Buna dimineata intr-o zi de joi, 30 aprilie! Administratia Nationala de Meteorologie a emis, miercuri dimineata, o informare de vreme rea valabila pentru toata tara. Aceasta intra in vigoare la ora 12:00 si expira joi la 22:00. In intervalul mentionat, in cea mai mare parte a tarii, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica ce se va manifesta prin averse, frecvente descarcari electrice, intensificari ale vantului, vijelii si izolat caderi de grindina. Ploile vor avea si caracter torential, iar cantitatile de apa vor depasi punctiform, in perioade scurte de timp sau prin acumulare, 15…25 l/mp. Astfel de fenomene se vor semnala si in primele zile ale lunii mai, in majoritatea regiunilor. In Capitala, joi, vremea va fi deosebit de calda. Cerul va fi variabil, iar cu o probabilitate mai mare spre seara gradul de instabilitate atmosferica va fi in crestere si se va manifesta prin innorari accentuate, intensificari de scurta durata ale vantului, posibil vijelie, averse slabe si descarcari electrice. Temperatura maxima va fi 25…26 de grade, iar cea minima de 10…11 grade.
Factual.ro: Firea a mintit cand a spus ca a investit 100 milioane de euro anual in spitale. Iata cifrele reale Dupa ce s-a decis, prin ordonanta de urgenta, ca Ministerul Sanatatii sa preia unitatile sanitare din subordinea autoritatilor administratiei publice locale, pe perioada starii de urgenta, primarul Capitalei, Gabriela Firea, a comentat situatia. Ea a fost intrebata la B1 TV daca ar fi de acord cu preluarea spitalelor aflate in administrarea PMB de catre Ministerul Sanatatii. Edilul Capitalei a spus atunci ca trecerea unitatilor spitalicesti in subordinea autoritatilor locale a avut loc din cauza resurselor financiare limitate ale ministerului si a explicat ce investitii s-au facut la Bucuresti. “Este stiut faptul ca spre exemplu in Bucuresti, (…), de trei ani de zile, spitalele care apartin Primariei Capitalei sunt mult mai dotate, s-au facut investitii anual de 100 de milioane de euro in toate spitalele (…)”, a spus ea…..In total, Primaria a investit 341.758.607 de lei, adica 70.551.190 de euro. Practic, nici macar in total suma nu se apropie de cat a spus Firea ca s-ar fi investit anual. Integral: http://www.ziare.com
Augustin Zegrean: În starea de alertă nu se pot da amenzi și ordonanțe militare. Care este diferența față de starea de urgența Augustin Zegrean, fostul președinte al Curții Constituționale, afirmă că pe timpul stării de alertă cetățenii nu pot fi amendați, cum se întâmplă pe timpul stării de urgență. De asemenea, nu pot fi emise ordonanțe militare, iar cele care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgență. „Starea de alertă este mai simplă, mai mică decât starea de urgență. Starea de urgență este la nivelul ministrului de Interne, decretată de președinte. Starea de alertă este declarată de Comitetul pentru situații de urgență, cu aprobarea premierului”, a explicat Augustin Zegrean, la Digi24, care sunt diferențele dintre cele două situații. Fostul președinte CCR a mai spus că și pe timpul stării de alertă pot fi restrânse anumite drepturi și libertăți individuale, dar nu se pot da amenzi și nici ordonanțe militare. „În starea de alertă nu se pot da ordonanțe militare. Se pot da doar ordine, care nu au aceeași putere. De asemenea, în starea de alertă nu se pot stabili amenzi”, a declarat Augustin Zegrean, precizând că ordonanțele militare care sunt acum în vigoare expiră odată cu starea de urgență. „Dacă vor să mențină amenzile, vor trebui să dea o lege”, a mai spus el, precizând că, din punctul lui de vedere, era de preferat varianta legii în locul ordonanțelor militare pentru actuala stare de urgență. Guvernul și Președintele analizează ipoteza declarării stării de alertă după data de 15 mai, când expiră starea de urgență instituită prin decret de Klaus Iohannis. Integral: https://www.digi24.ro
Discutii in CSM pentru numirea unui nou sef la Sectia Speciala. Birchall: Iordache, Toader si Savonea nu renunta Comisia de Resurse Umane si Organizare din CSM a inaintat Plenului CSM doua propuneri de organizare a unui concurs pentru numirea in functia de procuror-sef al Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, cunsocuta ca Sectia Speciala, si de organizare a unui concurs pentru numirea procurorilor cu functii de executie in cadrul Sectiei Speciale.Deciziile din aceasta comisie au fost luate marti cu majoritate de voturi, conform procesului verbal postat pe site-ul CSM. Propunerile au fost facute in contextul in care ministrul Justitiei, Catalin Predoiu a pus in dezbatere publica un proiect legislativ de desfiintare a acestei sectii. In plus, infiintarea acesteia este criticata de asociatiile de magistrati, de societatea civila si mai multe organisme internationale. Sectia Speciala este fara sef, dupa ce Lia Savonea a incercat de sapte ori anul trecut sa o impuna la conducere pe procuroarea Adina Florea. Atunci, cea care s-a opus vehement a fost fostul ministru al Justitiei, Ana Birchall, care s-a pozitionat mediatic in fruntea taberei anti-Sectia Speciala. Intre timp, componenta Plenului CSM a fost schimbata, in primul rand Ana Birchall este inlocuita cu Catalin Predoiu, iar in locul procurorului general va intra Gabriela Scutea, anul trecut la aceste sedinte participa Bogdan Licu, care era interimar pe aceasta functie…..”Asadar, “competentele” de a solicita retragerea cailor de atac din dosarele in curs sau solicitarea de “analiza a unor dosare” par sa fie foarte importante, chiar critice, nu?? Votul final si decisiv va fi dat de plenul CSM. Din punctul meu de vedere, ar trebui sa se avanseze cu analiza proiectului de lege privind desfiintarea SIIJ, nu sa se declanseze proceduri de ocupare a unor functii in cadrul SIIJ. Dar se pare ca Iordache, Tudorel Toader, Savonea si gasca care au mosit si promovat aceasta sectie, o sectie care in forma actuala este toxica pentru sistemul judiciar si justitia din Romania, nu renunta! Integral: http://www.ziare.com
Vera Jourova ii raspunde Mariei Grapini, dupa ce a cerut CE sa opreasca desfiintarea SS, desi era ceruta in MCV Vicepresedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, arata intr-un raspuns transmis in scris europarlamentarului roman Maria Grapini, ca a luat act de chestionarul lansat de ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, in noiembrie 2019, care arata ca majoritatea magistratilor solicita desfiintarea Sectiei de Investigare a Infractiunilor din Justitie (SIIJ), cunsocuta ca SS. Vera Jourova mai scrie ca a luta act si de proiectul legislativ de desfiintare a sectiei inaintat de ministrului Justitiei pentru consultare in februarie 2020. “Comisia subliniaza, totodata, ca la Curtea de Justitie a Uniunii Europene exista o serie de trimiteri preliminare pendinte avand ca obiect compatibilitatea cu dreptul Uniunii a Sectiei speciale pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati,” scrie Jourova, potrivit site-ului Parlamentului European. Comisarul european reaminteste ca in Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si de Verificare (MCV) din noiembrie 2018 se preciza ca legile justitiei modificate, care intrasera in vigoare in iulie si in octombrie 2018, puteau avea ca rezultat exercitarea de presiuni asupra judecatorilor si procurorilor si, in ultima instanta, puteau submina independenta, eficienta si calitatea sistemului judiciar.”Legile in cauza introdusesera noi riscuri, in special prin intermediul Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati. O serie de modificari suplimentare menite sa accelereze infiintarea sectiei speciale si sa ii extinda competentele au accentuat aceste preocupari. In Raportul MCV din octombrie 2019 se preciza ca functionarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor comise de magistrati confirmase temerile ca sectia respectiva putea fi utilizata ca instrument de presiune politica si ca modalitate de a schimba cursul procedurilor penale, in special in cazurile de coruptie la nivel inalt”, mai scrie Vera Jourova….”Inca nu au fost luate masuri in urma recomandarii MCV din noiembrie 2018 de a revizui legile justitiei tinand cont pe deplin de recomandarile formulate in cadrul MCV si de cele emise de Comisia de la Venetia si de GRECO,” conchide Vera Jourova….Vicepresedintele Comisiei Europene a facut aceste precizari dupa ce europarlamntarul Maria Grapini i-a solicitat in scris mai multe raspunsuri legate de Sectia Speciala. Grapini folosea in interpelarea ei mai multe date false, asa cum au dezvaluit asociatiile de magistrati, DNA si Inspectia Judiciara. Integral: http://www.ziare.com
Medicul Mircea Beuran, trimis în judecată de DNA în dosarul în care este acuzat că ar fi primit mită peste 10.000 de euro Fostul preşedinte al Senatului Universităţii de Medicină şi Farmacie din Bucureşti Mircea Beuran a fost trimis în judecată, miercuri, de procurorii DNA, în dosarul în care este cercetat sub control judiciar după ce ar fi primit de la un medic bani şi bunuri în valoare de peste 10.000 de euro entru a scoate la concurs un post de asistent universitar în specialitatea chirurgie generală. Procurorii arată în rechizitoriu că în 18 decembrie 2018, Mircea Beuran, în calitate de președinte al Senatului Universitar, director al Departamentului 10 Chirurgie, respectiv șef al Disciplinei Chirurgie Generală în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București, ar fi primit de la o persoană, medic într-o unitate spitalicească din București (martor în cauză), bani și bunuri în valoare de peste 10.000 de euro, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în îndatoririle sale de serviciu. Beuran ar fi primit banii respectivi pentru ocuparea de către martor a unui post de asistent universitar pe perioadă determinată (în specialitatea chirurgie generală în cadrul U.M.F. „Carol Davila” București), “îndatoriri ce puteau fi realizate de către inculpat prin oricare din actele care intrau în competența sa, în oricare din calitățile sale menționate anterior”. Procurorii mai spun că au pus sechestru pe suma de 10.007,5 euro dintr-un cont bancar al lui Beuran. Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București. Integral: https://www.hotnews.ro
Școală, în orice condiții! Mi-am petrecut prima parte a zilei de duminică, pregătind suportul cursului pe care urma să îl am marți. Curs de Literatură franceză, consacrat Discursului baroc și clasic în secolul al XVII lea, a cărui temă punctuală era dinamica creației molierești. Predau respectiva disciplină numită „fundamentală” de aproape trei decenii, așa că, aparent, nici o problemă. Numai că predarea online impune cu totul alte reguli. De aici, nevoia restructurării. A unei regândiri a cursului. A modalității transmiterii informației. În clipa în care mi-am încheiat munca, m-am gândit că mai am de tras astfel vreo două-trei săptămâni și, gata!. Revenim și studenții, și eu în sala de curs. Pe urmă, mi-am reamintit că sala rezervată e una mică, de abia potrivită pentru cei 20 de studenți din anul I Franceză, că distanța între ei sau între mine și ei nici vorbă să poată fi de 1, 5 metri, că va trebui fie să recurg la predatul în două serii, fie să îi rog să frecventeze alternativ prelegerile. Tuturor acestor probleme li s-a găsit, numai că doar aparent și parțial, soluția luni. Desigur, e un fel de a zice că avem o adevărată soluție. Dar ea a apărut atunci când președintele Iohannis a făcut anunțul în conformitate cu care ne vom întoarce, fizic, în școli și universități de abia la toamnă. Până atunci, continuăm cam tot în felul în care am fost obligați să lucrăm din 9 sau 10 martie încoace. Online, în formule concentrate pe care, să recunoaștem, până la venirea pandemiei nici măcar nu voiam să le luăm în calcul. Cum spuneam, soluția impusă de autorități este departe de a fi una ideală. Nici confortabilă. Este, însă, pentru moment unica posibilă. Se așteaptă clarificări viitoare legate de formele și formulele de verificare, de cum se va susține examenul de licență, despre cum își vor prezenta disertațiile cei de la Master, despre admiterea „bobocilor”. În cazul acestora din urmă, va trebui ca factorii responsabili să ia cât mai repede posibil o hotărâre în ceea ce privește Bacalaureatul. Și oricât nu ne-ar plăcea intruziunea politicului în școală, de data aceasta este vorba despre o decizie politică. Înțeleg că, pentru moment, agreată ar fi soluția tradițională. Aceea cu examene normale, susținute în săli, în fața comisiilor, numai că la noi de câțiva ani încoace Baclaureatul s-a transformat într-un fel de festival care durează în jur de zece zile, iar lucrul acesta cred că nu mai prea este posibil. Se discută și despre recursul la ceea ce s-ar putea numi “soluția franceză” care ar face ca diploma de Bacalaureat să se acorde pe baza mediilor obținute în cursul anilor de studii. Cât este însă de corectă o astfel de decizie prin raportare la ceea ce s-a întâmplat în anii trecuți, la promoțiile anterioare (vor recurge la această oportunitate neaștepate și cei picați în anii anteriori, li se va da dreptul să o facă?) cât de corectă dacă iei în calcul cât de mare este exigența cotidiană la un liceu de top și cât de scăzută la unul tehnologic? În fiecare an de când fostul ministru, dl. Petru Daniel Funeriu, a avut curajul de a impune un Bacalaureat cinstit (nu-i vorbă, între timp lucrurile s-au cam „relaxat” à la roumaine) este frapant ecartul dintre notele și mediile obținute de unii dintre candidați în timpul anilor de studii și rezultatele de la ceea ce se chema pe vremuri Examenul de maturitate. Știm cu toții cauzele, dar nu ne-am atins de ale nici măcar cu o floare. A funcționat celebrul “merge și așa” despre care a scris, cândva, în România literară, o antologică tableta doamna Ana Blandiana….Ceea ce s-a întâmplat în învățământ, în educație din 9-10 martie încoace a pus în evidență nenumărate hibe. Care nu se rezolvă doar prin creșterea salariilor personalului didactic. Vom reflecta la hibele în cauză? Le vom găsi modalități de îndreptare? Sincer să fiu m-a îngrijorat sintagma “în orice condiții”, prima care a ieșit pe gurița doamnei Monica Anisie, încă ministru al Educației Naționale. Integral: http://www.contributors.ro
Valentin Lazea: Un stat este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, dar nu faţă de supravieţuirea fiecărui IMM Multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, fără doar şi poate, dar un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, nu faţă de supravieţuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi, mai ales într-o economie de piaţă, a declarat, marţi, într-o videoconferinţă de specialitate, Valentin Lazea, economist-şef Banca Naţională a României (BNR), potrivit Agerpres. Foarte pe scurt: – Dacă nu am avea situaţia deficitelor gemene care ne trag în jos foarte tare, am avea o şansă să ieşim din criză. – În privinţa evoluţiei pandemiei, probabil că o să avem o evoluţie în W. – Credem noi că le-a luat două luni chinezilor. De unde ştim cât le-a luat chinezilor, într-adevăr? -Va exista o situaţie în care datoriile publice vor creşte, se vor arunca asupra generaţiilor viitoare.-Economiile care vor arunca la gunoi principiile şi lucrurile învăţate în sute de ani, cum de altfel le vor şi arunca, vor fi fragile. -Băncile centrale au fost transformate în femeia de serviciu care face curăţenie după petrecerea guvernelor şi a statelor – Nu este un moment care trebuie invidiat, pentru că, în momentul în care regina va deţine hălci mari din economie, se va dezlănţui un val populist peste tot. “Multe întreprinderi mici şi mijlocii vor dispărea, fără doar şi poate. Haideţi să nu confundăm două principii clare: un stat, un Guvern este răspunzător faţă de sănătatea fiecărui cetăţean al său, dar nu este răspunzător faţă de supravieţuirea fiecărui IMM sau fiecărei întreprinderi mai ales într-o economie de piaţă. Am ajuns în lumea de astăzi să se considere că statul trebuie să salveze toate întreprinderile… Or, unde mai este economia de piaţă în toată chestia asta?“, a spus Lazea. – România are câteva atuuri faţă de alte ţări din Europa Centrală şi de Est, care ar putea să o facă să iasă mai bine din criză. Şi anume, noi nu avem un comerţ exterior atât de dezvoltat precum ţările de la Vişegrad, care sunt mai lovite din acest punct de vedere, noi nu avem un turism care să se bazeze atât de mult pe venirea turiştilor străini, deci o slăbiciune care devine o forţă în actualele împrejurări, şi România are relativ mai puţini angajaţi în microîntreprinderi, ceea ce pare chiar surprinzător faţă de ţările Europei Centrală şi de Est. – Cu alte cuvinte, dacă nu am avea situaţia deficitelor gemene – deficitul fiscal şi deficitul bugetar – care ne trag în jos foarte tare, am avea o şansă să ieşim din criză…..”Vom avea o situaţie în care vor creşte datoriile publice şi se va arunca pisica moartă a datoriilor în mâinile oricărui ar fi să fie. Cu alte cuvinte, se vor socializa pierderile, se vor arunca datorii asupra generaţiilor viitoare, se va intra în defaulturi – nu se vor mai plăti creditorii, inflaţia pe termen lung va creşte şi toate acestea, la urma urmelor, vor avea ca rezultat o fragilitate. Economiile care vor arunca la gunoi principiile şi lucrurile învăţate în sute de ani, cum de altfel le vor şi arunca, vor fi fragile. Aviz şi economiilor occidentale şi celei româneşti care, prin mimetism, va face aceleaşi prostii ca şi occidentalii“, a menţionat oficialul BNR…..Băncile centrale au fost, deja, transformate în femeia de serviciu care face curăţenie după petrecerea guvernelor şi a statelor, pentru care nu a plătit nimeni, a declarat Valentin Lazea. “Acest rol se va amplifica, în sensul că nu numai dobânzile vor fi sub rata inflaţiei mult timp de acum încolo, poate chiar decenii. Dacă La Fontaine, fabulistul francez, ar trăi în zilele noastre ar fi obligat să scrie cât de şmecher a greierul care îşi vede de viaţă, şi cât de fraieră este furnica, cea care economiseşte. Întrebaţi 99% din economiştii lumii şi vă vor spune că e bine să fii greiere, nu furnică”, a susţinut Lazea. Economistul şef al BNR a afirmat că un lucru negativ va fi că băncile centrale, cumpărând direct de pe piaţa primară datorie guvernamentală, vor ajunge să deţină părţi tot mai mari din economie, fapt ce va genera un val populist ce se va întreba de ce bancherii centrali au atâta putere. Integral: https://economie.hotnews.ro
Ioan Stanomir, despre momentul 15 mai: „Nu există țară care să-și desfășoare activitatea online” …„Treaba statului, în acest moment, este să își țină cetățenii în siguranță și să se concentreze pe planificarea ieșirii din această închidere care ne este fatală din punct de vedere economic și social. Problema școlilor și a universităților este rezolvată, prin faptul că nu vor fi redeschise. Așadar, unitățile de învățământ nu sunt o povară pentru noi, acum, dar trebuie să înțelegem că o parte dintre cei care lucrează se vor întoarce la locurile lor de muncă, orașele noastre își vor recăpăta chipul lor relativ normal, cu mișcare, oamenii vor purta, probabil, echipamente de protecție. Dar aș insista asupra unui lucru: omul este un animal social. El socializează pentru că întregul lui comportament este legat de interacțiunea cu ceilalți. Rolul autorităților este de a avea grijă ca aceste interacțiuni să nu fie periculoase și amintesc de importanța luării unor măsuri de protejare a populației în mijloacele de transport public. Degeaba vorbim despre stare de alertă, dacă vom avea aglomerări la metrou. Toți cei care știu cum funcționa metroul în urmă cu câteva luni înțeleg că metroul reprezintă coloana vertebrală a transportului din București, este elementul fără de care nu putem funcționa, iar siguranța epidemiologică impune, în mod cert, evitarea aglomerărilor. Mi se pare că aceasta ar trebui să fie o prioritate: cum gândim concentrarea de mijloace de transport în comun, pentru ca timpul de așteptare să scadă, iar riscul de contaminare să fie minimizat? Pentru că dacă noi ne închipuim că putem să ținem societățile blocate, vom ajunge la o situție de colaps. Iar colaps înseamnă limpede o criză politică, o criză socială și o destructurare a societății”. „Poliția și Jandarmeria nu au ce să caute tot timpul pe străzi, într-un stat civilizat și pașnic, cum cred că este încă România” Profesorul Ioan Stanomir a mai comentat și care sunt drepturile și libertățile cetățenilor, precum și responsabilitățile lor într-un stat de dret, inclusiv în timpul stării de urgență: „Condiția naturală a oamenilor, într-un stat democratic, este libertatea. Corelatul libertății este responsabilitatea. Cine încalcă legea are de a face cu legea, este un principiu clar. Cei care nu încalcă legea nu trebuie să aibă de a face cu Poliția și cu Jandarmeria. Poliția și Jandarmeria nu au ce să caute tot timpul pe străzi, într-un stat civilizat și pașnic, cum cred că este încă România. Este foarte important să subliniez că aceste măsuri, pe timpul stării de alertă, se justifică doar cât timp statul le utilizează nu pentru a-i sufoca pe cetățeni, nu pentru a-i intimida, nu pentru a perturba viața economică, ci pentru a-i proteja pe cetățeni și viața economică”. Referitor la capacitatea României de a-și reveni, într-un timp rezonabil, la normalitate, Ioan Stanomir a arătat că, „dacă nu reușim să revenim la o stare normală de existență, înseamnă că ne merităm soarta și că vom fi fericiți să avem declarații pe propria răspundere toată existența, ca să explicăm cum ne ducem până la colțul străzii, că vom fi încântați să avem Poliția și Jandarmeria în colț, nu pentru a prinde infractorii, ci pentru a-i identifica pe cetățenii pașnici și pentru a-i da statului puterea de a ne decide vețile. Dacă este așa, mă întreb retoric la ce a fost bună experiența noastră din ultimii 30 de ani?”…..„Această stare de perturbare a societății noastre este fundamental una provocată de o criză epidemiologică, iar ea nu trebuie să devină o criză politică. Dacă devine o criză politică, înseamnă că din plan epidemiologic trecem în plan constituțional și politic și punem întrebări asupra regimului politic. Ori regimul politic este bazat pe libertăți, pe dreptul la critică, pe dreptul la mișcare și pe capacitatea cetățenilor de a interacționa liber. Cred că la aceste lucruri nu trebuie să renunțăm. Trebuie să înțelegem cu toții că, la un moment dat, nu trebuie să sacrificăm întreaga mișcare economică într-o societate, în numele combaterii unei epidemii. Combaterea unei epidemii depinde și de capacitatea noastră de a genera venituri suficiente pentru a sprijini sistemul medical. Mă bucură că statul român este preocupat de sănătatea cetățenilor săi, dar mă neliniștește că nu este preocupat să adopte acele măsuri pentru a stăvili infecțiile și contagiunea din mediul spitalicesc. Aceasta mi se pare că este problema fundamentală, iar responsabilii din statul român ar trebui să facă eforturi semnificative pentru a-și îmbunătăți capacitatea de comunicare și pentru a nu-și trata propriii cetățeni ca pe o masă de necuvântătoare, care e pregătită să accepte orice”….. Profesorul Ioan Stanomir este de părere că „televiziunile de știri din România au contribuit la această pandemie psiholigică. Televiziunile de știri au o răspundere, pentru că au devenit focare de distribuire a unei temeri iraționale care a inundat societatea noastră, i-a paralizat pe cetățeni și paralizează și statul. Nu cred că rolul televiziunilor de știri este să difuzeze, zi și noapte, reportaje despre moarte și despre suferință. Ele nu trebuie să aducă speranță în sens idiot, dar speranță privind capacitatea medicinei, în general, de a găsi un antidot. Nu este epidemie de ciumă. Nu este epidemie de Ebola. Nu suntem în secolul XIV, nu sutem în secolul XV și nu suntem într-un război atomic. Avem de partea noastră armele medicinei, avem de partea noastră prevenția și avem de partea noastră societatea deschisă și economia capitalistă. Cred că orice popor din lume devine responsabil în momentul în care este tratat cu responsabilitate. Nu cred că românii, acum, sunt mai iresponsabili decât alții, dar cred că autoritățile române sunt mai iresponsabile decât autoritățile altor state, pentru că este nevoie de iresponsabilitate ca să pui în fruntea unui spital județean un condamnat cu suspendare. Este nevoie de iresponsabilitate ca să politizezi tot sistemul de numiri și să ajungi cu niște incompetenți care nu știu ce să facă în situații de criză. Asta nu se întâmplă nici în Suedia, nici în SUA, nici în Franța, se întâmplă în România. Integral: https://newsweek.ro
:quality(80)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/04/petre-barbuautori.jpg?w=640&ssl=1)
Ce se va întâmpla în România după ieșirea din pandemie? Politicienii vor năvăli cu mulțumiri la televiziuni, iar fraierii din privat, la muncă. Adică, nimic Politicienii vor da o zi liberă care să marcheze victoria împotriva coronavirusului, Firea va ridica un monument în București, Iohannis va împărți decorații, iar televiziunile de știri se vor întoarce la dezbaterile cu analiști. Nici bine nu va fi alungat ultimul coronavirus din România, că marile figuri din politica noastră vor da năvală la televiziuni și vor lăuda eroismul medicilor, asistenților, polițiștilor, jandarmilor și militarilor. În discursuri bombastice și cuvântări triumfaliste. Totuși, politicienii nu vor rata ocazia să scoată în față ce-au făcut ei pentru popor (nimic), ce măsuri au luat, ce politică înțeleaptă au făcut, salvatorii neamului! Dar vor avea grijă să laude și poporul pentru că a stat cuminte în casă, la televizor. Fabricile de propagandă (televiziunile) vor funcționa la capacitate maximă. Probabil, un politician sau un grup de parlamentari va face pe genunchi un proiect de lege prin care se va institui ziua națională în care se va omagia victoria împotriva COVID-19. Ziua va fi declarată nelucrătoare și, din acel moment, guvernul va analiza posibilitatea să aprobe o „punte” pentru un weekend prelungit pentru bugetari. (Se va aproba.) Primarii vizionari și consiliile municipale sensibile la aspirațiile românilor vor decide ridicarea unor monumente care vor fixa în piatră și oțel memoria celor care au luptat împotriva pandemiei. Un monument național, situat în buricul Bucureștiului, va tulbura multe orgolii, sigur se vor găsi câteva zeci de milioane de lei disponibile în primăria doamnei Firea. Mai poate fi adăugat și un bulevard rebotezat cu numele primului român care a murit de coronavirus (dar să nu fi avut alte boli cronice, coronavirus sută la sută!). Se vor ține, în afară de slujbele bisericești, și niște simpozioane, mese rotunde, forumuri, ca să-i cinstim pe cei mai viteji și mai curajoși. Klaus Iohannis poate să pregătească lista cu cei care vor fi decorați. Astfel, se vor fabrica miturile pe seama pandemiei, un fel de măști puse pe memoria colectivă, pentru că miturile hrănesc istoria românilor, cei mai frumoși, cei mai curajoși, cei mai viteji… După această perioadă de ușurare și omagiere, lumea noastră va intra „în somnul cel de moarte”. Politicienii se vor arunca cu toate energiile acolo unde i-a lăsat pandemia: alegerile locale, parlamentare, majoritate, coaliție, tot ce știu ei mai bine. Nu singuri, cu televiziunile …Nimeni din politică nu va pomeni de reformarea și modernizarea sistemului medical, a învățământului, transporturilor sau de restructurarea administrației locale și centrale. Pentru că „nu este momentul”. Bine că am scăpat de pandemie, fiecare să-și vadă de viața sa! Este o sinucidere politică să pomenești de reforma administrației locale și centrale. Republica Bugetară România trebuie să se bucure de libertate și de banii de la buget. (Câți bani vor mai fi în buget!) Digitalizarea? Nu e momentul, se va analiza, poate la anu’ se va face o licitație pentru un studiu de fezabilitate… Televiziunea de stat (TVR) și radioul de stat (SRR), cu schemele lor de personal umflate, vor reveni la aceleași programe și politici obișnuite, irelevante, anoste, mulțumind (din inimă) partidelor, fiecare realizator respectând interesele șefilor de partid, de grup, de redacție, de trib. …Integral: https://www.libertatea.ro
Proces pentru salvarea raului Basca Mare: Apa care adaposteste 10 specii de pesti si este in pericol sa fie secata Tribunalul Cluj are termen, miercuri, intr-un proces in care comunitatea Declic a chemat in judecata mai multe institutii ale statului pentru a salva raul Basca Mare, pe albia caruia Hidroelectrica a deschis un santier, parte dintr-o mai mare amenajare hidroenergetica. Declic cheama in judecata in acest proces pe presedintele Consiliului Judetean Covasna, Consiliul Judetean Covasna si Hidroelectrica SA Bucuresti – Sucursala Arges. Obiectul procesului este suspendarea unui act administartiv, potrivit portalului instantelor. “Acest rau reprezinta un element de prima valoare al patrimoniului nostru natural, rau considerat de activistii pentru mediu de la Balkan River Defence ca fiind un rau de clasa mondiala. Este singurul rau al sitului Natura 2000 Penteleu, sit menit sa protejeze specii de pesti si habitate ripariene,” explica Declic de ce a deschis acest proces. Un habitat riparian sau zona ripariana este un tip de habitat al faunei salbatice, care se gaseste de-a lungul malurilor unui rau, al unui curs de apa sau al unei alte surse de apa in miscare activa, cum ar fi un izvor sau o cascada….Potrivit unei investigatii realizate de Deutsche Welle, denumita Rauri furate – patrimoniu natural tratat cu indiferenta, componenta amenajarii hidroenergetice Siriu-Surduc care ameninta raul Basca Mare este denumita “treapta Surduc – Nehoiasu” si arata ca o microhidrocentrala amplificata la paroxism. Aceasta prevede o captare a raului Basca Mare sus in Covasna, prin barajul Surduc, un tunel de aductiune pana jos la Nehoiasu, in versantul stang al Buzaului, si hidrocentrala Nehoiasu II. Prin urmare, raul Basca Mare urmeaza a fi secat fara sa-si mai recupereze vreodata apele. “Raul Basca Mare este un rau extrem de pretios, in contextul ecocidului provocat de hidrocentrale in Carpatii Romanesti. Este un miracol faptul ca in Romania mai exista un astfel de rau. El adaposteste 10 specii de pesti: pastrav, lipan, clean, boistean, bledita, moioaga, grindel, petroc, cara si zglavoaca. Si are un sector considerabil fara drum pe malul raului, un sector de vale natural, spectaculos, fapt ce il face un element esential al patrimoniului natural romanesc. Este si singurul rau al sitului Natura 2000 Penteleu. Secarea raului va afecta semnificativ toate speciile si habitatele acvatice si ripariene pentru care a fost desemnat situl Natura 2000, infractiune ignorata de Garda Nationala de Mediu,” potrivit Deutsche Welle. Integral: http://www.ziare.com
Compromis cu BOR. La ora de educație sexuală se va preda doar sex mânăstiresc Patriarhia şi Ministerul Educaţiei au ajuns la un acord pe marginea celui mai fierbinte subiect al anului, ora de educaţie sexuală. Potrivit unui comunicat al Guvernului, acestea vor fi introduse în programă conform planului, dar materia predată va suferi modificări importante. “Luăm în calcul să predăm sexul mănăstiresc. E sănătos, tradiţional şi de post, exact ca ghiveciul cu acelaşi nume. În plus, poate fi făcut cu uşurinţă şi acasă, iar riscul de sarcină e zero”….”Cel mai probabil, dascălii vor folosi ca material de studiu filmuleţe scurte, apărute de-a lungul anilor în presa locală sau furnizate chiar de Biserică în scopuri pur educative”, a declarat părintele Anisie, stareţul mănăstirii Pederaşca din Ialomiţa. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Cu spitale din cartoane nu vom iesi niciodata din criza economica. Este nevoie urgenta de investitii publice 
Un medic il contrazice pe Tataru: Diferenta dintre ce zice si ce face popa! Daca masca ar fi purtata 4 ore, un singur spital ar avea nevoie de 432.000 pe luna Medicul Dan Grigorescu, seful Sectiei de Chirurgie Plastica si Reconstructiva de la Spitalul Judetean Brasov, atrage atentia ca momentan in spitale nu se respecta cerinta ministrului Sanatatii, Nelu Tataru, ca mastile sanitare sa fie folosite maximum 4 ore. “Diferenta dintre ce zice si ce face popa… Daca in sistemul sanitar romanesc s-ar respecta cerinta expusa de domnul ministru Tataru, ar insemna ca pentru fiecare post ocupat de personalul medical ar fi nevoie de 6-12 masti pentru fiecare 24 de ore”, a scris medicul pe contul sau de Facebook, lasand sa se inteleaga ca totusi in unitatile medicale nu este respectata aceasta masura. El a facut si niste calcule pentru situatia in care personalul medical chiar si-ar schimba masca sanitara in acest interval de timp. Astfel, ar fi nevoie de 180-360 de masti lunar pentru fiecare post in parte, iar “pentru o sectie de spital cu marimea standard de 25 de paturi, la care sunt normate (cu tot cu auxiliarele) intre 20 (interne) – 30 (neurochirurgie, chirurgie cardiovasculara, arsi, etc) de posturi, nevoia ar fi intre minim 7.600 – 10.800 de masti lunar. PENTRU O SINGURA SECTIE!”. Prin urmare, dupa spune Dan Grigorescu, “pentru un spital cu 1.000 de paturi s-ar ajunge, lunar, la o nevoie de 40 de ori mai mare, intre 304.000 si 432.000 de masti”. Integral: 
Fost sef in cadrul OMS: Dupa coronavirus, ne asteapta un alt dezastru de sanatate publica Un fost sef al unui departament din cadrul Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS) avertizeaza ca Europa se indreapta catre un alt dezastru de sanatate publica, in urma pandemiei de coronavirus. Oncologul britanic Karol Sikora, fost sef al organismului care se ocupa de cancer in cadrul OMS si actual consilier guvernamental al Regatului Unit, spune ca urmatorul dezastru medical public va fi legat de pacientii de cancer si cei bolnavi de inima. “Pacientii de cancer si cei bolnavi de inima au fost lasati pe dinafara – nu pot intra in spitale. Cu toate ca avem COVID-19, in Marea Britanie, cel putin pentru moment, cerintele (pacientilor – n.red.) pentru spitale s-au mai diminuat in ultimele saptamani, ceea ce e grozav, insa trebuie sa revenim la normal pentru pacientii bolnavi de cancer si de inima”, a spus profesorul, citat de 
Molima în Paradis Prima dată când am stat e vorbă cu cineva care fusese în Madagascar am aflat ceva straniu. Ca european, nu ai voie să bei apă altfel decât îmbuteliată şi importată. Nu îţi interzice nimeni, dar dacă bei de unde beau localnicii şansele tale de a scăpa fără o boală serioasă sunt practic nule. Şi de mâncat, mi s-a spus, trebuie să mămânci tot la unul dintre puţinele restaurante pentru europeni. Altfel s-a zis cu tine… Am aflat, de la ştiri, că virusul din Wuhan a ajuns şi în Republica Malgaşă. Asta nu este o surpriză. Africa este vizitată acum de un val al pandemiei despre care nimeni nu ştie exact câte victime va lăsa în urmă. Multe guverne africane sunt incapabile să gestioneze criza aceasta. Dar chiar şi pe fondul unor aşteptări modeste, cee ce se întâmplă în Madagascar mi-a atras atenţia. Preşedintele ţării, Andry Rajoelina, şi-a anunţat concetăţenii că are un leac pentru coronavirus. Un ceai de plante. Da, aţi auzit bine. Omul pretinde că au făcut deja testele. Doi oameni s-au vindecat. Tratamentul durează o săptămână. Se pare că apoi a pus armata să împartă locuitorilor ceaiul-minune. De ce ne mirăm? Vi se pare că Străinu-Cercel, cu al său plan “Vacanţa Mare”, este mai competent? Sau Donald Trump, cel care îi îndemna pe americani să bea dezinfectant? Ori dictatorul din Belarus, Alexandr Lukashenko, care îşi sfătuia supuşii să bea vodcă pentru a eradica virusul? Sau Daniel Ortega, preşedintele socialist din Nicaragua, cel care numea coronavirusul “un semn de la Dumnezeu”? – Dumnezeu ştie de ce..
După criza medicală va urma o perioadă dificilă.
O spinoasa problema care afecteaza orice roman cu credit a ajuns la ICCJ: Sunt abuzive comisioanele de analiza si administrare? Comisioanele de intocmire/analiza a dosarului de credit sau comisioanele de gestionare/ administrare a creditului sunt considerate abuzive potrivit Legii 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele incheiate intre comercianti si consumatori? O problema de drept sensibila, in conditiile in care instantele din Romania dau decizii contradictorii in astfel de cazuri. Asta dupa ce mai multe persoane care au luat credite, nemultumite de plata suplimentara a unor comisioane, au contestat in instanta contractul cu banca, au cerut restituirea unor comisioane si renegocierea conditiilor de creditare. In cazuri similare, unii au castigat, iar altii au pierdut. Punctele de vedere ale marilor instante din Romania sunt diametral opuse in aceste cazuri. De exemplu, Curtea de Apel Cluj sustine ca ambele comisioane sunt abuzive si precizeaza ca acestea nu au fost negociate, avand caracter preformulat, sau ca aceste comisioane s-au stipulat pentru prestatii inexistente sau injuste, fiind infrant principiul bunei credinte. Pe de alta parte, conform Curtii de Apel Craiova, comisionul de acordare a creditului si comisionul de administrare nu sunt abuzive. Potrivit magistratilor craioveni, comisioanele fac parte din pretul total al contractului, nu au fost negociate dar sunt clare si neechivoc exprimate, intr-un limbaj usor inteligibil. Pe de o parte, Curtea de Apel Bacau a retinut cuantumul ridicat al comisionului de administrare, prin raportare la dobanda lunara a creditului si lipsa unei justificari obiective in acest sens (spre exemplu 0,44% pe luna din sold, fata de dobanda lunara de 0,575%). Pe de alta parte, Curtea de Apel Bucuresti motiveaza ca lipsa unei definitii exprese a clauzei nu echivaleaza cu lipsa de informare ori cu imposibilitatea consumatorului de a cunoaste scopul pentru care este perceput un anumit comision, cata vreme, insasi denumirea clauzei contractuale sugereaza scopul perceperii respectivului comision….Aceasta problema de drept urmeaza sa fie solutionata luna viitoare de Inalta Curte, in cadrul unui recurs in interesul legii. O decizie in acest caz trebuia data pe 31 martie, dar judecatorii au amanat dezbaterile pe 18 mai….. BRD – Groupe Societe Generale cerea ca Inalta Curte sa stabileasca in mod unitar ordinea in care judecatorii sa analizeze cele doua prevederi privind comisioanele bancare, mai intai daca clauzele se refera la obiectul principal al contractului, la pret si sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil (art. 4, alin. 6), si abia apoi, daca rezultatul este negativ, sa analizeze daca sunt indeplinite conditiile cumulative ale art. 4, alin. 1 – clauzele sunt negociate, contrare bunei credinte si creeaza un dezechilibru semnificativ. Banca mai cerea interpretarea unor sintagme, cum ar fi “pretul contractului” sau “obiect principal al contractului”, sau in cazul notiunii de clauze “exprimate intr-un limbaj unor inteligibil”, sa se clarifice necesitatea mentionarii prestatiilor bancii ce urmeaza sa a fi efectuate in contrapartida comisioanelor, chiar si atunci cand scopul perceperii comisioanelor poate fi usor dedus din denumirea acestora sau din dispozitiile legale sau contractuale incidente, pentru a se considera ca acele clauze sunt redactate intr-un limbaj usor inteligibil. In plus, sa se stabileasca in ce masura lipsa detalierii scopului perceperiii comisioanelor, respectiv lipsa indicarii prestatiilor/activitatilor efectuate de banca in contrapartida comisioanelor percepute, creeaza automat un dezechilibru semnificativ in defavoarea consumatorului si sa se clarifice in ce masura valoarea (cuantumul) comisioanelor poate fi un element in functie de care se apreciaza dezechilibrul semnificativ in defavoarea consumatorului. Integral: 
Marian Godina publica mesajul un sef din Politie, care cere subalternilor sa dea mai multe amenzi Politistul Marian Godina a publicat pe Facebook un mesaj trimis subalternilor de catre comisarul Cristian Tomi Dumitru, seful Politiei orasului Popesti-Leordeni (Ilfov), in care agentii erau criticati pentru numarul mic de amenzi date in martie si aprilie si li se cerea “indreptarea acestor indicatori.” “Politistii care nu indeplinesc acesti indicatori vor intocmi un raport justificativ in acest sens, pe care il vor prezenta conducerii!!!,” mai scria seful Politiei din Popesti-Leordeni. Este vorba de amenzi date in baza legilor speciale, la Codul Rutier, la activitatile comerciale ilicite si la Legea privind paza bunurilor. Marian Godina explica demersul sau de a publica acest mesaj intern: “Ma zbat de ceva timp si dau explicatii referitoare la faptul ca politistii nu au norma de amenzi. Am facut-o din convingere. Ba chiar am intrebat pe un grup de politisti din toata tara, daca pe ei sunt presiuni sa dea amenzi. Mi s-a raspuns ca nu.” Agentul de politie mai arata ca pe timp de pandemie a scazut numarul de accidente de circulatie, iar activitatile comerciale sunt reduse, asa ca ar fi firesc sa scada numarul amenzilor in aceste zone….Godina mai povesteste cum a decurs discutia cu seful Politiei Popesti-Leordeni. “I-am scris domnului comisar si l-am intrebat daca mesajul ii apartine, deoarece vreau sa-l fac public si sa fiu sigur ca nu e vreun fake pe care mi l-a trimis cineva rau intentionat. Mi-a raspuns ca ii apartine, mi-a scris fraze intregi si, dupa ce l-am corectat, pentru ca limba romana nu parea a-i fi chiar cea mai buna prietena, m-a sunat pentru o mai buna intelegere si pentru a evita greselile, dupa cum mi-a spus. I-am zis ca eu vad mesajul dumnealui ca fiind o presiune pusa pe agenti si un indemn de a da cat mai multe amenzi si ca sunt unul dintre cei care si-au tot batut gura ca nu exista norma de amenzi….Potrivit politistului, explicatiile comisarului nu l-ar fi convins.”Pentru mine: o slaba activitate = putine amenzi, iar indreptarea indicatorilor = trebuie sa dati mai multe amenzi. Chiar ma intreb ce o insemna indeplinirea indicatorilor. O fi un numar fix de amenzi? 50, 100, 150? Cum indeplinesti indicatorii aia?,” se intreaba retoric Godina. Integral: 
10 efecte ale faptului că școlile vor rămâne închise până în septembrie
Washington Post scrie despre “pandemia de coruptie”: Masti la suprapret si contracte dubioase. Romania, data ca exemplu Publicatia americana Washington Post scrie, intr-un material amplu, despre “pandemia de coruptie” si tarile care au incheiat “contracte dubioase” pentru achizitionarea de materiale sanitare necesare in lupta cu noul coronavirus. Printre statele in care coruptia a inflorit in timpul crizei si date exemplu de cel mai mare ziar american din Washington este si Romania, alaturi de Columbia, Bangladesh sau Argentina. “Atat tarile mari, cat si cele mici au cheltuit trilioane de dolari pentru a combate pandemia de coronavirus si efectele brutale pe care aceasta le are asupra economiei – ceea ce analistii numesc cel mai mare raspuns financiar la o singura criza globala. Pe masura ce guvernele se grabesc sa faca rost de toate resursele necesare – de la ajutor alimentar pana la masti sanitare – acestea acorda prioritate vitezei, si nu transparentei, renuntand la licitatii competitive, astfel incat sa tina pasul cu pandemia. Majoritatea nu au de ales oricum. Avand in vedere viteza cu care se propaga aceasta criza – inca in desfasurare – fie cumperi produse rapid, fie pui in pericol milioane de oameni. Insa exista si ingrijorari: ce procent din banii de achizitii umple buzunarele birocratilor corupti, ale contractorilor apropiati de acestia sau ale sindicatelor corupte?”, scriu jurnalistii americani. Publicatia citata noteaza ca preturile ridicate la produse precum masti si ventilatoare pot fi explicate in parte de economia de piata: deficitul pe fondul cererii mari determina cresterea preturilor. Totusi, este adusa in discutie explozia acestor preturi in contractele incheiate de stat cu firme/ companii/ furnizori cu un istoric non-medical. Si nu doar in Romania, ci in toata lumea. 
Poate ar trebui să fie și românii puțin suedezi după 15 mai. O altă perspectivă asupra metodei anti-COVID-19 care a ultragiat lumea Acuzați acum de unii „că-și omoară bătrânii” prin metoda relaxată adoptată în lupta împotriva pandemiei de COVID-19, suedezii au câteva lecții pe care ar fi bine să le învățăm și noi după 15 mai. Asta indiferent dacă strategia nordicilor se va dovedi sau nu eficientă pe termen lung. În 2018 am fost în Stockholm la un program pentru jurnaliști, iar una dintre întâlnirile pe care le-am avut atunci a fost cu doi reprezentanți ai sistemului suedez de asigurări de sănătate. Din discuțiile cu cei doi mi-a rămas în minte modul în care statul încurajează cetățenii să stea acasă, la cel mai mic semn de boală. Nu doar când se îmbolnăvesc ei, ci (mai ales) copiii lor. Companiile sunt obligate să le permită angajaților să aibă grijă de sănătatea familiei, să nu-i cheme la muncă, iar angajații nu mai au stresul că, dacă nu merg la serviciu câteva zile, ar putea pierde bani din salariu. Sănătatea este un lucru mult prea important pentru societatea suedeză pentru a fi tratat cu superficialitate. Statul asigură pârghiile legale și banii necesari, mai departe e responsabilitatea individului. M-am gândit atunci cât de puțin răspândită este această practică în societatea românească. Câți dintre noi aleg să stea acasă când tușesc sau au febră și câți dintre patronii noștri sunt dispuși să ne lase în pace și nu se gândesc automat că lenea și nu boala este cea care ne împiedică să venim la serviciu? Întrebarea mi se pare cu atât mai importantă cu cât, după 15 mai, când se vor relaxa condițiile de carantină în România, va trebui să avem singuri grijă de sănătatea noastră. Iar, pe termen lung, statul de bunăvoie acasă, atunci când ești bolnav, va trebui să devină una dintre reguli: pentru propria siguranță, dar și pentru a-i proteja pe ceilalți. După 15 mai, dacă-mi permiteți comparația, ne vom afla în situația în care sunt acum suedezii. Minus sistemul lor medical. Fără niciun dubiu, în acest moment, metodă aleasă de nordici pentru combaterea pandemiei de coronavirus a stârnit curiozitatea întregii planete. Cu mai multe decese, 2194 (la momentul la care scriu acest articol), raportat la numărul de îmbolnăviri- 18.640 decât alte țări europene, Suedia a dat senzația că tratează pandemia de coronavirus cu un cinism nemaiîntâlnit în lumea civilizată. Nu a închis școlile și nu a blocat oamenii în casă, a apelat la bunul-simț al cetățenilor, a făcut recomandări de distanțare socială, dar nu a impus obligații (mă rog, au fost câteva, cum ar fi 
Perspectiva României, schimbată la negativă și de Moody’s. 
Pe ce lume trăieşte Comisia de Prognoză? Vede în 2020 o scădere a numărului de angajaţi cu doar 1 la sută, şomajul la 3,4 la sută şi …majorare de salarii cu 6%! Specialiştii în resurse umane resping prognozele Comisiei pentru 2020 şi cred că numărul salariaţilor din economia locală nu va depăşi 4 milioane, şomajul va ajunge la 7% – 8%, iar creşterile salariale vor îngheţa. Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP), instituţia care emite prognozele pe baza cărora guvernul îşi bugetează veniturile şi cheltuielile, se aşteaptă la schimbări foarte mici pe piaţa muncii în 2020. CNSP se aşteaptă ca numărul de salariaţi din economia locală să scadă cu 1,3% anul acesta faţă de 2019, până la 5.087.400 de angajaţi, rata şomajului să crească cu 0,4% până la 3,4%, iar salariile să crească cu 5,9%….. „Este evident că rata şomajului va fi undeva la 7%-8%. Cine să absoarbă atâţia oameni? Vor avea restaurantele şi hotelurile la fel de mulţi angajaţi, vor reveni la activitatea de dinainte aşa de uşor? Restaurantele şi hotelurile vor reangaja circa trei sferturi din angajaţii pe care îi aveau înainte. În primă fază, totul va fi treptat“, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte creşterile salariale, specialistul afirmă că salariile nu au cum să crească cu 5,9% anul acesta pentru că organizaţiile au îngheţat bugetele pentru măriri salariale de când a apărut criza cauzată de pandemia de COVID-19. Dacă vom avea o creştere economică lentă, este evident că şi salariile sunt în o pantă de revenire foarte lentă, spune ea. „În industrii precum IT, telecom sau FMCG poate că nu au scăzut salariile, dar nici nu vor creşte spectaculos. Nu au de unde să crească spectaculos. În momentul în care a început această criză, toate bugetele de creşteri salariale au îngheţat brusc. Media creşterilor salariale pentru 2020 era undeva la 4-6% la începutul anului, dar acum mă aştept să fie de 2-3% şi aplicate doar de companiile care au apucat să le stabilească de la începutul anului. Totul a scăzut, puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut. Dacă companiilor le scad vânzările, de unde să mai aibă bani de angajări sau de creşteri salariale?“, afirmă Oana Botolan Datki. Integral: 
Consiliul Național al Elevilor cheamă Ministerul Educației în judecată pentru ordinul privind obligativitatea cursurilor online Consiliul Național al Elevilor anunță că depus o plângere prealabilă în contenciosul administrativ prin care Ministerului Educației abrogarea ordinului privind obligativitatea cursurilor online. Elevii spun că ministerul obligă elevii să participle la cursurile online, dar nu le pune la dispoziție și calculatoare, iar sute de mii de elevi din România se află în imposibilitatea de a accesa resurse educaționale online, fiind lăsați în afara sistemului de învățământ. ”În săptămânile ce au urmat măsurii de închidere a școlilor, s-a recomandat desfășurarea cursurilor în spațiul online. Societatea civilă a subliniat în repetate rânduri faptul că nu toți elevii și profesorii au acces la device-uri electronice (telefon mobil, tabletă, PC, laptop) sau Internet și a solicitat demararea urgentă a procedurilor de achiziție de instrumente digitale de către Guvernul României, pentru a garanta participarea la educație a tuturor beneficiarilor primari pe timp de pandemie. Însă, din păcate, măsurile întârzie să apară, iar Ministerul Educației și Cercetării nu a realizat încă o centralizare a cazurilor de elevi și cadre didactice dezavantajate”, arată elevii într-un comunicat de presă. Citiți mai jos comunicatul integral de la Consliul Național al Elevilor:….„Încă de la începutul lunii martie, când cursurile au fost suspendate din cauza crizei provocate de COVID-19, Consiliul Național al Elevilor a înaintat propuneri către Ministerul Educației și Cercetării pentru garantarea accesului la educație. Ordinul ministrului Educației și Cercetării nr. 4135/2020 limitează dreptul la educație nu doar pentru cei 300.000 de elevi din comunitățile social-dezavantajate, ci pentru toți elevii care nu au confortul de a participa la cursurile online din diverse motive cât se poate de obiective: într-o familie cu un singur calculator în casă, cu părinți ce îl utilizează pentru a realiza telemunca, școala online devine o utopie. Ministerul Educației și Cercetării a decis să lase în afara sistemului educațional sute de mii de elevi, iar noi, cei care milităm pentru principiul echității în sistemul de învățământ preuniversitar, nu putem tolera o astfel de politică educațională. Am formulat o plângere prealabilă în temeiul legal prezentat în Legea contenciosului administrativ, prin care solicităm Ministerului abrogarea OMEC nr. 4135/2020. Astăzi, 27 aprilie 2020, MEC încă nu a prezentat un plan concret pentru respectarea dreptului la educație pentru toți copiii pe care noi îi reprezentăm, iar această încălcare flagrantă a unui drept fundamental nu poate fi trecută cu vederea de reprezentanții elevilor. Dacă Ministerul a decis să impună măsuri de continuare a procesului educațional doar pentru o parte dintre elevi, condiționând accesul la educație pe criteriul social și economic, noi nu vom face acest lucru și vom lupta pentru ca acei elevi să beneficieze de procesul instructiv-educativ, așa cum prevede și Constituția României. Educația nu ar trebui să fie despre majorități și minorități, ci despre fiecare elev în parte.”, a declarat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor. Integral: 
Nicusor Dan anunta ca Firea vrea sa demoleze o baza sportiva pentru a face loc unui hipermarket 
Zoom, Whatsapp şi Messenger, îngropate! Se lansează mIRC Video
Rusia mulțumește României pentru ajutorul umanitar de 120 tone aur trimis în 1916
Mircea Miclea: Boilere sau avioane? 
Veniturile bugetare estimate de Guvern sunt supraevaluate cu cel puțin 0,3% din PIB. Cheltuielile sunt subdimensionate cu 0,3-0,45% din PIB. Deficitul bugetar va depăși 7,3, nu 6,7, cât speră Finanțele (analiză) Veniturile bugetare, chiar și considerând cadrul macroeconomic curent prognozat de Comisia Naționala de Strategie și Prognoză, sunt probabil supraestimate cu cel puțin 0,3% din PIB, iar cheltuielile bugetare sunt probabil subdimensionate cu cel puțin 0,3-0,45% din PIB, arată un document publicat sâmbătă de Consiliul Fiscal. ”În aceste condiții, deficitul bugetar probabil este cuprins într-un interval de 7,3-7,45% din PIB. Riscurile sunt înclinate în sensul înregistrării unui deficit bugetar mai mare”, mai arată reprezentanții instituției conduse de prof. Daniel Dăianu. Consiliul Fiscal lucrează cu două scenarii: unul în care economia scade cu 4-6% în acest an iar al doilea, în care economia va scădea cu 8-9%.- În condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 4% și 6% veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 7 – 14 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 8,1% – 8,9% din PIB (Finanțele mizează pe un deficit bugetar de 6,7% din PIB). Trebuie precizat faptul că descreșterea suplimentară a PIB real față de scenariul asumat de Guvern, cuprinsă între 2,1 și 4,1% în acest caz, a fost presupusă a corespunde unei scăderi între 2,1 și 4,1% a PIB nominal comparativ cu estimarea curentă a acestuia de 1.082,1 mld. lei. – Alternativ, în condițiile unei descreșteri a PIB real cuprinsă între 8% și 9%, veniturile bugetare vor fi mai reduse cu cel puțin 21 – 24,5 mld. lei față cele prognozate în proiectul de rectificare. În acest caz, estimarea de mai sus privind nivelul probabil al deficitului bugetar devine 9,9% – 10,4% din PIB. În plus, în condiții de scădere economică profundă, este posibil ca veniturile bugetare să scadă mai mult decât ce ar justifica senzitivitatea acestora estimată pe baza datelor aferente unui ciclu economic normal. Astfel, balanța riscurilor aferentă estimărilor CF privind deficitul bugetar potrivit celor două scenarii este înclinată pe partea negativă, respectiv în sensul unui deficit bugetar mai ridicat. Mai mult, toate estimările de mai sus, nu includ și o eventuală majorare a alocațiilor pentru copii, măsură amânată până la 1 august 2020. Ce mai spune instituția din subordinea lui Daniel Dăianu: – O primă observație cu privire la scenariul macroeconomic asumat de Guvern în cadrul rectificării pornește de la constatarea că dinamica PIB, de -1,9% pare decuplată de evoluțiile pe piața muncii – ai căror indicatori sunt supraestimați. Astfel, contracția PIB din 2020, localizată, cu precădere, în industrie, construcții și servicii produce efecte foarte reduse asupra numărului mediu de salariați (-1,3% sau -1,6% conform metodologiei AMIGO), ratei șomajului (creștere cu 0,4 pp sau 0,5 pp conform metodologiei AMIGO), populației ocupate totale (-1,4%) iar câștigurile salariale sunt proiectate a-și continua creșterea cu 5,9% sau 6,0% (brut/net) în 2020 – consemnând, astfel, o creștere reală de 2,8%. Consiliul Fiscal reiterează, similar opiniilor anterioare, observația că proiecțiile aferente pieței muncii au un impact fiscal-bugetar foarte semnificativ, senzitivitatea proiecției de deficit fiind, astfel, relativ ridicată în raport cu aceste date de intrare. Supraestimarea dinamicii anvelopei salariale din economie (a numărului de angajați și a câștigurilor salariale) este de natură să ducă la supraestimarea veniturilor bugetare, iar o rată a șomajului mai joasă proiectată diminuează prognoza cheltuielilor cu ajutoarele de șomaj, cu un efect similar, de subestimare, asupra nivelului deficitului. Integral: 
”Economic crash”. De ce ne temem noi, economistii, și ce se poate face
Criza trece, incompetenta ramane – dezastrul de la fondurile europene De la un dezastru de leadership guvernamental exprimat prin analfabetismul profesional al Vioricai Dancila, Romania a trecut in era dezastrului generat de incompetenta vocationala a premierului Ludovic Orban. In fiecare saptamana, suntem martorii unor gafe de proportii in deciziile luate de prim-ministru sau intentiile acestuia, si as enumera pe cele mai recente: somajul tehnic pentru aparatul administrativ, nesincronizarea cu balbele emise de titularii de la Finante sau de la Munca, girarea pactului Biserica – Interne si multe altele. In schimb, saptamanal, la inceputul fiecarei sedinte de guvern, pe durata permiterii accesului presei, vedem cate o sceneta ieftina de teatru, cu un premier care nu se pricepe, dar isi da cu parerea despre orice, cu niste ministri care recita niste poezii fara rima, dinainte aranjate cu premierul, dar cu o intriga si un deznodamant de un penibil coplesitor….. Cand incompetenta este impinsa pana la momentul decontarii, membrii cabinetului incep sa se atace reciproc, sa arunce vina fie pe trecut, fie pe situatia de criza si cauta sa produca hartii in care sa-si ascunda capul pentru a evita orice raspundere. Nu o sa ma refer aici la situatia de la Interne, arhicunoscuta si mediatizata in aceste zile, pentru simplul fapt ca e prea la vedere si toti romanii o cunosc in detaliu. Nu o sa ma refer nici la penibilul cu restartarea economiei cat mai grabnic, de parca Romania era vreo forta economica la nivel mondial, iar IMGB-ul, Republica, 23 August, Electroputere, ARO si multe alte companii de rasunet ar sta sa rupa lantul. Nu, dragi concetateni, economia tarii e pe butuci, si asta nu pentru ca romanii nu sunt muncitori, creatori, inventivi, harnici ci pentru ca deciziile politice din ultimii 30 de ani au fost cel mai mare inamic al economiei, iar starea se perpetueaza. In schimb, am sa ma refer la dezastrul de la Ministerul Fondurilor Europene, continuand seria de dezvaluiri, cu singura remarca a faptului ca acum lucrurile au intrat in faza ireversibilitatii, iar acest lucru va crea mari probleme in dezvoltarea Romaniei pentru urmatorii 10 ani Modul cum a gestionat ministrul Bolos protofoliul de la Fonduri Europene este deosebit de daunator avand in vedere perioada extrem de importanta in care ne aflam pentru negocierea cadrului financiar multianual 2021 – 2027 si cei 3 ani ulteriori pentru inchiderea anvelopei bugetului alocat de la UE pentru dezvoltarea Romaniei. Practic, as spune ca Marcel Bolos a facut ceea ce stia, adica sa continue sa slujeasca interesele maharilor din transporturi de unde si provine, si sa dea inapoi Cezarului ce e al Cezarului. Daca premierul Orban si clica de politruci din fruntea unui PNL, ajuns din pacate in derizoriu (lucru pe care pe mine, personal, ma doare), nu au fost in stare sa scoata din randurile lor un specialist care sa-si asume portofoliul Fondurilor Europene, au apelat la influenta sferelor de putere care se invart intotdeauna in jurul guvernului, indiferent de culoarea politica, numele premierului sau strategia adoptata. Problema nu ar fi fost atat de importanta daca, in primul rand, asa cum s-a semnalat si din Parlamentul European, Marcel Bolos nu s-ar afla intr-un vadit conflict de interese prin ceea ce face. Acest conflict are doua aspecte: unul legat de functia de sef de Agentie de Dezvoltare Regionala, de unde si provine, suspendat temporar pe perioada executarii mandatului de ministru, iar a doua, pozitia ocupata in cadrul Ministerului Transporturilor, pe care si-a securizat-o ca back-up pentru o viitoare cariera. Astfel, in primul caz, ca fost sef de ADR, de acum ministrul Bolos, a negociat cu Comisia Europeana ca ADR-urile sa devina Autoritati de Management, adica sa primeasca direct banii de la UE si sa-i gestioneze dupa bunul plac. In al doilea caz, cel de la Transporturi, Marcel Bolos, prin functia de ministru la Fonduri Europene, a negociat ruperea Ministerului Transporturilor de MFE in ceea ce priveste gestionarea fondurilor si constituirea ca Autoritate de Management pentru fondurile alocate pentru infrastructura, adica un fel lup paznic la oi, pe intelesul tuturor. In trecut, avand in vedere proliferearea intereselor baietilor destepti din infrastructura, s-a luptat din greu ca banii care vin de la UE sa nu mai fie gestionati tot de cei care ii cheltuie, si Autoritatea de Management de la Transporturi sa treaca la MFE. Acum, gratie prestatiei lui Bolos, situatia revine “la normal”: banii vor fi la discretia celor care decid si cheltuirea lor, baietii destepti rasufla usurati, iar viitorul fost ministru Bolos isi va gasi probabil linistea intr-unul din birourile de conducere de la Transporturi. Pe langa aceste inginerii, actualul ministru Bolos isi urmareste nestingherit propria agenda, inconjurat de nume grele ramase de la adminstratia PSD sau de valeti de lux furnizati pe linie de partid. Totusi, lucrurile au luat o intorsatura cu iz “colateral”, ca sa zic asa, iar presiunea exercitata pe cei nominalizati sa gireze viziunea minstrului ii determina pe acestia sa inceapa sa cedeze. Este cazul si secretarului general adjunct al ministerului si sefa structurii juridice, Loredana Hristodorescu, care s-a saturat si a decis “sa puna pixul jos”, cum se numeste in jargon administrativ evitarea semnarii de documente la comanda. Evident ca replica a venit imediat, iar ministrul a parat-o lui Orban, care a decis “sa-i ia jucariile”, ca sa continui cu jargonul de breasla, celei care nu s-a supus “orb (an) este”. Mare paguba nu e, lucrurile merg inainte, Bolos fiind inconjurat de “oameni de incredere”. Asa este cazul secretarului de stat Carmen Moraru, adusa de la Transporturi, cunoscuta ca om de incredere al Elenei Udrea pe vremea marilor combinatii. La fel de bine, Bolos e servit prompt de actualul secretar general al MFE, Liliana Anghel, adusa obscur in luna decembrie a anului trecut, printr-un “concurs” pentru un banal post de functionar public, si transformata peste noapte in inalt functionar public, numita chiar de Orban ca secretar general. Domnita respectiva, activata de nicaieri, de la propria firma fara activitate din Balotesti pe stanga, unde si locuieste cu sotul ei, tot de orientare profesionala preot, ca si ministrul Bolos (mai, sa fie!). Cert este ca duduita semneaza fara ezitare orice gand al ministrului, transformandu-l in realitate. Un alt demnitar, adus de Bolos pe linie de partid, este si un padurar de la Maramu’, care are sarcina de a semna actele angajate de minister in guvern, chipurile pentru a evita conflictul de interese flagrant in care se afla chiar ministrul. Apropos, pentru a fi basma curata, Marcel Bolos, intr-un mod cu totul atipic, si-a luat de la un functionar de la Bruxelles adeverinta de non-conflict de interese, asa cum relateaza chiar membri ai parlamentului European. Destept baiat, nu am ce zice, numai ca iresponsabilitatea unora nu elimina raspunderea din punct de vedere legal. Pe langa alti doi demnitari adusi de nicaieri din ograda PNL, Marcel Bolos mai e ajutat si de o ultima reminiscenta a numirilor Vioricai Dancila: secreatrul general adjunct Mariana Cristea, aceasta mergand pe sarma, lepadandu-se de satana pesedista, doar doar sa nu supere si sa fie revocata. Cu motoarele incompetentei turate la maxim, actuala distributie de varf de la MFE, sub conducerea dirijorului, trebuie sa puna pe masa viziunea de dezvoltare a Romaniei pe urmatorii 10 ani, iar acest lucru sa se concretizeze printr-un Acord de Parteneriat cu Bruxellesul. Nu mai amintesc faptul ca, de fapt, ministrul Bolos joaca pe partitura stabilita de PSD, dar jocul de glezne facut de acesta are menirea sa prosteasca o tara intreaga, Comisia Europeana si alte institutii comunitare. Ajuns la momentul decontului, asa cum aminteam la inceputul acestei dezvaluiri, Bolos incepe sa fluiere in biserica (sic!) si nefiind in stare sa articuleze o strategie la nivel MFE, imprastie sarcini in stanga si in dreapta, la ministerele de linie. Numai ca acolo, tangenta si priceperea in gestionarea fondurilor europene e mai ceva ca la Bolos, si va amintiti probabil, dintr-o dezvaluire anterioara, ca v-am povestit cum, de exemplu, se elaboreaza Strategia de Specializare Inteligenta la nivelul Ministerului Educatiei si Cercetarii….. 
Aproape 9.500 de beneficiari de pensii de serviciu, in martie: Cea mai mare pensie medie este de 18.880 lei Numarul de beneficiari de pensii de serviciu era, la finele lunii martie 2020, de 9.463 de persoane, in crestere cu 175 de persoane fata de perioada similara din 2019, conform datelor centralizate de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP). Cei mai multi, respectiv 4.018, erau beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor si judecatorilor, in cazul acestora inregistrandu-se si cea mai mare pensie medie, respectiv 18.880 lei, din care 17.614 lei cota suportata din bugetul de stat, iar diferenta din bugetul asigurarilor sociale de stat. Raspunzand la o interpelare in Parlament, Ministerul Muncii informa in vara trecuta ca cea mai mare pensie de serviciu platita de Casa Nationala de Pensii Publice (CNPP) fusese in luna mai de 73.890 de lei brut si ii revenea unui fost magistrat. Conform Digi14, era vorba atunci despre fostul procuror comunist Gheorghe Balasoiu, fost comandat al penitenciarului Colibasi. De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic si consular al Romaniei beneficiau 835 de persoane. Pensia medie era de 5.769 lei, din care 3.308 lei suportati de la bugetul de stat. In ceea ce priveste beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea si completarea Legii 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, numarul acestora era de 791 de persoane, pensia medie ridicandu-se la 4.760 de lei (2.760 lei de la bugetul de stat)….. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui numar de 604 persoane, media fiind de 8.124 lei, din care 4.170 de lei cota suportata din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al Parchetelor beneficiau 1.789 pensionari, pensia medie fiind de 4.658 lei, din care 2.741 lei suportati din bugetul de stat. Integral: 
Submarinul Delfinul a fost tras pe uscat și va fi folosit ca izoletă
Profesorul Yuval Noah Harari: Cel mai mare pericol nu este virusul in sine Yuval Noah Harari: Cred ca cel mai mare pericol nu este virusul in sine. Umanitatea dispune de toate cunostintele stiintifice si de uneltele tehnologice pentru a birui virusul. Problema cu adevarat majora este demonul nostru launtric, ura noastra, lacomia si ignoranta…..Dar eu sper ca vom fi capabili sa ne dezvoltam compasiunea si nu ura, sa reactionam cu solidaritate globala, care va dezvolta generozitatea noastra de a ajuta oameni aflati la nevoie. Si sper ca ne vom dezvolta abilitatea de a discerne adevarul si nu vom da crezare tuturor acestor teorii ale conspiratiei. Daca vom face asta, nu ma indoiesc ca vom birui cu usurinta aceasta criza…. Daca publicul este inspaimantat de epidemie si vrea sa preia conducerea un lider puternic, atunci este mult mai usor pentru un dictator sa faca exact asta, sa preia fraiele puterii. Daca, de partea cealalta, exista reactie din partea publicului atunci cand un politician merge prea departe, atunci aceasta poate impiedica cele mai periculoase evolutii….Cum pot eu sti in cine sau in ce sa am incredere? In primul rand, aveti experienta trecutului. 
Stîlpii societăţii… alandala …. Să pornim de la exemplu. Deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice, Preşedintele României, iese radios “pe sticlă”, mai ieri, alaltăieri şi ne anunţă: … gata… nu mai e mult pînă departe… tot răul spre bine… după 15 ale lui Florar începe drumul înapoi, către normalitatea (??!!) de care ne-au desprins brusc şi nemilos blestematul de coronavirus şi epidemia pe care a provocat-o. Se vor ridica interdicţiile de deplasare… aveţi însă grijă, trebuie să ne păzim fiecare şi unul pe celălalt, masca va fi obligatorie. A doua zi, acelaşi personaj, “deţinătorul uneia dintre cele mai importante funcţii publice din România” iese din nou pe sticlă, dar cu o faţă îngheţat-îngrijorată şi ne anunţă… la loc comanda. În ultimele 24 de ore, adică de ieri pînă azi, a crescut semnificativ numărul cazurilor confirmate. Restul de mesaj este de la sine înţeles: staţi în casă departe de lumea dezlănţuită, la distanţa socială legală, masca pe figură şi mănuşile pe mîini… spălaţi-vă cu săpun… etc… nu am trecut încă hopul. Adică azi aşa, mîine pe dos, pur şi simplu 100% fără nuanţe şi fără să clipească!! Argumentul schimbării de macaz stă în sintagma “a crescut semnificativ în 24 de ore numărul cazurilor confirmate”. O iei la bani mărunţi şi începi să pui întrebări.
Se reiau pledoariile in dosarul Mineriadei: Procurorii insista pentru judecarea lui Ion Iliescu si pe legalitatea probelor Contestatia procurorilor facuta impotriva deciziei de restituire la parchet a dosarului Mineriadei a fost inregistrata joi la Inalta Curte. Judecatorii au stabilit primul termen pe 14 mai. Cazul este in continuare in faza de Camera Preliminara. Este vorba de procesul in care au fost trimise in judecata pentru crime impotriva umanitatii 14 persoane, intre care fostul presedinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu, fostul sef al SRI Virgil Magureanu si fostul lider sindical Miron Cozma. Procesul se reia dupa o pauza de aproape un an, perioada in care judecatorul Constantin Epure de la Inalta Curte, cel care a decis pe 8 mai 2019 ca dosarul Mineriadei sa se intoarca la Parchet pentru refacerea anchetei, sa-si motiveze hotararea. De asemenea, timp de alte doua luni, procurorii au motivat contestatia lor. Au fost excluse mii de probe Magistratul Constatin Epure a motivat aceasta decizie timp de 10 luni. In cele 400 de pagini, judecatorul a identificat mai multe carente in ancheta procurorilor militari, care in final duc la anularea si excluderea a mii de probe, dar si la neregularitatea rechizitoriului. In plus, potrivit acestuia, modalitatea de expunere a faptelor deduse judecatii este lipsita de precizie, claritate, cursivitate si coerenta, in stransa legatura inclusiv cu aspectele ce tin de legalitatea efectuarii actelor de urmarire penala si administrarii probatoriului. “Incercand sa identifice descrierea faptelor retinute in sarcina inculpatilor, judecatorul de Camera Preliminara din cadrul Inaltei Curti a constatat ca, in capitolul dedicat starii de fapt, actul de sesizare a pus un accent deosebit pe situatia premisa – existenta unui atac, iar nu si cu privire la continutul constitutiv al infractiunii in varianta normativa a vatamarii integritatii fizice a unor persoane,” se arata in motivarea Inaltei Curti. Acuzatiile formulate inculpatilor ar fi fost expuse intr-o maniera generala, globala, iar nu cu referire la fapte concrete, individualizate, prin mentionarea datelor si a circumstantelor in care ar fi fost comise. Integral: 
România are peste 26.000 de km de drumuri de pământ, adică 31% din rețeaua națională. Doar 5% din drumuri sunt autostrăzi 
Pretul petrolului si retragerea marii inainte de tsunami. Vine marele val ……Ignorantii se bucura de peisajul spectaculos si pornesc desculti in cautarea marii disparute, fara sa stie ca se indreapta veseli spre intalnirea cu muntele de apa si cu propriul lor sfarsit. Cunoscatorii, dimpotriva, fug in sens invers, incercand cu disperare sa se indeparteze si sa se protejeze pe cate un deal mai apropiat. Cam asa se intampla si cu tarile lumii, cu politicile lor macro-economice naive sau mature si cu raportarea strategica la semnul premonitoriu al incredibilei scaderi a pretului petrolului din aceasta perioada. Vine marele val. Pe scurt, in cinci idei: 1. Pretul petrolului texan cu livrare in mai a ajuns la cotatie negativa (minus 37 de dolari barilul!), insemnand ca vanzatorii de petrol sunt dispusi sa-i plateasca pe comercianti numai pentru a le lua marfa, care nu mai are loc unde sa fie depozitata si blocheaza tancurile petroliere in larg. 2. Chiar si pentru petrolul (american) cu livrare in iunie, pretul barilului de aproape 13 dolari ar putea scadea in continuare, daca nu se iau masuri urgente pentru reducerea productiei si pentru constructia de noi rezervoare in vederea depozitarii, ceea ce oricum nu se mai poate face pana la sfarsitul starii de urgenta. Intrarea in vigoare la 1 mai a acordului recent de scadere a productiei se pare ca va avea doar un efect partial, nefiind sigur nici ca acordul va fi respectat in totalitate, pe fondul temerilor exportatorilor ca piata s-ar putea contracta in continuare. 3. Faptul ca doua economii vulnerabile, care depind masiv de vanzarea de hidrocarburi, ale Rusiei si Arabiei Saudite, s-au infruntat luna trecuta pentru cresterea cotei de piata pe care o ocupa fiecare, chiar cu asumarea scaderii dramatice a pretului petrolului, este un semn ca, in conditii de haos global, statele lumii vor tinde sa actioneze unilateral, egoist si disperat, ca inecatii care se trag unii pe altii la fund in speranta ca se mai pot ridica la suprafata, pe umerii celuilalt, pentru o ultima gura de aer. 4. Acordul tardiv incheiat intre marii producatori de petrol pare sa fie prea putin, prea tarziu. Colapsarea pietei petrolului poate antrena, asa cum s-a mai intamplat in istorie, prabusirea altor piete, si, cel mai grav, perturbatii majore pe piata de capital. Valoarea (majoritatii) companiilor va scadea si odata cu ea se va volatiliza pretul actiunilor si increderea investitorilor. Puternici vor (re) deveni cei cu bani lichizi! 5. Foamea de bani care va aparea imediat dupa repornirea motoarelor economiei poate duce la tentatia cresterii bruste si irationale a preturilor (alt efect aberant dar instinctiv al actorilor economici, care vor sa-si salveze pielea luand-o pe a clientului lor, fara sa-si dea seama ca fiecare este in acelasi timp vanzator de ceva si cumparator de altceva), generand inevitabil “griparea motorului”. Iata de ce repornirea trebuie facuta pe cat posibil planificat si prin masuri inteligente, treptate, nu printr-o liberalizare totala si subita, in care vanzatorii sa creada ca, in sfarsit, le-a venit momentul sa creasca exploziv preturile, pentru a recupera rapid pierderile din ultimele luni. Tentatia cresterii preturilor se va lovi insa de zidul reticentei consumatorilor si se va dovedi o iluzie. Pietele se vor bloca din lipsa lichiditatilor. Si vanzatorii, si cumparatorii vor realiza in cateva luni ce valorosi au devenit banii lichizi. Foamea de bani ar putea canibaliza astfel pietele, iar “banii scumpi” (cresterea dobanzilor) inseamna intotdeauna puterea aproape dumnezeiasca a celor care ii detin si prabusirea celor slabi. Este valabil, desigur, si pentru state…..Pentru ceilalti, este semnul premonitoriu de tsunami. Trebuie sa fii teribil de naiv ca sa nu iti dai seama ca, dupa repornirea motoarelor economiei, producatorii vor dori “sa isi scoata parleala” si vor creste preturile, mai ales ca “tocmai bine” peste o luna, doua, vor incepe sa-si faca efectul masurile tardive de reducere a productiei de petrol si crearea de noi spatii de depozitare. Dar nu numai producatorii de petrol vor creste pretul, ci toti care au ceva de vandut vor crede ca le-a venit, in sfarsit, momentul sa recupereze tot ce au pierdut in aceste luni. Atunci se va declansa “furtuna perfecta”, al carei rezultat ar putea fi foamea de bani. Nu voi dezvolta aici mecanismul prezumat al crizei economice la nivelul pietelor si al comportamentului investitorilor. Nu e scopul acestui articol. Ceea ce ne intereseaza in textul de fata este impactul politic international si consecintele asupra sistemului democratiilor Uniunii Europene in particular si Occidentului (lumii libere) in general, pe fondul temerii ca marele castigator al crizei economice post-pandemie ar putea fi mamutul China, care calca totul in picioare si isi impune vointa si interesele, prin forta si dimensiunile ei gigantice si prin dependenta industriala a Vestului de capacitatile productive chineze. Nu ma grabesc sa impartasesc aceasta teorie a economistilor, dar nici nu o resping a priori. Depinde de cat de puternice si inteligente vor fi in ultima instanta democratiile liberale occidentale pentru a rezista socului si a continua sa lucreze impreuna, ramanand solidare, aparandu-si valorile traditionale si dand raspunsurile cuvenite regimurilor autoritare ale Chinei si Rusiei. Daca se resolidarizeaza, Occidentul transatlantic poate triumfa din nou. Acum cateva zile, am vazut o reactie clara si ferma a UE, care denunta “conspiratiile si dezinformarile dinspre Rusia si China, care pot pune in pericol viata oamenilor”, in traducere libera regimurile criminale de la Moscova si Beijing (sursa: 
Și totuși, când începem discuțiile despre soluțiile post-izolare? .… Parlamentul are o mare o responsabilitate. În aceste săptămâni, în izolare, ședințele comisiilor și cele de plen au avut loc online. Din păcate, discuțiile din comisii se limitează la a puncta, de cele mai multe ori rapid, pe proiectele de lege aflate pe ordinea de zi și sunt prea puțin deschise către găsirea unor soluții care să răspundă nevoilor societății. Deși, în cadrul acestor comisii, se pot organiza dezbateri, pot fi invitați experți care au experiență și care își cunosc foarte bine domeniul de activitate și se pot găsi soluții reale. Sunt membru în Comisia economică, industrii și servicii și în Comisia pentru comunicații și tehnologia informației. Am discutat în ultimele săptămâni în comisii proiectele de aprobare a Ordonanțelor venite de la Guvern, dar și proiecte de lege unde dorințele populiste au împins de cele mai multe ori ideile bune în afara discuțiilor. Așa am ajuns să votăm la nivel de Parlament soluții doar pe termen scurt, lipsind cu desăvârșire dialogul și ideile care să ofere soluțiile pentru ceea ce vom face după ce ieșim din carantină. Pentru că la un moment dat va trebui să facem, nu doar să spunem. Va trebui să demonstrăm că înțelegem realitatea în acest viitor diferit de orice așteptare sau planificare pe care ne-am făcut-o. Transformare digitală. Se discută de ani de zile în spațiul public despre nevoia de digitalizare la nivelul administrației publice. Nu știm nici acum care sunt nevoile reale de digitalizare și mulți experți au avertizat că avem nevoie de soluții funcționale, nu doar soluții pe hârtie. OUG38/2020 privind utilizarea înscrisurilor în formă electronică la nivelul autorităților și instituțiilor publice se discută săptămâna viitoare în Comisiile Senatului. Am propus amendamente, pentru a remedia parte din neclaritățile acestei Ordonanțe. Însă va fi nevoie de norme metodologice de aplicare foarte bune pentru ca ceea ce acum e scris în cele 6 articole ale Ordonanței să producă efecte. Un exemplu de așa nu e chiar site-ul noii Autorități pentru Digitalizarea României, unde informația este prost organizată sau indisponibilă. Un anunț sec de pe site-ul ADR ne anunță că programul audiențelor la nivel instituțional se suspendă până la încheierea stării de urgență. Nu mai sunați, ieșim noi din când în când. Adoptarea tehnologiilor noi- în noul context, tehnologiile emergente devin indispensabile pentru funcționarea societății și a economiei – educația online și munca la distanță sunt posibile doar prin intermediul infrastructurii digitale. Să nu uităm însă că această conectivitate prin intermediul tehnologiei aduce cu sine vulnerabilități de securitate. Zilele trecute Guvernul s-a încurcat în explicații privind blocarea site-ului IMM-invest. O astfel de situație scade nivelul de încredere al oamenilor în capacitatea autorităților, cum va gestiona Guvernul situații mai serioase? Asumarea adoptării tehnologiilor noi este imperativ să fie însoțită și de măsuri adecvate pentru asigurarea securității cibernetice. Și ar trebui să fie o prioritate pentru orice Guvern serios. Locuri de muncă – cum le păstrăm și cum găsim altele? Ne confruntăm cu cea mai mare criză de după cel de-al Doilea Război Mondial. Impactul puternic asupra firmelor a fost cauzat de blocajul din China, de unde multe companii se aprovizionau. Companiile au căutat alternative, s-au orientat către furnizorii secundari sau terțiari pentru a compensa lipsa echipamentelor de producție. Dar nu e o situație care poate fi remediată peste noapte. Este nevoie de timp și efort pentru a califica furnizorii potențiali în termen de calitate a producției și livrare. La noi, situația e și mai complicată, ar trebui să avem această discuție cu cifrele în față, la nivel de județ: ce forță de muncă există, ce nivel de calificare are și ce oportunități de business există ca să poți identifica ce produse s-ar putea replica local. Investițiile în viitor – Era de așteptat ca peste tot în lume mediul de afaceri să solicite sprijin din partea statului. Depinde însă de fiecare stat în parte să aleagă ce cale să urmeze pentru a sprijini firmele. Am văzut în Parlament porpuneri pentru scutiri de la plata chiriilor, amânarea plății ratelor, măsuri privind somajul tehnic, măsuri necesare pentru supraviețuirea în această perioadă. Dar insuficiente, insuficiente pentru a reda speranța și încrederea că există un plan post-CoVID. Acum e momentul să discutăm serios despre ce fel de economie ne dorim să avem, cât de inclusivă și de sustenabilă vrem să fie și să alegem să investim înțelept, să demonstrăm că există o preocupară reală pentru îmbunătățirea calității vieții și pentru lucrurile esențiale. Integral: 
Camera Deputaţilor: Se interzice pe 10 ani exportul de buştean în spaţiul extracomunitar 
Pandemia și igiena mentală. O tentativă de discreditare a realității
Papa Francisc, bătut de jandarmi după ce s-a legitimat ca ”Suveran Pontif”
Cum a mers Europa ca un somnambul spre dezastru Europa dormea și nu a auzit primele freamăte. Un virus provocase o epidemie undeva în China. Niciun motiv de grijă, a transmis guvernul chinez. Și apoi o bubuitură. In noaptea de 22 ianuarie cei 11 milioane de locuitori din Wuhan au aflat că nu pot părăsi orașul și că ar trebui să stea în casă. Apoi alte orașe chinezești au fost închise. 
Vlad Mixich: Ne cam jucăm cu focul! Esențial pentru o strategie de exit din izolare este creșterea capacității de testare. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE ….„Ca să înțelegem problema, România testează astăzi de 6 ori mai puțin decât Estonia, de 4 ori mai puțin decât Slovenia și de 3 ori mai puțin decât Cehia. Ca să înțelegem dimensiunea ecartului pe care îl avem de recuperat, dacă ne comparăm cu țările puternice care sunt considerate modele în testarea pentru coronavirus, România testează astăzi de 5 ori mai puțin decât Germania. Subliniez că toate comparațiile de mai sus sunt făcute pentru teste la o mie de locuitori, pentru a diminua efectul diferențelor numărului de locuitori. Cu excepția Ungariei, România testează mai puțin decât toate celelalte țări UE”, scrie Mixich pe pagina sa de Facebook. În opinia sa, după mai mult de o lună și jumătate de la izbucnirea acestei crize de sănătate și în România, autoritățile au avut timp suficient să organizeze un program de creștere a capacității de testare (cu cele 3 elemente necesare: creșterea numărului de aparate, creșterea numărului de specialiști, creșterea numărului de spații cu circuite amenajate). „Considerând vârfurile de testare din ultimele două luni, România și-a crescut capacitatea de testare zilnică/mia de locuitori de 1,8 ori. E ok, dar nu e suficient. În vremea celei mai mari crize de sănătate publică a ultimelor decenii, ok NU e suficient”, subliniază Mixich. Integral: 
Cine și de ce îi permite lui Streinu Cercel să sădească teamă și nesiguranță în rândul celor mai vulnerabili dintre noi? Un lucru e clar, dincolo de neînțelegerile și neroziile care mai transpiră uneori din interiorul Grupului de Comunicare Strategică: pe termen mediu și lung avem nevoie să regândim modul în care protejăm categoriile vulnerabile, altfel decât prin propuneri tembele și măsuri ce înclină mai degrabă să încurajeze aglomerația, cum sunt cele două ore zilnice dedicate celor peste 65 de ani. Și nu doar în vremuri de pandemie. Poate mai mult decât orice categorie de vârstă, seniorii sunt și vor fi cei mai afectați de absența mobilității, de schimbarea rutinei zilnice, de restrângere a socializării, de eliminarea temporară a obiceiului de a ieși în parc și de a face puțină mișcare. Vor fi afectați, îm primul rând, psihic. Izolarea care pe de-o parte e benefică, îi face extrem de vulnerabili din nenumărate alte puncte de vedere. Nici înainte combinația singurătate + televizor în exces nu aducea mari beneficii echilibrului și sănătății mintale, cu atât mai puțin astăzi, în vremuri de angoasă și teamă. Vârstnicii, poate mai mult decât orice categorie socială, lipsesc aproape cu desăvârșire din politicile de prevenție și sănătate publică a României, deși apar în toate strategiile de sănătate. Și ca o paranteză necesară, da, din păcate, problemele încep mult mai devreme: la noi problemele de sănătate încep mult mai devreme decât în alte țări, 69% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 45 și 62 de ani declarând că NU au o stare bună de sănătate. În timpul ăsta, țările nițel mai la vest au programe ample de implicare a celor vârstnici în tot felul de activități, locale și naționale, și continuă să inoveze, în timp ce Uniunea Europeană chiar alocă fonduri pentru genul acesta de acțiuni. E pur si simplu o plăcere să vezi ce efecte extraordinare are mișcarea asupra creierului, și a sănătății în general, mai ales în rândul celor vulnerabili. Și nu-ți trebuie studii foarte aprofundate pentru a realiza asta: e suficient să cunoști câteva persoane. Eu am avut privilegiul ăsta, în turele mele de alergare sau la concursuri. În România urbană, maximul de socializare și mișcare în vremuri normale, îl vezi manifestându-se la cozile de la instituțiile statului, în piețe, în mijloacele de transport în comun, ocazional prin parcuri și în fața blocului. De aceea, îndemn Grupul de Comunicare Strategică dar și cele două ministere, al Sănătății și al Sportului, să se consulte cu experți în politici de sănătate publică și cu asociațiile de profil în vederea elaborării unui pachet de măsuri care să ia în calcul toate aspectele ce țin de calitatea vieții. În România, sunt asociații care țintesc spre bunăstarea fizică și psihică a seniorilor ca activitate principală și pot fi stimulate să se implice în dezvoltarea rapidă a unor programe naționale de recuperare fizică și psihică după această perioadă care se va dovedi lungă și grea. Nu poți să dai o lege prin care să scoți seniorii din case să facă obligatoriu activități fizice, dar poți să-i încurajezi să rămână activi ca parte dintr-o serie de programe și stimulente integrate într-un plan național de mișcare și bunăstare psihică….
DOCUMENT Zeci de organizații civice și asociații de afaceri denunță lipsa de transparență din Parlament și cer ”ferm” redeschiderea comisiilor de specialitate pentru public Reprezentanți ai mediului de afaceri și ai societății civile din România au transmis Parlamentului o scrisoare extrem de dură în care reclamă lipsa dialogului instituțional și cer redeschiderea pentru public a ședințelor comisiilor de specialitate. ”Într-o societate democratică și în special în cel mai important for legislativ al țării, Parlamentul României, dialogul este indispensabil. Dorim să atragem atenția că în clipa de față el suferă grav, nu doar din cauza restricțiilor impuse de criza COVID-19, dar și din cauza unor decizii interne, care credem că ar trebui reconsiderate”, se arată în scrisoarea consultată de G4Media.ro și trimisă lui Marcel Ciolacu și Robert Cazanciuc, președinții celor două camere ale Parlamentului. În plus, cele 35 de ONG-uri, asociații și camere de comerț cer înregistrarea ședințelor și postarea lor pe internet pentru a fi consultate de părțile interesate. ”Prin această scrisoare vă solicităm cu fermitate neîngrădirea participării reprezentanților mediului de afaceri și ai societății civile în cadrul ședințelor publice online ale comisiilor de specialitate din Parlamentul României pentru a ne putea susține punctele de vedere, astfel încât circuitul legislativ să funcționeze în continuare în baza transparenței și public, iar politicile și măsurile adoptate de către decidenții politici să fie în acord cu nevoile reale ale societății, pe baza opiniilor exprimate de toate părțile interese. Integral: 
Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată de Gabriela Firea s-a apucat să facă PUZ-uri pentru rechinii imobiliari: blocuri de 8 etaje în zona protejată 11 Iunie, peste clădirea Clubului Fabrica Compania Municipală Dezvoltare Durabilă înființată la propunerea primarului general Gabriela Firea s-a apucat să facă Planuri Urbanistice Zonale pentru privați, prin care cere derogări de la regulamentul de urbanism. Este vorba despre un PUZ prin care se dorește construirea unor blocuri de 8 etaje, pe strada 11 Iunie, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, unde se află clubul Fabrica, o clădire superbă de cărămidă, construită înainte de anul 1900. Strada 11 Iunie este zonă protejată, regimul de înălțime maxim permis fiind de 16 metri, iar blocurile de 8 etaje vor avea 34 de metri. În plus, pentru clădirea fabricii este depusă la Direcția de Cultură a Municipiului București o cerere de clasare. PUZ-ul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, urmând a fi supus aprobării Consiliului General. Potrivit unui Plan Urbanistic Zonal aflat în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, pe un teren de 5.150 mp, pe intrarea Ovidiu nr. 6, în incinta fostei fabrici de ciorapi și tricotaje Apollo, se dorește construirea unui ansamblu de clădiri cu funcțiuni mixte (locuințe, birouri, comerț), cu înălțimi cuprinse între 4 etaje și 8 etaje. Beneficiarul proiectului este firma Imobiliara Gramont, iar elaboratorul Compania Municipală Dezvoltare Durabilă. Proiectul a primit deja aviz de la Primăria Capitalei, iar după ce trece perioada de dezbatere publică va fi supus aprobării Consiliului General. Terenul face parte din zona protejată 11 Iunie, preponderent cu clădiri de 1/2 etaje, construite în urmă cu peste 100 de ani. Pe strada Gramont nr. 38, lipit de acest teren, firma Imobiliara Gramont a mai construit o clădire cu 8 etaje, dar nu este clar cum a fost posibil acest lucru, în 2013 Primăria Capitalei eliberând o autorizație de construire pentru locuințe la această adresă (Autorizație 438/19.07.2013). Din istoricul Google maps reiese însă că imobilul a fost construit înainte de această dată. În avizul de urbanism dat de municipalitate pentru noul proiect se arată că indicatorii urbanistici pentru zona protejată au fost depășiți de această clădire….. Imobilul face parte din patrimoniul industrial al orașului, primele corpuri fiind edificate între 1895-1899, iar restul în perioada 1899-1911. Potrivit planurilor Bucureștiului de la 1911 imobilul ar fi aparținut lui Oprea Soare, important comerciant de cherestea, comanditarul reședinței realizate de arh. Petre Antonescu, azi monument istoric din str. Bordea Poenaru, București. Imobilul este și un exemplu de bună practică pentru reintegrarea patrimoniului industrial în oraș. Integral: 
S-au mișcat rapid. Pe OLX se găsesc deja pașapoarte de sănătate pentru Grecia
Programul “Vacanta Mare”, asumat de conducerea Institutului Matei Bals: Nu inteleg de ce se face atata scandal! Un document de 9 pagini intitulat “Programul VACANTA MARE de prevenire a imbolnavirilor cu SARS-CoV-2/COVID 19”, cu antetul Institutului National de Boli Infectioase Prof. Dr. Matei Bals, a creat mari controverse dupa ce a aparut in spatiul public si chiar si presedintele Klaus Iohannis a combatut public una dintre masuri, cea care viza varstnicii, numind-o “aberanta” si “totalitarista”. Cu toate acestea, in mai bine de 24 de ore de la aparitia in spatiul public, nimeni nu a spus clar ce e cu acest proiect. Ziare.com l-a intrebat direct pe dr. Catalin Apostolescu, purtatorul de cuvant al Institutului Matei Bals, si astfel am aflat ca acel document a fost unul dintre punctele de plecare pentru masurile pe care cu totii le respectam astazi. “Este un draft de lucru de acum doua luni de zile. A fost intocmit in cadrul Institutului, dar v-am spus, in februarie, si a fost un draft. Pe baza acestui draft si pe baza altor propuneri s-a construit, ca sa zic asa, metodologia de lucru care a fost dupa aceea pusa in vigoare”, a raspuns oficialul. Intrebat daca Institutul isi asuma propunerile, dr. Apostolescu a raspuns ferm:
Acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: Cei 6 giganți farma de pe piața produselor din plasmă își dau mâna pentru a dezvolta împreună un posibil tratament, fără branding Cei 6 lideri mondiali ai produselor din plasmă – Takeda, CLS Behring, Biotest, BPL, LFB și Octapharma – anunță un acord fără precedent în lupta împotriva COVID-19: cei 6 giganți farma și-au dat mâna în încercarea de a dezvolta un posibil tratament împotriva coronavirusului, derivat din plasmă umană. Cele 6 companii vor începe în cel mai scurt timp să testeze dezvoltarea unui medicament bazat pe imunoglobulină hiperimună policlonală anti-SARS-CoV-2, fără branding, care ar putea avea potențialul de a trata persoanele cu complicații severe în urma contactării virusului COVID-19. Dezvoltarea acestui tip de medicament necesită donații de cantități mari de plasmă de la persoanele care s-au recuperat complet după contactarea COVID-19 și al căror sânge conține anticorpii ce pot lupta împotriva virusului. Odată colectată, plasma va fi transportată către centrele de procesare unde va începe procesul de inactivare a virusului în 3 etape și purificare înaintea introducerii sale în produsul finit. “Este mai important ca niciodată să conștientizăm importanța disponibilității plasmei și a centrelor de colectare naționale pentru a putea continua să producem tratamente vitale pentru pacienții din România. Nu există niciun substitut pentru plasmă, însă am încredere că experiența noastră ne va ajuta să furnizăm soluții inovatoare la nivel local. Takeda are o experiență de peste 50 de ani în cercetare și inovație pentru tratamentele derivate din plasmă”, afirmă Dominika Kovacs, country manager al Takeda România.”Liderii trebuie să conducă în timpul acestei perioade marcate de incertitudine. Nu există niciun dubiu asupra faptului că resimțim cu toții impactul virusului COVID-19″, arată BillMezzanotte, Vice-Președinte și Șeful departamentului de cercetare al CLS Behring. “Acest efort are scopul de a accelera identificarea unui tratament scalabil și sustenabil în tratarea pacienților care au contactat virusul COVID-19. Pe lângă unificarea resurselor la nivelul industriei, vom colabora cu guvernele și mediul academic pentru a iniția o serie de activități esențiale precum testarea clinică. Este cel mai eficient mod de a depăși aceste momente agitate pentru toți stakeholderii”, a adăugat acesta. Această colaborare va stimula expertiza tuturor companiilor implicate și va armoniza eforturile dezvoltate până în prezent de către fiecare dintre ele. Experți din partea fiecărei companii vor începe să colaboreze pentru colectarea plasmei, dezvoltarea studiilor clinice și fabricarea tratamentului. Alianța este deschisă și altor companii și instituții care vor să se alăture acestui efort comun, anunță cele 6 companii farma. Și România începe recoltarea de plasmă de la pacienții vindecați, pentru a trata bolnavii de coronavirus Pacienții români infectați cu noul coronavirus ar urma să poată fi tratați și cu plasmă recoltată de la pacienții vindecați, care teoretic au dezvoltat anticorpi. Plasma ar urma să fie recoltată de la donatori voluntari din rândul celor vindecați. Ordinul de ministru prin care se stabilieşte protocolul de recoltare de plasmă umană de la pacienţii vindecaţi de COVID-19 va fi semnat astăzi, a anunțat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Ca și alte tipuri de tratament pentru coronavirus, și acesta este încă în faza de studiu, a subliniat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru: “Pentru plasmafereză trebuie două protocoale, trebuie protocol de recoltare, pentru care deja este stabilit la INHT şi dăm Ordin de Ministru, iar pentru tratament încă este la nivel de studiu şi o să trebuiască să obţinem un aviz de la Comisia de ATI, Comisia de patologie şi Comisia de Boli Infecţioase, că se va face sub formă de studiu, nefiind în ţara noastră până acum acest tip de tratament”, a declarat Nelu Tătaru, citat de Mediafax. Două echipamente de recoltare a plasmei au fost instalate la Bucureşti şi la Iaşi, iar un al treilea va fi instalat în curând la Timișoara. Cele 3 echipamente au fost donate de o firmă privată, în urma unui acord cu Ministerul Sănătăţii. Integral: 
(OP-ED) Europa și România pot câștiga din criza COVID-19. Care sunt condițiile? Un lucru este clar pentru toata lumea: este nevoie de o injecție masivă de resurse financiare în toate economiile statelor membre europene, atât în ale țărilor din zona euro, cât și în ale celor dinafara zonei euro. Este o urgență la fel de mare precum combaterea pandemiei, pentru că este vorba de salvarea a zeci de milioane de locuri de muncă și a milioane de afaceri puse în pricol de criză. Din datele centralizate de Comisia Europeană, suma totală mobilizată de statele membre europene și de instituțiile europene de la începutul crizei COVID 19 până în prezent este de peste 3,4 trilioane de euro, peste 3400 de miliarde de euro, bani injectați în măsuri necesare sistemelor de sanatate, masuri economice și sociale la nivel european. Adică mai mult decât cele 2 trillioane de dolari mobilizate până acum de Statele Unite pentru susținerea economiei americane. Având în vedere că bugetul european reprezintă puțin peste 1% din Produsul Intern Brut la nivel european, este evident că, la începutul crizei, cea mai mare parte a resurselor – peste 2,45 de trilioane de Euro, au fost mobilizate la nivel național direct de catre guverne. Chiar și așa, banii mobilizați până acum de instituțiile europene, fie de către Comisia Europeană, fie de Banca Europeană de Investiții sau prin Mecanismul European pentru Stabilitate, se ridică la aproape o mie de miliarde. Doar o mică parte – aproximativ 70 de miliarde de euro au venit ca sprijin direct din bugetul european. Asta nu pentru ca nu s-ar fi dorit, ci pentru că fiind în ultimul an al bugetului european 2013-2020, visteria Comisiei Europene e goală. Cu toate acestea, devine tot mai clar că e nevoie de mai mult. Relansarea economiei europene presupune decizii la nivel european, pentru un program coerent care sa vizeze piața comună europeană și nu doar nevoi punctuale naționale. E nevoie de coordonare mai mult decât oricând, dar mai ales e nevoie de actiuni colective europene. Întrebarea este cum sa facem asta? Diferența de abordare între statele europene din sud – Italia, Franța, Spania, Portugalia și cele din nord, Germania, Olanda, Danemarca este clară. În vreme ce țările din sud cer emiterea unor eurobond-uri care să susțină masiv bugetele naționale și care să se constituie în datorii comune europene, statele nordice, mai bogate, cu bugete consolidate și mai puțin afectate de epidemie, sunt mai precaute și mai puțin dispuse să împartă astfel de datorii. Câtă vreme această dispută rămâne în zona mutualizarii unei datorii publice comune europene, nu vom putea ieși din cercul egoismelor naționale…. Ajutor consistent nu doar pentru zona Euro Soluția poate veni numai de la o abordare comună, europeană, asumata de o institutie europeana si printr-un mecanism european si nu prin decizii la nivelul guvernelor nationale. O astfel de abordare poate fi construită în jurul bugetului european multianual, gestionat direct de catre Comisia europeana. Cu puterea celor peste 1000 de miliarde ale lui, cu ratingul excelent pe care îl are Comisia Europeană pe piețele financiare, bugetul european – de fapt o parte a lui – poate fi folosit ca garanție pentru a atrage bani suplimentari de pe piețele de capital. Acești bani pot fi apoi redirecționați către statele membre pentru un program masiv de relansare economică. Deci un program care ajuta direct statele membre, dar isi pastreaza în acelasi timp și dimensiunea comunitară, europeană. O astfel de propunere are avantajul ca vizează toate statele membre UE, nu doar pe cele din zona euro, deci de ea poate beneficia direct și Romania. În plus, datoria publică a unor astfel de credite garantate prin bugetul european multianual nu e asumată direct de bugetele naționale, deci depășim cel puțin politic, disputa dintre Nord, Sud și Est și menținem coeziunea politică europeană. Aceasta este și ideea susținută de Parlamentul European, în rezoluția adoptată săptămâna trecută – idee propusă de grupul Renew Europe și care s-a bucurat apoi de sprijinul principalelor grupuri politice din Parlamentul European. Foarte probabil, la videoconferința șefilor de stat sau de guvern organizată joi de catre Consiliul european, Comisia Europeană va veni cu o propunere în jurul acestor principii. Un astfel de mecanism ar putea adăuga încă cel puțin un trilion de euro pentru a sprijini pe termen limitat, în primii ani de dupa criza COVID, atunci cand nevile vor fi cele mai mari, eforturile făcute de statele membre pentru relansarea economiei. Ar putea susține atât nevoile bugetelor unor state membre confruntate cu deficite mari, inclusiv România, cât și investiții în politici sociale, în cercetare și inovare, în infrastructura publică, în sectoare industriale strategice pentru economia europeană sau sprijin pentru IMM-uri. Avantajul de a folosi bugetul european ca platforma pentru programul de redresare economică, este că în felul acesta putem acoperi investiții decise la nivel național sau regional folosind mecanismele și programele cunoscute – de la fondurile de coeziune la dezvoltare rurală și cercetare, la programele de convergenta asumate de catre statele membre la nivel comunitar. Pe lângă acestea însă, va trebui să facem mai mult. Această criză a expus slăbiciunile Uniunii Europene și ale statelor membre in cateva domenii cheie. Dependența de medicamentele și echipamentele produse în afara UE, este doar unul dintre multe exemple pe care le descoperim în fiecare zi. În cadrul acestui program de redresare economică, va trebui să stabilim o serie de priorități la nivel european, pentru investiții strategice în sectoare în care UE trebuie să fie suverană. Mă refer la sectoare esențiale – energie, sănătate, agricultură, transport, dar și la inteligență artificială, infrastructură de comunicații, inovare și cercetare în zona digitală și a securității…. Cum poate România să iasă învingătoare din criză? Dacă un astfel de program de redresare economică s-ar pune în aplicare după ideile prezentate mai sus, asta ar însemna pentru România o oportunitate dar și o mare provocare. Un guvern solid, susținut de o nouă majoritate care ar rezulta în urma alegerilor de la sfârșitul acestui an, ar putea să gândească un plan de reformare a unor domenii esențiale pentru ca economia României să poată fi reconstruită pe câțiva piloni solizi. Desigur, vom ieși din această pandemie, cu un deficit enorm. Dar viitorul guvern rezultat după alegeri ar trebui să abordeze această criză ca pe o oportunitate și nu doar să se gândească la cum să astupe găurile deficitului. Pentru asta, noul guvern trebuie să vină cu un plan prin care ajutorul european de redresare economică să fie o oportunitate pentru a investi masiv în câteva domenii prioritare care, odată cu o dezvoltare accelerată pot crea și locuri de muncă: infrastructura de transport, infrastructura de sănătate, cea de educație și digitală. În paralel, pentru ca un astfel de program să nu se mai împiedice de alte straturi de încărcătură birocratică asa cum au devenit in timp multe programe europene, ar fi nevoie imediat de lansarea unei reforme a administrației publice. O reformă nu pentru a tăia artificial posturi în administrație, ci pentru a-i optimiza capacitatea prin profesionalizare, depolitizare, digitalizare și transparentizare. O astfel de regândire a administrației nu doar că ar reduce din cheltuieli publice ineficiente, dar ar da un imbold si mediului antreprenorial care este sufocat acum de birocrație și fuga de răspundere din administrație. Azi, când întreaga Europă înțelege că investițiile în Sănătate sunt strategice pentru întregul continent și ca serviciile publice esențiale de sănătate trebuie puse în rețea, România ar putea gândi reforma în sistemul de Sănatate într-o cu totul nouă perspectivă. Putem folosi programe cu finanțare europeană dar și schimba bune practici cu alte state membre care au dovedit în această criză soliditatea sistemului lor sanitar. Integral: 
Analişti: Băncile europene se pregătesc pentru creşterea creditelor neperformante din cauza crizei coronavirusului Băncile europene se pregăteasc pentru creşterea creditelor neperformante din cauza crizei coronavirusului, analiştii anticipând că vor anunţa constituirea unor provizioane de ordinul miliardelor şi revizuirea profiturilor, atunci când vor raporta rezultatele trimestriale, în următoarele două săptămâni, transmite Reuters, citat de news.ro. Băncile din regiune erau deja sub presiune înainte de criză, din cauza costurilor ridicate, rentabilităţii reduse şi a necesităţii de a înnoi tehnologia învechită. Fuziunile, care ar fi putut rezolva aceste probleme, au fost dificil de realizat din cauza piedicilor existente la nivel naţional. Cele mai mari bănci din SUA, care au început deja raportările financiare aferente primului trimestru, au alocat 25 miliarde de dolari drept provizioane pentru pierderile generate de creditele neperformante în primul trimestru, ridicând întrebări dacă băncile europene le vor urma exemplul. În ultimele 30 de zile, analiştii şi-au revizuit în creştere cu aproape 130% aşteptările privind provizioanele pentru pierderile provocate de împrumuturi în 2020 ale celor mai importante bănci din Europa, potrivit unei analize Reuters a datelor firmei Refinitiv. În acelaşi timp, analiştii au redus cu mai mult de 40% prognozele de profit anual pentru aceste bănci, între care se află instituţii financiare globale precum HSBC, BNP Paribas şi Deutsche Bank. Autorităţile de reglementare au spus că vor fi flexibile în aplicarea normelor contabile privind pierderile preconizate din împrumuturi, dar există presiuni asupra băncilor europene pentru a fi realiste cu privire la pierderile viitoare. Rentabilitatea mai mică comparativ cu cea a băncilor americane înseamnă că băncile europene au mai puţin spaţiu de manevră. ”Băncile din SUA câştigă sume uriaşe de bani”, a spus Rob Smith, partener în domeniul serviciilor financiare la KPMG. ”Băncile europene nu au acel lux de venituri şi profituri pentru a absorbi astfel de creşteri semnificative” în ceea ce priveşte provizioanele pentru pierderile generate de credite, a spus el. Deşi băncile nu sunt obligate în mod legal să constituie acum cea mai mare parte a provizioanelor ”prudenţa este o recomandare care trebuie respectată”, având în vedere mediul actual, a spus o persoană apropiată situaţiei. Vulnerabilitatea băncilor europene faţă de epidemie a fost evidenţiată în această săptămână de agenţia de rating Fitch, care a dezvăluit că a întreprins 116 acţiuni asupra ratingurilor băncilor din vestul Europei, revizuind în principal perspectivele lor la negativ. Raportările financiare ale băncilor europene nu vor oferi decât o imagine parţială a modului în care acestea se descurcă pe timp de criză, care s-a agravat spre sfârşitul primului trimestru. Agenţia de evaluare financiară S&P a apreciat că dezvăluirile şi comentariile conducerilor băncilor vor fi ”mai revelatoare decât rezultatele în sine”. Băncile italiene, care încercau să rezolve moştenirea creditelor neperformante a crizei financiare precedente, sunt aşteptate să crească provizioanele pentru creditele neperformante aferente primului trimestru, întrucât economia europeană se îndreaptă spre o contracţie pe care Fondul Monetar Internaţional o estimează până la 9,1% în acest an, potrivit analiştilor. Între băncile eurpene, instituţiile financiare italiene au cea mai mare expunere la întreprinderile mici şi mijlocii, care vor avea probabil cel mai mult de suferit din cauza blocării prelungite a activităţilor. Morgan Stanley estimează că criza riscă să crească creditele neperformante din portofoliile băncilor italiene cu 60 până la 80 de miliarde de euro (86,86 miliarde de dolari), în următorii doi-trei ani, reprezentând o creştere de până la 45% comparativ cu nivelul actual. Băncile din Spania vor raporta, de asemenea, o creştere a provizioanelor, a declarat Nuria Alvarez, analist la firma de brokeraj Renta 4 din Madrid. Banca spaniolă Santander a avertizat la începutul acestei luni, într-un document depus la autorităţile de reglementare americaner, că pandemia i-ar putea provoca o creştere a creditelor neperformante pe piaţa americană. Potrivit analiştilor, blocajul aproape total din economia Spaniei va avea mai întâi un impact direct asupra portofoliilor de credite ipotecare ale băncilor, care reprezintă aproximativ 40% din totalul creditelor, şi asupra creditelor de consum, care constituie 8% din împrumuturi. Banca Spaniei a anunţat luni că economia dependentă de turism ar putea scădea până la 12,4% în acest an, dacă blocajul determinat de epidemia de coronavirus va dura 12 săptămâni. În cazul băncilor franceze, orice eventuală creştere a creditelor neperformante din cauza coronavirusului va fi ”gestionabilă”, a spus Jon Peace, analist la Credit Suisse. Integral: 
Business Club: O bancă „rea” pentru Europa, neagreată de Comisia Europeană 
Financial Times: Cum vor exploata conducătorii autoritari criza coronavirusului E ușor să profiți de niște oameni înspăimântați care au acceptat încălcări ale libertății. Politica internațională suferea de o afecțiune preexistentă atunci când a lovit Covid-19. Înainte de coronavirus, lumea politică sucomba deja în fața unui virus al conducătorilor autoritari, scrie FT, potrivit Rador. În 2018, China a abolit limitarea mandatului prezidențial, deschizând posibilitatea ca Xi Jinping să cârmuiască pe viață. Anul acesta, Rusia a anunțat că și ea plănuiește modificări constituționale care i-ar permite lui Vladimir Putin să rămână la putere până în 2036 – oferindu-i o perioadă de stat în funcție mai lungă ca a lui Stalin. Chiar și democrațiile consacrate etalează simptome de sindromul conducătorului autoritar. Donald Trump a venit la putere în SUA în 2016, deplângând „carnagiul” american și proclamând „Numai eu îl pot repara”. El a anunțat recent că „autoritatea mea e totală” în ce privește gestionarea pandemiei. Jair Bolsonaro a fost învestit președinte al Braziliei în 2019, după ce-și exprimase admirația pentru junta militară care conducea Brazilia pe vremea tinereții lui. La Manila, Delhi și Riad e la modă un stil de conducere arogant, personal. O clasă politică globală deja slăbită de virusul conducătorilor autoritari s-ar putea îmbolnăvi mult mai rău sub impactul unei crize sanitare reale. Pentru limitarea pandemiei, oameni înspăimântați de pe tot globul au acceptat încălcări extraordinare ale libertății lor personale, care le dictează dacă-și pot părăsi locuința sau dacă pot munci pentru a-și câștiga existența. Există de asemenea și precedente istorice alarmante în care guvernele s-au folosit de o urgență pentru a revendica puteri dictatoriale, care ulterior sunt lăsate în vigoare. Un caz clasic este folosirea de către Hitler a incendierii Reichstag-ului din 1933 pentru a obține puterea de a cârmui prin decrete. Un exemplu clar de conducător autoritar care se folosește de coronavirus pentru a-și consolida controlul asupra puterii a apărut în Ungaria. Viktor Orban, care și-a petrecut ultimii câțiva ani subminând independența presei, justiției și universităților, a acționat rapid pentru a profita de pandemie. Premierul ungar a convins parlamentul, dominat de partidul său Fidesz, să-i confere puterea de a conduce prin decrete pe o perioadă indefinită. Distrasă de pandemie, UE a avut un răspuns anemic. În acest weekend a avut loc și o rundă de arestări împotriva activiștilor pro-democrație din Hong Kong, acțiune ce pare a fi un efort al președintelui Xi de a stârpi această mișcare, sub acoperirea pandemiei. Un lucru care ar fi provocat proteste locale și indignare globală acum doar câteva luni a atras de data aceasta doar relativ puțină atenție. În alte părți însă, conducătorii autoritari au adoptat o abordare diferită, pledând pentru menținerea vieții de zi cu zi și în defavoarea suspendării libertăților civice. Comportamentul lor pare mai degrabă prostesc decât sinistru. Președintele Alexander Lukașenko s-a asigurat că Belarus e unica țară din Europa în care încă mai are loc un campionat de fotbal. În Brazilia, Bolsonaro a cerut redeschiderea magazinelor și și-a dat afară ministrul sănătății pentru că era prea sâcâitor cu distanțarea lui socială. Trump susținea inițial că virusul va dispărea ca prin „magie” și îi îndemna pe alegători să cumpere acțiuni. Putin a făcut un spectacol din ajutoarele pe care le-a trimis Italiei și New Yorkului, după care a admis, într-un final, că și Rusia se confruntă cu o criză gravă. O parte a problemei o poate constitui faptul că acești conducători au interpretat „puterea” drept un refuz de a te lăsa intimidat de o simplă boală. Bolsonaro le-a cerut brazilienilor să înfrunte virusul „ca niște bărbați, nu ca niște copii” și a prezis că el s-ar vindeca ușor de boală „datorită trecutului de sportiv”. În Regatul Unit, Boris Johnson a făcut un spectacol din a da mâna prin spitale cu pacienți de Covid-19, după care l-a doborât și pe el virusul. Mulți lideri autoritari din țări democratice sunt și populiști care exploatează ostilitatea împotriva „elitelor”, în rândul cărora se află asemenea personaje suspecte precum epidemiologii și funcționarii publici. „Anti-vaxxer”-ii [militanți contra vaccinurilor – n.trad.] care răspândesc teorii ale conspirației despre vaccinuri, prosperă pe la periferiile mișcărilor populiste din tot Occidentul. Dacă liderii populiști vor continua să obstrucționeze răspunsul la pandemie, coronavirusul ar putea inversa tendința existentă în favoarea politicii lor – prin discreditarea liderilor care au gestionat prost criza și mărind cererea de expertiză, în antiteză cu fanfaronada macho. În Regat, susținătorii lui Johnson au încetat să mai mormăie despre „statul paralel” și s-au pus la adăpost în spatele unor personaje aparent liniștitoare, cum e principalul responsabil medical al guvernului. În ciuda iritării evidente pe care i-o provoacă Anthony Fauci, Trump nu se simte încă suficient de puternic pentru a-și da afară cel mai cunoscut consilier medical. Dar, pe măsură ce evenimentele vor avansa, liderii autoritari ar putea descoperi că noul mediu e chiar mai prielnic pentru stilul lor de politică. Disperarea economică și disperarea în general sunt adesea inamicii dezbaterii calme și prietenii teoriilor conspirației, care ajută populismul să prospere. O expansiune a spionajului statului, odată intrată în vigoare, ar putea fi dificil de abolit și va fi un instrument puternic pentru potențialii dictatori. Integral: 
Ca să prevenim răspândirea virusului, românii vor fi plimbați între maxim 3 spitale
Singurătatea vârstnicilor în timp de coronavirus
Daniel Dăianu: Până ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viață tare chinuită/ O întrebare poate naivă mă macină: de ce nu ajuta big data si inteligența artificială la găsirea mai repede a acestui vaccin? ….Daniel Dăianu: Da, am fost surprins. Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a fost parca retinuta in a sublinia iminenta unei pandemii folosind cateva luni, in mod sistematic, cuvantul epidemie, ceea ce putea sugera un caracter local al fenomenului. Poate si pentru a nu starni panica. Este probabil ca pe canale nu la lumina reflectoarelor sa se fi transmis guvernelor existenta marelui pericol. Remarc ca in februarie, sefii IMF si BCE vorbeau despre schimbarea de clima, distributia veniturilor, mari fluxuri de capital volatile, instrumente de stabilizare in zona euro, ca mari provocari pentru economia globala, pentru stabilitate. In timp ce in martie, parca a cazut cerul peste toti si s-a intrat intr-o spirala a ingrijorarii privind criza sanitara, cu mari implicatii economice si sociale. Am crezut ca epidemia va fi ingradita, cum s-a intamplat cu SARS in 2003 si Ebola in 2014. Avem acum o reconfirmare a pericolului imens pe care un dusman biologic, patogen natural, sau produs in laborator, il reprezinta pentru oameni. Specia umana ramane foarte vulnerabila dupa cum se vede. O intrebare poate naiva ma macina: de ce nu ajuta big data si inteligenta artificiala/AI gasirea mai repede unui tratament, a unui vaccin eficace? Ca tot se vorbeste de pericolul ca AI, robotii, sa ne ia locul…ca omul sa devina o creatura cu insusiri “inferioare”. Drept este ca nu orice se poate face batand din palme. Cand vad oamenii cu masti, medici si personal medical in combinezoane si cu masti speciale, gandul ma duce la un scenariu de science fiction, cand asaltati de virusuri si alti dusmani biologici am fi obligati sa fim imbracati, protejati ca astronautii. Dar pe planeta noastra, ca si cum noi am fi fiinte extraterestre. Ca un destin nedorit, deoarece nu am avut o relatie buna cu natura, nu am controlat porniri de ucenic vrajitor, am subestimat riscuri existentiale. Pana ce nu vom avea un vaccin eficace vom avea o viata tare chinuita. Si chiar si dupa ce vom avea vaccinul viata nu va mai fi aceeasi…..Pana si in vremuri de “razboi cald”, intr-o war economy/Krigswirtschat, factorii de productie se misca, chiar daca distorsiuni mari exista. De aceea, razboiul cu acest virus este atat de neobisnuit. Iar efectul lacat nu poate fi contracarat cu mijloace de politica economica ca intr-o recesiune normala, fie aceasta severa. Estimari ale OCDE, ale altor IFIs, considera ca fiecare luna de inchidere a economiilor duce, in medie, la o scadere cu 2,5-3% din PIB-ul anual, uneori chiar mai mult. De aici rezulta caderi mari de activitate economica. Razboiul cu Covid19 poate fi judecat prin prisma unui ciclu epidemiologic. Cu cat mai eficace este stapanirea pandemiei, cu atat mai repede pot fi relaxate restrictii. Nu poti sta la nesfarsit cu motoare ale economiei turate foarte slab. Dar nu exista harta uniforma de repornire; multe in luarea deciziilor depind de circumstante, de capacitatea sistemelor medicale de a raspunde la efort si de disciplina cetatenilor. Reguli de protectie si distantare sociala se vor mentine pana ce vom avea un vaccin eficace. Vaccinul, vorbind generic, poate fi tragaciul pentru o relansare economica, pentru un rebound purtat si de euforie, ca dupa un razboi castigat. Dar vor fi sechele ale acestei pandemii si economiile vor fi suferinde; convalescenta nu va fi de cateva luni, in opinia mea. Iar unele schimbari vor fi structurale; revenirea la lucru nu va insemna ca totul va fi ca inainte. Privind consecinte, indatorarea multor state si firme, mari si mici, va creste. Faptul ca dobanzile reale sunt foarte joase, frecvent negative, nu poate ascunde ca nu avem o rezolvare de fond la supraindatorare, publica si privata. Dupa 2009, datorii publice si private au crescut in numeroase state. Fragilitatea multor economii se va perpetua. Pietele vor discrimina, vor ataca pe cei mai vulnerabili. De pilda, in zona euro, pana ca BCE sa anunte noul pachet de masuri (de cca 750 miliarde euro), marjele la obligatiunile Italiei iar au luat-o rapid in sus. In unele tari se recurge la tiparire de bani, la “bani din elicopter” pentru a sprijini economia si cetateni. Fed-ul a ajuns un fel de “cumparator de ultima instanta” pe toate pietele financiare depasind gama de operatiuni din timpul Marii Recesiuni; pana si fonduri de risc (hedge funds) pot fructifica noile facilitati ale Fed, mai amplu decat cea implicat salvarea indirecta a fondului de risc LTCM in 1998. Dar asa ceva este posibil unde bancile centrale emit moneda de rezerva, au forta economica iesita din comun. Desi nu este clar cat vor putea sa functioneze astfel. Fiindca nimic nu poate fi vesnic…este pana ce nu mai este. Inflatia este posibil sa creasca in viitor, daca nu va mai exista o preferinta atat de mare pentru lichiditate, pentru cash…. 
Pandemia și iar pandemia Aș fi scris azi despre cu totul altceva, de exemplu, despre felul cum privesc românii relația lor cu credința și cu biserica, evident, tot în contextul acestui atât de mediatizat virus, cel mai cunoscut virus din câte au fost pe lume. 
Lupta noastră cu coronavirusul, pe scurt: „Eram români și nu știam” ….În tot vacarmul mi-a rămas în minte un titlu din presa spaniolă: 
GRECO avertizează asupra riscurilor crescute de corupție în perioada pandemiei și invită autoritățile la transparență maximă 
Elicopterul cu IPS Pimen nu se poate ridica de la sol! Episcopul are 250 kg de aur pe el
Media zilnică a românilor decedați din cauza coronavirusului o egalează pe cea a deceselor din cauza diabetului și o depășește pe cea din cauza tuberculozei În fiecare an, în România mor puțin peste un sfert de milion de persoane. Între 250-260.000 de mii mai exact. Cei mai mulți mor din cauza tumorilor, urmați de boli ischemice ale inimii și de cele cerebro-vasculare. HotNews.ro a luat datele oficiale, a făcut media pe ultimii 3 ani a deceselor zilnice după cauza morții, introducând și datele deceselor din cauza Covid-19 (luând intervalul de referință 16 februarie-19 aprilie 2020). Calculele arată că în prezent numărul mediu zilnic al decedaților de coronavirus îl egalează pe cel al celor morți ca urmare a diabetului și depășește ca frecvență alte 4 cauze de deces. E drept, lucrurile trebuie nuanțate pentru că în cazul unui pacient de 90 de ani suferind de diabet și hipertensiune dar care a contractat și Covid-19, e greu de spus dacă doar Covid-ul i-a provocat decesul, deși el apare în acte ca decedat din cauza coronavirusului. ….. Mențiuni suplimentare: – 
Statul ignorant Istoricii ideilor din ultimele decenii au vorbit adeseori de faptul ca lumea moderna s-ar afla intr-o epoca a biopoliticii. Termenul a fost consacrat de catre filosoful francez Michel Foucault, dar el este prezent inca din anii 1920-1930. …Spus foarte simplu, incepand din secolul al XIX-lea si pana aproape de noi, puterea politica si stiintele vietii (biologia, medicina, chiar si psihologia sau economia) au lucrat mana in mana intarindu-se si legitimandu-se reciproc, for the best and the worst: pe de o parte, progrese extraordinare in ingrijirea sanatatii si eradicarea unora dintre bolile cele mai letale; pe de alta parte, politici criminale de exterminare a unor forme umane de viata, in numele unor fantasme delirante ale superioritatii rasiale….Divortul dintre stat si cunoasterea stiintifica Dar se pare ca s-a intamplat ceva in ultimele doua-trei decenii, care ar corespunde unui sfarsit al biopoliticii, adica unei diminuari a preocuparii statului si puterii politice pentru viata, sanatate individuala si publica. Asta se petrece in momentul in care puteri non-statale ocupa piata cunoasterii, a stiintei si a tehnologiei in folosul oamenilor, bunaoara in momentul in care Big Pharma ajunge sa dispuna de fonduri superioare tuturor statelor pentru a sustine cercetarea medicala si farmaceutica. Statele nu numai ca pierd monopolul cunoasterii, dar par sa se si debaraseze cu oarecare bucurie de grija ei, lasand in grija privatului producerea si utilizarea cunostintelor privitoare la viata oamenilor, iar, in caz de amenintari grave la adresa sanatatii populatiilor, folosind organizatii internationale sau non-guvernamentale pentru a le face fata (OMS, Crucea Rosie, Medecins sans Frontieres etc.). De cel putin 20 de ani incoace, statul este un actor secundar in domeniul sanatatii. Iar sanatatea a devenit o afacere a firmelor de medicamente, a laboratoarelor private, a industriilor starii de bine si a ideologiilor vindecarii individuale prin terapii din cele mai fanteziste. Efectul divortului dintre stat si cunoasterea stiintifica este dublu: pe de o parte, cercetarea stiintifica nesupusa intereselor comerciale, de interes public, este subfinantata si abandonata in niste laboratoare cu echipamente vetuste. Pe de alta parte, statul isi imagineaza fudul ca isi poate produce propria cunoastere a societatii, adica nu are nevoie de stiinta, nu are nevoie de universitati, nu are nevoie de experti altii decat de cei cu carnet de partid. Statul devine literalmente ignorant si prost (fara vreo nuanta peiorativa, daca pot spune asa): 
Încă 10 tone de echipamente medicale pentru spitalele din Bihor: Al treilea transport a aterizat sâmbătă pe Aeroportul din Oradea (FOTO / VIDEO) Încă 10 tone de echipamente medicale destinate spitalelor din lupta împotriva coronavirusului din Bihor au ajuns, sâmbătă seară, pe Aeroportul din Oradea. „Cel de-al treilea transport de materiale sanitare din Shanghai a sosit în această după-masă la Oradea, cu un avion Boeing 737 al companiei Tarom. Fiecare dintre cele trei avioane a adus câte 10 tone de materiale de protecţie – combinezoane, măşti etc. Este ultimul transport în cadrul unui contract de import din care au mai fost aduse la sfârşitul săptămânii trecute 37 de tone de materiale sanitare pentru spitalele din Oradea şi judeţ”, a anunțat Primăria Oradea. Avionul a aterizat în jurul orei 18. În cadrul achiziţiei, au ajuns în total în Oradea 75 de tone de echipament, suficiente pentru „încă două luni – două luni și jumătate”, după cum preciza dr. Gheorghe Carp, coordonatorul spitalelor din Bihor. Achiziţia s-a făcut de către municipiul Oradea în competiţie cu alte state, Oradea reușind să le cumpere, potrivit spuselor oficialilor locali, fără intermediari și la preţuri mai mici decât au făcut-o reprezentanţii unor state. Integral: 
Peste 36% dintre primării nu acordă burse pentru elevi, iar 55% dau burse mici și foarte mici – analiză Consiliul Național al Elevilor Aproape 37% dintre primării nu acordă burse pentru elevi, iar 55% dau burse mici și foarte mici,
Mihai Copaciu, BNR: Trăim deja din nou într-o lume bipolară. E curios cum o expansiune a influenței Chinei va fi contracarată de SUA și UE/ Ce învăță individual din aceasta criză? Îmi e teamă că nu multe Semnalarea unor vulnerabilități în funcționarea statelor (de exemplu, sistemul medical) îl văd ca pe un punct pozitiv al acestei crize și sper ca măsurile necesare să fie luate. Similar pentru multe firme, scurtarea lanțului de aprovizionare va fi o prioritate, spune într-un dialog cu HotNews.ro despre cum va fi România și lumea de după coronavirus, Mihai Copaciu, 
Pandemia: cum să evităm ce e mai rău
Estimări oficiale: Europa are nevoie de încă cel puţin 500 miliarde euro de la instituţiile UE pentru redresare / Regândirea fondurilor europene ar contribui la menţinerea unităţii Uniunii Europene Europa va avea nevoie de încă cel puţin 500 de miliarde de euro de la instituţiile financiare ale UE pentru a finanţa redresarea economiei după pandemia de coronavirus (Covid-19), a afirmat Klaus Regling, directorul Mecanismului European de Stabilitate (ESM), transmite Reuters, citată de Agerpres. Cel mai uşor mod de a organiza astfel de fonduri ar fi prin intermediul Comisiei Europene şi prin bugetul UE, a explicat Klaus Regling, într-un interviu acordat duminică publicaţiei italiene Corriere della Sera. „Aş spune că pentru a doua fază avem nevoie de încă cel puţin 500 de miliarde de euro de la instituţiile europene, dar suma ar putea fi mai mare. Pentru asta, trebuie să discutăm cu mintea deschisă despre noi instrumente dar şi să utilizăm instituţiile existente, deoarece este mai uşor, în special prin intermediul Comisiei Europene şi prin bugetul UE. Regândirea fondurilor europene ar contribui în mare măsură la menţinerea unităţii Uniunii Europene”, a afirmat directorul Mecanismului European de Stabilitate. În 9 aprilie, miniştrii de Finanţe din UE au pus la punct un pachet de măsuri în valoare de 540 miliarde de euro. Printre măsuri se numără împrumuturi de la Mecanismul European de Stabilitate, garanţii pentru împrumuturi de la Banca Europeană de Investiţii şi o schemă pentru finanţarea programelor de şomaj parţial ale statelor membre. Cu toate acestea, miniştrii europeni de Finanţe au lăsat nerezolvată problema împărţirii poverii financiare din cauza lipsei unui acord cu privire la emiterea de obligaţiuni comune. Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat că economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei provocate de pandemie. Şi vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, a apreciat săptămâna trecută că Uniunea Europeană ar putea avea nevoie de un fond de relansare economică în valoare de 1.500 miliarde de euro care să fie finanţat cu obligaţiuni garantate de statele membre. Într-un interviu publicat în cotidianul german Handelsblatt, Valdis Dombrovskis a explicat că că Executivul comunitar lucrează la un nou instrument de finanţare, dincolo de contribuţiile naţionale care ajung în mod normal la bugetul UE pe şapte ani. Întrebat despre posibilitatea finanţării unui astfel de fond de relansare cu emisiuni de obligaţiuni în valoare de până la 1.500 de miliarde de euro, Dombrovskis a răspuns: „Pot să îmi imaginez un astfel de cadru financiar. Dar nimic nu a fost decis încă”. Oficialul CE a adăugat că fondul de relansare ar putea fi finanţat prin obligaţiuni susţinute de garanţii oferite de statele membre. Integral: 
Un sfert din locurile de muncă din Europa sunt în pericol din cauza coronavirusului – Raport Peste un sfert din locurile de muncă din Europa ar putea fi afectate de către căderea economică pe fondul pandemiei de coronavorus, potrivit unei analize realizare de McKinsey, relatează 
Român, indignat după ce a văzut clipul cu Negoiță în parc: ”Aia e bicicleta mea!”
