Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 19 februarie! În jumătatea de sud-est a ţării vremea va fi rece, mai ales la începutul zilei, când va fi local geroasă în special în Moldova şi estul Transilvaniei; în restul teritoriului valorile termice vor fi apropiate de cele normale ale perioadei, iar în Banat şi Crişana vor caracteriza o vreme caldă pentru a doua decadă a lunii februarie. Temperaturile maxime se vor încadra între -5 grade în nordul Moldovei și în jurul a 10 grade în Dealurile de Vest, iar cele minime vor fi cuprinse în general între -8 și 2 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorări mai persistente ziua în regiunile sudice, unde vor fi posibile fulguieli izolate, iar seara şi noaptea cu caracter temporar în majoritatea zonelor, iar pe spaţii mici, în nordul și nord-estul ţării, vor fi precipitaţii mixte ce vor favoriza depunerile de polei în Moldova. Pe arii restrânse, mai ales dimineaţa, se va semnala ceață, asociată cu depunere de chiciură. În București,  vremea fi rece, cu temperaturi diurne în scădere, astfel că maxima va fi de 0…2 grade, iar minima de -6…-4 grade. Cerul va avea înnorări, mai persistente în prima parte a zilei şi temporare în restul timpului, dar condiţiile de fulguială vor fi reduse.

De o lună, vârstnicii nu se pot programa pentru vaccinul anti-COVID: „Cei peste 55 de ani pot muri?” O situație extrem de delicată în campania de vaccinare nu își găsește soluția: de la finalul lui ianuarie, persoanele în vârstă nu se pot programa pentru vaccinare. În unele județe, situația durează și de o lună. Problema, însă, pare mai degrabă să nu existe pentru autorități. Populația a semnalat imposibilitatea persoanelor în vârstă de a se programa pe platforma oficială a Ministerului Sănătății. (mesaje de pe pagina de FB aferentă) Mariana: Deci cei peste 65 ani pot sa moara,da (e vorba mai degrabă de 55 de ani limita până la care se poate administra vaccinul de la AstraZeneca)? Ca ati terminat cu programarile si vaccinurile pentru ei. Mioara: Despre oamenii de peste 65 de ani și despre cei cu boli cronice de ce nu spuneți nimic? Cred că nici 5% din ei nu sunt vaccinați!!!!! Etapa a ll-a. Locuri disponibile 0 (zero) de o lună de zile! I-ați amestecat cum ați vrut inclusiv ,,pilele”!!!!!! Iulian: Si cu cei care au peste 80 de ani de la tara cum ramane?pe astia ii lasati sa moara sub pretextul ca nu aveti vaccin,pentru ca s-au vaccinat toti care nu erau acum pentru vaccinare. Daniela: In Ploiesti nu se mai fac programari la telefon pentru persoanele peste 65 de ani de 1 luna de zile…nu sunt locuri…nu exista vaccin…etc…justificari de la call center Prahova…… Vlad: Pfizer când ??? Peste 55 ani când?? Imposibilitata programării reiese din capturile de mai jos luate de pe portalul: https://programare.vaccinare-covid.gov.ro/ și care reprezintă o simulare pentru o persoană care are 75 de ani….. Pe aceeași pagină de FB mai sus menționată a fost postat un răspuns parțial: „Pentru persoanele cu vârste de peste 55 de ani și care sunt prevăzute în etapele I si II vor fi redeschise locurile la programare după 15 martie. Este o situație dificilă în toate statele UE și suntem condiționați de cantitatea de doze de vaccinuri pe care o recepționăm”. Integral: https://newsweek.ro

Cum au ajuns actorii de la TNB să se poată vaccina acum, în timp ce alți artiști o pot face abia în etapa a III-a: „Nu e aceeaşi expunere? Nu e acelaşi job?”  Actorii, precum şi personalul tehnic sau administrativ al teatrelor, nu sunt cuprinşi în categoriile de lucrători în domenii-cheie din etapa a doua a campaniei naţionale de vaccinare, derulată în prezent. Dar cei angajaţi de teatrele naţionale, subordonate direct Ministerului Culturii, vor fi vaccinaţi în această etapă (ca şi când ar fi angajaţii ministerului), pe când colegii lor din alte teatre publice sau independente rămân neimunizaţi până în cea de-a treia etapă. La Teatrul Naţional din Bucureşti, conducerea a întrebat actorii pe un forum intern dacă vor să se vaccineze. Majoritatea au răspuns afirmativ, spun sursele ziarului, iar apoi teatrul i-a validat în platforma de vaccinare, unde ulterior s-au înscris individual pentru a fi vaccinaţi. „Noi ne-am înscris şi deja a început vaccinarea. Eu sunt programat pe 22, de exemplu”, spune Marius Manole, angajat la TNB. „Noi am cerut la Ministerul Culturii, că noi de Ministerul Culturii aparţinem, celelalte teatre aparţin de primărie. Şi noi, ca actori, le-am cerut directorilor noştri să facă acest demers ca să putem juca, pentru că altfel nu prea putem juca. Aproape toţi colegii s-au înscris, să zic 98%”, a mai explicat Manole. …. Din informaţiile ziarului, acest lucru a fost posibil mulţumită unei distincţii birocratice între teatrele care aparţin direct de Ministerul Culturii şi cele care ţin de primării, consilii judeţene sau sunt total independente. „Actorii TNB sunt angajaţii teatrului, dar ordonator de credite pentru teatrele naţionale este Ministerul Culturii. Probabil că asta explică diferenţa dintre ce se întâmplă în teatrele naţionale, unde personalul a putut intra în etapa a doua, şi ce se întâmplă în toate celelalte teatre din ţară, unde nu s-a dat încă drumul vaccinării la actori. Chiar dacă ai, ca actor, exact aceleaşi riscuri, vorbind tare pe scenă, fie că lucrezi la Bulandra, Teatrul Mic sau TNB”, a comentat situaţia o sursă din TNB care a preferat să rămână anonimă. … “E de două ori jenant: o dată faţă de toţi care aveau nevoie vitală şi prioritară de vaccin (vârstnici, persoane cu boli cronice) şi apoi faţă de întreaga breaslă, pentru că s-a căutat o soluţie pentru privilegiaţi, nu pentru toată lumea. Zero solidaritate”, a scris Cărbunariu. … „Noi, actorii, ştiam că nu suntem eligibili în această etapă. Oficial nu se ştia ce se întâmplă în teatrele naţionale. Nu a existat transparenţă şi vrem o explicaţie”, a declarat, pentru Libertatea, Ilinca Manolache, actriţă, angajată la Teatrul Mic. Integral: https://www.libertatea.ro

Zegrean: Nu sunt motive ca CCR să respingă eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor….“Motivele invocate nu sunt valabile. Niciunul dintre ele nu ar duce la declararea neconstituționalității legii, pentru că, în primul rând, nu e vorba de o pensie, e vorba de o indemnizație pentru limită de vârstă. Foștii parlamentari au și o altă pensie contributivă. Nu trebuie tratată ca o pensie. Referitor la drepturile câștigate, nu este o teorie constituțională. În Constituție nu veți găsi nicăieri scris că un drept câștigat așa rămâne pe vecie. Dacă ar fi așa, ar însemna că nicio lege nu ar mai putea fi abrogată. Este o situație specială. Legea nu se referă la toată nația, ci la cei care au trecut prin Parlament. Este o lege specială pentru că este o lege adoptată în cele două camere ale Parlamentului, nu este o lege a pensiilor. Problema pensiilor rămâne, este foarte gravă. Faptul că le taie la parlamentari, nu le crește pe celelalte. Dacă nu s-ar fi referit și la cele aflate în plată, am fi avut două categorii de parlamentari, unii care primesc și unii care nu primesc. E posibil așa ceva? Cei care s-au nimerit să se afle în Parlament în perioada în care s-a aplicat această dispoziție din legea privind statutul deputaților și senatorilor o au și ar rămâne cu pensia, iar cei care ar ieși de la pensie de mâine n-ar mai primi? E posibil? E vorba de tratament egal. Dacă au avut un mandat de parlamentar și au primit pensie, și aia rămâne în continuare, atunci și cel care vine în continuare va fi tratat egal. Sunt pensii de serviciu”, a afirmat Augustin Zegrean la Digi24. Integral: https://www.digi24.ro

VIDEO Statul nu știe câți angajați are. Instituțiile publice refuză să îi declare  Statul nu știe decât aproximativ câți angajați are în toate cele 13.800 de instituții publice din România. De asemenea, nu știe ce salarii se dau, ce sporuri și, mai ales, cât de competenți sunt salariații săi. Guvernul are doar cifre aproximative când vine vorba de cei pe care-i plătește din banii contribuabililor. Astfel, în România sunt astăzi aproximativ 1.300.000 de bugetari, dintre aceștia aproximativ 300.00 lucrează în administrația publică. Restul sunt profesori, medici, asistenți sociali, personalul din instituții culturale, soldați, polițiști, jandarmi. Dintre cei care lucrează în administrația publică, doar aproximativ 125.000 sunt funcționari publici, respectiv 40%. Restul de 60% dintre angajații din administrație sunt personal contractual. Abia de anul trecut, Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) a început să lucreze la o bază de date comună, care să adune toți angajații din cele 13.800 de instituții ale statului. Până acum, informațiile erau în baze de date separate, care nu comunicau. Numai că procesul se desfășoară lent, dintr-un motiv surprinzător: instituțiile de stat nu vor să spună statului câți oameni plătesc din bugetul de stat.  „Programul E-bugetar nu va fi doar o simplă bază de date cu toți angajații din țară. În România, sunt aproximativ 13.800 de instituții publice.  Noi trebuie să colectăm date de la toate aceste instituții. Dar nu o putem face din prima, căci mentalitatea celor care trebuie să ne trimită datele nu este bine pregătită pentru transparență. Primul pas este interconectarea cu bazele de date deja existente la Ministerul Finanțelor, la Revisal, la Ministerul Educație, la Evidența Populației. Abia în a doua fază, începând din 2022, vom face o aplicație on line, prin care instituțiile să se poată înscrie singurie în baza comună de informații.. Abia atunci vom ști câți bugetari sunt în sistem, ce fac, ce pregătire au, dacă au terminat Administrație publică, dacă cei de la Resurse Umane au studii de resurse umane, chiar și ce vârstă au, ne interconectăm cu ce e existent”, a explicat Violeta Vijulie, până marți președinte al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, într-un interviu pentru Newsweek România….. Fosta președinte a ANFP a menționat că au existat cazuri când instituțiile statului au refuzat să colaboreze. „Am avut cazuri concrete în care ni s-a exprimat acest lucru că nu și-ar dori să fie în această bază de date, deși Codul administrativ scrie clar că toți bugetarii trebuie să fie acolo. Nu au dat explicații concrete, au refuzat pur și simplu. Transparența scoate la iveală frici. Dacă acum am fi avut această bază de date, primul ministru ar fi avut o situație foarte clară a sporurilor din sistem. Cine are sport de calculator, cine are spor de praf”, a menționat demnitarul, pentru Newsweek LIVE…..Problema majoră este că legea prevede obligativitatea participării la baza de date comună a statului, dar nu a impus și sancțiuni pentru cei care refuză. Integral: https://newsweek.ro

Statul la stat. Doi oameni pe un post, la proiectele cu fonduri europene. Funcția vine cu o mărire de până la 50% a salariului  În România, un funcţionar care lucrează la proiecte cu fonduri europene poate primi un salariu majorat cu până la 50 la sută. Vă închipuiţi că tentaţia este mare. Aşa s-a ajuns ca în echipele de implementare a proiectelor să apară câte doi oameni care au cam aceleaşi atribuţii. De pildă, un responsabil tehnic şi un coordonator tehnic sau un responsabil financiar şi un coordonator financiar. Vă întrebaţi ce face coordonatorul? Simplu: îl coordonează pe responsabil. În plus, la preluarea mandatelor, unii dintre noii preşedinţi de Consilii Judeţene au găsit scheme de personal supradimensionate, structuri paralele ineficiente şi multe cheltuieli fără rost. Când a preluat preşedinţia Consiliului Judeţean Vrancea, în octombrie anul trecut, Cătălin Toma a găsit 15 proiecte europene în derulare. Fiecare avea propria echipă de implementare din care făceau parte câte 10 persoane, angajaţi ai instituţiei. Noului şef i s-a părut cam mult, aşa că a început să verifice ce face fiecare. Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Faptul că avem şi asistent manager, manager, ok. Dar când spui şi responsabil financiar şi coordonator financiar şi responsabil tehnic şi coordonator tehnic şi responsabil comunicare deja mi se pare prea mult. Curând a descoperit că treaba pe care o făceau 10 oameni putea fi făcută foarte bine doar de cinci. De pildă, coordonatorul tehnic al proiectului era considerat un fel de şef al responsabilului tehnic. Cu alte cuvinte, singura treabă a coordonatorului, era să îl coordoneze pe responsabil. De asemenea, exista şi un coordonator financiar care…, aţi ghicit, coordona activitatea responsabilului financiar. Reporter: Ce făcea coordonatorul tehnic şi ce făcea responsabilul tehnic? Luminiţa Oanele, manager de proiect: Da. Deci, potrivit cererii de finanţare fiecare avea atribuţii pe domeniul său de activitate. Coordoantorul tehnic, aşa cum spune şi denumirea, coordona activitatea responsabilului tehnic. Deci aveau în echipă un responsabil tehnic care era un inginer, în domeniul respectiv şi un coordonator tehnic cu o pregătire, cum să spun eu, mai avansată, dacă e corectă exprimarea, faţă de responsabilul tehnic. Într-o echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport Totul s-a făcut, însă, cât se poate de legal. Într-o astfel de echipă, doar patru funcţii sunt absolut obligatorii. Restul, până la zece, sunt funcţii de suport pentru activitatea celor patru. Evident că, în bunul spirit românesc, schema a fost încărcată până la ultimul om. Este important de ştiut că funcţionarii care lucrează cu proiecte europene pot beneficia de o mărire a salariului cu până la 50 la sută. Cătălin Toma, preşedinte CJ Vrancea: Este clar că era o supraîncărcare a acestor echipe pe care am ales să le diminuăm, şi acum media este de cinci membri în cele 15 echipe. Luminiţa Oanele, manager de proiect: Atribuţiile coordonatorului nu au fost desfiinţate, ele au fost preluate de responsabilul financiar care, pe lângă ceea ce făcea, el a preluat şi celelelate sarcini ale coordonatorului. Cu alte cuvinte, responsabilii au devenit proprii lor şefi şi, de acum, se coordonează singuri. Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: O structură administrativă stufoasă peste tot. Am constatat cheltuieli nejustificate. Personal supradimensionat, în general, la majoritatea instituţiilor. Structuri paralele ineficiente care nu îşi justifică existenţa în termeni reali. Sunt doar câteva dintre problemele constatate de noul preşedinte al Consiliul Judeţean Bihor, după preluarea mandatului. Aşa că, a decis reorganizarea Consiliului Judeţean, dar şi a instituţiilor din subordine, astfel încât costurile să fie reduse. La Agenţia Managementului Destinaţiei, de pildă, instituţie care se ocupă cu promovarea turismului în judeţ, lucrau nu mai puţin de 16 oameni. Acum au rămas doar doi. Fostul director recunoaşte că organigrama era supraîncărcată şi ar fi putut funcţiona foarte bine şi cu jumătate dintre angajaţi. La CJ Bihor, după reducerile de personal vor fi economisiţi aproximativ şase milioane de euro, anual …. Ilie Bolojan, preşedinte CJ Bihor: Dacă intraţi în curte la filarmonică, vedeţi un paznic la intrare, dacă mai urcaţi la etajul unu, la public, mai găsiţi un paznic, dacă mai faceţi doi paşi, în curte e un pompier care se învârte pe acolo. Şi practic, la toate instituţiile aveam servicii de pază şi de pompieri cu structuri, şefi servicii şi aşa mai departe care erau în paralel. Reorganizarea aparatului propriu al Consiliului Judeţean și a instituțiilor subordonate a dus la disponibilizarea a peste 400 de angajați.Integral: https://www.digi24.ro

Analiză Consiliul Fiscal, despre buget: Este nerealistă scăderea deficitului prin reducerea cheltuielilor de personal și cu asistenţa socială …. Un alt element asupra căruia atrage atenţia Consiliul este creşterea puternică a cheltuielilor bugetare pentru personal şi a celor cu asistenţa socială pe parcursul ultimilor ani. În 2020 acestea au atins un vârf, reprezentând 94,3% din veniturile fiscale (inclusiv contribuţii de asigurări), respectiv 23,9% din PIB. „Această situaţie nu este sustenabilă având în vedere că este localizată la nivelul categoriilor de cheltuieli permanente”, susține CF. Evaluarea CF cu privire la proiecţia de încasări bugetare pentru anul 2021 indică venituri fiscale şi din contribuţii de asigurări mai ridicate decât cele considerate de MFP în cuantum de 5,5 mld. lei sau 0,45 pp din PIB. „Aceste evaluări depind însă fundamental, pe de o parte, de valoarea reală a obligaţiilor bugetare amânate la plată de agenţii economici, asupra căreia planează o incertitudine ridicată, şi, pe de altă parte, de persistenţa unor mari incertitudini în economia naţională şi cea internaţională”, se arată în opinia Consiliului. Cheltuielile de investiţii au reprezentat în 2020 maximul ultimilor 5 ani fiind 5,1% din PIB şi sunt prognozate să crească la 5,5% din PIB în 2021, simultan cu modificarea structurii în sensul creşterii ponderii cheltuielilor aferente proiectelor finanţate din fonduri externe nerambursabile la circa 2,9% faţă de 2,0% în anul 2020. Consiliul Fiscal: Este îngrijorător că veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul lui 2023 CF reiterează că procesul de consolidare fiscal-bugetară trebuie să aibă în vedere o restructurare a cheltuielilor bugetare, însă este absolut necesară creşterea veniturilor fiscale pentru a întări robusteţea bugetului public având în vedere nevoi acute prezente, inclusiv în domeniul sănătăţii publice şi educaţiei publice ca şi presiuni viitoare generate de schimbarea de climă şi alte ameninţări neconvenţionale. Din această perspectivă, Consiliul Fiscal consideră că este îngrijorător faptul că veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023. Reducerea deficitului bugetar în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este previzionată de Ministerul de Finanţe să se realizeze aproape exclusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare. Cele trei categorii principale care ar duce la scăderea deficitului Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri şi servicii (cu 0,8 pp) şi a celor cu asistenţa socială (cu 1,3 pp). În opinia Consiliului Fiscal, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menţionate nu este realistă: „O ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli este foarte dificilă şi este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depăşească 2,5 pp din PIB”. Astfel, este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absenţa creşterii semnificative a veniturilor bugetare. Potrivit CF, aceasta ar putea proveni din îmbunătăţirea eficienţei colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepţiilor şi portiţelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale şi a concurenţei fiscale neloiale şi optimizarea ratelor de impozitare/taxare. Un alt element analizat de CF se referă la datoria guvernamentală, care a ajuns în 2020 la 44,7% din PIB, şi impactul ei asupra necesarului de finanţare al României. Integral: https://www.digi24.ro

Un buget pentru România needucată Împărțeala posturilor și funcțiilor cu lipici la bani a durat peste o lună și jumătate. Normal, la câte guri hămesite sunt de îndestulat.  Fix la câteva ore după declarațiile pompoase ale președintelui Iohannis legate de nevoile școlii și de finanțarea României educate, guvernul a scremut un șoricel. În fața căruia s-a extaziat în primul rând ministrul Cîmpeanu. „Sunt fericit”, a spus el la vederea celor 0,8% în plus din PIB. Are și de ce. Nu mai trebuie să-și dea demisia, așa cum anunțase țanțoș că va face în cazul în care Educația nu va avea un buget mai mare decât anul trecut. Și are, e drept, dar asta pentru că a dispărut din peisaj Cercetarea, de care în vremuri de pandemie România nu mai are nevoie pentru că oricum nu ținea pasul. Cu cei 0,8% suplimentari, șoricelul educației a ajuns de-a dreptul supraponderal: 2,5% din PIB. În loc de cei 6% prevăzuți de lege. Degeaba se încăpățânează ministrul Câmpeanu, cum o dai, cum o întorci, Educației i s-a aruncat în anul de grație 2021 cea mai mică alocație bugetară din 1995 încoace. Oricum nu contează, ne liniștește prezidentul, România educată va scăpa de toaletele din curtea școlii, profesorii incompetenți, handicapul testelor PISA și se va digitaliza mai ceva ca Statele Unite cu ajutorul banilor europeni. Ce vis frumos! Cele 30 de miliarde de euro din cornul abundenței Planului de reziliență se vor revărsa pentru a umple hăurile autohtone cu o condiție: să avem proiecte viabile, cu cap și coadă. Or, până acum n-a prea fost așa. Planul de reziliență a fost criticat dur de Comisia Europeană tocmai pentru că nu prevede nicio reformă serioasă, inclusiv în domeniul educației, fiind aruncate acolo, de-a valma, sute de proiecte și proiecțele. Inconfundabilul stil românesc, de parcă UE dă banii pentru baronii și clientela noastră politică. Dar să zicem că guvernul Cîțu va fi mai destupat la cap și va face proiectele așa cum ni se cer. Întrebarea e când vor fi acestea gata? Mai exact, peste câți ani se va vedea măcar și o fărâmă din ele în Educație? Nu știm, așa cum nu știm, în afară de generalități și gargară pentru conferințele de presă, care este reforma preconizată pentru Educație, pe ce direcții merge ea. De la Iohannis se înțelege că e ceva de genul de toate pentru toți. Iar de la Cîmpeanu nu se înțelege nimic. Asta, pentru că nu are de-a face cu vreo reformă, el e pus acolo pe post de țuțăr cu jumătate de normă. Așa se face că la redeschiderea școlilor nu s-a încropit nici măcar un plan de recuperare a materiei pierdute anul trecut. Totul se face din mers, pe genunchi, fiecare profesor după cum îl taie pe el capul. Și ca să nu fie probleme cu promovabilitatea la hectar, au fost scoase și anul acesta hălci din materia de la examenele de Capacitate și Bacalaureat. Judecând după dimensiunea incompetenței de la minister, e clar că nu rămâne decât providența: situația epidemiologică nu se va înrăutăți și nu vor fi tot mai multe școli care să intre în scenariul roșu. Așa s-a sperat și anul trecut în toamnă, când la o lună după începerea anului școlar s-a pus lacătul peste tot sistemul. Acum, deja au fost depistați peste 670 de elevi și profesori cu Covid în prima săptămână. E un început bun, ne liniștește Câmpeanu, doar 1 la mie. Ce e mai rău de abia urmează – noua tulpină are transmitere comunitară, spun specialiștii. Și ce dacă? Țara nu va prinde de veste din moment ce nu se fac secvențializări de genom. Sunt scumpe, ni se spune, de ce să dăm banii pe ceva ce oricum știm? În plus, de unde? Integral: https://revista22.ro

6.000 €/lună, 8 case, 6 terenuri, 3 mașini pentru șeful companiei care lasă Capitala fără apă caldă  Lipsa apei calde în timpul verii și a căldurii iarna au devenit o normă pentru mulți bucureșteni. Directorul Termoenergetica, compania care ar trebui să livreze aceste servicii, nu este tulburat de lipsa de eficiență a acesteia. El a strâns, până la 35 de ani, o avere fabuloasă….. Avere incredibilă la 35 de ani Directorul general al instituției este Burghiu David Alexandru. Detalii AICI. El este absolvent al Academiei de Poliției, specializarea Drept, în 2008. De unde deduce că are în jur de 35 de ani. Are un master la Colegiul Național de Apărare. Până în 2014 a fost ofițer specialist MAI. Din 2016, devine consilier pentru relații externe la Compania Națională Aeroporturi. Din 2017 este, concomitent, administator neexecutiv Metrorex, administrator neexecutiv la Compania Națională de Parcuri și Grădini, Director la Compania Municipală de Management al Traficului (2017 – 2018). Din 2018 este și administrator special RADET. Burghiu are 5 venituri din bani publici – 37.524 de lei indemnizație CA Metrorex,- 104.285 lei Indemnizație Administrator special RADET; –  96.491 lei, indemnizație Director General Compania Municipală Termoenergetica – 43.652 de lei indemnizație Companie Muncipală parcuri și grădini –  65.762 lei Comisia pentru aplicarea legii 550/2002 (privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local). În anul 2020 a câștigat suma de 347.714 lei, adică 6.000 de euro pe lună.  Burghiu colecționează case, mașini, terenuri și bijuterii Are 6 terenuri din care două în Otopeni și două la Bran. Deține 8 clădiri, din care 2 la Chișinău și 2 în Otopeni. În 15 ani a colecționat bijuterii de 300.000 de euro. Are 3 mașini. Datoriile la bănci, în valoare de 200 de mii euro, sunt mai mici decât valoarea bijuteriilor pe care le deține. Compania condusă de Burghiu are în exploatare: 954,09 km conducte – reţele termice primare, 2963,3 km conducte – reţele termice secundare. Majoritatea sunt în stare înaintată de deteriorare. Integral: https://newsweek.ro

CCR a validat legea care salvează evazioniștii de închisoare dacă achită prejudiciul  Judecătorii constituționali au respins sesizările ÎCCJ, Guvernului și Avocatului Poporului asupra legii prin care evazioniștii scapă de închisoare dacă achită prejudiciul. Camera Deputaților a adoptat acest proiect de lege în ultima ședință de plen a fostei legislaturi. Actul normativ a fost inițiat de fostul deputat PSD Cătălin Rădulescu – Mitralieră și îi scutește de pedeapsa cu închisoarea pe vinovații de evaziune fiscală dacă prejudiciul cauzat statului este mai mic de 100.000 de euro și dacă îl achită integral. În 17 decembrie, instanţa supremă a decis sesizarea CCR în legătură cu neconstituţionalitatea proiectului adoptat de Camera Deputaţilor de modificare a Legii 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, care prevede că se poate aplica o amendă în locul închisorii în cazul persoanelor acuzate de o evaziune fiscală de până la 100.000 de euro care achită integral prejudiciul. Potrivit ICCJ, sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite că se impune a se examina de către Curtea Constituţională dacă adoptarea actului normativ în discuţie s-a făcut cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) şi ale art. 75 din Constituţie referitoare la principiul bicameralismului, întrucât forma adoptată de Camera Deputaţilor (Cameră decizională) modifică substanţial obiectul de reglementare şi configuraţia legii adoptate de Senat…. Proiectul de lege prevede: art. 10, alin. (1) În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art. 8 şi 9, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, prejudiciul cauzat este acoperit integral, iar valoarea acestuia nu depăşeşte 100.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se poate aplica pedeapsa cu amendă. Dacă prejudiciul cauzat şi recuperat în aceleaşi condiţii este de până la 50.000 euro, în echivalentul monedei naţionale, se aplică pedeapsa cu amenda. Integral: https://revista22.ro

Desființarea secției speciale, fără compromisuri … În 2019, aproape 83% dintre magistrații reuniți în adunări generale au votat pentru desființarea Secției de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), un rezultat care ar fi trebuit să le transmită membrilor CSM, ce se presupune că îi reprezintă, că menținerea acestei secții nu mai poate fi susținută. SIIJ a fost creată cu dublu scop: pentru a funcționa ca instrument politic de presiune asupra magistraților care și-ar fi luat libertăți prea mari în anchetarea și condamnarea unor fapte aparținând liderilor de partid, în condițiile în care PSD era convins că va conduce România cel puțin încă 20 de ani. Cel de-al doilea, pentru a funcționa ca scut pentru protejarea magistraților corupți care ar fi protejat afaceri, persoane și grupuri de interese. Primul scop a folosit, de exemplu, la inculparea fostului procuror-șef Laura Codruța Kovesi pentru luare de mită și abuz în serviciu, la retragerea apelurilor DNA în cazuri de corupție și la hărțuirea unor magistrați în cazuri de corupție, care au permis unor mari corupți precum Sebastian Ghiță sau Viorel Hrebenciuc să scape de dosare. Apogeul exercitării acestei funcții politice l-a reprezentat punerea sub acuzare de către SIIJ a fostului vicepreședinte al Comisiei Europene, Frans Timmermans. Despre cea de-a doua funcție, cea de protejare a magistraților corupți, nu putem aduce argumente pozitive, dar putem sublinia că în cei trei ani de funcționare, SIIJ nu a deschis nici măcar un dosar de corupție în justiție, spre deosebire de perioada în care DNA găsea zeci, dacă nu sute de astfel de cazuri într-un an. De altfel, în afară de obsesia pentru Kovesi, cealaltă mare preocupare a SIIJ și a șefei acesteia, Adina Florea, a fost condamnarea fostului procuror de la Prahova, Mircea Negulescu, poreclit „Portocală”…… Strădaniile unor organizații de magistrați precum AMR, UNJR sau AJADO de a demonstra că reprezintă majoritatea magistraților și că, prin urmare, această majoritate ar susține existența SIIJ s-au dovedit futile. În schimb, Forumul Judecătorilor, Inițiativa pentru Justiție și Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană s-au poziționat de partea corectă a opiniei magistraților, condamnând avizul negativ dat de CSM. De unde rezultă că între corpul magistraților și acest organism se deschide o ruptură tot mai mare și că interesele lor și cele ale majorității membrilor CSM nu mai coincid. Principala obiecție pe care au adus-o cei 11 membri ai CSM care au votat împotriva avizării proiectului de desființare a SIIJ a fost insuficiența „garanțiilor” oferite de lege magistraților, nu necesitatea existenței SIIJ. SIIJ va fi condamnată de Curtea Europeană de Justiție și va trebui desființată. În esență, legea propusă prevede revenirea la statu quo-ul de dinainte de SIIJ, astfel că DNA anchetează infracțiunile de corupție, DIICOT pe cele legate de crimă organizată și droguri, iar celelalte parchete, alte infracțiuni. Problema, ca întotdeauna, nu o reprezintă un procuror care vinde droguri sau un judecător prins beat la volan, nimănui nu-i pasă de astfel de cazuri rare. Problema o reprezintă infracțiunile de corupție și revenirea acestora în competența DNA. Cei 11, în frunte cu președintele CSM, Bogdan Mateescu, au cerut garanții, în esență, împotriva DNA: trimiterea în judecată a magistraților să fie avizată fie de Procurorul General, fie de secțiile CSM pentru judecători, respectiv procurori. CSM nu vrea amenințările cu care venea SIIJ, dar vrea protecția pe care o oferă secția specială. Acest lucru nu poate fi nici legal, nici constituțional, pentru că, pe de o parte, ar limita drastic independența procurorilor, conferind Procurorului General o putere pe care nu o are de drept, iar pe de alta, pentru că CSM nu este instanță de judecată ca să judece dosare. „Garanțiile” la care se referă Mateescu & Co nu sunt, de fapt, decât imunități, iar magistrații nu au și nici nu trebuie să aibă imunitate. Prin urmare, includerea acestor „garanții” în lege, așa cum făcuse fostul ministru Predoiu, ar fi neconstituțională și antieuropeană. Cu toate acestea, cei 11 membri ai CSM au jucat această carte politic, mizând pe slăbiciunea la corupție a partidelor aflate la putere. În interiorul PNL și al UDMR se află destul de mulți care se tem de restaurarea puterii DNA și ar fi dispuși să voteze o lege care să ofere „garanțiile” cerute de CSM. Integral: https://revista22.ro

Tot timpul cu gândul la sporuri! Bugetarii se salută între ei cu „Să ai spor!“  Bugetarii au obiective clare, care le guvernează întreaga existență: sporuri, cât mai multe sporuri. Mintea lor este într-atât de acaparată de obținerea de sporuri încât până și formele de salut dintre ei conțin obligatoriu termenul „spor“…. Există chiar o superstiție printre bugetari, care spune că dacă nu primești nicio urare cu „spor“ într-o săptămână riști să rămâi fără o bună parte din sporurile pe care le ai. De aceea, bugetarii se sună între ei în weekenduri și-și urează sporuri, ca să nu riște nimic. Acum câțiva ani a avut loc însă un incident, când un nou angajat a înțeles prost urarea tradițională. „Omul a înțeles că-i urăm să muncească cu eficiență, așa că a stat tot programul de 8 ore la birou și a muncit ca disperatul. Așa că a doua zi a fost dat afară, că ne trăgea în jos. I-am dat un șut în cur și i-am strigat «Du-te, bă, la corporație!»“, a rememorat un bugetar. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 18 februarie! ANM a emis o atenţionare Cod galben privind intensificări ale vântului şi ninsori viscolite valabilă de miercuri, de la ora 22.00, până joi, la ora 14.00. “În intervalul menţionat, în Carpaţii Meridionali, la altitudini de peste 1.700 m, va ninge, în general moderat cantitativ, iar vântul va avea intensificări, cu rafale de peste 80…90 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada, determinând scăderea semnificativă a vizibilităţii”. Codul galben vizează judeţele Alba, Argeş, Braşov, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Prahova, Sibiu şi Vâlcea. Ninsori, în general slabe cantitativ, se vor semnala şi în nord-vestul, centrul şi nord-estul teritoriului, unde se va depune strat nou de zăpadă. Intensificări ale vântului cu viteze în general de 40…50 km/h vor fi şi în sud-vestul ţării. In Bucuresti, incepând de joi dimineața și până la prânz, cerul va avea înnorări și trecător vor fi posibile precipitații slabe mixte. +7/-6 gr.C.

Un stat care privește mereu fără vină cum oamenii ard sau cad de la etaj  În timp ce la stat majoritatea angajaților pe pile sparg ușa, imediat după cafeluța și bârfa de prânz, ambele pe banii noștri, la Constanța, o femeie se întoarce în apartamentul cuprins de flăcări să-și recupereze laptopul. …. Femeia rămâne blocată între flăcările care îi închid ieșirea și disperată caută scăparea pe balcon. Suspendată la etajul șase, așteaptă autoritățile române să o salveze. Și evident, ca de obicei, sistemul, acest Moș Gerilă adormit, cu ceafa groasă și palma în fund, angajat pe pile, cu burta aproape de implozie de la atâtea sporuri, nu doar că nu vine la timp, vine ca Vodă prin lobodă. Fără scară, fără saltea, practic o plimbare prin oraș, zi frumoasă, girofaruri pornite, ca în copilărie, distracție ce mai… Mă întreb la ce mai porniseră sirena, ca să facă pe interesanții, oricum femeia căzuse deja de 13 minute, așa că se puteau opri liniștiți la o cafea. Dacă bugetarii noștri, amatori de tichete de vacanță, pe banii noștri, erau prinși pe croaziera de pe Titanic, pun pariu că se salvau toți, se întorceau acasă intacți, nu murea niciunul. Sistemul în care mișună, de la hârtia cumpărată la budă pe firma lui cutărică și până la cei mai înalți demnitari, e o junglă care i-a călit de empatie, i-a antrenat să se descurce, astfel că orice om din sistem și-ar fi găsit pe punte o barcă de salvare. După cum scriam atunci, Alexandra, puștoaica violată de un scelerat și moartă așteptând idioții, nu a fost nici începutul nici sfârșitul. Cimitirul rămâne deschis, chiar în clipa asta, probabil, undeva în sistem, o pilă „dă interviu”. Integral: https://www.libertatea.ro

Spitalul mobil de la Lețcani, bombă cu ceas. Raportul ISU arată improvizații la instalația electrică, scurgeri de lichide combustibile și căi de evacuare blocate   Libertatea a intrat în posesia unui raport realizat de ISU Iași în urma verificărilor efectuate la Spitalul mobil de la Lețcani, care arată că o tragedie era posibilă în orice moment. În saloanele de Terapie Intensivă erau utilizate prelungitoare fără grad de protecție, au fost descoperite improvizații la instalația electrică, iar ușile de intrare în pavilioane se pot bloca în timpul unei evacuări de urgență. …. Instalația electrică are defecțiuni și improvizații riscante Inspectorii de la ISU Iași au constatat mai multe probleme grave pe partea electrică în momentul în care au inspectat unitatea medicală. Una dintre acestea are legătură cu extinctoarele: în saloanele ATI au fost depistate doar cele de tip P6 ABC, dar și nu de tip G, care sunt recomandate pentru incendiile de natură electrică. De altfel, o parte dintre extinctoare nici nu au putut fi evaluate, fiindcă aveau instrucțiuni de utilizare exclusiv în limba turcă. Și la instalația electrică în sine au fost depistate probleme, defecțiuni și improvizații. … În unele spații ale unității instalația electrică era folosită în stare defectă, uzată și/sau cu improvizații ale acesteia și/sau ale receptorilor electrici, existau conductori electrici care erau expuși unor acțiuni mecanice. Se folosesc prelungitoare, dar este interzisă exploatarea instalației electrice cu acestea, deoarece nu au gradul de protecție IP necesar mediului în care sunt montate. Raportul consultat de Libertatea arată că: Același document specifică faptul că, pe timpul testării surselor secundare de alimentare cu energie electrică, s-a constatat că unul dintre cele trei electrogeneratoare nu a funcționat la parametri corespunzători: „intrarea în sarcină s-a făcut cu dificultate”, iar pompierii au găsit în carcasa generatorului pete și scurgeri de lichide combustibile. … Căile de evacuare, blocate parțial sau total O altă serie de probleme grave identificate de pompieri ține de compartimentarea spațiilor și de accesibilitate. Aceștia au găsit pe holurile celor 100 de containere tip pavilion mobilier care nu avea ce să caute acolo: spații de lucru constând în mese cu medicația pacienților, frigidere, alte piese de mobilier, care „reduc lățimea căii de evacuare”. „Acestea determină reducerea gabaritului, blocarea totală/parțială a căilor de evacuare și creșterea densității de sarcină termică, fapt ce determină îngreunarea activității de evacuare în situații de urgență și a accesului forțelor de intervenție”, atrag atenția reprezentanții ISU în răspunsul remis Libertatea. La momentul controlului, nu erau marcate și montate etichete pe ușile camerelor și saloanelor de bolnavi, nici în dreptul paturilor acestora, pentru a ști care dintre ei se pot deplasa singuri și care au nevoie de ajutor, în cazul unei evacuări. Totodată, containerele nu au un sistem de evacuare a fumului și a gazelor fierbinți, în cazul unui incendiu. … Practic, în cazul unui incendiu, există riscul ca personalul medical și pacienții să rămână blocați în interior până la venirea echipajelor de intervenție de la ISU Iași. Reprezentanții ISU au mai identificat faptul că, deși sunt montați senzori de fum autonomi pe holuri (căi evacuare) și în băi, nu este realizat un sistem de alertare a unui posibil incendiu. Adică, nu există instalație de detecție, semnalizare și avertizare a incendiilor. Și nu există nici „hidranți interiori” pentru stingerea incendiilor. Integral: https://www.libertatea.ro

Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dacă citesc corect bugetul de stat, Sănătatea primeşte 10 mld. lei în plus în 2021, nu are o scădere de 2 mld. lei, aşa cum se vehiculează. România a ajuns o ţară cu o finanţare a Sănătăţii de 1250 euro/ persoană, la acelaşi nivel cu Europa Centrală. Întrebarea este dacă aceşti bani se duc după pacienţi sau în buzunarul unora şi altora  ….. Asadar, ce citim noi aici? – exista trei componente in bugetul Sanatatii, credite bugetare la MS, credite de angajament la MS si bugetul de venituri al CNAS, acel fond national unic FNUASS, care se constituie din contributiile la sanatate; in executie, pe parcursul anului se fac regularizari intre cele trei componente si exista si rectificari, astfel incat executia difera mult fata de buget; – in tabel la total avem comparatie mere cu pere, pentru ca daca la CNAS avem executia bugetara pe toti anii din serie, inclusiv 2021 (felicitari!), aici – http://www.cnas.ro//theme/cnas/js/ckeditor/filemanager/userfiles/evolutia_1999-2021.pdf, la MS nu avem executie bugetara (sau n-am stiut noi unde sa cautam) – asadar, comparam bugete si executie, dar de dragul exercitiului, faceti-ne pe plac; – cheltuielile bugetate au crescut de la 34 mld lei in 2016 la 82 mld lei in 2021, deci de 2,4 ori. Nu se poate spune ca nu a existat vointa politica ca sanatatea se mearga la 6% din PIB, tinta propusa de UE; –  cifrele nu cuprind cheltuieli de capital si cheltuieli din fonduri europene (o parte poate se inchid la MS, dar asa cum spuneam, nu am gasit date de executie); – cifrele nu contin finantarile din consiliile judetene sau cele locale, care pompeaza si ele bani in spitale;- partea marcata in galben a fost cea care a declansat discutii dupa datele scapate si interpretate in graba saptamana trecuta, in care daca se compara bugetul din 2021 cu cel din 2020, apare o scadere de 2 mld lei in finantarea MS – dar in total, de fapt, sanatatea primeste aproape 10 mld lei in plus (partea marcata in verde) Asadar, nu s-a luat, ci s-a dat; cu sau fara date despre executia bugetara a MS din anii precedent, se pare ca Sanatatea primeste in jur de 10 mld lei in plus, ceea ce nu e rau deloc, dar forma finala a bugetelor o vom avea cand o vom avea. De mentionat ca mai mult ca sigur vaccinurile anti SARS-CoV-2, pentru ca sunt achizitionate prin mecanism colectiv al UE, nu apar in calcule. Una peste alta, in 2021, Romania va avea o sanatate a carei finantare se apropie de 100 mld lei / 20 mld Euro, adica aproximativ 1250 Euro de persoana, cam la nivelul din Europa Centrala. Dilema ramane daca cei 1250 Euro se duc dupa pacienti sau in buzunarul unora si altora. Eu unul imi doresc ca Florin Câţu si Vlad Voiculescu sa reuseasca se exorcizeze (cuvantul este bine ales) sistemul de sanatate si sa vedem in 2021, cu sau fara pandemie, pasi inainte. O recomandare respectuoasa, de la cineva care stie sa citeasca bugete si executii: atentie mare la consultantii si angajatii din esaloanele 3-4 din MS si CNAS (la centru si in teritoriu), care sunt pe statele de plata a multor prestatori de servicii, la executia creditelor de angajament, care au aparut pentru ca nu a fost finantata introducerea de medicamente noi in uz si, nu in ultimul rand, la lipsa oricarei standardizari de costuri. Cu masuri privind corectia acestor trei aspecte si cu cele doua propuneri pentru repornire facute anul trecut, ar putea sa mearga mai bine Integral: https://www.zf.ro

Trei nume de la Ministerul Sănătății care demonstrează că USR-PLUS nu este încă la butoane  Georgeta Bumbac, directoare generală la Direcția buget și contabilitate, Dănuț Popa, secretar general adjunct în minister, și Gabriela Angheloiu, șefă la Centrul de Resurse Umane în Sănătatea Publică, sunt trei oameni promovați pe timpul PSD care se află în continuare în posturi importante la Ministerul Sănătății, scrie Valeriu Nicolae într-un comentariu publicat de Libertatea. …. Doamna Georgeta Bumbac este extrem de influentă în Ministerul Sănătății. A fost secretar general la minister, acum este „doar” șefă la financiar. A terminat celebra Universitate Ovidius în 1997. Imediat s-a angajat la stat, inspector la ANAF, și a făcut și o școală de management în turism. În 2002, în timp ce lucrează 8 ore pe zi la stat, își face și un masterat la Constanța, și un doctorat la Iași. În 2005, în timp ce lucrează opt ore pe zi la ANAF Constanța, doamna Bumbac muncește din greu la doctorat la Iași, termină cursurile școlii de Finanțe Publice și Vamă la București, face cursuri de calculatoare la Constanța și este lector universitar la două bombe de universități din aceeași localitate. Publică și 6 cărți în timpul liber. Nu se întâmplă nimic spectaculos până în 2011, când, brusc, doamna Bumbac, un consilier superior la ANAF în Constanța, decide să facă cursurile din București ale Institutului Diplomatic Român, chestia aia deloc legată de serviciile noastre cele deștepte. La numai o lună de când începe cursurile de diplomație, doamna Bumbac devine directoare generală la Ministerul Sănătății. În 2015, în timp ce este directoare generală la minister, timp de 3 luni, geniala doamnă face și cursurile la zi ale Academiei Naționale de Informații și pe cele ale Colegiului Național de Apărare, exact ce are nevoie un manager la Ministerul Sănătății într-un stat necăpușat și necapturat de servicii. Termină cursurile într-o perioadă grea, când vin tehnocrații cei haini și neiubitori de PSD. Când revine Dragnea, doamna de la Ministerul Sănătății, doxă de securitate, ajunge, firesc, în niște consilii de administrație, unde are zero experiență, la infrastructură rutieră, canale navigabile și aeroporturi. Soțul se mută și el de la Constanța la Primăria Sectorului 4, unde primește cam cu 500 de euro mai mult pe lună, căci așa e cu norocul ăsta. Dănuț Popa, peste 19.000 de lei pe lună de la stat în 2017 Dănuț Popa este secretar general adjunct la Ministerul Sănătății. În studenție a fost turnător la Securitate, potrivit avizului CNSAS. Mai clar, din anul II de facultate, adică din 1982. A fost medic pentru 4 ani și apoi manager de policlinică stomatologică la Pitești, în timp ce făcea și stomatologia la Iași, la o bombă de facultate privată. Cursuri la zi, la peste 14 ore de condus dus-întors față de locul unde muncea cu normă întreagă. PSD-ul l-a făcut însă om. Întâi l-a numit consilier al ministrului tineretului și sportului Georgiu Gingăraș. Ce calificare avea un medic cu o diplomă de stomatolog pentru consiliere la Ministerul Sporturilor, doar guvernul lui Adrian Năstase ne poate spune. Desigur, face rapid și o calificare în management medical, că doar trebuie să se acopere de diplome. În 2004, domnul Popa ajunge șef de cabinet la CS Dinamo București, locul ăla plin de foști milițieni și condus din când în când de rudele celor mai puternici securiști. …. Domnul Popa, turnătorul priceput la tir, medicină și stomatologie, va ajunge să câștige în 2017, numai de la stat, 230.630 de lei pe an sau 19.219 lei pe lună, cu peste 4.000 mai mult decât președintele României. Gabriela Angheloiu, directoarea moștenită de la PSD Gabriela Angheloiu a ocupat funcția de director general la Direcția juridic și contencios intrat pe vremea PSD. … Nu apare nicăieri faptul că doamna Angheloiu a fost în conducerea spitalului din Alexandria sau că a fost asociată la o firmă care a dat o țeapă de 112.992 de lei statului. Cinste, onoare, PSD, lucruri normale pentru o promovare spectaculoasă. În timpul tehnocraților, ca să nu se piardă, doamna a fost recuperată la Primăria Sectorului 4, unde ajunge angajat și soțul. …. CV-ul domniei sale este de negăsit, dar știm că a fost implicată în câteva scandaluri de corupție, ceea ce o recomandă pentru poziția de directoare generală la Ministerul Sănătății în timpul guvernelor Dragnea. Poziție în care o regăsim și astăzi în organigrama ministerului, în fruntea Centrului de Resurse Umane în Sănătate. Integral: https://www.libertatea.ro

Câţi bani vrea Guvernul să dea partidelor în 2021. Diminuarea bugetului, mimată de actuala coaliţie …..162 de milioane de lei este suma de bani propusă de Guvernul României în proiectul de buget pe 2021, cu 18 milioane de lei mai puţin decât în bugetul iniţial de anul trecut, dat fiind că în urma rectificărilor succesive din 2020 formaţiunile parlamentare au ajuns la 250 de milioane de lei. Conform legilor în vigoare, suma alocată anual partidelor politice de la Bugetul de stat este de cel puţin 0,01% şi de cel mult 0,04% din Produsul Intern Brut, ceea ce înseamnă că limitele între care se puteau încadra guvernanţii erau 111 milioane de lei şi 444 de milioane de lei, dat fiind că PIB-ul anunţat de premier este de 1.116,8 miliarde lei. Conform cifrelor din proiectul de buget al Guvernului, Partidul Social Democrat ar urma să beneficieze în 2021 de 57,2 milioane de lei, din moment ce acesta primeşte cea mai mare sumă datorită rezultatelor electorale de la parlamentare şi locale. În conturile liberalilor ar putea să intre în anul acesta aproximativ 50 de milioane de lei, în timp ce a treia subvenţie ca mărime ar reveni Uniunii Salvaţi România, adică 15,8 milioane lei. Pe de altă parte, Alianţa pentru Unirea Românilor, care public a anunţat că ar renunţa la aceşti bani, dar care în interior se ceartă pe tema contribuţiilor pentru partid, ar urma să încaseze în acest an 11,8 milioane de lei. Formaţiunea condusă de George Simion şi Claudiu Târziu nu are cum să renunţe la subvenţia pentru partide, aceasta fiind acordată lunar de AEP, dar situaţia poate fi remediată prin schimbarea Legii finanţării partidelor politice. Beneficiare de subvenţii de la stat mai sunt încă patru formaţiuni politice: PLUS, UDMR, PMP şi Pro România. PLUS, formaţiunea condusă de Dacian Cioloş, primeşte banii separat de USR până când nu există o decizie oficială a instanţei privind fuziunea între cele două partide. Prin urmare, 11 milioane de lei ar urma să intre în 2021 în conturile PLUS, în timp ce UDMR ar urma să primească 9,4 milioane lei. Datorită rezultatelor de la alegerile locale, din moment ce nu au reuşit să intre şi în Parlament, PMP şi Pro România primesc anul acesta 3 milioane, respectiv 2,2 milioane de lei. Până în prezent, dat fiind că bugetul nu a fost aprobat la timp, formaţiunile parlamentare au primit deja aproximativ 40 de milioane de lei, lunar fiind virate în conturile acestora 1/12 din bugetul pe anul anterior…. Liberalii au evitat să discute subiectul finanţării partidelor politice, singurele lor precizări fiind că bugetul din 2021 va fi mai mic pentru formaţiunile parlamentare. „Lucrez la bugetul pentru 2021 şi exact ca în 2020 voi propune economii reale la bugetul de stat prin tăierea cu un procent semnificativ a subvenţiei pentru partidele politice şi în 2021. În 2020, deşi an electoral, am tăiat subvenţia pentru partidele politice cu 30%. Marcel Ciolacu, aşa se fac economii substanţiale la bugetul pentru anul viitor. Nu prin pseudo-demisii din Parlamentul României”, scria pe Facebook premierul Cîţu în ultima zi din noiembrie. Scăderea semnificativă ar fi dacă Guvernul se raportează la suma totală dată partidelor în 2020, dar despre asta liberalii evită să vorbească, pentru că în caz contrar, adică al comparaţiei cu bugetul iniţial pe 2020, scăderea ar fi de doar 10%. 177 de milioane de lei, rambursarea din campanii În bugetul pregătit de Guvernul Cîţu pentru 2021, Autoritatea Electorală Permanentă ar urma să mai primească şi 177 de milioane de lei pentru a rambursa cheltuielile electorale făcute de partide la ultimele parlamentare, desfăşurate pe 6 decembrie 2020. Integral: https://adevarul.ro

Cum să compromiți un jurnalist incomod? Dar un magistrat?  În România, jurnaliștii continuă să fie hărțuiți atunci când descoperă prea multe lucruri rușinoase despre capii justiției, despre vârfurile corupției sau despre metodele neortodoxe folosite de unii înalți demnitari. …. Justiția nu pune mereu umărul de partea celor care vor să afle adevărul, ci înclină adesea balanța spre cei care vor să-l ascundă. Este cazul recentei clasări a dosarului în care au fost filați doi jurnaliști (Alex Costache și Cosmin Savu), care se aflau împreună cu doi magistrați (procurorul Horațiu Radu și judecătorul Răzvan Păștilă) la un restaurant unde sărbătoreau ziua de naștere a unuia dintre ei. Faptele există, se știe cine le-a pus în practică, dar Parchetul anti-mafia nu vrea să afle cine le-a comandat. În secvențele trimise la televiziunile mogulilor (A3, RTV) au fost extrase imaginile cele mai urâte și au fost extrase din conversație cuvinte disparate pentru a putea fi interpretate în sensul scenariului gândit să pună sub semnul întrebării reputația și credibilitatea unor jurnaliști de primă mână și să arunce cu lături în concurentul cel mai redutabil pentru fotoliul de procuror general. Cina festivă a fost prezentată, în februarie 2020, de televiziunile și site-urile care au făcut mereu campanii anti-DNA, ca și cum ar fi fost o întâlnire conspirativă, ca și cum cei prezenți acolo pregăteau sabotarea noilor procurori șefi preferați de președintele Klaus Iohannis.  Trebuiau compromiși trei dintre cei prezenți: în primul rând, procurorul Horațiu Radu, fiindcă tocmai candidase pentru fotoliul de procuror general, având teoretic mai multe șanse decât Gabriela Scutea, ale cărei calități au fost contestate de CSM, dar preferate de președintele Klaus Iohannis.  Alex Costache, ziarist foarte cunoscut pentru informațiile și anchetele despre marile personaje corupte ale României; Cosmin Savu a devenit celebru cu documentarul „Africa, pământ românesc”, în care arată cum au fost jefuite câteva state africane cu ajutorul unor oameni de afaceri români vestiți și în țară pentru ingineriile lor la limita legii (Frank Timiș, Nicolae Buzăianu etc); împotriva judecătorului Răzvan Păștilă, mogulii autohtoni de presă care au ordonat kompromatul nu aveau nimic, el doar s-a nimerit la locul nepotrivit într-un moment nepotrivit.  Cei trei au fost luați în colimator de televiziunile și site-urile deținute de patroni cercetați penal într-un spectacol în care aceștia ar fi vrut să demonstreze că metodele mafiote nu sunt folosite de ei, ci dimpotrivă, de magistrații și ziariștii care s-au opus și au criticat marșul împotriva statului de drept din perioada 2017-2019.   Dosarul deschis în urma plângerii celor trei a avut o traiectorie confuză, în primă instanță s-a ocupat de caz un procuror militar, căruia i s-a luat însă ancheta în momentul în care încerca să afle cine a ordonat operațiunea de urmărire. Șefa Parchetului General a intervenit personal pentru devierea dosarului spre unul dintre procurorii care lucrează îndeaproape cu SRI și care s-a mai ocupat și altădată să îngroape adevăruri spuse de jurnaliști: Robert Fleckhammer, proaspăt numit adjunct la secția anti-terorism a DIICOT. După aproape un an de anchetă, procurorul Fleckhammer a ajuns la concluzia că supravegherea operativă a fost făcută de colaboratori ai tabloidului Cancan, pe care îi consideră jurnaliști și ca atare nu-i poate întreba pentru cine au executat filajul, fiindcă, se știe, jurnaliștii își pot proteja sursele. Procurorul Fleckhammer nu e un naiv, el pare mai degrabă un complice al regizorului care a imaginat întreaga scenă plus efectele ei mediatice rostogolite săptămâni la rând. Nu a fost un naiv nici în 2017 când a vrut să o scoată vinovată pe jurnalista Gabriela Scraba, pe care a ridicat-o cu mascați, fiindcă a dat informații despre cheltuieli nelegale făcute de președintele Radioului public. …. În România, jurnaliștii sunt lăsați să spună ce vor câtă vreme nu deranjează sfere prea înalte ale puterii politice, juridice sau economice. Integral: https://www.dw.com

De ce trebuie restructurate companiile energetice?  Răspunsul sumar: Pentru a nu se mai pierde bani din bugetul național! Ministerul Energiei gestionează participații în 34 de companii din industria energetică. Zece dintre acestea sunt într-una din procedurile de insolventa: SOCIETATEA NAŢIONALĂ A CĂRBUNELUI  S.A. SOCIETATEA DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE ȘI TERMICE „TERMOELECTRICA”  S.A SOCIETATEA ELECTROCENTRALE BUCUREŞTI S.A SOCIETATEA ELECTROCENTRALE CONSTANŢA S.A SOCIETATEA COMPLEXUL ENERGETIC HUNEDOARA S.A SOCIETATEA SIMTEX S.A COMPANIA NAŢIONALĂ A HUILEI S.A  SOCIETATEA COMERCIALĂ PENTRU ÎNCHIDEREA-CONSERVAREA MINELOR  S.A  SOCIETATEA PETROTRANS S.A  REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE  RA La toate, Ministerul Energiei este acționar majoritar. Numai Elcen (Electrocentrale București) iese din insolvență deoarece s-a nimerit ca să fie condusă de o echipă managerială formată din profestioniști. Oricum aceasta într-un viitor apropiat va fi cumpărată de o companie a Primăriei Generale a Capitalei, ceea ce reprezinta cea mai buna soluție în constituirea SACET (sistemul de alimentare centralizat cu energie termică). Celelalte nu cred că mai au o șansă de supraviețuire și vor mânca sume importante de la buget, probabil  câțiva ani. Mai sunt câteva companii care inerent vor intra în insolvență sau direct în faliment. În patrimoniul ME mai intră Combinatul Energetic Oltenia, despre care am scris aici și care după înlocuirea capacităților de producție pe cărbune trebuie să dispară natural deoarece Green Deal nu va mai permite producția de electricitate din cărbune. Oricum CEO produce pierderi în curnd de peste un miliard de lei. Problema este că momentan aceste capacități de producție a energiei electrice pe cărbune de slabă calitate nu pot fi înlocuite. Ajutorul de stat propus de ME și cu care Comisia Europeană nu este de acord ar putea fi oricând stopat și banii respectivi să fie dirijați către capacități noi pe gaz care să asigure în continuare securitate sistemului energetic național. Cu Complexul Energetic Hunedoara SA lucrurile ar putea sta altfel. Acest este dorit de administrația locală și ar putea urma o schemă asemănătoare cu a Elcenului bucureștean. Mai sunt, societățile care se ocupă de multi ani (deja) de închiderea minelor care produc pierderi, sigur vor intra în faliment sau se vor desființa (puțin probabil) deaorece nu mai au obiect de activitate. (CONVERSMIN S.A., SOCIETATEA NAŢIONALĂ DE ÎNCHIDERI  MINE VALEA JIULUI S.A.) Pe zona combustibilului radioactiv și conexe lucrurile nu sunt clare. Specialiștii geologi mi-au afirmat că resursele de uraniu pe care România le deține sunt slabe. De asemenea știu că informațiile referitoare la resurse sunt secrete. Deci în acest domeniu trebuie făcută o analiză riguroasă (în special geopolitică) deoarece această resursă strategică valoroasă, dacă ar merita, nu ar trebui pierdută. Societățile din domeniu sunt: REGIA AUTONOMĂ TEHNOLOGII PENTRU ENERGIA NUCLEARĂ – RATEN, REGIA AUTONOMĂ PENTRU ACTIVITĂŢI NUCLEARE  RA (în faliment), COMPANIA NAŢIONALĂ A URANIULUI S.A., RADIOCATIV MINERAL MĂGURELE SA. Pană acum pierderile depășesc două miliarde de lei. Căpușile În portofoliul ME se află și două societăți care căpușează (la propriu) industria energetică, oferind posibilitatea conducerii ministerului de a oferi câteva posturi pentru sinecuri și o eventuală posibilitate de a extrage bani din bugetul statului. Acetea sunt: SOCIETATEA ELECTROCENTRALE GRUP S.A și SOCIETATEA DE ADMINISTRARE A PARTICIPAŢIILOR ÎN ENERGIE S.A (SAPE SA). Electrocentrale Grup SA deține fosta termocentrală de la Brăila, care nu a mai funcționat de mulți ani, termocentrala de la Galați, intrată în faliment acum câteva săptămâni și un teren bine aplasat în București (și vânat de rechinii imobiliari) pe care s-a aflat ceea ceea ce s-a numit CET Titan, adică câteva cazane de încalzit apă și o mini turbină de câțiva MW, dezafectate. Evident că această societate este aptă de a intra în insolvență dupa atâția ani de pierderi. SAPE SA este o jucărie inventată ce canibalizează o direcție din minister care se ocupă cu administrarea participațiilor statului la câteva societăți comerciale de distribuție, unde statul este acționar minoritar și administrează o groapă numită Hidro Tarnița SA, acea fantasmagorie proiectată de niște șmecheri pentru a scurge niște fonduri din bugetul statului. Nu pot să nu adaug că această societate a fost implicată în scandalul măștilor neconforme importate din Vietnam la începutul pandemiei, import prin care s-au pierdut câteva milioane de euro. Starurile “Perla coroanei”este Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România. Produce profit bucurându-se de avantajul bogației naturale: apa. Am scris despre această societate și motivația ajungerii pe bursă aici….. În actualul context economic, când guvernul face reduceri de cheluieli, unul din robinetele care pot fi închise se află la Ministerul Energiei. Scoaterea companiilor energetice din siajul grupurilor de interese care le căpușează este necesar, problema este dacă oamenii din minister știu de aceste scurgeri substanțiale de bani din buget și dacă joacă alături de Premierul Câțu. Aceste pierderi pot fi stopate prin scoaterea pe bursă (dacă este posibil), prin numirea unor echipe de management profesioniste și de bună credință si prin intrarea în procedura accelerată de lichidare . Aici punem un asterix: daca societățile sunt înca în funcțiune și produc energie electrică securitară (chiar și cu pierderi) acestea nu pot fi închise decât numai după ce aceste capacități sunt înlocuite de altele. Și mai trebuie adăugat că cea mai bună variantă de a ieși pe bursă nu este cea prin care statul își vinde o parte din acțiuni ci cea a majorării de capital social prin emisiune primară de acțiuni. Integral: https://www.contributors.ro

Arcul frânt și triumful cinismului Se confirmă pas cu pas scenariul pe care îl schițam într-un articol din noiembrie 2020, privind Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”, reconstruit ca arenă de antrenament pentru Campionatul European de fotbal (EURO 2020). După finalizarea lucrărilor, în 4 decembrie 2020 – ultima zi de campanie electorală – a fost organizată rapid o inaugurare care să închidă gura cârtitorilor. Premierul de atunci, noul primar Bucureștiului, plus un hectar de alți miniștri și varii șefi de pe la diverse autorități au ținut discursuri în care s-au felicitat unii pe alții că au cheltuit 37 de milioane de euro pentru noua casă a rugbyului, cum întărea Ludovic Orban. Două luni mai târziu, lumea rugbyului românesc ajunge la vorba fostului președinte francez Jacques Chirac, mare iubitor al balonului oval de altfel: promisiunile nu îi angajează decât pe cei care le cred. Noul ministru al Tineretului și Sportului (MTS), campionul paralimpic la ciclism Eduard Novak, desemnat de UDMR, nu mai vrea să înapoieze stadionul și complexul aferent (cu un centru extrem de modern de refacere și hotel) către Federația Română de Rugby (FRR). De ce ar trebui să facă asta, am explicat pe larg în materialul precedent, nu mai revin asupra detaliilor juridico-administrative. Novak, jurist de profesie, nu mai recunoaște actele semnate de predecesorii săi. Ministrul își ascunde refuzul după argumente circumstanțiale, care țin de proprietatea statului asupra terenului și de amploarea investiției, pe care FRR nu ar putea să o gestioneze. Terenul de la Șosea, cum a fost cunoscut stadionul Arcul de Triumf, este casa rugbyului românesc de la 1913, leagănul său istoric…..Așadar, temeiul legal al proprietății statului român, de care se prevalează în 2021 ministrul României democratice Eduard Novak, este un decret spoliator emis de regimul criminal al lui Ion Antonescu, responsabil de Holocaust, de deportarea romilor în Transnistria și de alte crime și orori. Marea păcăleală cu stadionul: dărâmă arena ta, ca să primești una nouă sau poate nimic Cunoscut ca sportiv, proaspătul politician Eduard Novak are și talente reale de iluzionist. De săptămâni întregi, el vinde opiniei publice niște baliverne despre interesul public pe care chipurile l-ar proteja, dar escamotează cu grijă orice răspunsuri întrebările precise pe care PressOne i le-a adresat. A moștenit transparența, ca și toată echipa de consilieri personali, de la predecesorul său Ionuț Stroe (PNL). Pinocchio nesocotește acte semnate de predecesorii săi în numele statului român, dar se burzuluiește la fanii rugbyului, care deja protestează în fiecare duminică la arenă, că nu îl cred pe cuvânt și că totul va fi cum nu se poate mai bine pentru sportul cu balonul oval. Realitatea: FRR obținuse în 2002, prin Hotărâre de Guvern, folosința gratuită a bazei de patru hectare pe 49 de ani, până în 2051. Din 1991, locul fusese administrat de MTS, prin Complexul Sportiv Național București, exact soluția pe care ministerul o preconizează și acum. Cum arăta terenul de la Șosea atunci, în competenta gestiune a MTS? Ca un tăpșan, fără vestiare, un maidan în cea mai scumpă zonă a capitalei. În anii următori, cu o finanțare de 600.000 de lire sterline din partea World Rugby (WR), forul internațional de profil, și cu alte sponsorizări sau resurse proprii, între 2004-2007, FRR construiește un Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf”. „World Rugby a fost cofinanțator la construirea tribunei, a instalației de nocturnă, la construirea și dotarea sălii de forță, a sălii de conferințe, la construirea sediului administrativ al federației. Fără sprijinul lor și încrederea pe care ne-au arătat-o, multe din lucrurile pe care le-am realizat nu ar fi fost posibile. Turneele pe care le-am organizat sub egida World Rugby, amintesc aici de IRB Nations Cup, devenit apoi World Rugby Nations Cup, pe care l-am găzduit timp de 10 ani sau World Rugby Trophy U20, le-am primit ca organizare tocmai pentru că am ajuns să avem niște condiții decente, să creăm un anumit standard, iar forul internațional a apreciat felul cum am reușit să gestionăm puținele resurse pe care le avem”, ne spune Alin Petrache, președintele FRR. Prin urmare, FRR a construit din resurse majoritar extrabugetare un stadion, pe care s-au desfășurat numeroase competiții. În 27 noiembrie 2010, peste 6000 de spectatori împingeau acolo Stejarii spre victorie și calificare la Cupa Mondială 2011, după 39-12 în returul barajului contra Uruguayului. FRR l-a demolat, în 2018, tot pe cont propriu, sub promisiunea statului român, în speță a MTS, că îi va construi, ca în balada Meșterului Manole, altă arenă – „mult mai luminoasă / Și mult mai frumoasă”. În mitologia, ca și în politica românească, statul este cel mai mare țepar. Vodă îi lăsa pe meșteri fără schele, moarte sigură. MTS vrea să tragă clapa rugbyului, cu același efect letal. Ar putea World Rugby să ceară banii înapoi, dacă statul privează FRR de stadionul la a cărui construire forul de la Dublin contribuise generos?….Pe lângă contribuția federației internaționale, investiția totală a FRR cu construcția și demolarea vechiului stadion s-ar ridica la aproximativ 2,5 milioane de euro. O casă de avocatură specializată în litigii cu statul, consultată de autorul acestui articol, estimează șansele FRR (care nu este însă unica posibilă reclamantă) de câștig într-un eventual proces la 90%. Integral: https://pressone.ro

Înaltul funcționar căruia nu-i dă nimeni de lucru  Zoltán Györke are 50 de ani și este licențiat în matematică și administrație publică, specializare în care are și doctorat. În 2008, a ocupat prin concurs funcția publică de subprefect al județului Cluj, după un stagiu de specializare la Institutul Național de Administrație Publică. A devenit înalt funcționar public.  Trebuia, potrivit legislației și ideilor reformiste de atunci, să facă parte dintr-un corp de elită al administrației din România, cu un înalt grad de profesionalism și decuplat de sistemul politic.  În ultimii 13 ani, Zoltán Györke a simțit pe pielea lui cât de avantajos este să faci parte din elita administrației din România. A fost de mai multe ori inspector guvernamental, uneori fără atribuții. Practic, nu avea ce face. Când avea atribuții, nu avea birou. Sau nu primea documente. În plus, a trebuit să dea în judecată două guverne pentru a-și recupera funcția de subprefect. Și a câștigat. Iar după ce a câștigat, a ajuns din nou în instanță – premierii refuzau pur și simplu să pună în aplicare deciziile definitive ale judecătorilor.  În noiembrie, anul trecut, după ce a obținut în instanță amendarea premierului Ludovic Orban, Györke a revenit a doua oară în funcția de subprefect. Acum se vede nevoit să o părăsească din nou: actualul guvern a revenit la legislația dinainte de 2006, când prefecții și subprefecții nu mai trebuie să fie apolitici. Nici măcar funcționari publici.  Povestea lui Zoltán Györke este, pe lângă istoria unui șir de procese absurde, o fotografie precisă a relației toxice dintre partid și administrație și efectul ei: eșecul oricărei reforme….. Cu alte cuvinte, deși Constituția spune foarte clar că prefectul este reprezentantul guvernului în teritoriu, prefectul va fi mai degrabă reprezentantul partidului local – care l-a propus și îl susține – în guvern. „Practic, primarii îl recomandă pe cel care să-i verifice! Prin modificarea făcută Codului Administrativ, prefecții pot fi acum din nou politici – chiar liderii partidului. Iar atribuția lor principală e, din nou, să verifice actele emise de consilii locale și primari. Fondul problemei tocmai acesta este. Singurul cenzor este acest reprezentant al Guvernului, care nu le anulează deciziile, dar poate sesiza instanța”, arată Györke. Ironic, în timp ce Györke vorbește, pe ecranul televizorului din biroul său, Emil Boc alături de câțiva colegi de partid amenință PNL cu represalii, dacă la Cluj va rămâne un prefect recomandat de UDMR. Alin Tișe, care este președintele Consiliului Județean Cluj, oferă un argument și mai puternic: are o scrisoare semnată de 70 de primari din județ, nici ei nu vor prefect de la UDMR. E exact situația descrisă mai sus: primarii vor să aleagă omul care va controla legalitatea documentelor emise chiar de ei. Niciunul nu explică de ce primarii sau partidul ar trebui să aibă un cuvânt de spus în numirea prefectului, dacă acesta chiar este reprezentantul guvernului în teritoriu….. În paralel, Györke spune că tendința partidelor e de a nu își profesionaliza propriii oameni, cei pe care, mai devreme sau mai târziu, îi vor propune în funcții de decizie sau de execuție. Numirile politice sunt firești, ceea ce nu e firesc, însă, e calitatea profesională slabă a oamenilor numiți politic. „Nu mă deranjează dacă Direcția de Sănătate Publică e condusă de un membru marcant al unui partid politic. Are relevanță dacă el este calificat și este competent pentru această funcție! Nu mă deranjează nici ideea de repolitizare a funcțiilor de conducere în serviciile deconcentrate, dar cu condiția ca partidele să poată livra persoane calificate.  Vedem tragedii și ne întrebăm dacă acele tragedii puteau fi evitate. Dacă mai multe instituții ar fi fost conduse de persoane ceva mai competente – și ne referim la spitale, la prefecturi, la direcții de sănătate publică, inspectorate pentru situații de urgențe, inspectorate de poliție, jandarmerie… Am văzut la Spitalul din Piatra Neamț 8 directori interimari într-un interval foarte scurt de timp.”…. Nu ne putem permite calificări la locul de muncă în plină pandemie sau în timpul unui incendiu, într-un spital. Prefectul este președintele Comitetului Județean pentru Situații de Urgență. În această calitate, el este șeful primarului. El dispune primarului, dispune șefului ISU.  Responsabilitățile sunt mari și, după cum vedem în ultimii ani, asta se poate solda cu tragedii.…și relația toxică Timp de 11 ani, între 2009 și 2020, majoritatea prefecților și subprefecților au fost numiți interimar – adică pe o perioadă determinată, fără să susțină un concurs. Cu alte cuvinte, au fost la dispoziția partidului. Dar nu e vorba doar de ei.  La începutul lui 2020, dela0.ro scria că Monica Anisie a schimbat jumătate din inspectorii școlari generali, numind tot interimari. La începutul acestui an, sute de directori de școli vor fi înlocuiți cu directori interimari, numiți pe filieră politică, până la organizarea unor noi concursuri pe post. Integral: https://pressone.ro

Sindromul Pacepa, Stockholmul românesc. O altă versiune a poveștii celui descris ca erou zilele acestea Se spune că ar fi murit Ion Mihai Pacepa. Cică de data asta e pe bune, căci personajul ar mai fi decedat de vreo câteva ori în ultimii zece ani. Dar de fiecare dată când „murea”, se găsea câte un vajnic luptător anticomunist să-i ia câte un interviu liniștitor, prin care Pacepa continua să fie un erou al drepturilor omului, punând la colț practicile securistice ale României de astăzi. Pentru cei care au deschis televizoarele mai târziu, cum fac mulți dintre tinerii deloc interesați de adevărul istoric, declarații precum cele ale domnului Cosmin Prelipceanu, care a spus, luni seară, că fuga lui Pacepa din România a contribuit decisiv la căderea comunismului, pot părea documentate. Căci domnul Prelipceanu, într-o discuție cu unul dintre invitații săi, mai avea puțin și compara, ca importanță, fuga lui Pacepa din România cu actul întoarcerii armelor din 23 august 1944. Desigur, al Doilea Război Mondial a fost scurtat cu luni bune de decizia asumată de către regele Mihai, în timp ce între fuga lui Pacepa în Germania și apoi în SUA și prăbușirea regimului Ceaușescu au trecut nu mai puțin de 12 ani. Reală accelerare a descompunerii dictaturii, căci ce înseamnă 12 ani la scara istoriei, decât niște sute de mii de vieți distruse de regimul căruia, până la 24 iulie 1978, Ion Mihai Pacepa i-a fost devotat slujitor. Pentru cei care încă mai ridică în slăvi performanțele serviciilor secrete românești din perioada comunistă, Ion Mihai Pacepa a fost un trădător. Pentru naivi, a fost un erou al luptei împotriva dictaturii. În realitate, n-a fost nici una, nici alta, dar a fost condamnat la moarte ca trădător înainte de 1989 și reabilitat și tratat ca erou după. …. Ion Mihai Pacepa a fugit din România dintr-o poziție aproape la fel de înaltă precum cea pe care o avea Hess în statul lui Hitler și a colaborat cu serviciile americane la destructurarea rețelei de spioni ai statului comunist român. În paralel, a publicat o carte tabloid, „Orizonturi roșii”, în care făcea dezvăluiri de cancan despre viața semimondenă a elitei comuniste de la București. …. Să spui că dezvăluirea exceselor bahice ale lui Nicușor Ceaușescu au „grăbit” prăbușirea Ceaușeștilor după 12 ani este dovada unei naivități colosale. Până să plece din țară însă, Ion Mihai Pacepa a participat activ, ca membru al Securității, la regimul de teroare instaurat după 1946 în România. A fost racolat de Securitate încă de pe băncile facultății și a avansat rapid în plină epocă a terorii, în anii 50 ai secolului trecut. În timp ce adevăratele elite politice, culturale și economice ale României își găseau sfârșitul în lagărele româno-sovietice, Ion Mihai Pacepa avansa în ierarhia aparatului represiv. A fost atât de util regimului criminal, încât la 39 de ani era deja general-maior. La 49 de ani, cât avea atunci când a părăsit paradisul comunist la a cărui edificare pusese cu sârg umărul, Ion Mihai Pacepa era un om cu un nivel de trai mult peste cel al cetățeanului de rând și cu o avere considerabilă, alcătuită și din opere de artă ai căror proprietari reali muriseră în închisorile regimului servit de Pacepa. Reabilitat după 1989, în ciuda împotrivirii foștilor camarazi din Securitate, care s-au simțit trădați în 1978, Ion Mihai Pacepa a beneficiat, din 2005, de pensie specială, ca orice securist de omenie, pensie calculată în baza vechimii în muncă (inclusiv perioada de după 1978 a fost considerată vechime) și a ordinelor și medaliilor primite de la regimul criminal ceaușist. Nimic mai normal într-o țară în care torționarii din Securitate au primit, toți, pensii speciale în loc de sentințe în procese ale crimelor săvârșite timp de peste 40 de ani. Că a murit sau nu zilele acestea, că a murit mai de mult sau că încă trăiește, Ion Mihai Pacepa n-ar trebui totuși eroizat, tratat ca un binefăcător al democrației, ci judecat corect pentru faptele care l-au adus la vârful ierarhiei represive. Am fi astăzi mult mai aproape de Occidentul pe care l-a ales Pacepa în 1978 dacă nu ne-am fi transformat torționarii în eroi și turnătorii în idoli și președinți. Integral: https://www.libertatea.ro

Românii nu mai știu să bată în țeavă, ci scriu pe grupul de Whatsapp al scării  Tot mai mulți români abrutizați de viața în jungla urbană își uită vechile tradiții de țărani. Ca dovadă, aproape nimeni nu mai știe să bată sănătos în țeavă, ca în vremurile când ne invadau turcii, preferând să comenteze pe grupul de Whatsapp al scării. Motivul pentru care recurg la acest procedeu modern este că știu că dacă e ceva să funcționeze împotriva vecinului atunci acela este un reproș bine argumentat. „Nimic nu-k face pe un român să intre mai repede în pământ de rușine decât o dojană bine plasată, acolo unde trebuie, pe grupul de Whatsapp, să-l vadă toți vecinii”, explică Pandele Dumitru, președinte de scară și cenzor al unei asociații de proprietari ce cuprinde mai multe scări dintr-un bloc din Titan….Etnologul Grigore Leșe a și cules o serie de cântece la țeavă și tulnic interpretate de români, pe care le-a adunat într-un album special ce va fi lansat de Paști, anul acesta. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 17 februarie! Va ninge pe alocuri, iar temperatura maximă va fi de 4 grade Celsius. Va fi mai cald decât în ziua precedentă, după cum arată ANM. Minima înregistrată la nivelul țării va fi de – 3 grade Celsius, așa că gerul se mai domolește. în perioada 17 – 21 februarie, temperaturile se vor situa în jurul celor normale pentru această perioadă a anului. Valorile maxime vor ajunge la 7 – 9 grade Celsius, iar cele minime se vor situa între -2 și 0 grade. Miercuri, in Bucuresti, va fi nebulozitate variabilă, maxima zilei fiind de 4 grade Celsius. În schimb, minima se va situa în preajma valorii de – 2 grade Celsius. Sunt 25 % șanse să plouă. Vântul va sufla cu rafale de până la 19 km/h.

Vaccinarea din România: E criză de doze, birocrații sunt mai importanți ca vârstnicii și optimismul nejustificat al Puterii  În aceste zile, un val de informații optimiste despre campania de vaccinare din România a ajuns la opinia publică. Țara noastră e pe un loc fruntaș la imunizare în Europa, în lume și peste un milion de doze au fost inoculate. În opinia mea, acest optimism, ce are în spate și o cantitate importantă de propagandă oficială, ascunde situația reală a vaccinării care nu e nici optimistă, nici pesimistă, ci ilustrează o criză profundă de vaccin, dezorganizare și nerespectarea criteriilor stabilite de lege. Toate acestea arată că în România, deși s-a vaccinat mult, procesul de imunizare e ineficient, iar campania seamănă cu un trăgător slab care-și consumă toată muniția pe care o primește fără a atinge ținta. Până acum, conform datelor oficiale, au fost injectate în brațele oamenilor 1.113.975 de doze, 686.634 de persoane primind cel puțin o doză de vaccin, exclusiv Pfizer și Moderna. Datele sunt din 14 februarie. Campania de inoculare cu soluția Oxford-AstraZeneca a început în 15 februarie. Strategia națională de vaccinare avea ca obiectiv principal, în prima fază, să reducă numărul deceselor și să protejeze sistemul sanitar. Din data de 27 decembrie și până acum, conform datelor furnizate SpotMedia.ro de către Comitetul Național de Vaccinare, 220.960 de persoane cu vârsta peste 65 de ani au primit cel puțin o doză de vaccin. Adică, doar 32% din totalul celor vaccinați fac parte din categoria în care se înregistrează cea mai ridicată mortalitate. De asemenea, până acum, au fost vaccinați 89.176 de bolnavi cronici, adică 13% din totalul persoanelor care au primit cel puțin o doză de vaccin. Cei care se plâng că nu găsesc loc de programare pentru părinți și bunici sau bolnavii cronici care încearcă să se programeze și nu reușesc să găsească loc prin nicio o cale, nici prin platformă, nici prin call-center și nici prin medicul de familie, o fac pe bună dreptate.  Deraierea campaniei de vaccinare de la scopul inițial și criza de vaccin au lăsat persoanele vulnerabile de izbeliște în fața epidemiei Conform acestor date, majoritatea de 55%, adică 376.498 dintre cei vaccinați până acum sunt “esențiali”. 250.000 sunt cadre medicale care și-au făcut până acum cel puțin o doză, conform datelor comunicate de Comitetul Național de Vaccinare, iar restul de 126.000 sunt persoane esențiale despre care opinia publică nu știe mai nimic, cel mai probabil, fiind funcționari, reprezentanți ai autorităților locale, angajați în instituțiile publice, jurnaliști, oameni politici, angajați din mediul privat și mulți oameni “cu pile”….. În lume, avem exemple de miniștrii care și-au pierdut poziția din cauză că s-au vaccinat peste rând, de oameni de afaceri blamați de opinia publică pentru că și-au folosit banii și relațiile pentru a se vaccina fără să respecte regulile sau avem o întreagă dezbatere etică în SUA în jurul cazului unui medic care și-a vaccinat soția cu o doză pe care trebuia s-o arunce și care expira în următorul sfert de oră, dar care și-a pierdut job-ul pentru că și-a imunizat o rudă, ceea ce era interzis de regulament. În România, deși săritul peste rând e sport național, autoritățile par a se fi împăcat cu ideea, mizând că un număr cât mai mare de vaccinați va rezolva problema epidemiei. Dar lucrurile sunt mult mai complicate. Israelul, țara care a vaccinat cel mai mult până acum, are 43% din populație vaccinată cu cel puțin o doză. Abia acum au apărut primele semne de încetinire a pandemiei, înregistrând încă peste 2.500 de noi infectări zilnice și peste 30 de decese. Pentru comparație, România a avut în data de 15 februarie, 1.331 de infectări și 79 de decese.…. Dacă facem analogia cu Israelul, în țara noastră se vor observa primele semne de încetinire a epidemiei după ce vor fi vaccinaţi, cu cel puțin o doză, 8,2 milioane de oameni.  În șapte săptămâni au fost vaccinați cu cel puțin o doză mai puțin de 700.000 de oameni. Ce mai trebuie spus e că în Israel, în primul și în primul rând, a fost vaccinată categoria persoanelor la risc, adică peste 65 de ani și bolnavii cronici. Aceste segment reprezintă 24% din populație, iar la sfârșitul lunii ianuarie toți cei aflați în această categorie primiseră cel puțin o doză de vaccin. Așa se explică reducerea numărului de decese deși numărul de infecții a rămas relativ mare. Ce spune comparația cu Israel despre situația din România: – trecem printr-o criză cronică de vaccin; – e puțin probabil să reușim să păstrăm anumite priorități în ce privește vaccinarea; – mortalitatea va rămâne ridicată, chiar dacă ritmul de vaccinare va crește; În plus, când masa critică de doritori de vaccin se va fi epuizat, conform mai multor sondaje aceasta se situează în jurul cifrei de 5 milioane de persoane, ritmul de vaccinare va scădea semnificativ, iar costurile de inoculare vor crește exponențial. Adică după ce persoanele care vor să se vaccineze vor reuși s-o facă, vom ajunge în situația în care toate găurile din sistemul de sănătate, lipsa de planificare și de coordonare vor încetini puternic procesul de imunizare. …. Prioritizarea vaccinării are legătură cu rata de mortalitate, cu criza de doze și cu morala pe care se bazează o societate civilizată, aceea că mai întâi sunt protejați cei mai expuși la pericol pentru a salva cât mai multe vieți. În România, nu e cazul. Legea junglei e încă la putere.  Integral: https://spotmedia.ro

ECDC cere înăsprirea restricţiilor în UE, anticipând o înmulţire a cazurilor de COVID-19 din cauza noilor tulpini ….. În ultima sa evaluare de risc pentru Europa, ECDC avertizează asupra „transmisibilităţii crescute” observată în cazul mutaţiilor B.1.1.7 (detectată în Marea Britanie), B.1.351 (detectată în Africa de Sud) şi P.1 (detectată în Brazilia), precum şi a posibilităţii ca aceste variante să „crească gravitatea bolii” şi să diminueze „total sau parţial” eficacitatea vaccinurilor anti-COVID-19 deja autorizate. „Studiile prin modele arată că, dacă nu se menţin şi inclusiv dacă nu se intensifică restricţiile, se poate anticipa în lunile următoare o înmulţire semnificativă a cazurilor şi deceselor relaţionate cu COVID-19”, subliniază într-un comunicat directoarea ECDC, Andrea Ammon. Implementarea eficientă şi consolidarea restricţiilor în viaţa publică şi activitatea economică pentru a diminua contactele interpersonale continuă să fie „esenţiale”, insistă Andrea Ammon. ECDC recomandă statelor europene să continue sporirea capacităţilor de secvenţiere pentru a detecta procentul noilor variante mai contagioase ale coronavirusului în totalul cazurilor pozitive. ECDC solicită statelor membre „să accelereze ritmul vaccinării grupurilor de mare risc”…. Centrul european s-a arătat de asemenea rezervat şi faţă de instituirea aşa-numitelor „paşapoarte COVID” – propuse de unele state ale UE şi de sectorul turistic pentru ca persoanele vaccinate să poată călători liber -, date fiind „dovezile insuficiente asupra eficacităţii vaccinurilor în reducerea transmiterii virusului”. ECDC aminteşte că este nevoie şi de o intensificare a măsurilor sanitare obişnuite pentru frânarea epidemiei, respectiv testarea, identificarea lanţurilor de infectare, izolarea cazurilor pozitive şi a contacţilor acestora, plus purtarea măştii în spaţiile închise şi de asemenea în cele deschise dacă sunt aglomerate, precum şi evitarea călătoriilor neesenţiale. Această agenţie a UE mai solicită statelor membre „să accelereze ritmul vaccinării grupurilor de mare risc”, precum vârstnicii şi personalul sanitar. Integral: https://www.digi24.ro

Institutul Cantacuzino: colivă, moaște și legionari  Săptămîna trecută am scris despre zeama de orz vîndută de Institutul Cantacuzino pe post de remediu miraculos deși nu există nici o dovadă a eficacității respectivului „elixir”[1]. O zeamă de orz scumpă, cura recomandată pentru bolnavii cronici costînd 720 de lei pe lună. Cinism? Prostie? Ambele? Peste cîteva săptămîni se vor împlini 100 de ani de existență a Institutului. Fondatorul său, dr. Ion Cantacuzino, era un om de știință eminent, unul dintre foarte puținii români care au ajuns vreodată sa fie relevanți în cercetarea mondială. Ca să dau un singur exemplu, dr. Albert Calmette, „C”-ul din denumirea vaccinului împotriva tuberculozei (BCG), îl descria în 1931 pe dr. Cantacuzino drept unul dintre „cei mai distinși bacteriologi” ai epocii.[2] Timp de decenii, Institutul de Seruri și Vaccinuri, a fost centrul de referință în microbiologie, statut pe care și l-a păstrat chiar și după război. În copilărie i-am însoțit de multe ori pe părinții mei în vizitele periodice la Institut. Erau medici de laborator, iar Institutul Cantacuzino reprezenta pentru ei, toate la un loc, Ierusalimul, Mecca și Medina profesiei. Acolo mergeau pentru cursuri, ca să se sfătuiască cu cei din laboratoare sau ca să le ducă mostre din bacteriile izolate de la bolnavi. Cu toate restricțiile din comunism, Institutul reușise să mențină legături cu lumea științifică din străinătate, iar prin cursurile pe care le organiza îi punea la curent pe medicii din țară cu noile descoperiri din microbiologie. Cînd am scăpat de comunism, iar România a ieșit din izolare, Institutul ar fi putut să renască. Acolo lucrau cei mai buni oameni din țară, și ar fi putut fi ajutați la reconstrucție de nenumărații cercetători români care reușiseră, în anii ’70 și ’80 să plece în Europa de vest și în America, unde făcuseră cariere de succes. Dar după ’90 Institutul a „mucegăit”. În lipsa unei perspective clare și a investițiilor în pregătire și tehnologie, oamenii buni au plecat din Institut sau chiar din țară, alții s-au pensionat treptat. Iar astăzi, fostul Institut de Seruri și Vaccinuri se laudă cu zeama de orz, vîndută drept SOD Natural… Criza pandemiei ar putea, din nou, să ofere prilejul renașterii Institutului Cantacuzino, prim-ministrul lansînd chiar ideea producerii aici de vaccin împotriva noului coronavirus.[3] Dar este oare posibil acest lucru în actuala structură? În actuala cultură organizațională? Căci s-ar putea ca nu lipsa mașinăriilor să fie cel mai mare obstacol în calea unei bune reputații a Institutului… Lăsînd SOD-ul deoparte, chiar și fotografiile postate pe pagina oficială de Facebook a Institutului sugerează că ceva ciudat se petrece acolo. Nu știu alții cum sînt, dar mie mi se pare straniu cînd dau de o… colivă, imediat ce intru pe pozele Institutului! Iar nivelul de stranietate crește pe măsură ce descoperi că tema colivei este recurentă (una dintre poze îl include chiar și pe un ministru al apărării agățat de marginea farfuriei),…… cînd afli că prin Institut se mai preumblă din cînd în cînd cîte o „raclă cu părticele din moaștele Sfinților 14.000 Prunci uciși de Irod, Sfinților Părinți uciși de perși în anul 614 (Sfîntul Sava cel Sfințit), Cuvioșilor Părinți care au trait în pustiul Hozevei (aproape de peșterea Sfîntului Ioan Iacob Hozevitul) și Sfîntului Mucenic Panaghiotis (Marian)„…… sau cînd nimerești, la tot pasul, peste icoane (colajul îmi aparține): Repet, nu știu alții cum sînt, dar mie pare o manieră ciudată de a comunica cu publicul din partea unui „institut național de cercetare-dezvoltare„. Ajunși în acest punct, se vor găsi, probabil, cititori care să protesteze, acuzîndu-mă că am eu ceva cu Biserica sau cu religia (lucru cît se poate de adevărat) sau care să invoce „Credința Milenară a Poporului” (obligatoriu cu majuscule) sau faptul că Institutul Cantacuzino, fiind acum o unitate a armatei, are dreptul să „beneficieze” de serviciile preoților militari. Drept urmare, vă propun să faceți o scurtă vizită pe pagina de Facebook a Institutului de Cercetări Medicale pentru Boli Infecțioase al armatei americane (U.S. Army Medical Research Institute of Infectious Diseases – USAMRIID). Deși Statele Unite se descriu drept „one Nation under God„, deși există preoți militari, nu vei găsi vreo referință religioasă pe pagina USAMRIID. Veți găsi în schimb articole științifice publicate în reviste prestigioase. Veți vedea produsul unui efort constant de educare în spiritul științei al publicului larg, adulți sau copii…..Și cum vechii legionari au făcut pui, Institutul Cantacuzino nu putea să rateze ocazia de a se asocia cu ei, mai ales că urmașii spirituali ai bătrînelor cămăși verzi mai sînt și mari apostoli ai pseudoștiinței și amatori de conspirații închipuite: Pavel Chirilă, Florian Colceag, Constantin Dulcan, Ovidiu Bojor. …. Deci în acest mediu vrea prim-ministrul Cîțu să repornească producția de vaccinuri… Integral: https://www.contributors.ro

The Guardian: Victoria britanică post-Brexit asupra UE în privința vaccinării nu e ceea ce pare a fi  Campania de vaccinare anti-Covid-19 este o reclamă pro-Brexit mai bună decât și-ar fi putut-o imagina chiar și partizanii Brexit-ului. Păi nu a demonstrat acum proaspăt eliberata Britanie, descătușată din lanțurile apartenenței la UE, de ce e capabilă? Și probele nici n-ar fi putut fi mai clare: 19% din britanici au primit deja prima doză, comparativ cu numai 1,5% din europeni. Malta, pe primul loc în UE, abia e la 8%. Cu siguranță vorbim de un „ghem, set și meci”, după cum proclama cu atâta mândrie John Major în decembrie 1991, după ce câștigase derogarea britanică de la Tratatul de la Maastricht. Nu? Îmi pare rău, dar realitatea e un pic mai complexă – iar victoria britanică nu e chiar atât de uluitoare. E adevărat, Regatul a pornit cu o lună înaintea UE, aprobând vaccinul Pfizer-BioNTech la începutul lui decembrie și cel AstraZeneca la sfârșitul aceleiași luni. Însă el a fost nevoit să accepte termenii companiilor farmaceutice – nu numai că a plătit un preț mai mare per doză, dar a renunțat la dreptul de a le da în judecată în caz de efecte adverse. Dar – și acesta este un foarte mare „dar” – succesul Regatului e în realitate o iluzie: pentru a fi pe deplin eficientă, vaccinarea necesită două doze. Și doar 0,8% din populația britanică a primit ambele doze, mai puțin decât în Franța (0,92%) și cu mult în urma Danemarcei (2,87%). Mai presus de toate, extinderea intervalului dintre administrarea dozelor, după cum a procedat Regatul, presupune potențiale riscuri. Așadar, triumful britanic post-Brexit nu mai pare acum atât de remarcabil, cu toate că logistica vaccinării – gestionată peste tot de miniștrii naționali ai sănătății, fără implicarea UE – e mai eficientă în Regat comparativ cu majoritatea statelor UE. UE nu are și nu avea niciodată flexibilitatea unei țări: nu e nici măcar o federație, ci o simplă confederație deținând doar acele puteri pe care statele membre sunt dispuse să i le cedeze. Nu uitați de asemenea nici că UE nu avea nici un fel de experiență în materie de sănătate publică înainte de pandemie. Cum nu exista decât o uniune embrionară în domeniul sănătății, cei 27 au trebuit să improvizeze. A fost un lucru esențial pentru a se evita goana haotică letală după măști și echipamente medicale pe care am văzut-o în martie 2020, când statele membre licitau unul peste altul, Germania și Franța au blocat exporturile de echipamente, iar Italia a fost lăsată în situația de a implora să fie ajutată. În privința vaccinurilor cei 27 au convenit foarte de timpuriu, sub îndrumarea Berlinului și Parisului, să și le procure împreună. Toți au acceptat să garanteze că fiecare membru va avea acces egal, proporțional cu mărimea populației și, mai presus de toate, că fiecare va achiziționa vaccinuri în condiții identice. Altfel, cât de bine s-ar fi putut descurca Luxembourg ori Finlanda, de pildă, în fața giganților farmaceutici?….Din cele 160 de laboratoare care au vrut să încheie contracte cu UE numai șase au reușit, cu o capacitate totală de 2,3 miliarde de doze. Din cele șase, trei au obținut autorizație de la Agenția Europeană a Medicamentelor (EMA), care și-a rezervat timp suficient pentru a se asigura că vaccinurile sunt sigure. E de așteptat ca alte două să primească aprobarea. Iar toate acestea echivalează cu un enorm succes colectiv în ce privește asigurarea surselor de aprovizionare…. E drept, UE a făcut și o mare gafă. Care poate fi pusă integral în seama președintei Comisiei Ursula von der Leyen, iar nu în seama UE în întregul ei. Pripindu-se să restricționeze exporturile de vaccinuri în cearta sa cu AstraZeneca, Comisia a reușit – din pură stângăcie – să reaprindă tensiunile politice legate de aranjamentul Brexit în privința Irlandei de Nord. A fost o greșeală incredibilă și s-a întâmplat numai pentru că președinta germană a Comisiei a comunicat doar cu anturajul ei german. Dacă s-ar fi consultat și cu restul instituției, acea măsură care suspenda un element esențial al protocolului privind Irlanda de Nord n-ar fi văzut vreodată lumina zilei. Dar a vorbi despre un „fiasco al vaccinării” în UE, după cum fac unii politicieni și o parte a presei, mai ales în Germania, unde se poate acumula capital politic din naționalismul imunizării, e complet nejustificat. După cum obișnuia să spună fostul președinte francez Jacques Chirac: numai după ce se termină târgul de vaci putem vedea cât bălegar a rămas. Integral: https://www.hotnews.ro

EXCLUSIV În Parcul Herăstrău au apărut două construcții noi, cu parter și etaj, fără autorizație / Printre proprietari, fiul primarului din Cornu și un offshore din Cipru – Ep. I În Parcul Herăstrău, monument istoric, pe Șoseaua Nordului, chiar lângă ecluză, au fost ridicate în ultimele luni două construcții noi, parter și etaj, cel mai probabil cârciumi. Potrivit informațiilor transmise de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro, clădirile noi /extinderi au fost făcute fără autorizație, beneficiare fiind două firme, Tuya Restaurant și MHZT Investiții. Prima dintre ele îl are printre acționari, alături de o firmă din Emiratele Arabe, pe Ștefan Nanu, fiul primarului din Cornu, fost vicepreședinte la TSD Prahova, apropiat de Vlad Cosma și Sebastian Ghiță, după cum a relatat presa de-a lungul timpului. Cealaltă firmă este deținută de un offshore din Cipru. Reprezentanții Primăriei Capitalei au transmis HotNews.ro că proprietarii au fost somați să demoleze construcțiile, dar nu s-au conformat și au fost sesizați procurorii. Și mai interesant este că o parte din terenul pe care s-a construit aparține orașului, fiind în administrarea ALPAB. …. Parcul fiind monument istoric, au fost sesizate organele de anchetă. ”Întrucât Parcul Regele Mihai I (Herăstrău) figurează cu regim de monument istoric, regăsindu-se în Lista Monumentelor Istorice a Municipiului București din anul 2015, iar în conformitate cu prevederile art. 24 lit. a din legea nr. 50/1991 – republicată, cu modificările și completările ulterioare, executarea fără autorizație de construire sau de desființare, ori cu nerespectarea prevederilor acesteia, de lucrări de construire, reconstruire, extindere, reparare, consolidare, protejare, restaurare, conservare, precum și orice alte lucrări, indiferent de valoarea lor, care urmează să fie efectuate la toate categoriile de monumente istorice prevăzute de lege – monumente, ansambluri, situri – inclusiv la anexele acestora, identificate în același imobil – teren și/sau construcții, la construcții amplasate în zone de protecție a monumentelor și în zone construite protejate, stabilite potrivit legii, ori la construcții cu valoare arhitecturală sau istorică deosebită, stabilite prin documentații de urbanism aprobate, constituie infracțiune, această faptă fiind sancționată cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă, au fost sesizate organele de cercetare penală, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București”, se arată în răspunsul transmis de Primăria Capitalei la solicitarea HotNews.ro. Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că au cerut executantului lucrărilor să demoleze ce a construit ilegal, iar pentru că nu s-a conformat, s-a întocmit o dispoziție de primar pentru demolare. Integral: https://www.hotnews.ro

Daniel P. Funeriu: Întreg facebook-ul a fost șocat de afirmația unui artist că ”nu va purta mască și nici nu se va vaccina”. Acum cinci ani, același artist, era avocatul numărul 1 al homeschooling-ului. Oripilat că fetița sa face matematică, citire și alte asemenea materii în școala noastră obsoletă, speriat că școala riscă să-i distrugă copilului „frumusețea interioară”, a anunțat că „va merge pe calea sa” și va face homeschooling. Adică își deșcolarizează copilul și se ocupă el, împreună cu soția, de educația fetiței. A fost, atunci, o întreagă isterie, pe logica „lasă că știm noi cât de stresant și prost e sistemul, știu eu, ca părinte, ce e mai bine pentru copilul meu, să nu se bage statul să îmi spună mie ce să fac cu copilul meu”. Am luat poziție fermă, explicând că eu sunt cel care s-a opus introducerii în lege a posibilității homeschooling-ului. Din două motive esențiale: primul pentru că este neconstituțional și al doilea pentru că este ”o operație pe creierul copiilor noștri pentru care nu suntem pregătiți”. Am fost atacat cu o rară violență. Dar…Două realități vizibile azi îmi dau dreptate:1) pandemia ne-a forțat pe toți la „homeschooling”. Nu are rost să o lungesc aici, rezultatele le vedeți cu toții. Întreaga planetă se chinuie să-i ajute pe copii să recupereze, tulburările psihice ale copiilor (și părinților) cresc alarmant, în situația în care, totuși, mulți părinți lucrează de acasă. Imaginați-vă homeschooling cu părinți mai puțin disponibili ca în pandemie… 2) Artistul care a început această nebunie cu homeschoolingul este același care declara, zilele astea, că ”nu poartă mască și nu se vaccinează”. Un om care dă dovadă de același discernământ ca șoșoaca. Desigur, puteți decide singuri dacă e bine pentru copilul dumneavoastră să urmați sfaturile unui asemenea om. Textul din 2016: Articolul 32, aliniat 5 din Constituția României:Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii. M-am opus introducerii homeschooling-ului in Legea 1 și îmi asum acest lucru. Toti politicienii papagali fug de dezbaterea asta, sa nu supere pe nimeni, dar noh, la cati mafioti am suparat la viata mea, ce mai conteaza 2-3 oameni… Plus ca n-o sa mai candidez vreodata. Faptele: o doamna deputat pe care o apreciam foarte mult îmi cerea cu o insistență neobișnuită să introduc asta în lege. A renunțat repede în fața argumentelor echipei ministerului, și mi-a dezvăluit și motivul insistenței inițiale: ”cei care insistau pe lângă mine păreau să aibă motive religioase”, zice ea. Eu nu ezit sa o spun mai pe șleau: acei oameni, si nu numai ei, erau niste sectanți* ciudati. O spun clar cu atât mai mult cu cât aveam și alte informații institutionale credibile: cei care insistau pe la toate ușile erau sectanți ciudati care aveau ca unic scop îndoctrinarea religioasă a copiilor prin acest mijloc. E limpede că în agenda/trena lor cădeau oameni de bună calitate și credință, exasperați (pe bună dreptate) de proasta calitate a învățământului de stat. Fondul de comerț al extremistilor de tot soiul a fost întotdeauna exasperarea justificată a oamenilor față de realitatea cotidiană. Pentru a nu cădea în capcană, acestor oameni le-am dat alternativa corectă la învățământul obligatoriu de stat: învățământul privat, introducând în lege principiul de bun simț „banul urmează elevul”, anume plata de către stat a aceleiași sume per elev, indiferent dacă copilul este la o școală de stat sau una privată acreditată. Iar pentru cei cu convingeri religioase puternice, pe care ii respect foarte mult, am incurajat scolile confesionale autorizate, aşa cum prevede Constituția. Am si deschis cateva. Din păcate abia după 5 ani guvernul Cioloș a aplicat această măsură. Evident, școlarizarea acasă este reglementată pentru copiii cu probleme medicale. Să pun însă punctul pe i: homeschooling-ul nu este o „alternativă educațională”, ci o tentativa de inginerie socială. Una pe care societatea noastra nu o poate gestiona acum. Paradigma homeschooling-ului e total diferita de ceea ce pretind, din neștiință, îndoctrinare sau naivitate promotorii săi: aici nu e vorba despre optimizarea învatarii/educarii. De ce avem legi nationale/regionale ale educatiei? Pentru că societățile noastre consideră că învățarea/educarea copilului nu sunt numai la dispoziția părinților, ci și conform unor reguli general acceptate de societate: faptul ca esti parinte nu iti da dreptul exclusiv (privilegiul) asupra educației propriului copil. În primul articol al Constituției scrie că ”România este stat de drept, democratic şi social”. Povestea cu libertatea individuală nu ține: libertatea absolută presupune responsabilitate absolută. Ceea ce știm că nu poate exista. Nu ai voie să îi dai copilului tău droguri, nu e voie sa îi aplici pedepse corporale și există multe alte interdicții. Şi e foarte bine aşa. Societatea consideră că educația trebuie să fie si printre atribuțiile ei. E bine asta, e rau? Nu știu și nici nu ține de mine să decid asta. Societatea trebuie să decidă. Dar trebuie sa fim conștienți că dacă acceptam homeschooling-ul, aceptăm să facem fără anestezie și fără a fi calificați, o operație pe creierul societăților noastre. Eu unul nu sunt pregătit pentru așa ceva. Așadar: dacă sunteți nemulțumiți de calitatea școlior publice, nu înlocuiți o problema (adesea reală) cu una și mai mare, improvizații home-made. Faceți bine și votati oameni deștepți, care știu cum să facă școală. Daca nu reușiti asta, că noh… politica pute, atunci vă rămân alternativele educaționale reale și școlile private. Care în urma legii educației au început să fie finanțate și de stat in mandatul lui Ciolos. Sigur, sunt și argumente tehnice, dar ele sunt aproape neglijabile pentru cine înțelege corect miza: dacă acceptăm homeschooling, fiecare părinte va primi de la stat costul standard per elev, adică vreo 3500 de lei pe an. Și atunci să vezi ce succes o să aibă homeschooling-ul printre cei mai săraci 10% dintre părinți, mai ales printre cei care au nevoie de o mână de ajutor în ogradă din partea copiilor de 7 ani. Traim intr-o țară în care statul abia își poate controla prim-miniștrii plagiatori. Să vezi ce mișto o sa verifice educația dată de geniile nedescoperite ale pedagogiei de sufragerie. Nici nu intru în aspecte de socializare și învățarea normelor sociale, că o să îmi sară toți răzvrătiții în cap, și o să îmi explice că e dreptul lor să facă ce îi taie capul și că sunt un comunistoid. Și vor utiliza ca argument suprem „Another Brick in the Wall„ melodie ale cărei versuri, deși fan absolut al lui Pink Floyd, mi-au produs un disconfort major deja la vărsta de 9 ani. PS: da, homeschooling-ul este solutia, unica de fapt, pentru educarea copiilor din comunități izolate. e greu dacă ești un copil unic în 1000 de km pătrați să mergi la școală… Dar știm că nu despre asta e vorba în speță… * prin “sectant”, în acest text, nu mă refer strict la vreo ”credință religioasă” ciudată, ci, mai general, la fanatici. Sursa: https://www.facebook.com

Ciobanii din Sibiu spun că zerul fiziologic e mai eficient decât vaccinul Pfizer  O simplă injecţie cu zer fiziologic de Jina ar putea pune capăt pandemiei! Cel puţin aşa susţin ciobanii de la Institutul de Lactate, Brânzeturi şi Zer din Mărginimea Sibiului, în colaborare cu ciobani din Azerbaijan, Zerbia şi Zermania. După aproape un an de teste pe oi şi oameni, aceştia au ajuns la concluzia că zerul-minune e aproape la fel de eficient în prevenirea COVID ca rivalele Pfizer, AstraZerneca sau Mozerna. Cel mai probabil, spun ciobanii, potenţa zerului fiziologic în lupta cu virusul invadator e dată de efectul placebă, de la „Îţi place bă brânza?”. „No, organismul are puteri supranaturale atunci când crede cu tărie în ceva. Nu multă tărie, 50 sau 100 de vinars. În rest, brânză, caş şi mult zer”, explică Culăiţă, oier de ştiinţă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 16 februarie! ANM a emis o atentionare meteorologica valabila in intervalul 15 februarie, ora 20:00 – 17 februarie, ora 10:00, conform careia in nordul, centrul și estul țării, vremea va fi deosebit de rece, local geroasa dimineața si noaptea, iar în cursul nopții de marți spre miercuri (16/17 februarie) și în regiunile sudice. În aceste zone temperaturile minime se vor încadra, în general, între -15 și -10 grade, cu cele mai scăzute valori în depresiunile din estul Transilvaniei, unde vor coborî până în jurul a -20 de grade. De asemenea meteorologii au anuntat ca maximele termice din cursul zilei de marți (16 februarie) vor fi preponderent negative și se vor încadra, în general, între -6 și 0 grade. Izolat, mai apar fulguieli, iar vantul se mentine activ in masivele sudice. În Capitală, vremea va fi geroasa. Maxima va ajunge pana la – 2 grade Celsius. Spre seară, se răcește considerabil, iar noaptea se vor inregistra –8 grade Celsius

Cutiile negre ale Covid și bilanțul lor Pentru toți cei ținuți închiși fără simptome au fost ratați cine știe de câte ori mai mulți care nici măcar n-au vrut să afle dacă sunt sau nu infectați ca să nu fie închiși. Într-o criză fără precedent precum Covid greșelile individuale și de sistem sunt inevitabile. Este însă evitabil să nu insiști în eroare după ce ea devine clară. Așa cum evitabil este să nu încerci să reinventezi apa caldă prin metode al căror rezultat este un sloi de gheață. În interviul exclusiv acordat SpotMedia.ro, prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan, șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina, explică exact ce erori letale au fost făcute în România. Ele au început cu crearea spitalelor distincte Covid și cu internarea asimptomaticilor: Între pacientul infectat, depistat, trimis către spital și pacientul externat sau decedat de Covid este o cutie neagră despre care se vorbește foarte puțin. O cutie neagră nefericită și neeuropeană numită ‘spitalul Covid’ Spitalele Covid au fost o soluție simplă de a scăpa de prezența pe stradă a bolnavului Covid. În martie, nețînând cont de reguli europene ale dreptului omului, pacienții asimptomatici au ajuns în spitale Covid unde au fost ’deținuți’ până la negativare. Ei au dispărut din statistica stradală, dar au încărcat aceste spitale cu pacienți în secții de specialitate. Explicația concentrării, pentru început, putea exista: lipsa de resurse. Nu existau echipamente pentru cadrele medicale, nici măcar măștile nu erau chiar la discreție. Și atunci ce și cât ai dirijezi spre câteva spitale. Cazurile erau atunci foarte puține, deci spitalele de boli infecțioase ar fi fost suficiente. Dacă nu internam și asimptomaticii. O eroare fundamentală autohtonă 100%. Din cauza ei a fost nevoie de mai multe spitale Covid în care stăteau oameni clinic sănătoși. Și tot din cauza ei oamenii au devenit tot mai reticenți la testare, să se ascundă. Cunosc personal cazul unui “pozitiv” ținut 3 săptămâni închis în “Matei Balș” fară să fi strănutat măcar o dată. Omul e ieșit de acolo depresiv și nimeni din anturajul lui nu a mai acceptat vreo testare indiferent ce suspiciune a avut. De aceea, pentru toți cei ținuți închiși fără simptome au fost ratați cine știe de câte ori mai mulți care nici măcar n-au vrut să afle dacă sunt sau nu infectați ca să nu fie închiși. După ce chestiunea echipamentelor a fost rezolvată nu mai exista nicio justificare pentru a nu ne alinia la soluțiile din restul țărilor, măcar în spitalele unde puteau fi create circuitele diferite, adică un număr foarte mare. Mai ales că, la un moment dat, din fericire, s-a terminat și inepția internării asimptomaticilor. Diferențierea era oricum iluzorie. Bolnavii Covid asimptomatici, dar cu alte afecțiuni oricum intrau în toate spitalele și stăteau acolo până să fie testați. Când ai transmitere comunitară, cum să mai crezi că poți pune bariera? De ce să-l mai muți, mai ales dacă trebuie să-l iei la propriu de pe masa de operație? În plus, nimeni nu pare să se fi gândit ce sarcină uriașă cade pe infrastructura spitalelor Covid. Terapia Covid presupune un consum foarte mare de oxigen și curent electric. O secție, două în fiecare spital înseamnă o diluare a acestei presiuni în sistem la nivel suportabil/spital. Dar când tot spitalul e doar Covid, nu e de mirare că instalația electrică cedează și că tot spitalul e îmbibat cu oxigen, deci devine un fel de bombă cu ceas. Nici „Balș” sau „Victor Babeș” nu ar fi trebuit să fie 100%. Ce s-a întâmplat cu toată patologia infecțioasă obișnuită a acestor spitale? Existența spitalelor Covid și suport Covid a lovit cel mai tare restul bolnavilor, într-o țară cu foarte mulți cronici. În timp ce ele erau în bună măsură goale, în afara perioadelor de sarcină maximă și cu excepția secțiilor ATI, foarte mulți bolnavi nu mai aveau acces la asistență medicală. În orașele mari mai era cum mai era. Nu te mai puteai duce la Colentina, dar puteai găsi totuși o soluție de avarie altundeva. Dar în orașele mici a fost dezastru. Prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan se referea la Câmpulung. Dar la fel a fost și în alte locuri, de exemplu, Medgidia sau Bârlad. Orașe mai mici, la distanță importantă de capitala de județ, au rămas fără asistență medicală și pentru bolanvii cronici, și pentru urgențe. Cunosc cazuri de oameni care au făcut infarct și până să fie duși la cine știe câte zeci de km au murit. Poate mureau și dacă spitalul Câmpulung era deschis, dar poate aveau o mică șansă să fie stabilizați. Nu vom ști niciodată. Știm că în luna noiembrie în România au murit cu 14 mii mai mulți oameni decât în nov. 2019, cel mai mare număr după Al Doilea Război Mondial, iar în decembrie 2020 cu 13.504 mai mulți decât în dec. 2019.  De ce s-a persitat în această organizare greșită și 100% originală? Pe de-o parte, pentru că era mai comod. Din același motiv pentru care școlile au rămas închise și în sate care nu au avut niciun caz, deci au fost mereu verzi. Din același motiv pentru care asimptomaticii au fost închiși în spitale. Sistemul centralizat e cel mai comod pentru că nu presupune analize de finețe, distincții, bătaie de cap, competențe manageriale….. Dar nici măcar persistența în greșeală nu mi s-ar părea atât de gravă dacă ar fi fost o pură eroare de evaluare, o neînțelegere a efectelor. Dar ceea ce aflăm este că cei care avertizau erau hărțuiți cu controale până renunțau. Ceea ce înseamnă cu totul altceva. Așa cum extrem de grav mi se pare că acest sistem nenorocit și unic în Europa rezistă, în timp ce în România se moare mult dincolo de bilanțurile Covid. Integral: https://spotmedia.ro

Piatra-Neamț și „Balș” au fost doar apogeul îndoliat al celor 123 de incendii din spitale și 361 din școli. Ce s-a descoperit la cauze?  Un fenomen rar discutat: în total, peste 700 de incendii au avut loc în ultimii cinci ani în grija statului, spitale, şcoli şi clădiri administrative. Anchetele au arătat că peste o treime din clădiri au ars din cauza instalaţiilor electrice defecte sau improvizate, iar pe locul doi vine fumatul. În cazul spitalelor, niciodată în ultimii cinci ani cauza incendiului nu a venit de la instalațiile de încălzire din priză, potrivit statisticii IGSU. Libertatea a obţinut de la Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă detalii despre cauzele producerii incendiilor din mediul aflat în responsabilitatea statului, pentru a pune tragediile de la Neamţ şi „Balş” într-un context mai larg. În clădirile din responsabilitatea statului – spitale, şcoli, clădiri administrative – au avut loc 708 incendii, în decurs de 5 ani (2016-2020). Dintre acestea, o proporţie covârşitoare – 245 – au fost produse de instalaţii electrice stricate sau improvizate. În cazul spitalelor, cele 123 de focuri au fost produse mai ales de instalaţii electrice defecte sau încălcarea legislaţiei privind fumatul. Repartizarea pe 2016-2020, arată că situația nu devine mai bună: 2016: 17 incendii 2017: 22 incendii 2018: 35 incendii 2019: 25 incendii 2020: 24 incendii. 11 oameni şi-au pierdut pe loc viaţa în aceste incendii, în vreme ce alţi 15 au fost răniţi. Dar numai la Piatra-Neamț au murit mai mulți. Însă, despre cei răniţi, informaţiile IGSU se opresc la momentul incendiului, a explicat instituţia în răspunsul pentru Libertatea. „Precizăm faptul că bazele de date privind intervențiile în situaţii de urgență, constituite și gestionate la nivelul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, conțin doar informații colectate pe timpul intervențiilor. Astfel, informațiile referitoare la evoluția ulterioară a stării de sănătate a victimelor (însănătoșite sau decedate ulterior incendiilor) nu se regăsesc în bazele de date menţionate” – IGSU. Aproape jumătate din focurile din spitale vin de la defectele sau improvizaţiile electrice 55 dintre cele 123 de incendii care au avut loc în unităţile medicale au avut o cauză comună: instalaţii electrice defecte sau cu improvizaţii. Aceasta este de departe cea mai frecvent întâlnită cauză a producerii incendiilor în sistemul sanitar, ducând, de pildă, la 14 dintre cele 24 de incendii din spitale înregistrate de IGSU în anul 2020. … Incendiile din şcoli În aceeaşi perioadă de cinci ani, 2016-2020, în unităţile de învăţământ au avut loc 361 de incendii – un număr aproape triplu faţă de evenimentele înregistrate în spitale, potrivit statisticii IGSU. O persoană a murit pe loc într-unul din aceste incendii, produs în anul 2016, iar în total, în toate cele 361 de incendii, au fost răniţi 16 oameni. ….A treia categorie: restul clădirilor administrate de stat În celelalte clădiri aparţinând instituţiilor publice (administrative) au avut loc încă 224 de incendii, spun datele IGSU, ceea ce duce numărul total al focurilor pornite sub supravegherea statului la peste 700. Şi în acest caz, grosul, 69 de incendii, este dat de flăcările pornite de la instalaţii electrice defecte ori improvizate. Iar alte 37 de clădiri ale instituţiilor publice au ars din cauza nerespectării normelor privind fumatul. În total în România, în primii 5 ani după Colectiv (2016-2020), 1.308 oameni au murit în incendii şi alţi 3.440 au fost răniţi. Integral: https://www.libertatea.ro

Când sănătatea primeşte o felie atât de mică din tortul bugetar, toţi avem de suferit  Ministerul Sănătăţii va primi 17,5 miliarde de lei în 2021 de la bugetul statului, cu 11,2% mai puţini bani decât în 2020. Este al doilea an al pandemiei, iar această scădere ridică multe semne de întrebare, mai ales că, în repetate rânduri, reprezentanţii coaliţiei de guvernare promiseseră alocări mai generoase la sănătate. În România, sănătatea a fost cronic subfinanţată de stat, ceea ce a venit la pachet cu consecinţe dezastruoase în sistemul medical. …. Sursele publice de finanţare ale sănătăţii în România sunt: Bugetul CNAS (Fondul naţional unic al asigurărilor sociale de sănătate), estimat în 2021 la 44,8 miliarde de lei Bugetul Ministerului Sănătăţii – 17,4 miliarde de lei, potrivit proiectului de buget pe 2021 Autorităţile locale care au în administrare spitalele municipale, judeţene Alte ministere care au propriile spitale: Ministerul Justiţiei, Ministerul Apărării Naţionale, MAI. Ultimele două surse de finanţare reprezintă undeva la 10% din totalul cheltuielilor publice cu sănătatea în ultimii ani. Astfel, dacă în 2018, bugetul Ministerului Sănătăţii şi al CNAS însumau 4,66% din PIB, totalul cheltuielilor publice cu sănătatea ajungea, de fapt, la 5,6% din PIB….. Într-un sistem şubrezit, cariat de bacterii în spitale, incendii care pun în pericol pacienţi greu transportabili, negarea accesului la tratament al unor bolnavi cronici, resursă umană insuficientă, extenuată şi toate celelalte vulnerabilităţi pe care pandemia le-a adus sau le-a accentuat, o finanţare de 6% din PIB rămâne o glumă. Ca să înţelegem de ce este o glumă e suficient să ne amintim două lucruri, pe care le vom dezvolta în cele ce urmează: aproape toate ţările din UE dau mai mult de 6% din PIB sănătăţii încă de dinaintea pandemiei tendinţa în majoritatea economiilor este ca în 2021 să fie alocaţi mai mulţi bani sănătăţii, nu mai puţini, dat fiind că pandemia nu s-a încheiat şi că, în acelaşi timp, este nevoie de resurse pentru recuperare post-pandemie. Cele mai recente date care compară felul în care diferite ţări finanţează sănătatea sunt datele OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) pentru anul 2019. …. Toate celelalte state membre alocau peste 6 procente sănătăţii, media fiind la 8,3%, iar maximele fiind atinse în Germania: 11,7%, Franţa: 11,2%, Suedia: 10,9%, Austria: 10,3%. Cu alte cuvinte, faţă de ţările model: Germania sau Franţa, România dădea sănătăţii – procentual – doar jumătate. Şi dacă ne uităm şi peste ocean, alocarea noastră pare minusculă: în America de Nord (SUA şi Canada), sănătatea ia peste 16% din PIB – după cum arată acest raport al Economist Intelligence Unit. Datele Eurostat pentru 2018 plasează România pe ultimul loc în Europa la cheltuieli bugetare per capita (deci raportate la populaţie), după Bulgaria sau Letonia şi cu foarte mult în urma unor ţări ca Elveţia, Norvegia, Germania, Olanda, Austria. Problema şi mai mare este că subfinanţarea a fost dublată în România de o alocare defectuoasă a banilor, influenţată de corupţie, management ineficient, lipsa competenţei în structuri-cheie – ceea ce a dus frecvent la irosirea unei bune părţi din aceste sume oricum mici în comparaţie cu nevoile populaţiei. …. În Italia, guvernul a detaliat un pachet de recuperare pentru sistemul medical în valoare de 20 miliarde de dolari, iar prognoza totală pentru creşterea cheltuielilor cu sănătatea este de 3,5% – în 2021 faţă de 2020. În Franţa, bugetul alocat sănătăţii este cu 5% mai mare decât anul trecut, un procent similar (5,1%) fiind estimat şi pentru Suedia. … Potrivit unei macroanalize a Economist Intelligence Business Unit, în cele mai puternice 60 de economii din lume, anul 2021 va aduce o creştere medie de 5,5% a cheltuielilor cu sănătatea faţă de 2020. Aceeaşi macroanaliză arată că aceste fonduri sunt necesare şi pentru că, în majoritatea ţărilor, primele luni ale pandemiei au adus, de fapt, „economii forţate”, prin limitarea accesului la tratament pentru afecţiuni non-COVID. În acelaşi timp însă, România scade cu 11,2% bugetul Ministerului Sănătăţii (faţă de execuţia bugetară din 2020) şi va avea aproximativ acelaşi buget la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (execuţia pe 2020 la CNAS a fost de 44,64 miliarde de lei, în vreme ce prognoza pe 2021 este de 44,8 miliarde de lei).  Integral: https://www.libertatea.ro

Care sunt cele mai mari găuri negre ale statului: pierderi de peste 3 miliarde de lei adunate de cele mai neprofitabile 10 companii ale statului în 2019. Cele mai mari 10 companii controlate de stat care au cele mai mari pierderi adună 68.000 de angajaţi Cele mai neprofitabile 10 companii controlate de stat au adunat pierderi de peste 3 miliarde de lei numai în 2019, arată cele mai recente date publice agregate,. Cumulat, cele 10 companii au 68.000 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 10 miliarde de lei. Cu subvenţii masive de la bugetul de stat, mai ales pentru companiile de transport, dar şi ajutoare de stat, cinci din 10 cele mai importante companii deţinute integral de guvernul român sunt pe pierdere: CFR Călători, Tarom, CFR Marfă, CFR SA şi Metrorex. Premierul Florin Cîţu a avertizat companiile de stat care sunt în pierdere că, în lipsa unui plan de restructurare, riscă să le taie subvenţiile. Or, fără aceste subvenţii, o companie precum Metrorex, CFR sau producătorii de energie pe bază de cărbune nu are cum să supravieţuiască. Ministrul transporturilor Cătălin Drulă spune că Metrorex, spre exemplu, îşi acoperă doar 30% din cheltuieli din venituri proprii. În aceste condiţii, cum să intre în discuţie profitul? Pentru aceste companii, se mai pune şi problema datoriilor istorice acumulate către furnizori, creditori sau Fisc, care nu pot fi stinse din venituri proprii, iar „iertarea“ de aceste datorii, care s-a mai pus în discuţie la nivelul guvernelor anterioare, riscă să fie considerată un ajutor de stat, care ar da companiilor de stat un avantaj pe piaţă. Complexul Energetic Hunedoara (CEH), producător de energie pe bază de cărbune aflat în insolvenţă, a avut în 2019 pierderi de 1,1 mld. lei, la o cifră de afaceri de 250 mil. lei. Compania, care are 4.000 de angajaţi, are datorii de circa 6 mld. lei, dintre care peste 1,6 mld. lei către ANAF….. Complexul Energetic Oltenia (CEO), cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, a înregistrat pierderi de 863 mil. lei în 2019, la o cifră de afaceri de 3,1 mld. lei. Compania are 12.900 de angajaţi. La fel ca la CEH, fără intervenţia statului, producătorul de energie nu poate ieşi singur din pierderile înregistrate. La finalul anului trecut, statul român a notificat Comisia Europeană în legătură cu un plan de restructurare pentru CE Oltenia care prevede un sprijin de aproape 10 mld. lei, din care 6,5 mld. lei de la bugetul de stat. CFR Marfă, cu pierderi acumulate în ultimii 10 ani de peste 2,5 mld. lei, a mai înregistrat un minus de 237 mil. lei în 2019, la afaceri de 675 mil. lei. În 2013, odată cu intenţia de privatizare a companiei, guvernul Ponta a anulat datorii istorice de circa 2,5 mld. lei ale operatorului feroviar, însă o decizia a Comisiei Europene de anul trecut obligă CFR Marfă să restituie suma, considerată ajutor de stat. Tarom, compania aeriană de stat, cu pierderi în ultimii 13 ani, a mai adăugat în 2019 170 mil. lei la pierderi, cu o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei. Compania are aproximativ 1.800 de angajaţi. Cu toate acestea, la privat se poate. Cu zboruri mult mai ieftine, puţin peste 1.000 de angajaţi şi cifră de afaceri de 2,2 mld. lei în 2019, operatorul aerian românesc low-cost Blue Air înregistra în 2019 profit de 72 mil. lei. Integral: https://www.zf.ro

Florin Cîţu are ocazia să fie Margaret Thatcher al României: să vedem însă dacă are voinţă şi puterea de a se lupta cu sindicatele de stat, de a reduce aparatul bugetar şi celebrele sporuri (până acum sunt numai vorbe), de a intra măcar în birourile firmelor de stat, puşculiţele de partid sau de a vinde pe Bursă companiile de stat   În 1979, spre surprinderea întregii lumi politice, Margaret Thatcher a preluat conducerea guvernului de la Londra, dar nu multă lume paria pe ea. Într-un deceniu, printr-o determinare şi o voinţă politică extraordinară, premierul Marii Britanii a scos ţara de sub ameninţarea puternicelor sindicate, a privatizat companiile de stat, a renunţat la statul-dădacă şi a pus bazele celei mai puternice pieţe financiare din lume – City-ul londonez. Plus că a fost unul dintre liderii politici care a contribuit la căderea comunismului. Păstrând proporţiile, premierul Florin Cîţu are ocazia să facă acelaşi lucru:- să reducă aparatul bugetar, care în perioada în care el a fost ministru al Finanţelor, a crescut cu 14.000 de poziţii, ajungând la 1,249 mil. persoane;- să se lupte cu sindicatele din învăţământ, sănătate, transporturi, administraţie publică, care cer an de an tot mai mulţi bani fără să ofere servicii mai bune; – să reducă puterea şi ameninţarea companiilor de stat; – să taie anomaliile din sistemul de sporuri;- să găsească o soluţie viabilă la pensiile speciale;- să majoreze vârsta de pensionare în instituţiile de forţă: nu poţi să te pensionezi la 48 de ani iar a doua zi să te reangajezi la stat;- să vândă pe Bursă acţiunile la companiile de stat şi să facă din Bursa de la Bucureşti starul Europei Centrale şi de Est prin care să atragă investiţii de portofoliu de peste 2 mld. dolari pentru că are cu ce, astfel încât, în final, Bursa să devină cel mai bun loc de finanţare şi pentru companiile private;- să schimbe cât mai repede legislaţia pentru investiţiile în gazele din Marea Neagră astfel încât să se dea drumul la aceste proiecte. Din punct de vedere politic guvernul Cîţu are o majoritate în Parlament care poate lua multe decizii din punct de vedere legislativ, fără să se uite la retorica publică de genul PNL/Guvernul/Cîţu ne vinde ţara, ne vinde companiile de stat profitabile. Până la urmă acţiunile de la companiile de stat care s-ar vinde pe Bursă, ar intra în Pilonul II de pensii, acolo unde au banii peste 7 mil. români. Întrebarea este dacă Florin Cîţu, teoretic cel mai puţin infectat de aparatul de stat pentru că vine din sectorul privat, are determinarea şi voinţa politică să facă aceste lucruri. Din păcate PNL este mai mult un partid social, apărător al administraţiei de stat, decât un partid liberal care ar vrea o prezenţă mai redusă a statului, a instituţiilor de stat, a companiilor de stat, a oamenilor care o viaţă întreagă au lucrat la stat, dar sunt liberali, în economie şi în business. Nu trebuie să uităm că în guvernarea PNL – Tăriceanu 2004-2008 numărul angajaţilor la stat a crescut cu 200.000 (enorm), de la 1,19 milioane la 1,39 milioane – decembrie 2008. În guvernarea Orban, unde Florin Cîţu a fost ministrul Finanţelor, numărul de angajaţi la stat a crescut cu 14.000 ajungând la 1,249 milioane, cu o factură salarială de 110 mld. lei, în creştere cu 7,5% în 2020. În ciuda retoricii exprimate de la Palatul Victoria că „aşa nu se mai poate” – „trebuie să lăsăm ipocrizia deoparte, sunt cheltuieli salariale şi de pensii care nu mai pot fi susţinute, au fost măriri făcute din pix de PSD, vom rediscuta legea salarizării bugetarilor, vom restructura companiile de stat, vor urma concedieri”, realitatea din bugetul pe 2022 prezentat public joi, arată altfel: nu scrie nimic concret despre reducerea aparatului bugetar, nu este nicio cifră: – celebrele sporuri nu sunt tăiate ci doar cheltuielile salariale sunt plafonate la nivelul din decembrie 2020, deci nici vorbă despre tăierea sporurilor; – pensiilor speciale nu li se întâmplă nimic, au acelaşi buget; – instituţiile de stat, agenţiile de stat sunt în acelaşi număr;- cheltuielile statului sunt prevăzute să crească cu 2%, deci nici vorbă de austeritate, în schimb veniturile sunt prognozate să aibă o creştere de 13%, adică sectorul privat şi economia trebuie să muncească mai mult ca să plătească mai multe taxe şi impozite;- nu există nimic concret, care sunt companiile de stat cu pierderi, care sunt aceste pierderi, când şi cum se vor face reducerile acestor pierderi, cum se va restructura personalul – nicio cifră concretă. În schimb consemnăm un deficit bugetar de 80 mld. de lei, ce-i drept în scădere de la 102 mld. lei în 2020, ceea ce va implica încă o creştere a datoriei publice. În bugetul pe 2021 nu se menţionează nivelul la care va ajunge datoria publică la finalul acestui an, ci doar că nu va depăşi 55% din PIB. Bugetul prezentat public de guvernul Cîţu nu este deloc de austeritate, ci chiar este un buget generos în condiţiile acestei crize. Dacă tot de la Palatul Victoria se vorbeşte despre reforma aparatului bugetar, premierul Cîţu ar trebui să prezinte public o situaţie clară a tuturor instituţiilor de stat, cele care primesc bani de la stat şi cele care se autofinanţează prin taxe şi impozite cu:– numărul de salariaţi;- salariul mediu;- primele 30% din salariile cele mai mari;- modalităţile de formare a întregului salariu – defalcarea pe sporuri sau alte forme de venit. Acest lucru ar ajuta la o înţelegere unde se duc 110 mld. lei an de an, plus o evoluţie a acestor venituri de la guvernul Cioloş încoace. Din păcate premierul Cîţu are o istorie politică cu multe declaraţii care ulterior nu au fost acoperite de realitate – începând de la dezastrul PSD, ce s-a întâmplat cât timp a fost Orlando Teodorovici ministru al Finanţelor, ca să nu mai vorbim de celebrul #RomaniiTrebuieSaStie. Integral: https://www.zf.ro

SCANDALUL DIN JUSTIŢIE IA AMPLOARE Decizia CSM privind secţia specială a nemulţumit magistraţii Avizul negativ dat de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) cu privire la proiectul de lege privind desfiinţarea Secţiei de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) a învolburat apele din sistemul juridic din ţara noastră. Majoritatea procurorilor şi judecătorilor au luat act cu îngrijorare de atitudinea revoltătoare a majorităţii membrilor CSM de condiţionare a desfiinţării SIIJ de instituirea unor privilegii inadmisibile, care asigură impunitate, fapt de neconceput în societăţi democratice stabile, se arată într-un comunicat de presă comun al Asociaţiei Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţiei Iniţiativa pentru Justiţie. “Sub umbrela constituţională de «garant al independenţei justiţiei», unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii au încercat să inducă ideea că «toţi magistraţii vor garanţii că nu vor fi supuşi unor abuzuri». Aceste afirmaţii sunt dezonorante, mai ales pentru magistraţii care au înţeles că situaţii izolate şi incerte, prezentate în presă drept «abuzuri», nu pot fi generalizate. Cât timp astfel de prevederi nu au fost niciodată solicitate de către miile de magistraţi oneşti din România drept condiţie pentru desfiinţarea SIIJ, o astfel de afirmaţie riscă să afecteze în spaţiul public credibilitatea unui organism reprezentativ, creat tocmai pentru a garanta independenţa justiţiei”, se arată în documentul emis de cele două asociaţii profesionale. Reprezentanţii acestora afirmă că utilizarea trunchiată, de către unii membri ai CSM, a unor pasaje din Avizele Comisiei de la Veneţia duce în derizoriu orice demers susţinut de vreun magistrat, fie şi din poziţia de membru al unui organism pur administrativ. “Termenul de «garanţii procesuale efective», folosit de Avizele Comisiei de la Veneţia, nu vizează instituirea unor filtre pentru ca magistraţii să nu poată fi niciodată anchetaţi penal. Dimpotrivă, este vorba de implicarea efectivă, reală, a CSM în numirea procurorilor în structurile de parchet, în raport de factorul politic, de selecţia riguroasă a procurorilor în structurile de parchet, de evitarea conflictelor de interese etc. (a se vedea par.80 şi următoarele din Avizul nr.924/2018 al Comisiei de la Veneţia)”, se arată în comunicatul de presă citat. Cele două asociaţii profesionale arată că punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de un magistrat (judecător sau procuror) doar cu autorizarea prealabilă a procurorului general şi trimiterea în judecată a judecătorilor şi procurorilor încuviinţată de Secţia pentru judecători sau, după caz, de Secţia pentru procurori a CSM sunt aspecte în mod evident neconstituţionale, pentru că ar situa magistraţii deasupra cetăţenilor obişnuiţi. Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie s-a declarat nemulţumită de declaraţiile făcute în cadrul dezbaterii organizată joia trecută de CSM privind desfiinţarea SIIJ. Într-un comunicat de presă, DNA arată că membrii ai CSM şi ai unor asociaţii profesionale (n.red. – Asociaţia Magistraţilor din România, Asociaţia Procurorilor din România şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România) au făcut “afirmaţii nejustificate, denigratoare la adresa activităţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi a procurorilor din cadrul acesteia…. Cu alte cuvinte, CSM a refuzat des­fiinţarea secţiei speciale de anchetare a magistraţilor pentru că ministrul Justiţiei nu le-a oferit imunitatea pe care şi-o doresc magistraţii din vârful piramidei sistemului judiciar din ţara noastră. Garanţia cerută de CSM este asemănătoare imunităţii unui parlamentar în faţa urmăririi penale, imunitate care poate fi ridicată doar prin votul Camerei din care face parte. În ciuda a ceea ce susţin magistraţii de rang înalt din cadrul Consiliului, condiţionarea urmăririi penale a unui judecător sau procuror de avizul favorabil prealabil al Procurorului General sau al secţiilor din cadrul CSM este asemănătoare cu imunitatea parlamentarilor. Acest lucru a fost semnalat şi de ministrul Justiţiei, Stelian Ion care a spus că nu a fost niciodată obtuz la idei de garanţii pentru independenţa judecătorilor şi procurorilor. “Magistraţii au deja un fel de imunitate, legat de percheziţii, arestări, reţineri care nu pot fi făcute decât cu avizele secţiilor din CSM. A introduce acum alte imunităţi, un aviz pentru trimiteri în judecată, înseamnă imunităţi, au fost numite super-imunităţi. Astfel de propuneri nu fac bine nici măcar magistraţilor. Vom continua discuţiile pe găsirea unor garanţii suplimentare, dacă vor fi identificate, dar aceste garanţii nu pot fi cele din proiectul iniţial de lege”, a declarat Stelian Ion. Integral: https://www.bursa.ro

Fața nevăzută a sistemului de termoficare (II): Cum se peticesc cele mai găurite conducte din subteranele Bucureștiului, cât încă sunt pe jumătate pline cu apă opărită …. Primii care își dau seama că s-a căscat ditai gaura într-o conductă de termoficare plină-ochi cu apă clocotită sunt inginerii de la dispeceratele Termoenergetica. Dar – doar prin măsurarea unor parametri – respectivii ingineri nu văd decât că, brusc, rețeaua de conducte dintr-o zonă a orașului înghite mult mai multe tone de apă decât de obicei. Iar ăsta e semn clar că, acolo, undeva, apa țâșnește din conducte. Dispecerii alertează câțiva dintre cei circa 200 de oameni care se ocupă de întreținerea rețelei de conducte magistrale din București. E treaba acestora să găsească spărtura și s-o repare cât mai repede. Cum se ajunge de la acest prim semnal de alarmă până la găsirea și repararea spărturii din conductă, ne-a explicat pe larg șeful secției Transport Progresul, Narcis Gheorghe. Are 45 de ani și e inginer de instalații. Jumătate din viață a lucrat la termoficare. Iar de câțiva ani are în grijă, printre multe altele, magistrala Progresu – Ferentari. Adică vreo 12 kilometri din cea mai găurită și mai fragilă conductă de termoficare din București. Pe un șantier deschis pe această magistrală l-am întâlnit, săptămâna trecută. ”La avarie, apelul de mobilizare îl primește întreaga echipă, formată din inginer, maistru instalator, sudori, electrician și muncitori necalificați. Mai rar, e și câte un lăcătuș. Toți pleacă spre șantier. Cu cât locuiesc mai aproape, se apucă mai repede de treabă. Dar nu-i aștepți pe toți…. Când s-au strâns 4-5 oameni, pleci să găsești avaria. Se face control, dar numai la capace. Din cauza stării precare în care se află conducta, e interzis să mai introducem oameni în galerii (în care se află conductele de termoficare – n.red.) câtă vreme prin țevi circulă apa fierbinte (uneori la peste 90 de grade Celsius – n.red.)….Din cauză că dacă, Doamne ferește!, o conductă pocnește, omul din galerie n-ar mai avea nicio șansă să scape cu viață din apa opărită. Așa că prima oară mergem acolo unde știm că rețeaua e veche și cedează des. Ridicăm capacele de pe stradă și ne uităm. Poate vedem apa cum curge șuvoi pe sub conducte. Și-atunci ne dăm seama că spărtura e aproape. Dar pentru că multe dintre galerii sunt legate la canalizare, apa opărită se poate scurge. Și atunci nu vezi șuvoaiele, nici când spărtura e aproape. Dar atunci poate că aburul care se ridică din galerii e fierbinte… Sunt niște semne pe care înveți să le interpretezi”, a explicat Narcis Gheorghe. Inginerul Adrian Untea – care a lucrat 10 ani la mentenanța rețelei de conducte magistrale din Berceni – spune că, din cauza canalizării, s-a întâmplat să găsească avaria și la 2 kilometri depărtare de zona în care aburul se ridica din subteran. Per total, vreo oră sau două trec până când oamenii reușesc să găsească avaria. Cascade de apă opărită și răbdare ”După ce am găsit spărtura din conductă, căutăm cele mai apropiate vane de secționare (dispozitive montate transversal pe conductă și care, prin rotirea unor robinet, opresc pătrunderea apei – n.red.). De asta e și nevoie să fie 4-5 oameni încă de la început, la intervenție. Unii acționează vana dintr-un capăt al sectorului de țeavă spartă, iar ceilați se duc în celălalt capăt și fac același lucru, în paralel. Și așa, apa din rețea nu mai ajunge la spărtură. Apar și probleme. Unele vane sunt vechi și nu opresc apa. Sau căminul în care se află o vană e inundat (cu apă fierbinte – n.red.), iar oamenii n-au cum să coboare să își facă treaba. Și-atunci cauți alte vane, mai îndepărtate. Asta înseamnă că pierzi timp și lași mai mulți bucureșteni fără apă caldă și căldură. Dar, uneori, altă soluție n-ai”, spune Narcis Gheorghe. Între timp, inginerii din dispeceratele Termoenergetica încearcă să dirijeze apa prin alte conducte, ca să nu oprească încălzirea. Când nu reușesc, bucureștenii din zonă rămân în frig. Între timp, echipa de intervenție de la Termoenergetica începe să golească de apă fierbinte conductele pe care trebuie să le repare. E o treabă care s-ar putea face repede sau care ar putea să dureze și până la 14 ore, spune inginerul Adela Ciudoescu….. La avariile mari, apa poate să țâșească prin găurile din conductele subterane cu atâta putere încât sparge asfaltul. Galeriile se umplu cu apă fiartă. Și trec ore până când pot fi golite, cu ajutorul unor pompe care aruncă apa în cele mai apropiate guri de canalizare. În zona Deltei Văcărești și a Splaiului Unirii, conductele de termoficare sunt instalate sub cele de canalizare. Așa că acolo e întodeauna nevoie de pompe pentru evacuarea apei opărite care se scurge din conductele sparte ale Termoenergetica. Uneori, pentru economie de timp – dacă spărtura e în partea de sus a conductei – aceasta nu se mai golește de tot, ci doar cât să se poată lucra. Iar după ce s-a evacuat bună parte din apă, muncitorii pun ventilatoare de mare putere pe guri de acces în subteran. Scopul: să scoată aburul gros și fierbinte care s-a ridicat din apa care inunda galeriile. Și asta e o operațiune care poate dura ore în șir…. Pe 9 februarie, primarul general Nicușor Dan a anunțat startul lucrărilor la înlocuirea a 12 kilometri de conductă de termoficare din zona Rahova, care trec pe sub Calea Ferentari. E unul dintre cele mai fragile sectoare de rețea, cu avarii dese și greu de reparat. Dar până să se înlocuiască țevile, trebuie să funcționeze cele vechi și găurite, pe care le repară echipele conduse de Narcis Gheorghe și Adela Ciudoescu. Pe la prânz, o echipă de intervenție așteaptă să se ventileze o galerie de termoficare de sub Calea Ferentari, din apropiere de interesecția cu Calea Rahova (alte două echipe intervin pe aceeași stradă, la distanță de câțiva kilometri)…. Sistemul de termoficare al Capitalei are două tipuri de componente: centralele care produc apă fierbinte și o rețea de conducte și puncte termice care distribuie acea apă. Cele mai multe și mai mari centrale sunt ale ELCEN (deținut de Guvern). Rețeaua de distribuție aparține, însă, Primăriei Capitalei care a dat-o în exploatare Companiei Municipale Termoenergetica SA. Această rețea e o megastructură alcătuită din: 954 km de conducte groase (magistrale), 1.027 de puncte termice și 2.963 de km de conducte mai subțiri. Integral: https://spotmedia.ro

Piere poporul? Despre biopolitica natalității Rapoartele statistice arată că până în 2050, populația României va fi de doar circa 15 milioane, din care o treime vor fi pensionari. Anul 2020 este al 31-lea an în care se înregistrează un declin demografic, adică al 31-lea an în care numărul morților a fost mai mare decât numărul noilor născuți. Anul trecut s-au născut cu 40.000 de copii mai puțin decât în 2019 și această scădere nu are legătură cu epidemia de coronavirus. În luna decembrie, însă, s-au născut primii copii concepuți în lockdown, cu 400 mai mulți decât în aceeași lună a anului precedent. Au murit, în schimb, cu 25.000 de oameni mai mulți față de 2019, din care, peste, 15.000 au fost contaminați cu noul coronavirus. Cifrele dramatice au legătură cu sărăcia de la periferie, cu spitale fără posibilități, dar și cu voința de a trăi mai bine a celor peste 2 milioane de români plecați din țară, care se adaugă și ei la scăderea demografică a României. Atâta vreme cât nivelul de trai din țară va fi net sub cel din Vest, oamenii vor continua să plece, iar cei care vor rămâne nu e sigur că vor dori să contribuie la creșterea natalității. Instabilitatea, complicațiile familiale, detaliile modernității, grijile cele mai banale, absența creșelor și grădinițelor publice, permanentele crize politice, sociale, economice sunt motive care-i determină pe mulți să aibă câte un copil sau să renunțe la acest vis.   De fapt, după 1990, natalitatea a scăzut constant, inversând în acest fel excedentul permanent de după cel de-al Doilea Război Mondial. Până în urmă cu zece ani, statul român a ignorat această scădere sau a preferat filosofia non-intervenței. Pe urmă, în 2012,  natalitatea a fost încurajată printr-o legislație favorabilă, mai ales femeilor care aveau salarii mari, fiindcă puteau profita de un an concediu pentru creșterea copilului având o indemnizație de 85% din venitul anual. Tot atunci, insistând să dezvolte această linie pro-natalistă, reprezentanții partidului aflat la guvernare au propus o lege care urmărea să pună piedici femeilor care ar fi vrut să renunțe la sarcină. Între necesitatea politicilor care să ducă la creșterea natalității și trecerea avortului în ilegalitate pare să fie o linie foarte fină. Deși legea care propunea „consilierea” femeilor înainte să decidă avortul, a căzut la vot, medicii din sistemul public refuză în număr tot mai mare să facă întreruperi de sarcini. O femeie fără mari posibilități sau o adolescentă care se teme de reacția familiei trebuie să plătească între 150 și 200 de euro pentru un avort la o clinică privată, dar dacă nu are acești bani va fi obligată să facă un copil pe care nu și-l dorește și pentru care nu are suficiente resurse. Un recent studiu al UNICEF pune România pe locul al doilea în Uniunea Europeană, după Bulgaria în clasamentul trist al mamelor adolescente. Autorii analizei scot în evidență precaritatea economică și socială a familiilor cu mame minore și a situațiilor care se repetă de la o generație la alta.În România, mai mult de 50 de spitale din 29 de județe refuză să facă avorturi, iar fenomenul este în creștere, fiind încurajat indirect dinspre zona politică și cât se poate de direct de Biserica Ortodoxă. Epidemia de coronavirus a făcut lucrurile și mai dificile, fiindcă guvernul consideră întreruperea de sarcină „o procedură non-esențială” și potrivit Asociației FILIA, doar 11% din cele 112 spitale publice au ofeirt în această perioadă servicii de avort. Patriarhul Daniel sprijină cum poate biopolitica natalității, le amintește femeilor că „avortul în limbajul bisericesc canonic se numeşte pruncucidere” și vorbește despre „pieirea ca popor” dacă România „continuă cu avorturile”, fiindcă au fost „câteva milioane din 1960” până acuma. Propaganda anti-avort se furișează din Biserică pe Internet, așa că 37% dintre tinerii români cu vârste între 14 și 29 de ani consideră avortul total nejustificat, potrivit unui sondaj publicat de Fundația Friedrich Ebert. Potrivit cercetării, această tendință este mai accentuată la tinerii religioși, indiferent de nivelul lor intelectual. Ei provin din generația celor care nu știu mai nimic despre celebrul Decret 770, prin care au fost interzise avorturile între 1966 și 1989, cu același scop menționat de Patriarhul Daniel, al salvării natalității. Integral: https://www.dw.com

Cinci ONG-uri de prestigiu cer desfiintarea institutului lui Ion Iliescu: “Finantarea institutiei de catre stat este nejustificata” Grupul pentru Dialog Social (GDS) a publicat pe Facebook o scrisoare deschisa catre liderii politici prin care cere desfiintarea Institutului Revolutiei Romane din Decembrie 1989, condus de Ion Iliescu. ONG-ul sustine ca finantarea acestei institutii de catre stat este nejustificata. “Reamintim faptul ca a fost data deja o ordonanta de urgenta pentru desfiintarea acestui Institut (in 30 decembrie 2019, de catre guvernul condus de Ludovic Orban), dar majoritatatea PSD din Parlament a respins acea ordonanta. Presedintele Romaniei Klaus Johannis a solicitat Parlamentului reexaminarea legii prin care a fost respinsa ordonanta de urgenta, subliniind ca institutia “nu a actionat in vederea atingerii scopului si misiunii pentru care a fost infiintata”, se arata in scrisoarea deschisa. Mai mult, membrii GDS sustin ca este “un act de ipocrizie si impostura stiintifica” sa fie scoase pe banda rulanta lucrari si studii despre evenimentele de la Revolutie, fara sa fie numiti autorii crimelor. “La 31 de ani de la momentul definitoriu al curajului sau, poporul roman a ramas cu tragica intrebare, devenita aproape retorica prin repetitie, “Cine a tras in noi dupa 22?”. Este o nedreptate profunda pentru memoria eroilor care ne-au redat si aparat libertatea in decembrie 1989. Este dureroasa pentru urmasii acestora, pentru ranitii ramasi in carucioare de invalizi, pentru memoria colectiva si pentru imaginea noastra ca popor”, se mai arata in scrisoare. Integral: https://ziare.com

Politico: Vizita lui Borell în Rusia și continuarea conductei Nord Stream 2 înseamnă sfârșitul ambițiilor geopolitice ale Europei Politica externă europeană a murit la Moscova, iar înmormântarea va avea loc pe mare, în această primăvară, la aproximativ 100 de metri sub Marea Baltică, unde un vas rusesc pe nume Fortuna cufundă ultima secțiune a conductei petroliere Nord Stream 2, având o lungime de 1.230 km, dintre Rusia și Germania, scrie corespondentul la Berlin al publicației Politico într-un editorial extrem de dur la adresa UE. – Comentariul integral semnat de Matthew Karnitschnig în Politico: Deși sfârșitul ambițiilor geopolitice ale Europei se apropia de mai multă vreme, lovitura de grație ne-a lăsat cu gura căscată, fie și din simplul motiv că ea singură și-a aplicat-o. Ilustrând ceea ce prin capitalele europene a fost considerată drept o ‘umilință’, șeful politicii externe a UE, Josep Borrell, a păstrat tăcerea la Moscova, vinerea trecută, atunci când, în timpul unei conferințe comune de presă transmise în direct, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a declarat că UE este “un partener pe care nu te poți baza”. Singura reacție a lui Borrell la lunga diatribă a lui Lavrov a fost o grimasă de durere. Atunci când a revenit în colimatorul Bruxelles-ului, parlamentarii europeni au reacționat indignați și au cerut demisia lui Borrell. Europarlamentara belgiană Assita Kanko l-a întrebat pe Borrell, care este spaniol, unde-a dispărut curajul UE? (în text, ‘cojones’, cuvânt care în spaniolă înseamnă ‘testicule’, n. red.) Punând această întrebare, ea a dezvăluit în mod neinspirat micul secret murdar al UE: nu are așa ceva. UE a acționat cel mai bine atunci când s-a ținut doar de ce știe ea, adică, reglementări, comerț și acordarea de subvenții în cadrul blocului. Diplomația cu miză mare nu a fost și – după cum a dovedit-o Borrell – nici nu va fi vreodată partea forte a UE, pentru simplul motiv că, în privința politicii externe, nu există un consens între cei 27 de membri ai organizației. Fie că problema e Rusia sau Turcia sau chiar Statele Unite, negocierea unei poziții coerente în cadrul UE este mai mult decât imposibilă, nu din motive de ideologie de partid, ci din cauză că, deseori, interesele naționale diferă. Adevărata vină a lui Borrell a fost aceea de a fi lăsat să cadă masca de pe neputința UE. De săptămâni întregi, criticii au tot spus că el nu ar trebui să facă vizita, mai ales după ce Kremlinul l-a trimis la închisoare pe liderul opoziției Alexei Navalnîi și după ce protestatarii au fost zdrobiți. Ei au spus că rușii se vor folosi de această vizită în sprijinul propriei lor propagande și l-au sfătuit pe Borrell să renunțe, considerând că argumentele în sprijinul unui ‘dialog’ cu adversarul sunt răsuflate. Ceea ce l-a făcut pe spaniol să fie o pradă atât de ușoară pentru Lavrov a fost faptul că el nu a dispus de nicio pârghie la îndemână prin care să forțeze mâna Rusiei. Chiar dacă UE ar dispune de o armată sau de mult trâmbițata “autonomie strategică” la care mulți din Bruxelles aspiră, toate astea ar fi paralizate de procesul punerii de acord asupra lucrurilor care trebuie făcute în cazul unei provocări de felul celei venite din partea Rusiei. Singura cale prin care UE poate ‘pedepsi’ Rusia o constituie sancțiunile, un lucru care până acum nu pare să fi avut vreun efect asupra comportamentului răuvoitor al Moscovei. (În general, rușii bogați au reușit să ocolească restricțiile cumpărându-și pașapoarte europene din Cipru și Malta). Nu a fost de ajutor nici faptul că eforturile depuse pentru a lupta cu Rusia au fost substanțial subminate de Germania, cel mai mare membru al UE. Tendința Berlinului de a se uita în altă parte în fața provocărilor Rusiei e substanțial dovedită. În ultimii ani, cel mai bun exemplu al acestei orbiri a fost conducta Nord Stream 2. Multe țări din UE, ca să nu mai vorbim de SUA, s-au opus acestui proiect din diverse motive, inclusiv din cauză că el va păgubi cu miliarde Europa de Est prin taxele de tranzit pe care Rusia le plătește acum ca să exporte gaze pe continent. Berlinul a refuzat cu încăpățânare să se folosească de participarea sa la proiect ca ‘armă’ împotriva Moscovei, dat fiind faptul că (peste tot, cu excepția Germaniei) proiectul este văzut ca fiind de importanță strategică. De-a lungul timpului, Nord Stream 2 a supraviețuit unei anexări ilegale, unor serii de otrăviri și cel puțin unui asasinat, precum și unor tentative de subminare a democrației occidentale prea numeroase ca să mai poată fi citate. Totuși, acordul ruso-german este atât de drag Berlinului, încât guvernul german s-a oferit discret anul trecut, fără nicio problemă, să plătească 1 miliard de euro ca să obțină promisiunea Americii că nu va impune sancțiuni în urma acestui proiect. Săptămâna trecută, președintele german, Frank-Walter Steinmeier, a oferit o nouă explicație a ‘atașamentului’ Germaniei față de conductă. Într-un interviu acordat unui ziar, el a spus că “în timpul războiului, în fosta Uniune Sovietică au murit peste 20 de milioane de oameni. Asta nu e scuză pentru neplăcuta linie a politicii rusești de azi, dar să nu pierdem din vedere tabloul general“. Aceste declarații nu le-au prea căzut bine unora dintre vecinii Germaniei. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, a acuzat Germania că “merge pe la spatele Europei”, calificând proiectul Nord Stream 2 drept “un proiect împotriva UE, care ar putea în curând să servească politicilor agresive ale Rusiei“. “E timpul ca proiectul să se oprească”, a conchis el….. Poziția lui Borrell în calitate de ‘Înalt Reprezentant al Politicii Externe și de Securitate din Uniunea European’ a fost inventată relativ recent. La fel ca Borrell, cei doi predecesori ai săi, Catherine Ashton și Federica Mogherini, s-au luptat să articuleze o politică externă coerentă a UE fără a ține cont de programele capitalelor fiecărui stat. Titlul pompos nu e prea susținut, biroul se bucură de puțină autoritate și, după cum a descoperit și Borrell în timpul zadarnicei sale vizite la Moscova, de un respect încă și mai mic. Integral: https://www.g4media.ro

Iohannis a convocat 2 miniștri la Cotroceni, să-i țină bara când bagă piept  Cancelaria prezidențială a dat în sfârșit explicații pentru avalanșa de invitații tranmise de Iohannis membrilor Guvernului. Rând pe rând, aproape toți miniștrii s-au perindat pe la palatul Cotroceni, deși se știe că Iohannis nu prea are minte pentru politică, așa că era puțin dubios de ce îi cheamă. Iohannis a precizat că miniștrii îl ajută la sală, mai precis îi țin bara atunci când vrea să împingă la piept sau când exersează tricepșii cu gantere de 45 kg. ”După 140 de repetări cu bara la 320 kg, la ultima chiar ai nevoie de ajutor s-o pui pe stand”, explică modest șeful statului…..La un moment dat soția președintelui chiar s-a enervat puțin, pentru că l-a prins pe Klaus făcând genuflexiuni cu Raluca Turcan în spate.  Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 15 februarie! Luni, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 4 grade în Moldova, 1 în Transilvania, 0 în Maramureș, 2 în Crișana, 3 în Banat, 6 în Muntenia și Oltenia și 2 în Dobrogea. Prima zi din săptămână aduce ninsori în cea mai mare parte a țării. Astfel, va ninge în Moldova, Transilvania, Maramureș, Oltenia, Muntenia și Dobrogea. În vest, se anunță cer senin în Banat și Crișana. Brașov: -4 grade Iași: -2 grade Cluj Napoca: -2 grade Constanța: 2 grade Bacău: -1 grad Timișoara: 2 grade Oradea: 0 grade Sibiu: -1 grad Giurgiu: 3 grade Galați: 2 grade  În Capitală, cerul va fi variabil, cu o maximă de 4 grade și o minimă de -6 grade noaptea.

Când ar putea fi gata un ”vaccin universal” care să funcționeze împotriva tuturor variantelor de coronavirus. Ce spun cercetătorii  Cercetătorii britanici de la Universitatea Nottingham, Marea Britanie, lucrează la dezvoltarea unui vaccin anti-Covid-19 universal care, dacă va fi eficient, va pune capăt nevoii de a modifica și ajusta vaccinurile existente în timp ce virusul suferă mutații. Potrivit cotidianului britanic The Telegraph, citat de HotNews, vaccinul care țintește nucleul virusului și nu doar proteina ”Spike” ar putea fi disponibil într-un an. Vaccinurile existente țintesc proteina Spike a virusului, dar eficiența lor este așteptată să scadă pe măsură ce acest element suferă mutații. Deja există dovezi că ele nu protejează la fel de bine împotriva variantelor care conțin mutația ”E484k”, precum cele care circulă în sudul Africii și în Brazilia. Noile vaccinuri universale vor ținti proteinele găsite în nucleul virusului care sunt mai puțin predispuse la mutații, ceea ce înseamnă că vor proteja împotriva tuturor variantelor și vor avea teoretic o mai mare longevitate. Jeremy Farrar, directorul Wellcome Trust care are un loc în SAGE (Grupul de consiliere ştiinţifică pentru situaţii de urgenţă), grupul de consiliere al Guvernului de la Londra, a sugerat ca eforturile să se orienteze către vaccinuri ”mai universale”. Compania britanică Scancell, specializată în dezvoltarea vaccinurilor împotriva cancerului, deja lucrează la astfel de vaccinuri și speră că în scurt timp să dovedească că pot produce un răspuns imunitar eficient. Alături de cercetătorii de la Nottingham, Scancell țintește o proteină din centrul virusului numită proteină nucleocapsidă sau proteina ”N”, alături de proteina Spike. Studiile pe oameni al acestui vaccin vor începe în a doua jumătate a anului în curs, după rezultatele pozitive în testele pe șoareci. O serie de alte companii de biotehnologie lucrează la vaccinuri similare, inclusiv myNEO în Belgia și Osivax în Franța. Aceasta din urmă tocmai a finalizat un studiu clinic de fază II cu un vaccin universal împotriva gripei care vizează și proteina N. Alți cercetători din SUA au sugerat folosirea unui vaccin Sars dezvoltat anterior sau a unui vaccin care vizează mai multe coronavirusuri ar putea stimula o protecție mai largă.Integral: https://www.libertatea.ro

De ce nu scade numărul pacienților cu COVID din ATI, deși numărul infectărilor zilnice raportate e mai mic? Explicația expertului în sănătate publică Răzvan Cherecheș De o lună, numărul cazurilor noi pozitive a scăzut cu peste 50%. Acest procent nu se regăsește însă și la numărul cazurilor critice și la cel al deceselor. „Evident, raportarea zilnică a autorităților nu reflectă realitatea”, susține Răzvan Cherecheș, profesor de Sănătate Publică la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. 14 ianuarie 2021 a fost ultima zi în care numărul cazurilor noi pozitive de COVID raportate de Ministerul Sănătății a depășit numărul de 3.500. În ultimele 4 săptămâni, media persoanelor pozitive depistate zilnic este în jur de 2.700-2.800, ceea ce reprezintă o scădere la jumătate față de media lunii decembrie și a începutului lui ianuarie. Această tendință nu se regăsește însă și la numărul pacienților aflați la ATI, care în ultima lună oscilează între 950 și 1.000. Numere ce arată o scădere de doar 15% față de 15 decembrie-15 ianuarie. Libertatea a apelat la profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, pentru a explica de ce numărul de pacienți aflați la ATI se menține la același nivel. … În mod normal, după Sărbătorile de iarnă, tot sistemul medical se aștepta să crească numărul de persoane infectate cu COVID. Apariția testelor rapide a dus însă la dispariția multor cazuri noi din sistem. Așa se explică scăderea la jumătate a persoanelor infectate zilnic. După o lună, chiar mai repede, în mod firesc și logic ar fi trebuit să scadă semnificativ și numărul pacienților aflați la ATI. Ok, știm că aceia care ajung în faza critică au nevoie de două-trei săptămâni de Terapie Intensivă, dar zilnic avem și un număr constant de decedați, care eliberează paturi la ATI. Vedem însă că acestea sunt ocupate imediat… Înseamnă că există o masă importantă de persoane pozitive care nu se regăsesc în sistem și, fără să fie monitorizate de niciun medic, ajung cu forme severe în spital. În concluzie, raportările zilnice ale Ministerului Sănătății nu reflectă deloc realitatea din teren. … Va fi un al treilea val și în România? – Proiecțiile arată o creștere semnificativă la mijlocul lunii martie. Proiecțiile pentru toate țările unde a fost depistată mutația din Marea Britanie arată că va deveni majoritară în prima lună de primăvară. Noul model de infecțiozitate va deveni standardul. Noi abia acum o testăm, în timp ce la nivel mondial începe să nu se mai vorbească de tulpina britanică din cauză că încep să apară tulpini mixate între această variantă și cele din Africa de Sud și Brazilia… Integral: https://www.libertatea.ro

Uniunea Europeană va accelera procedura de autorizare a vaccinurilor îmbunătățite pentru a răspunde la noile variantele ale virusului  Europa trece în a doua etapă în lupta împotriva Covid-19. Acuzată că a întârziat gestionarea pandemiei Covid-19, Uniunea Europeană va accelera procedura de autorizare a vaccinurilor îmbunătățite pentru a răspunde la noile variantele ale virusului, a anunțat comisarul pentru sănătate Stélla Kyriakídou duminică, 14 februarie. Comisarul pentru sănătate Stélla Kyriakídou: „Un vaccin îmbunătățit anti-Covid nu va mai trebui să parcurgă toate etapele de autorizare ” „Am decis că un vaccin îmbunătățit anti-Covid nu va mai trebui să parcurgă toate etapele de autorizare ”, a spus ea cotidianului german Augsburg General. „Prin urmare, va fi mai rapid să avem vaccinuri adecvate disponibile, fără a reduce criteriile de siguranță”, a adăugat comisarul. Kyriakídou este membru al unui nou grup de lucru, condus de comisarul pentru industrie, Thierry Breton, pentru a elimina blocajele din fabricile de producție și pentru a ajusta producția la noile variante. Comisia Europeană a fost criticată pe scară largă pentru începerea lentă a campaniilor de vaccinare împotriva Covid-19 în țările UE, datorită atât procedurilor de certificare pentru primele vaccinuri considerate prea lungi în comparație cu Regatul Unit sau în Statele Unite, dar și cu privire la comenzile de vaccinare . Chiar dacă a recunoscut că nu este „mulțumită” de situația actuală, comisarul pentru sănătate s-a pronunțat împotriva criticilor. „Este greșit să afirmăm că am făcut doar greșeli”, a spus ea, argumentând că UE a reușit să asigure furnizarea a 700 de milioane de doze de vaccin până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru al acestui an. În timp ce vaccinările din primul trimestru al anului 2021 au început încet, în al doilea trimestru ar urma o recuperare și, până la sfârșitul lunii septembrie, UE se așteaptă să fi primit doze suficiente de la producătorii autorizați pentru a acoperi peste 70% din populația sa, a spus Kyriakídou. Integral: https://www.gandul.ro

De ce ar trebui predată Educația Juridică la școală: Copiii nu vor mai trăi cu frică, vor ști ce drepturi au și cum să le apere – Interviu cu președintele VeDemJust (II)  Educația juridică este o investiție în viitor. Copiii nu vor mai trăi cu frică de alţii, vor şti care sunt drepturile lor şi cum să le apere. Va scădea infracționalitatea juvenilă, va scădea numărul de copii victime. Va creşte respectul faţă de oameni şi încrederea în autoritățile statului. Oamenii se vor implica mai mult în viaţa cetăţii, vor deveni mai isteţi şi, poate, chiar mai fericiţi, crede Oana Negru, președintele VeDem Just.În partea a doua a interviului acordat pentru cititorii Spotmedia.ro, președintele organizației VeDemJust (Voci pentru Democraţie şi Justiţie) continuă pledoaria pentru introducerea Educației Juridice în școli, prezintă câteva dintre reacțiile copiilor și feedbackul primit de la voluntarii care au predat până acum astfel de lecții în regim non-formal și își exprimă speranța că ”Educația Juridică va face parte, în sfârșit, din trunchiul comun de materie care se va studia la liceu, încă din această toamnă”. Practic, educația juridică este o investiție în viitor: copiii nu vor mai trăi cu frică de alţii, vor şti care sunt drepturile lor şi cum să le apere, care sunt instituţiile competente şi termenele în care trebuie apelat la ele, va scădea infracționalitatea juvenilă, va scădea numărul de copii victime, va creşte respectul faţă de oameni şi încrederea în autoritățile statului, oamenii se vor implica mai mult în viaţa cetăţii, vor deveni mai isteţi şi, poate, chiar mai fericiţi. Dacă s-ar lua decizia dorită și mult așteptată de VeDem Just, cine ar trebui să predea această materie? Dacă e predată nonformal, atunci orice practician al dreptului sau student la drept poate susține ore de educație juridică, dar ocazional. Dar dacă se va preda oficial, formal, atunci trebuie apelat la profesorii deja încadraţi în unităţile şcolare: profesorii care au absolvit Facultatea de Drept, profesorii de socio-umane care au urmat un curs de pregătire organizat de ONG-uri cu experiență în acest domeniu, dar și alți profesori care au urmat cursul de pregătire pentru predarea educației juridice în școală. Asta tocmai pentru că legile sunt obligatorii pentru toţi, nu doar pentru cei care au cunoştinţe de specialitate…. De cinci ani, membrii şi voluntarii noștri merg în școli și predau Educație juridică în sistem non-formal, de la clasa pregătitoare până la ultima clasă de liceu. Mai mult, Educaţia juridică a fost preluată ca materie opţională şi este predată în mod formal în 93 de școli la peste 4.500 de elevi. Asociaţia VeDem Just a conceput programa cursului, a distribuit gratuit manualul „Elevul şi Legea” scris de un membru al nostru, a instruit profesorii care predau această materie. Codruța Obîrșie, avocat și cadru didactic titular în preuniversitar: „Elevii au fost dornici să răspundă la întrebările legate de viața lor școlară și extrașcolară. Cel mai des, la gimnaziu au fost întrebări legate de violență. La clasa a VIII- a au fost întrebări despre contracepție și ce se poate întampla în caz de viol, despre droguri, drepturile și obligațiile legate de împlinirea vârstei de 14 ani, care presupune asumarea unor responsabilități. La ore am efectuat portofolii legate de profesiile juridice, prin joc de rol în care elevii au îmbrăcat virtual roba de avocat, judecător, procuror, și în care au folosit și aplicat cunoștințele predate și explicate în turul virtual prezentat de VeDem Just. Urmează să beneficiem și să punem în practică noțiunile expuse în aplicația pentru mobil ’Lege-n-Dar’, care este deosebit de interesantă, atât pentru elevi, cât și pentru profesori”. Integral: https://spotmedia.ro

Desființarea Secției Speciale (SIIJ): Pentru cei care nu au înțeles sau nu vor să înțeleagă….Lupta pentru independența justiției trebuie să continue prin desființarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție (SIIJ). Procedura de desființare este greoaie deoarece prevede numeroși pași obligatorii la care se adăugă un aviz consultativ din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Avizul negativ venit ieri, 10 februarie, din partea CSM a făcut din această procedură consultativă ultimul obstacol în desființarea Secției Speciale. Avizul consultativ nu numai că nu poate pune sub semnul întrebării necesitatea desființării Secției Speciale, dar ridică o problemă de legitimitate a Consiliului Superior al Magistraturii. CSM trebuie să reprezinte magistrații, dar prin acest aviz negativ a contrazis dorința a 82,79% dintre magistrați ca Secția Specială să fie desființată. Din punct de vedere politic, acest aviz negativ decredibilizează instrumentul avizului în general deoarece poate fi perceput drept discreționar. Au existat voci care au susținut ca legea de desființare a Secției Speciale să cuprindă două tipuri de avize, și anume avizul din partea CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător și avizul din partea Procurorului General pentru începerea urmăririi penale în cazul unui magistrat. Ținând cont că ne dorim o justiție necondiționată, fără elemente discreționare, cum am mai putea justifica astfel de avize? De fiecare dată când creăm instrumente discreționare în justiție, singurul care suferă este cetățeanul. Apoi, atunci când vorbim de desființarea secției speciale nu vorbim de o promisiune politică, ci de o necesitate. Lipsa activității, costurile mari, încălcarea standardelor internaționale, privilegiile acordate, toate acestea sunt caracteristici ale unui organism înființat cu dedicație pentru “oameni speciali”. De altfel, este singurul element special care îi conferă secției acest statut privilegiat. Dar noi toți suntem egali în fața legii. Și așa trebuie să rămânem. Desființarea secției speciale este corectă juridic Secția specială a fost operaționalizată printr-o ordonanță de urgență, instituindu-se salarii speciale, criterii mai laxe privind cerințele profesionale, de management și etice pe care trebuie să le respecte personalul și competența specială ce permite preluarea tuturor dosarelor ce implică magistrați. Într-adevăr, orice dosar în care ar fi implicat, chiar marginal, un magistrat devine grija secției speciale. Printr-o astfel de competență privilegiată a ajuns ca un procuror de la Secția Specială să ceară renumărarea voturilor de la alegerile câștigate de primarul sectorului 1, Clotilde Armand. Tot în mod excepțional, doar câțiva judecători din cadrul CSM fac numirile persoanelor ce alcătuiesc echipa secției speciale, iar acești membri par să aibă imunitate deoarece, în caz că ar săvârși orice infracțiune, ar fi anchetați doar de colegii lor. Desființarea secției speciale este o corecție financiară Secția specială este nefuncțională la capitolul de luptă anti-corupție în justiție, dar este cea mai costisitoare registratură. Mii de dosare înregistrate rămân nelucrate, iar românul rămâne cu banii luați. În anul 2019 au fost înregistrate 2.868 de dosare, dar secția a trimis în judecată 2 dosare, alte 415 dosare fiind clasate. Sesizările din oficiu reprezintă 0,1% din numărul cauzelor înregistrate. În 2018 au fost înregistrate 1.422 de cauze, dar secția a trimis în judecată 2 dosare, iar alte 102 au fost clasate. Majoritatea celorlalte mii de dosare fără soluție au fost preluate de la procurori din cadrul DNA, DIICOT sau alte parchete. Au rămas uitate și fără soluție. Cel mai dezamăgitor și curios lucru este că secția nu are nici măcar un singur dosar de investigare a corupției în justiție, cu toate că acesta a fost scopul pentru care a fost înființată. Oare câte dosare au fost înregistrate în 2020? Cu siguranță o cifră mult mai mare, din moment ce veniturile salariale ale angajaților secției sunt cuprinse între 140.373 de RON și 342.750 RON, mult peste veniturile majorității procurorilor ce soluționează dosare, nu doar le înregistrează. Desființarea secției speciale este corectă pentru cetățeni Justiția se luptă cu vinovații, pentru protecția celor nevinovați. SIIJ din păcate a procedat invers. Dintre miile de dosare înregistrate, unele au primit prioritate la soluționare, iar secția nu s-a sfiit în a lua cele mai dure măsuri în aceste cazuri, chiar dacă nu erau în conformitate cu legea. A fost deschis dosar penal împotriva fostei procuror-șef al DNA, actual procuror-șef al Parchetului European, Laura Kodruța Kovesi. Dosarul a fost deschis odată cu audierile pentru funcția de procurorul european, tocmai parcă din dorința de a împiedica numirea. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție a calificat drept ilegale măsurile preventive aplicate de SIIJ. A deschis dosar penal prim-vicepreședintelui din 2014 al Comisiei Europene, Frans Timmermans, mai multor membri ai Comisiei și ai personalului acesteia, acuzându-i că au constituit un grup infracțional organizat prin care au comunicat informații false. SIIJ nu a acceptat criticile aduse în raportul MCV din 2019 întocmit de Comisie, așa că a apelat din nou la deschiderea de dosare penale contra celor ce îi aduc critici. Comisia le-a reamintit celor de la SIIJ că membrii Comisiei beneficiază de imunitate juridică. Integral: https://spotmedia.ro

Daniel Funeriu: Propunerea ca cetățenii obișnuiți să între în consiliile de administrație ale școlilor, pe bază de CV, “nu e doar populistă, ci și foarte periculoasă” / Studiu de caz: Timișoara  Anunțul “mai multor primari de municipii” că vor numi în consiliile de administrație ale școlilor cetățeni care au “disponibile 2-3 ore pe lună”, selectați pe bază de CV, “nu este doar populistă, ci și foarte periculoasă”, apreciază fostul ministru al Educației, Daniel Funeriu, într-o poziție publicată vineri. El face aceste aprecieri în condițiile în care o astfel de propunere a fost anunțată acum două zile de primarul Timișoarei, Dominic Fritz. Edilul le-a cerut timișorenilor să-și depună CV-ul, până pe 21 februarie, spunând că e interesat să atragă oameni preocupați de educație, motivați “să ia decizii curajoase în beneficiul copiilor”, care au “pasiune pentru educația copiilor”, sunt dornici de reformă, au “gândire înțeleaptă, dar și creativă” și pot oferi “vreo 2-3 ore pe lună de muncă voluntară”. Detalii despre anunțul primarului Fritz În mesajul său de vineri, Daniel Funeriu afirmă că astfel de măsuri sunt periculoase pentru că “denotă fie o neînțelegere profundă a rolului CA și a primarului în educație, fie dorința primarului de a se spăla pe mâini de domeniul educației”. Și analizează punctual situația din Timișoara, în funcție de numărul de școli și specificul local. Motivele și soluțiile propuse de fostul ministru, care “solicită public primarilor (…) să ia în serios educația și să acționeze profesionist”: “1) e periculos pentru că cetățeanul numit, să spunem că e ”doamna inginer X” răspunde inclusiv penal de consecințele deciziilor CA. Dacă, de exemplu, se întâmplă un accident în școală și se constată că accidentul este urmarea neglijenței CA, mai precis a votului decisiv într-o anume decizie a ”doamnei inginer X”? Este doamna inginer X, persoană onorabilă, bine intenționată, pregătită să meargă la pușcărie pentru decizia CA? Atrag atenția cetățenilor entuziaști să participe în CAuri în numele primarului că se expun unor grave consecințe în caz de probleme. 2) E absurd pentru că părinții, adică cetățenii direct interesați de școala respectivă, au deja locuri rezervate în CA. Dacă se dorea o ”implicare a comunității” mai largă, legea prevedea acest lucru, or legea prevede expres reprezentantul primarului cu un scop bine definit (vezi mai jos). 3) Care este responsabilitatea ”doamnei inginer X” dacă pur și simplu nu are chef să meargă la o ședință? Zero! Poate are o zi proastă, poate e obosită, poate pleacă la munte. Nimeni nu o poate trage la răspundere deci prezența în CA e un fel de activitate ”dacă am chef”, or știm bine că o responsabilitate fără sancțiune nu e, de fapt, o responsabilitate. 4) E absurd pentru că ne învârtim după coadă: cine evaluează CVul doamnei inginer X? O comisie din primărie? Dacă da, atunci cu siguranță e cineva în comisie foarte calificat și întrebarea logică este ”de ce nu a fost numită acea persoană?”. 5) Ce se întâmplă dacă persoana numită are grave probleme comportamentale? Oare suntem atât de naivi încât să credem că un CV și un interviu îți pot da măsura calității unui om care trebuie să se ocupe de școală? Să fim serioși, nu mesianici și populiști. Care este soluția? În primul rând să înțelegem de ce primarul are un reprezentant în CA. Teoretic primarul trebuie să aibă o strategie clară pe educație. Pentru punerea în practică a acelei strategii, primarul trebuie să poată interveni, explica, convinge fiecare școală în parte. Primarul trebuie să știe exact ce se întâmplă în fiecare școală, care sunt problemele, când trebuie intervenit, care copil are o nevoie specială, care familie trebuie sprijinită, etc. Or toate aceste lucruri, care cer timp, expertiză, autoritate, comunicare, nu pot fi îndeplinite de ”doamna inginer X luată de pe stradă și recrutată pe baza CVului”…. Timișoara are 71 de unități de învățământ de stat, adică 71 de CAuri. Care se întâlnesc cam o dată pe lună, in medie o oră jumătate. Asta înseamnă o sarcină totală de prezență la CA de aprox. 100 de ore pe lună. Cum o lună are 170 de ore lucrătoare, iar pentru 100 de ore de prezență în CA e nevoie de min. 400 de ore de muncă totală, pentru un oraș ca Timișoara primarul are nevoie de trei persoane angajate ale primăriei, plătite cu normă întreagă, care să reprezinte primarul în CAuri. Eventual una care să lucreze în birou, să pregătească totul și alte două persoane să fie prezente fizic în toate CAurile. Aceste persoane ar trebui să fie direct subordonate primarului, să aibă autoritatea primarului în ședințele CAurilor, să pună nemijlocit în practică strategia pe educație cu care a fost ales primarul, să îl informeze pe aceste despre toate detaliile din fiecare școală. Având în vedere numărul de ”consilieri” ai aparatului primarului și viceprimarilor, (despre cât de prost au fost unii aleși, în cazul unor orașe pe care le cunosc bine, cu altă ocazie), nu înțeleg nici în ruptul capului de ce primăria nu angajează profesioniști în domeniu, pe care să îi trimită la cursuri de formare și de care să aibă grijă ca de ochii din cap!” Integral: https://www.edupedu.ro

Cum poți câștiga 11.000 de euro pe lună, la stat. Cazul Elenei Petrașcu, formată de PSD, preluată de PNL și adusă acum de Cîțu la Guvern  Elena Petrașcu a fost, până acum câteva zile, secretar general al Ministerului Justiției. A ajuns pe această funcție anul trecut, în mandatul liberalului Cătălin Predoiu. Premierul Cîțu a recuperat-o recent la Secretariatul General al Guvernului. Promovată în funcții strategice de PSD, Elena Petrașcu a reușit să adune sume impresionante din participări în consilii de administrație la companii de stat, scrie Valeriu Nicolae într-un comentariu publicat de Libertatea. Doamna Elena Petrașcu este specializată în servicii secrete. A făcut cursurile Colegiului Național de Informații, cele ale Colegiului Național de Apărare și și-a luat licența în Drept la Academia de Poliție. Are și o publicație pe dimensiunea energetică a securității la editura Academiei Naționale de Informații sub coordonarea unuia dintre cei mai cunoscuți și mai bine plătiți referenți ai plagiatorilor de la Academia Națională de Informații, domnul Gheorghe Toma. Între 1986 și 1994, doamna Petrașcu a fost învățătoare. La 23 de ani, în 1990, se apucă de o facultate privată care nu avea acreditare, pe care o termină în 1995 cu o licență de la Academia de Poliție. Între 1995 și 1997 este șomeră și apoi, brusc, cu zero experiență, la 30 de ani, este numită consilier juridic la Ministerul Transporturilor, unde stă mai puțin de 8 luni. Se transferă la Banca Dacia Felix, la vremea aceea cea mai dubioasă bancă din România, cu legături cu o misiune patriotardă foarte plăcută fostei Securități (de a salva Ardealul de banii ungurilor) și cu fraude ale șefilor de peste 160 de milioane de dolari. După alte 8 luni, revine la Ministerul Transporturilor. Director juridic la Transporturi pe vremea contractului Bechtel Cumva, în mai puțin de un an, consilierul juridic cu 18 luni de experiență, absolventă a unei facultăți obscure și, desigur, fără nicio legătură cu serviciile cele minunate, ajunge director general la Ministerul Transporturilor. Exact în perioada celui mai costisitor contract al ministerului – faimosul contract dispărut, Bechtel. Este imediat numită și în consiliile de administrație ale unora dintre cele mai bănoase instituții ale statului, Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română și Romatsa, unde stă în următorii 6 ani. Declarațiile de avere din acea epocă nu se găsesc, dar o estimare minimă este că doamna Petrașcu făcea, în cel mai rău caz, mai mult de 37 de salarii minime pe lună și, cel mai probabil, undeva la peste 60. În tot acest timp, desigur, este bântuită și de spiritul academic, așa că face cursuri multe și un masterat la SNSPA. Ajunge și director general adjunct la Loterie. Mai tot timpul, doamna Petrașcu a primit bani din patru locuri de la stat. Cariera domniei sale va exploda odată cu absolvirea colegiilor care țin de serviciile cele minunate, când va ajunge secretar general la Ministerul Mediului, în 2010. Peste 600.000 de lei într-un an Și soțul domniei sale ajunge să fie angajat tot la stat, la Romatsa, unul dintre cel mai bine plătite locuri la stat. În 2012, domnul Petrașcu primea de la statul cel mai bun suma modică de 431.239 de lei, adică 51 de salarii minime pe lună sau aproape 100.000 de euro pe an. În 2018, doamna Petrașcu câștiga 607.965 de lei de la statul cel minunat. Adică 11.000 de euro pe lună. Indiferent dacă a fost Năstase, Tăriceanu, Boc, Ponta, Dăncilă, Grindeanu sau Orban, doamna Petrașcu a prosperat…….. Femeia asta minune a fost până acum câteva zile secretar general la Ministerul Justiției. Pe 5 februarie, premierul Florin Cîțu a semnat ordinul prin care doamna Elena Petrașcu este adusă la Palatul Victoria, ca inspector guvernamental în cadrul Secretariatului General al Guvernului.  Integral: https://www.libertatea.ro

Val de scumpiri în ianuarie: Energia electrică, transportul aerian şi uleiul comestibil s-au scumpit cel mai mult  Conform INS, energia electrică s-a scumpit cu 18,38% în ianuarie faţă de luna anterioară şi cu 17,40% faţă de aceeaşi lună a a anului trecut în timp ce preţul uleiului comestibil a urcat cu 2,66% comparativ cu luna anterioară şi cu 10,10% raportat la ianuarie 2020. Singurul produs care s-a ieftinit în ianuarie faţă de luna anterioară este mierea de albine, cu 0,06% iar comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în ianuarie s-au ieftinit cartofii cu 28,73%. Pe segmentul mărfurilor nealimentare, în ianuarie faţă de luna decembrie nu există ieftiniri. Comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut, în ianuarie s-au ieftinit combustibilii cu 2,98%, gazele cu 2,18%, precum şi energia termică, cu 0,2%. Tutunul şi ţigările s-au scumpit cu 7,07% în ianuarie 2021 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Datele INS mai arată că preţurile serviciilor de transport aerian au urcat 6,47% în ianuarie 2021 comparativ cu luna anterioară. De altfel, în prima lună a acestui an nu există ieftiniri ale serviciilor faţă de luna anterioară. Singura scădere de preţ, de 22,09%, este înregistrată tot de serviciile de transport aerian, dar faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Rata anuală a inflaţiei a urcat la 2,99% în luna ianuarie a acestui an, de la 2,1% în decembrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 3,25%, mărfurile alimentare cu 2,88% iar serviciile cu 2,51%. “Preţurile de consum în luna ianuarie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut cu 1,3%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2020 – ianuarie 2021) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2019 – ianuarie 2020), calculată pe baza IPC, este 2,6%”, se arată în comunicatul INS. Banca Naţională a României (BNR) estimează o inflaţie de 2% la sfârşitul primului trimestru din acest an, de 2,2% la finalul trimestrului II şi de 2,4% la sfârşitul trimestrului III. La finalul anului se estimează o inflaţie de 2,5%. Integral: https://www.digi24.ro

Ierbar trist cu ciumăfăi şi un ghiocel amar  Dacă cineva înjură de nevastă un cunoscut, iar Poliţia nu face nimic, ai dreptul să ripostezi în stilul înjurătorului sau eşti obligat să o faci doar în limbaj literar? Bunul simţ te îndeamnă să cauţi blândeţea argumentaţiei, mânia te îndeamnă la ripostă acerbă. Rupt între aceste două variante ai impresia că îţi pierzi vremea de pomană şi într-un caz şi în celălalt. Iar când vorbele ţi se cenzurează te gândeşti că totu-i degeaba. Aşa merg treburile. Ce altceva a fost angajarea chelneriţei căreia nu vreau să-i ştiu numele la Apele Române băltite şi negre decât o înjurătură de mamă adresată specialiştilor de acolo şi în subsidiar tuturor celor ce-au votat PNL? Crede cineva că revolta din declaraţiile lui Rareş Bogdan va fi înţeleasă în partid, că acolo buna cuviinţă va ieşi precum untdelemnul la suprafaţă? N-aş paria un fir de nisip pe astfel de naivităţi flagrante. Iar lecţia AUR care l-a dat afară din partid pe Mihai Lasca pentru probleme penale nu va fi înţeleasă de domnul Ludovic nici în problema Molnar-ului de la Ape, nici în cea a tablagiului Costel Alexe, degeaba ridică tonul Rareş Bogdan. Cât despre domnişoara chelneriţă, îi vor găsi nănaşii ei din partid alt loc călduţ pe altundeva.• Ce altceva decât o înjurătură este demiterea mascată a inginerului care a sesizat opinia publică despre ilegalitatea comisă? Pentru acest act samavolnic cel ce a demis a fost sancţionat, pus la respect, muştruluit de partid? Bineînţeles că nu şi iar aş paria pe drumul expres Piteşti-Craiova că nu se va petrece niciun act recuperator.• Ce altceva decât o înjurătură a fost demiterea şi tracasarea şefei DSP Râmnicu Vâlcea pentru ca o altă ,,specilistă” PNL care picase cu brio nişte alte concursuri să-i ocupe locul? Chiar onor ministerul a făcut trebile acestea ruşinoase. Ce importanţă are că doamna cu pricina şi-a câştigat în instanţă drepturile uzurpate?  O fi aflat domnul Voiculescu cine e uzurpatorul ca să dreagă ce s-a stricat? Bineînţeles că nu, femeia aceea înjurată care şi-a căutat dreptatea va pierde până la urmă războiul cu gloata uzurpatorilor politruci din minister, pun pariu pe toate clădirile ministerelor din Capitală.• Ce altceva decât o înjurătură de mamă adresată alegătorilor a fost tragerea la sorţi a posturilor din ministare când s-a promis în campanie profesionalism şi probitate, nu politrucie şi incompetenţă? Ia mai dă-i încolo pe ăstia cu pretenţiile lor, ce tot trebuie să le dăm lor socoteală, mai vorbim peste patru ani, vedem noi atunci ce şi cum. Înjuraţi băieţi, înjuraţi, ca să piardă partidul vostru simpatizant după simpatizant, cum s-a mai întâmplat şi acum patru ani la Primăria Capitalei. Aveţi timp destul înainte şi pârtia deschisă chiar de domnul Orban. • Diana Şoşoaca are dreptul să dea dedicaţii aproape porno domnului Arafat şi nevestei preşedintelui şi să le mai şi livreze pe facebook, ca să se râdă lumea ca la bâlci, dar noi ceilalţi trebuie să fim blânzi la limbaj. Noi ceilalţi trebuie să întoarcem spatele sau să încercăm să vorbim extrem de civilizat. Scrisoarea deschisă a intelectualilor români care cereau partidelor un cordon sanitar în jurul AUR a fost un licurici: s-a stins a doua zi după apariţie. Postarea doamnei Şoşoacă a avut peste 70.000 de vizualizări pe facebook. Oare numărul acesta de vizitatori nu înseamnă o smetie peste bot pentru orice site de ştiri cinstit şi onest? Dar site-ul trebuie să fie extrem de onorabil la limbaj şi să nu se preteze la răspunsuri contondente. • Partea urâtă a problemei este că înjurătorul de mamă nu înţelege limbajul decent, ci doar amenda. Spre un exemplu nici Putin nu înţelege alt limbaj decât al forţei, al forţei sancţiunilor în cazul dumnealui. Iar oamenii care se ocupă la noi cu discriminarea par a avea alte treburi decât să sancţioneze derapajele limbajului indecent la adresa preşedintelui. Dacă în America lansa cineva pe facebook aprecieri depre prima doamnă aidoma celor lansate la petrecerea Soşoacăi exploda ţara şi respectivul era ejectat din viaţa publică pe viaţă. Mai ales dacă era senator. Dar bineînţeles că noi nu trăim în SUA, aşa merg lucrurile în partea asta de lume. Pun pariu şi că înjuriile proferate la petrecerea senatoarei vor rămâne fără sancţiune, am încredere să pun pariu pe Casa Poporului. Integral: https://spotmedia.ro

Despre nefericire în era digitală Cei care se închină progresului cred, cu disperarea propriei lor credinţe seculare, în capacitatea vremurilor noastre de a alunga tot ceea ce întunecă perfecţiunea naturii umane. Cei care se închină progresului cred, cu pasiunea propriei lor credinţe seculare, în puterea erei digitale de a goni, din spaţiul vieţii lor, nefericirea, singurătatea, ratarea, moartea: în acest univers nu mai este loc pentru durere, îndoială, despărţire, solitudine. Totul trebuie să se desfăşoare cu precizia unui algoritm matematic. Dar, dincolo de fardul aşezat pe chipul realităţii ce îi cuprinde, nefericirea trăieşte, cu acea tenacitate ce pare de neînţeles pentru ei. Dincolo de surogatul de cunoaştere, dincolo de simplitatea agresivă a reţetei de împlinire personală, nefericirea se încăpăţânează să dureze, parcă spre a contrazice optimismul solar pe care mizează oamenii erei digitale…. Căci ce altceva decât semnul nefericirii intense, pasionate, devastatoare este autismul ce îi învăluie pe cei ce sunt prizonierii propriilor lor ecrane tactile? Pentru toţi aceştia, orele şi zilele au încetat să mai aibă vreun sens, reduse fiind la curgerea afişajului şi la înşiruirea de imagini interşanjabile. Pentru toţi aceştia cerul a încetat să mai aibă vreun sens, înlocuit fiind de firmamentul metroului sau de caroseria maşinii în care sunt exilaţi. Pentru toţi aceştia atingerea, delicată şi ezitantă ,a celui de lângă tine, a încetat să mai aibă vreun sens,lăsând loc doar urmelor efemere de like-uri pe reţelele sociale. Este aceasta nefericirea înscrisă în vieţile terne şi tăcute ale celor ce cred în fericirea pe care doar cunoaşterea lor superficială şi stearpă le-o poate dărui. Este aceasta nefericirea înscrisă în vieţile celor care, insensibili la mişcarea zilei şi a nopţii, se dedică pasiunii lor voyeuriste, citind, comentând, zâmbind, denunţând, visând, flirtând, prinşi în clopotul de sticlă al teribilei lor singurătăţi. Este aceasta nefericirea înscrisă în vieţile celor care se îndreaptă, pe lungile culoare luminate de neon, spre nicăieri. Şi dacă acest ritm de automate ar fi întrerupt, fie şi pentru o clipă, substanţa nefericirii li s-ar putea înfăţişa, în toată simplitatea ei tragică. Iar ochii orbiţi de certitudini şi de promisiunea fericirii reproduse global, ca pe o linie de producţie automată, ar putea zări peisajul în care fiinţele lor fragile sunt prezente, ca siluete ceţoase pe malul unei mări ce nu încetează să îşi mişte valurile….Omul prezentului etern al erei digitale ar contempla, fie şi fugar, domeniul de incertitudini, promisiuni şi nelinişti al condiţiei umane, ieşind din captivitatea stroboscopică a fantasmelor sale, iar cochilia sofisticată a jucăriilor sale inteligente ar fi străbătută de lumina unei alte lumi, imperfecte şi mişcătoare. Integral: https://www.marginaliaetc.ro

ANCHETĂ. Luxemburgul, paradis fiscal pentru zeci de mii de firme fantomă înființate de miliardari, mafioți, politicieni și familii regale Cotidianul Le Monde dezvăluie rezultatele unei anchete care prezintă în premieră secretele financiare ale ale Luxemburgului. Micul stat, cu un teritoriu de doar 2.586 km², situat în inima Uniunii Europene, este poziționat de mulți cercetători între primele 5 paradisuri fiscale din lume. Investigația OpenLux, realizată de Le Monde împreună cu zece parteneri media timp de mai bine de un an, dezvăluie că în Luxemburg există 55.000 de companii offshore, care gestionează active în valoare de cel puțin 6 trilioane de euro. Aceste companii fantomă, fără birouri și fără angajați, au fost create de miliardari, de companii multinaționale, de sportivi, artiști, politicieni de rang înalt și chiar familii regale. Luxemburg este ca un magnet pentru bogații lumii, ascunzând averile multor personaje din lumea sportului, a muzicii sau a politicii, precum Tiger Woods, Cristiano Ronaldo, Shakira și regele Bahrainului. Sute de multinaționale (LVMH, Kering, Altice, Pfizer, Amazon ș.a.) și-au deschis acolo filiale financiare, iar familii bogate își măresc acolo activele imobiliare. Și mai surprinzător este faptul că în Luxemburg sunt ascunse fonduri dubioase, suspectate că provin din activități infracționale sau legate de grupări mafiote. OpenLux arată că în Luxemburg activează companii legate de mafia italiană, ‘Ndrangheta, și de lumea interlopă rusă. Liga, partidul de extremă dreapta al Italiei, a ascuns aici un fond secret, căutat de autoritățile italiene. Oameni apropiați regimului venezuelean au reciclat aici fonduri de achiziții publice corupte. Pentru a efectua această anchetă, Le Monde a alcătuit o bază de date imensă, care îi prezintă pe beneficiarii celor 124.000 de societăți comerciale înregistrate în Luxemburg, adică adevărații proprietari ai acestora, alături de 3,3 milioane de acte administrative și rapoarte financiare. Aceste documente au fost făcute publice recent, dar sunt disponibile numai pe site-ul registrului comerțului din Luxemburg. Le Monde a reușit să le extragă în întregime pentru a fi analizate, în parteneriat cu publicațiile Süddeutsche Zeitung din Germania, Le Soir din Belgia, McClatchy din Statele Unite, Woxx din Luxemburg, IrpiMedia în Italia și Consorțiul jurnaliștilor de investigație OCRP. Beneficiarii regimului fiscal special reprezintă 157 de naționalități Aceste investigații confirmă faptul că Marele Ducat este, contrar celor susținute de autoritățile luxemburgheze, un veritabil centru offshore. Aproape 90 % dintre „societățile” sale sunt controlate de persoane care nu locuiesc în Luxemburg. Printre cele 157 de naționalități reprezentate în acest uimitor „Who’s who”, francezii sunt pe primul loc, cu mai mult de 17.000 de companii. Printre bunurile puse la „adăpost” aici sunt proprietăți de valoare, cum ar fi un castel în apropiere de Paris, deținut de un prinț saudit, o podgorie în Provence, deținută de Angelina Jolie și de Brad Pitt, și o listă nesfârșită de vile de pe Riviera franceză și de apartamente de lux din Paris. Dar și firme reprezentative ale economiei franceze și-au găsit aici „refugiul”; așa sunt Yves Rocher, Chanel, JCDecaux sau Decathlon. Prin intermediul companiilor luxemburgheze unele fonduri de investiții cumpără aproape orașe întregi, precum Berlinul și Londra, provocând explozia prețurile imobiliare, fără a fi identificabile și fără să plătească taxe. Lista activelor internaționale deținute în Luxemburg reprezintă un inventar enorm, cuprinzând reședințe de lux, cabane, iahturi, elicoptere, avioane private și avioane mari, cataloage muzicale, drepturi de imagini, opere de artă etc. După cum confirmă lista celor 64.458 de beneficiari identificați de OpenLux, Marele Ducat al Luxemburgului concentrează o mare parte din bogăția lumii. Este locul unde își țin averile cel puțin 279 din cei peste 2.000 de miliardari enumerați de revista Forbes, dar și 37 din cele mai bogate 50 de familii ale Franței, cum ar fi Mulliez, Guerrand-Hermès și Bernard Arnault, care își organizează activele și investițiile prin intermediul a zeci de holdinguri luxemburgheze. Un loc excelent pentru planificarea fiscală Luxemburgul este ales de bogătașii planetei din mai multe motive: are o poziție centrală în Uniunea Europeană și oferă inginerii financiare de înaltă calitate, reglementări financiare adaptate afacerilor, acces direct la instituțiile țării și stabilitate politică. Dar, mai presus de toate sunt impozitarea și discreția. Toate acestea sunt rezultatul unor decizii politice din perioada fostului prim-ministru, Jean-Claude Juncker (1995-2013), care ulterior a devenit președinte al Comisiei Europene. Luxemburgul este centrul de planificare fiscală pentru companii și persoane fizice bogate, grație regimului fiscal preferențial, fapt ce încurajează, în unele cazuri, abuzul și, eventual, frauda. Integral: https://alephnews.ro

Angajat de la Apele Române, dat afară pentru că n-avea sigla PNL ca wallpaper  PNL continuă campania prin care vrea să transforme Apele Române într-un fel de breloc al partidului, un loc în care toți incompetenții lor să-și găsească un job bine plătit. Șeful de la Apele Române, liberalul Ervin Molnar, le-a transmis tuturor subalternilor să vâneze oamenii care nu sunt ai partidului și să-i dea afară, ca să elibereze locuri pentru ai lor. Primul care s-a mobilizat a fost Petru Avram, directorul de la Prut-Bârlad pasionat de chelnerițe care se prezintă drept un animal politic – deși, să fim serioși, se vede clar că omul e tot timpul cu gândul la șaorma, nicidecum la o carieră politică. Acesta a demis un inginer cu peste 20 de ani de experiență, pe motiv că n-avea sigla PNL pusă ca wallpaper nici pe calculator, nici pe telefon. La scurt timp s-au activat și peneliștii care controlează filiala din Cluj a Apelor Române, care s-au dovedit chiar mai eficienți. Ei au dat afară absolut toți angajații care nu erau membri de partid, pe motiv că-n CNP-ul lor nu scrie și PNL. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 13 februarie! Sâmbătă, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: -2 grade în Moldova, -3 în Transilvania, -4 în Maramureș, -3 în Crișana, -2 în Banat, 0 în Muntenia și în Oltenia și -2 grad în Dobrogea. Meteorologii anunţă că pe parcursul zilei de sâmbătă vor fi intensificări ale vântului, dar pe arii mai restrânse şi în special în zonele de munte şi în Moldova. In București cerul va fi senin de dimineață și doar spre seară se va înnora. Nu sunt prognozate ploi în această zi. Meteorologii au anunțat că maxima se va situa în jurul valorii de 0 grade, iar minima din timpul nopții va coborâ până la -6 grade.

Un medic dezvăluie cum au murit pacienţii din lipsă de tratament, în timp ce Spitalul Colentina merge în gol. Detalii cutremurătoare despre erorile și minciunile Covid – Interviu video Am avut pacienți luați de pe masa de operație și transferați pentru că aveau Covid.  • Ni se spunea că pacientul e bine și ne pomeneam că are  saturație de 70-80%, deci era dependent de high flow, iar ATI era deja plină. Pentru că după locurile ATI se alerga, de fapt. • Sunt pacienți care au ieșit din perioada Covid și aveau nevoie de o îngrijire, dar nu au mai fost primiți în spitale nonCovid. Spitalul Colentina merge în gol aproape fără pacienți, aproape în faliment, rechiziționat pentru Covid. Între timp “am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită”,  spune prof. univ. dr. Gheorghe Andrei Dan,  șeful Secției clinice de cardiologie și al Clinicii Medicale Colentina. Într-un interviu exclusiv acordat SpotMedia.ro, prof. Dan face dezvăluiri cutremurătoare despre erorile gestionării crizei Covid: “Nu înțeleg de ce noi înșine, ca breaslă, ne-am complăcut în această modalitate de azvârlire a pacientului spre spitalele Covid, care au devenit stigmatizate, un soi de centre de detenție sau domiciliu obligatoriu. Și stigmatizat a fost și pacientul”. Lupta cu Covid a avut două tipuri de bătălii. Una este cea extraspital, care a fost extrem de vizibilă, mediatizată și politizată. Și a doua, îngrijirea în spital a pacienților Covid, care este foarte puțin cunoscută. Aș spune că între pacientul infectat, depistat, trimis către spital și pacientul externat sau decedat de Covid este o cutie neagră despre care se vorbește foarte puțin. O cutie neagră nefericită și neeuropeană numită “spitalul Covid”. De ce neeuropeană? Din cunoștința mea, în Europa nu există noțiunea de spital Covid, ca un soi de stigmat declarat. Acest concept pare să existe doar în puține țări – ca Ucraina, de exemplu. Situația aceasta pornește dintr-o greșeală de logistică destul de serioasă. Covid este o boală infecțioasă cu un tropism pulmonar mai mare. Deci un bolnav de Covid care nu are altă patologie activă se îngrijește într-un spital de boli infecțioase sau de boli pulmonare. Iar dacă are comorbidități active, poate fi îngrijit în spitalul de profil, oricare ar fi acela, care, evident, trebuie să aibă asigurate circuitele “verde” și “roșu”, lucru știut de la începutul pandemiei. Am învățat repede cât de neproductiv, de păgubos este conceptul de spital Covid și spital suport Covid, dar el a rămas, deși am explicat, am făcut memorii, am fost la Parlament, iar oamenii au început să se convingă în timp asupra acestui adevăr, odată cu amplificarea numărului de cazuri, atunci când aceste instituții “neo-formate” nu mai puteau face față. Spitalele Covid au fost o soluție simplă de a scăpa de prezența pe stradă a bolnavului Covid. În martie, neținând cont de reguli europene ale dreptului omului, pacienții asimptomatici au ajuns în spitale Covid unde au fost “deținuți” până la negativare. Ei au dispărut din statistica stradală, dar au încărcat aceste spitale cu pacienți în secții de specialitate. Nimeni nu a dat o explicație pertinentă vreodată de ce Colentina (un spital multidisciplinar de renume) a fost ales ca spital exclusiv Covid. Pentru că e gard în gard cu “Matei Balș”? A fost unul dintre argumente, dar unul ridicol, care s-a dovedit caduc după ce, cu ocazia tragediei de la “Matei Balș”, niciun pacient de acolo nu a fost internat la Colentina. A doua prezumție ține de structura lui pavilionară. Dar la Colentina fiecare pavilion e o secție cu un profil, adică un spital în sine. Practic, în Colentina s-a amplificat cu numărul de pavilioane ceea ce se putea face într-un spital nepavilionar. Este un spital foarte necesar pentru că avem foarte puține spitale elective multidisciplinare în București pentru pacientul care nu e urgență și care trebuie să câștige nu doar bătălia de Urgențe, ci și războiul. Și acesta se câștigă la spitalul electiv. Colentina, probabil cel mai mare spital cu anumite explorări de vârf în București, a fost paralizat și din punctul de vedere al competenței medicale. A fost invadat de o populație parțial nespecifică. Adică? În Colentina există medici de înaltă specializare care trebuie să îngrijească pacienți din profilul lor în conformitate cu legea și contractul de malpraxis. Ceea ce e o chezășie de bună îngrijire medicală, iar dacă îi pui să acționeze în alte domenii decât specialitatea lor e practic o invitație la malpraxis. Unul dintre factorii de răspundere, atunci când i s-a stras atenția în scris că este în interesul pacientului să ne păstram competențele, a declarat că în război nu există competențe, că toți doctorii sunt la un loc, cu aceeași competență. Dar noi nu suntem în război, suntem într-o bătălie epidemiologică. În al doilea rând, în toate țările, specialiștii au rămas specialiști în domeniul lor, indiferent de pandemie. Imaginați-vă că aveți o pneumonie și sunteți internat într-o secție de ortopedie unde evident activează medicii ortopezi ai secției. De ce să aveți încredere în calitatea actului medical? Nici măcar doctorul însuși nu este încrezător. Noi ne-am transformat într-un soi de păzitori degradați, inițial pentru pacienți la grămadă, unii gravi, alții asimptomatici. Așa a fost o lungă perioadă de timp, foarte încărcată psihic atât pentru noi, cât mai ales pentru pacienți, dar în care am învățat foarte multe și despre medicină, dar și despre natura umană. A fost și o chestiune disproporționată. La începutul pandemiei, Institutul de pneumoftiziologie, de exemplu, a declarat 44 de paturi pentru pacienții Covid, menținându-și circuitele verzi. Colentina în schimb a fost “rechiziționat” și transformat integral în spital Covid cu 400 de paturi. Vă dau și alt exemplu. M-au sunat pacienți nonCovid din Câmpulung pentru o patologie care nu necesita “tren de București”. Dar nu aveau unde să se îngrijească la Câmpulung pentru că spitalul a devenit Covid. Ce socoteală e asta?… Panicați au fost și unii colegii doctori care sacrificau mai mult timp pe telefoane să scape de pacientul Covid decât să analizeze problemele medicale. Vă dau un exemplu: primesc un telefon noaptea de la un mare spital de urgență din București și mi se cere să preluăm un pacient. Patologia Covid nu era de urgență, de ce să fie trimis noaptea? Răspuns sec: Pentru că așa avem dispoziție! Gândiți-vă la pacientul acela, care noaptea e urcat brusc în Salvare și mutat. Când am protestat față de această transhumanță bilaterală – pacienți Covid mutați la Colentina, în timp ce pacienți ai Colentinei nu mai pot intra în spital – mi s-a spus că sunt specialiști destui și pacienții nonCovid se pot duce în altă parte. Ăsta e un cinism extraordinar! Un pacient e legat afectiv de doctorul care îl tratează, o legătură necesară în actul medical. Pacienți ai noștri nonCovid care s-au dus pentru bolile lor la alte spitale din București nu au găsit deseori poarta deschisă. Au fost momente dramatice, consultam prin telefon bolnavi care nu mai aveau îngrijirea necesară. Credeți că e și aceasta o explicație pentru numărul extraordinar de mare de decese din luna noiembrie? Cu siguranță, mortalitatea din România are cauze în gestionarea crizei Covid. În ambele direcții, și mortalitatea Covid și non-Covid.  De ce în cazul Covid? Din cauza gestionării defectuoase în spitalele Covid. Să explic. Deși prin lege urgența trebuie rezolvată acolo unde ajunge, abia apoi pacientul e mutat, primeam telefoane la orice oră din zi și noapte, inclusiv pentru urgențe, prin săracul supra-solicitat CNCCI, care încercă să rezolve fără să posede corect și complet informațiile medicale. Și, din păcate, de multe ori informația e nu numai incompletă, dar chiar mincinoasă. De exemplu, un pacient Covid cu decompensare cardiacă. Erau motive să fie adus la mine, deși în mod normal ar fi putut rămâne în spitalul unde ajunsese, dacă acesta avea cardiologie de înaltă calificare, ceea ce, de multe ori, era cazul. Ceream informații în primul rând despre nevoia de oxigen pentru că noi nu avem posibilitatea să oferim în secția de cardiologie nici high flow, adică debit foarte mare de oxigen, nici asistare ventilatorie, posibilă doar în secția ATI sau în mica și brava noastră secție de penumologie. Ni se spunea că pacientul e bine și ne pomeneam că are saturație de 70-80%, deci era dependent de high flow, iar ATI era deja plină. Pentru că după locurile ATI se alerga, de fapt. Dar ați constatat și minciuni inverse: pacienți Covid declarați decompensați cardiac, deși nu erau, numai pentru a fi trimiși la dvs? Categoric, da. Am acceptat, totuși, pacienți cu patologie cardiacă marginală pentru a avea pacienți de profil, decât pacienți pentru care nu aveam calificare să intervenim. De la “centru” s-a spus că spitalele de suport Covid trebuie să primească pacienți cu factor de risc. Formularea ca atare este o stupizenie formidabilă. Factorii de risc pentru ce? Pentru Covid? Asta e treabă complicată și încă nerezolvată. Au confundat “factori de risc” cu “comorbiditate activă”. Să vă explic. Un pacient care în urmă cu 10 ani a avut o fractură de femur face Covid. Nu îl internezi la ortopedie. Tot așa, dacă un pacient hipertensiv face Covid nu înseamnă că el trebuie internat la cardiologie, ci la infecțioase sau la pneumologie, în funcție de intensitatea patologiei dominante…..Au murit pacienții pe care îi îngrijeați anterior pandemiei pentru că nu au mai primit tratamentul adecvat? Am avut nenumărate cazuri de pacienți care s-au prăpădit, pentru că nu au avut tratament și supraveghere. Am pacienți care sunt la limită. Sunt pacienți care au ieșit din perioada Covid și aveau nevoie de o îngrijire, dar nu au mai fost primiți în spitale nonCovid. Nu se întâmplă doar la noi. Dar la noi domină tăcerea. A existat și un egoism intercolegial. Nu înțeleg de ce noi înșine, ca breaslă, ne-am complăcut în această modalitate de azvârlire a pacientului spre spitalele Covid care au devenit stigmatizate, un soi de centre de detenție sau domiciliu obligatoriu. Și stigmatizat a fost și pacientul. Integral: https://spotmedia.ro

Vaccinul Johnson&Johnson acționează asupra noilor variante ale coronavirusului și nu are nevoie de rapel. Va fi pe piață în martie și poate fi păstrat acasă, în frigider (Interviu) Massimo Scaccabarozzi, președinte și administrator delegat al companiei Janssen Italia, care face parte din gigantul Johnson&Johnson, și președinte al Farmindustria, a declarat într-un interviu pentru Corriere della Sera: „Noul produs va fi autorizat până în martie, poate fi păstrat la frigider, acasă. Sunt așteptate 27 de milioane de doze”….Massimo Scaccabarozzi: Am încheiat faza 3 a studiului, ar trebui să fie autorizat de EMA (Agenția Europeană pentru Medicamente) până în martie: a fost testat pe 43.783 de participanți din diferite grupe de vârstă și diferite latitudini, de la SUA la America Latină, la Africa de Sud, în perioada în care contaminarea era cea mai ridicată, ceea ce ne protejează de variante. Președintele sud-african, Cyril Ramaphosa, a spus că are mari așteptări cu privire la vaccinul nostru. Reporter: Ce caracteristici are? Massimo Scaccabarozzi: O singură doză, nicio problemă de temperatură de depozitare: la 2/8 grade este stabil timp de trei luni, la -20 grade timp de doi ani. A fost testat în special pe bolnavii care aveau alte patologii (obezitate, diabet, tumori, HIV). Rezultat: o acoperire 100% împotriva riscului de spitalizare sau deces, 85% împotriva formelor grave de COVID-19. De asemenea, am testat vaccinul în Africa de Sud, într-un moment în care varianta era deja în circulație, iar eficacitatea medie la forme moderate până la grave se ridica la 66%. Reporter: Vaccinul previne infectarea? Massimo Scaccabarozzi: În prezent nu există dovezi că vaccinurile pot preveni transmiterea. Este necesar un timp de observație mai lung. Reporter: Ce tehnologie utilizați? Massimo Scaccabarozzi: Cea a adenovirusului: platforma este aceeași precum cea folosită pentru vaccinul împotriva Ebola și este cea comună vaccinurilor antigripale, prin urmare foarte tolerabilă. Tocmai am solicitat autorizație pentru situații de urgență de la Administrația SUA pentru Alimente și Medicamente (FDA): am putea să o primim până în februarie…..Reporter: Ce acord există cu UE? Massimo Scaccabarozzi: O preemțiune pentru 200 de milioane de doze, plus o opțiune pentru alte 200 de milioane. Pentru Italia este prevăzută livrarea a 27 de milioane de doze pentru tot atâtea persoane. Fără rapel. Integral: https://www.g4media.ro

Asociația „21 Decembrie 1989”: Secretarul general al Justiției a apărat criminalii de la Revoluție … „Consiliul Director al Asociației 21 Decembrie 1989, în calitate de organ colectiv de conducere prezintă poziția sa cu privire la dreptul la replică remis de secretarul general al Ministerului Justiției, Răzvan Horațiu-Radu. Având în vedere divergența apărută recent în presă între dl. Teodor Mărieș, în calitate de președinte al asociației și dl. procuror Răzvan Horațiu-Radu, în noua sa funcție pe care o ocupă în Ministerului Justiției, Consiliul Director s-a întrunit într-o ședință de lucru, alături de juriștii săi, având drept scop efectuarea unei analize referitoare la pozițiile exprimate public de cele două părți. Într-un articol recent al publicației independente „Podul”, Președintele Asociației „21 Decembrie 1989”, dl. Teodor Mărieș contestă numirea procurorului Răzvan Horațiu-Radu în funcția de Secretar General al Ministerului Justiției, susținând despre acesta că, în calitate de agent guvernamental al statului român la C.E.D.O., a apărat părtinitor în fața instanței europene criminalii din Decembrie 1989, sfidând astfel dreptul la viață, la integritate fizică și psihică și la libertate al victimelor acelor evenimente. În dreptul la replică solicitat imediat și acordat procurorului, acesta a adus scuze față de poziția exprimată în fața instanței europene, susținând: „Am apărat numai interesele statului român”…. Pentru a avea un răspuns corect și imparțial al acestei dileme, am fost nevoiți să mergem direct la sursă, mai precis la deciziile C.E.D.O. din domeniu. Prin analiză constatăm că pe rolul Curții s-a aflat o cauză soluționată de aceasta la data de 24.05.2011, denumită: „Cauza Vlase, Asociația “21 Decembrie 1989” și alții împotriva României”. Din cuprinsul deciziei pronunțate de instanța europeană aflăm că reclamanții în această cauză au fost soții Vlase Elena și Niculae, Asociația 21 Decembrie 1989 și Teodor Mărieș. Conform celor menționate în decizia respectivă : „Guvernul României a fost reprezentat de agentul guvernamental, Răzvan-Horațiu Radu, din cadrul Ministerului Afacerilor Externe”. Principala acuzație adusă în acest proces de reclamanți a fost faptul că în Decembrie 1989, fiul de 19 ani al familiei Vlase, pe nume Nicușor Vlase, a fost ucis nevinovat prin împușcare de forțele militare ale statului român, fapta fiind petrecută pe raza mun. Brașov, și că nici la 22 de ani (decizia invocată s-a judecat în 2011) de la săvârșirea acestei crime internaționale procurorii români nu au identificat și tras la răspundere vinovatul, nu efectuaseră o anchetă efectivă, neinițiind practic niciun proces în instanțele naționale care să aibă drept obiect uciderea prin împușcare a acestui tânăr nevinovat. De remarcat este faptul că reclamanții, înainte de a sesiza C.E.D.O., făcuseră toate demersurile legale la autoritățile judiciare naționale, aceste demersuri fiind respinse în totalitate, susținând în fața Curții Europene că astfel s-au încălcat prevederile art. 2 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, conform căruia: „Dreptul la viață al oricărei persoane este protejat prin lege”. Procurorul Răzvan Horațiu- Radu, ca reprezentant al Guvernului României, a susținut următoarele în fața Curții: – în primul rând a afirmat că această cauză nu este de competența C.E.D.O. pe motiv că faptele s-ar fi petrecut în 1989, iar România a aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului în anul 1994. Curtea i-a respins această excepție, precizând în corespondența cu agentul guvernamental Horațiu Radu că nici din 1994 până în 2011 organele judiciare românești nu efectuaseră o anchetă efectivă în cazul invocat mai sus, astfel că încălcarea dreptului la viață se petrecuse în mod continuu și după aderarea țării noastre la această convenție, lucru de altfel bine știut și de dl. procuror….. Pentru acest motiv Curtea s-a considerat competentă să judece acest caz. – Horațiu Radu a susținut în continuare că deși autorii crimei nu au fost descoperiți și condamnați, reclamanții se pot limita la a cere despăgubiri pe cale civilă de la statul român, sugerând practic că statul român ar fi dispus să despăgubească el victimele dacă acestea ar fi și ele, la rândul lor, dispuse să tacă. Despre această susținere, în hotărârea Curții s-au menționat următoarele: „Guvernul susține că reclamanții nu și-au exercitat căile de atac disponibile pentru a se ține seama de capătul lor de cerere privind durata anchetei. Potrivit Guvernului, reclamanții ar fi putut introduce în mod direct în fața instanțelor civile o acțiune în răspundere civilă împotriva autorităților naționale pentru întârzierea anchetei, în temeiul prevederilor art. 998 și art. 999 C. civ. privind răspunderea civilă delictuală”. Curtea Europeană i-a respins d-lui Horațiu Radu și această cerere de-a dreptul șocantă, reamintindu-i că în cazul unei crime, apărarea dreptului la viață de către un stat semnatar al convenției presupune în mod obligatoriu, în afară de despăgubiri civile, și sancționarea penală a autorilor faptei, menționând următoarele: „În cele din urmă, Curtea reamintește că obligațiile statului în temeiul art. 2 nu ar putea fi îndeplinite prin simpla acordare de despăgubiri, în urma unei proceduri civile…”. – eșuând în primele două încercări „să bage gunoiul sub preș” în cazul crimelor din Decembrie 1989, dl. Horațiu Radu, deși știa foarte bine că aceste crime sunt imprescriptibile și că în mod nelegal autoritățile judiciare românești au închis dosarele tocmai pe falsul motiv al prescripției, prin pledoaria sa finală mai face o ultimă încercare să inducă în eroare Curtea, sperând că aceasta va da în final o hotărâre care să consfințească închiderea abuzivă de către autoritățile românești a dosarelor acestor crime, încercare descrisă „elegant” de instanța europeană, respectiv: „ Pentru a concluziona, Guvernul consideră că nu este vorba de rea-credință sau lipsă de diligență a autorităților statului în ceea ce privește modul în care ancheta penală a fost realizată în dosarele vizând evenimentele din decembrie 1989…”. Curtea nu avea cum să creadă aberațiile lui Horațiu Radu, pentru că acestea erau imposibil de admis. Încă din primul an de facultate orice student la drept, căruia i se prezintă acțiunile criminale din Decembrie 1989, realizează că sunt încadrabile la infracțiuni contra umanității și că au un caracter imprescriptibil…. Cel ce ar trebui să-și ceară de fapt scuze este noul secretar general al Ministerului Justiției, procurorul Răzvan Horațiu-Radu. Scuzele trebuie să le ceară în primul rând victimelor, mari mutilați, răniți și reținuți și, nu în ultimul rând, familiilor urmașilor eroilor martiri uciși în acel decembrie roșu, pentru care nici azi, la 32 de ani de la vărsarea de sânge, nu se cunosc vinovații. În cadrul acestei analize s-a mai concluzionat că nu este singura situație în care dl. Horațiu Radu a depus astfel de prestații în cauze privind crimele din Decembrie 1989 aflate pe rolul Curții Europene. Acestea vor constitui obiectul unor analize ulterioare….. Față de prestația sa în fața Curții Europene în cauzele referitoare la crimele din Decembrie 1989, prin care acesta a încălcat grosolan însăși Constituția, îi solicităm expres răspunsul la următoarele întrebări: Interesele cărui stat le-ați apărat domnule Horațiu Radu? Există în România și alt stat decât cel recunoscut prin Constituția României? Vrem să semnalăm pe final instituțiilor statului grava situație în care se află România și la momentul actual prin nerezolvarea, conform legii și celor statuate de Curtea Europeană, nici după 32 de ani, a problemei crimelor din Decembrie 1989. Altfel spus, să înțelegem că fostul agent guvernamental la CEDO, procurorul Horațiu Radu, deși nu a avut dreptate, totuși a câștigat? Integral: https://newsweek.ro

Desființarea SS. Birchall reliefează vina lui Stelian Ion pentru avizul negativ dat de CSM……CSM-ul a dat aviz negativ pentru proiectul de lege privind desființarea Secției Speciale (SIIJ)! Regret că ministrul Justiției nu a avut abilitarea necesară să formeze o majoritate pentru a obține măcar un aviz favorabil cu observații dacă nu un aviz favorabil curat. Oricât s-ar cosmetiza acum, realitatea matematică arată că este un eșec! Așa cum am mai spus, scuzele, lamentările și victimizările nu pot fi credibil justificate și nici acceptate acum pentru simplul motiv că în CSM este aceeași componență ca și în vara anului 2019 când, prin dialog și determinare, eu am reușit să formez o majoritate și prin vot (ministrul Justiției are drept de vot) am votat împotrivă și astfel nu am permis multe măgarii puse la cale de Savonea, Adina Florea și gașca, inclusiv votul pentru ca Adina Florea să fie șefa SIIJ, vot negativ dat de 7 ori în 7 ședințe! Da, de 7 ori, votul meu și al celor care au luptat la baionetă în CSM în perioada asaltului asupra justiției, făcând diferența! Nu e laudă, e realitatea faptelor și oricine de bună credință poate vedea acest lucru! Trist și regretabil este că acest aviz negativ, deși consultativ, cântărește destul de greu și sigur va fi folosit ca argument în Parlament pentru a se obține un vot împotriva desființării SIIJ. Noroc că prin martie este așteptată decizia CJUE care probabil va constata că SIIJ trebuie desființată tocmai pentru că încalcă prevederi din tratat! Pentru că da, SIIJ în forma șmecherește înființată de Iordache, Tudorel Toader, Savonea și gașca, este toxică pentru sistemul judiciar, iar raportul său de activitate este dovada cea mai evidentă, în ciuda manipulărilor abil dezvoltare în spațiul public!“, a scris Birchall pe Facebook. Integral: https://www.podul.ro

Fanatismul generației Cîțu. Vai, dar dacă PSD e mai priceput la afaceri decât „dreapta”?  Ați văzut, probabil, imaginile cu ÎPS Teodosie de la Constanța gonind cu o caleașcă, cu susținătorii credincioși fuga după el. Cam așa arată mandatul lui Cîțu, mai ales acum, că premierul ne-a explicat că una minți în campania electorală, alta fumezi ca premier. A declarat Florin Cîțu ieri: „Mărirea pensiilor cu 8% era în programul electoral, nu în programul de guvernare. Punctul de pensie în 2021 e mai mare decât cel de anul trecut. Nu îngheață nimeni pensiile! Pensiile sunt mai mari decât anul trecut”. Spunea asta senin, deși a semnat ordonanțe în care amâna creșterea pensiilor. Teza articolului meu e următoarea: Și Cîțu, și Raluca Turcan, și mulți alții care mustesc de idei de dreapta nu au nicio legătură nici măcar cu afacerile, au trecut direct la statutul de sectă, de aripă fanatic religioasă din marea religie ”dădreapta”, s-o numim așa. De-aia politicienii Turcan-Cîțu îmi amintesc de Teodosie de la Constanța: au fani mulți, chiar sunt oameni care cred că tăierile fac bine așa, din oficiu, tot așa cum icoanele pupate resping Covidu. Rulăm pe contrasens în Europa Se taie din plăcere. Se externalizează cât mai mult, ar privatiza tot mâine, tot dintr-un sadism deja ilogic. Ei sunt preoții sadici care vor flagelări, nu au niciun alt plan. Nu dau creșterile de pensii și de salarii promise, deși sunt măsuri care vor lovi nu doar direct în oameni, ci și în afaceriștii lor mult iubiți. Au ajuns atât de fanatici ai businessului încât neagă însăși esența lui: și anume că afacerea trăiește de multe ori parazitar pe investițiile de stat, că nu orice afacere crește ca floarea de colț prin peisaje idilice. …. Generația Cîțu vrea să facă business într-o țară fără consumatori Spațiul public e infestat de non-idei. Aia cu pensiile speciale e o prostie. Și dacă le tai nu obții nimic economic. Iar dacă le-ai tăia prin impozitare progresivă, adică fix cum ar trebui, ar fi caz de afurisenie, ai fi un comunist împuțit. Dar chirăiala cu pensiile speciale e o amăgire moralistă. Să nu le dăm la unii atât de mult în timp ce le dăm foarte mult. Că la ce e bună morala dacă nu la conservat privilegii? Orice om serios știe că nu poți tăia corect decât prin taxare: faceți-o. …. ÎPS Teodosie face show cu Sfântul Haralambie. Generația Cîțu râde de acești fanatici în timp ce ea însăși s-a fanatizat complet: vrea să facă business într-o țară fără consumatori. Harta ideologică. Cine-i mai proafaceri? Și Turcan, și Iohannis, și mulți din actualul PNL sunt produse politice ale unui anumit tip de afacere. PDL a cunoscut pe vremuri un avânt nemaivăzut cu retrocedările, apoi cu dezvoltările imobiliare. Sunt un partid imobiliar, rentier și „de consultanță”. Ăștia nu mai pricep esența afacerilor ălora care mai și produc altceva decât blocuri. O hartă ideologică pe bune ar arăta așa: Un PNL alcătuit pe de o parte din baroni locali care au coordonat exploziile imobiliare din zonele lor, cu Boc cel mai bun exemplu. Dar și Chirică, și alții intră tot acolo. Ei sunt generația mai șmecheră decât primitivi precum Mazăre dintr-un PSD de acum două decenii. Un USR crescut din firme de intermediat fonduri europene și din limbaj de lemn corporatist. Corporatismul nu înțelege de fapt antreprenoriatul – e de fapt o nouă birocrație închisă prin turnuri de sticlă, oameni care nu înțeleg cum merge treaba la firul ierbii, ei doar sunt plătiți din forța monopolistă a companiilor lor. Și, culmea, un PSD, cel mai pro-afaceri partid. Corupție e peste tot, sper că ne-am lămurit. PSD e însă mai tare în înțelegerea afacerilor mai mărunte sau mai mari, „naționale”, pentru simplul fapt că e cel mai dependent de ele. Afacerile implică trafic de influență, combinații, închideri de ochi la evaziune (altfel nu ții pasul cu evaziunea celor multinaționali), doar nu ne facem visuri despre vreun capitalism roz și preacurat. PSD-ul e mai versat în astea. Are mai mulți sponsori din zona de afaceri în sens tradițional. Noile drepte românești, pedeliste sau useriste, sunt mai curând obișnuite cu ”comisionul”, cu retrocedarea și ploconul imobiliar de vreun fel, cu ”consultanța”. …. Cîțu & comp nu înțeleg că singura măsură proafaceri mai de doamne-ajută în ultimii ani a fost „creșterea pe consum”. S-a urlat la creșterea asta pe consum complet aiurea. Creșterea consumului a ajutat și multinaționalele care nu au fost atinse de PSD nici cu un pai; singura formă de „taxare” fiind creșterea salariului minim. Bună și aia, că dacă era după Turcan trebuia lăsat omul cu venitul minim să mănânce o dată la două zile, că poate trăi și așa. Aștept deci momentul cu principala revelație a ”dreptei”: și anume că PSD a fost mai mare susținător al afacerilor în România, mult mai preocupat de asta decât de taxare progresivă și redistribuire. Alegătorii de dreapta ar trebui să mediteze puțin când își văd fanaticii la lucru: tăiem tot și dup-aia crește bunăstarea, asta da minune!; să vedeți când o să înceapă să lăcrimeze portretul lui Cîțu de pe Facebook, ce de bigoți vor veni să dea cu inimioare. Sau poate nu. Integral: https://www.libertatea.ro

VIDEO Cât muncesc parlamentarii? Deputat: „Nu câștigăm cu adevărat banii pe care îi primim” …. Indemnizația unui parlamentar a crescut considerabil în ultimii ani, fiind de peste 10.000 de lei lunar net, la care se adaugă alte beneficii precum cazare, transport, telefon, diurnă, sumă forfetară. Problema de fond care se pune nu este legată de banii primiți, ci de calitatea actului legislativ. Noua majoritate parlamentară formată după alegeri nu s-a remarcat la începutul sesiunii printr-o abundență de proiecte legislative. În primele două săptămâni de lucru, toate voturile din plen au vizat respingerea unor proiecte de lege din sesiunea precedentă. Pe holurile Parlamentului nu găsești foarte mulți aleși. Procedura de vot online, apărută din cauza pandemiei, îi ține pe mulți deputați sau senatori acasă. Astfel că nu trebuie să fie prezenți fizic și doar online. „Lumea abia se obișnuiește cu tableta de vot, cu programul, cu activitatea parlamentară. Majoritatea este fragilă și nu putem risca să dăm voturi pentru legi importante, legi organice din primele săptămâni. Așteptăm legea bugetului de stat și apoi deschidem discuția și pentru alte proiecte”, au declarat surse parlamentare pentru Europa Liberă. În așteptarea proiectului bugetului de stat, deputații și senatorii PNL, USR-PLUS și UDMR au primit instrucțiunea clară să nu depună vreun amendament. Proiectul de buget trebuie să rămână în forma venită de la Palatul Victoria. În schimb, parlamentarii Opoziției pregătesc deja mii de amendamente. Deputat PSD: Lucrurile se mișcă încet, ca melcul Gabriel Zetea, deputat PSD, este fostul președinte al Consiliului Județean Maramureș. Viața de parlamentar i se pare mai ușoară decât cea de la județ. „Sincer, nu este ritmul pe care mi-l doresc sau cu care am fost obișnuiți în cadrul administrației locale. La Parlament, deocamdată, văd că lucrurile se mișcă destul de încet, efectiv ca melcul”, susține social-democratul. Deputatul dezvăluie că pe ordinea de zi a ședințelor comisiei de buget-finanțe a existat un singur punct în ultimele două săptămâni, dar și acesta a fost amânat. „Nu sunt obișnuit, vii așa până la Parlament, mergi la ședință și te trimite acasă să te întorci săptămâna viitoare și cam asta e activitatea Parlamentului”, a adăugat Gabriel Zetea. El susține că a fost șocat cât de puțin s-a muncit în Camera Deputaților. „Am fost efectiv surprins, luni, în plen, am avut o singură oră de muncă. Au fost 43 de puncte pe ordinea de zi, s-au discutat vreo 12-13, după care s-a făcut ora 5. După ce că începusem plenul la ora 4 ni s-a spus plecați acasă. Eu am disponibilitatea de a sta, de aceea am venit din Baia Mare, sunt multe ore de mers din Baia Mare până în București, dacă tot am venit, hai să muncim, să terminăm ordinea aia de zi și să nu plecăm acasă. Așa nu cred că ne câștigăm cu adevărat banii pe care îi primim prin indemnizația de parlamentar”, a declarat Zetea pentru Europa Liberă. Sub protecția anonimatului, mai mulți deputați de la Putere și Opoziție au recunoscut că ritmul de lucru este încă foarte lejer, că pauzele sunt mai dese decât ședințele. Unii au povestit că prietenii sau părinții i-au întrebat dacă au ajuns să mănânce la restaurantul Parlamentului, acolo unde totul este foarte ieftin. Alți aleși povestesc cum munceau 12-14 ore înainte de a ajunge în Parlament, iar acum activitatea lor se rezumă la câteva ore. Integral: https://romania.europalibera.org

Statul la stat. Cum blochează un antrenor de dezvoltare personală reformarea unei agenții naționale, deși nu ocupă postul de funcționar Viaţa de angajat la stat vine, la pachet, cu numeroase privilegii. De pildă funcţionarii care devin politicieni şi sunt aleşi sau numiţi în funcţii de demnitate publică îşi pot rezerva, pe viaţă, postul pe care l-au ocupat până atunci. Îşi iau, astfel, o măsură de siguranţă pentru a avea unde să se întoarcă în momentul în care aventura de demnitar se termină. Deşi este un adevărat fenomen, în România, nu se cunoaşte numărul exact al funcţionarilor care şi-au găsit alte slujbe dar şi-au rezervat şi vechiul post…..După un deceniu în care a ocupat diverse funcţii de demnitate publică, fostul ministru şi parlamentar PSD Eugen Teodorovici a redevenit brusc funcţionar public. Avea rezervat, încă din 2012, un post de director la Autoritatea de Audit din cadrul Curţii de Conturi. A obţinut funcţia, prin concurs, în 2009, iar după ce a devenit parlamentar şi ministru s-a suspendat, blocând practic postul pentru momentul în care aventura sa de demnitar avea să se termine…. În acest moment, legea le dă voie funcţionarilor publici să îşi suspende contractul de muncă pe perioada în care sunt aleşi sau numiţi în funcţii de demnitate publică. Actul normativ nu prevede însă şi o limită maximă de timp în care respectivii funcţionari pot ţine postul blocat. Astfel, dacă sunt numiţi sau aleşi în mod repetat, ca demnitari, îşi pot rezerva, pe viaţă, postul de funcţionar din care au plecat. Pompiliu Buzduga, videpreşedinte Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţie: „Din practică şi dacă luăm, istoric vorbind, dacă ne uităm în ultimii 30 de ani, vom constata că, într-adevăr se poate întâmpla ca un salariat care a ocupat o funcţie de conducere sau de execuţie într-o instituţie publică, şi ajunge, într-un fel sau altul, într-o funcţie de demnitate publică, să ocupe pe viaţă acel post fără să i se întâmple nimic. (R: De fapt să îl blocheze, nu să îl ocupe.) Să îl blocheze, da.” Sindicaliştii din administraţia publică atrag atenţia că blocarea posturilor este o strategie la care apelează mulţi funcţionari. Îşi rezervă astfel post la stat pentru a avea o plasă de siguranţă, în situaţia în care, dintr-un motiv sau altul, pierd funcţiile de demnitate publică….Caz asemănător la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – post blocat de șase ani La Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici postul de şef al Direcţiei Comunicare este blocat de aproape şase ani. Atunci, directoarea şi-a găsit o slujbă la Comisia Europeană şi a plecat să lucreze acolo. Nu a renunţat însă la postul din România şi îl ţine blocat pentru orice eventualitate, suspendându-şi, în fiecare an, raporturile de serviciu. Monica Dimitriu: „Numele meu este Monica Dimitriu, sunt coach, trainer şi autor şi astăzi am de gând să vorbesc despre nu fă nimic.” Conducerea Agenţiei spune că Direcţia este una supradimensionată. Acolo lucrează nu mai puţin de 17 oameni, mulţi dintre ei neavând nimic de făcut şi nici studii în domeniu. Surpriza însă abia acum urmează. Pentru că directoarea îşi suspendă raporturile de serviciu, anual, Direcţia nu poate fi desfiinţată şi transformată în Serviciu. Violeta Vijulie, preşedinte ANFP: „Eu nu pot să desfiinţez direcţia şi să o fac serviciu pentru că nu este nevoie de atâţia oameni, pentru că un director nu poate să existe fără structura lui. Iar eu dacă transform direcţia în serviciu înseamnă că i-am desfinţat postul persoanei care este suspendată, poate să dea Agenţia în judecată şi sigur câştigă pentru că aşa este lege.” Integral: https://www.digi24.ro

Băieți, deșteptarea!  Cred că cel mai gol de conținut cuvânt din politică este ”a reforma”. Eu sunt alergic la acest cuvânt, de aceea am folosit exclusiv ”a moderniza”. Rețineți următoarele lucruri: 1) ”a reforma” nu este sinonim cu ”a face gargară”. Singurele reforme reale pe care le cunosc au fost cele ale lui Macovei în justiție, ale lui Șeitan (continuate de Botiș) la muncă și cea pe care împreună cu Miclea am făcut-o la educație. Am dat legi, nu doar interviuri. 2) ”Reforma” nu se anunță, se face. Promițând ”reforme” dar făcând fix pix distrugi încrederea oamenilor în orice schimbare pozitivă pentru viața lor, cu inevitabilul reflex al votanților de a se convinge că ”toți sunt la fel”. 3) ”Reforma” nu se face în platouri de televiziune din vorbe, ci în minister și parlament prin legi și organizarea impecabilă a punerii lor în practică. Vorbăria la televizor e impresie artistică. Trecerea unei legi e știință de carte, capacitate de negociere, persuasiune, nopți nedormite. 4) ”Reforma” trebuie definită clar: ce măsură iei din ce motive, cu ce rezultate așteptate și cu ce bani. Altminteri e mesianism și iluzii, speranțe deșarte. În afară de Drulă nimeni din actualul guvern nu pare să aibă un plan de reformă, dar toți reformează. 5) ”Reforma” se face împreună cu colegii de guvernare, nu împotriva lor. Credeți că a fost ușor să negociez cu UNPR, UDMR și chiar cu partidul care m-a propus la minister? Guess what? Nu, nu a fost. A fost chiar mai greu decât să îngenunchez opoziția. 6) ”Reforma” e curaj și temeritate, nu victimizare. Da, știu, sunt femei care preferă un bărbat plângăcios, care le trezește instinctul matern, unuia temerar, care face planuri serioase de viață. În gestionarea marilor sisteme nu e așa. Nu merge spunând ”eu vreau să fac ceva fantastic dar nu mă lasă partenerii de guvernare”. E nu doar contraproductiv, ci denotă și un caracter infect (în fapt o ieșire din legalitate, pentru că, potrivit art. 109, alin 1 al Constituției ”(1) (…) Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalți membri pentru activitatea Guvernului și pentru actele acestuia.”). E adevărat, istoria ne arată că acest soi de ”opoziție internă” (josnică dacă e să judec după compasuul meu moral) poate să fie profitabil politic: Băsescu a făcut asta în guvernul CDR, Macron în guvernul Valls. Eșecul e al tău, nu al premierului, nu al președintelui sau al parlamentului. 7) „Reformă” nu înseamnă doar o bucată de hârtie pe care așterni o lege. Înseamnă să pui în practică ceea ce ai legiferat. De aceea trebuie să ai o armată de oameni capabili, loiali, rezistenți la efort și atacuri. De aceea ”reforma” se face în primele zile de mandat. Am aprobat în guvern Legea educației la două luni și jumătate după ce am preluat mandatul. Nici așa nu am reușit să duc la capăt toată punerea în practică, mi-ar mai fi trebuit un an, adică un total de trei ani de mandat. 8 ) ”Reforma” în România nu se poate face decât de sus în jos. ”Reforma” se face spund NU colegilor de partid, parlamentarilor sau poporului care nu are cum să înțeleagă subtilitățile domeniului. Să vrei să faci, în România, o reformă de jos în sus denotă o stupidă necunoaștere a parametrilor culturali ai propriei națiuni. ”Reformă” consensuală nu poate exista în România de azi. Descentralizarea reformei înseamnă, de fapt, că vrei să iei laurii și alții să facă treaba. Eșec garantat. 9) ”Reforma” sustenabilă în România va fi posibilă doar când PSD se reformează sau dispare. PSD are armate de oameni în liniile din spatele puterii și astfel poate bloca orice inițiativă de ”reformă” la firul ierbii: în școli, în spitale, în primării. PSD de azi e o variantă mult mai bună față de PSDul istoric. 10) Rezultatele unei ”reforme” reale se vor vedea doar peste 20 de ani. Ia 10 ani până ce lumea se obișnuiește cu noile idei (atât a luat ca lumea să înțeleagă de ce nu e bine să plagiezi…) și încă pe atât până ce ai oameni pregătiți să aplice la firul ierbii conceptele unei legi bune: procurori și judecători în justiție, medici și asistente în sănătate și profesori în educație. Credeți că un profesor slab, de 45 de ani, format la o fabrică de diplome și care a avansat în carieră ca gâsca prin apă, va deveni brusc foarte bun pentru că un ministru deștept a dat o lege modernă? Dacă da, vă invit să nu mai fumați marijuana. Integral: https://www.contributors.ro

Șef al CA la Poșta Română și om-cheie la Transporturi – Adrian Găvruța. Pe vremuri, tânără speranță a PNȚ, promovat de PSD, păstrat de PNL  Adrian Daniel Găvruța a lucrat toată viața la stat. Astăzi este secretar general adjunct la Ministerul Transporturilor și președintele CA la Poșta Română. A fost, între altele, consilier județean, șef de CA la un teatru, expert la finanțe, șef de resurse umane, consilier parlamentar, lider sindical și lector universitar. El reușește performanța de a încasa mai multe salarii de la stat concomitent, dar să și învețe pe rupte, scrie Valeriu Nicolae într-un nou comentariu pentru Libertatea. Povestea domnului Găvruța, 47 de ani, este fascinantă. Cum ajunge să fie promovat de PSD ca înalt funcționar public și apoi numit de PNL într-o poziție strategică la conducerea Ministerului Transporturilor este una dintre multele întrebări care merită un răspuns din partea liderilor PNL. Cum este posibilă această promovare, în ciuda faptului că declarațiile de avere ale domnului Găvruța nu sunt de găsit pe ultimii trei ani pe site-ul ANI și nici pe site-ul ministerelor unde a fost și este înalt funcționar public, ci doar pe cel al Poștei Române, e o altă întrebare care, desigur, nu interesează pe niciun salvator al neamului. Domnul Găvruța termină în 5 ani o facultate de 4 ani, matematica, în 1997, specializarea informatică. Imediat ce termină prima facultate, se apucă și de științe economice. Nu terminase încă prima facultate și se angajează consilier parlamentar la București. Consilier județean la 27 de ani La 26 de ani, în timp ce studia din greu la științe economice, are și două slujbe, una de consilier parlamentar la București și alta de expert asistent la Direcția Generală a Finanțelor Publice la Timișoara. Devine vicepreședintele Timiș al partidului lui Emil Constantinescu.Ajunge în 2000, la 27 de ani, consilier județean la Timiș. În 2001, în timp ce muncește din greu la stat ca expert asistent la finanțe, este consilier județean, vicepreședinte de partid, termină Științele Economice, se apucă de un masterat la management agricol, este președinte al Consiliului de Administrație al Teatrului German de Stat și membru al Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Timiș. Ca orice tânăr cu viitor, domnul Găvruța devine membru în Fundația Colegiului Național de Apărare. … Bulimie de diplome și funcții În 2004, domnul Găvruța face un doctorat la Timișoara pe sisteme IT în mediul rural, un curs de matematici aplicate în Halifax, Canada, este promovat ca expert principal la Finanțe, este membru în Consiliul de Administrație al Bibliotecii Județene Timiș, consilier județean și, cel mai probabil, este geniul care a adus ubicuitatea la Timișoara în timpul liber. Între 2009 și 2011, omul explodează. La 36 de ani, cu două facultăți, matematică și științe economice, cu un masterat în management și un doctorat în sisteme IT în mediul rural, domnul Găvruța se apucă de alt master pe Administrare Fiscală. În timpul în care face acest master este și angajat la stat ca expert, este președintele Federației Sindicatelor din Finanțe și Vamă, vicepreședinte al Confederației CNSRL-Frăția, membru în consiliul Parohiei Ortodoxe Blajova, membru AJVPS, absolvă un curs de auditor în Slovenia și încă patru cursuri de specializare în Timișoara. Nu este totul, căci omul este și lector universitar doctor la Științe Agricole și Medicină Veterinară. În 2011, devine expert superior și purtător de cuvânt și conduce relațiile cu presa și publicul la Direcția Generală a Finanțelor Publice, lucru care nu este deloc, dar deloc în conflict de interese cu poziția de șef de sindicat. În 2014, șeful de sindicat ajunge și șef la resurse umane. Face și un curs de resurse umane la București, ca să fie acoperit, și se apucă, în plus, la Academia de Poliție, de Colegiul Național de Afaceri Interne, tot la București. Face Colegiul cel bun din București, ca orice șef de resurse umane la Timișoara, lector universitar la agricultură, șef de sindicat, vicepreședinte de sindicat, membru în consiliul Parohiei Ortodoxe Timișoara Nord și președinte al Comisiei Paritare a Ministerului Finanțelor Publice la București. Soția, desigur, lucrează tot la stat și tot la Finanțe, căci așa e cu coincidențele astea. Terminarea Colegiului de Afaceri Interne și aderarea la „secta” Fundației Colegiului de Apărare, unde este coleg cu domnul Cumpănașu, duc imediat și la niște cursuri de înalt funcționar public și la absolvirea Institutului Diplomatic Român, în 2016. …. Din declarația de avere pe 2020, aflăm că în 2019, domnul Găvruța a avut un venit net de 215.149 de lei. Sau 18.000 de lei pe lună, cu mai mult de 3.000 de lei peste salariul președintelui. Bani încasați din 4 locuri diferite, deși surse ne spun că domnul Găvruța se vaită că muncește la minister peste 12 ore pe zi.  Integral: https://www.libertatea.ro

Cum a ajuns un tânăr cu doctorat în Educație Fizică șef interimar al Filarmonicii din Pitești: ode primarului în campanie, lăudat de sindicat și de cel căruia i-a luat locul  Angajat inițial pe post de cameraman, acesta era, până zilele trecute, secretar pe probleme de marketing al instituției. Membru PSD, Gabriel Niță s-a făcut remarcat în campania electorală pentru locale printr-o odă adusă pe Facebook actualului primar al orașului, care îi este șef și pe linie de partid. În plus, noul director este lăudat de sindicatul din instituție, dar chiar și de cel căruia i-a luat locul. La 29 de ani, Gabriel Niță a fost instalat, zilele trecute, în funcția de director interimar al Filarmonicii din Pitești, printr-o decizie a primarului orașului, Cristian Gentea. Asta deși, potrivit CV-ului său, Niță nu are nicio tangență cu muzica: a făcut o facultate de jurnalism și a fost ziarist sportiv, iar până recent a lucrat la marketing în Filarmonică. Deși legislația privind managementul instituțiilor de cultură stipulează o serie de criterii pe care managerii culturali trebuie să le îndeplinească, acestea se aplică numai în cazul în care postul este obținut prin concurs, nu și în situația interimatelor, precum cel al lui Niță. Fostul manager, demisie la presiunea sindicatelor Înființată în 2007, instituția se află în subordinea Consiliului Local, iar director al instituției a fost, de la înființare și până la venirea lui Niță în funcție, Jean Dumitrașcu, a cărui demisie a fost recent cerută și obținută de sindicatul Filarmonicii. …. În vârstă de 29 de ani, Niță este absolvent al Facultății de Jurnalism din cadrul Universității din Pitești, are un master în Comunicare Organizațională și un doctorat în Educație Fizică de la aceeași universitate, obținut în 2019. A lucrat câțiva ani ca redactor sportiv la televiziunea Argeș TV, iar din 2017, s-a alăturat Filarmonicii Pitești, pe un post de cameraman. A avansat, ajungând secretar pe probleme de marketing și în paralel, conform datelor înscrise pe profilul său de Facebook, a fost și consilier parlamentar. Niță este, de asemenea, membru PSD și fin al vicepreședintelui Consiliului Județean, Adrian Bughiu, după cum a relatat presa locală. Bughiu, de altfel, a fost prezent inclusiv la susținerea tezei de doctorat a lui Niță. În perioada campaniei electorale pentru alegerile locale de anul trecut, Niță s-a făcut remarcat printr-o adevărată odă la adresa actualului primar, Cristian Gentea, pe care îl descria drept „cel mai puternic și uman om”. Integral: https://www.libertatea.ro

Euobserver: Cât de „imperială” este de fapt Uniunea Europeană?  Este Uniunea Europeană un imperiu? Până de curând întrebarea ar fi fost considerată absurdă. Un „imperiu” obișnuia să fie ceva negativ, asociat cu autocrația, cuceririle, exploatarea și etalarea arbitrară a puterii. Adică, pe scurt, tot ceea ce Europa nu este. Însă lucrurile se schimbă. UE are o atitudine dură față de Regatul Unit, și-a închis granițele externe în cursul pandemiei, a început să filtreze investițiile străine și se luptă cu jihadismul tocmai în Mali. Deodată oamenii spun: „UE se comportă ca un imperiu”. Interesant e că nu o spun doar într-un sens negativ. E mai degrabă ca o observație, un nou mod de a privi lucrurile. Începem să gândim altfel despre noi și despre Europa. E o tendință alimentată în principiu de evoluții externe…. Oricine vrea să vândă bunuri sau servicii aici trebuie să respecte regulile europene, fiindcă ele sunt foarte stricte și conștiincios aplicate. În aceste reguli sunt consfințite și valorile europene, cum ar fi prevederi referitoare la schimbarea climei, buna guvernare și drepturile omului. Companii din Asia și America Latină își imploră guvernele să copieze regulile UE pentru a nu fi nevoite să facă față unor regimuri juridice diferite. Google și Amazon se conformează legislației europene stricte a protecției datelor – chiar și în SUA. Florile pentru piața UE sunt cultivate în Rwanda în acord cu regulile UE. Inspectorii din Rwanda fac controale cu formularul european de verificare în mână…. Europa stabilește standarde – la nivel mondial. Acesta este motivul pentru care vecinii non-UE mai apropiați, precum Norvegia și Elveția, participă și ei la largi segmente ale pieței unice. În schimb, ei respectă o mare parte din legislația UE și plătesc contribuții. Ambele țări și-au rezervat anumite domenii în care își păstrează suveranitatea absolută. Aspect care presupune și un preț. Brânză și mașini de spălat În Norvegia brânza este foarte scumpă: importurile de brânză sunt taxate masiv, în vreme ce brânza norvegiană e scumpă pentru că deservește doar o mică piață internă. Mașinile de spălat sunt mai scumpe în Elveția decât în Germania, deoarece elvețienii refuză să respecte dimensiunile standard stabilite de UE pentru ele. Aceste mașini trebuie produse anume pentru piața elvețiană, cu dimensiunile lor aparte, „suverane”. Multă vreme europenii abia dacă au fost conștienți de această putere. Lucru care se schimbă acum, în parte și din cauza Brexit-ului. Regatul Unit refuză să copieze regulile UE, optând pentru suveranitate în detrimentul accesului la piață. În timp ce peștele putrezea în porturile britanice, întrucât nu mai poate ajunge în Europa, liderul conservatorilor din Camera Comunelor Jacob Rees-Mogg glumea: „Acum ei sunt pești britanici, și din acest motiv o duc mai bine și-s mai fericiți”. La fel ca o oglindă, Brexit face acum ca puterea UE să fie vizibilă. El arată de asemenea și daunele pe care le poate provoca altora. Să luăm exemplul Irlandei de Nord, care a rămas parte a pieței unice și a uniunii vamale ale UE. Londra n-ar fi vrut inspectori UE pe teritoriul britanic. Numai că orice intră în UE trebuie să fie mai întâi inspectat. Astfel că inspectorii UE se află acum acolo. Ei pot verifica orice, oriunde, neanunțat, și pot chiar obține acces la datele vamale britanice. Un singur lucru nu-l pot face acei vreo 15 inspectori UE: să lucreze într-o clădire pe care e arborat drapelul european. Astfel că acum lucrează în lipsa acelui drapel…..Însă a scăpa cu totul de puterea UE este imposibil, după cum descoperă acum și Regatul Unit. State non-UE copiază legislația europeană nu pentru că sunt forțate, ci fiindcă și-ar face singure rău dacă nu ar face-o. Dacă vrei să măsori cât de puternică e Europa, nu trebuie decât să-i întrebi vecinii. Cum Europa își construiește acum frontiere pentru a se proteja de terorism, pandemii și fraude cibernetice, statutul ei imperial va deveni și mai limpede…. Trebuie să ne gândim mai bine în privința opțiunilor pe care le avem atunci când ne izbim de ostilitate. Cum să răspundem dacă Londra ar viola acordurile Brexit? Cum să reacționăm dacă Moscova va continua să ne umilească diplomații? Ce să facem dacă Turcia va continua cu forajele în ape grecești și cu utilizarea refugiaților pe post de monedă de schimb? Dar dacă relația noastră cu Elveția se va degrada și mai mult? Europa trebuie să-și dea seama cum poate fi concomitent și puternică și benignă. De acest aspect ar trebui să se ocupe „autonomia strategică”, noua expresie la modă la Bruxelles. Integral: https://www.g4media.ro

Inedit! Toți bugetarii care trec prin Pasajul Unirii primesc spor de tunel Se discută tot mai mult despre numeroasele sporuri hazlii pe care le primesc toţi angajaţii statului, nu doar cei de la Metrorex! Sporul de tunel, de exemplu, în cuantum de 20% din salariu, le-a fost dăruit începând din 2019 tuturor bugetarilor care au trecut cel puţin o dată prin Pasajul Unirii din Capitală. „Uneori poţi petrece şi 10 minute în tunelul ăla când mergi seara între Universitate şi Tineretului…..Aurel Marcu, ajutor de contabil la Direcţia Lacuri, Parcuri şi Agrement, îşi varsă năduful la auzul veştii: „E nedrept! Doar fiindcă n-am drum prin centru înseamnă că nu pot primi şi eu spor de tunel? Pasajul Obor ce are? Pasajul Mărăşeşti?” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 12 februarie! De vineri, de la ora 12.00, și până sâmbătă, la ora 12.00, întreaga țară intră sub cod galben de ninsori, polei și intensificări ale vântului. Potrivit ANM, în acest interval, vremea se va răci brusc și accentuat în toate regiunile. Treptat vor predomina ninsorile la început în Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Moldova și zonele montane, apoi și în Dobrogea și cea mai mare parte a Munteniei și se va depune strat de zăpadă, pe alocuri consistent. Local se va semnala polei sau ghețuș. Vântul va avea intensificări în toată țara, amplificând senzația de frig, cu viteze de 55…65 km/h și temporar peste 70…80 km/h, mai ales în sud-vest, centru, est și sud-est. La munte vântul va sufla tare, cu rafale de peste 70…90 km/h, iar îndeosebi în zona înaltă vor depăși 100…120 km/h. In Bucuresti vremea va fi deosebit rece, geroasă în orele dimineţilor în zona periurbană, astfel că minimele termice vor fi de -11..-7 grade, iar la amiază se vor înregistra valori de -2…0 grade. Vântul va sufla în general moderat, în medie cu 30…35 km/h, amplificând senzaţia de rece. Cerul va deveni parţial noros, vor fi condiţii de ceaţă cu depunere de chiciură şi se poate forma gheţuş.

Paradisul salarial de la Metrorex: al 13-lea salariu, cinci prime anuale și sporuri de 40% ….Contractul Colectiv de Muncă(CCM) de la Metrorex dar și grila cu clasele de salarizare în baza căreia se calculează lefurile, fără sporuri, la nivelul companiei de stat arată beneficiile financiare substanțiale de care se bucură angajații din subteran ca urmare a negocierilor care au loc anual între Consiliul de Administrație de la Metrorex și organizația sindicală UNITATEA – Sindicatul Liber din Metrou (USLM). Potrivit ultimelor negocieri, salariile de bază au ajuns până la 10.326 de lei, la care se mai adaugă sporuri de care beneficiază toți angajații. Spre exemplu, pentru salariații care lucrează în birourile din Ministerul Transporturilor se aplica un “spor de metrou” de 20% în timp ce pentru personalul care lucreaza în subteran, fie că e vorba de Dispecerat sau Secția Linii, sporul este de până la 40%. La toate acestea se adaugă sporul de noxe de 10% și dar și sporurile de vechime după cum urmează: vechime în muncă de trei ani – 12% spor, 5 ani – 15% , 10 ani – 18% și peste 20 de ani – 20%. Integral: https://newsweek.ro

Cine administrează Poșta Română: un scenarist, un prezentator TV și un mecanic auto  În consiliul de administrație al Poștei Române au aterizat: un scenarist de la “Neața cu Răzvan și Dani“, un fost mecanic auto din Argeș și prezentatorul TV al extragerilor Loteriei Române. Poșta Română are circa 24.000 de angajați, fiind compania cu capital majoritar de stat cu cel mai mare număr de angajați.  Potrivit informațiilor de pe site-ul companiei, din consiliul de administrație face parte Martin Ion, care precizează, în CV-ul publicat, că pseudonimul său de dramaturg este Ion Bogdan Martin. El a fost, din 1974 în 1989, tehnician specializat în prelucrări în orologeria industrială. A absolvit jurnalismul la o facultate particulară, după 1990, și, în 2013, a fost scenarist la “Neața cu Răzvan și Dani“. Ion Martin nu precizează în ce an a făcut facultatea și nici anul nașterii. Tot din CA-ul Poștei Române face parte și Alexandru Croitoru, care a făcut dreptul la BioTerra și a ajuns prezentator la extragerea loto, emisiune transmisă la TV. El se prezintă drept “Prezentator tv principal I“ în cadrul Loteriei Române. El este și realizator al emisiuni 1X2 Pariloto. Cu această carieră în spate, el a fost pus de regimul PSD, în septembrie 2017 (dar demis 13 zile) și apoi în aprilie 2019, director general la Loteria Română. Din ianuarie 2020 a revenit la slujba de prezentator TV al Loteriei. Din echipă face parte și Manuel Tică, consilier județean PNL în Argeș, fost mecanic auto la IATSA Dacia Pitești. Integral: https://newsweek.ro

PNL a angajat un taximetrist la Îmbunătățiri Funciare. Protejatul lui Avram de la Apele Române, transferat fără concurs de la o primărie liberală  PNL a angajat un taximetrist la ANIF, instituție care gestionează sistemele de irigații din România @ Andrei Bratan a fost angajat doar pentru câteva zile la Primăria Plugari pe postul de consilier personal al primarului liberal Paul Mursa, după care a fost catapultat la Îmbunătățiri Funciare @ În trecut, Bratan a lucrat ca șofer la două firme de taximetrie, ospătar, agent de vânzări și nu în ultimul rând agent comercial la societatea soției @ În decembrie 2019 își face intrarea în lumea selectă a bugetarilor, devenind consilier parlamentar la Camera Deputaților @ Andrei Bratan circulă cu mașina șefului de la Apele Române, Petru Avram, cu care își petrece și concediile @ Și directorul ANIF a ajuns la șefia sucursalei tot pe filiera PNL: Marius Horea Șerban este ginerele consilierului județean Constantin Șerban @ Costel Alexe – președintele PNL Iași: „Să nu care cumva să scrieți că am vreo legătură cu această angajare!” @ La câteva minute după ce 7IAȘI i-a contactat pe șeful ANIF și Costel Alexe, Andrei Bratan și-a șters contul de Facebook…Cazul lui Andrei Bratan urmează același traseu al angajărilor bugetare, făcute pe ușa din dos, fără concurs. A fost angajat pentru câteva zile la cabinetul unui primar PNL, după care a fost exportat pe o funcție publică în cadrul unei agenții guvernamentale. Pe 23 octombrie anul trecut, primarul liberal al comunei Plugari, Paul Mursa, l-a angajat pe Andrei Bratan pe funcția de consilier personal, pentru un salariu brut de peste 4.200 lei. Contractul a fost suspendat în prima decadă a lunii noiembrie 2020 ca urmare a detașării la Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare – Sucursala Iași….. De la taximetrist și ospătar la consilier parlamentar CV-ul lui Andrei Bratan este pestriț, salturile în carieră fiind absolut remarcabile. Acesta a lucrat ca șofer la firme de taximetrie și distribuție, ca ospătar ori ca agent comercial la firma soției. Vreme de aproape un an de zile, de la sfârșitul lui 2019 și până la finele anului 2020, Andrei Bratan a fost angajat la Camera Deputaților pe un post de „consilier administrație publică”. Integral: https://www.7iasi.ro

Portretul primarului- trambulină din Vatra Moldoviței. Trei angajări „fictive” și trei case prin donație   Chelnerița-inginer, tatăl numărului doi de la Apele Române și consilierul județean care a ajuns șef la Protecția Consumatorilor din Iași, toți au semnat contracte cu Primăria din Vatra Moldoviței înainte să ajungă pe posturile care le fuseseră pregătite. Contractele au fost avizate de primarului Virgil Saghin, care din 2008 câștigă pe bandă rulantă alegerile din comuna suceveană. Om de afaceri, liberalul a fost declarat incompatibil de ANI și destituit în 2017. E ales din nou în 2020, când în declarația de avere apare o nouă casă prin donație. Comuna Vatra Moldoviței, o așezare cu aproximativ 4.000 de locuitori din județul Suceava, a devenit cunoscută la scară națională după ce s-a aflat că trei persoane au fost angajate anul trecut la primăria din localitate doar pentru a putea fi detașate rapid în diverse posturi la alte instituții din subordinea statului. Pasajul pe la primărie era necesar atât pentru evitarea organizării unui concurs, cât și pentru că în sectorul bugetar angajările au fost blocate. Se aplică principiul un bugetar angajat la trei posturi vacantate. Unul dintre beneficiari avea nevoie de statutul de funcționar public pentru a putea fi numit la șefia Comisariatului pentru Protecția Consumatorilor Iași. L-a obținut prin aceeași schemă, angajarea pentru câteva zile la Primăria Vatra Moldoviței. Elena Iancu a fost angajată la Primăria din Vatra Moldoviței pe 16 decembrie, pe postul de administrator public. A stat trei zile, apoi a fost detașată la Administrația Bazinală de Apă Prut-Bârlad. Sebastian Mețler este tatăl lui Constantin Mețler, director general adjunct la Administrația Națională Apele Române. El a fost angajat la Primăria Vatra Moldoviței pe 22 iunie. A stat opt zile, iar de la 1 iulie 2020 a fost detașat la Sistemul de Gospodărire a Apelor Botoșani. Constantin Titianu își dă demisia din funcția de consilier județean PNL la Iași pentru a se angaja, în noiembrie anul trecut, pe un post de inspector la Compartimentul de Stare Civilă şi Resurse Umane din comuna Vatra Moldoviței. O lună mai târziu, cu statutul de funcționar public în buzunar, Titianu este delegat șef la Comisariatul pentru Protecția Consumatorilor Iași, relatează stiridinbucovina.ro. Toate angajările fictive au fost realizate sub semnătura primarului PNL Virgil Saghin, aflat la al patrulea mandat în fruntea comunei. Cu o singură sincopă. În 2015, Agenția Națională de Integritate (ANI) descoperă că Saghin a semnat un contract din partea primărie pentru furnizarea de masă lemnoasă către o firmă la care era acționar. Este declarat incompatibil. După judecarea contestațiilor, decizia este declarată definitivă în decembrie 2016 și transmisă spre aplicare prefectului de Suceava. Saghin își pierde mandatul în 2017 și nu mai are voie să candideze pentru o funcție publică timp de trei ani. Integral: https://www.libertatea.ro

Fereastră pentru tăieri ilegale de pădure? Companiile din industria lemnului acuză blocaje și erori ale aplicației SUMAL, lansată de câteva zile / Goțiu: Ce s-a tăiat în pădurile României poate fi transportat fără un control real…. SUMAL este, sau ar trebui să fie o bază de date integrată care să ofere în timp real informații esențiale din domeniul silvic: ce se taie din păduri, unde se taie, unde pleacă lemnul, cine îl depozitează și cum este comercializat. Fostul senator Mihai Goțiu, un activist cunoscut în domeniul mediului, a postat pe contul său de Facebook un mesaj în care precizează că Garda Forestieră, Poliția și Jandarmeria, sunt puse în imposibilitate de a verifica legalitatea transporturilor de lemne! ”La începutul săptămânii trecute, m-am bucurat că noul sistem de urmărire a materialului lemnos, SUMAL 2.0, a fost dat în folosință, după lungi și repetate amânări. Doar că trăim în România, unde în spatele fiecărei vești bune se ascunde o problemă. Sau mai multe. Faptul că SUMAL 2.0 nu e conectat la aplicația Inspectorul Pădurii, cea prin care cetățenii pot verifica online legalitatea transporturilor de lemne, a fost deja reclamat și s-a promis, ca termen ferm, data de 10 februarie, pentru rezolvarea problemei. Să vedem… Mai grave, însă, sunt semnalele pe care le-am primit din partea unor angajați din Jandarmerie, Poliție și Garda Forestieră, care m-au contactat în ultimele zile. Potrivit acestora, nici ei nu au primit parole pentru a putea face verificări în SUMAL 2.0! Informațiile (neoficiale) spun că nu ar fi definitivată aplicația de control! Angajații Gărzilor Forestieră sunt ținuți ”de permanență” la call-center (!), să ofere asistență operatorilor economici despre cum se utilizează SUMAL 2.0! Practic, de o săptămână (și pe un termen nedefinit), ce s-a tăiat în ultimele zile, săptămână și (poate) chiar luni în pădurile României, poate fi transportat fără posibilitatea unui control real, nici instituțional, nici din partea cetățenilor! Integral: https://www.g4media.ro

Op Ed / Daniel Funeriu: Zece ani pierduți pentru educație …. Voi descrie aici, sintetic, ce au pierdut românii prin demolarea acestei legi[2] de către PSD (guvernul Ponta și miniștrii lui), într-un format simplu: ce ar fi fost azi dacă legea ar fi fost aplicată la literă.

1. Am fi avut directori de școli de calitate, câștigători ai unor concursuri în care factorul politic ar fi avut influență zero. Directorii ar fi fost selecționați din sânul unui corp de elită, făcut în urma unor formări profesionale de top și selecții adevărate. Legea a fost modificată pentru a da putere totală politicului în selecția directorilor.
2. Am fi rezolvat problema programei și examenelor, corelându-le. Degeaba predăm materii diverse, dacă examenele de-a VIII-a și bacalaureatul se dau din 2-3 materii: copiii învață materiile de examen, nu cele predate. Legea prevedea introducerea graduală a predării transdisciplinare și a unei evaluări pe măsură, astfel încât copiii să fie încurajați să învețe la toate materiile. Legea a fost modificată astfel încât azi se predă și se evaluează la fel ca acum 10 ani. Rezultatele elevilor ar fi fost mult mai bune, pentru că lipsurile lor ar fi fost depistate devreme în cadrul evaluărilor de la clasa a II-a, a IV-a și a VI-a. Nimeni nu s-a ocupat serios de această temă.
3. Am fi avut profesori de calitate. Cel puțin o treime dintre profesori ar fi fost, azi, perfect formați profesional, bine selectați și, mai ales, corect răsplătiți. Legea introducea masterul didactic și formare profesională prin practică alături de cei mai buni profesori din sistem. Selecția ar fi fost făcută la nivel național, printr-un examen serios la finalul formării profesionale, iar angajarea la școală.
4. Am fi avut finanțare diferențiată a școlilor în funcție de performanța lor. Ar fi fost răsplătite atât școlile care au olimpici, cât și cele care reușesc să aducă înspre școală copii săraci din comunități sărace și slab educate. Această prevedere nu s-a aplicat niciodată.
5. Am fi fost perfect pregătiți pentru pandemie: legea prevede încă de acum 10 ani înființarea unei biblioteci școlare virtuale care să conțină toate resursele necesare, inclusiv formarea profesorilor pentru predare digitală, precum și proiecte finanțate din bani europeni pentru a adduce internetul în școli. După ce am plecat din minister, în 9 februarie 2012, nu s-a făcut nimic.
6. Am fi avut un abandon școlar mult mai mic și mai mulți elevi din fiecare generație în liceele ”bune”: clasa a IX-a ar fi fost la școala generală, astfel educația de bază, de 10 clase, până la vârsta de 16 ani s-ar fi desfășurat aproape de casă, cu reducerea abandonului școlar ca o consecință. Este cunoscut că cea mai mare hemoragie a părăsirii școlii se face între clasa a VIII-a și a IX-a.
7. Activitățile extrașcolare ar fi fost superb organizate: legea prevedea înființarea muzeelor interactive ale științei în jurul cărora s-ar fi structurat întreaga rețea de activități extrașcolare, de la cele artistice la cele de învățare remedială sau pentru performanță. În loc de lucruri cu sens, utile copiilor, cei pe care i-ați votat au risipit banii europeni pe baliverne. Miliarde de euro pe baliverne, nu pe educație.
8. Am fi avut un învățământ profesional de calitate. Am început, conform legii, învățământul profesional pe model dual german în 2012, cu deschiderea școlii Kronstadt din Brașov. După… au moșmondit legea și măsurile până s-a dus aproape totul de râpă.
9. Am fi avut universități curate și performante: școlile doctorale proaste ar fi fost închise, plagiatorii dați afară din universități, locurile ar fi fost finanțate la ceea ce e relevant pentru societate, iar universitățile ar fi fost finanțate în funcție de performanța lor. După clasificarea făcută de mine în 2011 nimeni nu a mai făcut nimic, dar toți au vorbit despre cum o vor face. Iar acum, în loc ca universitățile să fie finanțate în funcție de performanță, sunt încă finanțate din pixul politic al ministrului.
10. Doctoratele ar fi fost ”pe bune”: ar fi primit finanțare doar pe bază de competiție cele mai bune proiecte din cele mai bune grupuri de cercetare, prezentate de cei mai brilianți tineri. Integral: https://www.g4media.ro

Democratia este pentru noi, nu in ceruri!  In ultimii ani a devenit un leitmotiv in conversatia publica teza ca democratia este fragila (vezi si Steven Livitsky and Daniel Ziblatt, “How democracies die”, Random House, 2018). Iar intr-un text aparut in New York Times se poate citi ca “democratia este pentru zei” si ca nu trebuie sa fim surprinsi ca oamenii nu o pot pastra (Costica Bradatan, NYT, 15 iulie 2019, reluat in Revista 22 si Contributors, 21 ian).  Se mai spune in acel text ca dominante pentru om sunt instincte de supravietuire si reproducere, de putere. As adauga natura achizitiva, ca intruchipare a ceea ce numim “homo oeconomicus”, chiar daca algoritmii decizionali nu pot fi redusi la o gandire pur tranzactionala (de quid pro quo). Mai este de mentionat si nevoia de status in conduita multora. Aceste trasaturi explica si lupta pentru accesul la resurse, dorinta de a castiga cat mai mult, cautarea de rente (rent-seeking), ce exista in orice societate. Insa, desi fiinta umana are propensiuni ancestrale, ai zice native, nu inseamna ca interactiunile dintre oameni, grupuri de oameni, comunitati, nu pot fi modelate de institutii si norme, scrise si nescrise, care sa exprime si sa protejeze ceea ce a definit progresul uman, ascensiunea omului ca fiinta rationala, iesirea din salbaticie, libertatea  ca aspiratie si fapt. Exista si ceea ce numim constiinta la nivel individual si de comunitate, sentimente de rusine si vinovatie (shame and guilt), care ajuta oamenii sa fie mai buni, sa se indrepte. Exista insa si uratenia umana: cinism, rautate, lipsa de scrupule, cruzime, minciuna, inselatorie, etc. Este o lupta intre bine si rau, intre sentimente nobile si sentimente primare, urate. Democratia, ca spatiu de manifestare a libertatii, a demnitatii umane, nu este o intamplare, are o miscare imanenta in gandirea omului –cum spune un cantec german, “die Gedanken sind frei” (gandurile sunt libere). Asupra acestei realitati voi reveni. Pe de alta parte, asaltul unei multimi (mob) asupra Capitoliului in capitala SUA a dat apa la moara viziunilor pesimiste privind democratia, arata o fragilitate ce iese la iveala in perioade de criza economica si sociala acuta, de declin oricum l-am interpreta. Iar aceasta fragilitate este accentuata de divizari profunde in societate, de fenomene de radicalizare si intoleranta, cand punti de dialog se rup. Chiar ma intreb cum ar fi aratat textul din NYT daca ar fi fost scris dupa 6 ianuarie….1. Divizari mari in societate si declin economic au alimentat extremismul in societati democratice Daca ne referim la America ca etalon al capitalismului matur, se observa falii in crestere: erodarea  clasei mijlocii in ultimele decenii, polarizare a veniturilor la o scara greu de crezut pentru o societate atat de avansata economic si tehnologic, atat de bogata. Dar fracturi adanci se observa si in alte tari dezvoltate. Globalizarea neinfranata, suprafinancializarea economiilor, intrarea Chinei si a altor economii in dezvoltare (cu salarii foarte mici) pe piete globale, noi tehnologii (digitalizare, inteligenta artificiala, robotizare, etc.), au provocat dislocari/inlocuiri majore in lanturi de productie in tari dezvoltate, perturbari pe piata muncii, ce nu fost compensate de restructurari in pas adecvat, de politici publice –nici nu era posibil in intregime. Progresul tehnologic intens, dar neuniform, intotdeauna produce rupturi. In timp ce la nivel mondial decalaje intre tari dezvoltate si tari in dezvoltare par sa se fi redus in termeni agregati, in interiorul societatilor avansate discrepante s-au adancit. Avantajele globalizarii sunt percepute de multi ca pozitive in general, insa la nivel local/comunitar apar rupturi adesea greu de absorbit. Iar argumente gen “nu se poate altfel, aşa cer pietele internationale” afecteaza legitimitati institutionale şi politice. Yascha Mounk observa ca asa cum se poate vorbi despre „democratie iliberală”, tot astfel se poate vorbi despre „liberalism nedemocratic” (The People vs Democracy, Harvard University Press, 2018) — când numerosi oameni simt ca nu mai au control asupra vietii lor, cand au incredere in scadere in cei care îi conduc, cand acuza puterea banilor asupra procesului decizional (capturarea guvernarii). Dani Rodrik a vorbeste de o trilema privind relatia intre suveranitate, integrare si democratie (2007, blog personal) si sustine ca sunt necesare compromisuri functionale intre cele trei deziderate/dimensiuni ale vietii politice si sociale.  Aceasta trilema surprinde cauze ale “deficitului democratic” in UE, dificultati de guvernanta la nivelul Uniunii.  Insa ultima observatie este de judecat prin prisma unui contrafactual: cum ar fi fost Europa in lipsa Uniunii Europene, in lipsa Planului Marshall dupa al doilea razboi mondial? Problematica economica in tarile occidentale este de pus deci in relatie cu un declin al ponderii economiilor lor in spatiul global, pe fondul ascensiunii economiilor asiatice, a Chinei in special. De aici apar conflicte distributionalece erau de intalnit mai ales in lumea subdezvoltata….Dar grupari extremiste exista si in Europa; partide extremiste sunt in parlamentele din Germania si Franta, in alte state europene.  Acte de terorism au fost in Europa de-a lungul timpului;  in Spania si Regatul Unit cu obarsie in revendicari nationaliste, in Germania si Italia –cu grupari de extrema dreapta si extrema stanga (ex: Baader Meinhof si, respectiv, Brigazile Rosii). Dar ceea ce si membri ai Congresului numesc “insurectia” din 6 ianuarie este de alta anvergura si cu alta semnificatie. Mai ales cand te gandesti cum si unde s-a produs. Este dureros acest 6 ianuarie si pentru ca daca America sufera suferim si noi, ca sa parafrazez un aforism din economie. Acest eveniment a dat satisfactie, Schadenfreude, celor care nu iubesc democratia. 2. Institutii anchilozeaza si in democratii “Democratia liberala”, expresie folosita se pare pentru prima data de Fareed Zakaria, este un oxymoron, in opinia mea. Democratia, in acceptie profunda, este liberala si priveste dreptul de a fi implicat in decizii (fie indirect, prin reprezentare), de a putea sa te informezi si de a fi informat, de a-ti fi respectat dreptul de a nu fi mintit, de a beneficia de sanse egale (equal opportunities) prin politici publice ce trebuie sa aiba in vedere ce este mai bine pentru cat mai multi cetateni. Cand cetatenii sunt inselati si manipulati, cand banii pervertesc relatia intre ei si stat, cand politici publice sunt  capturate de grupuri de interese, democratia este subrezita, este corodata. Aici apare o dilema ce a obsedat ganditori (si in antichitate) privind nivelul de educatie/informatie al celor care voteaza. Dar aceasta interogatie ofera argumente puternice pentru ca bunuri publice esentiale (educatie, sanatate, etc) sa sustina “sanse egale” pentru cetateni –asa cum este firesc intr-o societate decenta, bazata pe valori morale, care respecta demnitatea omului ca fiinta individuala si sociala. Acea Great Society despre care vorbea Lyndon Johnson, ce era legata genetic de New Deal-ul lui Franklin D. Roosevelt.  In SUA si in Europa se discuta, de altfel, de mai mult timp cum sa fie diminuata influenta banilor  in politica, traficul de influenta…. Vestul trebuie sa isi regaseasca “forta interioara”, care nu se poate reduce la inmultirea unor antreprenori epocali (a la Bill Gates), a spatiilor de excelenta stiintifica si industriala gen Silicon Valley. Si daca ne referim la maretia Vestului, sa nu uitam ca el a dat pe Hitler si Mussolini, ca de aici au pornit doua razboaie mondiale in secolul trecut. Iar tentatii autoritariste exista in tari din lumea occidentala. 3. Democratia si  Social Media Noile tehnologii, internetul, ca suport tehnic pentru Social Media, pot fi vazute drept factor de “democratizare” a accesului la dialog, la viata sociala si politica, la decizie. Folosind un concept al lui Albert Hirschman din “Exit, voice and loyalty”( 1970), “vocea” (voice) se poate auzi de la oricare cetatean, in orice problema. Multi dintre cei tacuti pot capata astfel voice. Aceasta poate face bine, dar poate si favoriza disonante cognitive, neintelegeri, divizarea in societate. Nici nu ajuta conpromisuri politice daca politici publice nu sunt adecvate. Asa s-a intamplat in criza financiara, de exemplu, cu opozitia intre Wall Street si Main Street. Poate fi accentuata astfel o respingere a elitelor. Un exemplu din lumea financiara ajuta rationamentul de mai sus. Bitcoin, alte “monede virtuale” exprima respingerea structurilor ierarhice; ele sunt în larga masura o consecinta a crizei financiare, au aparut şi ca urmare a scaderii increderii in guverne. Criza financiara a zdruncinat încrederea ca se pot asigura bunuri publice, inclusiv stabilitate financiara….Social media poate face bine, dar poate face si rau daca este teren ce amplifica accente de ura, violenta, intoleranta, vulgaritate; violenta verbala poate naste violenta fizica. Rezulta de aici marea dilema daca social media trebuie sa fie reglementata si supravegheata pana la a interzice ceea ce este considerat detrimental pentru viata sociala, democratie. 4.  Criza democratiei — un spectru al “civilizatiilor hidraulice”?…..Intr-un scenariu negru in privinta schimbarilor climatice se poate imagina un spectru de cosmar: al “civilizatiilor hidraulice”, ca sa folosesc notiunea istoricului Karl Wittfogel, care avea in vedere societati “despotice” pentru care controlul resurselor de apa era vital (“Oriental despotism. A comparative analysis of total power”, 1957).  Ar  rezista democratia in asemenea conditii extrem de vitrege?  Dintr-o perspectiva mai ampla, poate ca suntem pe panta descendenta (pe un downswing) a unui nou ciclu foarte lung/secular (a la Kondratiev/Schumpeter), cum a fost si in perioada interbelica din secolul trecut. Dar chiar daca se admite un declin, apropos si de consecintele dramatice ale schimbarii climatice (cu impact asupra guvernantei publice), o asemenbea tendinta nu inseamna ca democratia este predestinata sa dispara. Iar un declin relativ nu echivaleaza cu o evolutie inevitabila catre irelevanta. 5. Ce esentializeaza totusi democratia?…. Democratia este esentializata de separarea puterilor, de mecanisme si instrumente ce previn ca puterea sa se concentreze in mod progresiv si sa fie abuzata de o persoana, sau un cerc restrans de persoane. Este idee centrala la Montesquieu si care sta la baza Constitutiei americane, care la randul ei a influentat texte constitutionale in alte tari.  Separarea puterilor implica mecanisme concrete de actiune, controale reciproce institutionalizate, ceea ce in engleza  numim “checks and balances”’—exemplificate si de ceea ce John Kenneth Galbraith si altii numeau ”countervailing power” (forte de contrapondere). Separarea puterilor are corespondenta in structuri politice pluraliste. In partide politice pot exista dezbateri, intre factiuni diferite, dar pentru democratie este vitala existenta de formatiuni politice care sa permite dezbatere publica larga. Separarea puterilor este determinanta pentru ca nimeni sa nu fie deasupra legii, pentru functionarea statului de drept –chiar daca si aici nu trebuie sa fim captivii unei viziuni idealiste. Statul de drept nu este cazut din cer ca prototip, el fiinteaza prin norme juridice gandite de oameni si este supus si el invatarii. Marea provocare/grija, este ca ansamblul controalelor reciproce institutionalizate, separarea puterilor in stat, sa nu fie erodate in mod substantial si sistematic, sa nu se produca dezechilibre, asimetrii de putere flagrante –ce pot deveni fatale pentru functionarea democratiei. Oricat s-ar argumenta ca in momente dificile, de criza acuta, este nevoie de scurt-circuitare a traseelor decizionale (ce consuma timp), ceea ce nu este de ignorat ca situatie de fapt, separarea puterilor nu trebuie sa fie distrusa. Chiar si in vremuri de razboi, cand o tara este guvernata de “cabinet de razboi” (eventual de coalitie), separarea puterilor nu trebuie sa fie pusa in adormire, hibernare. Integral: https://www.contributors.ro

Poliția a terminat de numărat voturile de la Sectorul 1: „Sunt peste 10!“  Procesul de renumărare a voturilor de scrutinul electoral pentru sectorul 1 s-a încheiat în această dimineață la jumătate de oră după ce a început procedura. Polițiștii care au efectuat ancheta spun că situația e foarte clară și lipsită de echivoc: „Sunt peste 10 voturi!”. Ancheta polițienească nu se poate desfășura mai departe din cauza lipsei de dotări a forțelor de ordine, situație care a mai fost sesizată de sindicatele polițiștilor conducerii MAI. Abacul instituției, destinat operațiilor complexe de numărare, este destul de învechit și într-o stare avansată de degradare, fiind nevoie de reparații capitale pentru a-l face din nou să funcționeze. În plus, procesul verbal de încheiere a anchetei nu a fost încă vizat de judecătoria sectorului 1 întrucât numele scrise acolo nu se potrivesc. „Sunt trecute mai multe voturi în dreptul doamnei Clătite Armand și mai puține în dreptul domnului Dan indescifrabil”, spune judecătorul de caz. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 11 februarie! Vremea va fi deosebit de caldă pentru această perioadă. O notă discordantă va face nordul Moldovei, unde, deși la altitudini mari aerul va fi cald, în partea joasă a troposferei va fi advectat un aer mai rece dinspre estul Europei, astfel încât aici temperaturile vor fi mai apropiate de media climatologică a perioadei. Numeroase fronturi atmosferice calde vor afecta îndeosebi regiunile intracarpatice ale țării, unde va ploua pe spații relativ extinse, iar în vestul Carpaților Occidentali și în nord-vestul Carpaților Orientali se vor acumula cantități însemnate de apă. În București, maxima va fi de 13 grade Celsius.  Probabilitatea de precipitații este de 74 %. Seara, se vor înregistra 4 grade Celsius, iar bucureștenii vor avea parte de amestec de ploaie şi ninsoare, cu posibilă transformare în ninsoare.

Institutul Cantacuzino, de la vaccinuri la zeama de orz Anul trecut, la început de decembrie, feed-ul de Facebook mi-a fost invadat de reclame de la Institutul Cantacuzino, pentru SOD Natural. Reclamele au continuat pînă la Crăciun, apoi s-au reluat și în ianuarie. „În sprijinul românilor afectați de pandemie„, Institutul imi oferea SODul Natural la un „preț mai accesibil„: doar 359,70 lei pentru o cură „minimă” cu acest supliment alimentar „antioxidant„….. Oare la ce e bun SOD Natural? După un slalom printre inimioare, frunzulițe de trifoi (cu patru foi…) și semne de exclamare, îți SAR ÎN OCHI, CU BOLD, cuvintele magice: ANTIINFLAMATOR, HEPATOPROTECTOR, DETOXIFIANT, FORTIFIANT, ENERGIZANT, RADIOPROTECTOR. Mai mult, SOD face tot soiul de minunății, de la a „reduce efectele nedorite ale chimioterapiei” și pînă la a oferi „protecție […] pentru utilizatorii de calculator„!!! Și mai bine, SOD Natural „nu are contraindicații”….Dar ce este SODul Natural? Vreo moleculă complexă, obținută prin reacții catalitice sofisticate? Rezultatul unei sinteze stereoselective? Vreun produs al ingineriei genetice? Cîtuși de puțin; SOD Natural nu este altceva decît… suc de orz verde, stors din frunze cu ajutorul storcoșitoarei high-tech din poza de mai jos (cel care inspectează storcoșitoarea este dl. Gabriel-Beniamin Leș, membru de vază în galeria de genii a PSD[1] și ministru al apărării la acel moment). SOD este acronimul de la superoxid dismutază, o familie de metaloproteine întîlnite în cvasi-totalitatea organismelor. SOD are un rol esențial, protejînd celulele de stresul oxidativ; de exemplu, șoarecii cărora le-a fost blocată producția unei astfel de enzime nu supraviețuiesc decît cîteva zile după naștere.[2] Descoperirea rolului enzimatic al SOD în 1969[3] i-a făcut pe cercetători să se întrebe dacă nu cumva administrarea acestor substanțe ar putea avea un efect benefic, căci superoxid dismutaza chiar este antiinflamatoare, hepatoprotectoare, anticancerigenă ș.a.m.d. Pînă prin anii ’80, SOD-ul se extrăgea uzual din țesuturi animale, de exemplu din sînge de vacă. Izbucnirea epidemiei de boala vacii nebune (encefalopatia spongiformă bovină) i-a făcut pe fabricanți să caute o sursă alternativă, de origine vegetală. Așa s-a ajuns ca SOD-ul să fie extras din pepene galben sau din plantele de orz. Ca să bea sînge de vacă nu se vor înghesui mulți, dar un smoothie din pepene galben e cu totul altceva. Și așa a luat naștere nebunia suplimentelor alimentare cu SOD și a sucurilor din iarbă de orz[4] (termenul e cam ciudat și calchiat din engleză, dar se folosește ca să nu crezi că bei smoothie din iarba de pe peluză. Nu că ar fi vreo diferență…) Dar e un clenci. De pomană dispui de cea mai puternică armă din lume dacă nu poți să o transporți pe front. Iar asta se întîmplă cu SOD-ul pe care încerci să-l iei pe cale orală: „superarma” ajunge unde vrei tu, numai pe front, nu! Problema vine din faptul că sistemul digestiv face ce știe el mai bine și… digeră ce ai înghițit. La fel ca toată mîncarea, SOD-ul este inactivat și descompus de enzimele din intestin și nu ajunge să pătrundă, ca atare, în corp. Ca să aibă vreun efect, SOD-ul trebuie mai întîi să ajungă în țesuturile corpului și de aceea în studiile serioase este administrat prin injectare. Pentru administrare orală, se fac eforturi de a găsi o modalitate de a încărca SOD-ul în microcapsule lipidice sau proteice, care să poată fi absorbite în intestin, dar pînă acum rezultatele sînt, în cel mai bun caz, modeste.[5] Dar să ne întoarcem la SODul Natural produs la Institutul Cantacuzino, suplimentul alimentar minune, FORTIFIANT, ENERGIZANT, RADIOPROTECTOR etc. etc. etc. Mai precis, la sucul de orz, tras la fiole. Suc care se administrează oral. Adică, pur și simplu, se bea. Dar ce ne spune nouă Autoritatea Europeană pentru Securitatea Alimentației (European Food Safety Authority – EFSA) despre suplimentele alimentare cu SOD?[6] Că sînt ca frecția la un picior de lemn (exprimarea lor e mult mai tehnică, dar mesajul ăsta este. Puteți să vă convingeți; documentul este disponibil aici). Același mesaj vine și de peste ocean, de la Memorial Sloan Kettering Cancer Center (unul dintre cele mai bune centre de tratament al cancerului din lume și ai cărui cercetători au cîștigat cîteva Premii Nobel de-a lungul timpului): „Superoxid dismutaza […] este disponibilă sub formă de suplimente alimentare, dar acestea nu sînt absorbite în urma administrării orale. Nu există date care să susțină pretențiile de îmbunătățire a sănătății sau de contracarare a îmbătrînirii prin administrarea de suplimente cu SOD.„[7] (sublinierile îmi aparțin). Și atunci, de ce Institutul Cantacuzino tot promovează zeama de orz pe post de remediu minune?…. Intr-adevăr, nu este ilegal să vinzi suc de orz în timp ce-i lași pe oameni să creadă că le dai un tratament miraculos, un adevărat panaceu. Dar oare este și moral? Căci Institutul Cantacuzino nu este o companie oarecare, misiunea lui nu este de a produce cît mai mulți bani pentru acționari. Este un institut de cercetare, subordonat de cîțiva ani armatei, care „desfășoară activități de interes strategic în domeniul asigurării protecției intereselor esențiale ale siguranței stării de sănătate a populației.”[9] Să ignorăm exprimarea îmbîrligată, important e că nu zice nicăieri „hai să scoatem bani din piatră seacă”… Și atunci, de ce Institutul Cantacuzino vinde zeamă chioară pe bani grei?….Hai să facem un calcul. 4 fiole/zi x 30 de zile („cura minimă”) = 120 de fiole sau 12 cutii. O cutie costă, la preț redus, 59,95 lei. Cu alte cuvinte, în contextul în care știm cu toții cît costă un tratament de cancer, Institutul Cantacuzino îi sugerează unui bolnav să mai dea și 720 de lei pe lună pe zeamă de orz! Integral: https://www.contributors.ro

Taxele mici din România au costuri imense. În România, un sfert din pensionari sunt în risc grav de sărăcie. Şi acesta este abia începutul. România este pe poziţia a opta în clasamentul ţărilor europene cu cel mai mare procent de pensionari aflaţi în risc de sărăcie în 2019  Pensionarii de azi aveau 35-40 de ani la vremea revoluţiei din 1989. Cum este posibil ca sistemul capitalist pe care-l promovăm să producă sărăcie, ci nu bunăstare? În Piaţa Obor din Bucureşti, la fiecare colţ găseşti câte un bătrân care cerşeşte. Sunt două feluri de cerşetori. Profesioniştii care-ţi spun direct că vor bani, şi ageamii care stau pur şi simplu într-un colţ, cu ochii în pământ, îngroziţi de propria lor soartă. Cum a ajuns România, la 30 de ani de la abandonarea economiei centralizate, să producă săraci care cerşesc în pieţe? Pentru că pensionarii de azi sunt, practic, oameni care la căderea comunismului aveau cumva între 35 şi 40 de ani. Şi-au petrecut aşa zicând o jumătate din viaţă în „capitalism“. Ce fel de capitalism este acela care produce suferinţă, pentru că noi am învăţat la şcoală că el produce bunăstare? Circa 23,5% dintre pensionarii români erau în risc de sărăcie în 2019, în creştere cu 2,2 puncte procentuale comparativ cu 2018 şi cu 5,5 puncte procentuale faţă de 2017, conform datelor de la Eurostat, oficiul european de statistică. De altfel, România este pe poziţia a opta în clasamentul ţărilor europene cu cel mai mare procent de pensionari aflaţi în risc de sărăcie în 2019, conform sursei citate. Persoanele care sunt  expuse riscului sărăciei sunt cele al căror venit disponibil este mai mic de 60% din venitul disponibil mediu naţional. În 2019, proporţia pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani cu risc de sărăcie în UE a fost de 15,1%, uşor peste cifra de 14,5% din 2018, precum şi peste riscul de sărăcie al populaţiei în vârstă de muncă, de 14,2% pentru cei cu vârsta cuprinsă între 16 şi 64 de ani. Rata riscului de sărăcie al pensionarilor a crescut treptat din 2014, când s-a situat la 12,3%. În 2019, proporţia pensionarilor în vârstă de peste 65 de ani care sunt consideraţi a fi expuşi riscului sărăciei a fost între 10% şi 30% în majoritatea statelor membre ale UE. Cele patru ţări cu o rată de risc de sărăcie de peste 30% în 2019 au fost Letonia (54%), Estonia (51%), Bulgaria (36%) şi Lituania (35%). În schimb, cele mai mici rate din 2019 s-au înregistrat în Luxemburg (7%), Slovacia, Franţa, Danemarca (toate 9%) şi Grecia (10%). În întreaga Uniune Europeană, între 2010 şi 2019, proporţia femeilor pensionare în vârstă de peste 65 de ani care erau expuse riscului sărăciei a fost cu aproximativ 3 până la 4 puncte procentuale (pp) mai mare decât rata pensionarilor de sex masculin. Integral: https://www.zf.ro

Statul a adăugat 4.000 de bugetari în decembrie. Bilanțul guvernului PNL, noiembrie 2019-decembrie 2020, a ajuns la un plus de 14.000 de angajați în sectorul public  Numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice în luna decembrie a ajuns la 1,25 milioane (1.249.624), după ce doar în ultima lună din 2020 statul a mai adăugat 4.000 de angajați în sectorul public, relevă datele analizate de Profit.ro. În perioada dintre sfârșitul lunii octombrie 2019 și finele anului 2020, în care PNL a guvernat singur, dar nedeținând majoritate în Parlament, numărul bugetarilor a crescut cu aproximativ 14.000. Media lunară a guvernării PNL a fost de 988 bugetari în plus pe lună, față de 1.336 pe lună în mandatul PSD (ianuarie 2017-octombrie 2019).  Din cei aproape 14.000 de angajați în plus la stat în guvernarea PNL, circa 8.400 sunt în administrația centrală, iar dintre aceștia aproximativ 4.000 în unități sanitare. În timpul guvernării anterioare, cea a PSD, cea mai mare parte a angajărilor, circa 80% din totalul de peste 45.000 de angajați suplimentari, au fost la nivelul autorităților locale, primării și instituții controlate de acestea. De reținut că autoritățile publică doar situația cea mai recentă, fără a pune la dispoziție informații din lunile si anii din urmă, necesare pentru a determina evoluția numărului de angajați ai statului. În decembrie 2020, numărul bugetarilor era de 1.249.624, cu 4.046 mai mulți față de cei 1.245.578 în noiembrie 2020 și cu 13.835 în plus față de 1.235.789 din octombrie 2019. Octombrie 2019 este ultima lună a guvernării PSD…… Avem, astfel, un plus de 13,835 de bugetar în 14 luni de guvernare PNL, după 45.423 posturi în plus în 34 de luni de guvernare PSD. Media celor 14 luni de guvernare PNL, noiembrie 2019-decembrie 2020, este la 988 de bugetari în plus pe lună, față de 1.336 în mandatul PSD. Integral: https://www.profit.ro

Rezolvarea inechităților dintre pensionari se amână încă o dată: un an și jumătate/ Bogdan Dumitrescu (ASE): Trecerea la o nouă formulă de calcul nu ar trebui să implice recalcularea pensiilor  Legea pensiilor din 2019 avea un lucru bun: noua formulă de calcul. Se rezolvau inechitățile din sistem, dar coaliția PNL, USR-Plus, UDMR va amâna aplicarea noii formule de calcul cu un an și jumătate prin „recalcularea pensiilor”, pentru ca apoi să vină cu o nouă formulă (adică alta). Hotnews.ro a discutat pe tema cu Bogdan Dumitrescu, profesor ASE, expert în domeniu, mai ales că am primit un răspuns oficial de la Ministerul Muncii. Practic ar fi trebuit ca de anul acesta să se rezolve problema inechității. PSD, în loc să aplice prima dată noua formulă, s-a concentrat pe majorări de două cifre ale pensiilor. Pare că nu a dorit cu adevărat să rezolve inechitățile, deși era cel mai corect lucru de făcut. A venit apoi PNL la Guvernare. Situația se repetă. Prima dată, când au făcut proiectul de buget pe 2020, au inclus acolo majorarea de 40% a pensiilor, deși se știa că nu are statul cum să susțină financiar așa ceva. Până la urmă au dat o majorare mai mică. Nu aveau încotro. Chiar dacă nu era criză, situația era similară. Foarte pe scurt: • Problema ține de inechități: două persoane cu același punctaj, dar pensionate în ani diferiți, au pensie diferită; • Formula de calcul (cea din 2019) ar fi rezolvat această problemă; • Niciun partid pare că nu dorește cu adevărat să rezolve problema și o tot amână; • Autoritățile au găsit acum un motiv ciudat de amânare: recalcularea pensiilor, ceea ce va întârzia rezolvarea problemei cu un an și jumătate; • Bogdan Dumitrescu (ASE): Formula de calcul din noua lege a pensiilor preconizată a intra în vigoare la 1 septembrie 2021 rezolvă ineficiența modului de calcul din prezent; • Dumitrescu: Această trecere va conduce la o majorare a pensiei medii cuprinsă între 10% și 20% potrivit unei estimări grosiere (impact bugetar între 8 și 16 miliarde lei).; • Corectarea inechităților pe baza trecerii la valorizarea punctajului total nu ar trebui să aibă drept precondiție recalcularea tuturor pensiilor (Bogdan Dumitrescu) Dar formula de calcul ar trebui să intre în vigoare în acest an – 2021. Corect ar fi fost să se rezolve această problema cât mai repede, nu să se amâne. Cine s-ar gândi cu adevărat la pensionari ar aplica formula de calcul din actuala lege.  Amânarea cu un an și jumătate, așa cum se dorește acum, pentru motivul „recalcularea pensiilor” nu este în regulă. Evident că motivul amânării ține de faptul că nu sunt bani la buget, impactul fiind consistent în acest caz. (În realitate nu sunt bani de multă vreme, de aceea avem deficit bugetar) Ce inechități sunt HotNews.ro a mai scris despre asta de câteva ori, vom pune un link puțin mai jos. De exemplu, pe scurt, două persoane cu același punctaj, dar pensionate în ani diferiți, au pensie diferită.  Practic, pensia inițială nu depinde de valoarea punctului de pensie, ci de câștigul salarial mediu brut din economie cu 2 ani în urmă față de momentul pensionării. Astfel au apărut discrepanțe între pensii, iar mulți sunt dezavantajați. Adică iau mai puțini bani decât ar trebui. Așa cum spunea în 2019 Bogdan Dumitrescu, profesor ASE: Poate mai întâi ar fi trebuit rezolvată această discrepanță, și abia mai apoi să crească pensiile procentual cu cât se dorește.…..Este important de subliniat că recalcularea pensiilor se va face printr-o nouă lege a pensiilor, la care MMPS a început deja să lucreze. Prin acest proiect, se propune o formulă de calcul care să permită recalcularea tuturor celor aproape 5 milioane de dosare din sistemul public respectând principiile contributivității și echității. Din păcate, Legea nr. 127/2019, o lege adoptată la vremea respectivă pe repede înainte, din motive electorale, nu răspunde acestor criterii.” Răspunsul ridică semne de întrebare de la început. Practic formula din Legea 127/2019 ar fi rezolvat inechitățile. Așa cum am spus mai sus, se încearcă amânarea aplicării din motive financiare. Formula actuală fiind recunoscută de experți ca fiind bună, dacă s-ar aplica.  Apoi restul paragrafelor reprezintă bla-bla și asta e tot:…. Trecerea la o nouă formulă de calcul care valorizează punctajul total nu ar trebui să implice recalcularea pensiilor HotNews.ro a discutat cu Bogdan Dumitrescu, profesor ASE, despre ceea ce dorește Ministerul Muncii.„Trecerea la o formulă de calcul a pensiei de stat care să genereze beneficii egale la contributivitate similară reprezintă fără îndoială un obiectiv valid și care ar trebui realizat cu celeritate. Indiferent de soluția adoptată este clar că aceasta va presupune un efort bugetar important, corectarea inechităților din prezent putându-se realiza doar prin majorarea mai rapidă a pensiilor celor care au fost dezavantajați”, a spus el. Potrivit acestuia, formula de calcul din noua lege a pensiilor preconizată a intra în vigoare la 1 septembrie 2021, care elimină indicele de corecție din calcul și trece de la valorizarea punctajului mediu anual la valorizarea punctajului total, rezolvă ineficiența modului de calcul din prezent. „Însă, această trecere va conduce la o majorare a pensiei medii cuprinsă între 10% și 20% potrivit unei estimări grosiere (impact bugetar între 8 și 16 mld. lei). Probabil, Ministerul Muncii ar putea calcula un impact mai precis având în vedere datele de care dispune”, a explicat Dumitrescu. Profesorul ASE mai spune că „trecerea la o nouă formulă de calcul care valorizează punctajul total nu ar trebui să implice recalcularea pensiilor, un proces laborios și care implică multe resurse umane și financiare, întrucât punctajul total, ca și cel mediu, reprezintă un element cunoscut”.Integral: https://economie.hotnews.ro

O să ajungem să ne pensionăm post – mortem?  Din nou despre 70 de ani – vârstă de pensionare. Opțională – temporară, cum a fost și suprataxarea mașinilor de peste 2000 de centrimetri cubi. Ca să spună Milton Friedman că nimic nu-i așa permanent ca un program guvernamental temporar! Oricum ar fi, majorarea vârstei de pensionare, chiar opțională, tot accentuează șomajul în rândul tinerilor. În condițiile în care în UE 40% dintre tineri sunt angajați vânzători, chelneri sau personal hotelier. Oare ce-or fi făcut ei în pandemie? Adică, într-o țară ca România, unde, înainte de criză, șomajul, văzut ca întreg, se plasa mult sub media europeană, dar cel în rândul tinerilor era de patru ori mai mare ca rată și peste media comunitară, ce s-o fi întâmplat după ce s-au închis restaurantele din Centrul Vechi al Bucureștiului? Cred că 70 de ani nu-s suficienți, dacă am crește vârsta de pensionare la 200, câte locuri de muncă s-ar putea crea în acest timp și cum s-ar regla sporul natural al populației în această perioadă, sub ce auspicii economice și de către cine? Mai ales că vârsta are baze istorice solide, Enos, Matusalem sau Laneh din Vechiul Testament la 200 de ani abia se apucau să facă copii. Dar problema este că pe atunci ei nu aveau un sistem de pensii pay-as-you-go, care nu e funcțional în context de criză, fiindcă acesta are nevoie de un număr stabil de angajați cărora să le tot crească salariile. De războaie nici nu poate fi vorba, deoarece atunci sistemul piramidal pur și simplu intră în colaps. Iată deci de ce e nevoie ca fiecare să cotizeze pentru el!… Lăsând la o parte exemplele europene cu câți ar putea să cotizeze, dacă țara n-ar fi fost vitregă, mai bine ne-am concentra pe rolul confiscator. Când sistemul pay-as-you-go ia, este totul bine. Când e de dat, apar problemele. Adică, pe pilonul redistribuționist, dacă cotizantul moare la 50 – 55 de ani, statul se bucură și nu dă familiei cât a contribuit decedatul. De aceea se iau măsuri peste măsuri pentru a se spăla administratorul banilor pe mâini, ca să nu se vadă cât de prost sunt gestionați banii contribuabililor. Ba chiar se iau bani de la buget colectați cu alt scop, pentru a da pensii, după ce anterior excedentul de la pensii, din anii 90, a fost alocat în alte direcții. Dar, chiar așa, dacă veniturile fiscale sunt deturnate către pensiile speciale, de ce nu se returnează către urmași și banii colectați de cei care au cotizat 20 – 30 de ani, însă nu au mai ajuns la vârsta de pensionare? Integral: https://www.profit.ro

Iulian Anghel, ZF: Coaliţia improvizaţiei. De ce te-ai mai luptat pentru guvernare, dacă nu guvernezi?  S-au redeschis şcolile. Nu şi şcoala “Sfinţii Constantin şi Elena”, din Drumul Taberei. Pentru că ea este “în reparaţii”. De luni de zile. Primarul sectorului este pe “mute” cu această situaţie, dar se ceartă pe “Facebook” (că aşa-i moda acum) cu primarul general care i-ar fi pus un panou publicitar în retina unei interesecţii, dar el nu spune care. A început programul de vaccinare. Este bine – este, de fapt, cea mai bună veste din aceste luni nenorocite. Ministrul sănătăţii spune că nu are un conflict cu premierul şi că acest presupus conflict este o invenţie a presei ostile. Pe ecranele televizoarelor se vede însă altceva – cu declaraţiile protagoniştilor, nu cu ceva comentarii ostile. Nu e neapărat un conflict când unul zice “hăis!”, iar altul “cea!”. Dar, astfel, căruţa riscă să se ducă în râpă. Nu este de ici de colo ca Ministerul Sănătăţii să emită comunicate precum că “X” persoană vaccinată a suferit o pareză facială, în urma vaccinului, pentru ca, a doua zi, să spună că s-a înşelat. Şi nu este puţin lucru ca acelaşi minister să publice un formular pe care părinţii ce-şi trimit copii în şcoli sunt obligaţi să-l completeze, iar Ministerul Educaţiei să fie obligat să spună, mai apoi, că nu există nicio bază legală pentru pretenţia ministrului sănătăţii. Nu este normal să spui una la prânz şi alta la cină. Ministrul economiei susţine că “statul” nu mai susţine companiile româneşti pentru târguri şi expoziţii în străinătate. Şi dă o serie de date fără semnificaţie. Dar nu are nicio analiză despre eficienţa acesui sprijin. “Va mai analiza”, spune el. Statul român are însă date de baze enorme. Este limpede că ministrul de resort nu ştie unde să se uite. Un om este eficient nu atunci când ştie totul pe de rost, ci atunci când, având o problemă, ştie unde să caute…. Din păcate, zicala “vorbeşte gura fără el” poate fi aplicată multora din miniştrii cabinetului Cîţu. De aici senzaţia de improvizaţie. În vremuri calme, oamenii nu se prea uită la ce face guvernul. În vremuri tulburi ca cele de azi, nu este loc de improvizaţie. Este dezgustător ca ministerele să-şi dea cu formularele în cap, ca primarii (ai aceleiaşi coaliţii) să se scuipe ca pisicile şi ca primul şef al ţării să meargă la schi în vreme ce spitalele ard. Este dezgustător să dai vina pe un partid în opoziţie, căruia i-ai racoloat sute de primari între timp, când tu conduci ţara de şapte ani. Integral: https://www.zf.ro

Vechiul nou fel de a face politică  Aburii victoriei chinuite în alegeri s-au risipit, iar acum suntem puși în fața unei realități crude: nu doar că bugetele primăriilor câștigate de „noul val” din politică au fost devalizate de PSD, dar nici nou-veniții nu par a înțelege cu ce se mănâncă, de fapt, administrația. Greaua moștenire e validă până la un punct, de la care începe responsabilitatea proprie în gestionarea unei țări în timp de criză. Să începem cu Bucureștiul, această gaură neagră a subvențiilor și festivalurilor pe bani publici din epoca Firea (dar și Oprescu, Videanu, Băsescu). Întrebat de repetate ori dacă va ști să colaboreze cu primarii de sector de la alte partide, Nicușor Dan ne-a spus, înainte de alegeri, că s-a maturizat, că n-a ajuns la 50 de ani ca să o ia deodată razna. Că nu va fi nicio problemă de comunicare sau de colaborare. Că interesele bucureștenilor vor prima. Realitatea e puțin diferită, pe ici, pe colo, prin părțile esențiale…. De exemplu, probabil că Nicușor Dan și Clotilde Armand n-au făcut schimb de numere de telefon și n-au de ales, sunt forțați să joace bâza prin intermediul Facebook. Lipsa de comunicare poate face deliciul celor care oricum n-au avut încredere în cei doi, însă pentru restul e o cruntă dezamăgire: atâta puteți? Serios, chiar ăsta e nivelul la care aveți de gând să continuați? Lipsa de comunicare administrativă nu poate fi înlocuită de clipuri video în care fiecare cântă, de fapt, doar pentru tabăra proprie, în timp ce oamenii nu înțeleg ce se întâmplă cu spitalele, cu ridicarea gunoiului, cu repararea străzilor sau chiar cu cele câteva sute de suflete canine care sunt la mila nivelului de grupa mică la care s-au aruncat edilii sus-numiți…..Ce-i drept, nu vrei să negociezi cu niște mafioți, iar contractele oneroase pentru administrația publică trebuie oprite. Poți face acest lucru după ce te-ai asigurat că ai alternative și că populația a înțeles despre ce e vorba. Poți comunica foarte atent care vor fi beneficiile la nivel de administrație locală și chiar la nivel de persoană, dacă e cazul. Altfel nu faci decât să-i lași pe mafioți să preia controlul asupra întregii povești….Viceprimarul care trebuia să-l țină pe calea dreaptă pe Nicușor Dan a dat rapid bir cu fugiții la Ministerul Sănătății, acolo de unde reușește să supere cu insistență pe toată lumea, asigurându-și astfel remanierea în toamnă, când s-or mai liniști apele. Sunt curios, va avea Vlad Voiculescu vreun regret pentru sutele de mii de bucureșteni care s-au dus la vot în mod special pentru promisiunile lui? Crede că ieșirile publice necontrolate sunt cea mai bună cale prin care poate duce la bun sfârșit – sau măcar începe – reforma într-unul dintre cele mai corupte ministere ale Guvernului?…. Crede ministrul Drulă că pesedistul Ion Rădoi, șeful sindicatului de la Metrou, va descoperi brusc că are o conștiință pe undeva, prin debaraua uneia dintre cele patru case proprietate personală? Își imaginează că angajații de la Metrou vor renunța la salariile grase doar pentru că află de la televizor secretul pe care-l știau deja, și anume că șeful lor s-a îmbogățit în timp ce le-a obținut și lor bani? Crede prim-ministrul Cîțu că studenții vor fi de partea lui dacă le taie beneficiile de pe CFR în timp ce alții își numesc amantele în poziții bănoase la stat? Disperați să taie de unde pot, politicienii noului val ar trebui să învețe să taie mai întâi din avalanșa de cuvinte cu care ne asaltează pe social media și în declarațiile publice – sau pe surse. Nu mă îndoiesc de bunele lor intenții, însă devine deja obositor – poate ar fi cazul să urmeze niște cursuri rapide de leadership și de comunicare, știu destui care s-ar oferi pro bono să li le ofere. Da, se poate tăia rapid din aparatul bugetar – dar nu la salarii, sporuri și indemnizații, care sunt mai greu de dat jos, ci efectiv la numărul total de angajați. Cui să ceri să facă asta, PNL-ului, care a adăugat 14.000 de bugetari în 2020, destui dintre ei pile, cunoștințe și relații? USRPLUS, al cărui ministru Năsui s-a gândit că ar fi OK să-și facă echipă cu foști colaboratori ai Securității pentru că n-are, domnule, specialiști în minister?… Dacă PNL și USRPLUS vor să reformeze statul, mă tem că vor avea nevoie de mai mult de patru ani. Deocamdată, din balamucul general de care se ocupă zilnic luminile din cele două partide, n-aș îndrăzni să cred că vor rezista nici atât. Integral: https://pressone.ro

S-au redeschis şcolile. Ce cred profesorii români din diaspora despre sistemul local de învăţământ şi cum cred că poate fi îmbunătăţit: Adevărata problemă în România este inegalitatea referitoare la condiţiile de învăţare …. „Perioada pandemică a scos în evidenţă diferenţele enorme dintre educaţia la ţară şi educaţia urbană din România. (…) Cred că adevărata problemă în România este inegalitatea referitoare la condiţiile de învăţare. A recupera această inechitate este adevărata provocare a învăţământului preuniversitar românesc, iar pentru asta avem nevoie de o strategie la nivel de ţară“, crede Constantin Lomaca, profesor de chimie şi biologie la Franconian International School, din Erlangen, Germania. Pentru a veni cu soluţii care pot îmbunătăţi sistemul de educaţie din România, actorii din acest domeniu trebuie să îşi facă treaba pentru care „au semnat“, crede el, să colaboreze unii cu alţii, să nu ne lăsăm învinşi când lucrurile nu merg aşa cum şi-ar fi dorit, să nu dea vina doar pe alţii ori pe sistem. „Părinţii ar trebui să pună presiune pe şcoală, să nu accepte abuzuri, dar să o facă în limitele bunului-simţ şi al înţelegerii felului în care funcţionează şcolile şi, în special, rolul profesorului. Şcolile, la rândul lor, ar trebui să consulte periodic părinţii şi să-i ţină la curent cu deciziile luate. Consider este că trebuie intervenit simultan, atât de sus în jos, cât şi de jos în sus. (…) Cred, însă, că mesajul şi măsurile luate la nivel guvernamental ar trebui să fie puţin mai ancorate în concret“, adaugă Constantin Lomaca. De pildă, spune dascălul ,nu se înţelege clar, în ciuda declaraţiilor făcute de-a lungul anilor, ce înseamnă “îmbunătăţire“. De ce, cine, ce şi, mai ales, cum să se schimbe lucrurile, ce fel de îmbunătăţiri s-au făcut.Constantin Lomaca, profesor de chimie şi biologie la Franconian International School, din Erlangen, Germania: Cred că adevărata problemă în România este inegalitatea referitoare la condiţiile de învăţare. „Multe măsuri par a fi luate sub diverse presiuni sau indicaţii, iar o viziune reală reflectată în practică nu se observă. De exemplu, nu s-a clarificat, încă, nici programul guvernamental România Educată, astfel încât să fie pe înţelesul fiecărui profesor şi nici măsurile luate, până acum, nu par să aibă o anume viziune. Deci, în primul rând ar trebui un anume consens şi acceptarea paşilor pe o anumită perioadă, fără critici aprige la fiecare pas“, explică el. Constantin Lomaca spune că ţările care au transformat şi reformat educaţia cu succes recunoscut internaţional, precum Polonia, Estonia şi Portugalia, au avut consens politic şi au creat programe concrete şi coerente, pe care le-au implementat cu consecvenţă în etape ce au durat cel puţin şase – opt ani.   „În România se observă o tendinţa de a îmbrăţişa extremele educaţionale, fie un neoconservatism esenţialist, fie un progresivism superficial înţeles. Rar se găseşte o cale de mijloc, fundamentată mai întâi teoretic, potrivită cu viziunea educatională şi reflectată într-un plan de implementare consecvent.“…„Exact ca-n business: există o strategie, există un plan de implementare a strategiei, te ţii de el, ai date precise, te uiţi la aceste date când iei anumite decizii, ştii cine e responsabil, nu laşi derapajele nesancţionate şi tot aşa. Toate acestea, pe fundalul unei descentralizări reale şi curajoase, combinată cu eliminarea sau măcar reducerea influenţei politicului din şcoli“, concluzionează dascălul. Integral: https://www.zf.ro

Video Drumul spre școală, prin noroi, lângă București. Ca să nu ajungă murdari în bănci, copiii își înfășoară ghetele în pungi Început de semestru printre noroaie, la câțiva kilometri distanță de București. Aflată în scenariul roșu, comuna Berceni, din Ilfov, și-a trimis la școală doar copiii de grădiniță și elevii din clasele primare. Drumul de acasă și până la școală a fost însă o încercare. Ca să să nu ajungă murdari în bănci, copiii și-au înfășurat încălțămintea în pungi. …. Dacă Nataliei i-a înfășurat bunica cizmulițele în pungi, lui Kevin mama i-a cărat încălțăminte de schimb în sacoșă. “Groaznic. Foarte greu ne este să ne deplasăm! Mergem cu ghetuțele de schimb în sacoșică, în rucsăcel. Da, avem ghetuțe de schimb. Ca să nu intrăm, că nu e igienic nici pentru ei, nici pentru cadrele didactice. Și ne schimbăm acolo, la poartă! Ne sprijinim așa cum putem”, explică o mămă care susține că de fiecare dată va face la fel, adică își va schimba copilul de încălțăminte înainte să intre în școală. Părinții n-au voie dincolo de poarta școlii. Paznicul i-a permis, totuși, mamei lui Kevin să intre pe banca din curte tocmai pentru schimbul de încălțăminte….. În școală, pe ușa unei clase, scrie mare: “Aventura începe aici”! Mocirla a creat însă altă aventură afară, unde părinte, bunic, soră și frate caută cea mai potrivită și mai puțin murdară cale spre școală. Unii riscă și merg aproape lipiți de mașinile de pe șosea. Alții își cară copiii în brațe ori și-i feresc cum pot.  – Sunt noroaie… Noroaie, da! N-avem nici pe unde să mergem! Noroiul, cauzat de lucrarea de canalizare neterminată Noroiul arterei principale din Berceni este cauzat de lucrarea de canalizare începută anul trecut, dar oprită acum din cauza vremii rele. Deși meteorologii au anunțat 9 grade în zona București – Ilfov, tot n-a lucrat nimeni. “În vara asta dacă s-ar apuca, noi zicem că până-n toamnă ar fi gata. Noroiul, trebuie să recunoaștem că nu vom scăpa de el până când vremea nu va permite ca ei să preia aceste lucrări. Au făcut două lucrări de săpătură la interval de o lună, o lună și ceva pentru îngroparea cablului electric și acele conducte care preiau apele pluviale. Nu am posibilitatea nici legală, nici financiară să pun dintr-un capăt într-altul al DJ-ului piatră pe aceste zone de săpătură. Ei sunt datori să intervină”, susține Gheorghe Covrigea, primarul comunei Berceni, Ilfov. Integral: https://www.digi24.ro

OMS, ONU și NATO bat cu pumnul în masă: Fără Valentine`s Day anul acesta!    Mesaj comun din partea marilor organizații internaționale împotriva organizării Valentine`s Day în acest an. OMS, ONU și NATO atrag atenția că organizarea acestei sărbători reprezintă o inconștiență totală și un gest criminal. ”Riscăm milioane de victime!”, spune șeful ONU, Mitros Mitros Bali. Toate instituțiile planetei vor un lockdown planetar preventiv și total chiar înainte de Valentine`s. Și agentul principal anti-Covid din România, Raed Arafat, trage un semnal de alarmă: ”În primul rând riscăm contagiunea prin aerosolii din flori și din felicitările care se oferă. Apoi, schimburile inevitabile de secreții salivare și nu numai. Ca să nu mai vorbesc de infectarea cu teddy-beari”, acuză Arafat. ”Covidul atât așteaptă!”, spune și directorul OMS, Derek Eatscum, care vrea armata pe străzi, închiderea tuturor florăriilor și percheziții corporale la toți suspecții. Acesta spune că nu e deloc o întâmplare că pandemia s-a declanșat anul trecut la două săptămâni de la Valentine`s Day. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 10 februarie! Meteorologii anunţă că, începând de marți seara şi până joi la amiază 17 județe intră sub avertizare Cod galben de ploi, ninsori și viscol. Vremea se va răci accentuat, devenind deosebit de rece, geroasă mai ales în timpul nopților. Începând de marți ora 18.00 şi până la ora 12.00, în Carpații Occidentali, nordul Carpaților Orientali și în vestul Carpaților Meridionali, temporar vor fi precipitații predominant sub formă de ploaie, astfel că se vor acumula cantități de apă de 25…30 l/mp, iar pe arii restrânse 40…60 l/mp. Avertizarea vizează județele Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș, Argeș, Vâlcea, Mehedinți, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor, Arad, Timiș, Caraș Severin și Hunedoara. De altfel, va ploua pe arii extinse și în jumătatea de vest a teritoriului, unde izolat se vor cumula 15…25 l/mp. Din după-amiaza zilei de joi (11 februarie) și în noaptea de joi spre vineri (11/12 februarie) ploile se vor transforma treptat în lapoviță și ninsoare, iar vântul se va intensifica în toate regiunile, viscolind temporar zăpada. Vremea se va răci accentuat, devenind deosebit de rece, geroasă mai ales în timpul nopților. In Bucuresti: +15/+6 gr.C.

Israelul testează un nou medicament minune împotriva COVID-19, care în cinci zile a vindecat 29 din 30 de pacienţi. Ce conţine ….Un tratament experimental dezvoltat de compania de imunoterapie israeliană Enlivex, aflat în studii clinice, a salvat 14 pacienţi COVID-19 internaţi la terapie intensivă în stare foarte gravă şi critică, potrivit unui comunicat transmis miercuri de companie. În total, 21 de pacienţi cu forme severe de boală au supravieţuit după ce au primit medicamentul, la finalul a două studii clinice derulate în Israel. În paralel, două echipe de medici şi cercetători din Israel au anunţat că au testat un alt medicament care ar putea învinge boala provocată de coronavirus în mai puţin de o săptămână. Testele preliminare au arătat că 29 dintre cei 30 pacienţi incluşi în studiu, care se aflau în stare moderată sau gravă şi cărora li s-a administrat o pastilă pe zi din medicamentul denumit EXO-CD24, s-au recuperat în cinci zile. Ultimul, s-a recuperat în a şaptea zi. „Acest medicament minune este un fel de proteină biologică, care se foloseşte în cercetarea domeniului cancerului. Această proteina calmează sistemul imunitar care se atacă şi provoacă probleme mari respiratorii. Proteina este foarte ieftină şi se face uşor. Se aplică prin inhalaţie, se introduce această proteină în plămâni şi aici s-a văzut minunea. Inhalaţia a durat 3 minute şi s-a constatat că funcţionează pentru formele medii şi severe. Se tratează bolnavii cu formele grele şi critice, nu cei cu forme uşoare. S-a văzut că în doar două zile, rezultatele au fost extraordinare. După cinci zile, 29 dintre bolnavii pe care s-au făcut testele au fost acasă, al 30-lea a fost după 7 zile acasă”, a declarat Herman Berkovits, medicul premierului israelian Benjamin Netanyahu, la Digi24. Medicul susţine că dacă experimentul se va dovedi un succes, se vor putea produce milioane de doze pentru inhalare. Integral: https://adevarul.ro

Experții cred că imunitatea de grup a devenit un obiectiv improbabil, din cauza noilor tulpini de COVID: „Strategia campaniilor de vaccinare trebuie regândită”  Avertismentul vine după ce Africa de Sud a decis să amâne campania de imunizare cu vaccinul AstraZeneca, ca urmare a studiului care a arătat că acest ser este mult mai puțin eficace împotriva variantei sud-africane a virusului, scrie The Guardian. Mai mulți oameni de știință avertizează că este nevoie de o regândire a scopurilor campaniilor de vaccinare, avertizând că imunitatea de grup prin vaccinare nu va fi cel mai probabil atinsă prea curând, din cauza noilor tulpini ale virusului, precum cea din Africa de Sud. Vaccinarea ar trebui să fie pragmatică și să se concentreze pe protejarea persoanelor vulnerabile, spun oamenii de știință, citați de cotidianul britanic. Avertismentul vine după ce Universitatea Oxford și AstraZeneca au admis că vaccinul lor oferă foarte puțină protecție în cazul formelor ușoare și moderate de COVID provocate de varianta din Africa de Sud. Concret, potrivit primelor rezultate, acest vaccin este eficient într-o proporție de numai 22% împotriva formelor moderate ale bolii cauzate de tulpina sud-africană. Deocamdată, guvernul sud-african a decis să amâne debutul campaniei de vaccinare cu serul AstraZeneca. Asta în condițiile în care primele doze erau destinate prioritar celor 1,2 milioane de lucrători din domeniul sănătăţii. În vreme ce decizia guvernului de la Pretoria este una logică, ținând cont că varianta dominantă în țară este cea sud-africană, îngrijorări au apărut deja și în alte colțuri ale lumii. … Vaccinare anuală împotriva COVID Provocarea impusă de varianta sud-africană a virusului pare totodată să confirme că scenariul vaccinării anuale împotriva coronavirusului este unul tot mai sigur. Ministrul britanic pentru vaccinare, Nadhim Zahawi, a avertizat deja că oamenii ar trebui să se aștepte la o vaccinare constantă, așa cum se procedează în cazul gripei obișnuite. Zahawi a precizat la BBC că această vaccinare ar putea fi anuală și ar putea avea loc în toamnă. „Cred că este foarte probabil să mai fie nevoie de o nouă doză în toamnă și apoi de un vaccin anual, așa cum procedăm cu vaccinările împotriva gripei, unde te uiți la ce variantă de virus se răspândește în întreaga lume, produci rapid o variantă de vaccin și apoi vaccinezi și protejezi populația cu acea injecție”, a spus Zahawi. … Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie (NHS) a anunțat deja că „s-a mobilizat eficient și rapid pentru a asigura că noile vaccinuri și tratamente vor fi administrate în momentul în care devin disponibile”, scrie Financial Times. Oficialii NHS au spus că administrarea noilor doze la toamnă va coincide cu administrarea vaccinului antigripal. Simon Stevens, director executiv al NHS, a declarat în fața unei comisii parlamentare că situația ideală ar fi cea în care „vaccinul anti-COVID și vaccinul antigripal ar fi combinate într-un singur vaccin”. Integral: https://www.libertatea.ro

Austeritatea viziunii sau a contabililor?  În mod cert măsurile de austeritate sunt inevitabile. E destul de simplu: Comisia Europeană nu acceptă un deficit mai mare de 7% (în condiții normale, fără pandemie, limita de la care este activată procedura pentru deficit excesiv este 3%). Fără măsuri de austeritate nu ieșea socoteala mai jos de 7,9, apoi 7,2. Deci ceva trebuia făcut. Certe în acest moment sunt două măsuri: pensiile nu mai cresc anul acesta, nici măcar cu rata inflației înțelegem, și nu se mai acordă tichete de vacanță. Ar mai putea fi vorba despre anularea gratuității transportului CFR pentru studenți, anularea sporului de 30% pentru pandemie, reducerea indemnizației de hrană pentru anumite categorii de bugetari și plafonarea sporurilor…. Niciunde salariile la stat nu sunt mai mari decât cele din mediul privat. Statul acordă mai mare stabilitate și siguranță, dar plătește mai prost, pentru că plătește din bani publici. Totodată, sectorul bugetar a crescut constant cu straturi peste straturi de clientelă. De exemplu, guvernul liberal a angajat încă 5.300 de bugetari, deci a lăsat în urmă un aparat mai mare decât cel moștenit de la PSD. De aceea, cred că austeritatea trebuie să plece de la restrângerea acestui imens aparat. Ceea ce încă nu am văzut. Dimpotrivă au apărut inclusiv două ministere noi, ca să ajungă, de exemplu, companiile de stat și pentru PNL, și pentru USR (Economie și Energie). Înțeleg că premierul a cerut planuri de restructurare în companiile de stat, mai ales în cele cu pierderi, desigur. E foarte bine, deși dacă nu se bazează pe auditări independente, aceste planuri cred că vor păstra fix clientela incompetentă și vor elimina puținii competenți fără proptele. Dar nu am auzit nimic despre restructurări prin ministere, prin deconcentrate, prefecturi. Guvernul Orban a făcut 1.200 de angajări noi, în special la SGG. Sunt vitali toți? Auditarea pentru o astfel de restructurare nici măcar nu știu să fi început. În privința pensiilor, mi se pare de-a dreptul imorală anularea oricărei creșteri. Era clar că promisiunile PSD erau mincinoase, dar nu este corect nici ca o categorie socială extrem de vulnerabilă și care are cel mai puțin timp de așteptat să fie pe lista celor înghețați. De ce e imorală înghețarea? Pentru că în campanie nimeni nu a vorbit despre așa ceva. Nici programul de guvernare nu vorbește despre așa ceva. Dimpotrivă. Guvernul „va continua să majoreze anual valoarea punctului de pensie pentru a acoperi 100% rata inflaţiei şi minim 58,5% din rata de creştere a salariului mediu brut pe economie”, scrie în programul în baza căruia Guvernul a fost învestit în decembrie. Nu știa dl Cîțu în decembrie ce știe acum? Și mai este imorală pentru că pensiile speciale, cu excepția celor garantate constituțional, nu au dispărut. Economia nu ar fi fost colosală, pentru că modificările legislative operează numai pentru viitor, deci pensiile în plată probabil că ar fi rămas. Dar ar fi fost un semnal de voință clară. Desființarea pensiilor speciale nici măcar nu e inclusă în programul de guvernare. Integral: https://spotmedia.ro

Câți bani a făcut firma deținută de sindicatul de la Metrorex condus de Ion Rădoi din închirierea spațiilor de la metrou. Drulă: „Fostul deputat PSD își simte amenințate interesele subterane”  „Unii dintre bogații tranziției au acaparat și subjugat pentru ei și interesele lor companiile statului, cum este cazul și liderilor de sindicat (cartel) de la Metrorex”, a declarat luni seara ministrul Transporturilor, Cătălin Drulă, făcând referire la disputa pe care o are cu Unitatea Sindicatul Liber Metrou (USLM), condus de fostul parlamentar PSD, Ion Rădoi. Drulă detaliază că firma Sindomet Servcom SRL, deținută de USLM, a avut două contracte cu Metrorex prin care încasa majoritatea banilor din închirierea spațiilor comerciale și de publicitate de la metrou. „Sindomet Servcom SRL a avut, în 2019, o cifră de afaceri de 7.981.344 lei și un profit de 6.197.855 lei”, spune Drulă. „Vreau să le transmit celor de la sindicat că metroul nu a fost construit pentru ei și bunăstarea lor si a “famigliilor” lor, ci pentru cetățenii capitalei și a celor care îl folosesc atunci când vin în București”, a scris Drulă pe Facebook luni seară. „Negocierea avantajelor și privilegiilor pe care și le-au dobândit prin Contractul Colectiv de Muncă și pentru care plătesc toți românii subvenționarea metroului, trebuie să aibă în centrul atenției călătorul, nu nababul de sindicat. Din concluziile preliminare ale anchetei Corpului de Control aflăm că, la negocierea CCM de anul trecut, când s-au majorat salariile cu 18%, 10 din cei 15 membri din comisia de negociere constituită la nivelul administrației Metrorex erau membri de sindicat”, spune Drulă. „Practic, sindicatul Metrorex a negociat salarii mai mari în plină pandemie cu sine însuși”, subliniază ministrul Transporturilor…. Firma deținută de sindicatul de la Metrou încasa 75% din veniturile pentru spațiile comerciale și 53% din veniturile pentru spațiile publicitare de la metrou „Și ca să înțelegeți încă un motiv pentru supărarea domnului Rădoi, aflați că, în mandatul Corpului de Control, este trecută în mod explicit și verificarea contractelor dintre Metrorex și firma Sindomet Servcom SRL. Firma este deținută în proporție de 100% de Unitatea Sindicatul Liber Metrou (USLM), al cărui președinte este domnul Ion Rădoi”, spune Drulă.  Potrivit acestuia, „Sindomet Servcom SRL a avut două contracte cu Metrorex: unul pentru spațiile comerciale (expirat în 2018) prin care firma încasa 75% și Metrorex doar 25% din valorificarea acestora. Și un contract pentru spațiile de publicitate (expirat din 2019), din care Sindomet încasa 53%, iar Metrorex doar 47%”. „S-a încercat prelungirea de facto a acestor contracte, Sindomet încasând în continuare sumele, dar Metrorex refuzând să încaseze partea sa (oricum PREA MICĂ) pentru că nu mai exista contract valabil. Corpul de Control va face lumină și în această poveste”, a detaliat Drulă. Potrivit ministrului, firma Sindomet Servcom SRL a avut, în 2019, o cifră de afaceri de 7.981.344 lei și un profit de 6.197.855 lei, conform datelor publice disponibile. „Sindomet Servcom SRL mai deține și un complex turistic la Bușteni, care oferă reducere de 99% pentru angajații Metrorex, care aleg să își petreacă cele 4 zile de recuperare, printre altele, la centrul turistic din Bușteni deținut de această firmă. Reducerea de 99% este suportată de Metrorex”, spune Drulă. Integral: https://monitorizari.hotnews.ro

6.000 €/lună pentru un fost polițist din conducerea Metrorex, care are pierderi de 70 milioane €   Compania Metrorex este o gaură neagră în buget: pierderile pe anul 2020 au fost de 331.283.885 lei, potrivit cifrelor de la Ministerul de Finanțe. În Consiliul de Administrație al companiei sunt cinci membri. Unul dintre ei este David Alexandru Burghiu, care câștigă enorm. În Consiliul de Administrație al Companiei sunt 5 membri. Unul dintre ei este David Alexandru Burghiu care câștigă o sumă exorbitantă pentru un muritor:- 37.524 de lei indemnizație CA Metrorex,- 104.285 lei Indemnizație Administrator special RADET-  96.491 lei, indemnizație Director General Compania Municipală Termoenergetica- 43.652 de lei indemnizație Companie Muncipală parcuri și grădini – 65.762 lei Comisia pentru aplicarea legii 550/2002 (privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor aflate în patrimoniul regiilor autonome de interes local). În anul 2020 a câștigat suma de 347.714 lei, adică 6.000 de euro pe lună. Metrorex este societate comercială pe acţiuni, iniţial cu capital integral de stat, desfăşoară în principal activităţi de interes public şi strategic şi se organizează şi funcţionează în subordinea Ministerului Transporturilor.  Prin cv-ul lui Burghiu cam bate vântul. El este absolvent al Academiei de Poliției, specializarea Drept, în 2008. Are un master la Colegiul Național de Apărare. Până în 2014 a fost ofițer specialist MAI. Din 2016, devine consilier pentru relații externe la Compania Națională Aeroporturi. Din 2017 este, concomitent, administator neexecutiv Metrorex, administrator neexecutiv la Compania Națională de Parcuri și Grădini, Director la Compania Municipală de Management al Traficului (2017 – 2018). Integral: https://newsweek.ro

Șase sfaturi nesolicitate, pentru ministrul finanțelor, de la o victimă a ANAF  A fost nevoie deci de șase drumuri, vreo patru solicitări online și un an jumate de așteptare ca să fac rost de emailul de serviciu al inspectorului responsabil cu impozitele mele. Niciun moment, pe parcursul acestui proces chinuitor pentru mine, nu s-a pus problema unui număr de telefon care ar fi scurtat și rezolvat cu siguranță toată treaba, scrie Dollores Benezic pe blogul personal. Nu știu dacă inspectorii au telefoane mobile de serviciu sau nu, dar după reorganizare pare că nu au nici măcar un telefon fix sau un birou la care pot fi găsiți, cum era înainte. Nu mai zic că la sectorul 3 cel puțin, sediul este adăpostit într-un parter comercial de bloc unde nu ai acces decât la acest ghișeu unic și la casierie. Dacă vrei să bați la ușa unui superior, nu ai cum pentru că nu se știe unde și dacă există acest șef. Nu e afișat niciun contact la intrare sau online. Din experiența asta traumatizantă pentru mine (da, am îmbătrânit, nu mă mai țin nervii ca pe vremuri), am zis să scriu câteva concluzii care ar putea să ajute la îmbunătățirea reală a serviciilor ANAF, dacă cineva din Guvern sau Ministerul de Finanțe chiar își dorește asta: 1. Renunțați la ghișeul unic. Nu folosește la nimic. De câte ori am fost acolo nu am văzut niciun om ieșind „rezolvat” de la ghișeul unic. Inspectorii care fac „de serviciu” la ghișeul unic au propriile lor atribuții în restul timpului, iar la ghișeul ăla nu fac decât să se enerveze inutil cu niște petenți nemulțumiți care le cer lucruri ce nu stau în puterea lor. Nu ne ajută nici pe noi, nici pe ei. 2. Instituiți un program de audiențe la inspectorii de literă. Numai inspectorul de literă are competența de a verifica și modifica o situație fiscală în contul contribuabilului, de aceea este mult mai utilă o discuție contribual-inspector de literă, în care lucrurile se pot remedia pe loc sau se pot explica diferențele. Așa era înainte de „reorganizare” și deși am mai avut ani în care mi s-au calculat greșit regularizările, nu am pățit în niciun an ca acum, să fac atâtea drumuri inutile, doar pentru că nu am avut acces, așa cum ar fi fost firesc, la inspectorul de literă. Probabil că într-un viitor fericit, în care sistemul va funcționa, nu va fi nevoie ca inspectorii de literă să fie bătuți la cap și cu audiențe, însă cum e acum este o bătaie de joc la adresa tuturor. 3. Faceți mai explicite deciziile de impunere sau somațiile de plată. Pe somația mea sunt multe cuvinte inutile, care nu spun esențialul: pentru ce an datorez eu acei bani? Somația se bazează pe un titlu executoriu din 2019, dar pentru ce an sunt asigurările de sănătate regularizate nu scrie. A fost nevoie de un drum la ANAF ca să aflu, aglomerând din nou ghișeul unic, enervând-o pe doamna de la ghișeu (nu mai zic de nervii mei), și de încă o cerere scrisă la registratură ca să aflu informația aia care putea să figureze pe somație: aveți de plătit suma x care reprezintă regularizări de y din anul z. 4. Publicați datele de contact ale inspectorilor/șefilor lor, online sau și mai bine chiar pe deciziile de impunere, astfel încât atunci când omul primește decizia și are de făcut comentarii, rectificări, întrebări să acceseze direct pe cel care știe despre ce e vorba și poate repara eventualele greșeli. Acest lucru logic și civilizat ar scuti de drumuri oamenii și ar degreva ghișeul unic. În prezent statul ne tratează ca pe niște hărțuitori de care trebuie să-și ferească angajații, să nu cumva să-i sunăm sau să le trimitem emailuri nesolicitate. 5. Faceți ceva ca angajații ANAF să nu ne mai trateze apriori ca pe niște hoți și mincinoși. Cel puțin în cazul meu am reușit, iată, să demonstrez că nu sunt nici una nici alta, însă până am făcut asta, niciunul dintre funcționarii cu care am venit în contact la ghișeul unic nu m-a crezut, deși aveam dovezi scrise. Ei sunt formați să creadă doar ce le arată sistemul, însă sistemul are datele greșit introduse tot de ei. 6. Faceți odată SVP-ul ăla util și folosiți toate datele pe care le adunați de la noi și în beneficiul nostru. Integral: https://economie.hotnews.ro

3 corijențe la redeschiderea școlilor. Mircea Miclea: „Recuperarea materiei nu trebuie lăsată la cheremul profesorilor” Redeschiderea școlii după 4 luni de întrerupere vine la pachet cu o serie de restanțe încă de la primul „lockdown”, cel din primăvara anului trecut. Multe din promisiunile făcute atunci sau cu ocazia deschiderii anului școlar au rămas doar la stadiul de idei. Responsabilii din educație au uitat de angajamentele luate, unele de substanță, deși cu toții vorbeau de problemele majore ale predării online și de necesitatea redeschiderii școlii față în față. Când acest lucru s-a întâmplat, în sfârșit, restanțele sunt tot acolo. Recuperarea materiei restante, „la cheremul profesorilor” După prima închidere a școlilor din perioada martie- iulie 2020, de la ministru la profesor s-a recunoscut că bună parte din materia semestrului al doilea a rămas nefăcută. Motivul? Eșecul major al predării online. Cea mai bună dovadă a fost că această parte de materie a fost scoasă din programa de la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Simplificarea subiectelor nu a avut însă rezultatul scontat: la Bacalaureat a fost cea mai scăzută promovabilitate din ultimii 6 ani, iar la Evaluarea Națională situația a fost doar ceva mai bună. După cum era de așteptat, vacanța de vară a venit cu valul declarațiilor despre recuperarea materiei. Monica Anisie, spunea, de exemplu, că „Ministerul Educației pregătește niște ghiduri metodologice tocmai pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice și în sprijinul elevilor, având în vedere că există această posibilitate de recuperare a materiei la momentul de recapitulare de la începutul anului școlar”. Într-adevăr, ghidurile au apărut sub forma a sute de pagini de indicații și exerciții. De exemplu, Ghidul pentru matematică are 432 de pagini, iar cel pentru română 400. Silviu Mocanu, secretarul executiv al Consiliului Național al Elevilor, declara la vremea respectivă că aceste ghiduri sunt inutile din moment ce „ Ministerul nu a venit cu nicio măsură clară de recuperare a materiei pierdute anul trecut”. Se pare că așa au rămas, pentru că la începutul acestui an nu a fost timp pentru recuperări, multe școli trecând rapid în scenariul roșu. Fostul ministru spunea că profesorii vor putea reduce decalajele făcând „ ​o analiză referitoare la planificarea calendaristică înaintea suspendării cursurilor, ce anume s-a predat în timpul suspendării și ce a reținut elevul în perioada în care cursurile s-au desfășurat online”. Acum, la redeschiderea școlilor, situația se repetă. Nu există un calendar clar pentru recuperarea materiei pierdute din primul semestru și nu se cunoaște nici măcar situația elevilor rămași cu mediile neîncheiate. În orice caz, așa cum a declarat pentru Europa Liberă secretarul de stat în minister, Sorin Ion, „un elev va face undeva la 4 ore de recuperare pe săptămână”.  Partea cea mai proastă, consideră fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, este că în loc să se facă o măsurătoare obiectivă a golurilor pe care le au elevii, aceasta rămâne la cheremul profesorilor. Soluția pe care o propune Miclea este aceea a unei teze unice, care ar trebui dată acum, pentru a vedea care este exact situația și a face planurile de recuperare a materiei. „ ​Nu trebuie lăsat la cheremul fiecărui profesor sau a fiecărei școli să evalueze golurile pentru că ne vom trezi în două situații: fie vor fi profesori care vor mușamaliza situația și vor spune că elevii lor nu au niciun fel de pierdere sau pierderi minore, numai ca să nu lucreze și să nu fie blamați, fie unii, care vor să ia banii pentru recuperare, pentru că acum se dau bani, vor spune că elevii au goluri mari. Trebuie o măsurătoare obiectivă, deci un fel de teză unică, pe care o stabilești la nivel de inspectorat. Aceasta este premisa obligatorie ca să pui după aceea la punct planul remedial și să poți face o recuperare ca lumea. Trebuie o măsurătoare mai obiectivă decât evaluarea idiosincratică a profesorilor din școală. Nu avem nevoie să ne furăm căciula”, spune Mircea Miclea pentru Europa liberă. După acest program de recuperare a materiei, ar trebui ca în toamnă să se dea un alt test pentru a vedea cum a funcționat. „ ​După ce aș vedea care sunt dificitele, aș face programul remedial și apoi în toamnă aș da un nou test ca să văd care a fost eficiența programului. Există și riscul ca programul remedial să fie făcut în bășcălie și să nu fie făcută recuperarea materiei. Se bagă bani ca să fie făcută recuperarea și ea de fapt să nu fi fost făcută. Este necesar ca să știu anul viitor dacă mai continui sau nu recuperarea”, adaugă Mircea Miclea. Integral: https://romania.europalibera.org

Iulian Anghel, ZF: Coaliţia improvizaţiei. De ce te-ai mai luptat pentru guvernare, dacă nu guvernezi? S-au redeschis şcolile. Nu şi şcoala “Sfinţii Constantin şi Elena”, din Drumul Taberei. Pentru că ea este “în reparaţii”. De luni de zile. Primarul sectorului este pe “mute” cu această situaţie, dar se ceartă pe “Facebook” (că aşa-i moda acum) cu primarul general care i-ar fi pus un panou publicitar în retina unei interesecţii, dar el nu spune care. A început programul de vaccinare. Este bine – este, de fapt, cea mai bună veste din aceste luni nenorocite. Ministrul sănătăţii spune că nu are un conflict cu premierul şi că acest presupus conflict este o invenţie a presei ostile. Pe ecranele televizoarelor se vede însă altceva – cu declaraţiile protagoniştilor, nu cu ceva comentarii ostile. Nu e neapărat un conflict când unul zice “hăis!”, iar altul “cea!”. Dar, astfel, căruţa riscă să se ducă în râpă. Nu este de ici de colo ca Ministerul Sănătăţii să emită comunicate precum că “X” persoană vaccinată a suferit o pareză facială, în urma vaccinului, pentru ca, a doua zi, să spună că s-a înşelat. Şi nu este puţin lucru ca acelaşi minister să publice un formular pe care părinţii ce-şi trimit copii în şcoli sunt obligaţi să-l completeze, iar Ministerul Educaţiei să fie obligat să spună, mai apoi, că nu există nicio bază legală pentru pretenţia ministrului sănătăţii. Nu este normal să spui una la prânz şi alta la cină. Ministrul economiei susţine că “statul” nu mai susţine companiile româneşti pentru târguri şi expoziţii în străinătate. Şi dă o serie de date fără semnificaţie. Dar nu are nicio analiză despre eficienţa acesui sprijin. “Va mai analiza”, spune el. Statul român are însă date de baze enorme. Este limpede că ministrul de resort nu ştie unde să se uite…. Din păcate, zicala “vorbeşte gura fără el” poate fi aplicată multora din miniştrii cabinetului Cîţu. De aici senzaţia de improvizaţie. În vremuri calme, oamenii nu se prea uită la ce face guvernul. În vremuri tulburi ca cele de azi, nu este loc de improvizaţie. Este dezgustător ca ministerele să-şi dea cu formularele în cap, ca primarii (ai aceleiaşi coaliţii) să se scuipe ca pisicile şi ca primul şef al ţării să meargă la schi în vreme ce spitalele ard. Este dezgustător să dai vina pe un partid în opoziţie, căruia i-ai racoloat sute de primari între timp, când tu conduci ţara de şapte ani. Integral: https://www.zf.ro

OVIDIU GHEORGHE, PREŞEDINTELE ACDBR: “România este în impas, din cauza lipsei grave de competenţă ministerială”  Blocarea implementării măsurii 3 – granturi pentru investiţii – ar trebui imputată foştilor miniştri ai fondurilor europene – Marcel Boloş şi economiei – Virgil Popescu, care nu au notificat Comisia Europeană în legătură cu toate modificările legislative ale OUG 130/2020, a afirmat, ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, Ovidiu Gheorghe, preşedintele Asociaţiei Companiilor de Distribuţie de Bunuri din România (ACDBR). “OUG 199/2020 prevedea că toate modificările OUG 130/2020 trebuie notificate Comisiei de la Bruxelles. Foştii miniştri au refuzat să notifice legea 220/2020, care modifică anexa 4 şi a cărei implementare o cerem pentru a debloca măsura 3. Noi, ca distribuitori de bunuri, nu aveam coduri CAEN eligibile în OUG 130/2020. Parlamentul a înţeles şi a schimbat acest lucru prin legea 220/2020. (…) Nici contabilitatea nu era eligibilă, dar era eligibil codul CAEN privind serviciile juridice. Considerăm că la OUG 130/2020 au fost discriminate, cu bună ştiinţă, de către Marcel Boloş şi Virgil Popescu, anumite sectoare de activitate. Îi acuz public pe Virgil Popescu şi Marcel Boloş pentru că s-a ajuns în situaţia în care ministrul Năsui blochează o măsură aflată în aplicare. De asemenea, arătăm că ministrul Năsui refuză să aplice legea 220/2020 la care a contribuit în calitate de deputat. Dacă aşa vrea actualul guvern să conducă România, eu, ca preşedinte ACDBR, refuz orice discuţie pe Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă cu astfel de persoane”, a declarat Ovidiu Gheorghe. Referitor la acuzaţiile aduse de către preşedintele ACDBR, acestea sunt nefondate, conform fostului ministru al Fondurilor Europene, Marcel Boloş….. La rândul său, actualul ministru al Energiei, Virgil Popescu, fost ministru al Economiei, ne-a precizat că ministerul pe care l-a condus era administrator al schemei de ajutor de stat, iar notificarea Comisiei o putea face doar Ministerul Fondurilor Europene. Preşedintele ACDBR s-a declarat nemulţumit şi de ministrul Agriculturii, Adrian Oros, care a afirmat de curând că nu cunoaşte anumite domenii din sectorul pe care îl conduce, printre acestea numărându-se şi cel vino-viticol…. “România este în impas din cauza lipsei grave de compentenţă ministerială”, a spus Ovidiu Gheorghe. El a amintit şi faptul că autorităţile de la Bucureşti încă nu au implementat Directiva 633/2019 a Comisiei Europene, privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanţului de aprovizionare agricol şi alimentar….El a menţionat că solicită conducerii celor două Camere ale Parlamentului să dezbată şi să aprobe urgent, până la 1 mai 2021, legea de transpunere a Directivei 633/2019. Integral: https://www.bursa.ro

Federația Română de Rugby, meci dur pe stadionul Arcul de Triumf cu Ministerul Tineretului și Sportului: Ultimă comunicare a MTS este o jignire la adresa istoriei sportului nostru, la adresa tuturor sportivilor, antrenorilor şi fanilor noştri Federaţia Română de Rugby solicită, luni, Ministerului Tineretului şi Sportului să facă publice grupurile de interese despre care pomeneşte în ultimul său comunicat de presă, citat de News.ro Ministerul Tineretului şi Sportului a precizat, duminică, într-un comunicat, că nu acceptă ca o persoană juridică de drept privat, respectiv o singură federaţie sportivă, să încerce să forţeze primirea dreptului unic de folosinţă gratuită asupra Stadionului Arcul de Triumf şi să obţină venituri de pe urma acestuia….Redăm mai jos comunicatul FRR: „Considerăm că această ultimă comunicare a MTS este o jignire la adresa istoriei sportului nostru, la adresa tuturor sportivilor, antrenorilor şi fanilor noştri. MTS trebuie să îşi ceară scuze tuturor celor pe care i-a jignit cu această declaraţie gratuită şi nefondată. Din păcate constatăm că domnul ministru Novak s-a transformat în om politic şi nu mai ţine cont nici de tradiţia, nici de documentele semnate anterior, nici de munca noastră pentru construcţia acestui stadion. Şi nici de faptul că am renunţat la dreptul de folosinţă gratuită pe care îl aveam până în anul 2051. Menţiunile legate de anumite legi sunt arbitrare şi nu reflectă documentele semnate anterior construirii noului stadion. Sunt o serie de chestiuni de natură juridică pe care domnul Ministru Novak are datoria morală să le lămurească pentru opinia publică: Îl rugăm pe domnul ministru Novak sa ne transmită extrasul din lege în care este stipulat nivelul de valoare al unei investiţii la care o federaţie sportivă naţională poate primi drept de folosinţă gratuită. Îi cerem domnului ministru Novak să ne transmită câte discipline sportive au disputat meciuri pe Arena Naţională. În acest caz, dar şi în multe altele, interesele contribuabililor care îndrăgesc şi alte sporturi nu au fost lezate? Îi atragem atenţia domnului ministru că o federaţie sportivă naţională nu este doar o persoană juridică de drept privat, este o structură sportivă de interes naţional, de utilitate publică, autonomă, neguvernamentală, apolitică şi fără scop lucrativ. Pentru corecta informare a opiniei publice faţă de comunicatul de presă remis de ministrul Eduard Novak, precizăm: a. Conform HG 97/2002 FRR a primit în folosinţă gratuită pe 49 de ani un teren în suprafaţă de 41.341 mp din care 26.251,02 suprafaţă construită. b. În anul 2013 FRR a iniţiat procedurile legale de modernizare a Stadionului Naţional de Rugby Arcul de Triumf. O parte importantă a procesului de reconstruire a stadionului o reprezenta statutul juridic al stadionului. Astfel, în Ordonanţa 25 din 26 iulie 2001 (privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii “C.N.I.” – S.A.) este prevăzut că statul poate investi prin această instituţie numai pe terenuri care sunt în proprietatea publică sau privată a statului. c. Proiectul de revocare a dreptului de folosinţă deţinut de FRR a fost respins de Ministrul Justiţiei deoarece nu exista acordul FRR pentru retragerea acestui drept. Prin urmare, conducerea FRR, de bună credinţă, a renunţat la dreptul de folosinţă gratuită numai pe perioada lucrărilor de edificare a stadionului. d. În anul 2014, pentru a îndeplini prevederile caietului de sarcini ale UEFA privind candidatura României pentru organizarea unor meciuri din cadrul Turneului Final al EURO 2020, FRR şi-a dat acceptul pentru folosirea stadionului. e. Aprobarea candidaturii României pentru organizarea acestor meciuri de fotbal s-a produs in anul 2017. Ce trebuie evidenţiat este că FRR a susţinut interesele sportive naţionale implicând-se cu cele mai bune intenţii într-un proiect care presupunea îmbunătăţirea infrastructurii sportive. Într-o scurtă sinteză trebuia precizat că federaţia a gândit de la bun început conceptul de stadion integrat care să răspundă nevoilor pentru sportivii de performanţă. Aşadar, reconstrucţia stadionului nu a fost condiţionată de organizarea unor meciuri la EURO 2020, acest context conjunctural a apărut pe parcursul procedurilor de proiectare şi avizare a stadionului şi a fost doar un mijloc de a sprijini un sport de echipă, fotbalul, care avea nevoie de suport. Federaţia a coordonat şi obţinut studiile de prefezabilitate şi fezabilitate. Federaţia a obţinut avizele şi autorizaţiile. Federaţia şi-a dărâmat singură stadionul. Şi multe altele, toate făcute din venituri proprii ale federaţiei. În perioada 2002 – 2020 FRR a investit 2.583.705 euro în cheltuieli de întreţinere şi investiţii ale stadionului, din care 275.913 euro au costat viabilizarea stadionului, avizele, autorizaţiile, studiile, proiectele, etc. În cele din urmă domnul ministru Novak constată că acest stadion este prea complex ca să poată fi administrat de FRR. Aducem la cunoştinţa publicului că FRR a depus la MTS o analiză cost-beneficiu care atestă cum va întreţine federaţia stadionul şi care vor fi sursele de venit. FRR a fost în permanenţă preocupată de atragerea veniturilor proprii, conştientă fiind că degrevarea bugetului de stat este o obligaţie morală faţă de contribuabili. Faptul că domnul ministru spune că Rugby-ul nu merită o astfel de bază ne face să credem că MTS acţionează pe principiul „ce am prins, al meu să fie”. De asemenea, domnul ministru Novak încearcă să creeze zâzanie între sporturi şi să creeze Rugby-ului o imagine de sport favorizat. Integral: https://www.g4media.ro

Unui român la rapel i s-a spus „Cine a vaccinat aici n-a fost meșter bun!”  Eterna poveste se repetă și la vaccin. Un român care s-a deplasat ieri la rapel a fost apostrofat dur de medicul care urma să-i administreze a doua doză. Medicul a constatat că cine a vaccinat înainte n-a fost meșter bun. ”Ia uite unde i l-a făcut. În tricepsul lateral! Păi ăsta se face în deltoidul occipital, domne, și-a bătut joc de dumneata!”, i-a spus medicul. ”Aaa, ia uite cât a băgat acul. Păi așa se face vaccin, mă nene?! Aici trebuie lucrat atent, trebuia să dea cu chit, să tragă gletul pe epidermă, să mi-l aducă la culoare. Ia uite câtă cicatricea mi-a lăsat aici. Vai de capul lui de cârpaci”, ar fi declarat medicul, scârbit, uitând că el însuși făcuse și prima doză, potrivit pacientului. Veștile proaste au continuat să curgă pentru bietul român: ”Se poate rezolva, dar vă costă. În primul rând trebuie dat tot jos, până la os, și apoi montat tot frumos, refăcute ligamentele, tegumentele, osatura. Durează 3-4 luni, dar dacă lăsați așa să știți că vă pică mâna cu totul în maxim două săptămâni”, a precizat medicul de la rapel. Integral: https://www.timesnewroman.ro