Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 noiembrie! Vremea va fi în general închisă, cu nebulozitate persistentă, mai ales în zonele joase de relief. Trecător se vor semnala ploi slabe sau burniță în exteriorul arcului carpatic și pe suprafețe mai mici în rest. Local va fi ceață, dimineața în majoritatea regiunilor, iar noaptea cu o probabilitate mai mare în vest, nord-vest și centru, dar izolat va fi prezentă în cea mai mare parte a intervalului.Temperaturile maxime vor fi în scădere față de intervalul anterior, mai accentuată la deal și la munte, și se vor încadra, la nivel național, între 5 și 13 grade; minimele vor fi cuprinse între -3 grade în depresiunile intramontane şi 9 grade pe litoral. In Bucuresti vremea se va menține închisă, cu nebulozitate joasă, persistentă în aproape tot intervalul. Trecător va burnița. Temperatura maximă va fi de 9…10 grade, iar cea minimă de 4 grade. Dimineaţa şi noaptea vor fi condiţii de ceață.
Anchetele epidemiologice sunt, practic, inexistente. DSP ar trebui să contacteze mii de oameni pe zi O femeie din București, infectată cu coronavirus, a fost sunată de Direcția de Sănătate Publică în cea de-a 14-a zi în care aceasta era în izolare. În octombrie, Ministerul Sănătății a anunțat că vor fi angajate 1.000 de persoane la DSP-uri. De fapt, totul seamănă cu o farsă….. Mai bine de trei zile, Maria a sunat la Direcția de Sănătate Publică București, pentru a anunța că este pozitivă. Nu i-a răspuns nimeni. Când a sunat la call-center-ul DSP, vocea înregistrată i-a spus să apese pe tasta 1 dacă se simte rău și să sune la ambulanță și pe tasta 2 dacă nu se simte rău, vocea sfătuind-o să stea în carantină. Maria nu s-a lăsat. A trimis și un email către adresa DSP indicată pentru Sectorul 1, de unde a primit un email cu recomandări, abia la cinci zile de când a aflat că este pozitivă. I se recomanda să se izoleze separat de familie, să anunțe medicul de familie și firma unde lucra, să sune la 112 dacă starea i se înrăutățește și că, potrivit protocolului INSP, nu beneficiază de testare gratuită pentru COVID decât pacienții contacții direcți care au semne de boală. I se mai spunea să completeze o declarație pe proprie răspundere pentru contacții persoanelor infectate cu coronavirus și să trimită solicitare pentru suspendarea măsurii de izolare cu 48 de ore înainte să expire termenul de 14 zile. În cele din urmă, Maria a primit un telefon de la DSP abia în 28 octombrie, ca să îi spună că nu mai are nevoie de o decizie de ieșire din carantină, să iasă pur și simplu afară, iar că documentul, necesar pentru a primi concediul medical, urmează să-l primească în decurs de 30 de zile. Cu alte cuvinte, Maria a avut COVID, s-a vindecat de COVID, iar hârtia de la DSP tot nu a ajuns. Nici firma angajatoare nu a primit vreo vizită sau vreun telefon de la DSP, ci doar un email, în care companiei i s-au comunicat următoarele: Integral: https://newsweek.ro
Convalescenta infectiei cu COVID-19 poate dura luni intregi. Rezultatele studiului efectuat la Oxford ….Cei mai multi dintre pacientii cu COVID-19 inca au simptome, la 2-3 luni de la aparitia infectiei. Unii se confrunta cu oboseala, anxietate si dificultati de respiratie. In Romania, cele mai comune probleme sunt persistenta tusei si oboseala. Studiul a fost facut pe 58 de pacienti cu forme de boala moderate si severe. Rezultatele au aratat ca 64% dintre pacienti inca mai aveau dificultati de respiratie, la cateva luni de la infectarea cu coronavirus. “In functie de forma de boala, intr-adevar, organismul isi revine mai greu sau mai usor. In perioada de convalescenta, apare acea astenie fizica importanta, poate neuropatii periferice, nevrite, dificultati in respiratie, mai ales in cadrul efortului”, spune Anamaria Dobrota, medic infectionist. Potrivit Descopera.ro, specialistii au detectat anomalii ale RMN-ului in mai multe organe si considera ca inflamatia persistenta sau cronica poate fi un factor care sta la baza acestor modificari in randul supravietuitorilor COVID-19. S-au observat anomalii la plamani la 60% dintre pacienti, la rinichi, la 29% dintre pacienti si la inima, la 26% dintre participanti. “Acest fenomen de inflamatie apare in multe leziuni ale tesutului. De obicei se intampla asta in infectii virale. Inflamatia este cea care de fapt duce la aparitia simptomelor. Daca la nivelul tesuturilor afectate de virus ramane o inflamatie prelungita, pot fi explicate simptomele. Sunt modificarile care raman in tesut, pana cand acesta isi revine complet”, explica Anamaria Dobrota. Integral: https://ziare.com
Cum funcționează vaccinul Pfizer. Acesta se bazează pe o tehnologie ARN mesager care nu a fost niciodată testată……Vaccinurile convenționale pot fi făcute din virusuri inactivate (poliomielită, gripă), atenuate (rujeolă, febră galbenă) sau doar proteine numite antigene (hepatita B). Dar, în cazul Pfizer și al partenerului său german BioNTech, sau Moderna, care utilizează aceeași tehnică, dar nu a anunțat încă niciun rezultat, șiruri de instrucțiuni genetice numite ARN mesager sunt injectate în organism, adică molecula care spune celulelor noastre ce trebuie să facă. Fiecare celulă este o mini-fabrică de proteine, conform instrucțiunilor genetice conținute în nucleul său. ARN mesager al vaccinului este introdus și preia controlul asupra acestei mașini pentru a produce un antigen specific al coronavirusului: „spinul” coronavirusului, vârful său atât de recunoscut, care se află la suprafața sa și îi permite să se atașeze la celulele umane pentru a le pătrunde. Acest vârf, inofensiv în sine, va fi apoi detectat de sistemul imunitar care va produce anticorpi, iar acești anticorpi vor rămâne în gardă, sperăm, pentru o lungă perioadă de timp Odată ce materialul genetic este injectat, „celulele aflate la locul injecției vor începe să producă, într-o manieră tranzitorie, una dintre proteinele virusului, în acest caz proteina S, proteina spike (a spinului)”, a explicat pentru AFP Christophe D’Enfert, director științific al Institutului Pasteur. Avantaje Avantajul este că, folosind această metodă, nu este necesar să se cultive un agent patogen în laborator, organismul este cel care face lucrarea. Din acest motiv, aceste vaccinuri se dezvoltă mai rapid. Nu este nevoie de celule sau ouă de la găini (ca și în cazul vaccinurilor antigripale) pentru a face acest vaccin. „Vaccinurile cu ARN au caracteristica interesantă de a putea fi produse foarte ușor în cantități foarte mari”, rezumă Daniel Floret, vicepreședinte al Comitetului tehnic pentru vaccinări Rețineți că nu este posibil ca ARN să se integreze într-un genom uman, alcătuit din ADN. “ARN-ul, pentru a putea să se integreze în genom, trebuie să fie transcris în sens invers (în ADN) – procedură denumită retrotranscriere -, iar acest lucru nu se realizează în mod spontan în celule”, explică Christophe D’Enfert. În ceea ce privește proteina coronavirus, „nu va fi produsă tot timpul, se va opri” deoarece, la fel ca în cazul oricărui vaccin, sistemul imunitar va distruge celulele care produc proteina virală. „Prin urmare, procesul se va termina de la sine”, explică Bruno Pitard (Inserm / Universitatea din Nantes), în fruntea unui start-up care lucrează la acest tip de vaccin. Dezavantaje și aplicații pentru viitor Dezavantajul acestora din urmă: trebuie depozitate la temperaturi foarte scăzute. Guvernul SUA pune în aplicare logistica necesară de câteva luni. Totuși, acest lucru nu este obligatoriu în cazul vaccinurilor ADN, care pot fi păstrate la temperatura camerei. Până în prezent, nu a fost aprobat niciun vaccin ADN sau ARN pentru oameni. Pe de altă parte, există vaccinuri ADN pentru uz veterinar: cai, câini, somon … Covid-19 a dat un impuls uriaș producției acestora, în special datorită finanțării publice. Guvernul SUA, stimulat de președintele Donald Trump, a semnat un contract de 1,95 miliarde de dolari cu Pfizer pentru a livra 100 de milioane de doze, în cazul în care vaccinul va fi aprobat vreodată. Moderna, cea mai mică companie americană de biotehnologie, a fost, la rândul său, subvenționată cu 2,5 miliarde de dolari pentru a dezvolta vaccinul și pentru a produce 100 de milioane de doze. Toate aceste doze vor fi livrate în Statele Unite, care speră să înceapă imunizarea persoanelor vulnerabile înainte de sfârșitul anului. Dacă tehnologia ar fi dovedită, acest lucru ar putea deschide calea pentru multe alte vaccinuri: Moderna dezvoltă de ani de zile vaccinuri ARN mesager împotriva Zika, gripei, virusului Epstein-Barr (mononucleoză), virusului respirator sincițial (bronșiolită …), citomegalovirus (adesea nu este grav, dar poate prezenta un risc la făt), dar și împotriva cancerelor. UE a anunțat luni seară că este foarte aproape de a încheia în perioada imediat următoare contractul cu Pfizer / BioNTech pentru achiziționarea a până la 300 de milioane de doze, a anunțat Comisia, potrivit AFP. Integral: https://www.hotnews.ro
În plină criză de locuri la ATI, zeci de paturi de terapie intensivă, dotate cu monitoare și ventilatoare mecanice, stau încuiate în două containere la Iași Peste 100 de paturi, o bună parte dintre acestea de terapie intensivă, alături de monitoare, injectomate și ventilatoare mecanice, se află nefolosite în curtea spitalului modular din Lețcani de luni bune. Autoritățile locale abia acum vor să discute să le trimită în zonele în care e nevoie de ele, iar ministrul sănătății, Nelu Tătaru, spune că ”e păcat ca o resursă să rămână undeva cantonată”. În timp ce tot mai multe spitale din țară se confruntă cu o lipsă acută de locuri libere la ATI, iar unii pacienți cu COVID-19 mor după ce nu au mai avut loc la Terapie Intensivă, la Iași, zeci de paturi, ventilatoare și monitoare stau depozitate de câteva luni fără ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru utilizarea lor în alte unități medicale unde ar fi nevoie. Aparatura neutilizată se află depozitată în curtea spitalului modular din Lețcani, care a fost achiziționat cu o capacitate de 250 de paturi în total, dintre care 102 de Terapie Intensivă. Din cele 250 de paturi pot fi utilizate, de fapt, doar 118 paturi, dintre care doar 48 de Terapie Intensivă. Abia duminică, președintele nou ales al Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, a explicat că există intenția de inventariere exactă a materialelor sanitare existente și distribuirea lor în alte unități medicale din țară pentru a crește capacitatea la Terapie Intensivă a României. … ”Spitalul a fost practic mutilat ca să fie căutat nod în papură, fiindcă și primele circuite au fost făcute tot de specialiști, tot de epidemiologi. Prima dată mi-au spus că pot autoriza doar 150 de paturi pentru că atât poate prelua Spitalul de Boli Infecțioase. Pentru Terapie Intensivă trebuiau să fie 100 de paturi, câte au fost aduse, legea spune că trebuie să fie între 8 și 12 metri pătrați. După ce am instalat spitalul, ei au luat la maximum, 12 metri pătrați, dar multe terapii intensive din clădirile vechi, chiar și din Iași, nu respectă nici măcar 6 metri pătrați”, a susținut Maricel Popa. Integral: https://www.libertatea.ro
UPDATE Câteva informații din Raportul lui Cîțu: peste 314.000 contribuabili au amânat taxele, iar 9.400 ar fi depus notificări privind restructurarea lor/ Câteva lucruri ce atrag atenția din document ….. Câteva lucruri ce atrag atenția, în document 1. Chiar la începutul raportului scrie „deficit bugetar excesiv (peste 3% din PIB) – încă din luna octombrie 2019, guvernul anterior depășise ținta de deficit asumată prin Legea bugetului de stat, chiar și în condițiile în care amânase pentru sfârșitul anului o parte semnificativă a cheltuielilor bugetare.” Dacă ne uităm pe datele Ministerului Finanțelor, vedem că în luna octombrie 2019 deficitul bugetar a fost de fapt de 2,8% din PIB. 2. Documentul spune ca în timpul guvernării PNL a fost păstrat ratingul, dar nimic despre faptul că perspectiva a fost modificata la negativă, tot anul ăsta. 3. Mai sunt unele puncte aranjate unde nu trebuie. Un singur exemplu: “Reforma Anaf” conține și programul Noua casă. De asemenea, este menționată reducerea de 2.000 de posturi de la ANAF. Nu se spune că acele posturi erau vacante. Adică nu erau ocupate. 4. Un capitol este dedicat promovării BVB la statutul de piață emergentă, dar FTSE Russel a anunțat asta în 2019 (26 septembrie), înainte de venirea PNL la Guvernare. Acum a fost doar includerea propriu-zisă, așa cum a fost anunțat chiar de atunci. Alte lucruri pe care le mai spune documentul Au fost demarate formalitățile necesare pentru contractarea unor garanții și împrumuturi, precum: • cinci împrumuturi, în valoare de peste 900 milioane de euro, pentru finanțarea unor proiecte de investiții prioritare, cuprinse în PNIRE în domeniul sănătății, învățământului și patrimoniului cultural (reabilitarea și construcția unor spitale, inclusiv spitalul regional de urgență Iași și achiziționarea de echipamente medicale, reabilitarea infrastructurii școlare și restaurarea și consolidarea unor clădiri de patrimoniu, cum ar fi Muzeul Național de Istorie); • garantarea unui împrumut, în valoare de cca. 450 milioane de euro pentru susținerea schemei de garantare a depozitelor bancare și a fondului de rezoluție. • asigurarea a 400 milioane de euro prin împrumutul destinat managementului riscului de dezastre, pentru a răspunde cu promptitudine și în cele mai avantajoase costuri nevoilor de finanțare în faza de debut a pandemiei de COVID-19. • restructurarea unor proiecte cu finanțare rambursabilă de la instituțiile financiare internaționale aflate în portofoliu, pentru a răspunde necesităților generate de pandemia de COVID-19 în cele mai avantajoase costuri de finanțare. Integral: https://economie.hotnews.ro
EXCLUSIV Marele jaf al resurselor din subsol: licențele de exploatare, date fără acordul Guvernului Noua lege a minelor, aflată acum pe biroul președintelui Klaus Iohannis, face posibil ca licențe acordate de stat pentru resurse minerale foarte importante să fie vândute pe nimic fără nici un fel de control al Executivului. “Nașul” legii este deputatul PNL Florin Roman. Controversatul deputat Florin Roman a vrut să fie și „nașul” noilor baroni locali prin modificările aduse Legii Minelor, adoptată de Camera Deputaților și trimisă spre promulgare la președintele statului. Inițiativa lui Roman pune în pericol apele curgătoare, vechile mine riscă să fie umplute cu deșeuri iar licențele miniere de concesiune aflate în curs de aprobare urmează să fie aprobate din pix de președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), o instituție roasă de corupție, și nu de Guvernul României, așa cum prevedea legea până acum. Președinte actual al ANRM și fost director la Cupru Min, Nicolae Turdean, a vegheat îndeaproape noile modificări controversate ale Legii Minelor. O altă miză a acestor modificări legislative privește vânzarea licențelor deținute de companiile de stat aflate în insolevență. De exemplu, Remin Baia Mare deţine 16 licenţe de concesiune a activităţilor miniere de exploatare valorificare a minereurilor polimetalice, aurifere, cuprifere şi de fier-mangan. Alte câteva zeci sunt deținute de compania MinVest Deva. O afacere cu potențial de câteva miliarde de euro. 80% din bani merg la orașe și județe În mai 2017, deputatul liberal Florin Roman, de la Alba, a depus la Camera Deputaților un proiect de lege prin care solicita modificarea Legii Minelor 85/2003 astfel încât redevențele miniere încasate exclusiv de stat să fie împărțite cu autoritățile locale, respectiv consiliile județene. Camera Deputaților a considerat că inițiativa legislativă trebuie trimisă la Senatul României, primul for decizional. Conform proiectului depus de Florin Roman, dar susținut și de alți 19 deputați liberali, redevența urma să se împartă astfel: 25% la bugetele primăriilor locale pe raza cărora era constituită exploatarea minieră, 55% la bugetul consiliului județean de care aparținea primăria, iar la bugetul de stat se ducea restul de 20%. Modul de împărțire al banilor a fost justificat prin faptul că exploatările miniere afectează direct viața comunităților locale. De la afectarea proprietăților, până la poluarea fonică. Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniațitiva deputatului Florin Roman, căruia i s-a explicat că modul de împărțire a banilor cuveniți bugetului de stat este o problemă de oportunitate asupra căreia se poate pronunța doar Guvernul. În replică, după o serie de argumente tehnice și clare, Guvernul a decis să nu susțină adoptarea acestei inițiative….. Apele poluate din mine, considerate curate de noua lege Apele care se revarsă din fostele guri de mină sunt considerate ape uzate, conform Legii Apelor, chiar dacă nu provin direct dintr-un proces industrial. Firește, aceste ape sunt poluate în urma desfășurării proceselor industriale din fostele mine, în prezent închise. Astfel, Administrația Națională Apele Române percepe pentru aceste ape taxe pentru evacuare în receptorii naturali precum și amenzi și penalități pentru neîncadrarea în normele de poluare NTPA 001/2002. Ce vor să facă deputatul Florin Roman și colegul său de partid Sorin Ioan Bumb, șeful Comisiei pentru Industrii și servicii? Să reconsidere apele de zăcământ, adică apele poluate, ca fiind „apa care izvorăște în cuprinsul unor obiective miniere pentru care este aprobată închiderea prin hotărâre a Guvernului, care nu provine din activități industriale”. Într-adevăr, apele de zăcământ nu provin din activități industriale recente, însă ele sunt rezultatul activităților industriale anterioare închiderii minelor. De ce vor să facă acest lucru? Pentru ca Administrația Națională Apele Române să nu-i mai amendeze cu sute de milioane pe vinovați. Studiile geologice arată, de exemplu, că apele de zăcământ reprezintă soluții complexe de săruri între care predomină clorurile, a căror concentrație variază în funcție de caracterul primar sau secundar al apei. Concentrația totală în săruri este în medie de 80- 100g/l cu unele variații în funcție de condițiile geologice locale. „În contact cu rocile înconjurătoare, în special cu cele argiloase sau petrolul, apele de zăcământ pot devei radioactive în anumite limite”, arată specialiștii. Golurile miniere, transformate în gropi de deșeuri? Tot Florin Roman cu colegul său, Sorin Ioan Bumb, au definit „golul minier” ca „volumul rezultat în urma extracției resursei minerale, în subteran, care prezintă stabilitate structurală cu sau fără lucrări inginerești, care poate fi utilizat în alte scopuri, după încetarea activității miniere”. În ce scopuri? Nu se știe, dar specialiștii care au lucrat la noua Lege a Minelor, lege nepromulgată, încă, susțin că în aceste goluri miniere se pot depozita deșeuri…… Miza de milioane: licențele de concesiune Cireașa de pe tort o reprezintă licențele de concesiune a exploatărilor miniere. Până în prezent, licențele erau emise prin Hotărâre de Guvern. Dar, după intrarea în vigoare a noilor modificări, acestea vor fi acordate din pixul președintelui Agenției Naționale a Resurselor Minerale. Acum, președinte este Nicolae Turdean, fostul șef al CupruMin. El a semnat în calitate de director CupruMin un contract controversat cu o companie chineză, reprezentată de un cetățean chinez expulzat din România pe motiv de siguranță națională, conform unei anchete jurnalistice publicate de tolo.ro Contactat de Newsweek România, Nicolae Turdean a spus că noile modificări legislative fac referire la licențele de exploatare pentru zăcămintele de importanță locală (pietriș, în special, scos din râuri): „Sunt peste 450 de licențe blocate din anul 2000 până în prezent. Legiuitorul spune că ANRM până în 2023 va aproba aceste licențe prin ordin de președinte. Un alt punct este legat de transferul licențelor. Integral: https://newsweek.ro
Închistarea conceptuală a actualelor programe de guvernare În preajma alegerilor parlamentare este cât se poate de normal dar şi necesar să cuoaştem intenţiile de guvernare ale diverselor partide. Deşi nu mai este decât aproximativ o lună până la ziua votului, noi românii alegători dispunem spre informare şi analiză doar de două programe complete de guvernare, cel al PNL-ului şi cel al PSD-ului. În rest, doar idei şi declaraţii trunchiate ale celorlalte partide, dovadă că nu dispun de programe complete ci doar de intervenţii punctuale în talk-show-uri. Programul PNL de ”reclădire” a României arată bine din punctul de vedere al elaborării literare. Este bine scris şi relativ uşor de parcurs de orice alegător indiferent de gradul său de pregătire. Accentul principal este pus pe investiţii, mai ales pe investiile grandioase în infrastructură. Susele de finanţare nu sunt însă deloc grandioase, bazându-se aproape în totalitate pe fondurile europene. Programul PSD este, şi el, bine scris cu accente narative menite să coopteze atenţia şi celor care nu mai cred în promisiuni cifrice relativ la kilometri de autostradă sau număr de spitale, creşe şi şcoli. Accentul programului este pus pe aspecte ale politicii sociale, aruncând cu generozitate în stânga şi în dreapta bani pentru indemnizaţii, ajutoare şi salarii sociale. Din păcate, programul nu poate demonstra credibil existenţa unei surse de finanţare viabilă şi sustenabilă pentru aceste cheltuieli. PSD propune şi un program-platformă de luptă împotriva pandemiei elaborat de proaspătul membru al partidului dr. Alexandu Rafila. Este greu de înţeles de ce dr. Rafila a aşteptat momentul intrării în politică pentru a ne dezvălui ideile sale. Era mai uman şi moral ca preţioasele sale idei să fie făcute publice, în avantajul tuturor românilor de la începutul pandemiei şi nu de la începutul carierei sale politice dar, mai bine mai târziu decât niciodată. Diferite ca orientare dar asemănătoare prin incapacitatea amândurora de a aduce un grad mai înalt de credibilitate prin identificarea precisă şi sustenabilă a surselor de finanţare pentru promisiunile făcute, programele acestor două mari partide mai au o trăsătură comună: închistarea conceptuală relativ la una dintre cele mai importante şi actuale probleme ale economiilor naţionale. Este evident că ambele programe nu pot depăşi o barieră conceptuală în ceea ce priveşte orientarea şi direcţiile de dezvoltare a economiei naţionale într-un cadru global. Globalizarea este un fenomen mai vechi dar capătă noi valenţe în perioada post criza pandemică. Participarea la circuitul economic globalizat nu poate fi minimizată chiar în condiţiile în care ponderea României la piaţa globală este mică deoarece efectele relaţiilor de dependenţă a factorilor de producţie nu ocoleşte nicio economie naţională oricât de mică ar fi…. Alegoric vorbind, programele arată o reducere a gândirii geo-economice doar la spaţiul restrâns al unei camere întunecate cu un singur geam şi uşă închisă. Geamul are o vedere orientată strict spre UE iar uşa prin care s-ar putea ”ieşi în lumea largă a globalizării” este încuiată şi zăvorâtă cu ”lacătul” unui comportament apatic şi provincial. Ieşirea din ”camera” îngustă a provincialismului european în care ne complacem de mai bine de două decenii devine o necesitate absolută a modelului de dezvoltare pe care România ar trebui să şi-l conceapă cât mai rapid pentru a putea face faţă dificultăţilor importante pe care le impune criza coronavirus…… Ce concluzie ar putea fi extrasă din această situaţie: este necesar, dar şi posibil, ca pierderile pe care le-am avea din încetinirea sau chiar reducerea ritmului raporturilor noastre comerciale tradiţionale cu UE să fie compensate sau măcar atenuate de o orientare mai importantă spre zona extracomunitară. Ne-am apropia de o zonă nu numai mai puţin afectată de recesiune, dar şi mai puţin ”contagioasă” din punctul de vedere al propagării efectelor crizei. Pentru România, problema este mai gravă decât cea a altor ţări membre UE datorită ponderii excesiv de mare a raporturilor noastre exclusiv cu zona UE. Astfel, exportul şi importul României se desfăşoară, cu precădere, cu statele europene (87,8% din total export şi, respectiv, 88,5% din total import). Comerţul intracomunitar (cu cele 27 ţări membre ale UE) reprezintă o pondere de 76,7% la export şi de 74,8% la import Ar trebui să luăm exemplul altor ţări membre care şi-au extins mult relaţiile comerciale extracomunitare tocmai pentru a beneficia de avantajele relaţiilor cu zone ecomnomice dinamice….. Programele de guvernare pe care principalele partide politice ni le prezintă nouă, alegătorilor români, trebuie să clarifice acestă problemă esenţială a dezvoltării noastre, mai ales în actuala situaţie de criză : ne orientăm relaţiile economice externe în funcţie de angajamente politice faţă de alte ţări sau în funcţie de interesele noastre economice? În cazul concret al raporturilor cu Huawei, devenită o problemă cu impact asupra întregii economii mondiale, partidele trebuie să ne prezinte propriile analize şi concluzii pentru a ne demonstra în ce măsură au capacitatea să ia decizii corecte şi bine argumentate. Integral: https://www.zf.ro
POLUARE Bătrâne care ard frunze, paie incendiate și tradiții de Paște, „reușitele” Gărzii de Mediu ….Senzorii de monitorizare a calității aerului au fost dați din nou peste cap în București, în weekendul care a trecut. Deși s-au înregistrat depășiri și de peste 1200%, Garda de Mediu Ilfov a emis un comunicat în care arăta că a găsit vinovații: câteva bătrâne care au dat foc la frunze. Ca să fie și mai convingători, comisarii de mediu au postat pe Facebook și două fotografii cu „vinovații” pentru poluarea din București. Garda de Mediu nu este la prima explicație de acest fel pentru depășirile parametrilor maximi de poluare, din cursul acestui an. Paiele care au ars. De două ori În aprilie, locuitorii din Capitală au reclamat că aerul este irespirabil. În tot orașul s-a simțit pe 8 aprilie, potrivit relatărilor, un puternic miros de cauciuc sau de plastic ars. Garda de Mediu a comunicat că responsabilă ar fi tot vegerația arsă. De dat aceasta, pe o suprafață mai mare. În urma unui control efectuat, miercuri, pe teritoriul administrativ al comunei Periş, la limita cu judeţul Dâmboviţa, la nord-nord-vest de Comuna Corbeanca, s-a constatat prezenţa unui incendiu de vegetaţie spontană uscată, care ardea mocnit, cu degajare de fum, fără flacără, pe o suprafaţa de aproximativ 30.000 de metri pătrați, au transmis comisarii de mediu atunci….. În martie, în plină stare de urgență, când traficul era restricționat, niveluri excesiv de mari s-au înregistrat la indicii PM 2,5 și PM10, particule cu diametrul aerodinamic mai mic de 10 micrometri, care trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. S-au înregistrat depășiri chiar și cu 900-1.000% peste limitele maxim admise la poluarea cu PM2,5 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 2,5 microni – de la arderi, de exemplu) și de aproape 800% la poluarea cu PM10 (particule în suspensie cu diametrul mai mic de 10 microni – de la praf sau polen)….. Ministrul Mediului, Costel Alexe, a găsit responsabil un incendiu minor de la Gara de Nord, plus arderi necontrolate de gunoaie și cauciucuri. A fost arătată cu degetul tradiția de Lăsata Secului, când în mai multe comune din jurul Capitalei au aprins sute de focuri pentru a marca „ultima zi când se mai poate mânca de dulce, înainte de a începe unul din cele patru mari posturi rânduite în Biserica Ortodoxă (Postul Naşterii Domnului, Postul Sfintelor Paşti, Postul Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel şi Postul Adormirii Maicii Domnului)….. Când reușesc să identifice adevărata sursă a poluării din București, arderile ilegale de deșeuri din Ilfov, comisarii Gărzii de Mediu nu reușesc să găsească și responsabilii. De exemplu, cum s-a întâmplat pe 5 octombrie. când au fost înregistrate noi depăşiri ale principalilor parametri de calitate ale aerului înregistrate de reţelele alternative de senzori. Integral: https://newsweek.ro
În ultimele zile de mandat, administrația Firea a dat autorizație de construire pentru 3 blocuri în curtea PNL, lângă superba vilă Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric Cu câteva zile înainte de alegerile de pe 27 septembrie, administrația Firea a dat autorizație pentru construirea a 3 blocuri cu 4 etaje pe Aleea Modrogan 1 A, în grădina vilei Filipescu-Brâncoveanu, monument istoric. Blocurile ar urma să fie construite practic în curtea vilei în care se află sediul central al PNL, lângă Bulevardul Aviatorilor, după ce o bucată din grădină a fost dezmembrată și vândută unui privat de RA-APPS. În Planul Urbanistic al zonei protejate Filipescu, aprobat tot de Primăria Capitalei, vila apare cu grad maxim de protecție, la fel și parcul pe care urmează să se edifice construcțiile, conservarea fiind obligatorie. Această bucată din grădina vilei unde are sediul PNL a ajuns proprietate privată după ce RA-APPS a vândut-o în noiembrie 2014 contra sumei de 4.433.800 euro fără TVA. La finalul anului 2019, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Planul Urbanistic Zonal pentru proiectul imobiliar. Reamintim că Gabriela Firea și PSD aveau majoritatea…. Vila Filipescu-Brâncoveanu a fost construită între 1908-1915 de fiul lui Ion Filipescu-Vulpache, Alexandru (1852-1916) după planurile arhitectului Roger Bolomey. Această reședință, alături de alte bunuri imobiliare, a fost moștenită de Constantin Basarab Brâncoveanu (1875-1967), unul dintre marii proprietari funciari de atunci, văr primar cu Alexandru Filipescu. În anii ’30, Constantin Basarab Brâncoveanu a girat cu această proprietate mai multe împrumuturi bancare pe care însă nu le-a putut plăti la timp, că urmare Primăria Capitalei a intrat în posesia vilei și a parcului. PNL folosește azi vila cu chirie, ea aparținând RA-APPS. PNL și-a exprimat intenția de a cumpăra vila în 2013. Integral: https://www.hotnews.ro
PSD varsă lacrimi amare de mila mafiei din piețe De ani întregi, baronii roșii sunt în cârdășie cu mafia piețelor, mafie care-i dă afară pe producătorii corecți pentru a face loc vânzătorilor de banane și portocale. În 2012, evaziunea fiscală din aceste piețe era estimată la două miliarde de euro. Probabil că s-a triplat….. Piețele agroalimentare au fost o uriașă sursă de venituri ilegale pentru administrațiile locale. Se fac bani din: evaziune fiscală pentru alimente aduse din import, se dau șpăgi pentru un loc la tarabă, iar renovarea unei piețe – adică închiderea ei într-un cofraj de plastic și termopan – costă cât un imobil de lux. De exemplu, în Piața Amzei se află o clădire nefuncțională, cu parcare subterană, care i-a costat 12 milioane de euro pe locuitorii din Sectorul 1. Clădirea a fost inaugurată în 2012! În piața Rahova, administrată de ani întregi de oamenii PSD, puținii agricultori care se strecurau pe o margine erau ținuți în frig, afară. În interior, la cădură, se vindeau citrice și ghimbir…. Ce șanse au micii producători să vândă într-un București în care mai toate piețele sunt pe mâna unor mafii? Zero. Ei sunt pur și simplu alungați, fiindcă ar strica “piața“. Intermediari există în orice economie liberă, să fim înțeleși, ei nu pot fi desființați. Problema este că piețele trebuie să fie dedicate producătorilor direcți, or exact aceștia sunt dați afară, cu rea intenție. Decizia guvernului Orban de a suspenda activitatea piețelor închise nu era atât de dramatică dacă primarii se zbăteau se găsească soluții. La Timișoara, primarul Dominic Fritz le-a oferit spațiu într-o parcare și a cazat vânzătorii de carne și lactate în căsuțele de lemn folosite la târgurile de Crăciun. Însă, primarii PSD au decis să sporească haosul, au închis piețe și au arătat cu degetul spre guvernul PNL. Cu cât mai mare dezastrul generat de pandemia de cornavirus, cu atât mai bine pentru PSD! Bani negri și voturi, asta se află în spatele lozincilor liderilor PSD care plâng de mila țăranului român. Integral: https://newsweek.ro
Start-up Diaspora, program îngropat de MFE Bilanţul primului an de mandat în fruntea Ministerului Fondurilor Europene arată bine, pe hârtie, pentru ministrul Marcel Boloş. Rata de absorbţie a fondurilor europene pe Politica de Coeziune a crescut de la 25,2% la 38,9%, adică în 2020 ţara noastră a absorbit 3,2 miliarde euro în plus faţă de perioada 2014-2019. Din cele 36,7 miliarde euro alocate României de la Bruxelles pe cadrul bugetar multianual 2014-2020, am absorbit până în prezent 14,23 miliard euro, adică doar 46% din alocarea totală. Ministrul de resort mai susţine că în ultimul an au fost semnate 2185 de contracte faţă de cele 7230 de contracte din perioada 2014-2019, că au fost lansate 59 de apeluri de proiecte în mai multe domenii de activitate, inclusiv în infrastructură şi în domeniul social. Totul este frumos pe hârtie, dar realitatea este alta, în anumite domenii. Unul dintre acestea îl reprezintă formarea profesională a şomerilor din Valea Jiului, unde peste 3500 de oameni aşteaptă încă banii promişi de ministrul Boloş şi vicepremierul Turcan la începutul anului 2020…. 8 ianuarie 2020 – Vicepremierul Raluca Turcan şi Marcel Boloş, ministrul Fondurilor Europene anunţau de la Palatul Victoria lansarea unui apel pentru proiecte prin care peste 2000 de persoane vulnerabile şi 1560 de mineri disponibilizaţi din Petroşani, Vulcani, Aninoasa, Lupeni şi Uricani vor beneficia de cursuri gratuite de formare profesională, de o primă de integrare în muncă, iar pentru cei care vor fi efectiv angajaţi, patronii vor primi, timp de un an, o subvenţie de 2250 lei pe lună, pentru fiecare angajat. Suma necesară derulării acestui amplu program de reinserţie socială a persoanelor din Valea Jiului se ridica la 2 milioane de euro, iar banii urmau să fie alocaţi din fondurile europene…..Iar apelul a avut succes, pentru că proiectele depuse au nevoie de o finanţare totală de 3 milioane de euro, cu un milion de euro mai mult decât alocarea iniţială. Cu toate acestea, niciunul dintre proiecte nu a primit banii respectivi, pentru că Ministerul Fondurilor Europene nu a încheiat niciun contract de finanţare cu solicitanţii de la apelul lansat în 8 ianuarie 2020. Acest lucru a reieşit din declaraţiile făcute ieri de ministrul Boloş, la finalul conferinţei de presă în care a prezentat bilanţul activităţii din ultimele 12 luni. “Au fost alocaţi 2 milioane de euro pentru cursurile de perfecţionare din Valea Jiului. Am avut solicitări de 3 milioane de euro. Întreaga sumă va fi contractată pentru a putea sprijini oamenii din zona respectivă. Pânâ acum nu am încheiat niciun contract, deoarece am avut de lucrat la stimulentul medical şi la granturile pentru programul Innotech Student“, a declarat, ieri, Marcel Boloş…. Situaţia este mai tragică în privinţa finanţării programului Start-up Diaspora, unde iniţiativele propuse înainte de pandemie s-au dovedit a fi simple proiecte pe hârtie din partea ministerului de resort. “Am avut o iniţiativă înainte de izbucnirea crizei pandemice în care am încercat să lansăm apelul de proiecte care să determine românii să se întoarcă în patria lor. După izbucnirea crizei pandemice, lucrurile s-au rezolvat de la sine, oamenii au revenit în ţară, iar în momentul de faţă analizăm alte tipuri de măsuri. Dacă rata şomajului va fi pe trend crescător, măsurile vor privi ocuparea forţei de muncă. Îmi doresc să se meargă pe alocări de fonduri pentru iniţiativele antreprenoriale de mare succes, care valorifică abilităţile antreprenoriale. Analizăm ca mecanismul formării profesionale să se desfăşoare prin intermediul mediului de afaceri care are nevoie de un anumit tip de calificare. De exemplu 100 de croitori pentru o firmă de textile care are nevoie de aceşti oameni”, a spus Marcel Boloş, lăsând să se înţeleagă practic că Ministerul Fondurilor Europene a îngropat programul Start-up Diaspora. Integral: https://www.bursa.ro
Orange încearcă să anunțe Telekom că a cumpărat-o, dar e pe hold de două ore Probleme pentru compania Orange după ce a anunțat că a achizționat divizia de telefonie fixă a Telekom. Șeful companiei spune că este de două ore pe hold de când încearcă să-i anunțe pe cei de la Telekom că au fost cumpărați. „Am auzit melodia aia a lui Debussy de 70 de ori. Am închis și am sunat din nou și mi-au pus Richard Clayderman. Va trebui să vorbesc cu cineva de la departamentul de medievalistică să trimit o solie până acolo”, a declarat Radu Portocală, șeful din România al multinaționalei. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Covid-19 – boală mortală, dar în ce măsură? Care este rata mortalității, cum crește probabilitatea de deces odată cu vârsta, care este riscul de a muri la terapie intensivă … Câți dintre cei infectați mor? – Aproximativ 1% Acest procent corespunde numărului de decese comparativ cu numărul de persoane infectate. Este denumită în mod obișnuit „rata mortalității”, dar ar trebui să fie numită „rata de mortalitate reală” pentru a fi exactă din punct de vedere științific. Rata efectivă a mortalității reale sau „infection fatality rate” (IFR), corespunde numărului de decese cauzate de boală, comparativ cu numărul total estimat de persoane care au avut boala, nu doar cele diagnosticate. Este imposibil să testăm pe toată lumea și să numărăm cu precizie toate decesele legate de Covid, astfel încât aceste cifre pot fi obținute numai din modele. Pentru a stabili IFR la 1%, echipa de cercetători de la Imperial College London s-a bazat pe nu mai puțin de 175 de studii publicate în întreaga lume. În ţări cu venit ridicat precum Franța, oamenii de știință plasează rata mortalității după infectarea cu Sars-CoV-2 la 1,15%, în timp ce, în țările cu venituri mici, ar fi mai degrabă în jur de 0,23%. De ce o asemenea diferență? Una dintre ipotezele prezentate de oamenii de știință se bazează pe tinerețea populațiilor din țările mai puțin bogate. Cum creşte riscul odată cu vârsta? – Se înmulțește cu doi la fiecare 8 ani Acum toată lumea știe: mortalitatea Covid este legată de vârstă. O persoană infectată nu prezintă același risc de deces dacă are 20 sau 80 de ani. Experții de la Imperial College din Londra au calculat că riscul de deces cauzat de coronavirus se dublează la fiecare 8 ani. Astfel, rata mortalității trece de la mai puțin de 0,1% la cei cu vârsta sub 40 de ani la mai mult de 5% la pacienții cu vârsta peste 80 de ani și chiar la 17% peste 90 de ani. Dar, „deși persoanele în vârstă prezintă un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19, riscul la vârsta mijlocie este încă mare. De exemplu, estimăm că aproximativ una din 260 de persoane cu vârste cuprinse între 50 și 55 de ani moare de infecție”, spune dr. Lucy Okell, coautor al studiului Imperial College. Care este riscul de a muri în terapie intensivă? – 25% Aceasta este rata mortalității observată la începutul lunii mai într-un studiu efectuat pe 4.244 de pacienți în stare gravă aflaţi la terapie intensivă, majoritatea în Franța, dar și în Belgia și Elveția, între începutul și sfârșitul primului val, în cadrul Studiului Covid-ICU (Intensive Care Unit) publicat în preimprimare pe site-ul Societății Europene pentru Reanimare, care urmează să fie publicat în revista „Intensive Care Medecine”. În detaliu, rata mortalității pacienților la trei luni de la internarea lor în secția de terapie intensivă a fost în general de 31%. O rată mai bună decât cea observată în aceeași perioadă în New York și în studiul britanic Recovery (40%) sau în China (50%). Dar cea mai remarcabilă din studiul Covid-ICU este, fără îndoială, scăderea clară și rapidă a ratei mortalității între sfârșitul lunii februarie și începutul lunii mai, ajungând de la 42 la 25%. Studiul oferă, de asemenea, un profil mai detaliat al pacienților internați în unitatea de terapie intensivă: media de vârstă 63 de ani, 74% bărbați, 75% supraponderali (41% suferind de obezitate), 48% cu hipertensiune, 28% fiind diabetici, 7% imunocompromiși, în timp ce doar 4% erau fumători activi. Trebuie menționat, totuși, că 25% dintre pacienții supuși terapiei intensive în această perioadă aveau sub 54 de ani. Integral:
Țările europene, blocate de un val de Covid care nu se oprește. Situația în țările cele mai afectate …. Franța bate toate recordurile în 24 de ore Datele epidemice din Franța au depășit sâmbătă toate recordurile din acest al doilea val de coronavirus, după înregistrarea a 60.486 de infecții într-o singură zi, cel mai mare număr de când există cazuri, și alte 828 de decese în spitale și rezidențe. Bilanțul de decese publicat sâmbătă de autoritățile sanitare include cele 398 de decese din ultima zi în spitale, la care se adaugă 430 de decese de marți, în case de bătrâni și centre de asistență, cifră pe care guvernul francez o actualizează marți și vineri. În total, numărul deceselor în Franța de la începutul epidemiei se ridică la 39.865, în timp ce infecțiile depășesc 1,6 milioane, mai exact 1.661.853 milioane de cazuri confirmate din martie. Spania – cifre negative în timpul stării de alarmă Ministerul Sănătății din Spania a raportat sâmbătă 22.516 cazuri noi de coronavirus, dintre care 9.150 au fost confirmate în ultimele 24 de ore, și încă 347 de decese. Este a doua zi consecutivă în care au fost raportate peste 300 de decese în acest al doilea val (au fost 368 vineri), ajungând la 38.833 decese de când a început epidemia în Spania. Numărul total oficial de cazuri se ridică la 1.328.832. Incidența medie cumulată în Spania este de 525,7 cazuri la 100.000 de locuitori în ultimele 14 zile, mai mică decât cea din Republica Cehă (1.477,4), Belgia (1.448,4), Elveția (1.108,2), Franța (881,6), Olanda (699,9) și Italia (563,3)….. Italia – a doua carantină la Milano, în timp ce numărul cazurilor crește Între frustrare și resemnare, milanezii au început sâmbătă a doua carantină din cauza pandemiei de coronavirus, după ce guvernul italian a decretat închiderea regiunilor de nord ale Lombardiei, a cărei capitală este Milano, plus Piemont și Valea Aosta și sudul Calabrei…. Italia cumulează peste 800.000 de cazuri totale de contagiune, inclusiv 40.000 de decese de la începutul pandemiei, la nivel național. Portugalia – o nouă evaluare a contagiunii și întoarcerea la starea de urgență de luni …. Germania – alternative la prezența în clasă, din cauza creșterii contagiunii Reprezentanții atât ai profesorilor, cât și ai studenților din Berlin au cerut sâmbătă să se pună în practică alternative la cursurile cu prezență fizică, în fața creșterii noilor infecții cu coronavirus și a lipsei de protecție în centrele de învățământ. Germania a înregistrat din nou un număr maxim de infecții, depășind 20.000 de pozitivi de Covid-19 în 24 de ore, iar numărul deceselor a crescut la 166 într-o singură zi, potrivit datelor de la Institutul Robert Koch (RKI) de virologie. Autoritățile sanitare au înregistrat 21.506 de cazuri noi într-o singură zi. Integral:
Șeful pus de Firea la “Filantropia” a adus în spital firma la care a fost reprezentant de vânzări. Prețuri umflate și 40 de achiziții directe Stomatolog și consilier local la Târgu Mureș din partea USL, Dan Sîmpălean a lucrat între 2010 și 2013 ca reprezentant vânzări la Axia Medical. Din iulie 2019, la o lună după numirea lui Sîmpălean ca director la “Filantropia”, și până azi, Axia a câștigat contracte de aproape 200.000 de euro cu spitalul din București. Gestionat de Primăria Capitalei, prin ASSMB, Spitalul de Obstetrică și Ginecologie Filantropia a fost, alături de spitalul Gomoiu, una dintre unitățile sanitare cu mari investiții și mari revolte interne. Începînd cu iunie 2019, au ieșit la iveală: Revolta personalului medical împotriva managerului Cristinel Macarie, ca urmare a deficiențelor în aprovizionarea cu materiale sanitare și medicamente, angajații dând vina pe amatorismul conducerii asigurate de apropiatul lui Firea Numirea la șefia CA a Alexandrei Dobre, fosta consilieră a lui Gabriel Oprea, o tânără de 26 ani fără experiență pe Sănătate, dar cu master la Academia SRI Atunci, managerul Cristian Macarie a demisionat după un protest de trei ore al personalului medical de la “Filantropia”. În locul său, administrația Gabrielei Firea l-a numit pe Dan Sîmpălean, un medic stomatolog sosit de la Târgu Mureș. Numirea pe filieră politică n-a fost privită cu ochi buni de subalterni, potrivit mai multor surse din spital. Achizițiile din mandatul Sîmpălean au început. Contracte de aproape 200.000 euro Mai multe firme de casă au început să fieabonate la contracte publice cu spitalul, spun mai mulți angajațil. Printre ele se numără și Axia Medical, o firmă din Târgu Mureș, pentru care a lucrat în trecut chiar Sîmpălean. … Concret, Dan Sîmpălean a ajuns șeful spitalului bucureștean pe 14 iunie 2019, pe un salariu brut de 18.000 de lei, după cum nota Libertatea. În următoarea lună încep achizițiile de la Axia Medical. Și nu sunt puține. În jumătate de an, “Filantropia” cumpără de 231.000 de lei, aproape 50.000 de euro, de la Axia Medical. 16 achiziții prin cumpărare directă doar în 2019. Anul acesta aduce încă 28 de achiziții prin cumpărare directă. Cum 4 sunt anulate, rămân 24. Dar suma crește de patru ori. În total este vorba 872.000 de lei, aproape 200.000 de euro, care doar într-un an și trei luni au intrat în conturile firmei Axia Medical. Integral:
Doua asociatii de magistrati critica dur bilantul activitatii lui Catalin Predoiu: “Reprezinta oglinda fidela a neputintei sau lipsei de vointa politica” Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie sustin ca “Scurtul bilant al principalelor masuri intreprinse in intervalul noiembrie 2019-noiembrie 2020”, prezentat zilele trecute de ministrul Justitiei,
Când închizi școlile afectezi economia. Cum? …… Economia e agricultorul care crește legume și fructe. E muncitorul esențial care produce bunuri de consum. E clientul care stă acasă și așteaptă să i se livreze aceste bunuri de către Bringo. E banca ce permite tranzacțiile online. E rentierul care trăiește din banii de apartamentele închiriate. E antreprenorul care riscă să deschidă un salon de înfrumusețare sau o fabrică de mobilă sau acționarul care trăiește din dividende. Economia e acea rețea complexă care rezultă în urma interacțiunilor dintre acești oameni și mulți alții ca ei, e ceea ce produce și ceea ce consumă o națiune. Economia nu e o creatură diferită de noi, nevoile și dorințele noastre Pe care exact dintre cei enumerați mai sus nu vrea să-i “închidă” președintele Iohannis? Pe cine dintre aceștia vor să îi “repornească” ceilalți decidenți, când vorbesc de repornirea economiei? …. Când vorbeau de “economie”, oamenii de la 1900 înțelegeau prin economie “societate”, iar dacă ai fi întrebat un președinte de țară cum merge “economia”, s-ar fi uitat încurcat la tine, pur și simplu pentru că termenul nu exista atunci în accepțiunea sa modernă. PIB-ul măsoară orice, mai puțin ceea ce face ca viața să merite trăită Economia, în accepțiunea sa actuală, e inventată în anii 30, când economistul Simon Kuznets a pus bazele a ceea ce avea să devină ulterior Produsul Intern Brut. Tot atunci a început și ascensiunea ideii de economie, ca entitate autonomă, al cărui obiectiv principal este “creșterea”. E greu să ne imaginăm că a existat cândva o lume în care bunăstarea unei națiuni nu se măsura prin PIB și creșterea economică nu era principalul obiectiv al guvernelor. Blocați în ideea importanței PIB, ne este și mai greu să admitem că acesta e o măsurătoare destul de arbitrară – spre exemplu, până în anii 70 “productivitatea” sistemului bancar nu era inclusă în calculul PIB nicăieri în lume. Când a fost inclusă, brusc PIB-ul mai multor state a crescut, economia a mers mai bine, fără ca asta să însemne că oamenii au început să o ducă mai grozav. Tot așa, pare implauzibil că PIB-ul Italiei a inclus economia neagră în calculul său abia din 1987, fapt care a dus la o creștere cu 20%, peste noapte. …. Nu, creșterea economică nu e un adevăr absolut, e un artefact statistic care măsoară, ca și PIB-ul, orice, mai puțin ceea ce face ca viața să merite să fie trăită, după cum spunea Robert F. Kennedy. Dar într-o societate în care toate demersurile converg către un singur obiectiv major – creșterea economică, înțeleasă exclusiv ca o creștere a PIB, e logic ca economia să devină o entitate care își revendică tot mai mult autonomia. Economia se extrage moralei, se extrage societății, se extrage imperativelor politice – pentru că scopul scuză mijloacele și nimic nu poate sta în calea imperativului creșterii. Economia devine un soi de divinitate tiranică, al cărei mers înainte nu trebuie oprit, orice ar fi. …. În loc să ne anunțe ce măsuri vor lua pentru ca suferința acestor oameni să fie diminuată, ei vorbesc despre repornirea economiei. Tot așa, vor vorbi de economie când criza sanitară va fi rămas în urmă și când vor recurge la măsuri de austeritate, pentru “însănătoșirea” economiei. Economia e un zeu care niciodată nu se satură de sângele muritorilor care o slujesc. … Margaret Thatcher afirma mai de mult că nu există ceva numit societate, există doar indivizi, bărbați, femei și familii. Această afirmație a pus bazele unei ere în care binele comun a fost eliminat de pe agenda politicienilor. E timpul să inversăm logica lucrurilor care ne-au adus unde suntem acum și să spunem: nu există de sine stătător ceva numit economie. Există bărbați și există femei și există familii, iar binele lor este deasupra binelui economiei. Integral:
De ce le e frică profesorilor de înregistrarea cursurilor …. În ultimele zile, autorităţile din Educaţie au pus în faţa elevilor o declaraţie pe proprie răspundere că nu vor înregistra sau distribui cursurile online la care participă. Această declaraţie pe proprie răspundere a cunoscut două forme, în decurs de doar câteva zile. Într-o primă formă, părinţii şi elevii „se obligau” să nu înregistreze în niciun fel activităţile didactice desfăşurate online şi nici să le distribuie, pentru ca, mai apoi, să se revină asupra ei, interdicţia vizând doar partea de distribuire, fără a avea acordul profesorului care susţine cursul. Potrivit subsecretarului de stat în Ministerul Educaţiei Jean Badea, această interdicţie a venit în urma consultărilor pe care instituţia pe care o reprezintă le-a avut cu Autoritatea pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal şi că ea este în concordanţă cu normele UE în ceea ce priveşte protecţia identităţii şi a demnităţii persoanei. „Această declaraţie o propunem ca o dovadă de încredere pe care şi-o acordă părinţii cadrelor didactice şi invers. Personal, nu văd care ar fi problema să ne luăm un angajament”, a argumentat subsecretarul de stat Jean Badea. În cazul în care un părinte refuză să semneze declaraţia, nu se întâmplă nimic, a adăugat oficialul. „Aceste declaraţii sunt cu titlul de recomandare. Logica lor a fost aceea de a acorda o încredere suplimentară celor două categorii implicate în acest proces şi la care trebuie să contribuie în egală măsură părinţii şi cadrele didactice”, a subliniat Jean Badea pentru Digi24. …. Elevii susţin că, dimpotrivă, cursurile ar trebui înregistrate pentru cei care nu pot participa la ore online din diverse motive, şi care vor, poate, să reia orele respective. „Noi am solicitat acest lucru încă de la începutul anului şcolar, însă prin acel ordin de ministru se interzice înregistrarea, reproducerea lecţiei, fără acordul profesorului. Oricum, avem această obligaţie. Profesorii sunt foarte reticenţi când vine vorba de orele online. Am întâlnit situaţii în care profesorii refuză să intre la ore tocmai pentru că invocă dreptul la imagine sau dreptul la proprietate intelectuală, în condiţiile în care nu revoluţionezi teorema lui Pitagora la ora online. Multora le e frică, pentru că nu predau aşa cum ar trebui, nu ştiu să folosească platforme digitale, nu se simt în largul lor să fie urmăriţi de părinţii elevilor, poate, care pot vedea cum s-a desfăşurat ora de curs. Sunt reticenţi tocmai pentru că ar putea fi controlaţi şi nu doar de părinţi, ci şi de directori. Dar este un instrument care îi poate ajuta pe toţi să evalueze calitatea orelor online”, punctează reprezentantul elevilor. În continuare, mai spune Silviu Morcan, există foarte mulţi profesori care nu se descurcă cu calculatorul, care nu ştiu nici măcar cum se porneşte microfonul laptopului la orele online şi atunci părinţii şi elevii trebuie să intervină şi să explice şi să piardă o jumătate de oră explicând cum se foloseşte platforma. Elevii din România sunt şi în situaţia în care nu au la dispoziţie alte intrumente de învăţare online – bibliotecă virtuală sau platformă de e-learning, atrage el atenţia. „Ne îngropăm în hârtii pentru a ascunde cumva ce se întâmplă la orele online”, rezumă elevul discuţia asupra declaraţiei pe proprie răspundere….. Şi al treilea aspect important. „Un principiu suprem, sfânt, este acordul profesorului. Nimeni n-are voie să intre în oră, nici ministrul, nici nimeni fără acordul explicit al profesorului. Dacă profesorul nu e de acord, s-a terminat, totul intră sub incidenţă penală”, atrage atenţia expertul în educaţie. Şi mai este ceva, adaugă Marian Staş: „Eu când postez pe undeva o lecţie filmată, ea este asincron. E o lecţie pe care o înregistrez, o editez şi o pun acolo. Nu este o lecţie în direct. La o lecţie în direct mai pot greşi, a greşi e omeneşte. Nu din incompetenţă, pentru că aia e altceva. Dar, dacă lecţia este înregistrată şi editată, piesa de informaţie pe care eu o pun este validată, relevantă pentru copii”, conchide Marian Staş. Integral:
Avertismentul lansat de medicul pediatru Mihai Craiu: „Au început să se îmbolnăvească și copiii care stau numai acasă” …. „Problema este că acum au început să se îmbolnăvească și copiii care stau numai acasă. Copii care au și comorbidități – o boală neurologică, obezitate, astm, care iau citostatice. Adică exact acei copii care iau (infecția – n.r.) de la părinții lor, de la rudele lor, pentru că transmisia în rândul comunității este foarte mare și adulții nu respectă regulile. Vorbesc de copii care nu ies din casă, nu merg la școală, nu sunt expuși la nimic. (…) Mesajul este unul de responsabilizare: dacă nu ne pasă, și nu credem, și suntem covidosceptici pentru noi, trebuie să ne gândim la copii la fel de mult ca și la bunici și să luăm măsurile care se impun”, a declarat Mihai Craiu. Medicul a mai spus micuții care au boli cronice se pot confrunta cu o formă severă de COVID-19. Din nefericire, în spitalele românești care tratează bolnavii de coronavirus sunt mai puține locuri pentru copii decât pentru adulți, a preciat dr. Mihai Craiu. „De-aia trebuie să avem grijă de copiii noștri bolnavi, ca să nu ajungem în situația adulților”, a afirmat Mihai Craiu. Copiii sunt testați în spitale Medicul a mai spus că în spitalele pediatrice toți copiii sunt testați pentru COVID-19, iar micuții care primesc rezultate pozitive sunt transferați la Institutul Național de Boli Infecțioase „Prof. Dr. Matei Balș” din București, acolo unde sunt tratați și minori. Dr. Mihai Craiu a subliniat faptul că părinții nu trebuie să le administreze medicamente copiilor fără indicația medicului. „Imensa majoritate a copiilor care fac forme ușoare nu au nevoie decât de antitermice. Părinții, înainte de a se panica, dacă simt nevoia de a vorbi cucineva calificat, să sune la medicul de familie, să sune la acele numere verzi și să stea liniștiți, pentru că, atâta vreme cât nu există semne clinice, copiii nu au nevoie de medicație preventivă cu diverse tipuri de antibiotice – în mod categoric la o boală virală antibioticele nu ajută și în niciun caz în automedicație; dacă ni le scrie medicul, da. Dacă se agravează, la spital”, a afirmat Mihai Craiu. Integral:
Va arăta grav, foarte rău! Un medic din România aruncă bomba: Ce se va întâmpla, de fapt, la începutul lui decembrie …. Faptul că sistemul sanitar ajunge la capacitate maximă reprezintă un element de îngrijorare serioasă pentru că în momentul în care vom atinge capacitatea maximă a sistemului sanitar, mortalitatea va crește exponențial atât pentru pacienții cu
Studiu. Celulele care oferă șase luni de imunitate împotriva COVID-19 Imunitatea celulară asigurată de celulele T împotriva virusului SARS-CoV-2 poate fi prezentă la majoritatea adulților chiar și șase luni de la prima infecție. S-a constatat că răspunsul celulelor T a fost mai puternic la persoanele care au prezentat simptome decât la cele asimptomatice. Aceste date pot fi cheia înțelegerii modului în care infecțiile anterioare cu SARS-CoV-2 pot preveni reinfectarea și pentru cât timp. Ultimele cercetări arată că imunitatea dobândită, care ne protejează față de agenții infecțioși prin intermediul limfocitelor T, este prezentă la majoritatea adulților care au avut COVID, la șase luni de la infectarea inițială, relatează
Starea de urgență nedeclarată …. Sunt săptămâni de când experți cu nume și prenume,
UE aruncă cu banii. S-au cheltuit miliarde de euro pe milioane de măşti defecte De la începutul pandemiei și până acum UE a alocat fonduri imense pentru achiziționarea de echipamente medicale sau măști neconforme. Respectivele contracte au fost încheiate cu companii de care nu se auzise înainte de pandemie. Comisia Europeană nu a oferit un răspuns încă. Dacă adevărul este prima victimă într-un război, transparenţa a pierit prima în lupta împotriva Covid-19, lipsa de control şi supervizare urmând imediat. În primul contract pentru echipamente de protecţie plătit prin bugetul UE, Comisia Europeană a încheiat în aprilie un contract cu compania germană Asanus Medizintechnic în valoare de 29 milioane de euro pentru 10 milioane de măşti. Când prima tranşă a sosit în mai, testele din patru state membre au arătat că măştile nu sunt conforme cu contractul. Întrebată în mod repetat cu privire la consecinţele pentru furnizor şi ce s-a întâmplat cu setul întreg de măşti, Comisia nu a oferit niciun răspuns…. Comanda pentru măştile respective este una din peste 37.800 de licitaţii şi contracte având legătură cu Covid-19 analizate de jurnalişti din 37 de ţări şi coordonate de OCCRP (Proiectul de Raportare a Criminalităţii Organizate şi Corupţiei), scrie EUObserver. Jurnaliştii au descoperit o gamă extrem de largă de preţuri pentru echipamente anticoronavirus. Preţurile măştilor de protecţie achiziţionate de guverne şi instituţiile UE au variat între 20 de cenţi şi 37 de euro pe unitate. Ancheta a indicat de asemenea că respectivele contracte au fost încheiate cu companii de care nu se auzise înainte de pandemie. Unele dintre contracte au dus la livrări de echipamente inutilizabile. Din contractele colectate şi analizate, în valoare totală de 21 mld euro, instituţiile UE au semnat acorduri pentru aproximativ 3,4 mld de euro, două contracte majore fiind negociate de comisie în numele statelor membre. Acestea vin cu un număr de întrebări fără răspuns. Unele contracte au fost pentru ventilatoare cu sau fără certificare, iar Comisia a explicat că acestea au fost semnate la apogeul pandemiei, obiectivul fiind creşterea oportunităţilor pentru echipamente potenţial salvatoare de vieţi, şi că achiziţionarea de echipamente non-certificate a depins de fiecare guvern. Comisia Europeană, fără răspuns Pentru a afla mai multe despre contracte şi companiile din spatele lor, au fost trimise, în mai, cereri de acces la documente. Astfel de cereri ar trebui să primească răspuns în 15 zile lucrătoare. Cinci luni mai târziu, după numeroase emailuri şi apeluri telefonice, Comisia nu a răspuns încă. În iulie, ombudsman-ul UE Emily O’Reilly a adresat Comisiei întrebări despre contractele de achiziţii publice, iar Comisia ar fi trebuit să ofere un răspuns până la sfârşitul lunii octombrie. Ce sume au cheltuit guvernele în total pe echipamente de protecţie, medicamente şi echipamente medicale nu se ştie. Suma de 21 miliarde de euro acoperă doar contractele disponibile în domeniul public. Achiziții cu perdea În UE, numai Portugalia, Polonia, Lituania şi Slovenia au publicat toate contractele semnate de autorităţile publice. Integral:
Klaus Iohannis a semnat decretul! Surpriză totală pentru mii de români. Taxele care dispar definitiv Mai precis este vorba despre actul normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind
Cu furie, despre cei pe care i-am pierdut cu zile, în așteptarea unei „alte Românii” …. Dar până să mor, firmele de pompe funebre din cartier mă informează cu flyere introduse în cutia poștală despre discounturile practicate la îmbălsămare și la toate cele trebuincioase pentru o înmormântare decentă. E adevărat, ofertele bune s-au rărit, mortalitatea a crescut în pandemie, n-are rost ca antreprenor în acest domeniu să faci reduceri, dimpotrivă, crești prețurile! Și supermarketurile îmi aruncă ofertele în cutie, dar acestea mă îngheață, mi-e teamă ce prețuri vor fi la primăvară, când va veni dezghețul. Drăguța și biata mea cutie poștală suportă orice… Pliantul aruncat în cutia mea poștală vine de la PNL, recunosc din prima clipă sigla și culorile galben-albastru. Pe prima pagină scrie mare: “MULȚUMIM că ați ales ROMÂNIA câștigătoare!”. N-ai pentru ce să-mi mulțumești, stimate PNL! Pentru că nu înțeleg de ce “România este câștigătoare”. În paginile de mijloc ale pliantului sunt informat că „2,6 milioane de români au ales PNL și acum au șansa la o administrație performantă…”. M-am lămurit: PNL îmi comunică bilanțul său la alegerile locale, îmi scrie și numărul de localități, orașe, municipii și județe pe care le-a câștigat. Cifrele mă lasă rece. Îmi amintesc că am citit o declarație a ministrului Nelu Tătaru potrivit căreia “sistemul medical trebuie reformat din temelii”. În prima clipă, mintea mi s-a tulburat de furie și revoltă.
Analiză
Cum va schimba noua criză modul în care firmele îşi vor plăti angajaţii: Cele 8 ore legale vor fi înlocuite cu contracte pe proiecte, cu durată determinată, care vor fi plătite diferit …. „Una peste alta, nu vom mai depinde de o singură sursă de venit – salariu, ceea ce pe ansamblu este un lucru bun. Noile generaţii vor fi primele care să adopte acest model care vine cu numeroase beneficii. Tot mai puţin vom negocia timpul într-un contract de muncă de 8 ore şi tot mai mult vom negocia rezultatul, prin livrabile concrete.” Lucrând de acasă, acolo unde nu te vede angajatorul şi nu poate să te monitorizeze fără acceptul tău, poţi colabora în cele 8 ore de muncă cu angajatorul oficial şi cu alte companii pe baza unor contracte speciale, în care este definit ceea ce trebuie să livrezi. Companiile îşi dau seama de acest lucru şi de aceea în viitor vor încerca să schimbe cele 8 ore scrise în contractul de muncă cu 8 ore clar definite şi cu ţinte care trebuie îndeplinite. Când normarea muncii va fi precisă, companiile vor scoate task-urile şi proiectele către piaţă şi atunci va urma o bătălie cumplită pentru câştigarea proiectelor. Şi poate chiar scăderea preţului, adică a salariilor plătite. Cu toţii ne bucurăm de Uber, dar foarte puţini se uită la modelul din spate, unde dacă vrei să câştigi mai mult decât media trebuie să munceşti continuu, trebuie să iei curse chiar şi de 10 lei, trebuie să ai note mari de la clienţi. În momentul în care îţi arăţi disponibilitatea de a munci mai mult, algoritmul Uber îţi dă curse mai bune şi te recompensează. Nu toate companiile pot adopta acest model acum, dar viitorul spre asta se îndreaptă. Într-o lume din ce în ce mai digitală, unde roboţii, co-boţii şi aplicaţiile preiau din ce în ce mai mult joburile repetitive, munca va fi normată altfel, total diferit faţă de ceea ce vedem acum. Angajaţii se vor bucura la început de acest model, dar pe măsură ce concurenţa va deveni din ce în ce mai acerbă iar preţul muncii va scădea, s-ar putea ca multora să nu le convină. Această criză pune companiile cu spatele la zid şi trebuie să găsească soluţii pentru a reduce costurile. America, Germania şi ţările occidentale şi-au ţinut în frâu costurile salariale pentru că au deschis pieţele către emigranţi, ceea ce a pus o presiune pe angajaţii nativi şi pe salarii, în sensul că nu mai puteau să crească atât de mult. Această presiune va fi adusă şi în companii, care îşi vor deschide proiectele, task-urile şi către alţi colaboratori, poate mai ieftini. Sorin Faur spune: Dintr-o dată, oamenii vor deveni mai eficienţi, va fi treaba fiecăruia ce face şi cum se organizează pentru a realiza ceea ce a promis. Companiile vor scăpa de problema motivării angajaţilor demotivaţi sau indolenţi, care vin la muncă, dar nu livrează 100%, dar care evident, la final de lună îşi aşteaptă salariul întreg. Integral:
De 13 ani pe ultimul loc în Uniunea Europeană la colectarea taxelor: cel mai mare decalaj al României este la încasările din impozitul pe venit ca pondere din PIB. România are venituri fiscale la bugetul de stat de 27% din PIB, cu o treime mai puţin decât media europeană de 40% din PIB România a avut şi în 2019 cea mai mică pondere a veniturilor fiscale în PIB din Uniunea Europeană. Astfel, statul a colectat la bugetul de stat venituri în valoare de 26,8% din PIB, faţă de o medie europeană de peste 40% din PIB, arată datele publicate de Eurostat, biroul european de statistică. Cel mai mare decalaj (2,3% din PIB în România faţă de o medie europeană de 9,6% din PIB) este la nivelul de încasare a taxelor pe venit şi avere. „La impozitul pe venit principala problemă este nivelul de taxare, care este cel mai mic din Uniunea Europeană, la care se adaugă şi faptul că avem foarte multe categorii de contribuabili scutiţi de acest impozit. În ţările unde sunt venituri mult mai mari din impozitul pe venit este o cotă progresivă de impozitare care ajunge şi la 60-70%. Avem de asemenea şi cote de impozitare foarte mici pe avere şi proprietate“, a explicat Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. România este unul dintre statele cu cele mai mici taxe din Uniunea Europeană, dar o analiză asupra evoluţiei nivelului de colectare şi o comparaţie cu state care au un nivel similar de taxare arată că problema este şi la colectarea taxelor. „În primul rând cauza principală este legată de slaba administrare fiscală. Este adevărat că în acelaşi timp avem şi un nivel al taxelor semnificativ sub media europeană, însă dacă ne comparăm cu Bulgaria, de exemplu, care are un nivel al taxelor similar cu noi, vedem că nu este vorba numai de nivelul taxelor, ci avem probleme serioase de colectare“, a spus Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen Bank. Bulgaria adună venituri fiscale de 30% din PIB, cu mai mult de 3 puncte procentuale faţă de România…. „Nivelul de colectare din 2019 este aproape de minimele istorice, ceea ce arată că şi reducerile de taxe din ultimii ani, despre care mulţi au spus că vor avea un efect asupra colectării, nu au îmbunătăţit-o deloc, iar aici e un semn de întrebare. Problema este de altă natură, de modul în care facem administrarea fiscală, de corupţie şi aşa mai departe“, a mai spus Ionuţ Dumitru. Analiza pe structura veniturilor fiscale ca pondere în PIB arată că cel mai mare decalaj al României faţă de media europeană este la taxele pe venituri şi averi (2,3% din PIB vs. media europeană de 9,6%). La TVA, diferenţa este de un punct procentual (7,2% din PIB media europeană vs. 6,2% din PIB în România). Criza Covid-19 pune o presiune uriaşă şi pe bugetul României. Veniturile scad dublate de creşterea cheltuielilor şi discuţia la ordinea zilei pentru 2021, când se va lăsa praful pe subiectul alegerilor, este creşterea taxelor. Ministerul de Finanţe spune că nu va majora taxele. Problema se pune însă cu ce acoperi deficitul fiscal din 2021, care, este deja limpede, va trece mult peste 3% din PIB. Printre variantele pe termen scurt, altele decât îmbunătăţirea colectării prin digitalizarea ANAF, se află eliminarea unor facilităţi fiscale acordate anumitor industrii, precum IT şi construcţii, dar şi absorbţia fondurilor europene. Integral:
omisar european: Știm cu siguranţă că nu va exista o revenire economică în “V” …. Nu am mizat niciodată pe o revenire în V. Acum ştim cu siguranţă că nu va exista una”, a spus Paolo Gentiloni cu ocazia publicării previziunilor economice de toamnă ale Comisii Europene. Potrivit lui Gentiloni, cele mai recente prognoze ale Executivului comunitar se bazează pe presupunerea că unele măsuri de izolare vor trebui să fie menţinute şi în 2021. Conform acestor prognoze, economia UE se va contracta cu 7,4% în 2020, după care va reveni pe creştere cu un avans de 4,1% în 2021 şi unul de 3% în 2022. Pentru zona euro, Comisia Europeană prevede o contracţie a economiei de 7,8% în 2020, urmată de o revenire de 4,2% în 2021 şi un avans de 3% în 2022, scrie
Medicina de dezastru: Ce înseamnă şi cum funcţionează etapa în care se preconizează că va intra România …. Medicii atrag atenţia că în curând o să ajungem într-o zonă a medicinei de dezastre. „În cazul unui eveniment de tipul pandemiei, atunci când există un impact extrem de mare asupra populaţiei: numărul mare de infectări, oameni cu probleme deosebite, decese într-un interval scurt de timp, vorbim de un dezastru.
INTERVIU
Semnele timpurii ale COVID-19 care anunta o boala lunga. Indicele de masa corporala joaca un rol important …Potrivit unui nou studiu, anumite simptome, precum oboseala, durerea de cap, dificultatea in respiratie, raguseala si durerile musculare ar fi semne timpurii ca pacientul nu se va recupera rapid. De asemenea, varsta si IMC (indicele de masa corporala) joaca si ele un rol in timpul de vindecare. Pacientii care dezvolta o forma de COVID-19 ce dureaza mai multe saptamani sau luni ar putea avea anumite simptome specifice la debutul infectiei, care prevestesc ca urmeaza o lupta prelungita cu virusul, concluzioneaza studiul. Specialistii numesc acest tip de boala “COVID-lung”. Pacientii sunt deseori detectati cu intarziere, fie pentru ca minimalizeaza simptomele, fie pentru ca nu stiu unde sa le raporteze, ceea ce face ca urmarirea evolutiei bolii sa fie si mai dificila pentru cercetatori. Un
Armata și vaccinul anti-Covid. Cum vor fi implicați militarii în vaccinarea populației …. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a aruncat în public, fără să ofere niciun detaliu,
Lansat cu ovații din partea Guvernului, termoscanerul românesc este ignorat de autorități, care cumpără aparate din China “Condor”, termoscanerul sută la sută românesc, dezvoltat de specialiștii de la IOR, nu pare să fie luat în calcul de instituțiile statului care se dotează cu un astfel de aparat. După o jumătate de an de la prezentarea triumfalistă a produsului, fuseseră comandate doar cinci bucăți. Autoritățile au preferat să cumpere prin achiziții directe aparate din China. La mai puțin de o lună de la intrarea României în stare de urgență, Ministerul Economiei anunța, în aprilie, că industria autohtonă se alătură luptei împotriva COVID și produce deja primele echipamente pentru protejarea populației. Printre acestea se număra și termoscanerul “Condor”, destinat testării în masă, de la distanță, a temperaturii corporale. Aparatul a fost realizat de Întreprinderea Optică Română (IOR), companie cu capital majoritar de stat, în colaborare cu o firmă privată. Produsul cercetătorilor români a fost prezentat triumfalist, ca exemplu al eficienței industriei autohtone, care se adaptează vremurilor. … “Nu am primit nicio comandă de la Ministerul de Interne, cu toate că modelul a stat vreo două luni în teste la ei. S-au vândut vreo cinci bucăți, toate la instituții cu care am mai avut colaborări. Statul a preferat însă să cumpere, prin achiziție directă, de la chinezi, deși produsul nostru era cu 30% mai ieftin, la vremea respectivă”, susțin surse din interiorul IOR. … Zeci de instituții ale statului, printre care inspectorate pentru situații de urgență, aeroporturi, unități militare, primării, școli și licee, au cumpărat termoscanere pentru testarea în masă a temperaturii din import, majoritatea prin achiziții directe. La o verificare în SICAP, platforma electronică de achiziții publice, a reieșit că lista furnizorilor de termoscanere care au colaborat cu instituții ale statului este lungă și nu include IOR. Majoritatea, firme intermediare. Numai la unitățile din subordinea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) au fost cumpărate, în perioada 15 martie – 15 octombrie, 51 de termoscanere, prin achiziție directă. Cifra a fost comunicată de IGSU, la solicitarea ziarului Libertatea. Majoritatea sunt modelele “Hikvision” și “Dahua”, ambele produse de companii din China. Conform IOR, aparatele chinezești care au intrat în dotarea unităților ISU din toată țara ar fi mai scumpe decât termoscanerele “Condor”. …. Prețurile unor asemenea aparate pot varia însă destul de mult, în funcție de dotări. Una dintre cele mai importante fiind așa-numitul “black-body” (corp negru) care îi oferă aparatului precizie și stabilitate. Specialiștii de la IOR spun că fără o asemenea dotare aparatul poate da erori de până la 1-2 grade Celsius. Un “black-body” însă poate adăuga la prețul total în jur de 10.000 – 12.000 de lei, mai susțin aceștia. “Condor” este dotat cu “black-body”, dar nu este clar dacă aparatele chinezești o au sau nu. Integral:
Bugetarii, salarii cu 45% mai mari decât privații. Șeful AOAR: Costul sectorului public este atât de mare că ne prăbușim … Practic, dacă un angajat la buget este estimat să aibă, în 2020, un salariu mediu brut de peste 6.800 de lei, un angajat la privat ar primi, în medie, 4.700 de lei brut. Diferențele se mențin și în 2021: peste 7.100 de lei brut lunar pentru un angajat la stat față de 5.000 de lei brut pentru un angajat în mediul privat. Cu alte cuvinte, salariile medii brute ale bugetarilor sunt cu 45% mai mari față de cele obținute de angajații din sectorul privat. Președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, crede că problema salariilor este doar una dintre fațele acestei probleme, care ține mai degrabă de eficientizarea aparatului de stat. Angajații la stat și cei din privați „nu sunt dușmani unii cu alții”, însă, spune omul de afaceri, pentru Europa Liberă, „trebuie să te uiți care este eficiența aparatului de stat și a sectorului de stat în raport cu sectorul privat. Dacă considerăm că sectorul public este eficient și are productivitate pe angajat care să permită să suporte asemenea costuri este foarte bine, dar cred ca suntem foarte departe de așa ceva”. Modelul Bolojan ar trebui extins în tot sectorul de stat Florin Pogonaru crede că „se cere după alegeri o analiză a eficienței sectorului”, iar demersurile începute de președintele Consiliului Județean Bihor, Ilie Bolojan, și omologul său de la Caraș Severin, Romeo Dunca, ar trebui replicate la nivelul întregului aparat bugetar….. „Ce este remarcabil este ca ei își asumă riscul politic înainte de alegeri și spun ca e mai important să supraviețuim economic [deoarece] costul sectorului public este atat de mare că ne prăbușim cu toții și e irațional ce se întamplă. Iar faptul că anunță acest lucru înainte de alegeri și își asumă costurile politice, arată o hotărâre că lucrurile se vor întampla, altfel mi se pare complet stupid ca înainte de alegeri să îți asumi riscul să pierzi voturile funcționarilor publici spunând că vrei să îi dai afară și apoi să îi lași acolo și să lași lucrurile să treneze”, spune Florin Pogonaru. În opinia președintelui AOAR, România are „o mare problemă de ineficiență a sistemului bugetar care riscă să ducă la prăbușirea economiei”, care a fost dublată și de salarii „disproporționat de mari” în raport cu cele oferite în sectorul privat fiindcă la stat, salariile se dau „din buzunarul nimănui”. În schimb, în sectorul privat, salariul este corelat cu productivitatea și sunt acordate într-un mediu concurențial….Chiar dacă ministrul de Finanțe, Florin Cîțu, a spus în mai multe rânduri că nu va exista un „lockdown economic”, șeful AOAR argumentează că riscul unei opriri a economiei „este să ai oameni in stradă într-o anume perioadă, disperați că nu au din ce trăi”, mai ales în contextul în care, spre deosebire de perioada de dinaintea pandemiei, sunt tot mai mulți oameni disponibili pe piața muncii. Integral:
Măria Ta, votăm cu cine vrei, dar lasă-ne să trăim! PAH, despre refuzul lui Iohannis de a amâna alegerile parlamentare Cred că nu mai este un secret pentru nimeni că încăpățânarea lui Klaus Iohannis ca alegerile parlamentare să aibă loc pe 6 decembrie ține de faptul că, mai târziu, PNL s-ar putea să nu mai obțină voturi decât pentru o opoziție umilă. Șipentru modul mincinos în care a gestionat până acum pandemia de SARS-CoV-2, PNL nici n-ar merita altă soartă. … Atât de mult l-a luat valul autoidolatriei, încât marți seară a ajuns să spună că și el, alături de guvern, face testări, face achiziții și câte și mai câte. Este primul președinte român după Nicolae Ceaușescu care ne spune că este implicat în absolut totul. Iar Parchetul ar trebui să-l ia în serios pe domnul Iohannis, să cerceteze chestia aia cu achizițiile. N-am mai auzit un președinte care, din dorința de a se da mare, de a se gonfla pe el însuși, recunoaște că, ilegal, ia decizii în ceea ce privește achizițiile făcute de guvern. PSD, cu siguranță, și-o merită pe deplin. Ar fi putut face presiuni, la momentul potrivit, când exista USL-ul, ca domnul Iohannis chiar să fie ministru de interne și vicepremier sau chiar premier. Dar n-a făcut suficiente presiuni, iar fostul aliat de atunci îl toacă mărunt acum. E treaba lor, n-ar trebui să ne intereseze pe noi răzbunările unor foști îndrăgostiți care s-au simțit trădați. Din nefericire, ne interesează, pentru că obsesiile de amorez înșelat ale președintelui se traduc, pe zi ce ce trece, în mai mulți infectați, mai mulți pacienți la ATI și din ce în ce mai mulți morți. În fața domnului președinte nu poți aduce argumente, pentru că nu-l interesează și nu le ascultă. Măria Sa a luat o decizie, iar această decizie înseamnă alegeri parlamentare pe 6 decembrie. Nu contează că până atunci vom fi depășit cu mult pragul de 10.000 de infectări pe zi. Chiar nu contează. Importante sunt alegerile și, mai ales, alegerea PNL. …. Ai încredere în noi, Măria Ta! Uite, îți promitem că dacă ne lași să trăim, votăm PNL. Dar lasă-ne, ajută-ne să trăim, să supraviețuim până la alegeri, chiar dacă trebuie puțin amânate. Ne spuneți, voi, politrucii, la fiecare alegeri, că fiecare vot contează. Măria Ta, dacă mor 100-120 de oameni pe zi, înseamnă peste 3.000 de voturi lipsă. Adică un vot contează, dar 3.000 nu, te poți lipsi de ele? Pe bune, Majestate, dă-ne șansa să prindem Crăciunul în viață și votăm chiar și PNL-ul. Integral:
România trece la Covidul greu! Se taie 4 de zero, ca să raportăm doar câte-un caz La 15 ani de la denominarea leului, a venit rândul numărului zilnic de infectări cu Covid să treacă prin acest proces. Astfel, de azi înainte se vor tăia patru de zero din cifra zilnică. Măsura este menită să dea o lovitură avântului luat de Covid în țara noastră în ultima perioadă, a anunțat premierul. ”Ne apropiem de 10.000 de cazuri zilnic și e normal să luăm o decizie radicală”, a anunțat Ludovic Orban. ”Covidul va fi lipsit de vlagă de aici încolo, pentru că una este să anunți 10.000 de cazuri noi și cu totul altceva să spui «Azi avem un singur caz nou». Trecerea la Covidul greu ajută moralul populației, dar ne ajută și pe noi să ținem alegerile în decembrie.” Premierul a atras însă atenția că denominarea se aplică doar la numărul de infectări cu Covid, nu și la locurile din spitale. Integral:
Document oficial | În primele 8 luni de pandemie, statul român nu a ştiut pe ce secţii mor pacienţii cu COVID-19. “Nu se ştia decât că mureau”
Testele pentru COVID-19, lipsite de acurateţe: „Cele din ţară nu sunt 100% de încredere“ …. Pandemia face ravagii la nivel planetar şi, dacă mulţi şi-au pus speranţele în apariţia unui vaccin salvator, deocamdată, oamenii de ştiinţă se împiedică în rezolvarea problemelor create de testele PCR. Ele pot fi lipsite de acurateţe, după cum au explicat mai mulţi specialişti pentru „Adevărul“ încă din luna iulie. Iar cele care tocmai au fost aprobate pentru sportivii de performanţă din România, adică cele rapide, la un preţ derizoriu, au probleme şi mai mari, în ceea ce priveşte acurateţea lor. Despre aceste lucruri a vorbit la Digi Sport Andreea Moldovan, directorul medical al spitalului de boli infecţioase din Braşov. Ce a spus Andreea Moldovan? *
Cât de eficiente sunt testele rapide cu care Slovacia a verificat toată populația. Ce spune Iohannis Slovacia a folosit teste antigen, mai ieftine și mult mai rapide decât cele RT-PCR folosite în România. Acestea teste sunt folosite pe scară largă în țări precum SUA, Italia și India. Președintele Klaus Iohannis așteaptă concluziile din Slovacia. În momentul de față există trei feluri de teste pentru depistarea SARS-CoV-2:
Medic: Dintr-o criză sanitară, vom ajunge într-una umanitară, când pacienții cu alte boli nu vor mai avea loc în spitale … „Trebuie să ne asumăm măsuri care nu sunt populare, pentru că, altfel, riscăm să pierdem controlul. Dintr-o criză sanitară vom ajunge la o criza umanitară, în care oamenii nu vor mai avea loc în spital„, a declarat medicul. „Dacă nu vom implementa măsuri ferme, epidemia va accelera. Cu cât vom avea mai mulți pacienți pozitivi, cu atât viteza de transmitere va crește. Când numărul de persoane infectate este peste 8.000 cum a fost ieri, o parte din ei va determina creșterea numărului de bolnavi care vor ajunge la terapie intensivă. La 9000 cazuri, în două – trei săptămâni vom avea 300 – 400 de oameni care vor avea nevoie de terapie intensivă, vor veni deodată în număr mult mai mare decât al celor cu alte boli. Un pacient cu coronavirus necesită tratament de 3 – 4 săptămâni în terapie intensivă. Se va crea un dezechilibru foarte mare între pacienții cu coronavirus și cei cu alte boli. Trebuie să ne asumăm măsuri care nu sunt populare, pentru că, altfel, riscăm să pierdem controlul. Dintr-o criză sanitară vom ajunge la o criza umanitară, în care oamenii nu vor mai avea loc în spital”, a explicat medicul Radu Țincu. Integral:
Cu ce probleme se confruntă pacienții cu cancer: acces dificil la servicii decontate, dificultăți majore în comunicarea cu personalul medical, pacienții infectați cu COVID au prioritate la tratament Probleme la emiterea biletelor de trimitere și a rețetelor și la accesarea serviciilor medicale decontate, de multe ori bolnavii plătind încă o dată serviciile din buzunar, chiar dacă sunt asigurați, dificultăți majore în comunicarea cu personalul medical, lipsa de organizare de la nivelul spitalelor care efectuează testări COVID – ceea ce îngreunează accesul pacienților oncologici – și discriminarea față de pacienții infectați cu COVID, care au prioritate în fața celor oncologici. Sunt câteva dintre principalele dificultăți cu care se confruntă zilnic pacienții români care suferă de cancer. Dacă o parte dintre aceste probleme au venit odată cu pandemia, altele erau valabile și înainte. În perioada 30-31 octombrie a avut loc cea de-a douăsprezecea ediție a Conferinței Naționale a Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, eveniment care s-a desfășurat în mediul online. La discuții au participat peste 150 de pacienți cu diverse forme de cancer, specialiști și reprezentanți ai autorităților (Administrația Prezidențială, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, managerii centrelor regionale de oncologie, ai clinicilor de radioterapie, Institutului Marius Nasta, Societății Medicilor de Familie, specialiști în domeniul juridic, psihologic, nutrițional, ehealth). În cadrul discuțiilor purtate pe parcursul celor două zile, pacienții oncologici au adus în atenție o serie de probleme cu care se confruntă în ultimele opt luni (de la debutul pandemiei în România), probleme care, din nefericire, nu sunt unele noi, ci doar acutizate în actualul context. Potrivit președintelui Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer din România, Cezar Irimia, această listă de probleme este una consistentă, pacienții reclamând aspecte grave atât în privința accesului la investigații cât și la terapii.
Spital nou din Botosani, in care ar putea fi internati 120 de pacienti cu COVID-19, tinut inchis din cauza ca nu a fost racordat la utilitati Pana la 120 de pacienti COVID-19 ar putea fi tratati in noul Spital de ingrijiri si paliatie din Botosani pe care, in momentul de fata, autoritatile nu se grabesc sa-l deschida. Radu Mihalache, directorul adjunct al companiei care a facut lucrarea, spune ca intr-o luna-doua spitalul ar putea primi bolnavi, dar nimeni nu se implica. Spitalul echipat si dotat ar fi putut interna pacienti din vara, insa cladirea, construita din banii Companiei Nationale de Investitii (CNI), nu este racordata la utilitati, potrivit
Marele faliment sanitar organizat de premierul Orban și de președintele Iohannis ….. La
Studiu: Corneea ochiului uman poate sa reziste la infectarea cu SARS-CoV-2 Corneea ochiului uman poate sa reziste la infectarea cu noul
Parlamentul European si Consiliul, acord pentru conditionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept Negociatorii Parlamentului European si cei ai Consiliului au ajuns joi, 5 noiembrie, la un acord in ceea ce priveste conditionarea fondurilor europene de respectarea statului de drept in tarile membre UE. O conferinta de presa pe acest subiect va avea loc la ora 13:00 ora Romaniei. Anuntul a fost postat pe contul de
Marea Neagră ar putea deveni o mică Mare a Nordului, cu descoperirile sale de gaze- director Agenția pentru Resurse Minerale Descoperirile de gaze din Marea Neagră din zona României ar putea rivaliza cu cele anunțate recent de Turcia. Astfel, Marea Neagră ar putea deveni o mică mare a Nordului, însă în acest sens ar fi nevoie de investiții serioase și profitabile, a declarat joi Sorin Gal, director general în cadrul Agenției Naționale pentru Resuse Minerale (ANRM), cu ocazia unei conferințe organizate de Financial Intelligence. Sorin Gal consideră că pentru exploatarea gazelor din zona românească, ar fi nevoie de investiții de circa 6-7 miliarde de dolari, pentru a se ajunge la un vârf de producție anuală de 10 miliarde metri cubi. Gal a reamintit că au fost descoperite circa 200 de miliarde de metri cubi de gaze. Până acum, doar în explorare, s-au investit 3,5 miliarde de dolari, a spus Gal. Acesta consideră că o suprareglementare ar putea duce la reducerea competitivității acestor gaze și niciun investitor nu va merge mai departe dacă nu oține un profit considerabil. Din punctul de vedere al reprezentantului ANRM, Legea Offshore este un bună pe partea tehnică, “singurul lucru prost făcut” fiind capitolul legate de taxare și suprataxare. Dacă vor fi suprataxate, gazele din Marea Neagră nu vor fi competitive, iar pe piața internă, prețurile vor crește, a mai spus Gal, amintind și de faptul că zăcămintele din zona onshore sunt în declin natural. Reprezentantul ANRM a mai spus că runda a XI de licitații pentru 28 de perimetre petroliere a fost oprită pentru moment, deoarece ar fi descoperit suprapuneri de legislație între Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) și Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO). De aceea, partea onshore va fi separată de cea offshore. Practic, vor fi două runde de licitații, una la începutul anului viitor pentru 22 de zăcăminte onshore și alta doar pentru zăcămintele offshore. Integral:
Daniel Funeriu, despre depolitizarea inspectoratelor școlare prin concurs: „Discuția e greșită cap-coadă pentru că operează cu concepte aplicabile doar în rai. Soluția corectă în practică, dar nepopulară, este politizarea conducerii inspectoratelor „Orice “depolitizare” faci azi, puterea de mâine poate să politizeze la loc. Credeți că PSD se împiedică de așa ceva? Cu o conducere politizată a inspectoratelor oamenii știu clar cine e responsabil pentru bune și rele”, scrie fostul ministru al Educației Daniel Funeriu pe Facebook. În plus, întreabă el, „cum împiedici inspectorii școlari să aibă simpatii politice? E, probabil, neconstituțional.”…. Iată de ce: 1) ministrul învestit în baza unor alegeri democratice pune în practică politicile din programul de guvernare prin inspectorii școlari generali. Dacă aceștia îl sabotează, ministrul eșuează. Imaginați-vă un Miclea ministru cu inspectori puși în funcție de Pop sau Andronescu. Așa cum nu poți să faci băsism cu oamenii lui Iliescu sau iohannism cu oamenii lui Băsescu, nu poți să faci reforme cu antireformiști. 2) Orice “depolitizare” faci azi, puterea de mâine poate să politizeze la loc. Credeți că PSD se împiedică de așa ceva? Cu o conducere politizată a inspectoratelor oamenii știu clar cine e responsabil pentru bune și rele. 3) Cum împiedici inspectorii școlari să aibă simpatii politice? E, probabil, neconstituțional. 4) Ca să schimbi ceva într-un sistem atât de inerțial (și nimeni nu se îndoiește că trebuie schimbate multe) e nevoie ca cei care operează schimbarea să fie… mulți și să știe exact ce au de făcut din prima zi. Verticala puterii în sistem trebuie să acționeze rapid, unitar și eficient. Echipa trebuie pregătită din timp, în anii de opoziție, altminteri odată ajuns democratic la putere pierzi timp prețios făcând pedagogie cu subalternii. 5) Ceea ce e obligatoriu de făcut, și mult mai important, e depolitizarea și dezideologizarea procesului educațional. Copiii nu trebuie îndoctrinați! Administrarea trebuie să fie politică, ceea ce ajunge la copii trebuie să fie apolitic (cu o excepție: copiii trebuie să știe că regimurile naziste și comuniste au fost criminale). Cât am fost în funcție mi-am asumat clar că numesc inspectori care au două caracteristici:1) sunt loiali agendei reformiste, deci agendei politice a guvernului 2) sunt foarte buni profesioniști. Asta am și făcut. Am respins, cu mult scandal intern, multe propuneri politice venite din teritoriu, unele le-am acceptat. Ca să vedeți că am dreptate, faceți acum un exercițiu simplu și răspundeți la întrebarea: aș fi putut să fac bacul cu camere dacă îi aveam inspectori pe oamenii lu’ madam’ Andronescu, experți în sabotat? Obișnuiți-vă cu ideea că aveți fix ce votați. Așa e și normal în democrație. Sunt și azi mândru de inspectorii “mei”, cu care am fost o adevărată echipă de profesioniști și pe care am apărat-o cu dinții de tâmpițeii din partid. În genere mitul “specialistului” mi se pare de o supremă aroganță în context politic. Cine sunt eu să decid că X sau Y e specialist dacă poporul votează să fie condus de X sau Y? Pot eu să mă opun votului poporului care vrea să fie condus de un plagiator? Integral:
Medic: Din punctul meu de vedere, măsurile luate în zonele roșii au eșuat în controlul pandemiei …. „
Ce este sindromul „Long COVID”. Cercetătorii au descoperit o nouă manifestare a bolii Plămânii persoanelor decedate din cauza COVID-19 prezintă o serie de leziuni persistente şi extinse în majoritatea cazurilor, potrivit unui studiu publicat în revista Lancet, scrie Reuters, potrivit 
2020: „căpşunari“ vs „gulere albe“: Remiterile sunt duble faţă de investiţiile străine. În ultimii 10 ani românii din străinătate au trimis acasă 37 mld. euro, faţă de 34 mld. euro ISD Românii din străinătate au trimis acasă, în primele opt luni din 2020, 2,3 mld. euro, în vreme ce investiţiile străine directe au fost de 1,4 mld. euro, dacă adăugăm creditele intragrup, şi de 994 mil. euro, dacă socotim doar participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit). Prin urmare, românii care lucrează în străinătate, huliţi în ultimele luni pentru că „au adus covidul în ţară“, detestaţi pentru că nu-şi plătesc taxele aici, dar „votează cu Iohannis“, ridiculizaţi pentru că se vând ca „sclavi“ pe moşiile de sparanghel ale altora au rămas, în ciuda pandemiei, cei mai mari investitori „străini“ în România. Şi graţie banilor lor, cursul leu/euro s-a depreciat nesemnificativ, cu doar 2% de la începutul anului până la final de octombrie, iar deficitul de cont curent rămâne finanţabil. În ultimii zece ani, românii din străinătate au trimis acasă 37,3 mld. euro, faţă de 34,5 mld. euro, cât au însemnat soldul investiţiilor străine, potrivit datelor BNR, prelucrate de ZF. De asemenea, de la aderarea României la UE, la 1 ianuarie 2007, românii care au avut libertatea de a călători şi de a lucra în afara ţării au trimis acasă (până în august curent) 56,8 mld. euro. Integral:
Cresc facturile la energie electrica. A intrat in vigoare ordinul ANRE care mareste taxa de cogenerare cu peste 40% A intrat in vigoare Ordinul Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (
EXCLUSIV Mesajul Comisiei Europene către România: Finanțăm proiecte pe gaze, dar nu tot ce vreți voi. Apelați și la banii privaților! În contextul în care Comisia Europeană apasă tot mai tare pe pedala decarbonizării, România este cuprinsă de o adevărată frenezie a gazului. Vrem mii de MW instalați în noi centrale electrice, mii de kilometri de conducte ca să racordăm toata țara, și mai vrem să le facem cu bani europeni, nerambursabili, în special. Accesul la miliardele de euro de la Bruxelles îl avem, în teorie, pentru proiecte energetice care să implice și gazul, dar un mesaj chiar de la vârful Comisiei ne mai aduce puțin cu picioarele pe pământ…… “În paralel, Consiliul și Parlamentul European lucrează la un acord asupra diferitelor instrumente bugetare ale Cadrului Financiar Multianual. Sper că în următoarele luni să fie agreată o soluție consistentă referitoare la ce investiții legate de gaze să fie finanțate și cum. Este deja clar că instrumentele bugetare permit finanțarea proiectelor care au legătură directă cu decarbonizarea sau gazele verzi, dar și a adaptării infrastructurii pentru ele. Mai departe, utilizarea gazului natural care nu este însoțită de o scădere a emisiilor sale, va va juca un rol din ce în ce mai redus în mixul energetic al statelor membre și va fi înlocuită din ce în ce mai mult cu gazele decarbonizate și regenerabile. Eu cred că deciziile viitoare ar trebui să fie ghidate de obiectivul neutralității climatice, reflectând în același timp startul diferit al fiecăruia și principiul utilizării resurselor publice acolo unde acestea aduc cea mai mare valoare adăugată. În acest context, pe o piață competitivă, energia electrică pe bază de gaze naturale este în primul rând responsabilitatea sectorului privat. La fel, viabilitatea financiară a investițiilor în infrastructura de gaz depinde în mare parte de autoritățile naționale de reglementare, care stabilesc tarife ce reflectă costurile. Pe de altă parte, sprijinul național și european pentru termoficarea și încălzirea inviduală vor aduce beneficii legate de calitatea aerului în măsura în care gazele naturale înlocuiesc cărbunele și păcura. Durata de viață a echipamentelor, în acest caz cazane pe caz, este mult mai scurtă decât cea a infrastructurii sau a producției de energie electrică, ceea ce implică un risc mai redus de depreciere a activelor (stranded assets în original – n.red.). Astfel de investiții ar trebui combinate cu renovarea extinsă a clădirilor și cu modernizarea rețelelor termice, pentru a se minimiza cererea de gaz și, eventual, pentru a pregăti terenul pentru electrificare și gazele decarbonizate”. De ce e importantă pentru noi scrisoarea lui Timmermans Autoritățile de la București sunt cuprinse de o frenezie a gazului, asta după ce, culmea, mulți ani de zile a fost întârziat debutul exploatării gazelor din Marea Neagră, exact din motive care țin de legislație. Abia acum, pe lângă intenția de a se relua proiectul Neptun Deep, abandonat de americanii de la Exxon, doar prin participarea Romgaz și Petrom, se tot vorbește despre noi și noi proiecte de gaze naturale, deși de ani de zile ni s-a spus să ne grăbim pentru că această resursă care este tot fosilă va fi descurajată de politicile europene. Pe lângă proiecte de mii de MW instalați în centrale pe gaze, inclusiv în cogenerare eficientă, (doar pe mecanismul 10d se aude de proiecte de circa 5.000 MW) se tot vorbește despre extinderea rețelei de distribuție a gazelor naturale, ba chiar și racordarea a devenit gratuită (și obliagtorie pentru distribuitori) în încercarea de a racorda cât mai mulți utilizatori la rețelele de gaze naturale. Integral: 
SCANDAL „Greșeala” din Parlament care-i poate ajuta pe pedofilii violatori. Cine a comis „eroarea” …. 108 organizații neguvernamentale au atras atenția că modificarea unui articol din Codul penal ar permite ca unele dosare penale care fac referire la traficul de minori și la pornografia cu minori să fie închise. Legea care a diminuat termenul de prescripție pentru infracțiunile de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, a trecut de Consiliul Legislativ, de Ministerul Justiției, de Curtea Constituțională a României și, în final, de Președinția României, fără ca cineva să repare periculoasa schimbare. „Niciuna dintre instituțiile menționate nu a contestat faptul că legea modifică mai mult decât ceea ce era menționat în expunerea de motive și, totodată, elimină nejustificat din cuprinsul art. 154 alin.(4) Cod Penal referirile la trafic de minori și pornografie infantilă. Efectele acestei modificări vizează reducerea prescripției răspunderii penale, sau, altfel spus, achitarea inculpaților care nu sunt condamnați definitiv în termenul prevăzut de norma penală generală.“, se arată în scrisoarea celor 108 organizații neguvernamentale. Articolul 154, alinatul 4 din Codul Penal, prevedea în forma sa anterioară că „în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, al celor de trafic şi exploatare a persoanelor vulnerabile, precum şi al infracţiunii de pornografie infantilă, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major.” Legea recent promulgată elimină menționarea clară a celor două infracțiuni. Atfel, în forma nouă, Codul Penal prevede că „cu excepția infracțiunilor prevăzute la art.218 [violul] și 220 [act sexual cu un minor], în cazul infracţiunilor contra libertăţii şi integrităţii sexuale, săvârşite faţă de un minor, termenul de prescripţie începe să curgă de la data la care acesta a devenit major. Dacă minorul a decedat înainte de împlinirea majoratului, termenul de prescripţie începe să curgă de la data decesului.” Prin eliminarea infracțiunilor de trafic de persoane și pornografie infantilă din cuprinsul art. 154 alin.(4) unele dosare de trafic de minori și pornografie infantilă vor putea fi închise, pentru că unele dintre acestea ar putea fi considerate prescrise. România, sursa principală pentru traficul de persoane din Europa Modificarea a stârnit reacții negative dinspre societatea civilă, în condițiile în care România este una dintre principalele surse de oameni traficați pentru sex sau muncă în Europa, arată
Salariile bugetarilor şi pensiile vor depăşi veniturile fiscale ale ţării în 2021 ….. „În 2021, se atinge apogeul istoric: salariile publice (12,2%) şi pensiile (15,2%) vor însuma 27,5% din PIB – în timp ce veniturile fiscale sunt estimate a fi 26,7% din PIB”, scrie cursdeguvernare.ro. Din analiza datelor raportate Comisiei Europene reiese că: în 1995 (cu fosta economie comunistă spulberată de lipsa de competitivitate şi de pieţe, cu mii de fabrici închise şi mii de întreprinderi aflate în degringoladă), salariile din sfera publică reprezentau 6,7% din PIB, pensiile reprezentau 9,2% din PIB, iar veniturile fiscale reprezentau 27,8% din PIB; în 2020, salariile publice costă 12,45% din PIB, pensiile de toate felurile urcă la 13,42% din PIB, iar veniturile fiscale (admiţând că ele chiar vor putea fi plătite de companiile care beneficiază de amânare), se situează la 26,4% din PIB: adică toate veniturile fiscale sunt, în 2020, cheltuite aproape exclusiv pe salariile din sectorul public şi pe pensiile de toate felurile. Integral:
Analiză
Avertismentul unor cercetători francezi: Cel de-al doilea val al epidemiei de coronavirus din Europa nu va fi ultimul Al doilea val al epidemiei de COVID-19 cu care se confruntă în prezent Europa nu va fi probabil ultimul şi ne putem aștepta la ”mai multe valuri succesive la sfârşitul acestei ierni” şi în primăvara anului viitor, a apreciat Consiliul ştiinţific care consiliază guvernul francez, potrivit Agerpres, care citează AFP. „Avem, aşadar, multe luni în faţă cu o situaţie extrem de dificilă”, a avertizat organismul responsabil cu consilierea guvernului francez, în ultima sa notificare. Postată online la sfârşitul săptămânii, notificarea este datată luni, 26 octombrie, cu două zile înainte de anunţul preşedintelui Emmanuel Macron cu privire la o nouă carantină instituită după apariţia celui de-al doilea val de COVID-19. „Este foarte dificil de prezis cât va dura cel de-a doilea val, deoarece depinde chiar de virus, de mediul său climatic, de măsurile care vor fi luate pentru a limita circulaţia virusului, de acceptarea lor şi, prin urmare, de impact”, scrie Consiliul ştiinţific. „Putem trasa o ipoteză a unei ieşiri din al doilea val la sfârşitul acestui an sau la începutul anului 2021. Această ieşire ar trebui să fie însoţită de o revenire a circulaţiei virusului la un nivel foarte controlat (maximum 5.000 până la 8.000 de noi contaminări zilnice)”, precizează organismul. Prin anunţarea de noi restricţii cel puţin până la 1 decembrie, preşedintele Emmanuel Macron a precizat că obiectivul este să se ajungă la „circa 5.000” de cazuri de contaminări zilnic, faţă de între 40.000 şi 50.000 în prezent. …. „
Întrebările țintite ale unui doctor în sănătate publică pentru politicieni, în prag de alegeri …. Pentru că durata de atenție a politicienilor este scurtă – și nu e nicio ironie, trăim într-o lume în care toți suferim de deficit de atenție -, mă voi referi la două întrebări pe care le-aș adresa oricărui partid politic care vizează guvernarea. Răspunsurile la aceste două întrebări aș vrea să le văd clarificate în programele de guvernare, iar pe baza lor, mă pot pronunța dacă un partid sau altul are gânduri serioase de reformă ori își propune doar cosmetizarea unui sistem profund ineficient, inechitabil și inaccesibil. 1. Care este viziunea partidului cu referire la finanțarea sistemului de sănătate? Știm deja că sistemul de sănătate este subfinanțat, dar și că resursele existente sunt frecvent cheltuite fără cap. Dar înainte de a discuta ce este cheltuit, sistemul de sănătate trebuie să-și pună serios problema analizării actualului mod de finanțare. …. Sumele colectate sunt tot mai mici (scăderea populației active, emigrație, contracte de muncă la negru), în timp ce creşte numărul celor care au nevoie de îngrijiri medicale. Așadar, întrebarea-cheie este: cât mai putem merge așa? Cum vor răspunde programele de guvernare acestei provocări? …. Apropo de acest subiect, ne-ar mai interesa un lucru.
Risc ridicat de deces Covid-19: bărbați cu boli de inimă, femei cu imunitate scăzută Institutul Național de Sănătate Publică
România analfabetă: cu școlile încuiate și mall-urile larg deschise, pe contrasensul istoriei. Închiderea parcurilor pe timp de noapte, lovitura de grație dată Covid Aproape toată Europa intră în lockdown ca să oprească valul de infectări cu Covid, dar își ține școlile și business-urile deschise pentru sănătatea economiei, a elevilor și a părinților. România Educată, cu ochii pe sondaje, și-a ferecat școlile și condamnat copiii la educație second-hand. Suntem pe un contrasens istoric și vom plăti scump deciziile luate doar cu gândul la alegeri. În locul deciziilor bărbătești, premierul Orban se umple de ridicol, propunând închiderea parcurilor pe timp de noapte la nivel național. Desigur, știm cu toții că noaptea, la 5 grade și sub blândul vânt de noiembrie, în parcuri se dezlănțuie adevărate petreceri care dublează rata infectării. Practic, guvernul a găsit marile focare de infecție: școlile și parcurile (doar noaptea). Doar nu credeați că infecția se transmite în mall-urile supraaglomerate, în metroul ticsit sau instituțiile de stat în care angajații sunt obligați să vină degeaba la muncă, deși ar putea foarte bine să lucreze măcar parțial de acasă. De fapt, discuția aberantă despre închiderea parcurilor reflectă perfect modul în care Guvernul Orban doar mimează implicarea în decizie, prin adoptarea unor măsuri aparent dure, dar complet inutile, ineficiente și care nu supără pe nimeni. În cazul școlilor, România e calul breaz al Europei. E complet absurd modul în care guvernul acceptă închiderea școlilor, deși toate datele interne și externe arată că pericolul e minim în educație. Executivul s-a derobat de responsabilitate, a pasat-o convenabil la autoritatea locală, în loc să țină cu dinții de obiectivul zero de a ține școlile deschise în siguranță. Dezavantajele economice și sociale ale închiderii școlilor sunt semnificative. Iată câteva dintre ele: – e un nonsens economic. Pierderi pe linie: ecosistemul din jurul școlilor pierde, bugetul de stat pierde (pentru că trebuie să plătească concediile părinților forțați să stea acasă), mediul privat pierde (pentru că mulți părinți stau acasă și au o productivitate scăzută); – din punct de vedere social, această închidere prelungită se transformă într-un coșmar pentru copii și părinți. Copiii pierd etape esențiale din educație, pierd cadența socializării și a dezvoltării relațiilor interpersonale, cu efecte nocive pe termen lung. Părinții obligați să stea non-stop acasă se deprofesionalizează, își reduc productivitatea, sunt afectați din punct de vedere psihic de prizonieratul pe termen lung Toate statele europene au înțeles că închiderea școlilor nu e deloc o soluție după dezastrul din primul val. Și fac tot posibilul să aibă o școală cât mai apropiată de normal. În schimb, confruntate cu creșterea rapidă a infecțiilor, statele vecine au luat decizia dureroasă, dar corectă: un lockdown scurt, soft sau dur, care să elimine exact focarele reale de care vorbeam mai sus: mall-uri, aglomerația din mijloacele de transport în comun, restaurante. Plus investiții masive în testare și întărirea sistemului sanitar. La noi e exact invers. Nu doar că școala a devenit victima de serviciu a deciziilor guvernamentale, dar calitatea educației se degradează rapid. Ultima găselniță, care nivelează totul în jos, e renunțarea la teze și olimpiade, adică recunoașterea implicită a unui eșec de proporții….. 
De ce lupta împotriva spălării banilor este pe butuci în România. ”Oficiul stă pe un munte de informații financiare” În ultimii doi ani, nu a fost trimis în instanță niciun dosar plecat de la informările Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, potrivit datelor oferite de Parchetul General. Procurorii dau vina pe calitatea informațiilor primite. Oficiul se apără și spune că trimite anual peste o mie de informări și că, totuși, au fost trimise în judecată 19 dosare. Numele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) a intrat recent în atenția opiniei publice după scandalul Laurențiu Baranga. Numit șef al acestei instituții, cu rang de secretar de stat, colecționar de titluri academice, Baranga a demisionat când s-a aflat că își falsificase diploma de bacalaureat. Pentru a evalua eficiența acestui organism, Libertatea a întrebat Parchetul General câte informări ale acestei instituții s-au finalizat cu dosare în instanță și condamnări. Răspunsul a fost pe măsura suspiciunilor: în 2019 și în primele zece luni ale acestui an, procurorii nu au trimis în judecată niciun dosar pe baza informărilor venite de la ONPCSB. Întrebat cum explică acest record de ineficiență, vicepreședintele oficiului, Constantin Aprodu, susține că au fost trimise totuși în instanță 19 dosare, că se trimit aproape o mie de notificări pe an și că responsabilitatea pentru valorificarea informațiilor revine procurorilor și polițiștilor. Comisia Europeană a criticat frecvent România pentru lipsa de eficiență în combaterea spălării banilor, iar în această vară, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a condamnat ţara noastră la plata unei amenzi de 3 milioane de euro, pentru că nu a transpus complet, în termenul prevăzut, o directivă din domeniu. ONPCSB este o unitate de informații financiare subordonată Guvernului, a cărei principală misiune este descoperirea celor care vor să introducă în circuitul financiar bani obținuți din activități ilegale. Pentru prevenirea și combaterea acestui fenomen, băncile au primit dreptul de a monitoriza orice tranzacție financiară suspectă, pe care o raportează apoi oficiului. Peste 10.000 de euro în interiorul țării și peste 15.000 de euro la transferurile externe. … “Această instituție stă pe un munte de informații financiare, tot ce mișcă în circuitul banilor de pe teritoriul României ajunge la oficiu. Teoretic, instituția are o putere fantastică”, ne explică, sub protecția anonimatului, un procuror care cunoaște oficiul. …
Actorii principali din dosarul 10 august: Pensionați, în dizgrația partidului sau la închisoare Ce fac astăzi cei implicați în dosarul intervenției în forță în cazul protestelor organizate de dispora în urmă cu doi ani? Trei responsabili din Jandarmerie s-au pensionat subit, Carmen Dan își consumă ultimile luni de mandat ca senator, prietena Gabrielei Firea a fost angajată la primărie, iar Liviu Dragnea, autorul teoriei loviturii de stat este încarcerat la Rahova. Premierul Ludovic Orban, într-un
Mai multe proiecte imobiliare controversate aprobate de administrația Firea în ultimele zile de mandat: Un bloc de 6 etaje pe Calea Victoriei, vizavi de Casa Vernescu, unul de 4 etaje pe Kiseleff și un bloc similar pe Aviatorilor Administrația Firea a aprobat în ultimele zile de mandat, după alegerile de pe 27 septembrie, mai multe proiecte imobiliare controversate. Este vorba despre un bloc de 6 etaje pe Calea Victoriei, între 6 clădiri monument istoric, un bloc de 4 etaje pe Șoseaua Kiseleff, în locul unei case superbe demolate în 2010, în baza unei autorizații emise ilegal de fostul primar Sorin Oprescu, două blocuri de 4 etaje, unul pe Calea Moșilor zona veche și unul pe strada Docenților, ambele zone protejate, un bloc de 4 etaje pe bd. Aviatorilor. Planurile urbanistice se află în dezbatere publică până aproape de finalul lunii noiembrie, apoi trebuie să fie discutate de Consiliul General, ultimul pas înainte de aprobare. Nicușor Dan și noul Consiliu General trebuie să decidă ce se va întâmpla cu ele. Calea Victoriei 192 A – un bloc de 6 etaje între 6 clădiri monument istoric, vizavi de Casa Vernescu Proiectul imobiliar avizat prevede construirea unui bloc cu 3 subsoluri, parter și 6 etaje pe Calea Victoriei 192 A, între 6 clădiri monument istoric. Înălțimea maxim admisă în zonă este de 16 m, iar blocul avizat de administrația Firea are o înălțime de 26,5 m. Avizul de urbanism a fost dat de fostul arhitect șef Ștefan Dumitrașcu pe 1 octombrie 2020, practic după alegeri, iar referatul de aprobare a fost semnat de Gabriela Firea pe 6 octombrie…. Bloc de 4 etaje pe Șoseaua Kiseleff 39 Proiectul imobiliar propune construirea unui bloc de 4 etaje, în locul casei interbelice demolate în 2010, în baza unei autorizații emise ilegal de fostul primar Sorin Oprescu. Instanța a anulat autorizația în 2012, la cererea Asociației Salvați Bucureștiul, dar casa era deja demolată. …. Aviatorilor 58 – bloc de 4 etaje pentru Sorin Crețeanu Proiectul imobiliar avizat de Primăria Capitalei prevede construirea unui bloc de 4 etaje pe bd. Aviatorilor 58. Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef, Ștefan Dumitrașcu, pe 8 octombrie 2020. Bulevardul Aviatorilor este zonă protejată, iar înălțimea maxim admisă este de 16 m….. Calea Moșilor 60 – un bloc de 4 etaje Proiectul imobiliar avizat de administrația Firea prevede construirea unui bloc de 4 etaje pe Calea Moșilor 60, înălțimea maximă fiind de 16,6 m. Terenul se află în zona protejată Calea Moșilor, înălțimea maxim admisă fiind de 13 m. Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 29 septembrie 2020, după alegeri. Inițiatorul proiectului este Laser Mania, iar proiectant CPCP Studio. Bloc de 4 etaje pe strada Docenților Avizul de urbanism a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 30 septembrie 2020. Inițiatorul proiectului este Engage Investments, iar proiectant KXL Studio. Terenul se află în zona protejată Parcelarea Jianu, iar înălțimea maxim admisă este de 13 m. Avizul de urbanism a fost dat pe 30 septembrie 2020…. Blocuri de 11 etaje pe bd Mărășești 2 – în spatele Bibliotecii Naționale Planul urbanistic prevede construirea unui ansamblu de blocuri cu înălțimi cuprinse între 4 și 11 etaje pe bd. Mărășești nr. 2, în spatele Bibliotecii Naționale. O parte din teren este zonă protejată, pe bd. Mărășești fiind mai multe clădiri construite în urmă cu peste 100 de ani . Avizul de urbanism pentru proiect a fost semnat de arhitectul șef Ștefan Dumitrașcu pe 22 septembrie 2020. Integral:
FOTO
Alstom va furniza trenurile noi Metropolis pentru Magistrala 5 de metrou Companiei Alstom i-a fost atribuit un contract de către Metrorex SA, operatorul reţelei de metrou din Bucureşti, pentru a asigura un total de până la 30 de trenuri Metropolis pentru noua Magistrală 5, livrate în două tranşe. Valoarea contractului pentru primele 13 trenuri este de peste 100 de milioane EUR. Acest contract poate fi extins cu opţiunea de livrare a încă 17 trenuri, pe baza unei comenzi din partea beneficiarului, valoarea totală a proiectului putând ajunge la 240 de milioane EUR, conform unui comunicat trimis redacţiei. Primul tren va fi livrat în mai putin de 29 de luni şi va circula pe prima secţiune a Magistralei 5 de metrou, aflată deja în serviciul comercial. Celelalte 12 trenuri ale primului lot vor fi livrate imediat dupa omologarea primei unitati, urmand ca lotul optional de 17 unitati sa fie livrat pe baza unei cereri ferme din partea operatorului bucurestean. Gabriel Stanciu, directorul general al companiei Alstom pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova: “Suntem foarte mândri de acest contract, deoarece vom vedea trenuri Alstom pentru prima oară în circulaţie în România. Competenţa de clasă mondială a Alstom în materie de soluţii pentru metrou este apreciată în întreaga lume de peste 30 de ani, iar acum şi pasagerii metroului bucureştean vor putea beneficia de ea. Suntem bucuroşi să vedem că este recunoscută în România şi expertiza Alstom în producţia de trenuri, nu doar cea de mentenanţă a materialului rulant.” Fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală şi asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi. Trenurile au o configuraţie specifică, personalizată pentru metroul din Bucureşti: caroserie din oţel inoxidabil, 114 metri lungime şi trei metri lăţime, asigurând o capacitate totală de 1.200 de pasageri/ tren. Configuraţia finală, culorile şi finisajele vor fi complet personalizate în conformitate cu cerinţele clientului, în etapa de proiectare. Trenurile vor fi echipate cu tehnologia CBTC la bord, pentru a fi compatibile cu cea mai modernă tehnologie de semnalizare din calea de rulare. Integral:
Judeţul din România cu 400 de kilometri de şosele din pământ. Are printre cele mai proaste drumuri din ţară Botoşaniul este unul dintre judeţele cu cea mai proastă infrastructură rutieră din România. Aproape jumătate din şoselele Botoşaniului sunt pietruite. Din cele asfaltate, mai bine de 15% sunt într-o stare jalnică. Mai mult decât atât, judeţul Botoşani are aproximativ 400 de kilometri de drumuri de pământ. … Drumurile proaste ţin efectiv în izolare judeţul, dar şi comunităţi întregi. Din cauza infrastructurii nici investitorii nu se înghesuie iar transporturile au de suferit către vămile cu Ucraina şi Republica Moldova. Conform datelor statistice Botoşaniul este unul dintre judeţele cu cea mai proastă infrastructură rutieră, un teritoriu pe unde nici nu şofer nu şi-ar dori să conducă. În jur de 400 de kilometri de drumuri de pământ Statisticile privind situaţia judeţului Botoşani din punct de vedere al infrastructurii rutiere sunt mai mult decât grăitoare. Botoşaniul are în jur de 2500 de kilometri de drumuri, de diferite categorii. Cele mai numeroase sunt drumurile comunale. Mai precis reprezintă undeva la 60% din totalul infrastructurii rutiere a judeţului. Partea tristă este că majoritatea drumurilor comunale sunt neasfaltate. Mai puţin de jumătatea dintre acestea sunt pietruite la anumite intervale, mai ales în preajma campaniilor electorale. Cele mai multe drumuri comunale sunt însă din pământ, şosele pentru căruţe în cel mai bun caz. …. Conform unei statistici naţionale din anul 2018, Botoşaniul se afla în topul judeţelor cu drumuri de pământ. Mai precis, avea 423 de kilometri de şleauri. Situaţia s-a mai îmbunătăţit, statistic, după asaltarea drumului naţional de pământ de la Rădăuţi Prut la Manoleasa. Asta înseamnă că numărul kilometrilor de şosele făcute efectiv din pământ a scăzut undeva sunt 400 dar tot se menţine la un nivel incredibil pentru anul 2020. Majoritatea comunelor au un număr impresionat de uliţe catalogate drept drumuri comunale şi care la prima ploaie de toamnă devine adevărate mlaştini, prin care nici măcar pietonii cu cizme de cauciuc nu se avântă. Practic, preferă şanţurile decât drumul nămolos. Ţinutul gropilor din asfalt Din procentul de 40% reprezentat de şosele asfaltate, în jur de 15% sunt greu practicabile. Efectiv sunt pline de gropi. Pe tronsonul Blândeşti-Suliţa-Dracşani, de exemplu, drumul judeţean, statistic asfaltat, este o adevărată castastrofă. Sunt zone cu gropi din metru în metru, fără ca şoferii să le poată evita. Din restul de drumuri asfaltate, alte în jur de 30 de procente sunt reprezentate de drumuri practicabile dar destul de proaste. Cea mai dificilă situaţie este pe aşa zisul drum strategic, peste 60-65 de kilometri plini de gropi şi hârtoape. Integral: 
„Spitalul groazei“ din Ploieşti nu se dezice. Patru ventilatoare, vitale pentru pacienţii COVID-19, uitate într-o magazie Iulian Dumitrescu, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, a anunţat că a găsit patru ventilatoare necesare pentru a-i menţine în viaţă pe bolnavii cu forme grave de COVID într-o magazie a Spitalului Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Reacţia lui Dumitrescu vine în contextul în care Consiliul Judeţean Prahova a alocat vineri aproximativ 4 milioane de lei la respectiva unitate medicală. Astfel, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat şi noul director al SJU Ploieşti, Bogdan Nica, a explicat că sumele alocate acum n-ar fi trebuit să reprezinte o problemă. ”Am alocat sumele necesare pentru instalarea de prize de oxigen la paturile de la Secţiile Pneumo şi Boli Infecţioase.
Epopeea spitalului modular de la Iași: plângeri penale, acuzații de spionaj, improvizații și Terapie Intensivă nefuncțională după 7 luni de promisiuni Astăzi ar putea fi date în folosință primele 6 paturi de ATI de la celebrul spital modular din Iași, sau cel puțin așa
Colectiv, 5 ani degeaba. Fosta fabrică ”Pionierul” tot fără autorizație ISU, niciun ban recuperat La cinci ani de la tragedia de la „Colectiv” putem spune că timpul a trecut fără rost. Incinta unde s-a petrecut nenorocirea care a luat viețile a 65 de tineri nu are nici astăzi autorizație de securitate la incendiu. ISU i-a dat o amendă în 2016. Firmele care au închiriat spațiile din strada Tăbăcari, sector 4 și își desfășoară nestingherite activitățile. Plătesc în continuare chirie proprietarului deranjat de lumânările depuse an de an în memoria celor morți la poarta fostei fabrici. Proprietarul clădirilor a primit o singură amendă pentru lipsa autorizației în cinci ani. Nu o deține nici acum. Până anul trecut, un afiș mare anunța acest lucru la poartă: „Imobil fără autorizație de securitate la incendiu”, erau avertizați cei care ar fi dorit să închirieze un spațiu. Anul acesta afișul a fost îndepărtat. Nu pentru că autorizația ar fi obținută între timp, ci pentru că pe nimeni nu mai interesează în ce condiții își desfășoară activitatea chiriașii locului. Păzită de portari tip „cerberi” fosta fabrică Pionierul este astăzi mai sigură decât o unitate militară. Nimeni nu trece de bariera și poarta grea de fier fără să fie interogat de santinelele de la poartă. Dacă reușești totuși să te strecori, alți vigilenți stau zi și noapte cu ochii pe fostul club Colectiv, pentru a nu fi fotografiat sau filmat- imaginea afacerii nu trebuie să aibă de suferit…..Am întrebat Inspectoratul pentru Situații de Urgență (ISU) care au fost măsurile luate în ultimii 5 ani pentru ca fosta fabrică să intre în legalitate. ISU ne-a asigurat că în acest timp au efectuat „verificări/controale în domeniul situațiilor de urgență, la operatorii economici care-și desfășoară activitatea în incinta fostei fabrici Pionierul SA, respectiv proprietarul acesteia, la finalul cărora au fost luate măsurile necesare, prin aplicarea sancțiunilor contravenționale, în limitele competențelor legale”, se arată în răspunsul redactat în limbaj de lemn de reprezentanții ISU. Așadar, aceștia susțin că și-au făcut treaba și au verificat firma. Sursele noastre spun însă că în 5 ani, proprietarul Pionierul SA a fost sancționat o singură dată, în anul 2016, pentru că nu avea autorizație de securitate la incendiu. Au mai fost câteva controale la firmele care au închiriat spații mai mari în incintă și ele fără autorizații în caz de incendii. Am întrebat și primăria Sectorului 4 ce măsuri a luat împotriva firmelor chiariașe care au adus modificări interioare spațiilor fără autorizație de construire de la primărie. Potrivit obiceiului, nu am primit niciun răspuns de la instituția condusă de primarul Daniel Băluță. De altfel, clădirile și terenul în suprafață de 15.000 metri pătrați din strada Tăbăcari nr. 7
Ancheta DNA: Un fost secretar de stat condamnat pentru coruptie, mare sef la Autoritatea Rutiera, desi judecatorii i-au interzis ocuparea unor functii publice Directorul general adjunct in cadrul Autoritatii Rutiere Romane (A.R.R.), Alin Tucmeanu, este cercetat de procurorii
Un medic din Franța face acuzații grave după ce tatăl i-a murit în spitalul din Sibiu: “Îmi spunea că este lagăr de exterminare” …. Mircea Rebegel avea 71 de ani. La sfârșitul lunii septembrie, bărbatul s-a simțit rău și a fost internat la secția de hematologie a spitalului din Sibiu. La sosirea în spital rezultatul testului COVID a fost negativ, dar pacientul a contactat virusul după internare. Pe data de 8 octombrie a fost transferat pe secția de boli infecțioase. Familia a ținut legătura prin telefon cu pacientul, care s-a plâns în permanență de felul în care era tratat. Tudorița Rebegel, soția pacientului decedat: “Îmi spunea că e lagăr de exterminare și voia să vină acasă”. Theodor Rebegel, fiul pacientului decedat: “Vorbeam cu el telefon și spunea că îi e sete, că are gura uscată, că nu trece nimeni pe la el și spunea că este lagăr de exterminare”….. Fiul pacientului, medicul Theodor Rebegel, spune că din foaia de externare reiese că tatăl său nu a primit tratament adecvat pentru COVID-19. Mai mult, medicii au spus familiei că bărbatul se află în comă când a murit. Însă o fotografie făcută de ruda care a venit să-l identifice contrazice acest lucru. Theodor Rebegel: “Era cu ochii larg deschiși și cu fața crispată după o gură de oxigen. Un om care moare în comă, pur și simplu nu ține ochii deschiși larg și cu fața crispată”. La externare, contrar procedurilor COVID-19, familia a primit înapoi hainele decedatului. Theodor Rebegel, fiul pacientului decedat: “De neconceput! Haine, cu fluide biologice de la un om cu Covid să le trimită la o bătrână acasă și la fosta mea cumnată care are sechele de tuberculoză. E un risc enorm ce au făcut cei de la boli infecțioase din Sibiu”…. Andreea Ștefan, purtător de cuvânt al Prefecturii Sibiu: “S-a încercat hrănirea sa pe cale orală, cu atenție, în limita toleranței, din cauza tulburărilor de înghițire, pacientul înecându-se la fiecare încercare de a-l hrăni.” Medicul Theodor Rebegel neagă că tatăl său avea probleme de înghițire: Eu am vorbit cu el. Nu a avut niciodată probleme de deglutiție. Toate sunt invenții. Și pe foaie de externare nu scrie nimic. Integral:
Dragoş Dragoteanu, Euroest Invest:
Te poți îmbolnăvi de COVID a doua oară? Ce înseamnă cazurile de reinfectare cu noul coronavirus ..… Un bilanț la care lucrează agenția de știri olandeză BNO News a înregistrat 24 de cazuri la nivel global până pe 16 octombrie. Primul caz confirmat, un bărbat de 33 de ani din Hong Kong, a fost raportat în august. Testul lui a ieșit pozitiv în martie, având simptome ușoare de COVID-19 și a efectuat alte două teste câteva săptămâni mai târziu, care au ieșit negative. La 4 luni și jumătate distanță de primul eveniment, a ieșit pozitiv din nou, deși nu avea simptome. Singura persoană de care se știa că a murit din cauza reinfectării era o femeie de 89 de ani din Olanda, care făcea și un tratament de chimioterapie pentru o formă rară de cancer al celulelor albe. Cum se distinge un caz de reinfectare de unul de boală prelungită? Pentru a demonstra reinfectarea, oamenii de știință trebuie să izoleze vinovatul microbian de fiecare dată, să testeze amprenta genetică și să arate că fiecare infectare a fost cauzată de o tulpină diferită de SARS-CoV-2. Este neobișnuită reinfectarea cu un virus? Deloc. Doar unele virusuri, precum cel care provoacă rujeolă, oferă victimelor ceva care protejează aproape toată viața față de a doua infectare. Virusurile comune care, precum SARS-CoV-2, provoacă o boală respriratorie – așa cum sunt răceala și gripa – sunt în mare parte prevalente din cauza abilității lor de a reinfecta. Un număr de factori duce la repetarea infecției, inclusiv răspunsul insuficient al sistemului imunitar, imunitatea scăzută și o mutație a virusului, până la punctul în care oamenii se confruntă cu cea mai recentă versiune pentru prima dată. Care este cauza reinfectării cu SARS-CoV-2? Nu este clar, deși rata de mutații a virusului nu a fost până acum o mare problemă. Sunt indicii că infecția produce o oarecare imunitate pentru o vreme. Într-un studiu, o specie de macac infectată cu virusul părea să fie protejată împotriva reinfectării când a fost expusă la o tulpină identică în faza timpurie a însănătoșirii. Un număr de studii au concluzionat că oamenii produc anticorpi până la 7 luni după infecție. Însă, nu este clar dacă prezența lor este suficient pentru a preveni reinfectarea, iar cercetările au arătat de asemenea că nivelurile de anticorpi scad rapid, în special pentru cazurile ușoare. În majoritatea reinfectărilor înregistrate de BNO News, pacienții au fost prima dată asimptomatici sau au avut simptome ușoare. Cel mai scurt timp între infectări era de 12 zile. Media era de 74 de zile, punând la îndoială afirmația președintelui SUA, Donald Trump, după îmbolnăvirea cu COVID-19, că a fost “imun” timp de cel puțin patru luni. Ce se întâmplă la a doua infectare? În 10 dintre cele 19 cazuri depistate de BNO News unde se știau toate detaliile, a doua infectare a produs simptome mai intense decât prima, iar în cinci dintre ele a produs o boală gravă. Cercetătorii cred că un motiv pentru aceasta este că la a doua ocazie pacientul a fost expus la o doză mai mare sau mai virulentă a virusului. Nu se știe dacă cei care s-au reinfectat pot transmite virusul altora. În contextul reinfectărilor confirmate, un grup de cercetători recomandă, în publicația medicală Lancet, ca cei care au avut COVID-19 să ia aceleași măsuri de prevenție ca toți ceilalți. Integral:
Analiză 


