Buna dimineata intr-o zi de luni, 15 martie! Codul galben este valabil în intervalul 15 martie, ora 14:00 – 17 martie, ora 20:00 și vizează ninsori și strat consistent de zăpadă la munte și în Transilvania; viscol la altitudini de peste 1500 m; ploi și ninsori abundente în Moldova; local ploi însemnate cantitativ în Oltenia, Muntenia și Dobrogea. Se vor acumula cantități de apă de peste 25…30 l/mp și, pe arii restrânse, 40…60 l/mp. Vor fi ploi (mai ales averse cu descărcări electrice, luni după-amiază, în sud-est), ce se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, luni spre marți (15/16 martie), în toată zona de munte și în Transilvania, unde stratul de zăpadă nou depus va fi consistent. In Bucuresti in intervalul 15 – 17 martie, vremea se va înrăutăți, cerul va avea înnorări, temporar va ploua și se vor acumula cantități de apă în jurul a 20 l/mp, iar în după-amiaza zilei de luni vor fi mai ales averse, posibil însoțite de descărcări electrice. Valorile maxime ale temperaturii aerului vor fi de 14…15 grade luni (15 martie), 7…8 grade marți (16 martie) și 6…7 grade miercuri (17 martie), iar valorile minime se vor situa între 2 și 5 grade.
România, imperiul lui Moș Teacă, al nomenklaturii și al apparatciki Prezentată ca fiind o mare realizare a regimului Iohannis, vaccinarea se dovedește, în realitate, cel mai mare eșec al acestui regim și dovada decisivă împotriva aerului de civilie arborat ostentativ la București. În primul rând, guvernanții nu mai prididesc să mintă pe toate posturile că România este fruntașă la vaccinare în Europa. De fapt, guvernul de la București se clasează abia pe locul 19 în Uniunea Europeană la rata de vaccinare (10,24 doze/100 de locuitori) și pe locul 23 pe continent. Să te lauzi că ești pe locul 19 din 27 chiar este o performanță. O performanță în ridicol. În al doilea rând, marele eșec al regimului Iohannis este certitudinea, la nivelul societății, că vaccinarea este dirijată de faimosul PCR (pile, cunoștințe și relații) într-o măsură mai mare decât au fost lucrurile conduse chiar și în ultimii ani ai lui Ceaușescu. Din cei peste 5 milioane de cetățeni de peste 65 de ani și cei peste 1 milion de bolnavi cronici mai tineri de 65 de ani, regimul Iohannis a ales să vaccineze cu prioritate polițiștii, militarii, jandarmii, lucrătorii din serviciile de informații, politicienii, birocrații din ministere, agenții și autorități. Plus blondele siliconate și rujații de la „reality show”-uri. Plus pupătorii-în-fund de la unitățile militare de televiziune. Persoanele cu adevărat vulnerabile au fost lăsate să moară legate de pat în spitalele groazei, rezervate cetățenilor de rând, iar ofițerii națiunii s-au pozat zâmbind când primeau ștampila propriei importanțe sociale pe bicepșii bine lucrați pe la „gym”-uri deschise numai pentru ei… Marele eșec al vaccinării împotriva Covid nu este prezența a 7.000 de intruși printre cei vaccinați, ci prezența programată a sute de mii de persoane sănătoase, tinere și robuste, preferate de regim înaintea celor vulnerabili, doar pentru că lucrează la stat și, mai ales, în instituțiile de forță”. Circul vaccinării a pornit strâmb de la început: deși ne aflăm pe timp de pace și avem instituții medicale bine plătite, operațiunea a fost încredințată armatei??!! Nu există vreo plăcere mai mare pentru potentații regimurilor care urăsc civilii pe care-i guvernează decât să dea sarcini civile armatei. Motiv pentru care nu prea mai există în Uniunea Europeană state care să facă asta. În niciun caz, la Berlin sau la Paris sau la Londra nu i-ar fi trecut nimănui prin cap așa o prostie… În fine, după ce au militarizat o operațiune eminamente civilă, membrii guvernului de la București au stabilit, în unanimitate și cu aprobarea tacită a marelui erou sanitar Vlad Voiculescu, lista de priorități și o modalitate „deplin conspirată” de a-și vaccina șoferii, amantele, bucătarii de la popotă și, în general, cercurile înalte ale puterii. Prostimea să mai aștepte, să își caute pile, să apeleze la relații sau să se angajeze la SRI, STS, SPP sau pe la ministere. Rând pe rând, persoane cu sănătatea de fier s-au pozat și filmat când se vaccinau, spre deliciul televiziunilor însărcinate cu propaganda de stat. Inclusiv Simona Halep, o milionară de 20 și ceva de ani, cu o sănătate de fier, care ar fi riscat un guturai de 3 zile dacă nu se vaccina. Nimic din recuzita regimurilor admirate de clanul Iohannis nu a lipsit din această operațiune grotescă: în București, de exemplu, poporul de bătrâni sau de bolnavi are acces (și acela lovit de damblaua de a pune oameni de 85 de ani să se programeze on-line) la 11 centre de vaccinare, în vreme ce răsfățații regimului se bucură de 37 de centre „secrete” de vaccinare. Cam cum era „cantina partidului” înainte de 1989…. Ridicolul absolut a fost atins de ministrul Moș Teacă-Bode, care se dădea de ceasul morții că inamicul (cine o fi acela? ) o să stea la adresele deconspirate de Voiculescu să pozeze agenții 007 cum se vaccinează. Parcă și văd serviciile rusești și chinezești dând iama să-i cunoască pe temuții angajați de la „doi și-un sfert”, antrenorii și partenerii clanurilor mafiote, sau pe spionii care nu mai prididesc să copieze teze de doctorat și lucrări de licență la Academia de Poliție. Autor moral al acidentului produs de Tuareg-ul ministerial pe Dealul Negru, Bode se încăpățânează să rămână în prim plan, poate doar-doar își va da cineva seama cine este autorul real al creșterii nesimțite a salariilor de la Metrorex și cine a inaugurat, în premieră europeană în anul 2020, o cale ferată simplă, neelectrificată și fără proiect de execuție, între o capitală europeană și aeroportul său. Bode și alți miniștri sau ziariști care stau instinctiv cu mâna de-a lungul unei vipuști imaginare, chiar când sunt îmbrăcați în fuste, au pierdut un bun prilej să tacă. Ar fi putut măcar să simuleze civilia sau grija față de popor în loc să-și pipăie grațios diplomele imposturii de pe la nenumăratele academii de dezinformații. Modul rușinos în care regimul Iohannis a condamnat la moarte persoanele vulnerabile, în favoarea celor oricum favorizați cu salarii de nababi, cu pensii speciale și pe pensionări la 42 de ani, arată, care este, de fapt, esența conducerii politice a țării: securistică și bazată pe armatele de activiști…. Ei, poate nu am fost prea clar: statul român cheltuie pentru poliție mai mult decât o fac state europene mult mai bogate. Luxemburg, Danemarca, Finlanda, Irlanda și Suedia alocă poliției doar jumătate din cât alocă țara noastră, Germania și Austria abia ajung să cheltuie pentru poliție mai mult de două treimi din cât cheltuim noi, iar Franța, Portugalia și Slovenia cheltuie pentru poliție cam 80% din sumele cheltuite de către statul român. Și belgienii, cehii, olandezii sau estonienii cheltuie mai cu măsură decât noi pentru poliție. Mania de a revărsa cornul abundenței pentru polițiști este o modă doar în statele estice (Ungaria, Bulgaria, Letonia) și în statele sudice (Grecia, Cipru sau Spania). Poate nu e lipsit de interes să ne uităm că cei bogați și cu economie performantă cheltuie mult peste media europeană pentru educație (statele nordice, Olanda, Austria, Germania) și mult mai puțin decât media europeană pentru poliție. În vreme ce campionii cheltuielilor pentru polițiști (Grecia, Cipru, Spania, Bulgaria, Croația sau Ungaria) nu prea se numără printre performerii economici din Uniune. Ba chiar, grecii, ciprioții și croații sunt autorii celor mai spectaculoase prăbușiri în ultimii 10 ani….. Și dacă asta ar fi totul! Iată ce mai descoperim prin statisticile europene: ne aflăm pe primul loc în Europa la banii cheltuiți pentru pompieri (30 de eurocenți la fiecare 100 de euro produși în economie, la egalitate cu bulgarii, grecii, francezii și cehii) și ne situăm pe locul al treilea pe continent în privința cheltuielilor pentru instanțele judecătorești (40 de eurocenți la fiecare 100 de euro produși în economie, la egalitate cu Germania, Letonia și Ungaria, depășiți fiind de Bulgaria, Croația și Polonia)….. Ei bine, alături de polițiști, militari, magistrați și cei din serviciile secrete, România mai excelează la ceva: la bunăstarea bugetarilor din administrație și la bunăstarea celor din companiile care domină topul pierderilor și a datoriilor la bugete. Poate nu strică să vă reamintesc faptul că, în decembrie 2020, salariul mediu brut la nivel național a fost de 5.906 lei, iar cel din administrație publică, apărare și ordine publică a fost de 8.640 lei, cu 46% mai mult decât media națională (sursa: AICI). Așa, să nu se uite cumva, din cei 110 miliarde de lei cât plătește România personalul bugetar, cam un sfert, 27 de miliarde de lei, reprezintă mult-hulitele sporuri. Ei, și dacă tot am ajuns aici, hai să mai lămurim un lucru. Țineți minte când, la începutul mandatului, Raluca Turcan tuna și fulgera împotriva ajutoarelor sociale, acordate fără o justă evaluare? (Sursa: AICI) Toate bune și frumoase, numai că, ce să vezi, după numai o lună, apare public informația că la o agenție din subordinea lui Turcan bugetul pentru sporuri a crescut de 600 de ori (de la 26.000 de lei în 2018 la 15,4 milioane de lei în 2020, an în care, cei mai mulți angajați au lucrat de acasă- sursa AICI). …. Ei, acum mă întreb și eu: cum naiba de experții ăștia de la „stat” găsesc noxele astea doar la agențiile guvernamentale și la ministere, nicidecum pe la școlile sau teatrele din același București? Oare prea-prețioasa Raluca Turcan o avea vreodată momente dubitative sau e, așa, o blondă plină de certitudini? Hai, totuși, să ne aducem aminte și faptul că nomenclatura regimului are propriile spitale și policlinici, unde nu se înghesuie cu poporul de rând, are dreptul să iasă la pensie la doar 42 de ani și poate să facă oricât de mulți generali dorește (oricum, mai mulți decât are SUA). Și că polițiștii printre cel mai bine plătiți din Europa s-au făcut de răs uitându-se cum un bătrânel de 68 de ani a ucis doi ostateci sau că polițiștii anti-corupție de la Suceava îi avertizau pe cei urmăriți, sau că polițiștii unei secții din București s-au distrat torturând doi oameni nevinovați „umflați” de pe stradă. Să ne mai aducem aminte că pompierii printre cel mai bine plătiți din Europa nu au fost capabili să aducă o scară la un incendiu la doar 500 de metri de sediul lor. Poate ne aducem aminte și de fabricile de teze de doctorat și de diplome de la academiile militarizate din București. Sau poate ne aducem aminte că spionii deplin conspirați la centrele de vaccinare au fost, de mult, ridiculizați de către micuța și inimoasa ziaristă Emilia Șercan, care i-a devoalat în splendida lor neputință intelectuală….Integral: https://spotmedia.ro
Umilite, nu crezute: experiențele femeilor în spitale și clinici din România…. Accesul la servicii medicale, un privilegiu Primul pas către îngrijirea medicală bună, accesul la servicii medicale, rămâne o problemă în România. Conform unei analize ale ONG-ului Salvați Copiii din 2018, gravidele minore și din gospodării defavorizate au dificultăți în a accesa serviciile necesare. Criteriile financiare fac ca 5 din 10 minore gravide să nu fi fost consultate de ginecolog în timpul sarcinii. Accesul la servicii medicale corespunzătoare a devenit și mai dificil în ultimul an, pe fondul pandemiei de coronavirus. Conform unui raport al Centrului Filia, mai mult de o treime din femeile de la oraș și jumătate din cele din mediul rural consideră că accesul lor la servicii medicale este îngreunat de măsurile restrictive…. Pentru a beneficia de o naștere sigură, femeile trebuie să își formeze veritabile echipe de susținători. „E nevoie de resurse financiare pentru acest lucru. Trebuie să știi ce vrei, să îți cunoști drepturile, să ai un plan de naștere bine stabilit,” declară pentru Europa Liberă nutriționista Ana Szabadszalasi, care a născut de Revelion. Irina Popescu, moașă de profesie și vice-președinte al Asociației Moașelor Independente, a observat numeroasele obstacole puse în calea femeilor care doresc să acceseze servicii medicale.“Femeia e vulnerabilă în sistem, indiferent de etnie, vârstă, sau statut financiar. Nu avem vreo categorie care nu e vulnerabilă. Am auzit povești despre ‘o mută’ – o femeie care nu avea bani să dea șpagă. Știam că femeia vorbește, mi s-a explicat că i se zice ‘mută’ pentru că nu are bani…..Minorele, femeile care fac mulți copii, și femeile cu statut socio-economic precar sunt și ele dezavantajate. E o bătaie de joc și la adresa femeilor cu statut socio-economic crescut, care sunt exploatate prin supra-investigații de mii de euro, în lipsa unui protocol național,” spune, la Europa Liberă, Irina Popescu. Femeile, invizibile pentru unii medici Femeile sunt adesea tratate cu superficialitate și fără interes de unii medici. „Proceduri legale, precum avortul înainte de 14 săptămâni, sunt refuzate fără justificare. Femeile care au cerut avort, mai ales în pandemie dar și înainte, au fost refuzate pentru că așa a vrut medicul, chiar dacă spitalele oferă serviciul acesta. Au fost ignorate,” afirmă moașa Irina Popescu. O altă problemă este faptul că femeile nu sunt informate corespunzător despre drepturile lor, despre proceduri, și despre ce înseamnă de fapt diagnosticul lor. Când acest lucru se întâmplă în jurul nașterii, pacientele care deja se află în cel mai vulnerabil moment din viața lor devin nesigure, în loc să fie susținute…..Misoginismul pătrunde adesea în spitale, creând o normă nediscutată ce afectează modul în care sunt tratate femeile. „Personalul, mai ales în maternitate, e adesea de sex feminin. Misoginismul vine și de la femei,” conform Irinei Popescu. „Eu văd sistematic, și la stat și la privat, faptul că femeile sunt subminate. Cadrele medicale au un aer de superioritate pentru că așa au învățat să funcționeze. Chiar și tinerii vin cu atitudinea că pacientul trebuie să te asculte, nu că sunt în serviciul pacientului. Trebuie să facem o schimbare de 180 de grade, să punem pacientul în centru, și să realizăm că suntem acolo pentru confortul lui și starea lui de sănătate cea mai bună. Asta va fi mai bine și pentru femei și pentru bărbați.”….În general, doctorii ignoră simptomele raportate de femei mai des decât cele raportate de bărbați, mai ales durerea. Femeile primesc, de obicei, tratament mai puțin agresiv împotriva durerilor decât bărbații. Li se spune că durerile sunt imaginare sau că se datorează problemelor psihologice. Li se spune că durerile menstruale acute sunt normale deși adesea acestea sunt simptome ale unor probleme serioase precum endometrioza. Discriminarea pe bază de gen afectează negativ calitatea tratamentelor pe care femeile le primesc pe tot globul. Integral: https://romania.europalibera.org
Mai ușor cu reforma pe scări Toată lumea vorbește de dimineața până seara despre reformele pe care trebuie să le facă Guvernul Cîțu. Eu nu sunt convins că avem de-a face cu reforme, eu cred că termenul acesta este este folosit incorect. Reforma este un proces prin care o activitate este schimbată din temelii. Se schimbă principii, se schimbă legi de funcționare ca activitatea cu pricina să înceapă să meargă, să devină funcțională, să se schimbe în bine. Urmarea unei reforme este schimbarea de mentalități la nivel național, o reformă nu umblă numai la niște procente minuscule privind vreo clasă socială sau economică. Reforma se referă la o activitate, dar are urmări în ansamblul social. Repararea tâmpeniilor din justiție stricate de Dragnea&Iordache&Toader sunt reforme? Nicidecum, sunt doar deraieri de la normal care trebuie îndreptate. Reformă a fost ce a început Monica Macovei, pentru că ce a făcut, chiar de a fost ciuntit, neîntreg și neterminat, a aliniat cumva justiția de la noi la cerințele europene…. O salarizare corectă în domeniul bugetar urmată de o reducere de personal este cumva o reformă? Nicidecum, aici avem de-a face cu eficientizarea sistemului și cu reducerea cheltuielilor. Adică vorbim de o administrare corectă a sistemului, nu de schimbarea lui din temelii, cum s-ar petrece dacă s-ar face, de exemplu, reorganizarea teritorială ca să scăpăm și noi de micimea județelor și de mulțimea baronilor locali. Dacă reforma administrativă s-ar împleti cu o lege a salarizării la nivel național, parcă aș zice că da, chestiunea asta merită titlul de reformă. Eliminarea pensiilor speciale miroase a reformă? Nicidecum, este vorba despre o reparație necesară social a unor derapaje comise de PSD. Chestiunea este mai mult una de imagine decât una care să aibă impact major asupra bugetului și este o problemă de moralitate și echitate socială decât de reformare. Depolitizarea instituțiilor statului este reformă? Nicidecum, este un proces normal și necesar care ține numai și numai de administarea resurselor statului. Că ea se poate face doar odată cu reformarea partidelor politice, da, este adevărat. Reformarea partidelor politice ar fi, scuzați pleonasmul, o reformă dar depolitizarea administrației se poate face și fără ea. Construcția de autostrăzi este reformă? Hai să fim serioși, aici este vorba de punerea la muncă a unor bugetari cărpănoși și cleptocrați și de gestionarea corectă a unor fonduri. Adicătelea tot de bună administrare e vorba. La fel ca și în problema spitalelor, pentru că trecerea lor de la minister la primării sau la consilii județene și invers nu este decât un joc al incompetenței celor ce nu le pot adminstra sau vor a le jecmăni. Atunci de ce vorbește toată lumea, de dimineața până seara de reformă și numai de reformă? Pentru ca populația să creadă că acțiunile acestea îndreptate spre mecanismul statului schimbă complet modul său de funcționare? Pentru ca ce face acum guvernul să capete o aură care să facă oamenii să creadă că PNL&comp. trudesc la un proces istoric, fundamental?…..De altfel n-am impresia că domnul Cîțu ar fi vreun mare reformist. Omul este un profesionist care n-are mari viziuni economice, sau cel puțin nu ne-a cadorisit cu așa ceva de când este premier. Integral: https://spotmedia.ro
Sporuri pentru “conditii vatamatoare” la institutiile de cultura din Iasi. Cat castiga in plus angajatii de la Opera sau Teatrul National..…In scandalul national al sporurilor, “Ziarul de Iasi” a prezentat o serie de institutii de cultura din Iasi in cadrul carora putini s-ar astepta sa existe astfel de castiguri suplimentare. In plus, aceste sporuri “pentru conditii de munca grele si vatamatoare” se adauga la niste salarii oricum mai mult decat multumitoare. Astfel, majoritatea salariatilor de la Filarmonica “Moldova” Iasi sau de la Opera Nationala Romana Iasi beneficiaza de aceste suplimentari. La Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi, aceste sporuri sunt trecute pe statul de personal drept “sporuri in afara salariului de baza”. La Opera din Iasi beneficiaza de spor pentru conditii grele si vatamatoare inclusiv contabilul sef, seful de birou, operatorii de sunet sau machiorii. Salariile din institutiile culturale de stat din intreaga tara au crescut in ultimii ani, ajungand la sume mai mult decat decente. Astfel, daca, in trecut, artistii se plangeau ca traiesc de pe o zi pe alta, in prezent, veniturile ajung sa depaseasca si 10.000 de lei in cazul unui angajat cu vechime, la care se pot adauga indemnizatiile de hrana, cea pentru titlul de doctor stiintific sau vouchere de vacanta. La Filarmonica “Modova” din Iasi beneficiaza de sporuri pentru “conditii grele/ vatamatoare” de munca de la directorul general si pana la solisti, instrumentisti, artistii lirici, si chiar si soferul institutiei, economistul, referentul sau administratorul. Singurii care nu primesc spor pentru conditii de munca sunt pompierii si paznicii. In categoria salariatilor fara acest spor sunt si gardierobierii, recuziterii si garderobierii, acestia avand si cele mai mici salarii din statul de plata. De mentionat este ca unul dintre cei doi directori adjuncti nu primeste spor pentru conditii grele de munca, dar primeste spor CFP (control financiar preventiv) de 1.158 de lei. Exemplificand, directorul general figureaza cu un salariu lunar brut de 14.038 de lei, la care se adauga 1.404 lei sporul pentru conditii de munca, 1.115 lei pentru titlul stiintific de doctor, 1.450 pe an pentru voucherele de vacanta, 4.160 de lei indemnizatia anuala de hrana, totalul salariului lunar brut fiind de 16.567 de lei. Seful de birou, cu un salariu de baza de 7.870 de lei, primeste si el 732 de lei pentru conditii grele de munca plus 1.115 lei pentru titlul de doctor, vouchere de vacanta, indemnizatie de hrana, salariul lunar brut ajungand la 9.717 lei. Cel mai bine platit solist concertist figureaza cu 15.025 de lei lunar, salariul sau de baza fiind de peste 12.000 de lei, diferenta fiind completata de sporuri…. La Opera din Iasi iau spor pentru conditii vatamatoare si machiorii, costumierii si peruchierii Daca la Filarmonica “Moldova” beneficiaza de sporuri pentru conditii grele artistii, cei despre care se spune ca le este afectat auzul din cauza muzicii, la Opera Nationala Romana din Iasi beneficiaza de acest tip de spor aproape toti angajatii, mai putin managerul, unul dintre consilieri si portarul. Adica trei persoane dintre cele 258 angajate la Opera. Soferul, casierii, consilierul juridic, economistii, plasatorii in sala, secretarul de marketing, croitorii, costumierii, operatorii de sunet sau iluministii, dar si machiorii sau peruchierii, au spor pentru conditii grele si vatamatoare. Practic, un machior cu norma intreaga incaseaza un salariu de baza de 5.143 de lei plus un spor de 771 de lei pentru conditiile de munca, nivelul de studii fiind mediu…. La Teatrul National, aceste suplimentari figureaza drept “sporuri in afara salariului de baza” Aproape toti angajatii de la Teatrul National “Vasile Alecsandri” din Iasi au “sporuri in afara salariului de baza” conform ultimului stat de plata gasit pe site-ul institutiei, din septembrie 2019. Conform documentului, doar directorul artistic adjunct, care are jumatate de norma, are doar salariu de baza, fara alte sporuri sau indemnizatie de hrana. In rest, de la sofer, magaziner, casier sau portar si pana la contabilul sef, sef de birou, consultant artistic sau actori, scenografi, sufleori sau plasatori in sala beneficiaza de aceste sporuri. Practic, contabilul sef are un salariu de 11.582 de lei, “spor in afara salariului de baza” de 1.737 de lei si o indemnizatie de hrana de 374 de lei. Un sef de birou are salariul de 6.595 de lei, spor de 989 de lei si indemnizatia de 374 de lei. Artistii sunt si ei bine platiti, cel mai mare salariu fiind de 10.328 de lei, un spor de 1.549 de lei si indemnizatia lunara de hrana de 374 de lei, la care se adauga si sporul pentru titlul de doctor, 1.040 de lei. Integral: https://ziare.com
Băieții deștepți de la Hidroelectrica (II). Cum a făcut UDMR-istul Borbely Karoly slalom cu funcții bine plătite la stat Cea mai rentabilă companie de stat plătește foarte bine. Motiv pentru care posturile de conducere, distribuite politic, sunt extrem de râvnite. …. Domnul Borbely Karoly a terminat cu greu Facultatea de Turism și Management Comercial la o universitate privată din București, care nu era acreditată. S-a angajat la scurt timp director de marketing regional la o firmă care are menționat un singur domeniu de activitate: restaurante. La 23 de ani este șeful tineretului UDMR la Hunedoara, așa că, după mai puțin de un an, la 24 de ani, devine consilierul parlamentarului Iuliu Winkler, un om serios, cu Colegiul Național de Apărare făcut în 2003, când Gabriel Oprea era om de bază la Colegiul cel minunat. În 2005, perioada primului guvern Tăriceanu, UDMR este pe cai mari, iar domnul Winkler este ministru la Comerț și vicepreședinte al Comitetului interministerial de la Eximbank. Protejatul domnului Winkler devine Președintele Agenției Naționale pentru Tineret. Pe urmele lui Winkler Iuliu Winkler ajunge în 2007 ministru al Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, dar trebuie să plece la Bruxelles, fiind ales europarlamentar. Așa că îi cedează locul domnul Borbely. Că n-are nici studii, nici experiență, nu contează. În 2006, domnul Borbely nu avea nimic, nimic, cu excepția unei datorii de 38.000 de euro. În 2007 face un pic peste 45.000 de RON net ca secretar de stat, așa că își ia 1.900 de metri pătrați de teren la țară. În 2008, 63.157 RON. În 2009 ia o pauză de un an, dar revine în 2010 ca secretar de stat la Ministerul Economiei …. Se căsătorește în 2011 cu fiica lui Ionel Gagu, om de afaceri din Buzău, patronul unei mari firme din construcții, cu un noroc senzațional la contracte cu statul. Doamna Mariana Luana Gagu și-a început și ea cariera la stat, a fost detașată pe un post incredibil de bun la Washington și i-a fost colegă de minister domnului Borbely. …. 4 iulie 2017 este o dată importantă în CV-ul domnului Borbely, pentru că este data la care este numit în consiliul de supraveghere al Hidroelectrica, cât și data la care preia funcția de director de PR la o firmă de telecomunicații la care statul deține acțiuni. …. În 2019 este numit pentru încă patru ani în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica. În același an face 406.400 RON de la stat și încă vreo 300.000 de la alte patru firme de unde încasează dividente. …. Din 2020, socrul domnului Borbely, domnul Ionel Gagu, a devenit și el șeful CA-ului de la Romexpo. Integral: https://www.libertatea.ro
EXCLUSIV Legătura indirectă dintre Ion Iliescu și 10 august. Camera Preliminară, tertip de tergiversare a dosarelor Fostul ministru al Justiției, Ana Birchall, a atras atenția miercuri, 10 martie, într-o postare pe Facebook, că nu doar clasarea Dosarului 10 august ar trebui să ne îngrijoreze sau să ne stârnească chiar o stare de revoltă, ci și tergiversarea actului de justiție care a dus la această sentință din partea Tribunalului București, tărăgănare care s-ar putea repeta oricând. Birchall a semnalat că sentința clasării Dosarului 10 august a fost dată după aproximativ 7 luni de la sesizarea Camerei Preliminare, ceea ce reprezintă o încălcare a prevederii legale potrivit căreia “durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”. În acest context, Birchall a propus chiar desființarea instituției Camerei Preliminare. Inițial, Camera Preliminară a reprezentat o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală, dar în urma unui articol din Codul de Procedură Penală redactat deficitar de Cătălin Predoiu din postura de ministru al Justiției și declarat neconstituțional de CCR în 2014, instituția în cauză a devenit o metodă de tergiversare a actului de justiție. Amintim că prin decizia CCR nr. 599 din 21 octombrie 2014 Curtea a admis excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 341 alin. (5) din Codul de Procedură Penală şi a constatat că soluţia legislativă potrivit căreia judecătorul de Cameră Preliminară se pronunţă asupra plângerii “fără participarea petentului, a procurorului şi a intimaţilor” este neconstituţională. Astfel, părțile din dosare au trebuit să se prezinte la instanță, Camera Preliminară fiind transformată într-un for unde se organizează un fel de mini-procese. “Ieri încă un dosar important pentru societatea românească, inclusiv sub aspectul încrederii românilor în justiție, îngroașă statistica unei liste destul de lungi a unei practici inadmisibile din Camera Preliminară. Practic un judecător de cameră preliminară a dat motivarea unei hotărâri, hotărâre adoptată după aproape 7 luni de zile de la sesizarea Camerei Preliminare deși legea este foarte clară în ceea ce privește termenul din Camera Preliminară. Tehnic putem constata cu lejeritate că încă un dosar este tergiversat în Camera Preliminară! Revin cu solicitarea către ministrul Justiției, Ministerul Public și CSM ca în regim de urgență să ia măsurile care se impun, inclusiv de natură legislativă, pentru a elimina tergiversarea dosarelor în Camera Preliminară, tergiversare care afectează grav actul de justiție și încrederea oamenilor în justiție. Sper ca această practică din Camera Preliminară să nu devina „noua rețetă”, noua găselniță de tergiversare a dosarelor și de prescriere a faptelor. Este inadmisibil că dosare precum „10 August”, Mineriada”, ”Revoluția”, dar și alte dosare, de corupție de exemplu, să zacă în continuare în Camera Preliminară. Dacă nu se poate respecta termenul de 60 de zile, atunci instituția Camerei Preliminare trebuie să fie eliminată din legislație! Simplu! Dacă ne uitam în legislație, în conformitate cu prevederile Codului de procedură penală, „durata procedurii în camera preliminară este de cel mult 60 de zile de la data înregistrării cauzei la instanţă”. Cu alte cuvinte, așa cum a fost inițial concepută, până la intervenția CCR, Camera Preliminară era considerată o etapă extrem de rapidă, un filtru de legalitate în procesul penal, cu scopul verificării legalității probelor din faza de urmărire penală. Termenul era de maxim 60 zile, timp în care părțile comunicau în scris cu instanța și se administrau doar înscrisuri. După intervenția CCR, speculând deficiența de redactare a articolului din Codul de Procedură Penală, această Cameră Preliminară a devenit o piatră de moară în cadrul proceselor, transformând-o într-un mini-proces, cu riscul prescrierii faptelor, având în vedere că sunt dosare în Camera Preliminară cu termene care au ajuns să depășească și 4 ani de zile. Această practică trebuie stopată urgent!”, a scris Birchall pe Facebook…. Mărieș a reliefat că în data de 13 iunie 2021 ar urma să se împlinească 4 ani de când Dosarul Mineriadei e tergiversat de Camera Preliminară, iar în aprilie 2021 2 ani de când Dosarul Revoluției are aceeași soartă. La rândul său, Doru Mărieș a propus desființarea Camerei Preliminare sau, ca alternativă, instituirea unor sancțiuni pentru magistrații care pun bețe în roate actului de justiție prin tot felul de tergiversări care sunt pe placul borfașilor și inculpaților pentru crime împotriva umanității. Președintele Asociației 21 Decembrie a evidențiat totodată pe parcursul interviului faptul că tergiversarea practicată în Camera Preliminară reprezintă atât o batjocură la adresa victimelor Revoluției și Mineriadei, dar și o gaură bugetară semnificativă. Referitor la ceea ce ar putea face actualul ministru al Justiției, Stelian Ion, dar și noua coaliție guvernamentală pentru a facilita soluționarea dosarelor istorice, Mărieș a propus înființarea unei secții speciale, precum în Polonia, de investigare a crimelor împotriva umanității, instituție care, la fel ca cea a polonezilor, ar putea cerceta faptele respective și dispune trimiterea în judecată a făptașilor. Reiterăm că Asociația 21 Decembrie 1989 a obținut în 2011 o decizie istorică la CEDO prin care faptele de la Revoluție au fost încadrate la crime împotriva umanității, ceea ce le-a adus imprescriptibilitatea. Astfel, munca procurorilor a devenit mult mai ușoară, dar, din păcate pentru victime, s-au găsit noi căi de a se tergiversa dosarele istorice, Camera Preliminară fiind una dintre ele. Integral: https://investigatoria.ro
Liberalizarea totală a pieţei de energie duce inflaţia la maximul din această criză, în februarie. Preţurile de consum au urcat cu 3,16% în februarie 2021 prin comparaţie cu februarie 2020, după ce preţurile la energie electrică au urcat cu 17% Preţurile au urcat cu un ritm anual de 3,16% în februarie 2021, arată datele publicate de Institutul Naţional de Statistică. Din coşul de consum pe baza căruia se calculează Indicele Preţurilor de Consum (IPC), cel mai mult au urcat preţurile la energie electrică: Ă17,2% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020…. Incepând cu 1 ianuarie 2021 piaţa de energie electrică a fost complet liberalizată odată cu liberalizarea preţului energiei electrice pentru cea mai mare parte dintre consumatorii casnici. Consumatorii care nu au ales o ofertă din piaţa liberă plătesc „preţul de serviciu” al furnizorului de ultimă instanţă, care este mai mare cu până la 25%. În consecinţă, din cauză că mulţi consumatori nu au încheiat contracte pe piaţa liberă a energiei, preţul la energie electrică a accelerat cu 17% an/an în februarie 2021 şi a adus inflaţia la maximul din această criză. Aşteptări de creşteri ale inflaţiei sunt, însă, peste tot în lume, în special pe partea de materii prime şi petrol. Analiştii economici spun că majorarea inflaţiei este o veste bună, mai ales pentru economiile din zona euro, principalul partener comercial al României care, ani la rând, s-au luptat cu inflaţie foarte mică sau deflaţie. Cel mai sănătos nivel al inflaţiei indicat de economişti este în jur de 2%. Chiar dacă evoluţia preţului la energie electrică a tras cel mai mult inflaţia în sus în România, majoritatea produselor şi serviciilor din coşul de consum au înregistrat creşteri în februarie. Astfel, preţul mărfurilor alimentare, care înseamnă 30,7% din coşul de consum, a urcat cu 2,7% an/an, în vreme ce preţul mărfurilor nealimentare (48,8% din coşul de consum) a crescut cu 3,8%. Indicele preţurilor de consum pentru servicii a crescut cu 2,32% în februarie 2021, prin comparaţie cu februarie 2020. Serviciile înseamnă 20,5% din coşul de consum al unui român. Din categoria produselor alimentare, preţul fasolei boabe a urcat cu 16% în februarie 2021 faţă de februarie 2020, cea mai mare creştere. Preţul uleiului a crescut cu 11% şi cel al făinii cu 7%. Integral: https://www.zf.ro
Peste 86% din ferme consumă mai mult de 50% din ce produc / Polonia produce 26% din merele din Europa, iar noi sub 5%. La carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană Vezi cele mai grave probleme din agricultura noastră …. Noi suntem o țară cu potențial agricol enorm. Suntem în top 5 la nivel european ca suprafața arabilă. Deci din perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare în top 5 la nivel european. Avem și o populație care este destul de mult localizată în zona rurală și care se ocupă de agricultură – populația ocupată în agricultură e cam 21,8% din total, însă valoarea adăugată brută a agriculturii e de numai 4 la sută. Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o ineficiență crasă în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură. În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență. Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 85 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto ocupare” , în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență. Ponderea salariaților în agricultură este semnificativ mai mică decât în alte state. Dacă ne uităm la dimensiunea fermelor, dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare. Vecinii noștri iarăși pare că au furat startul și ne-au luat o înainte. În Bulgaria, dimensiunea fermei e de 5-6 ori mai mare și au o viteză de comasare foarte mare. La noi cred că ar trebui prioritizată stimularea comasării pentru a crește eficiența. Avem multe ferme de subzistență. Avem peste 86% din ferme care consumă mai mult de 50% din ce produc (asta însemnând că aceste ferme produc mai mult pentru consumul propriu) și în același timp avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani. Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore. Dacă ne uităm la educația celor care fac agricultură sau la ponderea celor care spun că învață meserie la locul de muncă sau la cei care nu au beneficiat de un training complet și s-au bazat doar pe experienta proprie, în România avem ponderea cea mai mare. La noi, cea mai mare parte a celor care fac agricultură se bazează pe experiența dobândită la locul de muncă. Zootehnia la noi este ca și cum n-ar fi. Suntem la coada clasamentului din punct de vedere al numărului de animale/ fermă spre exemplu. Productivitatea e destul de slabă și la porumb și la cultura de grâu, deși s-au făcut progrese destul de mari în ultimii ani, dar tot suntem spre coada clasamentului. Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar noi nu am investit mai nimic la irigații. Îmi amintesc că acum câțiva ani participam la o conferință la care era prezent și ministrul Agriculturii care ne explica că s-au investit câteva zeci de milioane de euro în irigații. Păi în ritmul ăsta cred că ne trebuiau vreo 2000 de ani ca să putem să refacem sistemele de irigații…..Dacă ne uităm la cum stăm noi față de ceilalți, se văd foarte bine zonele unde avem probleme foarte mari. Spre exemplu noi avem o suprafață agricolă la nivel european care reprezintă cam 9%. Deci 9% din suprafața agricolă utilizată în spațiul european este în România. Avem 32% din ferme. E clar că numărul pe ferme este foarte mare, iar ferma de subzistență probabil că încet-încet își va diminua importanța. Producția de cereale: România produce cam 10 la sută din cerealele din Europa ceea ce e relativ bine. La cartofi stăm destul de slab, la sfeclă de zahăr nici nu existăm, importăm aproape tot. În general la legume stăm foarte prost și avem un potențial mult mai mare. La mere, uitați-vă la Polonia spre exemplu, care produce 26% din mere, iar noi doar 4,8%. La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5% iar la lapte doar 2,6%. De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială. Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte. Este trist, foarte trist ca o țară aflată în top 5 ca potențial agricol să fie importator net de produse agroalimentare de bază! Integral: https://economie.hotnews.ro
Ioan Stanomir: „Asistăm la o încercare de a epura umanitatea de ceea ce gândirii unice i se pare ca inacceptabil” …. Dacă ar fi să facem o mică socoteală aritmetică, perioada pe care am străbătut-o după 1989 este mai lungă decât perioada de viaţă a României Mari. Astfel încât se poate spune că este o durată de viaţă impresionantă, suficient de lungă pentru a ne permite să avem un efect de perspectivă, dar nu într-atât de lungă încât să ne permită să ne despărţim cu totul de trecut. Pentru că, după 1990, România a traversat perioade foarte diferite una în raport de cealaltă. Vă amintesc că, timp de mai bine de un deceniu, România s-a aflat sub influenţa directă a domnului Ion Iliescu. Iar domnul Iliescu este, cu siguranţă, nu doar unul dintre cititorii Dicţionarului politic, dar şi unul dintre autorii săi, pentru că domnia sa a participat în mod direct la elaborarea şi dezvoltarea acestei limbi de lemn a comunismului târziu. Aşadar, prezenţa domnului Ion Iliescu este un indiciu clar că despărţirea de trecut a fost lentă. V-aş da un exemplu: anul 1990 care este, din toate punctele de vedere, un triumf al ceauşismului. În primul rând, este vorba despre triumful domnului Ion Iliescu, cel care întruchipează un Ceauşescu fără Ceauşescu, un ceauşism fără Ceauşescu, un Ceauşescu bun, capabil să ofere oamenilor de bine liniştea pe care şi-o doresc. Apoi este vorba de tragedia de la Târgu Mureş şi de apariţia Serviciului Român de Informaţii şi a organizaţiei Vatra Românească. SRI a dus mai departe tradiţia „de luptă şi de jertfă” a Securităţii din vremea lui Ceauşescu, în vreme ce Vatra Românească este, din toate punctele de vedere, alături de Partidul România Mare şi de PUNR, moştenitorul direct şi nefardat al stalinismului naţional. În fine, este vorba de mineriade…. Aminteaţi de anul 1990 ca de un triumf al ceauşismului. Am putea spune că încă triumfă dacă ne raportăm la stadiul în care sunt, în Justiţie, dosarele Revoluţiei şi Mineriadei, care îi vizează pe domnul Iliescu, pe oameni ai sistemului său de putere? România trăieşte în acest paradox. Pe de o parte, preşedintele Traian Băsescu, în baza Raportului elaborat sub coordonarea profesorului Vladimir Tismăneanu, şi-a însuşit punctul de vedere că regimul comunist este ilegitim şi criminal, deci statul român a făcut acest gest de despărţire de trecut. Pe de altă parte, statul de drept şi, în particular, Justiţia română par incapabile să taie nodul gordian şi să treacă Rubiconul. Sunt elemente pe care nu le putem ignora, elemente care definesc identitatea statului nostru timp de 30 de ani, iar această identitate este, de multe ori, în directă complicitate şi directă simbioză cu trecutul comunist…. Care am văzut la ce s-a dedat în vara anului trecut, în SUA, vandalisme şi violenţe care au culminat cu decapitarea statuii lui George Washington; sunt scene care duc spre ideea unei tentative de rescriere a istoriei în termenii agreaţi, supervizaţi de „religia corectitudinii politice”. Pentru aceşti domni şi doamne – ca să mă exprim politicos – trecutul american este un trecut problematic. Este firesc să avem o perspectivă critică asupra trecutului; părinţii fondatori americani nu au reuşit să taie nodul gordian al sclaviei. Pe de altă parte, a reduce silueta impresionantă a lui George Washington la calitatea sa de proprietar de sclavi este o monstruozitate. Pentru că George Washington alături de Thomas Jefferson, James Madison şi alţii au făcut posibil pentru toţi oamenii liberi ai acestei lumi un alt viitor. Acea Constituţie pe care ei au edificat-o, acea Declaraţie de independenţă pe care au gândit-o, acea ţară pe care au născut-o au reprezentat speranţa pentru libertate a întregii umanităţi. Mi se pare un gest nu de impietate, ci de criminal dispreţ a atenta la statuia celui care a fost un exemplu extraordinar de moderaţie, de echilibru şi de clarviziune. Fără George Washington, SUA nu ar fi existat aşa cum există azi, iar cei care atentează la integritatea simbolică a lui sunt cei care atentează la principiile libertăţii…..Nu uitaţi că stânga radicală de azi descinde pe de o parte din comunism, pe de altă parte, din stânga militantă a anilor 60-70, acea stângă care a preluat din arsenalul comunist mijloacele de luptă. Să nu uităm de Brigăzile Roşii, de Armata Roşie germană, de Armata Roşie japoneză…..Ideologia stângii radicale este îndreptată împotriva pluralismului. Aceşti oameni vor pur şi simplu să-i amuţească pe cei din jur care nu gândesc ca ei şi să instituie o naraţiune dominantă, cu pretenţie de monopol. Ca şi comuniştii, sunt preocupaţi de cuvinte pentru că ei ştiu că în momentul în care au luat în stăpânire cuvintele, au luat în stăpânire realitatea. Producerea de sens este cea care permite producerea realităţii. Ei cunosc foarte bine aceste lucruri pentru că vin dintr-o şcoală de gândire care are un secol şi jumătate de istorie şi, de la Karl Marx până la Herbert Marcuse, preocuparea pentru sens, cuvinte, pentru dominaţia simbolică a fost fundamentală la marxist-lenininşti şi este fundamentală la noua stângă ….. Ca şi împotriva comunismului, există un singur antidot: spiritul critic, încercarea de a gândi cu propria minte şi încercarea de a rămâne credincios unei tradiţii occidentale a gândirii critice, a îndoielii, a lucidităţii. S-a folosit cu succes acest antidot împotriva totalitarismului fascist, a celui comunist. Atâta vreme cât noi ne amintim de 1984 al lui Orwell, înţelegem provocarea. Atâta vreme cât ne amintim de oamenii-megafon ai regimului naţional-socialist, înţelegem cu ce avem de-a face. Cei care ne asurzesc astăzi pe Facebook şi pe Twitter cu răgetele lor s-ar fi simţit foarte bine în lumea creată de Joseph Goebbels sau de Andrei Jdanov. Pentru că ei nu înţeleg pluralismul. Sunt oameni într-un fel nefericiţi. Pentru că doar oamenii nefericiţi au pretenţia de a-i face fericiţi pe alţii. Iertaţi-mi nota cehoviană, dar asta este problema. Atâta vreme cât eşti incapabil să cauţi echilibru în propria ta viaţă, cât eşti incapabil să te bucuri de lumină, de literatură, de teatru, de film, de pictură, de prietenie, de credinţă, de dragoste, te ocupi doar de lume şi de provocările ei şi vei fi un activist cu pretenţia de a-i salva pe alţii din întunericul în care se află. Integral: https://putereaacincea.ro
Iohannis, întâlnire pe pârtie cu preşedintele urşilor. Cei doi au mormăit patru ore Muncește chiar și în vacanțe! Președintele Iohannis a avut o întâlnire la cel mai înalt nivel în această dimineață pe pârtia de la Păltiniș cu omologul său, președintele tuturor urșilor din România. Cei doi au mormăit timp de 4 ore, deși întâlnirea era programată să dureze doar 30 de minute. Au fost abordate subiecte de interes național, președintele român insistând ca urșii să nu mai sperie schiorii, mai ales schiorii șefi de stat, iar președintele urșilor l-a rugat pe Iohannis să-l ajute cu moștenirea unui bârlog în Sibiu, dar și să-i arate cum se execută corect un plug. În continuare, timp de o oră președintele Iohannis a urmărit cu atenție și îngrijorare cum președintele urșilor s-a scărpinat de un brad din cauza unor mâncărimi în cur. Întâlnirea a luat sfârșit după ce Iohannis l-a decorat pe președintele urșilor, l-a numit jandarm onorific și i-a oferit un vaccin Covid la un centru de vaccinare MApN: Integral: https://www.timesnewroman.ro
Analiză. Trei probleme pe care le-a dezvăluit pandemia în societatea românească Acum un an, în 11 martie, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) declara oficial că epidemia de coronavirus este pandemie. La nivel global, numărul infecțiilor depășește acum 118 milioane, iar cel al deceselor 2,6 milioane. În România au fost confirmate peste 840 de mii de îmbolnăviri și 21.156 de morți. Dincolo însă de cifrele seci se ascund infinit de multe drame individuale și colective; pandemia a fost și este o hârtie de turnesol pentru societate în ansamblul ei. …. Ce ne-a aratat pandemia? 1. Sistemul de sănătate este complet nereformat Principala lecție a pandemiei românești este cea legată de disfuncționalitățile majore ale sistemului de sănătate, rămas din multe puncte de vedere încremenit undeva în timp. Problemă arhicunoscută, subiect de campanii electorale și de nesfârșite polemici vreme de 30 de ani, timidele reforme din sănătate nu au făcut decât să remedieze, parțial, dezastrul moștenit din perioada comunistă. Încă de la începutul pandemiei s-a văzut clar că sistemul era depășit de situație, cum s-a întâmplat, de altfel, în multe alte țări din lumea occidentală, cu diferența că la noi decalajul părea de nedepășit. – Spitalele, majoritatea vechi de zeci de ani, erau pur și simplu nepregătite, atât din punct de vedere al numărului de paturi, circuitelor (cazul de la
Cum încearcă sistemul să ne convingă că vaccinul fără profit nu e bun Scoatem din discuție derapajele antivacciniștilor. Li se acordă oricum prea multă atenție. Dacă prezinți numai clovni antibotniță, atunci bagatelizezi și problemele serioase aduse de industria vaccinurilor sau de unele măsuri guvernamentale. … Un material prea puțin gustat de media mainstream a fost publicat recent de Jacobin, o revistă americană de stânga, cât se poate de serioasă (informații pot fi găsite în engleză difuzate de presa finlandeză, dar sunt preluate prea puțin de presa vestică de largă circulație). Este despre posibilitatea – sau imposibilitatea – inovării în industria pharma în afara logicii profitului. Ideea, pe scurt, se referă la cazul finlandez al ratării impunerii unui vaccin: se putea găsi mult mai prompt un vaccin folosind surse deschise, fără grija patentelor (acele „drepturi de autor” care aduc banii marilor companii), dar absolut toți, de la guverne, la supraguverne europene, au descurajat această cale, preferând să aștepte și să investească în soluțiile „big pharma” – vaccinuri care să fie bine acoperite de licențe diverse pentru încasare unor profituri uriașe. Kalle Saksela și echipa lui de la Universitatea din Helsinki au avut încă din mai 2020 un „Linux al vaccinurilor”. Ei propuneau un „vaccin nazal”, ușor de aplicat, ușor de stocat. Linux e un sistem de operare gratis, spre deosebire de ăla pe bani, Windows, de la Microsoft; ziariștii l-au numit așa pentru că și Linux a fost ideea unui inginer finlandez. Guvernul țării lor a băgat banii în „big pharma”, a întârziat foarte mult ajutorul pentru cercetătorii conaționali. Pentru faza a treia a unui vaccin trebuie câteva zeci de milioane de euro, de exemplu, costuri mici dacă le compari cu achiziționarea vaccinului de la marile companii. Saksela și ai lui au pus cap la cap cercetările făcute publice până în acel moment și au propus o soluție cu un mare defect: ar fi putut produce doar sănătate, nu și prea mulți bani. … Vaccin fără profit? Cum au fost prezentate vaccinurile Pfizer, Moderna sau AstraZeneca? Victorii ale pieței libere, ale competiției! Cum stau lucrurile de fapt? Aceste companii folosesc bani publici la greu în partea de inovare. Moderna a primit 2,5 miliarde ajutor guvernamental, Pfizer se laudă că nu, dar BioNTech a primit jumătate de miliard fonduri publice germane. Mai mult, acești bani publici ajung numai la modelul inovației în funcție de profit. Pentru că există și inovație fără profit, una care poate ne-ar fi scos din case mai devreme. Dacă stai și vrei să inovezi în secret ca să faci bani dup-aia, pierzi timp enorm. Kalle Saksela declara că cercetarea inițială a durat o după-amiază în regim colaborativ, cu surse deschise, fără stresul patentelor, licențelor, francizelor. De aia suntem toți legați în marele internet, până la urmă asta e utilizarea superioară a faptului că suntem conectați toți, nu doar ca să punem poze cu pisici sau cu creme minune pe Insta. Și totuși preferăm să ținem în loc această inovație tehnologică. Savanții sunt și ei legați de mâini și de picioare dacă au în vedere doar „leacul”, nu și profitul. Baza era ce am învățat de la SARS 1 și MERS, a povestit Saksela pentru Jacobin, de acolo puteam accelera și noul vaccin. Ce inventaseră finlandezii era un vaccin pe aceleași principii, dar mult mai ușor de stocat și de transportat decât Pfizer. Și apocalipsa, tot pe bani Mai îngrozitor decât apocalipsa e să ai o apocalipsă fără profit
REPORTAJ | Maratoanele sorei Cristina, care ajută vârstnici singuri și izolați. „Nu există bătrân în sat care să nu aibă pe cineva plecat să lucreze afară” În Hălăucești, județul Iași, sora Cristina Reti a ajuns o emblemă a ajutorului. Zilnic, alături de echipa de la Caritas, merge la o parte din cei peste 40 de bătrâni bolnavi, pe care îi îngrijește. În lipsa ei, oamenii ar trebui să se ducă pe propriile puteri până la un spital aflat la 30-40 de kilometri distanță. Sora Cristina găsește în continuare bucurie și energie să le fie alături, deși s-a întâmplat ca oamenii de care s-a atașat să-i moară chiar în brațe.
Criticile Comisiei Europene legate de restructurarea Complexului Energetic Oltenia: România nu prezintă nicio dovadă pentru asigurarea finanțării efective a planului de restructurare Comisia Europeană critică foarte dur România pentru planul de restructurare a Complexului Energetic Oltenia, un mamut energetic cu peste 12.000 de angajați care trebuie să renunțe la cărbune, un combustibil extrem de costisitor, în favoarea energiei mai puțin poluante. Criticile sunt cuprinse într-un document privind investigația aprofundată a ajutorului de stat pe care statul român intenționează să îl acorde Complexului Energetic Oltenia. Compania riscă plata unor penalități de aproape un miliard de euro dacă planul nu este modificat într-o formă pe care Comisia să o agreeze până la finalul lunii aprilie. “În acest stadiu, Comisia are îndoieli cu privire la faptul că planul de restructurare propus are o durată corespunzătoare și ar conduce la restabilirea viabilității societății CE Oltenia la sfârșitul perioadei de restructurare, deoarece nu este evident că CE Oltenia va obține o rentabilitate suficientă și că va putea rămâne pe piață fără ajutor suplimentar“, este una dintre concluziile Comisiei….. Criticile Comisiei Europene– Comisia concluzionează că planul de restructurare prin care România intenționează să acorde aproximativ 1,3 miliarde euro societății CE Oltenia implică ajutor de stat și, prin urmare, va evalua legalitatea și compatibilitatea acestuia cu piața internă. Potrivit Comisiei, este puțin probabil ca ajutorul de restructurare să îndeplinească criteriile de compatibilitate.- În conformitate cu planul de restructurare prezentat de autoritățile române, se pare că din pretinsele contribuții proprii de 1,5 miliarde euro, cel mult 200 de milioane euro ar putea fi reale și efective. În ceea ce privește restul, România se bazează numai pe veniturile preconizate din vânzările de energie electrică pe piețele centralizate ale OPCOM în perioada 2021-2025, care nu sunt nici reale, nici efective. De exemplu, veniturile preconizate pentru 2021 se ridică la 569,2 milioane EUR, din care doar 200 de milioane EUR ar putea fi reale și efective. Cu toate acestea, nu există angajamente ferme pentru 2022, 2023, 2024 și 2025. – Durata maximă actuală a contractelor de vânzare încheiate pe piețele centralizate OPCOM este de numai 1,5 ani. Deși România a indicat că se află în desfășurare un demers de modificare a legislației sale pentru a le permite actorilor de pe piețele OPCOM să încheie contracte pe o perioadă mai lungă, compatibilitatea unor astfel de modificări cu legislația Uniunii în domeniul aprovizionării cu energie electrică nu a fost încă evaluată. În plus, România admite că este posibil ca aceste modificări să nu conducă neapărat la rezultatele dorite ale duratei crescute a contractelor de vânzare a energiei electrice încheiate pe piețele centralizate OPCOM. – De asemenea, România se bazează pe posibila încheiere a unor acorduri bilaterale de achiziție de energie electrică, care fac în prezent obiectul unor discuții cu utilizatorii mari consumatori de energie. – România se așteaptă ca astfel de contracte să genereze venituri de 150 de milioane euro pe parcursul perioadei de restructurare, după intrarea în vigoare a acelor modificări ale legislației care vor permite încheierea unor astfel de contracte…..- În această privință, România nu a explicat motivul pentru care profiturile viitoare ar trebui să fie considerate surse efective de contribuție proprie prin prisma punctului 63 din Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate, care exclude profiturile viitoare preconizate, cum ar fi fluxul de numerar. –
Băieții deștepți de la Hidroelectrica. Cum ajung oameni de partid fără experiență în domeniu la venituri de zeci de mii de euro pe an Cea mai rentabilă companie de stat plătește foarte bine. Motiv pentru care posturile de conducere, distribuite politic, sunt extrem de râvnite. Valeriu Nicolae a analizat CV-urile oamenilor promovați de partide în conducerea Hidroelectrica și a constatat că majoritatea nu au nicio legătură cu domeniul. Primul episod. Domnul Bogdan Badea este directorul general al Hidroelectrica. Mai exact, președintele Directoratului, organismul de conducere al Hidroelectrica. El a terminat Inginerie Urbană în 2002. Se angajează în Vâlcea la 24 de ani, iar la 26 este director tehnic și consilier la primărie din partea PNL. La 27 de ani vine la București pe poziția de director general al unei firme pe acțiuni. Numărul angajaților scade de cinci ori în doi ani, rulajul scade și el cu peste 1.000.000 de euro, iar profitul firmei se duce pe negativ – 101.674 de euro. Se mută la stat, unde este promovat director de strategie la Electrica SA (domeniu în care are zero experiență), căci suntem în perioada guvernului liberal Tăriceanu I Se apucă să se califice în domeniu la câteva luni după ce se angajează, căci așa funcționează meritocrația la liberali, întâi te angajezi director și apoi te califici. Opt surse de venit, toate de la stat În 2008, la 29 de ani, omul era plătit din OPT locuri, toate la stat – o sumă care, cel mai probabil, depășea cu mult 100.000 de euro și făcea și un masterat la 6 ore de București care îi justifică sinecurile de unde primește bani. …. Imediat ce Tăriceanu este iarăși pe cai mari, domnul Badea revine în poziția de secretar de stat. Va fi plătit în următorii 2 ani din ZECE locuri la stat, de unde va încasa de peste 17,6 ori mai mult decât în privat. …. Din 2017, omul este președinte al Directoratului Hidroelectrica și face de peste 36 de ori mai mulți bani decât făcea în privat. Peste 7.500 de euro pe lună. Colegul de liceu Domnul Mihai Liviu Mihalache a fost coleg de liceu la Râmnicu Vâlcea cu Bogdan Badea. Printr-o coincidență demnă de miracolele PSD/ALDE, domnul „lucrează” și el la Hidroelectrica, în consiliul de supraveghere. In 2001 termină o facultate de drept la Universitatea Ecologică. Este doi ani șomer, iar apoi devine avocat. Între 2007 și 2010 este expert parlamentar liberal, iar din 2010 din nou avocat pe cont propriu. În 2011 câștigă pe piața liberă sub 500 de euro pe lună. Din senin, domnul Mihalache ajunge expert în economie, așa că este consilierul ministrului și apoi director de cabinet al secretarului de stat de la Ministerul Economiei, care se întâmplă să fie, iarăși coincidență, Bogdan Badea. …. După tehnocrați devine imediat director general la Ministerul Economiei și face 236.800 de lei pe an sau de zece ori mai mult decât făcea în privat. În 2019 face 371.642 de lei, adică de aproape 16 ori mai mult decât făcea în privat. De la PRO TV Craiova la Spitalul de Neuropsihiatrie Domnul Cristian Vlădoianu era în octombrie 2008 managerul stației PRO TV de la Slatina și Craiova, unde lucrase timp de 11 ani. Din 2008, devine administrator la o firmă de marketing falimentară, pe care o radiază rapid. În octombrie 2011 este inspector la primăria Olguței Vasilescu, unde se ocupă de comunicare, spectacole, târguri și simpozioane. Brusc, cel mai probabil după o întâlnire cu peștișorul de aur, cariera domnului Vlădoianu ia o turnură incredibilă pentru necredincioșii în PSD și în minunile politicii. Devine, cu zero experiență, director financiar contabil la Spitalul Clinic de Neuropsihiatrie. …. După un an, se mută economist la o firmă în București, tot în domeniul medical, și după câteva luni devine manager de spital de urgență la Tg. Jiu, tot pentru un an, deși are experiență zero în domeniul spitalelor de urgență. …. Revine economist la notariatul soției, notariat care, desigur, are contracte cu primăria Olguței, căci e plină lumea de coincidențe. După doi ani devine iarăși, cu zero experiență în domeniu, șef de serviciu de investiții la Institutul Cultural Român (ICR) și apoi, rapid, director general economic tot la ICR. … După 6 luni, ajunge din nou, cu zero experiență în domeniu, director economic la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la București. … Numit de Dăncilă la Hidroelectrica După doi ani, omul simte nevoia să-și schimbe „expertiza”, așa că Guvernul Dăncilă îl numește în 2019 pentru un mandat de patru ani în Directoratul Hidroelectrica, domeniu în care, din nou, are zero experiență. …. Filiera ALDE Domnul Răzvan Ionuț Pataliu a fost director la una dintre cele trei agenții BCR din Giurgiu, unde a lucrat timp de zece ani. A reușit să devină și expert contabil în 2010, la 29 de ani. A plecat din bancă în 2013 și nu știm ce face până în 2015, când, brusc, cu zero experiență în domeniu, devine consilierul personal al președintelui Agenției Naționale pentru Protecția Mediului și apoi consilier la Agenția pentru Protecția Mediului Ilfov. … Acum este și el membru al consiliului director de la Hidroelectrica. Primește și el minimum 433.680 de lei pe an sau de 166 de ori mai mult decât în 2014. Integral:
Ticaloșia sindicatelor din energie (dar nu numai) Sindicatul este definit ca o organizație a salariaților dintr-o companie sau ramură industrială al cărei scop este apărarea intereselor profesionale, economice și sociale ale membrilor. Această organizație profesională reunește, pe bază de adeziune voluntară, pe salariații din firme sau instituții, în scopul de a-și soluționa revendicările…. A trecut revoluția și încă 30 de ani și am primit oferta sa lucrez pe un proiect la o companie de stat. Cea mai simplă formă era angajarea pe timp limitat. Prima dată când am lucrat la stat. Surpriză: și pe fluturașul actual mi se explica că am “cotizat” la sindicat. Am ridicat o spranceană și m-am dus să întreb “resursa umană” care este treaba. Mi s-a spus că asta este legea și că “nu e bine” să fac cerere ca să nu mi se mai rețină automat acești bani către sindicat deoarece sefu’ de la sindicat este unul dintre cei care mi-a semnat pe cererea de angajare după manager. Iar am ridicat o sprânceană și am cerut Contractul Colectiv de Muncă pentru a vedea ce scrie acolo. “Resursa umană” mi-a spus că este secret! Nu vi se par ciudate aceste întâmplări? De ce orice nou angajat trebuie să aibă o viză de la sindicat? Care este competența acelui șef de sindicat de a aprecia o decizie managerială de angajare? Cum poate ca cineva să-mi rețină niște bani fără acordul meu? Cum este posibil ca un document ca un contract colectiv de muncă să fie secret? … Până la urmă mi s-a spus ca pot să-l consult, dar numai în biroul compartimentului de Resurse Umane …… și am aflat ulterior: dacă nu angajat vrea ceva trebuie să existe o viză a sindicatului. Pentru orice decizie managerială trebuie sa existe o viză a sindicatului. Pentru BVC-ul propus pentru anul următor al companiei, trebuie să existe o viză a sindicatului. Acum am înțeles de ce sindicatele sunt așa de puternice. Există niște legi ticăloase prin care sindicatului i se acordă atribuții peste orice judecată de bun simț economic pentru care nu are nici o competență. Întrebând în stânga și în dreapta, am aflat că multe se decontează din aceste cotizații. … Multe care nu au nici o legatură cu activitatea sindicală. Mai mult decât atât, există și deconturi fictive, există și furturi. Nimeni nu are curajul să zică ceva deoarece sigur va avea de suferit. Evident că nefiind informații care să mă intereseze în scurta mea existență în acea companie nu le-am băgat în seamă deoarece nu mă ajutau cu nimic în realizarea proiectului pentru care eram acolo. Dar ieșirea Premierului Câțu, care vrea ca anagajaților să nu li se mai oprească din oficiu cotizația de sindicat, m-a făcut să îmi amintesc fel de fel. Ulterior am cunoscut și un lider. Nu cel mare … Un tip cu un tupeu și o impertinență greu de pus în cuvinte. A intrat în biroul unde-mi desfășuram activitatea cu pretenția de a li se da “la sindicat” (adică celor care lucrează la sediul sindicatului) măști și substanțe igienizante. Ghiulul cât un ochi de bou și unghia de la degetul mic al mâinii lasată special mai mare pentru a se scobi în urechi (sau dinți?) îl făceau să vorbească mai tare decât toți și să își întrerupă orice interlocutor…. Zilele trecute m-a scos din sărite o discutie cu un sindicalist nervos din energie care a plecat de la alăturarea acestei cotizații la sindicat cu contribuțiile la somaj și sănătate și că “ce vrea să facă Guvernul este o hoție”. Trebuie să facem diferența între contribuția fiecărei persoane la fondurile sociale și cotizația benevolă și voluntară de apartenență la o organizație, în cazul nostru, sindicatul. Ce a făcut Parlamentul dominat de PSD din anii trecuți, prin obligarea oricărui angajat de a contribui la bunăstarea șefilor de sindicat, este o mate ticăloșie. Dar parcă prin PSD au candidat la Parlament toți marii lideri de sindicat. În disputa cu stimatul sindicalist din energie am avut și un dialog în care spunea că trebuie cu orice preț,
Sergiu Klainerman: Nu există ceva numit „matematica albă” Din poziția de profesor de matematică la Princeton, am fost martor la declinul universităților și al instituțiilor de cultură odată ce acestea au îmbrățișat ideologia politică în detrimentul performanței academice. Până de curând – mai precis, până vara trecută – am crezut, în mod naiv, că disciplinele STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică, n. trad.) vor fi la adăpost în fața acestui tăvălug ideologic. M-am înșelat. Încercările de a „deconstrui” matematica, de a-i nega obiectivitatea, de a o acuza de prejudecăți rasiale și, în același timp, de a o infuza cu ideologie politică au devenit tot mai comune – probabil sunt prezente chiar și la școala primară a copiilor dumneavoastră. Acest fenomen face parte din ceea a fost numit “The Great Awokening” („Marea deșteptare”, n trad.). Așa cum alții au explicat deja cu foarte mare claritate, ideologia a fost incubată în universitate și a îndoctrinat o mulțime de minți briliante. Apoi s-a răspândit, prin intermediul adepților ei fanatici, în instituțiile noastre culturale, religioase și politice. Acum afectează și o parte din cele mai importante centre de afaceri și corporații din Statele Unite Spre deosebire de totalitarismul tradițional practicat în fostele state comuniste – de pildă, cel din România, țara în care am crescut – această variantă de totalitarism este soft. Nu își impune ideologia prin arestarea disidenților sau prin eliminarea lor fizică, ci prin practici precum ostracizarea și umilirea socială, violența de gloată, culpa prin asociere sau cenzurarea opiniilor. Când vine vorba însă de educație, cred că ideologia woke este mai periculoasă decât comunismul de modă veche….. Ideologia woke, pe de altă parte, consideră că atât știința, cât și matematica, sunt niște constructe sociale și condamnă modul în care sunt practicate – atât în cercetare, cât și în predare – susținând că acesta este o manifestare a supremației albe, a euro-centrismului și post-colonialismului. Să luăm, de exemplu, programul educațional recent numit „o cale către instruirea matematică echitabilă”.
Vaccinarea paralelă! Datele publicate de ministrul Vlad Voiculescu scot la iveală un sistem de vaccinare care ocolește platforma oficială Datele oficiale publicate de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, pe platforma oficială inaugurată pe 5 martie, scot la iveală un sistem paralel de vaccinare. Pe lângă centrele oficiale de vaccinare, accesibile în platforma națională și pe care se fac programări, mai există încă de patru ori mai multe centre care nu apar pe platformă – de la spitale, la instituții militare sau ale Ministerului Afacerilor Interne.
Doctorul Benedek Imre, acuzaţii grave în cazul morţii fratelui său la ATI Mureş: „Era legat de pat și ruga să fie dezlegat”. Spune că există video, „dar nu-l vom difuza” Apar noi mărturii despre tratamentele la care sunt supuși pacienții bolnavi de COVID în spitalele din România, după „cazul Sibiu” …. Mărturiile vin în contextul în care, pe 8 martie, un fost cadru medical de la secția ATI a Spitalului Județean Sibiu a dezvăluit că pacienții mureau cu zile, legați de paturi și sedați. Acum, doctorul Benedek Imre spune că are dovezi filmate cu fratele său care ruga să fie dezlegat, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Ulterior, Benedek Istvan a decedat. „Este real că fratele meu a fost legat de pat și este real că familia posedă un film, făcut de bolnav, în care se vede că fratele meu vorbește coerent, expune părerea și roagă să fie dezlegat. … Doctorul a continuat: „Noi acest film nu-l vom difuza, pentru că este sentimental foarte greu de acceptat. Însă este o anchetă în derulare, o anchetă penală și de aceea nici nu aș vrea să vă împărtășesc prea multe”.
Beatrice Mahler, după „cazul Sibiu”, unde un cadru medical acuza că pacienții cu COVID-19 cu insuficiență respiratorie cronică sunt sedați: „Nu e indicat așa ceva!” În urma acuzațiilor lansate de un cadru medical de la Spitalul Județean din Sibiu privind tratamentele la care erau supuși pacienții cu COVID în secția ATI, managerul Institutului Marius Nasta, Beatrice Mahler, a explicat pentru Libertatea că proceduri medicale precum imobilizarea la pat sunt uneori necesare, pentru că altfel „sunt pacienți care își fac rău”, dar acestea trebuie făcute cu mare grijă. Doctorul pneumolog respinge însă ferm soluția sedării pacienților cu insuficiențe respiratorii cronice. „La pacientul cu insuficiență respiratorie cronică este contraindicată administrarea sedativelor și aici avem o problemă și cu pacienții cronici care fac depresie, care au nevoie de terapie, pe care psihiatrul trebuie să o aleagă astfel încât să nu îi blocheze centrul respirator. Un sedativ poate să acționeze la nivelul centrului respirator, iar acesta nu mai răspunde la stimuli și nu mai declanșează inspirul”, a explicat doctorul Beatrice Mahler pentru Libertatea. În plus, „dacă îi dăm oxigen pacientului cronic cu insuficiență respiratorie, iar acesta ajunge la o concentrație normală în sânge, dar dioxidul de carbon rămâne crescut, pentru pacient riscurile sunt mai mari, deoarece prin normalizarea oxigenului dispare stimulul care activează centrul respirator, la care se asociază efectul de sedare al dioxidului de carbon”, adaugă aceasta. …. La final, Mahler a tras un semnal de alarmă, afirmând că în România nu există o școală unde să poată fi pregătite corespunzător cadrele medicale în vederea realizării acestor proceduri. „Cred că este important să avem personal pregătit în România, pentru că nu avem pregătire pentru acest asistent medical supraspecializat în ATI și avem nevoie”, a mai spus managerul de la „Marius Nasta”. Integral:
Vaccinurile anti-Covid-19, o afacere de zeci de miliarde de dolari. Cine sunt câștigătorii Vaccinurile împotriva noului coronavirus promit reîntoarcerea la o viață normală, însă acestea au creat și o piață globală de zeci de miliarde de dolari în vânzări anuale pentru companiile farmaceutice, scrie The Guardian. Între cei mai mari câștigători sunt giganții farma Pfizer și Moderna, două companii americane care cer peste 30 de dolari de persoană pentru protecția oferită de vaccinurile lor în două doze. În timp ce Moderna a fost înființată în urmă cu 11 ani, compania nu a realizat niciodată profit și avea doar 830 de angajați înainte de pandemie, Pfizer își trage rădăcinile din 1849, a făcut un profit de 9,6 miliarde de dolari anul trecut și are peste 80.000 de angajați la nivel global. Alți producători de medicamente, precum grupul suedezo-britanic AstraZeneca și cel american Johnson&Johnson au promis că vor furniza vaccinul la preț de cost, fără a înregistra profit, până când va trece pandemia. Pfizer/BioNTech Grupul Pfizer s-a aliat cu compania germană BioNTech, iar cele două au realizat primul vaccin anti-Covid autorizat în Occident. Acesta se bazează pe tehnologia ARN mesager, care include o moleculă ce determină reacția imunitară a organismului. Potrivit studiilor, are o eficiență de 95%, însă problema este că acest vaccin necesită stocarea la temperaturi de -70 de grade Celsius. Guvernele lumii au comandat circa 780 de milioane de doze, dintre care Statele Unite au dat 3,9 miliarde de dolari pentru 200 de milioane de doze, iar Uniunea Europeană a comandat 300 de milioane de doze. Vaccinul celor de la Pfizer costă 39 de dolari pentru două doze în SUA și 30 de dolari în UE. Odată cu anunțarea rezultatelor financiare, Pfizer a transmis acționarilor că va obține vânzări de 15 miliarde de dolari în acest an numai din vaccinul anti-Covid. Însă Pfizer împarte banii cu compania germană BioNTech, astfel că vânzările totale la nivel global ar putea fi duble, adică 30 de miliarde de dolari, notează jurnaliștii de la Guardian. Pfizer ar putea livra 2 miliarde de doze în acest an. Analiștii Barclays estimează vânzări de 21,5 miliarde de dolari în acest an, 8,6 miliarde anul viitor și 1,95 miliarde în 2023. Integral:
Jaf in sanatate la spitalul din Constanta: farmacia facuta cadou pe 49 de ani sefului PSD, angajari cu probleme si achizitii publice ilegale Farmacia de la parterul Spitalului Judetean din Constanta este inchiriata, pentru o perioada de 49 de ani, de firma presedintelui
Adjunctul IPJ Bacău care era la conducere pe 1 martie, când Gheorghe Moroșan a ucis doi oameni, la Onești, e acum șeful Poliției Municipiului Bacău Șefii înlocuiți de la conducerea IPJ Bacău și a Poliției din Onești, după luarea de ostatici de 5 ore sfârșită cu o dublă crimă, de 1 martie, au fost mutați în alte funcții de șefi, scrie site-ul televiziunii Digi 24. Astfel, adjunctul IPJ Bacău, Adrian Claudiu Tuluc, care era la conducerea instituției în ziua luării de ostatici, este acum comandant al Poliției Municipiului Bacău. Comisarul-șef Tuluc va reveni în funcția din care a plecat adjunct la IPJ și pe care o ocupase prin concurs. Șeful IPJ Bacău de pe 1 martie, chestorul Vasile Oprișan, a fost mutat la București și este director adjunct al Direcției de management strategic și suport informațional. Fiind chestor, nu putea să i se ofere de către conducerea Poliției un post inferior. S-a urmărit însă să nu i se dea sarcini care să aibă legătură cu siguranța cetățeanului, așa că acum se va ocupa de arhivă și de circuitul documentelor în Poliția Română. Cei doi șefi al Poliției Onești, schimbați din funcție, sunt acum în concediu medical. Când se vor reîntoarce la muncă, șeful Poliției Onești va lucra la Biroul supravegheri judiciare, iar adjunctul lui, la biroul pentru protecția animalelor. ….„Pe toate regulamentele noastre interne această înlocuire se poate face pentru o perioadă limitată în timp şi pe o structură similară”, a spus Bode. Integral:
Noi mărturii. Asistentă la Spitalul din Sibiu: “Am văzut cum se omoară oameni prin sedare. Se miza mai mult pe cei fără aparținători” Un dosar penal pentru omor a fost deschis, după ce în presă au apărut dezvăluiri despre cum sunt tratați bolnavii de COVID-19 în secția ATI a Spitalului județean din Sibiu. Doi foști asistenți medicali spun că oameni care nu puteau respira singuri ar fi fost sedați și legați de pat. De cele mai multe ori, aceștia ar fi murit. Șeful secției ATI recunoaște că pacienții sunt legați de paturi, dar spune că este o procedură reglementată, pentru binele lor. Procurorii au deschis o anchetă, iar ministrul Sănătății a trimis la Sibiu Corpul de Control. Apar noi mărturii despre felul în care erau tratați pacienții din secția ATI COVID. O fostă asistentă care a lucrat în această secție confirmă că bolnavii erau legați și sedați, chiar dacă sufereau de insuficiență respiratorie.”Am văzut cum se omoară oameni prin sedare. Mergeau seringile automate. N-am văzut să-și revină nimeni. Lăsam pacientul bine și a doua zi nu-l mai găseam. Mi se spunea că a fost agitat, l-au sedat și a făcut stop, l-au resuscitat, dar, din păcate … La toți pacienții care au fost legați și strânși n-am văzut decât mâini umflate, edeme la picioare. Se miza mai mult pe oamenii care n-aveau aparținători , fie erau plecați sau ai căror aparținători nu veneau la ușa mortuară. Aia însemna că oamenii aceia nu aveau pe nimeni, puteau să le facă orice“, spune asistenta. Aceste declarații au apărut după ce un alt fost angajat al spitalului a făcut dezvăluiri pentru site-ul
Ce arată datele publicate de Ministerul Sănătății, care au dus la verificări din partea premierului. Județele în care s-au făcut cele mai multe teste în ultima săptămână În prima săptămâna a lunii martie, în București, au fost făcute aproape 47.000 de teste PCR, arată documentul publicat pe site-ul data.gov.ro, care sunt actualizate zilnic. La polul opus, se află județul Giurgiu, care în perioada 1-7 martie, a efectuat aproximativ 1.100 de teste. … Astăzi, premierul a anunțat că, în urma publicării, „şeful Corpului de control s-a autosesizat să vadă dacă a fost respectată toată legislaţia, avizele dacă au fost date”. Întrebat de jurnaliști despre situație, Vlad Voiculescu a declarat că aceste date ar fi trebuit să fie publicate cu mult timp înainte. „Nu există date publice secrete”, a subliniat ministrul. În plus, el a precizat că „nu există niciun conflict între el şi premier”. Documentele de pe site cuprind informații despre rata de incidență din fiecare localitate, numărul de teste făcute în fiecare județ, precum și date despre vaccinare. După mai bine de un an de la izbucnirea pandemiei de COVID, Ministerul Sănătăţii a publicat joi, 4 martie, datele despre situaţia testărilor pe judeţe. Ce conțin aceste documente? 1. Date legate de evoluția pandemiei….2. Date legate de vaccinare …. Polemica a fost provocată de publicarea numărului de teste din fiecare județ. Întrebat de un jurnalist dacă a avut avizul STS și SRI pentru a publica numărul de teste în fiecare județ, Vlad Voiculescu a răspuns: „Avizele SRI, STS pentru numărul de teste? Numărul de teste trebuia publicat cu mult timp înainte. E primul lucru pe care îl așteptam”. Numărul de teste efectuat în fiecare județ a fost, de asemenea, motiv de nemulțumire și pentru primarii din Timișioara și Cluj, Dominic Fritz și Emil Boc, care au susținut că aici sunt efectuate mai multe teste, prin urmare rata de infectare este mai mare, iar astfel sunt restricții mai dure decât în alte locuri. …. Ce arată, deci, datele legate de testarea din fiecare județ? În prezent, cinci județe se află în scenariul roșu: Timiș (5,43), Ilfov (3,61), Brașov (3,23), Cluj (3,19) și Bucureşti (3,04). București, mai bine de trei ori mai multe teste decât Timiș Cele mai multe teste PCR sunt efectuate în București, care de vineri a revenit în scenariul roșu. În primele 7 zile ale lunii martie au fost făcute în total 46.883 de teste, la o populație de aproximativ 2,1 milioane de locuitori, potrivit datelor oficiale anunțate în octombrie. Cele mai multe teste au fost efectuate pe 3 martie, 8.488. În județul Timiș, au fost făcute, în aceeași perioadă, de 3,6 ori mai puține teste decât în București. Integral:
Arătați avizul, dragi tovarăși! E mai mult decât un conflict între premierul Cîțu și ministrul Voiculescu. Publicarea de către Ministerul Sănătății a datelor privind testele Covid pe județe a atins una dintre liniile de fractură din societatea noastră: informațiile care ne privesc pe toți sunt deținute de cei care și-au făcut din secretele oamenilor sursa puterii lor, legitimă sau ilegitimă. ”Să nu ne fure străinii cifrele de plan de la Oraca”. Așa ironiza poporul, pe vremuri, obsesia regimului Ceaușescu pentru păstrarea secretelor. Oraca era un combinat fictiv de pui, imaginat în schițele sale comice de scriitorul Ion Băieșu în anii ’70, pe vremea în care puii înșiși urmau să devină o ficțiune. …. După 50 de ani, peisajul instituțional și-a pierdut capacitatea de represiune, dar și simțul ridicolului. Așa se explică faptul că premierul Florin Cîțu a trimis Corpul de Control după ce Ministerul Sănătății a publicat informații publice, pe care românii ar fi trebuit să le afle din prima săptămână de pandemie. Numai că, odată cu starea de urgență, au intrat în funcțiune oamenii de la Oraca. De la început, ascunderea adevărului despre testele Covid a fost, după cum arată cu putere toate indiciile în timp ale acțiunii autorităților, soluția calmării populației. Sau a controlului, depinde cum îl definim. Adrian Streinu-Cercel ne anunța la începutul lui martie 2020 pe Antena 3 că putem face 2.000 de teste pe zi. „Capacitatea de testare este în funcțiune și este suficientă”, declara liniștitor și Nelu Tătaru, pe atunci secretar de stat. În realitate, așa cum descoperea presa pe 19 martie, surse oficiale din Ministerul Sănătății arătau că nu puteam face mai mult de 700 de teste pe zi, cifră pe care șefii pandemiei au recunoscut-o abia atunci când a fost nevoie, după multe luni, să arate ce sus au ajuns față de cât de jos plecaseră. Ceea ce e adevărat. Am ajuns la zeci de mii de teste pe zi de la câteva sute. … Ministrul Ciucă luptă pe frontul secretelor Astăzi, Nelu Tătaru susține că cifrele testelor Covid defalcate pe județe și furnizate de Ministerul Sănătății aveau nevoie de aviz. Iar întrebarea adresată în public lui Vlad Voiculescu: „Ați avut avizul SRI și STS?” sugerează, dar nu circumscrie și poate păcăli, zona deranjată de transparență, cea care l-a determinat pe premier să trimită Corpul de Control pe urmele lui Tanța și Costel. Însuși Nicolae Ciucă, ministrul apărării, susțin surse concordante, este unul dintre liderii frontului de la Oraca, puternic iritat de publicarea datelor, nu atât cele despre teste, cât despre centrele speciale de vaccinare. …. Și e interesant cum Florin Cîțu, un prim-ministru care s-a luat curajos de gât cu structurile birocratice când a fost vorba de sporurile aberante din sistemul public, s-a retras imediat când cineva i-a făcut cu ochiul. În fond, ce arată aceste informații? Bucureștiul a făcut 7.000 de teste pe zi, Timișoara aproape 2.000, Clujul peste 1.300 și că sunt toate în roșu. În timp ce județele care testează puțin, Buzău, Giurgiu, Tulcea sau Covasna, cu cel mult 200 de teste pe zi, sunt verzi. Avem multe centre de teste pentru ”speciali”, la un moment dat mai multe decât cele pentru cetățenii obișnuiți. O autoritate secretă a statului Luni seara, la TVR, Dan Barna a spus că reclamația către Guvern ar fi venit de la ”o autoritate a statului”. Dar numele e secret, nu poate fi rostit? Probabil că nu e vorba despre ASF, care și-a vaccinat și ea angajații la un centru special, pentru că în societatea în care Tanța și Costel au avansat la rang de miniștri Autoritatea de Supraveghere Financiară este obiectiv strategic, iar numărul de angajați vaccinați este trecut la secret. Dar nu e ASF, căci alții dețin secretele, exercită puterea nealeși și conduc și Comitetul de Vaccinare. Apropo de secrete și apropiindu-ne de sursa supărării, doar dacă s-ar imuniza și tancurile ar fi justificat să se neliniștească cineva că se cunoaște public numărul, oricum aproximativ, al angajaților MApN, MAI, SRI sau al altor instituții trecute pe la centrele anti-Covid. ….
Kovesi, interviu în presa italiană: Parchetul nu este pentru femei, aceasta a fost una dintre primele fraze pe care le-am auzit când am fost numită procuror Procurorul general european Laura Codruța Kovesi vorbește într-un interviu pentru
Absolventă de Drept la Cambridge: Un student exmatriculat pentru că a copiat are valori ce contravin grav corectitudinii și eticii profesionale / Cum îi poți spune unui client „scuze că ai ajuns la pușcărie din vina mea, dar unde am făcut eu facultatea se copia” Un student exmatriculat pentru că a copiat nu este interesat de domeniul Dreptului, ale cărui valori sunt tocmai corectitudinea și etica profesională, iar argumentul „toată lumea copiază” este un sofism, spune Irina Țuca, absolventă de Drept la Cambridge, una din cele mai prestigioase și respectate instituții universitare din lume. În plus, incidentul de la Facultatea de Drept a Universității din București, unde 45 de studenți au fost exmatriculați pentru fraudarea examenelor, reflectă o problemă în ceea ce privește examinarea studenților, este de părere Țuca. Cangrena fraudei din învățământul românesc vine de la faptul că accentul se pune pe cantitate, iar asta face din fraudă o tentație și mai mare, mai spune ea. Nu în ultimul rând, dacă ajung în sistemul juridic trișorii, să nu uităm că ulciorul nu merge de multe ori la apă, iar un client, chiar și fără cunoștințe juridice, își dă seama dacă al său avocat a copiat pe băncile facultății, atrage atenția absolventa de Drept de la Cambridge, într-un interviu acordat Edupedu.ro. Ca fostă studentă la Drept la Cambridge, cazul de la Facultatea de Drept a Universității din București mi se pare de neimaginat. Este foarte trist și șocant ca o facultate al cărei domeniu de studiu este dreptul, adică însăși arta justeții și a corectitudinii, să fie subiectul unui incident de fraudă. Cred că un student exmatriculat pentru că a copiat este un student care nu este interesat de domeniul pe care îl studiază, ale cărui valori contravin grav corectitudinii și eticii profesionale. Incidentul reflectă o problemă în ceea ce privește examinarea studenților. Examenul ideal este un examen la care, efectiv, nu poți copia. Studentului ar trebui să i se pună întrebări care nu își au răspuns în notițele de la curs și care îl provoacă să gândească singur. Studentului ar trebui să i se ceară să interpreteze, să analizeze, să aplice norma de drept. Nu există un test de caracter al studenților, dar admiterea la Universitatea Cambridge testează, indirect, și acest lucru. Procedeul de admitere este atât de dificil și verifică atât de minuțios felul în care gândește viitorul student, încât dacă treci probele cu brio înseamnă, automat, că nu ai trișat. Examenele din timpul studenției funcționează pe același principiu.Facultatea de la Cambridge pleacă de la premisa că abilitățile intelectuale pe care le are un student care a fost admis acolo îl conduc, în mod natural, la niște concluzii de bun simț despre etică. (…) Universitatea Cambridge îți impune un standard academic atât de ridicat și îți insuflă un respect atât de mare pentru profesori, încât a copia nu este nici măcar o opțiune. Argumentul „toată lumea copiază” este un sofism. În primul rând, nu toată lumea copiază. Este o jignire adusă studenților cinstiți să presupui că ei sunt lipsiți de integritate doar pentru că „așa e în sistemul românesc”. (…) Dacă toată lumea trece strada neregulamentar, răspunsul nu e să desființăm regulile de circulație, ci să concepem măsuri suplimentare care să întărească caracterul lor obligatoriu. Pentru argumentul „așa e în sistemul românesc” am și mai puțină toleranță. (…) Nu prea văd cum îi poți spune unui client „scuze că ai ajuns la pușcărie din vina mea, dar unde am făcut eu facultatea se copia” sau „mă scuzați că nu m-am gândit la concluziile scrise, eu în facultate doar transcriam cursul”. Buna credință și integritatea sunt valori absolute. Un student care copiază și iese șef de promoție nu este cu absolut nimic mai competent decât un student care nu copiază și termină cu media opt, ba dimpotrivă: a nu trișa, a te strădui să înveți și să înțelegi materia care ți se predă și a accepta provocarea intelectuală sunt câștiguri personale mult mai importante decât notele din catalog. Scopul facultății este nu să te convingă să iei mai mult decât colegul de la seminar, ci să te formeze că viitor jurist. (La Cambridge nici nu se afișează în mod public notele de la examen – eu nici nu știu ce note au luat colegii mei, știu doar cum am fost evaluată eu). Integral:
Acuzații grave: Pacienții cu COVID din secția de terapie intensiva a Spitalului Județean Sibiu sunt legați de paturi, sedați și intubați chiar și când nu este nevoie pentru liniștea medicilor și asistentelor Un lucrător medical de la secția de terapie intensivă a Spitalului Județean din Sibiu acuză faptul că pacienții cu COVID ar fi legați de paturi, cu răni la mâini din cauza feșelor și sedați cu Midazolam, Propofol și Fentanyl, anestezice și sedative extrem de puternice pentru a nu se mai agita. ”Pe un om cu insuficiență respiratorie dacă îl sedezi, moare. Pentru că în insuficiență respiratorie nu se dă de dormit și seara. Se face terapie. Se face oxigeno-terapie. (…) Și eu am omorât oameni, pentru că am lucrat acolo. Chiar dacă din toate puterile mele am încercat să fac totul să nu încarc acele seringi cu sedare”, povestește sub anonimat cadrul medical pentru publicația sibiană
Miliția Română, anul 2021: Sadism, corupție și obrăznicie. Plus pensii speciale Imaginea așa-zisei Poliții Române, în ultimele zece zile: un amestec de sadism, corupție la vârf, incompetență jenantă și o obrăznicie rară. Acești oameni se pensionează la 40 de ani și primesc pensii speciale mai mari decât cele ale unui medic. Fapte: – 24 februarie: polițiștii se duc la Cotroceni, ca să ceară salarii mai mari. Se îmbrâncesc cu jandarmii și aruncă cu fumigene. – 1 martie: sub nasul forțelor de poliție, un bătrân de 68 de ani ucide doi tineri pe care-i luase ostatici. Poliția a avut ore întregi la dispoziție să găsească o soluție. – 4 martie: șeful poliției poliției din Suceava, celebra direcție de informații și protecție informativă, este reținut de DNA. El proteja o rețea de polițiști care dădeau carnete auto contra șpagă, le spunea cum să nu fie prinși și, în schimb, ar fi primit zeci de mii de euro, șpagă. – 5 martie: trei polițiști de la Secția 16 de poliție din București sunt arestați, alți trei sunt puși sub control judiciar. Au răpit doi tineri care le atrăseseră atenția că nu poartă mască, i-au dus pe un câmp, i-au bătut cu cruzime și au urinat pe unul dintre ei. Între cei arestați: prim-vicepreșdintele sindicatului național al agenților de poliție! Acestea sunt faptele din doar ultimele zece zile. Dacă mergem mai mult în timp, găsim alte grozăvii. Mă uitam pe o documentare din 2015, cu șefimea înhățată de DNA în acea perioadă: şeful poliţiei rutiere din Teleorman, şeful biroului de investigaţii criminale a municipiului Brăila, adjunctul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO), adjunctul directorului Poliţiei Capitalei, comandantul poliţiei Bistriţa-Năsăud şi mai mulţi şefi de la Poliţia de Frontieră Giurgiu. Șpăgile erau ridicole: doi pui, o mămăligă, trei peşti, o sticlă de whisky, mâncare pentru câini sau 15 fripturi. Acestea sunt date din 2015, dar obiceiul a rămas: la Iași, în anul de grație 2020, șpaga polițiștilor era sub formă de pizza. La Oficiul pentru Protecția Martorului, acum câțiva ani, polițiștii furau banii celor pe care trebuiau să-i protejeze. Tot sistemul e putred și cultura furtului, a hoției, se învață din Academia de Poliție, cea mai mare fabrică de plagiatori din România. În paralel, cetățenii obișnuiți sunt complet lipsiți de protecție. Poliția nu face decât să ofere scuze și să amâne orice reformă, până când publicul uită. Cazul Caracal este exemplar: ministerul de Interne a creat diversiunea Cumpănașu, iar acesta a acoperit scandalul cu fumigene, până când nimeni n-a mai priceput nimic. În schimb, printre alte avantaje, Cumpănașu se plimba prin țară cu escorta ministerului de Interne. Situația este teribilă, fiindcă vorbim de oameni morți, uciși cu sadism, vorbim violențe îngrozitoare și de sentimentul că statul român nu vrea – nu că nu poate! – să-i protejeze pe inocenți. Cumplit este și faptul că, dacă în poliție or fi și oameni onești, aceștia sunt bine ascunși. Prea puțini sunt cei care nu protestează. Sindicatele sunt structuri pesedizate, care-i protejează pe corupți. …. În ani, am învățat să nu cred în revoluții. De obicei, se termină prost. Dar, în acest caz, este evident că structura Poliției Române trebuie demolată din temelii. Academia de Poliție – desființată. Actuala legislație, care îi protejează pe milițieni, indiferent cât de proști, incompetenți și hoți sunt, abrogată. În fruntea structurii, aduși oameni din afara sistemului după chipul și asemănarea Monicăi Macovei…. Fostul ministru de Interne pus de PNL, Marcel Vela, a fost un caraghios ridicol.Integral:
De Ziua Femeii, despre munca chinuită a femeilor de la sat, care sunt privite drept „asistate social” după zeci de ani de trudă la CAP La începutul lui martie se iau flori, mărțișoare, se vorbește despre „importanța femeii”, de zici că e o specie diferită plonjată lângă un grup de Adami gânditori. Îmi place titlul campaniei feministe de la noi cu „Mulțumim pentru flori, dar vrem respect, egalitate”. Doar cu flori și mărțișoare n-am făcut nimic, suntem o societate macho-tristă, am merita un snop de ghiocei plesniți peste ochi. …. Munca femeilor e oricum diafană, nu se vede nici îngrijirea căminului, copiilor, îngrijirea vârstnicilor. Asta nu e muncă, e „datorie” de familie!, ni se spune. Și unde e cu „morală de familie” și „datorie”, e gratis, desigur. Problema e globală, nu doar românească, iar dezbaterea e cât se poate de serioasă – de ce nu e luată în serios munca de acasă? Mai ales că, pe timp de pandemie, a devenit și muncă de birou, și educație pentru copii, și muncă de îngrijire pe care trebuia să o facă „statul cel social”. Nici pandemia n-a adus recunoașterea acestei munci făcute mai ales de femei. Ce a adus pandemia, în schimb, a fost creșterea exponențială a violenței domestice. … Avem un roman emblematic „Ion”. Aștept o scriitoare talentată să scrie o replică după Rebreanu, după 100 de ani, care să se cheme „Ioana”. Ioana ar fi țăranca ignorată, prinsă între lumi, cea care n-a beneficiat de altceva decât de hămăleală și nerecunoștință în ultima sută de ani. Amândouă bunicile mele au numele „Ioana”. O bunică Ioană mi-a murit acum mulți ani, am tot timpul în urechi râsul ei hâtru și puțin răutăcios. Era o țărancă având un IQ mult peste medie, te fărâma cu o glumă, era percepută ca fiind o femeie „rece”, dar, de fapt, era insuportabil de deșteaptă și afecțiunea ei crea dependență. …. Prima Ioană a avut 7 copii, veniți pe lume în două tranșe, înainte și după război (și după prizonierat, bunicul Vasilache fiind rămas ca multe alte mii prin lagăre de muncă sovietice, după întoarcerea armelor). Cealaltă Ioană a avut 4 copii. Amândouă au fost la CAP (Cooperativa Agricolă de Producție). Au mai avut și ceva petice de pământ de-al lor, plus ce-a mai venit după Revoluție. S-a redescoperit în anii ‘90 o etapă de „auto-iobăgie”, autoexploatare în numele pământului sfânt al familiei, de fapt, o muncă grea pentru supraviețuire într-o societate care spunea stop modernizării ruralului. Au îngrijit zeci de copii, nepoți, strănepoți, au avut grijă de părinții, socrii lor și, nu în ultimul rând, de bărbații lor. …. Un popor întreg feminin rural a muncit însă pe brânci la CAP. CAP-urile, deși primul pas spre modernizare industrială, erau mari înghițitoare de muncă brută și ieftină. Iar munca asta au făcut-o mai ales femeile. O muncă aproape ignorată. Le-a rămas un carnet de lucru și cam atât. Anii ăia de CAP, în cazul celor două Ioane munciți integral, de la facerea „colectivului” până în decembrie 89, le-au adus pensii infime. Pensia minimă (ajunsă acum la 800 de lei) a fost cheia pentru ajutorarea cât de cât reală a acestui popor feminin care a tras din greu. … O bunică Ioană nu a mai prins pensia minimă, lua echivalentul a vreo 200 de lei pe lună. Cealaltă Ioană a prins marea „revoluție” a introducerii „pensiei minime”. Adică, și dacă ai muncit 3 decenii în CAP, tot e nevoie de „ajutor” de stat ca să iei pensie minimă! Aceste femei mai sunt privite de unii dobitoci ca „asistate social”. Poate invers, statul român a fost asistatul lor social pe care l-au ținut pe linia de plutire cu muncă aproape gratis. Munca băgată sub preș Începutul de martie este „dedicat femeilor”. O peltea familist zaharisită, care ni se servește în scopuri comerciale prin presă și pe la supermarketuri de unde putem lua un buchet cu numai 9,99 lei ….. Pentru cei care strâmbă din nas când aud „feminism”, tocmai povestea Ioanelor mele arată cât de importantă ar fi o consolidare a feminismului în România. Istoria recentă a cunoscut forme simple de abuz, dar și forme complexe de vampirizare a unor pături largi de populație, mai ales feminină. Și plecatul la muncă în afară a însemnat exploatare diversificată, în funcție de gen. Zeci de mii de românce au stat închise în case cu vârstnici, plătite prost, înnebunite de câte un „șef” mai mult sau mai puțin bun care lua ajutorul de îngrijire de la statul italian, spaniol sau austriac și subînchiria apoi sarcinile către femei din Est. … Generația femeilor de la țară de peste 60 de ani este dintre cele mai ignorate. Iar cele care mai sunt în viață sunt, iată, „asistate” de statul român. Și pe munca lor s-a făcut uriașa modernizare comunistă, și pe munca lor s-au emancipat generațiile următoare urbanizate. Și, atenție!, pe munca lor au supraviețuit copiii lor plecați pe la oraș și rămași fără locuri de muncă în anii de după Revoluție. Cele care mai trăiesc nu văd decât cum munca lor s-a cam dus de râpă. Totul în jur redevine cumva primitiv, accesul la educație e mai greu decât pe vremea când maică-mea mergea cu vacile și învăța pentru liceul pedagogic. Ele au fost fața și munca nevăzute ale satului, au rămas și prizoniere unui patriarhat tradițional și prinse într-un contract de muncă fizică în contul căreia se presupunea că măcar copiii lor vor avea o soartă mai bună. Integral: 

Covid 19. Jocul testării scos la lumină. Potrivit UE, județele verzi ar fi, de fapt, în zona gri Ministerul Sănătății a publicat în premieră datele referitoare la numărul de teste făcute pe fiecare județ, lucru cerut de mai mult timp de medici, specialiști în sănătate publică și presă. Din aceste informații se vede diferența mare de testare între județe și corelația dintre numărul de teste și rata de infectare din fiecare județ. În funcție de incidența la mia de locuitori se intră în scenariul roșu sau verde și iau măsurile restrictive la nivel local. ”Se premiează repetenții și se penalizează premianții”, spune medicul și cercetătorul Octavian Jurma pentru Europa Liberă. ”Noi ne bazăm doar pe vaccinare, dar aceasta nu va rezolva problema înainte de finalul verii, iar pînă atunci ne vom confrunta cu al treilea val care vine cu un cocktail de tulpini”, atrage atenția medicul. Așa cum a arătat Europa Liberă de mai mult timp, în urma unor discuții cu experți,
Tichetele pentru elevii săraci – o poveste de adormit copiii. Statul nu știe câți sărmani sunt în școlile din România Guvernul liberal și-a asumat astă-vară că va ajuta preșcolarii și școlari din mediile defavorizate cu tichete sociale de 500 de lei, necesare pentru școală. Măsura socială a rămas pe hârtie după ce statul român a aflat că fondurile alocate inițial nu sunt suficiente pentru a ajuta toți elevii eligibili. Așa că a ales să nu mai ajute pe niciunul.- Aproape jumătate de milion de preșcolari și școlari din România ar fi trebuit să beneficieze încă de anul trecut de acel voucher, în valoare de 500 de lei. – Cadrul legal a fost stabilit în august, prin OUG 133/2020, când Guvernul Orban stabilea că se impune „în regim de urgență” ca elevii din mediile defavorizate să fie ajutați să învețe carte. „Statul trebuie să asigure în mod nediscriminatoriu accesul la învățătură”, se arată în acel OUG, care trebuia pus în aplicare înainte de a începe școala – La șapte luni de la adoptarea OUG 133/2020, elevii sărmani încă mai așteaptă tichetele, deși mai sunt câteva luni și se termină anul școlar – Responsabil de proiect este Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, care arată într-un răspuns pentru Europa Liberă că fondurile alocate inițial nu au fost suficiente pentru a-i ajuta pe toți elevii sărmani care îndeplinesc criteriile, așa că a fost nevoie să caute fonduri suplimentare….„Ne-a îngenunchiat pandemia. Ni s-au promis aceste tichete, ni s-au promis tablete pentru copii, dar până la urmă nu am primit decât rechizitele care se dau la început de an”, spune Petronela Mazgă. Pentru ea și soțul ei – instalator de profesie – educația copiilor e literă de lege. Familia e formată din șapte copiii, dintre care cinci încă la școală. Cei mari, ambii majori, au terminat liceul și își caută acum un rost în viață. Ionuț (22 de ani), l-a găsit în Danemarca și le spune părinților de câte ori are ocazia că nu mai vrea să se întoarcă în România….Femeia știe pe de rost toate mediile cu care copiii săi au încheiat primul semestru, chiar dacă mărturisește că nu e foarte mulțumită de modul în care s-a desfășurat școala online. Cea mai bună la învățătură a fost Roxana (15 ani), care învață la Liceul Economic din Iași și care a terminat semestrul cu 9,27, însă și frații și surorile ei mai mici se pot lăuda cu medii peste 8…..Centralizarea elevilor care ar fi trebuit să beneficieze de ajutor a fost realizată de fiecare prefectură în parte. „Autoritățile publice locale identifică, întocmesc și își asumă listele cu destinatarii finali, cu evidențierea separată a acestora, respectiv actualizează lunar și își asumă aceste liste”, ne-a explicat Ovidiu Mihăiuc, din cadrul Prefecturii Iași. După ce a tras linie, în toamna anului trecut, Guvernul și-a dat seama că nu-și poate onora promisiunea…..Gabriela Paleru, advocacy director la World Vision România, pune și ea punctul pe i. „Abandonul școlar și riscul de abandon școlar în special în mediul rural este crescut. Copiilor le lipsesc mijloace materiale care să îi ajute să ajungă la școală, să obțină o performanță școlară, să reaușescă, întorși acasă, să își facă temele. Aceste tichete sunt extrem de utile și necesare. Ghidul nostru de bunăstare a copilului efectuat în 2020 arată că avem copii care merg seara flămânzi la culcare, parcurg kilometri mulții, unii dintre ei pe jos pentru a ajunge la școală, nu au suficiente rechizite, nu au un spațiu acasă pentru a învăța.” Fondatorul Asociației Glasul Vieții, preotul misionar Dan Damaschin din Iași, care ajută la rându-i mii de copii sărmani din regiunea Moldovei, spune că un copil născut într-o familie săracă din România nu are nicio șansă să meargă la școală dacă nu este ajutat de cei din jur. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/03/colaj-vijulie-.jpg?w=640&ssl=1)
Ministrul energiei și-a numit o consilieră fără studii de specialitate în conducerea Fondului de Investiții Kazah-Român de un miliard de dolari. „Ca să fiu la curent cu ce se întâmplă” Adunarea generală a acționarilor din Fondul de Investiții în Energie Kazah-Român, în care statul are 20% din titluri, a numit-o în data de 7 octombrie 2020 în funcția de membru al Consiliului de Administrație pe Irina Ursu, consilieră pe zona de comunicare la cabinetul ministrului energiei. Virgil Popescu, ministrul de resort, spune că a dorit să fie numită o persoană de la cabinet pentru că dorește să fie cu ochii pe investițiile de un miliard de dolari promise de kazahi.
Istoria nescrisă a Ministerului Transporturilor. Cum ajungi înalt funcționar public când te susține PSD sau PNL Suntem mulți care intuim că sistemul administrației centrale este cumplit de căpușat. Destui care bănuim că serviciile noastre secrete sunt și ele corupte și mult prea implicate în politica noastră. Există dovezi clare care arată asta. Am luat la rând toți secretarii generali și secretarii generali adjuncți de la Ministerul Transporturilor din 2008 încoace, adică cei mai importanți funcționari publici din sistemul național al transporturilor. … Cei mai mulți încep să-și ascundă CV-urile. Unii, și declarațiile de avere. Este bine că le este frică. Devine din ce în ce mai greu pentru ei și asta, mulțumită Emiliei Șercan și a încă câtorva oameni de toată isprava. Mircea Jorj, funcționar public, fost consilier PSD Mircea Jorj și-a început cariera la Banca Dacia Felix, una dintre cele mai corupte bănci din România, unde a lucrat un an, între 1995 și 1996. În 1996 și-a început și studiile universitare. A terminat Dreptul la una dintre facultățile private pline de profesori de tipul Elena Udrea, Rodica Stănoiu sau alte valori similare ale politicii noastre. În timp ce făcea Facultatea de Drept, ca orice PSD-ist precoce, era și profesor de Drept civil și comercial la Grupul Școlar Spiru Haret din Cluj. În 2001, în plină guvernare PSD, profesorul de la Grupul Școlar devine director la Ministerul Turismului la București. După nici doi ani, este detașat pe poziția de secretar al Primăriei Cluj, lucru care îi deschide apetitul pentru studii la Ministerul Administrației și Internelor, unde studiază timp de 4 ani, în timp ce mai face și un masterat la aceeași universitatea magnifică. PSD-ul este în opoziție, așa că omul devine specialist în construcții, apoi în imobiliare și apoi în industria hotelieră, unde reușește să reducă profitul celor două hoteluri de zece și, respectiv, două ori în anii în care este director general. Brusc, revine la iubirea lui inițială, statul, și devine subprefect pentru un an, perioadă în care se și califică pentru poziția pe care deja o ocupă, cum este și firesc. În 2010, omul face de la stat 38.147 lei, cu mult peste cei 15.287 pe care îi făcea în privat. Cursuri la SRI, leafa crește de 9 ori Între 2011 și 2012 are cinci slujbe, toate în privat, din care câștigă 27.194 de lei pe an. Este lovit de har și de muza academică, așa că devine consilier PSD și, în următorii doi ani, studiază din greu la Institutul Diplomatic Român (SIE), la Academia SRI, la Academia de Poliție și la Colegiul Național de Apărare. Cum PSD e la putere, omul devine vicepreședinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, lucru care duce imediat la o triplare a veniturilor domnului Jorj. Înscrierea la cursurile SRI duce la o mărire de 9 ori a salariului din privat, așa că în 2014, Mircea Jorj câștiga 203.468 de lei pe an sau aproape 4.000 de euro pe lună. În 2015, salariul lui Mircea Jorj este de 13 ori mai mare decât cel din privat. Expert în bănci, doctorand și specialist în căile ferate, omul primea 346.527 de lei de la stat din poziția de secretar general la Ministerul Transporturilor, adică aproape 6.500 de euro pe lună. Este dat afară de guvernul tehnocrat, dar se găsește rapid o altă sinecură pentru domnia sa, tot la stat, la Facultatea de Medicină de la Cluj, unde devine director la direcția juridică, deși omul are și aici zero experiență în domeniu….Tiberiu Bărbulețiu, funcționar public, fost deputat PNL Tiberiu Bărbulețiu este alt fost secretar general de la Ministerul Transporturilor. Imediat după revoluție, Bărbulețiu ajunge brusc de la inginer la CFR în Timișoara la Vitrocim București (Întreprinderea de Comerț Exterior), chestia aia controlată de Securitate unde a lucrat domnul Dan Voiculescu. După numai un an, devine director de agenție de turism și, după alți trei ani, director la reprezentanța Neckermann. CV-ul din 2004 și CV-ul din 2020 nu se împacă deloc, în unul, între 2000 și 2004, este consilier al PNL-ului la Parlament în București, în timp ce în altul este manager al unei firme de turism în județul Arad. Face și un doctorat la ASE în aceeași perioadă. Devine deputat și apoi europarlamentar. Face și cursurile Colegiului Național de Apărare, că doar nu putea să sară secta domnului Oprea. Doamna Bărbulețiu ajunge director general la CFR Soția lui Tiberiu Bărbulețiu devine și ea, brusc, din directoare de agenție de turism directoare generală la CFR de pe un an pe altul. După numai un an, doamna Bărbulețiu devine vicepreședinte al Agenției Naționale pentru Investiții Străine și apoi președinte al Agenției Naționale pentru Turism (ANT). … În 2020, domnul Orban îl numește pe Tiberiu Bărbulețiu secretar general adjunct la MAI, alt domeniu în care, cel puțin pe hârtie, domnul Bărbulețiu are zero experiență. Integral:
România și-a dublat în ultimii 5 ani deficitul comercial cu produse alimentare. În 9 luni am importat aproape 8 milioane de tone de produse agroalimentare ..… Deși firmele din agricultură au primit din partea băncilor un volum important de credite, Comisia Europeană și Banca Europeană de Investiții arată că se menține un deficit important de finanțare pentru agricultura României (estimat între 2,2 mld euro și 5,3 mld euro), în special pentru nevoi de creditare pe termen lung. Măsurile propuse în analiza CNSM țin, printre altele, de creșterea rolului fondurilor de garantare a creditelor (care în prezent au o expunere de 6 la sută pe agricultură și 2 la sută pe industria alimentară), revizuirea mecanismului certificatelor de depozit, identificarea de potențiali campioni naționali (dintre care doar 56 la sută se finanțează în prezent de la bănci). În ultimii 20 de ani, pe medie, România ”exporta” 900 de euro la fiecare 1.000 de euro importaţi din bunuri agroalimentare, în vreme ce polonezii tind spre 1.500 de euro exportaţi la 1.000 de euro importaţi. Exportul de produse agricole al României depinde în mare măsură de producțiile obținute la trei produse: cereale, semințe și animale, explică și președintele INS, Tudorel Andrei. Exportăm cantități însemnate de produse voluminoase cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială. Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare din această perioadă) de peste 22 miliarde euro, mai spune șeful INS. Potrivit balanţei comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii, în primele 3 trimestre din 2020 am exportat de 5,21 miliarde de euro, însă importurile au urcat la 6,46 miliarde de euro. Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 erau de 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare şi s-au importat 7,91 milioane de tone. Prelungirea crizei actuale, alte valuri viitoare sau noi crize vor pune problema schimbării de paradigmă în domeniile considerate esențiale pentru securitatea unei țări Nu în ultimul rând, materialul CNSM propune conceperea de către Guvern a unei strategii privind sectorul agroalimentar care să atace problemele structurale acumulate în ultimele decenii: lipsa cadastrării, necesitatea îmbunătățirii pregătirii profesionale a celor din domeniul agroalimentar, infrastructura deficitară (cum ar fi irigațiile) etc. Această strategie ar avea ca element central implementarea unei politici industriale pentru sectorul alimentar care să prevadă inclusiv îndeplinirea mai bună a rolului statului. Criza generată de pandemia COVID-19 a adus în discuție trei subiecte importante pentru agricultură și industria alimentară: – nevoia de a scurta lanțurile de producție și aprovizionare și de a reduce complexitatea acestora, – asigurarea unui nivel adecvat de siguranță alimentară și digitalizarea mai amplă a proceselor de producție și distribuție. Prelungirea crizei actuale, existența sau nu a mai multor valuri viitoare, apariția de noi crize cu efecte similare etc. vor pune tot mai acut problema schimbării de paradigmă în domeniile considerate esențiale pentru securitatea unei țări (din care face parte și sectorul agroalimentar)…. Peste 25 la sută din producția agricolă a Italiei este realizată cu 370.000 de lucrători sezonieri, aproape o treime fiind români România are potențial să se poziționeze bine în această nouă paradigmă având în vedere atât potențialul agricol care nu este prelucrat pentru obținerea de produse finite, cât și cel financiar, potențat prin accesarea mai amplă a resurselor disponibile la nivel european pentru activități de digitalizare, inovare și legate de economia verde. Nu în ultimul rând, tendințele de repoziționare strategică survenite în urma pandemiei COVID-19 ar putea reorienta legăturile comerciale, aspect ce ar determina externalități pozitive pentru sectorul agricol din țara noastră. Integral:
„Imobiliare București”, o afacere de miliarde. De ce a fost suspendat urbanismul de sector Hotărârea primarului general de a suspenda planurile urbanistice zonale (PUZ) pentru un an și transferul deciziei la Primăria Capitalei a readus în discuție aspectul dezordonat și deseori la limita legii în materie de construcții în București. Se pare că era nevoie de o decizie radicală devreme ce 2020 a fost un an al recordurilor imobiliare în Capitală. În plină pandemie, Bucureștiul a înregistrat o performanță: cele mai multe locuințe finalizate și valoarea cea mai mare a tranzacțiilor. Dezvoltarea imobiliară a Bucureștiului se bazează însă în multe situații, pe evitarea regulilor, pe excepțiile de la planurile de urbanism. Așa s-au înmulțit apartamente înscrise în acte ca boxe, blocuri ridicate pe spații verzi, imobile fără parcări și blocuri de 14 etaje strecurate între case, adică cu încălcarea dramatică a regimului de înălțime al unei zone sau cartier. Iar acestea sunt numai o parte din neregulile urbanistice din Capitală….. Cea mai importantă afacere din București este de departe cea din domeniul imobiliar, fie că este vorba de spații de birouri, dar mai ales de proiecte rezidențiale. Este o afacere atât de puternică și cu un nivel al profitului atât de mare, încât nici măcar pandemia provocată de Covid-19 nu a reușit să-i pună o piedică. Paradoxal, în Capitală, piața imobiliară a cunoscut un an în care s-au predat cele mai multe apartamente: peste 10.000, conform datelor obținute de la Institutul Național de Statistică. În plus, tot în 2020 s-au înregistrat tranzacții de aproape 900 de milioane de euro pentru clădirile de birouri, conform analiștilor de specialitate. Frâna acestei adevărate euforii a construcțiilor a venit însă de la Primărie. Primarul Nicușor Dan și consilierii municipali ai Capitalei au apelat la o soluție radicală menită să oprească avântul necontrolat din domeniul imobiliar. Au luat decizia a anula planurile urbanistice coordonatoare de sector. Prin aceste documente urbanistice era mult mai ușor să se obțină o autorizație de construcție favorabilă – cât mai puțin spațiu verde pe terenul pe care urma să ridice o construcție și cât mai înaltă și, în multe situații, defavorabilă dezvoltării arhitecturale unitare a orașului. Mai exact, aceste planuri urbanistice de sector favorizau excepțiile de la regulile de construcție, după cum explică la Europa Liberă Paul Dumbrăvanu, avocat specializat în domeniul imobiliar. Excepții care au devenit legale. Acesta estimează că excepțiile de la regulamentele și legislația în construcții au prejudiciat bugetele publice cu aproape patru miliarde de euro. „Numai din plata TVA se pierde foarte mult. Pentru unele proprietăți se achită un TVA de 5% în loc de 19%”, afirmă specialistul. Este eficientă sau nu decizia de suspendare a PUZ-urilor? Practic miza deciziei inițiate de primarul Nicușor Dan este ca într-un an să termine planul urbanistic general (PUG) al Bucureștiului, document prin care se stabilește pentru întreaga Capitală spațiul verde necesar, regimul de înălțime, dar și tipul de înfățișare al clădirilor de pe fiecare stradă din oraș. De fapt, planurile urbanistice de sector au apărut tocmai în urma faptului că din anul 2000 Primăria Capitalei nu a mai realizat un nou plan urbanistic general, iar datele din acesta nu mai sunt actuale….. Paul Dumbrăvanu este unul dintre avocații specializați în domeniul imobiliar, în special cel din București și Ilfov. El consideră că „anularea planurilor urbanistice de sector este o măsura potrivită în situația actuală din București. Se ajunsese în situația în care dezbaterea publică privind planul urbanistic zonal (n.r. – PUZ) era inexistentă. În plus, nici
Medicul Ciuhodaru spune cum se poate reveni la viata normala de dinainte de pandemie Medicul
Unele tulpini ale virusului SARS-CoV-2 sunt mai rezistente la anticorpi. Studiu
Despre miracole, limite și înțelepciune: „Ne vedeau ca pe niște Dumnezei. M-am infectat când am fost pregătit” – Interviu Video cu medicul în costum de cosmonaut Zece ani a dus bătălia cu moartea și suferința bolnavilor de cancer în fază terminală cărora le-a acordat asistența paliativă. În urmă cu un an a schimbat frontul și s-a dedicat altui război teribil. Acela cu Covid, într-un spital suport din Brașov. Povestea medicului specialist boli infecțioase Eugen Bleotu este cutremurătoare, despre miracol și disperare, despre dragoste și greșeală, despre suferință și speranță:….Ne îndreptăm spre al treilea val al pandemiei? Este posibil, având în vedere că țările vestice sunt deja în al treilea val. Mai devreme sau mai târziu, totul depinde și de noi, vom ajunge acolo, important e să ajungem cu o imunizare bine făcută și atunci impactul va fi mai mic. Avem dimensiunea reală a extensiei Covid? Ministrul Sănătății avea unele îndoieli. Le am și eu, din păcate. Cred că numărul real este cu mult mai mare, nu pot spune cu cât. Să zicem că la o persoană infectată mai sunt încă cel puțin 3-4 nedeclarate. S-a făcut un an de la primul caz de Covid confirmat în România. Suntem cu mult mai pregătiți acum în fața unui probabil al treilea val? Tot ceea ce știam a fost ințial pus sub semnul întrebării. A fost o luptă între emoțional și rațional, cea mai grea luptă. Adaptarea emoțională e foarte grea. Aș vrea să cred că suntem mai pregătiți. Cred că în sistemul sanitar înțelegem mai bine boala, dar noutăți vor fi în continuare. Și nu e suficient să ai medici foarte bine pregătiți, trebuie să ai asistente suficiente și bine pregătite, infirmiere, psihologi. Un pacient nu are nevoie doar de o schemă de tratament, ci de îngrijire. Pacientul nu e ca o mașină dusă în service ca să îi schimbi plăcuța de frână. Este un conglomerat de suferință fizică, psihică, socială. Există și impact economic, inclusiv asupra familiilor. Și nu e vorba doar despre impactul unui val mare asupra sistemului, ci și despre valuri mai mici, dar dese. Nu valul mare doboară malul, ci valurile mici și repetate….. Cred că ar trebui să revenim la medicina bazată pe dovezi. În cărțile de boli infecțioase din anii ‘80- ‘90 scrie că amploarea unei infecții virale nu e localizată la nivelul căilor respiratorii, ci poate afecta întregul organism. Puteam așadar bănui că impactul coronavirusului nu va fi limitat la sistemul respirator. Lucrurile trebuie judecate cu calm, la rece…..Sub presiunea acestei suferințe la care ați fost martor în permanență, ați avut vreodată tentația să încalcați limitele? Mă gândesc la scandalul Ivermectinei, au fost medici care au susținut folosierea ei chiar neautorizată. Nu. Nu am trecut la aceste tratamente experimentale pentru că nu este etic. Nu o să fiu niciodată de acord să testez asemenea preparate în încercarea de a salva. În medicină este important să nu faci rău pacientului. Orice medicament pe care l-am introdus în shemele de tratament a fost doar după ce l-am studiat. Medicina bazată pe dovezi nu s-a terminat la 1 februarie 2020. Va rămâne validă atâta timp cât lumea medicală decide că nu există altă cale de urmat. Restul nu sunt căi înțelepte. Medicamentele nu trebuie promovate emoțional, ci rațional, cu toate dovezile în spate…. Fiecare om va trebui să treacă prin filtrul minții ceea ce a observat și să pună în aplicare. Ne vom schimba când fiecare dintre noi ne vom decide să ne schimbăm. Atunci se va schimba și societatea noastră. Degeaba va vrea, poate, conducerea să ne schimbe pe noi. Dacă noi nu vrem să ne schimbăm nu o să ne schimbăm niciodată. Mi-a plăcut foarte mult ce a spus Kennedy: întreabă-te pe tine ce poți face tu pentru țară și apoi întreabă ce poate să facă țara pentru tine. Cred că schimbarea trebuie să pornească de jos, de la fiecare dintre noi. Integral:
The Financial Times: Pandemia și paradoxul progresului uman. Cu cât destabilizăm mai mult planeta în numele progresului, cu atât mai mulți patogeni vor apărea Virusologul australian Sir Frank Macfarlane Burnet declara în 1962 că una dintre cele mai importante revoluții sociale din istorie a fost „eradicarea, practic”, a bolilor infecțioase. Burnet a primit Premiul Nobel pentru medicină; a fost un om genial. Dar se înșela….. Covid-19 este probabil cel de-al treilea coronavirus care a făcut saltul de la lilieci la oameni după 2002. SARS a omorât cel puțin 774 de oameni după ce a apărut în provincia Guangdong a Chinei, provenind cel mai probabil de la liliacul mare cu potcoavă, de la care a trecut la oameni prin intermediul viveridelor. MERS, semnalat prima dată în Arabia Saudită, s-a răspândit în 2012 la oameni de la lilieci prin intermediul cămilelor. Între 1940 și 2004 au apărut la oameni nu mai puțin de 335 de noi boli infecțioase, din care 60% au sărit de la animale la oameni prin așa-zise evenimente colaterale impredictibile [„spillover events” în original – n.trad.], conform unei analize publicate în revista Nature. Dintre acestea, 72% au provenit de la animale sălbatice….. Exact aceiași factori care ne permit să creăm surplus de hrană sau vaccinuri cu mesager ARN ne expun și la riscul unor pandemii mai grave decât cea prin care trecem acum. Cu cât umanitatea împinge mai mult lumea spre dezechilibru – prin despădurire, distrugerea biodiversității și creșterea temperaturilor atmosferice -, cu atât mai mare va fi pericolul pe care-l reprezintă agenții patogeni pentru noi. Să luăm agricultura ca exemplu. Civilizația umană așa cum o cunoaștem nu ar fi fost posibilă dacă vânătorii-culegători nu s-ar fi sedentarizat în sate. Însă acele condiții erau în același timp ideale pentru ca agenții patogeni să treacă de la animalele domesticite la oameni. Gripa e posibil să fi evoluat din gripa aviară, în vreme ce rujeola provine de la virusul pestei bovine. Acum mulți dintre noi trăim în aglomerări urbane dense, perfecte pentru schimbul de cunoaștere, dar perfecte și pentru răspândirea agenților patogeni.Tehnicile agricole mai avansate le-au permis oamenilor să mărească randamentul recoltelor și să hrănească o specie care scapă tot mai mult de sub control. Sfidându-l pe Thomas Malthus [economist englez; a teoretizat „capcana malthusiană”: omul folosește surplusul de hrană pentru a crește populația, în detrimentul nivelului de trai – n.trad.], numărul nostru a explodat de la cele 900 de milioane existente pe vremea când specula el despre limitele populației umane, la cumpăna secolelor 18-19, la 7,8 miliarde în ziua de azi. Acum, numai câteva mamifere, între care vacile și șoarecii, ne depășesc ca număr. Acest succes al înmulțirii noastre accelerate are și o latură negativă. Din punctul de vedere al unui parazit, ce altă strategie mai bună decât infectarea omului poate exista? După cum se exprimau Paul și Anne Ehrlich, care au avertizat cu privire la „bomba populației” încă de acum mai bine de 50 de ani, infiltrarea lui homo sapiens echivalează cu a „câștiga lozul cel mare”. Acapararea de habitate de către om constituie un alt factor de risc. Pe măsură ce așezările se mută mai aproape de păduri și de fauna lor, crește și probabilitatea ca agenții patogeni să facă saltul între specii. Febra hemoragică Marburg și HIV, un virus care a ucis cam 33 de milioane de oameni, provin de la primate. Și zoonozele nu se limitează doar la țările tropicale. Răspândirea populației urbane din SUA spre suburbii a creat condițiile prielnice pentru ca boala Lyme, o boală ce poate produce dizabilități, să treacă de la căpușe la oameni. Iar schimbarea climei alterează harta regiunilor în care pot supraviețui diverși agenți patogeni. Și viteza e mult îndrăgită de agenții patogeni. A treia pandemie de ciumă bubonică nu s-ar fi răspândit probabil dincolo de sudul Chinei, dacă boala n-ar fi ajuns în 1894 în porturile Canton și Hong Kong. De acolo navele cu aburi au transportat-o în marile porturi ale lumii, ajungând să omoare peste 10 milioane de oameni. Avioanele sunt acceleratori pentru agenții patogenii. Astăzi, o nouă boală poate sări de la animal la om în America Latină, Africa Centrală sau Asia de Sud-Est și e numai o chestiune de ore pentru a ajunge oriunde pe glob. Multe dintre lucrurile pe care trebuie oamenii se le facă sunt evidente. Trebuie să încetăm să mai facem comerț cu specii exotice, mai ales când ele sfârșesc într-o farfurie. Trebuie să reglementăm strict piețele în care se vând animale. Ar trebui să încetăm să mai creștem nurci și alte animale pentru blană. Trebuie să investim în sisteme de avertizare timpurie, astfel încât focarele de boală apărute oriunde să fie detectate și aduse sub control rapid. Trebuie să pompăm bani în platforme pentru vaccinuri și în capacitatea de producție de vaccinuri, astfel încât, dacă o boală reușește să se răspândească, să fie neutralizată rapid. Mai presus de toate, trebuie să oprim distrugerea naturii care dezlănțuie forțe patogene pe care nu le putem controla. Integral:
Aristocraţia bugetară: nababi pe bani publici în consiliile statului..…„Adevărul” a făcut o listă a consiliilor cu cei mai mulţi membri, dar şi cu venituri pe măsură, care se încadrează exact în obiectivele pe care le urmăreşte, cel puţin la nivel de discurs, şeful Guvernului. Una dintre instituţiile cu un număr mare de membri, dar şi bine remuneraţi, e Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) de la Eximbank. Acesta are în componenţa sa 15 persoane, preşedintele fiind un secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice, în timp ce vicepreşedinţi sunt un secretar de stat din cadrul Ministerului Economiei şi preşedintele Băncii de Export-Import a României Eximbank. Tot acolo îşi fac loc secretarul general al Guvernului, şeful Cancelariei premierului şi mai mulţi reprezentanţi ai unor ministere (Dezvoltare, Fonduri Europene, Transporturi, Mediu etc.). Fiecare dintre aceştia primesc 20% din salariul lunar al preşedintelui Băncii. Şeful din 2020 al acestui comitet, fostul secretar de stat Gheorghe Pecingină (acum deputat), a încasat pentru anul trecut 215.000 de lei, dar liberalul a fost membru doar pentru zece luni. Un membru care a prins mandat tot anul 2020 a fost Gabriella Ferencz, fost secretar general al Ministerului Transporturilor, de curând numită secretar general al MAI, cea care a încasat 258.000 de lei, adică lunar 21.500 de lei…. Consiliul Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) este una dintre instituţiile cele mai căutate de politicieni, fiind un loc bine remunerat. Instituţia, condusă de Nicu Marcu (fost deputat PNL) din vara trecută, are nouă persoane în consiliu. Şeful ASF primeşte lunar circa 70.000 de lei, dacă ne luăm după ultima declaraţie de avere a fostului preşedinte, Leonard Badea, plecat pe funcţia de viceguvernator la Banca Naţională. Pe de altă parte, un membru simplu ajunge să încaseze lunar circa 28.000 de lei. 57.000 de lei pe lună Comitetul de reglementare al Agenţiei Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) are şapte membri, fiind condus de fostul PSD-ist Dumitru Chiriţă. Potrivit ultimei sale declaraţii de avere, cea din 2020, circa 57.000 de lei a câştigat lunar pentru funcţia deţinută. Pe de altă parte, un membru simplu are aproximativ 28.000 de lei lunar. Printre persoanele care fac parte din Comitetul de reglementare al ANRE sunt foştii deputaţi ai PSD şi Pro România, Valeriu Steriu şi Marian Neacşu, dar şi ex-liberalul Mircea Man. Şapte persoane are în componenţă şi Consiliul de Administraţie al Registrului Auto Român, structură condusă de Dumitru Coiciu. Aproximativ 12.000 de lei net câştigă un membru al acestui consiliu, iar poziţia de aici permite să ai şi alte funcţii. De exemplu, reprezentanta Ministerului Transporturilor, Aurelia Surulescu, a câştigat pe lângă cei 147.000 de lei din CA-ul RAR şi 142.000 de lei ca evaluator al Autorităţii Rutiere Române (ARR), precum şi salariul de aproximativ 80.000 de lei tot de la ARR. Dinozaurii şi sinecurile Consiliul de Administraţie al Fondului National de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii SA – IFN (FNGCIMM SA – IFN) pare un loc de retragere a dinozaurilor politici şi prea puţin un loc al specialiştilor. Instituţia e condusă de economistul Bogdan Păun, iar printre cei nouă membri ai săi sunt politicieni precum Radu Stroe (fost ministru de Interne în Guvernul Ponta), Ion Ariton (fost ministru al Economiei în Guvernul Boc) şi Ovidiu Silaghi (fost ministru al Transporturilor în Guvernul Tăriceanu). Potrivit precizărilor de pe site-ul instituţiei, fiecare membru al acestui consiliu beneficiază de o indemnizaţie lunară de 12.000 de lei, ceea ce înseamnă un net de 7.000 de lei. Un loc călduţ pentru politicieni este şi compania de stat Hidroelectrica, acolo unde prezenţa în Consiliul de supraveghere poate aduce un venit de 7.000 de lei lunar. Cei nouă membri sunt aleşi pentru patru ani, iar mandatul celor aflaţi în funcţie expiră în februarie 2023. Instituţia e condusă de Andreea Lambru, fost membru PNL şi ALDE, care a fost secretar general-adjunct al Guvernului Dăncilă. De altfel, în ultima declaraţie de avere a Andreei Lambru vedem că pe lângă salariul lunar pe care îl încasa de la Guvern şi indemnizaţia de la Hidrolectrica, aceasta era şi membru CIFGA al Eximbank, de unde încasa lunar circa 20.000 de lei în 2019. Integral:
Dosarul “10 august”. Doua asociatii de magistrati il acuza pe Klaus Iohannis ca incearca sa manipuleze opinia publica..….Reamintim opiniei publice ca dosarul la care face referire Presedintele Romaniei a fost clasat in vara anului 2020, in timp ce actualul ministru al justitiei avea doar calitatea de persoana vatamata in dosarul “10 august”, iar portofoliul justitiei era detinut de dl
OMS avertizează aeroporturile să nu impună călătorilor să fie vaccinați împotriva COVID De Ramona Ciobanu, Miercuri, 03 martie 2021, 16:21. Ultimul update Miercuri, 03 martie 2021, 16:49 Organizația Mondială a Sănătății a insistat, în raportul său epidemiologic săptămânal asupra pandemiei, că vaccinurile anti-COVID-19 nu pot fi o cerinţă pentru a călători, întrucât nu se știe încă dacă persoanele vaccinate reduc riscul răspândirii virusului, cât timp au imunitate sau dacă vaccinul protejează împotriva formelor uşoare ale bolii, potrivit Efe, citată de Agerpres. Organizația Națiunilor Unite a precizat că „a acorda prioritate acestor călători ar putea avea drept consecinţă administrarea neadecvată de doze categoriilor de risc ce pot contracta forme grave de COVID-19”. De asemenea, organizația a mai subliniat că utilizarea „certificatelor de imunitate” de către călătorii internaţionali (indiferent dacă s-au vaccinat sau dacă au anticorpi după ce au depăşit boala) nu este recomandabilă şi nici „nu este susţinută de evidenţe ştiinţifice”. OMS a repetat în raportul său faptul că persoanele care călătoresc internațional „nu trebuie consideraţi prin natura lor cazuri suspecte de COVID-19”. Integral:
Raportul Curtii de Conturi: Statul gestioneaza atat de prost banii incat se cearta singur pentru ei Statul demonstreaza de la un an la altul cat de “bun gestionar” al banilor si patrimoniului este. Astfel ca, in cazul Ministerului Sporturilor si Tineretului nu exista evidente pe 20 de ani ai patrimoniului sportiv, la Ministerul Culturii, fie ca esti angajat part-time sau nu, primesti sporul de hrana la fel ca restul, iar daca ai plecat din minister tot primesti vouchere de vacanta. SGG da sute de mii de lei pe un sistem informatic pe care nu l-a folosit, iar Compania Nationala de Investitii ia bani de la stat pe care nu-i foloseste dar nici nu-i returneaza, potrivit ultimul raport al Curtii de Conturi. Politia trage cu gloante oarbe In cazul Inspectoratului General al Politiei Romane nu s-a urmarit derularea unui contract subsecvent de achizitie publica de munitie sub aspectul constituirii garantiei de buna executie si inregistrarii in evidentele contabile si nu s-a asigurat livrarea intregii cantitati de catre operatorul economic care nu si-a respectat obligatiile potrivit comenzilor ferme, determinand astfel dezangajarea fondurilor publice aferente obligatiei de furnizare. SGG si-a luat sistem informatic pe care nu-l foloseste In cazul Secretariatului General al Guvernului a fost identificata achizitia in anul 2019 a unui sistem informatic de urmarire si management a mijloacelor fixe, pentru care a fost achitata suma de 565.000 lei, sistem care la data efectuarii auditului financiar (august 2020) nu era utilizat. Tot aici s-a mai constatat faptul ca preluarea de catre SGG a Ministerului pentru Romanii de Pretutindeni, entitate care a fost desfiintata incepand cu data de 6.11.2019, s-a realizat fara efectuarea inventarierii patrimoniului acestui minister. CNI nu mai vrea sa dea banii inapoi la stat Primariile beneficiare ale fondurilor publice alocate in anul 2019 de MLPDA au calcat si ele stramb. Astfel ca s-au constatat cazuri de utilizare eronata a fondurilor. Din centralizarea datelor prezentate de camerele de conturi teritoriale au rezultat sume cheltuite eronat, in valoare de 10,236 milioane lei. …Pe afara e vopsit gardul, in Curte te mananca palma si primesti bani In raport se mai consemneaza ca, Curtea de Apel Oradea a efectuat in luna decembrie 2019 plati nelegale in suma de 9,927 milioane lei, reprezentand diferente de drepturi salariale aferente perioadei ianuarie 2010 – martie 2015, ca urmare a lamuririi intinderii si intelesului dispozitivului unor titluri executorii, pronuntate in anul 2008, executate integral in perioada 2012-2015. …Vouchere de vacanta pentru oameni care nu mai lucrau La Ministerul Culturii, nu au fost respectate prevederile legale privind plata indemnizatiei de hrana pentru personalul angajat cu contract de munca cu timp partial (2/4/6 ore/zi), intrucat indemnizatia de hrana platita acestuia a fost acordata similar cu cea platita unui angajat cu norma intreaga, respectiv, ca suma reprezentand a douasprezecea parte din doua salarii de baza minime brute pe tara garantate in plata (2.080 lei*2/12 = 347 lei/luna). Nu au fost respectate prevederile legale privind recuperarea voucherelor de vacanta acordate necuvenit unui numar de 20 de salariati, care si-au incetat raporturile de munca pe parcursul anului 2019 si care au primit vouchere de vacanta. ….Patrimoniul sportiv pe 20 de ani, in zona crepusculara In urma controalelor efectuate la Ministerul Sportului si Tineretului, au fost identificate documente privind inventarierea patrimoniului aferenta anului 1990 doar la 18,3% dintre entitatile auditate subordonate MTS, iar la restul de 81,7% dintre entitati nu au fost identificate documente, principalul motiv al lipsei acestora fiind prevederile legislative cu privire la termenul de pastrare (cinci ani). Pentru majoritatea entitatilor nu a putut fi stabilita situatia reala a patrimoniului sportiv, respectiv a bazelor sportive aflate in administrare la nivelul anului 1990….. La ANL s-a construit… partial In perioada 2017-2019, in cazul Agentiei Nationale a Locuintelor, pentru 12 amplasamente au fost angajate sume in valoare de 63,557 milioane lei in scopul executiei de lucrari, la care s-a renuntat ulterior, acestea reprezentand 35,23% din numarul unitatilor locative care ar fi trebuit sa se realizeze in cadrul proiectului. Integral:
Valentin Lazea / O analiză: Repetabila povară (a consolidării fiscale)


