Buna dimineata intr-o zi de joi, 22 aprilie! Vremea va continua să se încălzească, astfel încât temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 și 10 grade, ușor mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va avea înnorări temporar accentuate, în special după orele amiezii şi noaptea, când local vor fi averse și descărcări electrice, în vest, nord, centru, la deal şi la munte şi pe arii restrânse în restul teritoriului. Izolat, cantitățile de apă vor fi mai însemnate și vor fi condiții de grindină. În zona montană, la altitudini mari, vor mai fi precipitații mixte. În București, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare începând cu orele amiezii, când probabilitatea pentru averse și posibil descărcări electrice va fi în creștere. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 7…9 grade.
Sistemul de sănătate și instituțiile-persoane Nici un guvern nu a pus pe primul loc necesitatea unei reforme radicale a sistemului de sănătate. În momentul de față avem de 50 de ori mai multe biserici și mănăstiri decât spitale în România. Racilele sistemului de sănătate din România, deși multe dintre acestea au ieșit la iveală pe parcursul ultimelor decenii, s-au arătat în întregul lor în timpul pandemiei. În ultimii treizeci de ani s-au construit peste 8.500 de lăcașuri de cult și un singur spital, la Mioveni-Argeș. În momentul de față avem de 50 de ori mai multe biserici și mănăstiri decât spitale. Aici ne aflăm și în aceste condiții luptăm împotriva pandemiei. Înaintea campaniei electorale pentru alegerile locale de anul trecut, fostul primar general al Capitalei Gabriela Firea anunța că a fost încheiat studiul de fezabilitate, care a costat 3,5 milioane de euro, pentru construirea unui spital în zona Pipera, care urma să fie cea mai mare clădire după Palatul Parlamentului. Conform obiceiului autohton, cele două trusturi de construcții care urmau să ridice edificiul megalomaniacei foste primărițe au subcontractat lucrările unor firme cu câte zece-douăzeci de muncitori. Proiectul faraonic al lui Firea s-a încheiat cu câteva săpături, după care a fost abandonat de actualul primar general Nicușor Dan, care a informat bucureștenii că vrea să construiască un alt spital. Am dat acest exemplu pentru a scoate în evidență eșecul din fașă al unor proiecte destinate sifonării banilor publici. Infrastructura sistemului de sănătate din România nu numai că nu s-a îmbunătățit, ci s-a degradat de la un an la altul. Tragedia de la maternitatea Giulești unde, din cauza unei prize defecte, a izbucnit un incendiu în care șase nou-născuți din secția de terapie intensivă au fost arși de vii iar alți cinci au rămas cu sechele pentru tot restul vieții, s-a datorat neglijenței personalului medical, dar și infrastructurii rămase de pe vremea comunismului. Fostul manager al spitalului, Bogdan Marinescu, a scăpat cu șase luni de închisoare cu suspendare. Câți bani investiți în instalația electrică și în angajarea mai multor electricieni ar fi putut să-i scape cu viață pe cei șase nou-născuți care au ars în incubatoare? În orice caz, putem presupune că mai puțini decât afacerile fostului manager, care a deținut această funcție douăzeci și șapte de ani. Tragedia de la Colectiv, în care și-au pierdut viața 64 de tineri iar 186 au fost răniți, dincolo de vinovăția patronilor clubului a scos la iveală și culpa reprezentanților Ministerului Sănătății, a managerilor și a medicilor, care au ținut morțiș ca tinerii cu arsuri foarte grave să fie tratați în spitalele din București, ascunzând faptul că în fiecare zi mureau răniți în stare critică din cauza infectării cu bacteriile nosocomiale. Când adevărul nu a mai putut fi ascuns, 20 de răniți au fost transferați la spitale specializate din străinătate. Dar pentru unii a fost prea târziu. Numeroase incidente tragice au fost înregistrate în timpul pandemiei….. Politizarea sănătății pacienților În sistemul de sănătate, de treizeci de ani am avut anul și ministrul. Legile sănătății au fost nu de puține ori adoptate la pachet prin asumarea răspunderii ministeriale. În virtutea faptului că o treime din medicii români au emigrat și lucrează în străinătate (numai în Franța și Germania sunt peste 9.000) era nevoie, de mulți ani, de o reformare a sistemului. Nici un guvern nu a pus pe primul loc această necesitate. Investițiile în modernizarea spitalelor și în dotarea cu aparatură performantă ar putea să mai scadă presiunea asupra sistemului, în condițiile în care bugetul public cheltuie în prezent 80% numai pe salarii. Același rezultat l-ar putea avea și promovarea rezidenților, care nu au loc de seniorii bisturiului….. Politizarea lumii medicale a făcut ca o instituție să fie asimilată funcției. De pildă, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) sunt conduse de afiliați politic, deși legea prevede ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs. Pe de altă parte, aproape jumătate din directorii executivi ai DSP-urilor nu au pregătire medicală, iar dintre aceștia cei mai mulți sunt juriști sau ingineri. Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat o serie de cazuri de incompatibilități și conflicte de interese în care unii directori de spital erau și angajați ai DSP sau consilieri locali la primărie. De ce sunt atât de vânate funcțiile din sistemul de sănătate? Pe de o parte pentru bani – România se situează pe primul loc în UE la fraudarea fondurilor europene, conform Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF), și e greu de crezut că vătafii sistemului de sănătate au stat și stau cu mâinile-n sân. Cea de-a doua parte a răspunsului ține de microbul puterii. Integral: https://www.dw.com
Cenușă și diamant Când ai o criză sanitară și o criză economică e limpede că mai lipsește ceva. De-aia ieșea lumea în stradă cu nemulțumiri Și într-adevăr lipsea “o criza politică majoră” – pe care a oferit-o vicepremierul Barna. Cum se ajunge rapid la o criză politică majoră? Pornind de la un personaj minor. Mai exact: după ce Vlad Voiculescu a fost demis de la Sănătate împreună cu Andreea Moldovan, mâna sa dreaptă – care semnase și publicase (fără știrea premierului) modificarea criteriilor de carantinare băgând astfel capitala în carantină pe ușa din dos, Barna a anunțat că USR-PLUS i-au retras sprijinul politic premierului. Cazul e frecvent: când n-ai bani și esti bolnav, te părăsește și nevasta. Respectiv aliatul: ”vrem să guvernăm fără Cîțu”. Oricum guvernau fără el. USR PLUS ca și UDMR și PNL și-au declarat autonomiile teritoriale pe ministerele lor privatizându-și guvernarea. Auzind de criză, Ciolacu a cerut imediat alegeri anticipate. Super! Anul trecut au ținut-o Iohannis și PNL cu anticipatele până a dat pandemia peste noi, acum a luat-o Ciolacu iar cu anticipatele. N-are minte nici cât Șoșoacă. Orban era liniștit: “singura soluție de guvernare e coaliția actuală” iar “guvernarea e mai importantă decât o persoană”. Depinde. Pentru Barna, premierul e persona non grata în timp ce “Vlad nu e perfect, nu e diamant” dar “ e cea mai bună opțiune și a deranjat multă lume”. Demiterea lui VV a fost regretată de Bulai și Năsui (USR) care au considerat că “mafia din Sănătate“ l-a executat pe Vlad fiindcă a lovit-o (Vlad Țepeș, nu alta!) năprasnic. De-aia o doare în cot. Și iubita lui VV a deplâns “momentul fatidic” al demiterii “într-o zi ploioasă” – plângea și cerul după el! – și “înainte de Paște”. De fapt era înainte de 1 Mai…..Cîțu a fost numit “zombie politic” de ministrul Drulă. Dar nu s-au certat. La plecare VV a informat că a avut “un mandat de 113 zile cu ciocniri de mentalități”, că a moștenit “un sistem sanitar în colaps” dar foarte agresiv: ”dacă-l deranjezi, te elimină” întrucât “țara asta n-a ieșit din epoca epoleților și a specialilor”. Adevărat. Altfel nu ajungea VV ministru descoperind, abia după 100 de zile, raportări mai puține ale morților de COVID. Fără cifre, fără probe.”Dacă nu eram demis nu ieșeam în public” a recunoscut temerarul. Dimpotrivă, statea, “investiga” și rămânea (vorba manelistului) “un șmecher de catifea”. Cîțu n-a vrut să comenteze opiniile personale ale cuiva ajuns în opoziție dar l-a somat pe Barna să spună ce știa despre descoperirile macabre ale lui VV. I-am spus ieri, a replicat Barna. Atunci aflase și el (era prima oară în România). La restul întrebarilor Cîțu a răspuns cu vaccinarea și cu economia: atingem 5 mil. de vaccinări și deschidem economia deși ”suntem printre puținele țări cu economia deschisă”. E-nchisă sau deschisă? Până la ce oră? ….Pentru șefa Senatului Anca Dragu (PLUS) “cel mai performant guvern a fost guvernul Năstase”. Dragu de el, Dragu de PSD! Cu tot dragul ciao Anca! PLUS trei trandafiri. Integral: https://revista22.ro
Finalul dramoletei Acordul încheiat marți seară în cadrul coaliției pare mai degrabă un armistițiu, decât o pace, anunțat cu fețe lungi, în declarații lemnoase și într-un total dispreț față de însăși transparența mult clamată. Acordul adițional nu aduce nimic esențial, ci doar pune niște accente, cu valoare juridică discutabilă. De exemplu, chiar prima propoziție: “Coaliția funcționează pe principiul solidarității și colegialității”. Nimic nou. Dar guvernul? Principiul solidarității guvernului este în art 109 din Constituție, al colegialității, însă, nu e. Dimpotrivă, el contravine art 27 din Legea 90/2001 care spune că „Hotărârile și ordonanțele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște primul-ministru.” În cazul revocării miniștrilor, este introdusă obligația premierului de a informa, a evalua obiectiv și a supune dezbaterii coaliției. Nu deciziei, nu votului, ci dezbaterii. Adică, premierul poate pierde ceva mai mult timp cu o revocare, dar dacă vrea să o facă nu poate fi oprit, ci doar întârziat de niște pași procedurali. Pentru că este o prerogativă constituțională. Cu alte cuvinte, premierul va avea obligația să fie mai diplomat, atât. Pe partea de organizare ne-am ales cu un CoCoPo cederist pe stil nou. În ceea ce privește prioritățile coaliției, nu apare nicio soluție concretă la vreo problemă, ci doar niște termene foarte îndepărtate: pensiile speciale și legile justiției până la finalul anului, dacă va ține șandramaua până atunci, desigur. Și o comisie de cod electoral, nu se știe când. Despre conținutul acestor priorități nimic. Primari în două tururi? SIIJ? În rest, multe vorbe mari: transparentizare, eficientizarea funcționării statului. Importante, desigur, dar nimic concret. Iar unele formulări sunt de-a dreptul aberante: „calendar asumat pentru adoptarea poziției politice și implementarea acesteia la nivelul deconcentratelor”. Despre pandemie nicio vorbă în afara vaccinării, de parcă ne-am așteptă să meargă ca în Israel. Reforma sănătății se reduce la „transparența și eficiența investițiilor în infrastructura spitalicească, reforma managementului spitalelor”. De remarcat că din forma finală a documentului a dispărut, față de draftul care a circulat în presă, referirea la schimbări de metodologie privind raportările de cazuri și decese. Integral: https://www.dw.com
Dosarul 10 august: ce șanse are după compromiterea probelor Dosarul 10 august se redeschide, dar tergiversarea și, apoi, clasarea lui au dus la distrugerea sau anularea unor probe care nu mai pot fi recuperate. Câțiva dintre antreprenorii Justiției autohtone au ales, cumva intenționat, un circuit care să aneantizeze tot ceea ce era împotriva liderilor Jandarmeriei, acuzați că au reprimat violent protestul pașnic din 10 august 2018, din fața Palatului Victoria. Redeschiderea dosarului oferă o perspectivă optimistă în care magistrații români ar putea demonstra că nu totul e atât de putred în jurul acestui caz, după ce toate structurile de forță autohtone răsuflaseră ușurate crezând că scapă basma curată. Ce s-a schimbat, însă, la vârful Justiției, pentru a putea crede într-o rezolvare rapidă și corectă a unui dosar cu ramificații complicate? În primul rând, șefa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procuroarea Georgiana Hosu, care a compromis în primă fază dosarul, și-a dat demisia, după ce soțul ei, fost polițist, a fost condamnat pentru instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Georgiana Hosu a fost numită în această funcție de președinte, cu toate că acesta îi cunoștea vulnerabilitățile, iar ea, ulterior, a pus umărul la salvarea șefilor Jandarmeriei. În al doilea rând, dosarul se întoarce la procurorii militari, dar această revenire nu înseamnă neapărat o accelerare a anchetei. Dosarele istorice au stat decenii întregi la Parchetul Militar și marii vinovați încă nu au fost pedepsiți. Totuși, procurorul militar care a declanșat ancheta, Bogdan Pârlog, care știe bine dosarul, nu e neapărat optimist. A vorbit despre multe imagini care nu mai pot fi recuperate, dar și despre anularea altora: “Să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz (Doru Stoica) a dat soluție (de clasare a dosarului), a și restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică a telefoanelor respective.” Dacă le-ar fi verificat, procurorul ar fi găsit toate mesajele organizării represiunii, fiindcă întreaga comunicare s-a făcut pe WhatsApp. Nu e clar, deci, dacă probele rămase mai pot duce la o soluționare serioasă a cazului. În plus, spre deosebire de Mineriadă și Revoluție, unde faptele sunt imprescriptibile, în cazul reprimării de la 10 august, termenul de prescripție pentru purtare abuzivă este ridcol de mic. Dosarul 10 august a fost început de Secția Parchetelor Militare, care s-a autosesizat, imediat după manifestația din 2018. Atunci, peste 100.000 de oameni au venit în fața guvernului să strige împotriva guvernului PSD, să o susțină pe Laura Codruța Kövesi, demisă din fruntea DNA, și să se revolte din cauza modificărilor aduse legilor justiției și Codurilor penale. Jandarmii au intervenit în forță, folosind bastoanele de cauciuc și gaze lacrimogene împotriva manifestanților pașnici. Peste 700 de persoane au avut de suferit din cauza grenadelor lacrimogene sau pentru că au fost bătute, și au depus sesizări penale după 10 august 2018, considerându-se părți vătămate. Anchetatorii nu au reușit încă să afle dacă a existat o regie a reprimării manifestanților, și dacă da, cine a gândit-o și de ce. Apoi, cine a ordonat folosirea violenței împotriva protestatarilor și cine sunt responsabilii politici ai înăbușirii dure a protestului. Totuși, în mai 2019, șefii Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, și colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, au fost acuzați pentru complicitate la abuz în serviciu și “complicitate la participație improprie la purtare abuzivă”. În cele din urmă, ei au fost salvați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), unde a fost mutat dosarul, după ce Jandarmeria a făcut o sesizare, acuzând că pe 10 august 2018 a avut loc o încercare de lovitură de stat. Ipoteză lansată și susținută de PSD, dar infirmată. În final, în 2020, cei trei lideri ai Jandarmeriei au fost scoși de sub urmărire penală de DIICOT, dar acuzațiile împotriva jandarmilor cu grade mici au fost trimise înapoi Secției Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor. Odată cu redeschiderea Dosarului 10 august se amână acțiunile la CEDO pe care le pregăteau mai mulți avocați ai victimelor și reîncepe bătălia pentru salvarea foștilor capi ai jandarmilor. Dintre ei, Laurenţiu Cazan a fost avansat locotenent-colonel și este adjunct al directorului general al Jandarmeriei Municipiului București, în vreme ce coloneii Gheorghe Sebastian Cucoş de 45 de ani și Cătălin Sindile de 43 de ani s-au pensionat. Integral: https://www.dw.com
Alina Ghica, judecătoarea care a suspendat completurile de 5 judecători la cererea lui Dragnea și a anulat o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum, a fost promovată la Înalta Curte Judecătoarea Alina Ghica – vicepreședinte al Curții de Apel București, fostă șefă a CSM și o apropiată a Liei Savonea, fostă șefă a CSM – a fost admisă pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Adminsitrativ și Fiscal în urma probei interviului, potrivit unui anunț al CSM. Alina Ghica este unul dintre judecătorii care au suspendat completurile de 5 judecători de la ÎCCJ din 2018, după ce liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, a contestat modul de tragere la sorţi a completurilor. În plus, Ghica a anulat o parte din corecțiile financiare impuse de OLAF în afacerea Tel Drum, la cererea Consiliului Județean Teleorman. O altă judecătoare promovată la ÎCCJ este Adina Ponea, președintele Curții de Apel Craiova. Ea a semnat scrisoarea șefilor de instanțe care au condamnat protestele din magistratură împotriva legilor PSD ale Justiției. Ea este sora lui Ştefan Ponea, fostul şef al IPJ Mehedinţi arestat, însă în final achitat în dosarul de corupţie al lui Adrian Duicu, fostul baron local PSD. Judecătoarea Ponea a fost preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Craiova, adică locul unde Duicu a câştigat procesul de incompatibilitate cu ANI. Fratele judecătoarei, poliţistul Ştefan Ponea, era acuzat tocmai că l-ar fi ajutat pe Duicu să scape de procesul cu ANI şi, în schimb, ar fi primit o avansare în funcţie la Bucureşti….. În schimb, Vasile Bîcu, judecătorul CAB care a dat jos șeful Armatei chiar în ziua vizitei șefului NATO la București, a picat proba interviului. Bîcu a fost trimis în judecată pentru corupţie, dar a fost achitat. A fost coleg cu senatorul corupt, Cătălin Voicu, la Universitatea Bioterra. CSM trebuie să anunțe și rezultatele pentru Secția penală a ÎCCJ. Printre magistrații înscriși sunt nume controversate, precum Mihai Udroiu, Adina Cioflan, Laura Soane sau Marius Cristian Epure. Mihai Udroiu este judecător la Curtea de Apel Oradea. A fost consilier al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia. Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014….. Adina Cioflan și Laura Soane sunt judecătoare la Curtea de Apel Oradea. Ele au făcut obiectul unui dosar al DNA Oradea, însă cazul a fost clasat. Ulterior, judecătoarele au făcut plângere împotriva procurorilor la Secția specială după ce în spațiul public au apărut înregistrări în care procurorii vorbeau să le facă judecătoarelor dosare penale ca să le liniștească și să bage frica în ele. Judecătoarea Cioflan a achitat o contabilă prinsă în flagrant de luare de mită într-un dosar al DNA Oradea. Judecătoarea Cioflan a achitat și 37 de poliţişti de frontieră, vameşi şi transportatori din Satu Mare, anchetaţi de fostul PNA din 2003 şi trimişi în judecată de DNA în 2006, pentru luare de mită. Judecătoarea Cioflan a anulat toate intercepările făcute de SRI în baza deciziilor CCR din 2016 şi 2017, deşi aceste decizii vizează noul cod de procedură penală, iar probatoriul din dosarul poliţiştilor a fost administrat în baza vechiului cod. Marius Cristian Epure de la Curtea de Apel Constanța este magistratul care l-a achitat pe fostul primar Radu Mazăre într-unul dintre dosare, în care acesta fusese condamnat inițial la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Integral: https://www.g4media.ro
Inspecția Judiciară cere suspendarea unor judecători, pentru că au făcut politică pe Facebook. Magistrații acuză răzbunarea lui Netejoru Asociațile ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și ”Inițiativa pentru Justiție” îl acuză pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, de duplicitate după ce acesta a cerut suspendarea a opt judecători pentru discuții purtate pe Facebook.Potrivit Radio Europa Liberă, Netejoru a cerut Secției pentru Judecători a CSM să îi suspende din funcție pe judecători, până când instituția pe care el o conduce va stabili dacă ”au adus atingere prestigiului Justiției și au făcut politică”. Sunt vizați pentru suspendare Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, Laurențiu Marius Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Mihaela Gioroceanu de la Tribunalul Olt. Totodată, sunt cercetați disciplinar alți 5 judecători: Cristi Dănileț de la Tribunalul Cluj, Anca Codreanu de la Tribunalul Brașov, Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, Alexandru Bălășanu de la Judecătoria Botoșani și Ioan Fundătureanu de la Curtea de Apel Pitești. Potrivit surselor publicației citate, judecătorii nici măcar nu au fost chemați să dea explicații, ci doar au fost informați pe e-mail că sunt cercetați disciplinar. Magistrații acuză răzbunarea lui Netejoru Doi dintre judecătorii vizați, Dragoș Călin și Alina Gioroceanu, au sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu numirea interimară a lui Netejoru la Inspecția Judiciară, dar și în ce privește inființarea Secției Speciale. În aceste condiții, cele două asoaciații de magistrați care au reacționat miercuri sugerează că este vorba de o răzbunare a lui Netejoru față de judecători care au ”opinii diferite de opiniile grupului său de interese”. Mesajele pentru care Inspecția Judiciară îi cercetează disciplinar au fost postate într-un grup de Facebook – ”Forumul magistraților” – în care sunt peste 2.000 de judecători și procurori din toată țara. Fragmente de pe acest grup au apărut într-o publicație și astfel Netejoru motivează acțiunea disciplinară. În comunicatul transmis SpotMedia.ro, cele două asociații de magistrați îl critică dur pe Netejoru. ”Am aflat cu surprindere că Inspecția Judiciară – Direcția de inspecție pentru judecători a dispus începerea cercetării disciplinare față de mai mulți colegi judecători pentru îndrăzneala de a-și exprima în mod liber părerile pe un grup de Facebook care avea caracter privat. De asemenea, am constatat că în opinia Inspecției Judiciare capacitatea de a-ți forma și exprima păreri personale cu privire la aspecte ce vizează în mod direct activitatea instanțelor și parchetelor precum și buna administrare a sistemului de justiție – activitatea Ministerului Justiție, calitatea și validitatea argumentelor utilizate de CCR în motivările sale sau modul în care va influența decizia CJUE organizarea sistemului judiciar – reprezintă conduite blamabile care pot fi remediate doar prin suspendarea din funcție a unor judecători. Suntem ‘convinși’ că este pur întâmplător faptul că solicitarea de suspendare din funcție vizează judecătorul care a trimis întrebarea preliminară la CJUE privind legile justiției și judecătorul care a formulat solicitarea de trimitere în acel dosar. Modalitatea în care Inspecția Judiciară alege să acționeze depășește cu mult orice cadru legal pe care aceasta îl are la dispoziție și arată utilizarea dublului standard, inacceptabil în orice sistem democratic decent”, se arată în comunicat. Sunt vizați doar cei care au contestat măsurile lui Tudorel Toader….. ”Până la acest moment, în mod empiric, am putut constata că dacă procurorii și judecătorii discută în privat și îndrăznesc să nu fie de acord cu menținerea SIIJ, cu legile justiției astfel cum au fost ele modificate de Tudorel Toader sau cu opiniile despre viață și univers ale ‘prietenilor’ domnului Lucian Netejoru, cu siguranță vor fi vizați de cercetări disciplinare și propuneri de suspendări din funcție. Dacă însă suntem adoratori ai aspectelor indicate anterior, putem exprima public, sub formă de interviu, eseu, roman fluviu sau postări pe Facebook absolut orice aspect politic sau orice denaturare a adevărului este la modă în acea zi”, continuă comunicatul. Astfel, dacă cei 3 au intrat în vizorul IJ pentru declarații precum „totuși, decizia CCR pe C3 este contrară dreptului UE”, „E oficial. Ministerul Justiției a scăpat de Predoiu. Un an irosit de un personaj politic care să nu mai aibă vreodată mandat la justiție” sau ”În afară de USR, nu cred că dorește cineva această măsură”, cele prezentate de cele două asociații sunt de cu totul altă natură. Integral: https://spotmedia.ro
Autostrazile Moldovei au probleme dinainte sa existe. “Suntem in mare intarziere cu studiile, nu vom lua banii de la PNRR” ….”Aparent lucrurile par ca merg bine, dar in realitate sunt sincope mari. Nu s-a ajuns la o intelegere in interiorul Guvernului pentru stabilirea unui pret de despagubire a persoanelor fizice si firmelor care au terenuri in zonele afectate. Exista un vid legislativ iar unii profita si cer sume astronomice. Marea golanie este ca in loc sa se dea o hotarare de guvern pentru stabilirea unui pret fix pentru aceste despagubiri, CNAIR a lasat la mana firmelor care se ocupa de studiile geo sa negocieze preturile. Spre exemplu, pe sectorul Focsani-Bacau, in zona Adjud, sunt vreo patru mari latifundiari care cer niste bani de te sperii si vidul acesta legislativ ii favorizeaza pe smecheri”, ne-a declarat Ionel Apostol. Acesta sustine ca pe tronsonul Focsani – Bacau, firma Consitrans, executantul studiului de fezabilitate si proiectului tehnic este in intarziere cu peste 3 luni fata de calendarul stabilit. Se lucreaza cu jumatate de masura “Au declarat astazi ca au in teren 5 foreze, din cele 10 trecute in contract. La intrebarea noastra, in ce puncte de pe traseu se afla cele 5 utilaje, am primit un raspuns mai mult decat ofensator. Citez: “dar de ce sa va spunem noi unde sunt pozitionate utilajele, sunteti de la securitate?” Ce parere aveti de o astfel de abordare? Credeti ca au ceva de ascuns? Eu da, cred”, sustine Ionel Apostol. Despre tronsonul Bacau – Pascani, atribuit firmei spaniole Acciona, aceeasi societate care executa si SF-ul pe tronsoanele Tg Neamt – Ditrau, Ditrau – Tg Mures, situatia este si mai delicata. Inginerul Apostol spune ca pe langa boicotarea sedintelor saptamanale de la CNAIR, firma are mari probleme cu sustinerea lucrarilor pentru ca nu au predat nimic concret ca sa sa poata fi decontat. Urmatorul tronson, Pascani – Suceava – Siret, situatia este la fel de delicata, aici contractant fiind firma Search Corporation. “Exista trei firme mari si late care lucreaza pe zona Moldova si ele au format un cartel, se sprijina intre ele, desi sunt concurente si doar ele castiga licitatiile CNAIR. Celalalte firma au fost descalificate din motive care nu se sustin“, ne mai spune Ionel Apostol. Fondatorul Asociatiei Impreuna pentru A8 spune ca pe Autostrada Unirii (A8) situatia este foarte complicate, motiv pentru care directorul general al CNAIR a cerut sprijinul in gasirea unor solutii legale pentru a putea salva sansa de finantare prin PNRR a celor doua capete, Tg Mures – Miercurea Nirajului si Leghin – Tg Neamt – Motca. “In acest sens, Asociatia Impreuna pentru A8 va comunica saptamana viitoare CNAIR – ului solutia pe care o vedem noi pentru rezolvarea acestor probleme. Am gasit in teren, ca de obicei, un singur utilaj, care incerca sa foreze in stanca, fara sa fie echipat corespunzator. Nu stiu ce sa mai zic. Cei de la Acciona (firma care face studiul geo) probabil ca ne cred fraieri. In sedinta au fost propuse sanctiuni pentru lipsa utilajelor din teren. Pe tronsonul Motca – Iasi- Ungheni se asteapta ordinul de incepere pentru executia studiului de fezabilitate si proiectului tehnic. Reamintesc ca firma castigatoare este Consitrans – acelasi executant de pe tronsonul Focsani – Bacau”, ne-a mai spus Ionel Apostol. Inginerul iesean sustine ca in ritmul acesta nu se vor primi banii prin Planul Natinal de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru finantarea celor doua autostrazi, pentru ca nu vor putea fi predate la timp studiile de fezabilitate complete. “Noi, societatea civila, vom fi la Bruxelles sa sustinem aceste autostrazi. Singura solutie pe care o vad viabila pentru repornirea lucrurilor este desfiintarea CNAITR si infiintarea unui serviciu mult mai suplu, cu oameni dedicati, nu cu aceeasi care stau de 30 de ani pe functii. Politic, daca nu exista intelegere la Bucuresti ca in Romania mai exista cateva regiuni subdezvoltate si nu se imping lucrurile n-avem nicio sansa sa mergem mai departe”, ne-a mai spus Ionel Apostol. Integral: https://ziare.com
Despre cuvintele goale ale premierului Cîțu sau „mai ușor cu tranziția pe scări” În comentariul său săptămânal în Libertatea, jurnalistul și dramaturgul Petre Barbu critică un discurs recent al premierului Florin Cîțu pe tema trecerii rapide la o economie de tip digital. O tranziție pe care premierul o vrea petrecută „acum”, imediat, peste noapte, cum nici foștii secretari de partid nu cereau lucruri înainte de Revoluție, remarcă Barbu. Dincolo de elan și dorințe, cuvintele premierului ascund altceva însă. Citesc o știre pe Radio România Actualități despre prezența premierului Florin Cîțu la o videoconferință despre piața de capital. Premierul a spus: „Este momentul să facem tranziţia şi trebuie s-o facem rapid către o economie competitivă, digitalizată, care promovează know-how, tehnologia, o economie modernă”. Mă întreb: ce i-o fi venit premierului să declare că „este momentul să facem rapid tranziția…” Eu, cetățean al României, cu impozitele plătite la zi, aștept această tranziție de 30 de ani. Nu neapărat „rapid”, dar să se facă. Am trăit „tranziția” de la economia socialistă la cea capitalistă pe vremea când Petre Roman era șeful guvernului, apoi a venit Theodor Stolojan, care a confiscat valuta din bănci, urmat de încremenitul Nicolae Văcăroiu, care a închis ochii la jaful sistematizat. A fost un eșec. A fost o „tranziție” în favoarea celor „aleși”, pentru că orice „tranziție” își are câțiva profitori și mulți fraieri. De ce Cîțu propune o „tranziție rapidă”? Nu este limpede ca lumina zilei că toți românii doresc asta? În fapt, care este destinatarul acestui mesajul al premierului? Asistența de la videoconferința formată din investitori în piața de capital? Oamenii de afaceri? Poporul? Dar și poporul vrea o viteză mai mare, că nu e român să nu tânjească după o economie competitivă, modernă, digitalizată, doar să fie bătut în cap să nu-și dorească asta! Ori destinatarul este Klaus Iohannis, premierul vrând să-l asigure pe președinte că este mobilizat, energic, pus pe fapte mari? (Dar să nu insinuez!) Sintagma „acum trebuie” mă tulbură. Am auzit mulți șefi de-ai mei, nu e momentul să detaliez, care le cereau subalternilor să facă o treabă „acum!, acum! acum!” Este cel mai ușor pentru un șef (prost) să comande: „Acum!”. De parcă tranziția la economia modernă se poate face cu un click pe telefon și gata: click cu tranziția! Nu în patru ani de zile, ci „acum”, pentru că vrea Cîțu! Nici secretarii de partid din fabricile și uzinele de pe vremuri nu le cereau colectivelor de oameni ai muncii să realizeze cincinalul „acum”. Chemările erau pentru depășirea planului cincinal, la indicația „secretarului general”, desigur!, dar nu „acum”. Graba lui Cîțu este dubioasă: acum, nu în patru ani! De ce atâta grabă? Cum să-i mobilizezi pe miniștri, secretari de stat, funcționari, antreprenori, cum să-l trezești pe poporul muncitor cu o asemenea chemare? … Am devenit intolerant și irascibil la cuvântul „provocare”, pronunțat în spațiul public românesc. Când un politician vrea să arate să este preocupat de soarta poporului, bagă în discursul său, invariabil, o „provocare”. ... „Tranziția” este o provocare, pandemia este o provocare, avem provocări în fiecare zi, suntem asaltați de provocări, trăim din provocare în provocare, România este o țară plină de provocări, m-am săturat de „provocări”! Multe provocări, puține decizii, foarte puține fapte. Altă banalitate a premierului trebuie înțeleasă astfel: România trebuie să aibă o economie puternică, competitivă în UE, „restul” reprezintă „promisiuni populiste”. Da, de acord, deja mă apucă somnul, dar sunt în ceață cu „promisiunile populiste”. …. Dar un lider nu se bazează doar pe prognoze, ci pe o viziune: cum va arăta România la sfârșitul pandemiei? Avem nevoie de această viziune, venită din partea premierului Cîțu sau, de ce nu?, a președintelui Iohannis, pentru a ne gândi dacă mai merită să ne grăbim (acum!) să facem o economie competitivă sau să ne grăbim să plecăm din România, acum! Integral: https://www.libertatea.ro
Presa în România: puțină transparență, multă autocenzură, bani de la Guvern Raportul anual al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF) cu privire la libertatea presei plasează România pe locul 48, un loc mai bun decât al Ungariei (93) sau Greciei (70), dar mai slab decât al Italiei (41). Un loc îndepărtat de topul clasamentului: Norvegia, Finlanda și Suedia. În privința României, indexul RSF semnalează că viziunea autorităților statului asupra jurnalismului și libertății de expresie încurajează cenzura și auto-cenzura. Finanțarea presei este, de multe ori opacă sau chiar marcată de corupție, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care le folosesc adesea drept instrumente de propagandă. Mai mult, adaugă raportul, informațiile despre cei care dețin anumite entități media sunt ascunse publicului, iar Consiliul Național al Audiovizualului a blocat transmiterea acestor informații pe motiv că încalcă legislația cu privire la protecția datelor personale. Presa în pandemie În timpul pandemiei de coronavirus, lipsa transparenței și a comunicării din partea autorităților au subminat atât accesul la informații, cât și credibilitatea presei. Autoritățile au blocat sau întârziat informațiile despre materialele sanitare și cheltuielile care vizau efectele pandemiei. În timpul stării de urgență, Guvernul a anunțat o decizia controversată menită să interzică paginile de internet care propagau știri false și teorii ale conspirației, dar în practică, decizia nu a făcut decât să crească notorietatea acestora, mai arată documentul. Pentru a combate dezinformarea și a spijini presa, guvernul a alocat 40 de milioane de euro unor campanii de informare publică. Inițiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparență și a unor criterii de calitate în alocarea fondurilor. Acestea au ajuns la entități media cunoscute pentru lipsa de etică și au favorizat autocenzura, se mai arată în analiza Reporteri fără Frontieră…..Oprirea campaniei care a suplimentat banii entităților media a fost invocată de observatorii media drept posibil motiv pentru care televiziuni precum Antena 3 și România TV au acoperit exagerat și distorsionat protestele față măsurile anti-COVID organizate la sfârșitul lunii trecute sau au promovat persoane care susțin teorii conspiraționiste. Adunări de mici dimensiuni erau descrise drept proteste de amploare, în care s-ar fi exprimat „furia poporului” în timpul unor „tensiuni uriașe”. O analiză paginademedia.ro remarcă că cele mai dramatice titluri (așa-numite burtiere) în timpul manifestaţiilor au fost folosite de România TV, televiziune care a primit de la Guvern, potrivit datelor publicate la începutul anului de G4Media, 2 milioane de lei. La acea vreme, Guvernul transmitea jurnaliștilor G4Media că a cheltuit 76 de milioane de lei din bugetul de stat pentru campanie, cu 14 milioane către entități din trustul fondat de Dan Voiculescu: Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. Integral: https://romania.europalibera.org
Gafă diplomatică. Maia Sandu a venit la întâlnirea cu Iohannis fără schiuri Mult aşteptata reuniune diplomatică între Klaus Iohannis şi Maia Sandu a fost una presărată de gafe, cu precădere de partea moldovenească! Martorii spun că Maia Sandu l-a căutat iniţial pe Iohannis la Bucureşti, deşi conform Constituţiei capitala României e încă din 2014 la Predeal. Mai rău, atunci când a ajuns, în sfârşit, pe pârtia prezidenţială, lidera de la Chişinău era îmbrăcată subţire şi nu avea schiuri. „Sunt dezamăgit că nu am putut ataca pârtiile diplomatice de la prima oră, înainte să se aglomereze, dar e o ocazie bună să-i fac cadou doamnei Maia nişte schiuri cu însemnele României. Cel mai probabil aceste mici erori de comunicare sunt mâna PSD-ului”, a declarat Iohannis sau altă persoană înaltă în costum de schi, nu se ştie sigur fiindcă purta ochelari şi mască. Integral: https://www.timesnewroman.ro
EXCLUSIV Răzvan Cherecheș, fost consilier la Ministerul Sănătății: Sistemul este populat de persoane cu abilități tehnice extrem de reduse. Cam o treime sunt competenți și știu ce vorbesc. Acolo sunt mulți rechini cu diverse interese ….„Situația este complicată în minister. Am făcut mai multe propuneri, mi s-a spus că sunt bune, dar nu s-a materializat nimic. Am militat pentru testare în masă și pentru transparență totală. Încrederea oamenilor în sănătate și în alte domenii, dar acum ne referim la sănătate, e legată de transparență. Când eram elevi la școală și aveam emoții când aveai un test, ele dispăreau după ce ți se punea foaia în față, că știai sau nu. Incertitudinea ne stresa. Trebuie să știm și noi, populația, cu cine s-a văzut, de exemplu, ministrul, ce discuții s-au purtat. Am militat să fie întâlniri pe orice fel de portal, pe o platformă, să fie o întâlnire zilnică între minister și presă. Ce facem, facem așa, așa și așa. A fost tragedia de la Balș. Eu aș fi făcut atunci, pe loc, o conferință în care să spunem ce măsuri se pot lua ca incendiul să nu se repete în altă parte. Și spunem cine e vinovat fiindcă suntem responsabili în fața comunității. În orice situație. Din cauza cui s-au făcut achizițiile x cu întârziere, alt exemplu. Sau funcționarul care a blocat plata către centrele de vaccinare. Cine e? Numește-l cu nume și prenume și spui că se aplică măsurile disciplinare. Noi nu arătăm cu degetul. De ce? Lumea are nevoie să știe cine e de vină, pentru ce e de vină și ce se întâmplă”, a declarat Cherecheș pentru G4Media.ro Specialistul în sănătate publică afirmă că sistemul de sănătate „e populat de foarte mulți rechini cu diverse interese, iar aici e nevoie de un campion. Un campion, vă dau un exemplu, cum a fost Aurelia Cristea, care a dat acea lege împotriva fumatului. Datorită ei, rata fumatului a scăzut considerabil în țară, cu toate nemulțumirile, cu expluzarea din propriul partid. E nevoie la Sănătate de cineva care să împingă reforma fără se se oprească la politețuri și amabilități.” Cherecheș a mai precizat, în privința Ministerului Sănătății, că „e populat de o mulțime de indivizi cu abilități tehnice extrem de reduse. Cam o treime sunt oameni competenți care știu ce vorbesc, dar foarte mulți nu au abilități tehnice. Eu le-aș fi dat un test de utilizare a calculatorului, sincer. La fel și la cei din DSP. Dacă trebuie să lucreze în xl cu date securizate, ar avea probleme serioase. ” Profesorul de la Universitatea Babelș-Bolyai susține, de asemenea, că una dintre cele mai importante măsuri pe care statul întârzie să le ia, este creșterea capacității de testare…..„Numărul de teste nu crește, noi zburăm în întuneric. Suntem în punctul în care secțiile de terapie intensivă sunt pline, oamenii mor. Sunt județe care nu fac suficiente teste, funcționează la fel deși sunt pe roșu. Dacă ai sub 300 de teste pe zi în județ tu ai rata de incidență cea mai apopiată de tine care are 300 de teste pe zi. Nu poate exista un județ verde înconjurat de județe roșii, nu există așa ceva. Și testarea. Trebuie teste gratuite pentru populație. Mi se pare obscen să plătești bani să afli că ești bolnav de o boală care îi poate afecta pe alții. Am mai propus, de asemenea, automatizarea anchetelor epidemiologice. Avem în România Ui-Path, unicornul start-up-urilor românești care se ocupă cu automatizarea proceselor de acest fel. În locul unui funcționar care sună, poate suna un robot, cu localizare gps și tot restul. Încotro ne îndreptăm? Ce facem acum? În condițiile actuale eu aștept încălzirea vremii. Dacă se încălzește, ieșim din casă, stăm cu geamul deschis, crește și distanța dintre noi. În sezonul rece ne aglomerăm între noi în spații închise. Vremea caldă ne-ar putea salva”, este de părere Cherecheș. Integral:
Medic ATI de la Spitalul Colentina: Vlad Voiculescu ne-a făcut un foarte mare rău tuturor …. Fostul ministrul al Sănătății susținea că diferența dintre cele două raportări este de peste 500 de decese doar la spitalul Colentina. În replică, unitatea sanitară a comunicat că în cele două platforme în care se încarcă datele privind decesele de Covid-19
Totul la dublu! Imaginaţi-vă scena. Un individ urlă într-un microfon. Nu se înţelege ce anume. Suspectezi că este urletul unui ins recent eliberat din puşcărie. După care începe “muzica”. Manele. După care iar urlete. Probabil “dedicaţii”. Şi iarăşi manele. Ş.a.m.d. Toate acestea, sâmbătă la miezul nopţii, de pe acoperişul unui bloc din Bucureşti. La balcoane, în cartier, vecinii îngroziţi. Poliţia, evident, nicăieri. Au apărut după aproape două ore de tărăboi care se auzea până în Câmpia Dunării. După care s-au retras cu coada între picioare. Infractorii au continuat scandalul. Un detaliu al acestei poveşti – deja comune – mi-a atras atenţia. Cel care dă telefon la numărul de urgenţă trebuie să explice pricina. După care ţi se spune să aştepţi să se facă legătura cu o instituţie anume, de regulă Poliţia. Şi trebuie să explici din nou, de la început, cazul. Vedeţi, asta este cu adevărat bizar. În toate ţările civilizate nu stai la poveşti la numărul de urgenţă. În America există o procedură. Suni la 911 (echivalentul lui 112 din Europa) şi chiar dacă nu spui nimic, tot este trimis un echipaj de poliţie să vadă de ce ai sunat. Poate eşti sub ameninţarea unui cuţit. Poate ţi s-a dat deja în cap. Nu se ştie şi tocmai de aceea trebuie verificat.
Judecătorul Moldovan ar putea încasa o pensie specială de 14.000 de lei din spatele gratiilor Fostul judecător Mircea Moldovan, condamnat la 12 ani închisoare pentru luare de mită și aflat după gratii, a cerut Tribunalului București să-i fie recunoscută vechimea în magistratură și astfel să primească pensie specială în penitenciar, cerere aprobată de instanță. Pensia se ridică la 14.000 lei/lună….. Potrivit
Lider sindical, despre cazul Pitești: Foarte mult exces de zel combinat cu prostie. Demisiile sunt praf în ochi, trebuie proceduri, o nouă lege și un nou statut Interviu Polițiștii au acționat ”foarte prost” la Pitești, pentru că bătrânul care a murit după ce a fost trântit la pământ ”nu era un pericol iminent” și ”în niciun moment nu i-a pus viața în pericol polițistului”, spune Iulian Surugiu, fondator al sindicatului SNAP, în opinia căruia polițiștii au nevoie de proceduri clare, o pregătire mai bună, o nouă lege și un nou statut.
Platformă informatică de 20 de milioane de lei / ANRE vrea să creeze o bază de date unică pentru toți consumatorii de energie și gaze Autoritatea pentru Digitalizarea României a avizat documentația de achiziție din cadrul unui proiect al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE). Proiectul este finanțat din fonduri europene și vizează realizarea și implementarea la nivel național a unei platforme online care să optimizeze procesele operaționale din piața de energie generate de solicitările de schimbare a furnizorului de energie electrică și de gaze naturale prin gestionarea fluxului de informații în mod complet automatizat. Platforma informatică integrată va folosi o bază de date unică la nivel național aferentă celor aprox. 13 milioane de clienți casnici și noncasnici din care aprox. 9 mil. de consumatori de energie electrică și aprox. 4 mil. de consumatori de gaze naturale și va fi un sistem unic accesibil online pentru toți participanții la piață implicați în procesul de schimbare a furnizorului (operatorii de distribuție, furnizorii și clienții finali care intenționează să schimbe furnizorul). Ca urmare a optimizării proceselor operaționale clientul final va avea acces, în timp real, la detaliile privind statusul procesului de schimbare a furnizorului în urma solicitării efectuate de către acesta. În prezent, în conformitate cu reglementările în vigoare, procesul de schimbare a furnizorului de energie electrică și de gaze naturale durează maximum 21 zile de la data notificării intenției de schimbare a furnizorului de către clientul final. Prin implementarea proiectului se vor putea pune în aplicare reglementările europene care prevăd ca până în anul 2026 procesul tehnic de schimbare a furnizorului să se finalizeze în 24 h, precum și realizarea interoperabilității datelor referitoare la schimbarea furnizorului din punct de vedere al formatului. Valoarea totală a proiectului este de 19.923.503,70 lei, din care cheltuieli totale nerambursabile 19.525.033,62 lei și cheltuieli contribuție proprie 398.470,08 lei. Proiectul este cofinanțat din Fondul Social European, prin Programul Operațional Capacitate Administrativă 2014-2020. În cadrul proiectului activitatea principală este activitatea de achiziție a serviciilor servicii de dezvoltare si implementare platforma IT – software, hardware si training – necesare pentru dezvoltarea şi implementarea platformei online de optimizare a proceselor operaţionale din piaţa de energie generate de schimbarea furnizorului. Integral:
Crimă și pedeapsă în epoca Sars-COV-2. Despre înfometarea pisicilor, a cerșetorilor și morții fără număr O știre din Timiș, un proiect de reglementare locală: interzicerea hrănirii animalelor fără stăpân, porumbei, câini, pisici. Există un tipar fertil din care răsar tot timpul astfel de idei. Am văzut imediat comentarii precum: da, să nu se dea mâncare la pisici și nici bani la cerșetori! …. Pe lângă păduri, intersecții mari, viermuiesc câini și pisici aruncați de cetățeni iubitori de animale (înainte se purta omorul în curte, acum, de când avem mașină, suntem mai miloși, îi aruncăm pe marginea drumului). Cruzimea primăverii este mascată de miliarde de pozuțe drăguțe cu cățeluși, pisicuțe pe facebook-insta-tiktok. Tot ce e „drăgu” acoperă eficient un ocean de nepăsare și dezorganizare. Numărul animalelor fără stăpân e anual reglat de cruzime fără margini. Comunități locale sau cetățeni care să sterilizeze, să țină sub control numărul animalelor care îi înconjoară? Nu, astea-s aiureli. E ăsta ruralism primitiv? Nu, cruzimea țărănească era directă și fără comentarii, cruzimea modernă ascunde în spate o morală: noi nu avem nicio vină, așa e natura, produce în exces și pisici, și cerșetori, rolul nostru e să omorâm indirect prin înfometare și ascundere a morții prin peisaj. Administrația pe bază de amendă La ce mai e bună o administrație locală? La controlul numărului de animale fără adăpost? La ajutorul dat animalelor? Poate la ștersul statuilor de rahat?, că se plâng că distrug porumbeii statuile. Nu, autoritățile locale sunt bune doar la dat amenzi. Atât trebuie să mai rămână din administrație, un birocrat care scrie amenda și un polițist care-ți crapă capul dacă o arzi aiurea. E înfiorător cât de ușor prinde treaba asta: singura politică de succes e să imaginezi metode de pedeapsă și amendare. …. Mor zeci de mii pentru că nu se mai tratează nici măcar cât se tratau. Șoșocii de serviciu au început să preia tema asta, dar negând ceilalți morți, pe cei care chiar mor din cauza virusului cu pricina. Soluția în ultimul an a fost mai ales polițienească. N-am văzut creșteri de buget, de personal, de aparatură. Am văzut vânătoare continuă pentru amenzi, idei despre cum să mai închidem, să mai restricționăm, dublate de încălcări ale regulilor pentru cei puternici. …. Pe de o parte am încurajat consumul înghesuit de mall și supermarket, că ăia au lobby mai puternic. De cealaltă parte, lobby-ul mai puțin performant al HoReCa, bisericilor și cultelor etc. a fost un timp învins – asta până au răbufnit printr-un stil aparte de apărare a intereselor, unul à la Șoșoacă. Un stat care se apără polițienește de virus Însă dincolo de toate astea, covârșitoare a fost totuși indiferența față de moarte. Sunt cifre care ne arată că România a avut morți și îmbolnăviți de parcă n-ar fi luat nicio măsură. Categoria „exces de mortalitate” este șocantă. Despre „morții în exces” o parte din noi am vorbit de anul trecut, se pare că au auzit acum și alde Vlad Voiculescu și alți luptători ai luminii. În 2020 am avut aproape 300.000 de decese, cu 35.563 mai mult decât media ultimilor patru ani. Dintre ei, 15.767 sunt trecuți „cu Covid”). Restul sunt doar „morți în exces” Așa arată rezultatele unui stat care practic s-a apărat doar polițienește de COVID. Integral:
„Specialiștii” de la Electrica. Lunga listă a directorilor cu epoleți Electrica SA este cel mai mare distribuitor de energie electrică din România. Statul deține cel mai mare pachet de acțiuni: 48,7%. Cine sunt „specialiștii” numiți pe funcții bine remunerate de directori și care sunt legăturile acestora cu serviciile secrete, explică Valeriu Nicolae într-un nou articol, al treilea, consacrat companiei Electrica. Domnul Claudiu Daniel Rădulescu a fost „ofițer în cadrul mai multor unități militare din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională”, după cum notează singur într-un CV. Electrica a creat o poziție specială pentru cel despre care presa a scris că, timp de 17 ani, s-a ocupat la SRI de PETROM, ROMGAZ și CONPET. Acum este director general adjunct la Electrica Furnizare. Domnul Rădulescu a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice – Universitatea București, în anul 1994. Mai precis, este inginer sudor. Și-a început activitatea în coordonarea șantierelor de construcții civile, pe parcursul anilor ’90. Mai clar, a avut 2 ani și 5 luni experiență la două firme înregistrate într-un apartament de bloc din Buzău, care sunt radiate de foarte mulți ani. … De la SRI, consilier al ministrului PNL Virgil Popescu În perioada 2002 – 2019 a activat ca „funcționar cu statut special” în cadrul mai multor unități militare, ocupând atât funcții de execuție, cât și de management în cadrul acestora. În 2019, la 53 de ani, se pensionează. …. Interesant este că soția domnului Rădulescu lucrează la Agenția Națională care supervizează Electrica – ANRE. Domnul Rădulescu are un pachet senzațional de generos de la Electrica. Câștigă, cel mai probabil, 9.231 de euro pe lună comparativ cu cei 1.534 de la SRI. În plus, mai primește un bonus de 44.308 euro anual dacă își atinge țintele, iar la sfârșitul mandatului de 4 ani încă 177.235 de euro. Asta duce la un brut pe lună de 17.631 de euro. Ștefan Ivan, alt director cu carieră în SRI Domnul Ștefan Ivan a terminat liceul în 1986. Imediat ce termină liceul este angajat, conform CV-ului, la Microelectronica S.A. În 1993 ajunge la SRI, an în care începe și facultatea. A trecut și el din SRI direct într-o sinecură în Parlament, în 2006. În timp ce lucra cu slujbă întreagă în Parlament, domnul Ștefan face un master în sociologie, un postuniversitar în psihopedagogie și un doctorat în economie. Plus mai multe cursuri de specializare. …. În 2015 deja face bani din 8 locuri diferite de la stat, în timp ce soția lucrează la SRI și predă la Academia SRI-ului. Domnul Ștefan Ivan consiliază o serie de miniștri, iar numele său apare în mai multe scandaluri în presă. Acum este deja director de strategie generală la Electrica. Soția tot la SRI și într-un CA al unei firme controlate tot de SRI – RASIROM. Familia Ivan câștigă cu mult peste 100.000 de euro pe an. Cornel Gabriel Ciocoiu, un general de poliție pensionat la 45 de ani Domnul Cornel Gabriel Ciocoiu a terminat Academia de Poliție și a predat cursuri la școala de subofițeri din Câmpina. Apoi a fost ofițer operativ la Secția 9 din București și apoi șef de birou la aceeași secție. Soția lucrează la ASE. În 2003, după 7 și, respectiv, 5 ani de muncă la stat pe salarii de sub 500 de euro pe lună fiecare, cei doi soți reușesc să-și cumpere două apartamente în București, unul de aproape 80 de metri pătrați, o casă de 185 de metri pătrați și un teren de peste 4.000 de metri la Băicoi. …. În 2010 este director general adjunct la MAI. Dă cu împrumut 55.000 de euro unei persoane fizice, deși el are credite în bancă de peste 180.000 de euro și niciun ban în conturi. …. Acum, domnul Ciocoiu, la 47 de ani, are o pensie minimă de 214.447 de lei pe an, undeva la 3.800 de euro pe lună. A fost angajat și ca director de departament la Electrica, domeniu în care are zero experiență.Integral:
Raportul GRECO: punerea în aplicare a recomandărilor, nesatisfăcătoare Al doilea raport intermediar al Grupului Statelor împotriva Corupției (GRECO) aferent rudei a patra de evaluare a României a fost adoptat în sesiunea plenară din perioada 22-25 martie, iar concluzia lui este că „nivelul de conformitate cu recomandările rămâne la nivel global nesatisfăcător”…..
Dezastrul de la Interne păstorit de premierul Cîțu. Nu doar Covid ucide Un bărbat de 63 de ani, neînarmat,
Medicul Emilian Imbri: “Batalia cu virusul am pierdut-o. Ce se intampla acum e triumful virusului, sa stiti” Medicul Emilian Imbri, fost manager al Spitalului “Victor Babes” din Capitala, a tras un semnal de alarma privind relaxarea oamenilor in fata coronavirusului si este de parere ca urmeaza valul patru al pandemiei deoarece lumea nu merge sa se vaccineze. Imbri a adaugat ca ceea ce se intampla acum este “triumful virusului”. “Toti suntem relaxati. Stiti ce este paradoxal in aceasta tara? Intr-o relaxare generala se lupta ingrozitor pentru relaxare. In Piata Victoriei vin oameni fara masca care urla toti nu vrem masca, si nu au purtat niciodata. Vin bolnavii care se interneaza in stare grava si recunosc, eu nu am purtat masca niciodata, am crezut ca e o prostie si uite unde am ajuns, doctore, salveaza-ma. Sigur ca nu poti sa te joci cu cuvintele astea. Ca uite se relaxaeza Anglia. Dar cat a stat Anglia? De cateva ori a stat si s-a vaccinat”, a declarat Emilian Imbri la Digi24….. “Am colegi care au aparut la televizor si au spus ca nu sunt impotriva vaccinului, dar eu vreau sa ma vaccinez cu vaccinul care o sa apara peste 2 ani. Dar care e problema? Asteapta, dar nu induce celorlalti ca asta nu e bun. Atunci, vedeti, nu se va reusi, sa stiti. Noi am pierdut lupta cu virusul. Bine ca a trecut valul 2, nu consider ca voi fi sanctionat, dar plecarea lui Voiculescu pentru mine inseamna ca a trecut valul 2 al pandemiei de Ministerul Sanatatii. Sper sa nu vina valul 3”, a declarat Imbri. Fostul manager de la Spitalul “Victor Babes” din Capitala este de parere ca batalia cu virusul a fost pierduta pentru ca oamenii nu se vaccineaza intr-un numar mare. “Batalia cu virusul am pierdut-o. Ce se intampla acum e triumful virusului, sa stiti. Faptul ca spuneti ca nu sunt locuri, ca… Stiti ce se intampla in momentul de fata? Si daca scoatem din depozite, din rezervele care sunt in Romania, daca scoti paturile si ventilatoarele alea si le pui pe aleile spitalului si spui am 2000 de paturi ATI si sunt ocupate 1500. Pe alea 500 nu are cine sa le manevreze. Aici este problema. Nu e problema ca nu avem paturi, este problema ca nu ai cu cine sa lucrezi. La Babes a fost un caz fericit ca am avut oameni in TIR. Sunt
Vaccinarea nu este suficientă. Economist român care locuiește la Londra, despre “lecția britanică” Obsesia cu vaccinarea este greșită. Asta o spun cei care au cel mai mare succes cu vaccinarea în acest moment în Europa: anume britanicii, potrivit lui Dan Bucșa, economist-șef pentru Europa Centrală și de Est în cadrul UniCredit Bank Londra. “Vă spun chestia asta pentru că sunt aici și mă uit la ce comunică și cum comunică”, spune el. Ce spun britanicii: Vaccinarea nu este suficientă. Este nevoie de testare, depistare, de carantinarea cazurilor. „Britanicii testează între 1,2-1,9 milioane de oameni pe zi. Britanicii țin toate școlile deschise testând toți elevii de două ori pe săptămână. Britanicii trimit teste acasă întregii populații și dacă nu îmi ajung testele de acasă, pot să mă duc în 5 minute oriunde să fac un test gratuit”, a povestit Bucșa, într-o întâlnire cu mediul de afaceri. • Dacă testul respectiv este pozitiv, îmi trimit și un test PCR, iar dacă și ăla este pozitiv: carantinarea se face la domiciliu, pot să primesc ajutor în caz că nu are cine să-mi cumpere de mâncare și așa mai departe, ceea ce ar fi greu, pentru că se fac foarte multe livrări.• Lucrurile sunt foarte clar stabilite. “Boris Johnson spune că și carantinarea este parte din pachetul care a dus la reducerea numărului de cazuri. La mine în cartier, din peste 300.000 de oameni, în ultima săptămână am avut 4 cazuri de covid și zero morți. Adică ce fac britanicii, evident, funcționează”, a explicat el. De ce vaccinarea singură nu funcționează A ales 3 țări care vaccinează mult mai mult decât românii: Ungaria (45% cu prima doză), Serbia cam la fel, iar Chile este peste două treimi din populație. “Numărul de morți la milionul de locuitori zilnic: Ungaria este la maximul istoric undeva la 25 de morți la 1 milion, în condițiile în care a vaccinat mai mult decât România”, a mai arătat el….. “Ce au făcut britanicii foarte bine: au implicat medicii de familie. Oamenii de la țară nu au neapărat încredere în premier sau în niște militari care apar la televizor, însă pot avea încredere în medicul care le prescrie pastile de nu știu câți ani”, a explicat Dan Bucșa.• Exemplul unei țări care testează enorm este Slovacia. Testează cam 5% din populație pe zi, Cehia cam 1,6%, iar celelalte (din regiune) sub 0,4% din populație pe zi. România e undeva la 0,2%. Totuși, cu acest număr de teste, Slovacia nu reușește să oprească răspândirea bolii. De ce? Ei testează, dar nu urmăresc. Nu se duc să vadă ce se întâmplă cu omul ăla care a fost testat pozitiv. “Există experiențe și măsuri în toată lumea. Nu vara este problema, din punctul meu de vedere, ci ce se va întâmpla în toamnă. Dacă atunci ne paște riscul unei noi carantine, cred că problemele sociale vor fi mult mai grave decât ce am văzut în acest început de an”, a mai arătat Dan Bucșa. Integral:
STUDIU Fiecare al cincilea pacient vindecat de COVID-19 nu mai are anticorpi după şase luni / Anumite persoane pot, în lipsa anticorpilor, beneficia de protecţie pe baza aşa numitelor celule T …. Cine a trecut deja printr-o infecţie cu coronavirus este iniţial protejat de o nouă îmbolnăvire, pentru că sistemul imunitar şi-a creat deja anticorpii necesari. După o anumită perioadă, însă, aceşti anticorpi dispar. Ceea ce nu înseamnă că persoanele vindecate nu mai dispun de niciun fel de protecţie. Pentru că, deşi lipsesc anticorpii, aşa numitele celule T funcţionează ca nişte celule cu memorie şi protejează în faţa unei noi infectări. Un nou studiu realizat de Centrul pentru Afecţiuni Neurodegenerative (DZNE) în regiunea oraşului Bonn relevă că fiecare al cincilea pacient vindecat de COVID-19 nu mai are anticorpi după şase luni. În perioada aprilie – iunie 2020, circa 5100 de adulţi din Bonn au fost testaţi, pentru a afla dacă mai au anticorpi după ce se vindecaseră de COVID-19. La 22 de persoane au fost identificaţi aşa numiţi anticorpi „neutralizanţi”, deci extrem de eficienţi, care împiedică accesul SARS-CoV-2 în celule. Dar, majoritatea participanţilor la studiu avuseseră doar forme uşoare sau asimptomatice sau, în parte, nici nu ştiau că fuseseră infectaţi. Identificarea acestor anticorpi indică un contact anterior cu noul tip de coronavirus. După primul rezultat pozitiv, s-a realizat aşa-numitul „plaque reduction neutralization test”, prin care se poate dovedi că anticorpii astfel apăruţi sunt eficienţi în combaterea SARS-CoV-2, dar nu a celorlalte tipuri de coronavirus, care există de ani buni şi sunt responsabili de răcelile banale. Echipa de la Rheinland, care a realizat studiul, a lucrat intens cu Institutul de Virologie de la Charité din Berlin. În septembrie 2020, deci la 120 de zile după prima probă de sânge, au fost din nou examinaţi pacienţii cu rezultate pozitive. La majoritatea pacienţilor, nivelul anticorpilor neutralizanţi era semnificativ redus. Nivelul acesta atestă că imunitatea este valabilă pe termen scurt, după infecţii uşoare sau asimptomatice….Referitor la rolul celulor T există un nou studiu, aflat încă în faza de expertiză, realizat de Charité din Berlin despre „reactivitatea încrucişată”, la care a participat şi cunoscutul profesor Christian Drosten, şeful departamentului de virologie. În cazul unei analize mai profunde, Prof. Christian Drosten spune că „se constată că pacienţii care nu au fost afectaţi de virusul SARS-CoV-2, într-o oarecare măsură beneficiază de reacţii de apărare din partea acestor aşa numite celule T, care reprezintă de fapt o parte din suprafaţa proteinei spyke”. Să fie oare aceasta explicaţia pentru faptul că o cincime dintre persoanele infectate nu au avut niciun fel sau foarte slabe simptome? Şi de ce vaccinul reuşeşte după o primă injectare să asigure o surprinzător de mare protecţie? Reacţionează memoria imunitară probabil astfel din cauza unei deja existente infecţii cu alte tipuri de coronavirus? Integral:
Cum simuleaza coalitia de guvernare taierea sporurilor la bugetari. Sporul de praf sau cel de calculator, transformate in “sporul lunar de performanta” Coalitia de guvernare simuleaza ca taie sporurile bugetarilor dar, de fapt, le da liber tuturor sefilor din institutii sa acorde un spor suprem care sa le inglobeze pe cele “pierdute”, sunt de parere analistii economici. Sporul se numeste “spor de performanta lunar” si poate fi dat de decidetii din fiecare institutie. In plus, desi guvernantii se lauda ca au inghetat salariile, au facut angajari masive in primele doua luni, astfel ca, toate cheltuielile cu salariile au crescut cu 6,6%. “Guvernul a decis in acest an sa inghete salariile bugetarilor dar realitatea arata ca toate cheltuielile cu personalul din aparatul de stat au crescut in primele doua luni cu 6,6% la 18,5 miliarde de lei. Noua grila de salarizare isi propune, de asemenea, sa creasca veniturile celor cu salarii mici”, avertizeaza analistul economic Adrian Negrescu. Potrivit acestuia, in aceste conditii, inghetarea salariilor se dovedeste a fi doar o simpla masura cu iz de campanie electorala care sfideaza perioada de 
Asociația Producătorilor Agricoli: Nu ne putem lăuda că suntem primii în cazul exporturilor de materii prime. Acest lucru arată că România este o ţară subdezvoltată … “Nu ne putem lăuda că suntem primii în cazul exporturilor de materii prime. Acest lucru arată că România este o ţară subdezvoltată. Trebuie să dezvoltăm producţiile finite. Ne interesează să fim primii în exportul produselor finite. Degeaba România este prima în cazul exporturilor de cereale”, a declarat, pentru News.ro, preşedintele LAPAR. Acesta a mai afirmat că România preferă să exporte materie primă pentru că este şi mai uşor, spre deosebire de munca depusă pentru un produs finit. “Munca este domnie în ţara noastră”, a subliniat Vasile. Preşedintele LAPAR consideră că agricultura trebuie să se dezvolte şi să producă cât mai mult, având în vedere că România a făcut împrumuturi de pe piaţa externă de 150 de miliarde de euro. “Culturile de primăvară şi de toamnă sunt bune. Sperăm să avem un rezultat bun până la sfârşitul anului, astfel încât să acoperim datoriile de anul acesta”, a completat Vasile. Preşedintele LAPAR susţine că subvenţiile pentru agricultori nu încurajează dezvoltarea agriculturii. “Subvenţiile reprezintă o piaţă monetară care nu este gestionată cum trebuie şi atunci vine inflaţia şi cresc preţurile”, a explicat Vasile. România a exportat anul trecut 16,4 miliarde de tone de produse agroalimentare către alte ţări, în scădere cu 17,4% faţă de 2019, când cantitatea a ajuns la 19,8 miliarde de tone, potrivit datelor transmise de Institutul Naţional de Statistică (INS). Valoarea exporturilor din 2020 a scăzut cu 2,7%, la 6,9 miliarde de euro, faţă de anul anterior. Primele trei ţări către care România a exportat în 2020 produse agroalimentare cu cele mai mari valori au fost Italia cu 770 de milioane de euro (în scădere cu 8,5% faţă de 842 de milioane de euro în 2019), Bulgaria cu 507 milioane de euro (în creştere cu 3%, la 492 milioane de euro în 2019) şi din Olanda 394 de milioane de euro(la acelaşi nivel cu valoarea înregistrată în 2019). Integral:
UDMR insistă să salveze Secția Specială. „Obsesia lor este ca magistrații să nu fie cercetați de DNA” În plin scandal privind schimbarea ministrului Sănătății, cu câteva minute înainte de a expira termenul pentru depunerea de propuneri la Legea de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), senatorul UDMR Császár Károly Zsolt, a depus un amendament care salvează practic secția de la desființare. Potrivit documentului consultat de Europa Liberă, posturile de procuror ale SIIJ se transferă către Secția de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) a Parchetului General (PG), iar infracțiunile de corupție comise de magistrați sunt de competența acestei Secții din PG, nu de competența Direcției Naționale Anticorupție (DNA). „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt de competența Secției de urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație şi Justiție infracțiunile săvârșite de judecători si procurori, inclusiv judecătorii şi procurorii militari şi cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”, se precizează într-un amendament al senatorului UDMR. O altă propunere este aceea ca la SUPC să fie angajați procurori numiți prin ordin al Procurorului General, cu avizul obligatoriu al plenului Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Procurorii care vor ancheta magistrați vor trebui să treacă de un concurs care va fi organizat de o comisie specială. Din această comisie se propune să facă parte „doi procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție propuși de Procurorul General, doi procurori din cadrul Inspecției judiciare, desemnați de plenul CSM, la propunerea Procurorului General, precum și un formator din cadrul Institutului Național al Magistraturii”. Expertul anticorupție Laura Ștefan consideră că nu are importanță cine face ancheta atâta vreme cât CSM dă aviz pentru trimiterea în judecată a unui magistrat. „Atâta timp cât rămâne acest aviz, pe mine nu mă interesează cine face ancheta. Avizul în sine este letal pentru încrederea în justiție. E un fel de soluție la mijloc. Să nu rămână nici SIIJ, dar să nu se ducă dosarele la DIICOT și DNA pe motiv că ei au cazuri mari și multe. Dar și Secția de urmărire penală și criminalistică are dosare de lucrat. Ei trebuiau să desființeze SIIJ și gata. După aceea căutau o soluție ce să facă cu dosarele”, a declarat la Europa Liberă expertul anticorupție Laura Ștefan. Integral:
INTERVIU
Aceşti dumnezei de carton ai salvării noastre ….Va să zică “o bombă cu viruşi” explodează undeva într-un oraş din China şi brusc, fără urmă de tranziţie, după cîteva minore ezitări, OMS constată că avem o pandemie virală, la nivel global. Trecură mai bine de patru luni pînă să avem descrierea genomică a balaurului. Stăpînii noştri, la acea vreme, erau înglodaţi în alte griji, cele ale reprezentaţiei de balet democratico-electoral numită alegeri generale. Nu era cazul să ne mai pună şi pe noi pe jăratic! Aşa că povestea a fost decretată o “simplă răceală” care are toate şansele să ocolească meleagurile noastre atît de privilegiate în raport cu Ăl de Sus! Alegerile au venit şi au trecut, Aia cu Coasa, însă, creştea la orizont întunecîndu-l aproape cu totul. Despre orizontul lor este vorba, desigur, căci dintr-al nostru abia dacă se vedeau cîteva sute de cazuri de covid pe zi, iar din alea cele mai multe, binişor peste 95% se făceau bine… nu se ştie prea precis cum. Aşa că a venit soluţia radicală, pe măsura ameninţării. Ordin de la stăpînire: toată lumea poprită în case, cu mîinile în clăbucii de săpun şi sub jeturile de apă, masca pe gură, nas şi urechi, mă rog, agăţată de urechi, iar nas în nas la mai puţin de doi metri, nici cu popa, nici cu doctorul, nici cu cumătra, nici cu perceptorul, nici cu viul, nici cu mortul. La crîşmă ioc, la biserică ioc, la doctor doar cînd cazi din picioare, iar la primărie, nici atît. Munca de acasă, educaţia pe tabletă iar cine nu are, ori nu poate… cui ce-i pasă!….A venit şi vaccinul, dar a venit şi valul trei. Cazuri noi cu miile zilnic, morţi cu sutele şi internaţi la ATI aproape de limita disponibilă, vreo mie şi cinci sute de paturi în tot ţinutul carpato-danubiano-pontic. Indici de prezenţă virală atestată, ca la mercurialul de la piaţă şi, pe baza lor, localităţi, şcoli, cîrciumi şi alte stabilimente de interes public, cînd închise, cînd în carantină, cînd deschise, cînd semi-închise, cînd semi-deschise. ….Doctori, asistente, personal spitalicesc supra solicitat şi sub-plătit, manageri de spitale aruncaţi în haosul creat de ciocnirea dintre sfintele bune intenţii ale Ministerului Sănătăţii şi
România a plătit despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la CEDO, în ultimii 5 ani România a plătit despăgubiri de peste 44 de milioane de euro în urma condamnărilor la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), începând din 2017 și până în martie 2021. Sumele au crescut considerabil de la an la an. Dacă în 2017 suma achitată a fost de aproximativ 2,64 de milioane de euro, în primele 3 luni ale acestui an România a plătit despăgubiri de peste 18 milioane de euro în urma proceselor pierdute la CEDO. Datele reies dintr-un răspuns furnizat de către Ministerul Finanțelor, sub semnătura secretarului de stat Lucian Heiuș, la o interpelare a deputatului PNL Marian Crușoveanu. Acesta a vrut să știe la cât se ridică despăgubirile plătite de statul român ca urmare a condamnărilor primite de România la CEDO. Conform documentului citat, cuantumul total al despăgubirilor plătite de Ministerul Finanțelor, în urma condamnărilor României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, între anii 2017 – 2021 (ianauarie – martie), a fost de 217.017.419,90 de lei….. Cea mai importantă sancțiune primită de România din partea CEDO, de la aderarea sa la Uniunea Europeană, a fost în octombrie 2020. Statul român a fost obligat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului la plata a peste 15 milioane de euro, pentru că nu a rezolvat situația proprietarilor ale căror case au fost confiscate abuziv de regimul comunist și care, după revoluția din 1989, au fost vândute chiriașilor. România, cele mai multe condamnări la CEDO, după Rusia, Turcia și Ucraina În anul 2020, România s-a clasat pe locul 23 la numărul de plângeri şi pe locul 12 la numărul de condamnări pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, raportat la numărul populației, conform celui mai recent raport al Curţii de la Strasbourg. În cifre absolute, România este pe locul al patrulea, după Rusia, Turcia și Ucraina…. Condamnările României din 2020 au fost cauzate de nerespectarea unor articole din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, între care:- nerespectarea dreptului de proprietate – în 13 cauze,- încălcarea dreptului părților la un proces echitabil – în 11 cauze, – nerespectarea vieții private și de familie – în 10 cauze, – aplicarea de către autorități a unui tratament inuman sau degradant – în 9 cauze,- lipsa unei investigații efective – în 7 cauze, – nerespectarea libertății de exprimare – în 4 cauze, – nerespectarea dreptului părții la un remediu efectiv – în 3 cauze. Integral:
Teme-te de spitalele românești, dacă nu te temi de covid. Următorul mort ai putea fi chiar tu De fiecare dată când îl aud pe Florin Cîțu vorbind despre relaxarea restricțiilor anti-COVID de la 1 iulie mă apucă furia. Nimic din ce se întâmplă acum nu justifică o relaxare. Pandemia de COVID-19 a scos la iveală tot ce era mai mocirlos și mai șubred din societatea românească. Asta a devenit deja un truism, repetat de toată lumea. Problema este că în afară de a ne uita la mocirla asta, nu pare să mai facem nimic pentru a schimba profund ceva. Șicanele între miniștri, poalele în cap ale politicienilor, victimizarea și comentariile agresive pe Facebook nu fac decât să ne adâncească în mocirlă, nu ne scot. Multă lume țipă că Guvernul nu a mărit, în acest prim an de pandemie, numărul de paturi ATI. Evident, având în vedere creșterea numărului de persoane grav bolnave de COVID-19, ce există acum în spitale nu e suficient. Deja s-a ajuns în situația dramatică, pe care doctorii sperau să o evite, de a decide cine este salvat și cine nu mai are loc. Desigur, nici dacă obții un loc într-un pat ATI nu înseamnă că vrei trăi. De fapt, ai cam aceleași șanse să mori și la Terapie Intensivă și dacă ești transferat în altă secție. Din cauza tratamentului ineficient sau al unui incendiu. Dar numărul de paturi ATI nu poate fi mărit în Româniai nici dacă Guvernul ar aloca miliarde de euro. Dintr-un motiv foarte simplu: în momentul acesta, în țară mai sunt doar 1.159 de medici de terapie intensivă, potrivit „Analizei resurselor ATI la nivel național„, făcută de Societatea Română de Anestezie și Terapie Intensivă anul trecut. Se mai adaugă 750 de medici rezidenți în această specialitate și 4.989 de infirmiere. „În mod normal, trebuie să existe 2 asistente la un singur pat din terapie intensivă. Pacientul grav necesită măsuri elaborate. Mai mult, la 10 paturi de terapie intensivă, trebuie să fie 3 medici specialiști ATI, conform normativelor europene”, a declarat dr. Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul de Urgență Floreasca….. Ok, până la un punct pot să înțeleg că nu îți mai e teamă de COVID, despre care crezi că e o simplă răceală. A fost un an obositor, te-ai săturat de restricții, vrei o viață „normală”. Dar gândește-te că și medicii sunt obosiți, poate mai obosiți decât tine. Și nu înțeleg cum de ai uitat să îți fie teamă de spitalul românesc? Moartea celor trei oameni din TIR-ul de terapie intensivă era anunțată. Totul este o improvizație, care s-a mai stricat de 4 ori până acum și era doar o chestiune de zile sau luni până să ia o viață….. Tu vei muri, că ai ascultat de Șoșoacă și Adina Alberts, într-un spital care a luat foc sau a rămas fără oxigen, iar Șoșoaca, Adina Alberts sau Luiz Lazarus vor continua să trăiască și să păcălească pe alții. Tu vei muri, iar Arafat va continua să dețină aceeași funcție, care nu a fost zdruncinată nici de morții anteriori. Integral:
Problema României este că vorbim mult, iar când ajunge statul să și construiască ceva, nu poate. Apare un blocaj – Interviu cu Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață) Un spital modular, dacă este făcut cu cap și cu responsabilitate, este o soluție rapidă, foarte bună și pe termen lung pentru pacienții grav bolnavi de Covid-19, spre deosebire de TIR-uri, mai ales că am putea folosi fondurile europene, spune Oana Gheorghiu, fondatoare a
Cui a dat premierul Florin Cîțu satisfacție și ce cap mai trebuie să cadă. Capcana pentru USR PLUS ….. Surse politice afirmă că Vlad Voiculescu nu a vrut să îi dea această satisfacție prim-ministrului Florin Cîțu, de a o lăsa doar pe Andreea Moldovan să deconteze delegitimarea premierului, mai ales după episodul legat de consilierul pasibil de sancțiuni penale, după ce a publicat date despre centrele de vaccinare. Pe de altă parte, Florin Cîțu nu a avut o discuție cu Voiculescu înainte de a fi semnat
Unde este Klaus Iohannis? Vă promit că voi strânge o nouă majoritate, care va ocupa de întărirea statului, pentru ca drepturile fiecărui român să fie protejate, lucru posibil doar dacă eliberăm statul de incompetență, clientelism, corupție și aroganță. După trei runde de alegeri în care românii și-au făcut partea lor de treabă și au votat anti-PSD, președintele Klaus Iohannis, autorul promisiunii de mai sus, absentează. Klaus Iohannis și-ar fi dorit un al doilea mandat reformator. De altfel, reforma statului, resetarea instituțiilor sunt concepte pe care le-a folosit în discursurile politice…. De pildă, oamenii tot mor cu zile în spitale/ tiruri de ATI sau în așteptarea unei intubări întârziate de lupte feudale între eterni directori de spitale și miniștri ai Sănătății care, și ei, ar fi dorit un alt decor. E o istorie grea, sunt alții care chiar nu fac față, marți,
Cristina Prună: Comisia Europeană verifică modul în care Camera de Comerț a primit în concesiune terenurile de la Romexpo Modul în care Camera de Comerț și Industria a României (CCIR) a primit de la stat în anul 2004, gratuit, concesiunea terenurilor de la Romexpo este investigat de către Comisia Europeană, care suspectează un posibil ajutor de stat, a declarat Cristina Prună, vicepreședinte al Camerei Deputaților și al USR. „CCIR trebuie să explice cum a primit cu titlu gratuit, în timpul guvernării PSD din 2004, dreptul de a utiliza terenurile de la Romexpo. Comisia Europeană investighează – în conformitate cu legislația europeană – dacă nu cumva CCIR a primit un ajutor de stat prin concesionarea gratuită, din 2004”, a scris Prună pe Facebook. Contactată de Libertatea, Cristina Prună a spus că informațiile au fost furnizate de Consiliul Concurenței. Am avut o informare din partea Consiliului Concurenței, care ne-a trimis scrisoarea primită de la Comisia Europeană. Practic, aceasta spune că dreptul de folosință gratuită este ajutor de stat. Dacă va fi dată o decizie în acest sens, atunci statul trebuie să elimine acest drept de folosință și să recupereze sumele din chirii. …. Acesta are un proiect imobiliar gigantic, de 2,87 miliarde de euro, realizat împreună cu grupul Iulius. Un alt grup imobiliar, NEPI, dorește însă să fie realizată o licitație pentru terenul respectiv și a acuzat că prin transferul gratuit către Camera de Comerț există un ajutor de stat ilegal. „Acordarea concesiunii gratuite nu a fost însă suficientă. Fără dreptul de proprietate asupra terenului, CCIR nu s-ar putea asocia cu un dezvoltator imobiliar privat pentru demararea unui amplu proiect pe care îl vizează. Drept urmare, prin «Legea Romexpo» s-a urmărit trecerea celor 46 de hectare din proprietatea statului în cea CCIR”, a mai scris Prună. …. Actul normativ a fost susținut de către PMP, PNL și PSD, dar USR și UDMR au atacat-o la Curtea Constituțională. Aceasta a respins însă sesizarea. Integral:
România a reușit să vaccineze până la începutul lui aprilie sub 20% dintre vârstnici. Unde s-a greșit În absența unei prioritizări reale la vaccinare a persoanelor în vârstă și a bolnavilor cronici puși în aceeași etapă cu lucrătorii esențiali, în lipsa unor caravane în mediul rural, România nu reușește să-i protejeze pe cei mai vulnerabili dintre cetățenii ei, atrage atenția Mihai Vasile, absolvent al unui masterat la Universitatea Cambridge, într-un comentariu publicat pe Libertatea. România a fost puternic lovită de valul trei al pandemiei. Sunt mii de infectați zilnic, sute de decese raportate, iar autoritățile fac față cu greu cererilor de paturi de ATI pentru bolnavii ajunși în stare gravă. O parte din problemă poate fi explicată și de neadaptarea strategiei de vaccinare la inegalitățile sistemice specifice ale statului român. Țările care au avut mai puține decese și internări la ATI în valul trei sunt cele care și-au prioritizat la vaccinare, cu adevărat, populația vulnerabilă. La începutul etapei a treia de vaccinare, Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei naționale, declara că românii se află într-o „competiție naturală” pentru a obține cât mai repede o programare la vaccinare. Felul în care a fost gândită și implementată campania de vaccinare ne arată că declarația lui Gheorghiță n-a fost o eroare de exprimare. Guvernul român s-a limitat la o schemă de prioritizare în doar trei etape. Dacă alte state au început cu populația cea mai vulnerabilă, segmentând populația în funcție de vârstă și gravitatea bolilor, în România, vârstnicii și cei cu boli cronice au concurat cu o categorie largă de lucrători esențiali. Mai mult, statul a preferat să rezerve doze și centre de vaccinare pentru anumite categorii de „esențiali”, cei din apărare și poliție. Asta în vreme ce, săptămâni bune, bătrânii și bolnavii nu mai găseau niciun loc în platformă pentru a se putea programa pentru vaccinare. O altă problemă importantă a fost disponibilitatea redusă a guvernului de a veni spre populație, mai ales spre cei defavorizați social și economic. România nu a avut caravane de vaccinare, nici măcar de informare. În afara unei campanii televizate, nu s-a adresat oamenilor pentru a-i informa când și cum se pot programa. Alte țări au trimis scrisori celor eligibili, anunțându-i din timp cum și când se pot vaccina. Marea Britanie a făcut, spre exemplu, asta. Chiar dacă există un call center unde se pot face programări, platforma online a fost promovată drept principalul instrument, deși nu toată populația are acces la internet. Iar în cazul vârstnicilor, în special, nu toți se pot descurca să-și creeze un cont și să se programeze online sau să găsească numărul de telefon pentru call center. Aceștia au fost nevoiți de multe ori să apeleze la rudele mai tinere pentru a fi înscriși la vaccinare sau la medicii de familie. CNCAV și INSP nu știu câți oameni din rural și urban s-au vaccinat …. În răspunsul pe care mi l-a transmis, CNCAV susține că „aplicația nu permite identificarea persoanelor în funcție de mediul de reședință (rural/urban), sunt cazuri de persoane din mediul urban care au găsit locuri la vaccinare în mediul rural și viceversa, motiv pentru care nu putem face o delimitare clară între cele două categorii”. Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) contrazice însă CNCAV, spunând, într-un răspuns pe care mi l-a trimis zilele trecute, că sunt colectate date privind adresa de domiciliu a celor care se vaccinează, dar nu a prelucrat încă datele. …. Indiferența statului față de inegalitățile structurale din țară se vede și în felul în care comunică și colectează date. România este cu mult în urmă față de practicile din alte țări precum UK sau SUA. În Spania, guvernul a optat pentru o prioritizare a celor peste 80 de ani, reușind să vaccineze cu prima doză 71% dintre vârstnici, sub ținta de 80% pe care și-o propusese până la finalul lunii martie.
Dragoş Damian, CEO Terapia: Oamenii de afaceri se îmbulzesc la Premierul Cîţu să primească bani în pandemie. Nu am văzut pe nimeni să meargă să-l întrebe “pot să fac la mine în companie un centru de vaccinare?” Citim despre numeroarele intalniri ale Premerului Florin Cîţu cu mediul de afaceri in vederea compensarii efectelor pandemiei din diverse sectoare economice. Nu mi-e foarte clar cine sunt favoritii la intalniri, spun doar ca fabricile de medicamente din tara nu au fost chemate niciodata, desi noi nu cerem compensatii, ci dimpotriva, oferim solutii ca aducem mai multe venituri la buget. Probabil Premierul este vizitat de coalitii, camere de comert, consilii, lobisti, cei care invata de ani de zile guvernele Romaniei cum sa conduca afacerile, in asa fel incat incat am devenit ceea ce suntem astazi, exportatori de forta de munca si importatori a celor mai banale produse….. Si trebuie spus categoric, tinta Premierului de 1 iunie sau 1 iulie este o tinta greu de atins fara implicarea mediului de afaceri, mai ales a siturilor industriale, care sa-si trimita oamenii la vaccinare. Pana acum s-a auzit doar de Antibiotice Iasi care si-a pus fabrica la dispozitia autoritatilor pentru vaccinare si de initiativa Prefecturii Cluj care deschide centre de vaccinare in parcul industrial din Jucu, un mare angajator, cu o capacitate de vaccinare de cel putin 2-3 mii de oameni pe zi – angajatii din parc dar si locuitorii din zona….. S-ar putea sa fie mai multi angajatori care au centre de vaccinare, mai ales din randul celor industriali. O fabrica cu 100-150 de angajati, inclusiv (sau mai ales) din mediul rural, poate deschide fara probleme un centru de vaccinare pentru angajati, membrii familiilor si locuitorii din proximitate. Din 850 de angajati, compania mea are 781 vaccinati cu prima doza, cu rapelul sau inscrisi in platforma de vaccinare in asteptare. Am discutat mult cu angajatii, le-am explicat avantajele vaccinarii (inclusive riscurile), s-a inteles ca siguranta la locul de munca si mobilitatea in concediu vor avea de castigat prin vaccinare. Poate a ajutat domeniul de activitate, dar oamenii au inteles si s-au pus pe treaba. Centre de vaccinare deschise in fabrici, in parcuri industriale si in spatii logistice pot duce tinta de vaccinare chiar la peste 100 mii de subiecti pe zi, si este in interesul comunitatii de afaceri sa atingem cat mai curand acea imunitate de turma despre care se vorbeste. Integral:
Fantezia trecerii tuturor spitalelor in subordinea Ministerului Sanatatii: “Propunerea este o rusine. Autoritatile locale au facut investitii de miliarde” O declaratie facuta de liderul deputatilor grupului
„Specialiștii” de la Electrica. Dragoș Andrei, un pensionar MApN fără carieră militară la vedere Electrica SA este cel mai mare distribuitor de energie electrică din România. Statul deține cel mai mare pachet de acțiuni – 48,7%. Cine sunt „specialiștii” din Consiliul de Administrație care primesc indemnizații de peste 5.000 de euro pe lună, explică Valeriu Nicolae într-o serie de articole publicate de Libertatea. Episodul numărul doi. Dragoș Andrei făcea în 1970 școala generală în Belgia. Conform unor articole din media, tatăl său este Mircea Andrei, fost angajat al Securității. Imediat ce termină ASE-ul, este angajat direct la Ministerul Petrolului. La doar trei ani de la absolvirea facultății, în 1988, lucrează deja la Institutul de Economie Mondială, considerat o pepinieră de cadre DIE (Departamentul de Informații Externe, înainte de Revoluție, n.red.), unde este coleg cu Mugur Isărescu. Șeful de la credite la Bancorex Imediat după Revoluție ajunge la Banca Națională a României, unde este șef la rezerve valutare. La doar 32 de ani trece director general la o bancă franco-română. Apoi director general adjunct la altă bancă și să ajungă președinte la credite la Bancorex. Face asta până la falimentul din 1999, care ne-a costat 2,4 miliarde de dolari. Imediat după falimentul Bancorex, se angajează la firma de consultanță a directorului SIE din timpul lui Adrian Năstase, Gheorghe Fulga. Funcții în Guvern și misiune la Bruxelles În 2003, devine secretar de stat la Ministerul Administrației. Apoi consilier al ministrului de interne. Trece secretar de stat la finanțe în Guvernul Năstase. Revine apoi la firma fostului șef SIE ca președinte al Consiliului de Administrație. Firma are 3 angajați în 2006 și 2 angajați în 2007. În 2007, devine ministru consilier pe lângă reprezentanța României la Bruxelles. Firma unde a lucrat se prăbușește și este pe zero în 2009, 2010 și 2011. Este retras de Guvernul Boc și revine la aceeași firmă tot pe post de președinte al Consiliului de Administrație, deși firma are un singur angajat. Ca printr-o minune, firma se umple iarăși de contracte. În 2012 primește dividente de 304.000 de lei, plus 7.500 de lei salariu de la această societate comercială. Domnul Andrei mai primește și o soldă de 60.000 de lei de Ministerul Apărării Naționale (MApN). …. Un an mai târziu, omul are, din senin, o pensie de peste 120.000 de lei de la MApN, pe lângă cei 150.000 de euro de la BERD și banii de la Electrica, unde a intrat în Consiliul de Administrație în februarie 2019. …. Dacă lucrurile au stat la fel și anul trecut, domnul Andrei a câștigat de la Electrica 53.675 lei minimum, undeva la 150.000 de lei pensie de la MApN, deși oficial nu a lucrat niciodată acolo, și 150.000 de euro de la BERD. Adică undeva pe la 19.000 de euro pe lună. … Un alt bancher: Bogdan George Iliescu, de la BRD la Electrica Domnul Bogdan George Iliescu devine analist la BRD imediat ce termină facultatea și în timpul masteratului. La numai 25 de ani, ajunge Project Manager la BRD. La 29 de ani, în timp ce este șef la BRD, devine membru al Consiliului de Administrație al Fondului de Investiții al lui Verestoy Attila. …. Tatăl are o poziție foarte solidă în ALDE, iar fiul, pe lângă cei 334.500 de lei pe care îi ia de la bancă, mai primește și 40.792 de lei de la Transgaz. Reprezentantul Swiss Capital la Electrica Din decembrie 2015 intră și în Consiliul de Administrație de la Electrica, și ca reprezentant al Swiss Capital, care deține un pachet semnificativ de acțiuni. În 2016, tatăl devine consilier județean ALDE la Argeș. Bogdan câștigă, doar din două sinecuri la stat, peste 9.000 de euro pe lună, pe lângă salariul de la bancă, ce îi mai aduce vreo 2.200 de euro pe lună. Integral:
România după un an de pandemie: Centrul Național de Sănătate Mintală e condus de o contabilă … E posibil ca pandemia să fie urmată de o criză de sănătate mintală Experiența lui Adelin nu e unică, nici în România, nici în
Avertismentele unui profesor de la Oxford și ale unui psiholog britanic pe tema pașapoartelor COVID Guvernele lumii dezbat introducerea unui pașaport special pentru cei care s-au vaccinat anti-COVID ori s-au vindecat recent de această boală, în timp ce Danemarca a luat deja o decizie în sensul ăsta, cu scopul de a redeschide rapid economia. Măsura pare una bună la prima vedere, spun doi specialiști într-un editorial semnat în The Guardian, însă dacă nu e aplicată corect poate duce la inegalități în rândul oamenilor, iar cei care nu se vaccinează din varii motive se vor simți excluși din societate. … Pașapoartele COVID trebuie să îndeplinească mai multe criterii O analiză a Royal Society arată că pașapoartele COVID ar putea funcționa, însă doar dacă îndeplinesc cel puțin 12 criterii importante, printre care: să fie clar definite pentru a nu discrimina unele categorii de persoane, să protejeze datele personale, să fie accesibile ca preț, iar utilitatea lor să fie foarte bine înțeleasă de posesorii lor. Marea Britanie testează în următoarele câteva săptămâni eficiența pașapoartelor, folosite pentru a permite accesul la evenimente cu o audiență mare, precum cele de pe stadioane sau din cluburi de noapte. De aceste certificate vor beneficia oamenii care au fost vaccinați, cei care au un test negativ recent sau cei care s-au vindecat după infectarea cu COVID în ultimele șase luni…. Cercetătorii de la Royal Society consideră însă că singurele repere care ar trebui luate în considerare pentru eliberarea unui pașaport COVID sunt rezultatul negativ al unui test PCR și vaccinarea. „Folosite împreună cu alte măsuri, precum distanțarea socială și testarea, pașapoartele COVID pot oferi o siguranță suplimentară la evenimentele mari”, spune Melinda Mills. Psiholog: „Dacă oamenii vor vedea vaccinarea ca pe o obligație, se vor simți excluși din societate” Danemarca este prima țară din Uniunea Europeană care a introdus pașaportul COVID. Israel are „certificat verde” pentru cei care au fost vaccinați anti-COVID ori s-au vindecat, pentru a intra în hoteluri, teatre sau săli de sport, iar Estonia vrea să implementeze până la sfârșitul lunii un sistem digital baza pe coduri QR unice prin care cetățenii dovedesc că s-au imunizat. Separat de planurile guvernelor, Comisia Europeană lucrează în prezent la propriul certificat digital verde, pentru a permite circulația liberă în interiorul UE. Parlamentul European vrea să adopte noul document până în iunie. …. Odată ce oamenii vor percepe vaccinarea ca pe o obligație pentru activități sociale de zi cu zi, precum mersul la muncă sau la bar, două lucruri se întâmplă: cei care nu sunt vaccinați sunt excluși din societate, iar amenințarea excluderii din societate o vor interpreta ca pe o metodă de a fi controlați și de a fi forțați să se imunizeze. Stephen Reicher, psiholog: În acest fel, vaccinarea nu va mai fi ceva făcut cu și pentru oameni, ci ceva impus de de autorități, iar asta va genera furie și o nevoie acută a oamenilor de a-și restabili autonomia prin refuzarea vaccinării, arată psihologul. În Marea Britanie, certificatele COVID nu vor fi impuse pentru activitățile și serviciile esențiale, precum accesul în supermarket sau în mijloacele de transport în comun, au dat asigurări autoritățile, dar ar putea fi obligatorii pentru spațiile aglomerate neesențiale, precum barurile și restaurantele. Mai sunt încă mulți pași de făcut până va fi decis ceva clar. Integral:
Urgența. Livrarea seringilor pentru campania națională de vaccinare împotriva COVID-19 a întârziat mai bine de două luni, deși n-a fost organizată o licitație pentru cumpărarea lor. Decizia. Guvernul a aprobat achiziția publică a 10 milioane de seringi pe 5 noiembrie 2020, prin ordonanță de urgență. Primele seringi – 250 de mii de bucăți – au ajuns în țară, din Qatar, abia pe 16 ianuarie 2021, când începuse deja a doua etapă din programul de vaccinare. Armata. Articolele medicale au fost aduse cu un avion militar care transportase soldați la o misiune NATO în Irak pentru combaterea terorismului. Implicarea Armatei în transportul seringilor, deși nu era prevăzută în contractul inițial, a viciat procedura de achiziție publică, susțin experții consultați pe marginea acestui subiect. Rezultatul. Unele spitale își cumpără singure, mai ieftin, seringile necesare. Compania care a câștigat contractul guvernamental poate obține, la final, un profit de 2,8 milioane de lei. Câștigul estimat de pe urma acestui contract reprezintă aproape 80 la sută din profitul cumulat de companie în opt ani de existență. OAMENII CONTRACTULUI: Cornelia Nagy – Președinta Oficiului Național pentru Achiziții Centralizate (ONAC), care a organizat procedura publică de achiziție prin negociere fără publicare prealabilă. A schimbat regulile achiziției după ce procedura se finalizase. Achizițiile realizate de ONAC în timpul pandemiei, în valoare de aproape 1,3 miliarde de lei, au fost făcute fără licitație publică. Raed Arafat – Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU). Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), subordonat DSU, distribuie seringile în centrele de vaccinare. Arafat a intervenit ca forțele armate să transporte din Qatar seringile cu avionul, deși acest lucru nu fusese stabilit în sarcina statului în forma inițială a contractului. Irina Văcărean – Directorul firmei Nova Tech Med, câștigătoarea contractului, nu a vândut nicio seringă anul trecut către spitale. Înainte să înființeze firma de echipamente medicale, Văcărean a păcălit statul cu sute de mii de lei, transferând mai multe companii cu datorii către o rețea de trafic cu migranți….. Valeria Tudora, expert în achiziții publice, susține că întreaga procedură de achiziție trebuia reluată: „Dacă toți ofertanții ar fi știut că exista posibilitatea ca achizitorul să facă singur transportul, probabil că existau mai mulți ofertanți și probabil și alte oferte de preț. Consider că prin încheierea actului adițional, acordul cadru s-a modificat substanțial, deci se impunea o nouă procedură de atribuire”. Alte 500.000 seringi de 1ml cu ac și 450.000 seringi de 3 ml, toate cu ac, au ajuns în țară pe
Cercul vicios: facilitățile fiscale din anii buni vs. ajutoarele acordate companiilor în anii de criză


