Buna dimineata intr-o zi de joi, 4 martie! Vremea va continua să se încălzească și va deveni deosebit de caldă, pe parcursul zilei, în cea mai mare parte a țării. Cerul va fi variabil spre mai mult senin, cu înnorări spre sfârșitul intervalului în regiunile nordice, unde izolat vor fi ploi slabe, iar în zona montană aferentă, precipitații mixte. În zonele joase, mai ales din centru, est și sud, dimineaţa și noaptea, pe arii restrânse se va semnala ceaţă. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări temporare la munte, îndeosebi în zona înaltă, iar trecător, ziua, și în sud-estul teritoriului. Temperaturile maxime se vor situa, în general, între 10 și 19 grade, cu cele mai scăzute valori pe litoral și în deltă, iar cele minime între -5 și 6 grade. În București, cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla slab şi moderat, cu ușoare intensificări după orele amiezii. Temperatura maximă va fi de 17…18 grade, iar cea minimă de 2…3 grade, mai scăzută în zona preorășenească până în jurul valorii de 0 grade.
VIDEO Spitalele vechi din România nu mai pot fi salvate. Demolarea, una dintre soluții …. Durata medie de viață a unui spital este de 50 de ani, iar majoritatea unităților medicale din România au depășit perioada de exploatare. Modernizarea lor este fie multe prea costisitoare, fie greu spre imposibil de realizat. Prin urmare, e mult mai eficient pentru România să renunțe la spitalele vechi și să construiască altele noi. Metoda se aplică și în străinătate. „Durata de viață media a unui spital este de maximum 50 de ani. În Occident, sunt spitale de patrimoniu și sunt folosite în continuare ca unitate medicală. Dar au extinderi în care sunt mutate departamentele critice, iar clădirea veche este folosită pentru administrativ, ca spații tehnice ori spații universitare”, a explicat Raluca Șoaită, de la Tesseract Architecture, singura firmă de arhitectură din România și una dintre puținele din Europa de Est specializate pe proiectarea de spitale. Raluca Șoaită a declarat, în cadrul Newsweek LIVE, că foarte puține unități pot fi modernizate. „Foarte rar se întâmplă să existe un bloc operator în clădirea veche a unui spital din Occident. Spitalele vechi au o configurație specifică timpului în care au fost construite, iar suprafața blocului operator, pentru că nu existau așa multe echipamente, era mai mică. Astăzi, suprafața necesară este mult mai mare. Pentru sălile hibride trebuie să mergem undeva la minimum 60 metri pătrați pe sală, datorită aparaturii folosite. E foarte greu să mai găsești astfel de spații în spitalele vechi”, a menționat arhitecta. Saloanele au prea multe paturi Unitățile spitalicești românești au o problemă specifică. „În România, foarte multe spitale au fost construite cu saloane cu foarte multe paturi, fără grupuri sanitare pentru fiecare salon. Erau la capăt de hol, la comun. Astăzi, nu mai putem construi așa. Având în vedere nosocomialele, e bine să avem mai puțini pacienți la un loc. Iar spitalele pe care le construim acum au saloane cu un singur pat sau maximum două. Cu un grup sanitar pe salon. Dacă modificăm saloanele, ori pierdem multe paturi, ori nu putem să le adaptăm deloc, din cauza instalațiilor sanitare care sunt necesare, iar intervențiile ar fi extrem de costisitoare. Sugestia mea este să ne uităm înainte și să construim de la zero, dar să evaluăm ce avem și să le transformă în imobile care să ofere alte tipuri de servicii medicale, precum ar fi paletiv sau recuperare sau geriatrie”, a explicat Raluca Șoaită, în cadrul Newsweek LIVE…… În București, funcționează circa 60 de spitale, majoritatea cu perioadă de viață depășită. Acestea ar putea fi fie demolate, pentru a face loc unor clădiri noi, fie abandonate pentru funcția de spital și folosite ca centre paleative sau de gereatrie sau pentru funcțiuni „civile”. „Poate fi dărâmată și o clădire precum Spitalul Universitar Municipal din București. Se poate trece și în circuitul civil, dar trebuie curățat în profuzime, pentru că în spitalele din România avem foarte multe nosocomiale și nu vrem ca acestea să rămână în pereți. Există metode de curățare, dar costurile sunt foarte mari. Sunt multe exemple la nivel internațional de centre medicale care au fost transformate în centre culturale, în alt tip de funcțiune pretabilă pentru genul acesta de clădiri și construite în altă parte”, a declarat singura arhitectă specializată în proiectarea de spitale din România, în Newsweek LIVE….. Totuși, unde pot fi mutate cele 60 de spitale, având în vedere spațiile puține disponibile în București și în orașele mari pentru construcții noi. „Trebuie identificată nevoia, apoi găsită locaţia şi analizată din toate punctele de vedere. Un exemplu: lângă universitar unde e zona Casa Radio, neterminată. Este o poziţie bună pentru o clădire de spital judeţean – splaiul funcţionează bine ca drum rapid care conectează diverse zone ale Bucureştiului. E doar un exemplu. Integral: https://newsweek.ro
Autorul cărții „Sapiens”, Yuval Noah Harari: Trei lecții pentru politicieni și pentru lumea întreagă, după un an de pandemie de COVID Anul 2020, marcat de propagarea la nivel global a COVID-19, a dovedit că omenirea nu mai este atât de neajutorată în fața unei crize sanitare, pentru că știința a reușit să transforme pandemia dintr-o forță a naturii într-o provocare ce poate fi ținută sub control, susține istoricul israelian Yuval Noah Harari, într-un editorial din Financial Times. Cu toate astea, ultimul an a adus foarte multă suferință și moarte, dar nu din cauza oamenilor de știință, care au colaborat pe toate nivelurile, ci din cauza deciziilor politice proaste. Asta pentru că, lucrând sub stres continuu și sub semnul incertitudinii, oamenii de știință din toată lumea au colaborat, au făcut schimb de informații, de date noi și au anunțat între ei fiecare nouă descoperire, pe când autoritățile cu putere de decizie nu au făcut decât să se certe, să se acuze unele pe altele de răspândirea virusului și chiar să nege în unele cazuri existența virusului mortal. În cazul în care coronavirusul va continua să se răspândească și în 2021 și va continua să ucidă milioane de oameni ori dacă o altă pandemie va lovi omenirea în 2030, asta nu va fi niciun dezastru natural, nici o pedeapsă de la Dumnezeu. Va fi eșecul oamenilor. Mai exact, un eșec politic. …. Acum, însă, omenirea are toate instrumentele științifice necesare pentru a opri pandemia de COVID. Acestea au niște costuri economice și sociale uriașe, iar responsabilitatea folosirii lor pică pe umerii politicienilor. Yuval Noah Harari, istoric: Din păcate, foarte mulți dintre ei nu iau această responsabilitate în serios, continuă scriitorul, dându-i ca exemple pe fostul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, și pe cel al Braziliei, Jair Bolsonaro, care au luat în derâdere întreaga situație pandemică, nu au ținut cont de sfaturile experților, au răspândit teorii conspiraționiste și, mai mult, au sabotat încercările autorităților locale de a ține sub control răspândirea virusului. Marea Britanie, la rândul ei, a fost mai preocupată de Brexit decât de COVID-19, în timp ce Israelul a permis turiștilor, în plin vârf pandemic, să treacă prin aeroport fără carantină. „Unele state s-au descurcat mai bine, dar omenirea, ca întreg, a eșuat în a face un plan global pentru a învinge virusul. Primele luni din 2020 au fost de parcă am fi urmărit un accident în slow motion. Nu am reușit să prevenim catastrofa ce a acaparat în final întreaga lume”, scrie Harari. ….. Cele trei lecții principale Discuții despre anul 2020, despre efectele pandemiei și despre modul în care au acționat autoritățile din toată lumea pentru a rezolva criza sanitară vor mai fi, dar partidele și toți oamenii politici trebuie să învețe măcar trei lucruri importante din această pandemie de COVID, spune Harari. 1. Trebuie să securizăm infrastructura digitală „A fost salvarea noastră în timpul pandemiei, dar ar putea curând să devină sursa unui dezastru”, scrie istoricul. Cel mai uimitor lucru este că internetul nu a cedat, în ciuda faptului că atât de mulți l-au luat cu asalt în timpul pandemiei, mai spune istoricul israelian. „Școlile, munca de birou, bisericile s-au mutat în online aproape peste noapte, dar rețeaua a rezistat”, scrie Harari. …. 2. Toate țările trebuie să investească mai mult în sistemul public de sănătate „Este un lucru de la sine înțeles, dar de multe ori, atât politicienii, cât și votanții lor reușesc cumva să ignore cele mai evidente lucruri”, afirmă Harari. …..3. Trebuie să implementăm un sistem global de monitorizare și prevenire a pandemiilor Și avem asta, sub forma Organizației Mondiale a Sănătății, dar bugetul care susține acest sistem este insuficient, iar influența asupra deciziilor politice, aproape inexistentă. OMS are nevoie să se impună mai mult, crede Harari, rămânând însă în același timp independentă. În războiul dintre om și agenții patogeni, în prima linie se află fiecare om de pe planetă. Dacă unul singur este afectat, suntem toți în pericol, explică istoricul. …. „Chiar și cei mai bogați oameni din cel mai bine dezvoltate state au un interes personal de a proteja oamenii din țările mai sărace. Dacă virusul trece de la un liliac într-o persoană dintr-un sat din junglă, în doar câteva zile, virusul s-ar putea plimba liniștit pe Wall Street”, scrie Yuval Noah Harari. Integral: https://www.libertatea.ro
Primariile din Romania pline de ilegalitati: contabilitate slaba, supraestimari ale veniturilor si cresteri de miliarde cu salariile….La obiectivul “Calitatea gestiunii economico-financiare” s-au inregistrat cele mai multe abateri (5.444 de cazuri), urmat de obiectivul “Exactitatea si realitatea datelor reflectate in situatiile financiare” (3.498 de cazuri) si obiectivul “Modul de stabilire, evidentiere si urmarire a incasarii veniturilor bugetare” (2.646 de cazuri), potrivit raportului intocmit de Curtea de Conturi. Cea mai importanta componenta a bugetului general al Unitatilor Administrative Teritoriale (UAT) o reprezinta bugetele locale ale comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor. Astfel ca, daca in anul 2018 veniturile si cheltuielile acestei componente au inregistrat scaderi fata de anul 2017, in anul auditat acestea au inregistrat cresteri atat fata de anul 2017, cat si fata de anul 2018. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 2 miliarde de lei Astfel, veniturile au crescut cu 11,8%, iar cheltuielile cu 15,2% fata de anul 2018. Ritmul de crestere a cheltuielilor a fost mai mare, ceea ce a determinat un deficit al bugetelor locale de 2.058 milioane lei, fata de numai 100 milioane lei in anul 2018. Executia bugetelor institutiilor si activitatilor publice finantate integral sau partial din venituri proprii urmeaza un trend ascendent. Astfel, veniturile au inregistrat o crestere cu 45,3% fata de anul 2017 si cu 14,6% fata de anul 2018, iar cheltuielile, o crestere cu 48,3% fata de anul 2017 si cu 16,7% fata de anul 2018. Cresteri semnificative fata de anul precedent la aceste bugete sunt la cheltuielile de personal (+ 2 miliarde lei) si la cheltuielile de capital (+ un miliard de lei), cresteri ce sunt localizate, in principal, in domeniul sanatatii, respectiv la unitatile sanitare aflate sub coordonarea autoritatilor administratiei publice locale. Au cerut bani prin PNDL si nu i-au cheltuit In ultimii ani, primariile s-au plans ca nu primesc bani pentru modernizarea drumurilor, sistemelor de apa si canalizare si a altor astfel de servicii, dar de fapt, acestea anticipau gresit nevoia de bani, astfel ca, dupa ce i-au primit nu i-au cheltuit, dupa cum arata si analiza Curtii de Conturi. Anticiparile privind sumele primite de la bugetul de stat sub forma de subventii prin bugetele unor ministere au fost nerealiste, gradul de realizare a acestora fiind de 46%. Cele mai mari nerealizari provin de la sumele primite pentru finantarea Programului National de Dezvoltare Locala. Astfel, fata de sumele anticipate pentru finantarea proiectelor in cadrul acestui program, in valoare de 16,19 miliarde de lei, in realitate au fost cheltuite numai 6,942 miliarde lei, respectiv 42,9%. Numar ridicat de ilegalitati si abateri…. “Frecventa ridicata a erorilor si neregulilor in activitatea financiar-contabila denota lipsa de preocupare din partea acestor persoane pentru implementarea unor sisteme informatice fiabile, de prelucrare a datelor la nivelul fiecarei institutii publice, care trebuie sa asigure prelucrarea datelor inregistrate in contabilitate in conformitate cu normele contabile aplicabile, dar si potrivit regulilor si responsabilitatilor stabilite prin reglementarile interne”, se specifica in raportul anual al Curtii de Conturi. Nu isi colecteaza taxele locale Integral: https://ziare.com
Sub 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure – WWF România În România, mai puțin de 1% dintre transporturile de lemn sunt verificate la ieșirea din pădure, atrage atenția organizația WWF România. Aceasta a monitorizat video, timp de 3 săptămâni, din 3 locuri diferite, transporturile de lemn la ieșirea din pădure și a constatat că se fură din pădurile României, chiar și atunci când există un aviz pentru materialul lemnos. Puținele controale pe care le fac autoritățile în privința transportului de lemn se rezumă, de regulă, la un singur aspect: există sau nu aviz de însoțire a materialului lemnos, fără a se verifica și cantitățile transportate sau tipul de lemn – susțin reprezentanții organizației WWF România. Timp de 21 de zile consecutiv, în perioada noiembrie-decembrie, ei au monitorizat, cu ajutorul unor camere video amplasate în 3 locuri diferite, la ieșirea din păduri cum se face transportul de lemne. Din peste 150 de transporturi monitorizate, 16% nu aveau aviz, iar în cazul celor cu aviz, s-a constatat o supraîncărcare a camioanelor cu lemn sau efectuarea mai multor transporturi, în baza aceluiași aviz – spune Șerban Niculescu, expert forestier la WWF România. Acest mod de operare este specific utilizatorilor SUMAL. 26% dintre aceste transporturi prezentau supraîncărcări flagrante. Cele mai multe transporturi de lemn au loc, de regulă, după ce se încheie programul de lucru al autorităților care se ocupă de controale – mai spune Șerban Niculescu. Aceste transporturi neconforme au loc cu precădere în intervalul 16-18, practic la sfârșitul sau în afara programului obișnuit al structurilor cu atribuții de pază și control. Aproape 70% dintre aceste transporturi neconforme se realizează în afara acestui program obișnuit de lucru. Integral: https://www.europafm.ro
CCR: Legea prin care terenul de la Romexpo trece la Camera de Comerț, constituțională Curtea Constituţională a respins, miercuri, sesizarea USR şi UDMR asupra legii prin care o suprafaţă de teren de 46 hectare de la Romexpo trece din proprietatea statului în cea a Camerei de Comerţ şi Industrie a României pentru dezvoltarea unui proiect imobiliar….. Pe 2 septembrie 2020, Camera Deputaţilor a adoptat acest proiect de lege, prin care Camera de Comerţ beneficiază, pentru o perioadă de 49 de ani, până în 2053, de un drept de folosinţă gratuită a terenurilor corespunzătoare Complexului expoziţional Romexpo. Pe terenul respectiv urmează să se construiască cel mai mare proiect imobiliar din România, dezvoltat de omul de afaceri Iulian Dascălu şi Camera de Comerţ. Investiţia ar include un centru de conferinţe şi congrese, 14 turnuri de birouri, Muzeul de Istorie Monetară, cel mai mare oceanariu din ţară şi un hotel de cinci stele, potrivit Agerpres. Integral: https://newsweek.ro
ANALIZĂ Elena Udrea este liberă să plece din țară/ De ce nu s-a luat nicio măsură, deși a fost condamnată la 8 ani în primă instanță, iar în trecut a fugit înainte de verdictul definitiv / Danileț: E nevoie de modificări legislative …. Elena Udrea are însă antecedente: înainte de verdictul definitiv din dosarul Gala Bute, a plecat din țară și a fost prinsă tocmai în Costa Rica. S-a reîntors abia după ce sentința de 6 ani de închisoare cu executare din dosarul Gala Bute a fost anulată ca urmare a intervenției CCR privind așa-zisa compunere nelegală a completurilor de judecători de la Înalta Curte. Ce poate fi făcut ca scenariul să nu se repete? Judecătorul Cristi Danileț de la Tribunalul Cluj a explicat că procurorii pot cere, iar judecătorii pot admite o nouă măsură preventivă, în același dosar, doar dacă apar elemente noi: indicii că inculpatul condamnat în prima instanță se pregătește să fugă, încearcă să distrugă probe ori să influențeze martorii. Ar mai fi soluție, explică judecătorul Danileț, însă e nevoie de modificări legislative. ”În contextul în care vedem cu toții că inculpații fug înaintea sentințelor definitive și apoi statul consumă resurse să îi aducă înapoi, cred că se impune o modificare legislativă, astfel încât să fie dată posibilitatea judecătorului ca atunci când, în primă instanță, pronunță sentinţe mai mari de 5 ani, să emită din oficiu şi o măsură preventivă uşoară, precum interdicţia de a părăsi ţara, tocmai ca să îi împiedice pe inculpați să fugă din țară înaintea unui verdict definitiv”, a explicat judecătorul Danileț. „Măsurile preventive nu se pot lua numai în cursul urmăririi penale, deși publicul este mai degrabă obișnuit cu cele din perioada anterioară judecății. Ele pot fi dispuse și de către instanță, în timpul judecății, din oficiu sau la cererea Parchetului, în condițiile și scopurile prevăzute de lege. Printre acestea se află și împiedicarea inculpatului să se sustragă de la judecată (nu de la executarea pedepsei) care, însă, nu poate fi pur și simplu prezumată, fără nicio probă sau indiciu, și probabil, de aceea, nici nu se practică pe scară largă. Orice modificare a actualului sistem ar trebui să pornească de la o analiză concretă a limitărilor utilizării măsurilor preventive în cursul judecății așa cum sunt ele acum prevăzute și identificate soluții echitabile și proporționale cu toate interesele pe care le-ar urmări„, a declarat pentru G4media.ro avocata Diana Hatneanu, expert în respectarea drepturilor omului. Există precedent: violatorii din Vaslui au fost re-arestaţi o dată cu condamnarea de la fond (cea ne-defintivă)…. ”În situația ipotetică în care ar exista elemente noi pentru a cere o nouă măsură preventivă în dosar, DNA va acționa strict în limitele cadrului legal”, a declarat pentru G4media.ro Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA. Potrivit unor surse oficiale din cadrul DNA, procurorii ar putea cere o nouă măsură preventivă față de Elena Udrea, fie într-un alt dosar, fie în dosarul în care a primit condamnarea de 8 ani de detenție, însă doar după începerea apelului și numai dacă apar indicii noi că se pregătește să fugă, încearcă să distrugă probe ori să influențeze martorii din apel…..Context. Tot mai mulți inculpați, chiar condamnați la pedepse mari în primă instanță, fug sau pur și simplu părăsesc țara neavând nicio restricție, înainte de pronunțarea unui verdict definitiv, în condițiile în care măsurile preventive le-au fost ridicate de instanțe, iar alte măsuri preventive, chiar și pentru elemente noi, nu au fost dispuse. Spre exemplul cazul lui Puiu Popoviciu. El a primit 9 ani de detenție cu executare la Curtea de Apel București. În momentul în care Înalta Curte a emis verdictul definitiv de 7 ani de închisoare, în august 2017, Popoviciu nu se mai afla în țară. A fost prins la Londra și, de atunci, statul român se chinuie și consumă resurse pentru a convinge instanța de la Londra să îl extrădeze. Integral: https://www.g4media.ro
Țara extremelor. De la procurorul cu pensie de 16.000 de euro pe lună, la militarul cu 3.900 de lei 95% din pensiile „speciale” din România sunt încasate de militari. Indemnizațiile sunt de cel puțin două ori mai mici decât pensiile magistraților, aviatorilor, diplomaților sau ale pensionarilor Curții de Conturi. Ministerul Muncii administrează aproape 10.000 de pensii pensii speciale „civile”. Acestea sunt încasate de foști magistrați, grefieri, foști parlamentari, foști aviatori și diplomați și foști angajați ai Curții de Conturi. Procentual, pensiile speciale „civile” reprezintă 5% din totalul indemnizațiilor acordate în baza unor legi speciale, restul fiind pensii militare. Aici intră militarii, polițiștii, pensionarii din Serviciul Român de Informații, din SIE, SPP, ANP și Serviciul de Telecomunicații Speciale. Pensiile civile au un cuantum total de 121 de milioane de lei pe lună, iar sursa de finanțare a acestora este mixtă: mare parte de la bugetul de stat și o parte de la bugetul asigurărilor sociale. Suma media lunară este de 9.600 de lei. De cealaltă parte, pensiile militare sunt plătite către aproximativ 200.000 de beneficiari care primesc pe lună 780 milioane de lei. Rezultă o pensie medie de 3.928 de lei pe lună. Din sistemul public de pensii încasau indemnizații, adică pensii obișnuite, în iunie 2020 aproximativ 3,8 milioane de români. Cuantumul total al veniturilor obținute de aceștia este de 5.8 miliarde de lei, adică o pensie medie de 1.500 de lei pe lună. Argumentele militarilor Magistrații, militarii și poliștiștii își apără sistemul de calcul al pensiilor, fiecare venind cu diverse argumente. „Opinia noastră este că pensiile militare de stat nu ar trebui să fie analizate ca toate celelalte pensii pentru simplul fapt că ele nu au niciun impact asupra bugetului asigurărilor sociale. Pensiile militare de stat se plătesc din bugetul MAPN, bugetul Apărării de 2% din PIB. La Ministerul Afacerilor Interne este la fel. Ne plătim pensiile din bugetul propriu. Un militar plătește impozite, taxe, CASS exact ca orice alt cetățean al României. 45% din salariul lui este reținut. Toți acești bani se duc la buget. Este adevărat, nu se duc la bugetul de asigurări sociale, pentru că pensiile militarilor nu sunt plătite din bugetul de asigurări sociale”, ne-a declarat Daniel Anghel de la biroul de Comunicare al Ministerului Apărării Naționale (MApN). Sunt posibile pensiile diferențiate? De multe ori s-a pus în discuție nevoia de diferențiere a pensiilor militarilor sau polițiștilor care au participat în teatrele de operațiuni și și-au riscat viața pe front, ori și-au pus viața în pericol lucrând contra rețelelor de criminalitate organizată, spre deosebire de cei care au stat într-un birou mare parte a serviciului. „Nu poate fi aplicată această diferențiere la pensie nici măcar în cazul jurnaliștilor care au publicat anchete și cei care au publicat știri copiate din birou. Nu poți să dai o anumită pensie unui profesor care are olimpici și o altă pensie, mai mică, celor care nu au pregătit olimpici. De ce să primească o pensie mai mare un medic care a operat pe creier decât un medic de familie? Criteriile trebuie să fie aplicabile tuturor și trebuie să fie obiective. Pensia se calculează în funcție de câștigurile avute în perioada activă”, ne-a declarat un militar din cadrul MapN. Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, nu este de acord cu această teorie. Ea susține că pensiile militarilor ar trebui diferențiate. Acest lucru nu este însă posibil în prezent deoarece MApN, MAI și SRI au case de pensii independente, care nu interacționează deloc cu ministerul Muncii…..Pensiile și salariile militarilor reprezintă 53% din bugetul Ministerului Apărării Naționale, mai mic decât al altor ministere, astfel că pensiile pot ajunge și până la 80% din banii acestui domeniu….Potrivit declarației de avere pe anul trecut, ministrul Apărării din România, generalul Nicolae Ionel Ciucă, are o pensie de 17.000 de lei pe lună…. Fostul ministru al Muncii, Violeta Alexandru, ne-a explicat cum se calculează pensiile militare.„Militarii nu primesc o indemnizație în plus față de pensia pe contributivitate (cum a fost, până de curând, în cazul parlamentarilor n.r.), ci au un algoritm diferit de calcul a cuantumului pensiei, luând în considerare ca bază de calcul veniturile brute ale persoanei, și nu contribuțiile sale – acesta fiind metoda de calcul de pe vremea lui Ceaușescu -, fapt care conduce la un cuantum mai mare al pensiei. În legislația pensiilor militare este menționată și motivația pentru care s-a adoptat acest algoritm de calcul și anume pentru că acoperă riscurile specifice activității specifice precum și interzicerea/restrângerea unor drepturi pe timpul activității în sistemul de apărare”, ne-a declarat Violeta Alexandru. Cea mai mare pensie din România: 78.000 de lei Chiar dacă ministrul Apărării are o pensie mult peste media din sistem, aceasta este sub indemnizația medie a foștilor magistrați, care este de 20.000 de lei. Integral: https://romania.europalibera.org
EXCLUSIV Sporuri de 174.000.000 lei în trei ani la Muncă. În 2019, de 12 ori mai mult ca în 2017 174 de milioane de lei este valoarea totală a sporurilor pentru condiții vătămătoare de muncă și confidențialitate acordate în aparatul central al Ministerului Muncii și în șapte instituții subordonate. Acordarea sumelor uriașe, posibilă după votarea unei legi inițiate de PSD. 174 de milioane de lei a plătit Ministerul Muncii angajațiilor săi drept sporuri Potrivit cifrelor oficiale, între 2017 și 2020 s-au acordat, în cadrul instituțiilor subordonate Ministerului Muncii și în aparatul de lucru, sporuri pentru condiții vătămătoare și confidențialitate, în valoare de 174.573.553 lei. Dintre acestea peste 6,6 milioane s-au acordat în 2017, 8,7 milioane în anul 2018, 79 de milioane în anul 2019 și 80 de milioane în 2020….. Sporurile au crescut de 12 ori între 2017 și 2019 și s-au menținut la acest nivel ridicat și în anul 2020. Și în cadrul aparatului de lucru al Ministerului Muncii, sporurile au crescut de la 660 de mii în anul 2017, la 3 milioane în 2019 și au scăzut la 2,7 milioane în anul 2020. Integral: https://newsweek.ro
Cum explică Transelectrica creşterea cheltuielilor cu personalul cu 41% în anul 2020 In T4/2020 cheltuielile cu personalul au fost de 120,5 mil. lei, în urcare cu 134% faţă de T4/2019, ceea ce s-a reflectat în profitul operaţional şi în final într-o pierdere la nivel de trimestru.Transelectrica (TEL), monopol natural pe piaţa românească de energie electrică, societate de 2 mld. lei la care statul român are 58,7%, şi-a majorat cu 87 mil. lei cheltuielile cu personalul în anul 2020 la circa 297 mil. lei, echivalentul unei creşteri de 41%.„Prin stabilirea unui pachet salarial adecvat pentru salariaţii companiei se poate vorbi şi despre retenţia de personal care este foarte importantă, având în vedere: cunoştinţele specifice, practice şi teoretice necesare în companie pentru îndeplinirea responsabilităţilor, incluzând aria de management şi abilităţi de relaţionare; nişa hiperspecializată şi unică a activităţii de transport al energiei electrice, activitate care se regăseşte doar în CNTEE Transelectrica SA; complexitatea problemelor întâlnite şi contextul în care acestea pot fi rezolvate (piaţa de energie, piaţa de echilibrare, Dispecerul Energetic Naţional, activitatea de exploatare – mentenanţă, activităţi bursiere, relaţia cu ANRE, guvernanţa corporativă, infrastructura critică, participările la proiectele de interes european)“, a transmis Transelectrica la solicitarea ZF. În T4/2020 compania de stat a avut 120,5 mil. lei cheltuieli cu personalul, faţă de 51,5 mil. lei în T4/2019, arată datele agregate de ZF din rapoartele companiei. Prin urmare cheltuielile de exploatare ale companiei s-au majorat în T4/2020 la circa 733 mil. lei de la 589 mil. lei. Integral: https://www.zf.ro
Valeriu Nicolae: Domnul Cornel Coca-Constantinescu începe facultatea abia în 1992. Imediat ce termină facultatea, devine, în 1998, șef de serviciu la Banca Agricolă. În numai un an, omul care a terminat la 29 de ani facultatea ajunge, la 31 de ani, președinte la o subsidiară a Băncii Agricole. Faptul că Banca Agricolă a avut un prejudiciu de 800 de milioane de dolari și statul (adică noi) am plătit undeva la 150 de milioane de dolari pentru devalizarea ei este, desigur, un detaliu. Imediat după ce Banca Agricolă este preluată de Raiffeissen, domnul Coca-Constantinescu trece președinte la Romexterra, o altă bancă duhnind a corupție și unde Sorin Vîntu a jucat un rol foarte important. Banca a fost acuzată că a tras o țeapă de 10 milioane de euro celor 21.000 de angajați de la Petrom. Cariera soției este incredibil de similară. Unde este angajat domnul Coca-Constantinescu este angajată și soția. În timp ce soțul este președinte de bancă, doamna este directoare și apoi vicepreședinte tot acolo. În 2012, domnul Cornel termină și Colegiul Național de Apărare, nu de alta, dar este, din 2011, vicepreședinte la Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, viitorul ASF. Soția devine director general adjunct la Fondul de Garantare, instituție controlată de instituția soțului. Familia Coca-Constantinescu își ascunde veniturile pe 2013 și 2014, când primeau bani de la cinci locuri de la stat. În 2015, 2016 și 2017, familia Coca-Constantinescu a făcut minimum 750.000 de lei pe an de la stat. În 2018 făceau 845.887 de lei pe an. Asta înseamnă cam 15.000 de euro pe lună. #Româniacăpușată PS. Domnul Coca mi-a trimis CV-ul domniei sale care include locul de muncă dinainte de 1989. Am apreciat deschiderea și am modificat începutul postării. Sursa: https://www.facebook.com
Licitația de senzori de la Ministerul Mediului, “în aer” din cauza caietului de sarcini: “În loc să ne concentrăm pe rezultate demonstrate în laborator, ne concentrăm pe cerințe exotice” Licitația pentru 50 de senzori de măsurare a particulelor în suspensie PM10, pe care autoritățile vor să-i adauge la Rețeaua Națională de Monitorizare a Calitatății Aerului(RNMCA), are toate șanse să fie tergiversată din cauza documentației întocmite de Ministerul Mediului. Spre deosebire de produsele de pe piața liberă, aspectele tehnice impuse prin caietul de sarcini sunt catalogate drept “exotice” de principalul producător autohton de senzori care a și refuzat să participe la licitație din acest motiv. În schimb, singura firmă care s-a înscris în competiția aflată acum în faza de evaluare și calificare tehnică este specializată în soluții software și nu a produs până în prezent un astfel de dispozitiv. Mai mult, la această oră, nu există un termen clar pentru implementarea propriu-zisă și darea în folosință a tuturor echipamentelor pe care Ministerul Mediului vrea să le adauge la RNMCA. …“Surpriza a venit odată cu caietul de sarcini care a fost complet rupt de realitate văzută după acea consultare a pieței. Din moment ce faci o consultare de piață și tu pui niște cerințe exotice, automat nu vorbim decât de două variante. Ori nu vrei să participe nimeni sau ai în gând un produs pe care tu îl vrei și atunci tu pui niște cerințe care să se potrivească cu acel produs”, a declarat pentru Buletin de București, Radu Motisan….. Spre deosebire de produsele de pe piața liberă, adică senzori compacți, conectați wireless la internet, și care pot transmite date în timp real către un server central care păstrează toate informațiile, Ministerul Mediului dorește ca senzorii să fie prevăzuți cu ecran, panou fotovoltaic, memorie internă pentru doi ani și priză pentru internet. Asta în timp ce, potrivit caietului de sarcini, cei 50 de senzori de monitorizare a calității aerului trebuie să “asigure obținerea în timp real și în condiții de eficiență economică a informațiilor privind concentrațiile de poluanți din aer, într-un număr extins de puncte de monitorizare”. “Vorbim despre niște cerințe absurde. În loc să ne concentrăm pe calitatea senzorilor, pe rezultate demonstrate în laborator, ne concentrăm pe cerințe care sunt absurdități din punct de vedere tehnic. Prin activitatea mea de vreo patru ani încoace am avut grijă să monitorizez cam toate produsele prezente pe piață și vă pot spune că niciunul dintre aceste produse nu se pliază pe aceste cerințe interesante din caietul de sarcini”, mai spune fondatorul uRAD Monitor. Integral: https://buletin.de/bucuresti
Epava antică de la Mamaia a fost identificată. E un Opel Vectra din 1992 Pe plaja din Mamaia a fost descoperită o epavă care face lumină într-o perioadă încă nedescifrată a istoriei noastre și ne învață cum trăiau strămoșii noștri îndepărtați, din anii 90. Ca să vă faceți o idee, pe atunci locuitorii acestei țări nu aveau nici măcar televizoare color, fiind nevoiți să-și petreacă timpul liber furând din ultimele fabrici comuniste rămase deschise, sau luând bătaie de la colegii lor mineri. Epava aparținea unui contabil care în august 1993 delapidase o sumă de bani de la propriul loc de muncă și cumpărase acest Opel Vectra la mâna a doua, adus din Germania de un fost coleg de armată, care furase mașina din parcarea unui supermarket de lângă Hanovra, ceea ce arată strânsele legături economice între populațiile germanice și locuitorii din spațiul carpato-danubiano-pontic. ”Chiștoacele din scrumieră sunt foarte bine păstrate și ne vor ajuta să stabilim dieta posesorului acestei epave. Sperăm chiar să aflăm compoziția reală a sucurilor de la dozator din anii 90, pentru că acei compuși chimici încă nu au fost identificați, se presupune că provin din reziduurile de la Cernobîl”, spune arheologul Decebal Popescu, cel care a găsit epava. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Medicii de familie admit că unii dintre ei au refuzat să își programeze pacienții la vaccinarea împotriva COVID-19 și recomandă “utilizarea celorlalte 6 modalități de programare”
Strategia comună a UE pentru vaccinare se clatină. Austria și Danemarca încheie o alianță cu Israel, iar statele estice caută salvarea la Rusia și China Livrările insuficiente de vaccinuri au afectat încrederea statelor membre UE în strategia comună și le-au împins să caute soluții alternative pentru imunizarea cât mai rapidă a populației, scriu Financial Times și Politico. Austria și Danemarca vor încheia un parteneriat cu Israel pentru a produce vaccinuri COVID, a anunțat premierul israelian, luni. Premierul austriac Sebastian Kurz și omoloaga daneză Mette Frederiksen vor vizita Israelul joi pentru a discuta despre „o corporație internațională pentru fabricarea vaccinurilor”, a explicat Benjamin Netanyahu, citat de Reuters. Mișcarea făcută de liderii de la Viena și Copenhaga este o lovitură dată strategiei comune de vaccinare planificate de Comisia Europeană anul trecut. Strategia a nemulțumit numeroși politicieni din statele membre, din Germania până în estul UE, care au acuzat livrarea cu întârziere a vaccinurilor. Această politică comună a avut însă și apărători. Printre aceștia, premierul român Florin Cîțu, care a subliniat săptămâna trecută că această strategie a oferit o șansă în plus statelor mici ale UE, care ar fi avut mult mai puține posibilități de a achiziționa vaccinuri în condițiile în care ar fi mers separat la negocieri cu producătorii. În discuții cu Pfizer și Moderna Sebastian Kurz a declarat pentru publicația germană Bild că Austria și Danemarca nu mai vor să fie dependente „doar” de vaccinurile contractate de UE și a invocat problemele de producție și procesul greoi de autorizare al Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), notează Politico. … Un oficial austriac a declarat pentru Financial Times că baza discuțiilor este planul de a construi facilități de producție pentru vaccinurile bazate pe ARN mesager. … Cele trei țări sunt deja în negocieri cu Pfizer și Moderna cu privire la aceste fabrici. Austria a și identificat un spațiu pentru această fabrică, a spus oficialul de la Viena, indicând astfel cât de avansate sunt planurile. Cele trei țări vor discuta și despre crearea unor rezerve de vaccinuri. Slovacia a cumpărat în secret vaccinul rusesc. Polonia se uită spre China Între timp, numărul de țări care încearcă să își sporească livrările de vaccinuri cu seruri care nu au fost încă aprobate de EMA a continuat să crească. Oficialii polonezi au dezvăluit luni că președintele Andrzej Duda a discutat cu omologul său chinez Xi Jinping despre posibila achiziționare a unor doze din vaccinul Sinopharm. Slovacia, care se confruntă cu o situație dramatică, în contextul celui de-al treilea val epidemic, a anunțat și ea cumpărarea a 2 milioane de doze din vaccinul rusesc Sputnik. …
Unde s-a greșit în intervenția de la Onești. Psiholog criminalist: Se așteaptă în maniera retro să se dea ordin. Ca la Caracal Psihologul criminalist Liviu Chesnoiu a explicat care a fost greșeala care a dus la
Anomalii
VIDEOINTERVIU
Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: Prima soluție pe care i-aș propune premierului este o fabrică de vaccinuri. Am produce pentru întreaga regiune …. „Un factor complicant este că deja capacitățile de producție se ocupă de alte tipuri de vaccinuri. Dacă doresc să se mute în zona de anti-Sars-CoV2, vor trebui să oprească celelalte zone de vaccinuri, ceea ce e imposibil. S-a pus presiune pe creșterea capacităților de producție, lucru care în cele din urmă a fost imposibil, pentru că presupune o planificare cu un an – un an jumate înainte. Rezultatul a fost, previzibil, o întârziere a livrărilor. Un medicament convențional are între 10 și 40 de componente. Orice întârziere de livrare a uneia duce la un efect de domino, în care livrarea produsului finit este compromisă”, a explicat Dragoș Damian. Recent, Uniunea Europeană le-a cerut fabricilor care produc medicamente injectabile și care au capacitate de a umple fiole, să „își dea disponibilitatea pentru a umple și a eticheta fiole”, a mai spus el. În acest moment, cel mai probabil scenariu vehiculat de oamenii de știință este că vaccinul împotriva SARS-CoV2 va trebui repetat anual, precum vaccinul antigripal. Asta înseamnă că România va trebui să aloce anual bani pentru achiziționarea de vaccinuri. „Sau să pună dintr-odată în buget 20 de milioane de euro și să se suie în primul avion către Novavax și Moderna, care nu au hub-uri de producție în estul Europei, sau să meargă la Curevac și să atragă o investiție în care să fabrice vaccinuri pentru populația României, dar și pentru regiune”, a declarat Dragoș Damian…. „Probabil construcția, ridicarea unei astfel de fabrici de vaccinuri ar însemna undeva la 2-3 ani, cât înseamnă și la o fabrică convențională de medicamente. Sigur, trebuie găsită și o companie care să-ți ofere licența, pentru că nu e vorba doar de fabrica de vaccinuri în sine, de linia de producție, e vorba și de drepturile de proprietate intelectuală asupra vaccinului. Ar fi vorba despre o investiție de 30 de milioane de euro”, a estimat CEO-ul Terapia Cluj. Însă, luând în calcul că, în prezent, un vaccin anti-gripal costă între 50 și 100 de lei, investiția și-ar arăta roadele, iar România ar putea să facă exporturi în regiune. În acest moment, Ungaria este mult mai bine plasată în ceea ce privește producția de vaccinuri, având deja două capacități de producție. „Cea mai bună soluție, pe care i-aș propune-o premierului, este următoarea: alocă din banii aceștia, din fondurile europene, o sumă de bani, discută cu specialiști ce înseamnă să faci o fabrică de vaccinuri și fă o fabrică de vaccinuri. Și în anul 2024-2025, noi vom produce pentru întreaga regiune. Aceasta este soluția ideală pe termen lung”, a subliniat Dragoș Damian. Integral:
Pensii speciale: 3.000 de privilegiaţi nu au plătit nici măcar 1 leu contribuţii, dar încasează 641 milioane de lei pe an …. Potrivit calculelor „Adevărul”, aproape o treime dintre beneficiari (2.970 de pensionari din cei 9.575 de beneficiari de pensii speciale) nu îşi primesc pensiile lunare în baza propriilor contribuţii, acestea fiind plătite integral din bugetul de stat. Exceptând foştii angajaţi ai Aviaţiei Civile, toate cele cinci categorii de beneficiari ai legilor speciale au un anumit număr de pensionari care nu au plătit CAS. Astfel, dintre cei 811 diplomaţi, 65 nu au plătit con tribuţii, încasând o pensie medie de 5.783 lei din bugetul statului, adică un total de 375.895 lei/lună. Numărul foştilor parlamentari şi funcţionari din Parlament care nu au plătit deloc contributivitate este ceva mai mare, respectiv 157 de persoane (dintre cei 775 de pensionari), aceştia încasând o pensie medie de 4.810 lei, respectiv 755.170 lei pe lună plătiţi din bugetul de stat. De departe cea mai numeroasă categorie de beneficiari de pensii speciale care nu au plătit deloc contribuţii la sistemul de pensii este cea a foştilor magistraţi. 2.586 de foşti judecători şi procurori dintre cei 4.207 de foşti magistraţi nu au plătit deloc contribuţii, statul plătindu-le din taxele şi impozitele tuturor românilor câte 19.905 lei drept pensie specială, adică 51.474.330 lei în fiecare lună. Numărul foştilor grefieri şi alte categorii de personal auxiliar parchetelor şi instanţelor care încasează pensii speciale în medie de 4.798 lei fără să fi plătit CAS este de 161 de persoane, suma totală plătită acestora lunar din bugetul de stat fiind de 772.478 lei. Dintre cei 596 de foşti angajaţi ai Curţii de Conturi care beneficiază de pensii speciale, doar 1 nu a plătit CAS, pensia medie lunară plătită acestuia din bugetul de stat fiind de 8.307 lei. Cumulat, statul plăteşte, din taxele şi impozitele tuturor românilor, celor 2.970 de privilegiaţi pensii speciale de 53,38 milioane de lei pe lună, adică 640,63 milioane de lei pe an. Suma este aproape jumătate din pensiile speciale totale pe care cei 9.575 de pensionari privilegiaţi o încasează în fiecare an, respectiv 1,46 miliarde de lei. Spre comparaţie, statul plăteşte indemnizaţii sociale pentru 934.111 vârstnici care nu au plătit CAS conform legii, din care aproape 800.000 încasează în medie câte 300 lei/lună, alţi puţin peste 140.000 de foşti agricultori primind o indemnizaţie socială medie de 158 lei/lună. Integral:
Managerul Spitalului Găeşti îi răspunde lui Arafat pe tema utilizării camerelor hiberbare pentru tratarea pacienţilor cu COVID-19: Ne-a vândut castraveţi, uitând că şi noi cultivăm..…Medicul îl acuză pe Arafat, într-o postare pe Facebook, de o încercare ”sinistră şi stupidă” de inducere a opiniei publice în eroare şi comentează punctual răspunsurile date de acesta, contrazicându-l. Referitor la afirmaţiile medicului Raed Arafat potrivit cărora camerele folosesc doar aer sub presiune si nu oxigen, iar în anumite situaţii, atmosfera din barocameră poate deveni periculoasă pentru pacient, Laurenţiu Beluşică susține: ”Domnule ministru, şi atmosfera din saloanele de ATI Bals şi Piatra Neamţ a devenit periculoasă şi nu v-a păsat, şi montarea unor artificii a devenit periculoasă şi nu v-a păsat. Doresc să menţionez faptul că cele 4 camere hiperbare mobile cumpărate din bani publici de către DSU în urmă cu 4 ani şi care au fost văzute numai la defilarea de 1 decembrie deţin un sistem performant de detectare a concentraţiei de oxigen, la atingerea procentului de 22% concentraţie în oxigen pornesc automat sistemele de spălare a aerului şi astfel valoarea se menţine sub 21% concentraţie. Camerele hiperbare sunt echipate cu targă, ventilator, infuzomat şi clopot de oxigenare copii şi bolnavi comatoşi dovadă clară că domnul ministru a minţit afirmând că nu pot folosi oxigen. Teoretic, camerele cu presiune înaltă sunt de două feluri: barocamere care folosesc numai aer comprimat şi camere hiperbare care folosesc aer comprimat şi oxigen sub prersiune. Barocamerele nu cred că se mai folosesc undeva în lume, cele 4 camere mobile ale DSU fiind de înaltă performanţă şi evident camere hiperbare, deci folosesc oxigen, inclusiv la pacienţi în comă”. Medicul îi solicită lui Raed Arafat să precizeze şi cu ce medici din ţară a discutat pe tema folosirii camerelor hiperbare la tratarea pacienţilor cu COVID. Laurenţiu Beluşica dă o replică dură şi faptului că Raed Arafat a vorbit despre el numindu-l ”medicul de la Găeşti”.”Limba română, pe care ar fi trebuit să o vorbiţi la perfecţie după atâţia ani în România, are o semantică aparte. Exprimarea normală este ,,managerul de la Spitalul Orăşenesc Găeşti, dar încercarea dvs de a bagateliza alţi profesionişti este cunoscută deja”, afirmă medicul. Acesta califică drept mincinoasă declaraţia şefului DSU conform căreia ,,Camerele noastre funcţionează pe principiul creării prin aer comprimat, nu prin oxigen, oxigenul se dă doar pe mască, în secunda în care dai oxigen în cantităţi foarte mari, 10, 15, 20 de litri pe minut, atmosfera din camera hiperbară devine periculoasă”.”Declaraţia este mincinoasă deoarece camerele ISU pot administra oxigen pacienţilor din interiorul camerei hiperbare în 3 moduri: în atmosfera camerei, la masca sau intermediul măştii de tip “cupola” – pentru copii sau pacienţi de ATI, în funcţie de protocolul ales de medicul specialist raportat la diagnosticul şi antecedentele pacientului. Camerele hiperbare ale IGSU, AU ÎN DOTARE VENTILATOARE MULTIPARAMETRU CE POT FI FOLOSITE ŞI ÎN TRATAREA PACIENŢILOR COVID. Toate echipamentele medicale din interiorul camerei hiperbare sunt certificate special pentru aceste condiţii permiţînd utilizarea în deplină siguranţă în interiorul camerei indiferent de modalitatea administrării oxigenului”, este replica medicului Laurenţiu Beluşică. El se referă şi la costurile mari invocate de Raed Arafat pentru pregătirea medicilor care să utilizeze barocamerele, o sumă de aproape un sfert de milion de euro, la un curs de 2-3 săptămâni pentru 18 medici. ”IGSU a solicitat pentru instruirea medicilor “conditii speciale” în sensul că certificarea să fie efectuată de trainer specializaţi şi diplomă să fie certificată la nivel european. De asemenea a solicitat că cursul de 2-3 luni raportat la noţiunile predate să se desfăşoare în maxim 3 săptămâni, în România. Cursul urma să fie realizat de traineri ECHM- Comitetul European pentru Medicină Hiperbară şi EUBS-European Underwater and Baromedical Society, acestea find organismele de instruire şi certificare a medicilor recunoscute la nivel European”, susţine medicul Beluşică…. ,,Aceste camere nu pot fi trimise la oricine care spune ”Eu ştiu să o folosesc”, este o industrie întreagă, este o chestie foarte complexă, trebuie pregătire specifică, avem pregătiţi pompierii care le operează tehnic, trebuie să pregătim şi personalul medical , anul ăsta sper că se va face pregătirea”, a adăugat şeful DSU în
EXCLUSIV Doctorul care conduce delegația României din Slovacia: Valul trei al pandemiei stă la ușă. Riscăm iar să ajungem la un număr uriaș de cazuri grave care au nevoie de Terapie Intensivă. Nu avem o cifră reală a pandemiei în țară ….Doctorul consideră că situația reală din România nu e oferită de cifrele date publicității la raportările zilnice, iar oamenii ar trebui să privească înspre secțiile de Terapie Intensivă. Deși internările de zi au scăzut, iar în spitale sunt locuri pentru pacienții cu Covid-19, secțiile de Terapie Intensivă sunt în continuare pline. „Aici trebuie să ne uităm, la ATI. Nu avem date reale în România. Faptul că ATI-urile sunt pline arată starea de fapt. Câți pacienți au nevoie de îngrijiri medicale avansate. Ne putem aștepta și la creșterea numărului de decese, la pacienți care, din motive tehnice, din lipsă de locuri pe ATI, riscă să piardă lupta cu boala. Iar pe acele locuri libere din spitale, vor ajunge pacienți, oricum, iar dintre acei pacienți vor fi unii care vor avea nevoie de secție de Terapie Intensivă. Soluția, pentru noi, este doar vaccinarea. Nu cred că testarea este soluția, adică creșterea numărului de teste, fiindcă testarea nu vindecă. Soluția este vaccinarea și oamenii trebuie să înțeleagă acest lucru. Este mai ușor să previi, decât să tratezi. Vaccinurile au eradicat boli mortale.” Integral:
Firma lui Rares Bogdan, contracte de publicitate cu Spitalul Judetean Cluj. Emanuel Ungureanu: “Spitalele Romaniei au fost jefuite crunt in ultimii ani” Deputatul USRPLUS, Emanuel Ungureanu, a publicat duminica, 28 februarie, pe pagina sa de
INVESTIGAȚIE Unde a ajuns miliardul de euro de la UE pentru Delta Dunării. Oamenii care controlează banii Un miliard de euro a fost împărțit de o mână de oameni conectați prin relații personale, afaceri sau interese politice. Banii au fost trimiși de Bruxelles prin mecanismul Investiției Teritoriale Integrate Delta Dunării (ITI DD), cu cel mai mare buget dintre toate ITI-urile Europei. Instrumentul a fost conceput de fostul ministru Eugen Teodorovici, iar banii au fost gestionați de facto de prietenul său Horia Teodorescu, președintele Consiliului Județean Tulcea. În prezent, Teodorovici monitorizează, în cadrul Curții de Conturi, modul în care au fost împărțiți banii europeni. Teodorescu și oamenii din jurul lui au beneficiat de banii ITI DD. Compania baronului PSD a obținut fonduri pentru o unitate turistică, dar la adresa pensiunii funcționează o clinică medicală deținută de protejata sa, deputatul PSD Mirela Furtună, care în ultimii ani a agonisit o avere considerabilă. Deși mecanismul ITI DD era destinat ”cu prioritate” pentru Delta Dunării, sub 15% din proiecte au ajuns acolo. Spre exemplu, în decolmatarea lacurilor și canalelor au fost investiți mai puțini bani decât în renovarea bisericilor. Fostul ministru Eugen Teodorovici, cel care a creat mecanismul în România, recunoaște că există ”anumite blocaje și chiar abateri de la strategia ITI DD”, iar unele proiecte sunt mult întârziate. Între timp, DNA a trimis în judecată un caz de corupție: Fiul unui afacerist care l-a împrumutat pe Horia Teodorescu cu o sumă impresionantă e acuzat că s-a folosit de o co-finanțare fictivă de 2,5 milioane de euro, obținută de la un fond de investiții olandez, pentru a lua banii UE. În primă instanță a fost condamnat la 1 an și 8 luni de închisoare cu suspendare. Integral:
Cei 9 fantastici de la ASF și familiile lor. Pe cine plătește regește statul român Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) este una dintre cele mai râvnite instituții de stat, datorită salariilor impresionante pe care le oferă. Cel mai bine plătiți sunt cei 9 membri ai consiliului de conducere, toți plasați de partide și votați în Parlament. Ce aflăm din CV-urile și din declarațiile de avere ale acestora scrie Valeriu Nicolae într-un nou comentariu publicat de Libertatea. 1. Domnul Nicu Marcu, șeful ASF-ului, a terminat facultatea la 29 de ani, iar la 34 de ani era deja director economic la Romsilva, în timp ce făcea Facultatea de Drept la zi într-un oraș, doctorat în economie în alt oraș și preda și la universitate în Craiova. A terminat și Colegiul Național de Apărare, și Institutul Diplomatic Român, lucru care l-a „calificat” pentru a deveni director la Loteria Națională Română în București, conferențiar universitar la Craiova și, ironic, președinte al Consiliului Național de Integritate. În timp ce era președinte la Integritate, încasa bani din alte 5 locuri de la stat. Soția trece și ea la stat, pe o slujbă care plătea aproape triplu la finanțe, în timp ce el era mare șef, tot la finanțe (la ANAF). În 2009, domnul Nicu Marcu câștiga de la stat de aproape 4 ori mai mult decât președintele României. În 2011, în timp ce aduna de la stat deja 229.121 de lei (de 25 de ori mai mult decât majoritatea românilor), mai primea și o bursă de 48.000 de lei de la Academia Română. E logic că omul acesta din Craiova care muncea la București devine deputat USL de Bacău, în 2012, pe listele PNL, că doar ne pasă liberal de reprezentativitate. Este pus strategic și la consiliul de atestare a diplomelor, faimosul CNATDCU, care a făcut tot ce a putut să ascundă plagiatele gloriilor noastre. În perioada cea mai de glorie a lui Ponta și apoi a lui Dragnea, liberalul Nicu Marcu e promovat la Curtea de Conturi pe îngrozitor de mulți bani, devine și director peste o școală de doctorate la ASE, și vicepreședinte la CNATDCU. Domnul Nicu Marcu face cu mult, mult peste 140.000 de euro pe an ca șef al ASF. A fost pus acolo în timpul guvernării liberale, cu un mare ajutor de la PSD. Doina Dascălu, 14.000 de euro pe lună din salariu și pensie 2. Doamna Elena Doina Dascălu este prim-vicepreședinte ASF. În 1980, să termini facultatea și să fii angajată direct la Ministerul de Finanțe era o treabă care depindea, în general, de Securitate. Să ajungi șef de serviciu la nici 30 de ani în perioada cea mai dură a comunismului, fără devotament demonstrat către conducătorul mult iubit și Securitate, este excepțional. Între 1997 și 1999, fiind de partea liberală a foștilor comuniști, cariera ei explodează. Șef de serviciu la Curtea de Conturi, director general la Ministerul Finanțelor și apoi secretar general adjunct tot la minister. Slujbe lejere, căci termină doctoratul în economie în trei ani, în timp ce este și lector universitar la Oxfordul României, Spiru Haret, căci e bântuită de spiritul academic, ubicuitate și geniu. Din 2001 se schimbă regimul, așa că devine consilier parlamentar și are timp să facă și Facultatea de Drept la Spiru Haret, unde ajunge din 2007 profesor universitar. Este foarte apropiată de preacinstitul Sebastian Vlădescu, cel anchetat de DNA pentru mită de 3 milioane, pentru care va fi secretară de stat din 2005. Prima declarație de avere este din 2008. În 2008, doamna primea bani din opt locuri de muncă la stat și unul la Spiru Haret. Soțul, Romulus Dascălu, avea și el șapte locuri în consilii de administrație la societăți pe acțiuni plus două slujbe de director și una de administrator. Faptul că cei doi soți primeau bani din 15 locuri de la stat și aveau 19 slujbe în timpul guvernului liberal care venise după guvernul Năstase nu e mai nimic. …. Soții Dascălu făceau, în 2007, în jur de 13.000 de euro pe lună de la stat. În ultima declarație de avere, peste 12 ani, doamna Dascălu primește de la stat 795.415 lei pe an, adică peste 14.000 de euro pe lună. Soțul încă lucrează la firmele cele minunate. Toate firmele au datorii uriașe la stat. În penultima declarație era director general la două societăți pe acțiuni din București, foste firme de stat în domeniul CFR și construcții industriale, director și director de vânzări la alte două firme ale fraților Micula, ambele cu datorii la stat. Ironic, soția este șefă la Autoritatea de Supraveghere Financiară.Familia Socol, cariere în oglindă 3. Domnul Joseph Birtalan este cel mai probabil acolo ca răsplată a tuturor minunilor făcute de UDMR în Parlament pentru PSD, căci calificări sau experiență care să justifice poziția la ASF nu sunt, în afara faptului că a terminat Colegiul Național de Apărare. CV-ul lui constă dintr-un șir nesfârșit de sinecuri și cam atât. Cariera din timpul comunismului e cam stranie la fel cum este și un master în economie la Budapesta, pe care nu știm când l-a făcut. 4. Doamna Aura Gabriela Socol și soțul, Cristian Socol, au cariere identice. Ambii sunt vitali, atât la ASE, cât și pentru cele mai bune sinecuri din domeniul financiar și aviatic oferite de statul român. Declarațiile de avere ale celor doi soți sunt șocante. În 2013, momentul în care domnul Ponta îl aduce pe domnul Socol lângă el, familia celor doi avea economii de 144.821 de lei, două mașini, un Opel de opt ani și un Golf de patru ani, o casă în București și două terenuri. Șase ani mai târziu, ambii soți conduc Mercedesuri, au cumpărat două terenuri în intravilan și au economisit în plus 1.783.848 de lei, adică vreo 300.000 de lei pe an sau undeva pe la 5.500 de euro pe lună. E drept că au vândut unei rude Opelul la un preț cu peste 3.000 de euro peste prețul pieței. Ambii soți au lucrat toată viața la stat. Cel mai probabil, în 2020, familia Socol a câștigat cu mult peste 200.000 de euro de la statul lor cel bun. Integral:
UPDATE
EXCLUSIV Dosarul Revoluției: secretarul general al Ministerului Justiției minte cum respiră și se contrazice singur în privința activității fostului procuror Dan Voinea. Precizări-cheie din decizia CEDO Secretarul general al Ministerului Justiției, procurorul Horațiu Radu, a fost acuzat, în repetate rânduri, de către președintele Asociației 21 Decembrie Doru Mărieș, dar și de către fostul procuror militar Dan Voinea că a tergiversat procesul de la CEDO în urma căruia forul european a decis că faptele odioase de la Revoluție se încadrează la categoria crimelor contra umanității, iar astfel este imposibilă prescrierea lor. Într-o replică oferită redacției Podul.ro, fostul Agent Guvernamental al României la CEDO, Horațiu Radu, a lansat o serie de atacuri la adresa fostului procuror militar Dan Voinea, spunând că din cauza acestuia a fost tergiversat Dosarul Revoluției. “Constat cu stupoare cum va bazati acuzele nejustificate si pe sustinerile fostului procuror militar Dan Voinea care s-a pensionat in timp ce asupra lui era in curs o procedura disciplinara a Inspectiei Judiciare deoarece tergiversase chiar dosarele Revolutiei. Sesizarea fusese facuta de fostul procuror general Laura Codruta Kovesi. De altfel, din lecturarea deciziei CEDO reiese cu claritate ca Romania a fost condamnata la CEDO pentru lipsa unei anchete efective in acest dosar denumit generic al Revoluției. Or, atat acest dosar cat si alte zeci de dosare privind Revolutia din 1989 au stat in nelucrare la fostul procuror militar Dan Voinea, unele inca din anul 1991. Parte din aceste aspecte reies, inclusiv din decizia CEDO la care faceti referire. In aceste conditii, atacurile dumneavoastra bazate pe declaratiile unor persoane responsabile pentru condamnarile de la CEDO din aceste dosare mi se par rau-intentionate”, a zis secretarul general al MJ. În schimb, într-o declarație acordată Podul.ro, Dan Voinea a dezavuat afirmațiile procurorului Horațiu Radu. Dan Voinea a precizat că până în momentul în care i-a fost repartizat Dosarul Revoluției (privind crimele din perioada 14 – 30 Decembrie 1989), documentele necesare instrumentării, precum și în cazul Dosarului Mineriadei, se aflau la mai multe secții de poliție, dar și parchete locale. În urma plângerii depuse de Asociația 21 Decembrie 1989, Voinea a reluat cercetările penale în privința Dosarului Revoluției, începând din data de 7 decembrie 2004….. Voinea a spus, de altfel, că din declarațiile făcute de Horațiu Radu, Agent Guvernamental al României la CEDO pe perioada desfășurării procesului privitor la Dosarul Revoluției, reiese că acesta nici măcar nu a lecturat decizia dată de forul european în 2011. Fostul procuror militar a atras atenția că CEDO a concluzionat că perioada în care s-a lucrat efectiv la Dosarul Revoluției a fost între anii 2005 și 2007, timp în care a avut rolul de procuror de caz în această speță. În anul 2008 Voinea a fost revocat din funcția de adjunct al SPM, motiv pentru care nu a mai putut continua instrumentarea Dosarului Revoluției, din cauza deciziei 610 din 20 iunie 2007 a CCR, prin care se stabilea că dosarele în care sunt implicați militari și civili vor fi instrumentate de secțiile civile. “Eu i-aș recomanda lui Horațiu să aibă măcar bunul simț să citească hotărârea CEDO. Acolo se face o referire la activitatea depusă pentru dosarul acesta. Judecătorii de la CEDO au concluzionat că singura perioadă în care s-a lucrat în dosar a fost perioada în care am fost eu la SPM. Domnul Horațiu Radu este pe de-o parte mincinos, pe de altă parte demonstrează că nici nu l-a interesat hotărârea CEDO. Dacă ar fi citit-o n-ar fi vorbit prostii. Nu a citit nici dosarul, nici decizia CEDO și nu l-a interesat niciodată nimic despre victimele de la Revoluție”, a conchis Voinea. În cele ce urmează, vă vom prezenta o serie de fragmente din hotărârea CEDO care contrazic fără echivoc acuzațiile lansate de secretarul general al Ministerului Justiției, Horațiu Radu. Integral:
Colonelul Gheorghiță Pristanda: ”Pe onoarea mea, am vaccinat 2 milioane în cap!” Acuzații grave la adresa șefului vaccinării din România, făcute de un prefect, pe care îl vom numi Fănică, pentru a-i proteja identitatea. Se pare că Gheorghiță Pristanda ar fi tras condeiul cu dozele administrate și că numărul de vaccinați nu prea iese la calcul. Jignit, Gheorghiță ar fi enumerat dozele: ”400.000 de doze la Mapn, 800.000 de doze la MAI, 500.0000 de doze la soldați, 100.000 de doze la școlile de fete, 200.000 la școlile profesionale, 500.000 la primării, 800.000 la prefecturi, 2 milioane de vaccinați în cap, coane. Poate așa, să se fi spart 3-4 doze, or mai fi rămas pe fundul flaconului”, ar fi argumentat rapid Gheorghiță. Degeaba i s-a spus: ”Gheorghiță, le-ai mai numărat o dată pe alea și numeri prost”. Micile inadvertențe de comunicare făcute de colonelul Gheorghiță au fost puse pe seama ”fameliei mari, renumerație după buget mică. Vai de mine, coane, pe onoarea mea, 2 milioane de vaccinați în cap!” Integral: :quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/02/w56715829.jpg?w=640&ssl=1)
Definiţiile de caz pentru COVID-19 au fost actualizate / Ce înseamnă caz posibil, caz probabil, caz confirmat…. Potrivit INSP, caz posibil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice. Caz probabil este orice persoană care întruneşte criteriile clinice şi care are legătură epidemiologică cu un caz confirmat sau orice persoană care întruneşte criteriile de diagnostic imagistic. Caz confirmat este orice persoană care întruneşte criteriile de laborator. „Testarea pentru SARS-CoV-2 este obligatorie pentru toate cazurile posibile”, precizează INSP, conform Agerpres. Contactul direct este definit ca: persoană care locuieşte în aceeaşi gospodărie cu un pacient cu COVID-19; persoană care a avut contact fizic direct cu un caz (ex. strângere de mână fără igiena ulterioară a mâinilor); persoană care a avut contact direct neprotejat cu secreţii infecţioase ale unui caz (ex. în timpul tusei, atingerea unor batiste cu mâna neprotejată de mănuşă); persoană care a avut contact cu un bolnav la o distanţă mai mică de 2 m şi cu o durată de minimum 15 minute; persoană care s-a aflat în aceeaşi încăpere (ex. sala de clasă, sală de şedinţe, sală de aşteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute şi la o distanţă mai mică de 2 m; persoană din rândul personalului medico-sanitar sau altă persoană care acordă îngrijire directă unui pacient care are virus sau o persoană din rândul personalului de laborator care manipulează probe recoltate de la un pacient, fără portul corect al echipamentului de protecţie. Conform INSP, orice persoană care a purtat masca/echipamentul de protecţie corespunzător şi a respectat distanţarea fizică nu este considerată contact direct. Definiţiile de caz COVID-19 asociat asistenţei medicale (IAAM) trebuie să ţină cont de perioadele de incubaţie cunoscute la acest moment, respectiv numărul de zile până la debutul simptomelor, sau până la testul de laborator pozitiv (indiferent care este primul), după admiterea într-o unitate sanitară (în ziua 1), evaluarea sursei, prevalenţa COVID-19 în instituţie/secţie, contactul cu cazuri cunoscute din comunitate sau din unitatea medicală, precum şi orice alte date care indică în mod plauzibil sursa infecţiei. În acest sens, pot fi întâlnite următoarele situaţii:* Caz COVID-19 internat, cu sursă în comunitate: simptomele prezente la internare sau cu debut în ziua 1 sau 2 după admitere; debutul simptomelor în zilele 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere în comunitate;* Caz COVID-19 internat, cu sursă nedeterminată: debutul simptomelor în ziua 3-7 după admitere, cu informaţii insuficiente cu privire la sursa de virus pentru a-l aloca la o altă categorie;* Caz COVID-19 internat, cu sursă probabilă în spital: debutul simptomelor începând cu a 8-a -14-a zi de la internare, debutul simptomelor în ziua 3-7 şi o suspiciune puternică de transmitere a virusului prin asistenţa medicala acordată;* Caz COVID-19 internat în spital, cu sursă în spital: debutul simptomelor în ziua mai mare sau egală cu ziua a 14-a după internare. „Există şi situaţia în care apar simptome caracteristice COVID-19 care debutează într-un interval de 14 zile de la externarea dintr-o unitate sanitară (de exemplu, reinternare), situaţie în care sursa de virus poate fi comunitară sau nedeterminată. În această situaţie evaluarea finală trebuie să ţină cont de paticularităţile cazului. Integral:
Un om ferm, dar cam zdruncinat. Premierul Cîțu scumpește pâinea, dar ieftinește circul După ce a promis că este liderul unui guvern al investițiilor, prim-ministrul României a anunțat că taie 200 de milioane de la investiții. Nu e mult, dar e un început promițător. Deasupra Palatului Victoria, sediul Guvernului României, plutesc norișori albi, pufoși, simpatici și delicioși. Mai sus chiar, deasupra norișorilor, plutește Florin Cîțu, premierul, înconjurat de o grămadă de îngerași aleși pe criterii de competență. Ei sunt fie veri, frați, surori, fini sau nași ai unor fruntași ai partidului, fie au lipit afișe online în campaniile electorale ale PNL din ultimii doi ani și ceva. Premierul stă tolănit pe cel mai pufos dintre norișori și-și alege din garderobă tricourile cu trupe care urmează să-i dea pe spate fanii, în timp ce îngerașii cântă la harpă un cover după „Nothing else matters” al celor de la Metallica. E atât de plăcut acolo, e atâta candoare, atâta pace și liniște, încât realitatea se îndepărtează încet, dar sigur. Din când în când, norii sunt sparți de capul câte unui curier obraznic: „Aloo, care-i șeful pe aici, că trebuie să-i las un colet?”. „Eu, eu! Eu sunt șeful, cel mai mare șef sunt eu!”, se smulge din reverie Florin Cîțu, trimițând câte un serafim, un heruvim sau un arhanghel, cei pică la mână, să preia coletul, așa cum alți favorizați ai sorții își trimit slugile să le culeagă ochelarii de pe jos. Da, Florin Cîțu este șeful. Cel mai mare șef, aproape unicul, supremul, necontestatul. Nu, nu, ne pripim. Nu este necontestat. Iar asta îl supără, îl irită, iar uneori îl enervează de-a dreptul. Cum PNL nu poate guverna singur, că încă nu a apărut partidul acela care să-și impună guvernul, programul și obsesiile cu doar un sfert din voturile alegătorilor, Florin Cîțu are infiltrați printre îngerașii ăia și câțiva răuvoitori de la celelalte partide din coaliția de guvernare. Mai pricepuți, mai neîndemânatici, după posibilități. Iar infiltrații ăia vor să împartă puterea cu Florin Cîțu. Ceea ce, să recunoaștem, este aproape o neobrăzare, dacă, totuși, nu așa merg lucrurile într-o coaliție. Când ești suficient de slab și-ți lipsește legitimitatea pentru a forma singur un guvern, n-ai încotro și împarți funcții, bugete, influență. N-a zis nimeni că viața de partid clasat al doilea în alegeri este ușoară. S-a întâmplat ca Dan Barna, vertical ca orice om care nu trebuie să se aplece după propriii ochelari, să tulbure serenitatea premierului, anunțând public faptul că domnul Cîțu nu prea poate face remanieri de capul domniei sale, că nu poate schimba un ministru al USR-PLUS fără acordul celor din USR-PLUS. … S-au rupt norișorii pufoși sub premier, s-a întrerupt muzica îngerașilor, s-a stricat feng-shui-ul. Premierul a ieșit din starea de contemplare a propriei măreții și a redevenit omul acela ferm care trebuie să fie un prim-ministru. Nu este adevărat ce spune Barna. Este un Fake news. Românii trebuie să știe că el, numai el, premierul, face remanieri. El, el, el. Nici o coaliție, nici un parteneriat. Dacă vrea El, premierul, gata, orice ministru zboară. Ferm om. Hotărât. Păcat însă că nu-l ajută conjunctura. Căci la fel de ferm este domnul Cîțu de fiecare dată când vorbește despre buget, numindu-l „un buget al investițiilor”. Și tot așa ne spune că nu se va renunța la investițiile prevăzute în buget pentru nimic în lume. Doar că nici măcar nu fusese trimis bugetul în Parlament, că s-au și tăiat de la investiții 200 de milioane. Nu-i mult, căci cică ar fi bani, dar, să recunoaștem, este un început promițător. … Nici măcar miniștri de la PNL nu va putea Florin Cîțu să schimbe de capul lui. Închipuiți-vă, doar, că ar dori să o schimbe din funcție pe Raluca Turcan, probabil cel mai nepotrivit ministru al muncii din ultimele decenii. Nici măcar această decizie n-o va putea lua el, el însuși, fără să cadă de acord înainte cu familia doamnei. Căci odată mi ți-l tăvălește Valeriu Turcan de toți pereții Facebook-ului, așa cum a făcut și cu cei care au îndrăznit, în presă, să nu fie de acord cu teoriile doamnei. Integral:
COVID 19: De ce România trebuie să rămână prudentă încă două luni. Ce se întâmplă în alte state În timp ce SUA marchează cu doliu național de cinci zile recordul sumbru al depășirii celor 500.000 de victime făcute de Covid-19, și întreaga lume vorbește de apariția valului trei de Covid, favorizat de noile tulpine, în special cea britanică și cea africană, alte state, precum Germania și Marea Britanie, anunță relaxarea restricțiilor antipandemice. Specialiștii români spun că relaxarea este justificată în Marea Britanie, pentru că a ieșit deja din valul trei, în timp ce în Germania este riscantă orice relaxare, așa cum este și în România, unde există riscul să se ajungă la o curbă ascendentă compusă din ambele tulpini. Ei spun că e bine ca România să fie prudentă în continuare, cel puțin până trece primăvara și să mențină restricțiile existente și atrag atenția că amenințarea cea mai mare pe termen lung vine de la țările care limitează combatarea pandemiei doar la vaccinare sau, mai rău, prin vaccinarea inclusiv a persoanelor cu infecții active. Pe de altă parte, un expert american face teoria imunității de turmă despre care spune că, cel puțin în SUA, va fi posibilă până în luna aprilie a acestui an. Germania, România și alte țări din Europa riscă „val pe val” Medicul și cercetătorul
Cătălin Apostolescu: „Acest virus va rămâne printre noi 20-30 de ani” Înainte să fie numit manager interimar la Institutul Matei Balș din București, doctorul Cătălin Apostolescu a declarat despre evoluția epidemiei de COVID-19: „Ne este teamă că al treilea val va fi mai rău decât al doilea”. „Cele 2.000-3.000 de cazuri pe zi care apar ne permit să respirăm în momentul de față. Ajunsesem în situația în care cum se elibera patul, imediat venea alt pacient. Apucam să schimbăm așternutul și să ștergem mobilierul și imediat puneam alt pacient. Este momentul să profităm de acest moment de respiro, ca să încercăm să regândim strategia națională”, a afirmat Cătălin Apostolescu la Digi24. Medicul a precizat că aproximativ 15 la sută din populație a trecut prin infecția cu COVID, iar „asta ne arată că majoritatea populației care nu a trecut prin COVID”. Nouă ne este teamă că al treilea val va fi mai rău decât al doilea. Vor fi mult mai mulți pacienți, nu știm încă cum va evolua din punct de vedere clinic. Cătălin Apostolescu: „Este clar că acest virus va rămâne o foarte multă perioadă printre noi, 10 ani, 20 de ani, 30 de ani”, a mai spus doctorul de la Institutul Matei Balș. Integral:
Cum trebuie reformat sistemul de sanatate. “Nici macar in DSP-uri sau case de sanatate nu exista management profesionist”.…”.Ii cer ministrului Sanatatii sa lucreze cu celeritate la un proiect de reforma pentru intregul sistem de sanatate din Romania”, a declarat Klaus Iohannis dupa ce a prezentat condoleante familiilor indoliate. La aproape o luna de la incendiu, cadrele medicale si pacientii, de aceasta data de la Institutul Marius Nasta din Capitala, au avut emotii dupa ce au fost degajari de fum in zona modulara a spitalului. Mai multe anchete sunt in curs de derulare, din fericire, incidentul fiind unul fara victime. Intrebarea insa ramane. Cum poate fi reformat sistemul de sanatate? O noua lege a sanatatii “In programul de guvernare este scris expres ca
Eurostat: România a început anul 2021 cu una dintre cele mai ridicate inflaţii din UE Rata anuală a inflaţiei în zona euro a revenit în teritoriul pozitiv în luna ianuarie 2021, în timp ce în Uniunea Europeană a crescut semnificativ, de la 0,3% până la 1,2%, ţările membre cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei fiind, la fel ca şi la finele anului trecut, Polonia, Ungaria, Cehia şi România, arată datele publicate, marţi, de Eurostat….. În România, rata anuală a inflaţiei a crescut până la 2% în ianuarie, de la 1,8% în decembrie. Comparativ, în prima lună din 2020, rata anuală a inflaţiei în România era de 3,9%. Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei din UE au fost înregistrate, luna trecută, în Polonia (3,6%), Ungaria (2,9%), Cehia (2,2%) şi România (2%). La polul opus sunt două state membre UE unde rata anuală a inflaţiei a fost negativă: Grecia (minus 2,4%) şi Slovenia (minus 0,9%). În zona euro, cel mai semnificativ impact asupra creşterii anuale a preţurilor l-au avut serviciile, cu majorare de 0,65 puncte procentuale, urmate de preţurile la bunuri industriale (creştere de 0,37 puncte procentuale) şi preţurile la alimente, băuturi alcoolice şi ţigări (plus 0,30 puncte procentuale). În schimb, scăderea preţurilor la energie a şters 0,41 puncte procentuale din avansul inflaţiei, în luna ianuarie…..
Kelemen Hunor cere o “dezbatere rationala” privind pensiile speciale: “Noi, in 30 de ani, am construit o societate anormala” Vicepremierul
De ce s-a dus Diana Șoșoacă în Valea Jiului și cum am ajuns să spun: „Je suis miner” Minerilor de la Complexul Energetic Hunedoara le-au fost întârziate salariile și au protestat prin blocare în subteran și prin manifestații în fața conducerii. Iar apoi s-a declanșat o serie de aberații care arată împărați ecologiști și tehnocrați defilând în fundul gol. …. Șoșoacă atacă însă și subiecte care „put” pentru generația „#rezist”, minerii de exemplu. De ce? Pentru că doamna senator e un upgrade al afacerii lui Zuckerberg. După ce Facebook-ul era domeniul de manifestare politică a celor care se credeau „lumea bună”, Șoșoacă e o creatură social media din Facebook-ul trumpist, cel în care poți folosi fără grețuri live-uri pentru a culege audiență la greu. …. Șoșoacă s-a născut din lipsurile presei, din aberațiile emanate de comentatori, care par toți angajați să reprezinte mediul privat sau un soi de tehnocrație militară și securistă. Când nimeni nu mai întreabă: „Bă, de ce vrei să privatizezi sănătatea?”, doar pentru că se crede prea bine crescut, vine Șoșoacă și o face, pentru că știe măcar un lucru: că marele public și-a pierdut încrederea în presă, dar nu și-a pierdut angoasele fundamentale. … Valea Jiului, un episod din viitoarea dramă verde În timp ce lumea se indigna sau îndrăgostea de Șoșoacă, bineînțeles că subiectul era altul, mult mai complex: ce se întâmplă cu Valea Jiului, ce-a mai rămas din ea și ce va rămâne din rămășițele ei după noile planuri europene verzi? Minerii s-au închis în subteran nu doar pentru întârzierea salariilor, ci și pentru că știu ce va urma. Un lung șir de crize, lipsă de soluții, închiderea totală, lipsa de perspectivă a unor compensatorii serioase, viitor incert. Ce am văzut e debutul unei crize care nu se va încheia cu livrarea unor salarii cu întârziere, e o repetiție pentru un lung serial despre o categorie de muncitori părăsiți, abandonați de un stat român și de o Uniune Europeană fără viziune, fără empatie. Există un ecologism tâmp care spune „nu ții cu minerii dacă ești ecologist”. Minerul e relicva vechii munci, colective mari masate într-o singură companie, în orașe profilate industrial. La asta se adaugă mitologii ca în filmele lui Pintilie, cu mineri sălbatici ieșiți din caverne. E ecologismul care face defavoruri enorme ecologismului însuși. M-am săturat de activiști care blochează afaceri și propun, în schimb, cai verzi pe pereți. Adică ne dăm radicali până când trebuie să fim radicali și în favoarea oamenilor, nu doar în favoarea businessului verde înlocuitor. Ce trebuie să înțelegem e că și ecologismul e de mai multe feluri și că, în stil oportunist tradițional, politicienii și tehnicienii noștri s-au vopsit în verde eco-ultraliberal, adică doar o mică fațetă a unui curent amplu. ….
CEO-ul Terapia sustine ca a gasit solutia pentru salvarea minerilor: 5.000 de ortaci sa fie trimisi la munca in Cluj si Timis si vor fi angajati pe loc….
Marina Almășan certându-se cu șefii politici ai TVR e ca și când Elena Ceaușescu s-ar certa cu Nicolae Ceaușescu Mi-a atras atenția o știre. Marina Almășan a ajuns să se certe cu directorul Doina Gradea. Nu vă distrează cum se ceartă urșii care fac umbră de atâția ani pe banii noștri, că ploaia vine de la ruși? Mai țineți minte când Marina Almășan îi lua apărarea Vioricăi Dăncilă, certându-se cu Cristina Țopescu chiar și după moartea acesteia… Cum să fii realizator TVR, dornic de reformă și să ne propui un politician de tipul fostului prim-ministru PSD? Oare oamenii ăștia din TVR chiar trăiesc într-un stat în stat, rupți complet de realitatea și performanța audiențelor? Aș vrea să o văd pe Marina Almășan, spre exemplu, invitată la Selly. Nu îmi place Selly, dar trebuie să recunosc, l-aș prefera realizator la TVR în locul multor stânci de neclintit care îmi golesc portofelul prin taxe. …. Oare cu ce diferă decorul emisiunilor ei cu cel din recuzita televiziunii de stat a Coreei de Nord? Oare doamna Almășan și alți realizatori din TVR nu au înțeles că până și publicul rural de vârsta a treia nu se mai uită la casete VHS? Când am fost ultima dată la țară, bunica soției creștea puii de găină într-o carcasă de video, să nu-i plouă. … Ca să producă un tip de show de tip Selly, TVR ar trebui dărâmată din temelii, peste moloz turnată o șapă, asemenea reactorului de la Cernobîl, apoi reconstruită din donații, la fel ca spitalele din România, fără influență politică, iar ulterior, oamenii angajați în interviuri publice. Să vedem atunci dacă doamna Almășan sau șefa cu care se duelează public ar prinde un loc la geam. Să aștepte rezultatul, fără frică, eventual cu un ceai de mentă în față, băut pe la ora cinci. Integral:
INSP: Tulpina UK a coronavirusului circulă deja în jumătate din județele țării și există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat. Noile evidențe arată severitatea mai mare a bolii la vârstnici (GRAFICE) Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) avertizează, în primul raport privind răspândirea tulpinei UK a coronavirusului în țara noastră, că aceasta circulă deja în jumătate din județele țării și „există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat”. „Varianta SARS-CoV-2 linia genetică B.1.1.7 circulă deja în jumătate din județele țării și există o probabilitate mare de a cuprinde întreg teritoriul României în viitorul apropiat. Sunt necesare eforturi conjugate pentru realizarea secvențierilor și comunicarea rezultatelor la DSP și CNSCBT cât mai curând după finalizarea investigațiilor de laborator, în vederea realizării rapide a anchetelor epidemiologice și a instituirii măsurilor necesare față de cazuri și contacți, având în vedere transmisibilitea crescută a acestei variante și, conform ultimelor evidențe sosite dn UK, severitatea mai mare a bolii pe care o generează la vârstnici”, se arată în raportul INSP. Până în prezent, în România au fost identificate 136 de cazuri de infectare cu noua tulpină din 499 de secvențieri realizate, rata de confirmare fiind de 27,3%. Analizele au fost făcute în doar patru laboratoare: Institutul „Catancuzino”, Institutul „Matei Balș”, MedLife și Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava Cele mai multe cazuri confirmate s-au înregistrat la grupa de vârstă 45-54 ani. Marea majoritate a cazurilor (95,6%) au avut vârsta mai mare de 25 de ani. Au fost înregistrate 2 cazuri cu vârsta sub 1 an, ambii copii provenind din focare familiale de COVID-19. În urma anchetelor epidemiologice realizate, direcțiile de sănătate publică județene și a municipiului București nu au menționat nicio legătură epidemiologică identificată pentru 77 de cazuri (57%). Călătoria în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord a fost menționată pentru numai 5 cazuri (4%). 49 de cazuri (36%) au avut contact cu cazuri confirmate cu noua variantă B.1.1.7 și au fost parte componentă a unor focare familiale sau de colectivitate. ….„Proporția cea mai mare fiind a cazurilor la care nu a putut fi identificată nicio legătură epidemiologică, acest fapt denotă circulația deja intensă a variantei B.1.1.7 a SARS-CoV-2 în comunitate”, subliniază INSP. Integral:
Povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă: Cumpărate de ISU, Fundația SMURD și Mereu Aproape în primele luni ale pandemiei, unele au ajuns rapid la reparat sau au devenit inutilizabile după ce a plouat Incă un spital care tratează pacienți COVID-19 – Institutul Marius Nasta – a fost aseară la un pas de tragedie, după ce un generator al unității mobile de Terapie Intensivă din curtea spitalului s-a aprins și a scos fum, potrivit unor surse, chiar flacără, potrivit altor surse. Cei 7 pacienți tratați acolo au fost mutați rapid în clădirea spitalului și nu au fost răniți. Care este însă povestea TIR-urilor transformate în unități mobile de Terapie Intensivă care au ajuns în curțile mai multor spitale COVID din țară, inclusiv Institutul Marius Nasta? TIR-urile au fost cumpărate vara trecută de Inspectoratul pentru Situații de Urgență prin Fundația SMURD, după o campanie de strângere de fonduri în care a fost implicată și Fundația Mereu Aproape. Pentru dotarea lor s-au alocat și bani de la Guvern. Ele au ajuns în curțile câtorva spitale COVID-19 ale căror secții ATI erau pline sau aproape pline. Unele dintre ele au avut nevoie de reparații la scurt timp după ce au fost achiziționate. La Botoșani, spre exemplu, TIR-ul ATI a fost scos temporar din uz după ce a plouat pe el iar apa de ploaie s-a infiltrat în tavan, fiind nevoie ca pacienții să fie mutați. “Aceste tiruri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – inundații sau un cutremur. Ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi. Este motivul pentru care nicio țară din lumea asta nu a folosit așa ceva. Toate spitalele din lumea asta, în momentul în care au avut nevoie de paturi suplimentare, au construit spitale modulare“, a explicat pentru HotNews.ro Oana Gheorghiu, co-fondatoare a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din România. Varianta construirii de spitale modulare, mult mai sigure pentru pacienți, a fost ignorată de autorități, chiar dacă Nelu Tătaru, ministrul Sănătății la acea vreme, declara în vara anului trecut, pentru HotNews.ro, că orice spital poate obține fonduri europene pentru asta. România are, în acest moment, câteva astfel de unități mobile de Terapie Intensivă – câteva dintre ele cumpărate de Inspectoratul pentru Situații de Urgență, aflat în subordinea Departamentului pentru Situații de Urgență (condus de Raed Arafat), cu ajutorul Fundației SMURD și al Fundației Mereu Aproape, și una la Spitalul Județean Suceava, pentru care s-a organizat separat o strângere de fonduri. Nu sunt nici pe departe atât de sigure precum un spital modular de ATI, însă statul român a preferat această soluție pentru spitalele COVID-19 unde secțiile interioare de Terapie Intensivă erau deja pline sau aproape pline. Unele dintre ele s-au stricat la scurt timp după ce au ajuns în țară și au avut nevoie de reparații încă din primele luni. Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): “Aceste TIR-uri nu au capacitatea de a funcționa pe termen lung. Sunt gândite strict pentru calamități – ții pacienții acolo 2-3 zile până îi stabilizezi” TIR-urile cumpărate de IGSU sunt utile doar în caz de calamități, precum cutremure sau inundații, dar nu sunt o soluție pe termen lung, motiv pentru care toate spitalele din lume care au nevoie de locuri suplimentare construiesc spitale modulare, a explicat, pentru HotNews.ro, Oana Gheorghiu, co-fondatoare, alături de Carmen Uscatu, a Asociației Dăruiește Viață, care a construit din donații cel mai performant spital modular ATI pentru pacienți COVID din țară, în curtea Spitalului Elias din București. Asociația Dăruiește Viață construiește în acest moment un al doilea spital modular de Terapie Intensivă pentru pacienți COVID-19 la Piatra Neamț, unde secția ATI a spitalului județean a fost distrusă de incendiul din noiembrie anul trecut. “De exemplu, dacă ai o mare catastrofă undeva, tu nu ai capacitatea să muți în siguranță pacienții, și atunci duci acolo o secție de ATI din aceasta (un TIR – n. red.), în care stabilizezi pacienții, iar apoi îi muți în spital. Ele nu sunt făcute și nu au capacitatea să funcționeze pe termen lung. Ele nu pot suplini o secție de Terapie Intensivă, ci sunt niște soluții care să salveze o situație de urgență. Erau utile la Colectiv, să zicem. Pentru inundații, pentru un cutremur. Cu condiția să fie funcționale și să le asiguri alimentare cu energie electrică și cu oxigen/gaze medicale. Nu le poți duce în câmp, sau le poți duce numai pe termen scurt, dacă le pui niște generatoare în care trebuie să torni mereu motorină. Ele sunt utile pentru a ține acolo pacienții 2-3 zile, pentru a îi stabiliza. Nu pot funcționa pe termen lung din cauză că nu se încălzesc iarna, de aceea a și apărit problema la generator, care a scos fum. Spre exemplu în mașină, dacă tu ai oprit motorul, s-a oprit instantaneu. Ele nu au capacitatea să susțină simultan și căldura, și instalația de oxigen/gaze medicale și toate cele. Ori una, ori cealaltă. Și oricum, aceste TIR-uri se conectează tot la instalațiile spitalului – la gazele medicale din spital, la instalația electrică. Și nu peste tot există această posibilitate. Ca să funcționeze corect, ele ar trebui conectate la niște instalații stabile. În plus, nu există circuite, nu există loc ca medicul să se schimbe de echipament, adică medicul ăla intră în secție, ajută pacientul, dar spațiul lui unde să își tragă sufletul, să completeze hârtii, să se schimbe de acel echipament COVID unde este?”, a explicat Oana Gheorghiu pentru HotNews.ro. Integral:
Semnal de alarma. VeDem Just atrage atentia asupra lipsei de protectie pentru victimele infractiunilor Asociatia VeDem Just atrage atentia asupra lipsei unor politici adecvate si actiuni complete de protejare a victimelor infractiunilor, cu ocazia Zilei Europene a Victimelor Criminalitatii. Exista o lege
STUDIU


