Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 19 ianuarie! Dimineața zilei de miercuri vine cu minime foarte scăzute, cuprinse, la nivelul întregii țări, între –4 și –6, –7 grade. În nordul Transilvaniei, Maramureș, zonele montane vorbim de valori chiar de –8, –9 grade, în timp ce pe creste este ger de-a binelea, cu –13, –15 grade. Și maximele zilei marchează o ușoară scădere, astfel că abia mai atingem 2 – 4 grade în cea mai mare parte a țării, cu valori de 0 – 2 grade prin Transilvania, iar în depresiuni și Maramureș avem maxime sub 0 grade (-1, –2 grade). Prin zonele montane vorbim din nou de temperaturi aproape de ger, de la –6 spre –8, –9 grade. Bucuresti: soare, 4/-3 gr.C.
România va trece prin valul 5 de pandemie fără pastilele minune de la Pfizer și Merck Deși a existat o strategie pentru valul 5, refuzul coaliției de a adopta certificatul verde, lipsa medicamentelor antivirale, întârzierea lansării centrelor de evaluare și cea a implicării medicilor de familie în testare au dus la situația în care protecția sanitară din țara noastră e într-o treaptă de viteză mai redusă decât cea cu care se răspândește virusul. Favipiravir e singurul antiviral împotriva Covid-19 care va intra în farmacii în zilele următoare. Paxlovid și Molupiravir au șanse mai reduse să fie folosite în tratarea bolnavilor în acest val pandemic. Cererea pentru antivirale e uriașă, iar procedura europeană de achiziție se desfășoară cu greutate. Se poartă negocieri repetate cu producătorii, susține Alexandru Rafila, ministrul Sănătății . Deși medicii de familie pot prescrie antivirale, unii dintre ei spun că n-o vor face fără a exista o indicație de tratament de la un specialist. …. La nivelul Uniunii Europene sunt autorizate trei antivirale pentru tratarea Covid-19. Pe lângă Favipiravir, au fost aprobate și cele mai noi medicamente create de două mari companii farmaceutice Pfizer – Paxlovid și Merck – Molupiravir. Toate cele trei antivirale au fost introduse în protocolul de tratament în urma ordinului ministrului Sănătății din data de 29 decembrie 2021. Slabe speranțe ca medicamentele minune să ajungă în țară mai devreme de o lună E puțin probabil ca Paxlovid și Molupiravir să ajungă în țară prea curând. Sunt negocieri dificile, iar cererea pentru ele este foarte mare. … În România, numărul de cazuri înregistrate într-o singură zi a depășit 10.000, la jumătate față de valul precedent, dar conform experților, ne aflăm la începutul unei curbe abrupte de creștere. Într-un studiu realizat de INSP se arată că e posibil să depășim un număr de 25.000 de cazuri de infectare zilnice. Integral: https://spotmedia.ro
CEO-ul Pfizer spune că actualul val al pandemiei ar trebui să fie ultimul cu restricții: „Vom putea în curând să ne reluăm o viață normală” Albert Bourla, CEO-ul Pfizer, a declarat luni că, deși „cel mai probabil scenariu” este acela în care coronavirusul va continua să circule timp de ani de zile, este de părere că actualul val de infecții va fi ultimul care va necesita impunerea de restricții, relatează The Times of Israel. Bourla a făcut declarațiile în cadrul unui interviu acordat televiziunii franceze BFM TV cu ocazia anunțării unui pachet de investiții pe care Pfizer urmează să le facă în Franța. CEO-ul Pfizer a subliniat din nou eficacitatea și siguranța vaccinului dezvoltat de compania pe care o conduce în colaborare cu firma germană BioNTech, reiterând că crede că oamenii vor avea nevoie în continuare de vaccinare cu doze „booster”. „Este important ca oamenii să primească cele trei doze ale schemei vaccinului Pfizer și vor avea probabil nevoie de boostere anuale deși persoanele imunocompromise ar putea avea nevoie de ele la fiecare patru luni”, a spus el. „Copiii trebuie vaccinați pentru a-i proteja. Eficacitatea [vaccinului] în rândul copiilor este foarte, foarte, foarte bună”, a mai subliniat acesta. Ne vom întoarce la normalitate în curând Albert Bourla a declarat de asemenea că viața s-ar putea întoarce la normalitate în cursul acestei primăveri, după doi ani de pandemie. „Vom putea în curând să ne reluăm o viață normală”, a declarat acesta într-un interviu separat acordat cotidianului Le Figaro. „Suntem bine poziționați pentru a atinge acest obiectiv în primăvară mulțumită tuturor uneltelor pe care le avem la dispoziție: testele, vaccinurile foarte eficace și primele tratamente care pot fi administrate acasă”, a precizat el. Pfizer a anunțat în luna decembrie că pilula sa Paxlovid reduce spitalizările și decesele în rândul persoanelor vulnerabile cu 90%. Ea a fost autorizată în regim de urgență atât de Agenția Europeană pentru Medicamente, cât și de Administrația pentru Alimente și Medicamente din Statele Unite. Integral: https://www.hotnews.ro
Piaţa şpăgii în spitalele ieşene: cât, cum, unde. Evoluţie în timp Izoleta a apărut pe străzi în urmă cu mai puţin de doi ani. A urmat isteria dezinfectării totale, a izolării, apoi teama că vom fi condamnaţi în lipsa măştilor medicale. Priveam cu toţii pe după perdele când o ambulanţă oprea la scară. Au urmat restricţii dure în spitale, acces dificil la medici sau la medicamente, în cazul bolnavilor cu afecţiuni cronice. A apărut furia, spitale care ardeau, familii care nu-şi puteau lua adio de la cei dragi morţi de COVID. Între timp, unii ne-am vaccinat, alţii contestă existenţa virusului. Şi cei care aplaudă «eroii din spitale» s-au împuţinat, deşi cu toţii ne-am dori să ajungem pe mâinile unor eroi, dacă e cazul. Aparent, a scăzut şi numărul celor care se plâng de corupţia din spitale….. Cel mai recent Barometru Global al Corupţiei realizat de Transparency International ne oferă imaginea corupţiei percepute de români în primul an al pandemiei de COVID-19. Iar datele arată că, în ciudat restricţiilor impuse, atenţiile şi şpaga nu au dispărut deloc. Barometrul Transparency International este unul dintre cele mai ample şi mai detaliate sondaje privind opiniile şi experienţele oamenilor în materie de corupţie. La nivelul UE au fost intervievate peste 40.000 de persoane, din toate cele 27 de ţări membre. Conform rezultatelor barometrului, 45% dintre români sunt de părere că nivelul corupţiei a crescut în ultimul an, iar 20% au declarat că au dat mită pentru servicii publice..… Statisticile arată domeniile în care s-a dat şpagă, iar site-ul pune la dispoziţie grafice cu media şpăgilor pe judeţe şi pe domenii. Iaşul a fost printre judeţele din topul şpăgilor, pe locul 4, după Timiş, Caraş-Severin şi Mureş. De departe, domeniul medical s-a dovedit a fi cel în care s-au raportat cele mai multe şpăgi în judeţ. Cele mai mari şpăgi raportate de domeniul sănătate/medicamente s-au înregistrat în 2017, în ultimul an de funcţionare, 2018, cel mai apropiat de momentul actual, şpaga medie la Iaşi dată la doctor era de 350 de euro….. “Corupţia este răspândită în întreaga reacţie la COVID-19. De la mită pentru testele COVID-19, tratament şi alte servicii de sănătate la achiziţii publice de materiale medicale şi pregătirea generală pentru situaţii de urgenţă. Analiza noastră arată că corupţia deturnează fonduri de la investiţiile atât de necesare în asistenţa medicală, lăsând comunităţile fără medici, echipamente, medicamente şi, în unele cazuri, fără clinici şi spitale. În plus, lipsa de transparenţă în ceea ce priveşte cheltuielile publice sporeşte riscul de corupţie şi de reacţie ineficientă în situaţii de criză”, se spune în raportul barometrului citat. Delia Ferreira Rubio, preşedintele Transparency International, atrage atenţia în mod tranşant: „COVID-19 nu este doar o criză economică şi de sănătate. Este o criză de corupţie. Şi una pe care în prezent nu reuşim să o gestionăm”. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro
Elevii „condamnați” la COVID în școli: fără testare, fără prag de vaccinare și de infectare România a decis să nu mai testeze copiii pentru COVID și să nu încurajeze vaccinarea profesorilor. Exact invers față de cum se procedează în Europa. Intempestiv, autoritățile au modificat regulile după care elevii vor merg la școală. Școlile trec în online doar dacă în respectivul județ numărul paturilor ocupate de pacienții COVID este de peste 75%, spune în esență documentul CNSU. Ordinul CNSU nu a fost însoțit de nicio analiză sau argument științific care să explice de ce a fost eliminat pragul de 60% profesori vaccinați sub care (până săptămâna trecută) elevii ar fi trecut în online. A fost eliminat și pragul 3 infectări la mia de locuitori. Elevii „condamnați” la COVID în școli: fără testare, fără prag de vaccinare și de infectare Există un pattern. Nicio explicație nu a fost dată când pragul de la care elevii au trecut în online a fost ridicat la 3 infectări la mie, apoi, la 6 și, în final, a fost eliminat. Ideea de a lega modul în care se merge la școală de proporția persoanelor spitalizate aparține ministrului Sănătății, Alexandru Rafila. …. Ce explicații va mai oferi Sorin Cîmpeanu când se va confrunta cu următoarea situație: o școală unde profesorii sunt sub 10% vaccinați, dintr-o localitate cu un focar de COVID (incidență de 20 la mie – a existat în valul trecut). Iar elevii vor merge la școală. Pentru că, în județ, mai sunt paturi COVID libere. Dacă în valul al IV-lea s-a mers pe descentralizarea deciziei privind trecerea școlilor în online, acum s-a procedat invers. Importante devin internările COVID pe județ, un criteriu de care nu se ține cont în Europa…..În același timp, Germania se gândește să testeze zilnic elevii și nu de trei ori pe săptămână ca până acum. „Testarea este deja o rutină absolută la școală, înainte de cursuri”, a spus un oficial german. Integral: https://newsweek.ro
Degradare, cărdășie și putregai fără vinovați Unele rele nu pot fi corectate. Altele sunt foarte greu de corectat. Dar în toate cazurile, angajarea răspunderii, decontul sunt necesare. Dincolo de efectele concrete ale crizei din Poliție, ale crizei facturilor, este revoltător că ambii miniștri ai dezastrelor sunt în funcție. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, este un supraviețuitor politic. Mufat mai întâi la țărăniști, care l-au pus șef peste Petrom Mehedinți în interesanta perioadă a embargoului impus fostei Yugoslavii, nu s-a dus cu PNȚCD în istorie, ci a sărit în barca PNL unde s-a așezat sub pulpana puternicilor Chițoiu și Rușanu. Când ei au picat în dizgrație, dl Popescu, țuști din nou la învingători. De la Orban, la Cîțu, s-a făcut plăcut președintelui și util mai multor instituții ale statului. Așadar, are șansele să fie din nou supraviețuitor. Dl Popescu nu este ministru din decembrie, deci nu este pus în fața unei situații create de altcineva. Domnia sa este ministrul care a pregătit această iarnă energetică a României. Este ministrul care ar fi trebuit să supravegheze modul în care decurge concret liberalizarea prețurilor la nivelul consumatorilor, este omul care trebuia să urmărească vulturește evoluția prețurilor internaționale, evoluțiile politice cu impact pe energie, ar fi trebuit să se asigure că stocurile sunt făcute la momentul oportun. Sigur că în rând cu domnia sa este premierul anului trecut, dl Cîțu, ale cărui comentarii de acum pe tema crizei energetice sunt de un tupeu fără seamăn. La fel cum sunt cele pe tema evoluției Covid. Când ești autorul dezastrului, un minim bun simț ar trebui să îți dicteze măcar să taci. Dar dorința dlui Cîțu de a dărâma Guvernul Ciucă e cu mult prea evidentă și puternică pentru a lăsa loc pentru bun simț….. Dl Popescu dădea asigurări că liberalizarea va duce la ieftinire. Vi-l amintiți cum se rățoia la distribuitori ca nu cumva să îndrăznească să mărească prețurile abuziv? Din doua una: ori au făcut abuzuri, deci nu dau doi bani pe autoritatea și declarațiile ministrului. Ori nu e vorba despre abuzuri, dar ministrul îi demonizează pentru a crea un dușman comun care să abată atenția de la el însuși. Tot dl ministru Popescu întâi a îndemnat la neplata facturilor, apoi a retractat. Felul în care un om comunică, coerenţa, capacitatea de a sinteza sunt edificatoare pentru felul în care el gândește. Declarațiile dlui ministru sunt haotice, produsele gândirii domniei sale, la fel. Sistemul pe care l-a gândit pentru plafonare și compensare este fix după gândirea dlui ministru. La o asemenea lege nici măcar nu era nevoie de rea voință pentru a genera haos și scumpiri. În jurul dlui Popescu se năruie nu numai veniturile oamenilor, ci și economia lovită de un tsunami pe care dl ministru avea datoria să-l anticipeze și prevină. La Interne, dl Bode, revenit la muncă, și-a revalidat echipa de genii în frunte cu Despescu și Berechet, după care a trecut la analiză și comentariu. A denunțat “putregaiul din sistem”, “polițiștii în cârdășie cu infractorii”, probleme cu angajarea din resursă externă, degradarea sistemului de la an la an. De parcă domnia sa ar fi aterizat ieri la minister și ar începe să aibă revelația dezastrului, nu ministru de mai bine de un an de zile în care recunoaște că degradarea a continuat. Dl Despescu e jupânul Poliției, deci șef peste putregai, cârdășie și degradare, de doi ani. Și, totuși, cu excepția șefului IPJ Giurgiu, nimeni nu asumă nicio responsabilitate pentru degradare, cârdășie și putregai. Și pentru faptul că oamenii sunt din ce în ce mai tentați să-și facă dreptate singuri. Repet, nu discut despre doi miniștri de-abia numiți în funcții, ci despre doi miniștri menținuți în funcțiile lor în pofida execrabilelor rezultate precedente. Integral: https://spotmedia.ro
România, la extreme: Cel mai bun an economic din istorie, cel mai bun an agricol, cel mai ridicat nivel salarial, dar şi cel mai mare deficit comercial, cel mai ridicat nivel al datoriei publice interne, cea mai mare datorie externă din istorie, cel mai mare necesar de finanţare şi cel mai mare număr de morţi din istorie Ca întotdeauna, România este la extreme şi din punct de vedere economic. 1.Cel mai ridicat nivel al PIB-ului din istorie: 240 de miliarde de euro în 2021 şi 260 de miliarde de euro în 2022 (estimare) 2. Cel mai bun an agricol din istorie: 2021 a însemnat un nivel de 34 milioane de tone de cereale. 3. Salariul mediu a ajuns la 3.645 de lei net în noiembrie (735 euro). Faţă de noiembrie 2020, salariul mediu a crescut cu 6,9%. În IT, salariul mediu a depăşit pentru prima dată oficial 9.055 de lei net (1.830 euro). 4. Cel mai ridicat nivel de economisire bancară. În noiembrie 2021 nivelul economisirii persoanelor fizice prin sistemul bancar a ajuns la 287 de miliarde de lei, din care 161 de miliarde de lei erau în depozite bancare în lei, plus 9,2% faţă de noiembrie 2020, iar economisirea în valută era echivalentul în lei de 116,7 de miliarde, plus 11,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior….. 7. Cel mai mare deficit comercial: În perioada ianuarie-noiembrie 2021, deficitul comercial de bunuri al României a ajuns la 20,7 miliarde de euro, cu 4 miliarde de euro mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Surplusul din servicii (serviciile de IT, serviciile de transport, alte servicii externe, plus deficitul din turism) a fost de 8,2 miliarde de euro, faţă de 8,6 miliarde în perioada similară din 2020. Deficitul de cont curent, care reprezintă relaţia României cu exteriorul, a marcat în perioada ianuarie-noiembrie 2021 un minus de 15,3 miliarde de euro, în creştere cu 5,6 miliarde de euro faţă de ianuarie-noiembrie 2020. 8. Datoria publică internă a statului a fost în octombrie 2021 (ultimele date disponibile) de 552,3 miliarde de lei, reprezentând 48,2% din PIB. Ca o comparaţie, la finalul lui 2019, când încă nu venise criza Covid, datoria publică a statului era de 373,4 miliarde de lei, reprezentând 35,3% din PIB. 9. Datoria externă a României, care cuprinde datoria statului plus datoria sectorului privat, a ajuns în noiembrie 2021 la 133,2 miliarde de euro, cel mai ridicat nivel din istorie, plus 6,4 miliarde de euro faţă de anul anterior. Datoria pe termen lung a fost de 96,5 miliarde de euro, iar cea pe termen scurt de 36,7 miliarde de euro. 10. În 2021, inflaţia a fost de 8,19%, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Aşa cum arată lucrurile acum, în prima parte a acestui an inflaţia va depăşi 10%, pentru ca apoi să coboare, în cea mai fericită situaţie, spre 5-6% ….. Din păcate, deficitul comercial nu poate fi redus nici măcar pe termen mediu, având în vedere structura lui, unde jumătate din acest minus a relaţiilor comerciale externe ale Românei privine din produse chimice, medicamente şi importurile de maşini. Datoria publică a statului, adică a noastră, va creşte în continuare, mai ales că în acest an se adaugă încă 78 de miliarde de lei, deficitul bugetar. Datoria externă, care este atât a statului, cât şi a sectorului privat, va continua să crească pentru că statul, prin Ministerul Finanţelor, trebuie să ia împrumuturi externe pentru a acoperi deficitul bugetar, iar sectorul privat îşi va menţine cererea ridicată pentru importuri. Integral: https://www.zf.ro
Studiile aleșilor ieșeni. Ce secrete ascund diplomele acestora Scandalul diplomelor false care a zguduit anul trecut, în două rânduri, scena politică românească ne-a determinat să luăm şi noi la Iaşi la verificat, măcar statistic, studiile aleşilor, fie ei parlamentari, fie reprezentanţi de vârf ai administraţiei locale. Dacă unii nu mai ştiu cum să se “împăuneze” cu teancuri de diplome în CV-urile oficiale, alţii, deşi e nelegal, şi-au trecut toate studiile “la secret”. Unii, absolvenţi în zona privată, nici nu au mai menţionat instituţia care le-a dat diploma. Unii sunt chiar mai secretoși, în privinţa doctoratelor sau masterelor: nu spun nici măcar titlul. Primarul este şi el campion pe nişa lui: se chinuie de circa 14 ani cu doctoratul, pe care nu l-a mai terminat. Doctoratul de 14 ani al primarului Mihai Chirica Costel Alexe, astăzi preşedintele Consiliului Judeţean, în trecut deputat şi ministru, a reuşit să-şi finalizeze stagiul doctoral în perioada standard, de trei ani. S-a întâmplat chiar în anul în care a reuşit să ajungă în Parlament, 2012. „Clima şi topoclima Municipiului Iaşi şi a ariei metropolitane” este titlul lucrării realizate în perioada 2009-2012. Obţinerea titlului este apreciabilă, mai ales că, la acea vreme, Costel Alexe, absolvent al Facultăţii ieşene de Geografie şi Geologie, era consilier judeţean şi consilier al Serviciului Juridic şi Relaţii Publice de la Oficiul de Cadastru. Cu aceeaşi facultate absolvită câţiva ani mai devreme, coechipierul lui Costel Alexe la alegerile locale trecute, primarul Mihai Chirica, a atacat şi el doctoratul. Spre deosebire de colegul său de la CJ, Mihai Chirica este doctorand din 2007 încoace, potrivit CV-ului său afişat pe pagina de internet a primăriei. În schimb, primarul a bifat un master într-un singur an, în ’95-’96, când abia apăruse această categorie de studii universitare, apoi studii MBA în specialitatea Management organizaţional la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”. Studii la secret Şi predecesorul lui Alexe la şefia Consiliului Judeţean are titlul de doctor. Potrivit CV-ului său, Maricel Popa, acum senator PSD, a absolvit Facultatea de Electrotehnică în 1988, iar în 2006 a obţinut titlul de doctor, cu o lucrare în domeniul radiocomunicaţiilor. Cu un an înainte, a absolvit şi cursurile Colegiului Naţional de Apărare din Bucureşti. Totuşi, din motive de neînţeles, Maricel Popa nu şi-a publicat biografia pe pagina Senatului, cameră unde a fost ales la parlamentarele din 2020, iar titlul lucrării de doctorat a fost mult timp imposibil de aflat. Titlul tezei de doctorat este, după cum ni l-a comunicat astăzi senatorul: «Contribuții în domeniul receptoarelor folosite în recepția semnalelor digitale». „Lucrarea poate fi verificată și consultată de oricine dorește”, a adăugat liderul PSD Iași. Nu e singurul parlamentar ieşean care a omis acest lucru. Senatoarea ex-AUR de Iaşi Diana Iovanovici-Şoşoacă îşi ascunde şi ea CV-ul de alegători. În mod cert, deţine o licenţă valabilă în Drept, pe baza căreia a fost admisă în Baroul Bucureşti. Titlu de doctor are şi Cristinel Berea, senator USR de Iaşi. El ne-a pus la dispoziţie şi rezumatul tezei susţinute în 2018 la Universitatea „Al.I. Cuza”, cu titlul „Studiul trăsăturilor de inteligenţă emoţională specifice persoanelor implicate în negocieri din România”. Este licenţiat în Management la Facultatea de Economie şi Administrare a Afacerilor, studii urmate de un master în Marketing la Universitatea „Spiru Haret”. Tot în Management la aceeaşi facultate ieşeană, “Cuza”, este licenţiat şi senatorul USR Marius Bodea. Fost prefect şi fost director al Aeroportului, acum senator din partea USR, Bodea şi-a adăugat şi o diplomă de master, în Managementul resurselor umane, la aceeaşi Facultate de Economie şi Administrare a Afacerilor. Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro
Funcții grele la privat și sinecuri de la stat. Fabuloasa carieră a domnului Mihai Aniței, directorul bun la toate În peste 25 de ani de carieră, a sărit amețitor de la un domeniu la altul. De la o companie din industria plasticului, la zahăr, apoi la sârmă și la îngrășăminte agricole. Dar pe lângă pozițiile bine remunerate la companii private, domnul Mihai Aniței a bifat și multe sinecuri din partea statului, în domenii cu care nu are nicio legătură: Hidroelectrica, Nuclearelectrica și, acum, Romatsa, scrie Valeriu Nicolae într-un nou articol publicat de Libertatea. Domnul Mihai Aniței este președintele Consiliului de Administrație al Administrației Române a Serviciilor de Trafic Aerian – Romatsa. Nu are nimic în bănci, doar datorii de vreo 130.000 de euro. Nu mașină, nu lucruri de valoare – doar două spații comerciale micuțe, declarate depozite, în Tulcea, cumpărate din 2001 și un teren într-un sat din Tulcea, din 2005. Asta, deși domnul Aniței a avut niște poziții incredibile, începându-și cariera în 1995 direct pe poziția de mână dreaptă a directorului general al Plastilex SA (industria plasticului) și apoi, după numai 3 ani, a devenit managerul general al unei afaceri uriașe în industria zahărului, afacere legată, desigur, de privatizările foarte dubioase ale fabricilor de zahăr de la sfârșitul anilor 90. În momentul în care a devenit director general acolo, 1998, era absolvent de facultate de mecanică (1995), cu experiență zero în industria zahărului. În 1996 începuse și un masterat în administrarea afacerilor, management și operațiuni, pe care l-a finalizat în 2001, potrivit CV-ului. În 2002, pleacă pe poziția de manager general la Ductil Steel (a rezultat ca urmare a privatizării cu cântec a fabricii de sârmă de la Buzău) într-un domeniu unde iarăși are zero experiență. ….. De la plastic și sârmă, la îngrășăminte agricole În iunie 2012 devine, incredibil, managerul general la Azomureș și peste numai două luni, președintele comitetului european pe agricultură și fertilizatori, deși are zero experiență și în acest domeniu. Azomureș este, în perioada în care domnia sa va fi manager general, unul dintre cei mai mari poluatori din țară. Într-o logică demnă de filmele cu James Bond, domnul Aniței Mihai este numit într-o sinecură a statului, în august 2014, la cel mai mare terminal românesc care se ocupă de importul și exportul de produse petroliere, un alt domeniu în care avea zero experiență în momentul numirii. În CV-ul dumnealui, numirea apare abia din 2016. În 2013, domnul Aniței făcea peste 5.000 de euro net pe lună, adică un salariu cu mult peste salariul președintelui României. …. Considerând sinecurile, consultanțele și afacerile imobiliare, domnul Aniței nu prea avea cum să nu primească mai puțin de 100.000 de euro pe an. Nu își declară nici măcar banii primiți de la consiliul de supraveghere de la Hidroelectrica, deși conform CV-ului domniei sale a fost acolo pentru un an și jumătate. …. Aterizează la Romatsa În 2020, domnul Aniței a încasat doar de la sinecura de la stat 126.561 de lei. Este acum directorul pe țară al companiei Ameropa, o multinațională care deține combinatul chimic din Târgu Mureș, așa că a primit de la stat și poziția de președinte al Consiliului de Administrație de la Romatsa, alt domeniu unde are zero experiență și de unde va primi probabil alte câteva mii de euro pe lună. Oricum, cele două CV-uri comparate, cel de la Romatsa și cel de la Nuclearelectrica, demonstrează câteva discrepanțe grave, care firesc au fost ignorate de prea onoratul minister care l-a procopsit cu această numire. Integral: https://www.libertatea.ro
OPC a retras de la vânzare un lot de crenvurşti contaminaţi cu carne Alertă în București, după ce agenții OPC care verificau o carmangerie au descoperit un lot de crenvurști care conțineau carne, și nu amidon, celuloză, slănină, mațe și copite, cum e normal. Scârbiți de cele găsite în magazin, agenții OPC au incendiat crenvurștii cu carne și au avertizat comercianții că nu vor permite asemenea derapaje. Au fost amendați și clienții care cumpăraseră respectivii crenvurși, pentru complicitate la falsificarea de alimente. Se zvonește că crenvurștii conțineau doar carne, știre care le-a produs o stare de leșin comercianților cinstiți, care vând crenvurști cu rumeguș, apă și coloranți industriali…..Activitatea carmangeriei a fost suspendată 3 luni pentru practicarea prețurilor de dumping, întrucât vindeau crenvurștii cu carne la același preț cu crenvurștii clasici, totul ca să inducă în eroare cetățenii creduli și să-ți crească cota de piață. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Revizuirea Constituției, o urgență sau un moft? Dacă, în urmă cu ani, cel care elabora Legea Fundamentală ar fi intuit că abuzul de drepturi și libertăți poate mări numărul de îmbolnăviri și decese la nivel național, cu siguranță ar fi inclus prevederi, care să insiste pe faptul că nimeni nu poate invoca pentru cineva drepturi sau libertăți, dacă acestea amenință viața sau sănătatea altcuiva. De altfel, chiar dacă actualul text al Legii Fundamentale nu insistă cu privire la prioritatea salvării vieților față de alte prevederi, socot că Legea permite o astfel de înțelegere, dacă este interpretată în spiritul ei. Mă voi referi la art. 22, par (1) din Constituție, care stipulează: „Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritatea fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate”. Faptul că acest principiu este stipulat explicit, înainte de enumerarea tuturor altor drepturi și libertăți ale cetățeanului, sugerează că dreptul la viață și la integritatea persoanei este prioritar față de toate celelalte drepturi și libertăți. Ca urmare, nimeni nu poate pune în pericol viața sau sănătatea altcuiva, cu motivația că o anumită libertate a sa surclasează garanția constituțională privind protecția vieții sau integrității fizice și psihice. Respect litera legii, dar, să mă tai și n-am să cred că, în numele acesteia, ar avea cineva dreptul să nesocotească spiritul legii. Dimpotrivă, am convingerea că apărarea sănătății și a vieții este prioritară față de orice alt considerent și niciun articol, niciun paragraf, nimic nu poate îndreptăți periclitarea vieții cuiva, în numele dreptului altcuiva. Chiar dacă au existat perioade întunecate ale istoriei, când dreptul la viață era pus sub semnul întrebării, predecesorii noștri l-au revendicat cu aplomb din vremurile cele mai îndepărtate….. ”Porunca a VI-a: Să nu ucizi”. În conceptul actual, viața este bunul suprem, pe care nu ni-l poate curma nimeni. Pedeapsa cu moartea nu mai există în Codul Penal. A provoca moartea cuiva înseamnă a comite o crimă. Și atunci mă întreb retoric: cum se numește faptul de a provoca zilnic zeci de decese, deși îmbolnăvirile care le-au produs ar fi putut fi evitate prin măsuri profilactice? Cel care a refuzat măsurile, cel care i-a îndemnat pe alții să le refuze, cel care a predicat refuzul de la amvon, cel (sau cea) care l-a clamat de la tribuna Parlamentului, cel care a sfidat recomnadările experților, cel care a răspândit știri false despre virus, cum se numesc toți aceștia dacă cei care le-au dat crezare au ajuns în spital sau chiar în mormânt?…. Nutresc și astăzi convingerea pe care am mai exprimat-o și în trecut, că felul cum Avocatul Poporului și CCR au anulat unele măsuri ale Guvernului de prevenire a infecției, în numele unor libertăți individuale, lua în considerare numai litera Legii și deloc spiritul ei. Legea Fundamentală ne-a oferit acel articol 22, citat anterior, care stipulează obligația statului de a garanta viața și integritatea (fizică și pshică) a cetățenilor. Pentru CCR, articolul de mai sus n-a fost suficient, iar înalta instituție n-a pregetat să desființeze o hotărâre a guvernului, cu argumentul că aceasta încalcă Legea – citită, firește, numai în litera ei. Dar, între timp, hotărârea anulată produsese efecte și nimic nu poate arunca mai rău în derizoriu munca unui guvern, decât discreditarea măsurilor punitive, deja aplicate. Și asta numai în dorința de a respecta riguros litera legii, așa cum a citit-o CCR, și deloc spiritul legii….. În opinia mea, împiedicarea autoritățior de a acționa în sensul prevenirii infecției echivalează cu condamnarea multor cetățeni nevinovați. Unii sunt condamnați la spitalizare, alții la moarte….. Nevoia de a revizui Constituția se discută demult. În iunie 2008, președintele de atunci, Traian Băsescu, înființa o comisie, condusă de Ioan Stanomir, care să pregătească o nouă Constituție. Comisia a prezentat un raport de aproape 100 de pagini, în care, printre altele, avea în vedere șapte cerințe socotite a fi necesare pentru introducerea în noua Constituție. Raportul a rămas undeva, prin sertare. Poate, în actualele condiții, cu o coaliție stabilă și majoritară, reluarea revizuirii Legii Fundamentale n-ar fi o problemă, dacă ar exista o persoană ferventă (așa cum a fost cândva regretatul Antonie Iorgovan), care să se angajeze cu competență și dăruire în această acțiune. Integral:
Vrem spitale, nu manipulare! Românii plătesc pentru a fi mințiți prin intermediul presei, iar asta trebuie să înceteze Până în 2015, subvențiile primite de la stat de către partidele politice totalizau, anual, în jur de 6 milioane de lei. În 2022 sunt prevăzute 235 de milioane de lei pentru partide. Dacă acesta ar fi costul democrației, da, oamenii ar înțelege. Dar prin felul în care sunt folosiți banii, este costul pervertirii democrației. … Pe finalul lui 2015 și începutul lui 2016, după accidentul de la Colectiv și pe fondul emoționantului strigăt „corupția ucide!”, societatea civilă, la îndemnul politicianului Monica Macovei, a insistat pentru modificarea modului în care sunt finanțate partidele politice și campaniile electorale. Așa s-a ajuns la decontarea campaniilor electorale din bani publici, pentru partidele și candidații care trec pragul electoral, în limita unui număr de salarii minime pe economie pentru fiecare. Subvenționarea partidelor politice reprezentate în Parlament sau care au reușit să obțină minimum 50 de consilieri județeni la nivel național a rămas aceeași, suma dedicată subvenției totale putând ajunge la maximum 0,04% din veniturile bugetului de stat. Doar USR s-a opus la mărirea sumei În 2017, Mircea Drăghici, la vremea aia deputat PSD și trezorier al partidului, a introdus un amendament la lege prin care se fixa și un plafon minim al subvenției: 0,02% din veniturile bugetului. Amendamentul a fost modificat ulterior și limita inferioară a coborât la 0,01%, limita superioară rămânând la 0,04%. Doar că s-a schimbat suma la care se raportează aceste procente. În loc să fie vorba despre veniturile bugetului de stat, este vorba despre Produsul Intern Brut al României. Amendamentul a fost votat așa de către toate partidele aflate atunci în Parlament, cu excepția USR. Din acel moment, partidele s-au trezit cu niște subvenții pe care nici măcar nu reușesc să le cheltuiască legal. Dacă în 2015 subvențiile pentru partide totalizau 6.761.468 de lei, în 2016 ajungeau la 14.500.989 de lei, iar în 2017, la 30.033.919 de lei, în 2018 subvențiile au explodat, ajungând la 170.341.475 de lei. În 2019 partidele au primit de la stat 252.619.201 de lei, în 2020 – 252.576.934 de lei și în 2021 li s-au alocat, într-un final, în urma rectificării bugetare, 265.000.000 de lei. Pentru 2022, bugetul prevede subvenții de 235.000.000 de lei, dar acestea, cel mai probabil, vor crește la rectificarea bugetară din toamnă, cum s-a întâmplat în fiecare an. …. Doar o mică parte din acești bani se duc în plăți către Facebook, pentru sponsorizarea unor postări ale partidelor sau liderilor acestora (de exemplu, PNL plătește pentru reclamele de pe Facebook aproximativ 1,63%). Restul banilor se duc direct în conturile unor televiziuni, site-uri sau în cele ale firmelor unor ziariști pe care partidele îi consideră formatori de opinie ori influenceri ori ce i-or mai considera ele.
BREAKING 
6 motive pentru care suta de lei de azi ar putea valora mai puțin în următoarele luni / Până unde ar putea urca prețul alimentelor în 2022 ”Viitorul traseu al inflației va fi definit de același set de coordonate – evoluția pandemiei, dinamica prețurilor energie/agricole, funcționarea lanțurilor globale de aprovizionare, ritmul și canalele consolidării fiscale”, arată economiștii BRD într-o analiză a fenomenului inflaționist publicată vineri seara. Observăm că inflația internă este mai vulnerabilă la șocurile externe, având în vedere ponderea relativ mare a componentelor „inflamabile” în coșul de consum. Din acest punct de vedere, evaluămcă riscurile la adresa inflației sunt orientate în mod evident în sus, notează autorii raportului. 1. Prețurile energiei – Criza energetică a UE s-a mai domolit recent, ca urmare a condițiilor meteo mai blânde, iar estimările privind energia eoliană induc o ușurare temporară. Prețurile gazelor naturale au scăzut cu ~50% față de vârful atins în 21 decembrie, dar rămân la un nivel foarte ridicat, de 80-90 EUR per MWh. Cu toate acestea, stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani pentru această perioadă a anului, iar dinamica lor depinde de tendințele meteorologice și de cele geopolitice (rezultatul negocierilor dintre Rusia și Occident, situația gazoductului Nord Stream 2), creând incertitudine și putând declanșa o potențială volatilitate a pieței. 2. Piața petrolului – Impactul variantei Omicron asupra cererii de petrol pe termen scurt, combinată cu problemele de aprovizionare legate de întreruperile conductelor din Libia, tulburările civile din Kazahstan și semnele că Rusia se apropie de capacitatea maximă de producție- toate acestea au dus la trecerea țițeiului Brent peste 80 USD/bbl la începutul anului (nivel neatins din noiembrie 2021) 3. Prețurile mărfurilor agricole – Indicele FAO al prețurilor la alimente a atins un maxim al ultimilor 10 ani în 2021 (125,7 puncte, +28,1% a/a), în ciuda unui mic declin în decembrie. Cererea globală puternică, împreună cu constrângerile din partea ofertei, s-au reflectat în principal în prețurile ridicate ale produselor vegetale, în special cerealelor și semințelor oleaginoase. Acest lucru va continua să stimuleze creșterea prețurilor interne ale produselor agricole și ale producătorilor de alimente în prima jumătate a anului. 4. Varianta Omicron, mai contagioasă și mai rezistentă la vaccinuri, ar putea acționa ca o sabie cu două tăișuri pentru inflația globală. Pe de o parte, duce la noi perturbări ale lanțului de aprovizionare și contracții ale ofertei de forță de muncă, crescând presiunile inflaționiste, în timp ce, pe de altă parte, ar putea afecta grav cererea, cu efecte opuse. 5. Deciziile FED – eventuale decizii luate mai devreme pentru a scădea riscurile inflaționiste ar putea duce la creșterea volatilității pieței și poate crea dificultăți în economiile emergente, unde pot apărea ieșiri de capital și presiuni pe cursul de schimb. 6. Consolidarea fiscală – există un risc de derapaj fiscal, având în vedere că estimările de creștere a veniturilor în 2022 în PIB se bazează în mare parte pe o îmbunătățire asumată a eficienței colectării, în timp ce măsurile adoptate cu efect de la 1 ianuarie 2022 (creștere de 10% în punctul de pensie, creșterea alocației de stat pentru copii) măresc și mai mult rigiditatea bugetară. Pe baza celor menționate mai sus, o inflație ridicată va continua probabil să caracterizeze prima jumătate a anului 2022, când probabil va fi atins un nou vârf. Ulterior, presupunând că discrepanțele induse de pandemie dintre cerere și ofertă se vor rezolva cel puțin parțial, iar situația pieței de energie se va normaliza gradual, există motive să credem că inflația va coborî treptat, ajutată și de efectul de bază. Prognoza BRD este de 6,7% inflația medie în 2022 , iar la sfârșitul anului IPC să ajungă la 5,2%. Integral:
Laura Ștefan: “Chestiunea spinoasă a secției speciale ține de asumare politică. Dar e mai comod să aruncăm pisica în ograda justiției” Pentru prima data un comisar european pune România în aceeași grupă cu Polonia si Ungaria în ceea ce privește respectarea deciziilor instanțelor europene. Comisarul pe justiție, Didier Reynders, amenință cu sancțiuni dacă Bucureștiul continuă să conteste primatul dreptului european. Avertismentul este transmis prin intermediul publicației
Cele mai
Cu sinceritate despre recensământ Din când în când sunt întrebat: „câți români sunt pe lume, în total?” și un lucru fascinant, mai ales pentru mediul privat, politicieni, dar și pentru orice amic cu poftă de vorbă: „câți români (mai) sunt în țară?” Recensământul ce va avea loc în următoarele luni va da un răspuns aproximativ la a doua întrebare și va evita să atingă primul subiect. Se va măsura populația stabilă a României – cei care se află pe termen lung în țară, plus cei care sunt plecați pentru o perioadă mai scurtă de un an. Nu e un recensământ al poporului român sau al națiunii române. Un buzoian care e plecat de șapte ani în SUA nu ar fi luat în calcul – cetățenia îi rămâne, la fel și dreptul de vot de exemplu, dar nu va fi cuantificat în vreun fel. În același sens nu vor fi numărați istroromânii, vlahii din Balcani sau oamenii cu cetățenie română ce se află în nordul Bucovinei sau Republica Moldova și care trăiesc acolo zi de zi. În oglindă, imaginează-ți un cetățean al Germaniei care s-a căsătorit cu o femeie din Liban. Împreună au decis acum cinci ani să se stabilească în Brașov, unde au rămas de atunci și până acum. Chiar dacă nu au obținut cetățenia română, ambii vor fi printre cei recenzați și reprezintă o parte din „populația stabilă a României”….. 5% din populația măsurată la recensământul anterior – adică 1,1 milioane persoane – n-au răspuns de fel. Sunt oamenii care nu erau acasă când recenzorul a bătut la ușă, care erau plecați temporar din țară sau care au refuzat să fie recenzați. Existența lor a fost dedusă din imensa dâră de acte pe care o lăsăm cu toții. Două treimi din acest milion au fost „găsiți” de pe urma declarației 112, gestionate de ANAF, pentru restul folosindu-se alte acte, evidențe contabile, registre naționale (ex. al beneficiarilor alocațiilor pentru copii) etc. În mod interesant, o zecime din populația Bucureștiului a fost identificată pe baza uneia sau mai multora din aceste categorii, nefiind – de fapt – recenzați. Aceeași procedură va fi folosită și acum. O certitudine: suntem din ce în ce mai puțini Vizavi de acest aspect s-ar putea să existe un mic șoc psihic. Între cele mai recente recensăminte populația României a scăzut cu 1,13 milioane (între 1992 și 2002) iar apoi cu încă 1,56 milioane (între 2002 și 2011). Dacă facem abstracție de pandemie și considerăm că scăderea între 2011 și 1 decembrie 2021 e asemănătoare cu cea dintre 2002 și 2011, am ajunge la o populație stabilă de 18 milioane și un pic…..Da, orașele mari duduie, dar infinit mai rapid se golesc satele, terenuri fertile devenind pârloage, întrucât proprietarii au murit sau au plecat. Pentru fiecare bulevard ce sclipește cu mașini există un oraș micuț de provincie unde blocuri întregi de patru, cinci, șase etaje au rămas, în ultimul deceniu, fără locatari. România e plină ochi cu localități unde nimeni, niciodată, nu s-ar gândi să închirieze un apartament sau să pornească o afacere. Suma, per total, dă cu minus…… Ce vei fi întrebată sau întrebat? Modelul de chestionar pus în dezbatere publică de Institutul Național de Statistică conține lucruri care te fac să oftezi (o opțiune selectabilă pentru materialul de construcție al clădirii în care te afli este „paiantă sau chirpici”), elemente cu care ți se bate obrazul (ai panouri fotovoltaice pe casă?), aspecte mai moderne (ai aer condiționat?) sau de care era nevoie (dacă limba ta maternă e aromâna, poți s-o selectezi) ori FOMO (te afli acum în casa de vacanță a familiei tale?)…..Se va verifica, de asemenea, cât de mult te-a afectat pandemia – un pic surprinzător pentru un recensământ, dar într-o lume ideală guvernele ar putea elabora în anii imediat următori programe țintite către categoriile sau zonele geografice unde impactul a fost disproporționat de grav. …. Mici disonanțe hazlii în județe precum Iași sau Vaslui, în care sute de mii de cetățeni ai Republicii Moldova au obținut adrese ca să obțină cetățenia română pentru a munci în Vest (nu poți obține cetățenia română fără a avea o adresă în România). Nu mi-e clar cum și dacă ar fi integrat în recensământ un imaginar Ivan Ivanovici Rușkin din Bălți, care eventual a văzut România din autocar în drum spre Germania, dar care în acte e locuitor al Iași-ului și cetățean al României. În mod normal el n-ar fi parte din „populația stabilă”, dar totul depinde de ce undă de acte a produs el în țara noastră. Integral:
Vânătorii care fac legea. Cine sunt parlamentarii care vor să schimbe cotele pentru împușcarea păsărilor O lege dată de parlamentari și contestată la Curtea Constituțională introduce cote zilnice pentru păsările care pot fi vânate, care duc la creșterea cu mult a numărului de exemplare împușcate anual. Printre cei 25 de deputați și senatori semnatari se află și vânători. „O mai largă libertate a asociațiilor de vânători nu poate fi distructivă”, e de părere Ion Iordache, unul dintre senatorii PNL semnatari. Legea inițiată de UDMR, PSD, PNL și grupul parlamentar al minorităților aduce două modificări importante: schimbă cotele de vânătoare a păsărilor migratoare și reduce perioada de pregătire a viitorilor vânători de la un an la șase luni….. Modificările noi nu prevăd, totodată, numărul-limită de vânători dintr-un sezon sau de pe un fond de vânătoare. Cine sunt semnatarii proiectului legislativ? Gheorghe Nacov (minorități) Principalul inițiator este Gheorghe Nacov, de la Uniunea Bulgară din Banat. Absolvent de Drept la Sofia, Nacov a fost primar al comunei Dudeștii Vechi, județul Timiș, timp de trei mandate, până în 2016. În primăvara ultimului an petrecut pe scaunul din fruntea primăriei timișene, presa locală scria despre nemulțumirile oamenilor din comună, care se plângeau că, deși nu au drumuri asfaltate aproape nicăieri în localitate, au instalație nocturnă pentru stadionul de fotbal. Instalația a costat peste 140.000 de euro, bani de la bugetul local, potrivit publicației Renașterea Bănățeană….. Pe rețelele sociale, Nacov se declară „mândru vânător” și postează fotografii de la partide, cu pușca în mână, lângă cerbi împușcați, ori cu mistreți sau iepuri. „Arthur nu mai este urs, l-au transformat în ciocârlie”, scria Gheorghe Nacov pe pagina sa de Facebook în vară, când proiectul de modificare a Legii vânătorii a fost depus la Senat, ca răspuns la criticile aduse de ONG-urile de mediu la inițiativa parlamentară. El însuși vânător, Gheorghe Nacov e de părere că prin modificarea legii și schimbarea cotelor pentru păsările migratoare, în sfârșit vânătorul „își va putea face treaba”. …. Zacharie Benedek, UDMR În vârstă de 54 de ani, Zacharie Benedek este de profesie inginer constructor și a obținut, în 2020, un mandat de deputat pe listele UDMR. Are un master în Siguranța și Sănătatea Muncii la Sibiu și, conform declarației sale de avere, deține o stație de beton din același oraș. …. Florian Bodog, PSD Senator și fost ministru al sănătății în Guvernul Grindeanu și Tudose, Florian Bodog a fost recent trimis în judecată de DNA pentru abuz în serviciu. El este acuzat de procurori că și-a ajutat consiliera să încaseze salariul timp de un an fără ca aceasta să treacă pe la serviciu, potrivit G4Media. În 2017, Pressone scria că și-a plagiat două treimi din teza de doctorat, iar Universitatea de Vest din Timișoara a cerut anularea diplomei de doctor. Integral:
Cum au ”uitat” autoritățile în pandemie de infecțiile nosocomiale din spitale. Cifrele indică o subraportare ridicolă
Statul român, un fiasco hrănit de coruptie pe fundal de thriller fantastic
Cauzele scumpirilor din energie explicate de analiști. ”O creație artificială inventată de Uniunea Europeană”….. Circa 60% din prețurile la încălzire reprezintă costurile de achiziționare a certificatelor pentru emisii de CO2, spun analiștii. Ei atrag însă atenția că autorizațiile pentru emisiile de CO2 sunt o creație artificială inventată de Uniunea Europeană, al cărei scop este reducerea semnificativă a gazelor nocive eliberate în atmosferă. ”Problemele privind aprovizionarea și livrarea au făcut ca prețul petrolului să atingă cel mai ridicat nivel din 2014, iar gazul în Europa a ajuns la niveluri extrem de ridicate, atingând maxime istorice. De asemenea, “nedoritul” cărbune a devenit scump din cauza creșterii prețurilor altor materii prime. În plus, sursele alternative nu au fost capabile să furnizeze destulă energie pentru a satisface necesarul”, arata analiștii. Prețurile la energie cresc rapid Energia afectează fiecare aspect al vieții noastre și, mai devreme sau mai târziu, vom simți impactul prețurilor ridicate în toate aspectele de zi cu zi. Așa s-a întâmplat în toată Europa, unde inflația pentru Zona Euro a urcat la 5% – cel mai ridicat nivel din istorie. La rândul său, inflația în Polonia a atins niveluri de peste 8%, inflație care a fost observată ultima dată la începutul deceniului precedent, în timp ce inflația în România s-a apropiat de pragul de 8% la sfârșitul anului….. ”Autorizațiile pentru emisiile de CO2 sunt o creație artificială inventată de Uniunea Europeană, al cărei scop este reducerea semnificativă a gazelor nocive eliberate în atmosferă. Acestea, desigur, sunt
Subiectul pensiilor speciale este îngropat! Să trecem la pensiile de serviciu …. De fapt, problema pensiilor speciale a fost pusă în mod greșit, încă de la început. De ce? Pentru că, pe rând, majoritatea categoriilor profesionale s-au extras din rândul așa-numitelor pensii speciale: militarii, magistrații și polițiștii susțin că au pensii de serviciu și nicidecum speciale. Astfel, din pensiile speciale nu mai rămâne aproape nimic, poate doar foștii diplomați, foști angajați în industria aviatică și cei care au lucrat la Curtea de Conturi. De aceea, dezbaterea publică ar trebui să se mute de la pensiile speciale către pensiile de serviciu. Se poate modifica sistemul acestor pensii? Pot fi schimbate condițiile în care ies la pensie militarii, polițiștii sau magistrații? Pot fi reduse decalajele de venituri dintre pensiile normale și cele de serviciu? Acestea sunt întrebările punctuale și directe la care ar trebui să răspundă responsabilii politici. Pentru că altfel „ne vom mai învârti mult și bine în jurul cozii” discutând despre pensiile speciale fără să se întâmple, de fapt, ceva. „Militarii nu au pensii nesimțite” Acest lucru este dovedit chiar de deciziile și declarațiile de la sfârșitul săptămânii trecute. Ministrul Apărării, Vasile Dâncu, a afirmat că „militarii nu au pensii nesimțite și nici nu au pensii foarte mari”. Drept urmare, anul acesta, pensiile militare vor fi indexate cu rata inflației….. De asemenea, la sfârșitul săptămânii trecute, ministrul justiției, Cătălin Predoiu, a semnat un ordin prin care valoarea sectorială de referință din sistemul judiciar, indicatorul la care se raportează pensiile și salariile, crește de la 465 la 605 lei, cu 30%. Este greu de spus dacă impactul asupra salariilor și pensiilor va fi de același nivel, 30%, dar cert este că va exista o creștere substanțială. Iată și câteva cifre referitoare la pensiile de serviciu. Bugetul Ministerului Apărării plătește pentru 80.000 de pensionari, inclusiv urmașii, pensia medie fiind de 4.200 lei, ceea ce înseamnă 17% din bugetul total, adică aproximativ patru miliarde lei. Pentru magistrați, pensia medie este de 20.100 lei, sunt 4.400 de beneficiari, iar în sistemul judiciar, salariul mediu net este de 8.700 lei. Pensia medie bazată pe contributivitate este de numai 1.600 lei. Sunt doar două exemple. Rămâne observația evidentă că în pline dezbateri despre desființarea pensiilor speciale două categorii importante de pensii de serviciu cresc spectaculos. Deficitul bugetar Deci, problema rămâne.
Lucian Croitoru: O explicație pentru revenirea inflației în țările dezvoltate …..Tehnic, creșterea inflației înseamnă existența unui dezechilibru în care cererea depășește oferta. În cazul specific al SUA, profesorul John Cochrane arată într-o serie de articole publicate pe blogul personal sau în presă că, în timpul pandemiei, politicile (macro)economice ortodoxe, centrate pe administrarea cererii s-au izbit de problemele ofertei. În particular, cel puțin de când a început pandemia, politicile (macro)economice ortodoxe au tins să alimenteze cererea și să constrângă oferta. După 2020 stimulii au reușit să producă inflație deoarece au fost supradimensionați, rolul cererii în timpul pandemiei a fost greșit înțeles de către autorități și, în fine, stimulii au fost acordați sub forma ajutoarelor directe oferite de guvern („bani din elicopter”), imprimând, prin această componentă, o natură fiscală inflației curente, nu monetară (Cochrane, 2021a; Cochrane, 2022). La rândul ei, oferta a fost constrânsă, în special prin descurajarea muncii, iar planurile fiscale ale administrației americane vor continua să descurajeze munca (Cochrane, 2021b). Explicația pe care o prezint aici urmează aceeași viziune, conform căreia politicile economice ortodoxe tind să alimenteze cererea și să descurajeze sau, în cel mai bun caz, să întârzie eliminarea barierelor din calea ofertei. Explicația este concentrată pe natura inflației și pe contextul general care a influențat și acompaniat această natură. Ideea principală este aceea că pandemia a contribuit la creșterea inflației, dar nu ar fi putut face acest lucru fără ca terenul să fi fost dinainte pregătit de acele filozofii politice și teorii economice care, predominante în timp și profesie, au susținut un rol central în administrarea economiei pentru guvern, în defavoarea piețelor. Astfel ghidată, practica politicilor economice a produs, în decenii, o aglomerare de restricții în calea ofertei la nivel agregat. Inflația recentă a apărut, într-adevăr, nu neapărat din cauze monetare, ci pentru că pandemia și șocul venit de la creșterea prețurilor energiei au lovit în primul rând oferta agregată, deja încorsetată de prea mult timp de restricții, și a afectat mult mai puțin cererea din economie. În același timp, teoriile care ghidează administrarea politicilor a făcut ca stimulii acordați să vizeze în primul rând cererea. Astfel, o ofertă sufocată de mult timp de diverse restricții și lovită de pandemie nu a putut ține pasul cu cererea. Schimbarea opticii Contextul general este acela în care, după criza din 2008, explicațiile predominante date crizei au condus la ideea că prea marea libertate a piețelor a fost cauza de fond a formării unor comportamente orientate spre asumarea de riscuri excesiv de mari în sectorul financiar cu scopul de a produce profituri exagerate. Aceste comportamente s-au reflectat, conform acestei explicații, în acumularea de dezechilibre care, inevitabil, au dus la apariția crizei, în urma căreia, inegalitățile economice s-au accentuat. Față de această interpretare mă grăbesc să adaug că economia capitalistă bazată pe un înalt grad de libertate a piețelor produce prosperitate la nivelul societății, dar aceasta nu înseamnă că produce egalitate economică între membrii ei. Inegalitatea este o caracteristică intrinsecă a societății capitaliste producătoare de prosperitate….. 2. Revenirea inflației și a anticipațiilor inflaționiste Inflația a apărut pe acest fundal, după ce pandemia generată de Covid-19 a lovit economia mondială. Mai precis, datele par să confirme că inflația a fost reaprinsă de pandemie, pentru că ea a avut, cel mai probabil, un impact negativ relativ mic și temporar asupra cererii, dar a avut un impact negativ important asupra ofertei. Totuși, dozarea stimulilor pare că a fost ghidată mai degrabă de anticipația, formată în linie cu filozofia politică dominantă și teoria ortodoxă, că recesiunea ar apărea mai degrabă influențată de un șoc important în cerere. Un motiv pentru care pandemia a lovit foarte puternic oferta economiei este acela că alterarea liberalismului printr-o prezență masivă a statului a dus la scăderea responsabilității individuale. Oamenii s-au dezobișnuit să fie responsabili pentru acțiunile lor referitoare la unele activități aparent minore, cum ar fi igiena și protecția personală împotriva unei boli contagioase, dar cu consecințe la nivelul întregii societății[2]. O responsabilitate individuală crescută ar fi contribuit la reducerea restricțiilor referitoare la mobilitate, ceea ce ar fi ajutat oferta prin menținerea unei rate mai înalte de participare a forței de muncă. …. 3. Reformarea regulilor fiscale Situația din prezent a inflației relativ înalte, a creșterii economice relativ joase și a datoriilor publice relativ mari pun într-o nouă lumină problemele asociate cu o redistribuire excesivă și nevoia de a face ordine în politica fiscală. Aceasta înseamnă eliminarea mecanismelor care împing mereu spre creșterea cheltuielilor publice ca procent din PIB, făcând necesar ca această creștere să fie urmată de creșterea datoriilor publice și de creșterea impozitelor pentru a acomoda creșterea cheltuielilor. Concret, trebuie procedat exact invers, pornind de la mijloace spre scopuri, cum ne sugerează Hayek (1993): identificarea volumului de impozite pe care publicul este dispus să îl plătească din propriile venituri pentru atingerea unor scopuri anterior anunțate în competiția de oferte electorale.. O astfel de reformă a regulilor fiscale în UE și în țările occidentale în general, ghidată de acest principiu, ar fi cu adevărat de folos acestor țări și ar corespunde nevoilor reale…..Regândirea politicii fiscale, care constituie o temă foarte actuală și importantă a agendei Uniunii Europene, este numai una dintre modalitățile prin care poate fi stimulată oferta agregată și a ușura sarcina politicii monetare în a menține inflația la nivelurile dorite. Pentru a crește oferta este însă necesară și eliminarea exceselor și rigidităților conținute în reglementările financiare, în legislația muncii și în reglementările pieței bunurilor și serviciilor. Integral:
EXCLUSIV Sfârșitul unei fabrici apărute în 1864. Timpuri Noi, în insolvență, vinde și terenul de 15.000 mp din Jilava Vânzarea, în 2010, către Vastint, companie cu acționari comuni cu Ikea, a terenului de 5,4 hectare dintr-o zonă semicentrală a Bucureștiului ( la doar un kilometru de Piața Unirii), a însemnat începutul sfârșitului pentru fabrica Timpuri Noi, producător de compresoare, pompe și materiale de instalații, fondată în 1864. Acum, compania, în insolvență, vinde și sediul cumpărat în același an. După tranzacția de circa 35 de milioane de euro cu Vastint, Timpuri Noi și-a plătit datoriile de circa 20 de milioane de euro (în 2008) și a achiziționat un teren de 15.700 mp în Jilava unde și-a relocat producția. Interesant e faptul că Timpuri Noi primise, înainte de criza începută în 2008 și terminată în 2013, o ofertă de 93 de milioane de euro pentru terenul de 5,4 hectare din București, pe care a refuzat-o, după cum scrie presa vremii. Inconștiență sau lipsă de cunoștințe despre piață? Indiferent care ar fi motivul, a fost o cărămidă la sfârșitul scris la Jilava pentru un producător industrial cu multe oportunități, toate ratate. Peste doar cinci ani compania cu Asociația Salariaților (73,6% dintre acțiuni) și SIF Muntenia (21,9%), principalii acționari, a intrat în insolvență, iar acum vinde prin intermediul Casei de Insolvență Transilvania (CITR) și platforma din Jilava pe care sunt ceruți ca prim preț de licitație 3,5 milioane de euro. Economedia a contactat CITR, dar nu a obținut răspuns până la publicarea acestui articol. Tot în același an, 2015, Timpuri Noi s-a delistat de la Bursă. ….. În același timp, Vastint, anunța la sfârșitul anului 2021 că vrea să demareze faza a doua a Timpuri Noi Square, care va include 50.000 mp de birouri și eventual un hotel și spații comerciale, în proiectul imobiliar dezvoltat pe platforma Timpuri Noi din București. Astfel, la finalizare Timpuri Noi Square va ajunge la circa 100.000 mp de birouri, 50.000 mp de spații rezidențiale și o zonă comercială cu restaurante, magazine etc. Istoria Timpuri Noi începe în 1864, când antreprenorul francez Louis Lemaitre înființează o spălătorie mecanică, care primește de la stat concesiunea spălării rufelor provenite de la spitalele bucureștene. Ulterior, compania a adăugat o turnătorie, care producea greutăți și alte instrumente de măsurat oficiale, tot în urma unei concesiuni acordate de stat. Ceva mai târziu, fabrica a început să fabrice locomotive și batoze. Timpuri Noi a fost naționalizată în 1948 și a ajuns la peste 2.700 de salariați. Asta mai ales pentru că era unicul producător de compresoare de mică și medie capacitate pentru piața din România și CAER. Integral:
O persoană cu Omicron poate infecta între 6 și 16 persoane ….. Dr. Octavian Jurma: Majoritatea cazurilor care sunt depistate în România nu mai au nicio legătură epidemiologică cu un caz de import. Sunt produse local. În felul acesta, chiar dacă am închide complet granițele, nu ne-ar împiedica să evolueze vertiginos. În general, debutul unui val epidemiologic are loc pe fondul dobândirii unei dominante de către una din versiuni. Probabil că acest lucru a avut loc săptămâna trecută, la sfârșitul anului. Omicron se transmite mai rapid decât celelalte tulpini ale virusului. Câți oameni infectează o persoană bolnavă? Dr. Octavian Jurma:
Curtea de Apel Cluj: „Permanentizarea stării de alertă contravine Constituției”. De ce nu sunt consecințe Instanța contestă rolul MAI, care a înlocuit Ministerul Sănătății, și susține că Executivul nu se supune legii, emițând noi acte normative, în locul celor desfințate de judecători. Starea de urgență poate fi văzută ca un mecanism necesar într-o democrație constituțională – dar trebuie să fie justificată, temporară și delimitată de niște reguli. Încă de la începutul pandemiei COVID-19, Libertatea a publicat opiniile unor cercetători din zona științelor politice, care au explicat care sunt nevoile cărora starea de urgență le răspunde în mod legitim și care sunt limitele acesteia. …. „Statul, în virtutea obligației de asigurare a sănătății publice, și-a arogat drepturi discreționare, îngrădind drepturi și libertăți fundamentale, drepturi sociale și economice”, arată judecătorul, în motivarea deciziei sale. … Cine şi de ce a cerut anularea HG Luna trecută, doi avocaţi şi un psiholog din Cluj – Napoca au cerut instanţei anularea HG 1242/08.12.2021, prin care a fost prelungită starea de alertă, fiind impuse populaţiei noi restricţii, valabile până la 8 ianuarie anul acesta. Ei au reclamat că HG nu respectă criteriile din Legea nr. 55/2020. Asta pentru că măsurile prevăzute se aplică indiferent de incidența cumulată pe 14 zile, iar actul normativ nu este motivat și nu se întemeiază pe studii de impact, măsurile adoptate fiind „aplicate discriminatoriu și în regim de putere”. Prin condiționarea accesului la diferite evenimente de probarea efectuării vaccinului, a trecerii prin boală ori de testare, se aduce o încălcare a drepturilor omului, au mai precizat cei trei reclamanţi. „Este notoriu faptul că persoanele vaccinate transmit virusul, că acest vaccin nu asigură o protecție de 100% și nu asigură lipsa posibilității de infectare de către vaccinați”, au declarat reclamanții, în faţa instanţei. Cum s-a apărat Ministerul Afacerilor Interne „Reclamanții susțin că le sunt restrânse anumite drepturi, însă prin acțiunea sau inacțiunea lor, aceștia doresc restrângerea altor drepturi, ale altor cetățeni, care optează pentru vaccinare”, a precizat, către instanță, reprezentantul Ministerul Afacerilor Interne care e parte în proces, alături de Guvernul României. Juristul de la MAI a explicat că „dacă persoanele nevaccinate au ghinionul de a se îmbolnăvi ajung în spital în situații complicate și astfel se restricționează accesul celorlalte persoane, cu alte tipuri de afecțiuni, la sistemul de sănătate, deoarece acesta nu mai face față”. MAI a precizat că HG a fost motivată, ținându-se seama de propunerile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă, care „a analizat minuțios factorii de risc”. …. Ministerul de Justiţie: „Restricţiile trebuie să fie temporare, nediscriminatorii” La baza HG prin care au fost impuse restricţiile stă un document elaborat de Centrul Național de Coordonare și Conducerea Intervenției – „Analiza factorilor de risc privind managementul situației de urgență generate de virusul SARS-CoV-2 pe teritoriul României la data de 05.12.2021”. …. Instanța nu contestă starea de urgență, ci permanentizarea ei La 5 ianuarie anul acesta, Curtea de Apel Cluj a admis cererea celor trei reclamanţi şi a anulat HG 1242/08.12.2021. În motivarea deciziei sale, instanţa precizează că actul normativ încalcă cerinţele legale, iar în Nota de fundamentare nu se arată de ce e necesară continuarea stării de alertă. ….. „Nu au fost analizate și expuse aspecte privind impactul socioeconomic, financiar și, mai cu seamă, impactul juridic, care se referă la implicațiile pe care le are asupra legislației în vigoare noua reglementare”, precizează judecătorul. Nu au existat activități de informare publică şi nici consultările ce ar fi trebuit derulate, înaintea elaborării proiectului de act normativ. „Aceste vicii de legalitate au fost sesizate atât de practica judiciară, cât și de Consiliul legislativ și de Ministerul Justiției”, se arată în motivarea instanţei. Judecătorul precizează că „deși pandemia a început cu mai bine de 2 ani în urmă, măsurile instituite (…) nu pot fi caracterizate cu caracter esențialmente temporar”, iar „permanentizarea stării de alertă contravine art. 53 din Constituție”, care se referă la restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. …. Instanţa, despre „stabilirea cu exces de putere a unor măsuri” Curtea de Apel Cluj mai precizează că, potrivit Constituției României, „hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor și, în consecință, este nelegală instituirea de norme primare pe calea unei hotărâri de guvern”. Se discriminează, fără a fi necesar în scopul asigurării sănătății populației, categoria persoanelor nevaccinate care reprezintă majoritatea populației României, persoana vaccinată considerându-se una sănătoasă, iar persoana nevaccinată prezumându-se ca fiind bolnavă. Integral:
Țară în service | Marele eșec al spitalelor regionale. România a pierdut 500 de milioane de euro Ideea construirii unor spitale regionale moderne a fost rostogolită de toate guvernele din 2005 până în prezent. Niciunul nu a reușit să pună măcar o cărămidă, deși Uniunea Europeană a alocat un miliard de euro României. Jumătate din această sumă s-a pierdut. Comisia Europeană a alocat încă din 2016 peste un miliard de euro pentru realizarea a trei spitale intitulate ca „regionale”. Finanțarea urma să fie acordată pe exercițiul financiar european ce se va termina în 2027. Jumătate din sumă ar fi trebuit cheltuită până în 2021, însă autoritățile române nu au finalizat nici măcar proiectele tehnice. Din finanțarea de un miliard au mai rămas 500 de milioane de euro. Pentru a nu pierde și acești bani, Ministerul de Finanțe a realizat împrumuturi de peste 700 de milioane de euro. La București, primarul Gabriela Firea s-a ambiționat să ridice un spital nou și, după ce acesta a fost scos de pe lista finanțărilor europene, în decembrie 2019, a promis că va investi un miliard de euro de la bugetul local. Studiul de fezabilitate pentru spitalul metropolitan din București a expirat la sfârșitul anului 2021. Municipalitatea a cheltuit 3,5 milioane de lei pentru el. Primarul general al Capitalei, Nicușor Dan, ne-a declarat că nu va începe lucrările la Spitalul Metropolitan, pentru că nu are certitudinea că există bani pentru el.
Guvernul n-are bani să compenseze facturile la energie fiindcă i-a tocat pe sinecuri și pomeni
Va deveni COVID mai puțin periculos pe măsură ce evoluează? Avertismentul specialiștilor Experții avertizează că evoluția virală nu este o stradă cu sens unic și că scăderea continuă a virulenței nu e o certitudine, scrie The Guardian. Chiar dacă tulpina Omicron a dat speranțe că variantele care vor apărea de acum încolo vor fi mai blânde sau că ne îndreptăm spre partea endemică a crizei COVID, specialiștii spun că nu trebuie să ne grăbim să tragem concluzii. …..
Cum adânceşte ministrul Sănătăţii neîncrederea în sistemul sanitar pe care îl conduce: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, atât cât ne permit dotările din spitale” Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a pornit un tur de spitale în Bucureşti şi în ţară, bifând iniţial vizite la două unităţi în care au fost în 2021 incendii – Matei Balş în Capitală şi Spitalul de boli infecţioase în Constanţa….. O declaraţie care frapează a ministrului Sănătăţii în vizita de la Constanţa este însă următoarea: „Punem pe primul loc siguranţa pacientului, categoric, în măsura în care dotările actuale din România în ceea ce priveşte infrastructura spitalicească permit acest lucru. Încercăm în măsura cea mai mare să asigurăm pacienţilor siguranţă, dar trebuie să ţinem cont de infrastructura pe care o avem în acest moment. Sigur că ne dorim spitale noi. Problema este că avem o pandemie, trebuie să tratăm sute, mii de pacienţi, trebuie să îi salvăm”, a spus Alexandru Rafila. Astfel, mesajul transmis de însuşi ministrul Sănătăţii, cu alte cuvinte, spune cam aşa: vă tratăm cu ce avem. Asta în condiţiile în care în sistemul sanitar românesc nu s-a investit nimic în ultimii ani şi Sănătatea a fost un rezervor nesecat de scurgere de bani în buzunarele miniştrilor, managerilor, şefilor de secţii. Cu valul 5 generat de varianta Omicron care creşte ca un bulgăre de zăpadă în România şi cu ameninţarea aglomerării spitalelor, ministrul Sănătăţii susţine „forţarea” deschiderii unui spital declarant neconform, în care şi-au pierdut viaţa şapte (7) oameni, lucru pentru care nu s-a făcut nimeni vinovat. Când chiar ministrul Sănătăţii pune semnul egal între siguranţa pacienţilor şi infrastructura din spitale, în care nu s-a investit nimic în ultimii ani, cum mai poate veni un bolnav cu încredere într-o unitate medicală?
Analiză 
Octavian Jurma: „Dacă statul vrea sa facă bine, sa înceapă cu obligativitatea certificatului verde, nu cu obligativitatea infectării copiilor” Nu obligăm niciun adult să facă ceva împotriva voinței sale, dar obligăm copiii sa mearga la infectare sigură, spune cercetătorul Octavian Jurma. „România azi: 140 minori internaţi. Cu 53% faţă de media de 91 a săptămânii trecute. Până la finalul săptămânii vom depăşi 200, iar săptămâna viitoare vom depăşi probabil recordul de minori internaţi din valul 4-Delta. După dezastrul din şcoli de acum câteva săptămâni din valul 4-Delta, concluzia unanimă a autorităţilor a fost . Avem un recomandare fermă pentru firme să îşi ţină angajaţii acasă, dar copiii sunt trimişi fizic la şcoală să îşi infecteze părinţii trimişi acasă de firme să nu se infecteze la muncă”, scrie pe Facebook Jurma….„Nu obligăm nici un adult să facă ceva împotriva voinţei sale, dar obligăm copiii să meargă la şcoală la infectare sigură.
Fauci: Varianta Omicron a coronavirusului va infecta „aproape pe toată lumea”, indiferent de statutul de vaccinare Varianta Omicron a coronavirusului va infecta „aproape pe toată lumea”, indiferent de statutul de vaccinare, a declarat marți expertul de top în boli infecțioase din SUA, Anthony S. Fauci, citat de 
România se joacă de-a școala …. 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, adică învață, dar nu știu ce La ultima testare PISA (2018) s-a constatat că 44% dintre elevii români sunt analfabeți funcțional, procentul fiind mai mare decât cel din 2015 când s-a situat la 39%. Potrivit aceluiași raport, doar 1% dintre elevi sunt foarte performanți la capitolul citire. 1% pentru o competență de bază, în lumea în care alții plănuiesc zboruri turistice pe Marte. O altă testare, cu nișă pe științe și materii exacte a arătat anul trecut că 22% dintre elevii de clasa a VIII-a sunt analfabeți funcțional la matematică, chimie, fizică și biologie, România fiind pe ultimul loc în UE la acest capitol. Dacă mai facem un pas și adăugăm la aceste procente și cifrele abandonului școlar imaginea de ansamblu arată mult mai rău. Ce definiție putem da atunci sistemului nostru de învățământ? Un sistem în care intră rând pe rând copiii, dar scapă cine poate, axat pe memorare mecanică și repetiție, care promovează individualismul în locul muncii în echipă. Nu ne place meritocrația- burse de merit pentru jumătate din elevii de gimnaziu și liceu din țară De curând a fost scandalul burselor de merit: ministrul Educației a propus majorarea notei pentru a obține bursa de la 8.50 la 9.50. Aberant aș zice, dar asta doar la prima vedere, căci cifrele arată o situație în contrast cu statisticile amintite anterior: peste 53% dintre copii aveau bursă de merit. Școala online a crescut cu 27,29% numărul elevilor cu medii de peste 8.50, asta în contextul în care realitatea din teren a arătat profesori slab pregătiți la capitolul digitalizare. Mai mult, în mediul rural știm bine că tabletele au ajuns greu. Gestionarea orelor virtuale și a metodelor de evaluare a fost un show improvizat. Pe ce se bazează creșterea? Ori suntem o nație de genii, ori notarea în învățământ are o problemă și nu mai există ierarhie. Cum putem motiva real copiii dacă toți au 9 și 10 pe linie? Cum se poate recompensa munca dacă toți copiii primesc aceleași note? Cum se corelează aceste cifre cu rata mare de abandon școlar? Avem jumătate de copii genii și jumătate atât de proști încât nu termină opt clase sau nu sunt capabili să înțeleagă un text pe care îl citesc? Note ca să dăm bine Problema notării ține de câteva mentalități de care nu ne dezicem ca nație. În primul rând, părinții intervin la orice notă mică primită de copil, acuzând de multe ori că „a fost doar o scăpare și îi strică media”. Vă întreb însă: este normal ca un copil să fie de 10 la toate materiile? Poate excela în egală măsură și la literatură și limbi străine, și la muzică, și la sport, și la matematică? Eu zic că nu. Ne place să ascundem mizeria sub preș. Este sport național și nu ne dezicem de el nici la școală. Forme fără fond. Goana după note are două cauze: prima, faptul că se ține cont de mediile de an la admiterea la liceu; a doua – orgoliul părinților care dictează că fiica sau fiul trebuie să aibă note mari. Faptul că aceste note din gimnaziu contează la admiterea la liceu este o greșeală majoră. Nu avem același barem de notare între școli și nici măcar între clasele din cadrul unei unități. Profesorii sunt diferiți, abordările și metodele nu sunt unitare. Unele cadre didactice sunt mai severe, altele mai relaxate. Subiectivismul nu lipsește….. Materia și programa școlară – o altă problemă majoră. Îi îndopăm pe elevi cu noțiuni abstracte, le cerem să învețe comentarii pe de rost, nu le explicăm cum noțiunile de fizică au sens în viața reală, alături de multe altele și obținem reversul medaliei: în loc să avem copii deștepți, avem copii plictisiți și care fug de școală. De ce e nevoie de studierea limbii latine un an în gimnaziu si nu doar la cei care urmeaza un profil de filologie? De ce interacțiunea la clasă lipsește de cele mai multe ori, iar predarea se reduce la vestitul „eu vă spun, voi notați”? Nu ne mai putem ascunde după deget: sistemul românesc de educație are deficiențe majore. Integral:
Un dezastru pentru liniștea președintelui …. Nici măcar nu ne gândim la reformele cerute de PNRR, ci doar la nivelul de viață care, de fapt, scade, pentru că mult trâmbițatele creșteri de pensii, alocații și compensații nu reușesc să acopere inflația. Incapabil să schimbe modul de calcul al prețului energiei sau să exploateze gazul din Marea Neagră, din motive doar de el știute, actualul guvern continuă practica statornicită de antecesorii săi de a nu schimba nimic și de a-i favoriza pe furnizorii de energie în dauna populației – adică îl lasă pe ministrul energiei Virgil Popescu să facă exact ce a făcut și în ultimii doi ani. Nici problema pandemiei nu a fost rezolvată, căci talentatul domn Alexandru Rafila și-a predat spada de specialist imperativului politic al PSD și AUR, iar astăzi dă declarații stupide menite să justifice inacțiunea guvernamentală în combaterea valului 5, de care, de altfel, este perfect conștient. Guvernanții noștri par să fi hotărât că, de vreme ce prețul politic al măsurilor eficiente anti-COVID este prea mare, vor lăsa populația pradă pandemiei, să se imunizeze prin boală și să scape cine poate. O atitudine de rău augur pentru problemele sănătății publice. Metamorfozarea dezonorantă a doctorului Rafila sugerează că niciun om competent în domeniul său nu poate învinge dictatul politic. În consecință, putem avea și miniștri neaveniți, cum este Sorin Grindeanu la Transporturi, pentru că oricum decizia nu se ia pe criterii profesionale, ci strict în funcție de interesele „sistemului”, iar „sistemul” nu vrea reformă, vrea doar banii publici cu impunitate. Va fi așadar foarte greu pentru ministrul finanțelor, Adrian Câciu, care sigur nu este un incapabil, să facă reformele indispensabile – măcar reformarea ANAF și sporirea gradului de colectare. Dar cum să reformeze ANAF, când slaba colectare asigură banii negri din care se alimentează partidele politice, conform unor analiști economici? Imperativul restaurației și al conservării status quo-ului păgubos devine și mai evident atunci când urmărim numirile dictate premierului Ciucă de PSD – și executate cu conștiinciozitate: pe de o parte, revin în funcții de secretari de stat „specialiștii” epocii Dragnea-Dăncilă, cum ar fi, printre mulți alții, Roxana Mânzatu, la Ministerul Fondurilor Europene, sau Cristian Vasilcoiu, fost consilier al fostului ministru Olguța Vasilescu, numit secretar de stat la Ministerul Muncii, ca să nu mai vorbim de Florian Lixandru, apropiat al lui Liviu Pop și al Ecaterinei Andronescu, la Ministerul Educației….. Suntem nevoiți să-i dăm dreptate lui Sorin Ioniță, care arăta că o astfel de strategie atrage contraselecția și numirea în fruntea guvernului a „unor oameni vulnerabili şi dispensabili, ce nu pot avea o carieră fără protecţia epoleţilor”. După ce am constatat cine se află la comandă, adică, spus pe șleau, cine ne mănâncă în continuare banii, înțelegem ce nu au spus – dar probabil au subînțeles – cei care au explicat această nefastă restaurație prin dorința președintelui Iohannis de a avea un rest de mandat liniștit. Dar cine îi amenința liniștea? Răspuns posibil: grupurile de interese schițate mai sus, neliniștite de zelul reformist al USR, mai ales în domeniul justiției, și obsedate să recapete controlul asupra fondurilor publice, inclusiv banii europeni. Să ne amintim că, înainte să vină guvernul Ciucă, se intensificaseră amenințările cu suspendarea președintelui. Acum toți tac, inclusiv AUR! Integral:
”Eroul necunoscut” din sistemul imunitar care apără contra Omicron dacă nivelul anticorpilor scade: ”Nu poate împiedica infectarea. Dar poate minimiza daunele care vin după aceea” Un erou necunoscut al sistemului imunitar se dovedește a fi un protector împotriva formelor grave de boală cu Omicron chiar și atunci când nivelul anticorpilor scade, ceea ce explică de ce valul record de infecții cu această variantă nu a dus până acum la copleșirea spitalelor cu pacienți Covid, scrie
Cele 4 tipuri de coronavirus care provoacă o ”banală” răceală. Care sunt diferențele față de noile tulpini COVID ….Stim, inca dinainte de a merge la Facultatea de Medicina, ca o raceala “banala” trece in sapte zile cu tratament si intr-o saptamana daca nu iei nicio pastila, ci doar stai si astepti sa treaca. Odata insa ce am intrat in Facultatea de Medicina, devine obligatoriu sa ne si sa le explicam celorlalti ce poate insemna, de fapt, o “banala” raceala. Cum de a devenit banala si de ce, devenind banala, noi totusi inca vorbim despre ea si o transformam in referinta. Ar fi trei motive pentru care nu putem ignora aceasta “banalitate”: – apare foarte des, aproape in fiecare sezon de toamna-iarna-primavara. – ne scoate din ritmul cu care suntem obisnuiti, ne obliga sa lipsim de la munca/scoala, oricum ne scade considerabil randamentul. – pentru unii dintre noi, cei care prezinta “comorbiditati”, aceasta banalitate poate insemna vizita la medic, internarea, nevoia de terapie intensiva sau, uneori, in cazuri complicate, poate aparea decesul. In cifre, aceasta banalitate de raceala a fost cuantificata astfel, in SUA (2003, dar sunt usor de gasit si alte studii): – peste 100 de milioane de vizite la medic. – cheltuieli de peste 7 miliarde de dolari pentru sistemul de
Situație rară: Eolienele duduie la o putere medie orară de aproape 2.700 MWh. Prețul spot e printre cele mai mici din Europa ….Prețul mediu al energiei electrice tranzacționate în data de 10 ianuarie pe piața de la București, cu livrare în ziua de 11 ianuarie, este de 174 de euro/MWh, potrivit datelor de pe platforma OPCOM. Cu acest preț, România este printre cele mai ieftine piețe spot din Europa din data de 11 ianuarie – doar Bulgaria (172 euro) are prețuri mai mici decât noi. Pe piețele occidentale prețurile sunt în jurul valorii de 250 de euro/MWh, la fel și în Polonia, care, tradițional, avea prețuri spot mai mici, Unul dintre motivele prețului mic de la noi este și aportul semnificativ prognozat al turbinelor eoliene….. Astfel în data de 11 ianuarie, din România “curge”, în toate intervalele orare ale zilei, energie în rețeaua maghiară, în cele mai multe ore la un nivel de 776 MW, valoarea maximă posibilă – prețul spot de mâine din Ungaria este de 254 de euro/MWh, cu circa 80 de euro în plus față de cel din România. În schimb, în 16 intervale orare în România intră energie din rețeaua bulgară, unde prețul mediu al zilei este cu 1,5euro/MWh mai mic decât la noi. Amintim că piața spot de energie electrică de la București este cuplată prin preț cu cele din Ungaria, Cehia și Slovacia și, mai nou, cu cele din Austria, Polonia și Germania. În luna octombrie 2021, piața spot de la București a fost cuplată, prin același mecanism, și cu piața din Bulgaria. Integral:
Mâncarea devine un lux pentru români. Producător: „Vrem să vedem şi noi care este explicaţia acestor majorări“ …. În toate sectoarele, de la panificaţie la carnea de porc şi produsele lactate, sunt aşteptate scumpiri. :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/01/hepta4180616-scaled.jpg?w=640&ssl=1)
Pe mâinile cui a fost lăsată Compania Națională de Investiții, în ultimii 9 ani Guvernele s-au mai schimbat, pe directoarea Companiei Naționale de Investiții, Manuela Pătrășcoiu, nu a mișcat-o nimeni din funcție din 2013. Ce surprize ascund CV-ul și declarațiile de avere ale acesteia, într-un nou articol marca Valeriu Nicolae, publicat de Libertatea. …. Pe site-ul instituției conduse de doamna Pătrășcoiu, rapoartele obligatorii de transparență nu mai există din 2019. Există un fel de rezumate ale întâlnirilor AGA, dar lipsesc lucrurile cele mai importante – felul în care s-au cheltuit banii și mai ales modul în care au fost remunerați oamenii din conducerea CNI. …. În 2009, doamna Pătrășcoiu era, conform CV-ului domniei sale, directoare economică la CNI. Nu avea cum să facă mai puțin de 10.000 de lei net pe lună, căci în 2011, în aceeași poziție, în condiții de tăieri salariale, a câștigat peste 12.000 de lei lunar, conform declarației de avere. Pe 2010, salariul este secretizat, iar în 2009 declarația de avere lipsește. Doamna Pătrășcoiu câștiga totuși cel puțin de 22 de ori mai mult decât salariul minim pe economie. În acel an, 2009, ea a beneficiat de un credit ipotecar ANL pentru un apartament de 85,14 metri pătrați în București. ….. Locuințele ANL au fost gândite în special pentru tineri cu venituri reduse. Pe lângă salariul imens, doamna Pătrășconiu mai deținea, în 2009, un alt apartament în București, două mașini plus un contract de leasing pentru un jeep de lux în valoare de 54.900 de euro. CV-ul domniei sale este tipic celor care primesc peste 100.000 de euro anual de la statul lor cel bun. Și doamna Pătrășcoiu este absolventa Colegiului Național de Apărare, cel atât de faimos prin doctorate plagiate, legături cu serviciile secrete și absolvenți care de care mai dubioși. Cum a ajuns o contabilă de la Flacăra și Rebus consilieră principală la minister și apoi, aproape imediat (într-un an), directoare economică la Compania Națională de Investiții, care implementa programe de sute de milioane de euro, incluzând faimosul program al sălilor de sport? Este o întrebare care astăzi pare inutilă. Din 2002 – de pe timpul guvernului Adrian Năstase – doamna este director economic la CNI. Despre corupția din CNI s-a scris la greu. …..Între 2005 și 2006, doamna Pătrășcoiu, cu o slujbă foarte bine plătită și extrem de importantă: directoare economică la cea mai importantă agenție națională de investiții, face, în același timp, Relații Internaționale și Integrare Europeană la SNSPA, Management Financiar Bancar la Universitatea Româno-Americană și devine expert contabil, absolvind cursurile Corpului Experților Contabili. Mai exact, făcea în același timp trei studii postuniversitare. Doamna Manuela Pătrășcoiu ajunge director general al CNI în 2013, după ce postul fusese eliberat de doamna Ana Maria Topoliceanu. Fosta parteneră de afaceri a Elenei Udrea va primi ulterior trei ani cu suspendare pentru corupție în faimosul dosar „Gala Bute”. ….. Consiliul de Administrație (CA) al CNI adăpostește și alte „minuni”. O găsim aici pe doamna Guran, soția domnului Virgil Guran, mare lider liberal, cel care a scăpat de pușcărie pentru evaziune fiscală după ce și-a scos un certificat medical de tulburări psihice. Soția domnului Guran are zero calificări care să justifice prezența în CA. Și nu este deloc o excepție. Nivelul imposturii și nepotismului în funcțiile de conducere ale companiilor unde statul este acționar principal este îngrozitor. Cum la fel de îngrozitoare este și lipsa totală de acțiune din partea partidelor pentru a rezolva aceste probleme. Practic, nu există nicio diferență între numirile făcute de PNL, PSD sau UDMR. România nu este doar un stat eșuat, cum bine a spus șeful statului, ci și un stat capturat. Un stat laș, dominat de nepotism și corupție. Un stat care pute îngrozitor a servicii secrete, șantaj și a incompetență arogantă și cinică în cele mai importante funcții. Cu precizarea că numirile făcute de domnul președinte Iohannis în CA-uri nu fac excepție de la regula enunțată mai sus, iar domnul Iohannis reprezintă excepțional calitățile acestui stat. Integral:
Platformă de monitorizare și analiză a țintelor din PNRR, lansată de Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea. ”Programul pentru infrastructură feroviară, adoptat de Guvern, contrazice PNRR” …. Potrivit raportului, din cele 21 de obiective, numai 13 sunt îndeplinite în mod real, pe formă și pe fond (marcate cu culoarea verde), patru fiind încă în pregătire (marcate cu galben), două fiind în întârziere (marcate cu portocaliu) și două fiind încheiate, dar în mod neadecvat, cu probleme grave pe fond (marcate cu roșu). Acestea din urmă sunt considerate ca fiind blocate fiindcă măsurile propuse/adoptate de guvern nu sunt adecvate/suficiente sau nu respectă cerințele din PNRR. Marcat cu roșu: Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare Spre exemplu, autorii raportului consideră că Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare și aplicarea programului de acțiune, deși anunțate oficial și adoptate, au probleme grave pe fond. Astfel, Programul de acțiune care ar trebui să aplice Strategia (inclusă în PNRR), de fapt, contrazice unele prevederi chiar din PNRR, arată observațiile din raport. Pe scurt, Strategia de dezvoltare a infrastructurii feroviare prevede, și include în PNRR, fonduri europene cu prioritate pentru lucrări de întreținere (sau reînnoire) a căilor ferate. Strategia fusese adoptată în decembrie 2020 de către guvernul Orban prin HG 985/2020 (ministrul Lucian Bode) și transmisă Comisiei Europene de către guvernul Cîțu (ordinul ministrului Cătălin Drulă). Programul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost adoptat de către actualul Guvern în 30 decembrie 2021 prin
Creșterea prețurilor la energie a dus inflația din zona euro la un nou record în decembrie …. Datele preliminare au arătat vineri că rata globală a inflației a ajuns la 5% pentru luna decembrie, comparativ cu aceeași lună a anului trecut. Cifra reprezintă cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată și urmează recordul istoric din noiembrie, de 4,9%. Creșterea s-a datorat în principal creșterii prețurilor la energie. “După ce a ajuns la 5,0% în decembrie, inflația globală din zona euro ar trebui să scadă în acest an, pe măsură ce componenta energetică se prăbușește”, a declarat Capital Economics într-o notă de vineri. Inflația a fost în centrul atenției după creșterile consecutive din ultimele luni, iar managerii financiari dezbat dacă Banca Centrală Europeană ar trebui să adopte o poziție mai agresivă pentru a combate creșterea prețurilor. Banca centrală a declarat luna trecută că va reduce achizițiile lunare de active, dar a promis că va continua nivelul fără precedent de stimulare în 2022. Previziunile sale, actualizate în decembrie, plasează inflația globală la 1,8% atât în 2023, cât și în 2024.
Medicii cer din nou: Vaccinarea ar trebui să fie obligatorie din acelaşi motiv pentru care internăm nevoluntar persoanele care ameninţă că se sinucid …. Profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş susţine că măsurile pentru valul 5 ar fi trebuit discutate şi adoptate din decembrie, nu acum. În opinia acestuia, măsurile care ar fi ajutat la controlul valului 5 erau: prelungirea vacanţei şcolare până pe 9 ianuarie, iar între 10 şi 17 ianuarie cursuri online. În acest fel s-ar fi redus transmiterea din focarele din familie din perioada sărbătorilor. Totodată, trebuiau asigurate în şcoli măşti FFP2 gratuite pentru elevi şi profesori, alături de espectarea celorlalte măsuri de distanţare, ventilaţie şi igienă. În plus, ar fi trebuit impusă vaccinarea obligatorie pentru personalul medical şi şcolar. „Certificatul verde obligatoriu pentru toate locurile de muncă este o idee neinspirată, este o consecinţă severă la o măsură opţională (vaccinarea). Mai degrabă ar ajuta aplicarea fermă a certificatului pentru toate spaţiile publice neesenţiale, inclusiv străzi după ora 20:00”, este de părere specialistul. Acesta mai spune că anunţarea unui plan clar de restricţii de mişcare, în funcţie de rata de incidenţă la 3 zile, nu la 14 zile – prea lentă în timpul valului:
Varianta Omicron a coronavirusului este rezistentă la majoritatea anticorpilor monoclonali, dar poate fi neutralizată printr-o doză de rapel – studiu …. Oamenii de ştiinţă de la Institut Pasteur şi Vaccine Research Institute, în colaborare cu KU Leuven (Leuven, Belgia), Orléans Regional Hospital, Hôpital Européen Georges Pompidou (AP-HP), Inserm şi CNRS, au studiat sensibilitatea variantei Omicron la anticorpii monoclonali utilizaţi în practica clinică pentru prevenirea formelor severe de boală la persoanele cu risc, precum şi la anticorpii din sângele persoanelor infectate anterior cu SARS-CoV-2 sau vaccinate, citează News.ro. Ei au comparat această sensibilitate cu cea de la varianta Delta. Experţii au demonstrat că Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii neutralizanţi în comparaţie cu Delta. Oamenii de ştiinţă au analizat apoi sângele de la persoanele care au primit două doze de vaccin de la Pfizer sau AstraZeneca. La cinci luni de la vaccinare, anticorpii din sânge nu mai erau capabili să neutralizeze Omicron. Această pierdere a eficacităţii a fost observată şi la indivizi care au fost infectaţi cu SARS-CoV-2 în ultimele 12 luni. Administrarea unei doze booster cu vaccin de la Pfizer sau a unei singure doze de vaccin la indivizi infectaţi anterior a condus la o creştere semnificativă a nivelurilor de anticorpi, care a fost suficientă pentru a neutraliza Omicron. Prin urmare, Omicron este mult mai puţin sensibil la anticorpii anti-SARS-CoV-2 utilizaţi în prezent în practica clinică sau obţinuţi după două doze de vaccin. Studiul a fost publicat pe site-ul bioRxiv în 15 decembrie 2021 şi în revista Nature pe 23 decembrie 2021. Studiile epidemiologice iniţiale demonstrează că varianta Omicron este mai transmisibilă decât varianta Delta. Caracteristicile biologice ale variantei Omicron sunt încă relativ necunoscute. Are peste 32 de mutaţii în proteina spike, în comparaţie cu primul SARS-CoV-2 şi a fost desemnată ca o variantă îngrijorătoare de către OMS pe 26 noiembrie 2021. Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că numeroasele mutaţii ale proteinei spike ale variantei Omicron i-au permis să evite în mare măsură răspunsul imun. Sunt cercetări în curs pentru a determina de ce această variantă este mai transmisibilă de la un individ la altul şi pentru a analiza eficacitatea pe termen lung a unei doze de rapel. Integral:
Unde se duc tulpinile Covid când se duc? Tulpina Omicron a coronavirusului câștigă teren în fața variantei Delta, iar cazurile noi din România sunt din ce în ce mai mult provocate de noua tulpină. Specialiștii explică faptul că asistăm la un proces biologic perfect explicabil din punct de vedere științific, prin care locul unei tulpini este luat de o alta care prezintă mai multe mutații. Scepticismul celor care se îndoiesc de aceste evoluții este bazat doar pe necunoaștere și fake news, explică la RFI Doina Azoicăi, medic primar epidemiolog, președinte al Societății Române de Epidemiologie. Ea spune, în același timp, că varianta Omicron are șanse să însemne în final sfârșitul pandemiei grație caracteristicilor acestei noi tulpini. Doina Azoicăi: De fiecare dată când se produce o mutație în mod natural ca urmare a circulației tulpinii într-o masă mare de populație, tulpina care prezintă variațiile mai numeroase devine o tulpină dominantă. Așa se explică că de la tulpina delta, cu un număr de mutații, am ajuns la tulpina omicron, despre care știm că are 37 de mutații la nivelul proteinei spike, care a înlocuit ca și circulație tulpina delta. Reporter: Cum se explică faptul că tulpinile dominante din trecut, alpha, delta, dispar sau scad în foarte mare măsură în prezent, iar locul lor este luat de noua tulpină omicron în momentul de față? DA: Este un mecanism natural. Este un mecanism biologic prin care o variantă care este mai puternică vis-a-vis de modificările pe care le-a produs să domine față de riscul de îmbolnăvire cu varianta care a circulat mai mult timp și care este înlocuită de această variantă nouă. Este un mecanism natural, biologic, care se întâmplă nu numai la virusul SarsCov2, ci și la alte virusuri ARN….. Chiar și la virusul gripal avem aceste fenomene. Atunci când se produce nu o mutație majoră, ci mutații din acestea chiar limitate, tulpina care a suferit mai multe mutații este tulpina care devine dominantă și reușește să infecteze un număr mai mare de persoane. De obicei nu se întâmplă să dispară complet. Vedeți în cazul nostru, în România există o circulație concomitentă a tulpinii delta cu tulpina omicron până când populația potențială care a trecut prin tulpina delta s-a epuizat. Dar această populație devină susceptibilă pentru a face infecția cu tulpina omicron. Rep: În aceste condiții, vaccinarea rămâne o soluție foarte importantă în combaterea pandemiei? DA: Absolut. Subliniez că aceasta a fost și ținta în obținerea acestor vaccinuri, ca aceste vaccinuri să realizeze o protecție, nu neapărat să împiedece în mod absolut riscul de infecție, ci să împiedice infecțiile care să evolueze din punct de vedere clinic în formă gravă sau severă. Rep: Vaccinul este în continuare pretabil, chiar dacă nu în aceeași măsură și la această variantă nouă omicron? DA: Sigur. Față de tulpina pentru care a fost obținut preparatul vaccinal, categoric răspunsul imun are o eficiență mai redusă, dar este satisfăcătoare pentru a împiedica evoluția spre o formă clinică severă. Integral:
Diplome false, facultăți inventate și prejudiciu uriaș. Cum a reușit un fost șef de la Drumuri și Poduri să stea 7 ani în funcții Bogdan Laurențiu Bratu, fost director al Direcției Regionale de Drumuri și Poduri Craiova, este judecat pentru înșelăciune, fiind acuzat că s-a angajat și a fost promovat în funcții de conducere pe baza unei diplome de licență false. Bratu a adus un prejudiciu de peste un milion de lei instituției. Libertatea a aflat cum și-a obținut Bratu diploma, deși nu avea studii superioare. În aprilie 2021, un scandal uriaș a zguduit CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) după ce unul dintre directorii celor șapte regionale de drumuri a fost acuzat că a prezentat la angajare o diplomă de licență falsă. Bogdan Laurențiu Bratu, directorul Direcției Regionale de Drumuri și Poduri (DRDP) Craiova, a fost reținut de procurorii Parchetului General și pus sub acuzare pentru înșelăciune. Libertatea vă prezintă firul unei înșelăciuni care a început în 2014, când Bogdan Bratu s-a angajat la CNAIR cu o diplomă falsă și a rămas în companie vreme de șapte ani, până în 2021. Beneficiar al fabricii de diplome false din Teleorman Bogdan Laurențiu Bratu s-a numărat printre numeroșii beneficiari ai „fabricii de diplome false din Teleorman” care a funcționat de-a lungul anilor în România. O arată o anchetă a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 prin care a fost trimis în judecată și ulterior condamnat fostul rector al universităţilor „Alexandru Ghica” și „Europa Ecor”, Mina-Silviu Dobronăuţeanu, ambele universități din Alexandria fiind neacreditate și neautorizate. În urma perchezițiilor efectuate în 2009, a fost ridicat un volum uriaș de acte de studii (diplome de bacalaureat, foi matricole), componente I.T., inclusiv materiale pentru falsificarea unor documente, precum și 48 de cărți de identitate false. Printre buletinele ridicate din birourile fundației Ergorom 99 se afla și unul ce figura ca fiind Bratu Bogdan Laurențiu. Actul de identitate era unul fals. Datele de stare civilă, codul numeric personal, domiciliul, seria și numărul corespundeau cărții de identitate originale, emise pe numele lui Bogdan Laurențiu Bratu, însă fotografia era a altui bărbat. Potrivit datelor din dosar, cartea de identitate falsificată pe numele lui Bogdan Laurențiu Bratu a fost folosită împreună cu alte documente în scopul susținerii examenului de licență în sesiunea martie 2009 la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești. …. Dosarul a fost soluționat definitiv în instanță în 2016, singurul condamnat la închisoare fiind fostul rector Dobronăuțeanu. A primit o pedeapsă de 3 ani. Niciunul dintre beneficiarii diplomelor false nu a fost pus sub acuzare pentru uz de fals. Astfel că Bogdan Bratu a avut calitate de martor în dosar, asemenea celorlalți beneficiari de documente falsificate. Diploma e anulată, dar CNAIR nu știe Odată cu pronunțarea sentinței definitive din 20 iunie 2016, Curtea de Apel București a dispus desființarea a sute de documente false – diplome de licență, diplome de bacalaureat, foi matricole, cărți de identitate – ridicate în urma perchezițiilor. ….. Ascensiunea profesională a lui Bratu a continuat chiar și la un an după ce diploma cu care se angajase în cadrul companiei fusese anulată de instanță. ….
Cum era România când a apărut euro, acum 20 de ani: economia a crescut de 6 ori, dar datoria externă de 11 ori, dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 45% la 5%, inflaţia s-a redus de la 30% la 7%, cursul euro a crescut cu numai 71%, salariul mediu a crescut de la 110 euro la 700 de euro, Banca Transilvania avea active de 190 mil. euro, iar acum are 23 mld. euro Pe 1 ianuarie 2022 Europa a marcat 20 de ani de la introducerea euro, al doilea cel mai ambiţios proiect al Europei după constituirea şi lărgirea Uniunii Europene…..Economia României a crescut de şase ori în ultimii 20 de ani, inflaţia a scăzut de 10 ori, iar dobânzile la lei pentru credite au scăzut de la 45% la 5,53%….. Pentru o privire macroeconomică, am ales mai mulţi indicatori pentru a face o comparaţie între cum era România când a apărut euro şi cum este acum.
Un angajat român are o productivitate de 12.900 de euro pe an. Media UE este de 47.100 de euro/an. România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii din UE în ultimii 15 ani România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii dintre statele membre ale Uniunii Europene între 2005 şi 2020. Astfel, productivitatea angajaţilor români a crescut cu 68% în această perioadă, de la o medie de 7.700 de euro per angajat în 2005 la o medie de 12.900 de euro per salariat în anul 2020. La nivelul mediei UE, productivitatea angajaţilor a crescut de la 44.600 de euro în 2005 la 47.100 de euro în 2020……În ceea ce priveşte productivitatea muncii pe oră lucrată, un angajat român avea o productivitate de 4 euro pe ora lucrată în anul 2005, iar în 2020 această valoare a urcat până la aproape 7,2 euro pe oră lucrată. Integral:
Vom avea tot mai multe cazuri de Covid lung, cu simptomatologie diversă, de la cea articulară până la cea cerebrală După ce faza acută a COVID-19 trece, foarte mulți pacienți încep să acuze diferite simptome, care merg de la cele articulare la probleme cognitive sau oftalmologice. E una dintre temele majore la nivel internațional, Covid-ul lung, care pune presiune pe sistemele de sănătate. E o preocupare și pentru România? “Din nefericire, în acest moment, în România, sindromul Covid lung nu există ca preocupare a sistemului. Există medici care deja au cazuri. La nivel de sistem nu se poate remarca niciun fel de prioritizare și interes. În alte țări, deja se fac clinici de Covid lung. Un procent mare, undeva la 50% din cei trecuți prin infecția Covid, chiar dacă au fost asimptomatici, pot să dezvolte simptome care pot dura dincolo de 6 luni. OMS a catalogat sindromul de Covid lung la o listă de simptome, despre care nu se știe de ce apar și nu avem încă un tratament. Asta va pune o presiune extrem de mare, mai ales pe sistemele de sănătate care nu sunt performante și nu au capacitate mare, cum este cel din România. În perioada următoare, vom vedea că sistemul de sănătate va fi asaltat de tot mai multe persoane care au simptome nesistematizate, pentru că nu au simptomatologie respiratorie, ci simptomatologie articulară, cerebrală, cognitivă, oftalmologică. Merge în multe direcții. Și nu avem tratament. Există studii, dar dezvoltarea de tratamente durează mult timp. Noi am avut noroc că dezvoltarea vaccinului a fost așa rapidă, pentru că am avut tehnologiile și am avut cercetările făcute pe epidemia SARS din 2002. Abia acum apare primul medicament de la Merk, durează. Pe măsură ce crește numărul de cazuri, vom avea tot mai multe persoane cu Covid lung, care vor asalta sistemul de sănătate și nimic nu creează mai multă anxietate pentru pacient decât să aibă simptome pe care medicul nu reușește să le explice și să le trateze. Sunt simptome diverse, nu știm cauza, nu avem un tratament și sindromul Covid lung apare în valuri. Ar trebui și în România să se aloce fonduri, să existe departamente care să înceapă să fie preocupate de sindromul Covid lung și să se pregătească pentru acest val, măcar la nivelul de îndrumare spre protocoale de tratament și care să urmărească în literatura științifică internațională cum se tratează în altă parte și să trimită informări spitalelor din țară. La noi nu se întâmplă asta și e motivul pentru care există atâta dezorientare în sistemul medical”, spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, în interviul acordat Spotmedia. Integral:
INTERVIU Prognoză pesimistă a unui fost ministru al Economiei: ”Nu văd lucruri bune în 2022. Prețurile vor continua să crească” …. ”Din păcate, nu văd lucruri bune în anul 2022. Va fi unul al greutăților din punct de vedere economic. Prețurile vor continua să crească. Banca Națională va continua să tipărească bani. Puterea de cumpărare a românilor va scădea, ceea ce va duce la o polarizare mai mare a societății. Diferența între cei care au și cei care n-au. Toate acestea se vor întâmpla pentru că guvernul va prefera să acopere găurile negre ale unui stat care cheltuie tot mai mult în fiecare an, mult peste cât are venituri”, a declarat fostul ministru al Economiei de la USR, Claudiu Năsui, pentru Ziare.com. Impozitele vor rămâne mari, adaugă el. ”Cel mai rău e că vom rămâne țara din Europa care taxează cel mai puternic salariile mici și, mai ales prin asta, statul va continua să gonească românii din România. Tot din punct de vedere economic, la nivel internațional, elementul cheie la care oamenii trebuie să fie atenți este când va decide Rezerva Federală a Americii să crească dobânda cheie. Când și cu cât. E principalul punct de cotitură în economia mondială din ultimul deceniu”, mai spune Claudiu Năsui. Marea provocare în 2022 este de a ține sub control inflația, consideră acesta. ”Încercarea e de a ține sub control inflația. Se va întâmpla. Întrebarea e când. Cred că acest moment va determina și viitoarea criză economică”, afirmă Năsui…..”Din punct de vedere politic, coaliția de guvernare va fi deosebit de stabilă. Suntem țara în care doi oameni vor decide tot: domnul Iohannis și domnul Ciolacu. Degeaba se vor certa activele de partid din
În următorii 8 ani va trebui ridicat ”simțitor” nivelul taxelor și impozitelor. Lucrătorii plătiți din taxe, impozite și contribuții își vor tripla în 2030 ponderea (studiu) ”Lucrătorii dependenți (din sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții) reprezintă 14,1% din populația ocupată. La nivelul anului 2030, această pondere va crește față de anul de bază 2020 cu nu mai puțin de 24%!!! Acest ritm de creștere este de 3 (TREI) ori mai mare decât creșterea globală a populației ocupate pentru acest interval (care este în jur de 8%). Cu alte cuvinte sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții, vor înregistra o creștere de ocupare de trei ori mai mare decât creșterea globală de ocupare de la nivelul întregii economii naționale. În aceste condiții, ori nivelul general al productivității muncii în sectorul concurențial va trebui să crească pentru a putea susține această creștere, ori va trebui ridicat simțitor nivelul taxelor și impozitelor”, arată un studiu coordonat de Cătălin Ghinăraru, expert pe piața muncii.Alte concluzii ale studiului:
Viitorul României- cineva l-a încuiat în beci și a aruncat cheia Națiunile depind astăzi, într-o măsură din ce în ce mai mare, de adaptarea la noua economie, cea care se bazează, din ce în ce mai mult, pe cunoaștere. Locul unei națiuni moderne în lumea „economiei cunoașterii” este dat de măsura în care forța sa de muncă este educată. Educația devine, astfel, cheia oricărui popor către dezvoltare și către un loc mai bun în economia globală.…. Ei bine, la nivel global, în clasamentul anului 2021, sistemul nostru educațional este abia al 47-lea din lume, în cădere de pe poziția 40, atinsă în anul 2020. Clasamentul mondial este dominat de cele două mari puteri anglofone (SUA și Marea Britanie), dar cuprinde și multe state asiatice (Japonia, Coreea de Sud, Singapore și China). Germania este statul din UE cu cea mai bună poziție în acest clasament, fiind a treia putere globală în educație. Franța este pe locul 5, Suedia pe 9, Olanda pe 10, Italia pe 14 și Austria pe 16….. Înaintea noastră în clasament mai găsim Croația, Estonia și Slovacia din UE , dar și Turcia, Egipt și Ucraina, din afara UE (sursa:
Investitorii ascunși din presă. PSD ține informațiile la secret, deși plătește milioane pe lună Partidele tind să devină cei mai mari investitori în presa din România, cu bani încasați de la bugetul de stat. Sumele au crescut într-un ritm alert în ultimii ani, dar lipsa de transparență, mai ales în cazul PSD, blochează accesul la informații. Unde ajung banii și pentru ce?….. Problema este că și partidele au învățat că fondurile primite de la stat pot contribui la promovarea ușoară a mesajului. Partidele votează anual să primească mulți bani ca subvenție, peste 45 milioane de euro, apoi ele plătesc spații în mass-media. Costurile cresc pentru că și mass-media cere mai mulți bani pentru promovarea formațiunilor politice, iar partidele revin și își realimentează anual conturile. Acesta este cercul vicios, în care cotizația de partid aproape a dispărut, iar toată finanțarea se bazează pe banii publici……Dacă în anii electorali era de înțeles de ce partidele folosesc mulți bani pentru promovare, noutatea o reprezintă 2021. Este anul în care partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă…. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD pierde procesele, dar totul rămâne secret PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă. Europa Liberă a trimis în ultimele luni mai multe solicitări pe acest subiect către PSD, însă nu am primit niciodată un răspuns complet, ci simpla precizare că partidul informează Autoritatea Electorală Permanentă. PSD a pierdut în instanță două procese legate de accesul liber la informațiile de interes public, judecătorii au arătat că legea nu a fost respectată, dar Marcel Ciolacu și Paul Stănescu refuză în continuare să prezinte informațiile care ar trebui să fie publice. Procesele au fost deschise de Ovidiu Vanghele, Centrul pentru Investigații Media, Centrul pentru Inovare Publică și Ovidiu Voicu….. Criza politică și banii pentru presă. PSD a plătit de 32 de ori mai mult decât USR Datele oferite de Autoritatea Electorală Permanentă dezvăluie discrepanța între sumele folosite de diferite partide pentru promovarea în presă și propagandă. Liderul detașat rămâne PSD, care, spre exemplu, în luna noiembrie, a alocat 5.3 milioane de lei, în timp ce USR a folosit 167.357 lei. Un raport de 32 la 1 în favoarea partidului din Kiseleff. Pe locul al doilea se află PNL, care, tot în noiembrie, a plătit 2.4 milioane de lei. Integral: 


