Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 decembrie! Vremea se va menţine rece în cea mai mare parte a ţării, dar în special în sud, în est şi parţial în centru unde norii de plafon jos sau ceaţa vor fi persistente, cu precădere în zonele joase de relief şi se vor asocia pe suprafeţe mici cu chiciură, fulguieli sau burniţă. În Dobrogea, mai ales ziua vor fi precipitaţii slabe mixte şi condiţii de polei. În restul teritoriului cerul va fi variabil, dimineaţa şi noaptea pe alocuri va fi ceaţă, iar condiţiile de precipitaţii vor fi reduse. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în sudul Banatului, pe litoral şi pe crestele montane. Temperaturile maxime se vor încadra între -2 şi 7 grade, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -8 şi 0 grade. Presiunea atmosferică va scădea uşor în toate regiunile. În București, vremea va fi în continuare rece şi în general închisă, iar dimineaţa şi noaptea se va semnala ceaţă. Temperatura maximă va fi de 2…3 grade, iar cea minimă de -3…-2 grade.
Scrisoare emotionanta a unui student la Medicina, voluntar la DSP: Am vazut functionari care plangeau la telefon cu oamenii. Am fost injurat de cei care nu cred in COVID-19 …. Iti explic ce am vazut cu ochii mei. Ce m-a ingrozit si ce mi-a dat speranta. Ce m-a umplut de furie si ce am aplaudat. Am vazut functionari publici care se plangeau ca au fost scosi din birourile lor calde din primarii pentru a “se injosi” sa faca anchete epidemiologice la telefon, romani care in fata miilor de hartii stateau impasibili uitandu-se la seriale pe telefon. Am vazut medici rezidenti pentru care aceasta activitate de secretariat era sub demnitatea lor, venind cu mult dupa ce veneam eu si plecand totodata mai devreme. Am vazut personal DSP care nu purta masca in interiorul salilor de call center, dar mai mult decat atat, am auzit in acel telefon ascultat de STS zeci de povesti. Cu fiecare telefon dat, gaseam o familie carantinata in locuinta proprie, fara posibilitatea de contact cu exteriorul pentru doua saptamani, romani speriati, nervosi, disperati. Concediile medicale se elibereaza in termen de 30 de zile de la data iesirii din izolare sau carantina, adica banii pentru ele vin cu intarziere, dar ratele la banci si mancarea de pe masa nu pot astepta. Este usor sa arunci vina dintr-un birou in altul, de la mic la mare, pentru ca orice problema are o circularitate bolnava. Angajatul arunca problema la etajul superior, al sefului mic, el o arunca la randul sau sefului mediu, ulterior sefului mare, iar dupa seful mare o arunca inapoi angajatului care nu face bine ceea ce face. Lantul bolnav al invinuirii nu are ca raspuns gasirea vinovatului, ci evadarea din mentalitatea care catalogheaza oamenii in salvatori si in inamici. Mai sus, ai vazut cum DSP-ul este o institutie bolnava care afecteaza omul de rand, nevinovatul, victima unui sistem inamic, dar putem pune problema si altfel. In acelasi timp, am vazut functionari publici care plangeau la telefon cu oamenii si care stateau in afara conversatiei pentru ancheta, pentru a mai oferi un suport moral. Am vazut medici rezidenti care alergau dintr-o camera in alta cu foi, care coordonau tot si brusc teancurile de mii de foi deveneau oameni reali. Am vazut personal DSP cu cearcane, cu cafele baute la 10 noaptea pentru ca trebuiau sa trimita documente oamenilor pentru a nu bloca sistemul, iar in putinele lor pauze auzeam “iar stam in noaptea asta pana la 2”. In acelasi timp, am fost injurat, batjocorit la telefon de oameni care nu credeau in COVID-19, de oameni care nu voiau sa stea in casa pentru ca e dreptul lor sa fie liberi, de oameni care au imbolnavit sau poate au ucis, prin imprudenta lor, zeci sau sute. Printre romanii care sufera in case, sunt si cei care afara nu purtau masca. Si, sa stii, functionarii, medicii, si ei sunt oameni si omul nu e bun sau rau, salvator sau inamic. Brusc, DSP-ul nu mai e acea institutie rauvoitoare si disfunctionala, ci un salvator-martir, in slujba unui popor nerecunoscator. Vrem sa fim salvati si sa gasim vinovati pentru situatia noastra tragica, vrem constant cate ceva si mereu avem pareri si impresii. Intr-o zi, eu m-am gandit la tine, m-am gandit sa te sun: “Alo, buna ziua, sunt de la DSP Bucuresti, Romania la telefon?”, dar tu n-ai fi putut sa zici nimic, pentru ca plangeai in hohote, nu pentru ca virusul acesta te-a ingenunchiat intr-un an, nu pentru ca sistemul te-a doborat in 30, sau in sute de ani de istorie, ci pentru ca oamenii tai, romanii, sunt atat de imaturi si dezbinati. N-am invatat sa fim solidari, n-am invatat sa ajutam voluntar, sa fim responsabili, sa nu avem doar drepturi si pretentii. De asta, plangi si acum citind, pentru ca n-am invatat de fapt nimic. Integral: https://ziare.com
Beatrice Mahler spulbera “miturile” privind contraindicatiile de a purta masca: “Toti pacientii care au afectiuni respiratorii sau cardiace au recomandare de masca de protectie” …..”Nu exista o afectiune respiratorie care sa aiba contraindicatia de a purta masca, atunci cand aceasta protejeaza starea de sanatate. E adevarat ca sunt afectiuni cronice care induc scaderea capacitatii pulmonare, dar pentru acesti pacienti, necesitatea de oxigen este de lunga durata. Sunt pacienti care au nevoie de oxigenoterapie 15 ore pe zi. Aceasta oxigenoterapie se realizeaza la domiciliu si sunt si dispozitive pe care le pot lua cu cei pe strada, dar masca trebuie pusa peste canula nazala, carea sigura un nivel de oxigen care sa le permita activitatea zilnica. Din punctul meu de vedere, fiind categorii la risc, toti pacientii care au afectiuni asociate, respiratorii sau cardiace au recomandare de masca de protectie. Masca este un filtru suplimentar, fata de alergenii care altfel ar ajunge direct in cavitatea nazala. In aceasta toamna numarul de pacienti cu acutizari ale astmului bronsic sau rinite alergice a fost mult mai mic, tocmai prin masurile implementate pentru a opri raspandirea virusului SARS-CoV-2. Acceptarea mastii a fost un moment extrem de dificil, peste care marea majoritatea au trecut atunci cand au inteles utilitatea, beneficiile. E adevarat ca este dificil sa schimbi un obicei, sa stai cu masca pe fata mai ales cand e foarte cald sau cand temperatura e scazuta si apare condensul, dar cand o persoana intelege beneficiile, schimbarea e mult mai usor de facut”, a explicat Beatrice Mahler, citata de B1 TV. Integral: https://ziare.com
Slujbele de Crăciun, urmărite online sau la televizor. Proiect la nivel european, motivat de frica celui de-al treilea val …. “Nu adunărilor pentru liturghii de Crăciun” – este invitația cuprinsă în proiectul Comisiei Europene, care va fi publicat miercuri, legat de măsurile anti-Covid pentru sărbători, scrie Corriere della Sera. Comisia Europeană cere “luarea în considerare a evitării ceremoniilor religioase cu adunări mari și înlocuirea acestora cu inițiative online, la televizor sau la radio”, potrivit unor surse din Bruxelles citate de cotidianul italian. Proiectul insistă asupra distanțării sociale și a folosirii măștilor de protecție ca măsuri de reducere a infecțiilor. Printre altele, Comisia recomandă menținerea interzicerii circulației inclusiv pentru ultimele zile din an, reamintind principiul cheie de urmat: “prudență” și “prudență”. Pe scurt, trebuie evitate greșelile din vară, deoarece riscul este un posibil al treilea val, a reamintit președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen: “Știu că cei care au magazine, baruri, restaurante vor să se termine restricțiile, dar trebuie să învățăm din greșelile făcute vara și să evităm repetarea lor. O relaxare prea rapidă și excesivă a măsurilor devine un risc în fața unui al treilea val după Crăciun”…..Liturghiile de Crăciun vor avea loc “cu respectarea deplină a regulilor”, a declarat monseniorul Mario Meini, președintele CEI: “Dacă liturgiile și întrunirile sunt supuse unei prudențe deosebite, acest lucru nu ar trebui să ne descurajeze. În ultimele luni a devenit clar cum este posibil să sărbătorim în condiții de siguranță, în deplină conformitate cu regulile. Suntem siguri că va fi așa și de Crăciun și va continua să fie un bun semn de solidaritate cu toată lumea”. Integral: https://www.digi24.ro
Analizele si investigatiile medicale pot fi facute oriunde in tara incepand cu 1 Decembrie Asiguratii pot beneficia de analize de laborator si investigatii medicale paraclinice pe intreg teritoriul Romaniei, de la 1 decembrie, fara a mai conditiona acordarea acestor servicii doar de catre furnizorii de servicii medicale paraclinice care se afla in relatie contractuala cu aceeasi casa de asigurari de sanatate cu care se afla in contract si medicul care a emis biletul de trimitere. Astfel, in baza unui bilet de trimitere eliberat de medici aflati in relatie contractuala cu oricare dintre casele de asigurari de sanatate, asiguratul poate beneficia de investigatii paraclinice la orice furnizor din tara. “Ca urmare, furnizorii de servicii paraclinice care au incheiate doua contracte, respectiv cu casa de asigurari de sanatate in a carei raza administrativ-teritoriala isi au sediul lucrativ, filiale sau puncte de lucru inregistrate si autorizate si cu Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, vor ramane in relatie contractuala cu o singura casa de asigurari de sanatate pentru care vor opta. Va fi redusa astfel birocratia din sistem, prin eliminarea evidentelor distincte si a raportarilor lunare ale serviciilor prestate catre cele doua case de asigurari cu care aveau incheiate contracte”, a transmis Ministerul Sanatatii. “Aceasta reglementare este necesara pentru a facilita accesul asiguratilor la investigatiile paraclinice recomandate de medicii specialisti. Speram ca in scurt timp sa asiguram acelasi regim de utilizare si pentru prescriptiile medicale, astfel incat medicamentele prescrise sa poata fi eliberate de orice farmacie de pe teritoriul tarii. Acest proiect este in curs de finalizare, insa va fi necesara o perioada de testare pentru a ne asigura ca, odata implementat, va functiona fara sincope”, a declarat Adela Cojan, presedintele CNAS. Integral: https://ziare.com
Remdesivir. Cum a reușit o companie americană să facă sute de milioane de dolari dintr-un medicament declarat ineficient de OMS În timp ce semnau contractul-cadru cu Uniunea Europeană, americanii de la Gilead, care produce antiviralul, primiseră deja raportul Organizației Mondiale a Sănătății care stabilea că medicamentul nu are niciun efect asupra pacienților COVID-19, scrie Le Monde. Europenii, în schimb, nu erau la curent. Multe țări s-au grăbit să facă comenzi. România n-a făcut excepție. Și nici nu dă semne că ar vrea să se oprească. Cum am ajuns să cumpărăm, peste tot în lume, la prețuri astronomice, un medicament împotriva COVID-19 a cărui eficiență nu a fost dovedită? Aceasta este istoria remdesivir, prezentat mai întâi ca un tratament miraculos capabil să împiedice multiplicarea virusului și care, în cele din urmă a fost discreditat de un vast studiu clinic condus de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 30 de țări, scrie Le Monde. Intitulat „Solidarity”, studiul OMS, lansat în februarie 2020, trebuia să evalueze eficacitatea remdesivir împotriva SARS-CoV-2 și să-l compare cu alte trei molecule, între care și hidroxiclorochina. Rezultatele publicate pe 15 octombrie arată că antiviralul nu are niciun efect asupra bolnavilor de COVID. Pe 20 noiembrie, OMS sfârșește prin a deconsilia utilizarea medicamentului, subliniind „posibilitatea unor importante efecte secundare”, în special la rinichi, prețul ridicat și implicațiile logistice – el trebuie să fie administrat intravenos. Avertismentul ajunge prea târziu: zeci de țări – în special europene – comandaseră deja. Un tun de 900 de milioane de dolari Cum a reușit Gilead, care a câștigat peste 22 de miliarde de dolari (18,5 miliarde de euro) în 2019, de pe urma medicamentelor pentru HIV și hepatita C, să dea această lovitură? …. N-a mers împotriva Ebola, poate merge cu COVID-19 Testat fără mare succes împotriva Ebola, remdesivir a fost repoziționat la începutul epidemiei de COVID-19, pe baza studiilor realizate anterior împotriva altor coronavirusuri – SARS și MERS. Gilead nu are mare nimic de pierdut. Nu știe ce să facă cu dozele pe care nu le-a utilizat în timpul testului clinic derulat în Africa. Prin urmare, pe 6 februarie, e lansat un studiu la scară mică, cu 237 de pacienți recrutați din spitalele din Wuhan, orașul chinezesc de unde a plecat epidemia. …. Publicate în aprilie în prestigioasa revistă The Lancet, ele nu arată niciun fel de eficacitate asupra mortalității. Gilead pierde câteva puncte pe indicii bursieri, dar laboratorul american nu se descurajează. Un studiu mai important a fost lansat în februarie și în Statele Unite – 1.000 de pacienți. Gilead încerca astfel să convingă FDA, agenția americană pentru medicamente, că remdesivirul e bun contra COVID. Zdruncinat puțin de rezultatele din China, laboratorul modifică între timp principalul criteriu de eficacitate: schimbă mortalitatea cu „durata de recuperare”. 390 de dolari doza produsă cu 0,93 de cenți Rezultate intermediare sunt făcute publice la sfârșitul lui aprilie: studiul nu arată nicio diferență asupra mortalității, dar pacienții cu o formă severă se recuperează, în medie, în 10 zile dacă primesc remdesivir, față de 15 zile în grupul placebo….. Agenția europeană pentru medicamente (EMA) urmează exemplul celei americane, iar pe 25 iunie autorizează introducerea medicamentului pe piață, cu indicația de a fi utilizat pe pacienții cu pneumonie care necesită terapie cu oxigen. După ce a avut cele două certificate în buzunar, Gilead a anunțat, la sfârșitul lunii iunie, și prețul: 390 de dolari o doză, adică 2.340 de dolari pentru un tratament, fiind sunt recomandate 6 doze. Potrivit calculelor făcute de o echipă de cercetători englezi, costul total pentru fabricare remdesivir se situază în jurul a 0,93 de dolari pe doză, adică 5,58 de dolari pentru un tratament în 6 doze. .Altfel spus, de 420 de ori mai ieftin față de prețul fixat de Gilead. În plus, dezvoltarea remdesivir a beneficiat deja de investiții publice de aproximativ 70 de milioane de dolari, notează jurnaliștii de la Le Monde. Potrivit Institute for Clinical and Economic Review, o organizație americană care evaluează valoare medicamentelor, prețul Gilead nu poate fi considerat rentabil decât dacă există un beneficiu asupra mortalității pacienților. Ceea ce niciun studiu clinic nu a reușit să dovedească. Gilead negociază direct cu Comisia Europeană, iar la sfârșitul lunii iulie e semnat un premier acord pentru 30.000 de tratamente, aproximativ 180.000 de doze. Costul operațiunii: 63 de milioane de euro, adică 2.100 de euro pe tratament. Această sumă este asigurată din instrumentul de ajutor de urgență (ESI) al Comisiei Europene. …. Veștile proaste de la OMS, ținute în sertar În a doua parte a lunii septembrie, în timp ce negocia acest contract, Gilead primește manuscrisul studiului clinic „Solidarity” realizat de OMS și care avea obligația să le trimită manuscrisul înaintea publicării. Problema: acest studiu, în timpul căruia 2.750 de persoane au luat remdesivir, nu găsește niciun efect al moleculei nici asupra mortalității bolnavilor, nici asupra duratei de spitalizare. Fără să fie informată de rezultatele studiului OMS, Comisia Europeană semnează, pe 7 octombrie, un contract cu Gilead pentru 3 milioane de doze. Executivul european recunoaște că nu a discutat despre aceste rezultate cu compania americană înaintea publicării rezultatelor studiului OMS, pe 15 octombrie, în revista online MedRxiv. …. Cine a comandat cele mai multe doze în baza acordului Comisiei Europene și cine nu a comandat deloc: Germania – 155.000 de doze Portugalia – 100.000 de doze Italia – 147.500 de doze Polonia – 80.000 de doze Bulgaria 32.593 de doze Franța – 0 doze România a comandat 8.400 de doze de Veklury, scrie Le Monde, care menționează că sursa informației nu este oficială.Integral: https://www.libertatea.ro
Cum reușesc familiile să obțină dosarul medical al celui decedat atunci când se lovesc de refuzul spitalelor …. Refuzul spitalelor de a da dreptul aparținătorilor ori rudelor să consulte dosarul medical al pacientului decedat e de actualitate și în pandemie, fiind o temă publică încă din perioada Colectiv. În 2016, Spitalul Bagdasar-Arseni a refuzat eliberarea dosarului medical al tânărului Bogdan Istrate, mort în spital după incendiul din clubul bucureștean. A invocat faptul că Istrate nu-și dăduse acceptul în scris, iar părinții au făcut un așa-zis acord post-mortem. În 2020, familia Elisabetei Nemțoiu, decedată la Spitalul Județean din Ploiești după 13 zile de internare cu COVID-19, a primit același răspuns de la managerul Bogdan Nica. Încă din 2016, multe voci avizate spuneau că spitalele abuzează de această lege. Atunci, Sorin Paveliu, medic și membru al Societății Academice din România (SAR), deschidea o altă perspectivă în cazul dosarelor ținute secrete de către spitale. „Puțină lume știe, dar există o obligație a spitalelor de a obține, încă de la internare, acordul pacienților pentru a le furniza lor sau unor terți informații despre starea de sănătate. Pacienții pot delega dreptul de a avea acces la dosare altei persoane”, a declarat Paveliu pentru Gazeta Sporturilor…. Iar acum, în cazul unui refuz, din Legea nr. 46/2003 a drepturilor pacientului, Capitolul IV, Dreptul la confidențialitatea informațiilor și viața privată a pacientului, se folosesc, abuziv, doar două articole. Articolul 21 Toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidențiale chiar și după decesul acestuia. Articolul 22 Informațiile cu caracter confidențial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul își dă consimțământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres. Însă se ignoră Articolul 24. (1) Pacientul are acces la datele medicale personale. (2) Pacientul are dreptul de a desemna, printr-un acord consemnat în anexa la foaia de observație clinică generală, o persoană care să aibă acces deplin, atât în timpul vieții pacientului, cât și după decesul pacientului, la informațiile cu caracter confidențial din foaia de observație. Practic, ceea ce invocă și avocații, este că orice rudă primește de la spital informații medicale în timp ce bolnavul este internat e, practic, mandatată să le primească și după deces, iar spitalul nu îi poate ridica acest drept. Cum argumentează avocații Mai mult, este vina spitalului dacă respectivul aparținător primește informații și nu este menționat în anexa din foaia de observație clinică generală….. „Invocarea de către unitatea medicală ca motiv de refuz pentru comunicarea actelor medicale lipsa acordului de a primi informațiile medicale solicitate nu poate fi primit, câtă vreme această susținere este contrară intereselor Legii nr. 46/2003 cu modificările ulterioare, deoarece scopul textului normativ a fost de facilitare la actele medicale, în dovedirea malpraxisului medical, chiar și în cazul decesului pacientului”. Integral: https://www.libertatea.ro
Alegerile din 6 decembrie: teme aproape interzise. Despre salariile mici ale românilor și impozitul progresiv Deși România are 38% din forța de muncă activă deja plecată peste granițe, creșterea veniturilor aici, în țară, nu pare că preocupă partidele. …. 1. Cei care urcă pe scara puterii acuză vechea politică de spolierea bugetelor publice, clientelism, minciună etc. 2. Vechii politicieni și partide sunt blazați și se întrec în populisme ieftine cu noii veniți la masa puterii. Spre exemplu, pe pista atrăgătoare Pensii Speciale există o competiție acerbă, iar social-democrații sunt acuzați că sunt neserioși, furând startul bâlciului de imagine (vezi teatralitatea gestului lui Marcel Ciolacu). De fapt, neoliberalii de la USR au construit acest discurs antipensii speciale și, drept consecință, doar ei trebuie să puncteze la acest capitol, prin depunerea (de pomană), la oră de maximă audiență, demisiilor la Parlament, așa ne spun indignați cei de la USR. Chipurile, în acest mod teatral ales de ei, politicienii de tip nou nu ar mai beneficia de indecentele pensii speciale. S-a strigat deja bingo! De fapt, campania este anostă și se poartă aproape exclusiv în online. Cum vor reveni competențele din diaspora acasă, dacă nu cresc salariile? Ca mai totdeauna, temele abordate de ambițioșii politicieni sunt vagi, necuantificabile (nu se pot măsura, totuși, fantasmagoricele „vom face” și „vom drege”), având pe deasupra și un gust metalic de mâncare alterată. Totuși, câteva teme sunt foarte corect și bine dirijate: 1. Spre exemplu, se depune efort mare pentru a sublinia că salariile din sectorul bugetar sunt prea mari comparativ cu cele din sectorul privat. Prin urmare, a subliniat-o Victoria Stoiciu, românii trebuie în continuare să se mulțumească cu salarii mici, iar întoarcerea emigranților în țară, până mai ieri temă de căpătâi pentru PNL și USR, nu mai e o problemă așa de urgentă. În acest sens, bancheri din BNR tot aruncă niște cifre în spațiul public pentru a testa reacțiile publice – stupoare, acestea nu prea există! 2. Privatizarea și comodificarea a tot ceea ce există, de la sănătate, învățâmânt, până la gazele din Marea Neagră (USR). Piața liberă, această ficțiunea romantică, este văzută ca pilulă pentru toate bolile economico-lumești. 3. Cât despre PSD, aceștia par că sunt resemnați. …. Cum se face că, la 13 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, în pofida clamatelor idei de uniformizare economică a regiunilor europene, în România rata riscului de sărăcie/excluziune socială (indicator compozit adoptat la nivelul Uniunii Europene în cadrul Programului Europa 2020), este în continuare ridicată, deopotrivă pe grupele de vârstă (Figura 1) și în profil regional (Figura 2)? Pentru clarificări, via Institutul Național de Statistică (INS), vom menționa că persoanele care fac obiectul indicatorului sunt cele aflate în cel puțin una din urmatoarele situații: au venituri disponibile inferioare pragului de sărăcie. sunt în stare de deprivare materială severă. trăiesc într-o gospodărie cu intensitate foarte redusă a muncii. Inegalitatea este motor, dar și consecință a funcționării pieței Prin urmare, aceste inegalități regionale, foarte probabil că vor alimenta în continuare vechiul discurs ce susține ideea naivă că leneșii și corupții din zonele sudice și estice ale țării ne țin țara în subdezvoltare. …. Cei mai prosperi 1% dintre români aveau venituri cât cei 50% cei mai săraci! (II). Îi întrebăm pe aceiași politicieni, de ce, pe întregul interval postcomunist, ultimii 30 de ani, veniturile celor mai bogați 1% și respectiv 10% au tot crescut, iar, în contrapartidă, linia celor 50% de la bază a continuat să scadă (Figura 3). Cum se face că în 2015 cei mai prosperi 1% dintre români obțin venituri procentuale superioare celor 50% de la bază? Ce miracol se întâmplă la vârf și ce mecanisme sunt stricate la bază? Sau oare nu cumva sărăcia de la bază este condiție necesară pentru afluența de la vârf? …. Paturile de spital din sectorul public continuă să scadă (III). La fel, de ce, în condițiile inegalității tot mai evidente, numărul de paturi din spitalele publice a tot continuat să scadă (Tabelul 1), iar dinamica acestora la nivel județean indică o scădere pe linie (Figura 4)? Ce se întâmplă, sănătatea populației României este așa de bună încât menținerea paturilor în spitalele publice nu ar mai reprezenta, în acest caz, decât o chelutială inutilă? Identic, pentru lămurire, amintim că aceste paturi din unitățile sanitare reprezintă acele paturi din unitățile medicale pentru care există decizii de funcționare, fiind contabilizate doar paturile de spital pentru internare continuă. …. Se privatizează câștigurile, dar costurile se distribuie la toți Poate că unii ar fi tentați să spună că această scădere drastică din zona spitalelor publice vine la pachet cu o creștere exponențială în zona privată (comodificarea sănătății). Dar nu este așa. În anul 2019, conform INS, în sectorul medical privat, existau doar 9.063 de paturi de spital. Să fie atunci aceste scăderi din zona publică drumul către ceea ce va însemna privatizarea și comodificarea actului medical de care se tot vorbește în ultima vreme? Și dacă da, cum de sănătatea oamenilor a devenit subiectul afacerilor și al profitului? Nu cumva acest mecanism se traduce simplu în privatizarea câștigurilor și socializarea pierderilor, în sensul în care unitățile medicale private vor lua partea profitabilă din zona tratamentelor de bază, iar chestiunile grave, derivate din tratarea cancerului, a bolilor cardiovasculare, vor rămâne mereu ca pierderi în contul bugetelor publice de sănătate? De ce nu se mai discută despre impozitul progresiv, deși populația îl dorește? …. Dacă tot ne pronunțăm în termeni elogioși despre democrație și parlamentarism, cum se face că legi organice, votate de Parlament și promulgate de președinte, nu sunt puse în aplicare? De ce o lege votată de Parlament, cea despre coșul minim, cu un studiu științific la bază, precum cel făcut de FES-Syndex-ICCV, este desconsiderată, ca nefundamentată metodologic, de un membru al guvernului, ministrul muncii și, prin urmare, neaplicată? De ce guvernul activităților executive refuză să aplice ce societatea, prin Parlament, cere? De ce legea creșterii alocațiilor copiilor nu este pusă în aplicare? În aceste condiții, mai este aceasta o democrație, fie ea și una formală? Integral: https://www.libertatea.ro
Alegerile din 6 decembrie. Când luminițele de la capătul tunelului sunt incendii care ne ard Ne cheamă la vot, după 30 de ani. Șansă de a schimba lucrurile. Mi-am ales cel mai prost moment să vizionez filmul Colectiv. În ajun de sărbătoare națională, în plină pandemie, după drama de la Piatra Neamț și, colac peste pupăză, cu Piedone din nou primar. Mai lipsește ceva României de azi, astfel încât filmul să fie și acum, la fel de actual? Lipsește poate o Alexandra la ia-mă-nene, inocentă că va fi salvată de miliție, poate tânărul Călin Farcaș care așteaptă și acum în mormântul din Teliu un transplant de plămâni, ori poate orice budă din curtea unei școli românești de la sat, înghețată bocnă și pregătită de visat la educație, la revenirea din scenariul roșu. Riscul e ca ritmul sistemului de a se schimba, în care face un pas înainte, și doi înapoi, gen „pas cu pas”, filmul Colectiv să ajungă să reprezinte, în viitorul apropiat, o Românie digerabilă, față de realitatea cruntă. Să ajungem să ne fie dor de răul cel mai mic. Sistemul infect e un monstru pe care documentarul Colectiv doar îl ațâță. După cinci ani de la tragedie, jivina e bine mersi, tot cu burta la soare, după cum s-a văzut și în filmul-reportaj al celor de la Recorder cu inginerul Ovidiu Ianculescu. De fapt, deși suntem tentați să le băgăm în aceeași oală, România din „Colectiv” și România din „Singur împotriva partidului” nu sunt una și aceeași, ele reprezintă două etape de perfecționare. Colectiv începe de pe vremea lui Iliescu și nu se termină niciodată, iar filmul celor de la Recorder are acțiunea plasată deja în subconștientul acestei națiuni, că asta e organigrama meritocrației, într-o democrație. …. Sistemul din România a ajuns, după 30 de ani de perfecționare, nu doar un cameleon, ci unul cu sosii. Degeaba încerci după o dramă să-l sugrumi într-un domeniu, el se va hrăni înzecit în altul. Degeaba e oprit temporar un contract baban, fără licitație, într-un spital, în balanță, cade ilegal o întreagă pădure. Și viceversa. Sub frica unei cazări la ATI cu un tratament de nosocomiale, pe 6 decembrie, la vot, vom avea șansa noastră să evadăm din clubul Colectiv în care e prinsă România. Singura ieșire, blocată de 30 de ani de corupție, nu mai e o scăpare. Integral: https://www.libertatea.ro
Cinci state membre, inclusiv Romania, au primit transa de 8,5 miliarde euro din imprumutul acordat de Comisa Europeana ….Luna trecuta, ministrul Finantelor, Florin Citu, a declarat ca banii de la UE vor fi folositi pentru finantarea deficitului generat de masuri precum somajul tehnic sau programul flexibil de munca. Caracteristicile imprumutului acordat Romaniei sunt urmatoarele: perioada de tragere a sumelor imprumutului este de 18 luni de la data intrarii in vigoare a Deciziei Consiliului Uniunii Europene (respectiv pana la sfarsitul lunii martie 2022); imprumutul poate fi disponibilizat in maximum 8 transe; valoarea transelor si calendarul de disponibilizare vor fi stabilite de Comisie, prin consultare cu statul membru; maturitatea medie a imprumutului este de 15 ani; imprumutul va fi acordat in aceiasi termeni financiari in care Comisia s-a imprumutat de pe piata pentru disponibilizarea acestuia, la care se adauga eventuale costuri/cheltuieli efectuate de Comisie pentru contractarea respectivei finantari. Avand in vedere reputatia Uniunii Europene, sustinuta si intarita in cadrul acestui instrument prin mecanismul de garantare de catre statele membre, imprumutul contractat va fi la costuri avantajoase. Alaturi de Romania, in cadrul acestui instrument au accesat finantare alte 15 state membre, printre care Italia, Spania, Polonia, Portugalia, Belgia. In cadrul acestui instrument UE a pus la dispozitie 100 de miliarde de euro. Integral: https://ziare.com
Cât de “rezilienţi” suntem, totuşi, în faţa ciorii vopsite care a luat minţile tuturor? “Avem la dispoziţie” 30 de miliarde de euro! Toată lumea aplaudă, dar nimeni nu merge la dicţionar ca să vadă şi ce înseamnă “a dispune/a avea la dispoziţie”.“A avea la dispoziţie” înseamnă, potrivit DEX (dicţionarul explicativ al limbii române), “a avea posibilitatea de a utiliza ceva sau pe cineva după propria dorinţă”. Poate România să utilizeze, după bunul plac, fondurile de 30 de miliarde de euro la care, teoretic, ar avea acces în urma deciziilor din UE şi pentru care a croit un aşa-numit „Plan naţional de redresare şi rezilienţă”? Nu. Atunci înseamnă că, atât preşedintele ţării cât şi prim-ministrul acesteia, care susţin că „România are la dispoziţie” 30 de miliarde de euro”, îi împing pe oameni într-o mare confuzie….. I-am urmărit săptămâna trecută pe preşedinte, pe premier, am citit un interviu al doamnei comisar pentru transporturi. În afară de „avem la dispoziţie”, „depinde de noi”, nu am auzit altceva decât poveşti. Pentru că poveştile cu sutele de kilometri de autostradă sunt aceleaşi de pe vremea „Cântării României” a lui Ceauşescu – „Noi în anul 2000/Când nu vom mai fi copii/Vom face…”. Nimeni nu a spus, zilele astea, că jumătate din suma de 30 de miliarde de euro din „planul de rezilienţă” nu este altceva decât o ofertă de împrumut. Că generaţia ce vine – copii de astăzi ce-şi fac şcoala ca vai de ei – va trebui să dea înapoi aceşti bani, în cazul în care aceştia vor fi luaţi. Şi nici că cealaltă jumătate a planului, „granturi” cică, trebuie să vină din noi taxe. Şi nici Dumnezeu nu ştie ce fel de taxe. Taxe pe care şi economia României va trebui să le plătească. Ca să crezi că America – prin Goolge, Facebook sau Amazon – îţi va plăti ţie planurile de salvare, fără crâcnire, trebuie să ai o doză bună naivitate. În plus, nimeni nu a spus că banii sunt daţi, în bună parte, pentru aşa-numita „energie verde” şi că România va primi împrumuturi, cel mai probabil doar dacă-şi închide minele şi exploatările miniere care înseamnă azi 15-16% din necesarul de energie al ţării. „Avem la dispoziţie…” Nu aveţi! Sau nu cum spuneţi voi! România a făcut, de la începutul anului, o datorie nouă de 80 de miliarde de lei. Adică de peste 16 miliarde de euro. Din piaţă. Iar anul nu s-a terminat. România are, în acest an, un necesar de finanţare de cel puţin 25 de miliarde de euro – datoria nouă şi rostogolirea datoriei. Cât aproape întreg acest plan de „rezilienţă” întins pe ani de zile. Este bine măcar că are de unde să se împrumute. Nu spun că acest plan este prost. Nu spun că nu este bine să respirăm un aer mai curat renunţând, cu vremea, la sursa de energie care poluează. Spun că lucrurile trebuie arătate aşa cum sunt, dacă vrem ca ceva să se lege. „Avem 80 de miliarde de euro la dispoziţie din bugetul UE şi din <planul de rezilienţă>”, ni se spune. Nu avem. Nu atâţia. Pentru că 15-20 de miliarde de euro din aceşti bani trebuie daţi înapoi – aceasta este contribuţia României la bugetul UE (în funcţie de evoluţia Produsului Naţional Brut). 15 -16 miliarde de euro sunt împrumuturi, bani ce trebuie, evident, daţi înapoi şi ei. Iar alte 15 miliarde de euro au o sursă nesigură de finanţare. Cât mai rămâne? Integral: https://www.zf.ro
Ipocrizie în pandemie: cum a mimat Guvernul că taie din banii partidelor. Principalele forţe politice, beneficiare ale unor sume record …. Declaraţia lui Cîţu e doar pe jumătate adevărată, chiar ipocrită, pentru că datele arată alt lucru. Pentru 2020, banii prevăzuţi pentru subvenţionarea activităţii partidelor politice erau în cuantum de 181 de milioane de lei. Într-adevăr, cu 30% mai puţin ca în 2019, când Guvernul Dăncilă, controlat de Liviu Dragnea, redirecţionase către conturile partidelor 256 milioane de lei. Întocmirea bugetului pe 2020 a fost făcută de ministrul de Finanţe, Florin Cîţu, şi de premierul Ludovic Orban, care au găsit o variantă astfel încât să mufeze la banul public şi un partid ca Pro România, care altfel nu ar fi beneficiat de niciun ban, drept recompensă pentru susţinerea de la moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Dăncilă…. Însă Guvernul Orban a decis la rectificarea bugetară din august suplimentarea sumelor pentru subvenţiile partidelor politice, în contextul în care Guvernul a ţipat ca din gură de şarpe că nu are de unde să identifice bani pentru legi care propun dublarea alocaţiilor sau creşterea pensiilor cu până la 40%. În schimb, au fost găsiţi bani pentru a mări bugetul pentru partide de la 181 de milioane la 264 de milioane de lei, adică mai mare cu 8 milioane şi faţă de 2019. „Banii au fost daţi prin rectificare. E acolo precizat în mod clar capitolul de subvenţii. Da, au fost alocate şi alte sume pentru rambursări şi alte cheltuieli, dar acolo vorbim de alţi bani care merg către conturile partidelor sau candidaţilor”, au precizat surse din AEP pentru ziarul „Adevărul” Imediat după rectificarea din august, în conturile tuturor partidelor a intrat în luna septembrie suma-record de 57 de milioane, în condiţiile în care, de obicei, formaţiunile primeau lunar, în total, între 18 milioane şi 23 de milioane de lei. Cea mai mare sumă a intrat în septembrie în contul PSD (28,61 milioane de lei), în timp ce partidul care asigură guvernarea a încasat aproximativ 16 milioane de lei. Fonduri considerabile au primit şi USR (4,2 milioane de lei), ALDE (3,4 milioane de ei), Pro România (2,6 milioane de lei), PMP (1,9 milioane de lei) şi Forţa Naţională (aproximativ 400.000 de lei pentru un partid fără niciun parlamentar). Dacă în anii trecuţi politicienii avea intervenţii în care vorbeau de suspendarea subvenţiilor sau îngheţarea acestora, în ultimele luni aceştia au ascuns sub preş subiectul. Iar în trecut au promis rezolvarea problematicii subvenţiilor Victor Ponta, Florin Roman, precum şi partide ca PMP sau USR, care au vorbit de suspendarea acestora pentru partide care aveau în conducere persoane condamnate penal. Potrivit datelor Autorităţii Electorale Permanente, în primele 11 luni ale anului deja a fost alocată formaţiunilor o sumă totală de 228de milioane de lei, adică deja a depăşit cu aproape 50 de milioane banii pe care Guvernul îi pregătise la începutul anului pentru partide. Integral: https://adevarul.ro
Libertatea face publici banii de publicitate încasați de Ringier de la Guvern: la 300 de angajați, campania a cumulat 500.000 de euro pe 6 luni Cum s-au împărțit cei aproximativ 45 de milioane de euro: Pentru campania ”Poartă mască”, televiziunile au primit de 10 ori cât ziarele și de două ori cât toate site-urile. Sute de site-uri, zeci de ziare și un număr mai mic de televiziuni s-au înscris pentru campania publicitară a Guvernului, care a început la jumătatea lunii iunie și se va derula până la jumătatea lui decembrie, cu un cost total de aproximativ 45 de milioane de euro. Pentru comparație, Guvernul plătește 200 de milioane de euro pe an pentru TVR și Radio România. Deși campania s-a derulat după algoritmul ”bani contra expunere în spoturi, anunțuri sau machete”, teoretic formula publicității clasice, Guvernul a admis că această campanie reprezintă, totodată, și un ajutor dat presei. Din acest motiv, Executivul a pus și condiții angajatorilor care au primit banii, cum ar fi să nu facă concedieri în această perioadă. În același timp, sumele pentru valoarea spoturilor sau machetelor publicitare au variat și în funcție de numărul de angajați ai instituțiilor de presă. Banii au fost estimați să se împartă astfel, potrivit Pagina de Media: televiziuni: 19 milioane euro cu TVA site-uri: 9,5 milioane euro cu TVA print: 2 milioane euro cu TVA radio: 3,3 milioane euro cu TVA Mai multe instituții de presă, printre ele numărându-se G4Media, Newsweek România sau Recorder, nu au dorit să participe la campanie, motivele invocate fiind diverse, de la prezența în listă a unor televiziuni și site-uri care încurajează click-bait-ul sau dezinformarea în pandemia Covid și până la argumente care țin de gestiunea independenței editoriale. Integral: https://www.libertatea.ro
10 urări speciale făcute de vedete de ziua României Traian Băsescu – Înc-o sticlă de Unirea!
Alex Velea – Boom shaka laka, România!
Ion Iliescu – La mulți ani, măi animalelor!
Dana Budeanu – La mulți ani, fătălăilor!
Gigi Becali – FCSB nu e Steaua! FCSB e România!
Radu Banciu – La mulți ani mie și românilor din Marsilia, că restul nu merită!
Patriarhul Daniel – Dați-mi bani să termin Catedrala!
Klaus Iohannis – PSD vrea să fure ziua românilor. Votați PNL!
Gică Hagi – La mulți ani, ca să nu fie puțini ani! Integral: https://www.timesnewroman.ro
Epidemiologul Octavian Jurma acuză autoritățile că măsluiesc rata de infectare din Ilfov: „Acolo avem cea mai gravă situație” Octavian Jurma, medic și cercetător în Timișoara, care a făcut predicții corecte ale evoluției pandemiei de coronavirus, trage un semnal de alarmă. Epidemiolog a scris pe Facebook că în Ilfov rata de incidență depășește 11 la mia de locuitori, deși autoritățile au anunțat un indice mult mai mic, de 3,41…..
Cum vedem la magazin care sunt măștile neconforme. Președintele ANPC: „E destul de greu pentru clientul obișnuit să-și dea seama” Piața este plină de măști de protecție neconforme, iar întrebarea care se ridică este cum știu cumpărătorii ce să aleagă de pe raft, cum le deosebesc pe cele bune de cele care nu ar trebui să fie acolo. Sunt măști neconforme care nu respectă reguli de etichetare, ce pot fi remediate, și sunt măști neconforme care nu respectă norme de calitate, iar acestea nu au ce căuta pe piață. Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor spune că e dificil pentru clientul obișnuit să-și dea seama care măști sunt neconforme și că acest lucru intră în responsabilitatea agenților economici care le vând. Într-o singură lună de controale, ANPC a oprit de la vânzare, temporar sau definitiv, peste 30 de milioane de măști. În plus, ANPC a inițiat un proiect de act normativ care va interzice vânzarea măștilor textile sub denumirea de „măști de protecție”. Aceste produse se vor numi „acoperitoare facială de utilizat în colectivitate”. Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor a făcut controale, în perioada 23 octombrie – 23 noiembrie, la 599 de magazine din țară, mari retaileri și lanțuri de farmacii care vând măşti de protecție. Au fost verificate 35.180.666 de măşti, în valoare 19.763.739 lei. 32.997.026 dintre acestea (peste 90%), în valoare de 19.459.353 lei, nu se încadrau în prevederile legale în vigoare, potrivit raportului ANPC consultat de
UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Cum a ajuns o tânără de 29 de ani să obțină 2,5 milioane de euro pentru împădurirea unui sit Eliza-Elena Vladu, în vârstă de 29 de ani, este proprietara unei firme care, în asociere cu alte două societăți comerciale, a reușit să obțină, în ultimii ani, suma de 2.428.077 de euro pentru „reconstrucția ecologică” a unui sit de importanță comunitară. …. Nordul Gorjului de Vest este o arie naturală protejată de interes comunitar, situată între Parcul Național Defileul Jiului, în est, și Culmea Cernei, în vest, în Carpații Meridionali. Conform datelor publicate pe site-ul natura2000.eea.europa.eu, „cuprinde un număr mare de ecosisteme prezente în toate zonele alpine și subalpine”, aici crescând, printre altele, floarea-de-colț. Plus amicițiile politice. Pădurile virgine din Carpații Meridionali, administrate de un om de afaceri asociat cu familia lui Toni Greblă De zece ani, această zonă este administrată de Asociația Camera de Comerț România-Japonia, contractul de administrare fiind încheiat cu Ministerul Mediului în anul 2010, pe vremea când ministerul era condus de UDMR-istul Laszlo Borbely. Ca administrator al acestei zone, Asociația Camera de Comerț România-Japonia este și cea care depune solicitări de finanțare din bani europeni pentru activități de protecție a mediului, dar și entitatea care dă mai departe contractele către firme. Președintele Asociației Camera de Comerț România-Japonia este omul de afaceri Mihai Prundianu, al cărui nume a apărut în presă în dosarul în care a fost inculpat fostul judecător CCR Toni Greblă. …. Vicepreședinte al acestei asociații este un alt om de afaceri, George Octav Cobzăreanu, iar secretar general este Bogdan Babici, al cărui nume apare într-o ediție a ziarului România liberă, din 2016, drept acuzat într-un dosar de abuz în serviciu, însă portalul instanțelor nu arată că ar fi fost și trimis în judecată în acest dosar. Asociația lui Prundianu, 4 milioane de euro de la UE În anul 2017, printr-un contract încheiat la 26 octombrie, Asociația Camera de Comerț România-Japonia primește, prin Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM) gestionat de Ministerul Fondurilor Europene, suma de 20.993.995 de lei (aproximativ 4.200.000 de euro) pentru: „implementarea de măsuri active de conservare pe teritoriul sitului Natura 2000 ROSCI 0129 Nordul Gorjului de Vest care vizează reconstrucția ecologică a habitatelor *4070 (…), 91E0* (…) și 3240”. …. Un nume care nu apare pe site-ul asociației lui Prundianu, dar pe care documentarea Libertatea l-a descoperit în achizițiile ulterioare din acest proiect este cel al fostului consilier local PSD Bumbești-Jiu din perioada 2016-2020, Bogdan Andrei Gâtej. Mason, consilier PSD și beneficiar de fonduri europene de mediu Gâtej este manager de proiect și semnează, din această calitate, documentele de achiziții….. Pe lângă calitatea de consilier local PSD pe care o deține la data efectuării acestor achiziții, Gâtej mai este și membru în Marea Lojă Regulară a României – organizație a francmasoneriei, patron al unei firme înregistrate ca evaluator de mediu, director al Asociației Camera de Comerț România-Japonia, vicepreședinte al Ariei Protejate Nordul Gorjului de Vest și membru fondator al unei alte asociații, Unitatea de Suport pentru Mediu și Arii Protejate. …. Conform datelor centralizate referitoare la achizițiile beneficiarilor POIM, Asociația Camera de Comerț România-Japonia a dat, în perioada 2018-2019, contracte în valoare de 2,5 milioane de euro către o asociere de firme având, de fiecare dată, același lider de proiect: SC Arquestan SRL. ….. În prezent, unic asociat și administrator al firmei este o tânără de 29 de ani, Eliza-Elena Vladu. Vladu a preluat firma de la fondatorul Arquestan, un bărbat pe nume Stan Sandu-Adrian, la jumătatea anului 2016, conform datelor de pe portalul termene.ro. Integral:
România, acuzată că “păstrează tăcere totală” în privinţa vasului scufundat care a omorât 14.000 de oi România a fost acuzată că păstrează o “totală tăcere’ în privinţa anchetei cu privire la scufundarea vasului Queen Hind, în luna noiembrie a anului trecut, care s-a soldat cu moartea a peste 14000 de oi, scrie The Guardian, conform G4media. Echipele de salvare care s-au grăbit să ajungă la vasul scufundat, care, anul trecut, tocmai părăsise Midia, un port de la Marea Neagră din România, au reuşit să salveze numai 228 de oi dintr-un total de 14500, dar, în cele din urmă, doar 180 dintre ele au supravieţuit dezastrului.
REPORTAJ. Câteva zeci de oameni de Sf. Andrei. Încă o sărbătoare religioasă a servit drept exerciţiu de imagine şi pentru Biserică, şi pentru Poliţia Română Cum a arătat în Dobrogea parada de Sfântul Andrei, de duminică, 29 noiembrie 2020. Continuă războiul rece dintre BOR și oficialități, dar, în lipsa unor oameni tot mai obosiți de pandemie și mai înfrigurați de iarna care a venit, înfruntarea epică s-a retras la nivelul lucrurilor mărunte. La fel cum a procedat şi de Paşti, Arhiepiscopul Tomisului a ţinut două slujbe la peştera Sfântului Andrei. Una pentru ajunul sărbătorii, cealaltă, pentru ziua sărbătorii. Liturghia n-a fost oficiată în peşteră, ci pe o scenă instalată afară, cu boxe, scări, copertină şi strană pentru cor. În faţa scenei s-au adunat în jur de 20 de credincioşi, care au stat la distanţă unul de altul, ca pionii pe o tablă de piatră, şi au îndurat un frig muşcător, la slujba de Ajunul Sfântului Andrei. …. Din punctul de vedere al poliţiştilor: în data de 29 noiembrie, anul curent, la ora 8.15, cetăţeanul Teodosie Petrescu, în vârstă de 64 de ani, aflat la volanul unui autoturism marca Audi, a fost oprit pe drumul de acces către Aşezământul Monahal Sfântul Apostol Andrei, din perimetrul localităţii Ion Corvin. Cetăţeanul s-a legitimat şi a motivat că se deplasează la respectivul obiectiv în interes profesional, el având funcţia de arhiepiscop al Tomisului. Din punctul de vedere al paznicului de la Aşezământul Monahal Sfântul Apostol Andrei: „Treceţi, vă rog, peste acest covoraş! Hai, bre, că îmi fac datoria! Dacă îţi dădeam un păhărel de ţuică, să te dai pe mâini, nu mai era nimica, nu?” Din punctul de vedere al pisicii din peştera Sfântului Andrei: în peşteră e mai bine decât afară, dar nu la fel de bine ca în bucătăria mănăstirii. Din punctul de vedere al călugăriţelor care stau pe patul de piatră al Sfântului Andrei: pisicii îi place să fie ţinută în braţe. Din punctul de vedere al călugărului care şterge cu un prosop micile lacre cu moaşte: „Câţ, câţ, ieşi afară, du-te, câţ! Pe unde-ai intrat?” ….. Din punctul de vedere al cerşetorilor pe care paznicul îi tot alungă de lângă poartă: când sunt oameni, e şi mâncare. Din punctul de vedere al poliţiştilor de la filtru: Cui duceţi mâncare? Aveţi actele doveditoare? La ce sunteţi voluntari? Din punctul de vedere al unui cântăreţ din cor: poate mă filmează, poate mă aude cineva, aş putea cânta la operă, chiar mai mult! …. Din punctul de vedere al femeii care stă în spatele arhiepiscopului: acum, când i-a căzut masca, acum, acum e momentul, să-i pup mâna! …. Din punctul de vedere al Arhiepiscopului Tomisului: mâine se repetă, mâine va fi a doua venire a mea aici. Din punctul de vedere al poliţiştilor din filtru: mâine se repetă. Dar dacă ninge? Şi dacă ninge. Să nu ningă! Integral:
Prea Strâmtoratul Teodosie Tomitanul Prea Sfințitul Teodosie Tomitanul, Arhiepiscopul Tomisului, este un amestec de star rock, om de afaceri, cercetat penal și împărat omnipotent al unui trib subsaharian mai răsărit. Al 17-lea născut al unei familii din Vatra Dornei, Macedon Petrescu, după numele de mirean, Teodosie a cunoscut de mic strâmtorările vieții. Chiar dacă zona sa natală n-a fost una masiv colectivizată, este greu de crezut că familia domnului Petrescu a fost una din cale-afară de bogată, care să-și permită să-și îmbrace toți copiii în catifele purpurii și să le trântească pe cap băști cu fireturi de aur. Sărăcia nu este rușinoasă per se. Iar în unele cazuri, pentru cei ambițioși, poate fi un catalizator nebănuit. Crescut într-o zonă plină de mănăstiri, Macedon Petrescu a avut, de mic, în fața ochilor exemplul monahilor moldoveni, nu foarte strâmtorați nici în vremurile de restriște ale comunismului. Alegerea, pentru fiul unei familii atât de numeroase, probabil că n-a fost deloc dificilă. Seminarul de la Mănăstirea Neamț, Teologia de la București au fost doar începutul. Ambiția omului sărac în zorii vieții a făcut restul. Macedon Petrescu, ajuns mai întâi Teodosie, apoi Teodosie Snagoveanul și, în cele din urmă, Teodosie Tomitanul, trebuie să-și fi jurat, printre rugăciuni și canoane, să nu mai fie strâmtorat niciodată în viața lui. Obsesia asta cu strâmtorarea a răbufnit puternic în zilele și săptămânile din urmă. În multe dintre declarațiile sale, date în fața ziariștilor, a judecătorilor și a enoriașilor, Teodosie Tomitanul a repetat „strâmtorare”, „strâmtorați” și „a strâmtora” de nenumărate ori. A spus că guvernul nu-i poate strâmtora pe creștini, guvernul și autoritățile nu-i pot strâmtora pe oamenii bisericii, sufletul nu poate fi strâmtorat, nu e loc și timp de strâmtorare. …. Dacă pentru HORECA guvernul a mai disponibilizat fonduri,
România în urma pandemiei. Statul ignoră propria aplicație anti-Covid, dar și una lansată gratis România a rămas printre ultimele state UE care nu folosesc o aplicație de mobil pentru detectarea și alertarea contacților în cazurile de Covid-19, deși ține la sertar o aplicație pe care a plătit bani, iar o alta a fost lansată deja la liber de un ONG care a obosit să mai aștepte autoritățile. Aplicațiile mobile care permit urmărirea și alertarea persoanelor care intră în contact cu bolnavi de Covid-19 sunt folosite în majoritatea statelor Uniunii Europene, dar și din restul lumii, pentru că ușurează mult depistarea infecțiilor și limitează răspândirea bolii. Cu date anonimizate, folosind tehnologia Bluetooth, pe baza cărora autoritățile nu pot identifica persoanele, astfel de aplicații alertează persoanele care le au instalate, dacă au intrat în contact cu un bolnav de Covid-19. Nu oferă informații despre locul și data întâlnirii sau despre identitatea celui infectat, însă utilizatorii sunt alertați dacă un astfel de contact a existat, pentru a ști că riscă să fi luat și ei boala și să meargă să se testeze….. În primul rând, aplicația care e aleasă „oficial” primește acces de la giganții Google și Apple la interfețele lor de aplicații (API), lucru care asigură folosirea unei tehnologii care garantează standardele de privacy, dar și accesul pe toate telefoanele. În al doilea rând, statul ar trebui să asigure accesul unei astfel de aplicații la baza de date cu pacienții infectați cu Covid-19 (din nou, fără a oferi date personale ale acestora), pentru ca aplicația să-i poată alerta pe cei care au intrat în contact cu infectații. Statul român pare nepăsător în fața acestui avans tehnologic în lupta cu pandemia, în timp ce la nivelul UE s-a ajuns chiar la seturi de reguli care permit acestor aplicații să funcționeze interstatal, indiferent de granițe – adică aplicația din Germania, spre exemplu, să poată alerta un cetățean german care a intrat în contact cu un caz Covid-19 din Spania, să spunem. Ironia face că România are la dispoziție, de mai multe luni, nu mai puțin de două astfel de aplicații. Aplicația
Dumitru Jardan, biolog, despre evoluția genomului SARS-CoV-2: Noi credem că virusul vrea să ne omoare. Nu, el vrea să se înmulțească și se va adapta. Nu îl interesează să cauzeze o boala gravă, ci să se răspândească cât mai tare …..Genomul este reprezentat de o moleculă de ARN monocatenara, catena pozitivă. Practic de cand intra în celulă el poate fi translatat. Genomul are lungimea de aproximativ 30000 de nucleotide Genomul codifica mai multe proteine – structurale și non structurale Funcția proteinelor structurale și a proteinelor codificate de ORF1ab este mai bine înțeleasă ca funcția celorlalte proteine GISAID a analizat datele de la 208 mii de genoame secvențiate din toate țările lumii și a încercat sa facă o filogenie moleculară, pentru a vedea de unde a pornit evoluția virusului din ianuarie 2020 până în octombrie 2020 și au fost descoperite mii de mutații, probabil sunt în jur de 10.000 în momentul acesta. Cele mai importante sunt subgrupurile, adică G, GR și GH, care sunt practic variantele de virus care se întâlnesc în Europa și implicit în România. Deși pare ca au fost descoperite multe mutații și pare ca sunt multe variante de virusuri, de fapt, în fiecare virus separat noi nu găsim atât de multe mutații, de obicei găsim între 5 și 10 mutații, dar fiind foarte multe variante de virusuri, mutațiile sunt diferite între diferite virusuri. Virusul are o diversitate genetică foarte mare și acest lucru înseamnă, din păcate, că el este capabil să se adapteze foarte bine. Ce am găsit la pacienții din România Am analizat doua seturi de date, 53 de genoame în perioada martie aprilie 2020, probe din Bucuresti și din țară, majoritatea din București și 122 de genoame din perioada octombrie, noiembrie 2020, probe din București si din țară, majoritatea din București Rezultatele secvențierii probelor din România Grupurile filogenetice identificate: – Toate cele 53 de genoame din martie aprilie fac parte din grupurile G, GR si GH, cu excepția a 4 probe care sunt din grupul V,- Toate cele 122 de genoame din octombrie noiembrie sunt din grupurile G, GR si GH. Număr de mutații:– În grupul de 53 am găsit în total 460 de mutații unice,- În grupul de 122 am găsit 563 de mutații unice,- Doar 7 au frecvență mai mare de 20% în grupul de 53 și 15 din grupul de 122, restul fiind rare,- Majoritatea mutațiilor sunt de tranziție C>T,- Deletiile și inserțiile sunt foarte rare,- Frecvența mutațiilor per probă fiind de în jur 10 pentru grupul de 53 și în jur de 14 pentru grupul de 122. Mutatiile în gena S În grupul de 53 a fost găsită mutația N439K cu frecvența de 5,6%. În grupul de 122, mutatia N439K are o frecventa de 39,3%. Aceasta mutație a fost descrisă cu o capacitate mai mare de legare de ACE2 (pentru receptorii de intrare în celulă) și foarte probabil îi dă avantaj evolutiv și capacitate mai mică de legare a anticorpilor neutralizanți. La sfârșitul lunii octombrie a fost descrisă o nouă variantă de virus 20AEU1, care a apărut în Spania la începutul verii și s-a răspândit rapid în Spania, Franța, Elveția, Marea Britanie și Irlanda, care are un avantaj competitiv față de virusurile preexistente….. Din punct de vedere al evoluției virusului, el sa ve adapta, nu îl interesează să cauzeze o boala gravă, ci să se răspândească cât mai tare. Noi credem că virusul acesta vrea să ne omoare. Nu, el vrea să se înmulțească și pentru că vrea să se înmulțească se va adapta în așa fel încât să se răspândească cât mai tare și cât mai repede. Evoluția virusului s-ar putea sa fie foarte complicată mai ales ca sunt sunt milioane de oameni infectati. Deși este virus ARN, el nu adună mutații atât de repede cum ne așteptam de la un virus ARN, pentru că are o enzima de proof reading și atunci când se replică face corectia replicării și nu adună mutații, cum face virusul HIV, de exemplu. Integral:
VIDEO
Guvern: Sporul pentru personalul care îngrijește pacienți cu Covid-19 majorat la 75-85% Sporul pentru personalul medical şi auxiliar care îngrijeşte pacienţii cu COVID-19 a fost majorat, prin OUG şi hotărâre de guvern, până la 85% din salariul de bază, a declarat, sâmbătă, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă, potrivit Agerpres. El a precizat că în cursul şedinţei de guvern de vineri a fost adoptată o ordonanţă de urgenţă care majorează sporul pentru condiţii de muncă deosebit de periculoase la 75 până la 85%. “Acest spor va putea fi acordat din bugetul Fondului Unic Naţional de Asigurări Sociale de Sănătate”, a explicat el. Respectiva OUG creează cadrul pentru acordarea acestor sporuri iar, în acest sens, a explicat Dancă, a fost propusă hotărârea de guvern prin care se stabileşte efectiv acest spor pentru condiţii deosebit de periculoase, pentru personalul medical implicat în activităţile cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19. “Pentru personalul medico-sanitar şi auxiliar sanitar din unităţile sanitare implicate în activităţile de tratament cu pacienţii diagnosticaţi cu COVID-19, inclusiv în transportul, echiparea sau evaluarea acestora, aceste persoane vor beneficia de un spor pentru condiţii deosebit de periculoase de 75 până la 85% din salariul de bază, iar pentru personalul din Ambulanţă, acest spor este stabilit la nivelul de 80% din salariul de bază”, a arătat şeful Cancelariei. Dancă a mai precizat că, Executivul, prin aceste acte normative, a majorat practic sporul de care beneficiază personalul medical sanitar şi auxiliar implicat în tratamentul pacienţilor COVID-19 de la 55%, cât era în prezent, la 85%. “Pentru cei care au dreptul la un spor mai mare, vor primi sporul cu valoarea cea mai mare”, a afirmat şeful Cancelariei premierului. Integral:
Condamnări în dosarul ANRP: Crinuţa Dumitrean şi Horia Simu – 6 ani / Marko Attila Gabor, fugit în Ungaria – 5 ani Crinuţa Dumitrean, fostă şefă a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), a fost condamnată vineri de Curtea de Apel Bucureşti la 6 ani şi 3 luni închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzată de DNA că a primit o mită de 400.000 euro de la omul de afaceri Horia Simu, pentru a-i aproba acestuia despăgubiri supraevaluate pentru un teren de 25 ha situat în municipiul Constanţa, informează Agerpres. Judecătorii au mai dispus confiscarea sumei de 400.000 euro primită de Crinuţa Dumitean cu titlu de mită de la Horia Simu. Omul de afaceri Horia Simu a fost condamnat la 6 ani şi 4 luni închisoare cu executare. În acelaşi dosar, fostul deputat UDMR Marko Attila Gabor (fugit în Ungaria) a fost condamnat la 5 ani închisoare. Marko Attila Gabor a primit 4 ani închisoare, pedeapsă contopită cu o condamnare de 3 ani aplicată de Curtea de Apel Ploieşti în anul 2014 în alt dosar, rezultând în final o pedeapsă de 5 ani închisoare. Cea mai mare pedeapsă a primit-o evaluatorul Alin Horaţiu Dima – 9 ani şi 8 luni închisoare. O pedeapsă mare de 5 ani şi 7 luni închisoare a primit şi Remus Virgil Baciu, fost membru în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în cazul acestuia fiind confiscată şi suma de 1.134.900 lei. În schimb, fostul deputat Cătălin Florin Teodorescu a primit 3 ani cu suspendare. Condamnări au primit şi alţi foşti membri în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor: Remus Virgil Baciu – 5 ani şi 7 luni cu executare, Cristian Sebastian Mihai – 4 ani şi 4 luni cu executare, Oana Vasilescu – 3 ani cu suspendare, Dragoş Bogdan – 3 ani cu suspendare, dar şi Florentina Savu (consilier) – 4 ani cu executare. Pe latură civilă, Curtea de Apel Bucureşti a dispus anularea deciziei Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP de emitere a titlurilor de despăgubire în favoarea societăţii Rosintaly Management Limited, în cotă de 75%, a lui Aurel Nicolae, în cotă de 15%, şi a lui Ionuţ Birisiu, în cotă de 10%, în cuantum total de 37.243.500 lei. Integral:
Trenul Gara de Nord Aeroport – Încă nu se știe cadența de circulație și nici cine va deservi linia: CFR Călători, Transferoviar sau ambele Deși Mersul Trenurilor care intră în vigoare la 13 decembrie este disponibil online, pentru noua linie București Nord – Aeroport H. Coandă T1 nu sunt niciun fel de date. Nu se știe dacă trenurile chiar vor circula la 50-60 de minute (sau mai des) și nici nu se știe dacă trenurile vor fi de la CFR Călători, de la Transferoviar (TFC) sau de la ambele. Cele două companii spun că nu au primit încă vești de la CFR Infrastructură, iar Transferoviar este de părere că ”soluția operării acestei rute cu mai multe companii va aduce numai beneficii călătorului”. Pe noua linie au circulat – pentru testare – atât trenuri ale TFC, cât și ale CFR Călători, dar Ministerul Transporturilor nu a mai anunțat de ceva timp nimic nou legat de proiect. Într-o conferință de bilanț pe 3 noiembrie, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a evitat să spună care va fi intervalul de circulație al trenurilor către aeroport și a adăugat că CFR Infrastructură analizează cererile de trasă și cadența trenurilor nu este cunoscută. De atunci au trecut peste trei săptămâni și nu se știe public mai mult. Nu se știe nici acum cine va opera spre aeroport: CFR Călători, compania privată Transferoviar sau ambele. Ediția tipărită a Mersului Trenurilor a plecat către tipografii și pe copertă se pare că va fi o fotografie stilizată a gării de la Aeroport….Cei de la CFR Călători spun că nici acum nu au primit vreun semn de la CFR Infrastructură și deci nu se știe nimic și nici nu pot instala, spre exemplu, automatele de bilete….. Reamintim că la jumătatea lui septembrie a fost o controversă după ce au apărut imagini cu un automotor Transferoviar care a făcut teste pe linie. Faptul că primul tren care a testat o astfel de linie simbolică a fost unul privat și nu unul al operatorului național a scandalizat mulți ceferiști. Unii au spus că este o rușine națională, alții că este un semn că privații dețin o forță tot mai mare. Cert este că foarte multă lume se aștepta ca primul tren care trece pe noua linie să fie unul al CFR Călători. Pe 14 septembrie CFR Călători dezmințea o informație apărută în presă și spunea că NU a primit vreo solicitare de a efectua testele pentru noua linie feroviară spre Aeroportul Henri Coandă. ”Referitor la afirmația apărută în spațiul public potrivit căreia CFR Călători nu a răspuns solicitării pentru a efectua testele pentru noua linie feroviară spre Aeroportul Henri Coandă, precizăm că aceasta este falsă. Facem precizarea că CFR Călători nu a primit o astfel de solicitare”, spunea CFR Călători, într-un comunicat. Integral:
Populația țării va scădea cu 6 milioane de locuitori în următorii 50 de ani. Județul Teleorman ar putea pierde 73% din locuitori (analiză) Populația țării s-ar putea înjumătăți în următorii 50 de ani, arată Institutul Național de Statistică într-o lucrare publicată vineri la prânz. Declinul și îmbătrânirea populației va produce efecte în toate direcțiile: de la numărul de parlamentari și europarlamentari, la modificări structurale consistente în economie și societate. INS estimează populația în 4 variante de calcul: varianta constantă (care reprezintă o „variantă reper”, cu rol de a compara rezultatele obţinute prin menţinerea valorilor fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete din anul 2019 înregistrate în cadrul fiecărui judeţ), varianta optimistă, cea pesimistă și a patra, varianta medie (care e și varianta cea mai plauzibilă asupra evoluţiei populaţiei). În varianta constantă, România ar urma să ajungă în anul 2070 la 10,8 milioane locuitori. În varianta optimistă, pentru anul 2070, rezultatul proiectării la nivel naţional este de 15,3 milioane locuitori În varianta pesimistă de 11,8 milioane locuitori. În varianta medie România ar urma să aibă, în anul 2070, o populaţie rezidentă de 13,2 milioane locuitori. În varianta intermediară populaţia rezidentă este estimată, în anul 2070, la 13,8 milioane locuitori. În toate variantele de proiectare, populaţia rezidentă a ţării se va reduce cu valori cuprinse între 4,1 milioane persoane (varianta optimistă) şi 8,6 milioane persoane (varianta constantă). La nivel naţional populaţia feminină ar continua să fie predominantă, iar în anul 2070 ponderea acesteia în populaţia rezidentă totală ar varia de la 52,3% (în varianta intermediară) la 53,5% (în varianta constantă), înregistrând o creştere faţă de anul 2019 (51,1%). Integral:
BOR tace în fața derapajelor IPS Teodosie. Baconschi: „Alimentează un deplasat complex de persecuție anti-ortodoxă” …. Intelectualii și teologii contactați de Europa liberă au însă cuvinte aspre față de ieșirea IPS, despre care afirmă că are un „proiect politic radical” prin care „alimentează un deplasat complex de persecuție antiortodoxă” sau că „spune niște enormități despre dictatură, teroare, insurecție și despre știința absurdă” față de care Sinodul ar trebui să ia poziție, iar Patriarhul să se exprime clar. Reacția IPS Teodosie vine după ce în urmă cu două zile Tribunalul Constanța a respins cererea Arhiepiscopiei Tomisului de a obține anularea măsurii care impune ca la pelerinaje să participe doar localnici. Județul Constanța se află în scenariul roșu, cu o
România testează în medie la jumătate din capacitatea maximă, iar cinci judeţe nu pot testa nici 100 de oameni zilnic. Autorităţile dau declaraţii în contradictoriu privind cererea de testare La nouă luni de la primul caz de COVID-19 din România, capacitatea României de testare este de doar 27.600 de probe prelucrate zilnic, aceasta fiind media lunilor octombrie şi noiembrie ♦ În total, s-au făcut 4 milioane de teste la nivel naţional, dintre care 1 milion doar la cererea pacienţilor ♦ „Nu este niciun motiv să nu se utilizeze capacitatea de testare la maximum, zilnic“, spune Răzvan Cherecheş, expert în politici publice. Problema testării COVID-19 în plină pandemie, când spitalele sunt copleşite de numărul mare de pacienţi, se pune în contextul „cerere şi ofertă“ în perspectiva lui Klaus Iohannis, preşedintele României. Şeful statului a spus într-o conferinţă de presă că nu există cerere pentru mai multe teste decât se fac deja, adică maximum 38.000 pe zi, în condiţiile în care premierul vorbeşte de o capacitate de 50.000 de teste zilnice. În total, din 23 iulie până în prezent, s-au făcut 1 milion de teste la cerere, din datele adunate de ZF. Acest lucru înseamnă că românii care au vrut să se asigure că nu au virusul au scos din buzunar 60 milioane de euro, la un cost mediu calculat de ZF de 300 de lei per test. Iar cererea în privat este în continuare crescută, de 300 – 900 de teste pe zi la cerere, din datele a două dintre cele mai mari reţele private din ţară – Regina Maria şi Medicover. „Mai mult decât s-a făcut nu a existat cerere. La noi persoanele nu se testează în masă fiindcă aceste proceduri nu sunt posibile cu instalaţiile existente, iar numărul de persoane trimise de DSP-uri şi solicitări de persoane fizice care vor să fie de bună voie testate sunt cele pe care le vedeţi zilnic comunicate“, a spus Iohannis ieri, într-o conferinţă de presă. Declaraţia şefului statului a venit la câteva ore după ce Ministerul Sănătăţii a emis un comunicat de presă în care a arătat că trebuie crescut acesul populaţiei la diagnostic şi a anunţat că lucrează la reglementări pentru a folosi inclusiv teste antigen rapide pentru a găsi mai repede pacienţii infectaţi şi a-i izola de restul oamenilor….. Ziarul Financiar a mers pe firul cifrelor, iar din datele analizate pe baza raportărilor autorităţilor reiese că în România s-au făcut în medie doar 27.600 de teste pe zi pentru a depista persoanele infectate cu noul virus în ultimele două luni, perioadă în care numărul infectărilor a atins de la zi la zi noi recorduri negative. 
În Spitalul Ilfov, lupta cu COVID-19 se face la suprapreț. Măștile și combinezoanele, cumpărate la preț triplu față de media pieței Spitalul Județean Ilfov, spital COVID-19, ar fi putut să cumpere de trei ori mai multe măști și de trei ori mai multe combinezoane cu aceeași bani. Nu a făcut-o pentru că a ales să achiziționeze la triplu preț aceste echipamente care au costat, în total, aproape 250 mii de lei, dar nu ar fi trebuit să depășească 100 de mii. Firma care a beneficiat cel mai mult de această afacere e specializată în comerț cu autoturisme și îl are în spate pe milionarul Dan Tătoiu. În perioada stării de urgență, măștile și combinezoanele erau printre cele mai căutate produse și, totodată, printre cele mai greu de găsit. Cele pe care, în schimb, le puteai găsi, erau deseori la suprapreț. Între timp, producția de echipamente medicale a crescut, iar prețurile au scăzut. Chiar și așa, unele firme încă profită de vânzarea de combinezoane și măști la un preț exagerat. Banii vin din buzunarul cetățenilor și sunt oferiți de instituții publice unde criteriul de atribuire nu pare a fi „cel mai mic preț”. Acesta este și cazul Spitalului Județean de Urgență Ilfov. „Spitalul Județean Ilfov se transformă în spital suport pentru a trata pacienții infectați cu COVID-19. Ieri seară am avut această discuție cu ministrul Nelu Tătaru. […] Azi, înainte de toate, e nevoie de foarte multă solidaritate și eu, împreună cu colegii mei, punem pe primul loc oamenii. Pacienții.” Asta
Radu Kubinschi, Director Consultanţă, Deloitte România: Alocările bugetare româneşti de sub 10% din PIB pentru sprijinirea economiei în contextul pandemiei nu vor putea asigura recuperarea decalajului economic faţă de anul 2019 şi în niciun caz a decalajului faţă de ţările dezvoltate din spaţiul comunitar ….. Întreaga asistenţă financiară consolidată la nivel european este alocată pentru perioada 2021-2027, aşadar previziunile de redresare a economiei conturează o revenire pe termen mediu şi lung. De asemenea, alocarea va finanţa atât eforturile sanitare şi medicale, cât şi redresarea economică, dar cu respectarea condiţiilor impuse de Green Deal. Pentru România, acest pachet este cea mai mare oportunitate de a se lupta cu efectele pandemiei, mai ales având în vedere că ţara noastră va beneficia de unele dintre cele mai consistente alocări – aproximativ 33 de miliarde de euro sub formă nerambursabilă şi încă aproximativ 55 de miliarde de euro sub formă rambursabilă. Fructificarea la maximum a acestei oportunităţi pune însă în faţa statului român şi un set de provocări majore. Toate resursele financiare vor trebui programate judicios, obţinând beneficii cât mai substanţiale din fiecare euro pus la dispoziţie. Mai mult, atragerea fondurilor respective presupune o capacitate de co-finanţare şi pre-finanţare din partea României, ceea ce, la rândul său, impune crearea spaţiului bugetar necesar acestor cerinţe. Cu alte cuvinte, în proiecţia bugetului, statul român va trebui să identifice sursele necesare de lichidităţi pentru a atrage fondurile. Să nu uităm că, inclusiv pentru fondurile nerambursabile, statul beneficiar efectuează cheltuielile prevăzute, după care adresează cererile de rambursare Comisiei Europene pentru a-şi recupera banii. Pentru programarea ajutorului rambursabil, statul va trebui să investească în economia reală, adică în proiecte dezvoltate cu precădere de către operatorii economici, astfel încât acestea să genereze veniturile şi mai ales lichidităţile de care tot statul are nevoie pentru rambursare. Din această perspectivă, programarea ar trebui să vizeze trei axe principale de investiţii, deplin armonizate cu contextul economic şi financiar în care România se află: – acoperirea cheltuielilor de combatere a efectelor negative asupra sănătăţii publice. Adică imensele cheltuieli cu testarea, carantina, tratarea pacienţilor, achiziţia de medicamente, echipamente medicale etc. şi cu remunerarea celor aflaţi în linia întâi a luptei cu virusul: medici, asistente, infirmiere, angajaţi SMURD, DSP etc. Principiul de alocare pentru aceste intervenţii ar trebui să fie „cât este nevoie” pentru a salva vieţile oamenilor; – asigurarea stabilităţii consumului – analizele economice demonstrează că principalul factor de recesiune economică în România este contracţia consumului, ca urmare a numărului mare de persoane disponibilizate şi a scăderii puterii de cumpărare. Aşadar, este imperios necesar ca statul să ia măsuri pentru a impulsiona consumul să redevină principalul motor de dezvoltare economică, şi nu de recesiune; – asigurarea continuităţii afacerilor, inclusiv prin finanţarea formării stocurilor de materii prime şi materiale critice, care să asigure independenţa economiei pe viitor, în orice situaţie de criză. Intervenţia directă prin finanţarea companiilor aflate în dificultate este cea mai importantă măsură a conservării în stare funcţională a lanţurilor de valoare pentru a evita prăbuşirea acestora şi efectul de cădere în spirală a economiei româneşti. O ultimă remarcă: accesul la importantele oportunităţi oferite de pachetele europene financiare de sprijin nu prezumă eliminarea intervenţiei statului în economie din propriile resurse bugetare.
Cum face Patriarhia Română presiuni asupra guvernului pentru încă o ”excepție” de la regulile din pandemie. Lista momentelor în care BOR a acționat ca un stat în stat Patriarhia Română face presiuni asupra guvernului să permită pelerinajul de Sfântul Andrei cerut insistent de Arhiepiscopul Teodosie din Constanța. Patriarhia cere guvernului ”să permită în mod excepţional credincioşilor din ţară” să vină în pelerinaj într-o comună din Constanţa, deși cea mai mare parte a județului e în carantină și are una dintre cele mai mare rate de infectare din țară. Arhiepiscopul Teodosie Snagoveanul face presiuni constante asupra autorităților pentru a permite pelerinajul oamenilor de toată țara, în ciuda avertismentelor poliției și jandarmeriei că nu vor accepta încălcarea legislației. Regulile din pandemie arată că au voie să participe la pelerinaj doar cetățenii din localitatea în care se află respectivul lăcaș de cult. Presiunile vin în plină campanie electorală. Patriarhia Română, condusă de Patriarhul Daniel, a sărit în sprijinul Arhiepiscopului Teodosie după ce acesta a raliat în jurul său aripa conservatoare din Biserica Ortodoxă Română. În luna mai, când Teodosie a repetat slujba de Înviere – fapt fără precedent – Patriarhia s-a delimitat timid de inițiativa acestuia. Dar în ultimele luni șeful BOR a încetat orice critică la adresa controversatului ierarh constănțean, care a devenit un reper pentru aripa ”dură” din biserică….. Deși în 2006 Teodosie
Șiretlicul ÎPS Teodosie Când se perie în oglindă pe barba-i sură, ÎPS Teodosie se închipuie un anarhist. Sfidează autoritatea statului și face stat în stat în propria-i biserică. Îi place că politicienii se tem de el și că Patriarhia îi îngăduie cu sfială toate revoluțiile. Nu acceptă ordinea socială, legile statului și-l amenință pe premierul României, într-o scrisoare deschisă și în cel mai bun spirit anarhist, cu o Revoluție „ca-n 89” (pe care, nota bene, o plasează corect, nu în proximitatea moaștelor Sf. Dimitrie, cum făcea acum o lună PF Daniel, ci în anturajul unui pastor reformat și cam ungur din Timișoara). În primăvară a făcut Paștile de două ori la Constanța, ca un gest de nesupunere civică față de restricțiile impuse de autorități. Acum vrea să-i ducă pe credincioși în pelerinaj la Peștera Sf. Andrei din localitatea Ion Corvin, deși municipiul Constanța și încă o duzină de localități sunt în carantină, iar județul e unul dintre cele mai lovite din țară de pandemie. Legislația în vigoare, dublată de o decizie a instanței care-i interzice asta, nu-l opresc pe ÎPS. Încurajat de însăși conducerea BOR, care-i cere statului să-i dea o derogare ÎPS-ului de la Constanța pentru această „situație excepțională”, vicleanul Teodosie a găsit portița de a se strecura prin hățișurile legislative și prin filtrele de Poliție. Șiretlicul ÎPS Teodosie se regăsește în circulara de mai jos, pe care le-a trimis-o ieri tuturor protoieriilor din Eparhia Tomisului….. Carevasăzică, „toți preoții, personalul clerical și monahal sunt delegați în interes profesional” în localitatea Ion Corvin, la un pelerinaj nenumit astfel. De remarcat suplețea formulării și buna cârmire printre termeni, semn al unei îndelungi experiențe în scrierea notelor către autorități din partea celui care se semna la Securitate „Mache”. Nota li se adresează, prin urmare, tuturor subalternilor ÎPS Teodosie, de la preot, la țârcovnic, clopotar sau femeia de la lumânări. Ca un director de firmă, Teodosie îi „deleagă în interes profesional” să meargă la Peștera Sf. Andrei, adică îi obligă să meargă la muncă, cu declarație. Pelerinajele sunt interzise de autorități, dar mersul la muncă nu, așadar ÎPS-ul transformă peștera Sfântului în punct de lucru, iar cele câteva sute de fețe bisericești în pontatori cu legitimația de gât….. Tare agil Preasfinția Sa! Dacă-și punea talentul acesta creativ în slujba oamenilor, ar fi putut face lucruri cu adevărat mari. Pentru că, iubiți credincioși, mă întreb și vă întreb două lucruri pe final: 1. Dacă un om obișnuit să zicem că face un botez cu sute de persoane și invitații săi se îmbolnăvesc, nu se alege cu un dosar penal pentru zădărnicirea combaterii bolilor? Nu sunt situațiile similare? 2. Unde este Sfântul Andrei, într-o peșteră din comuna Ion Corvin sau într-un salon de Terapie Intensivă? Cine are mai multă nevoie de Dumnezeu, un popă teribilist sau un om care se zbate între viață și moarte într-un spital din Constanța? Integral: https://republica.ro
Este urgentă intrarea în carantină a Bucureștiului? În ultimele cinci săptămâni, Bucureștiul conduce detașat la numărul de cazuri noi de COVID-19. Incidența medie la 14 zile, conform ultimului calcul, este de 6,62 / 1.000 de locuitori. Se impune o carantină în Capitală? Președintele Klaus Iohannis a declarat că
Diagnostic pentru sănătatea României Medici care se întâlnesc zi de zi în saloane și cabinete cu virusul corona au povestit pentru Deutsche Welle despre epuizarea spitalelor și a unui sistem reglementat prin legi rămase în urma vremurilor…. Conform statisticilor oficiale, 20 de mii de bucureșteni s-au infectat cu virusul corona doar de la începutul lunii noiembrie. O medie de 820 pe zi. Dacă eliminăm zilele de weekend, când testările sunt mai puține, media crește semnificativ. Este vorba strict de bucureștenii testați. În realitate sunt mult mai mulți. Pentru că, în majoritatea situațiilor, contacții pozitivilor nu sunt verificați științific. Li se spune să se izoleze și să aștepte cuminți evoluția bolii. Până trece. Toți, însă, ajung să sune la Direcția de Sănătate Publică. Unii pentru a afla ce să facă cu boala lor, alții ca să știe cum pot să nu-și piardă locul de muncă sau să primească banii pe concediul medical, pentru că în izolare nu i-a tratat nimeni, nu i-a văzut nici un medic și nu au nici o hârtie care să ateste că au fost bolnavi…..
“Mama” Polidinului, despre controversele din jurul serului anti-COVID: “Orice vaccin trebuie sa treaca testul increderii publice” ….Dr. Sylvia Hoisie a explicat ca increderea oamenilor in diverse vaccinuri a constituit dintotdeauna o variabila, depinzand de cultura, de dispozitia de a accepta sau nu efectele progresului stiintelor asupra societatii umane, de experienta individuala a fiecaruia. Potrivit sursei amintite, multe dintre intrebarile legate de noul vaccin sunt justificate. “Asistam, de altfel, la efortul de a gasi macar un tratament eficient al celor imbolnaviti, efort care nu odata a dat gres, tocmai pentru ca lumea cercetarii medicale a trebuit sa se adapteze din mers, si foarte repede, la provocare bolii, cu manifestarile ei, fie violente, fie asimptomatice. Daca nu s-a putut stabili un tratament, cum s-ar putea prepara vaccinul care sa previna o boala care n-are inca leac, se intreaba, pe drept cuvant, foarte multi oameni?”, a declarat Dr. Hoisie pentru
Asociatii ale magistratilor cer demiterea Ministrului Justitiei, Catalin Predoiu. Magistratii considera ca mandatul a fost “dezastruos”, comparabil in efecte cu cele ale ministrilor Florin Iordache si Tudorel Toader …. “Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania si Asociatia Initiativa pentru Justitie concluzioneaza ca mandatul Ministrului Justitiei a fost unul dezastruos, efectele nocive ale acestuia fiind comparabile cu cele produse in perioada in care ministri erau domnii Florin Iordache si Tudorel Toader. In interesul unei justitii independente, pentru a nu fi afectat parcursul european al Romaniei si in vederea inlaturarii blocarii accesului la fondurile europene, este absolut necesara demiterea imediata a dlui Catalin Predoiu, pentru mai multe aspecte”, au transmis, miercuri, cele doua organizatii ale magistratilor, intr-un comunicat de presa. Potrivit magistratilor, principalele zece motive pentru care ministrul Predoiu ar trebui demis sunt: 1. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin tergiversarea si blocarea modificarilor legilor justitiei, vitale pentru functionarea autoritatii judecatoresti in ansamblul sau. Desi actualul Ministru al Justitiei este in functie de peste un an, “legile justitiei” in varianta Iordache-Toader sunt in continuare aplicabile, fara niciun fel de ajustare, in ciuda criticilor in cascada ale entitatilor internationale relevante si ale magistratilor romani. 2. Incalcarea flagranta a Mecanismului de cooperare si de verificare prin declansarea, imediat dupa investire, a procedurii de numire in functie a procurorilor de rang inalt si propunerile de numire efectuate, cu nerespectarea avizelor negative ale Consiliului Superior al Magistraturii – Sectia pentru procurori. 3. Promovarea in spatiul public a unor noi modificari ale “legilor justitiei” de natura a afecta grav independenta justitiei. 4. Refuzul sesizarii Comisiei de la Venetia cu privire la proiectele de modificare a “legilor justitiei” prezentate la 30 septembrie 2020, desi prin Raportul
Statul de drept: cum a rămas Predoiu în siajul lui Dragnea …. Ministrul Justiţiei are multe de explicat, nu doar despre cum s-a diluat anticorupţia sau despre dosarul de spălare de bani, închis recent, în care personajul central era un prieten bun al lui Liviu Dragnea, căruia actualul ministru al Justiţiei i-a fost avocat: Costel Comana, cel care s-a sinucis în toaleta avionului pe ruta Brazilia-Costa Rica, după ce DNA începuse urmărirea penală împotriva lui. E interesantă şi fotografia ministrului Cătălin Predoiu şi cu fostul său amic acuzat de corupţie: Florin Secureanu, fost director al Spitalului Malaxa, descoperit că ar fi furat sume mari de bani, încearcă să impresioneze cu această poză, în aşteptarea unui prim verdict din partea judecătorilor. Cătălin Predoiu crede că un avocat n-ar trebui să aibă scrupule atunci când îşi alege cazurile, aşa că nici corupţia, nici traficul de arme nu-l deranjează pe ministrul Justiţiei. Nu foarte demult, l-a apărat pe Resit Tavan, cetăţean turc acuzat, între altele, că vindea ilegal arme americane în Iran. Ministrul Justiţiei este un pragmatic, e jucătorul care vrea să câştige la fiecare mână, maleabil, supus în faţa celui care l-a ridicat în funcţie, transpartinic, adus în politică de valul Tăriceanu-Patriciu, adoptat de Băsescu şi ulterior de Iohannis, Cătălin Predoiu s-a dovedit adeptul provizoratului şi al stagnării. Nu deranjează şi nu vrea să fie deranjat. Nu vorbeşte despre trecut şi nu-şi asumă greşelile, trece peste ele, ca un cal de curse peste obstacole. Totul e să nu se extenueze şi să nu se dea de gol înainte de vreme. Distorsionările produse în sistemul juridic de PSD în perioada lui Liviu Dragnea au fost păstrate, preluate, prelungite. Secţia Specială croită pentru a-i descuraja pe magistraţii din cazurile de corupţie (Secţia pentru Investigarea Infracţiunilor în Justiţie) pare să fi devenit folositoare şi pentru actuala putere, iar magistraţii vorbesc între ei despre o „justiţie a melcilor” şi despre intervenţiile care se fac pentru dosarele în care apar “galbenii”, adică liberalii, numiţi aşa după culoarea dominantă a siglei PNL. Pentru a relua dosarele de corupţie, şi cele de crimă organizată, Cătălin Predoiu nu avea neapărată nevoie de o majoritate în Parlament. Putea face, însă, cel puţin câteva lucruri decisive, cu susţinerea executivului din care face parte: ar fi putut cere accesul procurorilor la bazele de date ale Fiscului, ale Poliţiei şi chiar ale Serviciului Român de Informaţii, deşi Curtea Constituţională a scos SRI din activitatea de urmărire penală, prima dată în 2016, când Curtea a anulat toate probele obţinute de ofiţerii de intelligence pe baza protocoalelor semnate între reprezentanţii parchetelor şi cei ai Serviciului. A doua oară, la începutul anului 2020, când CCR a decis că probele adunate de SRI prin interceptări făcute pe mandatele de siguranţă naţională nu pot fi folosite în dosare penale. De patru ani, de când nu mai pot fi folosite interceptările SRI, politicienii români au respirat uşuraţi şi n-au vrut să înfiinţeze un serviciu independent, controlat eventual de Parlament, cu o lege clară prin care să fie evitate abuzurile şi care să se ocupe cu ascultarea telefoanelor infractorilor, fie ei corupţi, criminali, traficanţi. În acelaşi timp, vidul lăsat de Curtea Constituţională spre fericirea celor tentaţi de traficul de influenţă, putea fi umplut prin câteva prevederi ale unei Ordonanţe de Urgenţă. Cătălin Predoiu a preferat, în schimb, un proiect supus dezbaterii publice până la primăvară şi care, după cum scrie Adevărul, “e făcut special să pice din nou la Curtea Constituţională”. Pe de altă parte, fără interconectarea la bazele de date ale instituţiilor de forţă şi la ANAF, procurorii nu pot face mai nimic: nu au cum să-i verifice pe cei acuzaţi de fapte de corupţie şi nu-i pot găsi pe traficanţii de persoane. Dacă ar fi existat voinţă politică, într-o singură şedinţă de guvern s-ar fi putut rezolva aceste lucruri. Ministrul Justiţiei pare că se simte bine cu un corp de procurori fără dinţi, care nu are arme să lupte cu infractorii. Justiţia e deficitară în România, a spus-o Comisia Europeană în septembrie în primul Raport anual privind situaţia statului de drept în Uniunea Europeană. Legile justiţiei au fost modificate în defavoarea magistraţilor, sondajele arată că doar 37% dintre români consideră că justiţia este independentă. Această percepţie este explicată de oameni prin “imixtiunile sau presiunile exercitate de guvern şi de politicieni asupra justiţiei”, potrivit Raportului privind statul de drept. Sloganul „corupţia ucide” a fost abandonat, deşi dramele nu s-au terminat. Integral:
Gargară şi politică …. Să plecăm de la “nucleul dur”. Avem PSD şi PNL, două partide cu nuclee specifice relativ stabile, unul pe la 22-25%, celălalt în jurul lui 16-18%. Alegătorii din această categorie nu ascultă decît gargara propriului partid şi fac aproape tot ceea ce este omeneşte posibil să se convingă, de fiecare dată, cu prilejul fiecărei alegeri, că apa chioară a propagandei partidului cu care se confundă e “pălincă” de cea mai bună calitate, în timp ce apa chioară a opoziţiei este mai chioară decît apa chioară. Orice s-ar zice şi orice s-ar întîmpla pe timpul campaniei electorale, votul lor este dinainte hotărît. Ici şi colo se mai schimbă unele elemente din configuraţia motivaţiei de vot, dar el are mereu aceeaşi culoare. USR-Plus, al treilea actor politic semnificativ electoral, dacă are deja un nucleu dur de alegători, atunci el este încă foarte restrîns, probabil în jurul lui 5-7%, asemenea UDMR. Cercul al doilea de mobilizare a votului este aşa zisa zonă satelitară. În general, votanţii aceştia sunt ataşaţi unui nucleu dur, dar relaţia este mai degrabă de tip clientelar. Îmi dai, îţi dau! Nu se identifică cu partidul respectiv, dar nici nu migrează chiar la prima adiere de vînt. Cu excepţia UDMR, care nu are de unde să adune voturi (mă rog, dacă nu i le face cineva cadou, din pix, cum a fost cazul unor înţelegeri cu PSD-ul) cercul acesta este de circa 10-12% pentru fiecare dintre principalele formaţiuni competitioare. Mobilităţile sunt în general în jurul lui 3-5% şi ele pot fi influenţate de ceea ce se întîmplă pe timpul campaniei electorale. Doar că factorul de influenţă este rareori cuvîntul, iar mult mai des “imaginea”, poza sau ipostazele în care se afişează candidaţii principali. Iar conţinutul care influenţează poza este aproape mereu acelaşi: “încrederea” pe care o inspiră. Măsura în care oferă alegătorului atît de necesarul sentiment de securitate personală, oricît de subiectiv ar fi el. În rest, singul factor capabil să mute voturi de la o culoare politică la alta este atitudinea de penalizare, care la noi funcţionează de fiecare dată fără greş. A treia categorie de vot este cel flotant. Nu mai mare de 9-11% din electorat. Un vot iniţial neasignat nici unui partid. Aceştia sunt oamenii care se hotărăsc cu cine votează în ziua votului, de regulă pe drumul de acasă pînă în faţa urnei. Interesant de remarcat este faptul că această specială categorie de votanţi nici nu aglutinează masiv în jurul unui pol, să zicem cel mai atractiv în alegerile respective, dar nici nu se difuzează aleator, adică relativ echilibrat, între competitori. Din această perspectivă, bătălia pentru voturile flotante este, la noi, decisivă pentru stabilirea ierarhiilor finale între principalii competitori. Acel unu, maxim doi la sută, care face dintr-un partid cîştigător şi din celălalt pierzător. În sfîrşit, ultima categorie, deloc nesemnificativă, este cea a absenţilor de la vot. Categoria aceasta se formează din contribuţia tuturor partidelor şi din toate cercurile clasice de vot. În ce proporţii şi cît volum pentru fiecare, iată cheia prea puţin vizibilă, dar hotărîtoare a rezultatului final al alegerilor. În condiţiile acestor alegeri, nu lipsa vorbăriei goale, a gargarei şi propagandei va influenţa mărimea votului absent, ci “teroarea coronavirusului”. Spaima băgată în sîn cu de-a sila şi întreţinută cu cheltuială mare de toate canalele media, mai ales tv, ar putea face ca masa votului absent şi a votului de penalizare să fie mai mare, mult mai mare decît de obicei, iar secţiunile să fie şi ele dezechilibrate. Mai mulţi absenţi din nucleu, decît în mod normal; mai mulţi absenţi din zona flotantă. Una peste alta, puse toate cap la cap, s-ar putea ca la alegerile cu concentraţie mult redusă de gargară în perioada campaniei, defavorizat să fie, cel mai mult, PSD. Cît îi va ajuta pe ceilalţi, rămîne de văzut! Integral:
Cât de bine o duc pensionarii în programele electorale ale partidelor. Economist: E miopie evidentă Pentru cei aproape 4,9 milioane de pensionari, apropierea alegerilor echivalează de multe ori cu promisiunea unei pensii mai bune. Programele electorale ale principalelor partide sunt pline de promisiuni care pe hârtie sună bine, dar sunt mai dificil de pus în aplicare. România este țara în care aproape un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă, iar pentru mulți alegerile sunt un bun prilej pentru a spera că se mai pot repara inechitățile unui sistem unde pensia minimă este 800 de lei, iar pensia medie pentru un judecător sau procuror este de 19.720 de lei, la nivelul lunii octombrie, potrivit datelor Casei Naționale de Pensii Publice. „Cred că esențial este să fie integrat sistemul pensiilor în modul general de funcționare a economiei, pentru că așa vorbim despre creșteri de pensii sau tăieri pentru pensiile speciale, dar nu vorbim de modul de finanțare, de echilibrul bugetului de pensii, de proiecția acestui sistem în următorii zeci de ani, care este foarte mult influențată și de factorul demografic, nu e vorba numai de o decizie politică”, explică, pentru Europa Liberă, analistul economic Aurelian Dochia. Acesta subliniază faptul că ”în platformele electorale se discută doar de punctul de pensie care trebuie să crească cu un procent sau altul , ceea ce este o miopie evidentă”. Dochia atrage atenția că problema este una de fond, în sensul în care ar trebui regândit sistemul pensiilor publice în funcție de numărul de persoane care sunt salariate sau au o formă de venit raportat la numărul de pensionari: „din acest punct de vedere, perspectivele sunt îngrijorătoare pentru că avem tot mai puțini oameni care lucrează și care plătesc contribuții care ar trebui să finanțeze un număr mare de pensionari”…..De asemenea, analistul economic atrage atenția că România are cel puțin două categorii „speciale” de pensionari. Pe de-o parte, categoria pensionarilor cu pensii speciale, pentru care ar trebui totuși regândite criteriile de acordare și impunerea unor restricții, pentru că „nu oricine care, întâmplător, a lucrat câțiva ani într-un domeniu trebuie să aibă dreptul la o pensie specială”, iar pe de altă parte, categoria celor cu pensia minimă, mulți dintre ei fiind persoane care au lucrat în agricultură și care au trecut în sistemul de pensii fără să fi contribuit la acest buget și care, din cauză că au venituri mici, ar trebui spijiniți, dar cu alte forme de ajutoare sociale – nu din bugetul de pensii…..Analistul economic Aurelian Dochia subliniază că o creștere a contribuției pentru Pilonul II ar subția și mai mult fondurile pentru pensia de stat (Pilonul I). „Cred că o mișcare rapidă de creștere a contribuției către Pilonul II înseamnă și o diminuare a contribuției către Pilonul I și atunci trebuie să ne întrebăm de unde se finanțează golul care apare. Nimeni nu vrea să răspundă și nici măcar să pună întrebarea aceasta”. Pe de altă parte, în cee ace privește finanțarea Pilonului II cu banii care ar reveni statului din exploatarea gazelor din Marea Neagră, Aurelian Dochia subliniază că statul ar trebui să aibă mai întâi acești bani pentru a vedea unde îi împarte. „Bugetul stă atât de rău și va fi într-o situație atât de critică în anii următori încât mă îndoiesc că va putea rupe din venituri pentru tot felul de cheltuieli”. Integral:
UNDE SE DUC BANII DE MEDIU. Un șef din Romsilva primește, prin asociația lui, bani europeni pentru pădurea pe care oricum ar trebui să o ocrotească 11:59 Grișa Ivanov, șef al Ocolului Silvic Rusca, Tulcea, aflat în subordinea Romsilva, conduce de câțiva ani o asociație de mediu privată, prin care încasează bani europeni pentru protejarea pădurilor. Ultimul proiect pentru care Ivanov a primit bani vizează pădurea Caraorman, aflată chiar în perimetrul ocolului silvic condus de el. Ivanov neagă că s-ar afla în conflict de interese. Secretele „pădurii întunecate” Pădurea Caraorman, situată pe raza județului Tulcea, a fost declarată în anul 1940 monument al naturii, fiind una dintre cele mai spectaculoase zone forestiere de pe teritoriul țării noastre. Aici se află stejari care depășesc 30 de metri înălțime, liane, dar și un stejar cu o vârstă de 400 de ani, numit și „stejarul îngenuncheat”. Denumirea pădurii, Caraorman, provine din limba turcă și înseamnă „pădurea întunecată”. De gestionarea acestei bijuterii a pădurilor din România se ocupă, de ani buni, alături de Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării, și Grișa Ivanov – șeful Ocolului Silvic Rusca pe raza căruia se află Caraorman – angajat al Romsilva. Plătit din bani publici ca să apere pădurea Conform legilor care reglementează atribuțiile personalului silvic, Ivanov este cel care trebuie, în virtutea funcției pe care o deține, să: – gospodărească fondul forestier de care răspunde; execute controale în zonă pentru a se asigura de integritatea fondului forestier; – raporteze tăierile ilegale și alte infracțiuni asociate; răspundă de tratamentele, îngrijirea și regenerarea pădurilor pe care le administrează. În același timp, Ivanov este însă și șeful unei asociații de protecție a mediului, Asociația Danubiu, care încasează bani europeni pentru activități de conservare a pădurii Caraorman, de la Ministerul Fondurilor Europene. Astfel, în mai 2019, Administrația Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), condusă de Ion Munteanu, a încheiat un contract de finanțare în valoare de 9.283.461 de lei, în parteneriat cu asociația lui Ivanov. Din suma menționată, valoarea fondurilor nerambursabile depășește 9 milioane – 7.890.961 de lei provin din Fondul European de Dezvoltare Regională, iar 1.210.717 lei reprezintă bani de la bugetul de stat. Banii au fost alocați prin Programul Operațional Infrastructură Mare, Axa prioritară 4 – Protecția mediului prin măsuri de conservare a biodiversității. …. Conform unei anchete publicate de Patrick Andre de Hillerin pe site-ul catavencii.ro, Ivanov a fost partener cu ARBDD și în proiectul care viza conservarea Pădurii Letea din zonă. Jurnalistul a mai scris, printre altele, și că Ivanov a suferit o condamnare, dar a pus și o altă problemă – de ce nu s-a ocupat chiar Romsilva de conservarea pădurii? Integral:
Preoții, între credință și negoțul cu sfințenie …. An de an, pelerinajele la biserici ce găzduiesc icoane ori moaște făcătoare de minuni adună tot mai mulți credincioși. Anul trecut, la Catedrala Metropolitană din Iași unde se află moaștele Sf. Parascheva, s-au adunat 150.000 de credincioși, un record de închinare și rugăciune laolaltă. Anul acesta, pentru sărbătoarea din 14 octombrie, din cauza restricțiilor impuse de autorități în fața creșterii alarmante a numărului de infectări și decese provocate de Covid-19, la catedrala din Iași au ajuns doar cîteva mii de pelerini. Pentru cei care nu au străbătut zeci de kilometri pe jos, agențiile de turism și-au oferit serviciile contra unor sume destul de piperate. De pildă, Agenția de turism Basilica Travel a Patriarhiei a organizat un circuit de trei zile și două nopți cu cazare la hoteluri de 2 și 3 stele (e vorba de stele românești) cu mic dejun inclus. Costul pentru o persoană a fost de 475 de lei. Adică 100 de euro. Catedrala în care se află moaștele sfinte a strîns, din pomelnice, lumînări, tămîie, cărți bisericești cîteva milioane de euro. Pentru Catedrala Mîntuirii Neamului s-au cheltuit din 2010 – cînd a fost sfințită piatra de temelie – pînă acum peste 150 de milioane de euro, 75% din costuri fiind alocate de guvern și de primăria Capitalei. Specialiștii estimează că pînă la finalizarea, în 2024, a edificiului sfînt costurile vor ajunge la 400 de milioane de euro. Pentru a avea o imagine a raportului cheltuielilor publice dintre sacru și profan, singurul spital modern construit în ultimele trei decenii, cel de la Mioveni-Argeș, care a devenit funcțional la începutul acestui an, a costat 68 de milioane de euro, adică jumătate din cît s-a cheltuit pînă acum pentru construcția catedralei.
Laura Codruţa Kovesi, interviu în presa olandeză, despre frauda cu fondurile europene: „Nicio ţară din Uniunea Europeană nu are mâinile curate” … Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al Parchetului European, spune că numai daunele cauzate de frauda TVA se ridică la 30-60 de miliarde de euro anual la nivelul Uniunii Europene. În plus, se cunosc din ce în ce mai multe cazuri de utilizare abuzivă pe scară largă a subvențiilor UE. „Cu Parchetul European, avem în sfârșit puterea și resursele de a urmări infractorii cu guler alb la nivel european”, spune Kovesi. „Kovesi este cea mai bună alegere pentru funcţia de procuror-şef al Parchetului European. E ca un Pitbull”, susţine Sophie in ‘t Veld, europarlamentar. Cât de vigilentă va fi cu fondurile europene de relansare, în valoare de 1.800 de miliarde „Aceste sume enorme nu fac decât să mărească nevoia Parchetului European. Cu fondul de relansare post-corona există mai multă flexibilitate și mai puțină transparență și, prin urmare, un risc crescut de abuz. Parchetul European devine important în acest sens, ca protector al banilor europeni. Vrem să recuperăm efectiv banii, dacă este necesar. Dosarele tratează corupția sistematică și atacurile împotriva statului de drept în UE. Parchetul European devine parte a apărării acestui stat de drept”, spune Laura Codruţa Kovesi. Laura Codruţa Kovesi precizează că Uniunea Europeană trebuie să aloce bani pentru funcţionarea Parchetului European. …. Procurorul-şef al Parchetului European a reamintit că nicio ţară din UE nu are mâinile curate în privinţa utilizării fondurilor europene. La mijlocul lunii octombrie, Laura Codruța Kovesi, spunea că „nu există stat curat în UE”. Întrebată de problemele legate de fraudarea subvenţiilor UE din Ungaria, Kovesi a precizat că atunci când a luptat împotriva corupției ca procuror în România, au existat aproape întotdeauna legături cu cazuri din Ungaria și Bulgaria.
80% din pacienții COVID internați în secțiile ATI din Norvegia s-au recuperat. În România, rata de supraviețuire pe patru spitale e sub 35% În Marea Britanie, 50% din pacienții intubați supraviețuiesc. La cele patru spitale din București, Timișoara, Arad și Cluj care au oferit publicului cifrele, în România, șansele de viață pentru oamenii intubați sunt între 5% și 25%. ”80% din pacienții care au ajuns la Terapie Intensivă s-au recuperat”. Aceasta a fost observația făcută de jurnaliștii de la norwaytoday.info după raportările oficiale ale Institutului de Sănătate Publică privind evoluția pandemiei din ultimele două săptămâni. Cifrele oficiale au arătat că, începând cu 8 noiembrie, 273 de pacienți confirmați pozitiv cu noul coronavirus au ajuns în secțiile de Terapie Intensivă, reprezentând 16% din cei spitalizați. Mediana vârstelor celor internați la ATI în Norvegia: 62 de ani ”260 dintre acești pacienți nu se mai află la ATI, 210 s-au recuperat, 50 au decedat, iar 13 sunt în continuare sub tratament”, scrie publicația nordică, precizând că vârsta mediană a acestora este de 62 de ani. Mediana înseamnă că jumătate dintre cei 273 de pacienți au vârste de sub 62 de ani, celalaltă jumătate fiind de peste 62 de ani. …. Într-un raport oficial al Centrului Național de Audit și Cercetare pentru Terapie Intensivă din Marea Britanie 50% dintre pacienții COVID ce au ajuns la ATI până în data de 31 august au supraviețuit. ….
Cum ne ferim de valul trei al pandemiei? …. În lipsa unor măsuri mai ferme şi mai eficiente împotriva COVID-19, nu doar că nu vom stăpâni actuala situaţie, dar riscăm să ne prindă şi valul al treilea al pandemiei cu temele nefăcute. Emisarul special al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, OMS, David Nabarro, a criticat ţările europene pentru felul în care au gestionat cel de-al doilea val al pandemiei şi a spus că un al treilea bate la uşă. „Răspunsul Europei a fost insuficient. S-a greşit pentru că, în vară, nu s-a construit o infrastructură capabilă să combată COVID-19, după ce primul val a ajuns să fie ţinut sub control. Acum avem al doilea val. Dacă nu vom construi infrastructura, vom avea un al treilea val, foarte devreme, anul viitor“, a spus David Nabarro, într-un interviu pentru grupul de presă elveţian CH Media Group. El a invitat ţările europene să se uite la măsurile luate de unele ţări asiatice:
Realitatea din spitalul din Piatra Neamt: “Cladirile sunt in stare deplorabila, biserica este intretinuta si la inaltime” Carmen Uscatu, una dintre fondatoarele Asociatiei Daruieste Viata, descrie intr-o postare pe 
Comisia Europeană pune la dispoziţia spitalelor 200 de roboţi pentru dezinfectare …. Într-un comunicat, Comisia Europeană (CE) anunţă că a decis să vină în sprijinul unor spitale care şi-au manifestat interesul pentru roboţii ce pot fi folosiţi la dezinfectare. CE explică şi felul în care acţionează un astfel de robot. „Spitalele din majoritatea statelor membre şi-au exprimat nevoia şi interesul de a primi aceşti roboţi, care pot dezinfecta camerele standard pentru pacienţi utilizând lumina ultravioletă, într-un timp scurt chiar şi de numai 15 minute, contribuind astfel la prevenirea şi reducerea răspândirii virusului. Procesul este controlat de un operator situat în afara spaţiului care urmează să fie dezinfectat, pentru a se evita orice expunere la lumina UV”, se arată în comunicatul Executivului european. „Dezvoltarea de tehnologii poate crea vectori ai schimbării, un bun exemplu în acest sens fiind roboţii pentru dezinfectare. Salut această acţiune menită să ajute spitalele noastre din Europa să reducă riscul de infectare – un pas important în combaterea răspândirii coronavirusului”, notează vicepreşedinta CE Margrethe Vestager, citată în comunicat. Roboţii vor fi achiziţionaţi şi livraţi în următoarele săptămâni. Conform Comisiei Europene, un buget specific de până la 12 milioane de euro este disponibil în acest sens prin Instrumentul de sprijin de urgenţă. Integral:
SURSE Partidele de dreapta împart deja pielea ursului din pădure pentru noua guvernare USR-PLUS vrea Justiţia, UDMR vrea Cultura, PMP vrea diaspora, însă PNL n-ar vrea să împartă nimic. Liberalii visează la un guvern monocolor, susţinut în Parlament de partide-balama, care să fie recompensate cu funcţii din eşalonul doi al puterii, susţin surse politice pentru „Adevărul”. UDMR îşi doreşte să revină efectiv la putere într-un guvern liberal, în ciuda disensiunilor dintre Kelemen Hunor şi preşedintele Klaus Iohannis. Liderii UDMR nu mai sunt dispuşi să suţină viitorul guvern doar în schimbul unor funcţii pe plan local şi a banilor din PNDL. Ultima dată, UDMR a fost la guvernare în 2014, în cabinetul condus de Victor Ponta. În 2016, maghiarii au semnat un protocol de colaborare cu PSD şi ALDE, fără a avea miniştri în Executiv. Astfel, în ultimii patru ani, UDMR nu a fost, scriptic, la putere, însă, financiar, a beneficiat de toate avantajele guvernării. Liderii UDMR vor cere la negocieri trei portofolii: Cultura, Mediul şi Sănătatea, susţin surse politice pentru Adevărul. Miza e Ministerul Culturii, portofoliu râvnit chiar de liderul partidului Kelemen Hunor. …. Dan Barna şi Dacian Cioloş mizează că PNL nu va putea forma o majoritate fără Alianţa USR-PLUS, prin urmare vor cere la negocieri ministerul Justiţiei, ministerul Fondurilor Europene, ministerul Educaţiei şi ministerul Mediului, susţin surse politice. USR-PLUS şi-ar mai dori şi Sănătatea, însă liberalii vorsă-l menţină în funcţie pe actualul titular Nelu Tătaru. Una dintre variantele USR PLUS pentru ministerul Fondurilor Europene e Dan Barna, fost secretar de stat în timpul Cabinetului Cioloş. De asemenea, Dan Barna râvneşte şi la funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor, susţin sursele citate. Liderii PNL din jurul premierului Ludovic Orban ar prefera un guvern monocolor, format doar din miniştri liberali, susţinut în Parlament de o majoritate din care să mai facă parte PMP, UDMR şi cei 17 deputaţi ai minorităţilor naţionale, explică sursele citate. Pentru un plus de credibilitate, liberalii pregătesc un guvern suplu (15-16 ministere), prin urmare nu-şi doresc să împartă portofoliile – şi aşa puţine – cu alte formaţiuni politice. PMP ar urma să primească funcţii de secretar de stat, şefia unor comisii parlamentare, prefecţi şi directori de instituţii deconcentrate, astfel încât Eugen Tomac şi restul partidului să simtă că sunt la putere. Integral:
Mega-scandalurile de coruptie in care politicienii si-au implicat copiii si nevestele ….Cum si-a infundat Daniel Tudorache fosta sotie Sambata, 21 noiembrie, procurorii DNA au fixat o cautiune de 1 milion de euro pentru Daniel Tudorache si de 200.000 de euro pentru fosta sa sotie, Adina Tudorache, acuzata de complicitate la spalarea banilor. Desi cei doi sunt divortati in acte, un divort consumat in urma cu 20 de ani, dupa cum se poate observa din postarile celor doi de pe
Lodovică, începi să mă-nspăimânți! ….. Da’ reportajul de la Târgu Mureș, cel în care un inginer de specialitate a fost făcut praf și pulbere de menestrelii tăi de partid, văzutu-l-ai? Omul a început de jos, vindea ziare la chioșc de la 15 ani ca să poată face școală; a lucrat și-n facultate pe brânci,a ajuns director prin concurs, n-are nicio o insigna de partid – și l-ați ejectat ca să puneți în locul lui un vânzător. Place-ți? Vrei să suni la copiii inginerului să le explici cum stă treaba? Zi-le și lor că așa sunt vremurile! Că le-ați pedepsit tatăl, obligându-l la navetă de două sute de kilometri doar ca să-l faci să înțeleagă că nici Dumnezeu nu-l mai salvează din ghearele partidului! Poți? Hai sună, că la tine-i gratis – poporu-ți plătește telefonu’. Ceea ce face PNL acum am mai văzut. A făcut decenii la rând și PSD. Cu același cinism negociat prin birouri de șefi, imediat după câștigarea unor alegeri: ”asta-i situația, acum suntem noi la putere, scrie-ți demisia”. Așa s-au distrus destine, instituții, o țară întreagă. S-a distrus încrederea că ne mai putem reveni din băltoaca asta, că democrația chiar e un reper istoric de luat în seamă. Că Ceaușescu nici n-a fost așa de rău. Ce nu înțeleg ăștia de la marile partide: puterea unui politician e într-adevăr putere doar dacă ea devine bun public. Te trimit în parlament pentru că vreau, prin votul meu, binele public; pentru asta îți plătesc indemnizație de patru mii de euro lunar, secretară,pensie specială, bilete de avion, bani de chirie la București, bani pentru benzină, cabinet parlamentar, ciorbă cu doi lei două’ș’cinci la bufetul Casei Poporului. Cine sunt ăștia care fac jocurile în marile partide? Ce-au fost ei înainte de-a ajunge boiernași de partid și de stat? Mulți dintre ei, jalnice târâtoare prin economia de piață, trufandale ciudate ale anti-selecției, șmecherași de succes ai tranziției. Au ajuns consilieri, au prins gustul puterii personale, al complicităților, și acum au trecut țara pe numele lor. Toți ăștia ar putea fi luați mâine de DNA, da-s liberi, prosperi, rotofei. Nu le mai pasă. Lodovică, care să fie diferența între Oprișan de Vrancea și Chirteș de la Mureș? Ce-l recomandă pe Ervin Molnar ca să fie șef peste Apele Române? Că a fost șef de cabinet al unui prefect? Firma aia de canalizare abonată la bani publici? Numa’ două milioane de euro… Mă-nspăimântă ideea că la noi nu se poate altfel. Așa cum pesediștii și-au bătut joc de social-democrație, așa vă bateți și voi joc de liberalism! Vreți putere totală, hămesiții din partid urlă că le e foame și musai să-i hrăniți. V-au lipit afișe, și-au rupt planetarele în campanie, v-au așteptat cuminți în fața crâșmei să vă ducă acasă – acum vor și ei. Pariez că erați mai liniștiți dacă nu apăreau berbecuții ăștia de la USR, care vă vor mânca ficații de câte ori veți pune directori prin sms sau alte nemernicii; ce bine v-ar fi fost doar cu pesediștii – ei înțeleg cum stă treaba, ”cum sunt vremurile”: tura asta ai noștri, tura viitoare ai voștri. Scandalul de la Târgu Mureș are și o parte bună: vine partidul să pună un neica-nimeni în locul tău? Dacă nici tu n-ai fost un neica-nimeni pus de partid, protestează. Fă-ți cunoscut cazul! Dă telefon ăluia care te schimbă și bagă-l, pe românește, în mă-sa! Lodovică, ai mare noroc – altul mai puțin învins ți l-ar fi bătut pe gângavu’ ăla de partid de se căca pe el! Îl arunca afară cu un șut în spate! Pentru că asta meritați voi, ăștia care de trei decenii vă bateți joc, useliștii de spurcat succes. Lodovică, te-ai uitat la reportaj? Când inginerul vorbește despre barajul de la Zetea, ăla care acoperă cu o lama de apă de zece metri un oraș întreg, ce-ai simțit? Când arată pozele copiilor? Da’ când îl îneacă plânsul? Până acum am crezut că omul politic rumân e, în general, un prost; acum am văzut că e și rău. Integral:
Sondaj: 2 din 3 români vindecați de COVID-19 care vor să doneze plasmă spun că nu au primit răspuns sau au fost refuzați de centrele de transfuzie 1 din 6 români care s-au infectat cu noul coronavirus declară că ar fi de acord să doneze plasmă convalescentă, arată un sondaj efectuat de voluntarii portalului covidplasma.ro. Pe de altă parte, 2 din 3 români care au declarat că doresc să doneze plasmă convalescentă afirmă că nu au putut să doneze până acum din cauză că centrele de transfuzie fie nu au răspuns, fie nu i-au programat, fie i-au refuzat, arată același sondaj. În același timp, 2 din 6 români care au făcut COVID-19 declară că nu au fost informați cu privire la donarea de plasmă convalescentă, alți 2 din 6 români declară că se tem să doneze plasmă convalescentă, iar 1 din 6 declară că nu poate dona din motive medicale. 2 din 7 români care au donat plasmă convalescentă au donat de cel puțin două ori, ceilalți donând o singură dată, a relevat același sondaj. În plus, 3 din 5 românii diagnosticați cu noul coronavirus declară că rudele lor, care locuiesc în aceeași gospodărie cu ei, nu au fost testate pentru a se vedea dacă au făcut boala.
Tot mai mulți pacienți netestați și cu forme severe de Covid-19 ajung la ATI direct de acasă ..…Tot mai mulți pacienți ajung cu forme severe de pneumonie care necesită internare și nu au testare efectuată. În jurul lor au alte persoane pozitive, simptomatice, dar care nu sună nici măcare medicul de familie și nici DSP pentru a solicita testare sau 112. Este o situație care a început să fie prezentă în ultimele zile sau pe care eu am constatat-o la Institutul “Marius Nasta” ca fiind prezentă sau din ce în ce mai frecventă. Pacienți cu forme severe de afectare care ajung în Institut cu saturații de 50-60%, veniți direct de la domiciliu, netestați și care nu se reușește compensarea stării lor de insuficiență respiratorie și necesită internarea în terapie intensivă. Nu înțeleg de ce aceste persoane așteaptă să se vindece la domiciliu atunci când văd că starea lor de sănătate nu e bună și nu apelează la medicul de familie sau la serviciul 112, decât într-un moment în care riscul pentru viața lor este major. Există o problemă a locurilor în spitale dar întotdeauna încercăm și în spitalele unde în acest moment la “Marius Nasta” locurile sunt complet ocupate. Dacă ajunge un pacient, împreună cu centrul operativ găsim o soluție. Undeva în România găsim un pat pentru acest pacient. Ce este important – atunci când ajung în spital, primesc oxigen, asta este primul gest pe care trebuie să-l facem atunci când pacientul ajunge”, a afirmat Beatrice Mahler, la
Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Cum se poate organiza vaccinarea în masă în România, împotriva Covid-19? 200 de congelatoare, 2 milioane de Euro şi unu din două spitale din ţară poate deveni centru de vaccinare. Restul discuţiilor sunt inutile Am fost, la fel ca toata lumea de altfel, absolut naucit de discutiile fantastice de la televizor – zapada carbonica, azot lichid, flote de mii de 747. Asa ca am rugat colegii sa sune la furnizorii nostri de echipamente si instrumente industriale pentru a vedea opinia specialistilor. Oferta a venit in doua minute, era evident pregatita. Congelatoare criogenice de 477 si 700 litri, care genereaza temperaturi de pana la -80 grade, sisteme de racire cu apa sau aer, agent de refrigerare ecologic, control digital inclusiv la distanta prin interfata LAN si USB, acumulatori cu baterii daca trebuie transportate sau se ia curentul, etc., etc. Pot functiona intr-o temperatura ambientala de pana la +32 grade, adica pot fi tinute chiar si in soare Livrare in 4-6 saptamani; oferta era din import, dar sunt convins ca se pot fabrica si la Gaesti sau Satu-Mare. Cu preturi ne-negociate intre 10 si 12 mii de euro bucata (sa ne intelegem, sunt echipamente speciale, nu pentru uz casnic). Asadar, sa facem un calcul simplu: –
Ce spun studiile despre COVID şi imunitate: Sub 80% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 prezină anticorpi detectabili …. Studiul s-a realizat în Bucureşti, Cluj, pe un număr de 239 de pacienţi testaţi pozitiv la coronavirus până la data de 31 iulie. „Un procent de 79% dintre persoanele infectate cu SARS-CoV-2 au prezentat anticorpi detectabili la momentul testării Pacienţii care au făcut parte din studiul Regina Maria au fost testaţi pentru anticorpi într-un interval mediu de timp de 43-56 de zile de la primirea rezultatului pozitiv la testarea RT-PCR. Aceştia au avut forme uşoare, moderate, severe sau au fost asimptomatici”, se arată într-un comunicat transmis luni. „Sistemul imun va lupta mereu împotriva a tot ceea ce este non-self (nu este propriu organismului) în diferite moduri, cu diferite arme. Unele dintre acestea arme se cheamă anticorpi. Aceştia sunt de tip IgM şi sunt produşi în faza acută a unei boli, în medie, în primele două săptămâni de la întâlnirea organismului cu <inamicul>, în acest context cu virusul COVID-19, şi de tip IgG, produşi după 2 săptămâni de la momentul infectant, în perioada de refacere/convalescenţă. Organismul are nevoie de aceste săptămâni pentru a mobiliza resursele şi sistemele implicate în producerea acestor Anticorpi („o armată de soldaţi bine instruiţi să recunoască un anumit tip de inamic şi să lupte cu el“)”, completează dr. Andreea Alexandru. Specialiştii spun că, pe măsură ce numarul de zile de la testarea RT-PCR creşte, scade numărul pacienţilor care prezintă anticorpi. Pacienţii testaţi în medie la 56 de zile au probabilitate mai mare de a avea anticorpi detectabili, în timp ce pacienţii stestaţi în medie la 80 de zile au avut o probabilitate mai mare să obţină un rezultat negativ. Studiul REACT-2, condus de Echipa Imperial College din Londra, a confirmat o scădere de 26% a nivelului de anticorpi la 3 luni de la infectare, după testarea a 350.000 de pacienţi. Integral:
EXCLUSIV
“Rugăm hoții să nu fure după ora 18:00” – mesajul ironic al sindicatului Europol, după ce Poliția Toplița a impus program de la 6.00 la 18.00 “Rugăm hoții să nu fure după ora 18:00”. Este mesajul ironic al reprezentanților sindicatului Europol, care comentează astfel o decizie a Poliției Toplița (Harghita) potrivit căreia polițiștii ar urma să lucreze de luni până sâmbătă, între 06:00 și 18:00, și duminica până la 14:00. …..
De ce s-au scumpit alimentele în pandemie şi ce produse au avut cele mai mari creşteri de preţ … În perioada stării de urgenţă şi a celei de alertă, se remarcă o creştere cu 17,8% a vânzărilor de alimente faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, de la 2,2 la 2,6 miliarde de lei. Cele mai mari creşteri ale vânzărilor s-au înregistrat în cazul preparatelor din carne de vită (conserve), merelor, făinii de grâu, ouălor, laptelui de vacă, pastelor făinoase şi al lămâilor. În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor de vânzare, se remarcă tendinţa de creştere între cele două perioade comparate. Conform datelor agregate la nivel de sortiment, 42 din cele 48 de produse au suferit creşteri faţă de anul anterior, în intervalul 0,3% (pulpe superioare de pui) şi 105,6% (mere roşii), în timp ce doar 6 produse şi-au micşorat preţul (pulpe inferioare de pui, piept dezosat de pui, morcovi, cartofi albi, ouă mărimea XL şi ceapă). Conform datelor agregate la nivel de produs, preţurile medii de vânzare ale produselor din carne s-au majorat în medie cu 11,8% faţă de perioada ianuarie-iulie 2019. În cazul acestei game de produse, s-au înregistrat şi cele mai mari scumpiri în termeni absoluţi din întregul set analizat – la nivelul produselor procesate. Cele mai abrupte creşteri ale preţurilor s-au înregistrat în zona sortimentelor de fructe şi legume (22,7%, respectiv 1 leu în medie pentru fiecare kg), aceste evoluţii fiind strâns legate de proprietăţile acestora, apreciate în contextul pandemiei (fie în termeni de perisabilitate redusă – cazul fasolei albe, fie datorită conţinutului ridicat de vitamina C – cazul citricelor) sau de şocuri la nivelul ofertei independente de pandemie – cazul merelor (scăderea semnificativă a producţiei în anul anterior, la nivel european). În ceea ce priveşte produsele considerate de bază, s-au remarcat creşteri semnificative în cazul uleiului de floarea soarelui (15,7%), al pâinii albe ambalate şi intermediare (14,3%, respectiv 13%) sau al făinii albe (9,7%). În termeni absoluţi, preţurile au crescut în medie cu 0,2 lei pentru fiecare unitate (kg/pachet). Integral:
Ionuţ Dumitru, economist-şef Raiffeisen Bank: Politica fiscal-bugetara – evolutii si prioritati pentru anii urmatori ….. Criza economica generata de criza sanitara a condus la o explozie a deficitelor bugetare peste tot in lume. In Romania vom avea probabil un deficit bugetar de 9-10% din PIB in 2020 si scenariul de baza (fara masuri) pentru 2021 (daca economia revine la o crestere de PIB de 4-5%) este un deficit de 7-8% din PIB. Deficitele noastre au o componenta structurala foarte mare, ceea ce face ca deficitul sa nu scada prea mult de la sine odata ce economia revine pe crestere economica, asa cum se va intampla in marea majoritate a economiilor europene. Ce este de facut in acest context in anii urmatori? In primul rand, este absolut clar ca nu exista alternativa la consolidarea fiscala, adica reducerea semnificativa a deficitului bugetar si revenirea in standardele europene de 3% deficit maxim (pe toata durata unui ciclu economic) intr-un orizont de termen mediu. Consolidarea fiscala este obligatorie pentru stoparea cresterii nesustenabile a datoriei publice. In acest context, propunerile/intentiile de cresteri suplimentare semnificative ale cheltuielor bugetare si/sau reducerile potentiale de taxe si impozite in anii urmatori nu isi au nici o corespondenta in realitatea cifrelor, fiind in contradictie totala cu stringenta consolidarii fiscale. De altfel, daca nu vom dovedi ca avem un plan clar si credibil de consolidare fiscala dupa alegeri, probabil ca vom pierde ratingul de investitii pe care inca cu greu il avem. Revenirea in 3% deficit bugetar de la un nivel curent atat de mare trebuie facuta insa cu mare discernamant, pentru a nu afecta prea mult revenirea economica. Este nevoie de un program intins pe mai multi ani de reducere a deficitului bugetar, cu masuri credibile si hotarate care sa tina mai degraba de zona reformelor structurale, singurele capabile sa aduca efecte de durata (si nu doar temporare) la nivelul veniturilor bugetare colectate si cheltuielilor publice. Probabil ca va fi nevoie de un mix de cresteri de venituri bugetare colectate si reduceri de cheltuieli. In primul rand, putinatatea resurselor bugetare este o problema foarte grava. Evident ca nivelul taxelor din Romania este mult mai mic decat media UE (cu exceptia contributiilor sociale), dar veniturile fiscale in Romania (26.8% din PIB in 2019 in Romania versus 40.9% din PIB media UE) sunt mult mai mici chiar si decat in Bulgaria (30% din PIB in 2019), tara unde nivelul taxelor este in general mai mic decat in Romania.
ÎNREGISTRĂRI |
Pasii pe care ar trebui sa ii urmeze Romania pentru a pregati vaccinarea anti-COVID-19 si ce dificultati pot sa apara. Explicatiile unui expert in Sanatate ….”Primul pas este asteptarea autorizarii pentru utilizarea de urgenta a vaccinului, din partea Agentiei Europene a Medicamentului. Cu mare probabilitate, acest moment va fi pe parcursul lunii decembrie. In baza contractului de achizitie a vaccinului semnat de Comisia Europeana si producatori, Romania va avea un numar de doze alocat, iar primele doze vor ajunge la noi in tara in perioada decembrie 2020 – ianuarie 2021. Aceste doze vor fi folosite pentru vaccinarea grupurilor vulnerabile (personal medical si alte categorii, asa cum le va defini fiecare stat in parte), urmand ca ulterior vaccinarea sa se extinda catre populatia generala, in baza indicatiei din rezumatul caracteristicilor produsului. Provocarile sunt importante si tin, in special, de capacitatea limitata a sistemului de sanatate publica si de procentul majoritar, in acest moment, al celor care, dintr-un motiv sau altul, nu sunt decisi sau chiar refuza ferm sa se vaccineze”, a explicat medicul. Transportul vaccinului “Primele vaccinuri, bazate pe tehnologia ARN mesager, presupun transportul la temperaturi scazute (-70 de grade, respectiv -20 de grade), ceea ce reprezinta o provocare logistica. Fiind produse biologice, vaccinurile sunt extrem de sensibile la modificarile de temperatura, de aceea este importanta pastrarea acestei temperaturi pe tot lantul de distributie. Din acest punct de vedere, companiile producatoare ofera solutii inclusiv pentru transportul si manipularea dozelor in aceste conditii speciale de temperatura. Probabil vaccinurile din generatia a doua si a treia vor avea mai putine limitari din acest punct de vedere”, a adaugat Marius Geanta…..Campaniile pro vaccinare “Romania nu se poate lauda cu campanii de succes pentru vaccinare, iar esecul campaniei de vaccinare anti-HPV reprezinta probabil cel mai vizibil moment. Va fi greu sa atingem potentialul maxim al vaccinurilor anti-Covid fara o campanie de comunicare initiata timpuriu (inainte de aprobarea vaccinului), continua (pentru urmatorii ani), tintita pe grupuri populationale bine stratificate din punct de vedere psiho-social (cu mesaje personalizate), mixand comunicarea stiintifica si comunicarea bazata pe emotie, care sa implice atat autoritatile publice, cat si mediul privat si organizatiie non-profit, si care sa aiba purtatori de mesaj multipli si relevanti pentru fiecare categorie de public in parte”, a mai spus medicul. Unii medici refuza vaccinarea anti-COVID Ministerul Sanatatii a cerut angajatilor de la stat, in special medicilor, sa spuna daca sunt de acord sau nu cu imunizarea. Unii dintre ei au refuzat, se pare, fara sa indice vreun motiv anume. Vaccinul anti-COVID va fi gratuit pentru cadrele medicale, dar imunizarea nu va fi obligatorie. Astfel, doar 65% din cele 1.400 de persoane care lucreaza la Spitalul Colentina din Capitala au spus ca sunt de acord cu vaccinarea anti-COVID, potrivit managerului spitalului Colentina, Remus Mihalcea. Integral:
Medicul Valeriu Gheorghiţă: „Pentru ca vaccinarea să ducă la sfârşitul pandemiei, este nevoie de un nivel de imunitate colectivă de 60-70% din populaţie” Medicul militar Valeriu Gheorghiţă, șeful Comitetului Naţional de conducere a campaniei de vaccinare împotriva COVID-19, a afirmat, sâmbătă, la Digi 24, că vaccinarea anticoronavirus va fi gratuită și voluntară, notează News.ro. …. „Trebuie să precizez un aspect: vaccinarea va fi gratuită şi va fi voluntară, în niciun caz şi va fi condiţionată sau obligatorie şi din acest punct de vedere cred că fiecare trebui să aibă un nivel suficient de mare de date corecte şi din surse sigure şi credibile ca să decidă acest lucru”, a declarat Valeriu Gheorghiţă, sâmbătă, într-o intervenţie la Digi 24. Medicul militar a precizat că pentru ca vaccinarea să ducă la sfârşitul pandemiei este nevoie de un nivel de imunitate colectivă estimat la aproximativ 60-70% din populaţie. Valeriu Gheorghiţă a mai anunțat că vaccinarea se va face în trei etape, începând cu angajaţii din sistemul sanitar şi din cel al asistenţei sociale şi finalizând cu populaţia generală.
Au plătit, dar nu le folosesc. Ce face Ministerul Sănătății cu 8 proiecte de cercetare care să ajute în lupta anti-COVID Opt proiecte de cercetare din bani publici, în valoare de aproximativ 1.400.000 de euro, finalizate în septembrie, așteaptă să fie preluate de Ministerul Sănătății pentru a fi folosite în gestionarea pandemiei COVID-19. Deși au fost finanțate strict cu scopul de a ajuta instituțiile publice în lupta cu noul coronavirus în perioada de criză, ele riscă să rămână în sertarele institutelor de cercetare. ….. Ministerul Sănătății, instituția sub cupola căreia intră aceste proiecte, ar fi trebuit deja să le fi preluat și folosit tocmai în scopul pentru care au fost realizate: lupta anti-COVID. Numai că, deocamdată, proiectele, deși finalizate, zac prin sertare și riscă să devină irelevante. Un singur proiect finanțat și finalizat a ajuns să fie și folosit Libertatea a verificat câte dintre aceste proiecte au ajuns deja în instituțiile coordonate de Ministerul Sănătății și a aflat că e vorba doar de unul. Acesta se referă la echipamente inovative pentru cadrele medicale din Spitalul Universitar de Urgență București, care protejează împotriva infectării cu noul coronavirus. Proiectul a costat 247.755 de euro și a fost coordonat de dr. Alina Popa Cherecheanu, de la Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila. ….„Echipamentele respective, care înseamnă halat, bonetă, mască și lenjerie de pat pentru pacienți, se află în faza de testare în Spitalul Universitar de Urgență București”, a explicat, pentru Libertatea, doctorița Sânziana Istrate, implicată în acest proiect. Produsele rezultate ar putea ajunge în folosință prea târziu Surse din Ministerul Educației și Cercetării au explicat pentru Libertatea că, în luna decembrie, UEFISCDI dorește să organizeze o masă rotundă cu reprezentanți ai Ministerului Sănătății pentru a-i convinge să preia produsele rezultate în urma acestor cercetări. ….. La acest moment, unele dintre produsele rezultate în urma acestor proiecte riscă să devină aproape irelevante, în valul doi al pandemiei. Experții estimează că apariția vaccinului anti-COVID va contribui semnificativ la detensionarea sistemului medical și gestionarea mai ușoară a crizei. Două companii cu candidați la vaccinul împotriva COVID (Pfizer și Moderna) au anunțat o eficiență de peste 95% a vaccinurilor dezvoltate. Integral:
Cum cresc salariile și pensiile românilor în programele de guvernare ale PNL, USR-PLUS și PSD/ O scurtă analiză comparativă despre impozitare, cheltuielile statului și datoria publică Programele de guvernare ale partidelor sunt generoase: se întind pe sute de pagini. Pe partea de finanțe și fiscalitate, cele mai multe truisme sunt la PNL. USR-PLUS a mers pe mai multe pagini, dar caractere mai mari, iar PSD nu are deloc, deoarece e colorat cu multe poze, desene și grafice. PSD și USR-PLUS par să nu știe că ne aflăm în procedura de deficit excesiv, iar PNL deși o menționează și folosește cuvintele „consolidare fiscală”, nu precizează care ar fi acele măsuri. Ba chiar dă de înțeles că ne putem întinde oricât cu deficitul în 2021, pentru că ne permite Comisia Europeană. PSD și PNL au viziuni diferite asupra restituirilor de TVA. PNL vrea păstrarea condițiilor actuale, adică așa cum a fost modificată legislația ca măsură anti-criză: control ulterior. PSD dorește doar după compensarea obligațiilor. USR-PLUS nu menționează nimic legat de asta. PSD și USR-PLUS au o propunere care seamănă la titlu, dar sunt diferite totuși. PSD vrea impozit pe venit zero pe salariul minim și alte câteva lucruri (vedeți mai jos, în text), iar USR se referă la „Zero taxe pe salariul minim”, care de fapt reprezintă zero taxe pe 2.230 lei, indiferent salariu. Ne referim și la pensii dintr-un singur motiv, care ține de impactul bugetar consistent PNL: 26,7% creștere a punctului de pensie până în 2024. PSD: 62% creștere a punctului de pensie până în 2024. PNL spune că va majora punctul de pensie până în 2024 cu 46%, dar a luat în calcul cifra de dinainte de ultima majorare, cea din septembrie. Adică în 2024 punctul de pensie va ajunge la 1.840 lei (conform datelor din tabelul lor). Cu alte cuvinte, față de cifra actuală, punctul de pensie va crește cu 26,7%, de fapt. În 2021 punctul de pensie va ajunge la 1.559 sub conducerea PNL, adică va crește cu 8,11%. PSD se laudă cu o creștere de 32% a punctului de pensie, dar se raportează la o cifră care nu e în vigoare: 1.775 lei. Probabil așteaptă decizia CCR. În 2024, PSD vrea ca punctul de pensie să ajungă la 2.340 lei, adică să fie mai mare cu 62%, față de cel aflat în vigoare acum (1.442 lei). În programul USR-PLUS nu am sesizat propuneri concrete cu privire la punctul de pensie, ci cuvintele: crearea unui cadru predictibil de mărire a punctului de pensie. Programul PNL – 340 pagini 


