sunt oferiți de instituții publice unde criteriul de atribuire nu pare a fi „cel mai mic preț”. Acesta este și cazul Spitalului Județean de Urgență Ilfov. „Spitalul Județean Ilfov se transformă în spital suport pentru a trata pacienții infectați cu COVID-19. Ieri seară am avut această discuție cu ministrul Nelu Tătaru. […] Azi, înainte de toate, e nevoie de foarte multă solidaritate și eu, împreună cu colegii mei, punem pe primul loc oamenii. Pacienții.” Asta 
Radu Kubinschi, Director Consultanţă, Deloitte România: Alocările bugetare româneşti de sub 10% din PIB pentru sprijinirea economiei în contextul pandemiei nu vor putea asigura recuperarea decalajului economic faţă de anul 2019 şi în niciun caz a decalajului faţă de ţările dezvoltate din spaţiul comunitar ….. Întreaga asistenţă financiară consolidată la nivel european este alocată pentru perioada 2021-2027, aşadar previziunile de redresare a economiei conturează o revenire pe termen mediu şi lung. De asemenea, alocarea va finanţa atât eforturile sanitare şi medicale, cât şi redresarea economică, dar cu respectarea condiţiilor impuse de Green Deal. Pentru România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu efectele pandemiei, mai ales având în vedere că ţara noastră va beneficia de unele dintre cele mai consistente alocări – aproximativ 33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă şi încă aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă rambursabilă. Fructificarea la maximum a acestei oportunităţi pune însă în faţa statului român şi un set de provocări majore. Toate resursele financiare vor trebui programate judicios, obţinând beneficii cât mai substanţiale din fiecare euro pus la dispoziţie. Mai mult, atragerea fondurilor respective presupune o capacitate de co-finanţare şi pre-finanţare din partea României, ceea ce, la rândul său, impune crearea spaţiului bugetar necesar acestor cerinţe. Cu alte cuvinte, în proiecţia bugetului, statul român va trebui să identifice sursele necesare de lichidităţi pentru a atrage fondurile. Să nu uităm că, inclusiv pentru fondurile nerambursabile, statul beneficiar efectuează cheltuielile prevăzute, după care adresează cererile de rambursare Comisiei Europene pentru a-şi recupera banii. Pentru programarea ajutorului rambursabil, statul va trebui să investească în economia reală, adică în proiecte dezvoltate cu precădere de către operatorii economici, astfel încât acestea să genereze veniturile şi mai ales lichidităţile de care tot statul are nevoie pentru rambursare. Din această perspectivă, programarea ar trebui să vizeze trei axe principale de investiţii, deplin armonizate cu contextul economic şi financiar în care România se află: – acoperirea cheltuielilor de combatere a efectelor negative asupra sănătăţii publice. Adică imensele cheltuieli cu testarea, carantina, tratarea pacienţilor, achiziţia de medicamente, echipamente medicale etc. şi cu remunerarea celor aflaţi în linia întâi a luptei cu virusul: medici, asistente, infirmiere, angajaţi SMURD, DSP etc. Principiul de alocare pentru aceste intervenţii ar trebui să fie „cât este nevoie” pentru a salva vieţile oamenilor; – asigurarea stabilităţii consumului – analizele economice demonstrează că principalul factor de recesiune economică în România este contracţia consumului, ca urmare a numărului mare de persoane disponibilizate şi a scăderii puterii de cumpărare. Aşadar, este imperios necesar ca statul să ia măsuri pentru a impulsiona consumul să redevină principalul motor de dezvoltare economică, şi nu de recesiune; – asigurarea continuităţii afacerilor, inclusiv prin finanţarea formării stocurilor de materii prime şi materiale critice, care să asigure independenţa economiei pe viitor, în orice situaţie de criză. Intervenţia directă prin finanţarea companiilor aflate în dificultate este cea mai importantă măsură a conservării în stare funcţională a lanţurilor de valoare pentru a evita prăbuşirea acestora şi efectul de cădere în spirală a economiei româneşti. O ultimă remarcă: accesul la importantele oportunităţi oferite de pachetele europene financiare de sprijin nu prezumă eliminarea intervenţiei statului în economie din propriile resurse bugetare. 
Cum face Patriarhia Română presiuni asupra guvernului pentru încă o ”excepție” de la regulile din pandemie. Lista momentelor în care BOR a acționat ca un stat în stat Patriarhia Română face presiuni asupra guvernului să permită pelerinajul de Sfântul Andrei cerut insistent de Arhiepiscopul Teodosie din Constanța. Patriarhia cere guvernului ”să permită în mod excepţional credincioşilor din ţară” să vină în pelerinaj într-o comună din Constanţa, deși cea mai mare parte a județului e în carantină și are una dintre cele mai mare rate de infectare din țară. Arhiepiscopul Teodosie Snagoveanul face presiuni constante asupra autorităților pentru a permite pelerinajul oamenilor de toată țara, în ciuda avertismentelor poliției și jandarmeriei că nu vor accepta încălcarea legislației. Regulile din pandemie arată că au voie să participe la pelerinaj doar cetățenii din localitatea în care se află respectivul lăcaș de cult. Presiunile vin în plină campanie electorală. Patriarhia Română, condusă de Patriarhul Daniel, a sărit în sprijinul Arhiepiscopului Teodosie după ce acesta a raliat în jurul său aripa conservatoare din Biserica Ortodoxă Română. În luna mai, când Teodosie a repetat slujba de Înviere – fapt fără precedent – Patriarhia s-a delimitat timid de inițiativa acestuia. Dar în ultimele luni șeful BOR a încetat orice critică la adresa controversatului ierarh constănțean, care a devenit un reper pentru aripa ”dură” din biserică….. Deși în 2006 Teodosie ![[Video] Arhiepiscopul...](https://img.wall-street.ro/images/pxt.png)
Șiretlicul ÎPS Teodosie Când se perie în oglindă pe barba-i sură, ÎPS Teodosie se închipuie un anarhist. Sfidează autoritatea statului și face stat în stat în propria-i biserică. Îi place că politicienii se tem de el și că Patriarhia îi îngăduie cu sfială toate revoluțiile. Nu acceptă ordinea socială, legile statului și-l amenință pe premierul României, într-o scrisoare deschisă și în cel mai bun spirit anarhist, cu o Revoluție „ca-n 89” (pe care, nota bene, o plasează corect, nu în proximitatea moaștelor Sf. Dimitrie, cum făcea acum o lună PF Daniel, ci în anturajul unui pastor reformat și cam ungur din Timișoara). În primăvară a făcut Paștile de două ori la Constanța, ca un gest de nesupunere civică față de restricțiile impuse de autorități. Acum vrea să-i ducă pe credincioși în pelerinaj la Peștera Sf. Andrei din localitatea Ion Corvin, deși municipiul Constanța și încă o duzină de localități sunt în carantină, iar județul e unul dintre cele mai lovite din țară de pandemie. Legislația în vigoare, dublată de o decizie a instanței care-i interzice asta, nu-l opresc pe ÎPS. Încurajat de însăși conducerea BOR, care-i cere statului să-i dea o derogare ÎPS-ului de la Constanța pentru această „situație excepțională”, vicleanul Teodosie a găsit portița de a se strecura prin hățișurile legislative și prin filtrele de Poliție. Șiretlicul ÎPS Teodosie se regăsește în circulara de mai jos, pe care le-a trimis-o ieri tuturor protoieriilor din Eparhia Tomisului….. Carevasăzică, „toți preoții, personalul clerical și monahal sunt delegați în interes profesional” în localitatea Ion Corvin, la un pelerinaj nenumit astfel. De remarcat suplețea formulării și buna cârmire printre termeni, semn al unei îndelungi experiențe în scrierea notelor către autorități din partea celui care se semna la Securitate „Mache”. Nota li se adresează, prin urmare, tuturor subalternilor ÎPS Teodosie, de la preot, la țârcovnic, clopotar sau femeia de la lumânări. Ca un director de firmă, Teodosie îi „deleagă în interes profesional” să meargă la Peștera Sf. Andrei, adică îi obligă să meargă la muncă, cu declarație. Pelerinajele sunt interzise de autorități, dar mersul la muncă nu, așadar ÎPS-ul transformă peștera Sfântului în punct de lucru, iar cele câteva sute de fețe bisericești în pontatori cu legitimația de gât….. Tare agil Preasfinția Sa! Dacă-și punea talentul acesta creativ în slujba oamenilor, ar fi putut face lucruri cu adevărat mari. Pentru că, iubiți credincioși, mă întreb și vă întreb două lucruri pe final: 1. Dacă un om obișnuit să zicem că face un botez cu sute de persoane și invitații săi se îmbolnăvesc, nu se alege cu un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor? Nu sunt situațiile similare? 2. Unde este Sfântul Andrei, într-o peșteră din comuna Ion Corvin sau într-un salon de Terapie Intensivă? Cine are mai multă nevoie de Dumnezeu, un popă teribilist sau un om care se zbate între viață și moarte într-un spital din Constanța? Integral: https://republica.ro
Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului? În ultimele cinci săptămâni, Bucureștiul conduce detașat la numărul de cazuri noi de COVID-19. Incidența medie la 14 zile, conform ultimului calcul, este de 6,62 / 1.000 de locuitori. Se impune o carantină în Capitală? Președintele Klaus Iohannis a declarat că 
Diagnostic pentru sănătatea României Medici care se întâlnesc zi de zi în saloane și cabinete cu virusul corona au povestit pentru Deutsche Welle despre epuizarea spitalelor și a unui sistem reglementat prin legi rămase în urma vremurilor…. Conform statisticilor oficiale, 20 de mii de bucureșteni s-au infectat cu virusul corona doar de la începutul lunii noiembrie. O medie de 820 pe zi. Dacă eliminăm zilele de weekend, când testările sunt mai puține, media crește semnificativ. Este vorba strict de bucureștenii testați. În realitate sunt mult mai mulți. Pentru că, în majoritatea situațiilor, contacții pozitivilor nu sunt verificați științific. Li se spune să se izoleze și să aștepte cuminți evoluția bolii. Până trece. Toți, însă, ajung să sune la Direcția de Sănătate Publică. Unii pentru a afla ce să facă cu boala lor, alții ca să știe cum pot să nu-și piardă locul de muncă sau să primească banii pe concediul medical, pentru că în izolare nu i-a tratat nimeni, nu i-a văzut nici un medic și nu au nici o hârtie care să ateste că au fost bolnavi…..
“Mama” Polidinului, despre controversele din jurul serului anti-COVID: “Orice vaccin trebuie sa treaca testul increderii publice” ….Dr. Sylvia Hoisie a explicat ca increderea oamenilor in diverse vaccinuri a constituit dintotdeauna o variabila, depinzand de cultura, de dispozitia de a accepta sau nu efectele progresului stiintelor asupra societatii umane, de experienta individuala a fiecaruia. Potrivit sursei amintite, multe dintre intrebarile legate de noul vaccin sunt justificate. “Asistam, de altfel, la efortul de a gasi macar un tratament eficient al celor imbolnaviti, efort care nu odata a dat gres, tocmai pentru ca lumea cercetarii medicale a trebuit sa se adapteze din mers, si foarte repede, la provocare bolii, cu manifestarile ei, fie violente, fie asimptomatice. Daca nu s-a putut stabili un tratament, cum s-ar putea prepara vaccinul care sa previna o boala care n-are inca leac, se intreaba, pe drept cuvant, foarte multi oameni?”, a declarat Dr. Hoisie pentru 
Asociatii ale magistratilor cer demiterea Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu. Magistratii considera ca mandatul a fost “dezastruos”, comparabil in efecte cu cele ale ministrilor Florin Iordache si Tudorel Toader …. “Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie concluzioneaza ca mandatul Ministrului Justitiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse in perioada in care ministri erau domnii Florin Iordache si Tudorel Toader. In interesul unei justitii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu, pentru mai multe aspecte”, au transmis, miercuri, cele doua organizatii ale magistratilor, intr-un comunicat de presa. Potrivit magistratilor, principalele zece motive pentru care ministrul Predoiu ar trebui demis sunt: 1. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin tergiversarea si blocarea modificarilor legilor justitiei, vitale pentru functionarea autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Desi actualul Ministru al Justitiei este in functie de peste un an, “legile justitiei” in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani. 2. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin declansarea, imediat dupa investire, a procedurii de numire in functie a procurorilor de rang inalt si propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori. 3. Promovarea in spatiul public a unor noi modificari ale “legilor justitiei” de natura a afecta grav independenta justitiei. 4. Refuzul sesizarii Comisiei de la Venetia cu privire la proiectele de modificare a “legilor justitiei” prezentate la 30 septembrie 2020, desi prin Raportul 
Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea …. Ministrul Justiţiei are multe de explicat, nu doar despre cum s-a diluat anticorupţia sau despre dosarul de spălare de bani, închis recent, în care personajul central era un prieten bun al lui Liviu Dragnea, căruia actualul ministru al Justiţiei i-a fost avocat: Costel Comana, cel care s-a sinucis în toaleta avionului pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui. E interesantă şi fotografia ministrului Cătălin Predoiu şi cu fostul său amic acuzat de corupţie: Florin Secureanu, fost director al Spitalului Malaxa, descoperit că ar fi furat sume mari de bani, încearcă să impresioneze cu această poză, în aşteptarea unui prim verdict din partea judecătorilor. Cătălin Predoiu crede că un avocat n-ar trebui să aibă scrupule atunci când îşi alege cazurile, aşa că nici corupţia, nici traficul de arme nu-l deranjează pe ministrul Justiţiei. Nu foarte demult, l-a apărat pe Resit Tavan, cetăţean turc acuzat, între altele, că vindea ilegal arme americane în Iran. Ministrul Justiţiei este un pragmatic, e jucătorul care vrea să câştige la fiecare mână, maleabil, supus în faţa celui care l-a ridicat în funcţie, transpartinic, adus în politică de valul Tăriceanu-Patriciu, adoptat de Băsescu şi ulterior de Iohannis, Cătălin Predoiu s-a dovedit adeptul provizoratului şi al stagnării. Nu deranjează şi nu vrea să fie deranjat. Nu vorbeşte despre trecut şi nu-şi asumă greşelile, trece peste ele, ca un cal de curse peste obstacole. Totul e să nu se extenueze şi să nu se dea de gol înainte de vreme. Distorsionările produse în sistemul juridic de PSD în perioada lui Liviu Dragnea au fost păstrate, preluate, prelungite. Secţia Specială croită pentru a-i descuraja pe magistraţii din cazurile de corupţie (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie) pare să fi devenit folositoare şi pentru actuala putere, iar magistraţii vorbesc între ei despre o „justiţie a melcilor” şi despre intervenţiile care se fac pentru dosarele în care apar “galbenii”, adică liberalii, numiţi aşa după culoarea dominantă a siglei PNL. Pentru a relua dosarele de corupţie, şi cele de crimă organizată, Cătălin Predoiu nu avea neapărată nevoie de o majoritate în Parlament. Putea face, însă, cel puţin câteva lucruri decisive, cu susţinerea executivului din care face parte: ar fi putut cere accesul procurorilor la bazele de date ale Fiscului, ale Poliţiei şi chiar ale Serviciului Român de Informaţii, deşi Curtea Constituţională a scos SRI din activitatea de urmărire penală, prima dată în 2016, când Curtea a anulat toate probele obţinute de ofiţerii de intelligence pe baza protocoalelor semnate între reprezentanţii parchetelor şi cei ai Serviciului. A doua oară, la începutul anului 2020, când CCR a decis că probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională nu pot fi folosite în dosare penale. De patru ani, de când nu mai pot fi folosite interceptările SRI, politicienii români au respirat uşuraţi şi n-au vrut să înfiinţeze un serviciu independent, controlat eventual de Parlament, cu o lege clară prin care să fie evitate abuzurile şi care să se ocupe cu ascultarea telefoanelor infractorilor, fie ei corupţi, criminali, traficanţi. În acelaşi timp, vidul lăsat de Curtea Constituţională spre fericirea celor tentaţi de traficul de influenţă, putea fi umplut prin câteva prevederi ale unei Ordonanţe de Urgenţă. Cătălin Predoiu a preferat, în schimb, un proiect supus dezbaterii publice până la primăvară şi care, după cum scrie Adevărul, “e făcut special să pice din nou la Curtea Constituţională”. Pe de altă parte, fără interconectarea la bazele de date ale instituţiilor de forţă şi la ANAF, procurorii nu pot face mai nimic: nu au cum să-i verifice pe cei acuzaţi de fapte de corupţie şi nu-i pot găsi pe traficanţii de persoane. Dacă ar fi existat voinţă politică, într-o singură şedinţă de guvern s-ar fi putut rezolva aceste lucruri. Ministrul Justiţiei pare că se simte bine cu un corp de procurori fără dinţi, care nu are arme să lupte cu infractorii. Justiţia e deficitară în România, a spus-o Comisia Europeană în septembrie în primul Raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană. Legile justiţiei au fost modificate în defavoarea magistraţilor, sondajele arată că doar 37% dintre români consideră că justiţia este independentă. Această percepţie este explicată de oameni prin “imixtiunile sau presiunile exercitate de guvern şi de politicieni asupra justiţiei”, potrivit Raportului privind statul de drept. Sloganul „corupţia ucide” a fost abandonat, deşi dramele nu s-au terminat. Integral: 
Gargară şi politică …. Să plecăm de la “nucleul dur”. Avem PSD şi PNL, două partide cu nuclee specifice relativ stabile, unul pe la 22-25%, celălalt în jurul lui 16-18%. Alegătorii din această categorie nu ascultă decît gargara propriului partid şi fac aproape tot ceea ce este omeneşte posibil să se convingă, de fiecare dată, cu prilejul fiecărei alegeri, că apa chioară a propagandei partidului cu care se confundă e “pălincă” de cea mai bună calitate, în timp ce apa chioară a opoziţiei este mai chioară decît apa chioară. Orice s-ar zice şi orice s-ar întîmpla pe timpul campaniei electorale, votul lor este dinainte hotărît. Ici şi colo se mai schimbă unele elemente din configuraţia motivaţiei de vot, dar el are mereu aceeaşi culoare. USR-Plus, al treilea actor politic semnificativ electoral, dacă are deja un nucleu dur de alegători, atunci el este încă foarte restrîns, probabil în jurul lui 5-7%, asemenea UDMR. Cercul al doilea de mobilizare a votului este aşa zisa zonă satelitară. În general, votanţii aceştia sunt ataşaţi unui nucleu dur, dar relaţia este mai degrabă de tip clientelar. Îmi dai, îţi dau! Nu se identifică cu partidul respectiv, dar nici nu migrează chiar la prima adiere de vînt. Cu excepţia UDMR, care nu are de unde să adune voturi (mă rog, dacă nu i le face cineva cadou, din pix, cum a fost cazul unor înţelegeri cu PSD-ul) cercul acesta este de circa 10-12% pentru fiecare dintre principalele formaţiuni competitioare. Mobilităţile sunt în general în jurul lui 3-5% şi ele pot fi influenţate de ceea ce se întîmplă pe timpul campaniei electorale. Doar că factorul de influenţă este rareori cuvîntul, iar mult mai des “imaginea”, poza sau ipostazele în care se afişează candidaţii principali. Iar conţinutul care influenţează poza este aproape mereu acelaşi: “încrederea” pe care o inspiră. Măsura în care oferă alegătorului atît de necesarul sentiment de securitate personală, oricît de subiectiv ar fi el. În rest, singul factor capabil să mute voturi de la o culoare politică la alta este atitudinea de penalizare, care la noi funcţionează de fiecare dată fără greş. A treia categorie de vot este cel flotant. Nu mai mare de 9-11% din electorat. Un vot iniţial neasignat nici unui partid. Aceştia sunt oamenii care se hotărăsc cu cine votează în ziua votului, de regulă pe drumul de acasă pînă în faţa urnei. Interesant de remarcat este faptul că această specială categorie de votanţi nici nu aglutinează masiv în jurul unui pol, să zicem cel mai atractiv în alegerile respective, dar nici nu se difuzează aleator, adică relativ echilibrat, între competitori. Din această perspectivă, bătălia pentru voturile flotante este, la noi, decisivă pentru stabilirea ierarhiilor finale între principalii competitori. Acel unu, maxim doi la sută, care face dintr-un partid cîştigător şi din celălalt pierzător. În sfîrşit, ultima categorie, deloc nesemnificativă, este cea a absenţilor de la vot. Categoria aceasta se formează din contribuţia tuturor partidelor şi din toate cercurile clasice de vot. În ce proporţii şi cît volum pentru fiecare, iată cheia prea puţin vizibilă, dar hotărîtoare a rezultatului final al alegerilor. În condiţiile acestor alegeri, nu lipsa vorbăriei goale, a gargarei şi propagandei va influenţa mărimea votului absent, ci “teroarea coronavirusului”. Spaima băgată în sîn cu de-a sila şi întreţinută cu cheltuială mare de toate canalele media, mai ales tv, ar putea face ca masa votului absent şi a votului de penalizare să fie mai mare, mult mai mare decît de obicei, iar secţiunile să fie şi ele dezechilibrate. Mai mulţi absenţi din nucleu, decît în mod normal; mai mulţi absenţi din zona flotantă. Una peste alta, puse toate cap la cap, s-ar putea ca la alegerile cu concentraţie mult redusă de gargară în perioada campaniei, defavorizat să fie, cel mai mult, PSD. Cît îi va ajuta pe ceilalţi, rămîne de văzut! Integral: 
Cât de bine o duc pensionarii în programele electorale ale partidelor. Economist: E miopie evidentă Pentru cei aproape 4,9 milioane de pensionari, apropierea alegerilor echivalează de multe ori cu promisiunea unei pensii mai bune. Programele electorale ale principalelor partide sunt pline de promisiuni care pe hârtie sună bine, dar sunt mai dificil de pus în aplicare. România este țara în care aproape un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă, iar pentru mulți alegerile sunt un bun prilej pentru a spera că se mai pot repara inechitățile unui sistem unde pensia minimă este 800 de lei, iar pensia medie pentru un judecător sau procuror este de 19.720 de lei, la nivelul lunii octombrie, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. „Cred că esențial este să fie integrat sistemul pensiilor în modul general de funcționare a economiei, pentru că așa vorbim despre creșteri de pensii sau tăieri pentru pensiile speciale, dar nu vorbim de modul de finanțare, de echilibrul bugetului de pensii, de proiecția acestui sistem în următorii zeci de ani, care este foarte mult influențată și de factorul demografic, nu e vorba numai de o decizie politică”, explică, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia. Acesta subliniază faptul că ”în platformele electorale se discută doar de punctul de pensie care trebuie să crească cu un procent sau altul , ceea ce este o miopie evidentă”. Dochia atrage atenția că problema este una de fond, în sensul în care ar trebui regândit sistemul pensiilor publice în funcție de numărul de persoane care sunt salariate sau au o formă de venit raportat la numărul de pensionari: „din acest punct de vedere, perspectivele sunt îngrijorătoare pentru că avem tot mai puțini oameni care lucrează și care plătesc contribuții care ar trebui să finanțeze un număr mare de pensionari”…..De asemenea, analistul economic atrage atenția că România are cel puțin două categorii „speciale” de pensionari. Pe de-o parte, categoria pensionarilor cu pensii speciale, pentru care ar trebui totuși regândite criteriile de acordare și impunerea unor restricții, pentru că „nu oricine care, întâmplător, a lucrat câțiva ani într-un domeniu trebuie să aibă dreptul la o pensie specială”, iar pe de altă parte, categoria celor cu pensia minimă, mulți dintre ei fiind persoane care au lucrat în agricultură și care au trecut în sistemul de pensii fără să fi contribuit la acest buget și care, din cauză că au venituri mici, ar trebui spijiniți, dar cu alte forme de ajutoare sociale – nu din bugetul de pensii…..Analistul economic Aurelian Dochia subliniază că o creștere a contribuției pentru Pilonul II ar subția și mai mult fondurile pentru pensia de stat (Pilonul I). „Cred că o mișcare rapidă de creștere a contribuției către Pilonul II înseamnă și o diminuare a contribuției către Pilonul I și atunci trebuie să ne întrebăm de unde se finanțează golul care apare. Nimeni nu vrea să răspundă și nici măcar să pună întrebarea aceasta”. Pe de altă parte, în cee ace privește finanțarea Pilonului II cu banii care ar reveni statului din exploatarea gazelor din Marea Neagră, Aurelian Dochia subliniază că statul ar trebui să aibă mai întâi acești bani pentru a vedea unde îi împarte. „Bugetul stă atât de rău și va fi într-o situație atât de critică în anii următori încât mă îndoiesc că va putea rupe din venituri pentru tot felul de cheltuieli”. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/padurea-caraorman2.jpg?w=640&ssl=1)
UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Un șef din Romsilva primește, prin asociația lui, bani europeni pentru pădurea pe care oricum ar trebui să o ocrotească 11:59 Grișa Ivanov, șef al Ocolului Silvic Rusca, Tulcea, aflat în subordinea Romsilva, conduce de câțiva ani o asociație de mediu privată, prin care încasează bani europeni pentru protejarea pădurilor. Ultimul proiect pentru care Ivanov a primit bani vizează pădurea Caraorman, aflată chiar în perimetrul ocolului silvic condus de el. Ivanov neagă că s-ar afla în conflict de interese. Secretele „pădurii întunecate” Pădurea Caraorman, situată pe raza județului Tulcea, a fost declarată în anul 1940 monument al naturii, fiind una dintre cele mai spectaculoase zone forestiere de pe teritoriul țării noastre. Aici se află stejari care depășesc 30 de metri înălțime, liane, dar și un stejar cu o vârstă de 400 de ani, numit și „stejarul îngenuncheat”. Denumirea pădurii, Caraorman, provine din limba turcă și înseamnă „pădurea întunecată”. De gestionarea acestei bijuterii a pădurilor din România se ocupă, de ani buni, alături de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, și Grișa Ivanov – șeful Ocolului Silvic Rusca pe raza căruia se află Caraorman – angajat al Romsilva. Plătit din bani publici ca să apere pădurea Conform legilor care reglementează atribuțiile personalului silvic, Ivanov este cel care trebuie, în virtutea funcției pe care o deține, să: – gospodărească fondul forestier de care răspunde; execute controale în zonă pentru a se asigura de integritatea fondului forestier; – raporteze tăierile ilegale și alte infracțiuni asociate; răspundă de tratamentele, îngrijirea și regenerarea pădurilor pe care le administrează. În același timp, Ivanov este însă și șeful unei asociații de protecție a mediului, Asociația Danubiu, care încasează bani europeni pentru activități de conservare a pădurii Caraorman, de la Ministerul Fondurilor Europene. Astfel, în mai 2019, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), condusă de Ion Munteanu, a încheiat un contract de finanțare în valoare de 9.283.461 de lei, în parteneriat cu asociația lui Ivanov. Din suma menționată, valoarea fondurilor nerambursabile depășește 9 milioane – 7.890.961 de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 1.210.717 lei reprezintă bani de la bugetul de stat. Banii au fost alocați prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității. …. Conform unei anchete publicate de Patrick Andre de Hillerin pe site-ul catavencii.ro, Ivanov a fost partener cu ARBDD și în proiectul care viza conservarea Pădurii Letea din zonă. Jurnalistul a mai scris, printre altele, și că Ivanov a suferit o condamnare, dar a pus și o altă problemă – de ce nu s-a ocupat chiar Romsilva de conservarea pădurii? Integral: 
Preoții, între credință și negoțul cu sfințenie …. An de an, pelerinajele la biserici ce găzduiesc icoane ori moaște făcătoare de minuni adună tot mai mulți credincioși. Anul trecut, la Catedrala Metropolitană din Iași unde se află moaștele Sf. Parascheva, s-au adunat 150.000 de credincioși, un record de închinare și rugăciune laolaltă. Anul acesta, pentru sărbătoarea din 14 octombrie, din cauza restricțiilor impuse de autorități în fața creșterii alarmante a numărului de infectări și decese provocate de Covid-19, la catedrala din Iași au ajuns doar cîteva mii de pelerini. Pentru cei care nu au străbătut zeci de kilometri pe jos, agențiile de turism și-au oferit serviciile contra unor sume destul de piperate. De pildă, Agenția de turism Basilica Travel a Patriarhiei a organizat un circuit de trei zile și două nopți cu cazare la hoteluri de 2 și 3 stele (e vorba de stele românești) cu mic dejun inclus. Costul pentru o persoană a fost de 475 de lei. Adică 100 de euro. Catedrala în care se află moaștele sfinte a strîns, din pomelnice, lumînări, tămîie, cărți bisericești cîteva milioane de euro. Pentru Catedrala Mîntuirii Neamului s-au cheltuit din 2010 – cînd a fost sfințită piatra de temelie – pînă acum peste 150 de milioane de euro, 75% din costuri fiind alocate de guvern și de primăria Capitalei. Specialiștii estimează că pînă la finalizarea, în 2024, a edificiului sfînt costurile vor ajunge la 400 de milioane de euro. Pentru a avea o imagine a raportului cheltuielilor publice dintre sacru și profan, singurul spital modern construit în ultimele trei decenii, cel de la Mioveni-Argeș, care a devenit funcțional la începutul acestui an, a costat 68 de milioane de euro, adică jumătate din cît s-a cheltuit pînă acum pentru construcția catedralei. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/08/h55015363.jpg?w=640&ssl=1)
Laura Codruţa Kovesi, interviu în presa olandeză, despre frauda cu fondurile europene: „Nicio ţară din Uniunea Europeană nu are mâinile curate” … Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European, spune că numai daunele cauzate de frauda TVA se ridică la 30-60 de miliarde de euro anual la nivelul Uniunii Europene. În plus, se cunosc din ce în ce mai multe cazuri de utilizare abuzivă pe scară largă a subvențiilor UE. „Cu Parchetul European, avem în sfârșit puterea și resursele de a urmări infractorii cu guler alb la nivel european”, spune Kovesi. „Kovesi este cea mai bună alegere pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European. E ca un Pitbull”, susţine Sophie in ‘t Veld, europarlamentar. Cât de vigilentă va fi cu fondurile europene de relansare, în valoare de 1.800 de miliarde „Aceste sume enorme nu fac decât să mărească nevoia Parchetului European. Cu fondul de relansare post-corona există mai multă flexibilitate și mai puțină transparență și, prin urmare, un risc crescut de abuz. Parchetul European devine important în acest sens, ca protector al banilor europeni. Vrem să recuperăm efectiv banii, dacă este necesar. Dosarele tratează corupția sistematică și atacurile împotriva statului de drept în UE. Parchetul European devine parte a apărării acestui stat de drept”, spune Laura Codruţa Kovesi. Laura Codruţa Kovesi precizează că Uniunea Europeană trebuie să aloce bani pentru funcţionarea Parchetului European. …. Procurorul-şef al Parchetului European a reamintit că nicio ţară din UE nu are mâinile curate în privinţa utilizării fondurilor europene. La mijlocul lunii octombrie, Laura Codruța Kovesi, spunea că „nu există stat curat în UE”. Întrebată de problemele legate de fraudarea subvenţiilor UE din Ungaria, Kovesi a precizat că atunci când a luptat împotriva corupției ca procuror în România, au existat aproape întotdeauna legături cu cazuri din Ungaria și Bulgaria. :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/hepta5102735.jpg?w=640&ssl=1)
80% din pacienții COVID internați în secțiile ATI din Norvegia s-au recuperat. În România, rata de supraviețuire pe patru spitale e sub 35% În Marea Britanie, 50% din pacienții intubați supraviețuiesc. La cele patru spitale din București, Timișoara, Arad și Cluj care au oferit publicului cifrele, în România, șansele de viață pentru oamenii intubați sunt între 5% și 25%. ”80% din pacienții care au ajuns la Terapie Intensivă s-au recuperat”. Aceasta a fost observația făcută de jurnaliștii de la norwaytoday.info după raportările oficiale ale Institutului de Sănătate Publică privind evoluția pandemiei din ultimele două săptămâni. Cifrele oficiale au arătat că, începând cu 8 noiembrie, 273 de pacienți confirmați pozitiv cu noul coronavirus au ajuns în secțiile de Terapie Intensivă, reprezentând 16% din cei spitalizați. Mediana vârstelor celor internați la ATI în Norvegia: 62 de ani ”260 dintre acești pacienți nu se mai află la ATI, 210 s-au recuperat, 50 au decedat, iar 13 sunt în continuare sub tratament”, scrie publicația nordică, precizând că vârsta mediană a acestora este de 62 de ani. Mediana înseamnă că jumătate dintre cei 273 de pacienți au vârste de sub 62 de ani, celalaltă jumătate fiind de peste 62 de ani. …. Într-un raport oficial al Centrului Național de Audit și Cercetare pentru Terapie Intensivă din Marea Britanie 50% dintre pacienții COVID ce au ajuns la ATI până în data de 31 august au supraviețuit. …. 
Cum ne ferim de valul trei al pandemiei? …. În lipsa unor măsuri mai ferme şi mai eficiente împotriva COVID-19, nu doar că nu vom stăpâni actuala situaţie, dar riscăm să ne prindă şi valul al treilea al pandemiei cu temele nefăcute. Emisarul special al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, David Nabarro, a criticat ţările europene pentru felul în care au gestionat cel de-al doilea val al pandemiei şi a spus că un al treilea bate la uşă. „Răspunsul Europei a fost insuficient. S-a greşit pentru că, în vară, nu s-a construit o infrastructură capabilă să combată COVID-19, după ce primul val a ajuns să fie ţinut sub control. Acum avem al doilea val. Dacă nu vom construi infrastructura, vom avea un al treilea val, foarte devreme, anul viitor“, a spus David Nabarro, într-un interviu pentru grupul de presă elveţian CH Media Group. El a invitat ţările europene să se uite la măsurile luate de unele ţări asiatice: 
Realitatea din spitalul din Piatra Neamt: “Cladirile sunt in stare deplorabila, biserica este intretinuta si la inaltime” Carmen Uscatu, una dintre fondatoarele Asociatiei Daruieste Viata, descrie intr-o postare pe 
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/ati-h56505854.jpg?w=640&ssl=1)
Comisia Europeană pune la dispoziţia spitalelor 200 de roboţi pentru dezinfectare …. Într-un comunicat, Comisia Europeană (CE) anunţă că a decis să vină în sprijinul unor spitale care şi-au manifestat interesul pentru roboţii ce pot fi folosiţi la dezinfectare. CE explică şi felul în care acţionează un astfel de robot. „Spitalele din majoritatea statelor membre şi-au exprimat nevoia şi interesul de a primi aceşti roboţi, care pot dezinfecta camerele standard pentru pacienţi utilizând lumina ultravioletă, într-un timp scurt chiar şi de numai 15 minute, contribuind astfel la prevenirea şi reducerea răspândirii virusului. Procesul este controlat de un operator situat în afara spaţiului care urmează să fie dezinfectat, pentru a se evita orice expunere la lumina UV”, se arată în comunicatul Executivului european. „Dezvoltarea de tehnologii poate crea vectori ai schimbării, un bun exemplu în acest sens fiind roboţii pentru dezinfectare. Salut această acţiune menită să ajute spitalele noastre din Europa să reducă riscul de infectare – un pas important în combaterea răspândirii coronavirusului”, notează vicepreşedinta CE Margrethe Vestager, citată în comunicat. Roboţii vor fi achiziţionaţi şi livraţi în următoarele săptămâni. Conform Comisiei Europene, un buget specific de până la 12 milioane de euro este disponibil în acest sens prin Instrumentul de sprijin de urgenţă. Integral: :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/10/hepta5232659.jpg?w=640&ssl=1)
SURSE Partidele de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru noua guvernare USR-PLUS vrea Justiţia, UDMR vrea Cultura, PMP vrea diaspora, însă PNL n-ar vrea să împartă nimic. Liberalii visează la un guvern monocolor, susţinut în Parlament de partide-balama, care să fie recompensate cu funcţii din eşalonul doi al puterii, susţin surse politice pentru „Adevărul”. UDMR îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să suţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local şi a banilor din PNDL. Ultima dată, UDMR a fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. În 2016, maghiarii au semnat un protocol de colaborare cu PSD şi ALDE, fără a avea miniştri în Executiv. Astfel, în ultimii patru ani, UDMR nu a fost, scriptic, la putere, însă, financiar, a beneficiat de toate avantajele guvernării. Liderii UDMR vor cere la negocieri trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea, susţin surse politice pentru Adevărul. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului Kelemen Hunor. …. Dan Barna şi Dacian Cioloş mizează că PNL nu va putea forma o majoritate fără Alianţa USR-PLUS, prin urmare vor cere la negocieri ministerul Justiţiei, ministerul Fondurilor Europene, ministerul Educaţiei şi ministerul Mediului, susţin surse politice. USR-PLUS şi-ar mai dori şi Sănătatea, însă liberalii vorsă-l menţină în funcţie pe actualul titular Nelu Tătaru. Una dintre variantele USR PLUS pentru ministerul Fondurilor Europene e Dan Barna, fost secretar de stat în timpul Cabinetului Cioloş. De asemenea, Dan Barna râvneşte şi la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, susţin sursele citate. Liderii PNL din jurul premierului Ludovic Orban ar prefera un guvern monocolor, format doar din miniştri liberali, susţinut în Parlament de o majoritate din care să mai facă parte PMP, UDMR şi cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, explică sursele citate. Pentru un plus de credibilitate, liberalii pregătesc un guvern suplu (15-16 ministere), prin urmare nu-şi doresc să împartă portofoliile – şi aşa puţine – cu alte formaţiuni politice. PMP ar urma să primească funcţii de secretar de stat, şefia unor comisii parlamentare, prefecţi şi directori de instituţii deconcentrate, astfel încât Eugen Tomac şi restul partidului să simtă că sunt la putere. Integral: 
Mega-scandalurile de coruptie in care politicienii si-au implicat copiii si nevestele ….Cum si-a infundat Daniel Tudorache fosta sotie Sambata, 21 noiembrie, procurorii DNA au fixat o cautiune de 1 milion de euro pentru Daniel Tudorache si de 200.000 de euro pentru fosta sa sotie, Adina Tudorache, acuzata de complicitate la spalarea banilor. Desi cei doi sunt divortati in acte, un divort consumat in urma cu 20 de ani, dupa cum se poate observa din postarile celor doi de pe :quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/hepta5496421-1.jpg?w=640&ssl=1)
Lodovică, începi să mă-nspăimânți! ….. Da’ reportajul de la Târgu Mureș, cel în care un inginer de specialitate a fost făcut praf și pulbere de menestrelii tăi de partid, văzutu-l-ai? Omul a început de jos, vindea ziare la chioșc de la 15 ani ca să poată face școală; a lucrat și-n facultate pe brânci,a ajuns director prin concurs, n-are nicio o insigna de partid – și l-ați ejectat ca să puneți în locul lui un vânzător. Place-ți? Vrei să suni la copiii inginerului să le explici cum stă treaba? Zi-le și lor că așa sunt vremurile! Că le-ați pedepsit tatăl, obligându-l la navetă de două sute de kilometri doar ca să-l faci să înțeleagă că nici Dumnezeu nu-l mai salvează din ghearele partidului! Poți? Hai sună, că la tine-i gratis – poporu-ți plătește telefonu’. Ceea ce face PNL acum am mai văzut. A făcut decenii la rând și PSD. Cu același cinism negociat prin birouri de șefi, imediat după câștigarea unor alegeri: ”asta-i situația, acum suntem noi la putere, scrie-ți demisia”. Așa s-au distrus destine, instituții, o țară întreagă. S-a distrus încrederea că ne mai putem reveni din băltoaca asta, că democrația chiar e un reper istoric de luat în seamă. Că Ceaușescu nici n-a fost așa de rău. Ce nu înțeleg ăștia de la marile partide: puterea unui politician e într-adevăr putere doar dacă ea devine bun public. Te trimit în parlament pentru că vreau, prin votul meu, binele public; pentru asta îți plătesc indemnizație de patru mii de euro lunar, secretară,pensie specială, bilete de avion, bani de chirie la București, bani pentru benzină, cabinet parlamentar, ciorbă cu doi lei două’ș’cinci la bufetul Casei Poporului. Cine sunt ăștia care fac jocurile în marile partide? Ce-au fost ei înainte de-a ajunge boiernași de partid și de stat? Mulți dintre ei, jalnice târâtoare prin economia de piață, trufandale ciudate ale anti-selecției, șmecherași de succes ai tranziției. Au ajuns consilieri, au prins gustul puterii personale, al complicităților, și acum au trecut țara pe numele lor. Toți ăștia ar putea fi luați mâine de DNA, da-s liberi, prosperi, rotofei. Nu le mai pasă. Lodovică, care să fie diferența între Oprișan de Vrancea și Chirteș de la Mureș? Ce-l recomandă pe Ervin Molnar ca să fie șef peste Apele Române? Că a fost șef de cabinet al unui prefect? Firma aia de canalizare abonată la bani publici? Numa’ două milioane de euro… Mă-nspăimântă ideea că la noi nu se poate altfel. Așa cum pesediștii și-au bătut joc de social-democrație, așa vă bateți și voi joc de liberalism! Vreți putere totală, hămesiții din partid urlă că le e foame și musai să-i hrăniți. V-au lipit afișe, și-au rupt planetarele în campanie, v-au așteptat cuminți în fața crâșmei să vă ducă acasă – acum vor și ei. Pariez că erați mai liniștiți dacă nu apăreau berbecuții ăștia de la USR, care vă vor mânca ficații de câte ori veți pune directori prin sms sau alte nemernicii; ce bine v-ar fi fost doar cu pesediștii – ei înțeleg cum stă treaba, ”cum sunt vremurile”: tura asta ai noștri, tura viitoare ai voștri. Scandalul de la Târgu Mureș are și o parte bună: vine partidul să pună un neica-nimeni în locul tău? Dacă nici tu n-ai fost un neica-nimeni pus de partid, protestează. Fă-ți cunoscut cazul! Dă telefon ăluia care te schimbă și bagă-l, pe românește, în mă-sa! Lodovică, ai mare noroc – altul mai puțin învins ți l-ar fi bătut pe gângavu’ ăla de partid de se căca pe el! Îl arunca afară cu un șut în spate! Pentru că asta meritați voi, ăștia care de trei decenii vă bateți joc, useliștii de spurcat succes. Lodovică, te-ai uitat la reportaj? Când inginerul vorbește despre barajul de la Zetea, ăla care acoperă cu o lama de apă de zece metri un oraș întreg, ce-ai simțit? Când arată pozele copiilor? Da’ când îl îneacă plânsul? Până acum am crezut că omul politic rumân e, în general, un prost; acum am văzut că e și rău. Integral: 
