De ce unii oameni nu dezvoltă efecte secundare la vaccinul anti-COVID. Este asta o problemă? Majoritatea vaccinurilor au efecte secundare, iar vaccinurile împotriva COVID nu se abat de la această regulă. Oamenii sunt asigurați că, dacă simt o durere la locul înțepăturii, sau oboseală, sau dureri de cap, acestea sunt semne că sistemul imunitar funcționează cum trebuie. Acest lucru i-a făcut pe unii să se întrebe: dacă sistemul imunitar face ce trebuie să facă, înseamnă că dacă nu am efecte secundare sistemul meu imunitar nu e pregătit să mă protejeze? Stați liniștiți, nu înseamnă asta, scrie site-ul The Conversation. Testele clinice făcute de Pfizer arată că 50% dintre participanți nu au simțit niciun efect secundar semnificativ și totuși 90% dintre participanți au dezvoltat imunitate împotriva coronavirusului. Iar în cazul vaccinului Moderna, se arată că, în vreme ce efectele secundare pot să apară la un om din zece, vaccinul îi protejează pe 95% dintre cei care îl fac. Acest lucru poate fi explicat dacă luăm în considerare felul în care organismul dezvoltă imunitate împotriva virusurilor în momentul este primește un vaccin. Majoritatea vaccinurilor împotriva COVID, inclusiv cele deja autorizate, folosesc o proteină virală care se găsește pe suprafața coronavirusului, cunoscută ca proteina-țepușă sau proteina S, care mimează infecția pe cale naturală și declanșează răspunsul imun al organismului. Imunitate înnăscută și imunitate adaptivă Partea răspunsului imunitar cunoscută ca imunitate înnăscută reacționează aproape imediat la proteina S și lansează un atac împotriva ei, declanșând o inflamație, ale cărei principale semne sunt febra și durerea. Deci imunitatea înnăscută este cea care cauzează efectele secundare cele mai întâlnite, pe care oamenii le au o zi sau două după vaccin. Imunitatea de lungă durată, care este scopul principal al vaccinării, se obține doar activând și a doua parte a răspunsului imunitar: imunitatea adaptivă. Aceasta este declanșată cu ajutorul imunității înnăscute și are ca rezultat generarea de celule T și anticorpi, care protejează împotriva infecției în cazul expunerii ultrerioare la virus. Spre deosebire de imunitatea înnăscută, cea adaptivă nu poate declanșa o inflamație, deși studii recente sugerează că poate contribui semnificativ la acest lucru. La unii oameni, inflamația declanșată de sistemul imun înnăscut împreună cu cel adaptiv este exagerată și se manifestă ca un efect advers. La alții, deși răspunsul imun există, nu este la un nivel atât de ridicat încât să provoace efecte secundare semnificative. În ambele cazuri, imunitatea împotriva virusului este stabilită. Ce cauzează un răspuns imun diferit? Cercetătorii au observat că oamenii de peste 65 de ani prezintă mai puține efecte secundare la vaccin. Acest lucru poate fi atribuit declinului gradual sistemului imunitar, odată cu vârsta. Deși asta poate însemna un nivel mai scăzut de anticorpi, totuși aceste persoane au imunitate împotriva virusului. Sexul poate juca, de asemenea, un rol. Într-un studiu făcut în SUA, 79% dintre efectele secundare au fost raportate la femei. Acest lucru ar putea avea legătură cu testosteronul. Testosteronul are tendința de a calma inflamațiile și, deci, efectele secundare asociate. Bărbații au mai mult testosteron decât femeile, ceea ce ar putea contribui la mai puține efecte secundare raportate la bărbați. Persoanele care suferă de boli inflamatorii cronice – artrită reumatoidă, boli inflamatorii intestinale și scleroză multiplă – și care sunt pe medicamente imunosupresive, pentru a controla simptomele, pot dezvolta mai puține efecte secundare, datorită unei reacții inflamatorii mai scăzute. Integral: https://www.digi24.ro
„Bă, Gheorghiţă, care-i treaba cu «draivtru»?“ Vaccinarea din România se transformă tot mai mult, de la o zi la alta, într-o campanie de marketing. Guvernul, prin autorităţile din subordinea sa, încearcă să vândă un produs care, pentru mulţi români, se dovedeşte a fi neinteresant şi, implicit, greu vandabil. Indiferent de producător, vaccinul anti-Covid nu are nimic atractiv în el, iar efectele lui par la fel de tangibile cum este cioara de pe gard. Sunt destui sceptici, dar şi mulţi alţii care încă nu percep ce le iese la treaba cu vaccinatul, ce câştig au ei, cu ce rămân, de ce anume se pot bucura pe moment. Pentru că, în mintea multora, toată această foială naţională trebuie să aibă şi puţină mocangeală în ea, altfel nu are audienţă, iar eficienţă-mai puţin de zero. E uşor de înţeles această reticenţă în condiţiile în care pentru a se implica, sau mai bine zis pentru a se lăsa convinşi să vină, să se ducă, să cumpere, să voteze, să strige, să dea cu pietre, să scuipe sau chiar să nu facă nimic, oamenii au fost obişnuiţi zeci de ani să primească pui, zahăr, ulei, o căldare de plastic, o pufoaică roşie, nu sare cu nimic. Păi ce importanţă poate avea o campanie dacă nimeni nu „marcă banu’“? Şi aşa, din câte se vede, pe gratis, nu merge! Votul pentru vaccin costă. Nu e vina lor, în definitiv, a celor care sunt unii speriaţi, alţii reticenţi, nesimţiţi sau chiar inconştienţi. Aşa cum există dreptul la informare, preferabil una cât mai corectă, aşa există şi dreptul la neinformare sau chiar la ignoranţă. Au toată căderea să considere că boala a fost inventată, că e doar o răceală mai severă – hai, fie, poate un fel de bronşită mai agresivă, şi că vaccinul este, de fapt, un fragment de cometă care li se bagă sub piele. Paradoxal, s-a ajuns în situaţia în care nu boala îi sperie, ci mai degrabă leacul ei. Altfel spus, vaccinul pare mai periculos decât pandemia însăşi. Cât timp au gust şi miros, boala e departe. Nu-i dovedeşte pe ei doar o scamă-n gât….. Cu fiecare zi care trece, cu ezitări ale autorităţilor, după luni în care un loc pe o listă de aşteptare era mai vânat decât o butelie înainte de ‘89, cu bâlbe, cu raportări sub semnul întrebării, sau cu un refren lipsit de coerenţă ori chiar de acel „brânci“ constructiv, decizia celorlalţi se va osifica şi mai mult. Folosind un limbaj rectangular, fără capacitate de a provoca imagine în centrul de comandă, obiectivul vaccinării este departe. Dacă la început era o recomandare „călduroasă“, mesajul pro vaccinare şi-a pierdut din înălţime şi din autoritatea argumentului ştiinţific, astfel încât acum este nevoie de nume, personalităţi, oameni grei, reprezentativi pentru anumite comunităţi, pentru diferite segmente de populaţie, de a înclina balanţa. Şi manelişti, şi sportivi, şi artişti, şi clerici, şi influenceri, indiferent de rolul lor în conştiinţa publică, pentru că, hotărât lucru, politicienii sau medicii de renume nu au avut forţa de a transmite suficient şi de a fi chiar decisivi. Limbajul, textul, dicţia, imaginea, toate la un loc creează acel pachet de care vorbeam, produsul de marketing, pentru că, vrem nu vrem, trebuie să privim lucrurile şi aşa. Ca să înţeleagă şi Giani, şi Bobiţă şi Dorel, sloganul trebuie să fie mai mult decât o picătură chinezească! Mai nou, se vaccinează şi la volan, şi asta e de bine. Nu mai contează unde, atâta timp cât totul este sigur. E cerere. Sunt acele centre volante, dar pe care autorităţile le definesc ca fiind „drive-thru“. Ne-am englezit rău în ultimii ani, am importat cuvinte străine fără nicio jenă, de parcă româna noastră a chelit de-a binelea, dar când vine vorba de vaccinare chiar nu e loc de aşa ceva. Îmi place să cred că mesajul, dar şi limbajul, pentru a da o mână de ajutor indecişilor, trebuie atent alese şi livrate fără fonfleuri de import. Pur şi simplu, neaoş, româneşte. Vi-l imaginaţi pe Costică, de la ţară, cum vorbeşte cu vecinul lui peste gard? „Bă Gheorghiţă, care-i treaba cu «draivtru»? Dai şi tu o bere?“ Integral: https://adevarul.ro
Pandemia: inconștiență sau nepăsare? Să nu ne amăgim însă că interlocutorii lui Cîțu își vor sufleca mânecile și vor face din noapte zi pentru a motiva oamenii să se vaccineze. Vor fi fiind însă, mai ales la sate, și primari, preoți, învățători care își vor lua în serios statutul de cârmuitori ai comunităților rurale. Nu în masă, ca atunci când sunt principalii agenți electorali, dar într-o anumită măsură putem miza, în ceea ce-i privește, măcar pe bunul simț de a inocula comunității situația dramatică în care ne aflăm cu toții. Aici nu este vorba de gestionarea mitei electorale, ci de măsurile de prevedere împotriva morții. De conștientizarea cetățenilor că pandemia este în fapt o boală a comunităților și nu doar a indivizilor. Puțini sunt cei care se întreabă, inclusiv din mass-media, de ce politicienii nu se implică în campania de vaccinare. Oricât de mare ar fi prăpastia dintre aleși și alegători, cei dintâi ar trebui măcar să încerce să conștientizeze populația și să facă front comun împotriva răspândirii coronavirusului. Birourile din teritoriu ale parlamentarilor sunt însă ferecate pentru oamenii de rând, având în schimb destinația de centre de afaceri ale gulerelor albe. Egoismul, atât în mediul urban, cât și în mediul rural se manifestă și în situația de criză în care ne aflăm. Cei care nu respectă măsurile de prevedere și cred că de ei nu se va atinge virusul nu se gândesc la faptul că, trăind în comunitate și nu în pustiu, îi pot îmbolnăvi și pe semenii lor. Purtarea măștii, deși obligatorie, nu poate fi controlată în totalitate. Rebelii care nu se supun regulilor de luptă împotriva pandemiei amenință, din inconștiență sau pur și simplu din nepăsare, sănătatea și viața celor de lângă ei. Înaintea pandemiei, temerile românilor se traduceau în frica de ziua de mâine, frica de cutremur, frica de a-și pierde locul de muncă. Acum, în plină pandemie, 7 din 10 români se tem mai mult de spitalizare decât de infectarea cu COVID-19 și de consecințele acesteia, arată sondajele de opinie. La nivel global, înainte de a fi descoperite și administrate vaccinurile, 3 din 4 adulți apreciau că se vor vaccina. România se afla printre țările cele mai sceptice în această privință, cu un procent de 57% încredere. În fața datelor oficiale privind campania de vaccinare, se pare că scepticismul față de eficacitatea vaccinării a crescut. Aceasta relevă și faptul că solidaritatea în fața dezastrului e în mare măsură absentă. Pe lângă pandemia de COVID-19 s-a răspândit și se răspândește și o “infodemie”, așa cum a numit-o Organizația Mondială a Sănătății. Aceasta constă în abundența de informații false despre virus și consecințele infectării, transmise în special prin platformele online. Integral: https://www.dw.com
PNL navigând pe ape tulburi După scandalul de la Iași, Ludovic Orban nu are altă cale decât să temporizeze, decât să tragă de timp în speranța că lucrurile vor curge chiar așa tulburi până la congresul partidului. Domnul Orban nu poate tăia coada pisicii în problema penală a șefilor oragnizației PNL de la Iași. I-ar folosi poate să transmită public imaginea unui tip dur, a unui șef tare, dar nu poate retrage sprijinul politic celor doi încornorați de DNA. Niște alegeri noi la Consiliul Județean sau la primărie ar însemna un dezastru pentru organizația locală a PNL și implicit pentru el, ca șef al partidului. Racolarea de primari PSD nu s-a terminat bine pentru Ludovic Orban. Dacă în toamnă, la locale, a egalat scorul PSD, la parlamentare mișcarea nu a mai mers și PNL a ieșit pe locul secund. Ludovic Orban a trebuit să plătească și a preferat să-și sacrifice poziția de prim ministru ca să rămână șef de partid, sperând că din postura asta își va putea asigura un nou mandat la conducerea partidului și prin asta supraviețuirea politică. Dar racolarea asta, cu Mihai Chirica în fruntea listei, a devenit azi o piatră de moară legată de piciorul liderului, fapt deosebit de neplăcut în perspectiva alegerilor din partid. Cei racolați au ajuns repede în camarila lui Orban, prin camarilă înțelegându-se suma persoanelor din PNL care au profitat de poziția de prim ministru a acestuia, care au ocupat funcții nemeritate în administrație și, la vreme de pandemie, s-au mufat la banul public, legal sau mai puțin legal. Bineînțeles că oamenii aceștia l-au susținut pe Ludovic Orban cu toate puterile pentru că de șederea acestuia în scaunul de șef al guvernului și în cel de șef al partidului depindea bunăstarea lor. Pactul acesta a funcționat aproape un an dar turnesolul alegerilor parlamentare a arătat care este situația reală. Primarii racolați n-au mai tras la alegerile parlamentare ca la cele locale, faima rea a unora dintre liderii locali agreați de șeful partidului a fost contraproductivă iar edificiul artificial clădit de Ludovic Orban s-a prăbușit. Ludovic Orban plătește azi prețul racolării oamenilor politici care au dus la creșterea artificială a scorului PNL la locale. Plătește azi prețul lipsei de atitudine în ce privește calitatea liderilor județeni, faptul că s-a complăcut în ideea de a permite acestora să facă tot felul vechi de politică dâmbovițeană, plină de compromisuri apropiate de penal. Unii dintre primari au trecut în barca adversarilor pentru că aveau probleme cu justiția, ca în cazul primarului de la Iași, și s-ar putea invoca în apărarea domnului Orban faptul că nu a fost destul timp și că racolarea aceasta s-a făcut pe repede înainte. Dar despre ceilalți membri de partid cu apucături de baron local, ce argumente se pot aduce în apărarea domnului Orban? Ca șef de partid și luptător cu corupția ar fi trebuit să cearnă mai bine oamenii, pentru că acțiunile greșite ale acestora îl afectează în mod direct. PNL este acum așa cum l-a moșit Ludovic Orban cât i-a fost șef, un partid cu baroni tulburi de formulă veche împănat rar cu lideri tineri ținuți deocamdată pe tușă. Un partid în care cei tineri nu se prea văd iar ceilalți își dau în petic comițând abuzuri jalnice sau încercând să-și ascundă problemele cu iz penal. Dar, așa cum stau acum lucrurile, dacă ar fi mâine congres, Ludovic Orban ar fi ales președinte cu majoritate confortabilă…. Scandalul de la Apele Române de la Mureș a deschis abatajul în care presa, opinia publică și adversarii politici au săpat cu sârg. Ludovic Orban nu a reacționat, a trecut cu vederea abuzurile lui Ervin Molnar pentru că avea nevoie de loialitatea organizației pentru congres. La fel a procedat și în scandalul de la Iași, a mermelit chestiunea tot pentru că are nevoie de organizație în perspectiva congresului. A pus cenușă pe foc și deocamdată a minimizat pierderile în bătălia cu Cîțu, pentru că în pespectiva congresului va conta votul fiecărei organizații. Aceasta este tactica lui Ludovic Orban, să țină cu dinții de fiece șef de organizație județeană care îi poate aduce voturi, dar să nu o facă vizibil, ca să nu dea socoteală pentru atitudinea sa. Ludovic Orban va temporiza, va încerca să se mențină deasupra problemelor dar va încerca să mențină lucrurile sub control în organizații la fel ca până acum, cu aceiași oameni care îi sunt datori. Integral: https://spotmedia.ro
Baronii dinamitei în ariile naturale protejate. Cum ne aruncăm în aer viitorul Dezvăluirile privind implicarea unor firme din anturajul președintelui CJ Neamț, Ionel Arsene, în exploatările de granit din Munții Măcinului, în arii naturale protejate de interes comunitar, nu reprezintă o surpriză, ci o confirmare a faptului că, în spatele acestor proiecte extrem de distructive pentru mediu stau interesele speciale ale unor afaceriști controversați, aflați în legătură directă cu politicieni influenți la nivel local și/sau național. Acest lucru nu este posibil fără acoperirea și sprijinul primit din partea unor instituții publice, în special al agențiilor pentru protecția mediului județene. Răspunsul APM Tulcea, făcut public de „Libertatea”, e revoltător prin neadevărurile și contradicțiile flagrante pe care le conține. Practic, APM Tulcea recunoaște că exploatările anterioare s-au făcut ilegal (existând o decizie judecătorească definitivă care arată că s-a exploatat dincolo de limitele autorizate), invocă studii și rapoarte care constată afectarea habitatelor protejate, dar, în loc să ia măsuri pentru refacerea mediului și habitatelor, face apel la efectele distrugerilor pentru a justifica extinderea lor de către firma care a preluat afacerea! Am urmărit cazul carierei de granit din Munții Măcinului încă de anul trecut, avizarea și autorizarea ei fiind obiectul unei interpelări parlamentare, din luna iunie, la care am primit un răspuns în septembrie 2020, în care eram informat că procedurile de avizare sunt în derulare. Profitând de faptul că fostul ministrul al mediului, Costel Alexe, era preocupat mai mult cu tabla de pe casă și cu propria campanie electorală de la Iași, precum și de tumultul alegerilor locale și parlamentare, constat că, la mai puțin de o lună de la răspunsul pe care l-am primit, în octombrie 2020, proiectul a fost avizat, cu o viteză care ridică din start semne de întrebare, în condițiile în care studiile și studiile de mediu necesită cel puțin un ciclu natural de un an (sau chiar doi). …. O exploatare minieră de suprafață înseamnă explozii, poluare fonică și chimică (deversările accidentale de combustibili fiind cât se poate de frecvente), praf, trafic rutier greu, drumuri care fragmentează habitatele, schimbări de microclimă și de rețele hidrografice, afectarea ecosistemelor. … Pe de altă parte, faptul că într-o suprafață a unei arii naturale nu mai există specia/speciile prioritare pentru care s-a instituit regimul de protecție nu înseamnă că acolo se pot permite/autoriza activități distructive pentru mediu, ci reprezintă un semnal de alarmă pentru a implementa măsuri suplimentare de protecție și refacere a habitatului conservativ și de readucere a speciei/speciilor protejate la un nivel care să îi/le asigure conservarea! E dureroasă nonșalanța cu care APM Tulcea vorbește de continuarea exploatărilor miniere după instituirea regimului de situri Natura 2000 (mai exact după 2007), „cu respectarea măsurilor impuse prin autorizațiile de mediu pentru protecția biodiversității”. Asta chiar dacă, în același răspuns, și cu referire la aceeași carieră pentru care s-a emis un nou aviz e menționată o hotărâre judecătorească definitivă prin care se constată încălcarea măsurilor impuse pentru protecția biodiversității! ….. Și mai cinice sunt răspunsurile pe care Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, respectiv APM Tulcea le-a transmis către „Libertatea”, după publicarea primei investigații. Zice ministerul că nu e vorba despre minerit și o „mină”, ci de o „exploatare de piatră (granit”). De parcă disputa terminologică ar fi problema, dar nici măcar în chestiunea asta nu au dreptate, pentru că și exploatările de suprafață (cariere) tot de Legea Minelor nr. 85/2003 sunt reglementate (la care, de altfel, face trimitere, inclusiv, APM Tulcea) și le sunt aplicabile aceleași legi și norme de protecția mediului. …. Produsul final al acestor concasoare aduse să macine cei mai bătrâni munți ai Europei e destinat construcției de drumuri, nu construirii ori ornamentării unor case. Și, cu excepția câtorva salarii mizere pentru maximum o mână de localnici, nu e niciun alt beneficiu pentru comunitățile locale. Dimpotrivă, doar pierderi. … Din păcate, situația din Munții Măcinului nu este una singulară, ci reprezintă o problemă sistemică, în care interesele speciale ale unor diferiți afaceriști cu conexiuni politice locale și naționale distrug ariile naturale protejate din România. Recent, am scris și am încercat să opresc Hotărârea de Guvern prin care, pe baza unei legi cu dedicație (Legea 158/2018), pe care am atacat-o la Curtea Constituțională (CCR), s-a hăcuit Parcul Național Munții Rodnei, într-o zonă care are este, la rândul ei, inclusă în rețeaua Natura 2000, având atât statut de sit de importanță comunitară, cât și de arie de protecție specială avifaunistică, pentru a permite extinderea unei cariere de marmură. Patron este un afacerist local extrem de controversat, Pavel Sângeorzan, care publica, pe Facebook, fotografii de la partide de vânătoare a caprelor negre, în care apare alături de președintele Consiliului Științific al Parcului Național Munții Rodnei, Ioan Păcurar – adică cel care i-a avizat extinderea carierei! Integral: https://www.libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/biciclisti-trotinete-masca-foto-dumitru-angelescu-71.jpg?w=640&ssl=1)
De 1 Mai, vă pun o întrebare de 100 de euro în plus la salariu …. S-a văzut în ultimele decenii o uriașă diferență între gărgăunii din capetele specialiștilor (sau interesele lor) și realități. Un exemplu excelent ne este oferit de sociologul Ștefan Guga într-un studiu despre salariul minim. Întregul text, „Salariul minim și traiul decent. De la mituri la oportunități” e aici, e clar, ușor de citit. Cât de mult s-a urlat aiurea în toți anii ăștia! S-a urlat împotriva unor angajați foarte docili, cei mai cuminți din Europa: apocalipsa salariului minim! Și s-a urlat ,nene, s-a urlat de sus în jos, nu de jos în sus, de la angajatori, investitori, experți bine plătiți înspre angajați. Iar angajații, mai ales cei cu salariul minim, nu zic de obicei nici „pâs!”, nu au sindicate puternice, nu au voce. De câte ori a venit vorba despre o creștere la salariul minim, așa-numiți experți – de fapt ideologi și oameni de imagine pur și simplu – au venit cu niște frici mai mult superstițioase, frici inventate dintr-un interes simplu, dorința de a scoate profit exclusiv din mâna de lucru ieftină. Știți care e culmea? Aceiași experți, care urlau acum 10 ani că se va prăbuși România în haos dacă se crește salariul minim, sunt și acum experții numărul 1, presa îi promovează, ei fac recomandări de „politici publice”. Stăm puțin diferit față de povestea cu „Ionică și lupul”. La noi, sunt unii care ne tot mint că vine lupul și lupul săracul nu există, nu vine niciodată. Au spus „experții” respectivi zeci de prostii neverificate și dezmințite în ultimii zece ani. Exemple? Dacă mărim salariul minim se scumpesc toate și nu simți nimic la salariu. Sau: pierdem competitivitatea și ne pleacă investitorii. Sau: crește șomajul. Ștefan Guga analizează toate aceste locuri comune cât se poate de serios și ne arată în esență, de fapt le arată guvernanților și ideologilor zilei – care de altfel sunt toată ziua cu Europa în gură – că sunt panici false și că, mai mult, nemărind salairul minim de fapt suntem în plin contrasens cu direcția europeană. Din contractele individuale de muncă (CIM) cu normă întreagă în România 31,5% sunt pe salariul minim. Acum 10 ani erau 7,7%. Deci orice decizie legată de salariul minim afectează 1,75 milioane de oameni. Cum a ajuns așa important salariul minim? E singura pârghie de negociere rămasă. …. Urlătorii împotriva salariului minim spun că în țările nordice nu e salariu minim, deci, iată, se poate. Nu e salariu minim pentru că au negocieri colective serioase, arată Guga. Cu alte cuvinte, au salarii minime, cu alte denumiri și sunt mult mai mari decât salariile minime propriu-zis din alte părți ale Europei. Ștefan Guga spune că 2020 ar putea rămâne în istorie nu doar drept anul COVID-ului, ci, pentru Uniunea Europeană, anul în care a intrat în linie dreaptă directiva pentru calculul unui salariu minim pentru toată UE. Culmea e că recomandările dinspre Comisie pentru România cereau anii trecuți mai curând o stopare a creșterii salariului minim pentru creșterea „competitivității”. Această contradicție e specifică forurilor supranaționale, s-a mai văzut și în recomandările FMI, de altfel, unde ba înjurăm austeritatea, ba o impunem discret. Cert e că directiva pentru impunerea unui calcul unic al salariului minim e pe ultima sută de metri. Directiva asta ar influența direct 25 de milioane de lucrători din UE. Cum ar fi bine pentru România? Aici intervine diferența dintre salariul mediu și salariul median. Într-o țară cu multă lume plătită prost, salariul median (suma care împarte în două jumătăți lucrătorii, cei sub și cei peste prag) și salariul mediu (o medie a veniturilor adunate și împărțite la numărul de lucrători) pot induce în eroare pentru că sunt foarte diferite. Salariul median e mult mai mic decât cel mediu. Așa că dacă directiva europeană va impune 60% din salariul median, creșterea va fi de doar 8,3%. Raportarea la salariul mediu e mai bună: 50% din salariul mediu ar aduce o creștere de 105 euro (23,5%). De aceea spuneam, sau poate doar visam de 1 Mai, că o revendicare seacă și eficientă ar fi creșterea salariului minim cu 100 de euro. Ar anticipa directiva europeană. Și, așa cum am văzut în anii trecuți, nu ar veni nicio apocalipsă. Când acum un deceniu începea creșterea accelerată a salariului minim, experții ne asurzeau cu avertismentele de cataclism. Nu s-a întâmplat nimic, investițiile străine directe au crescut de la 3,5 la 5 md. euro (în 2019), inflația a crescut, dar s-a stabilizat (oricum motivele au fost la un moment dat creșterea prețului petrolului și altele, nu salariul minim). Integral: https://www.libertatea.ro
Economia zonei euro a suferit o recesiune dublă Economia zonei euro a intrat înapoi în recesiune, pe măsură ce impactul pandemiei de coronavirus continuă să afecteze activitatea economică, informează BBC. Țările din Europa s-au confruntat anul acesta cu o nouă creștere a cazurilor și reîntoarcerea restricțiilor anti-Covid. Economia zonei euro s-a contractat cu 0,6% în perioada ianuarie-martie 2021, înregistrând a doua scădere consecutivă – situație echivalentă cu intrarea în recesiune. Este al doilea episod de acest fel, denumit recesiune dublă (în formă de W), de la începutul pandemiei. Recesiunea dublă este recesiunea urmată de o scurtă perioadă de recuperare, urmată de o nouă recesiune. Cu toate acestea, printre economiile din zona euro care au raportat date până acum, modelul a fost repetat doar de Italia. Alte țări au raportat creșteri economice în ultimul sau penultimul trimestru. Economia Franței a crescut cu 0,4% în primul trimestru din 2021, după o scădere la finalul anului trecut. În același timp, situația în Germania a stat invers, țara înregistrând o creștere la final de 2020 și scăzând cu 1,7% în ianuarie-martie 2021. Integral: https://www.digi24.ro
Pe arătură Într-un interviu recent, Mircea Cărtărescu estima că în România acestui moment numărul celor care citesc „literatură serioasă” nu depășește cifra de cincizeci de mii. Raportat la o populație de șaisprezece milioane (cât cred eu că are acum România) este deprimant de puțin. Adică 0,31 la sută din populație. Cam tot pe acolo, 0,30 la sută din buget, a fost și suma repartizată ani la rând de guvernanți Ministerului Culturii. Ceea ce înseamnă că, oricât ar părea de odios, ne aflăm în fața unui raport corect între investiția statului și interesul cetățeanului. Dar acesta este un mod cinic de a vedea lucrurile. Suma infimă pe care am menționat-o era alocată și pe vremea când numărul cititorilor alcătuia, conform asociațiilor de editori, cam 3 la sută din populație. Concluzia ar fi că, în mod conștient, s-a urmărit decerebrarea electoratului în așa fel încât să devină o cocă docilă, credulă, manevrabilă, ușor de dus de nas. Rolul creierului a fost substituit, în cazul unei majorități covârșitoare a cetățenilor României, de mass-media. E ca și cum o întreagă populație nu și-ar mai întrebuința discernământul, ci ar apela la un dispozitiv de memorie externă de unde informațiile ar fi preluate aleatoriu. Așa s-a ajuns ca, nemestecate și aberante, cele mai deșuchiate presupuneri să fie considerate de milioane de oameni adevăruri de nezdruncinat. Nevroza indusă de pandemie constituie mediul ideal de propagare a ceea ce s-ar putea numi nebunia prostului. Expuși în exces la informațiile furnizate de maeștrii manipulărilor din media, segmente uriașe ale populației au luat-o, cum se spune, „pe arătură”. Care este temeiul comun al societății românești actuale? Nici unul. În loc de unitate și compromis, alergăm bezmetic spre divizare și ură. Dobândirea unor locuri de prim-plan de către formațiuni ce se intitulează „anti-sistem“ e o farsă macabră. Nu doar că nu sunt „anti-sistem“, ci, prin acțiunile lor, adâncesc tarele unui model învechit, putred, intolerant și corupt. Grav mai e, în România, că aceste zvârcoliri politico-sociale au loc pe fondul unei sărăcii galopante. Primul lucru la care renunță omul sărac e cartea. Avem, desigur, un număr impresionant de milionari, dar nouăzeci la sută din populație trăiește în zona gri spre negru. Singurul lux pe care și-l permit este televizorul – adică instrumentul de accelerate a îndobitocirii și manipulării. A, să nu uit: și telefonul mobil, accesoriul indispensabil prin care tâmpeniile sunt propagate cu viteza luminii. Nu e greu de anticipat, în aceste condiții, că în viitorul apropiat vor dobândi un rol din ce în ce mai important partidele cu agende de extrema stângă și de extrema dreaptă – nu contează care, pentru că oricum sunt interșanjabile….. Situația din ultimii treizeci de ani amintește de cea a Germaniei din perioada „republicii de la Weimar”. Condițiile istorice și sociale sunt diferite, dar manifestările seamănă izbitor. Între 1918, anul încetării Primului Război Mondial și al abdicării împăratului Wilhelm al II-lea, și 1933, venirea la putere a lui Hitler, a existat o perioadă de funcționare relativ democratică a țării. Puterea încă o dețineau forțe ce proveneau din vechea lume, îndeosebi aristocrația prusacă, dar forța contondentă a marginalilor se făcea simțită. Ca și în România acestui moment (dar tendința pare să fie mai largă, începând cu Statele Unite și continuând cu țări din Europa și Asia), forma de exprimare a nou-veniților pe scena politică era violența. Istoricii explică degradarea vieții publice prin faptul că, de pildă, căpeteniile naziste participaseră la Primul Război Mondial și nu s-au mai putut întoarce la un mod de viață normal. Mediul lor firesc de exprimare a devenit brutalitatea fizică, agresiunea și silnicia. La noi, vehemența protestelor e potențată și de absența unei minime culturi și educații a majorității celor care ies în stradă. Vocile rațiunii sunt copleșite de generalizarea mitocăniei și de ispita extremismului. Un anumit aer de ilegitimitate persistă în România și pentru că reformele au fost parțiale și măsurile de asanare a societății n-au depășit nivelul intențiilor. În lumea nouă, jocurile continuă să fie făcute de cei proveniți din lumea veche, a național-comunismului românesc. Inexistența unei legi de condamnare a comunismului nu e străină de întețirea extremismului de dreapta. Prin însuși faptul că, într-un mod tulbure, statul tolerează manifestările stângii impenitente, pasiunile dreptei radicale se simt îndreptățite să iasă la suprafață. O știm încă din secolul al XVIII-lea, de când Louis Sébastien Mercier a lansat formula „extremele se ating”. Uneori, e vorba de aceleași personaje care se „reinventează” cu o dezinvoltură care derutează și sperie. O dată în plus, se observă că extremismul e de o singură culoare, oricum s-ar exprima el. Partizanatul exacerbat furnizează însă etichetări care nu au nicio legătură cu adevărul și realitatea. Cazul lui Adolf Hitler e întru totul grăitor în acest sens. Orice manual și aproape orice tratat de istorie pe care-l veți deschide pornește de la axioma că marele călău a fost un politician de extrema dreaptă. În realitate, Hitler a fost un oportunist psihopat provenit dinspre stânga…..Atunci când se pune problema adoptării unor legi care să ajute la descurajarea fermă a revenirii la tragediile trecutului, se lucrează cu frâna de motor. Originea acestei situații trebuie căutată în anul 2012. Atunci, prin Victor Ponta și Crin Antonescu, s-a construit al doilea monstru ideologic post-revoluționar, Uniunea Social-Liberală (primul a fost cel condus, sub diverse denumiri, de Ion Iliescu – de la FDSN la PDSR și PSD). Deși USL-ul a dispărut, pulsațiile extremiste ale acelei alianțe care viza distrugerea statului de drept au generat cadrul ideologic în care continuăm să respirăm și azi. Din păcate, nu am detectat la forțele politice actuale care se pretind „pro-europene și responsabile“ vreo dorință de a renunța la moștenirea tradiției stângii leninist-staliniste. Ceea ce e extrem de grav: pe orice față ai întoarce-o, oricât ai ferchezui-o, ea tot spre totalitarism tinde. Integral: https://putereaacincea.ro
Jurassic Park la Zoo Focșani. Au jumulit o găină și susțin că e pui de T-Rex Escrocherie la Zoo Focșani, unde un pui fake de T-Rex este expus într-un țarc și vizitatorii curioși dau câte 70 de lei ca să-l vadă. Experții spun că e vorba de o găină jumulită, din rasa cu gâtul golaș, dar directorul de la Zoo spune că e absurd, pentru că puiul de T-Rex a fost cumpărat de la o fermă de dinozauri din China și are și certificat de dinzaur autentic. ”Nu eram nebuni să dăm 2 milioane de euro pe o găină jumulită. Face ouă exact ca dinozaurii, aleargă, mănâncă râme momentan, dar furnizorii ne-au spus că va ajunge la 8 metri înălțime și va mânca porci întregi”, spune directorul Zoo Focșani, care a și cerut bani suplimentari ca să cumpere hrană pentru T-Rex când va crește mai mare. Ferma din China se laudă că poate furniza și pui de velociraptor, dar aceștia seamănă suspect de mult cu o veveriță epilată. Integral: https://www.timesnewroman.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/maratonul-vaccinari-1-day-10.jpg?w=640&ssl=1)
De ce unii oameni s-au îmbolnăvit de COVID după vaccinare După vaccinarea împotriva COVID-19 organismul ar trebui să aibă anticorpi care să-l protejeze atunci când se întâlnește cu virusul. Unele persoane nu dezvoltă acești anticorpi, iar acest lucru depinde de răspunsul imunologic al fiecărui organism. Faptul că unele persoane nu dezvoltă anticorpi după vaccinare este motivul pentru care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire chiar și după rapel. Proporția acestor cazuri este însă mică în raport cu protecția oferită de vaccin. În plus, medicii spun că inclusiv în situația în care nu avem anticorpi după vaccin, tot suntem protejați în fața virusului. Există o memorie a limfocitelor T care să genereze anticorpi atunci când se întâlnesc cu virusului, spun ei. Datorită lor, eventuala îmbolnăvire va fi o formă ușoară. Este însă important să aflăm dacă am dezvoltat sau nu anticorpi, ca să știm cât de atenți să fim prin celelalte metode de protecție – purtatul măștii, distanțare socială, evitarea locurilor aglomerate etc. Această situație este motivul pentru care autoritățile insistă asupra purtării măștii sanitare și după vaccinare. Andreea D. a făcut prima doză cu vaccin COVID și a vrut să afle câți anticorpi a dezvoltat după mai mult de două săptămâni de la vaccinare. A avut surpriza ca testul să-i arăte zero anticorpi. Dan D. a făcut și el testul de anticorpi după prima doză de vaccin, pe care îl făcuse după ce trecuse prin boală, iar rezultatul arăta că are aproape 12.000 de anticorpi. Simona T. a făcut testul de anticorpi după cea de-a doua doză de vaccin Covid și numărul de anticorpi era de 688. Care este nivelul de anticorpi pentru ca o persoană să fie în siguranță? În acest caz vorbim de o așa-numită valoare de referință. Perspectiva asupra ei diferă în funcție de tipul de teste, dar cele mai multe laboratoare folosesc valoarea de referință de 0,8 unități/ml. Tot ce este peste această valoare indică faptul că persoana respectivă a dezvoltat suficienți anticorpi pentru protecție. Cât de expuși sunt cei fără anticorpi în fața bolii? Specialiștii spun că indiferent de tipul vaccinului pe care îl facem, formarea anticorpilor depinde de organismul nostru. O cercetare din Marea Britanie efectuată pe 370.000 de persoane vaccinate cu AstraZeneca sau Pfizer arată că majoritarea oamenilor dezvoltă răspuns imun indiferent de vârstă. Cercetarea a cuprins un prim studiu în care persoanele fuseseră vaccinate cu o singură doză de vaccin fie AstraZeneca, fie Pfizer și au fost cu 65% mai puțin susceptibile de a se infecta. La trei săptămâni după administrarea vaccinului, între decembrie 2020 și începutul lunii aprilie 2021, infecțiile cu simptome au scăzut cu 74%, în timp ce infecțiile fără simptome raportate au scăzut cu 57%. Oamenii care au primit a doua doză de vaccin Pfizer au avut un risc cu 90% mai mic de a fi infectați, potrivit 
Efectele secundare după vaccinarea anti-Covid sunt mai comune în rândul celor care au avut coronavirusul – studiu Încă de la demararea campaniilor de vaccinare, experții din întreaga lume au avertizat că efectele secundare în urma vaccinării anti-COVID ca febra, durerile musculare sau la locul injecției trec de obicei într-o zi, două, relatează :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/aci.jpg?w=640&ssl=1)
MAI propune desființarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție, ca urmare a numeroaselor cazuri de plagiat Ministerul Afacerilor Interne propune desființarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul instituției în transparență decizională, scrie G4media.ro. Programele doctorale aflate în prezent în desfășurare vor continua până la finalizare, chiar dacă proiectul MAI va fi adoptat. Decizia ministerului de a propune un astfel de proiect vine după ce, la finalul anului trecut, Academia de Poliție a rămas fără acreditarea celor două școli doctorale, cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională, după ce fostul ministru al educației Monica Anisie a semnat ordinele de retragere la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza este prima universitate din țară care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor, după cinci sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice. Publicația PressOne, prin articolele semnate de jurnalista Emilia Șercan, a documentat și scris în repetate rânduri despre cazurile de plagiat pe scară largă în interiorul Academiei. De altfel, un procentaj de 74,3% dintre tezele de doctorat verificate la Academia de Poliţie, susţinute în intervalul 2011-2016, sunt suspectate de plagiat. ….. Istoric al plagiatelor Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost pus sub acuzare în 2016 de către Parchetul general pentru că și-a plagiat lucrarea de doctorat în Științe Juridice susținută în 2012 la Academia de Poliției. Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), a rămas, în martie 2021, fără titlul de doctor după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit că a plagiat în lucrarea de doctorat susținută în 2012. Fostul rector, Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, rămâne fără titlul de doctor după ce în 2019 s-a confirmat că a plagiat lucrarea de doctorat. David Nicolae Ungureanu, numit pe 4 martie 2021 rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, a plagiat în ambele teze de doctorat care i-au adus titlurile de doctor în Științe militare și în Drept. Liviu Pop, fost ministru al Educației, nu a mai primit, în 2018, titlul de doctor al Colegiului Naţional de Afaceri Interne de la Academia de Poliţie, după ce jurnalista Emilia Şercan a prezentat elemente care arată că un procent de 25% din lucrare ar conţine similitudini. În 2018, șeful Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru a fost acuzat de plagierea masivă a tezei sale de doctorat. Cel puțin 140 din totalul de 294 de pagini ale tezei ar fi reproduse din volume semnate de chestorul Costică Voicu, fost șef al Poliției Române și fost rector al Academiei de Poliție. Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române, este acuzat că a plagiat cel puțin 157 de pagini dintre cele 345 ale tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010 la Academia de Poliție Gabriel Oprea, el însuși conducător de doctorate plagiate, a fost prins cu o lucrare de doctorat plagiată, iar titlul de doctor i-a fost retras. Integral: 
Cum va arata Romania peste 50 de ani – desertul ne asteapta Romania este unul dintre statele Uniunii Europene cel mai grav afectate de desertificare. Dintre toate, cea mai lovita de acest fenomen este sudul Campiei Romane, Dobrogea si Sudul Moldovei, insa nici judetul Dolj, de pild, nu face exceptie. Aici, solurile nisipoase reprezentau la nivelul anului 2020, mai mult de 100.000 de hectare si, in fiecare an, suprafata acoperita de nisipuri creste cu peste 1.000 de hectare, estimeaza specialistii. “Fenomenul de desertificare este numai in parte determinat de factori climatici. Acolo intra si alte tipuri de elemente, cum ar fi tipul de sol, tipul de acoperire al solului, chiar activitatile umane care au loc intr-un anumit spatiu. Toate acestea pot sa amplifice sau sa diminueze aceasta tendinta de aridizare care poate sa duca la desertificare. Prin urmare, factorul climatic este doar unul dintre factorii care pot sa determine desertificarea”, a explicat pentru Ziare.com Roxana Bojariu, sefa Departamentului de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/macron-si-iohannis.jpg?w=640&ssl=1)
O lună din viața unui domn președinte. Cum arată agenda lui Iohannis, cum arată agenda lui Macron În viața unui președinte de țară sunt luni mai încărcate și luni mai liniștite. Acum, totuși, mai depinde și de țară. Sunt republici prezidențiale, în care președinții au grămezi de atribuții și o mulțime de treabă. În acele țări, agenda președintelui este mereu încărcată, cum se întâmplă în SUA, unde președintele este și șeful guvernului. Dar chiar și în republici semiprezidențiale, cum este Franța, președintele pare destul de ocupat, având activități publice zi de zi în cursul săptămânii, uneori și în zilele de weekend). Ceva mai absenți din viața publică sunt președinții republicilor parlamentare, precum Germania. Iar cei mai fericiți sunt președinții monarhiilor. Tocmai pentru că monarhiile sunt reprezentate de regi sau regine, nu de președinți. 
Medicul Octavian Jurma sustine ca nu este eficienta platirea medicilor de familie pentru vaccinare: “Haideti sa dam banii astia celor care se vaccineaza” ….”Am o idee mai buna decat sa platim medicilor de familie un bonus pentru fiecare inoculare. Haideti sa dam banii astia celor care se vaccineaza! Pana la urma cei care se vaccineaza fac un efort mai mare decat medicul care ii vaccineaza si isi asuma si niste riscuri eroice, daca ascultam negationistii. Ne costa tot 100 de lei pe vaccinare dar vom avea cu siguranta rezultate mult mai bune”, sustine medicul. Acesta crede ca este o idee proasta sa fie platiti medicii pentru vaccinare. “Alimenteaza suspiciunea ca medicul ii vaccineaza pentru bani si scade autoritatea si credibilitatea medicului si inhiba atat medicul cat si pacientul. Medicii sunt deja platiti pentru a avea grija de sanatatea pacientului lucru care include vaccinarea si in cazul altor boli contagioase”, a mai spus 
INSP: 21.316 persoane imunizate anti-COVID au avut test pozitiv dupa prima doza de vaccin. Cate au avut si dupa a doua doza Institutul National de Sanatate Publica informeaza ca, in perioada 27 decembrie 2020 – 25 aprilie 2021, un numar de 21.316 persoane vaccinate anti-COVID (0,7% din totalul persoanelor vaccinate cu prima doza) au avut un test pozitiv de infectie cu virusul SARS-CoV-2 dupa administrarea primei doze de vaccin. In intervalul mentionat, 349 de persoane, adica 1,6% din totalul celor care au avut un test pozitiv cu SARS-CoV-2 dupa administrarea primei doze, au decedat. Totodata, 3.862 persoane (0,2% din totalul persoanelor vaccinate cu doza 2) au avut un test pozitiv de infectie cu virusul SARS-CoV-2 dupa administrarea celei de a doua doze de vaccin. Integral: 
Ce inseamna vaccinarea pe intreg parcursul vietii. Cati romani s-ar vaccina daca vaccinurile ar fi compensate Aproape 80% din populatie s-ar vaccina daca vaccinurile de rutina ar fi compensate, arata cel mai recent studiu facut de Coalitia Organizatiilor Pacientilor cu Afectiuni Cronice (COPAC) prin care s-a dorit evaluarea perceptiilor referitoare la vaccinarea pe intreg parcursul vietii. Concret, 
AFACEREA HERĂSTRĂU :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/befunky-collage-72.jpg?w=640&ssl=1)
Cum arată degringolada politică de la Iași: dosare penale în lanț pentru liderii PNL, haos la USR-PLUS, iar PSD nu există Ultimele probleme cu justiția ale liderilor PNL Mihai Chirica și Costel Alexe arată un peisaj familiar la Iași în ultimii zece ani: o nouă ploaie de dosare penale, după „epoca Relu Fenechiu” sfârșită cu condamnări. Cum și la Iași, liberalii se ceartă cu USR-PLUS la fel cum o fac și la București, speranțele locuitorilor la o administrație mai bună par să devină simple iluzii. Din nou. În urmă cu mai bine de zece ani, la Iași se forma un grup de politicieni tineri în PNL, grupați în jurul lui Relu Fenechiu, cel care avea să ajungă ministru al transporturilor, și plasați apoi cu succes de acesta la București în funcții de miniștri sau în poziții-cheie în administrația centrală sau locală. „Gruparea” Fenechiu a avut succes ceva vreme în rândurile populației, pentru că se simțea un entuziasm la nivel local, în jurul unui partid care nu mai promova „lipitorii de afișe” și adusese oameni cu facultate, specializați pe unele domenii, care să promoveze interesul ieșenilor. Ca-n atâtea alte dăți, realitatea a fost însă alta. O parte dintre „tinerele speranțe” ale politicii ieșene au devenit însă nume în dosarele DNA, unii au intrat după gratii, în frunte cu Fenechiu însuși, iar alții s-au făcut remarcați prin alte episoade controversate. Lista e destul de lungă. 2014 – Radu Prisăcaru, fost prefect de Iași, condamnat la patru ani de închisoare cu executare, după ce a cerut mită în 2006, când a fost și arestat, trei hectare dintr-un teren pe care o familie urma să îl primească în proprietate; 2014 – Relu Fenechiu, fost ministru al transporturilor, despre care se vorbește și astăzi că ar trage sforile în partid, condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul „Transformatorul”, după ce a fost trimis în judecată în 2012. A vândut ca noi transformatoare uzate din anii 80 printr-o serie de firme ale sale către Sucursala de Întreținere și Servicii Energetice Electrice Moldova, cu complicitatea conducerii. Ieșit din închisoare de ceva vreme, Fenechiu spune că nu mai vrea să audă de politică. 2020 – Cristian Adomniței, fost președinte al Consiliului Județean Iași, fost ministru, condamnat în primă instanță la trei ani și două luni de închisoare cu executare în dosarul numit de presă „Albumul”, pentru favorizarea făptuitorului și fals intelectual. Acesta a fost trimis în judecată în 2015, după ce ar fi comis nereguli într-un contract cu o firmă care avea un contract în derulare de promovare a județului. Noii intrați pe listă sunt la fel de sonori ca predecesorii lor. 2021 – Mihai Chirica, actual primar PNL al Iașiului, trimis în judecată în ianuarie 2021 într-un dosar care vizează achiziția de autoturisme Skoda în 2013, pe când era viceprimar. În aprilie 2021, Mihai Chirica are calitatea de inculpat într-un dosar de prejudiciere cu două milioane de lei a municipalității, după ce a cedat un teren către un patron de ziar local, care în loc să facă pe el pensiune și spații de birouri a făcut apartamente și le-a vândut. Trecerea peste noapte de la PSD la PNL nu l-a împiedicat însă pe Chirica să câștige un nou mandat de primar anul trecut. 2021 – Costel Alexe, președintele PNL Iași, a aflat în aprilie 2021 că este inculpat în dosarul deschis de DNA în ianuarie, în care este acuzat că a cerut 22 de tone de tablă de la un combinat siderurgic, pe vremea când era ministrul mediului, ca să ofere certificatele de emisii de gaze cu efect de seră; 2021 – Petru Avram, vicepreședinte PNL, este anchetat oficial de DNA din aprilie 2021 pentru abuz în serviciu cu obținere de folos necuvenit, după ce a facilitat angajarea unei foste chelnerițe pe post de inginer la ABA-PRUT Iași, unde este director, în cazul scos la iveală de către Recorder.ro. Și trecem de la penal la scandal. Un alt vicepreședinte al PNL Iași, Constantin Șerban, este învățătorul sancționat după ce a fost înregistrat abuzând și umilind verbal mai mulți copii la grădinița unde este învățător. Iar Dumitru Oprea, tot vicepreședinte PNL, fost profesor universitar și rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, se află printre foștii parlamentari care au deschis proces împotriva deciziei de a i se tăia pensia specială. Integral: 
O doză de vaccin anti-Covid-19 reduce cu circa 50% transmiterea în interiorul unei familii, arată un studiu al agenției engleze de sănătate publică …. Persoanele infectate cu virusul la trei săptămâni după administrarea unei doze de vaccin sunt cu 38% până la 49% mai puţin susceptibile să transmită virusul membrilor familiei lor decât cele care nu au fost vaccinate, a subliniat Public Health England (PHE) într-un comunicat. Acest nivel de protecţie, observat în jurul celei de-a paisprezecea zi după vaccinare, este similar indiferent de vârsta persoanei vaccinate sau a membrilor familiei. „Este o veste fantastică. Ştiam deja că vaccinurile salvează vieţi şi acest studiu, cel mai complet efectuat în condiţii reale, arată, de asemenea, că reduc transmiterea acestui virus mortal”, şi-a exprimat satisfacţia ministrul britanic al sănătăţii, Matt Hancock. Acest studiu a urmărit 57.000 de persoane din 24.000 de familii în care o persoană vaccinată a fost testată pozitiv şi le-a comparat cu aproape un milion de contacte de persoane nevaccinate. Familiile sunt considerate a fi locuri cu „risc ridicat” în ceea ce priveşte transmiterea şi „rezultate similare ar putea fi observate în locuri cu riscuri similare de transmitere, cum ar fi locuinţele comune şi închisorile”, a subliniat PHE. Agenţia a subliniat că o doză de vaccin permite, de asemenea, după patru săptămâni, reducerea cu 60 până la 65% a riscului de a dezvolta simptome. Studii anterioare ale PHE au arătat că vaccinurile Pfizer şi AstraZeneca au prevenit 10.400 de decese la persoanele cu vârsta peste 60 de ani la sfârşitul lunii martie. Integral: 
Studiu: COVID-19 nu va dispărea nici după apariția vaccinurilor. Ar putea deveni o boală endemică, ținută sub control COVID-19 nu va dispărea odată cu vaccinurile, potrivit unui studiu al Universității Oxford În schimb, poate deveni o boală endemică, ținută sub control. Cercetător: Rezultatele studiului Oxford privind Covid-19 ne dau o idee despre cum va arăta viitorul pandemiei. Un studiu al Universității Oxford arată că maladia COVID-19 ar putea deveni o boală endemică, mulţumită vaccinurilor, şi, astfel, va putea fi controlată, potrivit 
Hotărâre istorică privind statul de drept la Curtea de Justiție a UE O nouă interpretare a Tratelor Uniunii Europene a fost elaborată într-o hotărâre recentă a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE). Într-o speță benignă despre o situație care privea numirile judecătorilor în Malta, Curtea consacră principiul non-regresiei legislației privind statul de drept. Cu alte cuvinte, dreptul european se opune ca un stat membru au UE să slăbească protejarea valorilor consființite în Articolul 2 TUE față de cea asigurată la momentul aderării. Pentru persoanele din mediul juridic sau persoanele care urmăresc în general reformele Justiției, această hotărâre este un precedent important care nu trebuie să treacă neobservat. Hotărârea pronunțată pe 
Școlile ar putea avea înca un director. Cîmpeanu: Ne gândim la un director administrativ pentru proiectele finanțate prin PNRR ….” Ne gândim, de asemenea, ca această poziţie de director educaţional plus director adjunct să fie dublată de un director administrativ, care să poată să pună în aplicare acele proiecte pe care le vom finanţa prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, care în momentul de faţă se află în negocieri cu Comisia Europeană. Ministerul Educaţiei este printre puţinele ministere care au răspuns în două rânduri la solicitările de clarificare venite din partea Comisiei Europene, spre deosebire de alte domenii care sunt în prima etapă. Am identificat soluţii pentru a susţine cererile noastre care totalizează 4,4 miliarde de euro pentru susţinerea proiectului ‘România Educată’, este vorba de investiţii în infrastructură, dotări, digitalizare, reducerea abandonului şcolar, partea de învăţământ profesional, mai ales învăţământ dual, şi partea de educaţie timpurie – creşe”, a declarat ministrul. Cîmpeanu a repetat faptul că prima proba a examenului național pentru ocuparea posturilor de directori de școli va avea loc pe 27 iulie….. “Este nevoie să organizăm măcar această primă etapă, urmată de interviuri pentru cei care promovează prima etapă. Foarte probabil nota minimă va fi 7. Toţi aceia care vor promova această primă etapă se vor putea înscrie în septembrie şi octombrie la concursurile care se vor susţine în fiecare şcoală”, a mai spus el, citat de Agerpres. El a amintit că pe 5 august vor expira toate mandatele conducerii şcolilor din România. Integral: 
Vom putea afla cine, ce și cum construiește în București. Fiecare autorizație va fi publicată pe site-ul PMB Consiliul General a decis ca toate autorizațiile de construire pentru imobilele care se ridică pe teritoriul Capitalei să fie publicate pe site-ul Primăriei Municipiului București (PMB). În plus, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a proiectului de hotărâre, urmează să se publice pe site-ul Primăriei Capitalei, într-o secțiune distinctă, și autorizațiile de construire emise din 2018 până astăzi. Iar în acest fel fiecare bucureștean va putea afla cine, cum și în baza căror documente a construit în ultima perioadă sau urmează să construiască, în Capitală….. Administrația Firea – în timpul căreia Marius Pavel a fost tot consilier general – a invocat în repetate rânduri astfel de motive pentru a refuza presei accesul la documentația de urbanism. De această dată, în ciuda argumentelor PSD, majoritatea formată din consilierii PNL și USR PLUS a votat pentru adoptarea proiectului. Integral: 
Uriașa escrocherie a suplimentelor alimentare: milioane de euro din minciuni care împânzesc internetul O rețea internațională coordonată din Rusia și Ucraina duce o campanie de escrocare în masă a populației de vârsta a treia din România: oamenii sunt atrași cu reclame mincinoase postate pe internet, sunt convinși să renunțe la tratamentele prescrise de medici și să le înlocuiască cu suplimente alimentare fantomă, care le pot pune viața în pericol. La mijloc este o afacere de zeci de milioane de euro, iar principalele victime sunt pensionarii și alte categorii de persoane neexperimentate în navigarea pe internet și în verificarea informațiilor. Împotriva lor se folosesc cele mai avansate tehnici de manipulare: sunt clonate site-urile unor instituții precum Ministerul Sănătății, sunt furate identitățile unor medici care apar ca giranți ai suplimentelor fantomă și sunt folosite aplicații care deviază apelurile telefonice, astfel încât victimele să nu mai poată da de urma celor care le-au vândut produsele. Rețeaua se bazează pe studii de piață care țin cont de incidența geografică a bolilor și de frecvența căutărilor făcute pe internet pentru diverse afecțiuni. Pornind de la aceste informații, industria de fake advertising a creat suplimente alimentare și tehnici de manipulare pentru aproape orice, de la diabet și hipertensiune până la prostată și hemoroizi…..Deși produsele sunt vândute în mod ilegal, nefiind avizate de Institutul pentru Bioresurse Alimentare (IBA), statul român asistă impasibil la această uriașă înșelătorie, aruncând vina pe vidul legislativ și lăsându-i pe consumatori singuri în fața escrocilor. În acest timp, alte țări europene au început să ia măsuri și să-și avertizeze cetățenii cu privire la pericolele acestui fenomen….. 
Cum invata viitorii politisti romani tehnicile de incatusare: “E ca si cand te-ai uita la un film cu Jakie Chan si ai impresia ca ai invatat karate” ….Scoala dureaza aproximativ cinci luni, timp in care viitorii 
Dilemă: câți locuitori sunt în România pentru vaccinare? Rată de vaccinare de 2% într-o comună Guvernul apelează la primari pentru a accelera campania de vaccinare. Ținta de 70% populație vaccinată este imposibil de atins în anumite zone, din cauza faptului că populația nu se mai află în România, susțin edilii. Colonelul Gheorghiță și premierul Cîțu se vor întâlni luni cu primarii. Din această săptămână, numărul vaccinurilor prezente în centrele din România este mai mare decât persoanele aflate pe listele de așteptare. Situația îngrijorează oficialii guvernamentali și medicali, iar primarii au fost convocați la o discuție la Palatul Victoria pentru a ajuta campania de vaccinare. Ținta asumată de premier este ca 10.4 milioane de persoane să fie vaccinate până în luna septembrie. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/batrani-masca-parc-foto-dumitru-angelescu-42.jpg?w=640&ssl=1)
Studiul MIT care spulberă regulile de distanțare socială adoptate la nivel global. Cercetătorii dau peste cap recomandările OMS Riscul de infectare este același dacă stai la 2 metri sau la 20 de metri distanță. Studiul contestă recomandările de distanțare socială adoptate în întrega lume. Cele mai puține cazuri de transmisie sunt înregistrate în aer liber Un studiu realizat de cercetătorii de la Massachusetts Institute of Technology dă peste cap tot ceea ce știai despre distanțarea socială. Ei spun că în riscul de infectare cu Covid-19 nu există nici o diferență dacă stai la interior la doi metri sau la 20 de metri. Care este realitatea despre distanțarea socială Potrivit cercetătorilor, au fost omiși mulți factori care cuantifică cu exactitate riscul de transmitere în interior. Analiza lor arată că multe spații care au fost închise de fapt nu trebuie să fie. De multe ori spațiul este suficient de mare, ventilația este suficient de bună, pentru ca acele spații să opereze în condiții de siguranță chiar și la capacitate maximă, iar argumentele științifice pentru reducerea capacității în aceste spații nu sunt foarte exacte. Pe ce s-au bazat aceste noi descoperiri Cercetătorii de la MIT au dezvoltat o metodă de calcul al riscului de expunere la Covid-19 într-un cadru interior, care are în vedere cantitatea de timp petrecut în interior, filtrarea și circulația aerului, imunizarea, varianta tulpini, utilizarea măștii și chiar activitate respiratorie, mâncarea, vorbitul sau cântatul. Ce justificare au avut cei de la OMS când au impus regulile de distanțare socială Singura justificare s-a bazat pe studii pentru tuse și strănut. Iar purtarea măștii blochează transmiterea picăturilor provocate de acestea. Agenții patogeni călătoresc prin aer în interior atunci când oamenii vorbesc, respiră sau mânâncă. Majoritatea persoanelor care transmit Covid sunt asimptomatice. Timpul petrecut în zona închisă este mai important decât de cât de departe ești de persoana infectată. Ce putem face pentru a evita infectarea cu Covid în spațiile închise Compensarea acestui risc se face prin reducerea numărului de persoane care stau în interior dar și a duratei timpului petrecut în spațiile închise. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/piedone-vlad-chireaimg3265.jpg?w=640&ssl=1)
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/hepta5452215-2.jpg?w=640&ssl=1)
Statul își bate joc de români: Ce se întâmplă cu cei care au primit amenzi în Starea de Urgență, dar nu au mers în instanță Scapă de amenzile din Starea de Urgență doar cei care le-au contestat. Românii care nu au mers în instanţă, riscă să fie executaţi silit de ANAF. Contestaţiile trebuiau depuse în termen de 15 zile de la amendă. Cine a primit pe telefon procesul verbal, nu a putut contesta amenda Cum își mai bate joc statul de români. Știe că te fură, dar daca tu nu te prinzi, esti ars la bani. Românii care au fost amendaţi în Starea de Urgenţă şi nu au contestat sancţiunea în instanţă, riscă să fie executaţi silit. Fiscul a început executarea datornicilor, chiar dacă statul știe că amenzile sunt ilegale. Amenzile pentru încălcarea stării de urgență nu sunt constitutionale. A spus asta cine altcineva daca nu Curtea Constituțională. Ele însă nu au fost anulate și se pot șterge doar după o decizie a instanței. Cei care au obținut anularea sancţiunii cer și despăgubiri autorităţilor. „Ar mai putea să formuleze, poate, acum plângere împotriva procesului verbal de contravenţie dacă acesta nu a fost comunicat la momentul respectiv sau comunicarea s-a făcut, nu ştiu, greşit. Nu s-a făcut corespunzător şi poate sunt în termene să formuleze plângerea”, a spus Cosmin Rogojanu, avocat.Integral: 
Instituția care i-a făcut „academicieni” de onoare pe Iliescu și Băsescu, ajutată de Avocatul Poporului Avocatul Poporului, Renate Weber, a admis solicitarea Academiei Oamenilor de Știință din România și a sesizat Curtea Constituțională deoarece instituția nu a primit fonduri prin Legea bugetului pe anul acesta. Avocatul Poporului a formulat o excepție de neconstituționalitate privind prevederi din Legea bugetului de stat pe 2021, cu referire la Academia Oamenilor de Știință din România (AOSR), au anunțat reprezentanții instituției. „Prevederile art. 38 din Legea nr. 15/2021 a bugetului de stat pe 2021 (…) aduc atingere dispozițiilor art. 1 alin (3) Și (5) Și art. 135 alin (2) lit c) din Constituție”, se precizează într-un comunicat al instituției conduse de Renate Weber. În comunicat se mai menționează că: „Deși derogarea este o problemă de opțiune legislativă a Parlamentului, normele derogatorii aplicate în mod repetat unor reglementări legale în vigoare creează un grad sporit de instabilitate, fragilizând însăși existența instituțională, în cazul de față desfășurarea activității Academiei Oamenilor de Știință din România, instituție de largă cunoaștere internațională. Sub acest aspect, considerăm că limitarea derogărilor are tocmai scopul respectării cadrului general și procedurilor privind administrarea și utilizarea fondurilor publice”, stipulează excepția de neconstituționalitate. Conform acesteia, deși modificarea adusă pe calea derogării este temporară, aceasta lipsește de fonduri suficiente buna funcționare a instituției, obligată să-și asigure finanțarea cheltuielilor numai din veniturile proprii. „Lipsa unor fonduri suficiente ca urmare a finanțării numai din venituri proprii, fără susținere bugetară, afectează atât statutul academiei, buna funcționare și eficacitatea activității desfășurate, cât și statutul membrilor săi”, se mai adaugă în comunicatul Avocatului Poporului. Instituția condusă de Renate Weber consideră că este neconstituțională decizia Guvernului și a Parlamentului de a lăsa fără fonduri Academia Oamenilor de Știință. O decizie finală în acest sens va fi luată în perioada următoare de judecătorii Curții Constituționale. Dacă aceștia vor accepta sesizarea Avocatului Poporului, atunci Guvernul și Parlamentul vor trebui să asigure un buget de cheltuieli pentru Academia Oamenilor de Știință. Pentru ce are nevoie academia de bani Bugetul instituției a fost de 8,9 milioane de lei în 2019, iar în 2020 Academia nu a mai primit bani de la buget. În 2021, Academia Oamenilor de Știință din România urmează să se finanțeze doar din venituri proprii, dacă le poate realiza. Bugetul solicitat de academie este necesar plăților indemnizațiilor și a călătoriilor de studii. Membrii conducerii primeau în 2019 câteva mii de euro pe lună. Conducerea AOSR este asigurată de președintele Alexandru Adrian Badea, de vicepreședinții Ion Basgan și Doru Sabin Delion, secretar științific fiind Dan Tiba. Primul primește o indemnizație de 21.840 de lei pe lună, vicepreședinții și secretarul primesc câte 16.640 de lei pe lună, conform unui articol publicat anul trecut de Europa Liberă. De asemenea, orice membru titular al academiei primește o indemnizație de câteva sute de lei sau până în 2.000 de lei. Integral: 
Politicienii se cred mari psihologi, dar să îți spună doar preotul să te vaccinezi nu ajunge. Două soluții ar putea să crească exponențial interesul pentru vaccinare Interviu Video…….L-am întrebat pe psihologul Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj, cum ar putea fi reparată campania de vaccinare, într-o Românie pixelată, dar pentru înțelegerea căreia politicienii nu folosesc studii, ci … propriul simț psihologic. Cel mai bun predictor, dincolo de aceste jocuri psihologice, pe care-l știm din toate studiile, este accesul la vaccinare, spune acesta. Altfel spus, oamenii s-ar vaccina dacă ar veni vaccinul la ei, dacă nu trebuie să meargă să stea la coadă sau să se programeze. Nu, eu aș spune că explicația ține de mai mulți factori. Sigur, unii țin de oameni, iar societatea noastră este foarte polarizată, :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2020/11/virgil-musta.jpg?w=640&ssl=1)
Ce prevede noul protocol de tratament pentru bolnavii de COVID-19. Explicațiile medicului Virgil Musta Noul protocol de tratament al pacienţilor cu COVID actualizat de Ministerul Sănătăţii prevede că medicii de familie vor putea prescrie pacienţilor cu forme uşoare şi medii de boală favipiravir, un antivral prescris până acum doar de către medicii specialişti din spitale. Medicul Virgil Musta, de la spitalul de Boli Infecțioase din Timișoara, a explicat, pentru News.ro, ce anume se schimbă în acest protocol. …. Plaquenilul, un medicament creat iniţial pentru afecţiunile reumatice şi dermatologice, este scos, iar ivermectina este total nerecomandată, cu argumentul că ”date publicate până în prezent nu susţin recomandarea utilizării sale”. Medicul Virgil Musta spune că medicii de familie pot folosi favipiravirul, în timp ce antiviralul injectabil remdesivir este lăsat pentru uzul în spital. „Un element nou, important, este că li se permite medicilor de familie să administreze tratament anti-viral oral, deoarece noile date arată că acest tratament oral este eficient în prima săptămână de boală. Cu cât este administrat mai devreme, cu atât eficienţa acestuia creşte”, a spus Virgil Musta pentru sursa citată. „Medicii de familie pot folosi antiviralul oral, care este favipiravirul, pentru că acesta se foloseşte în formele uşoare şi medii de boală, în formele medii şi severe se foloseşte antiviralul injectabil, care este remdesivirul, şi care este lăsat pentru uzul în spital”, a precizat Virgil Musta. …. „Nu se recomandă ca medicii de familie să utilizeze corticoterapia în prima săptămână de boală, pentru că asta nu face decât să multiplice sau să accentueze multiplicarea virală şi să producă o imunodepresie în această perioadă când organismul are nevoie să lupte împotriva virusului”, a declarat Virgil Musta. „În schimb, în fază mai avansată de boală, dacă pacienţi nu se internează şi rămân la domiciliu, acolo unde saturaţia de oxigen scade, acolo unde asistăm la o afectare pulmonară, acolo este permis de a se utiliza corticoterapia, dar nu în doze foarte mari. Pe de altă parte, tratamentul anticoagulant este, la fel, nerecomandabil să se utilizeze pentru că se face un abuz, dar da, se poate folosi acolo unde scorul PADUA – un scor tipic de evaluare a riscului de tromboze endovenoase – depăşeşte nivelul de 4”, a spus Virgil Musta. Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/02/ambulanta-h560154811.jpg?w=640&ssl=1)
Managerul celui mai mare spital din România se întreabă ”de ce DSP stabilește cine e mort de Covid, când legea spune că medicii o fac?” Cătălin Cârstoiu, șeful Spitalului Universitar de Urgență din București, spune că, după scandalul deceselor Covid lansat de Vlad Voiculescu, a sunat și la INSP și la DSP. ”Mi-au spus că «Vouă nu vi s-a invalidat niciun caz, voi nu aveți diferențe». Dar cum am ajuns noi, ca medici, să nu mai avem niciun cuvânt la certificarea decesului? Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt”. Cătălin Cârstoiu, manager cu trecut liberal și care nu e un partizan al lui Vlad Voiculescu, susține că ”am încercat să înțeleg sistemul, am stat lângă oamenii de la noi din spital, cînd raportau decesele la tabletă”. El a spus că fostul ministru nu a înțeles sistemul. Dar, pe de altă parte, Cîrstoiu însuși e nedumerit de felul în care se numără decesele Covid în România. Reacția lui este doar una dintre cele înregistrate în ultimele zile. Peste 7.000 de morți Covid peste cifra oficială, susține un om din MS În momentul demiterii lui Vlad Voiculescu, spitalele COVID raportaseră în Alerte.MS aproximativ 33.000 de decese COVID, cu peste 7000 de morţi în plus faţă de cifra oficială, comunicată către populație din cealaltă platformă, Corona.Forms, susține un om din Ministerul Sănătății. Diferența ”de mii de cazuri” a fost confirmată pentru ziar și de a doua sursă, un specialist din afara ministerului, care a văzut și el totalurile din platforme. La etajul 2 al sediului Ministerului Sănătăţii, într-unul dintre corpurile clădirilor oficiale din Piața Revoluției, există o sală mare. Pe vremuri, era dedicată conferințelor de presă. În pandemie, aici s-a instalat Centrul de Comandă. Oamenii din spațiul lung, aproape ca un vagon de tren, primesc zilnic informaţii care le sosesc pe două platforme: 1. Corona Forms este platforma în care intră informaţii despre toate cazurile de COVID confirmate în România. CNP după CNP, Corona.Forms adună date detaliate despre orice pacient cu un test pozitiv de COVID: starea sănătății, evoluția, externările celor vindecați și raportările celor decedați. Datele din Corona.Forms despre decese sunt adunate indiferent dacă acestea au avut loc în spital COVID, spital non-COVID sau la domiciliu, în azile etc. Corona Forms livrează cifra zilnică și totalul deceselor către Grupul de Comunicare Strategică. Până joi, 22 aprilie 2021, numărul deceselor de COVID a ajuns la 26.943. 2. Alerte.MS este platforma unde sunt adunate numai informaţii raportate de spitalele din reţeaua COVID și doar cifre, fără date personale. O dată pe zi, un spital COVID introduce aici numărul deceselor din ziua respectivă şi numărul total al morţilor de COVID la care a ajuns. Mecanismul a fost descris atât de oameni din spitale, cât şi de angajați din Ministerul Sănătăţii. Zeci de oameni cu acces În mod normal, numărul deceselor adunate în Alerte.MS ar fi trebuit să fie un subtotal din numărul deceselor identificate în Corona Forms. Dar, în practică, numărul din Alerte.MS este mult mai mare, au declarat două surse diferite pentru Libertatea. Ambii sunt specialiști, unul din Ministerul Sănătății , iar celălalt din afara instituţiei conduse până recent de Vlad Voiculescu. Ambii au vorbit sub condiția anonimității. „La un moment dat, când în Corona Forms erau sub 26.000 de decese (n.r. – cifra oficială furnizată publicului), în Alerte.MS erau undeva la 33.000 de decese”, a spus prima dintre surse. Expertul a cercetat ambele baze de date. Ba mai mult, există o diferenţă şi mai surprinzătoare. În Alerte.MS au fost cu 14.000 de decese mai mult decât numărul deceselor survenite în spitale COVID, raportate în Corona Forms şi validate de DSP. Sursa Libertatea din MS mai spune: Cel puţin 20 de oameni numai din MS ştiau despre discrepanţele semnificative dintre platformele Ministerului Sănătăţii privind decesele COVID. Dar ei nu sunt singurii cu acces la platforme. INSP și DSP le văd, de asemenea. Mai mulți oameni care au acces la platforme au sesizat discrepanțe, mici sau mari, în funcţie de accesul fiecăruia. Inclusiv cei din Centrul de Comandă, unde lucrează și medici rezidenți la partea de statistică a platformelor, au remarcat problemele. AlerteMS e o platformă fără acuratețe deosebită În sine, aceste diferențe nu spun nimic decât dacă sunt înțelese sursele lor. Potrivit specialiştilor care cunosc platforma, în Alerte.MS, care strânge şi date despre numărul bolnavilor internaţi şi numărul paturilor ATI libere şi multe alte informaţii legate de activitatea COVID, s-a întâmplat deseori să existe erori de raportare. „Nu e o bază de date în care să te încrezi prea mult. Nu e verificată”, spune chiar una dintre cele două surse. Încă dinainte de demiterea fostului ministru al Sănătăţii se lucra la simplificarea tipului de date cerut spitalelor, ca să uşureze munca acestora şi să diminueze erorile de raportare. Dar, chiar și imprecisă, Alerte.MS a adunat date care se abat mult de la ceea ce cunoaște publicul, cel care primește cifrele de la Grupul de Comunicare Strategică, care la rândul său le accesează din Corona.Forms. În Corona.Forms, pentru ca un deces să ajungă să fie contorizat, nu este suficient ca spitalul să declare mort un pacient cu COVID şi să noteze apoi COVID în certificatul de deces. E nevoie de certificarea DSP. Abia atunci, cazul COVID devine un caz colorat în Corona.Forms cu roșu și e adunat la totalul general. Iar sursele au văzut diferențe și în Corona.Forms. Cum apare DSP-ul în joc Potrivit metodologiei de supraveghere COVID în România, orice deces al unui bolnav de COVID se anunţă imediat către DSP-ul din judeţ, care apoi verifică acel caz şi validează sau nu decesul ca fiind „deces de COVID”. DSP-urile, alături de Centrul Naţional de Supraveghere şi Control al Bolilor Transmisibile, o structură a Institutului Naţional de Sănătate Publică, sunt cele care fac diferenţa dintre un deces cu COVID şi un deces de COVID. Ce înseamnă asta? Un deces poate fi al unui om infectat cu COVID, dar nu cauzat de COVID, în cazul în care pacientul este, de exemplu, şi victima unei traume care produce decesul sau are un AVC acut, potrivit metodologiei de supraveghere a infecţiei cu noul coronavirus în România. Doar DSP poate declara un mort oficial de COVID În dreptul unui pacient din Corona.Forms, doar DSP poate să bifeze celula care marchează drept „deces de COVID” un caz, a explicat un specialist din Ministerul Sănătăţii, care cunoaşte cele două platforme informatice. „Spitalul poate să introducă la rubrica status cuvântul deces, dar nu este suficient ca acel caz să fie contorizat la decese. Dacă spitalul scrie «Deces», rândul alocat pacientului rămâne verde. El devine roşu doar dacă DSP intră pe CNP-ul respectiv”, a explicat sursa Libertatea. Altfel spus, DSP e cel care închide fișa pacientului în cazul unui deces de COVID. Cârstoiu, SUUB: „E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt” …. Prin lege, cauza morții este stabilită de medicul curant și de medicul legist. E de discutat cum s-a stabilit ca DSP să aibă ultimul cuvânt. Cert e că noi, spitalele, nu mai avem nimic de spus după ce am trimis cazurile către DSP. Managerul Spitalului Universitar spune că e liniștit și completează: „Am senzația că Vlad Voiculescu nu a înțeles sistemul de raportare”.Integral: :contrast(8):quality(75)/https://www.libertatea.ro/wp-content/uploads/feed/images/2021/4/25/4a0be33c64601ccbcb2582fb33126553.jpg?w=640&ssl=1)
Șefa supravegherii de la DSP București lucrează ca epidemiolog la „Foișor”. „Spitalul se controlează singur” Cristina Moculescu, șefa Departamentului de Supraveghere Epidemiologică a DSP București, are încheiat un contract de jumătate de normă cu Spitalul de Ortopedie București, unitate medicală pe care o evaluează și avizează periodic. Transformarea Spitalului ”Foișor” din București în spital COVID și transferarea pacienților în miez de noapte a determinat personalul să discute și despre ceea ce un medic din spital numește ”mai multe disfuncționalități din Foișor”. Lipsa condițiilor pentru tratarea pacienților COVID a fost miezul polemicii dintre conducerea spitalului bucureștean și Ministerul Sănătății. ”Nu există circuite separate și nici ventilație”, au susținut medicii de la Foișor. În mod normal, un spital care nu are circuite separate nu poate primi avizul de funcționare de la Direcția de Sănătate Publică. Însă ”Foișor” avea toate avizele la zi. De realizarea și respectarea circuitelor se ocupă în primul rând epidemiologul unității medicale. Iar inspectorii de la Departamentul de Supraveghere Epidemiologică din cadrul DSP vin și le verifică. Câștigă 4.000 de euro pe lună, din care aproape 2.000 lucrând pentru jumătatea de normă de la spital ”Spitalul de Ortopedie, Traumatologie și TBC Osteoarticular Foișor are medic epidemiolog angajat prin concurs, cu jumătate de normă, din data de 07.08.2012”, a fost răspunsul oficial primit de Libertatea de la Administrația Spitalelor și Serviciilor Medicale București. Ei nu au furnizat numele, dar redacția l-a confirmat: Cristina Moculescu. Doctorul Cristina Moculescu este în același timp și șefa Departamentului de Supraveghere Epidemiologică și Control Boli Transmisibile din cadrul DSP București. Cumulul celor două job-uri este confirmat de declarația de avere pe 2020 a Cristinei Moculescu: …. ”Nu e etică o astfel de situație și, sincer, unul dintre angajatori este neglijat pentru că medicul nu poate fi în ambele locuri în același timp. De cele mai multe ori, spitalul iese în pagubă și, ca să fim sinceri până la capăt, pacientul e cel care pierde cel mai mult pentru că nu beneficiază de cele mai bune servicii medicale”, a adăugat angajatul MS, care susține însă că s-a ajuns aici din cauza numărului redus de medici epidemiologi la nivel național. ”De ce credeți că nicio inspecție a DSP în spitale nu este inopinată și nu surprinde pe nimeni. Spitalele știu întotdeauna când vine DSP în control și mereu totul e perfect!”. Integral: 
Cum a ajuns consumatorul casnic de energie sa plateasca toate neajunsurile marilor companii din energia electrica 
„Masa sporurilor“, întinsă peste toată România 
Klaus Iohannis, grav afectat de rugină după ce a mers cu bicicleta prin ploaie 
Dosarul Hrebenciuc. Statul e pe cale să piardă o pădure cât Bucureștiul și Constanța la un loc Decizia Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție de a retrage apelul în procesul în care procurorii DNA acuză retrocedarea ilegală a 43.277 de hectare de pădure afectează Romsilva. Compania națională riscă să nu mai poată recupera fondul forestier Chiar dacă Viorel Hrebenciuc a recunoscut în fața instanței că a aranjat retrocedarea pădurii, suprafața mai poate reveni în posesia statului doar cu ajutor unei decizii a Curții Constituționale. În această lună, pe date de 5 aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea de revizuire cerută de Parchetul General împotriva încheierii judecătorești prin care instanța supremă a luat act de retragerea apelului de către Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) în dosarului retrocedărilor de pădure în care este implicat, printre alții, și Viorel Hrebenciuc, fostul parlamentar PSD. Admiterea revizuirii ar fi însemnat readucerea acestei suprafețe de pădure în patrimoniul statului, susțin reprezentanții Romsilva. Decizia instanței a fost următoarea: „Constată imposibilitatea verificării admisibilității cererii de revizuire formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția Judiciară împotriva încheierii din data de 12 iunie 2019, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, în dosarul nr. 2862/1/2018, până la soluționarea, de către Curtea Constituțională, a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 453 alin. (3) și art. 457 alin. (1) din Codul de procedură penală, ambele cu privire la cazul de revizuire prevăzut de art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală”. Reamintim că în acest dosar este implicat și Viorel Hrebenciuc, fostul lider al PSD. Acesta a fost condamnat în primă instanță la 2 ani și jumătate de închisoare. La apel, Înalta Curte a decis ca procesul să se reia de la zero, proces care se judecă și în această perioadă la Curtea de Apel Brașov. Reprezentanții Romsilva au transmis Europa Liberă că în acest moment în urma deciziilor instanței, peste 43.000 hectare de pădure retrocedate ilegal nu pot fi readuse în patrimoniul statului și în administrarea regiei. Asta pentru că Romsilva nici nu a fost admisă să se înscrie ca partea civilă în dosarul penal….. Pădurea e cât suprafața Capitalei și a Constanței Suprafața de 43.277 de hectare înseamnă 432,7 kilometri pătrați sau 0,3% din întinderea întregii țări. Bucureștiul are 288 de kilometri pătrați. Pentru a se ajunge la suprafața pădurilor pe care Romsilva nu le poate recupera, mai trebuie adăugat și orașul Constanța, cu cei 128 de kilometri pătrați ai săi. Suprafața de 43.227 hectare fond forestier este formată din pădurile Comănești, Palanca, Brătulești, Agăș, Ciobănuș și Dărmănești. Integral: 
Iulian Anghel, ZF: “Omul de echipă”, “barbatul de stat” şi “femeia de serviciu”. Asemănări şi deosebiri …. “Am semnat un document adiţional”, “respect”, “colaborare”, “reformă” – s-au lăudat, pe rând, şefii partidelor din arcul guvernamental. În vreme ce prim-ministrul stărea în spate, smerit, deşi el ar fi trebuit să ia primul cuvântul. Dar, de! – nu PM împarte funcţii, ci partidele. Aşa se împart funcţii, de la tăierea de păduri până la posturi de minişti, inclusiv fotoliul de la Ministerul Sănătăţii. La finalul întâlnirii din coaliţie de marţi seară, în care s-a decis “pupat toţi în Piaţa Independenţei” şi după gargara stupidă pentru televiziuni, o reporteriţă a avut îndrăzneala să zică: “am stat atâtea ore aici şi nu răspundeţi la nicio întrebare?” Răspunsul? Toţi marii “bărbaţi de stat” s-au întors cu fundul. Dar acesta nu este răspunsul dat unui simplu reporter, este un răspuns dat unei societăţi. Faci un scandal imens, iar când este vremea să răspunzi unor oameni care au mizat pe tine, te întorci şi îi tratezi cu dosul. L-am ascultat azi pe preşedintele Iohannis. Reformă în sus, reformă în jos. Sunt de acord cu Domnia-sa că trebuie să ne vaccinăm, dar ce este aia reformă? Toată lumea vrea reformă, dar nimeni nu explică ce înseamnă această reformă, ce presupune ea, cu ce începi şi cu ce vrei să termini! Ce înseamnă reformă? “Mafia din spitale!” Ce este aceea? Eu nu ştiu să o numesc, dar pot spune clar: la Spitalul de oftalomologie din Lahovari, medicii nu-şi tratează pacienţii cum trebuie, ci doar îşi racolează pacienţi pentru clinicile lor private. Nu poate fi un caz particular. Când vezi zeci de oameni pe care i-ai întâlnit în spitalul de stat pe aceeaşi bancă într-o clinică privată, acest fapt nu mai este “particular”. Este asta o mafie sau este o legislaţie aiurea? Desigur că orice om vrea să câştige mai mult, dar este normal să foloseşti spitalul public pentru a-ţi racola clienţi pentru clinica/cabinetul tău particular? “Femeia de serviciu” de pe scara blocului nostru, lucreaza la un ADP. Dar ea, la ora 6 dimineaţa, când toată lumea doarme, face curat în bloc. Apoi, când îi începe jobul la serviciul ei merge şI plantează flori şi greblează sau mătură. Femeia asta nu a întors fundul nimănui şi bătrânii din bloc au avut mereu ajutorul ei, atunci când a fost nevoie. Integral: 
