Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de joi, 3 iunie! ANM a emis, miercuri, o informare meteo de ploi moderate și vânt, valabilă în toată țara, de miercuri, de la ora 10.00, până joi, la ora 12.00. Astfel, potrivit meteorologilor, în regiunile estice, sud-estice, precum și în zona Carpaților de Curbură va continua să plouă, în general moderat cantitativ, și se vor acumula 10-20 l/mp și izolat 25 l/mp. Vântul va prezenta intensificări temporare în Moldova, Dobrogea și estul Munteniei în general cu viteze de 45-55 km/h și pe alocuri 60-70 km/h. In Bucuresti trecător va ploua slab, iar vântul va fi moderat în prima parte a intervalului, cu viteze de până la 25-35 km/h, apoi va sufla slab. Temperatura maximă, se va situa în jurul a 19 grade Celsius, iar cea minimă de joi dimineaţă va fi de 8-11 grade Celsius.

Radiografie-rechizitoriu a medicinei de familie din România. „Doctorul este îngropat în hârtii, în loc să aibă timp doar pentru pacient“ ….. Vicepreşedinta Patronatului Medicilor de Familie Neamţ, Angela Bica, a făcut radiografie-rechizitoriu a medicinii primare, punând dificultăţile existente pe seama dezinteresului constant al decidenţilor şi a politicilor sanitare, care nu-s deloc în ton cu realitatea din sistem. Sunt mii de posturi libere la nivel de ţară, pentru că tinerii absolvenţi ai facultăţilor de medicină nu sunt deloc atraşi de domeniul sănătăţii publice, care-i excesiv de birocratizat. Şi aşa se face că la cabinete prestează medici care se apropie sau au depăşit vârsta de pensionare, iar din „spate“ nu vine nimeni. „După 1990, când şi în România a fost organizat sistemul de medicină de familie, existau 12.000 de medici. Acum, dacă mau sunt vreo 9.000 mii. Mulţi colegi au preferat să emigreze spre ţări unde medicul de familie este bine plătit şi respectat, fie că pur şi simplu au plecat la Dumnezeu. În ultimul an, numai din Neamţ au murit cinci medici de familie. Lipsa accentuată a personalului cu studii superioare din sistem este consecinţa directă a lipsei unor politici sanitare coerente şi predictibile“, a declarat medicul Angela Bica. Aceasta spune răspicat că medicina de familie este „Cenuşăreasa“ sistemului medical, având cea mai proastă finanţare dintre toate ţările membre ale Uniunii Europene. Iar din cauza deciziilor proaste s-a ajuns în situaţia ca birocraţia să atingă cote de neînchipuit, doctorul de familie fiind transformat încet, dar sigur în registrator, statistician sau contabil, deşi menirea lui e cu totul alta. „La noi, un medic de familie în loc să aloce timpul pacienţilor este «îngropat“, la propriu, în hârtii, trebuind să completeze tot felul de tabele şi tabelaşe, dacă s-ar putea şi pe muchie. Pe de altă parte, suntem trataţi cu suspiciune, tot timpul fiind supuşi stresului unor controale de la direcţiile sanitare sau casele de asigurări de sănătate. La toate problemele pe care noi, ca patronat, le ridicăm de ani de zile, răspunsul pe care-l primim, este, ca să mă exprim într-un limbaj mai puţin academic, «Ciocu’ mic»“, spune doctoriţa Bica. Ea a dat ca exemplu o situaţie din familie. Are o fiică, tot medic, dar aceasta a ales să plece împreună cu soţul în Belgia, lucrând la un spital universitar din Bruxelles, iar mama nu a avut nici un argument să o oprească pentru a profesa în ţară. Doar 53 de medici de familie au sub 50 de ani ….. „«Doctorii omoară oameni!». Acestea au fost cuvintele unui tătic, cu aburii alcoolului în cap, după ce i-am vaccinat copilul acum un an. Părintele sosit de prin Italia, cu doi copii nevaccinaţi la timp, a venit la mine la cabinet, împreună cu soţia, să se înscrie pe listă. La ceva vreme au venit cu acel copilaş să-l vaccineze. După imunizare, aşa cum se mai întâmplă, a făcut o mică reacţie locală, cu durere şi o uşoară tumefacţie. M-a sunat tatăl spre seară, supărat şi mânios, că cel mic plânge. «Vă dau în judecată! Doctorii omoară oameni!», m-a ameninţat bărbatul“, povesteşte doctorul Panait. A continuat, spunând că părinte supărat nevoie mare a mers la spital cu fiul, chiar dacă la unitatea sanitară tratamentul aplicat a fost acelaşi pe care şi el îl recomandase. A trecut un an de la întâmplarea cu pricina, iar nemţeanul venit din Italia cu familia a rămas pe lista sa de pacienţi, căpătând încredere în sfaturile medicului lor şi nu în ceea ce auzise sau citise pe internet, cum că „medicii omoară pacienţi“. „Atunci mi-am dat seama că în România la capitolul comunicare se stă extrem de prost, începând de la secretarii de stat şi conţinând cu miniştrii Sănătăţii, care de cele mai multe ori au conduita unui contabil bancar, ceea ce explică atitudinea agresivă a oamenilor. Cu o populaţie slab şcolarizată şi cu politicieni de proastă calitate este explicabil de ce s-a ajuns în acest punct“, este de părere medicul. Acesta este convins şi de faptul că vina poate fi căutată şi în atitutudinea unor elite româneşti, inclusiv a celor din lumea medicală, politică sau ocultă, care au contribuit din plin, la situaţia în care este ţara: „O doamnă şi un lider de partid sunt cei mai buni vraci ai acestei naţii, care împreună cu şefii galeriiilor de fotbal vor transforma România într-un paradis terestru“.  Integral: https://adevarul.ro

Bilanțul pandemiei, cu plusurile și cu minusurile sale  Abia a apucat să clipească luminița de la capătul tunelului și iată că multă lume încearcă să facă bilanțul aventurii, pornind de la înspăimântătoarea cifră cu cei aproape 4 milioane de morți la nivel global, căzuți victime ale pandemiei. Dar există temeri că cifra nu-i decât o estimare palidă a realității crude. În opinia fostului director de programe politice din Departamentul de Stat al SUA, Richard Haass, care a publicat recent un articol pe această temă, adevărata cifră a dezastrului ar putea fi de două sau chiar de trei ori mai mare….. România este, bineînțeles, un caz aparte, al treilea: fostul ministru al Sănătății declara că cifrele nu sunt cele adevărate, dar numărul de morți este oricum necloncudent, deși nu are nicio dovadă în acest sens. Clar? Mult mai clar vorbește actualul ministru, doamna Ioana Mihăilă, când spune că „s-ar putea ca nicodată să nu ştim câte persoane au decedat de COVID în această pandemie…” întrucât decesele „fie că nu au fost raportate corect, fie că nu au fost înregistrate corect, fie că nici măcar nu au fost diagnosticate”. Adică, s-ar putea să avem vreo 30.000 de decese, așa cum s-a comunicat, dar s-ar putea să fie mai multe, poate mult mai multe, poate și mai multe, nici miniștrii nu pot ști câte, din motivele arătate mai sus. Understand, măi, neamule? Pentru ca să aflăm cu precizie că nu știm nimic, doamna ministru a constituit un grup de lucru, care a ajuns la respectiva concluzie sigură, în sensul că nu există concluzii! Dar oricât ar fi de cumplită cifra, nu se compară cu cea legată de ciuma lui Caragea, când a murit o jumătate din populația Bucureștilor sau cea rezultată după gripa spaniolă din secolul trecut, când au murit foarte mulți, dar nici statistica nu știe câți….. Cu tristețe în fața milioanelor de decese, trebuie să admitem totuși că știința de astăzi a salvat zeci, poate sute de milioane de vieți, în ciuda conspiraționiștior, a negativiștilor, șoșociștilor și – Doamne, iartă-mă! – teodosiștilor contemporani, prieteni buni cu virusul și nu cu oamenii. Uriașul salt, de la „purificarea” prin fum, hârdău și strachina cu oțet, la dezinfectanți, mască, distanțare, tratamente și, în cele din urmă, la vaccin, ne plasează astăzi într-o altă paradigmă decât erau predecesorii noștri. Interesul manifestat în ultima vreme spre munca de cercetare în microbiologie, virusologie și, mai ales, spre promovarea vaccinurilor este impresionant….. Cred că noi, România, suntem una din puținele, poate chiar unica țară, unde importanți experți în virusologie și-au înclinat brusc interesul spre politică, tocmai atunci când laboratoarele, clinicile și bolnavii aveau mai multă nevoie de ei. În opinia mea, nu este nici spre cinstea noastră, ca societate, nici a specialiștilor și – mai ales – nici a celor care i-au îmbiat să prefere Parlamentul, atrași de avantaje mai prozaice decât ceea ce poate oferi în pandemie nobila lor profesie…. Ceea ce nu înseamnă că marile provocări ale secolului au rămas undeva, în urmă. Dimpotrivă, ele au fost numai într-un fel de hibernare, iar acum, iată, revin din plin în actualitate. Mă refer aici la poluare (și subsecventa încălzire planetară), terorism, insecuritatea cibernetică, instabilitatea politică (și, ca o consecință, riscul conflictelor militare), proliferarea nucleară, periculoasa cursă a înarmărilor, îmbătrânirea populației, declinul demografic sau riscul de a scăpa de sub control produsul periculos al unor laboratoare (căci ipoteza unui asemenea fenomen la Wuhan nu este exclusă).….Descoperirea vaccinurilor împotriva pandemiei SARS-Cov-2 este încurajatoare, dar tot nu garantează că am ajuns la sfârșitul calvarului. Dimpotrivă, se anunță noi tulpini, sunt vești că ne pândesc noi potențiale virusuri. Avem speranțe, dar nu certitudini. Integral: https://spotmedia.ro

De ce pașaportul de vaccinare e bun pentru societate. Opinia a trei experți britanici Pe măsură ce crește numărul oamenilor vaccinați, tot mai multe guverne se bazează pe pașapoartele de vaccinare – numite și certificate verzi ori pașapoarte COVID – pentru redeschiderea societății. Aceste documente sunt, în esență, certificate care arată că deținătorii au fost imunizați împotriva COVID-19, au trecut prin boală sau au ieșit negativi la testare; cu ele, oamenii vor putea intra fără restricții în restaurante, pub-uri, baruri ori săli de sport. Într-o opinie publicată în The Conversation, eticianul Julian Savulescu (Universitatea Oxford), Christelle Langley – cercetătoare în neuroştiinţe cognitive la Universitatea Cambridge şi Barbara Jacquelyn Sahakian, profesor de neuropsihologie la Universitatea Cambridge, argumentează în favoarea utilizării paşapoartelor de vaccinare. … În prezent, Israelul operează un sistem de tip „green pass”, care permite accesul persoanelor vaccinate în teatre, săli de concerte, restaurante și baruri. În Marea Britanie însă, ideea unui pașaport COVID a fost respinsă de o parte a parlamentarilor, de grupurile care militează pentru drepturile omului și care acuză discriminare și chiar de organizatorii unor evenimente incluse în programul-pilot în care acest certificat ar fi trebuit testat – 5 din 9 au declarat că refuză să le solicite pașaportul COVID participanților la concertele lor. Ca urmare, Guvernul Marii Britanii a trebuit să retragă planurile de testare a pașapoartelor de vaccinare. Poate că acest lucru nu este surprinzător – schemele pașapoartelor de vaccinare sunt controversate, unii susținând că vor consolida inegalitățile. Dar există argumente etice pentru utilizarea unei forme de certificare a statutului COVID, atât timp cât este conceput în mod corespunzător și câtă vreme toată lumea are acces la vaccinuri. Etica vaccinării și certificării Conceptul „datoriei de a salva” a fost folosit pentru a susține măsurile de sănătate publică, inclusiv utilizarea dosarelor medicale și donarea de sânge. Ca societate, avem o datorie colectivă de salvare. De exemplu, dacă fiecare persoană din populația eligibilă ar dona câțiva mililitri de sânge (să spunem că s-a creat o fiolă care ar putea fi atașată fiecărei persoane), această acțiune ar rezolva deficitul din băncile de sânge și nu ar mai exista probleme în spitale, în cazul pacienților care au nevoie de transfuzii. A face acest lucru ar fi literalmente salvator de vieţi, fără niciun cost și cu un disconfort minim pentru donatori… Există un risc extrem de scăzut de reacții adverse grave la serurile anti-COVID. Așadar, vaccinarea nu reprezintă doar o plasă de siguranță pentru cel care recurge la ea, ci și un gest protector față de ceilalți. Devine, prin urmare, o obligație morală să te imunizezi. La fel, pașapoartele de vaccinare reprezintă un cost minim pentru revenirea la o viață de zi cu zi normală și pentru reducerea anxietății celor cu care intri în contact în avion sau în teatru, la restaurant sau pe stadion. …. Cei mulți trebuie să se vaccineze pentru cei puțini Cei trei experți susțin că și grupului relativ mic de persoane care nu pot fi vaccinate din motive de sănătate ar trebui să li se ofere o formă de pașaport și să se găsească și pentru ele o soluție pentru a participa la evenimente și a avea acces în localuri și pe stadioane.  Integral: https://www.libertatea.ro

Cuvântul coșmar: „reziliența”. Ce bine că s-a terminat COVID și că n-avem bani nici să ținem becul aprins  De când cu marea eliberare de Covid, mulți știriști au luat-o razna. Nimic despre scumpirea energiei, nimic despre creșterea costului traiului decent. O să rămânem cu fălcile blocate de la atâta râs și voie bună. E plin de optimism bolnav. Primele 3 știri la o televiziune privată „quality” sunt despre cum se mai deschide o terasă, cum se mai face un bairam, un festival, cu veselie. Îmi și închipui un român mediu din statisticile alea care nu mint spunând: de unde, mă, bani să dansez la Mamaia, să cutreier munții, de unde atâția bani? Cred că de vină pentru toată ipocrizia asta nu sunt nici presa, nici guvernul. De vină e cuvântul „reziliență”. Nu mai pot cu „reziliența”, abia când îl aud cedez complet. Termenul „reziliență” a ajuns să fie folosit și la declarațiile din sport Cuvântul „reziliență” are înțelesul de revenire la o stare inițială de bine după un șoc, după o criză. A făcut carieră și în mediul corporatist, ba chiar și în sport. Ieri, după un meci de baschet, la declarațiile jucătorilor, unul care tocmai luase bătaie la 30 de puncte o ardea și el cu reziliența. Dar „reziliența” e perversă pentru că presupune o criză. Mai mult, rezilienții peștelui prăjit văd criza ca pe ceva normal, ca parte din viață, din sistem. E normală o criză provocată de liberalizarea energiei!, îți va spune un rezilient. Sau lobbyist, cum vreți să-i spuneți. Pentru că, da, într-o perioadă în care producem energie și în plus peste ce consumăm, prețurile continuă să crească (surse: aici și aici). Că doar exportăm ieftin și cumpărăm scump, unii fac un ban grămadă, și amărăștenii trebuie și ei să țină pasul cu bursele..…Cum cresc prețurile Când în anii trecuți spuneam banalitatea că liberalizarea energiei înseamnă scumpire pentru multe gospodării care trăiesc oricum la limită, pac, veneau 5 rezilienți și explicau cât de înapoiat trebuie să fii ca să nu înțelegi o piață liberă, că prețurile și pot scădea, bla-bla. Acum, dacă i-am întreba de ce au mințit, ne-ar răspunde arogant că oricum aveam prețurile prea mici pentru UE și că, de fapt, ne aliniem. Există o explozie de prețuri (care nu se simte deocamdată la INS) la nivelul mic, de supraviețuire la minimum. Tot optimismul tâmp vine în opoziție cu cei mulți care simt dramatic ce se întâmplă direct în coșul de cumpărături de la supermarket. „Revenirea la normalitate” pare și o revenire la profit cu japca din toate părțile, fără un stat capabil să arbitreze nebunia. Peste tot prin media e plin de „horeci” jubilând care vor da ca lumea în prețuri să recupereze pârleala. Cîțu ne asfixiază cu revenirile lui în „V”. E foarte posibil ca economia să-și revină, dar mulți cetățeni or să fie praf după atâta succes economic. Cum e în campanie electorală, Cîțu a apărut în nenumărate interviuri în ultimele zile, cele mai multe fără nicio întrebare serioasă. Așa că premierul a putut bate câmpii cu „guvernul nu dă, statul nu dă, nu face, că oamenii trebuie să știe etc.”, iar alde Prelipceanu au dat din cap ca pe o melodie bună. Mă întreb la ce e bun guvernul/statul, dacă tot lasă din mână orice formă de supraveghere și reglementare. Când prețurile cresc, ni se spune că așa e piața liberă, când premierul ia banii de investiții companiilor de energie, statul nu mai e liberal, spune că acele companii nu au planuri. Ca și cum planurile ar pica din cer! …. Am văzut, de exemplu, rezultatele spectaculoase Dedeman de anul trecut, am văzut că au făcut profit net de 1,5 mld de lei. Iarăși fericire în presă, doar Dedeman e corporația noastră „națională”. Dar sunt unii mai discreți care au cărat bani cu nemiluita: mai toate lanțurile de magazine mari. Au câștigat pentru că cei mici și mijlocii au avut de suferit. Statul a creat un avantaj de piață disproporționat tot pentru cei mari. S-a gândit vreo clipă să-i taxeze ca să poate ajuta baza? Doamne ferește. Important e să facem știri triumfaliste cu profitul înregistrat la hectar. Un alt efect: concentrarea capitalului la vârf se tot întâmplă și în energie, și în alte zone cheie. Efectul? Ar trebui instituții foarte puternice capabile să-i controleze sau să ne apere în relația cu ei. Nu se va întâmpla. Deja firme mari de telecom, de energie râd de se tăvălesc când aud de protecția consumatorului sau de ANRE. ….. Așa am ajuns să dăm de la stat mii de euro ca să-și ia unul mașină electrică, dar nu vedem că n-avem cu ce încălzi nepoluant orașe și sate? Asta e ecologie cam cum era Raluca Turcan ecologistă într-o mașină electrică de țâșpe mii de euro. E fiță, nu e ecologie. PNRR-ul nostru a fost deja trimis înapoi de câteva ori, a fost ținut secret până a încărcat Ghinea folderele la comisie, dar nu e nevoie să citim detaliat documentul, pentru că se vede că e ceva în neregulă din cum ne e vândut de guvernanți. Ghinea a făcut o declarație de șmecher de colțul străzii: ”am terminat de uploadat cele 240 de fișiere. (…) Am ales, atenție!, să publicăm tot”. Ar trebui să spunem și „sărut mâna” pentru această alegere deosebit de transparentă. E ca și cum v-aș invita să-mi mulțumiți că am publicat 1.220 de cuvinte. …. Acum, cu „reziliența” apare pretenția nouă ca, după fiecare cataclism, să fim elastici ca o trestie și să revenim într-o poziție inițială. Succes! Integral: https://www.libertatea.ro

Dragoş Damian, Terapia Cluj: De 1 iunie, 5 minute de reflecţie la ce lăsăm copiilor noştri – O datorie publică de circa 500 miliarde de lei, un spor negativ al populaţiei de peste 100 mii de persoane, natalitatea în scădere, sistem de educaţie şi sistem sanitar făcute praf Desigur, le uram copiilor nostri La Multi Ani, le lasam toata dragostea si protectia noastra si le dorim succes in aventura in care au pornit in cautarea fericirii. Dar le lasam si astea:

• O datorie publica de circa 500 miliarde de lei la sfarsitul lui 2020, aproape 50% din PIB;
• Inca peste 70 miliarde de lei datorii din imprumuturi pentru PNRR;
• Un deficit de balanta comerciala de 100 miliarde de lei;
• Un spor negativ al populatiei de peste 100 mii de persoane (mor cu 100 mii de romani mai multi decat se nasc) la care se adauga 100 de mii de romani care pleaca in fiecare an din tara;
• 300 de mii de copii traiesc pe la rude, fara parinti, acestia fiind plecati din tara la munca;
• 3,5 milioane de decretei care se vor duce in pensie sau vor disparea, bunicii copiilor din ziua de azi;
• Natalitatea in scadere, cifrele sunt prea deprimante ca sa le reamintim; dar la viteza de disparitie a romanilor proiectiile arata ca pana in 2050 vor mai fi maximum 14-15 milioane de romani in tara;
• Sistem de educatie si sistem sanitar facute praf de migratia creierelor, de lipsa de competenta si de nepotism, neglijenta si furt – platim taxe si impozite ca cele doua sisteme sa functioneze si apoi dam alti mii de lei din buzunar pentru copiii nostri ca sa fim siguri ca nu le lipseste nimic. Se spune ca pacatele parintilor nu trebuie sa fie platite de copii. Integral: https://www.zf.ro

INS: La 1 ianuarie 2021, aveau domiciliul în România 3,895 milioane copii, sub 18 ani  ….”La 1 ianuarie 2021, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani care aveau domiciliul în România a fost de 3.895.000, în scădere cu 37.900 comparativ cu perioada similară din anul anterior. Ponderea minorilor în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2021, de 17,6%, în scădere faţă de anii anteriori”, arată datele INS. Ponderea băieţilor în segmentul de populaţie mai mică de 18 ani a fost, în ultimii ani, superioară (51,4%), comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă; raportul de masculinitate a fost de 1.057 de băieţi la 1.000 de fete. În anul 2020, numărul născuţilor-vii înregistraţi la oficiile de stare civilă din România a fost de 178.600 copii, cel mai mic număr de născuţi-vii din 1930 până în prezent. În anul 2020, rata de fertilitate a scăzut faţă de anii anteriori, ajungând la 34 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani). Cele mai ridicate rate ale natalităţii, înregistrate în anul 2020, au fost în regiunile Bucureşti-Ilfov (9,1 născuţi-vii la 1.000 locuitori), Nord-Vest (8,8‰) şi Centru (8,7‰), iar cele mai scăzute rate de natalitate s-au înregistrat în regiunile Sud-Est (7,2 născuţi-vii la 1.000 locuitori) şi Sud-Vest Oltenia (7,0 ‰). La începutul anului şcolar 2020/2021, populaţia şcolară era de 3,494 milioane, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 6.970 unităţi şi 235.600 cadre didactice. Din totalul populaţiei şcolare, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 522.600, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale a fost de 1,589 milioane, iar al celor din învăţământul liceal era de 620.600. Integral: https://www.bursa.ro

Nicusor Dan: Am preluat un mandat cu datorii de trei miliarde. Exista 23 de motive de nelegalitate la PUZ-urile de sector VIDEO ….”Vreau sa raspund direct unei probleme care este semnalata de multi bucuresteni, ca avem intarzieri in ceea ce priveste amenajarea parcurilor si in ceea ce priveste deratizarea si dezinsectia. Vreau sa spun la inceput ca nu este un mandat obisnuit cel pe care l-am preluat. Am preluat un mandat cu datorii curente de trei miliarde de lei, ceea ce inseamna metroul din Drumul Taberei, ca un reper de marime. Ceea ce inseamna ca aveam obligatia sa platim acesti bani pe loc, atunci. Am incercat sa esalonam, am avut conturile oprite. Nu a fost un mandat oarecare. Banii pe care nu-am avut in martie ii avem acum”, a spus Nicusor Dan Exista 23 de motive de nelegalitate la PUZ-urile de sector Primarul general Nicusor Dan anunta ca s-au identificat 23 de motive de nelegalitate la intocmirea PUZ-urilor de sector. “O sa cer prefectului municipiului Bucuresti sa atace in instata cele 5 PUZ-uri de sector. In momentul in care el o face, ele vor fi suspendate si prin actiunea prefectului”, a declarat, miercuri, intr-o conferinta de presa primarul general Nicusor Dan. Acesta a explicat ca PUZ-urile au probleme fundamentale. “Va spun in momentul acesta doar atat: am identificat 23 de motive de nelegalitate pe cele cinci PUZ-uri de sector si avem un raport asupra oportunitatii urbanistice a celor cinci PUZ-uri de sector intocmit de o echipa de urbanisti care spun, in esenta, ca aceste PUZ-uri nu au niste probleme punctuale, cum ar fi un numar de, sa zicem, o suta de terenuri la care schimb functiunea din spatiu verde in spatiu construibil, ci aceste PUZ-uri sunt fundamental gresite pe suprafete consistente de teren si nu se pune problema ca ele sa fie amendate partial”, a precizat primarul. Primarul Capitalei afirma ca “urbanismul din Bucuresti este o golanie”. “Asa cum am spus, urbanismul din Bucuresti in ultimii 15 ani a fost o golanie si apogeul golaniei este constituit de aceste PUZ-uri de sector. Ce fac aceste PUZ-uri de sector? Avem aici un exemplu: avem strada Matei Voievod – case parter, un etaj, doua etaje, trei etaje – pe aceasta strada se propun imobile de 14 etaje pe o strada cu profil de 7 metri. Intelegem cu totii ce inseamna asta pentru traficul de pe aceasta strada si mai intelegem ce inseamna pentru un locuitor, un cetatean al Bucurestiului care si-a cumparat o casa pe strada asta, pentru a trai intr-un cartier linistit. Si el, cu banii lui de o viata, s-a dus si si-a cumparat casa de pe strada asta pe care a platit-o cu mai mult decat o casa dintr-o zona aglomerata din Bucuresti, ca sa aiba o viata linistita. Daca PUZ-ul Sector 2 ramane in, vigoare maine vecinul poate sa construiasca 15 etaje, sa se uite la el in curte toti cei 300 de noi vecini ai lui. Asta este o problema”, a mai afirmat primarul. Acesta a facut referire si la trafic.”A doua problema este (…) ca noi traim deja intr-un oras pe care-l vedem ca nu face fata la trafic. In acest moment, orasul asta are mar probleme de trafic pentru ca este prea dens fata de reteaua stradala pe care o are si fiecare dintre aceste PUZ-uri de sector propun, nici mai mult nici mai putin, decat densificarea si mai mult a orasului. (…) E vorba de a densifica suprafete uriase ale acestui oras pentru a face traficul si mai insuportabil decat este in momentul acesta”, a adaugat primarul. Nicusor Dan a aratat ca terenuri libere in oras, la cativa kilometri de zone bune, pot fi alocate constructiilor, insa cu o “planificare urbana” in sensul in care sa se prevada nu doar locuinte ci si scoli, zone verzi, unitati sanitare, fapt care nu se intampla acum pe cele mai multe dintre terenuri. El a mentionat in acest context ca locurile in care se construieste intens fara astfel de se vor transforma in 20 de ani in “ghetouri”, atunci cand standardul de locuire va creste. Edilul a facut referire si la faptul ca PUZ-urile de sector duc la pierderea spatiilor verzi, subliniind ca masura de suspendare a acestor planuri a fost apreciata de Comisia Europeana “ca schimbare a atitudinii municipalitatii fata de problematica poluarii din Bucuresti”. Nicusor Dan a vorbit si despre “problema securitatii investitionale” ridicata de actualele planuri urbanistice zonale care sunt suspendate, el aratand ca cinci din sapte planuri – el aratand ca au fost sapte fiindca doar la sectorul sase au existat trei PUZ-uri in ultimii 8 ani – au fost anulate de instanta. “Cum e posibil ca din sapte PUZ-uri de sector cinci sa fie anulate de instanta? Integral: https://ziare.com

ANALIZĂ ZF: Semnal de alarmă de la producătorii de materiale de construcţii: Creşterile de preţ vor afecta semnificativ evoluţia lucrărilor noi în construcţii, dar şi finalizarea celor existente. Primim majorări la fiecare două-trei săptămâni Viitorul pieţei imobiliare stă sub semnul între­bă­rii, în condiţiile în care presiunea adusă de scum­pirea materiilor prime din con­struc­ţii apasă tot mai greu pe umerii companiilor. Este vorba despre majorări de până la 40%, cauzate de limitarea stocurilor, iar companiile din domeniu se tem că acestea nu se vor opri aici. Impro, un producător polonez de acoperişuri şi panouri termoizolante, spune că a resimţit din plin scumpirea materiei prime, mai ales că, pentru businessul său, oţelul reprezintă 95% din materiile achiziţionate. Practic, toate produsele din portofoliu au fost afectate de scumpiri. „De la începutul anului, preţurile au crescut cu aproximativ 35% şi cu siguranţă nu se vor opri aici. La anumite produse, scumpirea va ajunge la peste 50%. Impactul scumpirii ma­te­riilor prime se va resimţi în urmă­toa­rea perioadă tot mai mult şi pe piaţa imo­biliarelor“, spune Mircea Pa­sen­ciuc, directorul general de la Impro. Polonezii de la Impro au în România două fabrici – de aco­perişuri şi de panouri termoizolante. Compania a preluat la sfârşitul anului 2017 fabrica de panouri de tip sandwich din Timişoara de la italienii de la Marcegaglia. Grupul era deja prezent în România din 2009, iar până în 2016 a funcţionat cu o singură linie de producţie într-un spaţiu închiriat, urmând să deschidă propria fabrică în localitatea Jucu din judeţul Cluj. „Creşterile din acest an sunt, de fapt, efectele pe care le-a generat izbucnirea pandemiei de coro­navirus. Practic, din fe­bruarie 2020, marii producători de oţel au preconizat o încetinire a economiei globale şi astfel au redus motoarele, au închis anumite furnale şi au redus cantităţile produse. Preconizările nu s-au adeverit, economia nu a încetinit, ci a accelerat, şi astfel la sfârşitul anului s-au produs blocaje. Deoarece repornirea tuturor motoarelor necesită mai mult timp, s-a ajuns la o lipsă de oţel în piaţă, iar din această cauză preţurile au luat o traiectorie ascen­dentă“, explică Mircea Pasenciuc. Decorio este un alt business care depinde foarte mult de evoluţia preţului la oţel, compania fiind producător de sisteme de garduri. „Sunt creşteri mari la produsele metalice, moderate la produsele din PVC şi beton şi mai mici la produsele cu multă manoperă şi mult know-how. Cu siguranţă costurile de construcţie vor creşte accelerat în perioada urmă­toare, având în vedere că majoritatea furni­zorilor şi a producătorilor au ter­minat stocurile“, spune Marian Radu, director general şi acţionar la Decorio. El precizează că până acum panourile de gard s-au scumpit cu 20-30%, plasele pentru gard cu 20-25%, panourile rezidenţiale cu 15%, gardurile mobile pentru şantier cu 30%, accesoriile PVC cu 15%, iar cele din aluminiu cu 10%. „Preţurile sunt în continuă creştere, primim majorări la fiecare două-trei săptămâni.“ Gabriela Pintea, manager de achiziţii la TeraPlast, cel mai mare producător român de materiale de construcţii, spune că majorările de preţuri din ultimul an sunt cuprinse între 70 şi 140%. Integral: https://www.zf.ro

Șeful Gărzii de Mediu: Rata condamnărilor pe infracțiuni de mediu este sub 1%. E ca și cum ai sponsoriza infracționalitatea  Rata condamnărilor pentru infracțiuni de mediu în România este sub 1%, atrage atenția șeful Gărzii de Mediu, Octavian Berceanu. Mai mult, spune el, amenzile plătite de către un primar pentru infracțiuni de mediu sunt foarte mici. „Un primar plătește acum 500 de lei amendă (pentru infracțiuni de mediu – n.red.). Cred că mai trebuie adăugat un zero sau chiar două, în funcție de gravitatea faptei. Dar mai este o problemă – odată ce faci o plângere penală și nu se întâmplă nimic, iar rata condamnărilor pe infracțiuni de mediu este sub 1%, despre ce vorbim? Este ca și cum ai sponsoriza infracționalitatea de mediu în România. Trebuie să dai șpagă ca să ajungi să fii condamnat pe o infracțiune de mediu în România, altfel nu ai cum”, a declarat Octavian Berceanu la Digi24….. ”O amendă de 50.000 de lei pentru un primar care strânge gunoaie și le astupă cu pământ ar fi adecvată, este o amendă la nivel european, mi se pare corectă. Prejudiciul este același și pentru un om din România și pentru un om din Germania, doar că în Germania te și privează de libertate pentru astfel de fapte. Acolo ajungi în pușcărie. Ar trebui să se întâmple și la noi la fel, categoric”, a subliniat Berceanu. Integral: https://spotmedia.ro

El e românul născut în BMW, care a învățat să meargă la 24 de ani!  Un caz rar de Mowgli de România, descoperit la Buzău. Un bărbat născut în BMW a învățat să meargă la vârsta la care alții deja se dau cu trotineta: 24 de ani! Robert conduce BMW-ul de la 6 ani și a dovedit abilități uimitoare încă din copilărie: a pornit singur avariile prima oară la 4 ani, când a coborât de-a bușilea să se joace un un alt copil născut într-un Audi. ”El n-a coborât din BMW până la 3 ani și mașina a reprezentat întregul lui univers. El se raportează la lume ca la un mare BMW. Cerul se numește plafon, pământul e podea cu covorașe, pădurile sunt un smoc de cruciulițe atârnate la retrovizoare. Întrebat ce formă are planeta noastră, a spus că are formă de Seria 3”, spune antropologul Decebal Popescu, cel care l-a descoperit pe românul născut și crescut în BMW. Robert a moștenit mașina de la părinții săi și a continuat să-și ducă viața în ea, până recent, când rugina a mâncat și ultimul prag și mașina s-a prăbușit, Robert a fost nevoit să iasă din ea și să se adapteze. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 iunie! Potrivit meteorologilor, in intervalul 1 iunie, ora 10.00 – 2 iunie, ora 10.00, in judetele Tulcea, Constanta si in zona de munte a judetelor Brasov, Sibiu, Valcea, Arges, Dambovita si Prahova, va fi Cod portocaliu de ploi abundente si se vor inregistra cantitati de apa ce vor depasi 40 – 50 de l/mp si, izolat, peste 70 l/mp. De asemenea, in acelasi interval, in Dobrogea, in estul si nord-estul Munteniei si in jumatatea de sud a Moldovei va ploua insemnat cantitativ. In Oltenia, vestul Munteniei, cea mai mare parte a Transilvaniei, sudul Banatului, precum si in zonele de munte, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica accentuata ce se va manifesta prin averse, care vor avea si caracter torential, frecvente descarcari electrice, vijelii si, izolat, grindina. Aceste zone vor fi sub Cod galben de ploi. In Bucuresti  cerul va fi noros, temporar va ploua si se vor inregistra cantitati de apa, in general, de 20 – 25 l/mp. Temperatura maxima se va situa in jurul valorii de 15 grade, iar cea minima va fi de 9 – 10 grade.

Mircea Miclea / Povara psihologică de pe umerii elevilor: o pademie și 4 afecțiuni  ….Psihologul Mircea Miclea – profesor universitar doctor al Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fondatorul școlii cognitive în psihologiea românească – enumeră câteva ”afecțiuni” psihologice care trebuie neîntârziat diagnosticate, pentru a putea fi conceput un plan de redresare: la școală și acasă….Copiii par a fi victimele cele mai afectate de pandemia de COVID-19 – sub aspectul impactului major asupra activităților școlare. Școlile au fost închise timp de 32 de săptămâni, activitățile didactice s-au desfășurat (unde s-a putut) online, cu logistică inadecvată și cadre didactice slab pregătite în utilizarea tehnologiilor digitale. Dacă acum e greu să stabilim cu precizie consecințele psihologice ale unui proces aflat încă în desfășurare, acest demers nu trebuie amânat: cu cât diagnoza va fi mai târzie, cu atât mai întârziate și ineficiente vor fi măsurile de remediere. Actualmente, patru probleme întâmpinate de către elevi cred că necesită maximă atenție: Acumularea unor goluri insurmontabile pe fondul cosmetizării realității: în anul pandemiei s-au dat cele mai multe note de 10 din ultimii 15 ani Disfuncțiile activităților didactice din această perioadă și problemele logistice au generat mari carențe în dobândirea cunoștințelor. O recunosc chiar țări în care școlile au rămas mult mai multă vreme deschise, cu logistică și cadre didactice mai bine pregătite. Marea Britanie a investit anul trecut 1,5 miliarde de lire sterline pentru învățământul „remedial”, Italia – peste 1 miliard de euro și amândouă au recunoscut că încă nu e suficient. În România, s-a anunțat că va începe un proces de remediere a pierderilor de învățare, dar imediat după aceea școlile au fost iar închise, așa că această remediere n-a mai avut loc. În plus, evaluarea pierderilor e lăsată exclusiv la nivelul aprecierii profesorilor și nu e monitorizată de către nimeni. Între timp, pierderile se acumulează, iar impactul lor este incremental. Or, dacă n-ai înțeles anul acesta cum se face extragerea rădăcinii pătrate și ridicarea la putere, nu ai cum să înțelegi rezolvarea ecuației de ordinul 2 anul viitor….. Prăbușirea motivației pentru învățarea școlară – o problemă mai gravă decât deficitul de cunoștințe Învățarea școlară este determinată de alte două procese: modul în care se realizează predarea și evaluarea. Deteriorarea motivației pentru învățare e o problemă mult mai gravă decât deficitul de cunoștințe cumulat: cunoștințele pierdute se pot recupera mai repede, motivația pentru învățare se reface greu sau niciodată. Cum să fiu eu, ca elev, motivat să învăț, când nu am de pe ce învăța (n-am logistică), profesorul meu este foarte stângaci cu predarea online, iar evaluarea cunoștințelor este superficială (mi se încheie media cu o singură notă, care e dublată, iar subiectele de BAC și la evaluarea națională sunt foarte ușoare)?. Mai mult, mi se închide școala din localitate, pe perioade lungi și fără nicio legătură cu incidența cazurilor de coronavirus din zonă. Tot contextul creat de modul de gestionare a pandemiei a subminat grav motivația de a învăța…..Creșterea nivelului de anxietate și depresie. Există o clară convergență a datelor care arată deteriorarea echilibrului emoțional al copiilor și adolescenților. Spun asta 46% dintre părinți, dar și sondajele aplicate, care arată o creștere a frecvenței simptomelor de anxietate și depresie în pandemie, în medie cu aproximativ 30% în rândul copiilor și adolescenților (a se vedea, de pildă, Alzueto și colab., 2020; Jones, Mitra și Bhuiyan, 2021; Kearney, Hamel și Brodie, 2021). Integral: https://cursdeguvernare.ro

Pandemia şi libertatea: ceea ce nu se poate negocia  Lecţia pandemiei este cât se poate de limpede: în numele siguranţei şi al fricii ce se răspândeşte asemeni unei molime, statele pot să-şi impună, fără teamă şi fără ezitare, controlul lor asupra unor societăţi atomizate şi paralizate. Libertatea devine, în acest mediu atent reglat de puterea executivă, un concept suspect. Graniţele ei sunt trasate de cei care deţin autoritatea, o autoritate pe care mecanismele constituţionale sunt din ce în ce mai puţin capabile să o îngrădească. Starea excepţională devine, treptat, norma de la care nu se mai admite derogare. Iar atunci când statele, generoase, consideră că pot admite concesii de moment, cuvântul care se iveşte pe buzele politicienilor este “ relaxarea”. Un cuvânt care pare a evoca, ca prin miracol, datoria bizară de a regăsi, la comandă şi la ordin cazon, bucuria de a trăi. După datoria de a fi supus datoria de a fi relaxat se naşte în mod dialectic. Condiţionarea pavloviană a umanităţii se desăvârşeşte, sub semnul entuziasmului. Şi poate că tocmai în aceste momente de “ relaxare”, atunci când puterea arbitrară a statelor pare a se mai îmblânzi, este nevoie să reamintim modestele adevăruri elementare pe care pandemia pare că le-a făcut uitate. În faţa amneziei programate a statelor, este clipa unui exerciţiu de memorie lucidă. Libertăţile constituţionale nu sunt un dar al statului mărinimos. Ele sunt înrădăcinate, ferm şi luminos, în condiţia originară a oamenilor înşişi şi pe temeliile lor se inalţă edificiul statului însuşi. Drepturile de care dispunem nu pot fi negociate cu cei care guvernează mandataţi de naţiuni exact spre a le proteja, ca pe o moştenire sacră . Drepturile individuale nu pot fi obiectul vreunei relaxări de moment. Unica modalitate prin care firescul vieţii poate fi regăsit este restabilirea completă a exerciţiului lor. Aşadar nu relaxare ca semn al generozităţii statului atotputernic, ci restaurarea drepturilor în toată plenitudinea lor, iată premiza acelei normalităţi evocate de discursurile oficiale. Politica prudenţei, cea care se opune fricii contagioase şi iresponsabilităţii demagogice, nu poate avea alt fundament decât liberul-arbitru al oamenilor. Iar liberul- arbitru nu poate fi imaginat decât prin restaurarea integrală şi necondiţionată a libertăţilor cetăţeneşti. Căci menirea statelor, în pofida tenacei propagande colectiviste, nu este aceea de a aplica, tenace şi autocratic, strategii destinate să aducă belşugul fericirii, ca într-un rai pământesc. Misiunea lor este cu mult mai modestă şi mai delicată, în acelaşi timp: aceea a proteja cadrul pe care doar ordinea spontană a libertăţii îl poate genera. Păstrarea statelor în limitele clare ale prerogativelor definite constituţional este parte din reţeta prudenţei politice. Pandemia a retrezit exact acel instinct de intruziune şi de control pe care moderaţia lucidă doreşte să îl descurajeze. Cei care văd în state salvatori altruişti pun cărămizile unei ordini care va sfârşi prin a le lichida libertăţile. Naivitatea hrăneşte monştrii totalitari, acum, ca şi în secolul trecut. În absenţa recunoaşterii caracterului sacru şi inviolabil al libertăţilor individuale existenţa noastră publică îşi pierde sensul ei. Contractul pe care autoritatea de stat se întemeiază nu poate fi revizuit unilateral, în beneficiul unei puteri ilimitate şi atotştiutoare…..Curajul solidarităţii se naşte doar din voinţa celor care se nasc şi rămân liberi, dincolo de state şi uneori împotriva lor. Integral: https://www.contributors.ro

Înapoierea economică a României își are rădăcinile în anii ’90. Cum au acționat statele est-europene și ce a făcut România  Rata șomajului se plasează în România la 5%, în Polonia e 3%. Dar n-a fost mereu așa. De fapt, pe la noi tot cam atât era, dar la ei se găsea la cote de cinci ori mai mari. La ei, ca şi la americani sau germani, pe momentele de criză, șomajul acționează ca element de ajustare şi repoziționare economică. Oare cum e mai bine, ca la noi sau ca la ei? Haideți să deschidem cartea și să aflăm. Atunci când există presiuni salariale nesusținute de sporuri de productivitate, tensiunile pot refula pe două căi: inflație sau șomaj. Noi am mers pe mâna inflației. Polonia a ales cealaltă cale. Stabilitatea macroeconomică a fost obținută în România pe seama transformării șomajului în povară fiscală, cu precizarea că inflația e tot o formă de taxare, care n-are nevoie de legiferare. Drept urmare, avem salariile mici și sigure preferate de români în sondaje. Polonia s-a debarasat însă de lucrătorii a căror muncă aducea o valoare adăugată scăzută și, pe această bază, le-a mărit salariile celorlalți. Dar nici pe disponibilizați nu i-a lăsat de izbeliște, a încercat să atragă cât mai mulți investitori străini care să le creeze locuri de muncă și atunci, după ce șomajul s-a dus la peste 15%, s-a micșorat la 3%…..Din păcate, diferența de abordare se simte în plan calitativ. Statele care au apăsat puternic pedala reformelor au reușit să oprească degradarea mediului, a învățământului, a sistemului sanitar și de pensii. România a deturnat banii de la școli, spitale ori de la drumuri ca să ajungă la același rezultate treptat, mai încet, deci mai târziu….. Am ajuns în 2004 ca la începutul perioadei postcomuniste. Din păcate, ne-am ajutat mai mult decât ei de inflație, taxe, deficite/datorii, am băgat mâna până la fund în buzunarele salariaților, i-am văduvit pe contribuabili de serviciile publice plătite. Așadar, cei care au acceptat falimentele și șomajul, care au renunțat la muncă brută acolo unde înlocuirea ei cu tehnologie avansată s-a dovedit rentabilă au făcut salturi de productivitate. S-au putut mari salariile în paralel cu profiturile companiilor. De-aia polonezii și slovacii se pot laudă acum cu lefuri duble. Noi am consumat mai mult timp pentru a ajunge la aceleași rezultate și avem acum o populație atât de sleită, încât își amintește cu dor de vremurile dictaturii comuniste. Au scos leu cu leu din buzunare, pentru o taxa după altă, doar pentru niște farduri cu care s-a cosmetizat fața României. Și totuși, pe ansamblu, românii consumă încă mai mult decât produc…. Frica politicienilor români de impopularitatea șomajului e o piesă în trei acte. În primul s-au deghizat șomerii în pensionari. Actul doi a constat într-o migrație inversă, de la oraș la sat. În actul trei al mișcării scenice, a apărut în rolul principal migrația externă. Bilanțul dă 5% șomaj! Bilanțul social al acestui teatru absurd poate fi considerat oarecum favorabil, dar cel economic e, cu siguranță, dezastruos. Structura economiei e prea puțin diferită. Ca să se fi schimbat, era nevoie de manageri. Trebuia să ne vindem țara. Să eliminăm privilegiile de grup. În loc s-a optat politic pentru restructurarea populației în locul economiei. Spania, Italia și Japonia se tem că până în 2050 se va ajunge la situația în care numai 1,5 salariați să susțină un pensionar, față de patru. Noi ce să mai zicem? La noi, acest raport este 1:1. Dacă ne mai poate consola ceva, în timpul perioadei comuniste exista o relație normală de 4 la 1. Dar ce să faci dacă politicienii au preferat să mascheze în pensionari milioane de Moș Crăciuni cu bărbi albe false?! Bine însă că s-a găsit soluția „minune”, se mărește vârsta de pensionare, ca urmare a creșterii speranței de viață. Oare nu e firesc să se majoreze pensiile ca urmare a perioadei mai lungi de cotizare? Iar dacă la femei speranța de viață e mai mare, n-ar fi normal să crească mai mult vârsta lor de pensionare, decât a bărbaților, în condițiile în care, paradoxal, în prezent e mai redusă? Nu-s femeile acum discriminate, pentru că stagiul lor de cotizare e mai scurt, proporțional cu vârsta la care ies la pensie, perioada mai mică e corespunzătoare unei pensii mai scăzute, ceea ce constituie un exemplu de incorectitudine politică? Problema este însă că tot mărindu-se vârsta la care ies oamenii la pensie crește șomajul în rândul tinerilor…..Dar apropo de țări responsabile, polonezii au gestionat și problema șomajului în rândul tinerilor. Și ei aveau o rată de 40% în 2004, dar au ajuns la una de patru ori mai mică. Se plasează în apropierea Austriei și vor scădea la nivelul din Olanda sau chiar din Germania. S-au bătut pentru fiecare bănuț al investitorilor pentru a crea locuri de muncă la ei în țară. Spre deosebire de noi, care am mers încet și neconcludent înainte și nici nu se știe exact dacă, de fapt, am înaintat. Cam asta e deosebire între gradualism și terapia de șoc. Ca aceea dintre statele sociale și cele capitaliste. Integral: https://project-e.ro

Florin Cîţu, care s-a aruncat în lupta pentru şefia PNL, promite o guvernare de opt ani a liberalilor. Cu ce program vine nimeni nu ştie …..Aşadar, Florin Câţu (49 de ani), premier de doar şase luni şi membru al PNL de doar şase ani, ţinteşte la cea mai înaltă poziţie în PNL şi-l va înfrunta pe Ludovic Orban (58 de ani), fost premier pentru scurtă vreme, care a fost însă nevoie să stea 25 de ani în umbra altora ca să ajungă, mai apoi, în fruntea partidului şi, în final, a guvernului. Din 1990 încoace, PNL a avut zece preşedinţi (un mandat mediu de trei ani, deci) şi trei premieri – Călin Popescu-Tăriceanu, Ludovic Orban şi Florin Cîţu (Theodor Stolojan a fost premier într-un guvern al FSN). Singurul care şi-a dus la capăt mandatul de patru ani este Tăriceanu. Tineri, în zori noii democraţii, “lupii liberali” au ştiut să navigheze spre poziţii de vârf în stat şi să facă averi. Dar nu s-au grăbit. Şi-au aşteptat cuminţi rândul la funcţia supremă în partid. Tăriceanu a ajuns premier doar pentru că Stolojan (reorientat, cu vremea, dinspre FSN spre PNL) s-a retras neaşteptat din cursa prezidenţială din 2004. Niciodată nu vom şti ce a fost acolo, dacă nu cumva Traian Băsescu, ajuns acum la 70 de ani, va dori, la un moment dat, să-şi scrie memoriile. Între timp, PDL-ul lui Traian Băsescu a fuzionat cu PNL şi, după cum se văd lucrurile acum, susţinerea lui Florin Cîţu vine, în principal, din rândurile foştilor pedelişti. Cu modestia-i cunoscută, Florin Cîţu declamă: “Promisiuni auziţi zilnic. Eu v-am obişnuit cu mai puţine vorbe, mai multe fapte”. Care fapte? Faptele în contrazic: nu este săptămână în care Florin Cîţu să nu se laude de câteva ori pe reţelele de socializare cu realizările sale. Economist cu multă pricepere, el acuză PSD că a dus inflaţia, în ultimii ani de guvernare a acestui partid, la un nivel de câteva puncte, de la “zero sau sub zero”. Dar nu spune că inflaţia a fost negativă o vreme pentru că tocmai PSD a redus TVA (de aici o scădere a preţului la raft) şi nici că literatura de specialitate arată că deflaţia este mai rea decât înflaţia. De asemenea, el a acuzat PSD că a majorat nesustenabil salariile şi pensiile (lucru adevărat), dar a promis, de nenumărate ori, că aceste măsuri vor fi păstrate în mandatul său de ministru al finanţelor. Realitatea nu a fost de partea sa şi, până la urmă, a trebuit să se plieze pe aceasta. Deşi nu este vinovat pentru pandemie, deşi este lăudat de unii pentru măsurile pe care le-a luat şi ca ministru de finanţe şi ca premier, noi nu ştim care este filosofia lui Florin Cîţu….Repet, nu este de vină premierul pentru criză. Dar istoria va reţine că, în mandatul său, deficitul bugetar a crescut, într-un singur an, cu 22 mld. euro, până aproape 102 mld. euro (47,7% din PIB). Aici trebuie adăugat că, în 2020, statul a plătit aproape 3 mld. euro doar pentru dobânzile la creditele publice. Desingur că bună parte din aceste datorii au fost făcute de alţii…..“PNL are nevoie de un suflu nou, în acelaşi timp să ducă mai departe principiile liberale”, spune noul candidat la şefia PNL. Ce înseamnă suflu nou şi “principiile liberale”? Că legi nu au fost schimbate, proiecte noi nu au fost lansate. Toată suflarea liberală s-a aruncat pe PNRR care înseamnă, până la urmă, un salt al datoriei publice cu încă 15 mld. euro, dintr-un singur foc. Integral: https://www.zf.ro

Vecini cu Palatul Victoria | Directori și funcționari plătesc chirii sociale într-un bloc ultracentral ….. Locuințele sociale dintr-un bloc de lângă clădirea Guvernului din Piața Victoriei sunt ocupate în special de angajați ai Primăriei Sectorului 1 și funcționari ai unor ministere. Aceștia nu doar că locuiesc în centrul Capitalei cu o chirie zero sau subvenționată, dar au încercat și să cumpere locuințele la prețuri modice. Pe lângă funcționari și șefi din primărie și ministere, în aceste apartamente/garsoniere se mai găsesc, din când în când, artiști de operă și operetă, ofițeri ai Armatei, medici rezidenți sau persoane cu dizabilități, adică persoane care au dreptul la astfel de locuințe. Apartamentele sunt administrate de Primăria Sectorului 1. Repartizările mai mult sau mai puțin suspecte au fost date în special în perioada 2015-2019, așa cum reiese din datele consultate de Europa Liberă…..Chiria lunară în acest bloc este de maximum 450 de lei și este subvenționată de municipalitate. Sunt și persoane care nu plătesc pentru a locui acolo, având chirie zero. Din cele 58 de apartamente cu o suprafață între 40 și 50 de metri pătrați, numai trei sunt acordate unor persoane cu dizabilități….. Blocul din apropierea Guvernului are două scări. Imobilul nici nu are intrare pentru pietoni. Accesul se face doar ridicând bariera auto sau strecurându-te pe lângă aceasta și pe lângă gard. Am fost de două ori, în două zile diferite, să vizităm blocul. De fiecare dată parcarea era garnisită cu mașini, în special ale unor mărci germane, dar din când în când mai găseam și o Dacia Duster. Vedeta parcării este un Mercedes Coupe care pe site-urile de specialitate este scos la vânzare și cu prețuri de peste 100.000 de euro, în funcție de motorizări și dotări….. Lista chiriașilor Printre cei 58 de chiriași se află foarte mulți angajați ai primăriei de sector sau funcționari în ministere. Dintre aceștia, îi amintim pe: Cristina Dobroslav – consilier superior în cadrul Primăriei Sector 1. Ea a avut venituri nete anuale de 46.000 de lei, conform declarației de avere. Deține și un autoturism Audi și are conturi de 55.000 de euro. Florența Simona Constantinescu – funcționar în cadrul administrației locale de la Sectorul 1, inspector de resurse umane. Nu și-a trecut veniturile salariale, dar are peste 60.000 de lei în conturi și un autoturism Opel în proprietate. Ioana Vochin – a fost consilierul juridic în cadrul Administrației Piețelor, angajată a Centrului Cultural „Mihai Eminescu” și actual Director General Adjunct la Direcția de Utilități Publice. Are peste 110.000 de lei în conturi și venituri anuale nete de peste 65.000 de lei, conform declarației de avere. Ioan A. – lucrează la Poliția Locală Sector 1. Are venituri nete anuale de 46.000 de lei. Florina Andreea Hlevca – consilier asistent în cadrul Primăriei Sectorului 1. A avut venituri nete salariale de peste 53.000 de lei, conform ultimei declarații de avere publicate, cea din 2019. Irina Nicoleta Juncu – inspector asistent la Direcția Generală de Impozite și Taxe. Împreună cu soțul său, câștigă net aproape 200.000 de lei pe an. Răzvan Mihail Petre Zamfir – fost șef la Direcția de Reabilitare Termică din Primăria Sector 1.​Șeful de la AFIR are locuință socială  Nu doar salariații Primăriei Sector 1 sunt pe lista celor locuiesc lângă guvern și plătesc o chirie modică. Pe tabelul de la administrație mai sunt: Stelică Claudiu Coadă – fost director general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și actual director general adjunct. A raportat venituri nete de peste 130.000 de lei în 2020. Are conturi de peste 23.000 de lei. Integral: https://romania.europalibera.org

EXCLUSIV Fără contract, fără factură, partidul lui Ponta a folosit geci de aproape 2 milioane de dolari în campanie  ….. Povestea gecilor fără factură de la parlamentare arată în continuare deficiențe ale sistemului de control asupra partidelor. Pro România a folosit în alegeri geci în valoare de aproape 8 milioane de lei, fără a exista un contract și pe care refuză să le plătească. „Site închis. Domnul dottore Ponta Victor Viorel nu poți să spui că ești corect cât timp distribui în campania electorală 40.000 (patruzeci mii) de geci și nu le declari la Autoritatea Electorală Permanentă”, este mesajul cu care site-ul www.proromania.ro își primește vizitatorii. Inițial, în mass media au apărut informații despre faptul că hackerii au spart site-ul partidului condus de Victor Ponta. Nu au fost hackerii, ci mesajul a fost postat în mod intenționat de fostul șef al campaniei de la parlamentare, Constantin Iacov. Acesta deține în mod legal domeniul www.proromania.ro și susține că mesajul său a fost un avertisment pentru autoritățile care trebuie să verifice legalitatea modului în care partidele au cheltuit banii în campanie. Fostul secretar executiv al Pro România a declarat pentru Europa Liberă că au existat intervenții din zona ANCOM ( Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații), condusă de un apropiat al lui Victor Ponta, pentru ca domeniul www.proromania.ro să nu mai fie găzduit de Romarg. Actualul președinte ANCOM, Vlad Stoica, a fost șeful Cancelariei lui Victor Ponta când acesta era premier. În prezent, domeniul deținut de Iacov este găzduit de o firmă din SUA….Pro România a avut la dispoziție geci furnizate de firma AMMA PRINT, condusă de Mihail Volintiru. Valoarea comenzii este de 7.8 milioane de lei (aproape 2 milioane de dolari), susține Volintiru….. Mircea Dobre a fost ministru al Turismului în perioada guvernării PSD, iar după apariția Pro România a devenit trezorierul partidului. „Nu există nici un contract semnat, dar gecile au fost livrate. Nu există nici o factură în campanie pentru aceste geci. Suma e aproape 7,8 milioane de lei”, a precizat pentru Europa Liberă trezorierul Pro România…..Firma AMMA Print lucrează în campaniile electorale cu mai multe partide. Mihai Volintiru a declarat pentru Europa Liberă că gecile au fost comandate din partea Pro România de trezorierul Mircea Titus Dobre. Integral: https://romania.europalibera.org

Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 iunie! Prima zi de vară are mai degrabă caracteristici de toamnă, din toate punctele de vedere. Temperaturile minime cele mai ridicate le avem tot in Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea (12 – 13, 14 gr.), în timp ce in Banat, Crișana, zonele montane avem doar 7 – 9 gr. (cu 1 – 3 grade pe creste). În restul țării minimele vor fi modeste, cu valori de 9 – 11 gr. Cele mai mari valori maxime ale zilei se ating în Banat, Crișana, Maramureș, nordul Transilvaniei, unde termometrele vor arăta un 17 – 19 gr. Pentru restul țării vor fi temperaturi și cu 10 – 12 gr sub ce ar fi normal, adică nu trecem de un 13 – 15, izolat 16 gr. Ploile sunt din nou prezente în cea mai mare parte a țării, iar cantitățile cele mai importante (15 – 20, 25 l/mp) se vor strânge prin sudul Transilvaniei, zonele montane, Muntenia, centrul și sudul Moldovei, nordul Dobrogei. In Bucuresti ploua, maxime/minime intre: 15/11 gr.C.

Ancheta originii COVID: experimente pe virusuri letale la Wuhan, într-un laborator cu securitatea „unui cabinet dentar”   Cercetările care produc în mod artificial virusuri mai periculoase, de genul celor derulate în trecut în cel puțin două laboratoare din Wuhan, inclusiv unul cu un nivel scăzut de securitate, dar și la faimosul institut de virusologie din oraș, ar trebui să fie mai strict controlate, spun unii cercetători, citați de Financial Times. Aceste solicitări vin pe fondul unei dezbateri tot mai aprinse privind teoria încă nedovedită care spune că pandemia COVID ar fi fost provocată de un virus scăpat dintr-un laborator din orașul chinez.  Preocuparea tot mai intensă pentru identificarea originilor virusului SARS-CoV-2, care a generat o pandemie mortală de proporții, a atras atenția comunității internaționale asupra unor cercetări care s-au derulat, cel puțin până acum, departe de ochiul publicului. Este vorba despre cercetarea de tip „gain of function”, care presupune manipularea patogenilor prin selectarea unor mutații, în special pentru a-i face mai mortali, cu scopul de a înțelege cum se comportă virusurile și cum își construiesc rezistența în fața vaccinurilor. Criticii spun că riscul ca aceste virusuri să scape accidental din laborator și să provoace o pandemie este prea mare. În 2014, spre exemplu, finanțările din SUA pentru acest gen de experimente au fost oprite de președintele Barack Obama, pentru ca oficialii să stabilească criterii mai stricte pentru prevenirea oricărui incident. Noile reguli au fost în cele din urmă introduse în 2017, dar experimente similare, deseori cu ajutorul finanțării americane, au continuat în tot acest tip la laboratoare din alte colțuri ale lumii, inclusiv la facilitatea aflată acum în centrul atenției: Institutul de Virusologie din Wuhan. Mai mult, acest lucru s-a făcut inclusiv cu finanțarea SUA. …. Ca parte a cercetării, echipa de oameni de știință, care o includea pe Shi Zhengli, cunoscută în China drept „femeia liliac”, a lipit două coronavirusuri diferite, creând o versiune mai periculoasă, despre care au aflat că are potențialul de a infecta oamenii, potrivit unui studiu publicat în 2015 în revista Nature. Marți, când a admis că SUA, prin Institutul Național de Sănătate, au finanțat parțial studiile din Wuhan, Fauci a negat că experimentele reprezintă o cercetare de tip „gain of function”. …. „Indiferent de faptul că pandemia ar fi putut rezulta ca urmare a unui accident în laborator, simplul fapt că un astfel de scenariu este plauzibil înseamnă că aceasta este o categorie de cercetare pe care nu ar trebui să o finanțăm sau să o susținem”, a observat Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers. Mai multe dovezi privind lipsa de securitate în laboratoarele din Wuhan Expertul a pus sub semnul întrebării și gradul de securitate de la facilitățile din Wuhan. În 2016, unii dintre oamenii de știință, inclusiv Shi și directorul EcoHealth, Peter Daszak, au folosit fondurile oferite de NIH pentru a derula experimente în Wuhan pe coronavirusuri active, într-un laborator care avea nivelul de biosecuritate 2, potrivit rezultatelor publicate ale studiilor. Dar laboratoarele cu acest nivel de securitate sunt folosite în general pentru cercetare cu riscuri moderate. Dacă acest tip de cercetare avea loc acolo, atunci nu ar fi trebuit să se întâmple la un astfel de nivel de securitate. Vorbim despre echivalentul standardelor dintr-un cabinet dentar. …. În vreme ce experții spun acum că am putea să nu aflăm niciodată dacă COVID a apărut natural sau la laboratorul din Wuhan, mulți consideră că pandemia a evidențiat motivele pentru care astfel de cercetări nu ar trebui să aibă loc deloc. Este și opinia lui Milton Leitenberg, expert în arme biologice la Universitatea din Maryland. „Oricum am clasifica această cercetare, nu ar fi trebuit să aibă loc la Institutul de Virusologie din Wuhan”, a spus el pentru Financial Times.  Integral: https://www.libertatea.ro

Așteptând relaxat valul patru  …. Eu, nefiind așa de viteaz exhibiționist precum mult relaxații care-au devenit specialiști în pandemie pe Facebook, aștept, vaccinat, să mor în toamnă, așa cum m-au amenințat niște domni și doamne cu profil de țațe foarte bine avizate. Așadar, am motivele mele să fiu relaxat. Cum valul patru zice lumea c-ar veni prin toamnă, e numai bine. N-am de ce să mă mai tem. Dacă mor, nu particip, dar dacă vaccinul funcționează, asta e, o să fiu nevoit să trăiesc fără amenințarea COVID. Rămân doar cu amenințările țațelor care-or mai apuca momentul. Altfel, relaxarea merge înainte și e normal să fie așa. Măsurile luate în România au fost, oricum, printre cele mai puțin dure din Europa, dar iată că rezultatele sunt peste așteptări și peste cele ale unor țări care au stat închise aproape de tot luni de zile.  După ce se relaxează de 2.000 de ani, românii se vor mai relaxa, încă o dată, de la 1 iunie. E o zi simbolică, pentru că, din păcate, mulți au încă minte de copil….. Așa că mă gândesc la relaxarea totală de la BNR și la momentul în care o să apară mileul pe masa lui Mugur Isărescu sau, mă rog, Manole, așa cum îl știu intimii securiști superiori.  Un mileu la BNR. Ce poate să simbolizeze mai mult relaxarea?  Mi-e și un pic teamă că după atâta relache n-o să ne mai revenim prea curând. Pe de altă parte, relaxarea asta e o veste tristă pentru alde Șoșoacă, videochat-istele nemângăiate, doctorițele minune pe milioane de arginți, vânzătorii de medicamente pentru câini și alte jivine. Sper să nu ne oblige doamna Șoșoacă să purtăm acum mască pe stradă, doar pentru că Guvernul a zis că nu mai e nevoie.  Adică să nu facă așa cum a făcut cu moaștele de care își bătea joc, apoi a sărit să le apere. Așa că nu pot decât să vă urez încă o relaxare plăcută și să ne vedem cu bine în toamnă, la valul patru.  Integral: https://newsweek.ro

Laura Codruta Kovesi: Nu exista tara lipsita de coruptie. Exista risc de crestere a delictelor europene …..“Sunt foarte mandra sa fiu primul procuror-sef european si sa initiez acest nou Parchet European anti-frauda, cred ca inceputul EPPO este un moment istoric”, a declarat Laura Codruta Kovesi in interviul acordat prin videoconferinta de la Luxemburg, sediul acestei noi institutii europene. Creat pentru a investiga infractiunile ce afecteaza bugetul UE, noul Parchet European este un “instrument” de “protejare a intereselor noastre economice”, motiv pentru care ”trebuie sa fie puternic, eficace si eficient”, subliniaza Kovesi, care conduce o mica echipa ce va superviza de asemenea fondul european de redresare post-pandemie NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde de euro. Conform estimarilor sale, coruptia, deturnarea de fonduri si frauda in multiplele sale forme provoaca bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro. Aceasta hemoragie financiara s-ar putea accentua in contextul pandemiei, ale carei efecte economice au determinat blocul comunitar sa constituie, prin imprumuturi accesate de Comisia Europeana, respectivul fond de redresare din care statele membre pot accesa granturi si credite in baza planurilor nationale de redresare si rezilienta (PNRR) aprobate de Comisie. ”Odata cu aceasta mare cantitate de bani si flexibilitate exista un risc ridicat de crestere a delictelor in Europa, in special in sistemul de sanatate, agricultura, cercetare si in contractele publice”, considera sefa EPPO. Pentru misiunea sa de identificare si investigare a faptelor de coruptie, noua institutie dispune de un buget anual de 44,9 milioane de euro. ”Avem bani pentru 140 de procurori”, precizeaza Kovesi, adaugand ca este nevoie de asemenea de ”50 de experti si analisti financiari la Luxemburg”, avand in vedere provocarile ”efectuarii investigatiilor in 22 de state membre, cu 22 de coduri penale si 22 de proceduri diferite”. Ea a insistat ca analistii financiari sunt foarte importanti, intrucat, pe langa faptul ca acestia descopera conexiunile intre date, ei ajuta in plus procurorii ”sa identifice bunurile si proprietatile care pot fi puse sub sechestru”. Cinci state membre ale UE, respectiv Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia si Irlanda nu participa in noul Parchet European din ”decizie politica”, afirma Kovesi, manifestandu-si speranta ca in cele din urma vor fi convinse de Comisia Europeana sa se alature si ele, in timp ce Finlanda si Slovenia inca nu si-au desemnat procurorii la EPPO. Integral: https://ziare.com

În căutarea succesorului PNL este un partid care şi-a devorat preşedinţii. Din 1990 până astăzi a avut 10 preşedinţi (luând în considerarea ca o singură preşedinţie, cea a copreşedinţilor Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, dar separat interimatul de o jumătate de an a Ralucăi Turcan), deci o medie de 3 ani şi două luni pentru un preşedinte. Un timp foarte scurt, care arată că PNL este un partid în care competiţia internă a fost întotdeauna puternică, iar victoriile nu au fost niciodată definitive. Peste această medie de 3 ani şi două luni s-au aflat doar Mircea Ionescu-Quintus (cu aproape opt ani), Crin Antonescu (cu 5 ani şi două luni) şi Călin Popescu Tăriceanu (4 ani şi jumătate). Ludovic Orban, cu cei aproape patru ani de preşedinţie ( a fost ales la 17 iunie 2017), este deja în apropierea celor trei. Dacă ar fi să ne luăm după aceste date, un succes al său la Congresul PNL din 25 septembrie ar putea schimba ierarhia de mai sus. Pe de altă parte, anunţarea oficială a candidaturii prim-ministrului Florin Câţu la preşedinţia PNL – deloc surprinzătoare, dar foarte bine orchestrată mediatic – ar putea crea condiţiile pentru a pune capăt nu doar preşedinţiei lui Ludovic Orban, ci şi a carierei sale politice. În orice caz, odată lansată oficial această candidatură, confruntarea pentru preşedinţia PNL va fi oricum, numai fair-play nu! PNL se află deja în căutarea succesorului preşedintelui Klaus Iohannis. Ori, din această perspectivă, acest congres este prematur şi va fi, foarte probabil, urmat de un alt congres în 2023 în care se va stabili candidatul partidului pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Cum însă 2024 va fi un an electoral total, cu patru alegeri (europene, locale, parlamentare şi prezidenţiale, care ar trebui realizate, cel puţin în privinţa bunelor practici electorale, succesiv şi nu simultan) candidatura la preşedinţia republicii va juca un rol de tracţiune important, şi de aceea nu este sigur ca vreunul din cei doi candidaţi la preşedinţia partidului de acum l-ar putea îndeplini. Pe de altă parte, PNL pare să rateze încă odată o reală dezbatere de viziune privind nu doar orientarea partidului ci şi a ţării. Pentru că PNRR nu poate ţine loc de viziune politică, deşi poate fi un instrument în punerea în aplicare a acestei viziuni. Ori, care este astăzi, dincolo de sloganele goale de conţinut, viziunea PNL? Aşa cum se configurează acum, congresul PNL nu va fi ocazia unor confruntări de programe şi deci oportunitatea pentru conturarea unor aripi doctrinare în interiorul unei organizaţii pluraliste şi dinamice, ci o confruntare între persoane…..Dacă diversitatea persoanelor care au apărut alături de Florin Cîţu la lansarea oficială a candidaturii sale ar oferi imaginea unei diversităţi – un fost prim ministru PDL, Emil Boc, o fostă co-preşedintă PNL, veche penelistă, Alina Gorghiu şi o fostă preşedintă interimară, Raluca Turcan – preponderenţa foştilor pedelişti rămâne încă vizibilă. Iar această situaţie trimite spre o viziune mai degrabă ultra-conservatoare societal (nu departe de viziunea Coaliţiei pentru familie) şi neo-liberală economic, un fel de trumpism moderat. Integral: https://www.bursa.ro

Cîțu vs Orban, degeaba Întrebarea importantă nu e cine va câștiga președinția PNL, Florin Cîțu sau Ludovic Orban? Întrebarea este dacă vreunul dintre ei dă vreo șansă de schimbare reală a acestui partid baronizat, măcinat de corupție și clientelism, la concurenta cu PSD. Nu văd mari speranțe. Despre Ludovic Orban s-a tot scris și vorbit, nu cred că mai sunt multe de adăugat. Situația din PNL Iași, cu caracatița de acolo, cu importul de trădători, este tipică pentru sistemul său de putere….. Dl Cîțu a reușit să devină în timp record un politruc care mestecă lozinci și acționează exclusiv populist. Este emblematic felul în care a ales să relaxeze măsurile antiCovid cu încălcarea propriilor obiective privind vaccinarea doar pentru a-și promova imaginea. Postările sale concurează Cântarea României, mustesc de triumfalism. Cât respect pentru transparență are o arată felul în care a înțeles să comunice, mai precis să nu comunice, în privința reformelor incluse în PNRR…. A scapăt de apropiații lui Ludovic Orban din Guvern, da, însă alegerile domniei sale nu sunt cu mult mai sănătoase. Dl Despescu, spre exemplu, este în continuare secretar de stat la Interne. Gigel Parachiv a rămas stâlp în Ministerul Educației. Nu am văzut la dl Cîțu vreo reală inițiativă reformistă, vreun suflu nou al guvernării care este, de altfel, una mediocră până acum….. La declarația de anunțare a candidaturii, dl Cîțu era înconjurat tot de baroni liberali. Aceiași ca până acum. Dl Flutur, cel despre care vorbeam anul trecut în teribila criză de la Spitalul Județean de acolo, a devenit frecventabil? Dl Boc este, desigur, un lider de calibru, însă reprezentantul Ardealului în Guvern e lamentabil – dl Bode de la Interne. Lamentabil si inamovibil. Pe scurt, nu e o bătălie între blocaj și reformă, între vechi și nou. Este o bătălie între Ludovic Orban și baronii care îl contestă și care defilează cu Florin Cîțu. Premierul are pâinea și cuțitul la Palatul Victoria, adică banii și numirile în funcții, a început să atragă lideri din tabara lui Ludovic Orban, cu nimic mai buni decât erau înainte desigur. De exemplu, dna Anisie. Este amuzant cum oameni promovați de Ludovic Orban, care îi lustruiau clanța, fac acum același lucru cu Florin Cîțu, căruia îi ridică osanale. Dl Cîțu are sprijinul aproape explicit al lui Klaus Iohannis….. Cel mai rău este că intrăm oficial într-o nouă campanie electorală. Probabil cea mai păguboasă dintre toate, având în vedere electoratul țintă: baronii de partid. Nu cred că reformarea justiției, buna gestionare a banului public, meritocrația vor fi teme în campania interna din PNL. Sau vor fi, dar pe invers. Integral: https://spotmedia.ro

Am scăpat de o criză, dar urmează alta: Nici bine nu au ieşit din criza economică adusă de Covid, că firmele se confruntă cu o nouă problemă – revenirea crizei de forţă de muncă şi presiunea creşterii salariilor…… Revenirea economică peste aşteptări a adus şi rezultate mai bune pentru bugetul de stat, care înregistrează creşteri mai mari la încasările din TVA, impozitului pe salarii şi venituri şi CAS. În aceste condiţii, FMI vede o scădere a deficitului bugetar de la 7,2% la 6,8%, ceea ce ar reduce puţin din presiunea asupra bugetului. Că aceste previziuni optimiste vin cu creşterea inflaţiei – o certitudine, cu creşterea dobânzilor la lei şi a cursului valutar leu/euro – de aşteptat, cu înrăutăţirea unor indicatori macro – deficit comercial, importurile vor fi mai mari decât exporturile cu 20 de miliarde de euro, creşterea deficitului de cont curent; vom vedea mai încolo cum vor lovi economia. Ca să nu mai vorbim de creşterea preţurilor materiilor prime, şi în unele cazuri chiar de lipsa lor. Dacă la nivel macro premierul Cîţu se felicită pentru măsurile luate în 2020 care au dus la revenirea economiei în formă de V, la nivel micro companiile au alte probleme. Nici bine nu au ieşit din criza economică, că firmele se confruntă, mult prea devreme, cu o revenire a crizei forţei de muncă, care presează şi pe creşterea salariilor….. Pe piaţa românească există 2 milioane de români care ar putea să muncească, dar care nu muncesc pentru că nu mor de foame, pentru că au unde să stea şi poate pentru că nivelul salarial nu îi determină să se trezească la ora 7 dimineaţa şi să se ducă la muncă. Mulţi trăiesc în zona rurală, dar sunt mulţi care trăiesc în oraşe şi mai fac un Uber, un Glovo, un Tazz, plus că joacă toată ziua la pariuri şi aşa mai fac rost de bani. O greşeală pe care o face guvernul PNL este legată de modul cum priveşte creşterea salariului minim pe economie: atâta timp cât se va raporta la teoriile trecutului, cele mai multe dintre ele aruncate în aer în criza de acum 10 ani, ca să nu mai vorbim de criza de acum, nu va reuşi să facă din creşterea mai susţinută a salariului minim un instrument de politică economică de a reţine oamenii în ţară sau de a-i aduce în câmpul muncii. Salariul minim în România, de 1.386 de lei net, adică 280 de euro, este mult prea redus. Chiar creşterea de 3% din acest an a fost jumătate anulată prin creşterea cu 1,5% a cursului în primele 5 luni din an. Ca să nu mai vorbim de faptul că inflaţia, prognozată la 4,1%, este mult mai mare decât creşterea de 3%, deci în termeni reali salariul pierde din puterea de cumpărare. Integral: https://www.zf.ro

Experții Ministerului Educației, conflict cu ministerul lui Ghinea pe componenta Educație din PNRR  Potrivit unor surse din Guvern, experții Ministerului Educației sunt extrem de nemulțumiți de cum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a gestionat componenta Educație din PNRR. Astfel, experții ministerului Educației lucraseră, împreună cu Banca Mondială, la un Program național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Însă, ulterior, experții ministerului Educației, angajații lui Cristian Ghinea au folsoit titlul proiectului – cel referitor la abandonul școlar – dar în conținut se prevede ca PNRR se prevede finanțarea unor clase virtuale sau a unor consorții rurale….. În mai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a secretizat la nivel de secret de serviciu criticile venite de la experții Comisiei Europene. Potrivit unor surse politice, ministrul Ghinea a secretizat toată corespondența cu experții europeni care trimit observații critice la PNRR. Această secretizare ridică însă probleme pentru funcționarii care n-au acces la această formă de secretizare. “Toate documentele de negociere internațională sunt secrete de serviciu, în toate țările, ar fi aberant să fie altfel. Până și telegramele obișnuite transmise de ambasade de prin toată lumea sunt secrete de serviciu, cum ar putea fi altfel informații din negocieri? Mulțumesc pentru interes“, a răspuns Cristian Ghinea la solicitarea Newsweek România. Integral: https://newsweek.ro

Cum a devenit Bucureștiul capitala europeană a țânțarilor, gândacilor și căpușelor  Bucureștiul, capitala europeană condusă de edilul Nicușor Dan, s-a umplut de țânțari, gândaci, căpușe și șobolani, iar sănătatea publică ar putea fi pusă în pericol. Motivul este unul cât se poate de banal: Primăria Capitalei nu a alocat la timp banii necesari pentru servicii. Este vorba de serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a orașului. Primarul Nicușor Dan nu își asumă nici o responsabilitate, în timp ce edilii din Timișoara, Cluj, Brașov, chiar și Tulcea, au luat măsuri încă de acum două luni pentru a combate eficient înmulțirea țânțarilor și căpușelor. Primarul a redus bugetul la jumătate Compania Eco Igienizare trebuia să demareze lucrările de dezinsecție, dezinfecție și deratizare încă din prima parte a lunii martie pentru a combate eficient înmulțirea excesivă a țânțarilor și căpușelor. Nu s-a întâmplat asta din cauză că primarul Nicușor Dan și consilierii generali nu au adoptat în timp util bugetul municipalității. De abia pe 19 mai s-a aprobat „proiectul de hotărâre privind aprobarea finanţării de la bugetul Municipiului București a Programului Unitar de Acțiune pentru Deratizare şi Dezinsecție în anul 2021”…..De pe site-ul companiei municipale Eco Igenizare aflăm că în cursul anului 2020 au fost anulate două licitații pentru achiziționarea de insecticide și stații de intoxicare pentru rozătoare…..Timișoara, Clujul, Brașovul, Ploieștiul, Tulcea sunt doar câteva din marile orașe care au început încă din luna martie lupta împotriva țânțarilor, pentru că aceștia au o rată de înmulțire foarte mare….Căpușele depun fiecare între 2.000 și 20.000 de ouă. În această perioadă, acestea se află la baza firelor de iarbă pentru că le place umiditate. Dar la fel de bine pot fi în copaci, pe scoarța copacilor, inclusiv pe sol, direct……Conform documentelor oficiale, Compania Municipală Eco Igenizare a intrat în insolvență și este administrată judiciar de Insol Advisor. Administrator special Octavian Barbu a fost numit pe 21 aprilie 2021, dar acesta a renunțat la funcția o lună mai târziu. În locul acestuia a fost numit Bogdan Pascu. Integral: https://newsweek.ro

Bugetarii, indignați că lucrează azi: „Cum adică să muncești în zi lucrătoare?”  Proteste spontane la aproape toate instituțiile de stat, după ce bugetarii au considerat că este inuman să nu primească puntea de 1 iunie și au fost nevoiți să vină la muncă într-o zi lucrătoare, lucru fără precedent în toată perioada de când au fost ei angajați la stat.  Bugetarii afișează pancarte pe care au scris ”Munca noastră, bătaie de joc”, sau ”Ghișeu fără punte” și își vor închide computerele cu Solitaire la orele 11:00 în semn de doliu față de această zi irosită, după care vor pleca într-un marș către prefecturi, apoi acasă, mulți dintre ei sărind chiar și peste partea cu marșul, de indignare. ”Este înjositor pentru noi, care am muncit o viață în slujba cetățeanului, să fim chemați la muncă tocmai azi, când toată lumea și-a luat liber. Eu nu pot să-mi iau concediu de odihnă azi, pentru că șefa mea e în concediu medical de 8 ani”, spune Emilia, angajată la stat de 6 luni. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 31 mai! Luni, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 20 grade în Moldova, 20 în Transilvania, 19 în Maramureș, 20 în Crișana și Banat, 17 în Muntenia, 22 în Oltenia și 18 în Dobrogea. Meteorologii anunță că ploile vor continua să își facă simțită prezența în toată țara. Temperaturile în București scad mult sub normalul perioadei, până la maxime de 14 – 17 grade și minima de 11-13 gr.C. Meteorologii spun că până marți vremea va fi în general instabilă și răcoroasă. Cerul va avea înnorări temporar accentuate și vor fi perioade în care se vor semnala averse și, posibil, descărcări electrice. Ploile vor avea și caracter torențial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantități de apă de 10 – 25 l/mp. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în timp.

Antivaccinarea în mediul rural şi resetarea mentalităţii Mentalitatea ţăranilor nu e înţeleasă de conducătorii instituţiilor abilitate să lupte cu pandemia. Rezistenţa la necunoscut îi caracterizează în aceeaşi măsură în care au nevoie de răspunsuri clare. Satele şi comunele din România duc o lipsă acută de medici de familie şi de asistente medicale. Mulţi dintre cei care îşi fac meseria în mediul rural sunt navetişti, stau câteva ore la dispensar şi pleacă în oraşele în care locuiesc. Sau vin doar de 2-3 ori pe săptămână, trebuind să acorde asistenţă medicală şi în alte localităţi rurale. Cu toate că au primit stimulente materiale substanţiale, mai ales în timpul pandemiei, medicii de familie nu se îngrămădesc să-şi exercite profesia în localităţile rurale. Presa a publicat o serie de articole documentare din care reiese că mulţi medici din mediul rural câştigă mai mult decât un chirurg. Lipsa asistenţei medicale la sate este una din cauzele care au condus la o rată a vaccinării în mediul rural mult inferioară celei din mediul urban. Locuitorii satelor sunt suspicioşi, de treizeci de ani au tot realizat că sunt păcăliţi de primari, de parlamentari, prin promisiunile demagogice din timpul campaniilor electorale. Le-au fost retrocedate, prin lege, pământul şi pădurile, dar nu pe cele pe care le-au avut pe vechile amplasamente, ci pe coclauri care sunt cel mult bune de păşunat. Pe terenurile intravilane au pus mâna primarii şi nomenclatura judeţeană. Li s-a promis asfaltarea drumurilor, dar au rămas tot cu gropile pe unde nu pot merge nici cu căruţa. Li s-a promis canalizarea cu apă curentă, dar o cară în continuare din fântâni cu găleata. Sărăcia urlă de zeci de ani în nenumărate sate şi comune unde nimic nu s-a schimbat. Li s-a spus zone defavorizate, iar denumirea dăinuie şi azi. O statistică dată publicităţii recent de către Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor privind migraţia de la urban la rural arată că anul trecut 78 de mii de români s-au mutat de la oraş la sat şi 120 de mii de la sat la oraş. Cei din urmă sunt de regulă bătrâni care nu-şi mai pot purta singuri de grijă şi locuiesc la copii, şi tineri care îşi caută norocul în marile oraşe. Cunoaşterea locuitorilor de la sate nu este pe placul guvernanţilor. Rezistenţa acestora la administrarea vaccinului ţine de o mentalitate retrogradă, dar ancestrală. De cele mai multe ori ei nu apelează la medic decât atunci când cad la pat. Cu cine să-şi lase vitele, cine să le cosească iarba, cine să le prăşească şi să le ude grădinile cu legume, cine să le taie lemnele pentru iarnă? Preşedintele campaniei de vaccinare, col. dr. Valeriu Gheorghiţă, a vaccinat zilele trecute în comuna sa natală câteva zeci de persoane. Dar să nu ne amăgim. Puterea exemplului nu aduce rezultate spectaculoase nici în mediul urban, şi cu atât mai puţin în mediul rural. Puterea exemplului se loveşte, şi nu doar în situaţia pandemiei, de lipsa persoanelor din toate mediile sociale, inclusiv din mass-media, care să se implice în problemele comunităţii. Mediul politic este primul care nu se supune acestui imperativ social, dovadă fiind şi rata scăzută de încredere în partidele politice, în parlament, guvern ori în autorităţile centrale şi locale. Scapă cine poate….. Peste 50% din populaţia rurală crede că virusul nu există. Miturile cum că vaccinarea este un mijloc prin care oamenii sunt cobai pentru experimente în laboratoare de cercetare, că vaccinul scade imunitatea şi favorizează apariţia unor boli incurabile ori că prin ser li se introduce oamenilor un cip, strategie a ocultei mondiale, continuă să întreţină rezistenţa la imunizare. Indivizi de genul Şoşoacă şi extremişti din AUR au făcut şi fac un rău imens în ceea ce priveşte respectarea măsurilor de protecţie împotriva infectării şi a vaccinării populaţiei. Retorica „anti“ a câştigat progresiv teren în faţa discursului pozitiv. Dar latura imorală nu se supune cercetării penale, ea este imună în faţa oricărei instanţe de judecată. Chiar dacă, din cauza acestei retorici agresive, au murit şi mor oameni. Uneori şi moartea face puţină retorică. Integral: https://adevarul.ro

Pe-un picior de plai, pe-o gură de rai: mitul țării sigure  Este România o țară sigură? Și, până la urmă, ce presupune sintagma „țară sigură”? În strategia națională de apărare a țării, 2020 – 2024[2], am găsit următoarele formulări care ne-ar putea ajuta să ne dăm seama ce anume înțeleg autoritățile statului prin sintagme ca „țară sigură” sau „siguranța cetățeanului”:• „O Românie funcțională înseamnă o țară sigură, care oferă cetățenilor săi toate condițiile necesare pentru a duce un trai mai bun, în deplină siguranță și care își protejează identitatea, valorile, patrimoniul și resursele, precum și parametrii statului de drept.”• „Siguranța cetățeanului este un element cheie al abordării, statul având datoria de a identifica strategii sectoriale eficiente de protejare a sa. Pe cale de consecință, gestionarea securității presupune și participarea societății civile.” Sunt cuvinte frumoase, generoase, care concret înseamnă că „siguranța cetățeanului” este un bun public de cea mai mare importanță, costisitor, pe care orice stat modern și civilizat se străduiește să-l pună la dispoziția tuturor indivizilor și comunităților pentru ca țara să poată funcționa; prin urmare o „țară sigură” este starea de fapt ce rezultă din modul în care bunul public de care vorbeam este asigurat cetățenilor de guvernările centrală și locale. Strategia națională de ordine și siguranță publică pentru anii 2015 – 2020, aprobată prin hotărârea de guvern 779 din 2015[3], vorbește și ea, generos, despre „siguranța cetățeanului”, fără să ne ofere o definiție a sintagmei….Așa cum foarte ușor ne dăm seama, siguranța cetățeanului, amenințată, cum am văzut, de criminalitatea organizată, nu poate fi salvgardată prin efort individual, ci doar prin eficiența și dedicarea structurilor specializate ale statului. Cum poate un individ, oricât de potent financiar și indiferent de câte resurse poate mobiliza pentru a-și asigura propria securitate, să fie sigur de securitatea sa și a familiei sale, dacă nu trăiește într-o țară sigură? Răspunsul este ușor de intuit: nu poate fi sigur de nimic…… Are România o bună guvernare? Poate dacă formulăm mai direct întrebarea, am putea să ne apropiem de un răspuns: „Poate o țară în care s-au produs evenimente ca: (i) incendiul de la Clubul Colectiv (octombrie 2015); (ii) acțiunea disproporționată a forțelor de ordine împotriva demonstranților care contestau guvernarea (august 2018) sau (iii) adoptarea modificărilor la Codul penal și Codul de procedură penală propuse de o comisie specială condusă de fostul parlamentar Florin Iordache (aprilie 2019) să fie considerată sigură?” Sau: „Poate o țară în care s-au produs evenimente ca: (i) achiziția de echipamente și materiale sanitare în plină pandemie la suprapreț și neconforme[4] (2020) sau (ii) incendiile din spitale COVID (noiembrie 2020, ianuarie 2021) să fie considerată sigură, beneficiind de o bună guvernare?”….Problema României ține de faptul că, după ce astfel de evenimente grave se produc, justiția are mari dificultăți în a-i aduce pe vinovați, după ce aceștia sunt identificați (și dacă sunt identificați), în fața justiției și a-i trage la răspundere. Ceea ce le poate da infractorilor idei, cum ar fi certitudinea că poți să scapi nepedepsit sau cu o pedeapsă foarte ușoară, deși ești autorul unei fapte grave, ce ar trebui pedepsită exemplar de legea penală…. Moartea lui Ioan Crișan, indiferent ce anume a condus la eliminarea sa violentă, care are toate caracteristice unui act premeditat și executat cu sânge rece de unul sau mai mulți „specialiști” în plantarea de bombe artizanale în vehicule, trebuie să constituie acum prioritatea zero a anchetatorilor – poliția și probabil DIICOT. Acum ne putem da seama cât de vulnerabili am fi fost în fața profesioniștilor morții, dacă echipa Liviu Dragnea – Florin Iordache și acoliții lor reușeau să își pună în operă până la capăt efortul de schimbare a codurilor penale. Și tot acum devine clar că profesionalizarea anchetatorilor și devotamentul acestora sunt cruciale. Parchetele specializate nu sunt instrumente care să regleze orgoliile primarului sectorului patru al Bucureștilor, nemulțumit de dezvăluirile presei, ci redute care să apere siguranța vieții cetățeanului. Structurile de informații ale statului nu trebuie să strângă informații prin care să fie motivate decizii politice de genul celor prin care s-a dispus în august 2018 asaltul asupra unor protestatari nemulțumiți de guvernare, ci care să facă posibilă destructurarea bandelor de criminalitate organizată, așa cum s-a reușit, de exemplu, în cazul ziaristului timișorean Dragoș Boța, vizat de o tentativă de asasinat, ori în cazul „Hells Angels”, care urmau să dea curs unui asasinat comandat. În mod real România nu este o țară singură ca un dat, ci poate fi o țară sigură dacă are o bună guvernare și dacă cetățenii săi înțeleg rostul aplicării legii. Siguranța cetățeanului nu poate fi asigurată dacă domnia legii este o glumă, dacă polițiștii închid ochii la infracțiuni sau dacă se găsesc ici și colo procurori dispuși să facă servicii unor personaje politice controversate[8]. A trecut vremea în care puteam să clamăm că România este o țară sigură…..Numirile după criteriul obedienței politice, subsumarea interesului public intereselor private, deturnarea de fonduri publice și nepăsarea arogantă nu mai pot fi compatibile cu prestarea funcției publice. Altminteri România nu poate fi o țară sigură. Orice asigurare dată de un politician, în flagrantă contradicție cu realitatea, nu este decât o vorbă goală. Integral: https://www.contributors.ro

Un risc al măririi vârstei de pensionare: se țin ocupate locuri de muncă pe care le pot ocupa tinerii, în rândul cărora șomajul a ajuns la 20%!  Rata sărăciei în rândul tinerilor a ajuns la cote uluitoare – aproape 4 din 10 tineri se află în risc de sărăcie și excluziune socială, conform Eurostat. Guvernul nu pare să aibă foarte multe soluții pentru tinerii amenințați de o viață cu multe lipsuri. În schimb, Executivul transmite Bruxelles-ului că intenționează să crească vârsta de pensionare până în anul 2035 cel mai târziu. Consecința este că locurile de muncă ce ar putea fi ocupate de tinerii azi aflați în șomaj rămân ocupate de vârstnicii care ar merita să iasă la pensie. Șomajul în rândul tinerilor s-a apropiat de 20% anul trecut. În plus, România are un procent de aproape 15% din tineri care nu sunt nici ocupați, nici în vreun program de formare (NEETs). De ce? De ce preferă Guvernul să aibă șomeri și nu pensionari? Un șomer primește o treime din banii unui pensionar Motivul e foarte simplu. E un calcul pur economic, cinic la fel ca toate calculele economice – un șomer costă mai puțin decât un pensionar. Peste două treimi din șomerii din România nu primesc niciun fel de indemnizație. Iar cei ce primesc o indemnizație de șomaj, se aleg cu o sumă modică de aproximativ 500 de lei pe lună, mult chiar și sub pensia minimă, care e de 800 de lei….. Așadar, un pensionar costă statul cât trei șomeri indemnizați – motiv pentru care este mai ieftin să crești vârsta de pensionare, chiar dacă asta se traduce prin menținerea unui șomaj ridicat în rândul tinerilor. Fondurile de pensii private vor fi și ele fericite În plus, majorarea vârstei de pensionare e chilipir curat pentru fondurile private de pensii, care vor încasa contribuții un număr mai mare de ani, dar în schimb vor plăti drepturi de pensie un număr de ani mai mic. Iar guvernul Cîțu ar face orice să facă fericite fondurile de pensii private. Poate v-a scăpat, dar acum o lună, doamna Turcan a anunțat că se modifică inclusiv modelul cadru al contractului individual de muncă ce aduce obligativitatea angajatorului de a-l informa pe angajat despre obligaţia de a adera la un fond de pensii administrat privat. …. Speranța medie de viață la naștere e foarte mică – 75 de ani în RO, deci literalmente majorarea la 70 de ani a vârstei de pensionare înseamnă să muncești până ești cu un picior în groapă. Înseamnă să nu te bucuri de tihna bătrâneții și de liniștea binecuvenită după ani de trudă. Iar speranța de viață sănătoasă (healthy life years) este foarte joasă în România, printre cel mai joase din UE (59,9 ani la bărbați și 60,6 la femei). … Bătrânii noștri sunt buni, pentru acest Guvern, doar atunci când produc și când nu costă. Iar dacă nu mai produc, sunt mai buni morți decât vii, pentru că morții nu costă, nici ei, nimic. Integral: https://www.libertatea.ro

Pentru cei cu pensii speciale nu vor fi probleme. Pentru noi, restul, sistemul de pensii este deja „oale și surcele” Văd că a început din nou discuția despre sustenabilitatea sistemului de pensii. Hai sa ne uităm la câteva cifre: Legea bugetului asigurărilor sociale pentru 2021 prevede venituri din contribuții de 73,6 miliarde lei și cheltuieli cu pensiile de 90,3 miliarde lei, adică un deficit de vreo 16,7 miliarde lei. Ne uităm și la cea din 2017, care prevedea cheltuieli cu pensiile de 58 miliarde lei, la venituri de 44,3 miliarde, adică un deficit de „doar” 13,7 miliarde. Creșterea deficitului nu pare mare, deși cheltuielile au explodat, crescând în 4 ani cu aproape 60%. Știm de ce au crescut cheltuielile: creșterea pensiilor. Dar cum de au crescut cu vreo 29 miliarde lei veniturile? Hai să vedem ce s-a întâmplat din 2016 încoace, poate înțelegem  din perversitatea cu care politicul poate perverti cam orice. În primul rând, am avut revoluția fiscală, prin care Dragnea și Vâlcov nu numai că au mutat contribuțiile la angajat, dar au și majorat CAS de la 21% (cat ar fi trebuit fi, ca să fie neutru transferul), la 25%, scăzând însă impozitul pe salarii la 10%. Prin acest truc, cei doi au mutat pur și simplu aproximativ 14 miliarde de la bugetul de stat la bugetul de pensii, ca să poată începe creșterea accelerată a pensiilor, că, deh, urmau alegeri de care depindea chiar libertatea lor. Ținem minte 14 miliarde. În al doilea rând, am avut celebra politica wage led growth. Salariile bugetarilor au explodat, crescând cu aproape 3% din PIB (de la 8 la 11%), ceea ce la un PIB de 1.100 miliarde, înseamnă vreo 33 miliarde lei în plus la salariile bugetarilor. Din suma asta, un procent de 25% a fost virat de la bugetul de stat la bugetul de pensii, adică vreo 8 miliarde. Adunăm cu 14 si ținem minte 22 miliarde lei. Să ne aducem aminte și de creșterea semnificativă a salariului minim, de la 1470 lei, in 2017, la 2300 lei în 2021. Asta a mai adus încă vreo 2,5 miliarde îin plus la bugetul de pensii, de data însă de la firme private, că la stat nu mai sunt de mult salarii minime. Rezulta ca din cei 29 miliarde creștere de venituri, 76% (adică 22 miliarde) sunt exclusiv bani proveniți din bugetul de stat, buget care oricum subvenționa bugetul de pensii, încă o parte au fost generați de la companii prin creșterea salariului minim (măsură administrativă) și doar vreo 4,5 miliarde sunt creștere efectivă de venituri. Sumă din care dacă scădem deprecierea cursului/inflația, nu mai rămâne în mod real nimic, dimpotrivă…… Nu vreau sa predic apocalipsa, dar cifrele de mai sus, chiar dacă aproximative, vorbesc singure. Sistemul de pensii (Pilonul I) este deja in ATI, intubat. Fără aparate (adică trucuri legislative și subvenție masivă de la bugetul de stat – din împrumuturi!), Pilonul I era de mult oale si surcele. Problema mare va veni când șmecheriile care îl țin acum în viată nu vor mai tine și aparatul (bugetul de stat) se va fi gripat. Integral: https://project-e.ro

Timpul neputinței. Figurile neputinței. Venezuela de lângă Carpați  Poate nu sunt mulți cei care știu că Venezuela are cele mai mari rezerve certe de țiței din lume: 303 miliarde de barili. Statele Unite ale Americii nici măcar nu se află printre primele 10 cele mai bogate state în petrol, depășite fiind și de Libia și de Nigeria….Degeaba stau venezuelenii cu fundul pe aproape o cincime din resursele de petrol ale globului, dacă nu le pot exploata. În Venezuela, populația este lovită de foamete și sărăcie extremă, iar petrolul continuă să stea netulburat în pământ….. Când veți citi aceste rânduri să vă aduceți aminte de emfaza cu care, prin 2012, toți conducătorii României proclamau independența energetică a României undeva prin 2016-2017. „Deci, este o chestiune cam pe la orizontul anului 2015, 2016, 2017, dar astăzi avem o certitudine. În acest orizont de timp, 2015-2016, Romania va putea sa fie independentă deplin din punct de vedere energetic” ne anunța, triumfalist, președintele de atunci, Traian Băsescu (sursa: AICI). Ba chiar, ne umplea piepturile de mândrie patriotică Băsescu, făcându-ne să ne vedem mari actori la nivelul continentului: „România poate fi una dintre sursele de gaze, nu numai pentru ea însăși, dar și pentru multe alte țări din Europa”….. Da, oameni buni, asta se întămpla fix acum nouă ani, în martie 2012. Cam cât gaz credeți că s-au extras din rezervele admirate de vorbărețul  nostru președinte de atunci? Păi să vă spun eu: zero metric cubi! În anul în care ne promitea Băsescu independența energetică (adică în 2017) abia se terminau explorările din Marea Neagră, după care au mai trecut trei ani până când s-a milostivit una din companiile (Carlayle, ascunsă în România sub denumirea Black Sea Oil and Gas) cadorisite cu gaz de către generosul stat român să înceapă să monteze utilajul de extracție. Când va ieși din mare prima moleculă de gaz este un moment încă foarte depărtat. Cât privește zăcământul pe care îl inspecta Băsescu, într-o acțiune de PR pentru Kaiser-ul de la Viena, acela zace încă neatins de sondele austriecilor, sonde care oricum nu există. Curtea imperială vieneză așteaptă încă o lege care să-i permită să ia și a șaptezecea piele de pe spinarea contribuabilului român și abia apoi va căuta să găsească și vreun utilaj. Între timp, Băsescu s-a ascuns la Bruxelles, unde se trezește din când în când din somnul lin de europarlamentar, doar pentru a se mai plânge de nedreptatea pe care i-o face justiția protejatei sale, Elena Udrea. Iar OMV, firma chezaro-crăiască care a primit pe tavă cheile de la depozitul de gaz al României a reușit performanța să devină…cel mai mare comerciant din țară, depășind chiar și pe Kaufland:…..Ei, poate era un plan pervers și poporul nu s-a prins: regimul Băsescu i-a dat OMV-ului pe mână resursele de hidrocarburi ale României, rușii lui Putin s-au dus după fentă și au supralicitat, i-au dat și ei OMV-ului niște zăcăminte de gaze, dar OMV și-a văzut de planul inițial și a construit magazine pe lângă fiecare benzinărie, pentru a vinde biscuiți, alune și țigări. ….. Meșter cârmaciul Băsescu, nimic de zis, dar după el a venit un cârmaci și mai „meșter”, Klaus Iohannis, care și-a început și el mandatul în forță, cu mantra despre independența energetică incantată chiar la New York, spre deliciul investitorilor americani: „România deține sectoare care au potențialul de a asigura avantaje competitive, precum agricultura, energia sau IT-ul. Energia și securitatea națională nu sunt separabile. România are vocația unui exportator de securitate. Trebuie să fie și unul de energie. Sectorul energetic trebuie să devină competitiv” (sursa: AICI). Oare omul o fi intoxicat cu statistici false de către consilieri? El chiar nu știe că sectorul despre care el crede că ne aduce „avantaje competitive”, agricultura, ne produce un deficit comercial de două miliarde de dolari pe an? Bine că nu își ia în serios rolul de cârmaci, că ne trezeam cu nava România eșuată pe plajele din Miami…….. Cam așa arată independența energetică în viziunea clasei conducătoare de la București: o creștere a importurilor nete de electricitate. A, am uitat să vă spun că de la proclamarea independenței energetice a țării de către vizionarul Băsescu, producția de gaze a României a scăzut de la 11 miliarde de m.c. în 2011 la 9 miliarde de m.c. în 2020. Anul trecut, de altfel, am importat peste 2 miliarde de m.c. de gaze. De la ruși, evident. (sursa: AICI). Și dacă tot a deschis gura să ne spună că pe el îl interesează ca energia să fie disponibilă pentru populație, poate n-ar fi rău să mai citească Iohannis comunicatele de la Institutul de Statistică (sursa: AICI). Dacă ar citi măcar statisticile oficiale din România ar afla că, doar pe primul trimestru al anului 2021, cea mai mare creștere de prețuri am avut-o la energie electrică (17%), ceea ce a redeschis un ciclu inflaționist major. Cât despre perspective, și ele sunt minunate: gazele se vor scumpi la 1 iulie cu 20%, iar electricitatea cu 10% (sursa: AICI)….. Independența energetică proclamată de Traian Băsescu nu s-a împiedicat doar de neputința guvernanților de a înceape extracția de gaze din Marea Neagră, ci și de rara pricepere a acestora de a nu finaliza niciun proicet început. Cel mai cunoscut exemplu este centrala de la Iernut, acolo unde Romgaz a plănuit o investiţie de 269 de milioane de euro într-o nouă capacitate de producție pe gaze de 430 MW, investiție care trebuia să fie gata în 2019. Aceasta ar fi fost prima investiţie majoră de la zero derulată de statul român din ultimii 30 de ani. Povestea de la Iernut a demarat pe vremea celui mai tehnocrat dintre guvernele noastre: guvernul Cioloș, atunci când s-a  grupul spaniol Duro Felguera, în parteneriat cu Romelectro,  a „câştigat”, în 2016,  contractul pentru noua centrală. Termen de finalizare: 2019, adică în urmă cu doi ani. Contractul a fost semnat pe 31 octombrie 2016, iar, mai apoi, în 2017, statul i-a dat companiei Romgaz 320 milioane de lei din Planul Național de Investiții pentru a o sprijini la realizarea noii centrale. (sursa: AICI) Ei bine, dragii mei, guvernul Cioloș, cel mai cinstit și mai curat guvern pe care l-am avut, a încredințat acest contract tocmai unei companii inculpate de procuratură în Spania pentru o mită de peste 100 de milioane de dolari plătită către fostul ministru adjunct al energiei din Venezuela, Nervis Villalobos. Acestuia i-au fost descoperite 2 miliarde de euro într-o bancă din Andora și, printre plătitori, a apărut și grupul Duro Felguera, care îl mituise pentru un contract din 2009 la Electricidad de Caracas (EDC), filială a Corporación Eléctrica Nacional.  De altfel, Poliția Națională spaniolă a găsit cel puțin trei contracte între grupul spaniol și Villalobos, în valoare totală de 105 milioane de dolari. Investigația procuraturii spaniole începuse în 2015 deja, lucrurile erau publice ( sursa: AICI și AICI) și, cu toate acestea, guvernul Cioloș a selectat grupul Duro Felguera pentru a primi contractul de la Iernut….. Și uite-așa pare că s-a pus la cale un complot universal pentru blocarea independenței energetice a României. Numai că printre complotiști îi găsim, pe lângă judecătorii inamovibili și ong-iștii de mediu, pe chiar oamenii de casă ai liderilor curentului energetic independentist, adică chiar pe reprezentanții lor în generoasele AGA și consilii de administrație de la ROMGAZ, Hidroelectrica, Electrica etc. Tu quoque, Brute, fili mi? Ca să-i cităm din nou pe strămoșii latini… Concluzia este  brutală și directă : nici gând să ajungem independenți energetic, ba chiar ne-am mai pierdut din capacități. Dacă avem memorie și ne aducem aminte de lozincile anului 2012 în 2021, poate reușim să înțelegem și cum funcționează populismul politicienilor.  Uite cum, în numai nouă ani, am ajuns de pe culmile extazului de după descoperirea de gaze din Marea Neagră în abisul degradării sistemului energetic. În numai nouă ani. Timp în care au guvernat și social-democrații și liberalii și democrații lui Băsescu. Ba chiar și udmr-iștii. Politicienii au trecut discret de la discursurile triumfaliste despre „independența energetică” la discursurile savante despre „reziliență”, iar poporul a emigrat în Vest, sătul de promisiuni. Integral: https://spotmedia.ro

Ascensiunea lui Cîțu sau despre shaorma politică cu de toate Începe să apară un cult Cîțu, o sectă pe cale să se consolideze un electorat care se dorește a fi reorganizat, reorientat către tânărul lider liberal care ne propune o combinație de europenism userist și naționalisme rareșbogdăniene. Unde am urmărit primele semne ale cultului? La televizor și în unele analize, pe la influenceri clasici ai mișcărilor de protest din ultimii ani. Nu pare doar un foc de paie, Cîțu tot încearcă. Uneori pare că recită după scenarii scrise de agenții de publicitate mediocru-spre-proaste. Folosește „România” mai des ca Vadim Tudor, dar are tricouri cu Metallica. Are dușmani importanți: rușii și chinezii. Ani de zile ca parlamentar sau ca ministru a luptat cu ei, la un moment dat forțe externe păreau, după propriile acuzații, să-i fi sabotat și un site de la minister (care apoi s-a dovedit a fi doar prost făcut). Cultul se poate fâsâi, dar deocamdată are putere financiară și instituțională ca să își câștige adepți. Cîțu poate spune liniștit că a scris „esee” pentru o facultate americană și armata intransigentă de pe Facebook, cea care o zăpăcea pe Viorica Dăncilă cu corectitudinea gramaticală, tace și își vede de treabă. Cîțu a urlat și la presă, cum că nu s-a civilizat în ultimii 30 de ani, din nou publicul de dreapta și de bine s-a dovedit foarte îngăduitor (dacă o zicea Dragnea?). Ce să zic, la câți ziariști a angajat Cîțu la guvern în ultima vreme, aș zice că îi plac „necivilizații”. Dacă mă întrebați, avem prea multă presă ultracivilizată, care, cum se schimbă puterea, e și angajată în aparatul de stat pe care-l beștelea când era la patron. ….. Ludovic Orban a ajuns un soi de „pesedist” de serviciu. Mesajul cel mai interesant transmis de PNL e că în el s-ar zbate trecutul și viitorul, s-ar zbate corupții de la Iași și necorupții ardeleni ai lui Cîțu/Rareș Bogdan. De altfel, e semnificativ că anticorupția începe să măture susținători puternici de-ai lui Ludovic Orban. Pe Cîțu îl susțin liberalii buni și incoruptibili (haha!). Pe Orban îl susțin baronii liberali regățeni, un fel de pesediști galbeni. ….. Despre miturile Bolojan-Boc am mai scris, sunt gonflate totuși niște realizări, dar asta e, oamenii îi plac. Și aici sunt contradicții. Vin Bolojanii și urlă că sunt prea mulți angajați în administrație, că se poate cu mai puțin, și oamenii îi aprobă. Sigur, mai târziu se miră că toate sunt subcontractate că se duc cam mulți bani pe una sau pe alta, că serviciile sociale sunt praf și că asta poate ar fi mai important decât fațade frumoase și Untold-uri. Orban a fost asaltat de colegi de ziua lui cu niște cadouri. S-a făcut o întreagă tevatură în legătură cu nerespectarea regulilor de distanțare. Dar noi știam de sfidările astea de anul trecut, și cu Orban, Bode, Turcan etc. Ce a fost diferit anul ăsta? Cîțu e contracandidat la șefia PNL. Și deodată văd în bună parte a presei de dreapta un tir mai ceva ca pe Antena 3 împotriva lui Orban și mângâieri pe cap la adresa unui Cîțu care e „altfel”. Cîțu ar fi injecție de tinerețe și voioșie care să completeze hibernarea deja hilară de la Cotroceni. ….. Rămâne de bază publicitatea anti-COVID folosită de fapt tot la popularizarea aripii Cîțu. O ambiție prostească îl duce, mai nou, pe Cîțu chiar în mijlocul campaniei provaccin difuzate în toate mediile: cineva l-a păcălit și pe ăsta că e charismatic, s-a mai văzut!, dar problema e că iar se construiește charisma pe bani publici. (Apropo, campania provaccin personală a premierului e ironizată de Vlad Voiculescu pentru că Florin Cîțu a adaptat nonșalant un text viral de acum șase luni, scris de o doamnă de prin Europa, și-l livrează ca pe un panseu personal. Din nou, publicul ăla sensibil userist nu mai pare iritat de acțiuni cu aer de plagiat). USR e în cădere liberă, Cîțu le caută electoratul USR-PLUS nu mai știu nici ei ce sunt, ce reprezintă mai exact. Sunt liberali turbați, dar nu chiar ca premierul, care e o combinație de „statul e hoț, dar noi să fim angajați la stat”. Cîțu își însușește fixurile useriste, dar le stropește cu ceva naționalism și Metallica, cam cum se găsește și prin cosmopolita Vama-Veche prin anumite unghere – roacări care nu mai au de mult tip nimic „rock” în ei, doar anticomunism care a dat în cangrenă nedemocratică, paranoică. Dacă îi iei repede pe alegători, îți vor spune că Barna, Drulă, Cîțu sunt aceeași ciorbă, același partid. Și nu greșesc.  Integral: https://www.libertatea.ro

PNRR, secretul lui Polichinelle Despre nevoia banilor PNRR Cred că România, ca ţară, are atâtea goluri de umplut, că oriunde ai pune banii din PNRR, n-ai putea obţine o suprafaţă rezonabilă, ca a unei autostrăzi vestice, ci mai degrabă una asemănătoare unui drum judeţean, cu gropile şi denivelările de rigoare. Suntem rămaşi mult în urma ţărilor din Europa de Est, care şi-au făcut temele, iar acest adevăr a devenit banal prin repetare. Banalizarea unui fapt reduce impactul lui asupra realităţii, îl face mai moale şi mai uşor de acceptat. Se petrece un fenomen asemănător cu cel al banalizării răului: când ai de-a face cu prea mult rău, te obişnuieşti cu el şi nu-ţi mai pasă. De aceea, criticile la adresa guvernului că se împrumută pornesc de la această ,,uitare” a stării generale….. Despre novicii din politică care ne conduc ministerele Pentru a accesa banii UE ne chinuim să moşim PNRR. De la bun început trebuie spus că s-a plecat în cursa asta cu handicapuri majore. Unul dintre ele este elementul politic, adică miniştrii care trebuie să definească şi să desluşească obiectivele care se pot încadra în planul naţional de rezilienţă. Ne-am dus cu prima variantă la Bruxelles şi am fost trimişi înpoi la muncă pentru că documentul era un talmeş-balmeş de măsuri şi obiective care aveau sau nu tangenţă cu energia verde, firul călăuzitor impus de comisia UE. Planul a fost pe măsura neprofesionalismului miniştrilor care s-au trezit din situaţia de a striga lozinci în situaţia de a face ce strigau în lozinci. Dar între a spune şi a face diferenţa este uriaşă, iar nepregătirea miniştrilor s-a văzut la impactul documentului cu comisarii UE. Avem miniştri pe care i-au numit partidele, nepregătiţi sau pentru că nimeni mai înainte de alegeri nu s-a ocupat de pregătirea lor sau pentru că pur şi simplu unii nu sunt capabili să lucreze în domeniile pe care le-au câştigat la împărţeala post-electorală. PNRR a arătat în prima fază cum a arătat pentru că miniştrii arată cum arată. Despre nepregătita şi fascinanta clasă a funcţionarilor publici de prin ministere  S-ar putea spune că dacă ai funcţionari bine pregătiţi prin ministere, impactul unor miniştri urechişti supra documentului s-ar putea micşora. Dar dacă nu-i ai? Lucrurile pot să iasă chiar şi mai rău pe principiul că dacă un nepriceput face o greşeala doi nepricepuţi  puşi împreună fac două greşeli la pătrat. Iată al doilea motiv pentru care PNRR arată cum arată….. Inainte vreme nimeni nu s-a deranjat să acceseze fondurile europene pentru că aceste fonduri erau greu de mătrăşit de către cleptocraţii lipiţi de partide. Lipitorile şi sinecuriştii din partide nu au fost interesaţi de accesarea acestor fonduri şi prin urmare dacă partidele care au condus nu au fost interesate de ele, nici pletora din fascinanta clasă a funcţionarilor publici nu a fost forţată să se profesionalizeze, să înveţe. Avem azi oamenii puşi acolo de partide pentru serviciile din campaniile electorale, nu profesionişti care să poată discerne şi lucra pe documente europene. Despre planul de ţară care lipseşte cu desăvârşire  Talmeş balmeşul din prima variantă PNRR arată că au fost acolo înghesuite la grămadă proiecte şi obiective atât de variate încât documentul a arătat ca un ghiveci făcut de o gospodină care a îngrămădit în ceaun ce avea prin cămară, în cantităţi care n-aveau nimic de-a face cu gătitul. Adunarea aceea generală se datorează atât lipsei unui fir călăuzitor pe care ministerul domnului Ghinea trebuia să-l impună celorlalţi cât mai ales lipsei unui plan de ţară. Partidele au pierdut vremea, în loc să muncească la o viziune economică şi socială care să definească România viitoare. Despre secretomania inutilă a domnului Cîţu  In lumina celor de mai sus, tăcerea domnului Cîţu nu mai pare suspectă, ci explicabilă. Secretomania de care se înconjoară are de-a face cu frica de critica socială şi politică care s-ar fi revărsat asupra miniştrilor. Parte din critici ar fi fost îndreptăţite, dar în mod cert că altă parte nu ar fi fost deloc cuşer. Poţi cu uşurinţă spune că în locul unui proiect ar trebui pus altul sau că un proiect ar fi trebuit altfel pus acolo, în plan. În lipsa unei viziuni comune, a unui consens, adică a unui plan de ţară, orice critică este posibilă şi poate părea îndreptăţită. Tăcerea aceasta nu poate dura însă prea mult, PNRR trebuie publicat în Monitorul Oficial după ce este acceptat şi de Bruxelles. Mai mult, comisarii europeni vor publica şi ei PNRR în virtutea principiului transparenţei care acolo chiar se aplică. Deci premierul Cîţu nu va putea evita discuția pe detaliile PNNR şi nu va putea evita criticile care i se vor aduce, deci secretomania guvernamentală este inutilă şi ruşinoasă. Integral: https://spotmedia.ro

Primii turişti deportaţi la mare prin programul „Litoralul pentru toţi, fără discuţii”  Hotelierii români răsuflă, în sfârșit, ușurați după ce Guvernul le-a sărit în ajutor în ultima clipă! A început programul „Litoralul pentru toți, fără discuții”, în cadrul căruia peste 4 milioane de români din toate zonele țării vor fi deportați în stațiuni pentru a se bucura, cu sau fără voia lor, de o vacanță relaxantă la mare. „Puteau să mă anunțe și pe mine din timp, să-mi găsesc rogojina și chiloții de baie, dar mă descurc eu, am văzut multe emisiuni de supraviețuire”, spune Aurel, 42 de ani, din Mizil, care tocmai a fost convocat la 7 nopți de serviciu turistic obligatoriu într-un hotel de două stele din Jupiter. „Aveam rezervat un concediu în Grecia cu prietenii. De unde era să știu că mă cheamă ăștia la Litoral fix acum?”, plânge Adina, 28 de ani, din comuna Bărboasele. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 29 mai! Maximele anunţate vor atinge 26 de grade. Cerul va avea înnorări temporar accentuate şi se vor semnala averse, posibil însoţite de descărcări electrice în zonele montane, local în vest, nord-vest şi centru, iar pe arii mai restrânse în sud-estul ţării. Pe alocuri vor fi cantităţi de apă mai însemnate şi condiţii de grindină. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene îşi vor face apariţia doar izolat. Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificări la munte, în est şi sud-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între 17 şi 26 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 16 grade. Pe suprafeţe mici vor fi condiţii de ceaţă. În Capitală va ploua slab, iar temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 24 de grade, iar cea minimă va fi de 12…14 grade.

Imunitatea în fața COVID poate persista mai mulți ani, arată două noi studii. Cel mai bine stau cei care au făcut și boala, și vaccinul  Celulele imunitare supraviețuiesc pe termen îndelungat în măduva osoasă a oamenilor care au fost infectați cu SARS-CoV-2 sau vaccinați împotriva COVID, arată studiile citate de New York Times. Imunitatea în fața coronavirusului durează cel puțin un an, posibil chiar o viață întreagă – fiind la cel mai crescut nivel în special după vaccinare -, scrie New York Times. Cele două studii citate de prestigioasa publicație sugerează că oamenii care au fost bolnavi, s-au vindecat de COVID și apoi s-au vaccinat, nu vor mai avea nevoie de rapeluri suplimentare în anii următori. Ei au cel mai crescut și mai persistent titru de anticorpi. Oamenii vaccinați, dar care nu s-au infectat niciodată, vor avea nevoie însă, cel mai probabil, de doze de vaccin suplimentare – s-a vehiculat deja necesitatea administrării celei de-a treia doze sau chiar efectuarea anuală a vaccinului, exact ca în cazul celui antigripal. La fel, o minoritate a persoanelor care s-au infectat, dar care din cauza unor probleme imunitare nu au generat suficienți anticorpi – și în acest caz se impune vaccinarea suplimentară. Ambele studii au analizat situația oamenilor care au fost expuși la coronavirus în urmă cu un an. Primul studiu, publicat luni în revista Nature, arată că celulele care păstrează memoria virusului rămân în măduva oaselor și ar putea genera anticorpi de fiecare dată când va fi nevoie. Al doilea studiu, publicat pe BioRxiv, un site de cercetare medicală, a concluzionat că aceste așa-numite celule B de memorie continuă să se maturizeze și să se consolideze timp de cel puțin 12 luni de la infectarea inițială. …. Oamenii care s-au vindecat de COVID ar trebui să fie vaccinați Celulele B de memorie produse ca urmare a infectării cu SARS-CoV-2 și consolidate prin vaccinare sunt așa de puternice, încât resping și variantele nou-apărute, mutagenate, ale virusului, nemaiexistând nevoia unor rapeluri suplimentare, susține Michel Nussenzweig, imunolog la Universitatea Rockefeller din New York, cel care a condus studiul pe tema maturizării acestor celule. Integral: https://www.libertatea.ro

Vom avea medicamente anti-Covid pe rafturile farmaciilor până la sfârșitul anului? Două proiecte, in faza a 3-a a studiilor clinice Farmaciile vor avea în curând cutii cu medicamente anti-Covid pe rafturile lor? După vaccinuri, companiile farmaceutice sunt la mare concurență ca să dezvolte un tratament care să fie înghițit pur și simplu acasă, cu un pahar plin cu apă, dacă apar simptome, scrie AFP. Va dura câțiva ani până când vaccinurile vor fi disponibile peste tot. Și chiar și după ce vor fi eliberate pe scară largă, unii oameni vor refuza în continuare înțepătura. În cele din urmă, un număr foarte mic de persoane vaccinate se îmbolnăvește. – Ce este un antiviral? – Antivirale există deja împotriva altor viruși, de exemplu HIV responsabil de SIDA, sau cel al gripei (prescripții de tamiflu). La începutul pandemiei, finanțarea și cercetarea s-au concentrat pe dezvoltarea vaccinului, parte a motivului întârzierii în dezvoltarea de antivirale împotriva coronavirusului. Cum funcționează? „Virușii sunt mașini mici, care au nevoie de anumite componente pentru a se replica”, a declarat pentru AFP Daria Hazuda, un biochimist care lucrează de ani de zile la aceste tratamente. „Antiviralele sunt în general molecule chimice mici, dezvoltate pentru a interfera cu acest utilaj.” „Acestea introduc o mutație în virus și, atunci când acest lucru se întâmplă de mai multe ori, aceste mutații scad capacitatea virusului de a se replica”, rezumă ea. Boala a încetinit astfel, pot fi evitate cazurile severe, internările și decesele. – Proiecte curente – Două proiecte sunt în prezent relativ avansate, testate pe mai mult de o mie de persoane (studii clinice „faza 3”). Primul este cel al companiei farmaceutice americane Merck, în parteneriat cu compania de biotehnologie Ridgeback Biotherapeutics. Produsul se numește Molnupiravir. Dezvoltat pentru prima dată împotriva gripei, a fost modificat pentru a putea fi folosit sub formă de pilule. Aceasta trebuie administrată de două ori pe zi timp de cinci zile. Tratamentul a fost foarte bine tolerat de câteva sute de persoane care l-au primit deja. Analizele efectuate pe câteva zeci dintre acestea au arătat că virusul nu mai este detectabil după 5 zile pentru toți cei tratați cu Molnupiravir, față de 26% din grupul placebo. Rezultatele testelor suplimentare la 1.450 de adulți sunt așteptate în toamnă. Al doilea proiect este cel al companiei farmaceutice elvețiene Roche, în parteneriat cu compania americană Atea Pharmaceuticals. Numit AT-527, tratamentul este testat la aproximativ 1.400 de participanți din Europa și Japonia, de data aceasta de doar 12 ani. “Ne așteptăm să solicităm autorizația autorităților de reglementare până la sfârșitul anului și să lansăm medicamentul în 2022”, a declarat pentru AFP Jean-Pierre Sommadossi, CEO Atea. Un al treilea proiect, mai puțin avansat, este dezvoltat de Pfizer. Spre deosebire de celelalte, tratamentul numit PF-07321332 nu a fost reabilitat, ci dezvoltat special împotriva SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19. Acesta este testat la aproximativ 60 de adulți, cu rezultate așteptate până la sfârșitul lunii iunie. – O provocare: să fii prins rapid -Atât la Merck, cât și la Roche, medicamentul trebuie administrat la nu mai mult de cinci zile de la apariția simptomelor. Într-adevăr, replicarea virusului este maximă în prima săptămână. Integral: https://www.hotnews.ro

România este pe primul loc în UE la decese în rândul copiilor sub un an  Dintre stratele Uniunii Europene, România are cea mai mare rată a mortalității infantile. Iar situația din județele defavorizate este și mai disperată. „M-am născut în 1960 și până acum eu nu am văzut curent electric în casă”, a spus unul dintre locuitorii pe care i-am întâlnit. Că sistemul medical din România are nevoie de investiții în spitale publice o demonstrează și mortalitatea infantilă. Aceasta măsoară numărul decedaților sub un an. Conform United Nations – World Population Prospects 2019, în intervalul 2015-2020 țara noastră a înregistrat o medie de 7‰. În același interval de timp, media pentru continentul Europa este de 4‰, adică aproape la jumătate față de cea de la noi. Dintre țările europene, doar trei prezintă valori superioare României, respectiv Republica Moldova – 12‰, Macedonia de Nord – 11‰ și Albania – 8‰, una singură aflându-se la egalitate cu noi – Ucraina. În rest, toate țările europene, inclusiv vecina de la sud, Bulgaria, înregistrau valori mai mici. Să nu mai socotim țările din Europa Centrală, cu care deseori tindem să ne comparăm, Cehia, Polonia și Ungaria! Datele din tabelul de mai jos sunt ilustrative. …. Să luăm situația din anul 2018. Atunci, în România s-au născut 206.575 de copii, iar în primul an de viață au decedat 1.227 – conform datelor de la Institutul Național de Statistică (INS). Calculat pentru acel an, mortalitatea infantilă a avut valoarea de 5,93‰, o valoare ușor mai mică decât media pe intervalul 2015-2020. …. Dacă valoarea din țara noastră ar fi de 4‰, precum media europeană, asta ar însemna că nu ar mai muri 1.227 de copii în primul an de viață, ci ar fi doar 826 de decese, adică 401 copii salvați, o șansă pentru 401 nou-născuți. Dacă media de la noi ar fi precum cea din Cehia, cifra copiilor salvați ar fi de 814. Iată ce diferențe! Din ce cauze mor copiii sub un an? INS ne listează anumite cauze ale deceselor. În 2018, din cei 1.227 de copii sub un an decedați, pe primul loc, cu 474 de decese, au fost afecțiunile a căror origine se situează în perioada perinatală, iar pe locul secund, bolile aparatului respirator (pneumonii), cu 247 de decese. Desigur, dacă sistemul sanitar și de prevenție ar funcționa mai bine, cu siguranță că numărul acestor decese s-ar diminua semnificativ. Este bine cunoscut faptul că României i se reproșează de către organismele europene că are foarte multe zone neacoperite din punct de vedere medical – așa-numitele deșerturi medicale. Este vorba despre acele sate aflate la mari distanțe de orașul reședință de județ sau de o localitate unde există un spital. Or noi ce am făcut ca politici publice? Nu numai că nu i-am ajutat pe medici și asistenți să ajungă în aceste zone sărace, dar am adus 43.000 de cadre medicale în faza de a-și întocmi documentele de plecare, asta doar în intervalul 2007-2016. Acestea sunt probleme curente în România de azi și nu știm ce planuri concrete are Ministerul Sănătății pentru a ameliora acest indicator deprimant. Integral: https://www.libertatea.ro

Rezolvarea din pix a crizei sistemului de pensii. Ce efecte ar produce creșterea vârstei de pensionare  Creșterea vârstei de pensionare pentru generațiile viitoare de pensionari ar reprezenta o abordare cinică, o tentativă de rezolvare, măcar parțială, a crizei sistemului de pensii, dar, în același timp, și de perpetuare a inegalităților flagrante. Practic, deși o să contribuie mai mult timp la sistemul de asigurări sociale cu o sumă mai mare, o bună parte din contribuabili vor primi pensie o perioadă semnificativ mai scurtă și implicit mai mică în termeni de valoare totală. În România, cei mai mulți oameni se îmbolnăvesc înainte de atingerea vârstei de pensionare, conform datelor Eurostat, care plasează speranța de viață sănătoasă la naștere mult sub media UE, la 58,3 ani, în cazul femeilor și 59,2 ani, în cazul bărbaților. Ceea ce înseamnă că o bună parte din cetățeni continuă să muncească, deși au o sănătate precară, după care cei care au muncit cu contracte se bucură de câțiva ani de pensie, mai mică sau mai mare. Mai ales mică, în condițiile în care pensia medie lunară în România este de 1.436 de lei și 961.400 de pensionari dintr-un total de 5,13 milioane la nivelul anului 2020 beneficiază de pensia socială minim garantată (indemnizația socială, cum e numită mai nou) de 800 de lei. În cazul bărbaților, speranța medie de viață este în jur de 78,2 ani, pe când la femei, de 83,7 ani. Degradarea sănătății populației are de-a face cu mulți factori, de la obiceiuri nesănătoase și extenuare până la mersul la doctor doar în situații extreme. Dar unul din factorii fundamentali îl reprezintă accesul la îngrijire medicală, atât sub aspectul costurilor (îngrijirea medicală e tot mai scumpă, mai „pe bani”), cât și sub aspectul accesului la medici și unități spitalicești (vezi graficele 1 și 2), în special pentru populația din mediul rural și din urbanul mic. …. Dar ceea ce se discută mai puțin este faptul că o pondere importantă în această criză o are proliferarea numărului de contracte de muncă pe salariul minim, adeseori mult sub venitul lunar încasat de angajat prin alte mijloace, precum diurna, în cazul șoferilor de TIR. La nivelul lunii martie a acestui an, la Ministerul Muncii erau înregistrate 1,58 de milioane de contracte pe salariul minim pe economie, dintr-un total de 5,55 de milioane de contracte de muncă existente în România. Tabloul sistemului public de pensii e completat de categoria pensiilor speciale, unde o bună parte dintre beneficiari au posibilitatea pensionării sub 50 de ani, pentru a se putea apoi bucura o perioadă semnificativă de timp de pensii spectaculos de mari raportate la pensia medie. Situația cuantumului pensiilor speciale pentru beneficiarii din Justiție, servicii secrete, MAI și MApN este arhicunoscută și răs-discutată, așa că nu are sens să dezvolt. …. Practic, deși o să contribuie mai mult timp la sistemul de asigurări sociale și implicit cu o sumă mai mare, o bună parte din contribuabili vor primi pensie o perioadă semnificativ mai scurtă și implicit mai mică în termeni de sumă totală. Sau, în multe cazuri, dacă avem în vedere speranța de viață sănătoasă, nu vor mai apuca să beneficieze deloc. Ceea ce înseamnă că va crește puțin fluxul de bani dinspre contribuabilii de rând înspre fondul de pensii, va scădea un pic numărul de pensionari „de rând”, creându-se un surplus care poate fi redistribuit către cei care se pot bucura de pensii de la vârste fragede, cu sănătatea încă neșubrezită. În termeni populari, permite continuarea modelului bazat pe principiul „să luăm de la cei mulți și săraci, pentru a putea da la cei puțini, dar speciali”. Avem de-a face cu o rezolvare din pix a crizei sistemului de pensii și cu amplificarea unei crize sociale, care reflectă cât se poate de clar prețuirea pe care o arată guvernanții pentru cei care muncesc în zonele mai puțin speciale ale economiei și societății. În același timp, acest tip de rezolvare arată că obiectivul principal nu îl reprezintă întărirea sistemului public de pensii, pentru a putea asigura pensii mai mari pentru cei care muncesc și contribuie lunar, ci prelungirea perioadei de mulgere a acestora și scurtarea perioadei de pensionare. …. De apreciat preocuparea doamnei ministru pentru situația acestei minorități și graba cu care s-a pus pe găsit soluții, deși nu pricep ce-i împiedică la ora actuală pe cei aflați în această situație să cumuleze pensia cu salariul și alte venituri, pe modelul domnului Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale, și al doamnei Irina Alexe, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Interne și beneficiară a unei pensii speciale de aproximativ 13.000 de lei de la vârsta de 42 de ani. Integral: https://www.libertatea.ro

Val de pensionari fara precedent in randul procurorilor si judecatorilor din toata tara. Magistratii vor sa prinda ultimul tren al pensiilor speciale  Zeci de procurori de la toate structurile de parchete din tara, inclusiv de la cele militare, si-au depus dosarele de pensionare. Pe ordinea de zi a sedintelor din lunile mai si aprilie organizate de sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) sunt liste intregi cu cereri de eliberare din functie prin pensionare. Din grupul procurorilor care vor sa iasa din sistem fac parte Lucian Papici care a instrumentat intr-o prima faza dosarul care a avea sa devasteze sefimea din adminsitratia publica din Prahova, dar si din Politie, Gigel Pirlog, procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, care a instrumentat dosarul retrocedarilor de terenuri de la Nana si Iasinovschi Sorin Eugen, procuror in cadrul Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ). Cererile de eliberare din functie prin pensionare au inceput sa curga masiv inca din luna martie a acestui an, odata cu discutiile legate de modificarile aduse la legea pensiilor. In prezent, un magistrat se poate pensiona daca are o vechime in sistemul juridic de cel putin 25 de ani, indiferent de varsta. “Este rezultatul discutiilor fara contenire din spatiul public despre pensiile nesimtite” sustin voci din cadrul sistemului de justitie. Procurorii, dar si judecatorii care indeplinesc conditiile de pensionare prevazute de legea valabila in prezent nu mai vor sa ramana in sistem si au decis sa prinda “un ultim tren” care sa le permita sa primeasca pensiile de serviciu, unele chiar mai mari decat salariul, inainte de preconizatele modificari inclusiv la legile justitiei. …. La sedintele anterioare, din mai si aprilie, ordinea de zi a CSM – sectia pentru procurori, a fost deschisa in mod constant de solutionarea cererilor de pensionare venite din partea unor procurori din cadrul DIICOT Giurgiu, DNA Mures, PT Valcea, Arges, Vrancea, Prahova (procurorul sef adjunct al PT Prahova), Dolj, Dambovita, Iasi, Targu Jiu, Targoviste, Timis. Astfel s-a ajuns in situatia in care o serie de parchete din tara, in special cele de pe langa judecatorii, sa nu mai faca fata volumului imens de dosare din cauza lipsei procurorilor. Si judecatorii se incoloneaza spre pensie Valul de pensionari a cuprins si instantele din tara. In sedinta sectiei de judecatori din luna mai pe ordinea de zi au fost lungi liste cu cereri de eliberari din functie. Integral: https://ziare.com

Pot fi finanţele unei ţări mai bune decât ţara? …. Mii de companii de lactate, de carne, toată industria românească a fost adusă forţat la bursă, însă tot procesul a fost practic complet artificial şi nimic din ceea ce se presupunea teoretic atunci – că noii acţionari privaţi vor determina compe­titivitatea fostelor companii de stat – nu s-a întâmplat. Crearea cadrului necesar de funcţionare a unei burse de valori, a unei bănci centrale independente şi a pieţei financiare în general nu a adus în scena şi actorii propriu-zişi. Au fost decenii întregi ca o scenă goală, cu scenariul piesei scris, dar în care pur şi simplu lipseau actorii: societăţi private care să vină să se listeze la bursă, bănci care să alerge după clienţi, tranzacţii cu cereale la bursa de mărfuri spre exemplu. Toate aceste „butaforii“ instituţionale au început în ultimii ani să prindă viaţă şi în sfârşit vedem ceva mişcare. Companii care au crescut în umbră, precum cea care îşi desfăşoară oferta publică chiar în aceste zile, compania de transport TTS, au plecat la drum tocmai pornind de la o societăţi cotate pe piaţa Rasdaq. Drumul este însă foarte lung. La bursă, spre exemplu, cu doar 10 mil. euro media tranzacţiilor zilnice, piaţa locala este de 20-30 de ori mai mică decât cea din Polonia şi mai departe în Vest. Pe piaţa bancară, ponderea creditelor în produsul intern brut, principalul indicator al intermedierii financiare, este de sub 30%, faţă de peste 150% media din Uniunea Europeană. În asigurări, de asemenea cu doar 2% din PIB ponderea pieţei a primelor brute subscrise anual, dezvoltarea este foarte departe de ceea ce se întâmplă în Germania sau Franţa, unde asigurările au o pondere de peste 10-15% din PIB….. N-ai ce credite şi asigurări să-i dai şi cui, în condiţiile în care România are cel mai redus număr de întreprinderi la mia de locuitori şi capitalul local abia s-a înfiripat. Pe de altă parte, cu toate că practic nu prea au ce supraveghea şi nivelul de sofisticare al economiei româneşti este departe de cel al unei economii dezvoltate, instituţiile din fruntea sectorului financiar au dobândit în timp o aură şi o şi percepţie de „turn de fildeş“, în realitate fiind împănate cu politicieni şi odrasle de politicieni la fel ca oricare instituţie publică din România. De aceea, este de mare mirare cum de a fost atâta lume oripilată de o numire recentă a unui ex-prim-ministru în cadrul uneia dintre aceste instituţii. Poţi avea o economie atât de proastă şi instituţii de supraveghere a sectorului financiar atât de bune, aşa cum se pare că se perpetuează un mit în România de azi? Poţi avea un sector financiar care să funcţioneze atât de bine în condiţiile în care economia este penultima din Uniunea Europeană? De unde până unde această insularizare instituţională şi sectorială, în condiţiile în care banii reprezintă sistemul circulator al organismului economic şi e clar că atunci când acest organism nu funcţionează cum trebuie – ceea ce este foarte valabil pentru economia românească care mai are un lung drum de făcut până la a fi considerată o economie dezvoltată – atunci responsabil pentru această nefuncţionare este şi sistemul financiar. Nu poţi accepta că ştii sa administrezi un buget de 90 de miliarde euro cât este bugetul consolidat al României, dar toată lumea rămâne trăznită când accesezi „turnul de fildeş“ ale instituţiei de supraveghere financiară. Integral: https://www.zf.ro

Emil Boc vrea desființarea județelor și regionalizarea: S-ar distruge un sistem clientar vechi de 55 de ani  …. În cadrul dezbaterii „Reforma administrativ teritorială a statului, între deziderat (tehnic) şi pragmatism (politic)”, organizată de ICDE în parteneriat cu Expert Forum, fostul premier a mai spus că împărțirea pe judeţe, care datează din 1968, reprezintă o piedică în calea dezvoltării, potrivit Știri de Cluj. „În 2011, ca premier am încercat comasarea județelor și cred încă în ea. România nu a putut atrage fonduri la nivel regional, pentru că nu îndeplinim criteriile de populație, cu excepția Sucevei, care are peste 800.000 de locuitori. Județele noastre nu se califică la dimensiunea definiției de regiune în UE. Pentru asta trebuie să comasăm județele. Atunci le-am comasat în 16 județe, de fapt erau 13, plus trei. Ultimele trei erau Harghita, Covasna și Mureș, pentru că UDMR nu dorise sub nicio formă ca aceste județe să facă parte din alte zone și să își piardă majoritatea. Le-am oferit ultima soluție și să rămână la aceste județe distincte și să le comasăm pe celelalte. Nici acolo UDMR-ul nu a fost de acord și proiectul de regionalizare, pe care l-am avut pe masă, s-a oprit. Rămân la convingerea că e mai ușor să comprimi județele prin lege, decât să modifici Constituția cu două treimi și cu greutățile facerii. Dacă se va face, nu cred, pentru că nu se face nici asta cu comunele. Dar gândiți-vă ce ar însemna să distrugi un sistem clientelar, care există din 1968, de 55 de ani? În județe pe lângă primării sunt Poliție, servicii de cadastru, carte funciară, sisteme care și-au clădit mici clici. O dată acestea rupte, gândiți-vă cum ar respira România prin distrugerea acestui sistem clientelar, construit în atâția amar de ani”, a declarat Emil Boc. Integral: https://www.digi24.ro

Renate Weber, între minciunile ei şi neputinţa celorlalţi N-aş zice că e un gest tocmai frumos atunci când o persoană care ocupă funcţia de Avocat al Poporului, când este chemată în Parlament, îşi foloseşte reputaţia – justificată sau nu – de mare jurist ca să colporteze neadevăruri flagrante, altminteri uşor de demontat. Asta a făcut Renate Weber marţi, iar cei care o vor revocată par să-şi dorească cu tot dinadinsul eşecul. În şedinţa Comisiilor juridice ale Parlamentului, Renate Weber a fost întrebată dacă nu cumva a fost în conflict de interese atunci când a atacat la Curtea Constituţională legea care elimină pensiile speciale, având în vedere că şi Avocatul Poporului beneficiază de o astfel de pensie. Iată răspunsul pe care Renate Weber l-a dat, aşa cum a fost consemnat de Agerpres: „Categoric nu a fost vorba de conflict de interese pentru că eu, personal, am o situaţie cu totul aparte. Este adevărat că există o prevedere în Legea Avocatului Poporului care spune că Avocatul Poporului poate beneficia de pensie, precum judecătorii de la Curtea Constituţională, numai că se precizează: «în condiţiile legii». În condiţiile legii înseamnă să fii calificat să obţii o pensie în sistemul de stat. Eu, Renate Weber, nu am contribuit la sistemul de pensii de stat public din România. Eu am fost toată viaţa avocat, am plătit numai la Casa de Pensii a Uniunii Avocaţilor, primesc o pensie din sistemul privat de la casa de pensii de acolo. Deci, categoric nu aş fi putut să mă aflu în niciun fel de conflict, nici măcar moral”. Aceasta este, pur şi simplu, o minciună. Legea Avocatului Poporului spune atât: „Avocatul Poporului, îndeplinind condiţiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea Constituţională, la data pensionării sau recalculării pensiei anterior stabilite, beneficiază de pensie calculată similar cu cea a judecătorilor Curţii Constituţionale”. Prin urmare, nu condiţionează în niciun fel acordarea pensiei de serviciu de vreo contribuţie la sistemul public de pensii. Iar Legea CCR, la care se face trimitere, stipulează că judecătorii constituţionali, indiferent de vârstă şi de data pensionării, beneficiază de pensie de serviciu egală cu 80% din indemnizaţia de încadrare brută lunară plus sporurile avute. Şi că pensia specială se cumulează cu orice alte venituri. Prin urmare, din momentul în care va părăsi – indiferent cum – poziţia actuală, Renate Weber va beneficia de pensie specială, pe lângă pensia privată de avocat….. La sfârşitul lui august 2019, Renate Weber a atacat la CCR ordonanţa de urgenţă prin care Guvernul Dăncilă a modificat Codul Administrativ. Se întâmpla la două luni de la adoptarea ordonanţei, dar la numai câteva zile după ce Tăriceanu rupea alianţa cu PSD. Aşadar, ca orice român imparţial politic, doamna Weber trecea şi ea în opoziţie odată cu partidul care o propulsase în post. Numai că n-a făcut-o chiar până la capăt: reproşurile sale faţă de ordonanţă erau de fapt nişte fleacuri, care ulterior au şi fost respinse de CCR. Doamna Weber însă nu a văzut – sau mai exact nu a vrut să vadă – adevărata samavolnicie pe care o comitea ordonanţa lui Dăncilă: introducerea pensiilor speciale pentru primari şi viceprimari, pentru şefii de Consilii Judeţene şi adjuncţii lor. Notăm aici un prim aspect de neconstituţionalitate: nu avea ce să caute o asemenea reglementare într-o ordonanţă de urgenţă, pentru că în niciun caz nu poate fi justificată urgenţa. Şi doamna Weber ar fi trebuit să ştie asta, dar acest aspect nu l-a atacat la CCR. Şi mai trebuia doamna Weber să ştie ceva: anterior, Curtea Constituţională mai sancţionase de două ori tentative similare de reglementare a pensiilor speciale doar pentru unii aleşi locali şi le-a declarat neconstituţionale. Motivul: ori dai pensii speciale tuturor aleşilor locali, adică inclusiv consilierilor locali şi judeţeni, ori nu dai nimănui…. Numai că, din câte se întrevede, viitorul Avocat al Poporului va fi desemnat la propunerea UDMR, formaţiune care susţine făţiş pensiile speciale ale unor aleşi locali. Şi, aşa cum ne-a învăţat istoria ultimelor trei decenii, menajarea sensibilităţilor UDMR este un principiu fundamental al oricărei guvernări care îi include şi pe maghiari – indiferent de costuri. Cică Real Politik… Integral: https://adevarul.ro

Bloomberg: Economia globală se confruntă cu o criză de „de toate”  Efectele economice ale pandemiei de coronavirus continuă să se resimtă la nivel global – după ce acum un an consumatorii erau cei care cumpărau de panică, acum, companiile încearcă să își facă stocuri, în cadrul unei penurii generale de „de toate”, relatează Bloomberg. De la producători de saltele, la cei de autovehicule, sau la cei de folie de aluminiu, toți încearcă să cumpere cât mai multe materiale pentru a rezista la viteza cu care cererea de bunuri revine în 2021. Această frenezie, acompaniată de lipsuri, blocaje de transport și cele mai mari creșteri de prețuri din ultimii ani ridică îngrijorări cu privire o posibilă creștere puternică a inflației, alimentată de o economie globală supraîncălzită. Cupru, minereuri de fier sau oțel. Porumb, cafea, grâu, sau boabe de soia. Cherestea, semiconductori, plastic sau carton pentru împachetări. În acest moment, pare că economie globală duce lipsă de de toate….. Clienții încearcă să pună mână pe orice pentru că văd că cererea este mare și cred că această criză va continua și în acest an, este de părere Jennifer Rumsey, președintă și COO la aceeași companie. Diferența dintre criza din 2021 și alte perturbări anterioare ale lanțurilor de aprovizionare o reprezintă magnitudinea sa extraordinară și faptul că nu ne putem da seama când se va termina….Blocajul neobișnuit din Canalul Suez de la sfârșitul lunii martie a fost unul dintre aceste evenimente și a dus la un deficit de produse agricole. Mai multe dezastre în SUA au afectat producția de energie, operațiunile petrochimice și au mărit puternic prețul comstibililor. În același timp, criza Covid din India amenință comerțul din cele mai mari porturi indiene….. Prețul cherestelei, cuprului, minereurilor de fier sau oțelului au crescut toate în ultimele luni, mai ales în contextul în care oferta este întinsă la maximum de cererea puternică dinspre SUA și China, cele două cele mai mari economii ale lumii. De asemenea, „criza semiconductoarelor” despre care s-a crezut că este o perturbare de scurtă durată, amenință acum sectorul electronicelor și ar putea duce la o afectare serioasă a economiilor asiatice de export. Vincent Tsui de la Gavekal Research spune că această criză are niște cauze structurale care afectează o gamă mai largă de industrii. Un indiciu pentru a înțelege cât de gravă este criza în sectorul electronicelor este decizia Coreei de Sud care va cheltui aproximativ 450 de miliarde de euro pentru a construi cel mai mare spațiu de producție pentru cipuri, pe parcursul următorului deceniu. Integral: https://www.digi24.ro

Dominăm Europa la lectură. Lunar, 10 milioane de români citesc apometrele  Noul Barometru Eurostat în prinvința consumului cultural arată că România spulberă toate așteptările în materie de lectură….. Rezultatul a dat naștere unei investigații din partea Comisiei Europene, comisarul european pentru cultură trimițând corpul de control în România să afle date de la fața locului. Cu această ocazie s-a constatat că Stamate Mircea, un pensionar din Balta Albă, a citit luna trecută mai multe apometre decât președintele Academiei Franceze toată viața motiv pentru care i s-a oferit din oficiu premiul Goncourt. Totodată românii sunt națiunea care scrie cel mai mult din Uniunea Europeană, numeroși conaționali de-ai noștri trecând cotele de apometre în acele formulare speciale pe care le lasă în cutia asociației. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 28 mai! Potrivit meteorologilor, în intervalul 27 mai, ora 16:00 – 28 mai, ora 21:00, judeţele Mehedinţi, Dolj, Gorj, Vâlcea, Olt, Argeş, Teleorman, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Suceava, Neamţ, Botoşani, precum şi zona de munte a judeţelor Caraş-Severin, Hunedoara, Alba şi Bacău se vor afla sub Cod portocaliu de ploi. Vor fi perioade cu ploi abundente şi în intervale scurte de timp sau prin acumulare se vor înregistra cantităţi de apă ce vor depăşi local 40 – 50 l/mp şi pe arii restrânse 60 – 70 l/mp. De asemenea, în intervalul 27 mai, ora 12:00 – 29 mai, ora 10:00, în zona Munţilor Banatului, a Carpaţilor Meridionali şi Orientali, în Oltenia şi local în Muntenia, Transilvania şi nordul Moldovei, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată ce se va manifesta prin frecvente descărcări electrice, vijelii, grindină şi averse ce vor avea şi caracter torenţial. Judeţele ce se vor afla sub Cod galben sunt: Iaşi, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa, Giurgiu, Mureş, Bistriţa-Năsăud (parţial), Alba, Hunedoara şi Caraş-Severin. În Capitală, cerul va fi mai mult noros, cu averse și descărcări electrice și o maximă de 20 de grade.

Materiile prime pentru medicamentele „made in România“ vin din import. Fabricile locale de materii prime pentru industria farma s-au închis sau nu mai au linii de producţie specifice …. „Totul vine din import, materiile prime, ingredientele active vin din China, India, foarte puţine din Eu­ropa. Avem un singur producător român de materii prime care ne pro­duce ambazona din Faringosept, iar ma­terialele de ambalat de exemplu vin din import. Nu se fabrică în Ro­mânia hârtie, folia de aluminiu sau de plastic pentru medicamentele pe care le ambalăm pentru că sunt anu­mite cerinţe de calitate la care pro­du­cătorii români nu s-au conformat“, a explicat pentru ZF Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj. Terapia ocupă locul 338 în clasamentul celor mai mari importatori în 2020, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în urcare cu 42 de poziţii faţă de anul anterior. Azomureş, Oltchim, Colorom Codlea, Nitramonia Făgăraş furnizau înainte de 1989 materii prime pentru industria farma, însă fie s-au închis, fie nu mai au lunii de producţie pentru zona de medicamente. Integral: https://www.zf.ro

”Halatul! Cine spală halatul!” De 10 ani în Italia, un asistent medical român vorbește despre o regulă de igienă ignorată la noi  Daniel Grădinaru susține că majoritatea cadrelor medicale din România continuă să-și curețe halatul acasă: ”Este contrar normelor. Ei duc microbii din spital acasă și microbii de acasă în spital. În Italia îți pierzi jobul dacă faci asta”.  ”Am plecat acum 10 ani din România din cauza compromisurilor din sistemul medical. Am lucrat ca asistent medical la Spitalul de Urgență pentru copii «Sfânta Maria» din Iași și am văzut monstruozități. Nu am vrut să mă las deformat de un sistem defect”, a declarat pentru Libertatea Daniel Grădinaru. În vârstă de 35 de ani, moldoveanul lucrează în prezent ca asistent medical generalist la Spitalul Maggiore din Bologna și vrea să împărtășească din experiența acumulată aici. ”Cadrele medicale trebuie să poarte în spital haine sterilizate” ”Dacă aș reuși să determin autoritățile române să schimbe ceva în sistemul medical, aș fi consolat că am făcut ceva pentru țara mea, că nu mi-am abandonat-o”, fixează el un standard înalt discuției. ”Pentru omul simplu poate păre ceva banal, dar îmbrăcămintea cadrelor medicale este foarte importantă pentru siguranța pacientului”, susține Daniel Grădinaru. El spune că, din propria experiență, și din poveștile colegilor rămași în țară, 80% din asistenții, infirmierele și medicii din România continuă să-și spele halatul acasă. ”Acest obicei este împotriva oricăror protocoale de igienă. Am sunat colegi de la mai multe spitale din țară și mi-au confirmat că în continuare fac acest lucru. Își cumpărără din banii lor îmbrăcămintea de spital și tot ei o și spală”, explică Daniel. Ar trebui ca spitalele să fie obligate să le asigure atât îmbrăcămintea, cât și curățarea și sterilizarea ei. Exact cum se întâmplă într-o țară europeană. Daniel Grădinaru, asistent medical în Italia: Tonomate cu halate sterilizate în spitalele din Italia ”Cum se procedează în Italia?” ”Aici nu ai voie să aduci nimic de acasă în spital. Cu aceeași cartelă cu care intri în spital, te pontezi și cu care mănânci la cantină, te duci la tonomatul de la intrare și îți iei un rând de îmbrăcăminte sterilizată și călcată: pantaloni, bluză și halat”, descrie Grădinaru procedura din spitalele italiene. ”Fiecare avem dreptul la 3 schimburi pe zi. Și tot la tonomat ne lăsăm îmbrăcămintea folosită”. Moldoveanul adaugă că sunt reguli stricte. ”Îmbrăcămintea este uniformă, diferă culorile de la guler în funcție de categorie, asistenții medicali au albastru, bluzele trebuie să fie cu deschidere în față cu capse, nu cu nasturi, pentru a fi ușor dată jos în caz de urgență, colegele nu au voie cu încălțăminte cu toc sau cu fustă scurtă. Dacă nu le respecți îți pierzi jobul. În România este carnaval în spitale. Fiecare își cumpără ce model și ce culoare vrea”. Integral: https://www.libertatea.ro

Această revenire economică rapidă duce în spate o majorare a dezechilibrelor macro. Este doar o chestiune de timp până când dobânzile la lei vor creşte din nou la nivelul din martie 2019, adică dublu faţă de acum, iar cursul va creşte peste 5 lei/euro. Să vedem cu ce corecţii fiscale va veni guvernul la anul ….Problema este că această accelerare economică duce în spate dezechilibre mari, care devin şi mai mari – deficit bugetar, deficit comercial (care va depăşi 20 mld. euro în acest an în ritmul actual de creştere a importurilor), creşterea deficitului de cont curent (va depăşi 10 mld. euro) şi creşterea datoriei publice (care se duce spre 55% din PIB astfel încât până la 60% din PIB, nivelul de alarmă, nu mai avem decât un an). Toate aceste dezechilibre se măresc, în condiţiile în care guvernul nu a ajustat aparatul de stat şi nici companiile de stat (ca să mai treacă timpul le-a trecut condiţii în PNRR), digitalizarea se face doar în Power Point, administraţia publică devine şi mai fanariotă – venirea PNL la putere, USR şi UDMR nu a schimbat deloc modelul PSD ci, dimpotrivă, oamenii au trecut fără probleme de la PSD la PNL, şi toată lumea aşteaptă să vină şi să împartă banii din PNRR, aproape 30 mld. euro, fără să facă nimic. Atenţie, din cei 29,2 mld. euro din PNRR – Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, 16 mld. euro sunt împrumuturi care impactează datoria publică şi vor da bugetul peste cap în anii următori, când ar trebui să îndeplinim criteriile de aderare la euro. Guvernul Cîţu a scăpat de sub presiunea agenţiilor de rating îngheţând majorările salariale la buget plus îngheţarea creşterii pensiilor, care sunt condiţii şi în PNRR. Dar să vedem cât va rezista guvernul Cîţu cu aceste îngheţări salariale şi de pensii şi, în multe cazuri, de cheltuieli, având în vedere că deja partidul începe să împartă creşterea economică care va fi peste aşteptări. De la 4,3% pe baza căreia s-a construit bugetul la începutul anului, revizuită acum la 5%, creşterea economică se îndreaptă spre 7%, conform prognozelor analiştilor economici. Îi va fi foarte greu de explicat partidului, administraţiei şi opiniei publice de ce creşterea economică peste aşteptări nu poate fi împărţită la toată lumea. Pe lângă toate acestea acum a venit şi creşterea inflaţiei peste aşteptări şi mult prea rapid în lume dar şi în România – aprilie 2021 – aprilie 2020 România a avut o inflaţie de 3,2%, iar prognoza BNR pe tot anul indică o inflaţie de 4,1%, cu mult peste aşteptări şi care dă peste cap multe prognoze. Pe lângă inflaţie, creşterea materiilor prime începe să se vadă deja în preţuri. Uitaţi-vă bine la piaţa imobiliară şi la costul materialelor de construcţii a căror creştere bruscă nu prea a fost prevăzută de dezvoltator….. În timp ce toată lumea priveşte fără griji ieşirea din această criză (uitaţi-vă ce este în week-end pe terase, la munte, la mare, în malluri), Banca Naţională începe să fie tot mai îngrijorată uitându-se la deteriorarea indicatorilor macroeconomici şi la supraîncălzirea economiei (cazul Dăncilă este imaterial în schimb inflaţia, cursul de schimb, dobânzile sunt lucruri concrete). Cu ameninţarea creşterii inflaţiei şi în România şi în lume, creşterea dezechilibrelor macro – deficit comercial, deficit de cont curent, deficit bugetar, finanţarea datoriei publice, atât cea internă cât şi cea externă şi cu lipsa concretă de ajustare a bugetului public şi a cheltuielilor administraţiei, BNR va trebui să înceapă procesul de majorare a dobânzilor la lei, de întărire a politicii monetare şi de creştere a cursului valutar. Integral: https://www.zf.ro

Inadmisibilul mister al PNRR  Dincolo de spectacolul politic intern, de triumfalism și retorică facilă de opoziție, despre Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) ar trebui să reținem câteva elemente esențiale și riscante. În primul rând, că nu plouă cu cârnați. Adică doar 13 miliarde de euro din 29 sunt gratis. Restul sunt împrumuturi care trebuie rambursate. În afară de România și Italia, statele nu s-au înghesuit să le acceseze. Da, UE și-a permis negocierea unei dobânzi cu mult mai mici decât ar fi reușit România, care se împrumută cel mai scump dintre toate statele UE. Dar 16 miliarde ramân bani împrumutați, care trebuie restituiți și care se adaugă la datoria publică. În al doilea rând, regula PNRR, explicată de chiar ministrul Ghinea într-un interviu acordat SpotMedia.ro, este că fiecare proiect care nu respectă precis termenele poate bloca toți banii: “Dacă se blochează niște jaloane dintr-o componentă, nu se blochează doar componenta respectivă. Se blochează tot PNRR. În următorii 5 ani și jumătate, țara aceasta, indiferent de cine va fi condusă, vă avea un mecanism de urmărire a reformelor conectat cu banii. Și dacă un minister nu-și face treaba, se blochează banii pentru toate celelalte ministere și companii. Deci dacă la Transporturi se ratează un proiect, sunt blocați banii și pentru Educație? Da. Sau invers. O dată la 6 luni va fi făcută o evaluare împreună cu CE. Dacă jaloanele asumate au fost puse în practică, va fi eliberată o nouă tranșă de bani. Mecanismul e diferit de cel cu care suntem obișnuiți. De aceea, durează mult, de aceea, și CE este atât de “chichiricioasă”, pentru că după ce dă drumul la mecanism nu mai are control: ai stabilit jaloanele, le atingi, CE dă verde, vin banii. Dar implementarea va fi complicată. Trebuie să măsuram de o mie de ori ce punem în reforme și investiții”. Și  riscurile sunt foarte mari, mai ales în zona infrastructurii rutiere pentru care a fost o luptă imensă să fie introdusă în PNRR și care a căpătat, până la urmă, o pondere importantă. Noi avem o tradiție cu întârzierea din cele mai variate motive: că licitația, că antreprenorul, că subcontractorul, că proiectantul, că expropierea, că s-a pierdut, că s-a furat etc. Eu, una, nu-mi aduc aminte de vreun proiect încheiat la termenul fixat….. Da, are dreptate dl Cîțu că “în orice țară civilizată, declarațiile se dau într-un cadru organizat”. Dar asta presupune doua aspecte: și cadrul organizat, dar și faptul că declarațiile se fac. Și nu e vorba despre lozincile triumfaliste pe care dl Cîțu le toarnă în cadru organizat, ci despre informațiile importante pentru care presa îl fugărește facându-și doar datoria. Planul acesta nu este al dlui Cîțu pe persoană fizică, după cum nici reformele asumate nu sunt despre gospodăria dlui Cîțu. Ambele sunt ale României, deci trebuie să fie cunoscute de România până la ultimul detaliu. Și mai este un aspect, cumva tragic. Au fost duse batalii grele la Bruxelles pentru ca în PNRR să fie incluse restanțele istorice de infrastructură ale societății românești. Integral: https://spotmedia.ro

Dacă miniștrii îl ascultă pe Cîțu și desființează posturile de directori, să nu o facă precum el. Patru exemple concrete de cum a eșuat restructurarea la Finanțe  Reorganizarea Ministerului Finanțelor de anul trecut are multe indicii de nelegalitate. Nu o spunem noi, ci Curtea de Apel. Patru persoane care au dat în judecată instituția au câștigat procesele, iar altele sunt în desfășurare. De precizat, totuși, că nu au fost dați oameni afară, așa cum de multe ori s-a înțeles în spațiul public. Ei au rămas angajați. Premierul Florin Cîțu a spus, marți, la Radio Guerrilla, că le-a cerut miniștrilor să facă reforme în propria ogradă, lăudându-se cu ce a făcut anul trecut:…. Ce s-a întâmplat după adoptarea Hotărârii de reorganizare: 4 procese pierdute de Ministerul Finanțelor 1. Primul care a ieșit în evidență a fost Ciprian Badea, fost șef al Direcției Juridice. Pe scurt, el a câștigat inițial suspendarea, la Înalta Curte a câștigat și recursul făcut de Finanțe, iar apoi a câștigat pe fond. Despre indiciile de nelegalitate aflăm chiar din motivarea deciziei Curții de Apel în cazul lui Ciprian Badea (vedeți în ultima pare a articolului). De precizat că Directia Juridica nu a fost desființată și el nu a fost suspendat. Ciprian Badea s-a suspendat singur. 2. Apoi a fost Valentin Mavrodin, fost director general al Direcției generale de trezorerie care, la fel, a câștigat. Ulterior, el a decis să-și dea demisia din cadrul Ministerului Finanțelor și a plecat în zona privată. Cu alte cuvinte, la Înalta Curte nu s-a mai judecat….. Indicii de nelegalitate ale Reorganizării Ministerului Finanțelor sesizate de Curtea de Apel Dacă ne uităm pe două dintre motivările Curții de Apel, ale lui Ciprian Badea și Valentin Mavrodin, vedem: • Contradicție între două documente: Nota de fundamentare privind reorganizarea Ministerului Finanțelor spune că Directia juridica funcționa greoi, dar un raport din decembrie 2019 arată opusul. • Un indiciu de nelegalitate este nerespectarea termenului de 30 de zile pentru a sta în dezbatere publică actul normativ. • Curtea de apel a constatat că lipseşte avizul Consiliului Legislativ pentru forma în care acest act normativ a fost adoptat. “Curtea observă că, deşi în cadrul documentaţiei depusă la dosar de pârât (Guvern), se regăseşte un aviz al Consiliului Legislativ din data de 11.05.2020, din conţinutul acestuia rezultă că ceea ce s-a supus avizării este un proiect care la art. I are 7 puncte iar nu 3 puncte aşa cum are Hotărârea Guvernului nr.380/2020, aspect care, aparent, susţine afirmaţia reclamantului (Ciprian Badea), în sensul este acordat pentru un alt proiect de reorganizare adoptat de Guvern la data de 07.05.2020 şi, ulterior, abandonat şi retras de la publicare”, se arată în document. • Un indiciu de nelegalitate al procedurii de adoptare a Hotărârii Guvernului nr.380/2020(Reorganizarea MFP) constă în nerespectarea dispoziţiilor art. 487-489 din Codul administrativ, potrivit cărora, „Comisiile paritare sunt consultate în următoarele situaţii: la stabilirea măsurilor de îmbunătăţire a activităţii autorităţilor şi instituţiilor publice pentru care sunt constituite.” “Astfel, deşi la nivel declarativ scopul reglementării este acela de a îmbunătăţi activitatea Ministerului Finanţelor Publice, implicit a activităţii structurii juridice, Curtea constată că nu a fost consultată şi nici măcar informată Comisia paritară constituită la nivelul autorităţii publice cu privire la demersul iniţiatorului”, se arată în document. Integral: https://economie.hotnews.ro

Secția pentru procurori a CSM, după ce șeful Inspecției Judiciare s-a plâns că dosarele disciplinare ale procurorilor sunt închise: Deciziile de respingere au fost confirmate de Înalta Curte  Secția pentru procurori a CSM îi atrage atenția șefului Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru, că deciziile de respingere a acțiunilor disciplinare împotriva unor procurori incomozi au fost confirmate de Înalta Curte în proporție de 88,4 %, potrivit unui comunicat al CSM. ”În perioada 2017 – 2020, au fost exercitate un număr 50 de acțiuni disciplinare, dintre care 44 au fost soluționate. Din totalul celor 44 de acțiuni disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară şi soluționate de Secția pentru procurori, 30 de acțiuni au fost soluționate prin respingerea şi anularea acestora, respectiv într-un procent de 68,1%. Din cele 30 de hotărâri de respingere sau anulare a acțiunilor disciplinare exercitate de Inspecția Judiciară, 23 au rămas definitive la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (88,4%), 3 au fost modificate în recurs şi 4 se aflau pe rolul Înaltei Curţi, în vederea judecării recursului”, a arătat Secția pentru procurori a CSM. Prin urmare, secția pentru procurori a CSM a solicitat revocarea șefului Inspecției Judiciare pentru management defectuos. ”Având în vedere motivele care au stat la baza respingerii sau anulării unor acțiuni disciplinare, Secția pentru procurori a apreciat că managementul asigurat de inspectorul şef este unul defectuos, astfel că prin hotărârea de mai sus, s-a propus revocarea din funcție a inspectorului șef Lucian Netejoru de către comisia specială din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii”, a arătat Secția pentru procurori a CSM. Șeful Inspecției judiciare s-a plâns recent într-un interviu acordat Aleph News că, spre deosebire de Secția de judecători a CSM, Secția pentru procurori respinge acțiunile disciplinare împotriva procurorilor….. În ultimii ani, Inspecția judiciară condusă de judecătorul Lucian Netejoru, pus în funcție de Guvernul PSD și confirmat de plenul CSM, dominat de fosta șefă a Consiliului Lia Savonea, a hărțuit mai mulți procurori, printre care fosta șefă a DNA Laura Codruța Kovesi. Toate acțiunile disciplinare împotriva lui Kovesi au fost respinse de Secția pentru procurori a CSM, iar deciziile de respingere au fost confirmate de Înalta Curte sau sunt în curs de judecare. Integral: https://www.g4media.ro

VIDEO INTERVIU Crin Bologa, șeful DNA: Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări la DNA în 2019, în 2020 toate serviciile au transmis 300 / Care sunt cele patru decizii CCR care i-au scăpat pe mulți inculpați de dosare  Procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, Crin Bologa, a declarat, într-un interviu pentru G4Media.ro, că Serviciul Român de Informații a transmis 16 informări către DNA în 2019, iar în 2020 toate serviciile de informații (interne, armată, externe) au transmis în total circa 300 de informări.  Bologa a mai spus că înainte de decizia CCR prin care infracțiunile de corupție și evaziune fiscală nu au mai fost considerate amenințări la siguranța națională, numărul informărilor trecea de 1100 de pe an. Șeful DNA s-a declarat însă mulțumit de colaborarea cu SRI ”în limita acestor pevederi legale și a deciziilor CCR”. Numărul mic de sesizări transmise de serviciile de informații către DNA coincide cu scăderea numărului de cauze de mare corupție anchetate de DNA anii trecuți. Crin Bologa a mai explicat pentru G4Media.ro că sunt patru decizii ale Curții Constituționale care au generat un val de achitări și clasări. Ar fi vorba de dezincriminarea parțială a abuzului în serviciu, decizia prin care SRI a fost scos din anchetele penale (filaje, interceptări), decizia prin care informațiile obținute pe mandate de siguranță națională nu mai pot fi probe la dosar și decizia prin care DNA nu mai poate continua ancheta în dosarele disjunse pentru fapte care nu intră în competența procurorilor anticorupție…..Crin Bologa: O altă decizie importantă a Curții Constituționale este în această materie. CCR cred că în 2018 s-a pronunțat că evaziunea fiscală, corupția nu ar fi elemente care afectează siguranța națională. Ceea ce a atras ca în Strategia Națională de Apărare a țării să fie înlăturate ca elemente care afectează siguranța națională corupția, evaziunea fiscală, spălarea de bani.
Ca și consecință, Serviciul Român de Informații nu mai are atribuții în a identifica fapte de corupție, de spălare de bani, pentru că acestea nu afectează siguranța națională. Dar, dacă întâlnesc astfel de informații în activitatea lor curentă, atunci sunt obligați să ne sesiseze. Integral: https://www.g4media.ro

Țară în service | Mașinăria de spălat a Justiției Militare. Trei sferturi din militarii infractori sunt albiți la Tribunal Justiția militară din România s-a specializat în ultimii ani în pronunțarea unor sentințe care nu îi afectează decât cel mult moral pe militarii-infractori. Trei sferturi din militarii români care comit infracțiuni sunt iertați de judecători și pot astfel să își continue activitatea în instituțiile militarizate ale statului. Europa Liberă a documentat practica „amânării pedepselor”: metoda prin care justiția militară se transformă într-o adevărată mașinărie de spălat fapte penale.

• aproximativ 250 de militari români sunt judecați în fiecare an de cele patru instanțe de profil din România: București, Cluj, Iași și Timișoara. Tribunalele militare sunt instituții distincte de cele civile, au sedii și personal propriu și sunt subordonate Ministerului Apărării Naționale (MApN);
• Europa Liberă a analizat toate sentințele pronunțate de cele patru tribunale militare din 2018 până în prezent: aproape 600 de hotărâri. În 72% din cazuri, inculpații au fost iertați de faptele penale și au primit pedepse cu „amânarea executării” sau renunțare la urmărirea penală;
• Posibilitatea amânării pedepsei a fost introdusă în Codul Penal românesc în 2014, odată cu intrarea în vigoare a noii legislații penale. Aceasta ar trebui să fie o dovadă de clemență a justiției pentru infractorii care comit fapte fără mare pericol social și care îi conving pe judecători că se vor îndrepta;
• Pentru militari, amânarea pedepsei mai vine cu un alt mare avantaj. Pentru că nu produce efecte penale asupra inculpatului, acesta nu capătă oficial statutul de condamnat, care este incompatibil în România cu funcția militară. Orice militar care ar primi fie și o pedeapsă cu suspendare, rămâne automat fără funcție;
• Europa Liberă a identificat inclusiv cazuri grave de militari care s-au urcat băuți la volan și care au ucis pietoni, care au lovit cetățeni în timpul exercitării atribuțiilor sau au furat. Au beneficiat însă de prevederile „amânării” pedepsei;
• România este una dintre puținele țări din UE care mai are tribunale militare, alături de Bulgaria, Grecia, Spania, Italia, Cipru, Ungaria, Polonia;
• Cele mai des întâlnite infracțiuni comise de militarii din România sunt cele de conducere sub influența alcoolului. Analiza pe care am realizat-o a scos la iveală că, în ultimii 2 ani și jumătate, doar 3% din dosare au vizat infracțiuni militare, cum ar fi dezertarea, insubordonarea, părăsirea postului etc. Restul sunt de drept comun;
• Pe lângă cei din Armată, la aceleași tribunale mai sunt judecați și jandarmi, pompieri, angajați SRI, STS, SPP sau alte instituții cu regim militarizat în România. ….. Potrivit portalului Consiliului Superior al Magistraturii, la cele 4 instanțe militare din România activează 9 judecători militari. Media salarială de anul trecut a fost de 20.000 de lei pe lună, însă fiecare judecător a mai încasat până la 150.000 de lei pe an, ca drepturi salariale restante. Pe lângă judecători, statul mai plătește grefieri, specialiști IT, economiști: până în 15 persoane per instanță. România este una dintre puținele țări din Uniunea Europeană (UE) care mai are instanțe militare, potrivit datelor prelucrate de Europa Liberă de pe portalul european e-justitie, administrat de UE.Integral: https://romania.europalibera.org

Decizie definitivă în cazul retrocedării Bibliotecii Batthyaneum. Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut recursul la Înalta Curte de Casație și Justiție  Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Alba Iulia la o decizie privind retrocedarea Bibliotecii Batthyaneum, ca nefondat. Decizia este definitivă și vine după ce Arhiepiscopia Romano-Catolică a pierdut procesul la Curtea de Apel Alba-Iulia și a făcut recurs. Ca urmare a deciziei, Biblioteca Batthyaneum rămâne în administrarea Bibliotecii Naționale. În 1990, ea a fost luată din administrarea Primăriei Alba Iulia și a fost plasată sub administraţia Bibliotecii Naționale, denumite pe atunci Biblioteca Centrală de Stat – filiala Alba Iulia….. Biblioteca Batthyaneum, care funcţionează din secolul al XVIII-lea în fosta biserică trinitariană din Alba Iulia şi unde se află cea mai valoroasă colecţie de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, a făcut, timp de ani buni, obiectul unui litigiu în justiţie. Acolo se află celebrul Codex Aureus, realizat între 805 şi 810, cunoscut şi sub numele de Evangheliarul de la Lorch. Prima jumătate a Codex-ului a ajuns la Alba Iulia în 1786, iar cea de-a doua se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma….. Un litigiu ce durează de 220 de ani Prin Testamentul din 31 iulie 1798, episcopul catolic de Transilvania, Ignatius, conte de Batthyan, a donat „Bisericii şi Provinciei Transilvania” biblioteca sa (denumită ulterior „Biblioteca Batthyaneum”, care cuprindea una dintre cele mai bogate colecţii de carte veche) şi clădirea care o adăpostea, precum şi Institutul de Astronomie pe care acesta îl fondase, cu sediul în acelaşi imobil. Conform voinţei testatorului, fundaţia urma să fie condusă şi administrată de episcopii catolici din Alba Iulia, dar sub protecţia guvernatorului regesc al Marelui Principat al Transilvaniei. Integral: https://www.g4media.ro

Standard and Poor`s a scăzut ratingul României de la BBB+ la HeHe- Agenţiile de rating nu văd cu ochi buni ultimele evoluţii pe scena financiară a ţării noastre! Chiar în urmă cu câteva ore, Standard & Poor’s a anunţat că a scăzut ratingul României de la BBB+ la Hehe-. Şi mai alarmată, agenţia Moody’s a modificat şi ea perspectiva ţării noastre de la „Stabil” la „Bă, voi aţi văzut pe cine au angajat ăştia la banca naţională? Ar trebui să ne îngrijorăm?”. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, spune că e vorba de „fluctuaţii perfect normale” ale ratingului de ţară, dar că va purta o discuţie cu consilierii săi despre măsurile care se impun. „Nişte perdele noi şi câteva ghivece cu muşcate ar putea să-i mai liniştească pe cei de la agenţiile de rating. Dar oricum, pe noi nu ne interesează ratingul, că doar suntem ţară, nu televiziune. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 27 mai! “Instabilitate atmosferica temporar accentuata”. Local in Oltenia si Muntenia, precum si in zona Carpatilor Meridionali si a Carpatilor de Curbura, vor fi perioade cu instabilitate atmosferica accentuata care se va manifesta prin frecvente descarcari electrice, vijelii, grindina si averse ce vor avea si caracter torential. Cantitatile de apa vor depasi 25…35 l/mp si pe arii restranse 40 l/mp. .Judetele afectate sunt Gorj, Valcea, Arges, Dambovita, Prahova, Olt, Teleorman, Giurgiu, Hunedoara, Alba, Sibiu si Brasov. In Bucuresti vremea va fi instabila si se va racori. Cerul va avea innorari si temporar vor fi averse si descarcari electrice. Temperatura maxima se va situa in jurul valorii de 24 de grade, iar cea minima va fi de 14…15 grade.

Un nou tratament anti-COVID, aprobat de Agenția Europeană a Medicamentului  Un anticorp monoclonal, Sotrovimab, va putea fi folosit în tratarea bolnavilor de COVID, după ce a fost autorizat de Agenția Europeană. Acesta a dovedit, în urma testelor, o eficacitate de 85% în prevenirea deceselor, potrivit Mediafax.  Medicamentul, care se administrează sub formă de perfuzie, poate fi folosit pentru adulţii şi copiii de peste 12 ani care au mai mult de 40 de kilograme. Ei nu trebuie să fie deja într-o formă gravă a bolii, să primească oxigen, dar să aibă riscul de a face complicaţii. Decizia finală privind folosirea acestui nou tratament va aparține fiecărui stat membru UE în parte. România are în protocolul de tratament folosirea anticorpilor monoclonali în maximum trei zile de la debutul simptomelor. Acestea sunt cele mai avansate tratamente în acest moment. Comisia Europeană a promis că va investi în noile tratamente anti-COVID-19 şi că, până în toamnă, vom avea trei noi medicamente, posibil cinci până la sfârşitul anului. Integral: https://www.libertatea.ro

Dragoş Damian, CEO Terapia Cluj: Vaccinuri gratuite pentru toată lumea şi aparent fără legatură, două nume de clasici ai capitalismului de oportunitate, Milton Friedman şi Campbell McConnell  La o simpla cautare pe google apare ca cei doi sunt doar unii dintre capitalistii care au popularizat si au dat un sens economic de oportunitate expresiei “nu exista pranz gratuit”(“There is no such thing as free lunch”, cu acronimul TANSTAFL), teorie care de altfel este folosita si in multe alte domenii; inclusiv in cel al relatiilor sociale, nu exista un favor fara un contra-favor. Cand se discuta in decembrie despre vaccinare, am facut un apel cat se poate de practic, spunand vaccinati-va acum, este pe gratis, iar in scurt timp va fi (indirect) obligatoriu. Au fost multe comentarii anatomice la adresa mea care au trebuit moderate….. Iata ca vaccinarea devine o necesitate practica prin certificatul european de vaccinare, la un moment in care (coincidental?) in Romania apar dezbateri publice hilare cu privire la gratuitatea vaccinului. Ca sa clarificam pentru ultimii naivi, discutiile sunt politicianiste, pentru ca vaccinul nici acum nu este gratuit, costurile de achizitie – care este facuta de UE, lucru bun de altfel, pentru ca se pot negocia tarife engros – urmand a fi alocate  in final catre tarile care l-au utilizat; asadar, avem senzatia ca este gratuit pentru nu-l platim direct din buzunar, dar o sa-l platim in cele din urma de pe vreo alocare bugetara, noi, cei care platin taxe si impozite. Sau, daca nu sunt bani la buget, o sa-i platim dintr-un deficit de pe undeva, FNUASS are deja un deficit de peste 3 miliarde de lei in 2021 datorita pandemiei. Sa facem un calcul gen estimare educata: 20 milioane de doze pentru imunizarea a 10 milioane de romani, la un pret estimativ de 10 Euro / doza inseamna 200 milioane Euro. Am si un calcul un pic mai precis al vaccinurilor utilizate pana in prezent, 85 milioane de Euro (numarul dozelor utilizate, circa 7,4 milioane, inmultit cu preturile care s-au scurs din greseala in presa). Acest efort nu poate fi dus de la buget pentru intotdeauna, asadar este evident ca undeva din 2022, daca va fi nevoie de rapel el va fi facut de multi dintre noi direct din buzunar. Integral: https://www.zf.ro

Val de scumpiri peste cele anticipate in Romania. Premierul se lauda ca economia “va dudui” In timp ce BNR anunta ca romanii vor fi loviti de un val de scumpiri mult peste cele anticipate initial de banca centrala, premierul Romaniei, Florin Citu, spune ca economia va inregistra o crestere record. BNR a aratat intr-un raport ca rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil peste limita de sus a intervalului tintei in a doua parte a anului curent, pana la 4,1% in decembrie 2021, fata de 3,4% in prognoza precedent. “In ceea ce priveste evolutiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au discutat indelung noul pattern anticipat al inflatiei, aratand ca acesta este sensibil mai inalt pe termen scurt decat in proiectia anterioara, si in mai mica masura pe cel de-al doilea segment al orizontului proiectiei. Astfel, rata anuala a inflatiei este asteptata sa urce vizibil peste limita de sus a intervalului tintei in a doua parte a anului curent, pana la 4,1% in decembrie 2021, fata de 3,4% in prognoza precedenta, pentru ca in debutul anului viitor sa revina, dar sa si ramana ulterior in jumatatea superioara a intervalului – in apropierea nivelului de 3,0% -, usor peste valoarea de 2,8% anticipata anterior pentru luna decembrie 2022”, se arata in minuta BNR. Oficialii bancii nationale remarca faptul ca s-a observat ca inrautatirea perspectivei pe termen scurt a inflatiei este din nou atribuibila aproape integral actiunii curente si viitoare a factorilor pe partea ofertei, influente inflationiste mai pronuntate decat in prognoza precedenta fiind asteptate in actualul context din evolutia preturilor combustibililor, energiei electrice si gazelor naturale. Acestea vor genera insa usoare efecte de baza dezinflationiste in 2022 – complementare celor majore decurgand din scumpirea energiei electrice in luna ianuarie 2021 si din ascensiunea cotatiei petrolului din primul trimestru al anului curent, au remarcat membrii Consiliului, cresterea ratei anuale a inflatiei deasupra intervalului tintei avand, prin urmare, un caracter temporar…. Se scumpesc materiile prime din agricultura, se scumpeste si mancarea “Influente in dublu sens pe orizonturi diferite de timp, dar similare ca intensitate celor previzionate anterior, sunt asteptate sa mai vina din evolutia pretului produselor din tutun, precum si din trendul ascendent al cotatiilor internationale ale unor materii prime agro-alimentare, resimtit prioritar la nivelul inflatiei de baza”, se mai arata in documentul bancii centrale. De asemenea, impactul inflationist al tuturor acestor factori ar putea fi insa mai intens si mai de durata, inclusiv prin efectele lor indirecte, au atentionat membrii Consiliului, evocand in mod repetat cresterile sincronizate in accentuare ale cotatiilor multor materii prime si blocajele in lanturile de productie si aprovizionare, de natura sa accelereze inflatia pe plan mondial….. Rata anticipata a inflatiei pentru orizontul de 12 luni (mai 2022/mai 2021) a inregistrat o valoare medie de 3,53%. In ceea ce priveste cursul de schimb EUR/RON, peste 80% dintre participantii la sondaj prevad o depreciere a leului in urmatoarele 12 luni (comparativ cu valoarea actuala). Astfel valoarea medie a anticipatiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,9470, in timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului prognozat este 5,0062 lei pentru un euro”, spun analistii financiari. Acestia anticipeaza ca impactul economic al coronavirusului se va resimti inclusiv in anul 2022, iar cea mai mare pondere chiar pana in trimestrul IV al anului 2022….. Economia “va dudui” In tot acest timp, prim-ministrul spune ca economia va creste anul acesta peste asteptari, intre 6% si 9%. Integral: https://ziare.com

Ce spune premierul Cîţu şi ce răspunde ministrul muncii, Raluca Turcan? Fantasma milionului de români care s-au întors din străinătate. Ministerul Muncii: În 2020, s-au înregistrat pentru un loc de muncă sau şomaj 1.889 de persoane care s-au întors din străinătate …. Subiectul românilor pe care pan­de­mia i-a adus acasă din străină­tate anul trecut a fost pe buzele po­li­ticienilor români multă vre­me. De la începutul acestui an, au apărut două cifre: 1,3 milioane de români întorşi acasă în 2020, adus în discuţie de premierul Florin Cîţu, şi circa 1 mi­lion, număr apro­xi­mat de ministrul muncii, Raluca Turcan. Cu toate acestea, Mi­nis­terul Muncii transmite, într-un răspuns oficial adre­sat Ziarului Financiar, că doar 1.889 de persoa­ne care s-au întors din străi­nătate s-au înre­gistrat pentru un loc de mun­că sau şomaj în anul 2020. „ANOFM are evidenţa cetăţenilor ro­mâni care se întorc în ţară şi se înre­gistrează ca persoane în căutarea unui loc de mun­că/şomeri, numărul acestora fiind foarte mic. Astfel, în anul 2020 s-au în­registrat 1.889 de persoane care s-au întors din străinătate, din care 1.859 au lucrat cu forme legale“, a trans­mis Ministerul Muncii. Mai mult, Ministerul Muncii indică o sur­să externă pentru datele privind românii care s-au întors acasă, însă nu spune care este acest studiu şi pe ce date este el bazat. „Câtă vreme cetă­ţe­nii români se bu­cură de li­bera circulaţie, auto­rită­ţi­le nu au cum să monitorizeze numărul celor care revin sau care decid să plece din ţară. Potrivit unui studiu care a fost prezentat şi în presa inter­na­ţională, aproxi­mativ 1,3 milioane de români ar fi revenit anul trecut în ţară“. Astfel, ce politici poate face actualul gu­vern, dacă nu există date, nu ştie care este realitatea din economia locală? Premierul Florin Cîţu susţinea, în luna mar­tie a acestui an, că peste 1,3 milioane de ro­mâni s-au întors în ţară în 2020 au găsit oportunităţi în România în ceea ce priveşte locurile de muncă, mai ales în domeniul IT, ci­tând un studiu prezentat de publicaţia Financial Times. Integral: https://www.zf.ro

Două CV-uri placate cu AUR. Contradicțiile din biografia senatorului Ionuț Neagu și faptele de arme ale deputatului Nicolae Roman  Ionuț Neagu a trăit mulți ani la Londra înainte să fie ales senator pe listele AUR. CV-ul din Anglia se bate cap în cap cu cel afișat pe pagina Camerei superioare, scrie Valeriu Nicolae într-un articol publicat de Libertatea. El pune lupa și pe un alt CV care i-a atras atenția, cel al generalului în rezervă Nicolae Roman, care a fost de ambele părți ale baricadei la revoluția de la Timișoara. Domnul Ionuț Neagu are 38 de ani. Nu are nici locuință, nici bani în conturi, iar înainte de a deveni parlamentar AUR trăia în Anglia, unde câștiga mai puțin de 75% din salariul minim. Făcea, conform declarației de avere, în total un pic peste 1.000 de lire pe lună, în timp ce chiria medie pe lună în Londra este 1.572 de lire, în scădere față de anul trecut. Salariul minim este un pic peste 1.400 de lire. CV-uri care se bat cap în cap …. În CV-ul de senator a fost administrator IT din ianuarie 2003 până în ianuarie 2006, în cel englezesc din ianuarie 2004 până în martie 2006, dar de data asta în poziție de administrator senior, deși el avea 21 de ani. …. Doctoratul în Franța a durat 3 ani în CV-ul de la Senat și 7 ani în CV-ul englezesc. Teza a fost depusă în 2010. În CV-ul de la Senat are doctorat în automatizări și sisteme informatice, în timp ce la Lille a depus o lucrare pe contribuție la o interfață pentru modelarea și simularea unei fibre 3D de ață. …. Firma. Care firmă? Între ianuarie 2010 și ianuarie 2014, conform CV-ului de senator este liber profesionist în Anglia, face consultanță în industria textilă. În CV-ul din Anglia însă este „auditor internațional” și „manager pe Europa de Sud-Est” pentru firma General Agent London. Firma există, dar a fost înființată abia în 2015 și desființată pentru că nu au fost depuse actele obligatorii în 2016, deci nu există informații fiscale despre ea. … Șef de echipă, fără echipă După Tara Jarmon, conform CV-ului, domnul Neagu conduce, tot în Anglia, o echipă de ingineri, tehnicieni și contabili, face management și se ocupă de logistică. Toate astea pentru 17 luni, pentru o firmă secretă, căci firma domniei sale îl are doar pe el angajat și a fost radiată pentru că omul nu a depus actele necesare. …. Generalul Nicolae Roman, de ambele părți ale baricadei la Timișoara  Conform CV-ului, în 1978, domnul Nicolae Roman participa la organizarea vizitei lui Ceaușescu în Anglia. …  Faptul că avea doar 21 de ani și că va termina școala de ofițeri câteva luni mai târziu, iar engleza o va studia 20 de ani mai târziu nu pare să fi deranjat pe nimeni. Nici măcar pe cei de la Securitate. Camarad de arme cu Gabriel Oprea Imediat după Anglia și terminarea școlii, este numit comandant la Școala de Ofițeri din Sibiu, unde l-a avut elev și pe Gabriel Oprea. În 2007, rolurile se inversează, căci domnul Roman va absolvi celebrele cursuri de „Securitate și bună guvernare” păstorite de domnul Oprea la minunăția academică Colegiul Național de Apărare. ….. În 1991, ajunge ofițer la cabinetul ministrului apărării naționale. Post deținut de generalul Nicolae Spiroiu, cel care în decembrie 1989 a coordonat mutarea arhivei Comitetului Central al Partidului Comunist Român în depozitele Armatei. Mai mulți cercetători au arătat că au „dispărut” o mulțime de dosare. În 1992, comandantul de batalion de la Timișoara, loc unde armata a tras masiv în protestatari, devine „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989”. …. Este umplut de diplome, medalii și embleme. Își ia și un doctorat în științe militare, în timp ce lucrează cu normă întreagă la minister, face un postuniversitar de doi ani la jurnalism și un alt postuniversitar de un an în Canada și la București. Nu știm cât a durat doctoratul, probabil este secret de stat. …. Se schimbă regimul, așa că trece la Statul Major. S-a plimbat pe banul public la greu (21 de țări) și s-a pensionat în 2011. …. ProDemo, PRM și partidul lui Funar Participă în 2012 la alegerile pentru Primăria Capitalei din partea Partidului Prodemo, un partid înființat de un fost PSD-ist, Marius Lazăr, apropiat al lui Mircea Geoană. Președintele acestui partid a fost Mirel Mircea Amariței, care a deținut postul de secretar de stat la cabinetul lui Dan Nica și care a fost trimis în judecată de DNA, alături de Maricel Păcuraru, în mai multe dosare privind preluarea și insolvența televiziunii Realitatea. Domnul Nicolae Roman a trecut și prin Partidul România Mare, partidul care a adunat o mulțime de foști securiști, pentru care a candidat la Senat și apoi a trecut la Partidul România Noastră, condus de Gheorghe Funar, fostul primar al Clujului, care crede că Iisus a fost dac și Einstein a furat Teoria relativității de la Eminescu. Acum este deputat AUR. Are o pensie enormă (13.828 de lei pe lună în 2020) peste care mai primește și indemnizația de parlamentar. În total, statul cheltuiește cu domnia sa cel puțin 350.000 de lei pe an. Integral: https://www.libertatea.ro

Lovitură pentru deputatul USR Cosette Chichirău! Fiscul american i-a dat de urmă în România. Dovada că parlamentarul este incompatibil – FOTO  Deputatul USR Cosette Chichirău a fost ajunsă din urmă de reprezentanții fiscului american. Parlamentarul ieșean a deținut o firmă în statul Massachusetts din Statele Unite ale Americii, societate în care apărea și după ce și-a preluat mandatul de demnitar în Parlamentul României. Oficialii statului american au confirmat printr-o serie de adrese că firma Wellington Solar LLC a rămas în atribuția demnitarului chiar și când aceasta reprezenta România la cel mai înalt nivel Deputatul Cosette Chichirău, co-președinte al alianței USR-PLUS de la Iași, se află într-o situație ingrată. Deputatul ieșean a deținut o firmă de panouri solare în Massachusetts, Statele Unite ale Americii (SUA), societate în care apărea și după ce și-a preluat primul mandat din Parlamentul României. Cazul a ajuns în atenția inspectorilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) în urmă cu mai mulți ani, însă aceștia nu au luat până acum vreo măsură. Între timp, reprezentanții statului din SUA au arătat, printr-o serie de adrese, că parlamentarul ieșean nu a renunțat la administrarea firmei respective. Amănunte șocante despre deputatul USR Cosette Chichirău Reprezentanții statului Massachusetts (Commonwealth of Massachusetts) au indicat faptul că deputatul ieșean s-a aflat la cârma societății Wellington Solar LLC (Limited Liabiluty Company) între 2014 și 2018. Adresa este semnată de William Francis Galvin, secretarul Commonwealth-ului din Massachusetts. Acesta are rolul de a supraveghea Divizia Corporațiilor, Divizia Electorală, Arhivele Massachusetts, Comisia Istorică Massachusetts, Divizia de Evidență Publică, Divizia de Valori Mobiliare, precum și Centrul de Evidență al Statului. Integral: https://www.bzi.ro

Când impostura întâlneşte complicitatea ticăloasă …. Angajările pe pile, pe cumetrii, pe criterii strict politice – în contextul cărora termenul meritocraţie nu are nicio noimă –, reprezintă, de ani şi ani, o practică în aproape toate instituţiile statului: de la primăria comunală la Guvern. Astfel de angajări sunt punctul de convergenţă între impostură şi complicitatea ticăloasă, cu un cost total incalculabil. În societatea românească, vedem impostura ivindu-se sub diferite forme. Semidoctism şi incompetenţă mascate de diplome emise în unele cazuri chiar de universităţi de stat bine cotate. Inflaţie de doctori. Teze de doctorat plagiate. Cărţi, în general ştiinţifice, plagiate. CV-uri decorate cu informaţii mincinoase. Colecţii de diplome care fac dovada absolvirii într-un timp extrem de scurt sau chiar concomitent de facultăţi, masterate, doctorate, cursuri postuniversitare. Se recurge la ele pentru că sunt văzute ca trambuline în carieră şi chei ale unor uşi ce duc spre cercuri (mai) înalte. Şi nu sunt doar percepute, ci chiar se dovedesc că sunt. Iar când în ecuaţie există şi “pedigree politic” sau apartenţă la vreo castă privilegiată, şansele parvenirii cresc exponenţial…..Am avut, de exemplu, un prim-ministru, Victor Ponta, care şi-a plagiat teza de doctorat, care minţit ani de zile, cu dezinvoltură, că lucrarea nu e plagiată şi pentru care un ministru al Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a modificat legea în încercarea de a-l exonera de răspundere. Am avut un alt premier, Sorin Grindeanu, în al cărui CV erau menţionate cărţi care nu sunt de găsit niciunde, pentru că nu există. Am avut şi avem o cohortă de doctori plagiatori care au împânzit şi contaminat mediul de securitate şi apărare naţională, Justiţia, mediul academic. Am avut un ministru de Finanţe, Eugen Teodorovici, căruia i s-a făcut cadou, pur şi simplu, o diplomă în securitate naţională. Avem semidocţi trecuţi cu brio prin cursuri postuniversitare sau doctorate în politică externă, în siguranţă naţională şi ordine publică ori în apărare şi securitate; devenise, la un moment dat, cutumă ca orice „Mitică Cias”, absolvent de Construcţii, Petrol şi Gaze sau Horticultură, care visa la o carieră politică în liga mare să obţină diplome de la pepinierele academice ale SRI, MApN şi MAI. Avem academicieni de paie, care se dau experţi în securitate naţională sau oameni de ştiinţă, în fapt vânători de sinecuri. Din peisaj nu lipsesc agramaţii pe care i-am întâlnit în Parlament, în Guvern, pe care i.am “exportat” şi în Parlamentul European…..Alţii, umilitor şi dezarmant de puţini, au rămas fără titlurile de doctori, dar atât; nicio instituţie a statului nu i-a acţionat în judecată pentru a recupera prejudiciul pe care l-au produs încasând în mod ilegal bani în temeiul unei diplome care s-a dovedit ilegală. Nu au răspuns nici cei care le-au dat diplome ilegale sau chiar false. Agramaţii au plecat din funcţiile care ni i-au revelat în respectiva postură, dar au făcut-o pe motiv de încheiere a mandatului, nu prin demisii sau demiteri, acum fiind în altele, poate doar mai puţin expuse public. Iar “pilele” submediocre plantate în cam toate instituţiile statului sunt de neclintit. Integral: https://putereaacincea.ro

Sorin Cîmpeanu, ministrul Pristanda  Profesor universitar, conducător de doctorat, rector reales, fost preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor, senator-membru al Comisiei de Învăţământ şi ministru al Educaţiei la al doilea mandat, încununat cu zece titluri de Doctor Honoris Causa. Informaţiile din CV referitoare la activitatea sa ştiinţifică şi de cercetare sunt însă mai mult decât evazive. Când i-am solicitat detalii, Biroul de Comunicare al Ministerului Educaţiei mi-a transmis că datele legate de teza de doctorat şi de cărţile ministrului nu sunt informaţii de interes public. Am încercat să aflu care sunt cele 18 volume în care este autor sau coautor, aşa cum menţionează în CV. În evidenţele Bibliotecii Naţionale a României am găsit doar nouă, iar cum două dintre ele par a fi reeditate, rămân şapte. Aşadar, numărătoare în stil Pristanda în CV-ul ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu. Un CV cu puncte de suspensie  La rubrica „Activitate științifică și de cercetare”, ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, menţionează în CV că este autor/coautor pentru 18 cărţi / capitole în cărți / manuale. Fără a preciza însă care sunt acestea, deşi pentru un om care a făcut carieră academică (este cadru universitar, fost decan, rector la al treilea mandat, fost secretar general al Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, fost preşedinte al Consiliului Național al Rectorilor din România) sunt informaţii care ar trebui menţionate. Ar fi, teoretic, ele însele o convingătoare carte de vizită. Sorin Cîmpeanu nu consideră, însă, că este necesar să le facă publice….. În momentul de faţă, Sorin Cîmpeanu este profesor universitar şi conducător de doctorat la Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, ministru al Educaţiei, senator, membru în comisia parlamentară pentru Învăţământ, tineret şi sport, preşedinte al Agenţiei Universitare a Francofoniei, membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice, membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Tehnice din România. Ceea ce Sorin Câmpeanu nu şi-a trecut în CV este calitatea de membru titular al Academiei de Ştiinţe ale Securităţii Naţionale, unde, declarativ, unicul criteriu pentru primirea ca membru „îl constituie caracterul de excelenţă al contribuţiei candidatului în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice, materializat prin impactul rezultatelor activităţii cercetării ştiinţifice proprii, originalitatea contribuţiilor, caracterul de noutate şi reputaţia naţională-internaţională a candidatului”. Nu este clar în ce constă acest caracter de excelenţă al contribuţiei pe care şi-a adus-o în domeniul ştiinţelor militare, informaţiilor şi ordinii publice. Din CV nu rezultă că ar exista. Sorin Cîmpeanu este licenţiat în Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului, în cadrul Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, facultate în cadrul căreia a urmat şi doctoratul în perioada 1992-2000. Câţiva ani mai târziu, a făcut trei cursuri post-universitare care i-au deschis drumul spre cercul „securităţii naţionale”: în 2009 a urmat programul Managementul afacerilor interne, la Colegiul Naţional de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, apoi, în 2013, programul de studii postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională Securitate şi bună guvernare, în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică, la Colegiul Naţional de Informaţii din cadrul Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazul”, iar în 2016, programul de studii postuniversitare de formare şi dezvoltare profesională Securitate şi bună guvernare în domeniul Ştiinţe Militare, Informaţii şi Ordine Publică la Colegiul Naţional de Apărare de la Universitatea Naţională de Apărare „Carol I”. A primit zece titluri de Doctor Honoris Causa, în decurs de  cinci ani, jumătate dintre ele în 2018, în timp ce era la al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Naţional al Rectorilor: în 2014 titlul i-a fost decernat de Universitatea Tehnică din Iaşi, în 2015, cât era ministru al Educaţiei,  de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Timişoara, în 2017 – Universitatea din Craiova, 2018 – Academia Forţelor Terestre Sibiu, 2018 – Universitatea „Ovidius” din Constanţa, Academia de Ştiinţe Economice, Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Iaşi şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, 2019 – Universitatea din Piteşti şi Universitatea de Medicină şi Farmacie Iaşi. A primit, de asemenea, din partea Preşedinţiei României, în 2019, Ordinul Naţional Steaua României în grad de cavaler. Similitudini În situaţii asemănătoare s-au aflat fostul premier Sorin Grindeanu şi directorul SIE, Gabriel Vlase. În CV-ul de prim-ministru al lui Sorin Grindeanu erau menţionate trei cărţi pe care acesta afirma că le-a scris. Două dintre ele însă, Integrala Lebesgue-Radon în raport cu o măsură complexă şi Tehnoredactarea computerizată, nu au putut fi găsite, iar una apărea cu un alt ISBN decât cel acordat de Biblioteca Naţională a României. Integral: https://putereaacincea.ro

Fascismul progresist ….. M-am întrebat adeseori: de unde provine obsesia unanimității, a vocii unice, a lui unu? În mod cert, din nesiguranță și necunoaștere. Ideologii de azi au uitat dictonul „Mă tem de omul unei singure cărți“. Cam asta se întâmplă cu avocații autohtoni ai comunismului. De altfel, nu cred că l-au citit nici măcar pe Marx. Ar fi descoperit suficiente elemente care să-i facă să le tremure glasul ori mâna înainte de a purcede la mânioasele înfierări din conferințe, seminarii, cursuri, studii în reviste academice și articole din presă. Lui Marx i-au reușit, ca să parafrazez, câteva profeții despre trecut, dar niciuna despre viitor. Toate drumurile lui spre fericirea universală s-au dovedit a fi doar scurtături spre lagăre de concentrare, abatoare umane, pușcării, schilodiri ale trupului și ale conștiinței. Mă întreb, de asemenea, ce trebuie să se mai întâmple pentru ca acești fanatici să vadă în modelul marxist-leninist comunist ceea ce este: o pacoste, o plagă, un blestem căzut, prin intermediul unor demoni, asupra omenirii. Comunismul nu doar că a avut timp berechet să se exprime — un interval minim este cel dintre 1917 și 1989, deși „aventura continuă“. A acaparat un enorm spațiu geografic, „de la Barcelona până la Shanghai“, după o expresie consacrată. Și nicăieri, niciodată nu a adus altceva decât nefericire, tragedie, moarte. În cel mai bun caz, am asistat la înlocuirea unei clase de împilatori (în numele dreptului divin și al cutumei) cu altă clasă de împilatori (în numele „fericirii obligatorii“). Răspunsul, dezolant, la întrebarea de mai sus e că nu trebuie să se mai întâmple nimic. Dacă nu sunt cretini (și, în majoritatea cazurilor, nu sunt), adepții actuali ai comunismului cunosc la fel de bine ca și adversarii lor în ce constă esența acestei ideologii. Și totuși, cu cinism, cu fanatism, cu un fel de autism placat pe nesimțire, nu obosesc să repete la infinit aceeași placă uzată. E posibil ca în unele cazuri să ne aflăm în situații descrise de sindromul Stockholm: oamenii sunt, direct sau indirect, atât de traumatizați de comunism, încât au ajuns să se comporte asemeni celor care i-au chinuit. E un fel de „fugă înainte“ la braț cu dușmanul, o speranță că suferința le va fi curmată dacă se strecoară în rândurile prigonitorilor. Acestea sunt cazurile cele mai dramatice de aderență la comunism, pentru că ele produc fanaticii. Așa se explică de ce și-au asumat cu entuziasm metodologia stalinistă a cancel culture și de ce exultă atunci când repurtează câte o debilă victorie. Un astfel de com portament, atunci când nu e ticăloșie crasă, e un semn cert al derutei morale și psihice în care trăiesc. Iată de ce, pentru ei, anticomunismul devine automat extremism de dreapta. Dintr-o singură mișcare, sunt eliminate de pe scenă și persoanele care detestă isteria egal de respingătoare atât a extremei stângi, cât și a extremei drepte. Probabil că fanaticii de ultimă oră ar fi uimiți să afle că destui adversari ai comunismului sunt socialiști. Iar asta s-a întâmplat și în Rusia de dinaintea lui Lenin, și în Germania pre-hitleristă. Dar astfel de adevăruri sunt neconvenabile, pentru că asistăm la triumful unui fel de ideologii-cocoloș în care sunt aglutinate, de-a valma, sub numele de progresism, bocete anti-globalizare și scâncete anti-capitaliste. Nu pot, totuși, să nu le dau dreptate atunci când ideea de capital se leagă de cei care au reușit să… capitalizeze apartenența la vechi structuri infracționale sau securisto-activiste din vremea comunismului. E o fatalitate ca, în România, drumul spre capitalism să fi fost și să fie în continuare pavat cu hoții, corupție, minciună ideologică, fraudă politică și dominație securistică. Toate acestea existau pe vremea comunismului, ilustrate cam de aceleași persoane sau de cele care, între timp, le-au succedat. Personalizat, capitalismul poate fi odios. Dar, ca mecanism social și economic, bazat pe triumful inteligenței, competenței, concurenței el e, deocamdată, de nedepășit. Mai versați decât progresiștii noștri, cei din Statele Unite nu se prea înghesuie să ceară trecerea capitalului din mâinile proprietarilor de drept în cele ale „umiliților și obidiților“. Progresiștii occidentali cer acum altceva: să aibă puteri discreționare asupra profitului produs de capital. Adică să devină stăpâni pe resursele statului. Or, asta înseamnă o variantă neexperimentată încă de comunism: adică proprietate privată plus dirijism social, plus corporatism de stat bazat pe o ideologie represivă, înrădăcinată în violență și ură. Până găsim denumirea definitivă, o să-i spunem fascism progresist. Integral: https://putereaacincea.ro

Cîțu s-a dus în Parlament și a spus că i-a mâncat câinele PNRR-ul  Premierul Florin Cîțu a șocat astăzi din nou Parlamentul după ce a afirmat că nu poate să prezinte Planul Național de Redresare și Reziliență pentru că l-a făcut ieri seara târziu, era obosit, a adormit și câinele lui a venit „țuști” de sub birou și i l-a luat în colți și l-a făcut ferfeniță. „Vă jur, făcusem Planul ăla, era excepțional, atingeam toate obiectivele, făceam și autostrăzi, și spitale, și stadioane și ne rămânea și bani de câte două beri la fiecare locuitor. Dar mi-a făcut-o praf Rex al meu, l-am bătut cu ziarul toată dimineața”, a explicat primul ministru. Acesta a promis că tura viitoare va face un PNRR și mai bun decât ăsta și va avea grijă să nu mai pună la presat parizer în foile lui, ca nu cumva să fie iar tentat câinele său. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 26 mai! ANM a emis o informare valabila de marti, de la ora 15.00, pana joi, la ora 20.00. Instabilitatea atmosferica va fi temporar accentuata, la inceput in vestul si nord-vestul tarii, seara si noaptea de marti spre miercuri (25/26 mai) in sud-vest, centru si nord-est, apoi cu precadere in sud, centru si est. Aceasta se va manifesta prin averse ce vor avea si caracter torential, frecvente descarcari electrice, izolat caderi de grindina si intensificari de scurta durata ale vantului. In intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitatile de apa vor depasi local 15…20 l/mp, iar pe arii restranse 30…35 l/mp..  Vremea se va mentine in general instabila si in a doua parte a acestei saptamani. In Bucuresti cerul va avea innorari si vor fi perioade cu averse insotite de descarcari electrice.  In primele ore, temperatura aerului va fi cuprinsa intre 23 si 25 de grade, apoi va scadea, iar temperatura minima se va situa in jurul valorii de 14 grade. Ulterior, pana joi dimineata, vremea va fi instabila in Capitala. Cerul va fi variabil, cu innorari temporar accentuate si mai ales in a doua parte a zilei si noaptea vor fi perioade cu averse, descarcari electrice si intensificari de scurta durata ale vantului. Temperatura maxima va fi de 26…27 de grade, iar cea minima de 14…15 grade.

De ce nu contează câţi anticorpi avem după vaccinarea anti-COVID şi, în acelaşi timp, de ce este esenţial vaccinul …. Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă împotriva infectării cu SARS-CoV-2, susţine doctorul Virgil Musta – medic infecţionist la Spitalul „Victor Babeş” din Timişoara. Acesta a dat detalii cu privire la rezultatele unui studiu în care au fost implicate 250 de persoane vaccinate în etapa I, destinată personalului medical. Este vorba despre medici, asistente, personal auxiliar imunizaţi în lunile ianuarie-februarie 2021. „Am dorit să realizăm dinamica anticorpilor post-vaccinare. Am făcut prima determinare la două săptămâni după rapelul Pfizer, iar a doua determinare de anticorpi am efectuat-o la patru luni. Am constatat că 40% dintre persoanele care au fost vaccinate au menţinut un nivel ridicat de anticorpi, dar 60% au prezentat o scădere a acestor niveluri. La jumătate din cei 60%, nivelul valorii măsurat la prima determinare s-a înjumătăţit la a doua determinare. Trei persoane care au fost contacţi cu pacienţi care au avut boala COVID-19 au prezentat anticorpi în titru crescut, ceea ce înseamnă că acest contact a determinat o reactivare a imunităţii. În urma contactului cu virusul, s-au întărit anticorpii anti-spike sau anticorpii neutralizanţi. De fapt, acesta este şi mecanismul pe care se bazează, deoarece se ştia că nivelul anticorpilor va scădea după aceste vaccinuri, dar există limfocite de memorie care, la contactul cu virusul, se reactivează şi produc din nou anticorpi. Anticorpii anti-spike (n.r. – proteina Spike este cea cu ajutorul căreia virusul penetrează celulele) nu sunt singurul mecanism care intervine în protecţia împotriva bolii. Mai sunt şi ceilalţi factori, şi anume imunitatea celulară sau doza infectantă, acestea având şi ele un rol, într-un anumit procent, la riscul de a face boala sau de a fi protejat”, a declarat dr. Virgil Musta la Digi24. Tulpinile-mutante, pericolul principal pentru sistemul imun Medicul avertizează că dacă populaţia nu este imunizată rapid şi într-un procent suficient de mare, există riscul ca virusul să sufere mutaţii rezistente la vaccin în această perioadă. „Nu sunt studii care să arate exact nivelul necesar de anticorpi pentru o protecţie solidă. Pe de altă parte, grija noastră cred că trebuie să fie mai mult asupra nivelului de anticorpi care ar putea să nu te protejeze din cauza apariţiei unui nou virus prin mutaţii generice. Eu cred că aici este problema esenţială, pentru că noi, dacă nu ne vaccinăm într-un ritm rapid şi într-un număr foarte mare, există riscul (în timpul campaniei de vaccinare – n.r.) să se selecteze tulpini cu proteine modificate, care să nu mai fie recunoscute de aceşti anticorpi, indiferent de titrul pe care îl avem”, a mai spus dr. Musta. Întrebat când şi mai ales ce categorii de persoane ar fi indicate pentru a primi doza 3 de vaccin în următoarele luni, medicul a răspuns: „Nu pot spune exact, pentru că este o chestiune de sănătate publică. Cred că ar trebui să fie asemănător cu ceea ce se întâmplă în cazul virusului gripal. În fiecare an există riscul ca virusul gripal să producă epidemii mai mari sau mai mici şi necesită o nouă doză de rapel, care să cuprindă şi tulpinile care circulă în anul respectiv. Este recomandabil ca acest vaccin (antigripal) să se facă în primul rând persoanelor cu risc. Acelaşi lucru l-aş recomanda şi pentru infecţia cu SARS-CoV-2: în primul rând să fie vaccinate persoanele cu risc, iar ceilalţi, în măsura dorinţei şi a posibilităţii”. Un studiu publicat de mai mulţi cercetători din SUA în 2009, printre care şi dr. Anthony Fauci, epidemiologul Casei Albe, arată cum virusul responsabil pentru Gripa Spaniolă (ştiinţific: H1N1) din 1918 a pierdut din infecţiozitate şi mortalitate, dar nu a dispărut niciodată. H1N1 a suferit mutaţii care au generat epidemii la intervale de 20-30 de ani. Până şi virusurile gripale care circulă în prezent conţin, genetic, părţi ale virusului Gripei Spaniole de la începutul secolului trecut. Scăderea nivelului de anticorpi nu înseamnă mare lucru Dr. Ştefan Sevastru – medic primar ATI în cadrul Royal London Hospital – a întărit punctul de vedere al doctorului Virgil Musta legat de răspunsul imun al organismului împotriva COVID-19. „Faptul că anticorpii au scăzut după patru luni nu înseamnă mare lucru, pentru că noi avem limfocitele T, care şi ele fac parte din răspunsul imun. Şi, practic, în acest moment nimeni nu ştie când trebuie făcută următoarea doză de rapel. Dar ştim cu siguranţă că răspunsul imun nu este dat direct de anticorpi, noi avem un val de imunitate dat de aceste limfocite”, a declarat dr. Sevastru. Medicul român stabilit în Marea Britanie a arătat de ce autorităţile sanitare de la Londra monitorizează cu îngrijorare evoluţia tulpinii indiene. Integral: https://adevarul.ro

Devastatorul impact al Antenei 3 și RTV asupra vaccinării în mediul rural ….Principalii vinovați pentru faptul că actuala campanie de vaccinare anti-COVID 19 pierde viteză în România sunt autoritățile. Nu există nici o îndoială la acest capitol. Incoerență în măsuri, incapacitatea de a explica clar de ce a fost impusă o restricție și de ce a fost eliminată alta, anunțuri triumfaliste fără nici o legătură cu realitatea, termene pentru finalizarea imunizării în masă date aiurea, pentru laudă de sine, scandaluri în privința programărilor și greșeli în coordonare, toate au făcut ca o acțiune ce pornise foarte bine să își piardă din vigoare în numai patru luni. …. „Ne vaccinăm mai puțin decât occidentalii pentru că școala nu ne-a convins copiii că știința și medicina înseamnă progres și cunoaștere. Ar fi fost și greu să fie altfel când în fruntea Ministerului Educației au fost, adesea, analfabeți și impostori. Un procent de 40% din populație nu poate face minime conexiuni logice care să o ajute să demonteze teoriile conspirației, dar pricepe propoziții simple precum: «vaccinul omoară», «suntem cobai», «americanii ne pun cipuri în cap»”…..Așa zisele „talk-show-uri” de la România TV au fost urmărite intens de români în luna februarie, potrivit Pagina de Media, dacă să luăm un singur exemplu. Postul de ştiri a dat cele mai urmărite emisiuni de dezbatere la nivel naţional şi la oraşe…. Aproape 80% din publicul România TV şi Antena 3 are peste 55 de ani. 58,5% dintre persoanele cu vârsta de peste 65 de ani se uită la Antena 3. La România TV sunt 54,7%, În plus, România TV are cei mai mulţi telespectatori cu studii medii (liceu) – 55,6%, potrivit Libertatea. Dacă urmărești zi de zi cele două posturi de știri, oricât de rațional ești, e imposibil să nu fi afectat: ai senzația că România e o țară sub asalt, în care are loc o revoluție în paralel cu o dictatură, în care toată lumea minte, mai puțin cei aleși de cele două posturi, în care autoritățile și doctorii nu au alt scop decât să ucidă.  Practic, nu există conspirație lansată pe canale marginale care să nu fie preluată și adusă în prim plan de cele două canale….. Nu există personaj care să spună că pandemia e un complot și vaccinul toxic care să nu fie imediat invitat la Antena 3 și RTV, posturi care o împart pe Diana Șoșoacă în bucăți, să prindă fiecare o declarație răvășitoare a acesteia.  În țările civilizate, minciunile și conspirațiile despre pandemie sunt distribuite de site-uri de internet și publicații marginale, finanțate din surse obscure.  În România, acestea sunt amplificate de două canale principale, care mai sunt și finanțate cu bani de la stat. Soluția pentru schimbarea acestei stări de fapt? Momentan nu există, pentru că Consiliul Național al Audiovizualului nu mai există. Integral: https://newsweek.ro

România nu are suficiente incubatoare pentru bebelușii cu probleme, născuți prematur. 40% nu au șanse să trăiască  Medicii din secțiile de terapie intensivă pentru nou-născuți sunt legați de mâini și de picioare dacă nu au aparatură necesară. Viața copiilor născuți prematur depinde de un incubator. Acesta trebuie folosit din primele momente în care copilul se naște. Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: “Aici e un ventilator nou, de un an, are mulți parametri vitali ai copilului, știm exact de ce are nevoie copilul spre deosebire de cele cu vechime de 10 ani, care încă funcționează, dar este mai puțin avansată și informațiile mai reduse despre copil. Acesta este un incubator nou care are posibilitatea .. încălzește, umidifică, poate înregistra vocea mamei, având în vedere că sunt despărțiți, vocea mamei poate ajută tratamentului foarte complicat pe care-l facem noi”. Diferența dintre aparatura nouă și cea veche este uriașă. Cea de ultimă generație oferă mult mai multe date despre ce simte nou- născutul, devine practic vocea lui. Din păcate, România nu are suficiente incubatoare pentru câți copii se nasc prematur. Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: “Undeva la 400 de locuri avem, se estimează un necesar de 600 de locuri în întreagă țară și distribuția teritorială e foarte important. În zona București sunt mai multe, dar sunt zone întregi în țară unde e o singură maternitate de grad 3 pe o suprafață mare. Și noi primim cazuri, nu numai din jurul Bucureștiului, paciente din întreaga țară”…. Pandemia a crescut numărul copiilor născuți prematur Monica Cârstoiu, șefa secției de Obstetrică Ginecologie: “Riscul acesta a fost mai mare în această pandemie pentru că au evitat controalele medicale, controalele de rutină, vizitele la medicul de familie. La Spitalul Universitar la peste 2.000 de nașteri, am asistat la o creștere de prematuri până la 14%”. În cursul anului trecut au existat 20 de sarcini din cele peste 2200 de nașteri care s-au soldat cu feți morți. 40% dintre copiii născuți cu probleme nu primesc îngrijirile corespunzătoare în România din lipsă de aparatură. Asta înseamnă că nu au șanse să supraviețuiască. Ei ar trebui să ajungă în maternități care pot oferi îngrijiri complexe, dar locurile la ATI sunt numărate. În compartimentul ATI de la Spitalul Universitar sunt în total 10 locuri.   Adriana Dan, șeful secției Neonatologie, la Spitalul Universitar: “Un prematur e un copil vulnerabil, se naște la 500-600 grame și ale căror funcții vitale sunt deficitare, alterate, au nevoie de suport respirator și de multe aparate care să ne spună care e starea lor”. De-a lungul anilor, statul s-a implicat foarte puțin în salvarea acestor copii, iar gură de oxigen a venit de multe ori din donații. Îngrijirea unui nou-născut în ATI costă 1.000 de euro pe zi. Prin Planul Naţional de Rezilienţă vor fi alocate 80 de milioane de euro pentru secţiile ATI nou născuți. Integral: https://www.digi24.ro

Pfizer testează folosirea unui vaccin pneumocic împreună cu o a treia doză de vaccin pentru COVID-19  Pfizer a anunţat luni că a început un studiu clinic care constă în administrarea unui vaccin pneumocic candidat împreună cu o a treia doză de vaccin Pfizer-BioNTech pentru COVID-19, la persoane cu vârste de peste 65 de ani, transmite Reuters….. Vaccinul pneumococic candidat, 20vPnC, este dezvoltat pentru protejarea adulţilor împotriva a 20 de serotipuri responsabile de majoritatea bolilor pneumoccocice invazive şi pneumonie. Noul studiu va include 600 de adulţi care vor fi recrutaţi din studiul pentru vaccinul pentru Covid-19, în stadiu târziu, al celor două companii, după ce aceştia au primit a doua doză de vaccin cu cel puţin şase luni înainte de a intra în studiul de co-administrare. S-a recomandat anterior că vaccinurile pentru Covid-19 sunt sigure pentru a fi administrare singure. Dar, pe baza experienţei cu vaccinuri non-Covid, Centrul SUA pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor a declarat că vaccinurile COVID-19 şi alte vaccinuri pot fi administrate simultan sau în aceeaşi zi. În decembrie, Administraţia americană pentru alimente şi medicamente (FDA) a acceptat să evalueze cu prioritate o cerere a Pfizer de licenţă pentru administrarea vaccinului 20vPnC la adulţi cu vârste de peste 18 ani şi a stabilit o dată pentru decizie în luna iunie. Două luni mai târziu, Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) a acceptat cererea companiei de autorizare a introducerii pe piaţă a 20vPnC. Integral: https://adevarul.ro

Dincolo de creșteri „Am promis, am făcut” – și astfel premierul Cîțu începu elogiul său: „România are cea mai rapidă revenire economică din istorie”. Și chiar din geografie: „Avem cea mai mare creștere economică din UE”. Super! Crescând așa rapid (gigantism curat) economia i-a dat aripi premierului: „În următorii ani mă aștept la o creștere economică care să spulbere toate estimările”. Și toate economiile populației. Căci prețurile cresc și ele la alimente, la gaze, la energie. Ministrul energiei, Virgil Popescu, a tras cu urechea la estimări: „Gazele s-ar scumpi cu 15%, așa am auzit”. N-a auzit decât jumătate. Când îl auzi pe Cîțu că pregătește „cea mai bună perioadă economică din istorie” simți, vorba poetului, că la tine-n sânge „istoria contemporană plânge”…..Printre atâtea premiere istorice s-au strecurat și piese anacronice: guvernatorul BNR Mugur Isărescu a luat-o consilier pe teme de energie verde pe Viorica Dăncilă. Vio și energia verde! Vorba ceea, vino mamă să mă vezi cum lucrez la spații verzi. Dăncilă i-a salvat ultimul mandat al lui Isărescu (de furia lui Dragnea), iar acesta a răsplătit-o – ajutând astfel o femeie neajutorată să traverseze situația economică. Era și păcat să se irosească o asemenea incapacitate. BNR a explicat că Dăncilă „a băut cafele cu cei din UE și poate deschide ușile în Europa”. Serios? E ușieră? Adică BNR cu Isărescu (Manole pentru servicii) în funcție de 30 de ani și membru în influentul club Bildelberg nu avea uși deschise în Europa? Credeam că le deschide cu piciorul…..Ei, a oftat Vanghelie, „nu mai sunt civili în România”. Nici măcar în societatea civilă (onoare excepțiilor). Totuși, Cîțu ne-a informat că puterea de cumpărare a crescut cu 7,7%. Și asta fără să crească pensiile și salariile! Ce ți-e și cu bunăstarea asta! Era pe când nu s-a văzut, azi o vedem și nu e. Emil Boc a văzut însă viitorul: „Cîțu e viitorul României”. Iar viitorul (Cîțu) și-a luat consilier un individ care acum 6 ani a călcat intenționat un om cu mașina nenorocindu-l pe viață. Integral: https://revista22.ro

Interzicerea cumulului pensiei cu salariul se amână până la Sfântu-Aşteaptă..… Proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiei cu salariul de stat, iniţiativă care a fost adoptată de Guvern în primă lectură în urmă cu mai bine de două luni, le dă bătăi de cap guvernanţilor, care au evitat să mai abordeze subiectul, deşi încă din iarnă premierul Florin Cîţu asigura faptul că iniţiativa va fi trimisă cât mai repede Parlamentului. Surse politice din conducerea PNL au precizat pentru „Adevărul” că Guvernul nu se grăbeşte să adopte proiectul de lege şi că încearcă să facă acest pas cât mai aproape de sfârşitul sesiunii parlamentare. Adoptarea proiectului de lege doar în iunie ar însemna că legislativul nu are prea mult timp la dispoziţie să-l dezbată şi să-l adopte înainte de vacanţa parlamentară, ceea ce înseamnă că situaţia va fi tranşată doar în toamnă. Adoptarea, greu de anticipat Iar situaţia stagnează, deşi Raluca Turcan, ministrul Muncii, era optimistă când declara, într-un interviu acordat Digi 24 pe 7 aprilie, că în următoarele două săptămâni urma să fie adoptat acest proiect de lege, iniţiativa fiind trimisă atunci pentru avize la celelalte ministere. Între timp, ministrul Muncii e mai rezervat în declaraţii. Contactată de „Adevărul”, Raluca Turcan a precizat că nu poate da un orizont de timp pentru adoptarea proiectului, deşi Guvernul vrea să rezolve această problemă cât mai repede. „E greu de anticipat. Au fost şi unele întârzieri în ceea ce priveşte avizele. Mai aşteptăm de la CES (n.r. – Consiliul Economic şi Social) şi Consiliul Legislativ”, a declarat ministrul Muncii. De asemenea, Raluca Turcan a confirmat că toate ministerele care trebuiau să avizeze proiectul au făcut acest lucru….. Guvernanţii speciali La nivelul Guvernului sunt numeroşi demnitari şi funcţionari care în prezent beneficiază de cumulul pensiei cu salariul, ceea ce înseamnă că odată cu adoptarea legii şi promulgării sale de Klaus Iohannis, aceştia au la dispoziţie 30 de zile ca să aleagă între pensia pe care o încasează şi funcţia de demnitar sau de funcţionar pe care o deţin în Cabinetul Cîţu. De exemplu, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, doi dintre secretarii de stat, Irina Alexe şi Aurelian Păduraru, sunt pensionari speciali la doar 47 de ani, respectiv la 46 de ani. Irina Alexe încasează pe lângă indemnizaţia de secretar de stat şi o pensie care anul trecut a fost de 14.200 de lei pe lună. Alexe e pensionată de cinci ani, aşadar de la vârsta de 42 de ani. În schimb, Aurelian Păduraru are o indemnizaţie de secretar de stat şi o pensie lunară de fost angajat la MAI în valoare de 6.600 de lei. De pensie şi de indemnizaţie de ministru beneficiază şi Nicolae Ciucă, titularul portofoliului Apărării. În ultima sa declaraţie de avere, depusă la finalul lui 2020, ministrul Apărării scria faptul că pentru cele două luni din anul 2019 în care a fost prinsă şi pensia a încasat suma de 33.800 de lei, ceea ce înseamnă un venit lunar de 16.900 de lei. Şi şeful Corpului de control al prim-ministrului, Silviu Gabriel Barbu, beneficiază de salariu şi de pensie specială. De la 1 ianuarie 2021, Barbu, fost judecător la Curtea de Apel Bucureşti, a devenit pensionar, decretul prezidenţial fiind semnat de Klaus Iohannis pe 28 decembrie. Potrivit „Europa Liberă”, actualul şef al Corpului de control al lui Cîţu ar urma să încaseze o pensie specială de circa 20.000 de lei. Silviu Gabriel Barbu are în prezent 50 de ani. Nu în ultimul rând, secretarul general de la Ministerul Apelor şi Mediului, Corvin Nedelcu, este un alt caz de pensionar special. Fost cadru în Ministerul Apărării Naţionale şi în Serviciul de Pază şi Protecţie, Corvin Nedelcu a urmat această carieră doar timp de 12 ani. Cu toate acestea, pensia pe care o încasează de la Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionale este de 3.750 de lei. Integral: https://adevarul.ro

Vlădică, agentul dublu de la Apărare Azi negociezi din partea statului cu o companie de armament, a doua zi ești consultantul companiei. Florin Lazăr Vlădică, fost secretar de stat în Ministerul Apărării și șef al Departamentului pentru Armamente, a atribuit în mandatul său un contract de 3,9 miliarde USD companiei americane Raytheon, de la care s-a cumpărat sistemul de rachete Patriot.  Contractul a fost negociat astfel încât statul român să nu beneficieze de offset (investiții în România în valoare de peste 80% din valoarea contractului).  După ce a părăsit MApN, Vlădică a fost contractat tocmai de compania americană Raytheon pentru a-i reprezenta interesele în România, unde aceasta a finalizat achiziția bateriilor de coastă NSM.  O afacere contestată de competitori, pentru care Ministerul Apărării Naționale va plăti minim 286 milioane USD. Tot fără offset. Umbra lui Tender în Africa Controversatul pesedist Florin Lazăr Vlădică a gestionat timp de șapte ani, în perioada 2010-2017, afacerile lui Ovidiu Tender în Africa.  Pe 29 martie 2017, premierul Sorin Grindeanu l-a retras din Africa și l-a numit secretar de stat în Ministerul Apărării Naționale, șef peste Departamentul pentru Armamente (DpA).  Adică i-a dat pe mână toate achizițiile de armament pe care urma să le facă România pentru armată.  Două luni mai târziu, în timpul unui exercițiu militar româno-american organizat la poligonul Smârdan, Vlădică a anunțat că va fi demarată procedura de achiziție a sistemelor de rachete Patriot și Himars, dar și a blindatelor Piranha V.  La Raytheon, în SUA, ca secretar de stat În urma acestei declarații, în septembrie 2017, o delegație condusă de ministrul Apărării Mihai Fifor a ajuns în SUA pentru a se întâlni cu reprezentanții companiilor americane din industria de apărare, inclusiv cu cei ai Raytheon. Din delegația românească a făcut parte și Florin Lazăr Vlădică, în calitate de șef al DpA. La scurt timp după vizita din SUA, Guvernul României a aprobat achiziția celor trei programe de înzestrare ale Armatei Române. Cel mai mare contract a fost achiziția sistemului Patriot, în valoare de 3,9 miliarde dolari, de la compania Raytheon. Contract pentru care România nu a negociat clauze de offset. Adică americanii nu au fost obligați să reinvestească minim 80% din valoarea contractului în țara care plătește contractul. De exemplu, în Polonia, în schimbul unui contract asemănător, americanii au construit o fabrică de componente pentru sistemul Patriot. Practic, contractul asumat de Vlădică a fost semnat în defavoarea statului român. La Raytheon, în România, consultant Vlădică a fost schimbat din funcție pe 31 ianuarie 2018 de premierul Viorica Dăncilă. Ulterior, el a plecat în SUA, de unde a revenit în calitate de consultant al companiei Raytheon. Integral: https://newsweek.ro

27.000 lei/lună pentru Teodosie, care conduce cea mai coruptă școală doctorală din țară ÎPS Teodosie are două venituri: ca profesor și înalt ierarh. Cea mai mare parte a banilor vin de la bugetul de stat. Ierarhul a fost acuzat că este conducătorul unei școli doctorale care încurajează impostura și furtul academic…..Deși acuzat că girează plagiate, Teodosie este plătit ca profesor și președinte al Școlii doctorale cu suma de 158.019 lei pe an, adică 13.160 de lei pe lună. Universitatea din Constanța este de stat și finanțată din fonduri publice…. Ca slujitor al bisericii, Teodosie primește suma de 14.700 de lei pe lună. O parte din acești bani provin tot de la stat, dacă nu chiar toți. Din cei 16.600 aproximativ de preoţi, pastori, imami, rabini din România, 70% primesc un sprijin salarial de 65% din salariul unui profesor de nivel preuniversitar, iar restul de 30% un sprijin salarial de 80% din salariul unui profesor de nivel preuniversitar. Detalii AICI. Potrivit documentelor oficiale, „numărul de posturi pentru care se asigură sprijin lunar la salarizare este de 15.272. De asemenea, legea stabilește modul de calcul al veniturilor unui slujitor al bisericii. Detalii AICI. ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, susține că de vină pentru plagiatele de la Facultatea de Teologie „nu este o persoană”, ci „calculatorul” și că „cei din Comisia Teologică, care nu sunt doar ortodocși, acuză plagiatul împotriva evidenței calculatorului”. Integral: https://newsweek.ro

Dosarul Revoluției, din nou de la zero. Aveți scuzele pregătite, doamna Scutea?  Mai contează oare dacă de vină sunt puterea de după 1990, serviciile, procurorii militari, judecătorii, cadrul legislativ, securiștii, MApN? Încălzește pe cineva? Nu. … Vineri, 21.05.2021, judecătorul de cameră preliminară de la Înalta Curte de Casație și justiție (ÎCCJ) a decis restituirea la Secția Parchetelor Militare (SPM) a rechizitoriului Dosarului Revoluției. Asta după ce, în octombrie 2020, același judecător a decis excluderea mai multor probe din dosar și a fixat un termen de cinci zile pentru ca procurorii militari să remedieze neregularitățile din rechizitoriu. Mai țineți minte, cred, că este vorba despre acel celebru rechizitoriu, care urma să „rezolve” definitiv Dosarul Revoluției, așa cum spunea procurorul general, domnul Augustin Lazăr. În declarația sa din 8.04.2019, domnul Lazăr ne anunța că cele 12 volume însumând 3.280 de file ale rechizitoriului marchează „un moment deosebit pentru justiția militară și pentru justiția română în general, moment care marchează îndeplinirea unei datorii profesionale, dar și a unei datorii de onoare față de istorie și față de patrie”. Marcând cei 30 de ani de la Revoluția Română din decembrie 1989, procurorul general a simțit nevoia să prezinte „scuzele Ministerului Public pentru durata excesivă a anchetei penale”. Au trecut, iată, încă doi ani de la cei 30 „excesivi” și nu numai că „istoria” și „patria” au rămas cu onoarea nereperată, dar nici „îndeplinirea datoriei profesionale” nu se simte prea bine. Nici să nu mai vorbim despre familiile victimelor, căci e greu măcar să încerc să îmi imaginez cam cum se simt. Căci ce putem înțelege noi din faptul că Dosarul Revoluției a fost întors la SPM pentru a fi din nou (a câta oară?) reluat de la zero pe motive care țin exclusiv de legalitate, iar nu de fond? Că procurorii militari și-au îndeplinit „datoria profesională” față de „istorie și patrie”? Parcă nu prea pare așa. Nouă, de exemplu, nu ni s-a părut așa. Care noi? Păi, de exemplu subsemnatului, lui Andrei Ursu și lui Mihai Demetriade, care atrăsesem atenția încă din ianuarie 2019, într-o petiție adresată direct SPM, că ancheta în dosar are lacune majore (perioade întregi și secvențe care nu au fost analizate- de exemplu, ceea ce s-a întâmplat la IAȘI în 14 decembrie 1989 sau implicarea Securității în represiunea de la Timișoara)…. Am întrebat lucruri simple și de bun-simț: dacă a existat o diversiune, unde sunt executanții ei? Am primit atunci un răspuns zeflemitor și dat din vârful buzelor, a cărui esență era că nu înțelegem noi, „istoricii”, cum devine treaba cu „adevărul juridic”. Și în general cam nu știm ce vorbim. În corul general elogios al presei și al societății noastre, mulțumite că în sfârșit „este pedepsit Ion Iliescu” (iată că nu este!), criticile noastre și tot ce am spus atunci a fost în van. Ne-am ales, cel puțin eu, cu ștampila de „susținători ai lui Iliescu” (căci la asta se reduce astăzi pentru majoritatea Revoluția din Decembrie 1989, la o dispută pro sau contra Iliescu) și cu perdaful „profesioniștilor” de la SPM. Probabil, nu are neapărată relevanță bucătăria internă, dar poate ar fi cazul să spun că am fost printre cei care, în virtutea protocolului semnat de SPM cu CNSAS, au pus umărul la anchetă în faza ei inițială. M-am bucurat când am constatat că „turiștii sovietici” și „culoarele aeriene deschise pentru a facilita invazia militară de la Est” (astea erau teoriile cu care venise echipa lui Cosneanu la CNSAS) au dispărut. Am discutat mult cu procurorii militari despre diverse episoade controversate sau în general despre evenimente. Apoi, din pricina unor, să le spunem, opinii diferite, au preferat să meargă pe teoriile lor. Ceea ce ar fi fost perfect justificat, dar doar cu condiția ca ele să aibă vreo noimă și un suport probatoriu. Or, asta nu s-a întâmplat….Mă aștept însă ca doamna Scutea și cei care astăzi sunt acolo să nu își ceară scuze, așa cum a făcut Augustin Lazăr. Integral: https://revista22.ro

Aşa da! Guvernul lansează în toată ţara campania „Mici, bere şi Pfizere”  Sosirea verii ar putea aduce cu sine primele vaccinări câmpeneşti! Hotărât să crească rapid numărul românilor protejaţi împotriva COVID-19, Valeriu Gheorghiţă a aprobat azi lansarea campaniei „Mici, bere şi Pfizere”. În cadrul primei etape a proiectului, în 740 de localităţi din mediul rural vor fi amplasate scene pentru interpreţi de muzică populară, grătare şi dozatoare de bere. Acolo, oamenii se vor simţi în largul lor, speră autorităţile, şi de la câteva beri încolo vor da năvală la vaccinare doar ca să arate cât sunt ei de duri. Cei care continuă să refuze vaccinarea vor fi mai uşor de prins, graţie micilor, precizează Valeriu Gheorghiţă. „Am făcut un experiment cu 50 de români vaccino-sceptici. După o şarjă de mici, un recital Smiley şi 12 beri, unii îşi făcuseră şi 6 doze de vaccin doar ca să arate că-s zmei”, explică Marcel Ioniţă, cercetător la Institutul pentru Serbări „Marcu Anton” din Reşiţa. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 25 mai! Vremea de marti, 25 mai 2021, potrivit specialiștilor în meteorologie de la ANM va fi în general senină în toate zonele țării.  Astfel, în regiunea Muntenia, temperatura maximă va fi de 24/29 gr. C, în timp ce temperatura minima va fi de 12/16 gr. C. În regiunea Dobrogea, temperatura maximă va fi de 18/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 12/15 gr. C. În regiunea Transilvania, temperatura maximă va fi de 25/30 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 10/15 gr. C. In regiunea Moldovei, temperatura maximă va fi de 24/27 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 11/15 gr. C. În regiunea Oltenia, temperatura maximă va fi de 25/30 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 11/17 gr. C. În regiunea Banat, temperatura maximă va fi de 27/30 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 11/15 gr. C. În regiunea Crisana, temperatura maximă va fi de 27/29 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 11/14 gr. C. În regiunea Maramures, temperatura maximă va fi de 25/28 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 10/13 gr. C. În București vom avea un cer senin, temperatura maximă va fi de 27 gr.C ziua, în timp ce temperatura minimă va fi de 14 gr. C.

GRAFICE. Cât de „bine” arată campania de vaccinare a domnului Cîțu  Una dintre apucăturile guvernelor pedeliste și pesediste a fost deformarea realității pentru a se potrivi propriilor interese. În special în ultimii ani, oficialii PSD ieșeau în valuri-valuri să ne explice cum ceea ce vedem cu propriii ochi nu este ceea ce pare, e cu totul altceva. Până la urmă, toată această pânză de minciuni n-a fost suficientă pentru a-i păstra la guvernare. Iată că ștafeta a fost pasată către PNL, în speță către actualul premier, venit din societatea civilă care reproșa PSD-ului fix aceste apucături….. Care este, însă, realitatea? Numărul celor nou-vaccinați a scăzut accentuat în ultima săptămână, poate tocmai ca răspuns la relaxarea rapidă și în bloc a măsurilor destinate să-i apere pe români de ei înșiși. Sau, și mai probabil, ca efect al declarațiilor tot mai triumfaliste venite din partea premierului, care dau senzația că am ieșit deja din criza medicală. Nu am ieșit. Suntem departe, din păcate, de așa ceva. Iar deformarea realității de dragul câștigării luptei interne din partid nu-i va aduce premierului decât probleme….. România stă foarte prost la procentul total de vaccinați Când vine vorba însă de procentul total de vaccinați, situația se schimbă dramatic. România se află la coada clasamentului regional (nu am extins analiza la întreaga Europă, dar lucrurile nu s-ar modifica chiar și așa). De reținut, în urma studiilor extensive făcute în Israel și în Marea Britanie, că și o singură doză de vaccin duce la scăderea rapidă a infecțiilor și mai ales a spitalizărilor. În plus, au efecte chiar și împotriva variantei indiene, deși nu la fel de mari….. Numărul celor vaccinați este în scădere abruptă În România, în locul unei dinamizări a campaniei de vaccinare, singura care ne-ar putea duce la 70% vaccinați la începutul toamnei, când se așteaptă al patrulea val epidemic, evitabil prin imunizarea populației, numărul de doze administrate la 100 de oameni a intrat pe o curbă descendentă. Dacă aceasta se va menține, nu vom rata doar obiectivul de 5 milioane de vaccinați la 1 iunie, cum promisese premierul, ci și procentul vital de vaccinați la începutul toamnei….. A declara, în acest context, că avem o campanie de vaccinare care merge foarte bine înseamnă să dezinformezi cu rea voință. Nu este un lucru ieșit din comun pentru un politician, dar este un lucru foarte trist pentru un premier care a promis transparență dar a demis un ministru tocmai pentru că forța transparența. În plus, este contraproductiv. Oamenii ar trebui să înțeleagă că situația din România se poate schimba oricând. Un nivel de 25% al celor vaccinați nu este suficient, în sine, pentru a preveni o vară plină de morți inutile, așa cum am avut anul trecut, când mortalitatea în România a depășit normalul, în timp ce restul Europei a luat o gură de aer…..Deși România n-a înregistrat cele mai mari extreme, tot și-a arătat limitele sistemului medical – cel care a făcut diferența, în cele din urmă. Să te lauzi cu rezultatele economice, în acest context, arată și o lipsă acută de empatie față de uriașa dramă umană a celor circa 50.000 de români morți prematur (fie din cauza Covid, fie din cauza lipsei de tratament a unor boli cronice)…. În acest context, comunicarea triumfalist-libertariană a premierului este un dezastru. România nu are nici pe departe o populație suficient de bine educată și de matură din punct de vedere democratic pentru a lăsa garda jos. Dacă tot au fost eliminate restricții care oricum abia au funcționat, ar fi de sperat ca premierul Cîțu să se privească un pic în oglindă și să-și dea seama că are pe umeri responsabilitatea directă pentru eșecul campaniei de vaccinare începute bine astă iarnă. De modul în care va comunica în săptămânile care urmează va depinde viața a zeci de mii de concetățeni, care au nevoie doar de puțin ajutor să înțeleagă necesitatea vaccinării, și că relaxarea nu înseamnă că pandemia a trecut și că nu-i mai amenință. Integral: https://pressone.ro

Un semn de alarmă: Ritmul zilnic de vaccinare dat de prima doză administrată este în scădere şi a ajuns sub 30.000 de doze, la jumătate faţă de nivelul maxim atins Răzvan Cherecheş, expert în sănătate publică: „Numărul de doze unu administrate zilnic sunt cele care dau de fapt adevăratul ritm de vaccinare“ ♦ Faţă de recordul de 63.000 de persoane vaccinate cu o doză în 21 aprilie, în următoarele săptămâni ritmul a scăzut considerabil în decurs de o lună, până la 28.000 de doze în 20 mai.  În ciuda evenimentelor de tip maraton de vaccinare, a începerii vaccinării în companii pentru angajaţi şi familiile lor, apetitul pentru vaccinare măsurat de doza unu administrată este în scădere în ultima lună, de când s-a înregistrat cel mai mare nivel de până acum. În declaraţiile publice, Valeriu Gheorghiţă, coordonatorul campaniei de vaccinare, a spus că nu a observat o scădere, însă cifrele arată contrariul – în ultimele patru zile nivelul de vaccinare a ajuns sub 35.000 de doze unu administrate zilnic. „Numărul de doze unu administrate zilnic sunt cele care dau de fapt adevăratul ritm de vaccinare. Faptul că se raportează doar numărul total de doze ascunde realitatea că numărul de prime doze este în scădere. „Era de aşteptat pentru că, în momentul în care anunţi relaxare, automat scade percepţia riscului personal, ridicarea restricţiilor creează impresia că lucrurile sunt OK şi motivaţia de a te vaccina scade“, a spus pentru ZF Răzvan Cherecheş, profesor de sănătate publică la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj. El a explicat că relaxarea începută la 15 mai, de când masca nu mai este obligatorie în spaţii deschise, iar restricţiile de călătorie au fost ridicate, trebuia compensată cu campanie de informare şi educare a populaţiei. În plus, un sistem de stimulente şi facilităţi oferite celor vaccinaţi, dar şi colaborări cu persoane care sunt modele în societate pentru a susţine vaccinarea ar fi impulsionat ritmul de vaccinare. Expertul în sănătate publică mai adaugă însă că informarea populaţiei trebuia începută încă din decembrie, de la debutul campaniei de vaccinare….. „Cel mai clar este exemplul Israelului care s-a bazat pe webinarii făcute cu medicii de familie, pentru că ei au considerat că medicul de familie este persoana resursă în societate pentru orice informaţie medicală. În orice sistem, medicina de familie este coloana vertebrală a sistemului de sănătate. În România avem un sistem întors pe dos, în care spitalele sunt coloana vertebrală.“ „Asistenţa medicală primară este mai aproape de oameni şi ar trebui să îi ţină pe oameni sănătoşi ca să nu ajungă în spital. Că oamenii ajung în spitale este eşecul sistemului sanitar“, a mai spus Răzvan Cherecheş….. „Informarea medicilor de familie trebuia să fie treaba Institutului Naţional de Sănătate Publică, dar care este o organizaţie pasivă, care nu îşi face treaba, care să trimită informări. Un medic de familie care nu cunoaşte toate detaliile, tinde să fie mai degrabă conservator şi să adopte o poziţie neutră sau chiar negativă faţă de vaccin, pentru că nu are suficiente informaţii. Mergând mai departe, la populaţie, aceeaşi problemă este“, a mai precizat Răzvan Cherecheş. În plus, expertul în sănătate publică a spus că informarea trebuie să vizeze şi profesorii şi preoţii, modele sociale mai ales în mediul rural. Integral: https://www.zf.ro

Fondul din care e finanţată sănătatea are deja deficit de peste 3 miliarde de lei, cel mai mare din 2018 încoace – analiză  Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) din care e finanţat în mare parte sistemul asigurărilor sociale de sănătate, are deficit de 3,3 miliarde de lei în primul trimestru, cu circa 90% mai mare decât în aceeaşi perioadă din 2020 şi de peste trei ori mai mare decât în primele trei luni din 2019, arată analiza Economica.net, făcută pe baza execuţiilor FNUASS. Peste 90% din veniturile Fondului Sănătăţii provin din contribuţiile de asigurări sociale de sănătate, plătite de tot mai puţini oameni. Informaţiile vin în contextul în care din Fond plătim şi măririle salariale acordate personalului din spitalele de stat, în baza Legii salarizării unice, şi tratamentul bolnavilor de Covid-19, asiguraţi şi neasiguraţi la sănătate…. Cel mai mare deficit din 2018 încoace Fondul din care e finanţat sistemul asigurărilor sociale de sănătate are deficit de 3,33 de miliarde de lei în primul trimestru din acest an, reiese din analiza făcută de Economica.net. Deficitul FNUASS e cu aproape 90% mai mare decât cel înregistrat în primul trimestru (T1) din 2020 şi cel puţin triplu faţă de cel raportat în T1 din 2019, arată analiza Economica.net, făcută pe baza execuţiilor Fondului. De asemenea, deficitul Fondului Naţional Unic de Asigurări de Sănătate din primul trimestru al anului 2021 e de peste 10 ori mai mare decât cel pe care l-a avut în primele trei luni din 2018, potrivit comparaţiei făcute de Economica.net. Fondul depinde de veniturile din contribuţia de asigurări sociale de sănătate (CASS), plătită de tot mai puţini oameni, fie pentru că sunt scutiţi de la plata ei, fie pentru că aleg să fie neasiguraţi la asigurările sociale de sănătate. Ca să fim şi mai expliciţi, vă spunem că peste 90% din încasările făcute la FNUASS în primul trimestru provin doar din CASS. Aproape 19% dintre oamenii înscrişi la medicul de familie sunt neasiguraţi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate în 2020, adică peste 3,8 milioane de persoane, arată o analiză Economica.net făcută pe baza datelor obţinute de la CNAS. ….Transferurile între unităţi ale administraţiei publice depăşesc 3 miliarde de lei în primul trimestru din 2021 şi sunt cu 23,9% mai mari decât în aceeaşi perioadă a anului 2020, arată analiza făcută de Economica.net. Aici intră transferuri din bugetul Fondului către spitale de stat pentru acoperirea măririlor salariale acordate personalului medical şi nemedical din spitalele publice în baza legii salarizării unice se asigură prin transferuri din bugetul FNUASS, de la o pozitie distinctă (titlul VI – transferuri între unităţi ale administraţiei publice). Integral: https://www.economica.net

Guvernul elimina pensionarea anticipata si prelungeste varsta pana la retragerea din activitate DOCUMENT  Guvernul vrea sa majoreze varsta de pensionare pentru a echilibra bugetul fondului de pensii, Executivul asumandu-si acest lucru in Planul National de Redresare si Rezilienta (PNRR). Angajatii vor iesi la pensie mai tarziu si vor cotiza pentru o perioada mai lunga de timp CAS. De asemenea, vrea sa elimine pensionarea anticipata. Ce prevede documentul GUvernului pe care-l puteti gasi AICI: * Varsta standard de pensionare pentru femei este de 61 de ani si va creste treptat pana la 63 de ani pana in luna ianuarie 2030. * Pentru barbati, varsta standard de pensionare este de 65 de ani. * Stagiul minim de cotizare este de 15 ani atat pentru femei, cat si pentru barbati. * Stagiul complet de cotizare pentru femei este de 31 de ani si va creste treptat pana la 35 de ani pana in luna ianuarie 2030. * Stagiul complet de cotizare pentru barbati este de 35 de ani . “O palma data romanilor” “Majorarea varstei de pensionare, asumata prin PNRR este o palma data oamenilor care au muncit o viata, au platit CAS si nu au beneficiat de legi speciale. Nu, acesti oameni au respectat principiul contributivitatii. Sa presupunem ca varsta de pensionare se va ridica la 68 sau 69 de ani, in cazul barbatilor, si la 65 de ani, in cazul femeilor, iar speranta de viata va fi nu de 75 de ani, ca in prezent, ci de 77 de ani. Cei care au trait doar cu salariul minim vor primi o pensie derizorie, minima, desi au platit in decursul anilor sume de ordinul sutelor de mii de lei la buget”, este de parere analistul economic membru AAFBR, care semneaza un material in E-Project. Potrivit documentului Guvernului Romaniei trimis catre Bruxelles in limba engleza, acesta si-a asumat mai multe reforme in cadrul PNRR: * Prevederile Legii nr. 127/2019 sunt retrase, inclusiv cele legate de modificarea perioadei contributive de 25 de ani. * Cheltuielile cu pensiile mentinute la niveluri similare – nu sunt prevazute cresteri ad-hoc ale pensiilor pe termen scurt si mediu. * Cresteri tintite pentru beneficiarii de pensii minime pentru a le permite sa treaca peste pragul saraciei. * Introducerea de noi stimulente fiscale pentru a prelungi viata profesionala dincolo de varsta normala de pensionare. * Pensiile speciale sunt simplificate in masura in care o permite Constitutia. * Introducerea unui nou sistem bazat pe o formula de calcul stabila si o indexare automata a pensiilor, in timp ce indicele de corectie este eliminat. * Se elimina pensionarea anticipata. * Corelarea varstei de pensionare atat la barbati cat si la femei cu speranta de viata pana in 2035….. Furt legalizat al Guvernului “In calcule a fost inclusa suma totala platita atat la Pilonul 1 (21,25%), dar si la Pilonul 2 (3.75%), intrucat in cazul majorarii varstei de pensionare, pensia va veni mai tarziu si va mai scumpa, evident. Cei care au trait cu un salariu mediu vor avea o pensie nu minima, dar oricum derizorie. In prezent, valoarea pensiei medii este de 1.600 lei, conform Casei Nationale de Pensii. In cazul in care majorarea varstei de pensionare va deveni realitate vom asista la un furt legalizat”, a mai spus Vuta. Potrivit lui, in 30-35 de ani platim sute de mii de lei la buget si apoi beneficiem de niste pensii mici, care nu pot asigura un trai decent. Si din neant a aparut “solutia”, majorarea varstei de pensionare. Printre castigatorii acestei decizii sunt: bugetul de stat, care va incasa bani de la angajati pentru o perioada mai lunga de timp, fondurile de pensii Pilon 2, din acelasi motiv si piata de capital. Pierzatorii deciziei sunt angajatii, a conchis analistul economic. Integral: https://ziare.com

DNA în vremea PNL-USR-PLUS, mai rău ca în vremea PSD. Ticăloșie și prostie  În epoca Dragnea, și PNL, dar mai ales USR-PLUS au avut ca principală temă Justiția, cu un accent important pe anticorupție. Acum cele două sunt la putere, USR-PLUS are Ministerul Justiției, iar premierul Cîțu s-a angajat la Bruxelles să consolideze cadrul anticorupției, ca parte a PNRR.  În realitate, DNA este într-o situație mai proastă decât era în perioada lui Dragnea, pe de-o parte, pentru că avariile legislative provocate de PSD nu au fost reparate, pe de altă parte, din cauza unei grave și paralizante subfinanțări, după cum a explicat procurorul-șef Crin Bologa în Piața Victoriei la Europa FM.  DNA lucrează cu numai 60% dintre procurori și se îndreaptă spre 50%. Asta în primul rând din cauza creșterii vechimii necesare pentru a lucra în DNA. Procurorii care nu o aveau au plecat, alții nu au mai venit, din cei rămași unii s-au pensionat. Condiția de vechime, 10 ani, este prohibitivă și scăderea ei este prevăzută în proiectul de reparare a Legii nr. 304/2004. Doar că modificarea trenează, ministrul Justiției nu a făcut nimic pentru ca Legile Justiției să fie votate până finalul acestei sesiuni și avansează cu timiditate finalul anului ca termen realist. Când a preluat mandatul, proiectele erau în dezbatere publică din septembrie. În mod normal, ministrul se apuca în paralel de discuțiile politice, pe temele cele mai importante, astfel încât în aprilie să fi putut veni în CSM și în Parlament cu proiecte negociate, care să mai aibă nevoie doar de mici retușuri. În loc de asta, domnul Ion s-a repezit să dea interviuri și s-a împotmolit în tot felul de declarații care au stârnit tot felul de tensiuni inutile, cum a fost povestea cu pensionarea magistraților. În privința legilor, mai întâi a vrut să le spargă în mai multe proiecte, în funcție de urgență, apoi a renunțat și le-a lăsat bloc, le-a trimis la CSM și fără avize legale, și fără discuție în coaliție. Apoi, s-a înfipt într-o comisie parlamentară fără mandat clar, care bate pasul pe loc. Pe scurt, a mers din strachină în strachină, legile rămân în aceeași formă și DNA se sufocă fără oameni. Din 42 de funcții de conducere la DNA, doar 18 sunt ocupate. Între cele vacante sunt cele trei poziții din fruntea celor 3 secții și una de adjunct al procurorului șef. Dl Bologa a cerut declanșarea procedurii pentru ocuparea celor 4 poziții, care se face de către ministru, exact ca în cazul procurorului-șef. Ministrul pare a nu avea urechi pentru DNA, se luptă în războiul steril aviz conform vs aviz consultativ al CSM pentru numirea procurorilor șefi, când chiar Crin Bologa îi spune că MCV nu pretinde aviz conform, ci doar recomandă ca decidenții să țină cont de avizul care se dă. DNA nu are nici bani exact pentru ceea ce ar trebui să facă acest parchet mai eficient, adică investițiile în aparatură. A primit 10% – zece la sută! -, din ce a cerut pentru dotări tehnice „care să ne permită interceptarea audio-video ambientală, dar și a comunicațiilor telefonice, ca să ne ridicăm la nivelul partenerilor europeni, americani”, spune dl Bologa. Când infractorii devin din ce în ce mai sofisticați, procurorii anticorupție români aleargă cu Trabantul după Ferrari. Și pentru situația aceasta este vinovat atât ministrul de Finanțe liberal, care a tăiat, cât și ministrul USR-PLUS care nu s-a bătut să schimbe această decizie. Așa cum nu s-a priceput să bugeteze sumele obținute de judecători prin hotărâri judecătorești definitive și acum se rățoiește la instanțe să nu respecte aceste hotărâri. Surse politice spun că dl Cîțu se distrează pe seama lui Stelian Ion spunând că nici ca ministru de Finanțe, nici ca premier nu a mai văzut un ministru care să nu vină să ceară bani, ce să mai vorbim să se lupte pentru ei. Integral: https://spotmedia.ro

Agent Green reclama taieri ilegale de padure in “Orasul Rulotelor” din Busteni. In prealabil, camparea a fost interzisa in zona unde acum se fac taierile LIVE VIDEO Zeci de persoane, reprezentanti ai asociatiei Agent Green, protesteaza, luni 24 mai, la Busteni in zona Valea Cerbului fata de o exploatare forestiera ilegala, dupa cum sustin protestatarii. Taierile de padure au loc chiar in rezervatia naturala Parcul Natural Bucegi, in perioada de vegetatie, ceea ce nu este conform procedurilor, arata sursa citata. Protestatarii au constatat ca societatea intervine in padurea de la Busteni are autorizatie de exploatare pana in data de 30 aprilie 2021, conform aplicatiei SUMAL (Sistemul de Urmarire a Materialului Lemnos). Catalina Radulescu, avocatul care reprezinta Agent Green, prezenta la fata locului a solicitat la 112 interventia unui echipaj de politie caruia i-a cerut sa verifice daca taierile de arbori se fac in mod legal si de ce exploatarea continua, atata vreme cat autorizatia a expirat de trei saptamani…. Zona in care se fac taieri de arbori este cunoscuta turistilor si se afla in imediata apropiere a “orasului rulotistilor”, unde camparea a fost interzisa printr-o hotarare de consiliu local Busteni din ianuarie 2020. Autoritatile locale din Busteni au precizat in ianuarie 2020 ca au luat decizia interzicerii camparii in Valea Cerbului pentru a incuraja turismul civilizat, alungarea ursilor gunoieri, dar si pentru ca zona respectiva face parte dintr-o arie protejata, Parcul Natural Bucegi. Integral: https://ziare.com

Sibiu: 25 de poliţişti anchetaţi, 13 reţinuţi. Ce n-a înţeles ministrul …. Când un poliţist încalcă legea pe care ar fi trebuit să o respecte, are o problemă. E clar. Când doi poliţişti încalcă legea pe care ar trebui să o cunoască amândoi au câte o problemă. Dar când 25 de poliţişti din acelaşi IPJ, mai mult din acelaşi serviciu încalcă legea, sistemul are o problemă, Poliţia Romană are o problemă. De ce zic asta? O să vedem Şocant a fost când am cititi zilele acestea că 25 de poliţişti sunt cercetaţi pentru luare de mită şi alte infracţiuni de corupţie în Sibiu din care 13 au fost reţinuţi. Nu-mi pot imagina psihoemoţional ce au simţit politiştii (şi familia lor şi colegii) cand au intrat in arest. Serviciul a rămas cu 2 poliştişti şi alţii de la alte structuri au preluat sarcinile lor. Ca reacţie ministrul de interne a declarat ceva ce m-a oripilat, semn că nu a înţeles nimic din această speţă: ”Ne facem curăţenie în propria ogradă.” Parabola asta cu omul care îşi face curăţenie în curte e cea simplă dar şi ineficientă abordare. Nu e o soluţie. Un sistem are nevoie de strategii şi măsuri de prevenire a acestor tipuri de încălcări ale legii, în cazul de faţă corupţie, luare de mită, abuz în serviciu. Mi-ar fi plăcut să aud un ministru care ar fi zis ceva de genu: ”Îmi pare rău pentru situaţia existentă la Sibiu. E o ruşine pentru Poliţia Romană. Vom analiza rapid cum a fost posibil, care sunt deficienţele sistemului nostru, de ce nu s-au identificat primele semne, primele abateri. Cu siguranţă vom avea nevoie măsuri noi.” Dosarul a fost deschis încă din 2019….. Există metode şi măsuri complexe prin care corupţia în masă, infracţiunile de acest gen să fie evitate. Nu trebuie să permită şi să aştepte, vorba ministrului ”rezultatul acţiunii Parchetului împreună cu Direcţia Generală Anticorupţie, structură a MAI”. DGA ar putea coopera cu alte direcţii din cadrul MAI şi ar putea elabora o strategie care să identifice toate deficienţele sistemului. Cum e permis ca astfel de infracţiuni să fie comise de 25 de poliţişti din acelaşi serviciu. Ce făceau ceilalţi colegi din IPJ ? Dar cetăţenii, dar şefii lor ? Potrivit procurorilor, poliţiştii sibieni ar fi comis în 2019 ”cel puţin 115 infracţiuni de luare de mită”, ”cel puţin 54 de infracţiuni de abuz în serviciu” şi infracţiuni de fals. De ce spun că nu a înţeles nimic din povestea asta, tot din declaraţia ministrului care susţine afirmaţia mea. El compară cifrele şi justifică ” Suntem 129.000 de angajaţi în toate structurile MAI, sunt aproximativ 49.000 de poliţişti, evident că sunt şi astfel de situaţii şi aşa cum am procedat la Secţia 16”. Fals, la secţia 16 era altă speţă, cu alte explicaţii. Statistica nu este o justificare. Poliţia Romană poate avea o funcţionalitate de prevenire a acestor situaţii. Că nu e vorba de buruieni o spune presa: unii au fost promovaţi în ultimii ani, au avut rezultate profesionale deosebite….. Soluţia, deci, nu este să schimbi poliţiştii şi gardienii „răi” ci să creezi un sistem care să evite provocarea acestor situaţii. Integral: https://adevarul.ro

Muntele apocaliptic de gunoaie intre dealurile superbe din Horezu: “Un mafiot din Valcea a pus mii de tone. Nimeni n-a facut nimic” VIDEO Dealurile de langa cunoscuta localitate Horezu din Valcea au ajuns un focar de infectie de ani buni. Munti de gunoaie se ridica in acea zona fara ca autoritatile sa faca ceva pentru a le indeparta…..”Natura (umana) invinge! In decembrie 2017 am descoperit acest munte de gunoaie depozitate ilegal. Un mafiot din Valcea a pus mii de tone chiar aici, intre dealurile superbe de langa Horezu. Peisajul rezultat parea desprins din filmele apocaliptice. Cum a fost posibil asa ceva? Garda de Mediu n-a facut nimic. Romsilva n-a facut nimic. Politia, Primaria, Consiliul Judetean Valcea, Presa, DIICOT-ul, Jandarmeria, localnicii, n-au facut nimic. Nimeni n-a facut nimic. Raportul anchetei parlamentare a fost respins in Senat, ca PSD nu dorea sa se afle. Ieri fiind prin zona, am trecut sa vad ce s-a mai intamplat in acel loc. Cred ca ar putea fi amenajat un amplu muzeu in aer liber, un muzeu al poluarii. Sa ne educam urmasii ca nu ne putem juca cu asa ceva! Integral: https://ziare.com

Cum am ajuns groapa de gunoi a UE? „Transferul intracomunitar” și etichetarea „produse second hand” ….. “Nu sunt deşeuri verzi. Ce înseamnă deşeurile verzi? Sunt acele deşeuri selectate, de lemn, fier, plastic, hârtie şi toate celelalte. Aici este o amestecătură. Sunt deşeuri care nu pot fi utilizate. Se vor face cercetări sub coordonarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanţa, în care la finalul lucrărilor se vor împacheta aceste deşeuri, se vor include în container şi se vor returna ţării de unde au venit, respectiv Germania. Societatea care a făcut importul este una din judeţul Prahova”, a explicat reprezentantul Gărzii de Coastă, Petrişor Irimia, după depistarea deșeurilor în containere ajunse în Portul Constanța. El a menţionat că în total din Germania au venit 90 de containere în Portul Constanţa, toate pentru aceeaşi societate. “Acţiunea a început din 7 mai, în total până în momentul de faţă cu cele 15 containere care se vor deschide sunt 65 de containere dintr-un lot de 90 de containere pentru aceeaşi societate importatoare din România”, a explicat reprezentantul Gărzii de Coastă. Şeful Gărzii de Mediu Constanţa, Steluţa Popescu, a declarat, la desfacerea containerelor, că în acestea se află componente periculoase care au fost stopate să intre în ţară. “Din lotul de 90 de containere venite din Germania sunt deşeuri tocătură de echipamente electrice-electronice, cu componente periculoase şi le-am stopat să intre în ţară, ele trebuiau să ajungă la o firmă din Ploieşti. În cauza este şi un dosar de cercetare penală. (…) Aceste deşeuri ar fi ajuns pe la gropile noastre de gunoi, posibil se incinerau pe terenuri, pe câmpuri ceea ce ar fi fost foarte nociv pentru noi, pentru mediu. Şi noi avem deşeurile noastre în ţară pe care încercăm să le gestionăm atât cât trebuie mai bine”, a precizat Steluţa Popescu…..În cazul Uniunii Europene nu se numește export, ci transfer intracomunitar dintr-o țară într-alta în vederea valorificării. Așa apare în toate documentele. Însă, atunci când faci o verificare, poți să vezi inspectând marfa respectivă dacă este sau nu valorificabilă. Acum se fac verificări mai la toate containerele. Dacă marfa nu este valorificabilă se începe urmărirea penală. Se face actul de control. Se constată exact ce anume este acolo. Și dacă este cazul se începe urmărirea penală împotriva celui care le importă….Noi riscăm să devenim groapa de gunoi a oricărei țări căreia îi permitem să aducă deșeuri în România în vederea eliminării…..Sunt mai multe aspecte de nocivitate. În primul rând poluează acolo la fața locului. Toate aceste deșeuri conțin substanțe nefirești pentru zona în care sunt aruncate. Tot felul de substanțe rezultate în urma unor procese individuale, care după aceea sunt plouate. Apa le spală și le duce în sol. Sau ajung direct într-un râu dacă este o creștere de nivel sau sunt direct aruncate în râu. Ăsta este un prim impact. Cel mai vizibil și cel mai neplăcut legat de sănătatea publică. Al doilea impact este de natură economică. Acele deșeuri, odată abandonate de cineva care nu și-a exercitat această responsabilitate de a avea grijă de ele, trebuie luate de acolo pe bani publici. Banii publici pleacă dintr-o primărie, care, spre exemplu, în loc să reabiliteze o grădiniță, ridică deșeuri de banii respectivi. Integral: https://www.rfi.ro

Veşti bune! România ar putea atinge cota de 70% vaccinaţi în 4 milioane de ani (P)…. „Am luptat din prima zi cu toate forțele întru gloria acestui popor greu încercat de istorie, dar atât de minunat“, a spus premierul Florin Cîțu. „Mi-am neglijat familia pentru a mă dedica patriei mele, dar nu regret nici măcar una din milioanele de picături de sudoare aduse ofrandă României. Acum, când văd că-n 4 milioane de ani atingem cota de vaccinare propusă, știu c-a meritat.“ Premierul nostru are și alte vești bune pentru noi. „În nu mai mult de 2 milioane de ani intrăm în spațiul Schengen, trecem la euro și-o să avem autostradă spre Moldova. Și probabil o să terminăm și Catedrala Mântuirii Neamului“, a spus, cu lacrimi de român în ochi, Florin Cîțu. Cu așa premier, să tot fii român. Bravo, Florin Cîțu! Bravo, România! Integral: https://www.timesnewroman.ro