Buna dimineata intr-o zi de sambata, 31 octombrie! Vremea va continua să se răcească în jumătatea de est a țării, unde va deveni rece pentru această dată, în timp ce în rest valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale. Cerul va prezenta înnorări și mai ales în prima parte a intervalului va ploua pe arii extinse în centrul, estul și sud-estul teritoriului, iar în Subcarpații Moldovei, vor fi posibile precipitații mixte. În zona montană, în special la altitudini de peste 1500 m, vor fi ninsori şi lapoviţă. Izolat cantitățile de apă vor depăși 10…15 l/mp. În celelate regiuni, cerul va fi variabil, cu unele înnorări pe parcursul zilei, când pe arii restrânse se vor semnala ploi slabe. Vântul va continua să sufle tare în zona montană înaltă, îndeosebi în Carpații Meridionali, cu rafale de peste 90 km/h și va avea intensificări locale și temporare și în celelalte zone, cu viteze mai mari, de 50…60 km/h, în regiunile sud-vestice și pe litoral. Temperaturile maxime vor fi cuprinse, în general, între 7 și 17 grade, iar cele minime între -2 și 7 grade. Izolat se va semnala ceață. În București, vremea va deveni rece pentru sfârșitul lunii octombrie; temperatura maximă va fi de 11…12 grade, iar cea minimă de 2…4 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporare şi trecător ploi slabe îndeosebi în prima parte a intervalului. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări de 35…45 km/h în cursul zilei.
Recrudescența infectărilor cu coronavirus. Are corespondent în recrudescența mortalității ? Pandemia Covid-19 a intrat într-o nouă fază odată cu venirea toamnei și răcirea vremii, numărul de cazuri de infectare în populațiile europene cunoscând o veritabilă explozie. Presiunea asupra sistemului medical este enormă îndeosebi din perspectiva capacităților rețelelor de spitale specializate și mai ales a unităților de terapie intensivă (paturi complet echipate). Spectrul unor situații în care capacitățile acestora să fie depășite de numărul bolnavilor care pot fi tratați numai în aceste unități cu dotări tehnice speciale și unele referințe la directive existente în alte țări pentru „Triajul tratamentelor de terapie intensivă în caz de lipsă de resurse“ devin o dramatică perspectivă. Evoluțiile sunt rapide și fără repere de intuire a întinderii recrudescenței și gravității manifestărilor viitoare. Două opinii venite de la specialiști din țări puternic lovite de primul val al pandemiei aduc unele informații de interes dar totul este sub semnul necunoașterii și al ipoteticului. Mai întâi, o sinteză a opiniilor unui specialist din Franța (Yannick Simonin, virusolog, conferențiar la universitatea din Montpellier) asupra unei posibile origini a recrudescenței infectărilor cu coronavirus în iarna care vine [1]. O recrudescență poate proveni din creșterea virulenței virusului ori din apariția unor condiții noi favorabile agresiunii virusului. În cea dintâi ipoteză, ar însemna că în permanentele schimbări ale coronavirusului, ceea ce este specific tuturor virușilor și nu înseamnă în mod automat creșterea agresiunii lor, a apărut o schimbare, o mutație, în context de răcire a vremii, virusul devenind mai contagios. Ar fi, probabil, mutația cea mai importantă după cea din primăvară. Doar cercetări de laborator complexe și de durată vor putea confirma ipoteza. Există însă opinii potrivit cărora recrudescența infectărilor poate fi pusă pe seama condițiilor de transmitere a virusului. Vremea mai rece nu ar modifica mecanismul virulenței unui virus dar conservă o prezență mai lungă a virusului în mediul exterior pe obiecte și în aer. În vreme de iarnă crește prezența noastră în interior, sistemul imunitar suferă, organismul este mai expus virușilor respiratorii, ceea ce amplifică riscurile de transmitere. Cu alte cuvinte, nu este vorba de creșterea virulenței virusului, el nu este mai mult ori mai puțin agresiv în sine.„Nu încercați să dominați virusul, acceptați-l” Este o parte din titlul unui articol publicat la 6 septembrie 2020 în revista medicală BMJ (vechea denumire: British Medical Journal) de Paul Garner, profesor la Liverpool School of Tropical Medicine. Iată pasajul de încheiere a articolului. „Credeam că va ajunge să fie o boală scurtă. Am scris primul meu articol după șase săptămâni de boală continuă și scriu acum la șase luni despre o boală care seamănă cu ME/CSF(*). Ce voi scrie după șase ani? Voi fi mai bine, cu amintiri ale unei lumi în grea suferință când am fost infectat ca parte a unei strategii guvernamentale vizând dezvoltarea imunității colective? Sau voi reflecta cu tristețe la frumoasa mea viață care a dispărut brusc într-o zi de martie 2020”? (trad. VG) (sursa)….Opiniile au fost avansate la data de 6 octombrie, în ajunul declanșării veritabilei explozii de infectări în populațiile europene, necunoscută ca virulență, durată și consecințe în viitoarele dezvoltări. O informație mai recentă asupra naturii virusului și efectelor sale în timp vine din Regatul Unit. Consilierul științific șef al Guvernului a declarat în fața Comitetului mixt pentru strategia de securitate națională al Parlamentului (la 19 octombrie) că este puțin probabil ca un vaccin să eradicheze virusul, boala fiind susceptibilă să devină endemică în Marea Britanie. Noțiunea de eliminare a virusului nu este corectă și oamenii ar trebui să învețe a trăi cu virusul. Din toate evidențele, pe măsura gestionării bolii și apariției vaccinului se vor reduce riscul de infectare și gravitatea bolii ea începând să semene mai mult cu gripele anuale decât cu altceva și aceasta ar putea fi direcția pe care să o urmăm ….Au apărut in presă relatări și informații asupra situației infecțiilor asociate asistenței medicale (infecții nosocomiale), a potențialelor efecte asupra pacienților diagnosticați cu noul virus și deceselor provocate de acesta. Iată surprinzătorul și lipsitul de echivoc verdict al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) asupra acestei probleme: „Vă informăm că, până în prezent, Direcțiile de Sănătate Publică nu au raportat, în cadrul supravegherii, prevenirii și limitării infecțiilor asociate asistenței medicale în unitățile sanitare, nici un caz de deces datorat Covid-19 și nici un caz de infecție asociată asistenței medicale la pacienți diagnosticați cu Covid-19” (sursa). Infecțiile intra spitalicești au fost din totdeauna acasă la ele în spitalele românești dar au fost fie necunoscute, fie ascunse ori sub-raportate. Probabil, în vâltoarea, atmosfera și tensiunea din spitalele Covid nu li s-a dat nici o importanță. În luna iulie 2019 președintele Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (ANMCS) declara într-un interviu că gradul de raportare a infecțiilor de către spitale este de numai 0,84 la sută, media la nivelul Uniunii Europene fiind de peste 4 la sută. Mai aflăm că sunt peste 100 de spitale care fie nu au raportat, fie au declarat că nu au astfel de infecții în spital. Concluzia președintelui ANMCS : „Global vorbind, este vorba de o lipsă de cultură a calității și a siguranței pacientului. Aceasta este problema, care se concretizează în faptul că: managementul spitalului nu asigură condițiile materiale necesare respectării tuturor regulilor. Adică: cantitatea de biocide, existența dispersoarelor de dezinfectanți, existența unui număr corespunzător de mănuși și așa mai departe. Apoi nu există un mecanism de supervizare, de verificare periodică a respectării acelor reguli” [3]. Lucrurile se cunosc deci, cel puțin la nivelul Președintelui Autorității Naționale de Management al Calității în Sănătate (subl. autorului), iar inexistența acelui mecanism arată care este starea managementului sănătății din România. Pentru a completa cifrele președintelui ANMCS, se pot adăuga alte câteva, mai coerente și mai relevante, pentru aceeași perioadă de referință: din circa 375 de spitale, doar 69 au raportat infecții, ceea ce înseamnă că în jur de 300 de spitale fie nu au raportat, fie au raportat zero infecții. Integral: https://www.hotnews.ro
VIDEO | Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, despre explozia de cazuri de COVID-19: „În România, măsurile s-au luat târziu. Nu ne-am pregătit peste vară” ….. Cherecheş a mai spus că autoritățile din țara noastră au impus târziu măsurile anti-COVID: „Dacă în unele țări din Vest, măsurile se iau preventiv, pentru că ei văd începerea creșterii ratei de transmitere, la noi s-au luat târziu. S-a așteptat până s-a ajuns la incidență de 3, care e foarte mare. Trebuiau luate măsurile din timp. Nu ne-am pregătit peste vară, deși toate proiecțiile, toate analizele, toți specialiștii în sănătate publică au fost unanimi în a spus că la toamnă vom avea valul doi”. Răzvan Cherecheș a explicat ce trebuiau să facă autoritățile și nu au făcut înainte de a ajunge la situația alarmantă din al doilea val al pandemiei. Peste vară, Ministerul Educației a așteptat să vadă ce se întâmplă și nu a pregătit corespunzător școlile pentru un scenariu online, la fel și Ministerul Sănătății, care nu s-a pregătit pentru avalanșa de cazuri în secțiile de Terapie Intensivă prin creșterea capacității, prin training intensiv pe perioada verii a altor specialități, prin achiziționarea de aparatură. Nu s-a pregătit prin dotarea Direcților de Sănătate Publică cu personal suplimentar, cu soluții digitale de automatizare a anchetelor epidemiologice și acum suntem unde suntem. Răzvan Cherecheș, profesor la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca: „O cvasi-carantinare, că nu avem o carantină completă, va duce la scăderea ratei de transmitere în perioada următoare”, a precizat acesta. „Managementul Direcțiilor de Sănătate Publică este profund politizat. Numirile se fac pe criterii politice, deși există concursuri. La concursuri participă, de obicei, o singură persoană, pentru că se face cu binecuvântarea partidului de guvernare, nu neapărat pe criterii de competență. Sistemul de sănătate publică din România este încă unul învechit. Funcționează pe paradigma biomedicală din 1950. Ăsta e modelul sovietic în care ai epidemiologia, igiena separate de sănătatea publică”, a mai spus Răzvan Cherecheș. Integral: https://www.libertatea.ro
De ce oxigenul din spitale e o ”filosofie” mai mare decât crede premierul Orban Președintele Iohannis și premierul Orban anunță mai multe paturi la ATI pentru bolnavii COVID-19. În ședința de guvern, premierul a cerut să se „introducă oxigen în spitale”, spunând că nu este o ”așa mare filosofie”. Doar că realitatea din spitale bate filmul de la Palatul Victoria. Președintele Klaus Iohannis anunța, în urmă cu două zile, un total de 3.065 de paturi ATI în România. Dintre acestea, conform ministrului Nelu Tătaru, 1.200 sunt pentru pacienți COVID-19 și se intenționează creșterea numărului la 1.500. În ședința de Guvern de miercuri, 28 octombrie, la început, în partea publică, prim-ministrul Ludovic Orban a făcut turul obișnuit al miniștrilor. Ajuns la Nelu Tătaru și la șeful DSU, Raed Arafat, Orban și-a exprimat nemulțumirea că, în opinia sa, spitalele din București subordonate Primăriei, nu ar contribui pe măsura epidemiei. Referindu-se la spitalul Pipera, Orban a aflat de la Raed Arafat că funcționează 100 de paturi, iar celelalte 400 ale spitalului au condiții bune de cazare, dar nu au alimentare cu oxigen. În replică, premierul a spus: „Trebuie introdus oxigen. Ce-i așa mare filosofie?” Nici Tătaru, nici Arafat nu au dat un răspuns, nevrând, probabil, să-l contrazică în direct. De ce e într-adevăr o mare filosofie alimentarea cu oxigen? Laura Zarafin, medic ATI la Spitalul Colentina, transformat în totalitate în unitate COVID-19, vede pacienți zilnic de la începutul epidemiei. „Trebuie să explic clar: la noi, toți pacienții beneficiază într-un fel sau altul de oxigenoterapie”, spune Zarafin pentru Europa Liberă. Ce nu se înțelege din afara spitalului însă e că acest flux de oxigen este foarte mare, chiar și la pacienții cu forme medii, nemaivorbind de cei cu forme grave. „Pentru o ventilație non-invazivă, deci pacienți care nu sunt intubați și ventilați mecanic, fluxul de oxigen este undeva între 40 și 60 de litri în fiecare minut”, subliniază medicul. Dincolo de volumul foarte mare, importantă mai este și concentrația de oxigen. Pentru referință, aerul pe care noi îl respirăm în mod obișnuit din atmosferă conține 21% oxigen „La acești pacienți, ca să le ajutăm organele să funcționeze, trebuie să le asigurăm o concentrație între 80% și 100%”, explică Zarafin. Călcâiul lui Ahile: țevile din instalație „La zeci de ventilatoare și sute de paturi, țevile pe care vine oxigenul trebuie să fie de un anumit calibru ca să suporte volumul și presiunea. Și sursa de oxigen trebuie să fie destul de mare”, afirmă Laura Zarafin. Cu alte cuvinte, „nu pot pune un ventilator în plus pe aceleași țevi pentru că scade presiunea și concentrația la toate celelalte, ajungem să punem în pericol viața tuturor”, avertizează medicul. Și, după același principiu, nu se poate pompa mai mult oxigen decât este instalația gândită să suporte, pentru că nu rezistă la presiune. „Orice vrem să adăugăm înseamnă că trebuie reconsiderată întreaga arhitectură ca să ajutăm pacienții”, arhitectură care înseamnă chiar arhitectură, pentru că țevile acelea trec prin pereți. „Dacă nu pot menține volumul și concentrația, nu am făcut nimic pentru pacienți”, subliniază medicul ATI Laura Zarafin….. „Nu e imposibil și nici măcar nu e o idee rea transformarea unui spital modular”, explică la Europa Liberă Raluca Șoaită, arhitect specializat în proiectarea de spitale. Dacă replica premierului Orban se referea strict la spitalul modular din Pipera – ceea ce nu se înțelege neapărat din discuție – „atunci e nevoie de trei țevi care vin de la tancul de oxigen, instalația de vacuum și cea de aer comprimat”, spune arhitecta. Fiind un spital modular, „țevile pot fi și la vedere, însă trebuie văzută exact structura și, mai ales, e nevoie de instalație HVAC”. Fiind un spital care ar trata cazuri COVID-19, sistemul HVAC asigură o diferență de presiune între interior și exterior pentru a nu elibera particule de virus către exterior. „Însă la un spital existent – să zicem Colentina – e mult mai complicat. Chiar dacă Colentina are o înălțime la interiorul încăperilor de trei metri, care să zicem că ar permite instalarea unor țevi noi pentru surse suplimentare de oxigen, nu îmi dau seama cum s-ar putea face acum lucrări în aceste condiții”, afirmă Raluca Șoaită. Există și soluții de echipamente mobile de oxigen, „dar acestea sunt mult mai scumpe, dacă sunt folosite pe termen lung”, mai explică arhitecta. Integral: https://romania.europalibera.org
SUPLIMENT PREŢUL SĂNĂTĂŢII / DR. OVIDIU PALEA, FONDATOR PROVITA:“Statul trebuie să recunoască preţul real al actului medical din spitalele de stat” “Sistemul medical privat a devenit colacul de salvare pentru pacienţi” • “Sistemul de asigurări medicale este imatur sau depăşit şi nu vine să susţină actul medical pentru pacientul care a plătit taxe”• “Sistemul privat trebuie privit drept PARTENER al statului, nu ca un competitor care «fură» pacienţi de la stat şi se îmbogăţeşte”…. Dr. Ovidiu Palea: Din păcate, pentru pacient sistemul medical privat a devenit colacul de salvare. În această perioadă pacientul este constrâns şi hăituit, neavând altă alternativă decât să fugă către privat. În clipa de faţă sistemul medical privat vine către pacient şi susţine actul medical cu operaţii de amploare, laborioase, cu risc crescut, echipe medicale multidisciplinare, investigaţii complexe. Problema majoră, însă, este alta. Sistemul de asigurări medicale este imatur sau depăşit şi nu vine să susţină actul medical pentru pacientul care a plătit taxe şi căruia i s-a promis de către stat un standard medical pentru banii plătiţi. Astfel, presiunea pe buzunarul pacientului creşte enorm şi, indirect, pe sistemul privat, care trebuie să facă faţă….Desigur, nu poţi ţine pasul fără să investeşti rapid. Prioritatea noastră, pe lângă siguranţa actului medical, este şi a fost permanent siguranţa pacientului şi a personalului nostru, iar în contextul actual aceasta a însemnat implementarea procedurilor care să răspundă nevoilor de protecţie: intensificarea numărului zilnic de dezinfecţii, introducerea obligativităţii purtării echipamentului de protecţie conform ghidurilor şi metodologiilor în vigoare, atât pentru personal, cât şi pentru pacienţi, înăsprirea regulilor de triaj epidemiologic. Toate acestea au dus la o creştere globală cu circa 25% a cheltuielilor, fără o ajustare a preţurilor serviciilor medicale, însă câştigul este protecţia tuturor pacienţilor şi angajaţilor, iar acest lucru nu are preţ. ….Din luna iunie şi până în prezent laboratorul nostru a lucrat peste 8500 de teste ARN viral SARS CoV-2, metoda Real Time PCR, cu rezultat la 24 de ore, cât şi la 72 de ore. Dintre acestea aproximativ 20% au fost pentru DSP – testări covid din cadrul programului naţional de supraveghere şi control a bolilor transmisibile prioritare – RT-PCR…..Trebuie să fim realişti şi să conştientizăm că un sistem la nivel de ţară cu personal puţin şi cu o pregătire modestă, care este supraaglomerat şi lovit de Covid nu are soluţii usoare şi pe termen scurt. De aceea statul trebuie să apeleze la infrastructura din sistemul privat care să ajute, să decongestioneze. Iar acest lucru nu trebuie să se întâmple pe buzunarul pacientului, ci printr-o administrare corectă a resurselor alocate, care sunt cu mult mai mari decat cele aparente! Integral: https://www.bursa.ro/
Un pacient infectat în timpul internării cu bacterii multirezistente a primit daune de 40.000 de euro de la Spitalul Elias Unele dintre cele mai periculoase bacterii multirezistente din spitalele româneşti pot lăsa bugetele unităţilor medicale fără sume importante de bani. Doi pacienţi infectaţi cu astfel de bacterii în ultimii ani solicită, în total, daune de 575.000 de euro de la Spitalele Elias şi Bagdasar-Arseni din Bucureşti, scrie g4media. Paul Costea a câştigat, deja, la Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti, un astfel de proces, care a ajuns acum în apel. El a relatat judecătorilor că, în data de 15 noiembrie 2015, în urma unui accident rutier, a fost transferat în comă la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unde a fost intubat o lună şi două săptămâni, timp în care i-au fost prelevate probe de sânge în fiecare zi. La trei zile de la internare, în corpul său a fost semnalată prezenţa stafilococului auriu, iar ulterior, a bacteriei Klebsiella pneumonie şi a toxinei A/B Clostridium difficile. Pacientul a declarat că “au urmat luni de transferuri de la o unitate spitalicească la alta, deoarece tratamentele aplicate nu răspundeau, intervenind complicaţii care au pus în pericol viaţa (…) şi au dus la o slăbire ireversibilă a organismului acestuia şi a rezistenţei sale fizice.” El a luat antibiotice timp de 10 luni, avocaţii arătând că “unele cauzându-i dureri foarte mari, iar altele stări halucinogene şi dependenţă. Tasarea vertebrelor T11-T12, suferită în accidentul rutier, s-ar fi vindecat prin kinetoterapie timp de o lună dacă nu ar fost contactate infecţiile. Reclamantul a pierdut mult în greutate, respectiv 35 kg, ajungând la 48 kg, iar această greutate nu a fost recuperată. Slăbiciunea organismului nu permite reclamantului să muncească, iar angajatorii nu acceptă un program de lucru sub 8 ore.” Drept urmare, Costea a cerut daune de 75.000 de euro Spitalului Elias, acuzat de nerespectarea reglementărilor interne menite să asigure igiena, în scopul evitării infecţiilor intraspitaliceşti. Conform sentinţei, spitalul nu a formulat apărare pe fondul cauzei, ci a cerut ca, în cazul în care acţiunea lui Costea va fi admisă, daunele să fie plătite de firma de asigurări cu care unitatea medicală avea contract pentru acoperirea unor astfel de situaţii. Documentele din dosar, inclusiv rapoarte de expertiză, au confirmat acuzele lui Costea, iar judecătorul a decis că “prejudiciul suferit de reclamant este cu evidenţă consecinţa unei infecţii nosocomiale. (…) Având în vedere suferinţele suportate de reclamant ca urmare a internărilor şi intervenţiilor chirurgicale numeroase la care a fost supus într-o perioadă destul de lungă, faptul că starea la care acesta a ajuns din cauza infecţiei constituie infirmitate fizică cu scăderea capacităţii de muncă şi faptul că acesta nu poate nici măcar să-şi schimbe cariera şi pregătirea profesională, instanţa apreciaza că suma de 40.000 euro este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral, profund suferit de reclamant.” Magistratul a mai decis ca spitalul să îşi recupereze banii de la firma de asigurări. Ambii pârâţi au depus apel. Conform datelor centralizate de Institutul Naţional pentru Sănătate Publică, în anul 2018 Spitalul Elias a ocupat locul 5 pe ţară în clasamentul unităţilor medicale cu cele mai mare număr de infecţii raportate: 657, potrivit g4media…..De-a lungul timpului, au existat multiple indicii că spitalele din România nu raportează toate cazurile de infecţii cu bacterii multirezistente, România fiind în grupa celor cu cele mai mici raportări în clasamentele la nivel european. Unul dintre motive: legislaţia românească prevedea, la un moment dat, sancţionarea managerilor de spitale, dacă infecţiile raportate depăşeau 2% (procent calculat la suta de pacienţi externaţi). Integral: https://www.bursa.ro
VIDEOINTERVIU Camelia Roiu, primul medic din România care a spus adevărul despre Colectiv: Am ajuns așa prin complicitatea noastră, a tuturor Vara anului 2015. Mai sunt câteva luni până la incendiul din clubul Colectiv. Camelia Roiu este medic anestezist în Secția de Anestezie-Terapie Intensivă a Spitalului de Arși din București. În acea vară, Camelia Roiu îl întreabă pe managerul de atunci al spitalului, Mihai Marinescu, dacă știe că în reanimare pacienții arși mor din cauza infecțiilor. “Asta nu e treaba mea”, vine sec răspunsul. În aceeași perioadă, la un raport de gardă, Camelia Roiu îl întreabă pe Cristian Nițescu, directorul medical al spitalului, dacă știe care este mortalitatea în secția ATI. Acesta ridică din umeri și răspunde: “Cam 90%.” Camelia Roiu insistă: “Și pe tine nu te îngrijorează lucrul acesta?” Doctorul Nițescu nu mai răspunde. “Ne-am ridicat toți și am plecat”, își amintește acum Camelia Roiu. “Era prea multă minciună, prea multă moarte în jurul meu. Mă sufocam” Camelia Roiu, cea care, câteva luni mai târziu, avea să fie primul medic din România care spunea public adevărul despre Colectiv și infecțiile nosocomiale din spitale, era deja “într-un conflict permanent cu medici, dar mai ales cu șefi”, cu mult înainte de Colectiv și de a deveni cunoscută publicului. Ar fi vrut să schimbe lucrurile în spitalul în care lucra, dar nu putea de una singură.”Eram așa, un om atipic în spital, pentru că am vrut să îmi fac meseria, am vrut să am satisfacții profesionale și în ultima vreme nu prea mai puteam. Și eram cam într-un permanent conflict și cu medici, și cu șefi mai ales, dar, din păcate, nu puteam să schimb lucrurile de una singură. Am avut, chiar înainte de Colectiv, în vara dinainte de Colectiv, o discuție cu managerul de atunci, Marinescu. Și i-am spus că în Reanimare mor arșii de infecții, că… Și mi-a răspuns: ‘Asta nu e treaba mea.’ La fel, la un raport de gardă, era domnul director medical, doctorul Nițescu. Și l-am întrebat: ‘Tu știi ce mortalitate este în secția de Reanimare?’ A dat din umeri și a spus: ‘Cam 90%.’ Și l-am întrebat: ‘Pe tine nu te îngrijorează lucrul acesta?’ Nu mi-a mai răspuns nimic, ne-am ridicat toți și am plecat”, își amintește acum Camelia Roiu. La scurt timp după incendiul din clubul Colectiv, medicul Camelia Roiu a făcut publice documente despre infecțiile nosocomiale din spital. Era primul medic din România care făcea acest lucru. Și a rămas, și până astăzi, singurul. În vara anului 2016, tot ea a făcut publică o filmare cu un pacient internat în secția de Terapie Intensivă a Spitalului de Arși, proaspăt renovată după Colectiv, care avea rănile pline de viermi. Pacientul a murit câteva zile mai târziu. Camelia Roiu a decis să își ia inima în dinți și să spună public adevărul din cauză că nu a mai suportat. Simțea că se sufocă: “De una singură era foarte greu, doar că la un moment dat nu am mai suportat, era prea multă minciună, prea multă moarte în jurul meu, prea multă indolență și am hotărât să vorbesc, pentru că altfel mă sufocam. Probabil, înnebuneam eu. Și a fost ca o eliberare, deși am realizat cam ce mă așteaptă și care vor fi consecințele. Dar am făcut-o pentru că trebuie. Așa am simțit.” Explicația ei pentru faptul că am ajuns aici: complicitatea noastră, a tuturor. “Trebuie să recunoaștem că am fost complici. Vrând-nevrând, așa au fost vremurile, așa a fost situația. Dar sistemul, din păcate, noi l-am creat. Oamenii, în general, creează sisteme. Faptul că am tăcut, că nu am spus adevărul la timp a dus la o degradare constantă. În situația aceasta, la momentul acesta, se pare că este foarte greu să mai recuperăm ceva.”….Care este situația pentru pacienți în acest moment, la Spitalul de Chirurgie Plastică, Reparatorie și Arsuri din București? Microbii sunt aceiași, iar lucrurile nu s-au schimbat în profunzime, spune, cu sinceritatea care a făcut-o cunoscută, Camelia Roiu: “Pentru pacienți, știți bine că a fost făcută o renovare căreia eu i-am spus, de fapt, o cosmetizare. Adică sunt acum saloane dedicate unui singur pacient, doar că a rămas aceeași cadă pentru toți, în care se face toaleta lor, zilnic. Așa, la prima vedere, o să spuneți că este aparatură modernă, că arată totul foarte bine, ca în străinătate, la standarde europene, cum am mai auzit. Doar că microbii sunt aceiași. Lucrurile nu s-au schimbat în profunzime, de fapt.” Integral: https://www.hotnews.ro
Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Stimaţi medici care v-aţi decis să deveniti politicieni şi să candidaţi la Parlament, aţi fost vreodată în vizită la o fabrică de medicamente din ţară? Istorioara adevarata de la alegerile locale din septembrie. Un politician, candidat la functia de primar, promitea ca va aborda marile companii farmaceutice internationale pentru a face investitii in oras. Dar nu a fost niciodata in vizita la situl de fabricatie de medicamente care functioneaza acolo. Mai sunt multe astfel de exemple, problemele pe care le avem in general in tara vin dintr-o lipsa condamnabila de dialog direct intre politicieni si sectoarele economice cu adevarat strategice, cum este cel al productiei de medicamente. Cu o singura exceptie – un profesor universitar care in 2016 a luat apararea fabricilor din tara cand s-a dezlantuit o campanie murdara anti-medicamente romanesti – eu unul nu am auzit de un medic care acum este pe listele de candidati la Parlament care sa fi facut interventii pentru intarirea industriei de medicamente din tara…..Am numarat cel putin 50 de candidati de profesie medic care sunt hotarati sa reformeze (din nou) sistemul sanitar odata intrati in forul legislativ. Repet intrebarea din titlu: ati fost in vizita la o fabrica de medicamente din tara, poate chiar din orasul pentru care candidati? Ca sa intelegeti cu ce ne confruntam: intarzieri de autorizatii din cauza PUZ-urilor si PUG-urilor, lipsa de personal, politici discriminatorii de preturi si suprafiscalizare ridicola, etc. Ca sa aflati de la noi de ce lipsesc medicamente banale gen metformin, levotiroxina, verapamil, si de ce nu le putem fabrica in tara. Si de ce, platind clawback pentru altii, nu am putut investi mai mult in re-tehnologizare ca sa instalam cold-chain, sa facem divizare in doze mici sau fabricatie in noi forme de ambalare. Si nu in ultimul rand, de ce coalitii, camere de comert, analisti, avocati si lobby-isti au promovat proiecte care puteau duce la inchiderea fabricilor noastre de medicamente. Va putem explica si de ce domeniul medicamentelor aduce 20% din deficitul de balanta comerciala a Romaniei, adancind indatorarea tarii…. Nu exista politici publice sanitare sustenabile fara politici publice sustenabile in domeniul medicamentului. Si nu exista politici sustenabile in domeniul medicamentului fara o industrie puternica de manufactura. Asadar, in urmatorul ciclu electoral, in eterna batalie cu reformarea “re-re-re-load” a sistemului sanitar va trebui sa gasim timp pentru o discutie medici-politicieni si fabrici de medicamente din tara…..Dar ca sa stim de unde plecam, inchei cu o alta istorioara. In urma cu cativa ani, la o audiere la Parlament cand solicitam un clawback redus pentru fabricile din tara pentru a putea investi in tehnologizare, un medic-politician a spus ca se opune categoric si a plecat din sedinta. Anul asta, candideaza din nou. Integral: https://www.zf.ro
Preafericite, cuvîntul Colectiv îți mai spune ceva? In urmă cu cinci ani se înregistra cel mai grav accident pe care l-a cunoscut România în ultimele decenii. Incendiul din Colectiv, cu cele peste două sute de victime – morți și răniți, a zguduit întreaga țară și a scos la suprafață hidoșenia unui sistem corupt și incompetent. Tragedia a reprezentat o primă fisură în angrenajul bine uns al politicii mioritice, cu partide care mimează competiția în alegeri, dar care sînt unite în realitate de imense interese financiare și care își împart frățește “feudele” de unde le vin banii: posturi în ministere, primării, consilii de administrație… Momentul Colectiv a aratat și adevărata față a Bisericii: cu profesori de religie care le-au spus elevilor că victimele tragediei au fost “pedepsite de Dumnezeu” pentru că s-au dus să se distreze în clubi și cu preoți care i-au declarat “sataniști” pe iubitorii de muzică rock 2. Că această atitudine e generalizată în rîndurile BOR a demonstrat-o însuși Patriarhul Daniel: “Să vină lumea la biserică, nu la club.” a tunat Nespus de Fericitul… 3 Iar oamenii au înțeles: “Vrem spitale, nu vrem catedrale / Piedone, Viorel, luați-l și pe Daniel” s-a scandat, de către mii de voci, în București, în Sibiu și în alte mari orașe.ivAu trecut cinci ani de la tragedia din Colectiv. A învățat ceva Biserica Ortodoxă între timp? A învățat ceva Patriarhul Daniel?…Boala se transmite de la om la om, iar evenimentele cu mulți participanți sînt responsabilul principal în răspîndirea maladiei. 5 Dar ce a făcut BOR în acest context? I-a sfătuit pe oameni să se ferească de aglomerație și să stea în casă? Să respecte măsurile de igienă anunțate de medici? Nu! I-a îndemnat la… pelerinaj! . Iar cînd guvernul a introdus un minim de restricții pentru a-i proteja pe oameni de boală și de moarte, Biserica Ortodoxă, prin vocea Patriarhului Daniel, și-a permis să amenințe autoritățile de stat cu “căderea regimului”, o acțiune care frizează de-a dreptul incitarea la revoltă și care este sancționabilă penal! Integral: https://www.hotnews.ro
Cele 350 de milioane de euro oferite de Guvern firmelor afectate de pandemie s-au evaporat în 6 minute și 27 de secunde Antreprenorii acuză Guvernul de incompetență în distribuirea granturilor europene. Metoda “primul venit, primul servit” a lăsat pe margine aproximativ 17.000 de firme. Autoritățile spun că vor majora cu 500 de milioane de euro plafonul alocat companiilor afectate de criza de coronavirus, astfel încât să beneficieze și cele care nu au apucat în primă fază. Banii alocați de autorități pentru capitalul de lucru al firmelor afectate de pandemie s-au terminat după doar 6 minute și 27 de secunde, iar suma de 350 de milioane de euro a ajuns doar pentru 4.567 de firme, arată o analiză a portalului financiar Termene.ro, citat de Asociația Europeană a Tinerilor Antreprenori (AETI). Circa 22.000 de firme au aplicat pentru program, însă Virgil Popescu – ministrul economiei – a anunțat miercuri seara în ședința de Guvern că doar aproximativ cinci mii dintre acestea vor beneficia de fonduri. Startul s-a dat online, pe 22 octombrie, la ora 10:00. Câteva minute mai târziu, fondurile erau epuizate. Acest lucru este posibil deoarece fondurile sunt acordate în ordinea depunerii , pe baza principiului “primul venit, primul servit”. Ulterior, premierul Ludovic Orban a cerut suplimentarea sumelor, iar Marcel Boloș – ministrul fondurilor europene – a declarat că este posibilă acordarea a încă 500 de milioane de euro, astfel încât să poată accesa sume toate firmele care au depus aplicații. În Occident s-au dat 35.000 de euro de firmă, România dă 150.000 Cu toate acestea, oamenii de afaceri nu sunt mulțumiți. George Velcea, președintele AETI, spune că statul nu trebuia să acorde sume maxime de 150.000 de euro pentru fiecare firmă, ci de cel mult 35.000 de euro, așa cum au acordat alte state occidentale, precum Spania, Italia, Germania sau Franța. Motivul: astfel, banii ar fi ajuns la mai multe firme. Acesta mai acuză că programul a fost lansat în consultare publică de Ministerul Economiei în ziua de 14 septembrie, în condițiile în care data de 15 septembrie era ultima în care firmele mai puteau lua certificate de urgență. Iar fără acestea nu au putut aplica pentru a primi granturi pentru capital de lucru. Integral: https://www.libertatea.ro
PIB-ul potențial și depopularea României: Un roman din opt – domiciliat în țară dar cu rezidența în străinătate Ponderea românilor cu domiciliul în țară dar cu reședința obișnuită în străinătate a crescut de la circa 5% în anul 2002 până la aproximativ 13% în prezent. Datele publicate de INS indică o populație după domiciliu de 22.142 mii persoane (1 iulie 2020) și una după rezidență de 19.318 mii persoane (1 ianuarie 2020). Adică, un român din opt cu domiciliul în România locuiește, de fapt, în străinătate, ceea ce face diferența între populația legală și cea de facto să fie de circa trei milioane de persoane…..Numărul persoanelor care au emigrat este cel puțin egal cu diferența dintre populația cu domiciliul în România și numărul de rezidenți, deoarece în această din urmă categorie se contabilizează și totalitatea persoanelor cu cetățenie străină sau fără cetăţenie care au reşedinţa obişnuită în România, pentru o perioadă de cel puţin 12 luni…. Așadar, nu îmbătrânirea populației a determinat în cea mai mare parte depopularea țării ci condițiile economice. Respectiv lipsa locurilor de muncă și remunerarea scăzută, care trimite sub limita de sărăcie salariații cu câștiguri mici. La care s-a adăugat liberalizarea pieței forței de muncă odată cu intrarea în UE ( numărul celor emigrați s-a dublat față de anul 2007). Ne confruntăm, astfel, cu un cerc vicios: populația scade pentru că economia nu performează suficient (chiar și dacă o face, remunerarea salariaților este printre cele mai scăzute din UE ca pondere în PIB) iar economia nu performează pentru că populația scade. Dacă facem presupunerea rezonabilă că marea majoritate a celor care au plecat din țară dar mai au domiciliul aici lucrează, rezultă că undeva la o treime din forța de muncă a României se află în străinătate. Regula de trei simplă ne spune că, la actualul nivel de impozitare și de colectare a impozitelor, dacă am fi avut locuri de muncă suficiente și decente în țară, am fi obținut la buget venituri nu de 30% din PIB ci spre 40% din PIB. Așadar, nu taxele sunt prea mari ci baza de impozitare mult prea redusă, ceea ce împiedică inclusiv majorarea sustenabilă a pensiilor…. Cu alte cuvinte, incapacitatea de a asigura locuri de muncă pe plan intern generează integral lipsa de venituri care afectează calitatea serviciilor sociale, inclusiv imposibilitatea de a ajunge la alocări de 6% din PIB pentru învățământ sau 7% pentru sănătate. De reținut, impozitul pe salarii și venituri împreună cu contribuțiile sociale aferente adună peste 40% din veniturile bugetare…..Așadar, (re)atragerea de forță de muncă începe să devină cel puțin la fel de importantă pentru creșterea PIB-ului potential și revenirea din criza provocată de pandemie ca și investițiile străine sau fondurile europene. Cu care, parcă ar fi mai simplu și mai logic să lucreze românii reveniți din străinătate la salarii ceva mai mici dar și la prețuri mai mici față de cele occidentale, decât să aducem din import forță de muncă mai puțin pretențioasă, dar mult mai greu de integrat social. Integral: https://cursdeguvernare.ro
În timp ce România s-a angajat în cursa neo-înarmării, salariații mulți și prost plătiți duc greul. Adunăm mere cu pere și ne cam enervăm Noi întrebări ridică datele cauzate de criza economică și socială începută de COVID-19. De exemplu, de unde atâtea triluri extatice că ne luăm rachete și suprarachete și de ce atâta indiferență că nu reușim să cumpărăm firme strategice de energie, cum a fost CEZ? Sau: taxa pe muncă duce greul, profitul e taxat cu delicatețe, să nu se spargă. …. Mai esențiali s-au dovedit totuși masele de lucrători cu salariu minim sau puțin peste minim, lucrătorii din sănătate, transporturi, comerț, sezonierii din agricultură, salubritate, învățământ, servicii sociale și câte altele. Îi unește doar un salariu mic, mult sub acei 3.000 pe lună necesari unei persoane pentru a-și asigura un trai decent (o listă completă și revendicări bune au emis de acum câteva luni cei de la “Țara Muncii Ieftine”). De ce nu se dau partidele de ceasul morții să câștige acești oameni pentru următoarele alegeri? Unde sunt programele pentru ei? …. Au fost amânate obligațiile fiscale, ne spune materialul, și, în plus, mai știm și filozofia lui Cîțu: taxele mici pentru business sunt bune. Sunt foarte bune pentru business, oricum din salarii se plătește dublu la buget. Ignoranții vor spune: păi, tot businessul plătește și taxa pe salarii. Sigur, asta dacă te consideri nu un muncitor, ci un sclav tolerat într-un birou. …. Măcar acum să constatăm inechitatea în susținerea bugetului și a rețelelor publice de servicii. Salariații mulți și prost plătiți duc mare parte din greu – din banii lor se ține și sănătatea, și educația, se extrage și profitul viabil pentru tot soiul de afaceri. Tot din banii lor, cum bine spunea medicul Florin Chirculescu, se plătesc și deconturile uriașe către clinicile private de sănătate. De unde atâția bani, când noi luăm grosul de la amărășteni? Încă o întrebare: oglindă-oglinjoară, cine e cel mai “strategic” din țară? Când auzi cuvântul strategic, te pregătești să scoți miliardele pentru servicii și armată. Și s-au scos banii. O știre răsuna triumfal prin toată presa zilele trecute: pe lângă cele 4 miliarde de euro pentru sistemul antirachetă, mai băgăm 2,7 miliarde de completare la sistemul Patriot…. România depășește recomandările NATO de 2% cheltuieli din PIB (e la 2,38%) și recomandările de creștere procentuală. NATO recomanda creștere de 20%, noi am crescut cu 25% în anul COVID. E cinstit să spunem că ne încadrăm în cursa neo-înarmării, multe țări europene, de la Polonia până la Italia, crescându-și cheltuielile pe echipament militar. Acești bani cheltuiți pe armament au drept sateliți și o întreagă rețea de presari și lobbyști cu destule resurse cât să facă praf orice critică de bun-simț. Dacă te întrebi așa, în calitate de cetățean european, cum ar veni, “o avea rost atâta cheltuială militară când noi suntem praf la paturi de terapie intensivă?”, vor apărea instant 10 experți care să te acuze că lucrezi pentru Sputnik sau pentru serviciile chineze. Acuzația de “idiot util” e cea mai blândă venită din partea “idioților inutili” care știu ei că e bine să cheltuiești militar, că așa e “strategic”. Și vine iarăși firesc încă o întrebare citind o știre despre cum compania cehă de stat CEZ (statul ceh fiind ceva mai deștept decât statul român care a vândut mai tot) a vândut distribuția de energie către un fond de investiții australian. Știrea a fost preluată sec de presa românească. Dar n-am văzut pe nimeni din ăia de mor de grija “strategicului” să se întrebe de ce concernul românesc de companii nu a reușit totuși această achiziție superstrategică. … CEZ a fost achiziționată de MIRA, parte dintr-un mare grup de investiții australian, cu peste un miliard de euro. Consorțiul românesc nu a reușit să ofere decât al treilea preț din licitație, ceva peste 900 de milioane. Putem spune resemnați că asta e piața, așa e viața, ne-am întâlnit cu un fond de investiții mare etc. Dar o astfel de achiziție ar fi fost cu adevărat strategică pentru România. Așa cum complet nestrategică a fost privatizarea firmelor de distribuție pe prețuri ridicole și contra unor investiții făcute tot din banii clienților (vezi raportul Curții de Conturi, cu care statul a pierdut împotriva CEZ la Curtea de Arbitraj de la Paris, dar care conține un mare adevăr, că am și dat aproape moca o companie strategică și am și plătit investițiile promise tot de ei). “Așa funcționează viața în general, cu mere versus pere” Avem, deci, spor patriotic în recolta de rachete la hectar românesc. Suntem incapabili măcar să ne punem problema că am pierdut o achiziție strategică, mult mai strategică, cea a unei firme de distribuție de energie electrică. Integral: https://www.libertatea.ro
10 lucruri găsite de Nicușor Dan în Primărie după 4 ani cu Firea La secretariat sunt 14 coafeze și 18 manichiuriste; În agenda imensă unde se prefăcea Firea că scrie erau 499 de pagini de pisici desenate prost; Sertarul cu dildouri şi ăla cu moaşte erau amestecate între ele, într-un haos total; Pe flipchartul cu proiecte de infrastructură erau chiloţi puşi la uscat; 4 camere erau pline cu mormane de vouchere până în tavan; La budă era plin de postere cu femei goale, aduse de Pandele; Fotoliul de consilier al lui Tudy a trebuit aruncat, era extrem de lipicios; Cuşca lui Bădulescu nu era curăţată de luni de zile; Mai multe icoane și candele decât pe Muntele Athos; O tonă de magneți de Halkidiki, de la românii testați gratuit de Primărie ca să poată pleca în Grecia; Integral: https://www.timesnewroman.ro
O noua mutatie a SARS-CoV-2 se raspandeste cu rapiditate in toata Europa. Cercetator: “Nu am vazut acest tip de dinamica de cand analizez coronavirusul” Potrivit unui studiu citat de publicatia britanica Financial Times, oamenii de stiinta au descoperit ca o noua forma, cu mutatii, a coronavirusului se raspandeste acum in toata Europa. Aceasta a fost descoperita la lucratorii agricoli din Spania si este considerata responsabila pentru cresterea rapida a cazurilor noi in mai multe tari, in al doilea val. Noua varianta de virus s-a raspandit rapid in mare parte din Europa inca din vara si reprezinta acum majoritatea cazurilor noi de Covid-19 in mai multe tari, fiind cauza a peste 80% din infectarile din Marea Britanie sau Spania, arata sursa citata preluata de
Medicii avertizează: COVID-19 și-a modificat evoluția și se vindecă mai greu …. La începutul pandemiei, această perioadă era de aproximativ două săptămâni. În plus, unele simptome, cum ar fi pierderea gustului și mirosului, nu mai apar odată cu debutul bolii, ci după o săptămână. Carmen Dorobăț, manager al Spitalului clinic de Boli Infecțioase Sf. Parascheva din Iași: “Am observat că în ultima perioada de timp, formele medii de boală, fără comorbidități, se negativează greu. Adică stau o perioada mai lungă de timp până să obțină acel test negativ. Aș spune că modul în care evoluează simptomele, retrocedarea acestor simptome este mai greoaie. S-au modificat și ca tablou. Altădată veneau că nu mai aveau gust și miros. Acum gustul și mirosul se pierd poate chiar cu o săptămână de la debutul bolii. Altădată apăreau dureri musculare după ce era febra 38-39 de grade, acum sunt pacienți afebrili care acuză am dureri musculare. Or, noi știm că durerile musculare reprezintă un semn că trebuie să urmărim cu atenție evoluția pacientului respectiv”. Integral:
Noul radar al pădurilor, cu ajutorul căruia se pot detecta tăierile ilegale, intră în funcțiune de la 1 noiembrie Noul radar al pădurilor (SUMAL 2.0), cu ajutorul căruia se pot detecta tăierile ilegale, intră în funcțiune de la 1 noiembrie. Începând cu această dată, toți cei peste 100.000 de utilizatori ai SUMAL 2.0, dintre care peste jumătate sunt noi, vor începe să opereze în acest sistem informatic. Vechea versiune va funcționa în paralel până pe 31 ianuarie 2021. Noutatea este că în noul sistem trebuie introduse toate produsele din lemn, nu doar materialul lemnos. ”Prin modificarea Codului Silvic, promulgat la începutul lunii septembrie, apare obligativitatea deținerii avizului de transport nu doar pentru materialul lemnos, ci și pentru toate celelalte produse din lemn: rumeguș, biomasă, coaja arborilor și orice rest de lemn. Această modificare introduce automat, ca utilizatori în SUMAL, zeci de mii de noi agenți economici, care până acum nu aveau obligația raportării în sistem. Toate operațiunile de ordin tehnic pentru adaptarea SUMAL 2.0 la noile prevederi din Codul Silvic au fost deja realizate”, a comunicat Ministerul Mediului. Noua versiune a SUMAL aduce inovații care ajută, pe de o parte, munca de combatere a tăierilor ilegale și, totodată, simplifică enorm munca lucrătorilor silvici din teren, susțin reprezentanții Ministerului Mediului. Astfel, se va putea urmări, în timp real, prin coordonate GPS, orice transport de masă lemnoasă din punctul de încărcare până în punctul de descărcare, devenind astfel foarte dificil să mai apară acele escale ilegale realizate cu același aviz. SUMAL 2.0 obligă și la încărcarea de fotografii, din mai multe unghiuri, ale lemnului încărcat, pentru orice transport din România, precum și însemnarea, în pădure, a parchetelor de masă lemnoasă cu coordonate GPS înainte de a se face tăierea. O altă particularitate a sistemului este aceea că se vor putea vedea zilnic toate volumele de material lemnos din orice depozit din țară. În plus, cantitățile de aici vor fi actualizate automat de sistem…..SUMAL 2.0 nu mai permite realizarea transportului dublu pe același aviz și nici evitarea voită a înregistrării în sistem prin realizarea de transporturi multiple cu cantități reduse. În acest caz, transportatorii de volume mici, pentru care nu este necesar avizul de însoțire, nu vor mai avea voie să transporte, în total, mai mult de 20 mc pe an, dacă nu sunt înregistrați în noul SUMAL ca transportatori profesioniști. Sistemul are acum capacitatea de a depista și bloca automat astfel de practici. Integral:
Imaginea dezastrului care nu se vede încă în statisticile oficiale. În timp ce Bucureștiul se sufocă de poluare, Ministerul Mediului estimează că vom avea o rețea de monitorizare abia peste doi ani Bucureștiul va avea o rețea performantă de măsurare a calității aerului abia la finalul anului 2022, deși ministrul Mediului, Costel Alexe, promitea în vară că acest lucru se va întâmpla până la finalul anului. În prezent, prin rețeaua Ministerului Mediului, singura oficială, poluarea cu praf din București este măsurată de o singură stație pentru particulele PM2,5, cea de la Lacul Morii, și 3 stații pentru PM10, amplasate în 2008, potrivit datelor obținute de HotNews.ro. Datele de la o singură stație sunt irelevante, între cartierele vecine, la aceeași oră, senzorii independenți arătând diferențe foarte mari. Astfel, deși orașul este extrem de poluat, datele oficiale nu arată realitatea. Vestea bună este că Ministerul a reușit să găsească măcar resursele financiare pentru repararea acestora, fiindcă în primăvară majoritatea erau defecte și aveam zile întregi fără date. În ultimii ani au apărut rețelele independente cu sute de senzori care măsoară poluarea și ne ajută să ne facem o idee despre cât de poluat este orașul, însă aceste date nu sunt oficale, nu merg la Uniunea Europeană, iar măsurile nu se iau pe baza lor…. Realitatea Cum se apropie sfârșitul anului, am întrebat la Ministerul Mediului când intră în funcțiune noile stații de măsurare a calității aerului și senzorii promiși. Pe scurt, stațiile vor fi amplasate până la finalul anului 2022, iar pentru senzori și aplicație, Ministerul este în procedură de achiziție, iar aceștia ar putea fi cumpărați și puși în funcțiune până la finalul anului…..
Predoiu deschide lista de candidaţi PNL în Prahova pentru Camera Deputaţilor/ Pe aceeaşi listă, un fost deputat condamnat pentru corupţie şi altul care a scris în declarația de avere ”bijuteri aur” și ”Casa de pensi” Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, ocupă primul loc pe lista de candidaţi pentru Camera Deputaţilor depusă miercuri de PNL Prahova. Pe aceeaşi listă se află, pe locul al treilea, fostul deputat Mircea Roşca, condamnat în primă instanţă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie într-un proces de corupţie, dar şi un alt fost deputat, Sorin Teju, care s-a remarcat atunci când a completat declaraţia de avere cu numeroase greşeli gramaticale cum ar fi: ”bijuteri aur”, ”Casa de pensi”, ”SC Coperativa”, ”venituri din chiri”, scrie
Previziunea unui cercetător despre viaţa după vaccinul anti-COVID: „Va trebui să sacrificăm masiv din libertatea noastră”…. Profesor universitar în SUA la Iowa University şi director al Departamentului de Sănătate Publică din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Răzvan Cherecheş comentat pe Facebook despre cum va fi viaţa după apariţia vaccinului pentru virusul SARS-CoV-2: „Oare oamenii cred că o dată ce vom avea vaccinul, viaţa va reveni la normal? Viaţa DC (după Covid) va include încă cel puţin câţiva ani distanţare, măşti periodic, igiena mâinilor, evitarea mulţimilor. Vaccinul ne va da imunitate doar pentru câteva luni, ceea ce înseamnă că va fi foarte dificil să obţinem cei 70% necesari pentru imunitatea de grup fără să sacrificăm masiv din libertatea noastră Sunt şanse ca viaţa noastră a tuturor DC să fie foarte diferită – oraşele îşi vor pierde din importanţă, online-ul va domina, evenimentele cu mulţi oameni vor dispărea, vor apărea comunităţi în natură… Ştiu că unii nu veţi vrea să acceptaţi că este posibil, dar asta nu înseamnă că nu ar trebui să ne pregătim mental şi pentru acest viitor …” Un vaccin, la începutul anului viitor Într-un interviu pentru „Adevărul”, Cherecheş susţine: „Cel mai probabil la începutul anului viitor vom avea un vaccin disponibil, iar în România va ajunge prin primăvară-vară 2021. Ministerul Sănătăţii nu s-a dovedit în trecut eficient în distribuţia vaccinurilor sau în informarea populaţiei şi nici în contracararea isteriei anti-vacciniste. Vom vedea în ce măsură va reuşi de această dată.” În ceea ce priveşte apariţia unui tratament eficient, cercetătorul susţine: „Ce ştim până în acest moment despre tratamentul COVID-19: trialurile clinice (National Institute for Health Research – UK) au demonstrat că Dexametazona îmbunătăţeşte supravieţuirea în cazurile severe COVID-19, probabil prin reducerea inflamaţiei pulmonare. De asemenea, în cazul Remdesivirului există beneficii modeste, cum ar fi scurtarea perioadei simptomatice. În schimb, în cazul Hidroxiclorochinei, erau mari speranţe legate de acest medicament, dar nu sunt beneficii clare pentru COVID-19. Totodată, încercările de tratament cu Lopinavir nu au avut un efect semnificativ. Totodată, avem trialuri clinice în desfăşurare, iar rezultatele le vom afla în curând. Mă refer aici la Tocilizumab, plasma convalescenţilor şi anticorpii neutralizanţi. Toate cele trei arată promiţător, dar încă nu sunt disponibile rezultate finale. Toate celelalte reţete-minune despre care s-a vorbit sunt speculative – nu avem trialuri clinice în implementare.” Integral:
Pandemia si umanitatea sau despre un posibil viitor Intervalul pe care il traversam va deveni, cel mai probabil, unul de referinta in povestea nasterii omului nou destinat sa populeze lumea care vine. Pandemia trezeste la viata energiile latente: ambitia statelor de a fi omnipotente, invocand autoritatea necontestata a stiintei, pe de o parte, si disponibilitatea atatora dintre contemporanii nostri de a se salva, prin supunere si renuntare la liberul-arbitru, pe de alta parte. …. Domesticirea umanitatii, incercata de cei care au visat la ordinea de cazarma a ideologiilor totalitare, este, acum, proiectul pe care il contemplam, in plina desfasurare si in priza directa. El este, in prime-time, spectacolul pe care il admiram in toata splendoarea sa apocaliptica: idolatrizarea stiintei mantuitoare este noua religie la care se raliaza cei care, infricosati, accepta ceea ce statele le predica, neincetat. Pandemia nu mai este decat un punct de plecare, dincolo de care se poate situa un alt viitor al umanitatii. Un capat de drum, marcat de declinul individualismului creator si de domnia colectivismului orb. Si daca omenirea a mai trecut prin crize ce au amenintat fibra ei, momentul actual este unic in masura in care el este legat de un proiect cu mult mai ambitios decat simpla indiguire a unui virus. Intre stat si individ nu se mai afla, de aceasta data, nimic: forta autoritatii, legitimata de starea exceptionala, nu mai poate fi nici oprita in avansul ei. Dreptul guvernelor de a interveni prin limitarea libertatilor elementare este justificat de apararea dreptului la viata. Iar interpretarea marjei de manevra revine, evident,statului, prin apelul la expertiza furnizata de cei pe care statul insusi ii consacra ca voci infailibile ale stiintei. Omul, ca agent autonom, este prins din cercul de fier al coercitiei, iar din acest cerc pare sa nu mai fie scapare. Sa fie timpul acesta cel dincolo de care istoria pe care o cunoastem si din care venim devine trecut? Virusul care se insinueaza in vietile noastre este cu mult mai redutabil decat orice amenintare sanitara. El inseamna ambitia de a controla fara raspundere a statului si vointa de supunere a contemporanilor nostri. Impotriva acestui virus ce patrunde in comunitatile noastre nu poate si nu va exista vaccin: actiunea lui este indelungata, teribila si ireversibila. Mutatia ce se produce creeaza un alt viitor…..Din curajul responsabilitatii individuale se naste salvarea colectiva: prin libertate, iar nu impotriva ei. Viitorului supunerii si controlului i se poate opune doar speranta, tenace, in demnitatea umana. Ca si cetatea lui Camus, ciuma poate fi invinsa de cei care, solidari, aleg sa ramana oameni, dincolo de frica si impotriva ei. Integral:
Vrea președintele liniște în justiție? De ce se ocupă șefa Parchetului General de porumbei Marile dosare de corupție din România se află în conservare, procurorii curajoși din cauzele importante sunt trași pe dreapta….. Scutea adoră să se ocupe de lucrurile inutile, de frică să nu eșueze în cele majore, așa că nu ezită să-și scoată la iveală micile nevroze și frustrări, de care subalternii ei nu încetează să se mire, fiindcă ea insistă să-și justifice fiecare zi, gospodărește, ca un administrator de bloc obsedat de detalii. Între timp, direcțiile majore au fost abandonate. Secția Specială (Secția pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție), de pildă, înființată de guvernarea PSD pentru a-i pedepsi pe magistrații curajoși, este lăsată de procuroarea generală, Gabriela Scutea să-și îndeplinească mai departe obiectivele.
Mircea Miclea: Școlile nu trebuiau închise. Cum să împarți copiii? (SpotMedia.ro) Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, prof. Miclea a arătat ce măsuri ar trebui luate urgent pentru ca pierderile copiilor să nu se mai acumuleze și a atras atenția că învățământul hibrid este greșit aplicat în România. Aproape zilnic alte și alte școli trec în scenariul roșu și elevii se întorc online. Este o soluție inevitabilă, o fatalitate? Consider că e o mare greșeală modul în care se procedează. Să ne uităm puțin la date. Acum câteva zile, OMS a publicat un studiu în care arăta că nu școlile sunt focare de infecție Covid. Anterior, studii din Germania, Spania, Norvegia, Elveția au arătat clar că începerea școlilor în varianta clasică nu crește numărul cazurilor de Covid. Cifrele Ministerului Sănătății de la noi arată că înainte de 15 septembrie proporția copiilor si adolescenților până la 19 ani care aveau Covid era de 6,18%, iar acum e 6,53%. Deci proporția este extrem de mică raportat la totalul populației, iar începerea școlii și o lună de cursuri nu au avut niciun impact în răspândirea Covid la nivelul copiilor. Puse toate la un loc, aceste date arată că școlile nu trebuiau închise. Eu văd însă că ministerul este mai degrabă preocupat să închidă școli în loc să fie preocupat de redeschiderea lor. O abordare care nu se bazează pe date, chiar e împotriva datelor. De ce? Cred că e comod. Și poți să scuzi rezultatele slabe ale elevilor și prestația deficitară a sistemului educațional cu faptul că ai închis școlile. E o decizie proastă. Cred că, pe baza datelor, școlile ar trebui să fie ultimele instituții care să fie închise și primele care trebuie deschise. Totodată, școlile trebuie testate prioritar. Nu putem să ne jucăm cu această generație! Dacă încă un an de zile se acumulează pierderi, din păcate, ele ar putea să atârne extrem de greu. Pentru că pierderile sunt cumulative. Dacă nu înveți tabla înmulțirii anul acesta, nu poți înțelege extragerea rădăcinii pătrate mai târziu și nici rezolvarea ecuației de ordinul 2 peste alți ani. Efectele vor fi dezastruoase mai ales în condițiile în care avem o rată de analfabetism atât de mare. Pierderile sunt doar la nivel cognitiv? Sunt și pierderi majore la nivel socio-emoțional. Competențele socio-emoționale, de exemplu, capacitatea de a interacționa, de a comunica, de a argumenta, de a face față unui conflict și de a-l gestiona, de a fi empatic sunt esențiale pentru performanțele și bunul echilibru al vieții de adult. Ele se formează doar prin interacțiune directă și pierderile la nivelul lor vor atârna extrem de mult în dezvoltarea emoțională, psihologică a copiilor. Integral: 
Cum plătește Bucureștiul de două ori mai mult decât Viena pentru luminițele de Crăciun. ”Ce, nu sunt frumoase?” Primăria București plătește din bani publici peste 2 milioane de euro pentru luminițele de Crăciun, în timp ce Viena are alocate în acest sens 1,2 milioane de euro, practic de două ori mai puțin, iar finanțarea vine din fonduri private. În București a început zilele acestea montarea luminițelor de Crăciun, mai târziu decât anul trecut, în condițiile în care noul primar ales Nicușor Dan a anunțat că va opri montarea decorațiunilor până se va lămuri cât costă și unde ar fi mai bine să fie amplasate, scrie corespondentul Pro TV Vitalie Cojocari….”Între timp, am aflat de la Primăria Capitalei cât ne costă luminițele din acest an. Este vorba de un contract anual. Adică se va lua din bugetul Capitalei cât s-a dat și anul trecut. Aproape 10 milioane de lei, peste 2 milioane de euro”, mai scrie acesta….. Luminițele de Crăciun din capitala Austriei se montează în special în zonele pietonale, și nu pe arterele intens circulate de mașini, ca în București. De asemenea, decorațiunile de aici sunt aceleași în fiecare an, iar asta nu este avantajos numai din punct de vedere financiar, întrucât oamenii s-au obișnuit atât de mult cu ele, încât așteaptă cu drag aceeași atmosferă, înaintea fiecărui
Peste 650.000 de orășeni (cât dublul populației Brașovului) stau cu bagajele pregătite să plece unde vor vedea cu ochii. Ori în altă țară, ori în alt oraș. Ce arată intențiile de migrare calculate de Banca Mondială Când 11% din populația unei localități cu puțin peste 5.000 de locuitori spune că are intenția să emigreze iar un locuitor din 3 s-ar muta oriunde în țară sau în afară numai să nu mai stea acolo, înseamnă că ceva nu merge bine în localitatea respectivă. Numele ei e Isaccea, județul Tulcea. Banca Mondială a făcut harta intențiilor de emigrare, luând în calcul 41 de orașe, inclusiv Capitala. La nivelul datelor agregate, 11% dintre românii care locuiesc în orașele de mai jos ar pleca din localitatea de domiciliu pentru minim doi ani, iar dintre aceștia, aproape jumătate ar părăsi România. Dacă luăm populația comunicată de Statistică pentru acele localități, fluxul de oameni ar depăși 650.000 de locuitori, adică mai mult decât dublul populației Brașovului….. După Isaccea, Tășnad (Satu Mare) este orașul cu ponderea cea mai ridicată a celor care ar emigra în străinătate. Din cei puțin peste 9000 de locuitori, circa 750 ar emigra în afară, 1500 ar pleca în altă localitate din țară, iar 800 s-ar ”roti” în județ. Trebuie spus că intenția de emigrare în zona urbană este mai redusă ca intensitate decât în zonele rurale, unde sărăcia este mai ridicată. Intentia de emigrare atinge cel mai ridicat nivel in randul tinerilor de 16-24 de ani dar si in randul adultilor tineri de 25- 34 de ani. Intentia de emigrare atinge cel mai ridicat nivel in randul tinerilor de 16-24 de ani dar si in randul adultilor tineri de 25- 34 de ani. De fapt intentia de a pleca in viitor in alta tara este invers proportionala cu varsta, cei varstnici fiind mai departe de gandul plecarii, arată un alt studiu 360Omnibus. Daca urmarim dorinta de a emigra pe sexe, barbatii sunt mai deschisi catre aceasta optiune Apoi se observa ca oamenii sunt mai tentati sa emigreze daca au fost deja plecati in trecut sau daca au deja un exemplu in familie. Majoritatea romanilor – 87 % – au declarat ca au cunostinte sau rude care locuiesc in strainatate in timp ce 12% au trait chiar ei insisi in alta tara. Pentru doua treimi din cei care intentioneaza sa emigreze, plecarea nu va fi definitiva si isi doresc sa se intoarca in Romania, dupa o perioada petrecuta in alta tara, fie la munca, fie la studii. Cei cu nivel scazut de educatie si venituri mici sunt cei care urmaresc in principal sa munceasca in strainatate. O treime din cei ce planuiesc sa emigreze vor sa se stabileasca definitiv in alta tara; aceasta tendinta se observa mai ales inte tinerii adulti, peste 25 de ani, dar si printre romanii cu o educatie inalta. Trei sferturi dintre cei care au afirmat ca intentioneaza sa si construiasca un viitor in strainatate aspira catre Europa si doar 15% aleg tari in afara Europei, mai precis SUA si Canada. Comparativ cu perioada de dinaintea crizei financiare preferintele romanilor s au schimbat lasand Italia si Spania deoparte pariind acum pe tarile din nordul Europei Centrale Germania si Anglia. Daca 32% erau indecisi cu perioada plecarii cand vine vorba de alegerea tarii de destinatie doar 15% mai raman nehotarati dovedind faptul ca tarile enumerate anterior ii atrag pe romani insa pentru unii dintre ei ramane doar un plan, departe deocamdata de concretizare. Cât despre cei care vor să plece în interiorul țării, ei vor opta pentru cele câteva orașe-magnet pe care le are România. Potrivit
Ce este „happy hypoxia”. Medic: Asta arată cât de parșivă este această boală …. „În momentul în care îi monitorizăm, vedem că au un deficit în saturația oxigenului, o scădere a acestei saturații. Vin cu saturații de 65-70 la sută, fără să aibă neapărat o simptomatologie alarmantă. În mod normal, la un pacient care are o saturație atât de mică, ne așteptăm să resimtă mult mai acut lipsa de oxigen decât o face în realitate. Este ceea ce se numește „silent hypoxia” (hipoxia tăcută) și „happy hypoxia”. Este o hipoxie care nu-ți creează niciun fel de simptom decât în momentul în care ajungi să fii intubat. Este un prag foarte labil între momentul în care ai această saturație – pe care o suporți foarte bine – și momentul în care ajungi să fii intubat. Suntem surprinși, vă spuneam, că acești pacienți au o simptomatologie foarte redusă comparativ cu starea lor, pe de o parte, iar pe de altă parte, imaginile tomografice sunt catastrofale, este o afectare pulmonară bilaterală, cu afectări de peste 50-60-70 la sută din ambele câmpuri pulmonare”, a explicat medicul Radu Țincu la Digi24. Un virus viclean
Sănătatea în vremea lui Barbu Lăutaru Franz Liszt, călătorind pe meleagurile noastre acum aproape 2 secole, l-a ascultat pe Vasile Barbu, zis și Barbu Lăutaru, celebru în Moldova acelor vremi, staroste al lăutarilor și cobzar faimos. A fost vrăjit de muzica acestuia. Bineînțeles că Vasile Barbu nu avea studii muzicale. Cânta, fantastic, după ureche. Acesta este de fapt adevăratul nostru brand de țară: cântatul după ureche. Și cel mai bine se cântă astfel când ești la guvernare. Iar dacă este și o criză mondială suprapusă, nu mai este doar cântec. Este o capodoperă. Măsurile luate din martie și până acum, la o primă vedere, par coerente și profesioniste. Privite mai atent, se simte nemuritorul Barbu Lăutaru cântând. Suntem una dintre puținele țări care au închis complet spitale pe vremea când nu prea erau pacienți. Explicația, relativ corectă, fiind aceea că în majoritatea spitalelor, vechi, nu se puteau realiza circuite separate. Cum îi protejăm pe pacienții fără de Covid de infectare? Dar am decontat servicii la maximul posibil. Pentru spitale goale (cu unele excepții). Și surprinzător, costurile decontate pentru același diagnostic, cu același tratament au variat foarte mult de la un spital la altul. De e oare? Apoi am revenit la starea inițială, plata pe DRG, dar păstrând spitalele goale. Cum să se finanțeze altfel decât revenind la vechile soluții?
Coronavirusul ne amenință de 17 ani cu o pandemie extremă. Cercetătorii au aflat de ce a devenit brusc atât de agresiv Deși SARS-CoV este gata să erupă de mulți ani, eforturile de împiedicare a răspândirii au ferit omenirea de o pandemie. De data asta n-am mai fost norocoși și încă nu știm de ce. Dar cercetători de la Universitatea Tehnică din München și de la Universitatea din Helsinki au descoperit o cale de intrare a virusului în celulele noastre. Este un receptor numit neuropilin-1. Această proteină specifică este relativ abundentă în celulele care căptușesc cavitatea nazală și deschid calea de intrare a virusului în corpurile noastre, unde își întemeiază o familie și apoi se răspândesc spre o nouă gazdă. Anterior în acest an s-a aflat că un receptor numit ACE-2 (agiotensin-converting enzime 2) ajută coronavirusul să se lege de suprafețele celulelor, iar o enzimă numită TMPRSS-2 (Type II transmembrane serine protease) are un rol crucial în pătrundere. Acest fel de efracție moleculară explică de ce ambele virusuri SARS fac ravagii în țesuturi din corpurile noastre, de la căptușeala plămânilor până în tractul digestiv. Dar nu spune de ce unul dintre ele se răspândește mai bine decât celălalt. „Punctul de plecare al studiului nostru a fost întrebarea de ce, dacă coronavirusul SARS- CoV a provocat o epidemie mult mai mică în 2003, SARS-CoV-2 s-a răspândit atât de diferit, din moment ce ambii folosesc ACE-2 ca receptor proncipal”, a spus Ravi Ohja, virusolog la Universitatea din Helsinki. O piesă crucială din puzzle a apărut în comparația celor două genomuri virale: SARS- CoV-2 a ales secvențe responsabile de producerea unei rețele spinoase de „cârlige”, diferită de cea a altor patogeni agresivi, pentru a se agăța de celulele noastre. „În comparație cu ruda sa mai vârstnică, noul coronavirus a dobândit o piesă suplimentară pe proteinele sale de suprafață, aflată și în țepii multor virusuri devastatoare ca Ebola, HIV și a germenilor puternici patogeni de gripă aviară, printre alții”, spune Olli Vapalahti, de asemenea virusolog la Helsinki. „Aceasta ne putea conduce spre un răspuns. Dar cum?”. Consultându-se cu colegi din lume, cercetătorii au identificat un factor comun în neuropilin-1. În mod tipic, acest receptor joacă un rol în răspunsul la factori de creștere importanți în dezvoltarea țesuturilor, în special ale nervilor. Dar pentru multe virusuri este mânerul potrivit de care se prind pe celule suficient timp cât să pătrundă în ele. Microscopia electronică pe suprafața spinilor care îl îmbracă pe SARS-CoV-2 a evidențiat potențialul pentru o relație cu receptorul. Pentru confirmare, cercetătorii au utilizat anticorpi monoclonali selectați specific pentru a bloca accesul la neuropilin-1 pentru varianta comună, dar nu și pentru variante mutante modificate la o structură ușor diferită. „Pseudovirusurilor” le-a fost mult mai greu să pătrundă atunci când neuropilin-1 era blocat. Dacă ACE-2 este cheia ușii de intrare în celulă, atunci neuropilin-1 poate fi factorul care conduce virusul la ușă”, spune dr. Giuseppe Balistreri de la Universitatea din Helsinki. „ACE-2 este prezentă la niveluri foarte joase în cele mai multe celule. Așa că virusului nu-i e ușor să găsească ușa de intrare. Alți factori, printre care neuropilin-1, îl ajută s-o găsească”. Cum neuropilin-1 este prezent în cantități mari în țesuturile nervoase din cavitatea nazală, ne putem imagina că SARS-CoV-2 are un covor roșu derulat pentru el din momentul în care inhalăm o picătură infectată. Observația atentă a mostrelor de țesuturi bogate în neuropilin-1 prelevate de la pacienți Covid-19 decedați a sporit bănuielile, iar experimentele pe șoareci au confirmat rolul receptorului în facilitarea intrării virusului în sistemul nervos. Cercetări ulterioare vor stabili de ce SARS-CoV-2 are un puternic impact traumatic asupra funcțiilor cerebrale. Integral:
APADOR-Ch: Ministerul Finantelor este dezinteresat sa recupereze sumele platite de statul roman din cauza condamnarilor la CEDO Organizatia non-guvernamentala pentru Drepturile Omului, APADOR-Ch, arata ca statul roman, mai precis Ministerul Finantelor Publice, nu face niciun demers pentru a recupera sumele platite din bugetul public in urma condamnarilor la
Patriarhia vrea să înlocuiască, de Halloween, colindatul copiilor cu măști, cu colindatul popilor cu chitanțiere! După patronarea și instigarea din umbră a mai multor operațiuni publice antivaccin, antimască sau anti măsuri de distanțarea socială, Patriarhia a pus-o și de un demers transparent, oficial și instituțional, solicitând nici mai mult nici mai puțin decât interzicerea sărbătorii occidentale de Halloween şi înfiinţarea unui BauBauween de dreaptă și strămoșească credință națională, desfăşurat sub egida sa. „Sărbătoarea nu se va mai numi a tuturor sfinţilor, fiindcă asta-i o tradiţie protestantă, deci greşită din start, ci a tuturor popilor, ne-a explicat unul dintre susţinătorii proiectului, părintele Vampirie. Păi e plin calendarul de sfinţi, îi celebrăm în fiecare zi, dar pe popi cine-i celebrează? Nu mai zic că avem ziua pompierului, ziua poliţistului, ziua frizerului, ziua sculer-matriţerului, numai ziua popii n-avem, chiar n-o merita şi el , săracu’, să fie sărbătorit? Şi, fiindcă popii sunt prezenţi mai mereu în viaţa noastră, vom propune guvernului instituirea Zilei Popii, în fiecare sâmbătă, duminică, de sărbătorile legale şi, în restul săptămânii, ori de câte ori moare un enoriaş. Atunci, popii trebuie să aibă dreptul de a merge din casă în casă şi de a-i întreba pe locatari: „Ne daţi ori nu ne daţi bancnote şi cârnaţi?”. Dacă locatarul îl primeşte înăuntru, popa se va aşeza la masă şi va mânca la capacitate, funcţie de circumferinţa burţii din dotare, apoi se va ridica şi va cere bani. Dacă locatarul nu-l primeşte, popa îi va face o glumă proastă, aruncându-i două găleţi de agheasmă pe covorul şi plasma din sufragerie şi îl va mai şi speria de moarte – adică îl va ameninţa că, dacă-i moare soacra, el, unul, nu i-o îngroapă fără mia de lei pe masă”, spune Vampirie. De asemenea, adaugă părintele Vampirie, va fi înlocuită şi tradiţia costumării în tot felul de monştri groaznici. „Ce tradiţie a asta? Adică n-avem şi noi monştrii noştri? N-aţi văzut? Cum apare câte-un preot care-şi bagă enoriaşele cu capul sub patrafir, cum anunţă ăştia la televizor: Monstrul în sutană a supus la perversiuni o femeie măritată şi care nici măcar nu era din parohia lui! La fel, chestia cu morţii. De ce să te sperie tot felul de inşi deghizaţi în schelete, când poţi să stai vreo două zile la o coadă la moaşte şi în momentul în care încep credincioşii să se-mbulzească, vezi moartea cu ochii în mod garantat, juri că nu mai ieşi viu de-acolo! Nu mai zic de lanţuri: de ce să cumperi din comerţ nişte chinezării din plastic, când poţi să mergi la Tanacu, la părintele Corogeanu, şi te leagă ăla cu nişte lanţuri adevărate, ba te mai şi bate, să iasă toţi dracii din tine. Şi, dacă nici ăsta nu te sperie, înseamnă că nu te mai sperie nici dracu’!”, s-a indignat cuviosul Vampirie. Integral: 
Cand ar putea ramane Romania fara paturi in sectiile ATI. Dr. Musta: Daca nu facem “stop-joc”, in doua saptamani nu vom mai avea locuri in spitale ….Un calcul matematic arata ca intr-o sapatmana, doua vom ajunge sa nu mai avem locuri in spitale. Numai daca facem “stop joc” de maine, adica fiecare sa poarte masca la fiecare contact, cu orice persoana, si atunci poate nu ne mai contaminam. Trebuie sa fim responsabili, sa constientizam importanta purtarii mastii si a distantarii sociale, pentru ca fara aceste masuri, numarul de cazuri va creste. Tot matematica, statistica, arata ca la acest numar mare de cazuri exista un numar mare de cazuri de foarte critice si decese in ATI”, a declarat Dr. Virgil Musta la
O aplicatie Covid, realizata de voluntari, functioneaza doar la Brasov, desi a fost oferita gratuit statului roman Mai multi informaticieni au oferit gratuit autoritatilor o aplicatie care gestioneaza cazurile de infectare cu noul Coronavirus, usurand munca Directiilor de Sanatate Publica (DSP), insa doar DSP Brasov o foloseste deocamdata. Aplicatia permite accesul infectionistilor directiei, laboratoarelor de testare, medicilor de familie si scolilor din judet. Platforma digitala are atasat si un sistem call center care ajuta la gestionarea apeluri pentru DSP, potrivit
Anthony Fauci: Pana la inceputul lunii decembrie vom sti daca vom avea un vaccin sigur anticoronavirus Consultantul pentru
UPDATE Decizie istorica in mediul academic. Ministrul Educatiei anunta ca a retras acreditarea Scolii doctorale de la Academia de Politie Academia de Politie devine prima universitate din tara care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor ca efect al unei serii de cinci sanctiuni primite pentru repetate incalcari ale eticii si integritatii academice…..Potrivit
A doua cea mai mare creștere salarială din 2019 a fost în învățământ, anunță INS / În 2020 un șofer la minister are brutul cât al unui profesor cu studii superioare, 20 ani vechime și grad didactic I Salariile din Învățământ au crescut în 2019 cu peste 20% față de cele din 2018, 
Ministerul Sănătății a cedat pavilionul COVID de 350 de paturi, inaugurat de Klaus Iohannis în nordul Bucureștiului, ca să fie operat pentru triaj de clinica privată Monza O vizită în Bucureștii Noi arată centrul medical construit în aprilie cu donații de Leroy-Merlin și Auchan aproape pustiu, fiind gestionat de o rețea medicală privată. Personalul de la Monza s-a enervat când Libertatea a făcut, din afară, fotografii cu saloanele goale, pretinzând că spațiul operat de ei este privat. Această colaborare cu clinica privată Monza n-a fost anunțată public de Ministerul Sănătății. Spitalele de boli infecțioase și cele suport-COVID din București sunt pline. Ambulanțele cu greu mai reușesc să interneze un pacient. Ministerul Sănătății a emis Ordonanța de Urgență prin care pacienții confirmați cu noul coronavirus care fac forme ușoare să fie izolați acasă și supravegheați de medicii de familie. Ambulanțele aduc pacienți La marginea Capitalei, la granița cu Chitila, Unitatea de suport medical, realizată în primăvară de companiile Leroy Merlin și Auchan Retail România, cu o capacitate de 350 de paturi pentru bolnavii COVID, se zărește, de la șosea, abandonată. În jur de 10 autoturisme se află în parcare și trei jandarmi staționează la barieră. Sunt singurele semne de activitate de aici. La un moment dat, se apropie o salvare, iar ambulanțierii sunt îmbrăcați în combinezoane de protecție. Prin ferestre se observă paturi goale. ”Trebuie să vorbiți cu DSP dacă vreți informații”, explică un jandarm, care cheamă pe cineva din interior. …
Neputința moare ultima Este foarte greu de înțeles modul în care funcționează mințile guvernanților, dacă ele chiar funcționează. Și nu este vorba aici doar despre guvernanții români, ci despre întreaga clasă conducătoare a Europei, dacă nu a lumii. … Ca orice organism birocratic european, Comisia Europeană a întârziat enorm să dea vreun semn, să imprime vreo direcție statelor membre, mai ales celor mai mici și mai șovăitoare. Consiliul European, instituția care-i reunește pe șefii statelor din UE, și-a dovedit, mai mult ca niciodată, caracterul decorativ. Este clar că, încă de la început, ar fi fost vremea specialiștilor, temperați în radicalismul lor de oameni care pot vedea mai departe de câteva luni. Specialiști de toate felurile, de la epidemiologi la economiști și specialiști în educație. Plus ceva oameni care să cunoască cifrele reale. Înainte ca politicienii să se exprime, speriați de ceea ce le pun asistenții în față drept selecții informative, ar fi trebuit să aibă la dispoziție scenarii competente pe termen lung, care să ia în considerare multiple variante. … Pentru că, în general, statele lumii, mai ales cele ceva mai evoluate, se pregătesc, în timp, pentru diverse situații. Militarii au jocurile lor de război, scenariile posibile ale unor conflicte armate de diverse tipuri. La fel au și cei care trebuie să gestioneze dezastre naturale și, desigur, epidemii. Există cam peste tot protocoale pentru fiecare situație. Sau ar trebui să existe, pentru că instituții care să le conceapă există, cu siguranță. Ne-am dat seama, însă, că UE n-a avut nici la nivel central și nici la nivelul statelor membre vreun scenariu pentru această pandemie. Și nu are pentru nici o pandemie, de fapt. De parcă toți s-au culcat pe o ureche, la gândul că suntem atât de avansați tehnologic și științific, încât așa ceva nu ni se poate întâmpla. …. Închiderea pripită a țărilor a dus, inevitabil, la picajul economiilor naționale. Acum, cu spectrul falimentelor în lanț în față, nimeni nu mai dorește un nou lock-down. Rezervele financiare ale omenirii, în special cele ale statelor care funcționează doar pe datorie, s-au epuizat în doar câteva luni. Pentru că n-a fost nimeni care să gândească dincolo de spaima și panica primelor momente.
De ce au fost achitați într-un dosar de fraudă cu fonduri europene constructorii din Galați care au făcut și calea ferată de la Gara de Nord la aeroportul Otopeni Curtea de Apel Galați judecă
VIDEO – ANALIZĂ
Incercare disperata a lui Daniel Tudorache de a bloca numirea lui Clotilde Armand. Misterele celor 120 de persoane care contesta primarul ales al Sectorului 1 Tribunalul Bucuresti ar putea da luni, 26 octombrie, un verdict definitiv in cazul validarii primarului ales al Sectorului 1,
Fiul, fiica și ginerele vicepreședintelui Curții de Conturi Niculae Bădălău fac afaceri cu statul, iar contractele sunt verificate tot de membri ai PSD Unul dintre cele mai sărace și subdezvoltate județe ale României, județul Giurgiu, se străduiește să atragă fonduri europene, în plină pandemie, pentru extinderea spitalului din Bolintin-Vale, un oraș mărunt de provincie. Numai că banii, aproximativ 1.300.000 de euro, ajung la o firmă care, după ani întregi de inactivitate, ajunge să câștige contracte grele cu primăriile din județ, după ce la conducerea ei se instalează un tânăr absolvent al Facultății de Științe Economice al Universității “Spiru Haret”: Răzvan-Alexandru Marica. El este ginerele politicianului Niculae Bădălău. … Astfel, în miezul pandemiei, la 23 aprilie, Primăria Bolintin-Vale condusă de social-democratul Daniel Trăistaru a publicat un anunț de participare simplificat care vizează “reabilitarea, modernizarea, extinderea și dotarea Ambulatoriului Spitalului Orășenesc Bolintin-Vale”. Lucrările de modernizare a spitalului sunt finanțate din bani europeni, prin Programul Operațional Regional – POR, iar valoarea totală a contractului este de 6.654.082 lei, adică în jur de 1.300.000 de euro…. Valoarea totală a proiectului este de 12.898.950 lei, dintre care 7.489.891 sunt fonduri europene nerambursabile. Autorii proiectului scriu că modernizarea ambulatoriului are drept scop: “creșterea accesibilității serviciilor medicale pentru locuitorii din orașul Bolintin-Vale, inclusiv populația din zonele urbane marginalizate.”. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, primăria intenționează să extindă două dintre cele patru corpuri de clădire din cadrul spitalului, dar și să amenajeze spații verzi, alei pietonale și o parcare. Este unul dintre proiectele cele mai importante ale primarului social-democrat Daniel Trăistaru, de profesie inspector în construcții. Proiectul are un impact real în viața bolintinenilor și apare în an electoral….În cele din urmă, Trăistaru câștigă un nou mandat la Bolintin-Vale, sprijinit fiind și de Niculae Bădălău care, conform relatărilor din presă, se amestecă în campania electorală și îl atacă pe principalul contracandidat al acestuia. … La început, patroana firmei este o învățătoare din comuna Malu Spart care, aparent, intenționează să se reprofileze și să se apuce de “lucrări de construcții a proiectelor utilitare pentru fluide” – o reconversie profesională de succes. Învățătoarea transformată în patroană se numește Rodica Bădălău și este soția liderului PSD Nicolae Bădălău. …. Ascensiunea în afaceri a lui Marica se leagă de perioada în care o cunoaște pe fiica unuia dintre cei mai importanți și controversați lideri PSD, Niculae Bădălău. În 2017, când deja se vorbește despre căsătoria celor doi, Marica preia firma integral și, de atunci, încep și primele contracte cu statul. Integral:
Tabloul dezechilibrelor din școala românească, într-un raport al Comisiei Europene: bani prea puțini, sprijin cvasiinexistent pentru elevii din mediile dezavantajate, lipsă de putere pentru școlile sărace Accesul inegal al elevilor la învățătură, exacerbat de criza corona și trecerea la școala online, pune presiune pe autoritățile române să acționeze cu măsuri concrete în sprijinul elevilor defavorizați. Cât de mare este, însă, problema, dincolo de estimările și sondajele diverselor ONG-uri și de calculele de tipul necesarului de tablete în școli? Problema este sistemică, reiese dintr-un raport Eurydice privind echitatea școlară în Europa, potrivit căruia, la nivel de reglementări și măsuri birocratice, România stă relativ bine, dar când vine vorba de sprijin direct, inclusiv financiar, sau de măsuri concrete pentru copiii și școlile din medii dezavantajate, acțiunile sunt mai degrabă simbolice sau lipsesc cu desăvârșire.
Dacă voi nu vreți, noi vrem. Despre rezistența la digitalizare (Op-ed) Prima modernizare pe aceste meleaguri a fost făcută la începutul secolului XIX de fiii boierilor și de multe ori împotriva boierilor. Educate la Paris, Berlin sau Londra, câteva generații succesive au mutat astfel încât să așeze România pe traseul ei occidental. Fie că a fost vorba de modernizarea legislației, gramaticii, infrastructurii sau educației, acești oameni pe care îi numesc fiii boierilor au acționat pentru transformarea principatelor șubrezind puterea, averea și influența chiar a familiilor din care proveneau. Modernizarea însemna desprindere de trecut. Vechii boieri ar mai fi rămas bine-mersi și autosuficienți la umbra ocrotitoare a estului sugrumând dezvoltarea și activitatea economică pentru a nu fi deranjați de cerințe în plan politic care vedeau și ei că vin în trena schimbărilor. Ceva similar, dar într-un alt plan, trebuie să se întâmple când vorbim de ”digitalizarea României”, acest cuvânt folosit atât de des fără consecințe încât s-a banalizat până la a fi aproape lipsit de sens. Transformarea digitală, făcută cum trebuie, are consecințe semnificative pentru multe categorii și tocmai de aceea a fost frânată: din teama de viitor și a consecințelor pe care le va aduce. Este oare o întâmplare că nu avem o administrație fiscală digitală și transparentă? Eu nu cred. Chiar și fără competențe digitale, mulți dintre politicienii tranziției au înțeles la vremea lor că digitalizarea ANAF va lovi în multe afaceri la negru. Sau cu statul. În anii tulburi ai tranziției sau pre-aderării multe dintre aceste afaceri erau ale politicienilor sau ale apropiaților lor. Baronii au înțeles și ei că centralizarea și trasabilitatea unui sistem digital nu le va mai permite să trimită ”garda financiară” după bunul plac. Mulți alții au fost mulțumiți că au acces la informații inaccesibile publicului. Și atunci lucrurile au stagnat. De ce oare nu avem tot ansamblul relațiilor de muncă digitalizat și de abia acum discutăm despre asta? Dacă treceam la contracte stocate în format electronic și la digitalizarea tuturor relațiilor de muncă încă din 2005-2006 cât de repede credeți că s-ar fi văzut, cu date statistice, unde exact se muncește la negru? Și cap la cap cu baza de date de la ANAF cine face evaziune și nu plătește taxe? Destul de repede. Oare cei vizați aveau suficientă influență ca să întârzie o astfel de transformare? Administrația publică se teme și ea de transformarea digitală. Unii oameni se tem că își vor pierde slujbele, alții sunt comozi și alții vor să rămână ei stăpâni pe baze de date care le dau o anumită greutate în ecosistemul public. Deschiderea bazelor de date și a proceselor duce repede la o luptă surdă și intensă pe toată această informație. E normal. Informația este foarte valoroasă în acest secol. Mai mult, România nu a lămurit încă o întrebare cheie: informațiile colectate de statul român despre cetățenii săi ale cui sunt? Ale statului sau ale cetățenilor? Instituțiile publice sunt custozi sau proprietari? Nu cred că merg prea departe când spun că aceste teme sunt de natură constituțională….Politicienii au și ei un rol importat de jucat. Transformarea digitală va avea un impact masiv asupra societății. Acesta va fi pe termen lung pozitiv, dar asta nu înseamnă că nu vor exista și cetățeni sau companii care pot avea de pierdut pe termen scurt. Rolul politicienilor este să gestioneze acest proces și să se asigure că minoritatea care are de pierdut nu blochează o transformare benefică pentru societate. Integral:
Racla şi linguriţa. Credinţa la vreme de molimă …. Poate că ar fi bine să reamintim faptul că pelerinajul, sub forma unui şir (rând) lung de aşteptare este un eveniment relativ recent, datând de la jumătatea anilor 1990, debutul simbolic al acestuia fiind marcat de aducerea capului Sfântului Andrei, la Iaşi. Atenţie, nu pelerinajul ȋn sine, care este un ritual universal răspândit ȋn toate marile religii ale lumii, ci tocmai aceste pelerinaje pe care ne-am obişnuit ȋn anii din urmă, cu rând de aşteptare, garduri de metal, jandarmerie, podium pentru “oficialităţi”, baletul televiziunilor şi monopolizarea jurnalelor de ştiri etc. Ele au fost posibile datorită unor mijloace de transport ieftine, rapide, masive (autobuz, tren, chiar şi avion). Democratizarea accesului la o maşină ieftină şi fiabilă pentru multe familii sărace care nu-şi permiteau ȋnainte un asemenea “lux” necesar mobilităţii, explică şi ea avântul şi dezvoltatea frecventării pelerinajului. Au urmat apoi autocarele cu pelerini, mai mult sau mai puţin electorale; celebra localitate de lângă Bucureşti care trimitea ȋn anii buni flote ȋntregi spre Iaşi este doar vârful aisbergului acestei practici din zona gri a seducţiei politice. Molima actuală a blocat tocmai aceste mecanisme ale modernităţii şi mobilităţii. Tot din această cauza aceasta aviaţia şi transporturile sunt ȋn criză, la nivel mondial. Aş vrea să-i văd pe unii dintre atleţii de Feisbuc ai libertăţii de a “pelerina” ȋntr-un autocar cu 60 de persoane, plus şofer, călătorind opt ore spre Iaşi, poate şi mai bine, cu sau fără mască… Nu pelerinajul ȋn sine, ca ritual religios constituia o problemă (aer liber şi distanţă, prezenţa masivă a forţelor de ordine şi a autorităţii spirituale a preoţilor), ci modul de coagulare, de strângere a maselor pelerine ridică semne de ȋntrebare. Iarăşi, ca şi ȋn primăvară, ȋn cazul linguriţei de ȋmpărtăşanie, a ieşit la iveală faptul că Ortodoxia este bazată pe atingere, contact, senzaţie tactilă. NU se poate imagina un pelerinaj fără atingerea raclei sfinţilor. Dar atingere, ȋn caz de pandemie, ȋnseamnă şi pericol de contaminare. Sacralitatea sfinţilor, “puterea” lor alungă şi arde pericolul, pentru cei credincioşi această schemă de gândire este pe deplin adevărată. Dar pentru ceilalţi? Cum se poate rezolva această tensiune insolubilă, ȋn spaţiul public, cel puţin? Racla şi linguriţa, cele două concentratoare de dileme ale modernităţii – nu sunt deloc ironic ȋn afirmaţia mea, deloc! Poate că antropologia religiilor ar furniza un răspuns, dar cine are nevoie de puţină raţiune ȋn domenii atât de delicate ȋn ziua de astăzi? Încă odată, s-a dovedit că pelerinajul, ȋn România contemporană, este ceea ce se numeşte un fapt social total, aducând ȋn dezbatere şi analiză ansamblul societăţii româneşti şi a instituţiilor sale, cu ramificaţii ȋn psihologie socială şi politică. La fel ca ȋn primăvară, şi acum se ridică problema percepţiei psihologice a calamităţilor şi catastrofelor şi a formelor de rezilienţă asociate. Cum le reprezentăm şi cum răspundem la ele? Pentru o parte ȋnsemnată a societăţii româneşti, recurgerea la pelerinaj şi alte angajamente religioase nu ȋnseamnă resemnare sau “ȋnapoiere”, aşa cum prea uşor cred unii dintre activiştii Noului Progres. În cadrul creştinismului s-a făcut recurs dintotdeauna la ofrande, rugăciuni, pelerinaje şi invocarea minunilor (da, a minunilor, cea care apare ȋn timpul dialogului ultim dintre credinciosul care se roaga şi sfânt) ȋn perioade de criză majoră, aşa cum este şi cea de acum. Semnele de angoasă şi teamă ȋn faţa bolii şi necunoscutului nu ajungeau pe divanul psihanalistului/terapeutului, ci mai degrabă la preot, slujbe religioase şi pelerinaje. Pelerinajul aducea un ajutor spiritual reȋnnoit an de an celor care-l frecventau, “pacea lui Dumnezeu”, liniştea sufletului, de unde şi sentimentul de frustrare al celor care nu mai pot face deplasarea cu care s-au obişnuit. Repet, oricât ar părea de incredibil pentru acea parte anticlericală şi “raţional-modernistă” a societăţii noastre, sfinţii din raclele de la Iaşi, Bucureşti sau alte locuri sunt protectori şi mediatori capabili să transmită o parte din putere divină, pentru a alina suferinţele din acest moment. O soluţie la criză pentru cei care cred ȋn ei. Atunci când accesul la acest medicament spiritual le-a fost ȋngrădit, este de aşteptat să existe reacţii adverse, pentru a ȋmprumuta ceva din vocabularul medical al acestor vremuri. La un alt nivel, ȋncordarea şi neliniştea exprimată de oficialii BOR arată faptul că pelerinajul este o hârtie de turnesol pentru schimbările care au loc chiar acum ȋn ceea ce priveşte coabitarea dintre Biserică şi Stat pe baza faimoasei “simfonii bizantine”, a convieţuirii reciproce a celor două instituţii. Ceva ȋncă greu de definit, dar palpabil, se schimbă. Modificările au loc sub presiunea secularizării, migraţiei, ȋmbătrânirii accentuate a populaţiei, raţionalizării de ansamblu, cum menţionam deja. Polarizarea societăţii româneşti cu privire la atitudinea faţă de Biserică se simte deja ȋn urnele de vot şi ȋn alegeri. Sau ȋn forumurile de discuţii de pe Internet, atunci când sunt publicate articole legate de faptul religios contemporan. Se ridică acum un nou tip de politician care acceptă mai greu discursul oficial despre neam, ţară, credinţă etc, el fiind centrat mai ales pe eficienţă, integritate (scuze!) şi rentabilitate economică reală. Aici transpare şi unul dintre efectele ale oricărei crizei epidemice majore: o “reaşezare” a instituţiilor şi a oamenilor, o reȋntoarcere la lucrurile esenţiale şi regândire a strategiilor de supravieţuire….Vreau să vă mărturisesc direct şi foarte sincer, ca fost (şi viitor!) pelerin şi observator al fenomenului, că mi-e foarte dor de umanitatea caldă, de atmosfera pelerinajului de la Iaşi şi Bucureşti. Îmi lipseşte amestecul greu de exprimat ȋn cuvinte de credinţă, religiozitate populară, ordine şi dezordine, emoţie – ȋntr-un cuvânt, un ritual religios excepţional, pe care este bine că-l avem, acum ȋn (post)modernitate. Până când pelerinajul se va ȋntoarce, soluţia este pelerinajul interior. Infinit mai greu de realizat decât oricare altă formă de pelerinaj. Dar despre acesta, poate că ar fi mai nimerit să vorbească teologii…apropo, unde sunt aceştia? Integral:
Fonduri pentru lupta anti-COVID: Ministerul Sănătăţii primeşte 65 de milioane de lei pentru a cumpăra Remdesivir Guvernul a alocat 65 de milioane de lei Ministerului Sănătăţii pentru a cumpăra Remdesivir, necesar pentru tratamentul COVID, iar 400 de milioane de lei sunt alocaţi pentru activităţi prioritare din cadrul programelor naţionale de sănătate. „La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat Hotărârea de Guvern privind alocarea de sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii. Prin acest act normativ se alocă, suplimentar, Ministerului Sănătăţii, suma de 570.000 mii lei, fondurile fiind repartizate din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020”, anunţă Ministerul Sănătăţii. Potrivit sursei citate, din această sumă, cea mai mare parte, peste 400 000 mii lei vor fi utilizaţi pentru a se asigura continuitatea derulării unor activităţi prioritare din cadrul programelor naţionale de sănătate, ca de exemplu: asigurarea testării de laborator prin metoda RT-PCR a persoanelor suspecte de infectare cu virusul SARS-CoV-2, realizarea activităţilor de limitare a răspândirii infecţiei SARS – CoV2 la nivelul direcţiilor de sănătate publică, acordarea tratamentului antiretroviral pentru bolnavii cu infecţie HIV/SIDA, continuarea vaccinării antigripale a persoanelor din grupele la risc de a contracta gripa sau de a dezvolta complicaţii ale acesteia, realizarea activitatilor necesare pentru asigurarea colectarii si testarii sangelui si produselor sanguine, realizarea activitatilor de transplant de organe, ţesuturi şi/sau celule de origine umană…..
Guvernul caută țapi ispășitori și paturi de ATI … „Dinții de fierăstrău” din vară au rămas o dulce amintire. Pandemia și-a ridicat falnică a doua „cocoașă” , cum îi place ministrului Tătaru să numească explozia cazurilor de Covid, chiar sub nasul lui, dar paturile ATI au rămas să se legene pe prima cocoașă, cea din martie. Acum a început goana după paturi, ventilatoare și spitale care să preia pacienții, dar mai ales după medici și asistente. Se simte panica plutind în declarațiile și comunicatele oficiale. Sunt toate motivele: alegerile bat la ușă și lucrurile par să o ia razna. Bucureștiul intră în scenariul roșu, oricât au încercat autoritățile să țină rata de incidență sub 3, ba umblând la baza de calcul – populația –, ba scoțând de la socoteală focarele din căminele de bătrâni. N-a ținut, pandemia are logica ei, care profită, așa cum s-a văzut, în toată lumea, de prostia autorităților și de nesupunerea populației. Măsurile, tardive, așa cum reclamau medicii, s-au luat de pe o zi pe alta, s-au bătut cap în cap și au fost răsturnate la fel de intempestiv și inexplicabil. Pe lângă proasta comunicare și suspiciunea că sunt manipulate cifrele în jos pentru a se evita măsuri mai drastice, incompatibile cu perioada de campanie electorală, cum ar fi carantinarea unor orașe sau sectoare din București, s-a instaurat în rândul populației și suspiciunea că pandemia este jucată politic, nu doar de PSD, ci și de guvern și președinte. La București, unde era clar încă de acum o săptămână că scenariul roșu e inevitabil, a fost găsit și acarul Păun: prefectul. Cel care, aflat la cumpărături, a spus că nu știe ultimele date ale incidenței Covid în Capitală. Fatală gafă! Dar nu din cauza lui Bucureștiul nu avea un „plan clar” și nu a „comunicat coerent”, cum ne-a informat președintele încercând să scuze bâlbele guvernului, așa cum a scuzat racolări și plantarea în funcții publice a unor alde Baranga cu diploma de bacalaureat falsificată. Dar, sigur, în momente de criză, trebuie tăiate capete, iar altele, mai sus puse, erau de neatins. Astfel de sacrificii ritualice nu vor ajuta însă prea mult și se va vedea asta în zilele următoare, când Bucureștiul o să bată în violet, iar țara se va colora în roșu, de parcă am fi la alegerile din 2016. Grave sunt întârzierea impunerii unor măsuri mai drastice și nerezolvarea, timp de 6 luni, a problemei paturilor de la terapie intensivă și a personalului medical necesar. Pur și simplu avertismentele specialiștilor, cum este medicul Octavian Jurma, au fost ignorate. „Suntem cu două săptămâni în urma pandemiei”, spunea acesta într-un interviu pentru Europa Liberă. Toate graficele arătau că se va ajunge la peste 4.000 de cazuri pe zi în timp record, așa cum arată că în următoarea săptămână vor depăși 5.000. Ideea e că obligativitatea măștii în aer liber trebuia impusă înainte să se ajungă la aceste cifre, că restaurantele și cinematografele nu trebuiau deschise concomitent cu școlile și că nu trebuie să ajungi să arunci peste noapte medicii din școli în spitalele Covid, din simplul motiv că aceștia nu au nicio experiență în domeniu și vor pica precum muștele. Multe par o improvizație penibilă, tipică României…. Mortalitatea în România rămâne pe primul loc în Uniunea Europeană de circa două luni, la o cifră a infectărilor de cinci ori mai mică, dar nimeni nu vrea să admită (de oferit date, nici vorbă) că infecțiile nosocomiale din spitale sunt una dintre cauze, poate chiar cea mai importantă. Autoritățile au reproșat, pe bună dreptate, populației că nu respectă măsurile de prevenție, dar, oare, ele au respectat propriile angajamente? Cu certitudine, nu. Pentru că nici văicărelile, nici țapii ispășitori și nici asigurările că totul e sub control și că „ne descurcăm” nu țin loc de eficiență și responsabilitate. // Integral:
Şefi şi angajaţi din Romsilva Bacău, trimişi în judecată de DNA după ce au luat şpagă aproape un milion de euro Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul teritorial Bacău au dispus trimiterea în judecată, în stare de arest la domiciliu, a mai multor angajaţi din cadrul Romsilva. Este vorba despre Aurel Pâslaru, până în august şeful Ocolului Silvic Comăneşti, Sorin Velu Comăneci, şef district I Asău, Constantin Ştefancu, şef district III Nogea, Liviu Corbu, şef district VI Ghimeş-Palanca, Costel Colpoş, şef district V Camenca, în sarcina cărora s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, Janos Olteanu, la data faptei şef district II Geamăna din cadrul Ocolului Silvic Comăneşti în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea a două infracţiuni de luare de mită. De asemenea, sub control judiciar a fost trimis în judecată Adrian Leacşu, şef district V Camenca din cadrul Ocolul Silvic Comăneşti Bacău, în sarcina căruia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de luare de mită, dar şi un contabil al unei societăţi comerciale, în sarcina căreia s-a reţinut săvârşirea infracţiunii de complicitate la dare de mită.
Nimeni nu e lăsat în urmă la PSD. Ce încearcă Iohannis a făcut și Băsescu și a fost lăsat din mână chiar de pedeliștii lui – Interviu ….Vă aduceți aminte că asta i se reproșa lui Dragnea cel mai mult: că înainte PSD era corupt, dar avea cadre, avea tehnocrați. Acum, PSD încearcă să revină la acea formulă: Nu numai că nu mai suntem corupți, dar iată, putem să aducem o garnitură de profesioniști în domeniul specific medical, pentru că ăsta e domeniul politic în acest moment….. Așa cum observați, există o garnitură, gen Rodica Nassar și alții, care sunt în continuare în spatele PSD și care, e adevărat, nu mai sunt primii pe listă, dar nici nu au dispărut în totalitate. Avem de-a face doar cu o schimbare de blană, lupul își schimbă blana, dar năravul ba! Avem o schimbare de blană mai degrabă decât o schimbare reformatoare, într-adevăr. Ceea ce nu am văzut până în acest moment este un discurs programatic și ideologic, care e cu adevărat important…. Probabil se și așteptau să piardă Capitala, probabil nu se așteptau să piardă Sectorul 1, dar altfel erau niște pierderi asumate, știau care va fi rezultatul. Nu, nu au pierdut atât de mult sau mai exact au știut să își păstreze acțiunea de aur, să îi spunem. Vă aduceți aminte de sondajele de dinainte de alegeri, aveam impresia că mâine, poimâine se închide în Kiseleff. Or, din contra, acum toate sondajele vor trebui să plece de la cifrele care arată un PSD în 30 – 31%, foarte aproape de PNL, care este în 33%. Probabil că scorurile vor fi puțin diferite la alegerile generale, dar nu cu mult, pentru că PSD a reușit să își păstreze bazinul lui electoral clasic, și anume mediul rural și orașele mici. Din asta îi va fi greu oricui să îl scoată. Va fi foarte interesantă această pălărie în care toată lumea se declară învingător, nimeni nu este învins și până la urmă e ca în acel banc: Ce e fotbalul? 22 de oameni care aleargă după o minge timp de 90 de minute și la sfârșit câștigă Germania….. USR, din nefericire, nu a avut foarte mare succes, pentru că nu a reușit să se transforme într-un partid stabil. Nu și-a făcut încă, și asta e grav, structuri locale care să fie foarte puternice. Sigur, avem trei orașe mari, Brașov, Timișoara și București, dar ele nu sunt suficiente, nici măcar ca număr de voturi, ca să crească USR, în afara procentului său. Procentul din alegerile generale din 2016 era sub 10 procente. Care este scorul USR în acest moment? 10%. Este un partid mic, care nu reușește să sară pârleazul, să sară mai sus decât poate, or, în bătălia care se va da între PSD și PNL, situația va fi destul de complicată….. Dacă vă uitați cum s-au întâmplat aceste alegeri, PLUS a beneficiat de cele mai mari avantaje, pe spatele unui partid care încearcă să facă ceva. Nu știu cine e artizanul acestei alianțe, dar în final această alianţă nu se dovedește a fi bună pentru cei de la USR, dar este foarte bună pentru cei de la PLUS, care, pe lângă faptul că îl au pe Cioloș la Bruxelles, pe Vlad Voiculescu viceprimar la București și în CNC își plantează oamenii în detrimentul celor de la USR….În patru ani ar fi meritat mult mai mult, pentru că USR s-a considerat întotdeauna un partid anti-sistem, care atrage forțe noi, mai degrabă dinamic decât conservator, or, se dovedește că încă este un partid de personalități, și nu unul de organizație. Pentru că au câștigat personalitățile: Dominic Fritz, Nicușor Dan, dar nu a câștigat organizația USR, nu a câștigat structura birocratică condusă de Barna, Ghinea și compania…..Ceea ce ne arată cazul lui Florin Iordache este că no one is left behind la PSD, adică într-un fel sau într-altul, în afară de cei care s-au arătat extrem de frustrați și care nici nu aparțineau partidului, ci mai degrabă lui Dragnea, gen Rădulescu Mitralieră și compania, ceilalți, chiar dacă pierd alegeri sau ceva, sunt recompensați într-un fel sau într-altul. Integral:
CLASA POLITICĂ, INCAPABILĂ SĂ SE REFORMEZE
Raportul lui Klaus Iohannis: nici măcar un sfert din spitale nu au raportat, în pandemie, infecţiile nosocomiale …. După opt luni de pandemie, ministrul Nelu Tătaru se arată surprins de faptul că spitalele şi DSP-urile au uitat de sistemul de supraveghere a infecţiilor asociate actului medical. Potrivit ministrului: “Au fost cazuri când, la decedaţii COVID, nu au mai făcut şi analizele altor infecţii nosocomiale”. Miercuri, 21 octombrie, la a doua conferință din aceeași săptămână organizată de președinte, Libertatea a întrebat din nou despre numărul de infecţii nosocomiale la bolnavii spitalizaţi pentru COVID-19. Asta după ce Ministerul Sănătății spusese oficial că DSP-urile au raportat zero infecții nosocomiale. Publicăm răspunsul Ministerului Sănătății pentru ziar în facsimil, la finalul acestui articol. ..
Medic ATI Covid: “Nu tratăm teste”. Mărturie din anticamera morții – Interviu În ultima lună la ATI sunt pacienți din ce în ce mai tineri, predomină cei între 40 și 55 de ani. Când indicele de hipoxemie ajunge sub 60%, practic ce am observat este că nu mai poți să întorci din drum. Mortalitatea la acești pacienți este undeva intre 80%-90%. La bărbați e mai frecvent să se manifeste cu formă severă. În medie, 68 % dintre cei care mor sunt bărbați, afirma dr. Laura Zarafin, medic primar ATI la Spitalul Colentina din București. Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, dr. Zarafin a vorbit despre evoluția și paradoxurile acestei boli. Iată principalele declarații:
Specialist britanic: Este putin probabil sa ajungem la un vaccin care opreste complet infectia Noul
Nici o capitală de județ din România nu se poate întreține din veniturile proprii.
Obsesie criminală. Criminală pentru democrație „Nu este treaba mea să evaluez activitatea miniștrilor și în niciun caz public“, „Nu comentez spusele unor politicieni!“, „Președintele nu are atribuția să dea teme parlamentarilor“. …. În ziua în care numărul infectărilor anunțate a fost de 4.848, în ziua în care s-au anunțat 69 de noi decese, iar numărul total al morților din cauza infecției cu COVID-19 a ajuns la 6.065, ei bine, fix în acea zi, președintele a ieșit în fața publicului pentru a anunța că este absolut necesar să avem alegeri parlamentare pe 6 decembrie. Și trebuie să avem alegeri pe 6 decembrie pentru că aceasta este singura soluție democratică. Amânarea cu trei luni a alegerilor, din decembrie în martie, singura posibilă în anumite condiții, ne spune președintele, nu ar fi democratică. Dar nu aici găsim diferența dintre președintele constituțional de la finalul conferinței de presă și președintele neconstituțional de la început. Dacă pe final, răspunzând întrebărilor ziariștilor, Klaus Iohannis a recunoscut că nu se regăsesc printre atribuțiile sale nici evaluările miniștrilor, nici directivele trasate parlamentarilor, nici implicarea în viața partidelor, la începutul conferinței președintele a încălcat flagrant toate aceste limite pe care recunoaște și știe că i le-a fixat Constituția. …. În câteva minute, președintele nu doar că a comentat și evaluat activitatea unor minșitri, nu doar că a comentat activitatea unor partide, condamnând-o, dar a spus clar și repetat că trebuie ca alegerile să aibă loc pentru ca PSD să nu mai aibă niciun cuvânt de spus în viitorul parlament. … A realizat că amânarea alegerilor locale cu trei luni a defavorizat Partidul Național Liberal. Dacă alegerile aveau loc în iunie și dacă, desigur, nu ar fi existat pandemia de SARS-CoV-2, PNL ar fi câștigat fuierând alegerile. Așa, pe 27 septembrie, în ciuda faptului că președintele, premierul și ceilalți membri ai PNL au pretins că au câștigat, PSD a câștigat mai mulți primari, mai mulți președinți de consilii județene, mai mulți consilieri locali și doar cu puțin mai puțini consilieri județeni. În fapt, PNL nu a câștigat alegerile decât în declarațiile oficiale ale membrilor săi. Iar trendul este descendent. …. Încă de anul trecut Klaus Ioahnnis și-a manifestat disprețul față de democrație neacceptând nici măcar o singură dezbatere electorală în cursa prezidențială. Cât despre campania pentru locale, ea a fost plină de astfel de exemple. Candidații nu au mai dialogat între ei, nu au dezbătut. Fiecare și-a trâmbițat propriul adevăr și asta a fost. Cel care s-a difuzat mai bine pe Facebook, cel care a avut mai mulți susținători fără conturi suspendate a avut câștig de cauză. …. Virusul SARS-CoV-2 provoacă, nu mai este niciun dubiu, moartea. Dovadă stau cele 1.132.496 de decese înregsitrate până miercuri, 21 octombrie 2020, ora 19, la nivelul întregii planete. Dar vom constata, cu stupoare, că în unele țări SARS-CoV-2 a provocat, cu deplina complicitate a celor chemați să o apere, decesul democrației. Va fi cel puțin omor din culpă, dacă nu de-a dreptul crimă cu premeditare. Integral:
Alegeri 2020: traseiști, sindicaliști, oamenii baronilor, medici-locomotivă Zilele acestea se definitivează și depun listele de candidați pentru scrutinul legislativ. Iar partidele par să ignore mesajele primite de la românii care, vreme de patru ani, au apărat în stradă statul de drept. Președintele Klaus Iohannis și liberalii vor face tot ce le stă legal în putință să nu permită intrarea în vigoare a legii care transferă parlamentarilor decizia asupra datei alegerilor. Mai au câteva opțiuni la dispoziție pentru a bloca mutarea râvnită de PSD a scrutinului înspre primăvară. Până una alta, votanții primesc oferte electorale toxice din partea celor două partide mari românești. Liberalii vin cu traseiști reciclați, foști susținători ai masacrării legilor justiției, cărora stafful PNL le este dator pentru căderea Guvernului Dăncilă și instalarea Cabinetului Orban. Social-democrații, în schimb, vopsesc gardul în plină criză sanitară, cu medici, care să tragă după ei nume palide și pioni ai baronilor locali. Cu ministerele dintr-un guvern în altul Daniel Constantin a fost cunoscut ani de zile drept „ăla micu’”, căruia dom’ profesor Dan „Felix” Voiculescu i-a lăsat șefia Partidul Conservator, dar care nu s-a ridicat, în politică, la nivelul de utilitate la care se află, printre canalele de comunicare media, Antena 3. Fost de două ori ministru (agricultură și mediu), sub doi premieri (Ponta și Grindeanu) din partea a două partide (PC și ALDE), Constantin a mai încercat și la Pro-România, înainte de a ajunge pe a doua poziție a listei liberale din Argeș pentru Camera Deputaților. Coleg de traseu politic i-a fost Sorin Câmpeanu. Rectorul Universității de Agronomie și Medicină Veterinară din București, instalat și la șefia asociației naționale a rectorilor, a fost ministru al Educației din partea aceluiași Partid Conservator al lui Dan Voiculescu, calitate în care a propus amnistierea plagiatorilor care renunță de bunăvoie la titlul doctoral. A trecut apoi în ALDE, partidul fondat de Călin Popescu Tăriceanu, prietenul de mize politice și judiciare al lui Dan Voiculescu. Din ALDE a plecat la Pro România, odată cu Daniel Constantin, apoi, tot în tandem, s-au lăsat racolați în PNL, care l-a cocoțat pe locul eligibil doi al listei pentru Senat, la București. La Universitatea condusă de rectorul Câmpeanu a fost coordonator de doctorate Laurențiu Barangă, fostul șef de la spălarea banilor și de la ORNISS, care și-a falsificat diploma de bacalaureat. Lungul drum prin partide până la PNL Mihăiță Găină candidează la Camera Deputaților în Ialomița, acolo unde, până la moțiunea care a dus la căderea Guvernului Dăncilă, a fost șef de filială PSD. Va fi pe locul doi în listă, după secretarul de stat din Ministerul Educației, Luminița Barcari, cea pentru care asociațiile de elevi din țară au cerut demisia pentru că a afirmat că, fără meditații, nici un elev de a VIII-a nu ar lua mai mult de 5 sau 6 la examenul de evaluare. Un al doilea motiv pentru care i s-a cerut demisia a venit în septembrie: Barcari este unul dintre secretarii de stat care, în plină pandemie, când toată țara deplângea starea dezastruoasă în care începutul de an școlar a prins școlile românești, a lăsat problemele educației și a plecat în concediu să candideze la Consiliul Județean Ialomița. Tot în Ialomița, pe primul loc al listei PNL pentru Senat apare Robert Chioveanu, controversatul președinte al Autorității Naționale Sanitar Veterinare și de Siguranța Alimentelor. În cazul lui, Deutsche Welle se află în posesia unor documente interne care atestă că ar fi dispus falsuri în acte contabile și și-ar fi terorizat subordonații. A fost acuzat că face epurări politice și șantajează directori de direcții cu detașări punitive, care, dincolo de interesele partinice ale lui Chioveanu, mai și costă lunar bugetul autorității sute de mii de lei. Chioveanu se mai face vinovat și de un management defectuos de criză: sub conducerea lui, pesta porcină s-a extins în 40 de județe, practic, în întreaga Românie. În iulie 2018, deputatul PSD Cristina Burciu era așteptată la aeroport de clujenii nemulțumiți, după ce a votat modificările aduse de Comisia Iordache legilor justiției. Acum este pe lista PNL pentru Cameră, poziția 4 din partea filialei Cluj. La fel ca Burciu au votat Toma Petcu și Florică Calotă, foști în ALDE, acum pe listele PNL – unul în fruntea candidaților pentru Senat în Giurgiu, celălalt pe poziția 2 în Teleorman, la deputați. Tot de la ALDE a venit și fostul ministru Viorel Ilie, pentru care DNA a cerut începerea urmăririi penale încă din 2017, solicitare blocată de votul senatorilor, care au respins ridicarea imunității parlamentare. Ilie a fost pus al doilea pe lista pentru deputați din Bacău dar, în ultimul moment, a fost invalidat pe motiv de nepotrivire cu criteriile de integritate printr-o decizie luată chiar de președintele PNL, Ludovic Orban. Traseist prin excelență este Liviu Ioan Balint, unul dintre protagoniștii seriei de impostori profesionali a lui Valeriu Nicolae: a circulat pe la PD-L, UNPR, PMP, PSD și Pro România, iar acum este al doilea pe lista pentru Cameră a liberalilor din Dâmbovița. Îl concurează Mircea Baniaș, ajuns la PNL și pus pe locul doi la deputăție, în Constanța, cu experiență acumulată în PD-L, PC, ALDE și Pro România. Integral:
Efectul scandalului privind rata de infectare în București: Institutul de Sănătate Publică a scos din raportul săptămânal o serie de date, precum incidența și situația focarelor Raportul săptămânal privind evoluția COVID-19 în România publicat marți de Institutul Național de Sănătate Publică nu mai cuprinde situația în București și în județe privind incidența cazurilor la mia de locuitori, precum și o serie de alte date precum numărul focarelor, care erau publicate în mod obișnuit, în ziua de marți. Este primul raport săptămânal dat publicității de INSP după scandalul de săptămâna trecută când Institutul de Sănătate Publică și Grupul de Comunicare Strategică au transmis date contradictorii privind rata de infectare în Capitală raportat la mia de cazuri în ultimele 14 zile.
De ce România ocupă un loc de frunte pe podiumul negru al mortalităţii de Covid-19? …. Pe baza datelor furnizate de OMS pentru perioada 1 septembrie – 14 octombrie,
DOCUMENT
Economistii au vesti proaste: 2021 va fi si mai greu decat 2020. Urmeaza masuri de austeritate Pandemia de coronavirus nu a fost raul suprem, sustin analistii economici. In 2021 ar urma sa fie luate toate acele masuri nepopulare de care politicienii s-au ferit in 2020, intrucat a fost vorba de un an electoral.”2021 este un an aparte pentru ca vor aparea cateva elemente curioase si imprevizibile. Nu stim ce se va intampla cu politica americana. Aici exista doua tendinte mari: daca
Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de 10 ori în ultimul an. Analist: România să aibă grijă, să nu ajungă cum a fost Grecia! Deficitul bugetar al zonei euro a crescut de 10 ori în ultimul an – scrie Bloomberg. Până în 2021, deficitul va ajunge la 700 miliarde de euro, adică 6% din PIB-ul zonei. În România, deficitul în primele 8 luni ale anului este de 54 de miliarde de lei, adică 5% din PIB. România avea deja un deficit foarte mare față de celelalte țări europene, așa că este nevoie de atenție în cheltuirea banilor publici, pentru a nu aunge în situația de criză economică în care a fost Grecia, avertizează analistul financiar Iancu Guda.”Gaura este acoperită prin injecție de capital ca să ajute economia din zona euro să treacă prin această perioadă. În ceea ce privește ritmul adâncirii deficitului în UE, această deteriorare, de 10 ori, e cauza unui efect de bază – adică ne comparăm cu o referință – cu 2019, când deficitul în UE era 0,6%. O creștere până la 6% înseamnă o creștere de 10 ori, dar adâncirea de la 0,6% la 6% înseamnă 5,4%. În România aveam deja deficit foarte mare, cel mai mare din Europa. În 2019 la noi se cheltuia cu dezmăț și atunci ne-a prins nepregătiți. În 2019, era aproape 4,6%, acum vom ajunge la peste 8,9%. La noi, deficitul se adâncește cu 4 – 5 puncte procentuale, mai puțin decât în UE. Aceste creșteri contează foarte mult având în vedere baza. În UE, multe țări aveau excedente, venituri peste cheltuieli. Erau pregătite, dar acum pandemia a lovit sever economia țărilor UE. Veniturile au scăzut, cheltuielile au crescut, deci deficitele cresc. Ritmul deteriorării depinde de punctul de la care ai plecat. România nu a plecat de pe poziția bună. Dacă nu am avut responsabilitate pe vreme bună, măcar să avem pe vreme rea. Măcar în 2020 să fim atenți să cheltuim banii pentru investiții, să nu ajungem în 2021 la 15% deficit. S-a întâmplat în Grecia când economia a fost în colaps și a avut zece ani de austeritate, reduceri de costuri și creșteri de taxe. Integral: 


