Buna dimineata intr-o zi de vineri, 8 ianuarie! De vineri, se vor semnala lapovita si ninsoare, mai ales in dealurile Olteniei, Munteniei, in Transilvania si Moldova, unde se va depune zapada. Va ninge si la munte, iar vantul va avea intensificari. ANM a actualizat informarea transmisa, pentru intervalul joi, ora 10.00 – sambata, ora 10.00.”In intervalul mentionat temporar vor fi precipitatii din a doua parte a noptii de joi spre vineri (7/8 ianuarie), aria acestora va fi in extindere dinspre sud, urmand sa cuprinda cea mai mare parte a tarii. Acestea vor fi mai insemnate cantitativ indeosebi in jumatatea de sud, unde se vor acumula 15…25 l/mp”. Vor predomina ploile, iar in cursul zilei de vineri (8 ianuarie) si in noaptea de vineri spre sambata (8/9 ianuarie), precipitatiile vor fi mai ales sub forma de lapovita si ninsoare, cu precadere in zona deluroasa a Olteniei, Munteniei, in Transilvania si Moldova, unde se va depune strat de zapada. La munte, temporar va ninge si se va depune strat nou de zapada, mai consistent in Muntii Banatului, in Carpatii Meridionali si in Carpatii de Curbura. Vantul va avea intensificari in zonele montane, in special la inceputul intervalului, cand viteza la rafala va atinge 60-80 km/h, spulberand zapada, iar local si temporar si in celelalte regiuni, in general, cu viteze de 40-50 km/h. In Bucuresti ploua, temperaturi cuprinse intre: 5/1 gr.C.
Protocolul care te omoara de COVID: intri in spital fara boala si pleci infectat fara stirea cuiva: “Nu exista simptome, nu se face test” Sunt tot mai multe cazuri in care pacientii din spitalele romanesti, desi sunt internati in spital cu un test negativ de COVID-19, ajung sa se infecteze fie in timpul internarii, fie la cateva zile de la externare. Specialistii atrag atentia ca astfel de situatii se intalnesc in special in spitalele cu monospecialitate, suport COVID, unde sunt internati atat pacienti care au COVID cat si pacienti care, teoretic, nu au virusul. Conform protocoalelor in vigoare, pacientii sunt testati doar la internare, dar nu si la externare. Aceleasi protocoale nu prevad, la nivel unitar, o testare permanenta a cadrelor medicale din unitatile medicale, ci fiecare spital functioneaza dupa propriile reguli, in functie de capacitatea de testare si de banii pe care ii are la dispozitie pentru efectuarea de teste PCR. Saga pretentiilor civile “Nu au capacitate de testare. La noi, unele protocoale sunt norme de compromis in perioada asta. In mod normal, ar trebui sa prevada si un test COVID la externare. Acum, aceasta testare nu se face, din mai multe motive”, explica Vasile Barbu, presedintele Asociatiei Nationale pentru Protectia Pacientilor. “Nu vor spitalele si sefii de sectie. Toti oamenii care s-au trezit infectati acasa, dupa ce s-au externat, pot ridica pretentii civile si pot sa ii acuze si sa le ceara despagubiri. Si in instanta se pot cere sume mari. Astfel de cazuri se intampla si in spitale mari, de urgenta, pentru ca e flux mare de pacienti, dar si in spitale monospecialitate, care nu dispun de laborator de biologie moleculara si carora le este foarte greu sa lucreze cu alt laborator”, a completat reprezentantul pacientilor. Au facut COVID la cateva zile dupa externare Barbu spune ca in atentia asociatiei au ajuns si cazuri in care pacientii, desi au avut test COVID in timpul internarii, au dezvoltat simptome o data ajunsi acasa, la cateva zile de la externare. Si, nu in putine situatii, cadrele medicale sunt cele de la care se pot infecta pacientii. “Noi propusesem ca toate cadrele medicale care intra intr-un salon, fie el rosu, fie el verde, sau incert, sa aiba aceleasi echipamente de protectie, pentru ca riscul de infectare exista, avand in vedere timpii medii de spitalizare – doua zile, trei zile, cinci zile. In plus, cadrele medicale care lucreaza pe zona non COVID nu se simt la fel de in siguranta ca cei care sunt pe zona COVID”, a mai punctat Vasile Barbu. Simptomatologia, cuvantul cheie pentru testare Oficiali din cadrul Departamentului pentru Situatii de Urgenta au explicat, pentru Ziare.com, ca procedura de testare prevede, la ora actuala, efectuarea de test doar in momentul in care pacientul, internat cu test COVID negativ, sau medicul, dezvolta simptome ale bolii. “Aceasta este procedura. Exista simptome, se face test. Nu exista simptome, nu se face test. Daca se va schimba intre timp, vom mai vedea. Daca sunt sanse sa ia din spital atunci trebuie sa aiba simptomatologie. Inclusiv daca esti contact direct al unei persoane care a facut COVID daca nu ai simptomatologie, nu se testeaza”, au precizat sursele citate. INSP a modificat definitia de caz La randul sau, Oana Grigore, purtatorul de cuvant al Ministerului Sanatatii, sustine ca definitia de caz a fost modificata, la recomandarea Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), de catre Institutul National de Sanatate Publica (INSP), astfel ca decizia a fost de a nu mai face teste la externare. Integral: https://ziare.com
BioNTech nu garantează o eficienţă maximă a vaccinului său anti-COVID-19 în cazul unui rapel întârziat …. „Eficienţa şi securitatea vaccinului nu au fost evaluate în alte categorii de dozare” decât cele două injecţii efectuate la un interval de 21 de zile în cursul testelor clinice, a anunţat întreprinderea germană, care a dezvoltat împreună cu laboratorul american Pfizer primul vaccin autorizat în Statele Unite şi în uniunea Europeană (UE). În contextul unor stocuri limitate de vaccin, Danemarca a anunţat luni că distanţează la şase săptămâni injectarea celor două doze. Regatul Unit, care a autorizat vaccinul Pfizer-BioNTech înaintea UE, la începutul lui decembrie, lasă să trează până la 12 săptămâni de la vaccinare la rapel. ”În acest fel vom putea să vaccinăm cât mai multă lume încă de acum”, a subliniat şeful Agenţiei daneze de Sănătate Søren Brostrøm, intervievat la postul public de televiziune TV2. El a precizat că această analiză are la bază documentaţia prezentată de către alianţa americano-germană Pfizer/BioNTech, care prevede efectuarea celei de a doua injecţii la 19 până la 42 de zile după prima. În Germania, Ministerul Sănătăţii a cerut autorităţilor sanitare să evalueze opţiunile în vederea unei prelungiri a acestui termen, potrivit unui document pe care AFP scrie că l-a consultat luni. „În pofida faptului că datele demonstrează că există o protecţie parţială la 12 zile după prima doză, nu există date care să demonstreze că această protecţie se menţine după 21 de zile”, a subliniat un purtător de cuvânt al BioNTech. „Noi considerăm că o a doua injecţie este necesară în vederea dobândirii unei protecţii maxime împotriva bolii”, subliniază această întreprindere cu sediul la Mainz, specializată în tehnologia ARN-ului mesager. Însă, „decizii cu privire la regimuri de dozare alternative sunt luate de către autorităţi sanitare naţioale”, cu care compania se află într-un ”dialog continuu”. Integral: https://adevarul.ro
Avocatul Poporului cere informaţii suplimentare despre campania de vaccinare …. În solicitarea adresată ministrului Sănătăţii, Renate Weber, întreabă: ”Care este modalitatea concretă prin care vor fi centralizate cererile de furnizare de materiale şi echipamente necesare dotării spaţiilor în cadrul centrelor de vaccinare, conform normelor (…) centre reprezentate de cabinetele de medicina familiei şi care este perioada în care vor fi acestea distribuite? Care este modalitatea concretă de acordare imediată a tratamentului de urgenţă de către medicii de familie în cazul unor reacţii alergice severe ale pacienţilor la vaccin, având in vedere că aceştia nu au competenţă adecvată în medicina de urgenţă nici nu dispun de dotarea necesară acordării primului ajutor calificat în situaţiile critice de urgenţă (de exemplu defibrilatoare, adrenalină, aparate de administrare oxigen). Care este procedura aplicabilă de achiziţie a materialelor şi echipamentelor precizate mai sus? Ce vaccinuri vor fi disponibile şi în ce cantităţi? Dacă persoanele care doresc să se vaccineze vor avea posibilitatea optării pentru un anumit vaccin?” În solicitarea adresată directorului STS, Avocatul Poporului întreabă date despre platforma pe care se fac programările la vaccinare – dacă au fost remediate unele disfuncţionalităţi, cum se face programarea pentru medicii care sunt organizaţi ca persoane fizice autorizate, de când vor putea face medicii de familie programări pentru pacienţii proprii. Solicitarea pentru medicul Valeriu Gheorghiţă vizează informaţii despre modalitatea de înscriere în platformă a persoanelor din etapele II şi III, dacă cetăţenii se vot putea înscrie pentru vaccinare la orice centru sau vor fi condiţionaţi de domiciliu, dar şi cum se face programarea pentru rapel. Avocatul Poporului vrea să ştie, de asemenea, care este numărul de persoane estimat la vaccinare pentru fiecare etapă în parte, dar şi dacă numărul de doze comunicat să se primeşte în România include şi dozele de rapel sau doar prima doză. Integral: https://adevarul.roMagistrat despre noul ministru al Justiției: „Mi se pare că și el, ca Predoiu, joacă pe sârmă„ Criticile la adresa lui Stelian Ion sunt îndreptate spre echipa pe care o aduce la minister, dar și față de declarațiile nuanțate privind desființarea Secției speciale de anchetare a magistraților. Avocatul Alexandru Dimitriu a fost propus secretar de stat la Ministerul Justiției din partea PLUS. Dimitriu (39 de ani) este avocat partener în casa de avocatură a lui Gheorghe Piperea și este membru PLUS (acum USR-PLUS) după ce anterior a fost un deceniu membru PNL. „Și-a pus secrertar de stat de mare valoare. Fiul lui tata. Exact de avocatul clanului Micula și de omul lui Piperea aveam nevoie”, a declarat pentru Europa Liberă un magistrat care cunoaște bine sistemul judiciar. Alexandru Dimitriu este fiul lui Radu Dimitriu, cel care deține în proporție de 25% editura cu profil juridic C.H.Beck SRL. Cu referire la propunerea de desființare a Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), magistrații spun despre Ion că „face balet”. „A fost o mare greșeală că s-a mers, din nou, pe avocați ca propunere de ministru. Eu cred că Stelian Ion e bine intenționat, dar dacă nu are echipa solidă în spate, nu-l văd bine. Are nevoie de secretari de stat competenți și să accepte să colaboreze cu asociațiile profesionale care n-au făcut jocurile PSD. Dacă vine în februarie hotărârea Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) si va fi clară pentru desființarea Secției, până și PSD va vota pentru desființare. Dacă se mai lungește mult acolo, am emoții în parlament cu UDMR și o aripă din PNL”, ne-a declarat un judecător. „Joaca pe sârmă” Un alt magistrat nu înțelege de ce nu s-a recurs la ordonanță de urgență pentru desființarea Secției speciale din moment ce tot prin OUG a fost înființată. „Dar dacă dădea OUG pe SIIJ ce se întâmplă așa grav? O dă cumva „la pace”, că Secția s-a înființat cu un scop bun dar nu l-a onorat, nu dă OUG s-o desființeze, a explicat OUG pentru complete, că sensul referendumului era de a proteja justiția. În rest, nimic spectaculos, omu’ nu pare să aibă nerv. Sper să și priceapă. Și să fie cooperant. Doar că, dimpotrivă, mie mi se pare că și el, ca Predoiu, joacă pe sârmă”, ne-a declarat un alt magistrat. Un procuror este și mai franc: „Am fost neplacut surprinși că ministrul a părut să dea mai degrabă mesaje de stabilitate șefilor de parchete decat masei procurorilor care muncesc. Ori lipsa de performantă a parchetelor este evidentă. Și ea se datorează și șefilor lipsiți de legitimitate profesională și credibilitate. Ne asteptăm la ceva mai mult de la un om care s-a luptat la baionetă pentru justiție în Comisia Iordache“…..Desființarea SIIJ prin lege este o altă provocare a lui Ion. Chiar dacă va trece de Parlament, cel mai probabil această lege va fi atacată de PSD la Curtea Constituțională. Acolo, judecătorii reformatori nu au majoritate, iar un loc din cele nouă este ocupat de Gheorghe Stan, zis „Giani”, cel care a fost detașat de PSD de la șefia SIIJ la CCR și care a cerut păstrarea postului la Secția specială pentru 9 ani. În aceste condiții, martie 2021, termenul avansat de Stelian Ion pentru desființarea SIIJ este nerealist. Integral: https://romania.europalibera.org
Mircea Miclea: Nu Cumpănașu e relevant, ci modul în care gândește și se comportă generația adolescenților Alexandru Cumpănașu, ”profu online” fără studii superioare care a mințit în privința diplomelor pentru a accede la diverse poziții în societate, reușește, pentru a doua oară, să bulverseze scena publică și să devină subiect de scandal. Spre deosebire de momentul crimelor din Caracal, când a speculat cu sânge rece uciderea nepoatei sale, Alexandra Măceșeanu, candidând apoi la președinție, de data aceasta calul de bătaie este sistemul de educație și, în sens mai larg, fragilitatea valorilor unei societăți care încă nu și-a găsit drumul. Prin intermediul platformei TikTok, Cumpănașu speculează în ”beneficiul propriu, pentru a dobândi faimă, confuzia axiologică, atitudinală, de gândire a unor copii și adolescenți”, spune Mircea Miclea, fost ministru al Educației, în interviul pentru Europa Liberă. Problema nu este Cumpănașu, căruia este o greșeală să i se acorde atenție, ci ”situația apărută, o hârtie de turnesol care a scos în evidență anumite modalități de a gândi, vorbi, anumite atitudini pe care le au elevii, mai ales adolescenții. Asta trebuie să dea de gândit, pe asta trebuie să ne concentrăm”, susține Mircea Miclea. În opinia sa culpa lui Cumpănașu este una etică. Europa Liberă: Care este explicația succesului lui Cumpănașu în rândul adolescenților? Mircea Miclea: ”A preluat limbajul și atitudinile de la nivel mediu ale generației de adolescenți, a intrat în pielea lor, are jargonul lor, adoptă atitudinile lor și atunci este ușor de asimilat de către ei. Practic, e un fel de expresie a lor. Eu văd pericolul nu atât în ce face Cumpănașu, ci în faptul că această situație este o expresie a comportamentului și a minții urmăritorilor lui. Asta trebuie să ne îngrijoreze, nu Cumpănașu, ci aceste atitudini și stiluri de a gândi ale elevilor. Pentru că el nu a făcut altceva decât să speculeze un mod de comportament și de a gândi. Aici văd eu pericolul. Nu m-aș uita la el, ci în primul rând la faptul că e o situație care e un revelator al modului în care gândește, se exprimă, se comportă generația aceasta, din moment ce are atâția urmăritori”.Europa Liberă: Dar e o surpriză? Nu se știa la nivel de societate, de sistem educațional, că o bună parte din generația de adolescenți e așa, gândește și se comportă în acest fel? Mircea Miclea: ”S-a conștientizat doar parțial fenomenul, s-a considerat că este irelevant. Acum se vede care e amploarea fenomenului, pentru că să ai peste 500.000 de urmăritori înseamnă că fenomenul e de mare amploare. E o situație care a fost minimalizată”….. Marea majoritate a adolescenților nu e influențată de discursuri filosofice, ci de modelele pe care societatea le susține ca repere de succes. Este una din explicații. Ar trebui să reflectăm foarte serios asupra modelelor pe care noi le cultivăm și să revenim în a cultiva modele care ajung să facă ceva în viață prin faptul că muncesc, că învață și nu prin chiulul de la școală. Că citesc cărți și nu prin faptul că nu citesc, că respectă autoritatea și profesorii și nu că subminează orice autoritate. Ar trebui cultivate aceste modele, dar, repet, ele trebuie cultivate în școală, în familie, de către media. Dacă vrem să avem alți adolescenți, trebuie să le oferim alte modele. Cumpănașu a venit pe fondul acestei crize de modele. O doua cauză este că în această perioadă mediul online este mult mai frecventat de către elevi. De fapt de către toată lumea. Cred că impactul lui nu ar fi fost atât de mare dacă elevii mergeau la școală și aveau preocupările lor cotidiene etc. Consumul de astfel de modele online ar fi fost mult mai redus. A treia cauză aș vedea-o într-un instinct specific adolescenților: cel gregar. S-au luat unii după alții. Iar acolo au găsit ceva care a fost pe gustul lor: un adult care spune că e profesor sau ce spune el că e, care îi validează prin faptul că vorbește ca ei, gândește ca ei, simte ca ei, se manifestă ca ei și le confirmă în felul acesta propriile lor atitudini. De asta s-au luat după el, pentru că nu face altceva decât să fie expresia lor”…..”El nu merită atenție. Practic își face publicitate cu toată chestia asta care e în jurul său. E un individ ahtiat să iasă în față, de asta a și candidat la prezidențiale. E ahtiat după cât mai multă publicitate și nu contează dacă e negativă sau pozitivă, contează că se vorbește despre el. Asta îl hrănește. Îi face bine tot scandalul din jurul lui, se bucură. Cred că e o atitudine greșită să fim atenți la el, în felul acesta stimulăm și alte atitudini similare. Mai degrabă trebuie să fim atenți la situația apărută, care e o hârtie de turnesol ce a scos în evidență anumite modalități de a gândi, vorbi, anumite atitudini pe care le au elevii, mai ales adolescenții. Asta trebuie să ne preocupe. Trebuie să ne gândim ce avem de făcut ca să reducem din amploarea poveștii. De exemplu să deschiem școlile, acolo unde se poate, printr-o decizie descentralizată, pentru că atunci se vor consuma mai puține aberații care există pe online. Doi, să ne gândim la ce modele să oferim mai mult elevilor și atunci acest soi de individ nu o să mai aibă succes. Atenția noastră trebuie să fie concentrată la ce se întâmplă în capul acestor adolescenți, nu la faptul că un individ oarecare are tupeul să speculeze aceste atitudini”….. ”Nu cred că e bine să fie inculpat juridic, ar face din el un mucenic, ar ralia și mai mulți în jurul lui. Nu ar fi o decizie bună, pentru că riscăm să dăm mai mare importanță unui om minor mai ales din punct de vedere etic, să îl facem și mai relevant. Cea mai bună metodă este să facem un switch: Cumpănașu e nerelevant, situația e relevantă. Integral: https://romania.europalibera.org
“2020 a demonstrat o dată în plus slaba capacitate a economiei în satisfacerea cererii interne” ….. Criza sanitară a evidenţiat lipsa unor politici industriale capabile să asigure, în momente critice, producerea unor cantităţi minime de produse de prima urgenţă: măşti de protecţie, substanţe desinfectante, medicamente, aparatură medicală. La apelul Guvernului, numeroase companii au răspuns pozitiv, au investit, şi-au modificat profilul de fabricaţie şi au asigurat un minim de produse strict necesare combaterii pandemiei, în condiţiile în care ţări dezvoltate economic din UE şi din lume au interzis temporar exportul acestor produse. Nu este clar dacă, o dată cu revenirea la normalitate a comerţului cu produse medicale, Guvernul a înţeles şi a consolidat capaciatea minimală de producţie obţinută prin efortul investiţional al companiilor private. De asemenea, este de urmărit şi susţinut politica de dezvoltare, modernizare şi diversificare a Institului Cantacuzino, inclusiv politica de colaborare naţională cu alte centre de cercetare inovare (de exemplu OncoGen Timişoara). De mai mult de zece ani, România continuă să importe şi vaccin antigripal, produs la Institutul Cantacuzino şi în timp de război. Este o necesitate să fie înlocuite deciziile luate în momente de criză, cu plolitici clare, bugetate, care să permită consolidarea producţiei interne în domeniul medical şi chiar finanţarea cercetărilor şi dezvoltării de noi produse solicitate pe piaţă. Asemenea politici sunt avute în vedere în state ca Germania, Franţa, UK. Sintetic, mediul de afaceri şi-a făcut datoria, indiferent de greutăţi, dovadă fiind creşterea venturilor la bugetul de stat în primele zece luni ale anului. Dacă se iau în consideraţie şi măsurile de sprijin financiar de care au beneficiat unele companii, atunci rezultatul este mai mult decât convingător. Anul trecut a dost demonstrată o dată în plus slaba capacitate a economiei noastre, îndeosebi a companiilor producătoare, în a asigura satisfacerea cererii pieţei interne cu produsele necesare. Creşterea consumului, chiar temperată, a dus, din această cauza, la creşterea importurilor. Consecinţa este evidenţiată de creşterea deficitului comercial la ircca 15 miliarde euro în primele zece luni ale anului şi deteriorarea cursului de schimb leu/euro. Reporter: Ce pierderi a suferit mediul de afaceri, anul trecut? Cristian Pârvan: Mediul de afaceri s-a confruntat cu o gravă perturbare a activităţilor, în mod diferit în funcţie de domeniul de afaceri, atât ca urmare a crizei sanitare de la nivelul UE, cât şi având în vedere situaţia globală, dar şi în contextul măsurilor necoordonate de la nivelul UE legate de transportul de bunuri, servicii şi persoane, de munca transfrontalieră sau temporară etc. În industria prelucrătoare, problema cea mai gravă este îmbolnăvirea aleatorie şi lipsa pentru minim 14 zile a unor angajaţi importanţi cu posturi de lucru bine definite. Companiile producătoare de bunuri industriale, multe complexe, au fost obligate să reorganizeze rapid aceste structuri, înlocuind personalul absent, în condiţii de obligativitate a onorării contractelor externe la termen şi în condiţii de calitate. Companiile care au avut posibilitatea să utilizeze “munca de acasă” au fost privilegiate, cu toate că şi ele au înregistrat cheltuieli suplimentare legate de îndeplinirea unor condiţii suplimentare de igienă, distanţare fizică şi pentru a organiza chiar şi un număr redus de întâlniri la sediul firmei. Şcoala “on-line” a ridicat probleme serioase angajaţilor obligaţi prin specificul activităţii să participe fizic la locul de muncă, reglementările guvernamentale şi sprijinul financiar neacoperind, în unele cazuri, păstrarea locului de muncă….. Un rol fundamental, având deja un grad de urgenţă maximă, îl reprezintă modul concret şi agreat la nivel transpartinic (nerealizat) de promovare a aunor proiecte majore finanţate din Bugetul UE 2014-2020, fondurile suplimentare din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţa şi, în perspectivă, fondurile alocate României din viitorul buget UE 2021-2027. Cifrele sunt impresionante ca potenţial, dar în lipsa unei strategii transpartinice şi a unor proiecte mature, cu instituţii competente şi responsabile în derularea acestor proiecte, începând de la proiectare, caiete de sarcini (deseori contestate şi de slabă calitate), licitaţii, contractare şi urmărirea zi de zi a execuţiei, banii alocaţi României vor rămâne în mare parte doar “o oportunitate”. Mediul de afaceri este interesat să participe la realizarea infrastructurii rutiere şi de căi ferate, spitale noi, extinderea reţelelor de apă, canalizare, gaze naturale etc. Mediul antreprenorial are mevoie de o administraţie mai suplă, de digitalizarea relaţiei companie – administraţie centrală/locală. Se economisesc resurse umane şi financiare, creşte transparenţa activităţii şi încrederea în buna funcţionare a statului. Este îngrijorător că, până în decembrie 2020, aceste proiecte nu sunt puse în dezbatere publică, cu consultarea largă şi organizată a specialiştilor pe diverse domenii de activitate esenţiale: infrastructură, digitalizare, mediu, energie etc. Integral: https://www.bursa.ro
“Pomelnicul” pomenilor electorale “de dreapta” bate pana si dezmatul PSD. Lista fara sfarsit a voucherelor pentru popor Guvernarea de dreapta se dovedeste a fi mai socialista decat partidele de stanga atunci cand vine vorba de pomeni electorale pe baza de vouchere. Ziare.com a luat “la puricat” programul de guvernare al coalitiei PNL– USR PLUS – UDMR pentru a vedea ce vouchere au promis. Vouchere educationale Coalitia de guvernare are in plan implementarea unui sistem de vouchere educationale care vor fi date catre scoli pentru a stimula activitatile extrascolare. Acestea sunt pentru “iesirea din clasa de studiu si vizitarea diverselor atractii (muzee, arii naturale protejate, situri arheologice, participarea la spectacole etc.) sau/si participarea la activitati organizate cu caracter sportiv (drumetie, cursuri de schi, cicloturism etc.) cu utilizarea unor servicii turistice inclusiv cazare”…..Vouchere pentru invatamantul profesional agricol Oferirea acestor tichete este motivata in programul de guvernare prin faptul ca “din cauza migratiei fortei de munca spre tari din Vest, Romania a ajuns sa nu mai aiba oameni calificati in agricultura“. Din acest motiv guvernul de dreapta propune acordarea de vouchere pentru persoanele in somaj cronic din mediu rural cu care sa poata achizitiona cursuri de specializare pentru meseriile agricole si meserii conexe (mecanici agricoli sau servicii specifice agriculturii). “Astfel, forta de munca din mediu rural care nu este integrata pe piata muncii va avea o sansa sa devina activa pe un salariu mai bun”, se arata in programul de guvernare. Voucherele de vacanta Dupa cum au anuntat deja guvernantii voucherele de vacanta vor fi acordate in continuare, chiar daca acestea raman la valoarea salariului minim pe economie din 2017, adica 1.450 de lei….Vouchere speciale pentru restaurante. Tot in “biblia promisiunilor” pentru guvernare, politicienii de dreapta mentioneaza si emiterea si acordarea unor tichete speciale, destinate exclusiv consumului in unitatile de alimentatie publica autorizate. Vouchere de vacanta speciale pentru pensionari Desi s-ar crede ca este vorba de voucherele date in parteneriat cu Casele de pensii, se mare ca in programul de guvernare, politicienii fac o oarecare distinctie intre cele doua tipuri de tichete. Acestea sunt vouchere de vacanta speciale pentru pensionari, destinate exclusiv tratamentelor balneo-climaterice. Vouchere de sanatate Tichetele pentru sanatate sunt pentru pensionari, ca alternativa la vechea forma de alocare prin Casa de pensii a pachetelor de servicii turistice pentru tratament. Vouchere pentru zilieri Coalitia de guvernare mai are in plan si “introducerea unui sistem de plata sub forma unor vouchere ca sistem de plata pentru munca, non-birocratic, pentru zilieri si lucratori casnici, precum si pentru ingrijirea la domiciliu si bone.” Vouchere pentru femei insarcinateTichetele pentru femeile insarcinate au rolul sa asigure accesul la vitamine, hrana necesara fatului, gratuitate la transport in comun pe durata sarcinii in baza unei adeverinte medicale, monitorizarea efectuarii setului de analize gratuite, vizite de consiliere la domiciliu de la asistenti medicali comunitari/ medic pediatru, in primele luni de viata ale copilului. Vouchere sociale pentru elevi Se mai doreste si continuarea programelor de sprijin financiar pentru familiile cu posibilitati reduse, pentru asigurarea pachetului educational: acordarea de tichete valorice, vouchere, ghiozdane si rechizite, din fonduri europene. Vouchere pentru echipament sportiv Integral: https://ziare.com
DOCUMENT Matematica, depunctată cu 33% în subiectele de examen pentru învățătorii care susțin Definitivatul în 2021, față de cele de anul trecut. Practic, cadrele didactice pot obține definitivarea în învățământ să fără să știe deloc matematică Componenta de Matematică a fost depunctată cu 33% în subiectele de examen pentru învățătorii care susțin Definitivatul în 2021, față de cele de anul trecut, potrivit modelelor publicate pe site-ul oficial de Ministerul Educației. Concusul de definitivat reprezintă un examen de intrare și avansare în cariera didactică. Modificarea punctajului are o influență importantă, pentru că la Definitivat nota minimă de promovare a examenului este 8 (opt). Astfel, conform noului sistem de notare, chiar dacă nu rezolvă deloc cerințele de la Matematică, un cadru didactic poate obține definitivarea. Măsura vine în contextul în care România a obținut cel mai slab punctaj dintre statele UE – un punctaj mediu de 475 – la studiul „Tendințe în domeniul Studiilor Matematice și Științifice Internaționale” – TIMSS 2019. Acesta a arătat că 22% din elevii români de clasa a VIII-a sunt analfabeți funcțional din punct de vedere matematic și al științelor; un procent mai mare decât media țărilor participante (13%). Subiectele pentru Definitivat 2020 pentru profesorii din învățământul primar (învățători), care au dat proba scrisă pe 22 iulie 2020, au primit 30 de puncte pentru rezolvarea cerințelor de Matematică, la fel cu punctajul primit pentru rezolvarea componentei de Limba și literatura Română. Integral: https://www.edupedu.ro
Ambasadorul Mihalache cade tot în picioare: din Marea Britanie în Cipru. La propunerea lui Iohannis Din lista celor 26 de noi ambasadori propuși de președintele Klaus Iohannis la jumătatea lunii septembrie, miercuri au fost audiați în parlament 8, ceilalți fiind deja audiați în cursul lunii octombrie, iar în noiembrie 12 dintre ei au fost numiți în funcție. Toți au primit astăzi aviz pozitiv. Printre aceștia se numără câteva nume cunoscute: Dan Mihalache, fost consilier prezidențial și ambasador în Marea Britanie, retras de la post, este propus acum pentru Republica Cipru, Laura Daniela Popescu va merge în Marea Britanie, după ce a fost numărul doi în ambasadă în vremea lui Mihalache, Ciprian Istrate se duce în Federația Rusă, iar Bogdan Mănoiu în Canada. Numele cel mai controversat este cel al lui Dan Mihalache. Și-a început cariera politică la FSN, având o ascensiune rapidă de la consilier în guvernul Văcăroiu și până la cea de consilier, timp de patru ani, al lui Adrian Năstase. A renunțat la social-democrație și a virat spre liberalism în 2009, după ce nu a mai prins un loc pe listele parlamentare ale PSD. La PNL a fost director de comunicare și strategie în campania lui Crin Antonescu, iar în 2010 devine consilierul acestuia. În perioada USL ( alianța dintre PNL și PSD) ajunge secretar general adjunct în Guvernul Ponta, de unde a fost dat afară după o declarație rămasă în anale : ”Parteneriatul strategic al României cu Statele Unite al Americii mă lasă rece”. A fost recuperat de președintele Iohannis, iar în 2014 face parte din echipa acestuia de campanie. După victoria la prezidențiale a fost răsplătit cu funcția de șef al cancelariei prezidentiale în pofida protestelor societății civile. Câteva luni mai târziu, Mihalache este surprins dormind în timpul unei întâlniri oficiale pe care președintele o avea în Serbia. Unii dintre participanții la eveniment au relatat că Mihalache chiar sforăia copios, dar acesta a negat întâmplarea pe care a numit-o ”o manipulare ordinară”. Controverse a generat și participare alături de Mihai Gâdea, realizator la Antena 3, televiziunea lui Dan Voiculescu, la o întrunire din Germania a sașilor plecați din România. Nu trece prea mult timp și președintele îl numește ambasador în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, după care acesta dispare pentru un timp într-un con de umbră, deși comunitatea românească de Regat este una dintre cele mai consistente. În 2017, în timpul atentatului de la Londra, absent din capitala Regatului Unit pentru a fi naș, ambasadorul Mihalache a șocat printr-o declarație oferită Gândul. info: “Eu nu pot să îmi planific nățiile în funcție de atentate. Mi-a stricat un pic seara, dar asta nu înseamnă că nu am lucrat cu colegii foarte strâns ca să vedem ce e de făcut. Asta e viața”, a spus el. A reapărut în atenția publică în 2019, când a susținut-o pe Rovana Plumb pentru postul de comisar european, ea fiind propunerea fostului premier Viorica Dăncilă. Revenit la primele afinități politice, Mihalache a intrat, probabil, în conflict chiar cu președintele Iohannis și cu PNL, care se opuneau numirii acesteia. Într-o declarație dată HotNews.ro, Dan Mihalache a spus că nu are rost ”să ne facem de râs” nesprijinind-o pe Rovana Plumb, propusă de președintele ales al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, comisar pentru Transporturi…..Mihalache a dat dovadă de lipsă de fler: Rovana Plumb a fost respinsă de Comisie, nu o dată, ci de două ori, României i s-a cerut să facă o altă nominalizare. Integral: https://romania.europalibera.org
Deşeuri periculoase depozitate haotic în curtea singurului incinerator de acest gen din Muntenia. Dezastrul, filmat cu drona Imagini cu munţi de gunoaie periculoase depozitate haotic direct în curtea Eco Burn Brazi, judeţul Prahova, cel mai mare incinerator de deşeuri medicale din Sudul României, au fost surprinse în data de 4 ianuarie 2021….. Sancţionată în repetate rânduri de comisarii de mediu, rămasă fără autorizaţiile necesare pentru a funcţiona legal, societatea Eco Burn îşi continuă activitatea şi astăzi şi foloseşte fără drept imobilele (clădiri plus teren) proprietatea Brazi Industrial Parc S.A, societate al cărei unic acţionar este Consiliul Judeţean Prahova. Incineratorul de deşeuri periculoase, inclusiv medicale, administrat de ECO Burn SRL, funcţionează din 2011 pe terenurile şi în clădirile Parcului Industrial Brazi. Încă de la inaugurare, activitatea incineratorului i-a nemulţumit pe localnicii din Brazi şi Ploieşti, care au reclamat în repetate rânduri că nu pot respira din cauza fumului provenit de la cuptoarele Eco Burn, dar şi a mirosurilor emanate greu de suportat, mai ales în perioada verii. Incendiul care a stârnit războiul gunoaielor Incendiul din noiembrie 2018 care a izbucnit într-un depozit ilegal de gunoaie periculoase amenajat într-o zonă de periferie a Ploieştiului (cartier Mimiu) a scos la iveală o serie de nereguli grave legate de modul în care este gestionată situaţia deşeurilor medicale în Prahova. S-a spus atunci că deşeurile periculoase care au luat foc ar fi trebuit să ajungă în curtea Eco Burn. A ars în acele zile o cantitate uriaşă de reziduuri, peste 5.000 de tone. Imaginile filmate în toamna anului 2018 în depozitul ilegal au şocat. 48 de ore s-au luptat pompierii să stingă focul care cuprinsese munţii de saci plini cu deşeuri periculoase, multe provenind din spitale. Cutii cu medicamente, fiole pline cu lichid de culoare roşu închis, fiole pe eticheta cărora scrie ”Nanoclor” şi Chloride 200, recipiente de insecticide (Fastac Active) au fost găsite în curtea depozitului din strada Mimiu, unde se afla hala care a luat foc în 11 noiembrie 2018. Incendiul amintit a adus în atenţia organelor judeţene şi centrale activitatea incineratorului de la Brazi. Abia atunci au început să fie luate în considerare zecile de reclamaţii făcute de localnicii disperaţi care au semnalat în mod repetat, cu dovezi (imagini video cu deşeurile depozitate grămadă) pericolul la care se expuneau de atâta amar de vreme. Disputa a continuat şi pe parcursul anului 2019, iar ulterior însuşi ministrul Mediului de la acea vreme, Costel Alexe, a venit în Prahova pentru a verifica la faţa locului aspectele reclamate de cetăţeni, dar şi de presa locală. Acuzaţiile oamenilor s-au confirmat, iar Alexe anunţa că a sesizat organele de cercetare penală….. Schimbarea spectrului politic în Prahova, odată cu alegerile locale din septembrie 2020, aduce din nou în agenda publică a autorităţilor judeţene situaţia incineratorului Eco Burn. Pe 2 decembrie 2020, noul preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Iulian Dumitrescu (PNL), anunţa pe pagina sa de Facebook, că a cerut rezilierea contractelor încheiate de Parcul Industrial Brazi cu ECO Burn SRL….. De la a cere la a pune în practică este însă cale lungă. Eco Burn este un colos în domeniu, singurul incinerator de deşeuri periculoase din sudul ţării şi are contracte cu 65 de societăţi, cele mai multe dintre ele fiind spitale. În România mai funcţionează doar patru astfel de incineratoare care pot distruge reziduuri medicale, periculoase….. Intr-o adresă trimisă ziarului ”Adevărul”, Ion Stoica, directorul general al SC Brazi Industrial Parc SA, precizează că „Eco Burn S.R.L. foloseşte fără niciun drept imobilele (clădiri plus teren) proprietatea Brazi Industrial Parc S.A”, iar litigiul urmează să fie rezolvat în instanţă. În plus, toate contractele care au fost încheiate de parcul industrial cu Eco Burn au încetat, aşa că urmează evacuarea societăţii care administrează incineratorul. Integral: https://adevarul.roUn vechi serial american, în premieră la Washington DC Statele Unite ale Americii reprezintă cea mai lungă democrație neîntreruptă a planetei. De la declarație de independență, din 1776, SUA au ieșit de sub pulpana monarhiei britanice, iar din 1789 în fruntea Statelor Unite se află câte un președinte ales, de obicei, pentru unul sau două mandate. Un singur președinte american a candidat și după al doilea mandat: Franklin Delano Roosevelt, care a câștigat prin vot patru mandate, dar din al patrulea a apucat doar câteva luni. Niciun război, nicio invazie, nimic nu a reușit să întrerupă linia democratică americană. Poate nu perfectă, dar tinzând mereu spre perfecționare. Din această poziție, SUA au dat mereu, mai ales după al Doilea Război Mondial, lecții de democrație. Aveau și de ce. Țările Europei, dedate și ele la democrației după Revoluția Franceză din 1789, au mai avut sincope. Republicile au alternat cu imperii, s-a mai strecurat câte un dictator pe ici pe colo, au fost lungi perioade în care drepturile civile au fost suspendate. După 1989, după căderea Zidului Berlinului, țările din estul Europei erau învățăceii perfecți, înfometați să învețe democrația, iar unele să o învețe pentru prima dată. SUA au fost aici profesori generoși, model și ghid în lumea plină de promisiuni a libertății proaspăt recucerite. Și mulțumim pentru asta. Cel puțin noi, românii, ar trebui să mulțumim. …. Nu peste tot în fostul lagăr sovietic a fost și este așa însă. Și sunt în istoria recentă momente în care SUA au dus prea departe implicarea profesorală, în care și-au arogat mult prea de sus rolul de far călăuzitor. Trebuie să trecem în revistă și aceste momente, chiar trebuie, pentru că ele seamănă cu ceea ce s-a întâmplat pe 6 ianuarie 2021 în SUA. Pe 23 septembrie 2000 au loc alegeri prezidențiale în Serbia. Opoziția anunță că Vojislav Koštunica a câștigat alegerile încă din primul tur. Biroul Electoral al Serbiei anunță însă că niciunul dintre candidații principali, nici Koštunica și nici Slobodan Milošević, nu au obținut peste 50% din voturi, urmând să aibă loc și un al doilea tur. Care însă nu mai are loc. SUA nu recunosc legalitatea alegerilor, iar populația Belgradului iese în stradă, într-o manifestație-maraton pe modelul celei din Piața Universității din 1990. Manifestațiile sunt pașnice până pe 5 octombrie, când are loc o manifestație de amploare în Belgrad, la care participă oameni din toată țara, inclusiv minerii din zona Kolubara. Manifestanții, neîmpiedicați de forțele de ordine, atacă parlamentul și îl incendiază parțial. Milošević fuge, iar Koštunica este declarat câștigător al alegerilor. Pe 2 noiembrie 2003 au loc alegeri parlamentare în Georgia. Opoziția, condusă de Mihail Saakașvili, anunță în acea seară că a câștigat alegerile. Oficialii statului georgian anunță cu totul și cu totul alte rezultate. Pe 3 noiembrie SUA anunță că nu recunosc validitatea alegerilor, din cauza multiplelor fraude (ni se prezintă și dovada fraudelor). Încep manifestații de stradă, pașnice, care durează până pe 22 noiembrie. Pe 22 noiembrie, ziua în care Eduard Shevardnadze ar fi trebuit să deschidă lucrările noului parlament, manifestanții intră în clădirea parlamentului din Tbilisi, întrerup ceremonia și susțin în continuare că este vorba despre un parlament ilegal. Shevardnadze fuge, decretează stare de urgență și ordonă intervenția armatei. Armata refuză să se implice, Shevardnadze demisionează pe 23 noiembrie și Curtea Supremă a Georgiei declară alegerile din 2 noiembrie ilegale. Au loc noi alegeri pe 4 ianuarie 2004, câștigate de către coaliția condusă de către Mihail Saakașvili Pe 21 noiembrie 2004 are loc turul al II-lea al alegerilor prezidențiale din Ucraina. Se înfruntă Viktor Iușcenko, din partea opoziției, și Viktor Ianukovici. După închiderea urnelor, Iușcenko își anunță victoria, în baza unui exit-poll. Autoritățile statului anunță însă că alegerile au fost câștigate de Viktor Ianukovici. Pe 23 noiembrie 2004 SUA nu recunosc validitatea alegerilor prezidențiale din Ucraina, acuzând (fără să prezinte) fraude electorale masive. Urmează proteste masive în Piața Independenței din Kiev, asemănătoare cu cele din Georgia sau din Serbia, inspirate, toate, de Piața Universității din 1990. …. Din 21 noiembrie 2013 și până pe 22 februarie 2014, SUA se implică activ în sprijinirea Euromaidanului ucrainean. Ambasadorul SUA, Geoffery R. Pyatt, este prezent în fiecare zi printre manifestanți. Victoria Nuland, la vremea aceea asistent pentru probleme europene și eurasiatice al secretarul de stat al SUA, se alătură ambasadorului SUA la Kiev și se plimbă printre manifestanții de pe Euromaidan. Pentru ca mesajul de susținere din partea SUA să fie cât mai puternic, înaltul oficial american și ambasadorul SUA petrec ore întregi printre manifestanți, pozează alături de aceștia, împart covrigi și dau declarații. …. Pe 16-17 martie 2014, Ucraina, debusolată și măcinată de război civil post-Euromaidan, pierde Peninsula Crimeea, preluată de către Rusia în urma unui pseudo referendum. Pe 30 aprilie 2014, The Guardian spunea clar: „Nu Rusia a adus Ucraina în pragul războiului”, afirmând, de asemenea, că demiterea lui Ianukovici de către parlament a fost complet neconstituțională. Pe 3 noiembrie 2020 au avut loc alegeri prezidențiale în Statele Unite ale Americii. Principalii candidați au fost Donald Trump, al 45-lea președinte american, președintele în funcție, și Joe Biden, fost vicepreședinte al SUA în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Barack Obama. Oficial, alegerile au fost câștigate de Joe Biden. Din 3 noiembrie 2020 și până pe 6 ianuarie 2021 Donald Trump nu a recunoscut rezultatul alegerilor prezidențiale, acuzând fraude electorale.Integral: https://www.libertatea.ro
10 lucruri despre violențele din America • Site-ul petitieonline.ro a fost blocat de românii care încercau să facă petiții pentru demiterea lui Trump; • Guvernul mai dă câteva zeci de milioane de euro televiziunilor, ca să facă o campanie de informare despre insurecția de la Capitoliu; • Enervat că a eșuat aseară, Trump amenință că dă drumul la extratereștri; • Solidaritate! Micii de la Obor vor serviți azi cu scobitori cu steguleț american;….• Românii și-au luat zi liberă ca să poată comenta cum trebuie situația din SUA; • Ca norocul, Iohannis era în Miami, de unde a ajuns de urgență la Washington, să monitorizeze cu atenție și îngrijorare situația; • Brad Pitt îl va juca pe protestatarul cu coarne în filmul despre asaltul asupra democrației din SUA; • Lovitură devastatoare pentru Donald Trump! Scena de 3 secunde cu el din „Singur acasă 2“ va fi ștearsă; • Pentru c-a fost blocat pe Facebook, Twitter și Instagram, Donald Trump a cumpărat contul de TikTok al lui Cumpănașu. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Vaccinul în balanţa unui medic celebru: O campanie provaccinare demagogică, prezentând totul în roz e total ineficientă..… Decizia pro sau contra vaccinare nu este simplă – nici măcar pentru un medic. Pentru că, în ciuda beneficiilor indiscutabile ale vaccinurilor (eradicarea unor boli cumplite, limitarea sau prevenirea unor epidemii…) acestea ridică şi unele îngrijorări, justificate. De aceea consider o campanie provaccinare triumfalistă, demagogică, prezentând totul în roz e total ineficientă, ba chiar de natură sa determine “efecte adverse”. Iar semnele de întrebare nu sunt puţine...Iată aici prezentate succint două:
Seful Spitalului din Gaesti, dupa episodul cu vaccinarea care a deranjat “la centru”: “Daca o sa fiu in situatia sa arunc doze, asta e, le arunc. Cum imi spune sistemul asa fac” –
Noua tulpină Covid din Africa de Sud, mai periculoasă decât cea din Marea Britanie. Crește riscul ca vaccinul să devină inutil Noile variante de coronavirus care au fost depistate în Marea Britanie și Africa de Sud au provocat temeri la nivel global într-o perioadă în care se credea că s-a preluat controlul asupra pandemiei prin începerea campaniilor de vaccinare. Dacă despre ambele tulpini se știe că sunt mai contagioase, nu însă și cu o rată de mortalitate mai mare, despre tulpina din Africa de Sud există temeri că ar putea fi imună la vaccinurile aflate pe piață în acest moment, inclusiv Pfizer sau Moderna. Oamenii de știință arată că cele două noi variante au suferit mutații la nivelul unei proteine -cheie ceea ce permite virusului să pătrundă și în alte celule. Mutațiile unui virus sunt chestiuni normale în lumea medicală, toate virusurile, inclusiv SarS-CoV-2 având zeci și chiar sute de variante cunoscute încă de când au început să circule. Majoritatea nu au consecințe, iar câteva pot fi chiar dăunătoare supraviețuirii virusului, dar unele pot face ca acesta să fie mai infecțios sau mai amenințător pentru gazdă – oameni. Virusul care a fost detectat pentru prima dată în Wuhan, China, nu este același pe care îl găsim în majoritatea colțurilor lumii. Mutația D614G a apărut în Europa în februarie și a devenit forma dominantă la nivel global a virusului. O alta, numită A222V, s-a răspândit în toată Europa și a fost legată de vacanțele de vară din Spania. Una este varianta sud-africană numită 501.V2. Varianta sud-africană poartă, printre altele, chiar o mutație proprie numită E484K. Este diferită de o altă variantă descoperită recent în Marea Britanie – cunoscută sub numele de B.1.1.7. România a inclus Africa de Sud pe lista țărilor pentru care a oprit circulația aviatică și impune carantină de 14 zile la intrarea în țară, prin
Claudiu Nasui, despre concedierea angajatilor agentiilor si companiilor de stat: “Nu voi accepta lucrul acesta de la nici un partid, nu ma intereseaza de la cine sunt Claudiu Nasui, ministrul Economiei, declara ca in sutele de agentii si de companii ale statului exista oameni cu influenta politica, care au salarii mari, dar nu muncesc pe masura. El sustine ca va da afara angajatii care nu isi fac treaba indiferent de partidul care i-a pus in functie, explicanda ca este vorba despre “coruptie si bataie de joc la adresa banului public”. “Sunt sute de astfel de cazuri, de agentii si de companii care exista in Romania, despre care nu stie nimeni, care sunt pure sinecuri politice si care in general au fost folosite pentru salarizarea activului de
Eurostat: Un roman din 5 nu are in casa baie, toaleta sau dus. Procent de 15 ori mai mare decat media europeana Nu mai putin de 22,4% din populatia Romaniei are inca toaleta in curte, fapt ce plaseaza tara noastra pe primul loc, cu cel mai mare procent in Uniunea Europeana. Media Europei este sub 0.5%, iar tari precum Bulgaria si Lituania nu depasesc 10%. Pe de alta parte, situatia privind incalzirea locuintelor este mai buna in Romania. Doar 9,3% dintre
Când se poate relua vaccinarea la persoanele care se îmbolnăvesc de COVID după administrarea primei doze și cum se procedează Posibilitatea infectării cu COVID-19 nu este exclusă, după administrarea primei doze a vaccinului. În acest caz, pacienții vor trebui să reia tot procesul, respectiv să primească din nou prima doză, „într-un interval de trei luni de la vindecare”, după cum explică Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare din România.„Efectul de protecție începe la 14 zile de la prima administrare, dar devine maxim la o săptămână de la efectuarea celei de-a doua doze”, a explicat medicul Valeriu Gheorghiță în decembrie, înainte de demararea campaniei de vaccinare pe care o coordonează. Cazurile în care persoane s-au infectat cu COVID-19 după ce au primit prima doză au apărut la scurt timp după demararea campaniilor. În Spania, o asistentă medicală a fost diagnosticată cu COVID la 24 de ore după vaccinare, în timp ce în Israel, peste 200 de persoane au ieșit pozitive la testare la câteva zile după ce primiseră prima doză de vaccin. Până la apariția efectului de protecție, dacă persoana care a primit serul intră în contact cu un bolnav, se poate infecta cu noul coronavirus și face „o formă mai ușoară”, a mai spus dr. Gheorghiță. …. Din datele actuale, se poate relua vaccinarea într-un interval de trei luni de la vindecare. Teoretic, după recomandările menționate în Rezumatul Caracteristicilor Produsului, se fac două doze, inițial și rapel. Integral:
Covid-19: Ce se știe despre noile tulpini de coronavirus, britanică și sud-africană, care îngrijorează comunitatea științifică? Apariția în Marea Britanie și în Africa de Sud a două noi tulpini de Sars-CoV-2, mai contagioase, după primele date, îngrijorează puternic comunitatea internațională. Ce se știe despre aceste variante, într-un grupaj realizat de AFP. Ce sunt aceste tulpini Sars-CoV-2? Toți virușii suferă mutații. Aceste mutații sunt modificări care apar în procesul de replicare a virușilor. Cercetătorii au observat multiple mutații ale Sars-CoV-2 de la apariția sa, marea majoritate fără consecințe, dar unele îi pot oferi un avantaj pentru a supraviețui, printre care o transmisibilitate mai mare. Detectat în noiembrie în Regatul unit, varianta B.1.1.7, de acum denumită VOC 202012/01, își are “probabil” originea în sud-estul Angliei, unde se crede că a apărut în septembrie, potrivit Imperial College de Londres. Tulpina s-a extins rapid în Regatul Unite și în prezent a fost detectată în zeci de țări din lume, din Statele Unite, Coreea de Sud, Danemarca, Franța și până în India. Majoritatea cazurilor sunt legate de Regatul Unit, dar pentru câteva nu a putut fi stabilită nicio legătură cu această țară, ceea ce dovedește că noua variantă s-a implantat deja local. O altă variantă, denumită 501.V2, este de acum majoritară în Africa de Sud. A fost detectată în eșantioane care datau din octombrie și ulterior a fost reperată în alte câteva țări, în special în Regatul Unit și în Franța. Pentru ambele variante, numărul cazurilor este subestimat, cred experții. Cele două variante prezintă mai multe mutații, dintre care una, numită N501Y, este în centrul atenției. Ea se situează la proteina spike a coronavirusului, un punct de pe suprafața sa care îi permite să se atașeze de receptorii ACE2 ai celulelor umane pentru a le penetra și joacă astfel un rol esențial în infecția virală. Această mutație este cunoscută pentru sporirea capacităților de atașare a unui virus de receptorii ACE2. “Nu există o relație clar stabilită între atașarea la ACE2 și o transmisibilitate sporită, dar este plauzibil ca o astfel de relație să existe”, apreciază Centrul european de prevenție și control al bolilor (ECDC). Sunt mai transmisibile noile tulpini Sars-CoV-2? Mai multe studii științifice, care nu au fost încă evaluate de comunitatea științifică și se bazează în principal pe modelare, concluzionează că varianta britanică este mai transmisibilă. Acestea confirmă evaluările inițiale ale cercetătorilor NERVTAG care consiliază guvernul britanic și care estimau o transmise sporită între 50 și 70%. Astfel potrivit calculelor London School of Hygiene and Tropical Medicine (LSHTM), varianta britanică ar fi între 50 și 74% mai contagioasă. În ultimul lor raport, publicat joi, cercetătorii de la Imperial College de Londres au analizat mii de genomuri ale virusului secvențiate între octombrie și decembrie. Prin două metode diferite, aceștia au concluzionat că această variantă are un “avantaj important” în termeni de contagiozitate: 50 până la 75% mai contagios, sau o rată de reproducere a virusului (R) între 0,4 și 0,7 superioară coronavirusului obișnuit. Rezultatele preliminare privind virusul sud-african indică și ele o transmisibilitate mai puternică, dar mai puține date sunt disponibile. Unii experți cred însă că nu există suficiente date pentru a evalua cu certitudine contagiozitatea celor două variante. “Trebuie să rămânem prudenți. Rezultanta în termeni de incidență este o combinație de factori care asociază caracteristicile virusului dar și măsurile de prevenire și control aplicate”, a precizat Bruno Coignard, director pentru boli infecțioase la agenția sanitară franceză Santé Publique France.
Sănătatea din România este pacientul zero: comorbiditățile care ne vor bântui în acest an Pandemia a pus o oglindă în fața sistemului nostru de sănătate, iar imaginea pe care am văzut-o cu toții este gunoiul ascuns sub preș în ultimii 30 de ani. Efectele cosmetizării pe repede-nainte, impuse de criză, se vor vedea în anul care tocmai a început. …. Dimensiunea crizei a atins, ca un scurtcircuit, întregul sistem – aceasta nu a fost o tragedie izolată, ci un front pe care, din timp în timp, exploda câte o mină: prea puține locuri la ATI, un chelner numit în fruntea unui spital, un patron de pompe funebre manager la un alt spital, o achiziție suspectă de echipamente, lipsă de personal medical, infecții nosocomiale, lipsă de circuite în spitale, o infrastructură la pământ, un incendiu devastator la o secție ATI sau medici epuizați pentru că șefii nu-i bagă în seamă. A fost pentru prima dată, în istoria noastră recentă, când am avut de-a face cu un fenomen care să fie disruptiv, în egală măsură, pentru un spital mare din București și pentru unul modest, din provincie, pentru brancardier și pentru șeful de lucrări de la un spital universitar, pentru ministru și pentru infirmiera dintr-un cămin de bătrâni. În 2020, am văzut cu toții dimensiunea dezastrului din sănătate: a început cu lipsa de echipamente, peste care s-a suprapus o secretomanie absurdă, provocată în parte și de teama medicilor de a vorbi despre resursele puține, din cauza eternei boli a șefilor din sănătate de a pretinde că totul se află sub control, când era limpede că nu e așa. A continuat cu lipsa de aparatură medicală în arii critice, precum terapia intensivă. … A ajuns la apogeu în clipa în care, după sute de echipamente cumpărate, s-a constatat că nu are cine să le folosească – personalul medical, rărit și epuizat, pur și simplu nu făcea față. Iar când personalul medical a făcut față, când aparatele au funcționat, s-a insinuat, perfid, în ecuație povestea veche, niciodată tratată cu adevărat la nivel sistemic, a bacteriilor nosocomiale din spitalele noastre. Disprețul profund față de această gravă problemă s-a văzut când, în toamnă, era clar că spitalele raportaseră în bătaie de joc infecțiile cu nosocomiale, în rarele cazuri în care se obosiseră să o facă. Iar în tot acest timp, autoritățile au operat o centralizare dictatorială a comunicării, de parcă, în aceste vremuri, era mai important ca oamenilor să li se cânte melodii de adormit copiii și să fie sedați prin comunicate citite la ceas de seară de Marcel Vela și nu să realizeze dimensiunea problemei. ….
Cum distruge noul guvern Cîțu Garda de Mediu Ce înseamnă când un conducător trimite la luptă, în prima linie, o armată fără muniție, slab remunerată, cu prea puțini soldați și fără suport public? Vrea acest conducător să câștige lupta împotriva inamicului periculos sau doar își construiește un țap ispășitor? 2.341 de lei este salariul de comisar de mediu de la Garda de Mediu, instituția care trebuie să fie în prima linie împotriva poluatorilor din România. Deși trebuie să amendeze poluatorii, personalul GNM nu are aparatura necesară și nici nu este acreditat să preleveze și să analizeze probe, în situații unde aceste analize ar fi cruciale. GNM nici nu are suficiente fonduri pentru a apela la companii externe care să realizeze aceste analize, potrivit raportului GENVAL din 2019. Pentru oricine analizează situația Gărzii de Mediu sau oricine citește măcar concluziile rapoartelor internaționale despre problemele de mediu din România, ar trebui să fie cât se poate de clar că instituției îi sunt amputate atribuții și capacități, parcă pentru a asigura protejarea poluatorilor, nu a cetățenilor. …. Această instituție esențială în lupta împotriva crimelor de mediu a fost blocată de guvernul PNL și a rămas așa. Garda de Mediu este instituția care trebuie să intervină când vorbim de poluarea aerului, apei, solului, subsolului, poluarea cu deșeuri și traficul cu deșeuri, poluarea fonică și olfactivă, dar și împotriva celor care distrug pădurile, biodiversitatea, ariile protejate ș.a.m.d. Lucrează non-stop – în afara orelor de program, în caz de urgență, poate fi contactată prin 112. Dar cum să protejeze râurile, dacă atunci când are loc o deversare nu pot preleva și analiza probe, ci trebuie să contracteze o companie externă – chiar dacă ar avea bani să facă asta, până ar ajunge compania să preleveze, e posibil ca poluarea să fi dispărut pe apa sâmbetei. Cum să îi amendeze pe cei care poluează aerul, când nu au aparatură cu care să măsoare această poluare în toate locațiile în care aceste măsurători ar fi cruciale? Cum să depisteze toate arderile ilegale masive, când nu au drone, precum colegii lor din Polonia? Cum să apere mediul din România, când au doar vreo 600 de angajați, cât o fabrică medie de confecții din România? ….
Ministrul Justiţiei: Secţia Specială de anchetare a magistraţilor ar putea fi desfiinţată în martie …. „CSM pe acest an nu a apucat să se întrunească. Urmează să se întrunească în perioada următoare. Voi solicita conducerii CSM să pună pe ordinea de zi şi acest proiect, pentru că este binecunoscut proiectul. Nu am făcut decât o mică modificare în sensul eliminării unor articole din varianta iniţială a proiectului, tocmai crea un fel de imunităţi pentru magistraţi. Nu ne dorim exces de nicio parte. Nu ne dorim exces nici în zona protecţiei nejustificate a magistraţilor de răspundere, nu ne dorim exces nici din partea presiunii puse, prin astfel de metode, asupra magistraţilor cu, repet, zeci de dosare disciplinare, plângeri penale şi o Secţie care a fost percepută în cadrul magistaturii negativ, pe bună dreptate, şi nu doar în cadrul magistraturii şi de către organismele internaţionale şi în cadrul MCV, Comisia Europeană care a analizat acest lucru”, a afirmat Stelian Ion, întrebat luni la Digi 24 dacă proiectul de lege privind desfiinţarea SIIJ a primis avizul CSM. Chestionat când ar putea fi desfiinţată Secţia specială, ministrul Justiţiei a răspuns: „Am fost întrebat de ce nu am dat ordonanţă de urgenţă pentru desfiinţarea Secţiei speciale, pentru că există o urgenţă categoric. Eu cred că cea mai bună variantă este aceea de a se adopta acest proiect de lege prin Parlament, tocmai pentru a nu vulnerabiliza acest proiect, a nu fi contestat pe motiv că nu sunt respectate prevederile Constituţiei”.„Cred că va trece destul de repede acest proiect. Luna martie mi se pare o lună în care sunt convins că e posibil să fie desfiinţată efectiv această secţie şi dosarele să fie repartizate. Ele nu se vor pierde, anchetele nu vor rămâne nesoluţionate, dar după fiecare materie, în funcţie de competenţa fiecărui organ de Parchet, dosarele vor merge către aceste unităţi de Parchet”, a completat Stelian Ion. Continuă discuţiile despre pensionarea anticipată a magistraţilor Referitor la pensionarea timpurie a magistraţilor, Stelian Ion a precizat că această discuţie nu este una nouă şi că nu va fi o decizie intempestivă în acest sens.„Chestiunea aceasta a fost mult discutată, nu este un lucru nou. În orice caz nu va fi o decizie intempestivă. Aşa cum spuneam, discuţiile pe această temă au loc de ani de zile. Ce îmi doresc eu, însă, este ca magistraţii să rămână în magistratură, să îşi dorească să rămână în magistratură şi asta va fi preocuparea mea principală. Integral:
Fosta șefă de cabinet a lui Boc, de 20 de ani abonată la funcții la stat, consilii de administrație și mii de euro pe lună….. Ștefania Gabriella Ferencz este o altă minune democrat-liberală. O Elena Udrea sau Alina Gorghiu, dar de Boc/Cluj. A început greu, la fel ca și cele două mari liberale deja menționate, cu o universitate de drept privată și fără autorizare, la București. La 23 de ani, în 2001, este deja directoarea de cabinet a domnului deputat Emil Boc. În 2004, Emil Boc devine primarul Clujului și domnișoara Ferencz devine, firesc, dar liberal, cu zero experiență în domeniu, Directoare Generală la Patrimoniu, pe lângă că este Directoarea de Cabinet a domnului Boc. Bineînțeles, este numită și într-un consiliu de administrație bănos, căci la stat se câștigă prost. Sau cel puțin așa ni se spune nouă, fraierilor. În timpul liber face și un masterat în administrație publică, tot la Cluj, căci serviciul îi permite. În 2009, doamna Ferencz devine secretar de stat al prim-ministrului Emil Boc. Face și celebrul curs al domnului Gabriel Oprea de „Securitate și bună guvernare” – din pasiune pentru cunoaștere și nu pentru că ar fi avut vreo legătură cu serviciile noastre cele mai minunate și deloc opace. În 2011, în timp ce muncește non- stop la guvernul cel mai harnic și mai cinstit și mai pedelist, termină și Institutul Diplomatic Român și se certifică ca înalt funcționar public la Agenția Națională a Funcționarilor Publici. Este avansată și în grad de maior la MAPN, căci trăim într-un univers în care un personaj agramat și sinistru, domnul Gabriel Oprea, este cel mai puternic om din România. Absolventa de drept privat devine expertă și în energie, în asigurări și în finanțare strategică, căci ne reprezintă în toate aceste domenii în consilii de administrație unde câștigă în total modica sumă de 319.005 lei, în plină criză financiară. Salariul minim net în 2011 era de 670 lei. Doamna Ferencz primea 26.584 lei pe lună (în jur de 4.500 euro), adică 40 de salarii minime ale fraierilor care plăteau impozite. În 2012, doamna Ferencz devine Comisar la Comisia Națională a Valorilor Statului împreună cu alți specialiști celebri cum ar fi nevasta (atunci) a domnului primar Liviu Negoiță și fosta directoare de cabinet a domnului Năstase, căci doar avem un partid unic și nesecurist care hotărește. Pentru anul fiscal 2012, declarația de avere depusă în mai 2013 arată că Ștefania Ferencz a câștigat 613.446 lei (peste 138.000 euro). Adică peste 11.500 euro pe lună de la stat. 68 de salarii minime nete pe lună. Asta în condițiile în care Guvernul Boc avea ca principali inamici asistații social și bugetarii – marea lor majoritate oameni cu salarii mizerabile. Întreaga carieră a doamnei Ferencz a fost la stat și legată de numele domnului Boc. …. S-a mutat la Ministerul Transporturilor, pe poziția de secretar general, unde încasează 10.775 lei pe lună. Pare un salariu bun, dar nu extraordinar. Asta dacă nu știi că liberalii sunt din nou la putere și că doamna Ferencz a redevenit favorita consiliilor de administrație și că cei mai cinstiți dintre oamenii lui Boc își trec acum indemnizațiile la declarația de interese, unde raportează venitul pe lună.
Financial Times: Europa i-a înmânat Chinei o victorie strategică (editorial) Pentru UE nu era momentul potrivit pentru a accepta un tratat de investiții cu Beijingul – scrie cotidianul 
Goana după vaccin. O farmacistă din Timișoara, plimbată dintr-un spital în altul de medicii care i-au refuzat vaccinarea, chiar dacă avea programare Anda Vija, o farmacistă din Timișoara, este programată la vaccinare, dar nu știe unde. În ziua aleasă de ea, centrul de vaccinare era închis. A fost trimisă apoi la 50 de km de casă, la un centru care a anunţat-o că nu are suficiente doze de vaccin și pentru ea. Vaccinăm puţin, ţinem dozele la congelator şi nici platforma de programare nu prea merge. Anda Vija, o farmacistă de la Timişoara, a fost refuzată de două centre de imunizare. A urmat toţi paşii: s-a înscris în platformă, a ales centrul de vaccinare cel mai apropiat şi ziua în care să primească serul. Iniţial, a fost programată la Spitalul de Copii. „A doua zi, am primit un mesaj, de la un reprezentant al spitalului, spunându-mi că, din păcate, pe data de 1 ianuarie, nu sunt disponibile nici doze, nici personal disponibil pentru vaccinare.”, a spus aceasta. Anda Vija nu a cedat însă. A intrat din nou în platformă şi s-a reprogramat pentru astăzi. Doar că a fost programată la 50 de kilometri de casă, la Spitalul Jimbolia. Cei de acolo i-au spus însă că nu o pot primi, fiindcă nu au vaccin şi pentru ea. În plus, platforma de programări arată informații contradictorii, iar trimiterea ei la zeci de kilometri distanță nu ar fi trebuit să aibă loc. Momentan, programarea mea nu ştiu exact unde va fi. Dacă în continuare eu apar la Jimbolia, dacă figurez cum îmi apare mie pe cont, la spitalul din Timişoara. Aşa că, pe data de 4 ianuarie eu mă voi duce, conform programării validate, la Spitalul ales de mine.”, a mai spus Anda Vija. Integral:
UE discută cu Pfizer cumpărarea de vaccinuri contra Covid-19 peste cele 300 de milioane de doze deja comandate Comisia Europeană discută cu Pfizer și BioNTech posibilitatea de a comanda și mai multe doze de vaccin contra Covid-19 decât cele 300 de milioane incluse în contractul valabil al acest moment, a declarat luni un purtător de cuvânt al UE, potrivit Reuters. ”Comisia verifică întreabă companiile dacă există vreo cale de a adăuga și alte doze la cele pentru care deja avem un contract”, a spus purtătorul de cuvânt. UE a comandat deja 200 de milioane de doze din vaccinul Pfizer/BioNTech și a activat și opțiunea contractuală de a cumpăra alte 100 de milioane de doze. Vaccinul Pfizer/BioNTech este singurul autorizat în UE până acum. Agenția pentru medicamente a Uniunii Europene va decide în privința autorizării vaccinului dezvoltat de Moderna miercuri. Uniunea Europeană a recunoscut sâmbătă o „insuficienţă mondială” a capacităţilor de producere a vaccinurilor, declarându-se „pregătită să ajute” pentru a le creşte, potrivit comisarului european pentru sănătate Stella Kyriakides. Campania de vaccinare a început în ultimul weekend din 2020 în cele 27 de ţări ale UE, după autorizarea de către Bruxelles a acestui vaccin la sfârşitul lunii decembrie, el fiind şi primul autorizat în UE. „UE a furnizat din timp finanţări BioNTech în valoare de 100 milioane de euro pentru a-şi dezvolta capacităţile de producţie. Situaţia se va ameliora puţin câte puţin”, a asigurat Kyriakides. „Suntem din nou pregătiţi să ajutăm pentru a creşte capacităţile de producţie”, a insistat ea. BioNTech mizează să pună în funcţiune din februarie o nouă unitate de producţie la Marburg, în Germania, capabilă să furnizeze 250 de milioane de doze suplimentare în primul semestru al anului 2021, a declarat vineri pentru Spiegel cofondatorul BioNTech, Ugur Sahin. Integral:
Confuzia autorităţii Deşi calendaristic noul an a început, psihologic şi politic, prin consecinţă social şi economic suntem încă în 2020. Alegerile americane nu s-au terminat: mâine, pe 5 ianuarie, vor avea loc alegerile pentru cele două locuri ce revin Georgiei în Senatul SUA şi care ar putea da o majoritate democrată în Congres. Iar o zi mai târziu, miercuri 6 ianuarie, va începe noua activitate a noului Congres când unii aleşi republicani vor cere – chiar dacă e o acţiune neconstituţională- invalidarea alegerilor prezidenţiale din 3 noiembrie. Între timp, pandemia continuă, ba chiar creşte în intensitate, iar vaccinarea contra Covid 19 – cu excepţia Israelului care face figură de lider mondial cu peste 1 milion de persoane şi peste 45% din populaţia vârstnică deja vaccinate – încă îşi caută ritmul în condiţiile zgomotului de fond asurzitor al teoriilor conspiraţiei şi al mediatizării atitudinilor anti-ştiinţifice. Probabil această atitudine anti-ştiinţifică explică şi diferenţa dintre Israel unde 70% dintre cetăţeni vor să fie vaccinaţi şi România sau Franţa unde procentele sunt inversate. În Franţa, unde până acum au fost vaccinate doar câteva sute de persoane, una din problemele birocratice care a întârziat punerea efectivă în practică a strategiei de vaccinare a fost legată de cele cinci zile de reflecţie pentru ca pacienţii să poată da un consimţământ informat (deşi în franceză formula e şi mai clară un consentement eclaire: consimţământ luminat). Fundamentul acestei poziţii vine din considerentul moral conform căruia nici un act medical nu poate fi efectuat fără acordul pacientului asupra căruia se aplică. Ori, consimţământul informat (susţinut şi de diferitele cercuri anti-vaccinare din România) se aplică fără rezerve asupra vaccinării presupunând că pe baza informaţiilor clare, corecte şi accesibile furnizate de medic, decizia privind vaccinarea să se lase la latitudinea pacienţilor. Apare însă aici o problemă de autoritate. Căci astăzi unele tipuri de autoritate sunt mai vulnerabile decât altele şi sunt expuse dezinformării. Iar cele mai multe dintre acestea au fost puternic expuse dezinformării pe timpul pandemiei: autoritatea politică, educaţională, judiciară sau medicală sunt puse sub semnul întrebării. Ori aceste autorităţi nu sunt de acelaşi tip şi nu pot fi tratate în acelaşi fel…..Atât în cazul contestării de către congresmenii republicani a alegerii preşedintelui Biden, cât şi în cel al consimţământului informat în privinţa vaccinurilor anti-Covid-19 ne aflăm în faţa unor confuzii de autoritate. În primul caz, autoritatea Congresului, deontică, nu poate prevala în faţa autorităţii votanţilor, iar în al doilea consimţământul informat, care este mai degrabă o protecţie juridică decât o asumare informată a utilităţii vaccinului, nu poate să conteste cercetarea ştiinţifică. Mai mult, sănătatea nu este doar o chestiune individuală, ci şi una publică. De aceea, guvernele, care sunt investite să asigure interesul general, trebuie să-şi asume asigurarea unei stări de sănătate cât mai bune şi sunt îndreptăţite să ia toate măsurile în vederea atingerii acestui scop. Cu atât mai mult atunci când o pandemie pune în pericol interesele generale ale societăţii. Vaccinurile ARN mesager, rezultate din aplicarea unei noi tehnologii revoluţionare, nu pot fi contestate doar pe baza unor criterii vagi, chiar dacă persistă încă zone de incertitudine, mai ales în privinţa eficacităţii şi siguranţei lor pe termen mediu şi lung. Timpul şi dinamica socială obligă guvernele să ia rapid toate măsurile necesare pentru a asigura o stare de sănătate care să permită reluarea cât mai repede a activităţilor fără de care dezvoltarea socială şi economică nu pot fi garantate. Integral: 
DNA semnează din nou cu o firmă cu asociați israelieni, pentru un sistem multifuncțional de interceptare Cellphone Group Impex va furniza Direcției Naționale de Anticorupție (DNA) un sistem multifuncțional de interceptare, pentru suma de 2,8 milioane de lei, fără TVA, de la un estimat de 3,11 milioane de lei, fără TVA. Sistemul, care include și un autoturism SUV 4X4, plus servicii de instalare și configurare, va fi livrat până la finele lunii ianuarie 2021. La licitație s-au înscris și Felix Telecom și Magus Protect Technologies. Înființată în 2002, DNA desfășoară urmărirea penală pentru infracțiuni de corupție și asimilate cu acestea. Modificările succesive ale legislației au vizat ca această structură specializată să se ocupe numai de combaterea faptelor de corupție de nivel înalt și mediu….. Cellphone Group Impex a fost înființată în anul 1997, are ca obiect de activitate “alte activități de servicii informaționale” și a consemnat în 2019 o cifră de afaceri de 50.000 lei. Asociații firmei sunt doi cetățeni israelieni, Beizer Arie și Cooper Gil Yossef, fiecare cu 50% din capitalul social, conform termene.ro. DNA ar mai fi atribuit Cell Group Impex un contract de 800.000 euro în 2018, conform datelor din spațiul public. Integral:
BREAKING: Costel Alexe, acuzat de DNA de luare de mită. Procurorii cer încuviințarea urmăririi penale a fostului ministru al Mediului și actual șef al Consiliului Județean Iași. Alexe e acuzat de luare de mită ca ministru DNA cere Procurorului General să îl sesizeze pe președintele Iohannis pentru încuviințarea urmăririi penale a lui Costel Alexe, fost ministru PNL al Mediului și actual șef al Consiliului Județean Iași, potrivit unui comunicat de presă. În comunicatul oficial nu apare numele lui Alexe, dar surse judiciare au declarat pentru G4Media.ro că este vorba despre fostul ministru liberal al Mediului. Comunicatul oficial al DNA:
Trei întrebări pentru industria energetică În text sunt de fapt mai multe întrebări, doar trei având raspuns, celelalte fiind retorice. De ce importăm energie electrică?
Campania de vaccinare din România a început cu… o pauză. Imunizarea se face de luni până sâmbătă În prima săptămână, au fost utilizate sub 10% din dozele de vaccin primite de România. – 13.242 de cadre medicale au primit prima doză de vaccin de la Pfizer. – În Israel, 150.000 de persoane sunt vaccinate zilnic. Românul este veșnic obosit. Se vede asta și în campania de vaccinare. Doar am început cu o pauză. Și nu este o situație izolată. Se va repeta. Sloganul campaniei de vaccinare de la noi ar putea fi: „Duminica nici iarba nu crește!” Asta pentru că administrarea serului anti-COVID se va face de luni, până sâmbătă. Chiar și acolo unde medicii ar vrea să lucreze și duminica. Spre exemplu, centrul de la vaccinare de la Spitalul Militar Timișoara ia pauză astăzi. Deși a fost singurul din județ din țară care a funcționat și după Revelion. „Am vaccinat și în data de 1 ianuarie și în 2. În data de 3 nu lucrăm, datorită procedurii de înregistrare în Registrul Național de Vaccinare, unde se lucrează 6 zile pe săptămână.”, a spus Cristina Bredicean, coordonator vaccinare, Spitalul Militar Timișoara. Situația îi revoltă pe cei care vor să se imunizeze. Privesc cu invidie, spre Israel. Aici, în două săptămâni, 10 la sută din populație a primit vaccinul. Eleodor Cârstoiu este medic chirurg și încă așteaptă să îi vină rândul. Speră ca săptămâna viitoare să primească și el serul salvator. Încă se întreabă pe ce criterii au fost aleși primii vaccinați. „Ideal ar fi să îi vaccinăm pe cei care sunt cel mai expuși, cei care nu au imunitate, grupurile de risc. Un medical, asistent medical, infirmier tânăr, care a intrat în contact cu boala, are un grad înalt de anticorpi, nu cred că era o prioritate de vaccinare. Integral:
Demnitatea veteranilor români, care-și așteaptă rândul la vaccinare, după ce alte țări au început cu ei: „Nu mă grăbesc” Încă de la începutul pandemiei, de la nivelul șefului statului, statul român a numit lupta cu COVID-19 ”un război”. Cei care au luptat cu adevărat în război și care acum au peste 80 de ani, fiind dintre cei mai expuși ca rată de mortalitate, nu sunt printre primii care primesc vaccinul. În România, 84,3% dintre cele 14.394 de decese COVID înregistrate până la 20 decembrie au fost la persoane cu vârsta de peste 60 de ani, potrivit ultimului raport săptămânal publicat de CNSCBT. În România, conform INS, 2 din 3 oameni înregistrați ca decedați, din orice cauză, în octombrie 2020 – cea mai fatală lună octombrie de după al Doilea Război Mondial -, au fost oameni de peste 70 de ani. În România, oamenii vârstnici nu sunt vaccinați în categoria prioritară. ….
Anul începe cu 40 de ventilatoare nefolosite la „Matei Balş” și cu apeluri disperate de la ATI Colentina. „Vedem ce cadavre vii o să ajungem” La startul lui 2021 și după 10 luni în care au tratat cele mai grave cazuri de COVID-19, medicii de la două spitale mari din București: Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balș și „Colentina” spun că sunt epuizaţi. Doi doctori, Cătălin Apostolescu, de la „Balș” și Laura Zarafin, de la „Colentina”, au acceptat să discute deschis despre situația critică. …. „Balș”: medici ATI la jumătate față de necesar Pe hârtie, „Matei Balș” are dotări şi spaţiu pentru cel puţin încă 20 de paturi de terapie intensivă, inclusiv 40 de ventilatoare în plus, neutilizate în acest moment. În practică, secţia ATI are mai puţin de jumătate din personalul necesar. La Institutul Naţional de Boli Infecţioase Matei Balş, aceeaşi echipă lucrează pe secţia de ATI de la începutul pandemiei. La 20 de paturi de terapie intensivă lucrează 5 medici ATI şi 3 doctori de boli infecţioase. Aceiaşi oameni din martie, „fără pauză, fără concedii”, spune medicul Cătălin Apostolescu, purtător de cuvânt la „Balş”. Lor li s-a mai adăugat, pe parcursul anului 2020, şi câte unul-doi rezidenţi ATI – dar nu constant, „ci câte două-trei luni”. … „În mod normal, ar trebui să avem o asistentă la două paturi şi un medic de terapie intensivă la 3-4 paturi. Noi avem, pe o tură de 12 ore, şase asistente: trei afară şi trei înăuntru, adică în echipamentele de protecţie, ceea ce înseamnă că revine o asistentă la 6-7 paturi, de fapt”, explică Apostolescu. … „Sunt două posibilităţi: ori o să clacăm şi o să ne prăbuşim, ori avem varianta optimistă, că vine vaccinul şi scad cazurile – dar nu ne aşteptăm la o scădere până în iunie – şi, dacă supravieţuim acestor şase luni, vedem ce cadavre vii o să ajungem” – avertizează medicul. Apostolescu crede că societatea nu înţelege că „tragem la maxim de o resursă epuizabilă” şi că „toate neîmplinirile sunt reproşate acestor oameni care muncesc, de dimineaţă până seara, în costume de protecţie”. „Cel mai mult m-a afectat prostia de care poate da dovadă o societate. Nimic din ce fac medicii nu e bine pentru restul. Tot românul a avut un must să se ducă la mare, să-şi facă vacanţa în Grecia, în timp ce nişte oameni au lucrat în echipamente de protecţie, la 40 de grade. Apoi, românul, nu vorbesc despre toți, ci despre cei pe care nu i-a interesat decât satisfacerea instinctelor primare imediate, şi-a manifestat nemulţumirea faţă de ce se întâmplă în spitale”, concluzionează Apostolescu. …. „Colentina”: 29 de paturi ATI, una dintre cele mai mari capacități din țară, și puțini medici La câteva zeci de metri distanță, Spitalul Colentina trece prin probleme similare, spune medicul ATI Laura Zarafin. „Avem 29 de paturi ATI și doar 14 medici ATI. Sub jumătate din necesar. Două colege din 14 s-au îmbolnăvit de COVID. Cât eram 14, am făcut 6 gărzi pe lună. Acum am făcut 8 gărzi. Nu mai putem rezista”, spune Zarafin. Ea reclamă o lipsă de organizare de la nivelul autorităților sanitare, dar și „chiar dacă se vor supăra colegii pe mine”, o lipsă de solidaritate din partea medicilor ATI de la alte spitale non-COVID. „Înțeleg că sunt spitale care nu vor bolnavi COVID. Bine. Dar atunci ne pot ajuta să vină să lucrăm împreună. Măcar din cei 150 de medici care au luat examenul de specialitate ATI anul ăsta dacă ni s-ar repartiza și tot ar fi excelent”, spune doctorul ATI de la „Colentina”. Am 27 de ani de experiență și nu am tratat o boală precum COVID. De 10 luni suntem îngroziți, tot ce vedem și auzim noaptea, în somn, este respirația întreruptă a pacienților care mor pentru că nu mai pot respira. Nu mai putem! Integral:
BioNTech avertizeaza asupra lacunelor de aprovizionare cu vaccin si critica abordarea Comisiei Europene Compania farmaceutica germana BioNTech cauta solutii impreuna cu partenerul ei american Pfizer pentru sporirea productiei vaccinului lor impotriva COVID-19, avertizand asupra lacunelor in aprovizionare pana cand vor fi autorizate si alte vaccinuri, relateaza vineri agentia Reuters. Vaccinul Pfizer-BioNTech este deocamdata singurul vaccin impotriva COVID-19 autorizat in Uniunea Europeana, dar autorizarea sa relativ tarzie de catre agentia specializata a UE si cantitatea redusa de vaccin comandata de Comisia Europeana – care si-a asumat incheierea contractelor cu producatorii de vaccinuri in numele statelor membre – conduc la un ritm lent de aprovizionare. Intarzierile in distributia vaccinului au provocat consternare in Germania, unde mai multe regiuni au fost nevoite sa suspende vaccinarea la cateva zile dupa lansare. ”In acest moment lucrurile nu arata bine – apare o lacuna pentru ca nu sunt alte vaccinuri aprobate si noi trebuie sa umplem golul cu vaccinul nostru”, a explicat publicatiei germane Spiegel directorul general al BioNTech, Ugur Sahin. Acesta, impreuna cu sotia sa Oezlem Tuereci, director medical al societatii, au fondat aceasta companie, intrata in parteneriat cu societatea farmaceutica americana Pfizer pentru producerea vaccinului impotriva COVID-19. Responsabilii BioNTech au criticat decizia Comisiei Europene de a incheia contracte cu o serie de companii farmaceutice in speranta ca vor fi aprobate rapid vaccinurile acestora, ceea ce nu s-a intamplat. ”S-a presupus ca multe alte companii vor veni cu vaccinul. Aparent aceasta a fost impresia, ca vom avea destule, ca nu va fi atat de rau si ca avem controlul. Acest lucru m-a surprins”, spune Sahin. SUA au comandat in luna iulie 600 de milioane de doze de vaccin Pfizer-BioNTech, in timp ce Comisia Europeana a asteptat pana in noiembrie pentru a comanda jumatate din aceasta cantitate. Mai mult, din cele 300 de milioane de doze comandate de UE, numai 200 de milioane au fost o comanda ferma, iar restul de 100 de milioane de doze au ramas ca optiune, exercitata saptamana trecuta, dar cu termen de livrare inca neclar. BioNTech spera sa lanseze in februarie o noua linie de productie la unitatea din orasul german Marburg, cu o capacitate de productie de 250 de milioane de doze in prima jumatate a anului. Ministrul german al sanatatii, Jens Spahn, a promis intr-un mesaj pe
Bacteristan 2021. Cum arată 14 dosare ale pacienților infectați cu nosocomiale în Spitalul Militar Central La 5 ani de la Colectiv, spitalele continuă să nu raporteze infecțiile asociate actului medical, infecții ce reduc șansele de supraviețuire ale pacienților critici din secțiile ATI. Medicii au oferit documentele către jurnaliștii Libertatea. Ca și în 2016, le publicăm anonimizând datele pacienților. Iată ce ascund ele. Pe 7 aprilie 2016, apăreau în fața opiniei publice 13 cazuri ale răniților de la Colectiv, toți infectați cu nosocomiale, luate din mai multe spitale. Una dintre clinici era Spitalul Militar Central. Acelui episod din investigație s-a intitulat: „Bacteristan – 13 dosare ale morților de la Colectiv”. Sursa jurnaliștilor a fost personalul medical. Pe 2 ianuarie 2021, azi, publicăm 14 cazuri ale pacienților care au decedat sau sunt în stare gravă, într-o singură secție ATI a Spitalul Militar Central, în perioada noiembrie-decembrie La toți apar infecții nosocomiale. Sursa reporterilor este personalul medical. Bacteristan, anul 2021. Infecțiile care ucid „Din secția ATI 1 nu scapă niciun pacient care ajunge să fie intubat. În ultimii 15 ani am văzut doar un pacient intubat și infectat cu mai mulți germeni care să supraviețuiască”, a declarat pentru Libertatea un medic din cadrul Spitalului de Urgență Militar Central București. Revoltați de lipsa de măsuri din partea conducerii spitalului privind neraportarea infecțiilor nosocomiale și lipsa de măsuri ulterioare, mai multe cadre medicale din „Militar” au oferit jurnaliștilor Libertatea documente interne și fișe medicale ce arată imaginea reală din secția de Terapie Intensivă 1. „Cei care se suprainfectează cu un singur germen au șanse mai mari să supraviețuiască. Dar și la ei avem mortalitate extrem de mare”, completează sursa medicală. Acesta susține că de regulă, la pacienții intubați, infecția se localizează la plămâni, după care colonizează toate organele. …. Infecțiile sunt scrise de mână în Registrul de evidență a Infecțiilor Nosocomiale, dar nu toate sunt raportate în sistemul electronic, spun medicii militari Iar pacienții continuă să fie expuși pericolului de a contracta germeni multirezistenți atunci când ajung în secția ATI I, fiindu-le astfel micșorate sau chiar compromise șansele de recuperare. …. Rubricile Registrului arată însă că el este folosit în alt scop decât cel pentru care a fost înființat. În el ar trebui raportate etapele sterilizării aparatelor medicale contaminate cu germeni nosocomiali. Rubricile sunt: materialul sterilizat, ora începerii sterilizării, ora terminării sterilizării, temperatura și rezultatul testului de sanitație. În loc de aceste informații, sunt trecute informațiile despre o parte dintre pacienții infectați. Doar o parte dintre cazuri ajung în registru fizic. Și mult mai puțini în registrul electronic, dedicat pacienților. …. „Ce să introducă aici dacă nu se sterilizează? Pentru cazurile de pacienți infectați cu nosocomiale există un registru electronic, dar acela este aproape gol”, a explicat sursa. În afară de cele 10 cazuri de pacienți infectați cu germeni intraspitalicești introduși în Registru „de unii medici mai conștiincioși” există multe alte cazuri neraportate nici măcar de mână, în registru, susțin oameni din personalul SMC. Pacientul 10 Femeia din rezerva VIP cu echipă medicală dedicată – 5 germeni fatali Timp de trei luni, o femeie în vârstă de 77 de ani a fost internată într-una din cele două rezerve VIP ce aparțin de secția ATI I. Pacienta a fost tratată din septembrie și până în noiembrie de o echipă medicală dedicată. „A fost o pacientă cu mai multe afecțiuni, fiind intubată. Este un caz cunoscut la întreg spitalul”, a declarat una din sursele medicale. Analizele de microbiologie din 15 și 20 noiembrie au constatat în probele de urocultură doi germeni multirezistenți: proteus mirabilis și providencia stuartii. În culturile sondei de intubație au fost depistați serratia mercescens, pseudomonas aeruginosa, providencia stuartii, iar în aspiratul bronșic pseudomonas aeruginosa, providencia stuartii și acinetobacter baumannii. Integral:
Un istoric reputat vorbește despre prețul lui 2020: 

Raluca Pruna, fost ministru al Justitiei: Chestiunea varstei de pensionare trebuie rezolvata in bloc, pentru toate profesiile unde exista derogari, nu pe bucatele ….

Medicul Octavian Jurma: In Romania pana si epidemia de COVID-19 si-a luat aparent vacanta. Marul este frumos si dulce dar este otravit ….Mesajul transmis de Octavian Jurma Azi, 29.12.2020, la nivel national in Romania avem o veste buna. Incidenta cazurilor de COVID-19 Romania a coborat pentru prima data sub 3 la mie. Doar 6 judete mai au o incidenta de peste 3 la mie. Un adevarat miracol de
Vaccinul contra COVID a împărțit Europa în două:
Ce contine vaccinul anti-COVID-19 si cum explica specialistii tehnologia folosita de companiile producatoare Specialistii in vaccinologie vin cu lamuriri referitoare la ce contine vaccinul anti-COVID-19, bazat pe tehnologia ARN mesager. Acestia dau asigurari ca intre componentele vaccinului dezvoltat de Pfizer si BioNtech, deja aprobat si cel al Moderna, aflat in curs de aprobare, nu se regasesc niciun fel de elemente de natura sa ingrijoreze populatia.”Acest vaccin e mai curat decat orice a existat pana in prezent”, a declarat pentru Ziare.com doctorul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societatii Nationale de Medicina Familiei (SNMF). Stabilizatorii din vaccin – elemente naturale “Ceea ce vedem in prospectul acestui nou vaccin, pe langa ARN-ul mesager, sunt cativa stabilizatori. Atat. In rest, nimic altceva. Iar printre acei stabilizatori se numara sucroza sau colesterolul, adica elemente cat se poate de naturale. ALC-0315, ALC-0159, DSPC sunt stabilizatori sintetici, la fel cum este si ARN-ul mesager, care este obtinut sintetic si nu in mod natural. Este pur si simplu crosetat astfel incat sa fie intregita formula care se gaseste in genomul virusului SARS-COV-2”, a explicat medicul, facand referire la componentele vaccinului produs de Pfizer si BioNtech. Pentru a tine sub control evolutia acestei epidemii, vaccinarea este o masura necesara, circulatia virusului fiind influentata de masa de persoane receptive dintr-o comunitate. “In momentul in care se face vaccinarea, aceste persoane dobandesc imunitate prin mecanismul de raspuns imun al sistemului nostru imunitar, prin creare de anticorpi”, noteaza specialistii. Cum functioneaza ARN-ul mesager “Sunt ani de zile de cand se cerceteaza aceasta metoda, respectiv utilizarea ARN-ului mesager. ARN-ul mesager este o particula ce inglobeaza o informatie pe care o transmite organismului in momentul in care este administrat preparatul vaccinal pentru ca sa fie creata structura specifica proteinei Spike, insa fara sa produca imbolnavirea”, explica profesorul Doina Azoicai, presedintele Societatii Romane de Epidemiologie. In momentul in care, in organism, informatia este decodata si se creaza proteina Spike, sistemul imun actioneaza prin producerea de anticorpi protectori. “Deci, propriu zis, aceasta structura de ARN mesager nu este o structura care sa fie nociva organismului. Nu are nicio interactiune si nu are niciun raspuns la nivelul organelor, ci pur si simplu decodifica informatia vis-a-vis de proteina Spike”, a completat sefa Societatii Romane de Epidemiologie. Vaccin lipsit de adjuvanti Nici excipientii din vaccinul Pfizer/BioNtech, printre care se mai regasesc si clorura de potasiu, dihidrogenofosfatul de potasiu, clorura de sodiu sau apa pentru preparate injectabile nu sunt substante care sa dauneze in vreun fel organismului, dau asigurari expertii. “Concret, acest ARN mesager despre care vorbim este inglobat intr-o structura lipidica si, practic, excipientii amintiti reprezinta, in fapt, structura lipidica in care este inglobat ARN-ul mesager, fara sa existe insa alte componente, cum se intampla in cazul altor vaccinuri unde regasim si adjuvanti”, a mai spus profesorul Doina Azoicai. Prospectul vaccinului Moderna, aproape identic Diferente din punct de vedere al compozitiei nu prea exista intre vaccinul produs de Pfizer si BioNtech si serul produs de compania Moderna, inca neaprobat la nivelul Uniunii Europene. Insa, aprobarea ar putea veni, cel mai devreme la inceput de 2021, urmand a fi purtate discutii in acest sens la nivelul Agentiei Europene a Medicamentului. “Vaccinurile sunt aproape identice. Singura diferenta este ca serul de la Moderna foloseste un alt sistem de transport si de livrare”, a declarat medicul Gindrovel Dumitra. Integral:
Afacerea de milioane de euro pe site-ul oficial al vaccinării Covid: doar o mână de firme dau semnătura electronică Site-ul Programare.vaccinare-covid.gov.ro, dezvoltat de STS, cere persoanelor juridice (acum spitalelor, cabinetelor medicale, firmelor care au oameni din primul val) semnătură electronică din cea pe care o poți obține doar contra cost și lucrează doar cu un mic număr de firme preferate. Între ele, companii ale unor foști generali SRI, secretari de stat PSD și antreprenori trimiși în judecată pentru corupție. Vaccinarea pentru coronavirus este gratuită, dar cei care încearcă să se programeze o pot face doar prin intermediul spitalelor unde lucrează sau a instituțiilor medicale de care aparțin și care au nevoie să achite sume de ordinul sutelor de lei pentru o semnătură digitală furnizată cu ajutorul câtorva firme favorite, indicate pe platforma Guvernului. Deși în regulament scrie că regula semnăturii electronice se aplică doar celor care se înrolează la persoane juridice, mai multe încercări ale utilizatorilor persoană fizică se încheie în momentul în care se solicită semnătura electronică. Deocamdată, au spus autoritățile, personalul medical nu se poate înscrie individual, ci prin intermediul persoanelor juridice, spitale, clinici, cabinete, companii, deci rezultă că acestea plătesc firmelor de pe listă semnătura electronică. Conform regulamentului, nu va fi nevoie de semnătură digitală și la persoane fizice, deci această barieră va dispărea la programare. Incepând de luni, 28 decembrie, România a lansat platforma pentru vaccinarea anti-COVID19, programare.vaccinare-covid.gov.ro, care permite programarea la imunizare. Platforma dezvoltată de către Serviciul de Telecomunicații Speciale solicită utilizatorilor să încarce documente semnate electronic cu un certificat digital furnizat, contra cost, de o serie de firme.
Pensiile speciale ale magistraților, singurele exceptate de la ”îngheț” de frica CCR Prima Ordonanță de Urgență a cabinetului Florin Cîțu, care modifică nu mai puțin de 20 de acte normative, a generat deja scandal nu doar pe scena publică, ci chiar în interiorul PNL. Dacă sindicaliștii au protestat față de înghețarea salariilor bugetarilor, iar primarii față de suspendarea cu 1 an a aplicării pensiilor speciale pentru aleșii locali, nimeni nu a scos vreun cuvânt față de o excepție care a devenit deja regulă: pensiile speciale ale magistraților sunt singurele care nu vor fi înghețate. Astfel, la articolul 8 al proiectului de OUG se spune că nu vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflației toate pensiile speciale- de la cele ale aviatorilor, parlamentarilor, corpului diplomatic și consular, funcționarilor Curții de Conturi, personalului auxiliar din instanțele judecătorești și parhete și pensiile militarilor. Din listă lipsesc magistrații, ale căror pensii speciale vor rămâne neatinse în 2021. Art. 8 ( al 2) ”Prin derogare de la alin. (10) al art. 68^5 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în Institutul Naţional de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare, în anul 2021 pensiile de serviciu stabilite în condiţiile legii nu se actualizează cu rata medie anuală a inflaţiei”. Excepția nu este rezultatul vreunei omisiuni sau erori, ci a temerii că magistrații ar fi atacat din nou la Curtea Constituțională această prevedere, așa cum s-a mai întâmplat cu toate cele care se atingeau de veniturile lor. De altfel, în 5 decembrie, CCR a decis cu unanimitate de voturi că proiectul de lege care prevedea impozitarea cu 85% a pensiilor speciale de peste 7.000 de lei și cu 10% a celor între 2000 și 7000 de lei este neconstituțional.
Încă o amputare pregătită Președintelui. Justiția, între populism, generalități și mari absențe După anul 2020, preponderent de creare/menținere a unor echilibre de sistem foarte fragile astfel încât să fie evitat blocajul total, alegerile au adus o majoritate parlamentară, teoretic pro-justiție, care are, tot teoretic, cale liberă pentru reparații și reforme absolut necesare. Capitolul dedicat Justiției din
Despăgubiri – record de 34 de milioane de euro pentru proprietarii de imobile naționalizate în dosarele de la CEDO în 2020, mai mari decât în ultimii zece ani la un loc …..De ce au fost anul acesta despăgubiri mai mari decât în anii anteriori? După ce a pronunțat o hotărâre pilot împotriva României, în anul 2010, CEDO a așteptat măsurile legislative din țara noastră, apreciind că situația proprietarilor de imobile naționalizate se va rezolva pe plan intern. Multe dintre dosarele aflate la CEDO au fost suspendate, dar în România, în ultimii zece ani, nu s-au soluționat aceste probleme. Prin urmare, instanța europeană a trecut la analizarea dosarelor și a stabilit că proprietarii ale căror imobile au fost înstrăinate chiriașilor și nu mai puteau fi restituite în natură trebuie să primească despăgubiri la valoarea actuală. În România, ei ar fi primit despăgubiri mai mici, în funcție de anumite grile notariale, în 5 tranșe anuale și cu multe diminuări aplicate de funcționarii Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților (ANRP). Într-un studiu realizat de Asociația pentru Proprietate Privată (APP România) se evidențiază cauzele CEDO în care nerespectarea dreptului de proprietate a dus la condamnarea țării noastre, iar raportat la cuantumul total al despăgubirilor din anul 2020, peste 97% au fost sume atribuite în astfel de dosare. Astfel, din 34.700.924 de euro (despăgubiri pe care România le are de plătit din condamnările de anul acesta), 33.874.800 de euro reprezintă sume stabilite în 10 hotărâri pronunțate de CEDO pentru nerespectarea dreptului de proprietate în România. Aceste dosare nu ar fi ajuns la CEDO dacă nu ar fi parcurs mai întâi toate căile de atac interne. Dacă judecătorii români ar fi aplicat în mod corect prevederile Convenției europene a drepturilor omului, acești proprietari nu ar mai fi fost nevoiți să apeleze la instanța europeană, arată Călin Ispravnic, președinte APP România. Statul român nu ar mai fi plătit acum despăgubiri dacă autoritățile administrative ar fi soluționat la timp dosarele de despăgubiri, însă acestea nu au respectat nici termenele stabilite prin legea elaborată chiar de funcționarii ANRP. ANRP ar fi trebuit să soluționeze până la 20 mai 2018 toate dosarele constituite în temeiul Legii nr. 10 din 2001 pe care le avea înregistrate la data apariției Legii nr. 165/2013, dar până la acea dată soluționase doar 52% dintre acestea, arată președintele APP, care spune că primăria București ar fi trebuit să soluționeze toate notificările in temeiul Legii nr. 10/2001 până în ianuarie 2016. În 18 ani, această instituție a rezolvat doar 51% dintre dosare. Mai sunt peste 20.000 de notificări (din aproximativ 42600) care încă așteaptă la rând. Comisiile locale de fond funciar din cadrul primăriilor de sector din Municipiul București nu au finalizat inventarierea terenurilor agricole neputându-se astfel continua procesul de acordare de despăgubiri deoarece potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 165 din 2013 acestea nu pot propune acordarea de despăgubiri dacă nu fac dovada ca nu pot oferi în compensare -fie și parțială- alte imobile. Integral:
Laurențiu Cazan, coordonatorul intervenției violente a jandarmilor la protestul Diasporei din 10 august 2018, a fost numit șeful Jandarmeriei Prahova
Control la autoritatea care reglementează operațiunile petroliere din Marea Neagră: Nu este interesată de aplicarea legislației europene, iar tarifele pe care le percepe nu sunt fundamentate Tarifele percepute titularilor de acorduri petroliere din Marea Neagră de către Autoritatea Competentă de Reglementare a Operațiunilor Petroliere Offshore la Marea Neagră (ACROPO) nu sunt fundamentate și nu țin cont de complexitatea și specificitatea unor servicii, se arată într-un document al Corpului de control al prim-ministrului. Acesta a verificat activitatea ACROPO, fiind vizată perioada iulie 2016 până în prezent, adică de la înființarea instituției până acum. Documentul Corpului de control al premierului mai arată că ACROPO nu se implică în rezolvarea problemelor legate de aplicarea legislației europene privind siguranța operațiunilor petroliere și gaziere offshore. Precizăm că șeful ACROPO este Constantin Gheorghe, un apropiat al omului de afaceri Gabriel Comănescu, care controlează Grup Servicii Petroliere (GSP) Ce a descoperit corpul de control despre modul de stabilire a tarifelor Tariful pentru lucrările şi serviciile efectuate în favoarea titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor a fost stabilit la 165 euro/oră*om, fiind aprobat în data de 08.09.2018 prin Ordinul președintelui ACROPO 34/2018, cu doi ani întârziere. Tarifele trebuiau reglementate prin legislația secundară emisă de ACROPO în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a Legii 165/2016, adică până la data de 30.09.2016. Tariful unic de 165 de euro/oră*om a fost stabilit fără a avea la bază o Metodologie de calcul transparentă și fără a ține seama de solicitarea inițială a membrilor CA ACROPO, consemnată în cadrul ședinței din data de 13.06.2018, cu privire la prezentarea unei astfel de metodologii. La nivelul ACROPO s-a stabilit un tarif unic, de 165 de euro/oră*om perceput titularilor de acord petrolier, operatorilor şi proprietarilor, fără a ține cont de complexitatea și specificitatea lucrărilor şi serviciilor efectuate de către ACROPO. Lucrările și serviciile desfășurate de către evaluatori și inspectori presupun costuri asociate diferențiate pe tipuri de activități (evaluări, inspecții ori activități desfășurate în vederea efectuării investigațiilor), acestea implicând riscuri mai mari sau mai mici, aspecte neluate în considerare printr-o metodologie de calcul care ar presupune în acest caz, aplicarea unor tarife diferențiate în funcție de lucrările/serviciile prestate. Referitor la modul de fundamentare a tarifelor la nivelul ACROPO, din verificările efectuate de Corpul de control al premierului s-a constatat că nu există documente din care să rezulte că la fundamentarea tarifului de 165 Euro/om*/oră au fost consultate și implicate direcțiile și/compartimente din cadrul entității controlate cu atribuții în acest sens, respectiv Direcția control, inspecții și verificări (DCIV) și Direcția sisteme de management, inginerie sonde, Integritate structurală și situații de urgență (DSMISISSU). Tariful perceput titularilor acordurilor petroliere,care desfășoară operațiuni petroliere în zonele din Marea Neagră, aflate sub jurisdicția României, nu a fost actualizat, acesta rămânând în cuantum de 165 Euro/om*oră, astfel cum a fost stabilit prin Ordinul 34/2018 emis de președintele ACROPO. Integral:
Îmi schimb furnizorul de energie, ce am de făcut? ….Consumatorul casnic trebuie să știe că cel mai avantajos este să încheie, cât mai curând, un contract pe piața liberă, dacă acum se află în regim reglementat, și să nu se lase momit de furnizorii de ultimă instanță cu “oferte” de serviciu universal. Noul contract poate fi încheiat chiar cu acești furnizori, care au, pe lângă serviciu univeral, și oferte în regim concurențial, la prețuri mult mai mici. Dacă nu închei niciun contract, adică dacă nu faci absolut nimic, rămâi în regim de serviciu universal, însă la preț mai mare. Unii dintre marii furnizori, care sunt și furnizori de ultimă instanță (Enel, CEZ, Electrica, E.ON), au interesul să te țină cât mai mult timp în regim de serviciu universal, dacă ești unul dintre clienții care nu au încheiat un contract pe piața liberă. De ce? Prețurile de serviciu universal cresc de la 1 ianuarie și sunt mult mai mari chiar decât propriile oferte de pe piața liberă. Cu până la 26% mai mari.
Scandalul facturilor la energie- dezinteres sau premeditare din partea ANRE Foarte mulți consumatori de energie au aflat abia acum, în ultimele zile din an, că piața se va liberaliza de la 1 ianuarie, iar cei care nu încheie contracte pe piața liberă riscă să plătească următoarea factură cu până la 26% mai mult. Mulți alții, mai ales cei din zona rurală, nici măcar acum nu au aflat, și se vor trezi, brusc, la anul, cu facturi mult peste cât și-au făcut socoteala. Responsabil de această situație este Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), o instituție profund politizată, cu un președinte care este plătit cu peste 56 mii lei/lună, iar beneficiarii sunt marii furnizori, care au și statut de furnizor de ultimă instanță, precum ENEL, CEZ, Electrica sau E.ON. Liberalizarea pieței energiei este un eveniment foarte important, iar ANRE era obligată să se implice activ pentru informarea cetățenilor. Ar fi trebuit să fie actorul central în acest proces, mai ales că prin lege, ANRE are și rol de informare și protecție a consumatorilor. Nu s-a întâmplat acest lucru. Dimpotrivă, a refuzat până în ultimele zile să comunice pe acest subiect. Ba, mai mult, a favorizat marii furnizori prin faptul că nu le-a impus să informeze eficient clienții că urmează să aibă loc o liberalizare, iar că cei care nu încheie contracte pe piața liberă vor rămâne în regim de serviciu universal, la prețuri mult mai mari decât cele din zona concurențială. Consumatorii care se află acum în regim reglementat nu au fost anunțați că vor trece automat în regim de serviciu universal, la prețuri cu până la 26% mai mari față de decembrie, dacă nu se duc pe piața liberă. Cele mai dezavantajate de această situație sunt persoanele care nu au acces la informațiile din presa online care a atras atenția, în ultima perioadă, asupra neregulilor legate de liberalizare. Aceste persoane sunt, în general, cele mai vulnerabile, cu venituri mici. Cu doar câteva zile înainte de liberalizare, explodează informația că de la 1 ianuarie urmează să crească masiv prețurile pentru serviciul universal, oferit de furnizorii de ultimă instanță, adică ENEL, CEZ, Electrica, E.ON, iar cei care nu au apucat să încheie contracte pe piața liberă vor plăti facturi mult mai mari. Bineînțeles, ANRE nu a transmis nicio informație legată de majorarea prețurilor la serviciul universal. Nu a atenționat în niciun fel consumatorii că vor plăti facturi umflate din ianuarie dacă nu vor semna rapid un contract pe piața liberă. ANRE se comportă, pur și simplu, de parcă nu ar avea nicio atribuție legată de consumatori, lucrând doar în beneficiul marilor furnizori. Singurul comunicat despre liberalizare, transmis în ultima perioadă de către ANRE, este din ajunul Crăciunului. Și nici acesta nu este pentru o informare eficientă a consumatorului. Dimpotrivă, avantajează furnizorul. Prin acel comunicat din ajunul Crăciunului, ANRE anunță că furnizorii de ultimă instanță, adică cei pe care îi protejează sârguincios, au obligația “de a transmite clienților casnici odată cu oferta pentru serviciul universal și cel puțin o ofertă concurențială, atât în cursul lunii decembrie 2020, cât și în luna ianuarie 2021”. Imediat după Crăciun, acești furnizori au început să trimită către clienți oferte pentru servicii universale, punând abia pe ultimul loc varianta încheierii unui contract în regim concurențial. În loc să fie obligați să trimită clienților oferte concurențiale și odată cu acestea și prețurile pentru serviciul universal, furnizorii fac invers: trimit oferte pentru serviciul universal, adică preț mare, și odată cu acestea oferte pe piața liberă, la prețuri concurențiale. Probabil, mulți clienți casnici au primit deja aceste oferte. Cum arată? Sunt scoase în față și puse pe primul loc prețurile pentru servicii universale, îți lasă chiar și opțiunea de a alege alt furnizor de ultimă instanță pentru servicii universale. Abia la urmă amintesc de ofertele concurențiale……ANRE- instituție condusă de un fost sindicalist care controla afaceri cu contoare ANRE are o conducere complet politizată, fapt care ar putea fi explicația ineficienței sale. Actualul președinte, Dumitru Chiriță, nu s-a remarcat cu nimic deosebit în timpul mandatului său, pe care îl deține din octombrie 2017. Acum, în mandatul său, un eveniment deosebit cum este liberalizarea este gestionat dezastruos. Dumitru Chiriță este plătit pentru efortul de a fi președinte al ANRE cu oeste 56 mii lei/ lună, unul dintre cele mai mari salarii din România. Înainte de a ajunge pe această funcție a fost deputat PSD. Era deja la al patrulea mandat. Chiriță și-a început cariera în 1981 ca electrician. Înainte de a ajunge deputat, a fost vicepreședintele Blocului Național Sindical. În perioada 1990-2000 a fost președintele Federației Nationale a Sindicatelor din Electricitate “Univers”, iar în perioada 1990-2011 președintele Sindicatului Liber Independent “Energia”. Integral:
Autorităţile revin cu precizări despre site-ul unde se fac programările pentru vaccinare Autorităţile au transmis, ieri seara, câteva “clarificări” referitoare la platforma de programare pentru vaccinare, după ce mai mulţi medici au semnalat că nu se pot înscrie, relatează Digi24. În acest moment, programările în platforma https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/sunt disponibile doar pentru persoanele din etapa I, adică acele persoane care îşi desfăşoară activitatea în domeniile sănătăţii şi social, fie că este vorba despre sistemul public sau de cel privat.
Curtea de Conturi, despre dezastrul din cercetarea românească: finanțări netransparente, pe bază de pile și relații Cu toate că alocăm cele mai mici sume din Europa pentru activitatea de cercetare, chiar și acești bani sunt cheltuiți prost, netransparent și după criterii de nimeni știute, arată Curtea de Conturi, într-un raport publicat la finalul lunii decembrie. Cercetarea românească este printre cele mai „ieftine” și ne alegem exact cu cât plătim – este o concluzie desprinsă din sinteza raportului de audit al Curții de Conturi care a vizat „eficiența și eficacitatea activității de cercetare-dezvoltare finanțate pentru institutele naționale”. În coada Europei Potrivit raportului, România are printre cele mai reduse cheltuieli din Europa în zona de cercetare, ocupând penultimul loc, conform unui clasament din 2017, ca pondere a fondurilor alocate în acest sector. Astfel, în vreme ce țări precum Suedia, Austria, Germania sau Finlanda, aflate în fruntea acestui clasament, alocă un procent de aproximativ 3% din PIB în zona de cercetare, România s-a învârtit, în ultimii 10 ani, în jurul unui procent de 0,5% din PIB sau chiar sub această pondere. Ambițiile sunt însă mari: în 2014, în cadrul Strategiei Europa 2020, țara noastră se angaja să aloce 2% din PIB în cercetare – țintă care, comentează inspectorii Curții, și în continuare „pare imposibil de atins”. Specialiștii care n-au lucrat niciodată În vreme ce datele europene ne arată fără echivoc că cercetarea românească se află la periferia Europei, documentele interne elaborate de ai noștri în ultimii ani abundă în proiecții deosebit de optimiste. …. SNCDI venise, astfel, cu ideea formării așa-zisului Consiliu Național pentru Politica Științei, Tehnologiei și Inovării (CNPSTI) care să preia, practic, partea de elaborare a strategiilor și a proiecțiilor de viitor privind cercetarea românească. Numai că, arată Curtea de Conturi în raportul publicat în această lună, această entitate cu nume bombastic nu a funcționat niciodată – a rămas la stadiul de proiect aflat doar pe hârtie. Nu este singurul proiect de acest fel care a fost asumat de minister în trecut, dar care n-a văzut lumina zilei vreodată. …. Inspectorii Curții de Conturi scriu, legat de aceste două entități: „CNPSTI nu a fost înființat și nu a funcționat în perioada 2016-2018 (…)” „MCI nu a înființat UP-CDI (Unitatea de politici – n.r.) (…). În condițiile neînființării acestei structuri, nu s-a asigurat prin intermediul altor compartimente realizarea atribuțiilor UP-CDI. (…) (…) în lipsa acestei structuri, la nivelul Direcției programe a CDI nu a fost asigurată realizarea și actualizarea unei baze de date proprii (…) și, totodată, evidențiază o lipsă de transparență cu privire la modul în care au fost luate deciziile privind alocarea de resurse”. …. Proiecte irelevante, un minister absent și netransparent Conform documentului întocmit de Curtea de Conturi, din anul 2018, Ministerul Cercetării a renunțat să impună un punctaj minim drept condiție pentru primirea de fonduri în vederea finanțării proiectelor. Practic, chiar în sectorul în care ar trebui să țintim excelența, autoritățile au eliminat orice fel de barem, permițând astfel finanțarea unor proiecte complet irelevante. …. În vreme ce grosul banilor a mers către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei, adică 182.942.265 de lei, la polul opus, unele institute au primit finanțări la limita subzistenței. Integral:
DOCUMENT. Măsurile bugetare pregătite de Guvern. Punctul de amendă rămâne 145 de lei, pensiile speciale ale primarilor amânate un an Ministerul Finanțelor a publicat, luni seara, un proiect de Ordonanță de Urgență care urmează să fie adoptată de Guvern, care prevede mai multe măsuri fiscal-bugetare, printre care
Pandemia amână recensământul populaţiei şi locuinţelor din România. Când a fost reprogramat … În sprijinul amânării recenzării, Comisia Centrală pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor a invocat următoarele: – activitatea de pregătire şi organizare a recensământului poputaţiei şi locuinţelor a fost afectată de situaţia creată de pandemia de SARS-CoV-2, inclusiv prin întârzierea, respectiv blocarea procesului de angajare a personalului suplimentar pentru realizarea activităţilor RPL2021 în cadrul Institutului Naţional de Statistică şi direcţiilor teritoriale de statistică, urmare prevederilor Legii nr.55/2020; – restricţiile actuale privind numărul maxim de persoane ce pot fi prezente fizic la o instruire impun o perioadă de timp mai mare pentru instruirea celor 25.000 de recenzori, recenzori şefi şi coordonatori locali, faţă de perioada stabilită iniţial; – evoluţia ascendentă a numărului de cazuri de infecţie cu SARS-CoV-2 impune mutarea/decalarea colectării datelor pentru recensământul general agricol într-un anotimp prielnic realizării interviurilor faţă în faţă în spaţiu deschis ca măsură de prevenţie a răspândirii virusului şi protejare a populaţiei, respectiv în perioada mai-iulie 2021 (în loc de februarie¬aprilie 2021), făcând imposibilă menţinerea planificării iniţiale pentru efectuarea recenzării. Ca atare, Comisia Centrală pentru Recensământul General Populaţiei şi Locuinţelor din România în anul 2021 (CCRPL2021) a decis revizuirea calendarului de pregătire şi efectuare a RPL2021:- recensământul de probă se va face în februarie – martie 2021 (faţă de octombrie – noiembrie 2020); recenzarea propriu-zisă se va face în mai – iulie 2022; prelucrarea datelor rămânând stabilită pt 2023. Integral:
Să ne luăm viața înapoi!
Marea Britanie. Teste pe un medicament pentru imunitate imediată Oamenii de știință britanici experimentează un nou medicament, care ar putea împiedica persoanele care au fost expuse la COVID-19 să dezvolte boala, relatează “The Guardian”. O astfel de terapie cu anticorpi ar conferi imunitate imediată și ar putea fi administrată ca tratament de urgență pacienților spitalizați sau categoriilor de risc. Medicamentul a fost dezvoltat de University College London Hospital (UCLH) și AstraZeneca. Echipa speră ca studiul să demonstreze că acest cocktail de anticorpi protejează împotriva coronavirusului pentru o perioadă cuprinsă între 6 și 12 luni. Dacă va fi aprobat, tratamentul va fi administrat pacienților care au fost expuși la
Întrebări şi răspunsuri legate de vaccinurile BioNTech şi Moderna..… Două vaccinuri împotriva coronavirusului sunt în prezent în centrul atenţiei, în UE şi SUA: substanţa produsă de BioNTech-Pfizer şi cea a companiei Moderna. În paralel, vaccinurile altor producători sunt pe punctul de a primi autorizaţie. O întrebare frecventă în această fază de început a campaniilor de vaccinare se referă la diferenţa dintre cele două seruri existente. Ambele sunt vaccinuri tip ARNm. Acestea înmulţesc proteinele individuale din celulele umane, care sunt tipice pentru virus. Corpul răspunde prin producerea unei reacţii imune. Principala diferenţă dintre cele două vaccinuri este că vaccinul Moderna poate fi păstrat într-un frigider normal de uz casnic timp de până la 30 de zile, nefiind nevoie de răcirea la -70 grade, cum este cazul vaccinulului BioNTech-Pfizer. Acesta din urmă poate fi depozitat la frigider după procesare, dar trebuie apoi utilizat în termen de cinci zile. De ce trebuie administrate unele vaccinuri în centrele de vaccinare sau de către echipele mobile în căminele pentru vârstnici? Aceasta este singura modalitate de garantare că vaccinul BioNTech congelat este depozitat corespunzător şi apoi administrat în cel mai scurt timp. Dintr-o porţie de vaccin, specialiştii obţin cinci doze. Acesta este şi motivul pentru care medicii de familie nu pot inocula acest vaccin persoanelor în vârstă care trăiesc singure în timpul vizitelor la domiciliu. Sistemul centrelor de vaccinare ajută totodată la administrarea vaccinului celor care au cea mai mare nevoie de vaccin. Când trebuie făcută a doua vaccinare? Cele două vaccinări trebuie administrate la o distanţă de trei săptămâni (în cazul vaccinului BioNTech: între 17 şi 21 de zile). A doua vaccinare este posibilă şi după expirarea acestei perioade, dar trebuie administrată cât mai curând posibil. Se poate utiliza un alt vaccin pentru a doua vaccinare? Nu, pentru prima şi a doua vaccinare trebuie administrate numai acele vaccinuri care au fost recomandate de producători şi autorităţile de reglementare. Nu există informaţii sau teste în legătură cu utilizarea de vaccinuri diferite, aşa că nimeni nu ar trebui să îşi asume riscuri. Ar trebui să mă vaccinez dacă am avut deja Covid? Oricine a supravieţuit unei infecţii cu virusul poate şi ar trebui să se vaccineze. Nu este sigur că o infecţie care a fost depăşită oferă o protecţie suficientă împotriva unei recontactări a virusului. Au fost consemnate cazuri, e drept mai rare, de reinfectare cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, medicii nu au voie să vaccineze pe nimeni care traversează boala Covid, gripa sau alte răceli asociate cu febră. În acest caz, vaccinarea trebuie administrată numai atunci când pacientul este din nou sănătos. Acelaşi lucru se aplică şi oamenilor aflaţi în carantină ca urmare a contactului cu cineva infectat. Aceştia trebuie vaccinaţi numai după încheierea perioadei de carantină. Dacă sunt deja infectaţi, vaccinarea ar veni oricum prea târziu. Cât va dura vaccinarea tuturor? Vor trece ani până la vaccinarea întregii lumi împotriva coronavirusului. Chiar şi în ţările industrializate, foarte dezvoltate, va dura cel puţin până în 2022 până când le vine rândul celor dornici de vaccinare. Să luăm exemplul Germaniei: autorităţile sanitare se aşteaptă ca 13 milioane de doze de vaccin BioNTech să poată fi inoculate în primul trimestru al anului viitor. La două vaccinări pro persoană, nici măcar nu este suficient pentru o zecime din populaţie. Deşi vor fi aprobate tot mai multe vaccinuri, acest lucru nu va schimba situaţia fundamental. Totuşi, până în vara anului 2021, ar putea fi posibilă protejarea celor mai vulnerabile categorii de persoane: vârstnicii şi pacienţii cu afecţiuni preexistente. Integral:
Pandemia de COVID-19. De ce noua tulpină de coronavirus este atât de infecţioasă … Oamenii de ştiinţă britanici au descoperit că noua tulpină de coronavirus este mai infecţioasă pentru copii din cauza particularităţilor pătrunderii în corp. Profesorul Wendy Barclay de la Imperial College din Londra a explicat că versiunea anterioară a virusului se lega mai greu de receptorul ACE2 şi să pătrundă în celule. Astfel, adulţii cu o cantitate mai mare de ACE2 în nas şi gât au devenit o ţintă mai uşoară pentru virus, iar copiii au fost infectaţi mai rar. ”Este mai uşor pentru noua tulpină a virusului să facă acest lucru şi, prin urmare, copiii pot fi la fel de sensibili la acest virus ca şi adulţii”, a spus Barclay. Ea a explicat că acest factor ar putea fi principalul motiv pentru răspândirea mai rapidă a noii tulpini de coronavirus. Aşa cum au afirmat anterior medicii britanici, noua tulpină este cu 70% mai infecţioasă şi se răspândeşte mai repede. Cu toate acestea, oamenii de ştiinţă nu au putut aduce dovezi că aceasta este mai letală sau că ar provoca o evoluţie mai severă a bolii. Acest tip de coronavirus a fost deja găsit în cel puţin 10 ţări. Noua tulpină a coronavirusului descoperită în Marea Britanie a fost detectată la două persoane care au ajuns în Norvegia din Regatul Unit, a anunţat Institutul Norvegian al Sănătăţii Publice, relatează Reuters. Integral:
Avocatul Poporului cere șefului DSU și MS clarificări despre lipsa de personal în ATI Avocatul Poporului s-a adresat Ministerului Sănătății și spitalelor care asigură asistența medicală a pacienților testați pozitiv cu SARS-CoV-2 în faza I și faza a II-a și spitalelor de suport-COVID, pentru a obține o imagine de ansamblu a situației cu care se confruntă medicii care lucrează în aceste unități sanitare. Avocatul Poporului reamintește că în 11 noiembrie a primit un răspuns din partea MS că detașările de personal medical de la secții mai puțin aglomerate sau de la alte spitale au fost dispuse în baza Ordinului Comandamentului Acțiunii – Secretar de stat, Șef al Departamentului pentru situații de urgență, iar această statistică nu se află la nivelul Ministerului Sănătății. „Cu privire la demersurile efectuate la cele 185 de spitale care asigură asistența medicală pacienților testați pozitiv cu virusul SARS-CoV-2 în faza I și în faza a II-a și spitalele de suport COVID, până la data formulării prezentei adrese, s-a primit un număr de 94 de răspunsuri”, arată Avocatul Poporului, citat de Mediafax. Dintre spitalele care au răspuns solicitării Avocatului Poporului, 11 spitale au transmis că se confruntă cu o situație dificilă, iar între problemele reclamate se remarcă faptul că gradul de încărcare al medicilor este o problemă reală și de actualitate atât din punct de vedere al răspunderii profesionale, cât și a suprasolicitării fizice și psihice……Astfel, Avocatul Poporului solicită clarificarea unor aspecte precum: câte cereri de detașare au fost solicitate de către spitale și câte dintre acestea au putut fi soluționate favorabil, care este deficitul de medici ATI la nivel național și județean la această dată (defalcate pe fiecare județ în parte), câți medici încadrați la Compartimentul Suport COVID-19 în cadrul secției Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului de Urgență „Profesor dr. Dimitrie Gerota” București au fost detașați prin ordin al șefului DSU, la unitățile sanitare publice cu deficit de personal, în vederea gestionării cazurilor de infectare cu SARS-CoV-2 și dacă a fost asigurată / bugetată de către Ministerul Sănătății suma necesară plății indemnizației de detașare în cuantum de 50% din salariul de încadrare și a diurnei zilnice de 25% din salarul de încadrare, pe perioada detașării. Integral:
Un sfârșit de an cu accentuarea recrudescenței mortalității prin Covid-19 ….. Numărul total al deceselor înregistrate în luna octombrie a cunoscut o ascensiune surprinzător de mare ajungând la 27491, fiind cu 25 la sută mai mare comparativ cu numărul din luna anterioară și cu nu mai puțin de 30 la sută față de numărul deceselor din aceeași lună a anului trecut. Institutul Național de Statistică (INS) ne oferă în premieră în Comunicatul din 10 decembrie asupra mișcării naturale a populației informații extrem de utile asupra datelor din luna octombrie, precizând că din cele 27491 decese înregistrate aproape 1200 au avut loc în luna septembrie iar în jur de 500 în luni mai vechi. Urmărind aceleași două date în lunile anterioare din acest an constatăm că cele două valori sunt aproape constante în toate lunile anului, ceea ce ne duce la aprecierea că în datele înregistrate în luna noiembrie vom găsi cca 1200 de decese care au avut loc în luna octombrie și alte cca 500 în luni anterioare. Cu alte cuvinte, cifra pentru luna octombrie poate fi luată în considerare ca atare și vorbim deci de o majorare importantă autentică a numărului de decese. Privind în urmă în publicațiile demografice ale INS găsim un număr de decese de 27 de mii doar în lunile ianuarie 2000, decembrie 2003 și ianuarie 2019, luni de iarnă în care condițiile meteo își pun vizibil amprenta pe mortalitatea populației. Cel mai mare număr de decese în luna octombrie s-a înregistrat în anul 1997 – aproape 24 de mii. Ascensiunea considerabilă a numărului de decese în luna octombrie ridică in mod firesc întrebarea cum și prin ce mecanism s-a produs majorarea. Nu am putea vorbi de impact al vremii, dar putem vorbi de două potențiale surse. Numărul de decese provocate de virus s-a majorat semnificativ în luna octombrie, ajungând la 2140 (1204 în luna anterioară) iar proporția în ansamblul deceselor a ajuns la aproape 8 la sută, valoare care confirmă o contribuție în progres a deceselor prin virus la creșterea numărului total de decese. Sursa majoră a creșterii numărului de decese nu poate fi însă decât creșterea mortalității prin alte cauze de deces în contextul marilor dereglări, disfuncționalități și restricții la internări și tratamente în spitale. Nu ar trebi să subestimăm efectele psihologice negative ale măsurilor restrictive, ale izolării îndeosebi, în agravarea unor patologii. Majorarea considerabilă a numărului de decese în luna octombrie a determinat în mod automat creșterea ratei mortalității generale, de la 13-14 decese la 1000 de locuitori în lunile anterioare la 17 la mie. Este un nivel foarte ridicat și el trebuie plasat alături de o rată a natalității de numai 10 la mie pentru a-i vedea semnificația din perspectiva dimensiunii scăderii naturale a populației. În figura 1 poate fi examinată evoluția paralelă a mortalității generale pe luni în anii 2019 și 2020, ascensiunea curbei în acest an după luna mai fiind fermă iar decalajul în accentuare masivă……Curba ratelor de mortalitate pe zile în populația infectată în perioada 15 octombrie 16 decembrie marchează (și) în țara noastră o creștere, survenită după data de 7 noiembrie (figura 2) , mai târziu în raport cu alte populații europene dar așezându-se peste valori mai ridicate decât în cele mai multe dintre țări în luna octombrie și în primele săptămâni ale lunii noiembrie, ceea ce duce la o rată de mortalitate la 1000 de persoane infectate, cazuri noi, în întreaga perioadă de după 15 octombrie, printre cele mai mari în Europa……Nu sunt publicate date asupra distribuției pe vârste a deceselor prin coronavirus pentru a se putea determina contribuția acestor decese în evoluția mortalități și în regresul speranței de viață. Un exercițiu de analiză demografică cu instrumente adecvate ne oferă însă, indirect, o astfel de informație. Este cea din figura 4.2., prezentând reculul pe vârste în valoare relativă (în %) al speranței de viață la naștere în luna octombrie 2020 față de aceeași lună a anului trecut și datele atestă un regres considerabil mai mare al speranței de viață la vârstele avansate. Acest regres nu poate proveni decât dintr-o majorare consistentă a numărului de decese la vârstele respective, fără a ști dacă majorarea este la decesele pin virus sau prin alte cauze de deces. Proporția deceselor prin coronavirus la vârstele de 60 ani și peste reprezenta 84 la sută din ansamblul deceselor prin virus până la 25 octombrie (6470 cazuri) (Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile, Raport de supraveghere-Săptămâna 42). În totalul deceselor din lunile martie-octombrie, 181 de mii, aceeași proporție este mai mare – 85 la sută, ceea ce ar însemna că la decesele prin alte cauze decât noul virus (reprezentând 95 la sută din decese în lunile martie-octombrie) frecvența celor de la vârstele de 60 de ani și peste a fost mai ridicată. Cu alte cuvinte, reculul speranței de viață la naștere nu provine din creșterea numărului de decese prin coronavirus, ci din creșterea numărului de decese, în special la vârstele avansate, prin alte cauze. Integral:
Cine cere “austeritate”? Legea. Înghețarea salariilor bugetare și a pensiilor în funcție de nivelul datoriei publice …. În acest context complicat, trebuie să reamintim câteva prevederi ale legii responsabilității fiscal-bugetare care privesc restricțiile impuse de evoluția nivelului datoriei publice. Concret, legea precizează măsurile care trebuiesc luate în funcție de nivelul datoriei publice. Astfel, dacă datoria publică este între 45% și 50% din produsul intern brut (PIB), Ministerul Finanțelor trebuie să prezinte guvernului un raport privind justificarea creșterii și propuneri pentru menținerea acestui indicator în limite sustenabile. Trebuie spus că România se află în această situație chiar în acest moment, datoria publică depășind deja prima limită de 45% din PIB. Dacă datoria publică ajunge între 50% și 55% din PIB, guvernul trebuie să prezinte public un program de urgență privind reducerea datoriei. Aplicarea programului trebuie să înceapă foarte repede, din semestrul următor depășirii nivelului datoriei. Iar acest program trebuie să includă, alături de alte măsuri, și înghețarea cheltuielilor totale cu salariile din sectorul public. Legea prevede și un al treilea prag, atunci când datoria publică ajunge între 55% și 60% din PIB. În acest caz, programul de reducere a datoriei prevede înghețarea cheltuielilor sociale. Așadar, acestea sunt bornele prevăzute de lege și raportate la nivelul datoriei publice care, după cum se poate observa, cuprind explicit măsuri de înghețare a salariilor bugetare și a pensiilor în cazul creșterii datoriei publice. Desigur, acum, România, ca toate statele Uniunii Europene, se poate prevala de contextul extraordinar al pandemiei de coronavirus, dar nu se poate miza la nesfârșit pe derogările aduse de criza sanitară. De aceea, guvernul viitor ar trebui să fie foarte atent la acest „trident” complicat: datoria publică, deficitul bugetar și cheltuielile statului. În acest context complicat, va fi interesant de văzut dacă viitorul Executiv va aplica legea privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Astfel, legea adoptată în anul 2017, prevede creșteri salariale substanțiale pentru angajații din sectorul public. Există, chiar, anexe ale legii în care se precizează explicit salariul la care fiecare funcție publică ar trebui să ajungă în anul 2022. Modul de aplicare a legii este următorul: la fiecare început de an, din anul 2018 până în anul 2021, inclusiv, se aplică o indexare a veniturilor cu 25% din creșterea prevăzută în cei patru ani. În felul acesta, se atinge, în patru ani, întreaga creștere stabilită până în anul 2022. Evident, există și derogări, în buna tradiție a legislației românești, dar important este că anul viitor ar trebui să aibă loc ultima creștere a salariilor bugetare prevăzută de legea specială. Va face viitorul guvern această nouă creștere salarială, în condițiile bugetare complicate în care se află România?….Sunt, însă, trei teme, datoria publică, salariul minim și creșterea salariilor din sectorul bugetar, extrem de complicate care vor fi o primă „probă de foc” pentru coaliția proaspăt formată. Integral:
Ce a fost în 2020, ce am prognozat la începutul anului şi ce ne-a adus această criză. Noroc că tiparniţele cu bani au funcţionat non-stop, ceea ce a permis ţinerea economiilor pe linia de plutire şi a angajaţilor acasă. Marele câştig, scăderea dobânzilor la lei şi stabilitatea cursului valutar Anul 2020 a fost marcat de o criză apărută de nicăieri, care a venit într-o formă puţin aşteptată, o pandemie. Mulţi întreabă cum a fost posibil ca în secolul XXI – când maşinile merg singure, când a merge cu a vionul a devenit ceva comun, când graniţele sunt deschise larg în Uniunea Europeană, când tehnologia preia controlul vieţii, când telefonul mobil a ajuns un drog, când speranţa de viaţă a depăşit 80 de ani – lumea occidentală să fie lovită de o asemenea pandemie, iar cele mai sigure măsuri de salvare de la infectarea cu Covid-19 să fie purtatul măştii, spălatul pe mâini, carantina în casă, ca acum 100 de ani. Creşterea economică nu a continuat, iar deficitele macro nu s-au corectat, ci dimpotrivă; Isărescu nu a lăsat cursul să treacă peste 5 lei/euro; creşterea pensiilor a fost mai mică; presiunea salarială a dispărut odată ce a venit criza; creşterile din IT s-au atenuat, iar companiile nu au mai fost atât de darnice, dar din motive de criză; Bursa a avut un nou an de creştere, dar după prăbuşirea din martie; Hideroelectrica nu s-a listat pe Bursă şi nici nu a cumpărat CEZ, care s-a dus la un fond australian de investiţi;, EXXON nu a vândut nimănui încă participaţia la proiectul de gaze din Marea Neagră; vânzările de afaceri româneşti au continuat pentru cei care au primit oferte clare; piaţa rezidenţială nu a crescut ca preţuri, iar vânzările de apartamente s-au redus din cauza crizei; şi nici nu a fost război între americani şi Iran. Toate ţările occidentale au fost nevoite să accelereze printarea de bani – de la zeci de miliarde s-a ajuns la sute de miliarde şi acum chiar trilioane – pentru a ţine ţările în viaţă, pentru a ţine angajaţii acasă prin celebrul şomaj tehnic, pentru a da bani oamenilor ca să-şi plătească chiria (în America) ca să nu fie aruncaţi în stradă şi apoi să dea foc la tot ce întâlnesc în jur, pentru a evita falimentele răsunătoare ale marilor companii de aviaţie, pentru a ţine funcţionale pieţele financiare şi a nu se înregistra crize de lichiditate şi, nu în ultimul rând, pentru a ţine sistemul medical cât de cât în funcţiune după avalanşa de cazuri Covid-19. Măsurile luate în România nu au fost cu mult diferite faţă de cele luate în Uniunea Europeană, doar banii au fost puţin diferiţi, în funcţie de posibilităţi:….- Economia României a rezistat mult mai bine decât prognozele analiştilor din primăvară, care vedeau o scădere economică cuprinsă între 7-9%, după cum se închisese economia în martie, aprilie şi mai. Scăderea economică va fi cuprinsă între 4-5%, ceea ce, în condiţiile acestei crize, este o reducere rezonabilă, chiar bună. – Cifra de afaceri totală din economie probabil că va închide 2020 cu o scădere cuprinsă între 10-20% având în vedere scăderea încasărilor, reducerea cererii şi impactul crizei în fiecare produs sau serviciu livrat. – Amânarea plăţii ratelor la bancă – prin moratoriul aprobat de guvern – a redus presiunea pe o bună parte dintre companii, pe cele afectate direct de criză şi pe cele care erau furnizori de produse şi servicii pentru aceste businessuri. Amânarea a fost şi pentru persoanele fizice, având în vedere că peste 1 milion de angajaţi români au intrat în şomaj tehnic, cu plata de către stat a maxim 75% din salariul mediu pe economie, nu din salariul lui. În total, suma amânată la plată depăşeşte 47 de miliarde de lei, adică aproape 10 miliarde de euro, reprezentând 16% din totalul finanţărilor bancare…..- Industria, cu o pondere de 20% în economie, a rezistat mai bine decât aşteptările, mai ales după ce Dacia, Ford, fabricile de componente auto au revenit la lucru, cu comenzi puternice din spate. Bineînţeles că industria nu înseamnă numai auto. Celelalte sectoare nu au înregistrat sacăderi dramatice, ci dimpotrivă, după redeschiderea din mai au dat drumul la activitate din plin. Industria României depinde de ceea ce face Europa, de Germania şi de celelalte ţări puternice, iar rezultatele până în octombrie arată o revenire de la lună la lună. – Consumul, cu o pondere de 18% în formarea PIB-ului, va reuşi să închidă anul pe plus după scăderea dramatică, de 20%, din T2. Dar aici trebuie să facem o precizare: consumul alimentar a mers din plin pentru că magazinele au fost deschise, dar în shimb consumul ne-alimentar, de haine, de exemplu, a mers prost, în special pentru companiile româneşti, care nici nu au branduri puternice, nu sunt nici Zara, nici H&M, nici Pepco, nu au volume şi nici comenzi majore…..- Nota de plată a bugetului pentru acest prim an de criză Covid se va apropia de 100 de miliarde de lei, bani care au fost împrumutaţi fără probleme din piaţă. Băncile din România şi fondurile de pensii au un excedent major de lichiditate, pe care nu pot să-l plaseze în credite sau în acţiuni la Bursă, aşa că îl investesc cu succes în titluri de stat. Bineînţeles că Ministerul Finanţelor nu se împrumută numai de pe piaţa internă ci şi de pe piaţa externă, acolo unde dobânzile oferite de România sunt mult mai generoase decât cele oferite de marile ţări, care dau dobânzi zero sau chiar negative…. Totul depinde de procesul de vaccinare în masă împotriva Covid-19, care a început acum, la final de decembrie, şi care va ţine cel puţin 1-2 ani. Asta, dacă acest vaccin sau celelalte care au apărut pe piaţă nu vor avea reacţii adverse. Până când nu va exista o vaccinare în masă şi o scădere a pandemiei, statele nu vor reduce cheltuielile şi vor ţine tiparniţa de bani atâta timp cât va fi nevoie. Integral:
COVID-19 in 2021. Cum vom raspunde efectelor sociale si economice ale pandemiei Vaccinurile anti-covid-19 au inceput sa fie livrate in cateva locuri din lume, iar asta este o veste foarte buna, dar a trecut in umbra din cauza aparitiei unor tulpini cu rata mai mare de infectare. Modul in care va evolua pandemia nu este inca foarte clar, arata o analiza publicata in
Vaccinurile false au apărut deja pe internet. Avertismentul şefei Europol ….Europol şi Interpol trag un semnal de alarmă. Vaccinul anti-Covid a devenit unul dintre cele mai râvnite lucruri. Iar unii oameni abia aşteaptă să profite şi să invadeze pieţele cu doze contrafăcute. Când vei căuta să cumperi vaccinul, să te asiguri că îl iei din surse sigure. Şefa Europol, Catherine De Bolle, a avertizat asupra pericolului apariţiei unor false vaccinuri şi a transmis că pe social media deja apar diverse oferte. În plus, autorităţile trebuie să fie pregătite şi pentru tentativele de a fura vaccinul. Jürgen Stock, secretar general Interpol, a atras la rândul său atenţia că reţelele criminale organizate vor căuta să vândă doze false. Pandemia i-a lăsat pe mulţi fără surse de venit, iar comerţul ilegal cu medicamente şi echipamente sanitare a luat amploare. Inclusiv pe piaţa din România au ajuns zeci de modele de măşti neconforme, la fel şi produse contrafăcute destinate dezinfectării mâinilor, Integral:
„Pozitiv” de Crăciun. Dacă statul te-a lăsat singur în pandemie, sună un prieten! Este pentru prima dată când nu-mi petrec Crăciunul împreună cu familia extinsă și stau, în izolare, alături de soția mea și de pisică, după ce am fost confirmați la începutul săptămânii cu COVID-19. …. Cu toate astea, voi petrece Crăciunul și Revelion acasă fără să știu de unde m-am infectat. Știu doar că eu am adus boala în casă, eu am avut primele simptome, iar când am văzut că și soția mea face febră, are dureri musculare și o oboseală nejustificată am oprit orice tentativă de a ne vedea familiile. Am reușit să o facem la timp și cred că am dat infecția doar pisicii, care strănută de vreo două zile, dar pare la fel de activă. …. Am mai scris despre faptul că circulă pe Facebook tot felul de rețete pe principiul: cum mă tratez dacă am COVID. Dacă majoritatea sunt ridicole sau inofensive, recomandând tincturi, aerosoli cu tot felul de uleiuri, aromaterapii sau chiar vitamine (care nu strică să fie luate periodic, fără exces), unele sunt de-a dreptul periculoase. Există și acum recomandări de autoadministrare de Azitromicină sau Plaquenil, care nu pot fi luate decât pe rețetă (dar sunt și aici mulți medici „prietenoși” cu pacienții). Alte țări nu mai folosesc de mult în schemele de tratamente antibiotice decât pentru formele medii sau grave, care dezvoltă și infecții bacteriene ce trebuie tratate. Plaquenilul e recomandat acum doar dacă nimic altceva nu funcționează. Specialiștii în medicină bazată pe dovezi au avertizat asupra acestui lucru cu câteva luni înainte ca statul să ia decizia de a modifica schemele de tratament. Dar și astăzi, la mai bine de o lună de la această modificare, pe Facebook încă circulă aceleași tratamente.
Cam multă paradă de uniforme și declarații pentru un vaccin de a cărui nevoie vitală trebuie să fie convinși milioane de oameni obișnuiți Venirea primelor doze de vaccin împotriva COVID în România a prilejuit în ultimele zile o cavalcadă de apariții televizate cu premierul Florin Cîțu, coordonatorul național, colonelul Valeriu Gheorghiță, și comandantul acțiunii, Raed Arafat. În restul țărilor, reflectoarele au fost ațintite pe beneficiarii vaccinului, pe oameni, nu pe autorități, acestea preferând să vorbească doar punctual și rapid. Multe grade militare și declarații victorioase vin de la București, într-o țară care nu a vaccinat încă pe nimeni, câtă vreme SUA și China au trecut de un milion de doze administrate, iar Marea Britanie a ajuns la 800.000. Mai ales că, peste o săptămână, față de alte țări europene, România probabil că nu va arăta prea bine cu cele aproximativ 10.000 de vaccinuri administrate. Și mai e ceva, dincolo de cantitate. În toate țările, evenimentul vaccinului a fost unul al oamenilor obișnuiți, nu al autorităților. Personalul medical a dansat la Tel Aviv, țară unde deja sunt 200.000 de prime doze administrate, la o populație sub jumătate din cea a țării noastre. Locuitorii din Boston, trecători și medici, au organizat un flashmob. La noi, colonelul Gheorghiță face semnul că „suntem OK”, dintr-o mică și cochetă aeronavă în care s-a îmbarcat împreună cu Raed Arafat, ca să ajungă la Arad. Comitetul de primire a mers cu avionul, vaccinul Pfizer a ajuns cu TIR-urile. În alte țări s-a pus accentul pe cei care primesc vaccinul, nu pe managerii campaniei Ce se întâmplă în aceste zile nu e doar un un festivism stângaci, nu e doar o chestiune de coregrafie, ci consecința a ceva adânc întipărit în relația dintre guvernanți și guvernați. Premierul Cîțu declară optimist și pripit stârpirea pandemiei de la Palatul Victoria, în timp ce în lumea largă s-a pus lumina momentului nu pe șefi, nu pe furnizorii oficiali, nu pe administratorii campaniei, ci pe beneficiari, pe oamenii care primesc vaccinul. La 38 de ani, Valeriu Gheorghiță, coordonatorul operațiunii, nu e nicidecum responsabil pentru această lungă tradiție a inversării puterii în societate. Însă a început să-i placă. Cum deschizi televizorul îl găsești pe tânărul colonel medic colonel, coordonator la Spitalul Militar Central, instituție cu un management nu chiar un exemplu de bune practici, lucind în ținute pline de însemne și decorații și vorbind ubicuu, dând asigurări. Munca de organizare din spate este, fără îndoială, colosală, însă lasă-i pe oameni să o aprecieze, nu te băga în față. Avem români, cercetători și oamenii din alte profesii, atât în echipele Pfizer – BioNTech, cât și la Moderna, creatorii serurilor. Poate că n-ar fi fost o idee rea să-i promoveze autoritățile. Spre deosebire de presă, ele pot convinge mai ușor companiile să le permită să vorbească acestor profesioniști, având în vedere miza. Cu atâtea uniforme și oficialități, riscul e să se prelungească stilul cazon și repezit al comunicării din pandemie de un an încoace, unde Raed Arafat a atins aproape perfecțiunea, și în procesul lung și dilematic al vaccinării. Guvernul intenționează să prelungească pe cel puțin 6 luni publicitatea din presă Dacă, din perspectiva populației, povestea vaccinului va deveni „a lor”, a autorităților, nu e de bine. Riscăm să conjugăm la prezent celebra vorbă „e de la ei”, veche expresie românească, folosită cu năduf pe vremea comunismului, ori de câte ori se defecta orice, iar oamenii nu primeau vreo explicație. …. Recenta copertă a revistei britanice „The Spectator” este o dovadă a ce înseamnă o lume democratică. În grafica ce deschide cea mai veche revistă de limbă engleză a lumii defilează pe un car alegoric o seringă imensă. Instrumentul medical este cel mai mare personaj al poveștii. Seringa e împodobită și parcurge bulevardul într-un lung convoi festiv. Poate fi vaccinul anti-COVID, poate fi, generic vorbind, parada politică și medicală care sărbătorește, cu tobe, steaguri și veselie, victoria împotriva pandemiei. Dar strada triumfului este mărginită, într-o parte, de clădiri delabrate, care au la parter magazine cu ușile închise. Construcțiile părăsite se înșiră pe un trotuar gol, unde se zărește un om stingher, el însuși amintirea pierdută a marilor bucurii populare. Silueta ține în jos, parcă în bernă, un steag din acela mic, care altădată se fluturau cu miile în momentele de sărbătoare colectivă. Cetățeanul e trist și e singur, căci îi zărești pe semenii lui pe trotuarul celălalt. Ei defilează, dincolo de cortegiul solemn al seringii, așezați la coadă în fața oficiului de plasare pentru șomeri. Coada necazului se așterne pe trei, patru rânduri și concurează cu mândra coloană oficială. De pe estradă primește onorul și salută Boris Johnson. The Spectator este o publicație de tradiție și opinie conservatoare, fondată și publicată neîntrerupt din 1828, pe care Boris Johnson a condus-o ca editor între 1999 și 2005. Prim-ministrul Marii Britanii scrie și acum, regulat, în revistă. The Spectator nu a ezitat să-l caricaturizeze salutând pompos alaiul triumfător al unui viitor nesigur. Integral:
Câteva idei pentru campania de vaccinare ….. E drept, mi-am amintit și eu de imaginile cu Ion Iliescu la braț cu Michael Jackson, dar de atunci, clasa politică românească joacă aproximativ în același show ieftin mediatic. S-au mai schimbat un pic decorul, luminile, dar per ansamblu, politicianul român încă ne consideră mai degrabă cetățeni ai unui stat bananier decât unul membru al Uniunii Europene. Și la cum funcționează meritocrația la noi, ca să ofer un jargon, „pe praful ăsta”, compromisul va fi la putere, decenii bune, la toate palierele societății. Așa că dacă națiunea română funcționează cu festivism, festivism să fie. Îi reamintesc lui Tolo că America l-a vaccinat pe Joe Biden în direct, dar traficul îl face Trump, când se plânge că Melania nu mai apare în revistele de fashion. Și totuși, SUA au vaccinat deja un milion de oameni, cu prima doză, e nevoie de rapel. La noi, cifra asta poate fi atinsă doar după mii de transmisii live, dar nu cu politicieni. Iată câteva recomandări pentru țărișoara noastră: 1. De sărbători îl putem vaccina pe Ștefan Hrușcă. 2. „Adrian Copilul Minune și invitații săi, nume barosane recunoscute mondial, se vaccinează în direct”, propunere de emisiune. 3. „Piedone nu se frige, se vaccinează!”, în direct la Măruță. Reprezintă o parte a electoratului, fie că ne place sau nu. 4. Mircea Badea ne arată că poate face șpagatul și după vaccinare. 5. Ianis Hagi joacă mai bine după vaccin. 6. CTP se vaccinează în doze împărțite matematic egale. O doză administrată pe jumătate la Europa FM, cealaltă jumătate la ProTV, ca să nu se supere nimeni. Doza doi, la fel, doar că jumătate la Republica, jumătate la Digi24. 7. Guvernul să nu mai aloce bani pentru spoturi de informare, poate plăti direct un producător turc de telenovele de maximă audiență, ca să-l vaccineze pe idol într-un episod. Sau mai ușor, să-i vaccineze pe Bobiță și pe Celentano din Las Fierbinți și succesul e garantat. 8. Gigi Becali. După vaccinare să ofere la poartă niște doze de pomană și, deși sunt gratuite, îmbulzeala va fi asigurată. Integral:
Compania de Cimitire București, înființată de Firea, moartă și îngropată după ce i-au devenit șefi o casieră, un crescător de porci, un arhidiacon și un lăcătuș mecanic Compania Municipală Cimitire București S.A., una dintre companiile municipale înființate de Gabriela Firea, se află în faliment nedeclarat, înregistrând, în 2019, pierderi de 10 milioane de lei la o cifră de afaceri de 7 milioane de lei. Sute de angajați, pierderi de milioane La cârma companiei se află astăzi oameni care nu au nicio pregătire în domeniu, cu meserii dintre cele mai diverse: o asistentă medicală, o fostă casieră, un arhidiacon, un lăcătuș mecanic, o profesoară de istorie și religie. Compania Municipală Cimitire București S.A. a fost înființată de Primăria Capitalei în perioada mandatului deținut de Gabriela Firea, pentru a prelua atribuțiile unei alte instituții cu același obiect de activitate, Administrația Cimitirelor și Crematoriilor Umane București (ACCU). Are 220 de angajați, o cifră de afaceri de 6.651.145 de lei și pierderi de 9.949.083 de lei. Înființată pentru gestionarea cimitirelor publice din Capitală, compania nu a reușit în timp decât să încheie o serie de contracte, cu valori reduse, cu ACCU, pentru întreținerea celor 15 cimitire din subordine. Două companii cu o singură treabă de făcut În luna noiembrie 2020, Digi 24 a relatat cum se suprapun activitățile celor două companii care au același obiect de activitate și fiecare plătește sute de angajați. Conform aceluiași reportaj, bugetul pentru anul 2020 al Companiei Municipale Cimitire București a fost de 10 milioane de euro. …. Conducerea acestei companii este asigurată de un Consiliu de Administrație, un director general și un director general adjunct. Pe funcția de director general al companiei s-au perindat, doar în primul an, trei persoane, dintre care niciuna nu a rămas. Acum, postul este ocupat de Ștefan Rădulescu, care, conform CV-ului său, este licențiat în management agroturistic la Universitatea Bioterra și a deținut, din 2008 până în prezent, funcția de director la două societăți din domeniul agricol/viticol. …. Conform declarației sale de interese, Rădulescu este acționar în mai multe societăți comerciale care se ocupă cu creșterea porcilor, cultivarea viței-de-vie ș.a., dar, conform declarației de avere, el nu a obținut în anul 2019 niciun venit. Indemnizația lui Rădulescu este, conform datelor de pe site-ul companiei, în valoare de 14.496 de lei brut. Adjuncta a lucrat casieră la „Hanul Târgoveților” Director adjunct al companiei este Mariana Mitroi, de profesie economist, absolventă a Facultății de Finanțe-Bănci de la Universitatea Spiru Haret. …. Din Consiliul de Administrație fac parte șase persoane, șefa actuală a CA fiind Elena Pantazică, o asistentă medicală care a lucrat la Spitalul Județean Ilfov. Integral: 


