Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 6 octombrie! Miercuri maxima va fi de 19 grade Celsius și un cer parțial înnorat. În Timișoara va ploua, iar maxima va fi de 19 grade miercuri, de la 24 de grade marți. Și în Arad va ploua, iar maxima va fi tot de 19 grade, după ce marți, la amiază, atinge 24 de grade. Cele mai ridicate temperaturi se vor înregistra în sud. În Turnu Măgurele se va ajunge la 22 de grade la amiază, cerul urmând să fie în mare parte însorit, ceea ce nu se va întâmpla miercuri în prea multe zone din țară. Și în Zimnicea vor fi 21 de grade la amiază și cer în mare parte însorit. În Constanța va ploua miercuri, maxima fiind de 16 grade Celsius, iar minima de 13. In Bucuresti temperatura maximă va fi de 19 gr, iar minima de 9.
Rata mortalității, de 11 ori mai mare la persoanele nevaccinate, față de cele imunizate cu schemă completă (studiu) Un studiu recent realizat în SUA de Centres for Disease Control and Prevention (CDC) relevă faptul că cei nevaccinați au o rată a mortalității cauzată de COVID-19 de 11 ori mai mare decât cei vaccinați, odată cu apariția tulpinii dominante Delta. Conform datelor distribuite luni de Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV), persoanele imunizate cu schemă completă au un risc de 10 ori mai mic de a ajunge la spital și o probabilitate de 5 ori mai mică de a se infecta. Studiul a fost realizat în vara acestui an, pe adulții din 13 state și orașe din America. În același timp, studiul arată și că eficiența vaccinurilor a scăzut moderat în perioada în care varianta Delta a devenit dominantă, în jurul datei de 20 iunie. Cu toate acestea, vaccinurile rămân foarte eficiente în special în prevenirea spitalizării și a decesului din cauza COVID-19. „Persoanele nevaccinate au avut o rată de infecție de 11,1 ori mai mare decât persoanele vaccinate înainte de circulația Delta și de 4.6 ori mai mare după. Aceste cifre reprezintă scăderi ale eficienței brute pentru toate tipurile de vaccin luate împreună, de la 94% la 91% pentru deces, de la 92% la 90% pentru internările în spital și de la 91% la 78% pentru prevenirea infecției”, precizează raportul publicat de US Centers for Disease Control. Varianta Delta reprezintă acum peste 99% din noile infecții din SUA. Doar peste jumătate din populația totală (54%) este acum complet vaccinată, iar 63% au primit cel puțin o doză. Studiul CDC a urmărit 569.142 cazuri COVID-19, 34.972 persoane internate în spital și 6.132 de decese. Dintre persoanele vaccinate aflate în studiu, 92% au primit vaccinuri ARNm, restul vaccinul Janssen (Johnson & Johnson). Eficacitatea vaccinurilor în funcție de vârstă Alte 2 studii citate de CDC arată că scăderea eficienței vaccinurilor este mai marcată la persoanele mai în vârstă, cu mențiunea că aceste persoane au fost prioritizate pentru vaccinare la începutul campaniei, iar efectul observat ar putea fi o combinație între scăderea eficienței în timp, răspunsul mai slab la vârste înaintate și alte variabile neluate în calcul. Cu toate acestea, nivelul general de protecție împotriva spitalizării pentru COVID-19 a rămas ridicat, la 86%. Integral: https://www.digi24.ro
Euforia politică şi economică s-a încheiat, urmează o perioadă extrem de complicată: inflaţia va fi mult peste aşteptări, dobânzile vor creşte, consumul şi economia îşi vor reduce creşterea, iar PNRR vine cu condiţii bugetare şi fiscale dure înainte să vină banii …. Ceea ce în vară părea o creştere temporară a inflaţiei, se transformă acum într-o inflaţie permanentă, care va fi extrem de greu de redus fără măsuri monetare în forţă ale Băncii Naţionale. Creşterea in corpore a preţurilor la energie şi gaze a surprins pe toată lumea, nu doar în România, ci şi în Europa. Această creştere este extrem de ridicată şi începe să fie transferată în preţurile consumatorilor – persoane fizice şi companii, dar şi în preţul celorlalte produse, pentru că toată lumea foloseşte energie. Dacă în vară BNR estima o creştere a inflaţiei la 5,6% în acest an – decembrie 2021/decembrie 2020 -, peste prognozele de la începutul anului, mai mult ca sigur că şi această ţintă va fi spulberată de ceea ce se întâmplă în piaţă cu preţurile la energie, preţurile la utilităţi şi preţurile din economie. Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen Bank, şi-a revizuit ţinta de inflaţie pentru acest an la 7,3%, cu mult peste ţinta BNR, de 5,6%. După cum evoluează lucrurile, s-ar putea ca şi această ţintă să fie optimistă…… Ca să nu sperie revenirea economică, BNR nu a crescut dobânda de politică monetară până acum, preferând să strângă şurubul pe piaţa interbancară. Dacă în vară ROBOR la 3 luni, indicatorul la care se uită toată lumea, era cotat la 1,47%, în ultimele două săptămâni el a urcat la 1,79%, depăşind chiar dobânda penalizatoare a BNR, de 1,75%, nivel la care se pot împrumuta băncile. Dobânda oficială de politică monetară a BNR este 1,25%, iar întrebarea analiştilor nu este dacă va creşte, ci de câte ori va creşte, astfel încât să poată să influenţeze scăderea inflaţiei. Problema este că această creştere a dobânzilor la lei va tempera creşterea economică, muşcând din resursele disponibile ale companiilor şi persoanelor fizice. Mai mult decât atât, creşterea inflaţiei cu mult peste aşteptări şi aşteptatele creşteri de dobândă ale BNR şi pe piaţa interbancară au dus la creşterea randamentelor titlurilor de stat şi a dobânzilor la care se împrumută Ministrerul Finanţelor. Spre exemplu, vineri, randamentul de tranzacţionare pe piaţa secundară la titlurile de stat pe zece ani a urcat la 4,44%, faţă de sub 4% săptămâna trecută, ceea ce înseamnă o creştere de nu mai puţin de 10%, un procent foarte ridicat. Pe lângă inflaţie, care creşte peste tot în lume, investitorii penalizează şi criza politică de la Bucureşti, o criză absurdă, venită de nicăieri. Dacă va mai ţine mult această criză cu efecte asupra situaţiei bugetare, s-ar putea ca agenţiile de rating să schimbe perspectiva ratingului României de la stabil la negativ, ceea ce va aduce o atenţie negativă asupra României. Cursul de schimb leu/euro pare stabil, dar în cazul în care această criză politică nu se va rezolva, vom începe să vedem o presiune tot mai mare pentru creşterea cursului. Asociaţia Analiştilor Financiari – CFA – se aşteaptă ca în următoarele şase luni cursul să crească la 5,0196 lei pentru un euro, iar în următoarele 12 luni la 5,0672 lei pentru un euro… Deşi şi-a revenit mult mai repede decât aşteptările, cu două trimestre în avans, economia duce în spate deficite mari – deficitul comercial, de peste 20 de miliarde de euro, cu impact asupra deficitului de cont curent, care va ajunge la 7% din PIB faţă de 5%, cât era un nivel acceptabil, din cauza deficitului bugetar de 7%, pe care premierul Cîţu, în loc să-l corecteze cu încasările bugetare suplimentare, l-a mărit cu încă 3 miliarde de lei la rectificarea bugetară. Alegerea lui ca preşedinte al PNL are şi un preţ, pentru că trebuie să dea drumul la bani în administraţia locală, adică la cei care l-au susţinut……“Faţă de „bulimia“ de consum de anul trecut, a doua jumătate din 2021 a venit cu o temperare bruscă a apetitului de achiziţii l Semnalul este clar, consumatorul este tot mai prudent, iar banii tot mai puţini, în contextul inflaţiei, costurilor medicale aduse de pandemie sau al creşterii preţurilor la energie.”…. Preşedintele Iohannis şi premierul Florin Cîţu au sărbătorit cu şampanie aprobarea de către Bruxelles a celebrului program PNRR – Programul Naţional de Relansare şi Rezilienţă – pentru România, în valoare de 29,2 miliarde de euro. Ceea ce se spune mai puţin este că aceşti bani, care arată extraordinar pe hârtie, pot fi luaţi doar dacă guvernul îndeplineşte anumite condiţii. Iar aceste condiţii bugetare şi fiscale trebuie îndeplinite înainte de eliberarea banilor din granturi, care reprezintă jumătate din sumă. Cealaltă jumătate înseamnă împrumuturi care pot fi trase doar dacă se respectă echilibrul bugetar, adică guvernul reduce deficitul bugetar de la 7% din PIB spre 3% din PIB, nivelul care trebuie atins în anul 2024. Această reducere va fi greu de făcut dacă economia îşi încetineşte creşterea. Rigiditatea bugetului, acolo unde pensiile şi salariile care trebuie plătite înseamnă 90% din încasările statului, nu lasă loc de prea multe manevre. Integral: https://www.zf.ro
Furtuna perfectă: România trece prin cea mai grea perioadă. Guvernul ar putea cădea, valul 4 al pandemiei blochează din nou sistemul sanitar, preţurile cresc, industria intră într-un nou blocaj, iar oamenii nu mai au încredere în autorităţi..….România întruneşte toate condiţiile pentru furtuna perfectă, cu crize pe toate planurile – politic, sanitar, economic şi social -, la care nimeni nu s-ar fi gândit în urmă cu 2-3 luni. Numărul de pacienţi care au nevoie de terapie intensivă creşte, dar în spitale nu mai sunt locuri disponibile deşi avertismente din partea medicilor au fost. Guvernul condus de Florin Cîţu ar putea să cadă astăzi, ceea ce înseamnă că, în cazul în care va fi nevoie de o decizie majoră, nu va avea cine să o ia….„Noi n-avem în acest moment lider, nici măcar conducător. N-avem nici guvern, n-avem nici măcar preşedinte. E o ţară care merge aşa, ca pluta pe apă. Preşedintele se ţine numai de lucruri fără sens, vorbeşte prostii. Dacă preşedintele ţării spune că statul este eşuat e ceva îngrozitor, înseamnă că el şi guvernul lui sunt eşuaţi. La Guvern sunt cei mai mediocri oameni posibili, iar Parlamentul nu funcţionează. E vraişte, e o ţară neguvernată. Asistăm la o decădere a instituţiilor statului român ca urmare a oamenilor care reprezintă aceste instituţii. Oameni nepregătiţi, necinstiţi, carierişti şi nepatrioţi“, a spus profesorul Mircea Coşea. El a adăugat că, dacă cei care sunt în funcţii de conducere ar fi patrioţi, ar fi mai legaţi de ceea ce cer românii, pentru că „românul nu cere marea cu sarea, cere să fie lăsat în pace şi să trăiască ca lumea“, însă lucrul acesta nu este îndeplinit câtă vreme măsurile se schimbă de la o oră la alta, iar oamenii simt că autorităţile îşi bat joc de ei. Incendiile din spitale au condus la 42 de decese doar în ultimul an, iar oamenii nu ştiu dacă să-şi trimită copiii la şcoală sau dacă ar trebui să poarte masca pe stradă. Măsurile şi declaraţiile contradictorii din ultimele zile au accentuat lipsa de încredere a poporului în autorităţi. Iar această lipsă de încredere se transpune, automat, şi într-o reticenţă faţă de vaccinare (doar 35% din populaţie este vaccinată). Valul 4 al pandemiei de COVID-19 pune o presiune uriaşă pe spitale şi pe medici, în contextul în care zilnic se prezintă din ce în ce mai mulţi pacienţi în unităţile medicale, pe măsură ce incidenţa creşte. Ieri, unu din 100 de locuitori ai Bucureştiului era confirmat cu COVID, incidenţa în Capitală fiind de 9,64 la mia de locuitori, cea mai mare din judeţele din ţară, alături de Ilfov (9,98)……Peste criza politică şi sanitară se suprapune şi o criză economică. Inflaţia a depăşit 5,2% în august, preţurile la energie cresc în mod galopant, iar facturile de la iarnă vor fi mult mai mari în contextul în care, din nou, mii de angajaţi ar putea să fie obligaţi să stea, temporar, acasă. Uzina Dacia de la Mioveni, cel mai mare producător industrial al României şi cel mai mare exportator, strânge de la începutul anului 25 de zile fără producţie din cauza lipsei microcipurilor, ultimele opriri fiind chiar în primele zile ale lunii septembrie. Caculele ZF arată că cele 25 de zile în care Dacia a fost oprită înseamnă aproape 40.000 de maşini lipsă, cu o valoare de piaţă de circa 600 mil. euro. Integral: https://www.zf.ro
Sporuri peste sporuri: Nesfârșita listă a beneficiilor angajaților Guvernului României …. Documentul cuprinde datele din martie 2021. În primul rând, toți funcționarii din Aparatul de lucru primesc spor de condiții vătămătoare – deși nu este clar ce astfel de condiții există în mijlocul Capitalei – cel mai mare fiind de peste 2.400 de lei, iar cel mai mic de peste 300 de lei. Alte sporuri și beneficii sunt: – Majorarea salariului de bază cu 35% pentru stimularea financiară a personalului care gestionează fonduri comunitare, baza legală fiind articolul 17 din legea 153/ 2017. De acest avantaj au parte doar o parte din funcționari. – Personalul care desfășoară activități în cadrul proiectelor finanțate din fonduri europene beneficiază de majorarea salariilor de bază cu până la 50%, conform art. 16 din Legea-cadru nr. 153/2017 – Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Aparatului de lucru al Guvernului beneficiază de indemnizația de hrană în cuantum de 346,66 lei/lună, brut – Indemnizație de 50% din salariul de bază pentru funcționarii care au doctorat – Personalul care exercită activitatea de control financiar preventiv, pe perioada de exercitare a acesteia, beneficiază de o majorare a salariului de bază cu 10% – Spor pentru munca prestată în timpul nopţii de 25% din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin 3 ore de noapte din timpul normal de lucru. – Decontarea cheltuielilor de cazare pentru folosința imobilelor cu destinația de locuință de serviciu din fondul locativ aflat în administrarea Regiei Autonome “Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat” – Persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică numite sau funcţii asimilate funcţiilor de demnitate publică, altele decât miniştrii şi asimilaţii acestora, precum şi înalţii funcţionari publici beneficiază lunar de o deplasare dus-întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi au domiciliul, cu orice mijloc de transport – Persoana detaşată într-o altă localitate situată la o distanţă mai mare de 5 km de localitatea în care îşi are locul permanent de muncă primeşte o indemnizaţie zilnică de detaşare de 20 lei și beneficiază lunar de o deplasare dus – întors între municipiul Bucureşti şi localitatea în care îşi are domiciliul care se decontează potrivit dispozițiilor legale – Personalul din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni beneficiază, anual, de o indemnizaţie de reprezentare în lei, proporțional cu perioada lucrată, în echivalentul unui salariu de bază corespunzător funcției de încadrare – Personalul din cadrul Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova și Departamentului pentru Românii de Pretutindeni care deține autorizație de acces la informații clasificate beneficiază de o indemnizație de până la 15% calculată asupra salariului de bază corespunzător funcției de încadrare Lista publicată de Secretariatul General al Guvernului (SGG) arată că sporul de 35% pentru cei care lucrează la proietele europene primesc între 3.600 și 4.300 de lei. ….Față de guvernarea PSD, numărul bugetarilor din SGG a crescut cu 1.590 – ușor peste 50%. Dar doar în trei luni din guvernarea Cîțu personalul SGG s-a majorat cu 250 de persoane, adică 6%. Integral: https://newsweek.ro
Lipsa gazelor, cea mai mare problemă a unei ierni foarte reci. „Factura va crește cu cel puțin 60% în lunile următoare” …..„Apreciem creșterile din ultimele zile a prețului gazelor, sunt determinate de îngrijorarea furnizorilor privind deficitul de gaze cu care se va confrunta România în această iarnă. Considerăm că deficitul va fi determinat de schimbarea fluxurilor de gaze din Balcani, situație care a adus Romania dependentă în principal de importul de gaze din Ungaria, printr-un punct de import mult prea mic față de necesitățile de import ale României în zilele de iarnă grea”, a explicat președintele AEI, Dumitru Chisăliță. Conform datelor de pe site-ul TRANSGAZ, singurul punct de import unde există o rezervare de capacitate importantă pentru iarna 2021/2022, respectiv unde există contracte de achiziție gaze pentru România este la Csanadpalota. „Asta face ca la iarnă să existe posibilitatea să avem probleme reale în asigurarea cu gaze a consumatorilor. Acest aspect se vede foarte bine pe platforma BRM, unde orice rezervare de capacitate pe termen scurt în SNT aduce corecții ale prețului și imediat cum ajunge la sfârșit contractul de livrare, și apare din nou deficitul pentru următoarea perioadă, prețul crește și crește în ecarturi tot mai mari cu cât ne apropiem mai mult de sezonul rece”. „Mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, când prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice” Astfel, dacă ar fi să facem un calcul pentru cât am plăti la factura de gaze, analiștii economici subliniază că mai simplu e să prognozezi cum va fi vremea decât să estimezi scumpirile la gaze, în condițiile în care prețurile cresc de la o zi la alta la noi maxime istorice. „Per ansamblu, factura la gaze va crește cu cel puțin 60% în lunile de iarnă, însă estimările sunt condiționate de impactul măsurilor de protecție aflate în atenția autorităților. Dincolo de volatilitatea prețurilor, va conta, până la urmă și cum va fi vremea. Dacă vom avea o iarnă foarte friguroasă, consumul va crește accelerat, iar presiunile pe preț vor însoți acest fenomen”, a explicat, pentru Ziare.com, consultantul economic, Adrian Negrescu. Prețul gazelor naturale care urmează să se livreze în iarna 2021/2022, a prezentat în ultimele zile o creștere de 71 lei/MWh (20%) pe Bursa Română de Mărfuri (BRM), fapt datorat panicii din rândul furnizorilor, urmare a deficitului de gaze naturale care se prefigurează în acest moment pentru iarna următoare. Integral: https://ziare.com
Fără vânt, fără cărbune, fără gaze şi fără apă cu care să-şi genereze energie, Europa se îndreaptă spre o iarnă grea. Franţa blochează creşterile preţurilor la gaze şi electricitate până în primăvară. Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească Preţurile energiei ating record după record în Europa pe fondul unei combinaţii de factori. Producţia de energie eoliană s-a situat sub aşteptări, stocurile de gaze sunt sub media pentru această perioadă a anului în condiţiile în care cererea este în creştere puternică pe fondul redeschiderii economiilor, stocurile de cărbune se epuizează rapid odată cu repornirea de către unele ţări a centralelor bazate pe acest combustibil fosil, iar ţările nordice se confruntă cu o criză de apă, care amplifică presiunile asupra regiunii. „Oferta de gaze este redusă, oferta de cărbune este redusă, iar regenerabilele nu merg prea bine, aşa că suntem acum într-o situaţie nebunească,“ a declarat Dale Hazelton, director în cadrul Wood Mackenzie, pentru Bloomberg…… Preţurile energiei au fost în septembrie de cinci ori mai ridicate decât în urmă cu un an în nord, impactul fiind resimţit de toată lumea. Inflaţia este în creştere dramatică. Colţul nordic al Europei nu poate scăpa de penuria globală de gaze naturale şi cărbune, iar rezervele în scădere de apă erodează cea mai importantă sursă de electricitate a regiunii. „Combinaţia de rezervoare hidro la niveluri scăzute şi stocuri europene de gaze reduse creează o furtună perfectă, preţurile ridicate ale cărbunelui şi carbonului adăugându-se peste toate acestea“, arată Mats Persson, de la Fortum Oyi. Nivelurile hidro din Norvegia se situează la cel mai scăzut nivel din mai mult de un deceniu pentru această perioadă a anului. În condiţiile adâncirii crizei energetice, guvernul francez a decis blocarea creşterii preţurilor gazelor şi electricităţii până la primăvară, relatează Financial Times. Premierul francez Jean Castex a anunţat că după o deja programată majorare cu 12,6% a preţurilor gazelor la finalul săptămânii trecute, guvernul va bloca orice alte majorări până în luna aprilie. Castex a anunţat de asemenea că guvernul va limita creşterea preţurilor electricităţi ce urmează a se produce în februarie la 4%, prin reducerea taxelor plătite pe energie. Guvernul francez a introdus deja o subvenţie excepţională pentru energie de 100 de euro pentru cele mai sărace 5,8 milioane de gospodării ale ţării, reprezentând cheltuieli guvernamentale de 580 milioane de euro. Integral: https://www.zf.ro
Iohannis nu e Kasparov, el joacă șeptică și a rămas fără șeptari. Cîțu nu și-a făcut datoria de premier, oricât vrea să dea vina pe nea Vasile Interviu Cîțu, sprijinit de Iohannis, au decis însă că un congres intern de baroni-căpușă de partid este mult mai important decât gestionarea pandemiei. Faptul că Iohannis și Cîțu au ratat, „pas cu pas”, punctul de cotitură așa de brutal nu este totuși o greșeală politică minoră, gen făcut poze chinuite prin parcări cu maneliști, eventual între două bâlbe despre benefiicile jocului de golf. În limba engleză, ca să înțeleagă și Cîțu, genul ăsta de mega-eșecuri se numește „dereliction of duty” – adică refuzul de a face ceea ce e datoria ta să faci prin poziția pe care o ocupi ca prim-ministru sau președinte. Ce e important e însă tendința, și ea e clar în picaj pentru PNL și în ascensiune pentru PSD. Sincer să fiu, nu prea văd cine ar mai dori să voteze vreodată cu PNL după dezastrul Cîțu, cu excepția probabil a primarilor-sugativă pe care i-a cultivat cu bani europeni și care cu siguranță îl vor părăsi la prima oportunitate. Prin modul în care s-a comportat vara asta, PNL a dovedit că nu se poate reforma și că dacă zgârii puțin la suprafață dai de aceleași fețe hâde, puse exclusiv pe căpătuit și parvenit ca în PSD. Sunt cimitire întregi cu cei care au decedat ca urmare a modului în care PSD și neolegionarii au ales să manipuleze politic pandemia. În fiecare zi crapă ceva, cu efecte sociale sau economice grave, iar instituțiile clădite să susțină tot eșafodajul se clatină. Dacă Emil Constantinescu este văzut azi ca Președintele-Impotent pe care l-a învins sistemul, Klaus Iohannis va fi amintit probabil ca Președintele-Loser care a avut tot sistemul în mână, dar a lăsat cenușă în urma sa, spune Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford si director al Oxford Digital Diplomacy Research Group, analizând ultimele mișcări politice de pe scena de la București, unde criza politică și cea pandemică fac ravagii…… După un început foarte promițător al campaniei de vaccinare în ianuarie-martie, care ar fi putut permite acum o ‘însănătoșire’ a societății și întoarcerea la normal, așa cum se întâmplă peste tot acum în Europa (cu excepția penibilă a României și Bulgariei), premierul Cîțu și președintele Iohannis au decis, inept și catastrofal, să ia piciorul de pe accelerație și să declare demagog și fară cunoștință de cauză că pandemia a fost învinsă. Punctul de cotitură a fost cu siguranța mai-iunie, când era nevoie de concentrare maximă pe campania de vaccinare, având în vedere apropierea sezonului de vară și creșterea predictibilă a cazurilor de infecție în acestă perioadă (vezi și lecțiile din vara trecută). Din păcate, Cîțu, sprijinit de Iohannis, au decis însă că un congres intern de baroni-căpușă de partid este mult mai important decât gestionarea pandemiei, de aici și măsurile populiste de relaxare timpurie a restricțiilor sanitare și indolența față de situația campaniei de vaccinare. Faptul că Iohannis și Cîțu au ratat, „pas cu pas”, punctul de cotitură așa de brutal nu este totuși o greșeală politică minoră, gen făcut poze chinuite prin parcări cu maneliști, eventual între două bâlbe despre benefiicile jocului de golf. În limba engleză, ca să înțeleagă și Cîțu, genul ăsta de mega-eșecuri se numește „dereliction of duty” – adică refuzul de a face ceea ce e datoria ta să faci prin poziția pe care o ocupi ca prim-ministru sau președinte. Prin natura funcțiilor lor, Iohannis și Cîțu aveau o singură mare misiune anul acesta: să controleze și să înăbușe pandemia. Din păcate, au ratat-o complet, pentru că au decis că ignorarea ei poate produce beneficii politice. Asta e partea de „dereliction of duty” și le aparține complet, oricât ar încerca să arunce vina, în stil Trumpian, pe tot felul de nea Vasile care a uitat să tragă apa la baie la Guvern. Asta e de altfel și diferența de calibru dintre un președinte matur și responsabil ca Emmanuel Macron, care a luat taurul de coarne în vară și a accelerat campania de vaccinare, conștient că îl vă putea costa politic, și un personaj mediocru și delăsător ca Iohannis, care își tratează jobul ca o vacanță prelungită. Rezultatele se văd: Franța a atins un grad de vaccinare de 75% (fata de 50% în iulie), numărul de decese a scăzut semnificativ după explozia din vară, în timp ce în România situația este exact inversă: rata de vaccinare s-a plafonat la 30%, iar numărul de decese a explodat (de 4-5 ori mai mare, raportat la populație, decât în Franța, și pe locul doi în Europa după Bulgaria)…..Am reținut din presă că există un grup de lucru pe chestiuni de comunicare strategică la nivelul guvernului în 2020, dar nu am mai auzit nimic de grupul respectiv în 2021…..În Marea Britanie, de exemplu, există vreo trei unități în subordinea prim-ministrului care lucrează non-stop, unele în colaborare cu platformele social media, pentru contracarea mesajelor negaționiste și antivaccin. Nu reușesc să prindă tot, dar pe cele mai toxice au reușit să le marginalizeze…… Ce e important e însă tendința și ea e clar în picaj pentru PNL și în ascensiune pentru PSD. Sincer să fiu, nu prea văd cine ar mai dori să voteze vreodată cu PNL după dezastrul Cîțu, cu excepția probabil a primarilor-sugativă pe care i-a cultivat cu bani europeni și care cu siguranță îl vor părăsi la prima oportunitate. Prin modul în care s-a comportat vara asta, PNL a dovedit că nu se poate reforma și că, dacă zgârii puțin la suprafață, dai de aceleași fețe hâde, puse exclusiv pe căpătuit și parvenit ca în PSD. Faptul că PSD se simte din nou zmeu și gesticulează spasmodic că dorește la guvernare după dezastrul produs în perioada Dragnea când Romania a ajuns paria Europei pentru că o clică de infractori doreau să scape de pușcărie cu banii furați este dezgustător, dar explicabil prin prisma antiperformantei cuplului Cîțu-Iohannis din ultimele luni. Nu exista însă nimic care să recomande PSD că ar putea gestiona pandemia mai bine decât guvernul actual. Integral: https://spotmedia.ro
Câte parale mai face, de fapt, guvernul lui Iohannis ….. Încrederea nu este ceva palpabil sau bun de pus pe un cântar. Încrederea stă la baza oricărei tranzacții, afaceri, reușite, dar nu numai în business și politică, ci în viața de toate zilele. Încrederea este o marfă rară în România. Dacă ai încredere ești fraier. În România. Mi-ar fi plăcut și mie, în calitate de cetățean al României, să aflu că Ursula von der Leyen, prezentă săptămâna trecută la București pentru a anunța aprobarea PNRR-ului de către Comisia Europeană, să-l fi întrebat pe Klaus Iohannis: „Ce garanții îmi dai că România va face reformele asumate în PNRR?”. La care președintele să-i fi răspuns, fără nicio urmă de aroganță sau ironie (Iohannis ironic? Greu de imaginat!): „Guvernul meu!”. Iar Florin Cîțu, martor la acest dialog, să fi dat aprobator din cap. …. Mi-e greu să cred că România va atinge obiectivele asumate de reformă în PNRR. Iohannis și mai cu seamă Cîțu se feresc să vorbească concret, pe text, pe document despre reformele ce trebuie făcute în următorii ani pentru ca România să primească cele 29 de miliarde de euro de la UE. Afacerea PNRR este clară: faci reforme, primești banii! Nu faci, se blochează tot planul de finanțare! Cine din guvern are încredere că reformele vor fi făcute? …. Mă tem că, în ultimii 30 de ani, niciun guvern al României n-a fost un furnizor de încredere, atât pentru românii, cât și pentru partenerii străini. Un partener de încredere nu înseamnă doar să dai din cap, „yes, yes, yes”, și apoi să faci cum te taie capul sau să nu faci mai nimic din angajamentele luate. De exemplu, guvernele României au promis atât investitorilor Renault și Ford, înainte de a bătea palma pentru tranzacțiile de vânzare ale uzinelor de la Mioveni și Craiova, că va construi autostrăzi. (Acestea sunt promisiuni vechi, ale altor guverne.) Ce încredere să mai aibă investitorii în instituția care administrează treburile țării, în România? Atâtea promisiuni și angajamente au fost făcute în fața românilor pentru construirea de spitale. Promisiuni deșarte. Și încă un exemplu recent! În mai 2021, fostul ministru al investițiilor și proiectelor Europene, Cristian Ghinea, anunța că, în cadrul Secretariatul General al Guvernului, va fi creat un departament special care va face un proces de audit și de profesionalizare la toate companiile de stat. „Entitatea va avea indicatori de performanță pentru toate companiile de stat și va avea un plan de reformă și legare a salariilor din conducerea companiilor de stat de obiective de performanță”, a spus atunci Cristian Ghinea. S-a mai auzit ceva despre acest departament care să monitorizeze și să lucreze la ridicarea performanțelor companiilor de stat? Nu! Reforma companiilor de stat este prevăzută în PNRR. În schimb, șefii, directorii și membrii consiliilor de administrație ale companiilor de stat au fost schimbați (precum ciorapii), pe criterii politice. Ce încredere să mai ai în guvern? ….. Cum ar fi fost ca Iohannis, după ce și-a luat Premiul „Carol cel Mare”, să se fi întâlnit cu un bancher neamț. Nu evreu, din familia Rothschild, ci neamț! Și să-l roage pe bancher să împrumute România cu niște bani ca să cumpere… Republica Moldova de la ruși, după modelul RDG-ului. Sau să cumpere din Germania vreo patru-cinci spitale regionale, să le demonteze, să le transporte și să le monteze în România. Sau măcar să cumpere ceva mai ieftin, niște paturi la ATI! Numai să pună garanții drept „Guvernul meu”. Abia atunci am fi avut ocazia să vedem câte parale face pe piața liberă, prin jocul natural al cererii și ofertei, credibilitatea guvernului Iohannis. Integral: https://www.libertatea.ro
Încăpățânarea președintelui ….Dacă, între timp, Pământul nu va fi lovit de un asteroid de mărimea celui care a exterminat dinozaurii, guvernul Cîțu, foarte probabil, va cădea. Din nefericire, însă, necazurile nu se vor termina aici….. Guvernul Cîțu va continua să existe și să funcționeze în interimat, până în momentul în care Klaus Iohannis va numi un nou premier. Iar din chiar gura lui Florin Cîțu am aflat deja că va fi un interimat foarte foarte lung… Asta ar putea însemna că președintele, înainte de orice, ar putea să tragă de timp, amânând, cât s-o putea, numirea unui nou prim ministru. Apoi, Iohannis ar putea să repete același tertip pe care l-a folosit după căderea guvernului Orban I, numind un premier de sacrificiu (atunci a fost chiar Florin Cîțu), care să-și dea demisia înainte de învestitură, pentru a ocoli, astfel, decizia CCR, care spune că președintele nu poate numi aceeași persoană care a condus un guvern ce a căzut în urma unei moțiuni de cenzură, pentru a forma un nou guvern. Atunci, acest vicleșug lipsit de fair play – demn mai degrabă de PSD, decât de PNL – a funcționat, cu sprijinul PSD-ului. De data asta, însă, nu va mai funcționa, pentru că PSD, USR și AUR nu vor valida un nou guvern condus de Florin Cîțu. Asta se pare că nu înțelege Klaus Iohannis…..Putem înțelege voința președintelui de a avea “guvernul său”. Nici nu ar fi pentru prima dată, în istoria recentă a României, dacă ne gândim la cuplul Băsescu-Boc. Ceea ce nu înțelege nimeni, însă, este de ce Iohannis insistă la nesfârșit cu acest personaj dubios. Ce anume îl împinge pe primul golfist al națiunii să arunce țara în criză, în momentul cel mai nepotrivit cu putință? Deja România se află în plin haos, urmare a politicilor dezastroase post decembriste, începând cu ceea ce privește siguranța cetățeanului pe stradă (aproape nici un polițist nu a reușit să treacă testele teoretice și practice), continuând cu siguranța pacienților în spitale, cu zecile de mii de blocuri de locuințe cu bulină roșie pe ele, cu școli în care copiii se îneacă în buda din fundul curții sau le cade tavanul în cap, cu birocrația sufocantă pentru mediul de afaceri, dar și pentru oamenii de rând, cu diluarea autorității statului la cote alarmante și lista problemelor grave poate continua la nesfârșit…..Dacă e conștient, atunci îi pasă măcar un pic? Pentru că încăpățânarea de neînțeles a lui Klaus Iohannis nu o vor plăti politicienii, ci oamenii de rând. Unii dintre ei, chiar cu viața. Integral: https://ziare.com
Despre educația morală a copiilor…… Nimeni nu mai consideră astăzi necesară antrenarea morală a copiilor. Ce se înțelege azi îndeobște prin antrenare morală e, de fapt, antrenament civic. Chiar înainte de pandemie, într-o școală de elită din centrul Bucureștiului a fost chemat cineva dintr-un ONG să explice copiilor de la clasa pregătitoare (5-6 ani) ce este bullying-ul și de ce trebuie să-i denunțe pe bullies. Civismul nu a marginalizat morala, ci a substituit-o. Și acum e prezentat tinerelor generații drept soluție de conviețuire, drept soluție de viață. Copiii sunt, pe de o parte, încurajați să fie “ei înșiși”, iar pe de altă parte li se spune să fie “drăguți” cu toți ceilalți. Mamele din toată lumea civilizată își fac azi un titlu de glorie din faptul că sunt foarte permisive cu odraslele lor. De fapt odraslele sunt tratate ca niște mici oracole atotștiutoare și atotsimțitoare. Mama de azi trăiește cu impresia că lipsa de autoritate asupra copilului este cea mai mare calitate a sa. La lipsa de autoritate se adaugă multă iubire față de mica creatură, de fapt, adulare irațională, înnăbușitoare, absolută. “Morala maternă” se desfășoară în jurul unui principiu sacru: prosternarea în fața copilului. Numai că – și aici i-aici! – aceeași mamă „credincioasă” se declară oripilată când vede că odrasla nu e suficient de “drăguță” cu ceilalți, suficient de pacifistă….. Altfel spus, copilul căruia nu i se pun limite e incapabil de autoreglare morală. Un copil incapabil de autoreglare morală va fi lipsit, printre altele, de sentimentul rușinii fără de care adaptarea socială nici măcar nu poate avea loc. Rușinea ține de un dispozitiv moral interior pe care el nu-l are. Astfel, copilul suferă când își dă seama că ceilalți îl găsesc inadecvat. El se poate simți nedreptățit sau înverșunat, nu însă și rușinat. Un astfel de copil nu va avea, mai tâziu, realmente acces la el însuși (la care “el însuși”?) sau la ceilalți (la care “ceilalți”?). În cel mai bun caz, dacă are o natură docilă, va crește confundând instinctul moral cu capacitatea de a fi “drăguț” și va constata, neputincios, că îi este imposibil să fie “el însuși” și în același timp “drăguț cu ceilalți”. Acestei naturi docile îi va veni de hac ambivalența: pacifist, submisiv și neconflictual pe de o parte, revendicativ, narcisic și despot pe de alta, viața lui va fi marcată de sentimentul neputinței; inclusiv de neputința de a produce ceea ce-și dorește cel mai mult și mai mult: anume, conținut personal autentic, ceva care să-l exprime în cel mai înalt grad….. Cunoaștem, cred, cu toții o mulțime de oameni „generoși”, „indulgenți”, “inițiați moral” care resimt orice relație apropiată cu un seamăn ca pe o povară și ca pe o oprimare, nicidecum ca pe o împlinire, deși “societatea” în care trăim le propune, insistent, de câteva decenii, exact contrariul. Deschiderea spre semeni rămâne azi o directivă politică și socială considerată salutară. Ea contribuie, însă, în cele mai neașteptate și mai subtile moduri, la neclintirea noastră morală….. Prin 2017, după victoria lui Trump, faimoșii sociologi Ronald Inglehart și Pippa Norris ne dădeau o veste foarte proastă: valorile de autoexprimare au fost lăsate în urmă, s-au întors valorile materialiste și, împreună cu ele, s-a reconsolidat preferința votanților pentru regimurile autoritariste! Trump era la momentul respectiv ilustrarea perfectă. Supraviețuirea tribală, observa Inglehart, a revenit în forță. O serie de valori care ghidau viața părinților și bunicilor s-au evaporat pur și simplu într-un timp foarte scurt aruncând oamenii maturi în nesiguranță existențială; valurile de migranți și creșterea ratei șomajului ca urmare a robotizării și digitalizării, schimbările culturale rapide, neajunsurile economice constituie, toate au devenit pentru cei mai bătrâiori și mai nesiguri, niște amenințări cu moartea. Așa s-a revenit, credeau Inglehart & Norris, la “barbarele” valori de supraviețuire de care Occidentul postmaterialist și obsedat de altruism părea că scăpase. Într-o atmosferă toxică de suspiciune și resentiment generalizat, americanii nu puteau decât să-și dorească să fie salvați, fie chiar și de cineva ca Trump. Integral: https://www.contributors.ro
Horoscopul mașinilor. Ce marcă ți se potrivește în funcție de zodie Berbec. Zodia încăpățânaților e deosebit de atrasă de mașinile care se strică des, precum Alfa Romeo sau Citroen. Deși toți le spun insistent ”schimb-o, bă!”, berbecii insistă că ”e bună, mă” și o repară aproape zilnic; Taur. Taurii, hedoniștii omnipotenți ai universului, vor o mașină extrem de puternică, cu motor mare pe benzină, cutie automată, că nu sunt ei slugi să schimbe viteze, scaune încălzite pentru trupul lor delicat și obișnuit cu puful. Nimic ostentativ, ei preferă mărci discrete dar fiabile, precum Honda; Gemeni. Nativii acestei zodii își cumpără greu mașină, oscilând la nesfârșit între Mini și BMW Seria 1, luându-și în final un Sandero, pentru că imaginația lor e cea mai proastă din zodiac; Rac. Mereu în stil retro, racii pot fi văzuți conducând Dacii 1300, sau Moskwich, sau chiar și câte o Volgă neagră, băgând în sperieți vecinii trecuți de 70 de ani; Leu. Dăcât BMW. Fecioară. Zodie de oameni fini și înțelepți, cei din fecioară își cumpără mașini chibzuite, dar elegante, precum Suzuki și stau cu capul pe geam să se uite dacă nu le-o zgârie cineva;…. Scorpion. Psihopații horoscopului au motocicletă, dar mai merg și cu ATV-ul; Săgetător. Zodie profund masculină, care nu suportă compromisul, săgetătorii își cumpără Tesla și regretă; Capricorn. Nativii acestei zodii au două mașini. O Toyota hibrid pentru mers la birou și o dubiță cu care cară glet, parchet, faianță și scule, pentru infinitele lor amenajări pe acasă; Vărsător. Vărsătorii nici măcar nu sunt siguri dacă au mașină și mai trec din când în când să vadă dacă le-a ridicat-o cineva. Au primit-o cadou de ziua lor, dar au dus-o de câteva ori la amanet, să aibă bani de ciuperci și iarbă. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj:
O altă față a dezastrelor din spitale: avem mult prea puțini medici la mia de locuitori. Harta la zi a suferinței României După ce 7 oameni au murit arși în secția ATI a Spitalului de Infecțioase din Constanța, doi cercetători de la Universitatea București publică în Libertatea date la care lucrau de multă vreme și care descriu o dimensiune gravă a lipsurilor….. . O țară de „orașe” fără dotări sanitare Legea nr. 100 din 19 aprilie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de localităţi conține câteva chestiuni esențiale. Printre altele, se specifică faptul că “guvernul sprijină declararea de oraşe noi, preponderent în zonele lipsite de oraşe pe o rază de 25-30 km” prin unificarea unor comune cu posibilități de dezvoltare. La fel, tot guvernul “poate acorda sprijin pentru declararea de municipii noi, prin unificarea unui oraş cu una sau mai multe comune din imediata vecinătate”. Bun, dar aceste orașe și municipii trebuie să îndeplinsească mai multe condiții minimale. Spre exemplu, populaţia ocupată în activităţi neagricole (% din totalul populaţiei ocupate) trebuie să fie de 85% în municipii și 75% în orașe. …. O problemă importantă din acest document citat se referă la numărul de medici la mia de locuitori din aceste localități, respectiv 2,3 la 1.000 de locuitori pentru municipii și 1,8 pentru orașe – vezi captura de mai jos (punctul 7). …. În 2007: 2 din 3 orașe și aproape 1 din 2 municipii, sub numărul de medici În anul 2007, din cele 216 orașe 148 – 68,5% (mai mult de două treimi) aveau mai puțin de 1,8 medici la mia de locuitori – Tabelul 1. La municipii situația a fost una mai bună – 57 din 103 municipii (adică 55,3%) aveau peste norma stipulată în lege, adică mai mult de 2,3 medici la 1.000 de locuitori. ….. În 2019: 1 din 2 orașe au rămas sub norma de medici În 2019 situația este un pic mai bună, dar în continuare, mult prea multe orașe – 126 (58,3% din numărul total de orașe) și municipii – 21 (20,4%) au mai puțini medici la mia de locuitori decât legea stipulează (vezi Tabelul 2). În categoria municipiilor cu puțini medici sunt și trei reședințe de județ, Brăila, Călărași și Vaslui – vezi Harta 2. …. Ce se întâmplă? De la Traian Băsescu încoace mulți s-au îmbătat cu apă rece și au crezut că dacă medicilor nu le convine în țară, pot să plece unde vor vedea cu ochii, asta nu-i o dramă, așa s-a exprimat (chiar) fostul președinte. Medicii români nu au stat pe gânduri și au plecat cu miile, cu zecile de mii. De fapt, problema este una cât se poate de simplă. Uniunea Europeană a rămas extrem de inegală din punct de vedere economic, datele economice de la Eurostat o arată clar. S-au accentuat decalajele și inegalitățile. Un reper în domeniu este articolul “Trade Openness and Spatial Inequality in Emerging Countries” din (jurnalul) Spatial Economic Analysis [autori Roberto Ezcurra și Andrés Rodríguez-Pose]. Este lesne de înțeles care va fi direcția dominantă a fluxului migratoriu. În continuare va exista acest exod al forței de muncă, deopotrivă a celei de la bază, dar și migrația creierelor (brain drain – human capital flight. Este o tragedie pentru țările cu economii firave precum țara noatră că le pleacă elitele. Medicii fac și ei parte din acest tablou general. Fără o strategie bine gândită, nimic nu se va întâmpla. Iluzia sistemului medical privat care salvează ineficiența spitalelor publice este o furtună într-un pahar cu apă. Să nu ne îmbătăm cu apă rece. ….. Medicii de la oraș deservesc și nevoile pacienților de la sate
Medic, despre infecția cu COVID-19: „COVID înseamnă de fapt trei boli. Dacă ești vaccinat faci maxim una. Dacă ești ne-vaccinat riști să le faci pe toate trei” …..„
VIOLETA ALEXANDRU:
Cum au motivat judecătorii anularea Hotărârilor de Guvern privind certificatul de vaccinare: „Exces de putere al guvernului. S-a pus semnul egal între o persoană nevaccinată și una bolnavă” Judecătorii de la Curtea de Apel Cluj susțin că guvernul a făcut un exces de putere și a urmărit substituirea prin hotărâre de Guvern a unei legi organice atunci când a prelungit starea de alertă și a introdus certificatului verde de vaccinare. Argumentul apare în hotărârea prin care instanța a anulat ltimele HG-uri privind starea de alertă și certificatul verde COVID. Decizia instanței nu este definitivă,
Guvernul recidivează: limitează drepturi fundamentale prin hotărâre de guvern, nu prin lege Guvernul PNL continuă practica deciziilor în ce privește gestionarea pandemiei prin Hotărâri de Guvern (HG) și nu prin legi făcute în Parlament. Ca și în trecut, acestea sunt contestate fie în instanțele de judecată, fie la CCR în cazul în care încalcă drepturi fundamentale ale omului. Hotărârea din data de 9 septembrie prin care se impune obligativitatea Certificatului Verde pentru participarea la anumite evenimente în localitățile cu rată peste 3 la mie, a fost deja anulată de Curtea de Apel din Cluj. Alături de acest HG au mai fost anulate alte trei acte normative prin care se instituia și prelungea starea de alertă. Procesul a fost deschis de doi avocați din Cluj și va ajunge la Curtea Supremă, decizia nefiind definitivă în acest moment. În cazul în care decizia Curții de Apel Cluj va fi confirmată de instanța supremă, ea este valabilă la nivelul întregii țări. Explicația pentru problemele ridicate de acest HG este simplă și probabil o știe și guvernul: drepturile fundamentale pot fi restricționate doar prin lege, fapt stabilit deja de Curtea Constituțională încă din primul val al pandemiei din primăvara lui 2020 în cazul amenzilor date pentru nerespectarea restricțiilor în starea de alertă. Legi, nu HG sau OUG Cel mai bine este ca Parlamentul să facă o lege atunci când este vorba de limitarea unor drepturi fundamentale, precum cele prin Certificatul Verde, altfel va exista o perioadă de dereglementare, cum s-a întâmplat anul trecut, spune pentru Europa Liberă judecătorul Cristi Danileț. „Noi, judecătorii, nu ne putem băga pe fondul cauzei pentru că este o chestiune care ne depășește, dar dacă nu se respectă o procedură sau dacă drepturile fundamentale sunt limitate prin hotărâre de guvern, atunci e o problemă și asta cenzurează instanțele. Va rămâne iar o perioadă nereglementată, cum a fost și anul trecut. Cel mai bine este ca Parlamentul să dea legi, să stabilească prin legi certificatul verde, alte restrângeri, eventual sancțiuni”. Acest tip de legiferare produce multă confuzie în rândul populației într-o perioadă oricum confuză cum este cea provocată de valul patru al pandemiei. De exemplu, în Cluj incidența a depășit 6 la mia de locuitori, iar Certificatul Verde, care atestă fie vaccinarea, fie un test negativ, fie trecerea prin boală, este folosit pentru accesul în restaurante cinematografe, teatre și alte spații publice. Integral:
Cîțu se laudă că va dubla locurile la ATI: „Băgăm pacienți și sub pat!“ „Am avut o idee wow: să băgăm pacienți și sub pat și atunci vom avea de două ori mai multe locuri la ATI“, s-a lăudat azi Florin Cîțu. „Am dat ordin ca toate locurile de sub paturile ATI să fie pregătite pentru a primi pacienți și chiar în aceste momente sunt alungați ultimii șobolani care mai sunt pe-acolo.“ Premierul spune că, astfel, de mâine locurile la ATI nu vor mai fi o problemă. „Sunt un premier wow, care vine întotdeauna cu soluții wow. Românii trebuie să știe cât de wow sunt eu. Să se aștepte de la mine și la alte decizii wow în următoarele zile, asta cu pacienții băgați sub pat este doar începutul“, s-a lăudat Florin Cîțu. Cât despre creșterea masivă a numărului de infectări, Cîțu spune că asta a fost strategia lui de la bun început. „Vreau ca românii să se imunizeze big time, iar creșterea cazurilor de infectați înseamnă fix asta, că tot mai mulți români se imunizează prin boală. Integral: 
Oana Gheorghiu (Dăruiește Viață): Spitalele sunt vechi, nu mai pot duce. Politicienii vor pune presiune pe manageri și medici să mărească numărul de paturi cu orice preț, pe măsură ce numărul de cazuri de COVID va crește..….
Terorizarea populaţiei ca metodă de guvernare În nici o lună de zile, am revenit la punctul de vîrf al campaniei de isterizare a populaţiei declanşată de aşa zisele valuri ale unei pandemii niciodată declarată legal pe teritoriul României, din motive cît se poate de serioase şi… legale, desigur. După cum merg lucrurile, autorităţile guvernării din România sunt hotărîte să împingă campania, acum, spre noi culmi. De glorie! Dar, mai ales, de isterizare şi de teroare! Cineva ar putea spune că nu autorităţile, ci mijloacele mediatice sunt cele responsabile de întreţinerea atmosferei de “cetate asediată, în iminent pericol de prăbuşire a ultimului bastion din zidul de apărare”. Nici vorbă nu poate fi de aşa ceva, de vreme ce autorităţile guvernării şi cele ale administraţiei aflate în subordinea lor sunt zi de zi şi ceas de ceas călare pe undele electromagnetice care ne invadează casele cu mesaje fasonate astfel încît să producă, să întreţină şi să întărească în populaţie sentimentul de teamă apăsătoare, vecină cu panica. O simplă observaţie luminează cazul, suficient cred. De ce este nevoie să ni se spună cu sufletul la gură, din oră în oră, toată ziua şi la jurnalele de ştiri şi la breaking-news-uri şi între ele, cîte mii de teste au ieşit pozitive la covid, cîţi morţi s-au înregistrat prin spitale şi cum nu se mai găseşte nici urmă de pat la ATI pe nicăieri prin ţara românilor, dar niciodată cîţi oameni au fost salvaţi şi au ieşit pe picioare din spitalele în care au fost internaţi, cîţi au făcut doar formele uşoare sau foarte uşoare ale bolii, fără complicaţiile grave, cîţi dintre cei diagnosticaţi PCR au dus boala pe picioare, cum se zice, şi s-au făcut bine acasă, cu aspirina, piramidonul, frecţia şi ventuzele bunicii? Evident, nimeni nu spune că s-au făcut bine “din cauza” aspirinei, piramidonului, frecţiei sau ventuzelor, dar ăsta e protocolul standard al bolnavului nostru “naţional”. Aşadar, la ce le trebuie atmosfera asta încărcată de ameninţarea morţii iminente, în masă? Care-i chichirezul? Un răspuns, relativ simplu şi suficient de solid ar fi: pentru că nu ştiu să facă altceva! Altfel spus, din prostie, adică gravă inadecvare cognitiv-decizional-acţională în faţa unei situaţii care pune una sau mai multe probleme de rezolvat. Probe în acest sens, căcălău, măria ta! Ratarea totală a proiectului “România vaccinată”, suntem cam ultimii în Europa……Cînd trebuia să o luăm piano… am scos armata pe străzi (halucinantă decizie, oricum ai lua-o!!!) şi n-a lipsit mult ca “asimptomaticii” să fie luaţi cu arcanul de pe stradă şi băgaţi în spitale, ori să le oferim celor peste 70 de ani, ca soluţie alternativă de tratament “sinuciderea asistată”. Viceversa, pe faza de relaxare, cînd trebuia să menţinem totuşi un pachet rezonabil de restricţii, am decretat că situaţia a revenit la cvasi normalitate, nu de alta, dar se grăbea toată lumea să plece în vacanţă. Inclusiv autorităţile, desigur!….Altul ar fi acela că autorităţile se folosesc cu bună ştiinţă de “instrumentul” fricii răspîndite în populaţie. Ca să ascundă, să mascheze, cîte ceva. Spre exemplu: afacerile cu “big pharma” derulate pe repede înainte, en gros şi cu mult paraîndărăt. Ori să atenueze celălalt val de nemulţumiri, generat de explozia preţurilor la energie. Ori să îşi uşureze viaţa şi să justifice măsurile represive, în forţă la nevoie, cu care speră că vor putea să proptească o guvernare a cărei popularitate a fost înghiţită de gaura neagră a propriei incompetenţe şi inadecvări……În sfîrşit, a treia posibilitate ar fi ca “genialii noştri conducători” să fi descoperit valenţele prea puţin cunoscute la noi, mai ales la nivelul “omului de rînd” ale “guvernării prin crize“. O schemă, aplicată cu succes, mai întîi în mediul economic, la nivele de decizie micro şi medii, ulterior refasonată şi împrumutată în schemele de gestiune a guvernării, pînă la cel mai înalt nivel…..Cei care au declanşat criza scot pe masă pachetul de măsuri pe care au vrut încă de la momentul zero să îl promoveze. Atunci părea tuturor inacceptabil, acum este singura soluţie. Cea salvatoare!!! We win big! Vorba unui alt clasic, în viaţă de data aceasta, domnul Cîţu. Florinel Cîţu, desigur! Integral:
Grupul liberalilor vâlceni de la vârful APIA. Funcții grele și pentru soțiile unor ofițeri din serviciile secrete Conducerea Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) este din 2016 pe mâna liberalilor. La vârf s-au adunat și câteva soții de ofițeri de la serviciile secrete, dar și soția unui fost ministru PSD. …. Adrian Pintea este director general la APIA din 2016. E din Vâlcea, acest nou Teleorman al patriei, de când cu „echipa câștigătoare” a lui Cîțu. Spre deosebire de mulți alții, domnul Pintea este calificat în domeniul în care lucrează, agricultura. A fost inginer la o fermă mică, apoi profesor suplinitor, din nou inginer și apoi directorul pentru un an al unei firme cu 92 de angajați. La sfârșitul directoratului, firma are 75 de angajați și un profit de zece ori mai mic. Și-a făcut doctoratul la Cluj-Napoca în timp ce era director executiv la APIA Vâlcea. Deși liberal, nu a fost schimbat din funcție de către guvernele PSD. Imediat ce ajunge la București soția este avansată și devine angajata Ministerului Educației. Un director general adjunct de la Vâlcea Bogdan Dumitru Dumitraşcu este director general adjunct la APIA. Și el tot din Vâlcea, tot liberal și, culmea, a fost promovat în timpul guvernelor PSD Dragnea. A terminat o facultate privată, a fost asistent de consul și apoi administrator al unei firme care are un singur bilanț depus. Firma a avut zero rulaj. Cumva printr-o minune, ajunge consilier la APIA în București. …. DNA clasează în 2014 un dosar în care un om de afaceri aflat în conflict cu APIA îi aducea mai multe acuzații. Soția lucrează la Consiliul Județean Călărași și apoi la Casa de Asigurări de Sănătate. Bani puțini, șalupă scumpă Deși fără niciun ban în conturi, trăind din niște salarii cu mult sub 10.000 de euro pe an, făcând zilnic drumul București – Călărași sau stând în chirie la Călărași și cu o datorie de 10.000 de euro, soții Dumitrașcu reușesc totuși să își cumpere o șalupă de superfiță. Cel mai slab model costă 52.000 de euro iar cel mai scump, în jur de 400.000 de euro. Venitul total al familiei Dumitrașcu în cei patru ani, incluzând și tot anul 2012, a fost de 59.658 de euro în total. Dacă ar fi cumpărat cea mai amărâtă șalupă, ar însemna că familia Dumitrașcu (cei doi soți și un copil) au trăit timp de 4 ani cu suma de 20 de lei pe zi, sub 7 lei de persoană. ….. Al doilea adjunct, tot de la Vâlcea Domnul Cornel Turcescu, director general adjunct la APIA, este și el din Vâlcea. Mai mult, tatăl său, Constantin Turcescu, era director executiv adjunct la APIA Vâlcea și mâna dreaptă a actualului director general al APIA, domnul Pintea. …. Între 2013 și 2018 familia Turcescu reușește să își ia două apartamente în București (127 mp și 49 mp) și un Mercedes Benz clasa C cu un împrumut total de la bănci sub 87.000 de euro. Cum a reușit? ANI nu a fost curios să afle, că așa am fi aflat și noi Există un PFA pe numele domnului Turcescu, dar în declarațiile de avere nu menționează niciun venit pe persoană fizică. În 2020 domnul Turcescu a primit de la stat 243.432 de lei, adică peste 4.000 de euro pe lună. Și ultimul adjunct, tot de la PNL Domnul Paul Eduard Kmen completează echipa directorilor adjuncți. Nu este din Vâlcea, dar este liberal. Din 1998 până în 2006 a fost director de vânzări în privat, la o tipografie. Cu zero experiență profesională sau educațională ajunge direct director executiv la APIA Iași. Integral:
Guvernul s-a predat în fața pandemiei. Părinții nu înțeleg ce se întâmplă cu școlile, iar spitalele sunt aproape de colaps…. De câteva zile, România seamănă tot mai mult cu congresul PNL care s-a desfășurat weekendul trecut. Din toate direcțiile – de la Guvern, de la Ministerul Educației, de la cel al Sănătății – vin decizii care se bat cap în cap, în timp ce nimeni nu respectă nicio regulă. Peste asta, politicienii sunt prinși în luptele pentru putere, iar premierul este „îngropat” în moțiuni de cenzură. Școlile ba se închid când se ajunge la un indice de infectare de 6/1.000, ba nu se mai închid. Părinții nu mai înțeleg nimic. Copiii nici atât. Restaurantele și cafenelele poate nu se mai închid nici ele și rămân deschise pentru vaccinați și toți cei care dețin un certificat verde. Între timp, marți s-a înregistrat un număr record de infectări – 11.049 cazuri, dar a mai fost bătut un record despre care s-a vorbit mai puțin – am avut
Iulian Anghel, ZF: Pandemia? Cui îi pasă, cui i-a păsat? Curtea de Apel din Cluj a anulat marţi trei hotărâri de guvern, două care priveau prelungirea stării de alertă în vremea pandemiei şi, ultima, care instituia “certificatul verde” pentru COVID-19. Decizia nu este definitivă, dar rezultatul poate fi anticipat. Greşeala este în totalitate a guvernului. Dacă povestea nu ar fi fost cu repetiţie, era, poate, nu de iertat, dar de înţeles. Guvernul “nu a ştiut”, deşi treaba lui este să ştie şi nu să-i dea Justiţia cu Constituţia în cap. La începutul pandemiei, guvernul a restrâns libertăţile prin decizie (neconstituţional) şi a fost obligat să vine cu o lege în Parlament, mai apoi. Atunci avea o oarecare susţinere, acum are o susţinere zero. …. Văzând cum stau lucrurile cu valul 4 al pandemiei, pare că guvernul ar fi îndreptăţit să impună unele noi restricţii, ca de pildă accesul în locuri publice închise doar a celor vaccinaţi sau a celor care au dovezi că nu sunt bolnavi. Dar guvernul a restâns libertăţile prin hotărâre, nu prin lege, cum cere Constituţia. Nu ar fi o situaţie neobişnuită cu libertatea în pandemie. Nu mai poţi urca azi într-un avion fără dovada că eşti vaccinat/ai trecut prin boală sau că ai un test că nu eşti bolnav. Din America de Nord până în nordul Europei cei care refuză vaccinarea, mai ales dacă lucrează în serviciile publice, riscă să rămână fără leafă şi chiar să fie concediaţi. Dar există, în lumea liberă, o măsură în toate. În Franţa deciziile de restrângere ale libertăţilor au fost adoptate de Parlament, nu de guvern – guvernul le-a propus, da. La fel în Italia. În ciuda protestelor masive. De ce prin Parlament? Pentru că Parlamentul reprezintă poporul, prin “aleşii săi”. În Filipine, dacă nu vrei să te vaccinezi, te împuşcă armata preşedintelui Duterte. În China, nu vrei să te vaccinezi? – te caută Partidul Comunist la portofel şi te poate zidi în casă la fel de temeinic ca într-un mormânt. În România, sindicatele se opun făţiş „certificatului verde”. Nu ar putea să o mai facă, dacă măsurile ar fi adoptate de Legislativ. Dacă povestea ar fi nouă, mai treacă-meargă. Dar nu este. La începutul pandemiei, guvernul PNL a fost obligat să vină în Parlament cu un proiect de lege care interzicea unele drepturi, după ce luase decizii, în acest sens, de capul lui. Pentru că aşa este scris în Constituţie. Interzicerea unor drepturi se face prin lege, nu prin decizia unui om/guvern. …Guvernul va trebui să facă rapid un proiect de lege cu care să vină în Parlament, în privinţa măsurilor noi de constrângere. Dar cine să-l facă şi cine să-i voteze acestui guvern măsurile propuse? Că PNL nu mai are nici 20% susţinere parlamentară, iar în privinţa intenţiei de vot merge galopant spre 10%. De ce ar fi opoziţia mai săritoare la greu decât puterea? De ce i-ar îndesa ea lui Cîţu, în traistă, covrigi, brânză, cârnaţi şi tuică? Ca s-o primească la „negocierile” la care nu este limpede dacă Florin Cîţu mai apucă să ajungă? Integral:
Andrei Baciu, secretar de stat în Ministerul Sănătății: “Certificatul pe bază de vaccinare e valabil până în 2022, la sfârșit de iunie”
Vlad Voiculescu: “Testarea, o mare afacere!” Laboratoarele de stat au șomat, în timp ce cele private primeau bani de la buget În România, valul 4 al pandemiei a lovit în plin. Cererea pentru teste a crescut. Cele mai multe sunt făcute în laboratoare private sau acasă. “Testarea s-a transformat într-o afacere”, a declarat Vlad Voiculescu (USR-PLUS), fost ministru al Sănătății, pentru SpotMedia.ro. La începutul pandemiei, când țara noastră avea nevoie de capacitate de testare, s-au deschis foarte multe laboratoare, în mare parte private. “A existat un ordin de ministru, semnat de domnul Nelu Tătaru, care spunea cât se poate de vag și de convenabil că testele colectate vor fi duse către cel mai apropiat laborator. Dar nu se preciza dacă laboratorul era privat sau de stat”, a spus Vlad Voiculescu. Astfel s-a ajuns în situația în care laboratoarele de stat de la Institutul Cantacuzino și cel de la Spitalul “Matei Balș” să fie utilizate “în proporție de sub 10% în anumite perioade, în timp ce cele mai multe teste erau prelucrate de laboratoare private, iar prețul operațiunilor era decontat din bani de la bugetul de stat”, a explicat Vlad Voiculescu. Fostul ministru a mai spus că și prețurile erau mult umflate și s-au irosit sume mari de bani. Integral:
Principiul mobilității: Masterand la Academia SRI, trecut prin mai multe ministere, guvernări și 17 Consilii de Administrație, numit de premierul Cîțu secretar general adjunct la Ministerul Justiției Premierul Florin Cîțu l-a numit pe 29 septembrie funcția de secretar general adjunct la Ministerul Justiției pe Dragoș Ionuț Bănescu, potrivit unei decizii publicate în Monitorul Oficial. ”Domnului Dragoș Bănescu i se aplică mobilitatea în funcția publică de secretar general adjunct din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului în funcția publică de secretar general adjunct la Ministerul Justiției”. Potrivit
De ce s-a grăbit România cu doza a treia și nu a renunțat la festivismul vaccinării miniștrilor
Plătim nota de plată pentru iarna/vara vrajbei noastre. Momentul în care s-a prăbușit vaccinarea Interviu Redeschiderea din luna mai 2021 a economiei – fără nicio condiționare – și ridicarea restricțiilor (încadrată, eronat, cu termenul de “relaxare”) au fost percepute drept un indiciu că pericolul a trecut și că vaccinarea nu ar mai fi necesară. Neîncrederea în vaccinare sau ezitarea în fața vaccinării nu se corelează prioritar cu nivelul de educație, ci, mai degrabă, cu nivelul de încredere în autorități/sursele de autoritate (inclusiv autoritate medicală) și cu timpul petrecut pe rețelele sociale. Acum plătim nota de plată a ceea ce am numit „dictatura emoțiilor”, „iarna, vara, anotimpurile vrajbei noastre”. Am intrat în ceea ce literatura de specialitate numește spirala tăcerii, când o minoritate (cea ferm antivaccinare) este mult mai vocală, a preluat frâiele simbolice ale comunicării și exercită o presiune disproporționată asupra unei majorități tăcute. Imediat după anunțul privind „relaxarea” măsurilor și redeschiderea economiei – fără nicio condiționare – numărul persoanelor nou vaccinate s-a prăbușit. Mai mult, cei mai reticenți și expuși narațiunilor false au fost tocmai tinerii. De ce nu se vaccinează tinerii? În primul rând,
Daniel Dăianu, preşedintele Consiliului Fiscal: “Creşterea preţurilor la energie va amputa puterea de cumpărare a oamenilor” “În ceea ce priveşte preţurile la energie, această creştere este descumpănitoare. Uitaţi-vă ce se întâmplă în Regatul Unit, lucru care se va întâmpla şi în state din Uniunea Europeană. Este un şoc extraordinar de puternic, care va încetini peste tot în Europa creşterea economică, va amputa sever puterea de cumpărare a oamenilor şi dacă nu vom reuşi să gestionăm această criză, în următoarele 5 – 6 luni, cu inteligenţă, debarasaţi de clişeee ideologice şi să înţelegem că trebuie să trecem iarna… E nevoie de o politică autentică în Uniunea Europeană, care nu există. Fiecare încearcă să facă aşa cum poate mai bine şi nu este de neînţeles, dar arată că, nici din acest punct de vedere, nu am fost pregătiţi în Uniunea Europeană. Noi reacţionăm, nu prevenim... Acum vedem, de fapt, că nu avem o politică comună, că nu avem rezerve, că nu ne-am ocupat suficient de a concilia utilizarea combustibililor fosili cu ceea ce reclamă să ne înscriem pe o traiectorie de utilizare de resurse noi de energie care să ne asigure viitorul“, a subliniat Dăianu. Şeful Consiliului Fiscal este de părere că România trebuie să-şi diversifice resursele de energie, pentru că altfel “nu poţi să faci investiţii într-o lună de zile şi să ai energie suplimentară”. “Trebuie să ne diversificăm resursele de energie, trebuie să exploatăm resursele pe care le avem în ţară, dar şi aici apare iar un clişeu în dezbatere că facem investiţii şi vom rezolva problema energiei în România… Investiţiile cer timp. Nu poţi să faci investiţii într-o lună de zile şi să ai energie suplimentară“, a spus el. Integral:
PNRR | Reformele vitale, obligatorii pentru ca România să primească 29,1 de miliarde de euro Comisia Europeană a aprobat, luni, Planul de Redresare și Reziliență (PNRR) depus de România pentru a primi aproape 29,1 de miliarde de euro din banii europeni destinați revenirii după pandemie. Banii vin însă cu o serie de condiții care vizează reforme vitale pentru România. Jumătate din fondurile destinate României, 14,2 miliarde de euro, sunt fonduri nerambursabile (granturi), iar 14,9 miliarde reprezintă împrumuturi, cu dobânzi mici…..Banii, care trebuie cheltuiți până în 2026, vizează investiții, dar și reforme în sistemul de pensii, cel de sănătate, în educație, energie verde, digitalizare. Pentru România, reformele includ și domeniul justiției. Reformele pe care trebuie să le facă România vizează funcționarea mai bună a justiției, inclusiv prin asigurarea angajărilor la Direcția Anticorupție (DNA). Potrivit PNRR, până în 2023, gradul de ocupare a posturilor de la DNA ar trebui să fie de cel puțin 85%. Măsurile pe care le ia România trebuie să asigure un sistem de justiție eficient în combaterea corupției, ceea ce va spori eficiența administrației publice, arată Comisia Europeană. … Dar, precizează experții europeni, în domeniul justiției, „manualul” României trebuie să fie Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV). Potrivit 
Medicul Virgil Musta: Suntem din nou în al 12-lea ceas. Cele două motive care ne-au adus aici / Cum recunoaștem simptomele COVID cu tulpina Delta …. Medicul spune că, din cauza contagiozităţii mari a tulpini Delta, creşterea numărului de cazuri de COVID-19 este mult mai rapidă faţă de celelalte trei valuri ale pandemiei: – ”În decurs de mai puţin de o lună de zile, secţiile de terapie intensivă şi secţiile Covid din spitale s-au umplut. – Din observaţiile noastre concrete de până acum, persoanele vaccinate fac foarte rar forme severe sau critice de boală, care să necesite internare în secţiile de terapie intensivă şi mai ales în situaţia unei patologii importante asociate. Persoanele nevaccinate fac mult mai frecvent forme severe de boală. – Din cauza ritmului mult mai mare de infectare decât în celelalte valuri pandemice şi a formelor mai grave, nu putem externa pacienţii atât de repede pe cât ne vin alte noi cazuri”. În Spitalul de Boli Infecţioase Victor Babeş Timişoara, la terapie intensivă sunt internaţi numai pacienţi nevaccinaţi, iar în sectii 95% sunt pacienţi nevaccinaţi. El avertizează că în Italia, în urmă cu un an şi jumătate, în momentul când sistemul sanitar a fost copleşit şi nu au mai avut capacitate de internare, mortalitatea prin această boală a crescut de la 3-4% cât era, în medie, în acea perioadă, la peste 13%. Conform statisticilor internaţionale, din ţările cu rata mică de vaccinare – cum este România – , se poate ajunge ca 10% din cazuri să evolueze sever şi peste 3% să decedeze. – “Aceasta înseamnă că, la un număr zilnic de peste 7.000 de cazuri la nivel naţional, putem avea zilnic un număr de 700 cazuri care pot evolua sever şi care ar necesita internare în secţii specializate.- Dacă nu facem ceva concret, pe ritmul actual de creştere, evaluările specialiştilor epidemiologi arată că putem atinge destul de repede 15.000 de noi cazuri pe zi. – Unde vor intra toţi acei pacienţi cu forme severe şi critice?”, afirmă medicul timișorean, care atrage atenția că, oricât se încearcă creșterea numărului de paturi, se vor epuiza şi acestea foarte repede. Motivele pentru care s-a ajuns aici… 1. Rata de vaccinare Din toate statisticile internaţionale, în ţările cu un procent mare de vaccinare (peste 60%), în special în rândul persoanelor vulnerabile, chiar dacă numărul de cazuri noi a fost (sau încă este) în creştere şi acolo din cauza tupinii Delta, numărul de pacienţi cu forme severe sau critice este mult mai mic comparativ cu valurile anterioare, cât şi numărul de persoane decedate. 2. Măsurile de protecţie Faptul că avem încă mult prea puţine persoane protejate (prin vaccin sau boală şi vaccin), în special în rândul bătrânilor sau al persoanelor cu factori de risc, suprapus cu renunţarea la aproape orice măsură de protecţie peste vară (distanţare, mască, dezinfectare etc) a reprezentat un teren mai mult decât favorabil pentru circulaţia foarte rapidă a variantei Delta la noi, cu un număr din ce în ce mai mare de cazuri, spune medicul.- ”Din datele de până acum, cei mai protejaţi sau dovedit a fi pacienţii trecuţi prin boală şi vaccinaţi, cât şi cei netrecuţi prin boală, dar vaccinaţi cu schemă completă, în sensul în care foarte rar fac forme severe şi au risc foarte mic de deces. – În aceste cazuri menţionate mai sus, vă spun clar şi răspicat: aveţi RISC FOARTE MIC SĂ FACEŢI FORMĂ SEVERĂ DE BOALĂ sau DE DECES. Acesta este marele avantaj si cheia în această boală, poate fi diferenţa între viaţă şi moarte! – Nu înseamnă că persoanele vaccinate sau trecute prin boală nu mai pot contracta din nou virusul sau că nu pot transmite virusul (chiar dacă în măsură mai redusă). – În acest caz, aşa cum explicam, pentru ei riscul unei forme grave este foarte mic, dar să nu uităm că dacă au în preajmă persoane nevaccinate (familie, prieteni, colegi de serviciu etc) cărora le transmit boala, pentru acestea riscul poate fi major”, a mai scris Virgil Musta. El spune că inclusiv persoanele trecute prin boală şi/sau vaccinate trebuie să respecte măsurile de protecţie (distanţare, mască) pentru a diminua circulaţia virusului şi transmiterea lui, în special către cei nevaccinaţi. O listă de măsuri pentru reducerea răspândirii virusului: – evitaţi întâlnirile care nu sunt neapărat necesare, evitaţi locurile aglomerate de interior sau de exterior. – purtaţi mască în toate locurile închise (aerisiţi-le frecvent), cât şi în cele deschise mai aglomerate şi păstraţi o distanţă ce cca 2 metri faţă de alte persoane. – spălaţi-vă pe mâini şi dezinfectaţi suprafeţele la care au avut acces şi alte persoane. – dacă aveţi simptome, cu atât mai important este să nu mergeţi în comunitate, să vă testaţi, iar dacă testul este pozitiv pentru covid-19, să luaţi imediat legătura cu medicul d-voastră de familie. – vaccinaţi-vă, dacă nu aţi făcut-o până acum, este cea mai puternică armă pe care deja o avem la dispoziţie, chiar dacă obţinerea imunităţii după vaccinare începe să se formeze după 14 zile de la prima doza şi devine protectoare după 1-2 săptămâni de la a doua doză. Cu cât mai repede, cu atât mai important pentru evitarea unor posibile forme grave ulterioare. Recunoașterea simptomelor COVID De asemenea, medicul afirmă că este important să se recunoască simptomele, iar cei care le au să se testeze: – Durere în gât la înghiţire, dureri de cap, de muşchi, de torace, febră sau subfebrilităţi, – Oboseală, tuse seacă, scaune diareice, vărsături. Integral:
Avertisment de la Bruxelles pentru PNRR: Sperăm să fie instalat un guvern stabil în România pentru a aplica planul de 29 de miliarde de euro ….Chiar dacă, la Bruxelles, Comisia Europeană a aprobat Planul Național de Redresare și Reziliență, guvernanții din România nu trebuie să creadă că sunt cu sacii în căruță. Mai întîi de toate, Planul României mai trebuie aprobat și de statele membre (miniștrii de Finanțe), în Consiliul UE. Această aprobare se face în cel mult 4 săptămâni, iar până la finalul anului 2021 România va semna cu CE un acord de finanțare și va primi un avans de 3,8 miliarde de euro. Această prefinanțare reprezintă 13% din suma totală alocată țării, jumătate fiind fonduri nerambursabile și jumătate împrumuturi care vor trebui returnate de către România la bugetul UE, pe termen lung. ….„Planul abordează cele mai mari provocări ale României: finanțe publice, piața muncii, energie, mediu, educație, sănătate, administrație publică, justiție. (…) Dacă proiectele nu vor fi finalizte la timp, în baza țintelor și bornelor, banii nu vor fi plătiți României. Având în vedere calendarul general, totul trebuie realizat până în vara anului 2026, pentru a putea vira tranșa finală până la sfârșitul anului 2026. Nu este prevăzută nicio prelungire. Am recomandat României să nu concentreze pe foarte multe ținte și borne către final, pentru a nu rămâne cu ele neterminate la timp. Regulamentul prevede că aceste reforme nu vor fi anulate după implementarea planului și de aceea va exista și o monitorizare a implementării reformelor” – a spus unul dintre oficialii europeni. ….„Noi sperăm că va fi instalat un guvern stabil cât mai repede posibil. Atât timp cât România își îndeplinește angajamentele, în termeni de borne și ținte de investiții și reforme, nu există un impact imediat asupra PNRR. Acestea fiind spuse, va fi probabil dificil de pevăzut cum vor fi realizate acestea dacă nu există un guvern cu o majoritate (parlamentară n.r.) care să promoveze mai ales reforme, dar și investiții care au fost incluse în plan. V-am explicat cât de ambițios este acest plan și necesită evident un guvern funcțional, care să fie capabil să promoveze reforme. Dar, dacă bornele și țintele vor fi implementate, (lipsa unui guvern stabil – n.r.) nu va avea niciun impact imediat, dar în realitate va crea probleme. Comisia este mereu gata să ofere susținere și asistență tehnică” – a spus oficialul UE. „Sperăm ca instituțiile care vor fi învestite să implementeze acest plan sunt, în mare, aceleași care implementează și fondurile structurale europene, pentru a avea cunoștințele necesare, să nu fie ceva nou pentru ele modul în care se gestionează aceste proiecte. Sperăm ca această situație să se rezolve cât mai repede posibil, pentru a nu apărea repercusiuni asupra implementării planului” – a mai afirmat înaltul oficial european…… De asemenea, României i-au fost aprobate și proiecte energetice, de alimentare cu gaze, în ciuda politicii UE de a renunța treptat la combustibilii fosili. Una dintre investițiile aprobate se referă la o rețea de transport și distribuție de gaz în regiunea Olteniei. „Aceată rețea va trebui să crească ponderea energiei regenerabile pe bază de hidrogen de la 20% la 100% și de aceea am aprobat această investiție” – a explicat unul dintre oficialii UE. O altă investiție în gaz urmărește încetarea folosirii cărbunelui în termocentralele din Româna. „România s-a angajat să-și închidă mare parte din capacitatea termocentralelor bazate pe lignit, care sunt foarte poluante. Va fi imposibil pentru România să treacă imediat de la cărbune la energie regenerabilă, înlocuind capacitatea de producție de energie termică și electricitate cu surse regenerabile. De aceea, am prevăzut să înlocuim aceste sisteme vechi cu unele bazate pe gaz, însoțite de energie solară și eoliană” – a mai explicat oficialul UE. Integral:
Șeful Pfizer: Într-un an cred că vom putea reveni la viaţa normală. Există însă și o condiție …. Predicţia lui Bourla despre momentul în care se va reveni la o viaţă normală este în concordanţă cu cea a CEO-ului Moderna, Stéphane Bancel. “Începând de astăzi, într-un an, presupun”, a spus joi Bancel ziarului elveţian Neue Zuercher Zeitung, când i s-a cerut o estimare. Bourla a sugerat că este posibil să fie nevoie de vaccinuri anuale împotriva coronavirusului. ”Cel mai probabil scenariu pentru mine este acela că, deoarece virusul este răspândit în toată lumea, vor continua să apară noi variante. De asemenea, vom avea vaccinuri care vor dura cel puţin un an şi cred că cel mai probabil scenariu este vaccinarea anuală, dar nu ştim cu adevărat, trebuie să aşteptăm şi să vedem datele”, a spus Bourla. Vineri, şefa Centrului pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor din SUA, dr. Rochelle Walensky, a autorizat distribuirea de rapeluri ale vaccinului dezvoltat de Pfizer şi BioNTech Covid-19 pentru cei aflaţi în medii profesionale şi instituţionale cu risc ridicat, o mişcare care a anulat recomandarea mai restrictivă a unui grup consultativ de experţi. Walensky a aprobat distribuirea de rapeluri americanilor în vârstă şi adulţilor cu afecţiuni medicale preexistente la cel puţin şase luni după prima lor serie de vaccinuri, în conformitate cu grupul consultativ. Organizaţia Mondială a Sănătăţii se opune puternic lansării pe scară largă a rapelurilor, spunând că naţiunile mai bogate ar trebui să ofere doze suplimentare ţărilor cu rate minime de vaccinare. Bourla a declarat duminică că ”nu este corect să decideţi dacă veţi aproba sau nu rapeluri” pe alte criterii decât ”dacă sunt necesare rapeluri”. (Sjursa: News.ro) Integral:
Pandemia de intervenționism Istoria nu se repetă, dar rimează. Din când în când asistăm la o ascensiune a
România, o ţară unde nimeni nu are atribuţii şi unde toţi se uită admirativ cum cineva dă o gaură de 500 de milioane de euro. Supărarea este că nu s-a ajuns la 1 miliard de euro Falimentul City Insurance, cea mai mare companie de asigurări pe RCA, cu 45% din piaţă, va lăsa în urmă o gaură de 500 de milioane de euro, mai mult sau mai puţin. Această gaură se va pierde în timp, aşa cum se întâmplă cu Astra, Carpatica Asig, sau cu celelalte falimente, ţepe, fraude etc. România este o ţară bogată, are de unde. Frauda, sau ce este ea, de la City Insurance, s-a petrecut sub ochii tuturor. City insurance nu era în situaţia de astăzi – de faliment -, de ieri, ci de patru ani. Toată lumea ştia de City Insurance, dar atâta timp cât avea cel mai ieftin RCA pe care îl puteai cumpăra, pe nimeni nu interesa alteceva. Gaura a crescut de la 50 de milioane de euro la 500 de milioane de euro. ASF, autoritatea de reglementare şi supraveghere în asigurări spre care se îndreaptă acum toată lumea, spune că nu avea atribuţii sau mijloace să verifice conturile companiei din afară, auditorii nu aveau atribuţii,
Instalarea platformei Ana, pentru extracția gazelor din Marea Neagră, a fost finalizată Black Sea Oil & Gas (BSOG) a finalizat instalarea platformei de producţie gaze naturale Ana, la aproximativ 120 de kilometri în largul Mării Negre, a anunţat compania, într-un comunicat. Platforma de producţie gaze naturale Ana este prima construită şi instalată în România în ultimii 30 de ani. „După instalarea conductei submarine şi a structurii de susţinere a platformei în prima parte a acestui an, ultima componentă a platformei, ansamblul de punţi, a fost instalată cu succes la aproximativ 120 km distanţă de ţărm, pe zăcământul Ana, în ape cu adâncimea de 70 de metri, de GSP. Platforma Ana este o platformă de producţie gaze naturale de 3.000 de tone, formată dintr-o structură de susţinere (jacket) care se află parţial în apă şi un ansamblu de trei punţi aflat deasupra apei. Gazele provenite din zăcămintele Ana şi Doina sunt colectate şi măsurate pe platformă, apoi trimise la ţărm la staţia de tratare a gazelor de la Vadu printr-o conductă de 16 ţoli, pe o distanţă de 126 km din care 121 km de conductă submarină şi 4,5 km de conductă terestră. Nivelul de echipare al platformei este minim şi va fi complet automatizată. Cu toată infrastructura acum instalată, conectarea la instalaţii şi punerea în funcţiune vor avea loc în perioada următoare, înaintea campaniei de foraj preconizată pentru luna noiembrie a acestui an”, se menţionează în comunicatul citat. Proiectul de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (“Proiectul MGD”) este realizat în proporţie de 70%, fiind primul proiect de acest gen construit în zona românească a Mării Negre după anul 1989. Lucrările constau în săparea a cinci sonde de producţie (o sondă submarină la zăcământul Doina şi patru sonde de producţie la zăcământul Ana) şi un ansamblu submarin de producţie pe zăcământul Doina, care va fi conectat printr-o conductă de 18 km la platforma de producţie Ana monitorizată şi operată de la ţărm, amplasată pe zăcământul Ana. De asemenea, o conductă submarină de 126 km va asigura transportul gazelor de la platforma Ana la ţărm, până la noua staţie de tratare a gazelor din comuna Corbu, judeţul Constanţa. Potrivit sursei citate, capacitatea de producţie estimată va fi de un miliard de metri cubi de gaze pe an, echivalentul a 10% din consumul de gaze al României. Integral:
PNL a pierdut Așa-zisul „spectacol al democrației” s-a terminat, în mod previzibil, jalnic: cu huiduieli, circ și suspiciuni majore de fraudă. Adunarea a câteva mii de persoane în acest congres a fost o sfidare față de sute de mii de cetățeni îngrijorați de pandemie. Victoria lui Cîțu sau Orban era importantă doar pentru clienți politici care sperau într-o sinecură sau într-o pomană de la buget. Pentru milioane de cetățeni români, bătălia din PNL nu a avut nici o relevanță. Ce li s-a oferit a fost circ, contribuind astfel la opinia că doar asta pot produce partidele politice și democrațiile. Ce va urma? Ludovic Orban are în plan o ruptură, cum s-a mai întâmplat în PNL la începutul anilor 90. După părerea mea, va fi un eșec. Sunt milioane de alegători care sunt creștini, conservatori și vor măsuri economice de dreapta, însă Orban nu are credibiliate, nu poate să-i convingă că el le va oferi ceea ce doresc. El și gașca lui sunt niște politicieni uzați. Pur și simplu le-a venit termenul de expirare. Poate Cîțu să relanseze PNL-ul, care-n ultimul lor sondaj era pe la 17%? Sunt sceptic. Eu l-am cunoscut ca pe un liberal la limita libertarianismului, însă în ultimele luni a fost doar un prăpădit de politician speriat, care aruncă-n stânga și dreapta cu bani și sinecuri pentru a-și asigura șefia partidului. După doar nouă luni de guvernare, Cîțu și-a pierdut suflul, este nervos și de o agresivitate complet inutilă. Totuși, de dragul discuției, ce cred că ar putea face PNL, ca să oprească picajul: – să repornească DNA-ul, pentru ca oamenii să vadă pești mari arestați și condamnați. Uitați de chestiuni abstracte precum desființarea SIIJ sau vreo amplă reformă a legilor Justiției. Desigur, aceste măsuri trebuie luate, dar lumea vrea ca marii corupți să ajungă la pușcărie și statul să le ia banii furați, punct. – să demoleze sistemul medical de stat. PNRR-ul nu va rezolva nimic, oamenii mor azi în spitale, nu au timp să aștepte 5-6-7 ani ca să apară zece spitale noi – oricum, complet insuficiente. Lăsați mediul privat să investească în sănătate: are bani, are expertiză. – să transforme țara într-un șantier: autostrăzi, căi ferate. Problema este dacă se va găsi forță de muncă. – statul obez, pus la slăbit. Și, mai ales, PNL NU trebuie să se combine cu PSD. Nu vor putea repeta ceea ce i-a reușit lui Tăriceanu, să iasă cu fața curată dintr-un astfel de concubinaj. Însă, repet, sunt sceptic. PNL-ul de azi nu prea mai pare un partid, ci o strânsură de inși care vor să călărească bugetul și să aibă o sinecură la stat. Integral:
Iulian Anghel, editor ZF: Încă o victorie ca asta şi sunteţi terminaţi…. Liberalii şi-au ales un alt şef, în persoana lui Florin Cîţu, după o campanie ce aduce aminte nu de trecutul apropiat, ci de vechile cronici în care fraţii îşi luau gâtul pentru moştenirea subţirei averi a defunctului lor părinte. Pentru asta s-au luptat până la urmă, în mocirlă, Cîţu şi Orban: pentru un partid în derivă, ajuns la 15% în opţiunile de vot ale electoratului. Dar, deh, ştim de acum 3.000 de ani, de la Solomon: „Mândria merge înaintea pieirii şi trufia înaintea căderii.” Klaus Iohannis, la congresul liberalilor unde, dacă era un tip decent, nu avea ce să caute: „E imperativ să depăşim actuala criză.” Criză? Da, criză. Dar care criză? Criza politică pe care chiar el a provocat-o? Criză până când obţine el controlul definitiv al guvernului, cu mâna preasupusei sale ordonanţe, Florin Cîţu? Sau criza în care a intrat ţara pe care crede el că o conduce? –
Premierul Cîțu, adevăratul Orban al României Învingător prin orice mijloace în lupta cu Ludovic Orban, libertarianul Florin Cîțu dă semne tot mai mari că a apucat-o deja pe drumul de la democrat la autocrat pe care se plimbă alt Orban, Viktor, de peste un deceniu. Și nu oricum, ci cu binecuvântare și chiar presiune de la Cotroceni. În acest moment, președintele Iohannis are pohta ce-a pohtit atât amar de vreme, de când românii l-au preferat ca președinte în locul lui Victor Ponta, apoi în locul Vioricăi Dăncilă. Ține cu o mână fermă de hățuri Partidul Național Liberal, avându-l pe Cîțu drept bici care va pocni la orice zvâcnitură din poignet. Toți liberalii de marcă au fost aduși la ordin – care prin momeli, care prin amenințări, iar disidenții din jurul lui Orban nu-și vor dinamita prea devreme accesul la borcanul cu miliarde de tone de miere doar de dragul orgoliilor sau a loialității. UDMR va rămâne alături de același borcan cu bani tot cel puțin doi ani, amușinând miesmele care vor veni în tot acest timp dinspre PSD, un partid care e solid doar aparent – în fapt, plăcile tectonice de acolo au amuțit doar temporar. AUR, țepușa de care avea nevoie Iohannis să-i șantajeze pe cei de la USR PLUS, poate fi ținut într-un procent acceptabil în tot acest timp, că doar băieții ăia n-au ajuns de capul lor pe scena politică. În fine, USR PLUS, sub neprețuita conducere a marilor săi strategi politici, a știut să cadă cu veselie în toate capcanele care i-au fost întinse și va ieși în pierdere orice ar încerca să facă – fie va reveni la guvernare cu coada între picioare, fie va rămâne în opoziție, acolo unde poate fi acuzat ad nauseam de colaborare cu AUR și PSD ori de câte ori va ataca guvernul minoritar PNL, dar și cooptat să voteze pentru reformele cu adevărat necesare pentru stat. De altfel, Iohannis nu are nevoie de voturile lor, pentru că a demonstrat deja că poate trage de lege și de Constituție cât dorește, iar la nevoie se găsesc destui în PSD care să voteze cum trebuie, cu costuri mai mici decât cele cerute de USR PLUS. În fond, pesediștii vor fie bani, fie să scape de dosarele penale, în timp ce useristplusiștii vor alte chestii, unele extrem de supărătoare: reformă profundă a statului, justiție independentă, eficiență a actului guvernamental, egalitate reală în drepturi – și câte și mai câte! Doar că n-au știut cum să ajungă la ele. În fine, guvernarea va fi proptită cu câțiva tehnocrați dornici să se afirme într-un context în care vor putea fi chiar și mediocri la butoanele ministerelor și tot vor reuși să urnească mai mult decât a reușit PSD-ul în ultimii cinci ani de guvernare. Numai voie bună și voioșie la Cotroceni, așadar….. Numai că socoteala de la Cotroceni riscă să nu se potrivească cu cea din târg. Pentru că, transformându-l pe Cîțu într-un bici cu care lovește în dreapta și-n stânga, președintele pare a fi trecut cu vederea prea multe dintre defectele de caracter ale acestuia. Primul și cel mai important este lipsa completă de scrupule. Pentru a-și masca incredibila incompetență, premierul Cîțu a fost dispus la orice – și va fi în continuare dispus la orice. De la Victor Ponta încoace nu mi-a mai fost dat să văd un om care minte precum respiră – cu convingere, capabil să-i acuze mereu pe ceilalți de propriile sale greșeli, incapabil să-și asume vreodată un eșec și mereu pregătit să-i împingă din calea sa pe cei care i-ar putea da măcar o fărâmă de feedback negativ. Totuși, chiar și Victor Ponta însuși și-a dat demisia când a simțit că nu se mai poate, ceea ce nu-l prea văd pe Cîțu s-o facă vreodată. Al doilea este incapacitatea de a face lucrurile în echipă. … Modelul său de leadership este cel al unui buticar, nu al unui lider capabil să inspire și să tragă după el o echipă întreagă. Absolut tot ce a făcut și demonstrat Cîțu până acum violează dur toate preceptele leadershipului. Acest lucru nu se va schimba – dimpotrivă, traiectoria obișnuită a unui astfel de caracter este una de dezbinare și distrugere.Al treilea este disprețul profund față de regulile democratice. Și ăsta e cel mai dureros atunci când vine de la un om care se zbate să pară cool și grunge, dar reușește doar să pară cunt și cringe. Nu e vorba aici doar de democrația de partid, ci și de modul în care premierul s-a folosit deja de instituțiile statului și de regulile sale pentru a forța, cu orice preț, urcarea în vârful partidului de guvernământ….. O Românie nereformată în 2021 este doar un alt pas pentru o Românie nedemocratică în 2024. Una cu un premier – viitor președinte – care preia toate tarele lui Viktor Orban, dar niciuna dintre abilitățile acestuia. Pas cu pas, se pare că asta e voința președintelui, în drumul său spre o carieră europeană. Cu un bici precum Cîțu scăpat din mână și înfășurat între picioare, să ia seama ca nu care cumva să se împiedice. Integral:
După Merkel. Schimbarea de care Europa (nu) avea nevoie Multă lume acceptase relativ ușor în Germania, cu luciditatea observației că Angela Merkel nu mai poate continua, după 16 ani epuizanți la conducerea Guvernului, ideea că timpul schimbării a venit. Că schimbarea este necesară. Dar iată că acum, când schimbarea într-adevăr se produce, aceiași germani realizează că nu mai sunt atât de siguri (ca acum un an) dacă mult așteptata schimbare este în bine sau în rău. 16 ani înseamnă o veșnicie în politică. Da, timpul este nemilos, doamna Merkel începuse să tremure la intonarea imnurilor de stat, dar însăși prezența și reputația ei acolo, în poziția pe care o ocupa, aduceau de multe ori liniștea și garanția că Germania și UE sunt pe un drum sigur, neaventuros. S-ar putea ca stabilitatea și „plictiseala” erei Merkel să fie înlocuite de fragmentare, instabilitate nervoasă, dezacorduri prelungite și de o criză a majorității pozitive. Moderația și echilibrul pe care „Mutti” (pe care nu te puteai supăra) le-a inculcat în politica Germaniei și a Uniunii Europene, bazate pe o mare credibilitate pe care a reușit să o insufle, au ținut deopotrivă economia și societatea germană pe o linie de plutire decentă și în același timp au condus nava UE printre aisbergurile care nu o dată puteau să o scufunde. Niciuna dintre variantele vehiculate acum nu ne dau încrederea că viitorul cancelar și viitorul guvern de coaliție vor putea naviga la fel de precaut, pe termen lung. Să nu spuneți nimic de criza migrației din 2015, a fost o temă hipergonflată de presă, iar marile atentate teroriste de care se vorbea că le vor comite sirienii nu s-au produs. Acum însă există toate elementele pentru a intra într-o eră a instabilității politice via Berlin-Bruxelles. Vom verifica foarte curând această ipoteză, atât în Germania, unde negocierile vor fi complicate (deși
România autorizează a treia doză de vaccin. Ce știm până acum? De marți, 28 septembrie, persoanele care au mai mult de șase luni de la vaccinarea anti-Covid pot solicita o nouă injecție Pfizer sau Moderna pentru a-și reface protecția împotriva infectării. – Cei cu vârsta peste 65 de ani, cei care au afecțiuni cronice și angajații din sistemul sanitar sunt expuși la infectare chiar dacă au fost vaccinați. – Protecția generată de Pfizer este de 5-6 luni de la ultima injecție. –
După ce a condus topul țărilor vaccinate, Israel a întâmpinat o creştere a numărului de cazuri COVID. Ce putem învăța de aici Campania de vaccinare în Israel a fost una rapidă şi eficientă, dar ţara este şi un exemplu a ceea ce se poate întâmpla dacă restricţiile sunt relaxate prea rapid, scrie Michael Head, cercetător la Universitatea Southampton, într-un editorial publicat de The Conversation. Israel a fost unul dintre punctele de focus ale pandemiei în 2021, dată fiind rapiditatea cu care a administrat cetăţenilor vaccinurile împotriva COVID-19. În februarie, 50% din populaţie primise deja cel puţin o doză de vaccin – majoritatea, vaccinul Pfizer. În vara acestui an, în Israel, societatea s-a redeschis pe de-a-ntregul. Totuşi, de-atunci, Israel a raportat din nou creșteri semnificative ale numărului de îmbolnăviri. La începutul lui septembrie erau deja confirmate 10.000 de noi cazuri pe zi (astăzi, sunt în jur de 6.500). O problemă esenţială a fost chiar acoperirea vaccinală. După startul iniţial, foarte rapid, campania a stagnat. Nu au fost mari întreruperi ale aprovizionării cu doze, aşa că mai degrabă factori ca ezitarea oamenilor sau accesul la servicii medicale au ridicat probleme. De pildă, sunt dovezi că acceptarea vaccinului este mai scăzută în grupurile de evrei ultraortodocşi sau arabi. Nu e vorba doar de credință, ci și de faptul că aceste grupuri minoritare locuiesc aglomerat și au mijloace financiare reduse. Procentajul populaţiei care a primit doza 1 a crescut de la 50% în februarie, la numai 68% în septembrie. Copiii cu vârste între 12 şi 15 ani au fost cuprinşi în campania de vaccinare, din luna iunie, însă, cu toate acestea, în prezent, doar 65% din populaţie a primit ambele doze. Aşa se face că Israel a rămas în urma multor ţări în termeni de acoperire vaccinală, inclusiv Marea Britanie. …. Totuşi, datele din spitalele din Israel indică faptul că şi oamenii vaccinaţi sunt susceptibili faţă de infecţie. Rapoarte recente sugerează că aproape 60% din internările din Israel sunt la oameni vaccinaţi cu schema completă. O explicație este faptul că mulți vârstnici fac boala După cum au explicat experţii însă, aceste cifre nu înseamnă neapărat că vaccinurile şi-au pierdut eficienţa. Aceeaşi tendinţă a fost remarcată şi în Marea Britanie şi poate reflecta pur şi simplu faptul că vârstnicii sunt mai probabil să fie vaccinaţi, dar şi grupul cel mai probabil să facă boala – factori care combinaţi explică numărul relativ mare de cazuri şi decese printre vaccinaţi. …. O relaxare prea rapidă? Cealaltă mare parte a problemei a fost felul în care s-a renunţat la restricţiile de pandemie. Dr. Asher Salmon, directorul Departamentului de Relaţii Internaţionale la Ministerul Sănătăţii din Israel, a spus în iulie că Israel „probabil a ridicat restricţiile prea rapid”. …. Indexul de Stringenţă COVID, creat de Our World in Data, este o măsură a stricteţii politicilor de control COVID în fiecare ţară din lume. La 28 august, restricţiile din Israel aveau un scor de 45,4, mult mai puţin decât cele din Noua Zeelandă (scor de 96,3), acolo unde focarele erau limitate, dar comparabil cu cel din Marea Britanie (44), care raporta în jur de 300.000 de cazuri noi pe zi. Integral:
Vițelul de aur al „pieței energiei”- motivul pentru care la iarnă vom ajunge cu puterea de cumpărare înapoi în 2015 Întreaga Uniune Europeană, în mod special România, plătește astăzi păcatul idolatriei, al închinării la idoli păgâni. „Piața liberă a energiei” se cheamă fetișul, totemul, idolul oamenilor mici care conduc popoare prea mari. La noi preoții asumați ai acestui cult ciudat, obscur și distrugător sunt președintele Klaus Iohannis, premierul Florin Cîțu, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu (toți trei de la PNL), și vice-președintele UDMR al ANRE, Nagy Bege Zoltan….. „Piața liberă a energiei” este un idol, pentru că este un fals. Un fals care poate părea reușit uneori, dar tot un fals. Un fals creeat de unii dintre semenii noștri, prea-sătuii care ne conduc. Prea-sătuii aceștia s-au trezit grași și fericiți, pentru că așa i-a făcut carnetul de la partid. Cei mai mulți dintre ei nu au lucrat, în mod real, nicio zi din viață. Ei nu au bătut niciodată un cui și nici nu au produs niciodată altceva decât discursuri politicianiste. Ei nu citesc altceva în afara statutului partidului și a discursurilor șefilor, ei nu gândesc niciodată decât acțiuni simple: să mănânce, să bea și să acumuleze avuții imense din banii publici. „Piața liberă a energiei” este o plăsmuire a minților lor prea-odihnite, plăsmuire menită a fi vândută poporului pe post de vițel de aur, la care oamenii sunt obligați să se închine, în speranța nu a unei vieți mai bune, ci a unei vieți conformiste. Toți acești preoți păgâni și-au făcut un vițel de aur la care se închină într-un ritual satanic și ne obligă și pe noi să ne închinăm, așa cum au făcut preoții din seminția lui Aaron, în frunte cu Aaron însuși….. Trei vânzători de gaze cartelizați Dacă ne uităm cu atenție la sectorul gazelor naturale din România, unul dintre cele două state din UE care posedă rezerve importante de gaze naturale, vom observa că nu există nicidecum o piață, din punct de vedere al producătorilor, ci există doar trei vânzători de gaze cartelizați. Și evident că preotul „pieței libere” Bogdan Chirițoiu se face că nu vede acest cartel. Că doar d-aia ia un salariu de câteva mii de euro pe lună. Simplu vorbind, gazele din țara noastră au trei vânzători: producătorii de aici Romgaz și OMV plus gigantul Gazprom, de unde provin toate importurile noastre.
Daniel Dăianu, despre energie: Guvernul trebuie să ia niște măsuri care să permită României să treacă această iarnă cu daune cât mai mici Guvernul acum asta trebuie să facă, să ia niște măsuri care să permită României să treacă această iarnă cu daune cât mai mici așa cum ar fi trebuit și în pandemie să luăm măsuri speciale, să ajutăm întreprinderi, oamenii, să salvăm locuri de muncă, a declarat profesorul Daniel Dăianu, referindu-se la energie. „În ceea ce privește energia, aș spune ceva, ceea ce nu înțeleg cei care sar în sus și spun: <Prețurile trebuie să fie lăsate libere, se rezolvă. Dacă nu lăsăm să funcționeze piața aici, vom avea în viitor mari probleme>. Domnule, aici ce nu se înțelege, este că în momente extraordinare, folosești mijloace extraordinare. Aici nu este vorba de a plafona prețurile pe termen mediu, pe termen lung. Nu este vorba de așa ceva”, spune el. Potrivit acestuia, e vorba de a adopta măsuri pentru a câștiga timp. • Europa în întregime intră în iarnă fără a avea rezerve. Nu are rezerve. Nu am stocat. • Noi vorbim despre rezerve, în general: armata trebuie să aibă rezerve. Unde sunt rezervele strategice ale UE? Unde sunt? • Sigur, găsim explicații: asiaticii consumă mai mult, americanii nu mai vor să livreze pentru că și ei au probleme și ne-au avertizat. Livrările cu gaz lichefiat se vor reduce. Am văzut în pandemie că am fost luați nepregătiți. Acum suntem luați nepregătiți și în ceea ce privește această creștere masivă.• Nu mai spun că și piața. Da, dar să nu uităm că există bursă, dar și prețuri administrate. Există un cartel al țițeiului care a cauzat această stagflație cu decenii în urmă când au crescut brutal prețurile la țiței. „Cred că trebuie să se înțeleagă că trebuie să trecem în toată Europa această iarnă. Trebuie să iei măsuri care să țină barca pe linia de plutire: și economică și socială. Te poți confrunta cu tulburări. De aceea există căutări frenetice la nivelurile guvernamentale din UE”, a explicat Daniel Dăianu. Comisia Europeană a fost luată pe nepregătite, spune el. „Este stupefiant să vezi că guverne naționale ale statelor membre solicită Comisiei Europene un răspuns. CE nu trebuia să fie pusă în situația să i se solicite o viziune, un pachet, niște reguli. Așa s-a întâmplat și în pandemie, când nu știam ce să facem, când britanicii au redus livrările cu Astra Zeneca”, precizează profesorul. • Trebuie să înțelegi că trebuie să ai Plan B și Plan C. E mult mai ușor să ai Plan B și Plan C dacă ai rezerve. România trebuie să câștige timp„Este esențial să câștigăm timp. Guvernul acum asta trebuie să facă, să ia niște măsuri care să permită României să treacă această iarnă cu daune cât mai mici așa cum ar fi trebuit și în pandemie să luăm măsuri speciale, să ajutăm întreprinderi, oamenii, să salvăm locuri de muncă. În 2022, la nivelul UE, trebuie să se regândească întreaga strategie”, precizează Dăianu. • Noi nu avem o strategie de energie la nivelul UE. Este fals. Există niște reguli care și acelea sunt așa cum sunt, de funcționare a pieței interne care rămâne foarte segmentată. Diverse țări, mai mari sau mai mici, au acorduri cu state care pot să livreze. Nu există o politică comună la nivelul UE. „Trebuie să câștigăm timp, aceste luni. Să intrăm în primăvara viitoare cu rezerve. Așa cum ai tampoane la Trezorerie, așa cum Banca Națională are rezervele valutare ale țării, așa trebuie să gândim, să avem aceste rezerve strategice care înseamnă și mâncare și energie”, spune el. În ceea ce privește securitatea energetică, el cred că este iluzoriu să crezi că poți realiza independență energetică, ci doar securitate energetică. Integral:
Mugur Isărescu: Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate …. „Ce zice despre pandemie (autorul Daniel Dăianu n.r.)? Zice un lucru cam în felul următor: nu am scăpat de ea. Să fim serioşi. Şi o spune când a scris articolele, în primăvară…Nu am scăpat de ea şi nu îi ştim costurile. Hai să vedem cum o rezolvăm. Cum rezolvăm şi asta şi problema spinoasă a corecţiei, a corecţiei bugetare. De ce e spinoasă? Pentru că o corecţie ca aceasta se face în câţiva ani buni. Şi de fiecare dată din considerente electorale, şi nu e numai la noi chestia asta. La noi e mai mult, cliclul electoral fiind de numai patru ani, când se ajunge înaintea alegerilor nu mai dă niciun fel de corecţie. Faci politici macroeconomice prociclice. Păi de câte ori nu a încercat Banca Naţională să arate cât de periculoase sunt politicile prociclice? Că nici cel puţin proverbul românesc nu-l respecţi, că îţi faci vara sanie şi iarna car. Apar alegerile, gata. Am ajuns cu Florin Georgescu ministru de finanţe şi vicepremier şi la deficit extern şi la deficit bugetar, nu rezonabil, extraordinar, înainte de 2015. S-a apropiat ciclul electoral, s-a ales praful. S-a ales praful de tot efortul făcut între 2010 şi 2014 pentru corecţie”, a afirmat Mugur Isărescu, citat de Agerpres….. „Este foarte greu de făcut (corecţia n.r.). Mai ales dacă ai de strâns 5-6 procente din PIB şi o întinzi pe câţiva ani. Foarte bine că o întinzi, că altfel creezi o recesiune şi deficitele vor fi mai mari. Spune el (autorul n.r.), dar spun şi eu. Ăsta este adevărul. Să faci o corecţie? Se pare, hai mă, mai reduci din deficit! Sau ştii ce înseamnă asta? Îi ştii consecinţele? Eşti economist sau eşti visător să crezi că lucrurile se fac uşor? Nu se fac deloc uşor. Păi, nu, lăsăm inflaţia…Cum să lăsăm inflaţia? Ce, dacă lăsăm inflaţia ce face? Cine plăteşte nota? Tocmai cei săraci. Nu sunt destul de sărăciţi? Ai o viziune asupra costurilor sociale? Poate societatea să facă aşa ceva? Şi apoi hai să fim oameni serioşi, credeţi că funcţionează? Dacă inflaţia creşte, credeţi că presiunea salarială nu vine imediat pe locul imediat din urmă şi anulează orice corecţie pe care poate să o facă inflaţia? Şi până la urmă intri într-un fel de spirală. De câte ori trebuie să dăm cu capul de o asemenea chestiune? Lăsăm cursul. Lăsăm cursul şi facem corecţia deficitului extern. Zău? Cum facem corecţia? Păi ştiţi, stimulează exporturile, descurajează importurile. Credeţi că numai acolo e problema? Vă dau două cifre: în 2020 deficitul extern 5%, deficit bugetar la 9%. Ce spune asta? Că sectorul guvernamental este cel care creează deficitul în totalitate. Mai mult decât atât, înseamnă că sectorul neguvernamental e în surplus, de la 5 la 9%, cu 4 procente. Cifra e clară. Deficitul de cont curent este egal cu deficitul sectorului guvernamental, suma algebrică plus situaţia sectorului neguvernamental. Şi atunci ce fac? Sper că depreciind cursul mai pot să stimulez surplusul neguvernamental? Că nu se împacă deficitul balanţei de plăţi cu deficitul sectorului privat. Acesta poate să fie în surplus. Înseamnă că deficitul şi ăla comercial e dat în special de cheltuielile guvernamentale”, a explicat într-o manieră personală Mugur Isărescu…..Datoria externă totală a României
Contraselecția în PNL, Congresul fake și ce urmează Președintele Iohannis pare să fie singurul câștigător al congresului PNL, fiindcă guvernarea noului lider liberal Cîțu stă deocamdată sub semnul crizei, iar partidul a pierdut ocazia să facă o selecție meritocratică. De fapt, liberalii ratează singurii patru ani de posibilă stabilitate din ultimii 15 ani, pentru că după decalarea alegerilor prezidențiale de cele parlamentare, România a avut câte un scrutin la fiecare doi ani. PNL a ratat, de asemenea, ocazia să-și aleagă cel mai bun lider în funcția supremă din partid, lăsându-l din nou pe Klaus Iohannis să hotărască, așa cum a făcut la primul său mandat, când a propulsat-o pe Alina Gorghiu în funcția de președinte (2014-2016). E o ecuație relativ similară, fiindcă nici ea nu avea rezultate politice concludente sau calități speciale, care să o ducă atât de sus. Democrația de partid a fost mimată și în cazul lui Florin Cîțu, după modele moștenite dinainte de 1989, când, deși aveau loc alegeri, numirile veneau de sus în jos. Congresul PNL de sâmbătă, 25 septembrie, a fost 


