Buna dimineata intr-o zi de sambata, 29 ianuarie! In depresionară şi cea joasă a judeţului Maramureş, dar şi în Bistriţa-Năsăud (zona joasă) se va semnala local burniţă, fenomen care va favoriza depunerea poleiului. In zonele montane, la altitudini de peste 1.800 de metri, din judeţele Caraş-Severin şi Hunedoara vor fi intensificări ale vântului cu rafale de peste 90 – 110 km/h, spulberând zăpada. De asemenea, în zonele de munte din judeţele Gorj, Vâlcea şi Mehedinţi vântul va avea viteze la rafale de peste 70 – 90 km/h, viscolind ninsoarea şi spulberând zăpada. In Bucuresti cerul va fi variabil, mai mult senin pe parcursul zilei, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximă va fi de 8 – 9 gr C, iar cea minimă se va situa în jurul a -2 gr C.
Cum se obține super-imunitatea Covid-19 și de ce nu se iau măsuri împotriva exploziei de infectări cu Omicron Câteva rezultate apărute în studii tind să confirme teoria că vaccinarea și trecerea prin boală, la o distanță cât mai mare de timp, determină o protecție totală împotriva oricărei variante de Covid-19. …. Al cincilea val pandemic a lovit din plin, iar infectările cu Omicron au bătut toate recordurile din ultimii doi ani. În data de 26 ianuarie s-au înregistrat 34.255 de cazuri. E adevărat, dintr-un număr record de teste, 108.937, atât PCR, cât și rapide, antigen. “Potrivit mai multor rapoarte și studii, virusul SARS-CoV-2, care provoacă COVID-19, este asociat cu complicații neurologice. Aceste complicații pot afecta atât sistemul nervos central, cât și pe cel periferic. Manifestările neurologice pot fi nespecifice, cum ar fi cefaleea, starea psihică alterată și mialgia sau boli și afecțiuni specifice care necesită asistență medicală imediată”, se arată într-un studiu științific, publicat de revista de specialitate “Neurology International”, în luna martie 2021. Din păcate, Covid-19 produce complicații neurologice la mulți bolnavi. Conform datelor anunțate de spitale, în acest moment, sistemul sanitar nu e în pericol. Se înregistrează focare de infecții printre medici și asistente, dar nu există o criză de personal. Cea mai mare problemă apărută e în zona Direcțiilor de Sănătate Publică. Unele dintre ele, cum ar fi cea din București și Cluj, nu fac față solicitărilor și apar întârzieri atât în ce privește testarea la domiciliu, cât și cea gratuită, din centrele specializate….. Nu există date cu privire la numărul de doze făcute de persoanele vaccinate, ajunse la ATI, dar ultimele studii arată cu boosterul (a treia injecție) de la Pfizer și Moderna protejează împotriva Omicron. Noua variantă infectează și persoanele vaccinate, dar acestea din urmă, mai ales cele care au și doza booster, nu fac forme grave de boală. “O a treia doză de vaccin reconstruiește acea linie de protecție imună împotriva Omicron, dar, la fel de important, crește amploarea răspunsului imun prin crearea unui repertoriu mai puternic de anticorpi – un proces cunoscut sub numele de maturare a afinității”, se arată într-un articol publicat de Washington Post, care citează un studiu de laborator realizat pe a treia doză de Pfizer. “Se crede că această extindere a protecției este motivul pentru care a treia doză este atât folositoare împotriva noii variante”, conform sursei citate. Super-imunitatea se obține prin vaccin și boală Acest număr mare de infectări nu a determinat autoritățile să ia măsuri suplimentare de protecție. Școlile nu vor fi închise, deși în multe clase, orele se desfășoară online din cauza numărului mare de cazuri înregistrate atât la elevi, cât și la profesori. Integral: https://spotmedia.ro
Oficial OMS: Următoarea variantă va fi mai contagioasă decât Omicron. Marea întrebare este dacă infecţia va fi mai gravă …. „Următoarea variantă îngrijorătoare va fi mai abilă, iar ceea ce vrem să spunem prin aceasta este că va fi mai transmisibilă, deoarece va trebui să depăşească varianta care circulă în prezent”, a spus Van Kerkhove. „Marea întrebare este dacă viitoarele variante vor fi sau nu mai grave”, a adăugat ea. Ea a avertizat că teoriile conform cărora virusul va continua să se transforme în tulpini mai blânde sunt fără fundament. „Nu există nicio garanţie în acest sens. Sperăm că aşa va fi, dar nu există nicio garanţie în acest sens şi nu putem miza pe acest lucru”, a spus ea. Mai mult, următoarea variantă a COVID ar putea, de asemenea, să eludeze protecţia oferită de vaccin. Nivelul de risc asociat variantei Omicron a noului coronavirus este în continuare foarte ridicat, a estimat Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) în raportul său săptămânal, în contextul în care numărul cazurilor de COVID-19 a stabilit un nou record săptămâna trecută. Integral: https://adevarul.roCât COSTĂ citirea contoarelor în România. Odată cu impunerea facturilor de regularizare la trei luni, suma se DUBLEAZĂ. Răspuns oficial ANRE….Pe scurt, despre industria ”cititorilor de contoare”, în care se derulează contracte de milioane de euro, de care directorul ANRE nu este străin, aflăm că există un calendar de schimbare a contoarelor cu unele inteligente, ce ar urma să se aplice până în 2028, la un număr de aproape 5 milioane de utilizatori din 8 milioane. Schimbările vor veni însă cu majorări ale facturilor la energie, date de diverse aspecte, precum costul investiției, de întreținere, pentru securitatea cibernetică. Acum, o citire a contorului o dată la șase luni costă aproximativ 3 lei/citire, iar totalul se ridică la 26,8 milioane lei. Odată reglementată obligativitatea emiterii facturilor de regularizare la trei luni, această sumă se va dubla. Contorizarea inteligentă a început acum 8 ani, ca un proiect pilot În ceea ce privește contorizarea inteligentă, procesul de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice (SMI) în România a început în anul 2014 cu o campanie de proiecte pilot desfășurată în toate zonele de concesiune a serviciului de distribuție a energiei electrice, prin care s-au identificat soluțiile tehnice pentru configurația SMI, adaptate condițiilor specifice ale zonei, fezabile din punct de vedere tehnic și eficiente din punct de vedere economic, care să fie capabile să realizeze funcționalitățile obligatorii….. Distribuitorii, cu o singură excepție, nu au cerut să monteze mai multe contoare inteligente Solicitarea de modificare a calendarului de implementare a SMI pentru perioada 2019-2028 înaintată de ANRE nu a impus limitarea numărului de locuri de consum propuse pentru integrarea în SMI. Prin propunerile de modificare a calendarului de implementare a SMI pentru perioada 2019-2028, OD au propus o redistribuire a implementărilor anuale astfel încât să fie recuperate nerealizările din anii 2019 și 2020. Cu o singura excepție, OD nu au făcut propuneri de creștere a gradului de implementare față de calendarul aprobat prin Decizia 778/2019….. Cât costă citirea contoarelor În ceea ce priveşte costul înregistrat de operatorii de distribuţie cu citirea contoarelor, din datele comunicate de operatori pentru anul 2020 rezultă un cost mediu pentru o citire de aprox. 3 lei/citire. Costul citirii diferă în funcţie de amplasarea locurilor de consum urban/rural, de includerea sau nu a locului de consum într-un flux de citiri. Considerând un număr de 8,3 milioane puncte de măsură la nivel naţional, pentru care se realizează citirea local, rezultă un cost total anual aproximativ de 26,8 milioane lei considerând efectuarea unei citiri la un interval de 6 luni. Suma calculată se dublează dacă se ia în calcul efectuarea citirilor la un interval de 3 luni. Conform prevederilor OUG nr. 143/2021, pentru clienţii casnici se impune emiterea facturilor de regularizare pe baza datelor de consum reale comunicate de OD la un interval de maxim 3 luni. Integral: https://m.dcnews.ro
Prințesa cartofilor, din Parlament la școala Transelectrica. ”Proptelele” politice ale unei foste deputate cu studii la Oxford Transelectrica SA, companie deținută, în proporție de aproape 59%, de statul român prin Secretariatul General al Guvernului este la rândul ei acționară în trei companii: Societatea pentru Servicii de Mentenanță a Rețelei de Transport SMART SA, Formenerg SA și Operatorul Pieței de Energie Electrică și de Gaze Naturale „OPCOM” S.A. De la energie la ospătărie Formenerg S.A. a fost înființată de Transelectrica SA în 2001, prin externalizarea activității Sucursalei de Formare şi Perfecţionare a Personalului din Sectorul Energetic. Cu această ocazie s-au creat și noi locuri pentru a hrăni mai multe guri politice. Cu Transelectrica SA acționar unic, Formenerg are rolul de a forma specialişti în domeniul energetic. Pe vremuri, toți angajații din sistemul energetic din România mergeau la formare sau specializare la Formenerg….. Deși își mai trage seva și din câteva proiecte pe bani europeni și Formenerg SA este măcinată, la rândul ei, de provizoratele din conducere. Nici site-ul companiei nu mai știe cine este la cârmă și nu dezvăluie nici cele mai elementare informații. Totuși, Registrul Comerțului spune că actuala componență a Consiliului de Administrație este una interimară. În aceasta se înghesuie, de sub aripa șefei Monica Anisie, în special liberalii din Sectorul 2 al Capitalei. Fata regelui cartofilor Mara Mareș este fiica consilierului judeţean Brașov, PNL-istul Ioan Mareş. După ce a studiat doi ani la Colegiul „Doamna Stanca” din Făgăraș, Mara a plecat să-și continue studiile la Oxford și Londra. La doar 24 de ani, în 2016, Mara devenea cel mai tânăr deputat PNL. Plasarea pe primul loc pe listele PNL Brașov a iscat atunci discuții aprinse și nemulțumiri atât în filială cât și la centru. Practic, tânăra liberală, îl scosese de pe liste pe fostul ministru de finanțe Gheorghe Ialomițeanu. În 2017, Mara Mareş a fost aleasă, tot cu scandal, la conducerea organizației de tineret a PNL. În 2020, Mara și-a încheiat mandatul de deputat și, din cauză că proptelele au dispărut, nu a mai prins un loc pe liste la următoarele alegeri, pentru că aventura Marei Mareș în politică nu ar fi fost posibilă fără ajutorul tatălui său Ioan Mareș și al bunului său prieten George Scripcaru, primar al Brașovului până în 2020. Iar dacă Scripcaru a căzut în dizgrație, nici listele parlamentare nu au mai încăput-o pe Mara….. Cu toate acestea, Mara s-a descurcat binișor și, în februarie 2021, premierul Florin Cîţu a numit-o în funcţia de consilier de stat în cadrul Cancelariei prim-ministrului. Apoi, la putere vine Nicolae Ciucă care o preia pe liberala Mara Mareş și o păstrează drept consilier. Iar Mara se mai învârte și de un venit suplimentar în poziția de membru în CA al Formenerg. Mara mai este cunoscută și pentru postările penibile de pe Facebook, cu mesaje pro Cîțu. Pe lângă funcția de membru în CA al Formenerg, Florin Stanciu este manager Direcția Strategie Financiară și Trezorerie în cadru firmei mama, Transelectrica. Stanciu a mai fost consilier la SAPE SA, la CHIMCOMPLEX S.A. și este vicepreședinte al Asociației Trezorierilor din România…..Daniel Sindilă este președintele CA al Formenerg. Sindilă este un om important căci ocupă funcția de secretar general adjunct al PNL sector 2. El a fost și consilier la Ministerul Educației pe când ministru era liberala Monica Anisie (șefa PNL sector 2), director Sala Palatului (din noiembrie 2020) – instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului și administrată de RAPPS. Integral: https://ziare.com
EUROSTAT: Vântul şi apa furnizează cea mai mare parte a electricităţii din surse de energie regenerabilă …. Energia eoliană şi energia hidroelectrică au reprezentat peste două treimi din totalul electricităţii generate din surse regenerabile (36% şi, respectiv, 33%). Restul de energie generat a fost din energia solară (14%), biocombustibili solizi (8%) şi alte surse de energie regenerabilă (8%). Energia solară a fost sursa cu cea mai rapidă creştere, în condiţiile în care, în 2008, reprezenta doar 1% din electricitatea consumată în Uniunea Europeană. În rândul celor 27 de state membre UE, peste 70% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Austria (78%) şi Suedia (75%). De asemenea, peste 50% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Danemarca (65%), Portugalia (58%), Croaţia şi Letonia (ambele cu 53%), iar peste 40% din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Germania (44,7%), România (43%), Spania (42,9%). La polul opus, 15% sau mai puţin din electricitatea consumată în 2020 a fost generată din surse de energie regenerabilă în Malta (10%), Cipru şi Ungaria (ambele cu 12%), Luxemburg (14%) şi Cehia (15%). Integral: https://www.bursa.ro
Paznicul Constituției și judecata cu dublă măsură ….Să le luăm pe rând. La art. 64 al. (2) din Constituție scrie negru pe alb: „Fiecare Cameră îşi alege un birou permanent. Preşedintele Camerei Deputaţilor şi preşedintele Senatului se aleg pe durata mandatului Camerelor. Ceilalţi membri ai birourilor permanente sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. Membrii birourilor permanente pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului“. Textul legii fundamentale este limpede. Indiferent de faptul că pe timpul întregii legislaturi a executivului se formează alte majorități parlamentare, președinții celor două camere ale parlamentului ocupă această poziție pe întreaga perioadă a mandatului. Altfel spus, fiind aleși de majoritatea parlamentară inițială, rămân în funcție până la noul ciclu electoral. Legitimitatea le-o conferă alegătorii prin reprezentanții lor în legislativ, iar nu votul unor majorități ulterioare. În ceea ce privește punctul doi din sesizarea USR, anume apelul la Regulamentul Senatului, acesta prevede că revocarea din funcție a președintelui camerei superioare se poate face la propunerea unei treimi din numărul total al senatorilor dacă acesta încalcă prevederile Constituției sau încalcă grav sau în mod repetat prevederile Regulamentului Senatului. Motivarea deciziei CCR ar trebui așadar să arate că Anca Dragu a încălcat Constituția. Vom trăi și vom vedea. Invocarea de către USR a unor decizii anterioare ale Curții pe aceeași speță ne trimite la un verdict care se bate cap în cap cu cel de acum. În 2005, Alianța Dreptate și Adevăr a încercat să-i revoce pe Nicolae Văcăroiu din fruntea Senatului și pe Adrian Năstase din fruntea Camerei Deputaților. PSD a sesizat Curtea Constituțională care i-a dat câștig de cauză, motivând că cei doi nu puteau fi înlocuiți decât de persoane din același grup parlamentar pentru a se respecta astfel principiul configurației politice. Iată că la revocarea Ancăi Dragu acest principiu nu a mai fost invocat de CCR. Jocuri de interese sub stindard politic De-a lungul timpului, deciziile controversate ale CCR s-au ținut lanț. După revocarea din funcție a Avocatului Poporului Renate Weber de către majoritatea parlamentară PNL-USR PLUS, Curtea Constituțională, sesizată de PSD, a decis că „Parlamentul nu poate avea un drept discreționar cu privire la aplicarea sancțiunii revocării“….. Reforma constituțională, un slogan politicianist Curtea Constituțională este una dintre cele mai politizate instituții din România. Camera Deputaților, Senatul și Președintele numesc, fiecare, câte trei judecători pentru un mandat de 9 ani. Partidele politice își desemnează oameni fideli, de cele mai multe ori foști membri de partid cu mandate de parlamentari. Competența în jurisprudență pălește deseori în fața servilismului politic…..Mă tem că CCR va mai purta multă vreme aceeași haină în care a fost îmbrăcată de Antonie Iorgovan, „părintele Constituției“ din 1991. Integral: https://ziare.com
OCDE: Corupția rămâne o problemă majoră în România / Modificarea legilor justiției și presiunile asupra DNA au slăbit lupta împotriva corupţiei Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră în România, unde modificarea legilor justiției și presiunile asupra DNA au slăbit lupta împotriva corupţiei, arată Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) într-un raport publicat vineri. DNA ar trebui să aibă resursele necesare, competența autorizată și independența de a face investigații, notează OCDE. România a făcut progrese semnificative privind politicile anticorupție în ultimele două decenii, dar corupția este încă percepută drept o problemă majoră, cu mult peste media din OCDE. Conform Eurobarometrului Comisiei Europene din 2019, 88% dintre companii considerau corupția o problemă atunci când faci afaceri în România, iar 83% consideră larg răspândită corupția în domeniul achizițiilor publice. Raportul arată că Strategia Națională Anticorupție 2016-2020 a vizat consolidarea integrității publice și prevenirea corupției, dar progresul a fost inegal (Comisia Europeană) și lent în unele domenii, precum sănătatea. OCDE face o evaluare generală a strategiei și va veni cu recomandări pentru noua strategie națională anticorupție 2021-2025 pentru îmbunătățirea performanței în domeniul aplicării legii prin consolidarea penală și administrativă. Raportul mai arată că Direcția Națională Anticorupție (DNA) a fost supusă unor presiuni politice considerabile în ultimii ani, în special prin modificările legilor justiției adoptate de fostul guvern PSD, fiind amintită aici și înființarea Secției speciale (Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție – SIIJ). Aceste modificări au creat presiuni asupra judecătorilor și procurorilor și ar fi putut schimba cursul cazurilor de corupție la nivel înalt, arată OCDE. Secția specială ar trebui eliminată, așa cum a recomandat Comisia Europeană, se mai menționează în raport. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică notează în raportul său și situația legată de corupția în rândul parlamentarilor, arătând că un teren propice sunt conflictele de interese, care trebuie controlate eficient…..OCDE mai notează că lipsa de transparență și predictibilitate în procesul decizional și legislativ face acest proces mai vulnerabil la corupție. Raportul amintește că amendamentele la codurile penale și la legile justiției au fost făcute de parlament prin procedură de urgență în 2019, evitând astfel controlul public. Aceste amendamente riscau să submineze eforturile anticorupție prin reducerea pedepselor, scurtarea termenului de prescripție pentru unele infracțiuni și dezincriminarea neglijenței în serviciu. Integral: https://m.hotnews.ro
Anchetă economică a OCDE: 16 probleme ale României, de la muncă, educație și sănătate, la taxare, infrastructură și legislația insolvenței Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) a făcut o anchetă economică în ceea ce privește România. De precizat că am început pregătirea tehnică pentru aderare. Conform acestui document, creșterea productivității a fost impresionantă, dar a încetinit în ultimul deceniu. În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale. Participarea la educația adulților este foarte scăzută, în ciuda schimbărilor rapide ale nevoilor pieței muncii. Acestea sunt doar câteva dintre concluziile din ancheta OCDE. 1. Politica fiscală ar trebui să se adapteze la evoluțiile economice într-o manieră agilă. Măsurile de susținere ar trebui îndreptate către cei mai afectate, dar viabile sectoare și firme. Ar trebui stabilit un plan credibil de consolidare pe termen mediu care să permită o reducere treptată a deficitului fiscal, în cazul în care redresarea se dezvoltă conform așteptărilor. Un astfel de plan ar trebui să includă reforme pentru a accelera absorbția fondurilor UE, să crească colectarea veniturilor și a îmbunătăți sustenabilitatea sistemului de pensii, care sunt necesare pentru a menține sustenabilitatea finanțelor publice. 2. Îmbunătățirea accesului la asistență medicală de calitate înaltă, educație și locuri de muncă reprezintă cheia pentru reluarea progresului în ceea ce privește standardele de viață. Ar trebui să fie o prioritare provocările ce țin de mediu. 3. Disparitățile regionale în ceea ce privește standardele de viață și oportunitățile economice sunt mari și se extind, ca în multe țări din UE. În timp ce Bucureștiul și multe orașe secundare au devenit centre de prosperitate și inovare, sărăcia rămâne larg răspândită în zonele rurale. Criza Covid-19 a agravat riscurile de sărăcie, în special în comunitățile marginalizate. 4. Reformarea sistemului de pensii este urgentă. Legea pensiilor din 2019 este reconsiderată deoarece subminează sustenabilitatea finanțelor publice și limitează resursele disponibile pentru educație, sănătate, asistență socială și infrastructură, care ar fi mai eficiente în sprijinirea redresării. Stimulentele pentru extinderea vieții în muncă și politicile de îmbunătățire a capacității de angajare a muncitorilor vârstnici trebuie întărite. 5. Reformele pot îmbunătăți eficiența și echitatea sistemului de taxare. Accelerarea administrației fiscale, așa cum a fost planificată, este crucială pentru îmbunătățirea colectării taxelor. 6. La fel ca în țările OCDE (Organizaţa pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) integrarea pe piața muncii a persoanelor cu un nivel scăzut de educație, în special a tinerilor, femeilor și romilor este dificilă. Rata de participare scăzută coexistă cu deficitul de forță de muncă. Inegalitatea ridicată a rezultatelor educaționale și nevoile de modernizare a învățământului profesional explică parțial neconcordanța competențelor. Conform documentului, faptul că nu se acordă suficiente resurse copiilor, precum și îngrijire pe termen lung este, de asemenea, în detrimentul participării femeilor pe piața muncii. Crearea de competențe adecvate tuturor cetățenilor reprezintă o condiție prealabilă pentru îmbunătățirea performanței pe piața muncii. 7. Impactul mediului socio-economic asupra rezultatelor educaționale este mare. Închiderea școlilor din 2020 și 2021 au afectat în mod disproporționat studenții dezavantajați, crescând decalajele de învățare…..9. Au existat îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea în ultimele decenii, dar accesul al asistența medicală rămâne limitată pentru mulți cetățeni din cauza penuriei acute de personal medical și a acoperirii scăzute a asigurării publice de sănătate. Nevoile medicale nesatisfăcute și ratele de deces din cauze care pot fi prevenite și tratate sunt ridicate. Pandemia a pus presiune puternică pe spitale. 10. Combaterea poluării aerului este o prioritate pentru îmbunătățirea sănătății cetățenilor, deoarece contribuie la un număr mare de decese premature în România. România a făcut progrese remarcabile în decuplarea emisiilor de gaze cu efect de seră de creșterea economică, dar îndeplinirea obiectivului actual pentru 2030 de reducere a emisiilor cu 2% față de nivelurile din 2005 necesită investiții suplimentare în tehnologii cu emisii scăzute și îmbunătățirea eficienței energetice. Planul de redresare și reziliență ar trebui utilizat pentru a stimula astfel de investiții, în timp ce stimulentele financiare pentru schimbarea comportamentelor și reducerea daunelor aduse mediului ar trebui consolidate….14. Cadrul de reglementare imprevizibil poate pune piedică investițiilor mediului de afaceri. Utilizarea pe scară largă a ordonanțelor de urgență fără o evaluare corectă a impactului și a consultării părților interesate a crescut incertitudinea, având efecte negative asupra activității economice. 15. Încrederea în instituții este scăzută, iar corupția rămâne o problemă majoră. Modificările legislative recente care afectează sistemul judiciar și presiunile asupra Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au slăbit lupta împotriva corupției. Modificările ar trebui abrogate conform planificării, iar DNA ar trebui să aibă resursele necesare, puterea și independența de a efectua investigații. 16. Decalajele infrastructurii de transport sunt mari. Abordarea acestora poate avea un impact pozitiv substanțial asupra dezvoltării regionale și integrării în lanțurile valorice globale. În ciuda unor îmbunătățiri, absorbția fondurilor UE pentru investiții mari în infrastructură rămâne lentă, din cauza calității scăzute a pregătirii proiectelor. Este esențială asigurarea coerenței politicilor între strategia de infrastructură pe termen lung și punerea în aplicare a planurilor de investiții și să se îmbunătățească capacitatea administrativă de a face față proiectelor mari. Integral: https://economie.hotnews.ro
România, invitată în clubul țărilor bogate. Dar greul abia începe …. Să obții acordul tuturor statelor membre OCDE este o muncă ce necesită dăruire, consecvență și coordonare la un nivel pe care probabil foarte rar îl întâlniți. Sunt mulți cei care trebuie să primească mulțumiri și laude. Sper din toată inima să le primească, pentru ca acest efort nevăzut să fie apreciat. Eu o să mă opresc la cei cărora n-o să le mai putem mulțumi direct – regretații Mihnea Constantinescu și George Ciamba. Dincolo de bucuria acestui pas important, începe să fie vizibilă realitatea aderării efective la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). N-am o dorință de a strica petrecerea dar greul abia începe. Și cred că trebuie explicat și înțeles ce implică și cât e de important pentru România. O să încerc să le iau în ordinea dificultății. România a fost invitată să adere la organizație. Asta înseamnă două lucruri: că indicatorii săi macro-economici sunt la nivelul corespunzător țărilor dezvoltate și că sunt stabili. Decizia pe acest subiect e tehnică și România se încadra de ceva vreme. De aceea, primul lucru pe care va trebui să-l facă e menținerea acestor indicatori și asta e cel mai simplu dintre toate cele pe care le avem de făcut….. Aderarea efectivă înseamnă alinierea la regulile pe care le împart toate țările dezvoltate. Asta implică alinierea legislației, a guvernanței la standardele OCDE. Sunt peste 20 de comitete tehnice (și subliniez, tehnice) prin care România trebuie să treacă și să primească acceptul tuturor membrilor. Efortul ăsta de aliniere e unul extrem de complicat și dificil, dar partea cea mai complicată e tehnică, nu politică. Ai sau nu ai, ești sau nu ești, nu merge pe promisiuni. Pentru cine e cu adevărat curios, poate să caute să vadă ce a însemnat procesul de aderare al ultimelor țări primite de OCDE. Administrația noastră și conducerea ei politică au mers mai degrabă pe mimarea respectării regulilor. A face „pe bune” schimbări e cea de-a treia încercare. Partea bună e că deja respectăm multe dintre standarde. Aderarea la UE ne-a obligat la acest lucru. Dar sunt multe alte domenii (guvernanța companiilor de stat, de exemplu) unde nu suntem deloc pe aceeași lungime de undă. Dincolo de alinierea la legislație, așadar, e nevoie de schimbări în adâncime – asta e mai greu decât cele de mai înainte. Odată invitată, România trebuie să fie activă (nu doar prezentă) la activitatea OCDE. Asta înseamnă să ai oameni tehnici foarte bine pregătiți, pe domeniile de lucru efective ale organizației, care să fie prezenți acolo și să contribuie efectiv la documentele și studiile organizației. Și poate o să râdeți, problema nu e să găsești acești oameni în ministere – credeți-mă pe cuvânt că există! Problema e să ajungă ei și nu vreun sprijinit politic care vrea să viziteze Parisul. Problema e să îi convingi să lucreze la nivelul OCDE, cu OCDE, fără să-i poți motiva suplimentar. Înțelegeți de ce e mai complicat decât să ții indicatorii macroeconomici în limite? Cei care au trecut prin administrație cred că înțeleg mai bine ce zic…. Comitetele dezbat și propun recomandări. Acestea trebuie însușite și puse în aplicare de fiecare stat. Problema așadar e ca acei specialiști să fie și ascultați când se întorc de la OCDE în instituțiile de la noi. Și apoi să genereze schimbările necesare alinierii la standardele de acolo. Dacă identificarea și trimiterea unor oameni potriviți acolo era complicată, preluarea concluziilor lor de către instituții mi se pare, deocamdată, misiune imposibilă. Asta înseamnă ca cei care conduc acele instituții să înțeleagă ce implică și să conducă efortul de implementare intern. De aceea, calitatea și pregătirea conducătorilor din aceste instituții publice este critică. Mai presus de cele menționate până acum se află un lucru care mental e greu de înțeles pentru moment la nivelul administrației din România – nu e ceva ce facem acum și gata. E ceva ce trebuie să facem permanent. A face de formă nu mai e răspunsul. A face cu oameni nepregătiți nu mai e calea. Integral: https://presshub.ro
Show me the army, Nicule! Din ianuarie 2015 și până în octombrie 2019, cât a fost șef al Marelui Stat Major General și din noiembrie 2019 până în noiembrie 2021, cât a fost ministru al apărării, Nicolae Ciucă a fost principalul partener al lui Klaus Iohannis în fabuloasa epopee a alocării a 2% din PIB pentru apărare. Ajuns premier, Ciucă mai alocă 5 miliarde și în acest an. Numai că, deși România a plătit în avans banii pentru tot soiul de armament, marfa se lasă așteptată. Cumva, deși nu se bucură de celebritatea mondială a lui Tom Cruise, Nicolae Ciucă are puncte în care se apropie de personajul Jerry Maguire. Până în 2019, Nicolae a lucrat pentru una dintre cele mai mari companii din România, Armata Română, care are aproximativ 75.000 de angajați, militari și civili, și încă 80.000 de pensionari militari cărora le poartă de grijă, căci pensionarii MApN își primesc pensia de la minister, prin casa de pensii sectorială a MApN, nu de la bugetul asigurărilor sociale. În 2019, chinuit de o viziune, Nicolae a părăsit armata, devenind oarecum civil și avântându-se în politică, ocupația empaticilor care vor mai binele aproapelui contribuabil și alegător. Spre deosebire de Jerry, Nicolae n-a plecat doar cu Dorothy după el, ajungând azi să aibă în jur nu mai puțin de 24 de consilieri, dintre care pe unii i-a luat după el de la fostul loc de muncă. Și clienții domnului Ciucă sunt mai numeroși, astăzi, decât cei ai domnului Maguire, căci nu doar pentru un jucător de fotbal american trebuie să performeze Nicolae, ci pentru aproximativ 20 de milioane de cetățeni ai României. Din ianuarie 2015 și până în octombrie 2019, cât a fost șef al Marelui Stat Major General și din noiembrie 2019 până în noiembrie 2021, cât a fost ministru al apărării, Nicolae Ciucă a fost principalul partener al lui Klaus Iohannis în fabuloasa epopee a alocării a 2% din PIB pentru apărare. În această perioadă (2015-2021), Armata României a cumulat un buget de aproximativ 26 de miliarde de euro. Pentru 2022, anul în care Nicolae Ciucă este șeful tuturor banilor românilor, ca premier, Armata ar urma să primească minimum 5,26 miliarde de euro, respectiv 2% din PIB-ul estimat pentru acest an. … Așadar, Nicolae, spre deosebire de Jerry, nu trebuie să ne arate banii. I-am văzut, știm câți sunt și câți vor fi până la finalul acestui an: 31 de miliarde de euro! Acum, că ne spune toată lumea că ne bate războiul la ușă și exact pentru o astfel de situație am strâns din dinți în ultimii șapte-opt ani, pentru asta am fost îndoctrinați să acceptăm reduceri din bugetele Educației și Sănătății, noi, clienții domnului prim-ministru, avem o cu totul altă cerere de la Jerry Maguire al nostru: „Show me/show us the army, Nicule!”. Da, da, arată-ne, generale, armata pentru care ne-am rupt din bugete 31 de miliarde în opt ani. Poți? Spune-ne unde sunt cele 7 sisteme de rachete Patriot pe care le-am plătit deja. Nu sunt, nu? E doar unul. 1 din 7. Dar banii ni i-au luat de pe card, nu? Atunci dă-ne măcar un AWB, un ceva, să vedem statusul livrării. Poate celelalte 6 sisteme deja plătite sunt în depozitul curierului, poate primim un SMS că vin mâine, să fim naibii acasă când ajung. Rachetele antinavă, de care am avea nevoie în caz că vine Putin pe mare, unde sunt? Nu-s nici alea, nu? Că alea de la francezi, care ne-ar fi costat 140 de milioane, nu ne-au mai plăcut. S-a anulat procedura și o să luăm de la Raytheon, cu 340 de milioane, că-s băieți buni, îi cunoaștem. („sistemele de rachete antinavă sunt un alt program strategic de înzestrare a Armatei care este în mare întârziere. Sistemele vor ajunge în România abia la finalul anului 2024. Integral: https://www.libertatea.ro
Ministrul Apărării V. Dâncu a discutat 2 ore cu robotul telefonic de la Pentagon Vasile Dâncu, ministrul român al Apărării, a avut astăzi o convorbire fructuoasă cu robotul telefonic al Pentagonului. Imediat după răspuns, ministrul a apăsat 1 pentru limba engleză, după care discuția a continuat prin întreg meniul robotului. Conținutul conversației este strict secret, dar știm sigur că robotul telefonic a transmis: ”Acest apel este foarte important pentru noi. Vă informăm că România nu riscă nimic în cazul unui atac al Rusiei și că America va proteja aliații săi”. Ce știm cu siguranță este că ministrul a apăsat 9 pentru a discuta cu un operator, însă momentan toți operatorii Pentagonului erau angajați în discuții cu alți miniștri și Dâncu a trebuit să stea pe hold mai mult de o oră, pentru a păstra locul în ordinea apelurilor. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Alarmă globală la adresa sănătății oamenilor: A treia cauză de deces, după bolile de inimă și accidente cerebrale Oamenii de știință de la Universitatea din Washington trag un semnal de alarmă privind a treia cauză de deces la nivel global, care a întrecut bilanțul victimelor pandemiei de COVID-19. Cercetătorii au constatat că pe locul trei în topul mondial privind cauzele morților se află rezistența la antibiotice, care a produs 4,95 de milioane de decese în 2019. Medicamentele care ucid bacteriile sunt, fără îndoială, una dintre cele mai mari descoperiri ale umanității. Dar, în ultimele decenii s-a observat un
CRIZA SANITARĂ, DINCOLO DE COVID 
Sorin Pâslaru, ZF: Poţi să furnizezi energie electrică şi gaz fără să produci? Anomalia furnizorilor fără producţie duce la anomalia subvenţionării a 90% dintre consumatori. Frigul din şcolile şi spitalele din Timişoara nu e de CSAT? …. Subiectul politic al începutului de an este schema de subvenţionare pentru consumul de energie electrică şi gaze. Prima variantă nu a fost bună, pentru că nu cuprindea destui consumatori, iar în această săptămână a fost promovată prin ordonanţă de urgenţă a doua variantă. Ideea este să cuprindă 90% din cele 8,5 milioane de locuinţe din România. Nu se acceptă o limitare a preţului la producători la gaz sau energie electrică, în numele „pieţei”, dar se acceptă ca 90% dintre consumatori să fie subvenţionaţi din bani publici….. Ai deja un „abuz” – de ce să plătească impozit suplimentar producătorul de energie?, se poate pune întrebarea. Asta e piaţa, să plătească 16% impozit pe profit, cât e legal. Apoi vii cu banii să subvenţionezi 90% dintre consumatori, că nu fac faţă la preţurile energiei şi gazului. Dar de ce să îi subvenţionezi? Ori e economie de piaţă, ori nu e, nu-i aşa? Toate astea ca să nu umbli la preţurile de vânzare ale producătorilor. Păi de ce îi laşi pe producători să crească preţurile de 10 ori? S-a scumpit apa pe Dunăre, cărbunele, gazul care este scos 80% din România? Ce este asta? Să muţi banii dintr-un buzunar în altul, cu complicaţii administrative incredibile. Totul în numele mantrei „pieţei”. Care piaţă, când sunt doar doi producători de gaz în România, care ţin circa 80-90% din piaţă, restul fiind din import de la ruşi? La energie electrică sunt 3-4 mari producători mari, profilaţi pe surse – hidro, nuclear, cărbune, gaz – plus alte câteva zeci pe solar şi eolian….. La energie electrică, poate că ar fi fost un capăt de competiţie dacă s-ar fi creat holdinguri care să aibă producţie de toate categoriile: cărbune, apă, gaz, solar, eolian –, ca în Italia, Austria sau Germania şi care să iasă pe piaţă cu un preţ final determinat de un mix energetic construit în interiorul companiei. Cu producătorii separaţi în funcţie de producţie, niciodată nu o să poţi pune în competiţie preţul hidro cu cărbunele sau gazul. E un non sens. Nu se poate limita preţul local la energie şi gaz, ni se spune, pentru că s-ar exporta imediat. Păi când se pune problema de import de energie electrică, să-şi aducă, de exemplu, ruşii de la Alro curent electric de acasă, nu se poate.
Despre lupta cu inflația “Inflația apare atunci când oamenii încep să vorbească despre inflație” spune un citat celebru al lui Alan Blinder, vice-președinte al Băncii Rezervei Federale (FED) între anii 1994 și 1996. Ei bine, în prezent se vorbește mult despre acest fenomen, la o simplă verificare a trendurilor Google, termenul “inflație” este la un nivel record în căutările românilor din ultimii ani, scrie Cristian Popa pe opiniibnr.ro. Mai mult, “febra” inflației pare că a cuprins tot mapamondul. Inflația poate avea mai multe surse însă, detaliez mai jos. …. Inflația apare ca rezultat al suprastimulării economiei de către decidenți, deci din intervenția statului. Iar în ultimul an, la nivel global, pe seama impactului negativ avut de pandemie asupra ofertei dar și al impactului pozitiv avut de măsurile decidenților de stimulare fiscală și monetară asupra cererii, inflația a reapărut. Acest aspect este foarte expresiv descris de Larry Summers, fost secretar al Trezoreriei SUA, care exprimându-și îngrijorarea, spunea că injectând mai multă cerere în economie decât există ofertă (a se citi producție efectivă) este ca atunci când se umple cada cu apă caldă: sentimentul este minunat, dar dacă nu oprești apa la timp, apa va „da peste”, va curge pe lângă. Este mult mai greu să cureți după decât să previi inundația. Suplimentar față de stimularea cererii de către autorități, cum multe servicii nu erau disponibile din cauza restricțiilor de mobilitate și nevoii de distanțare, cererea s-a concentrat pe bunuri. În SUA de exemplu, problemele din lanțurile de aprovizionare și lipsa de procesoare, și ele induse de pandemie, au redus cantitatea de bunuri de pe rafturi și numărul de automobile produse. Deci cerere mare și oferta (mai) mică. În același timp, “banii din elicopter” proaspăt printați de către FED și “aruncați” de Guvernul SUA spre cetățeni, pentru stimularea consumului au crescut cererea. Deci bani mai mulți urmăreau bunuri mai puține. Piețele de energie, de unde provine o bună parte a acestui puseu inflaționist, au avut și ele de suferit în pandemie: investițiile s-au redus în 2020, dar cererea a revenit fulminant în 2021. Isabel Schnabel, membru al Consiliului Executiv al Băncii Centrale Europene ne atrăgea recent atenția spunând că „tranziția verde” poate fi inflaționistă. Închiderea centralelor pe cărbune (și în unele țări și pe cele nucleare), creșterea prețului certificatelor CO2 și reducerea consumului de combustibili fosili, sub impactul politicilor de „înverzire”, ne arată exact asta: energia se scumpește, uneori semnificativ. Reducerea poluării și înverzirea sistemului energetic este probabil necesară, însă costă, reducerea producției când cererea stagnează sau chiar crește impune noi surse de energie, în lipsa lor apar dezechilibre în piață ce duc la prețuri mari și penurie. Iar reglementarea excesivă duce tot la descurajarea investițiilor și creșterea costurilor. Inflația poate deveni distructivă, dacă îi este permis să scape de sub control și să atingă niveluri înalte. Fără deciziile corecte, poate răsturna economia unei țări. Un episod celebru a fost în 1922, în Republica de la Weimar (Germania interbelică): inflația a ajuns atât de mare încât bancnotele erau arse în sobă, pentru a încălzi casele, atât de puțin mai valorau. Conform ultimelor date, în SUA inflația a atins maximul ultimilor 40 de ani, 7%. În zona euro, inflația a atins maximul de la crearea euro, 5%. În România nivelul atins recent, 8,2%, sub impulsul unei liberalizări grăbite a prețurilor la energie, nu a mai fost înregistrat de peste un deceniu….. România nu își poate permite să rămână în afara tendințelor globale fără a fi penalizată de piețele financiare cu presiuni pe curs și în general de presiuni inflaționiste mai ridicate. În acest context, în România, BNR a operat deja trei creșteri ale ratei de dobândă de politică monetară, cu câte 0.25 puncte procentuale de fiecare dată. Acestea au fost însoțite de două lărgiri ale coridorului de variație între facilitatea de depozit (cea la care băncile comerciale depun la BNR leii în surplus) și facilitatea de creditare (sau Lombard, cea la care băncile se pot împrumuta de la BNR). Asociate cu controlul ferm al lichidității pe care BNR s-a angajat să îl mențină, prețul banilor ar trebui să oscileze în jurul valorii de 3%, cu 1,25 puncte procentuale în plus față aceeași perioadă a anului trecut. Natura șocului inflaționist contează: din 8.2% (rata inflației din decembrie), 4.2% este atribuit efectelor directe ale prețurilor energetice, deci peste jumătate. Trebuie spus că există prețuri ce nu pot fi controlate de BNR: cum ar fi prețul la gaze, electricitate sau cele administrate (prețul unui bilet de tramvai sau al țigărilor de exemplu), cu acestea banca centrală nu poate duce un război, pentru că instrumentele sale au foarte puțină influență, spre deloc, asupra acestor prețuri. Însă nici abstracție de ele nu poate face. Integral:
USR:
Poluare extremă în București. Senzorii de aer arată valori depășite, la PM 2.5, de șase ori în Centrul Capitalei. Specialist: “Nu e vorba despre nicio inversiune termică”
Nord Stream 2, noua armă geopolitică a Rusiei: Cum a reușit Putin să creeze haos în rândul membrilor NATO și UE SUA, Marea Britanie, Ucraina și alte state europene s-au opus cu înverșunare proiectului Nord Stream 2 și au avertizat că Europa va deveni și mai dependentă de Moscova după deschiderea gazoductului, scrie
Un comitet consultativ din Israel recomandă vaccinarea tuturor persoanelor adulte cu a patra doză. Argumentele invocate …. Recomandarea de administrare a celei de-a patra doze a unor vaccinuri anti-COVID-19 se aplică tuturor rezidenţilor adulţi dacă au trecut cel puţin cinci luni de la primirea celei de-a treia doze sau de la vindecarea lor după ce s-au infectat cu noul 
Mircea Coșea, despre noile măsuri de protecție împotriva scumpirii energiei și gazelor: Nu este suficient. Este o chestiune care cârpește. Lipsesc elemente …. Potrivit acestuia, sunt câteva elemente care lipsesc din actul normativ: „Nu sunt primul care le semnalează dar am datoria să o fac”, afirmă Coșea.
INS: Importurile de petrol şi gaze ale României au crescut cu peste 50% România a importat, în primele zece luni din 2021, petrol brut şi gaze naturale în sumă de 2,831 miliarde euro, în creştere cu 52,6% comparativ cu perioada similară a anului anterior, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). …. În primele zece luni din 2021, producţia de ţiţei a României a fost de peste 2,677 milioane tone, în scădere cu 116.300 tone (-4,2%) faţă de aceeaşi perioadă din 2020. De asemenea, producţia de gaze naturale utilizabile, în cazul României, s-a ridicat la 7,428 miliarde metri cubi (+25,9 milioane metri cubi, respectiv +0,3%), conform datelor INS. Integral:
Statul are pe masă într-o lună decizia finală de investiție în retehnologizarea reactorului 1 de la centrala nucleară Cernavodă. Presupune oprire 2 ani Ministerul Energiei, în calitate de acționar majoritar, cu 82,5% din capital, al companiei de stat Nuclearelectrica (SNN), operatorul centralei nucleare Cernavodă, va trebui să hotărască în circa o lună dacă aprobă decizia finală de investiție a companiei în proiectul strategic major al retehnologizării Unității 1 a centralei, care presupune oprirea timp de 2 ani a acesteia, Consiliul de Administrație al societății convocând AGA în acest scop pe 23 februarie. Potrivit unui document al SNN, în cazul în care decizia finală de investiție va fi aprobată, în perioada aprilie 2022 – decembrie 2026 se va derula faza 2 a proiectului, care constă în pregătirea implementării (soluții de detaliu, achiziții componente, planificare implementare activități, construcție infrastructură). …. Nuclearelectrica își mai informează acționarii că structura organizatorică a Departamentului Retehnologizare Unitate 1 a fost extinsă cu 101 poziții, după aprobarea de către Comisia Națională pentru Controlul Activităților Nucleare (CNCAN) a structurii organizatorice actualizate a Sucursalei CNE Cernavodă. “În vederea ocupării acestor poziții s-a încheiat un contract de selecție cu o firmă de recrutare personal. În urma derulării acestui contract au fost angajate până în prezent 78 de persoane. Acest personal se află într-un program de pregătire generală, urmat de o pregătire specifică în cadrul CNE Cernavodă. După finalizarea perioadei de pregătire, acest personal va fi folosit pentru activitățile de implementare a Fazelor 2 și 3 ale Proiectului Retehnologizare U1”, spune compania. SNN și-a bugetat pentru 2022 un profit net de 2,1 miliarde lei, dublu față de cel preliminat pe 2021, de un miliard de lei, în principal ca urmare a majorării veniturilor din producția de energie electrică vândută cu 62%, de la 3,1 miliarde lei în 2021 la 5 miliarde lei 2022. Profitul preliminat pe 2021 este la rândul său în creștere cu aproape 50% față de cel din 2020. Integral:
ORAȘUL DIN HÂRTII
Unele țări europene se pregătesc de o nouă strategie în lupta cu COVID: cea de conviețuire cu virusul Mai multe țări europene, în frunte cu Spania, iau în considerare o schimbare fundamentală privind modalitatea în care luptă cu pandemia, odată cu răspândirea rapidă a Omicron, care, deși mai contagioasă, nu este la fel de gravă ca variantele anterioare, relatează The Associated Press. Nu este un consens în acest sens, iar ideea este chiar respinsă de unele state, care susțin că rata vaccinării este prea scăzută pentru a declara COVID boală endemică …. Cu una dintre cele mai ridicate rate de vaccinare din Europa, dar și cu una dintre cele mai afectate economii de pandemie, guvernul de la Madrid pregătește diferit următoarele valuri de infectări: COVID este un virus care nu va dispărea, așa că trebuie să conviețuim cu el, fără a opri totul. Strategii similare sunt luate în considerare și în Portugalia vecină, dar și în Marea Britanie. Autoritățile iberice vor să schimbe abordarea – de la modul de criză la modul de control, în care COVID-19 este tratat în aceeași manieră ca gripa sau rujeola. Aceasta înseamnă acceptarea faptului că vor apărea infectări și acordarea de îngrijire suplimentară persoanelor cu risc și pacienților cu complicații. … Strategia lui este respinsă de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), care consideră că încă este prea devreme pentru a lua în considerare orice schimbare imediată. Nu sunt încă criterii clare pentru a declara COVID-19 o boală endemică, dar experții săi au afirmat anterior că acest lucru se va întâmpla atunci când virusul va fi mai previzibil și nu vor mai exista focare de durată. …. Strategiile sunt dezbătute, iar consensul se lasă încă așteptat. Acesta nu lipsește însă când vine vorba despre cea mai bună modalitate de a evita răspândirea virusului. Vaccinarea rămâne cea mai bună soluție, urmată de testare masivă și de monitorizarea grupurilor cu risc moderat spre înalt, explică doctorul Salvador Trenche, șeful Societății Spaniole de Medicină de Familie, care a condus eforturile de a găsi un nou răspuns la provocările pandemiei. „COVID-19 trebuie tratată la fel ca restul bolilor”, a declarat Trenche pentru AP, adăugând că „atenția normalizată” din partea profesioniștilor din domeniul sănătății ar ajuta la reducerea întârzierilor în tratamentul afecțiunilor care nu sunt provocate de coronavirus. Integral: 
Avertisment UNICEF: „Pierderi aproape ireversibile” în materie de educație în rândul copiilor Închiderea şcolilor din cauza pandemiei de COVID-19 a provocat pierderi de o amploare aproape “ireversibilă” în materie de educaţie în rândul copiilor din întreaga lume, transmite marți, 25 ianuarie, UNICEF, citat de France Presse. Peste 616 milioane de elevi rămân afectaţi de închiderea totală sau parţială a şcolilor, a precizat agenţia ONU pentru copii. În multe ţări, aceste perturbări, pe lângă faptul că au lipsit milioane de copii de dobândirea competenţelor de bază, le-au afectat sănătatea mintală, au crescut riscul lor faţă de abuzuri şi i-au împiedicat pe mulţi dintre ei să aibă acces la “o sursă regulată de nutriţie”, potrivit Unicef. “Ne confruntăm pur şi simplu cu o amploare aproape insurmontabilă de pierderi suferite de şcolarizarea copiilor”, a declarat Robert Jenkins, şeful de educaţie la Unicef, într-un comunicat. Iar redeschiderea şcolilor “nu este suficientă”, a adăugat el, solicitând “sprijin intensiv pentru recuperarea educaţiei pierdute”. Unicef afirmă că “pierderile de
Care a fost reacţia unui broker român care lucrează la Londra după anunţul Rusiei, care a cerut americanilor ca NATO să se retragă din România şi Bulgaria: Ce fac acum, îmi mut toată familia în Anglia? Cât de valoroasă este România din punct de vedere politic, militar şi economic? …. După ocuparea Crimeei în 2014, Putin ar vrea să ajungă la Kiev. Reacţia americanilor şi a NATO la cererea Rusiei, ca Alianţa Nord Atlantică să se retragă din România şi Bulgaria, a fost extrem de diplomatică: nici nu se pune problema; respingem această cerere etc. România şi Bulgaria nu vor ieşi din NATO decât dacă se petrec cutremure politice sau dacă Alianţa se dezintegrează. Cum poate şi cât cum este dispusă NATO să-şi apere membri în faţa unei agresiuni militare directe – celebrul Articol 5 – mai vedem. Până acum nu am avut un exemplu concret. Până atunci, haideţi să vedem cum stă România: din punct de vedere politic şi militar avem susţinere, inclusiv cu baze NATO în ţară, având în vedere că trebuie să apărăm, alături de Polonia, flancul de est al Alianţei în faţa ameninţărilor care vin din Rusia în primul rând, dar şi din China sau Iran. Dacă trecem la partea economică, lucrurile nu stau chiar atât de bine, nu suntem un membru extrem de valoros pentru care NATO, americanii, nemţii etc. s-ar bate până în pânzele albe. România a intrat în NATO şi în Uniunea Europeană din motive politice şi militare, şi nu economice. De foarte multe ori se uită acest lucru de către cei care conduc politic România….. Dar această creştere economică din ultimii 20 de ani, după ce am primit acceptul de a intra în NATO şi Uniunea Europeană, este de ajuns? Suntem noi o piaţă economică indispensabilă pentru americani, pentru nemţi, pentru francezi? Pentru austrieci suntem sigur, dar nu decid ei în NATO. Sunt atât de multe investiţii americane în România astfel încât Casa Albă, multinaţionalele americane să se bată până în pânzele albe pentru România? Sectoare întregi din economia României sunt controlate de multinaţionale – bănci, asigurări, energie, lemn, retail, FMCG, îmbrăcămite. Primele 1.000 de companii din România după cifra de afaceri controlează 50% din piaţă, iar dintre acestea 90% sunt multinaţionale. Dar România are un PIB de numai 240 de miliarde de euro şi o cifră de afaceri totală, a tuturor companiilor din România, de numai 360 de miliarde de euro, cât face Amazon într-un an. Din 2008 încoace nu prea am avut investiţii majore în România. Am putea spune că mai degrabă am pierdut investitori de calibru, care au o influenţă politică la nivel mondial, cum este cazul gigantului american Exxon, care a decis să părăsească proiectul de gaze din Marea Neagră. Dacă guvernele anterioare ar fi făcut legislaţia aşa cum au fost discuţiile, poate Exxon nu ar fi decis să plece. Nu ştiu dacă statul, care prin Romgaz a preluat partea Exxon din proiectul cu OMV Petrom din Marea Neagră, este o soluţie mai bună pentru România din punct de vedere politic, de securitate, militar şi chiar economic….. Toată lumea crede că odată ce am intrat în aceste alianţe suntem indispensabili, că americanii, nemţii, francezii, olandezi, britanicii nu mai pot fără noi. Să nu uităm că Germania are mai mult nevoie de gazele de la ruşi decât are nevoie de România. Nemţii şi-au localizat o bună parte din investiţii în Transilvania, în zona de vest a ţării şi nu ştiu dacă sunt interesaţi de alte zone. Americanii au în România Ford, câteva companii de servicii petroliere pe la Ploieşti, o bancă – Citibank, care lucrează cu multinaţionalele, câteva centre de IT, iar restul – importatori. Polonia are un PIB de peste 600 de miliarde de euro, de trei ori mai mare decât al României, iar americanii au investiţii majore acolo, deci au pentru ce să se lupte. La noi, sistemul bancar cu chiu cu vai are active de 120 de miliarde de euro (faţă de 200 de miliarde de euro, cât are numai Erste), la jumătate decât PIB-ul, în condiţiile în care în Europa Occidentală sistemele bancare sunt de 2-3 ori mai mari decât economia. Banca Transilvania, care a ajuns cea mai mare bancă de pe piaţă, are ca principali acţionari SIF-urile şi Pilonul II de Pensii. Capitalizarea Băncii Transilvania este de 3,2 miliarde de euro, în timp ce banca ungară OTP are o capitalizare de 13 miliarde de euro şi o prezenţă regională….. Timp de trei decenii, ne-am mândrit cu principalul motiv pentru care au venit investitorii străini în România: forţă de muncă ieftină şi destul de bine pregătită. Acest motiv începe să nu mai existe, în condiţiile în care nu mai suntem atât de mulţi ca număr – aproape 5 milioane de români au plecat din ţară -, iar dacă cineva vrea să facă o investiţie în România nu mai găseşte oameni. Dacă ne uităm şi la industria de IT, vedem că deja am intrat pe o plafonare a veniturilor, a proiectelor, a încasărilor externe, pe fondul creşterii salariilor din acest sector. Nu ar fi nicio problemă creşterea salariilor, dar exporturile de servicii nu mai cresc…..Acum România este un aliat al americanilor pentru flancul de est al NATO, dar nu este un activ economic pentru care să se bată până în pânzele albe. Integral:
Ponderea românilor de peste 40 de ani care emigrează definitiv o egalează pe cea a tinerilor de 20-30 de ani / Odată plecați, românii se simt sub-utilizați la job În ultimii ani a crescut ponderea românilor de 40-50 de ani care aleg să emigreze definitiv, aceștia egalându-i, ca pondere, pe tinerii de 20-30 de ani care aleg să plece din țară, potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistică. E drept, pandemia a ”răcit” tendința migratorie, anul 2020 neputând fi considerat unul ”normal” din acest punct de vedere. Potrivit datelor analizate, anul 2018 a fost unul de vârf în privinta emigrării definitive pe toate grupele de vârste. Dacă în urmă cu 20 de ani ponderea tinerilor de 20-30 de ani care emigrau definitiv era dublă față de cea a celor din grupa 40-50, astăzi aceste ponderi tind să se egalizeze. Nu am luat în calcul studenții români care își fac studiile în afara țării. Potrivit UNESCO, aceștia sunt de peste 15.000 și studiază cei mai mulți în UK (aproape 10.000), SUA (alți 4903), Olanda (circa 2800), Germania (2500), Franța (2439), Ungaria (2200), Danemarca (1724), Spania (1425), Italia (1400), Austria (1120), Elveția (428), Belgia (381), Suedia (219), Lituania (206), Grecia (197), Turcia (151), Finlanda (119), Canada (circa 100). România are sub 100 de studenți și în fiecare din țările: Irlanda, Cehia, Australia, Norvegia, Portugalia, Japonia, Polonia, Luxemburg, Coreea de Sud, Croația, Malaezia, Bulgaria, Malta Ciprum Brazilia, Argentina, Serbia Estonia, Quatar, Islanda Ecuados, Slovenia, Monaco și India. Un studiu complex al OECD dedicat emigranților români și realizat în anul pre-pandemic analizează și migrația românilor care pleacă prin prisma calificărilor de care aceștia dispun. Eterogenitatea este foarte mare: în țări precum Regatul Unit și Austria, aproximativ unul din cinci români lucrează în locuri de muncă înalt calificate. În schimb, în Spania și Italia, doar 5% dintre emigranții români dețin ocupații cu înaltă calificare,
CEO-ul Pfizer: Cel mai bun scenariu este să avem un vaccin anti-Covid anual, nu doze booster frecvente / Este mai ușor să convingi oamenii să îl facă Directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla, a declarat sâmbătă că un vaccin anual împotriva COVID-19 ar fi de preferat unor doze de rapel cu o frecvență de 4 sau 5 luni în lupta împotriva pandemiei de coronavirus, relatează Reuters. Vaccinul COVID-19 de la Pfizer/BioNtech s-a dovedit a fi eficient împotriva formelor severe de boală și în prevenirea deceslor cauzate de varianta Omicron, dar mai puțin eficient în prevenirea transmiterii. Odată cu creșterea numărului de cazuri, unele țări au extins programele de administrare a dozelor booster sau au scurtat distanța dintre doze, în timp ce guvernele se străduiesc să întărească protecția cetățenilor. Într-un interviu acordat publicației israeliene N12 News, Bourla a fost întrebat dacă vede posibilitatea administrării unor doze de rapel la fiecare patru până la cinci luni în mod regulat.”Acesta nu va fi un scenariu bun. Ceea ce sper (este) să avem un vaccin pe care va trebui să-l faceți o dată pe an”, a spus Bourla. „O dată pe an – este mai ușor să convingi oamenii să îl facă. Este mai ușor pentru oameni să-și amintească. “Deci, din perspectiva sănătății publice, este o situație ideală. Căutăm să vedem dacă putem crea un vaccin care să acopere Omicron, dar să nu uite nici celelalte variante și asta ar putea fi o soluție”, a spus Bourla.
Fenomenul plagiatelor. Peste 80.000 de titluri de doctor acordate în România din 1990 și până azi. Anul cu cele mai multe doctorate Din 1990 – an în care au fost acordate 331 de titluri de doctor, până în ianuarie 2022, au fost obținute în România puțin peste 80.000 de doctorate, recordul înregistrându-se în 2012, același an în care a fost descoperit plagiatul în cazul tezei de doctorat a lui Victor Ponta. Numărul doctoratelor a scăzut apoi, ajungând la o medie de puțin peste 2000 de titluri acordate anual. În contextul celui mai recent scandal de plagiat în care este implicat premierul Nicolae Ciucă, HotNews.ro a solicitat Ministerului Educației o situație a titlurilor de doctor acordate în România post-decembristă. Nicolae Ciucă este al treilea premier implicat într-un scandal de plagiat, după ce jurnalista Emilia Șercan a dezvăluit, într-un articol PressOne publicat marți, că generalul în rezervă a plagiat în lucrarea de doctorat pe care a susținut-o în 2003 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”. În timp ce Victor Ponta și-a pierdut definitiv titlul de doctor în drept, Mihai Tudose a încercat să renunțe la titlu, însă a pierdut în instanță. Câte doctorate au fost acordate în România, pe ani și decenii Dacă în anii 90 au fost acordate în total mai puțin de 10.000 de titluri de doctor – doar 331 în anul 1990, între 2010 și 2019 numărul a ajuns aproape de 40.000, potrivit datelor transmise HotNews.ro de Ministerul Educației……În 2019 au fost acordate 2359 titluri, în 2020 – 2052, iar anul trecut 2302. În 2022 până la acest moment au fost acordate 77 tiluri de doctor…… Vârful fenomenului doctoratelor – anul 2012 Numărul doctoratelor acordate a crescut începând cu finalul anilor 90. Numărul a depășit prima data 2000 de tiluri pe an în 1999 iar în 2012, acesta a depășit 6000 titluri. Mai exact, 6259 de titluri de doctor au fost acordate în 2012. Cifrele au rămas ridicate și în următorii doi ani, însă începând cu anul 2015, numărul titlurilor acordate anual acesta a rămas în jurul a puțin peste 2000 de titluri. De precizat că 2012 este anul scandalului de plagiat al lui Victor Ponta (acesta și-a pierdut ulterior titlul de doctor în drept), declanșat de dezvăluirile din revista Nature. În acest context au început să apară în universități soft-urile antiplagiat. ….Mai mulţi parlamentari ai USR au anunţat în aceste zile că vor depune în perioada următoare trei iniţiative legislative menite să stopeze “flagelul” furtului intelectual. Senatorii Simona Spătaru şi Ştefan Pălărie, precum şi deputatul Cristian Seidler au vorbit despre: anularea indemnizaţiei pentru titlul ştiinţific de doctor, obligativitatea trimiterii lucrării de doctorat în format digital la Biblioteca Naţională, o mai mare transparenţă în funcţionarea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU), anularea posibilităţii ca un plagiator să renunţe la titlul de doctor în mod voluntar, potrivit Agerpres. “Cele trei iniţiative sunt gândite de colegii de la USR PLUS să înceteze acest flagel al furtului intelectual, care este până la urmă o formă de hoţie. Suntem în perioada în care strângem semnături şi în cel mai scurt timp o să fie depuse toate cele trei modificări. Sigur în debutul primei sesiuni parlamentare vom avea în circuitul parlamentar legile de care vorbim”, a precizat Ştefan Pălărie. Pălărie a menţionat că USR susţine modificarea Legii educaţiei naţionale, prevăzând sancţiuni drastice pentru şcolile doctorale care nu trimit exemplarul lucrării în format digital către Biblioteca Naţională. Senatorul a criticat modul de funcţionare al Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare (CNATDCU). În opinia sa, există “zero transparenţă” în activitatea CNATDCU, deoarece nu se ştie când se întruneşte acest for sau care sunt verdictele sale. Integral:
România și noul “Realpolitik” din confruntarea Est-Vest…. Occidentul nu pare capabil să poată răspunde pe o singură voce la amenințările și cererile excesive ale Rusiei. Statele pun interesele deasupra valorilor. Președintelui Statelor Unite i-a scăpat ideea acceptării unei „incursiuni minore” a rușilor pe teritoriul Ucrainei, formulare corectată ulterior de purtătoarea sa de cuvânt, iar un general german și-a pierdut funcția după ce a recunoscut că peninsula
SUA: Persoanele peste 65 de ani nevaccinate, care sunt infectate cu COVID, au risc de 49 de ori mai mare să fie spitalizate decât cei din aceeași grupă de vârstă care sunt vaccinați cu trei doze Datele, extrase din ratele de spitalizare între octombrie și decembrie 2021 potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din Statele Unite (CDC) mai arată următoarele: – Adulții de 65 de ani și peste nevaccinați au risc de 17 ori mai mari de a fi spitalizați în comparație cu cei care sunt vaccinați cu două dozei. – Pentru adulții nevaccinați cu vârste cuprinse între 50 și 64 de ani, probabilitatea de spitalizare este de 44 de ori mai mare în comparație cu adulții stimulați din aceeași grupă de vârstă triplu vaccinați. Datele confirmă cercetările și afirmațiile recente ale oficialilor din domeniul sănătății publice, potrivit cărora doza booster previne în mod semnificativ bolile severe și spitalizarea. Între timp, un grup de autorități internaționale de reglementare a publicat vineri un raport în care spune că devine „din ce în ce mai clar că este necesară o doză de rapel pentru a extinde protecția vaccinului”, mai ales că varianta Omicron se răspândește rapid. Cu toate acestea,
Planul de combatere a cancerului în România începe de parcă primul obiectiv este fericirea industriei farma, care va primi mai mulți bani Documentul, coordonat științific de fostul ministru Patriciu Achimaş Cadariu și prezentat miercuri la Palatul Cotroceni, arată de ce nu e suficient să foloseşti termenii corecţi ca să te lupţi cu boala. …. Primul sau al doilea? Schenker a susţinut că e un moment istoric pentru România, pentru că e primul plan naţional împotriva cancerului, iar oncologii îl aşteaptă de 20 de ani. …. În realitate, în aprilie 2016, când Achimaș Cadariu era ministru, guvernul Cioloş mai anunţase un alt prim plan naţional împotriva cancerului, asta după ce Uniunea Europeană finanțase vreme de 7 ani proiectul. Documentul acela, redactat în grabă de tehnocraţi, în stilul „să arătăm că nu am cheltuit în 2009-2016 degeaba banii europeni, nu a mai ajuns niciodată în faza implementării. Achimaș Cadariu cunoaște foarte bine istoria, însă a preferat să mizeze pe uitarea societății și să mai inaugureze o dată primul plan, după moda obiectivelor medicale inaugurate de mai multe ori. Important e că, aproape la şase ani după primul document și la 13 ani după ce au fost livrați banii UE, avem un document nou. Unul care abundă de termeni corecţi și încurajatori pentru viața oamenilor: medicină personalizată, tumor board (comisia cu medici din mai multe discipline care tratează un pacient cu cancer), psiho-oncologie, prevenţie, screening etc. ….. Evaluările arată că România a avut aproape 100.000 de noi cazuri diagnosticate de cancer în 2020 și 50.000 de decese. Însă sunt cifre lipsite de acuratețe. Nu ştim de unde plecăm Documentul de peste 100 de pagini începe cu situaţia actuală din România, căreia îi alocă sub 5 pagini. Acest capitol nu este decât un colaj de informaţii foarte generale, trivial accesibile, la o căutare pe Google. Acestea sunt adunate la un loc, fără ca autorii să se chinuiască prea mult să le lege între ele. …. Într-un paragraf e o generalitate despre fumat, în altul ceva despre medicina personalizată. Dar lipsa de specificitate nu e singura problemă a datelor. Multe sunt, de fapt, estimări ale incidenţei cancerului în România, în funcţie de populaţie (preluate ca atare din Globocan – platforma Națiunilor Unite pentru cancer), dar nu cifre reale, din practică, pentru că pur şi simplu România nu are aşa ceva.
Dumitru Chisăliță, Asociația Energia Inteligentă: Cotele lunare de consum la gaze naturale pentru care statul acordă reducerea din factură sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună Cotele lunare de consum la gaze naturale de 300 de metri cubi/lună – pentru cele 5 luni de iarnă, noiembrie-martie, și pentru care statul acordă reducerea de 40 % sută din factură – sunt prea mici și ar trebui majorate la 400 mc/lună astfel încât legea să fie echitabilă și să beneficieze cât mai mulți români, spune expertul în energie, Dumitru Chisăliță, președinte al Asociației Energia Inteligentă. “Propunerea noastră a fost ca să avem un preț plafonat la 200 de lei/MWh și un consum mediu lunar de 400 de metri cubi pentru care se acordă compensarea”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru G4media.ro. Expertul a explicat că și la gaze ar trebui preluat modelul de la energie electrică, unde nu există nemulțumiri privind plafonul și cotele de consum. ”Valoarea la care s-a plafonat prețul la energie a fost egală cu prețul mediu al energiei electrice furnizată consumatorilor în luna septembrie 2021. Astfel, plecând de la prețul de achiziție mediu al gazelor în luna septembrie 2021, la care dacă adaugăm tarifele de transport, distribuție și marjele comerciale, obținem prețul la care se poate plafona gazul natural de 200 lei/MWh, cu TVA inclus. Plafonul lunar până la care se acordă compensarea în factura de energie electrică este de 300 kWh, de 2,4 ori mai mare decât consumul mediu lunar de energie, de 125 kWh. Aplicând această cifră la consumul mediu lunar de gaze ar rezulta că plafonul la gaze ar trebui stabilit la un nivel de 400 mc/lună”, a explicat Dumitru Chisăliță….. Ministrul susține că, pe actuala formă a legii de plafonare și compensare, în jur de 75% sută dintre consumatorii de energie electrică beneficiază de compensare și în jur de 55-60% dintre consumatorii de gaze naturale. Experții îl contrazic și spun că, pe actuala formă a legii, la gaze naturale, doar 30-40% din consumatori beneficiază de compensare și că plafonul lunar la gaze ar trebui majorat la 400 metri cubi pe lună, adică 2000 mc pe cele 5 luni de iarnă, ca să beneficieze cât mai mulți români. Integral:
Ce au discutat membrii CA din BNR în ultima ședintă de politică monetară: 10 lucruri de reținut La ultima ședință de politică monetară, când s-a
Greu la fondurile UE: România, la coada absorbției banilor europeni 2014-2020. Mai sunt 14 miliarde de euro la care ne uităm lung …. 59% – aceasta este rata de absorbție a fondurilor europene reușită de România, ca plăți nete atrase de la Comisia Europeană, din Fondurile Europene Structurale și de Investiții (FESI) din perioada de programare 2014-2020, conform execuției de la data de 31 decembrie 2021. În bani, suma atrasă de România este de 19,8 miliarde de euro, dintr-un total de 33,4 miliarde de euro, fonduri FESI puse la dispoziție țării noastre prin Cadrul Financiar Multianual (CFM) 2014-2020. Restul de aproape 14 miliarde de euro stau în bugetul Uniunii Europene și ne așteaptă să-i atragem, conform datelor de la 31 decembrie 2021. Banii mai pot fi atrași de România până la finalul anului 2023. Aici vorbim despre fondurile europene pe care CE le oferă României prin 8 surse europene, inclusiv Fondul de Coeziune, Fondul European de dezvoltare Regională, Fondul Social European și Fondul European de Dezvoltare Rurală. În plan național , acești bani sunt gestionați de autorități de management de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (MDLPA), Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR).
ANALIZĂ
Cine mai poate opri Rusia să invadeze Ucraina? Iulian Fota: Vacanța s-a terminat pentru toată lumea …..După e
Cine răspunde pentru decesele care puteau fi evitate prin vaccinare anti-covid? Peste 85% din cazurile covid înregistrate în săptămâna 10 – 16 ianuarie în România au fost raportate la persoane nevaccinate, potrivit raportului săptămânal al Institutului Naţional de Sănătate Publică. Dintre cei vaccinați care s-au îmbolnăvit, mai mult de jumătate erau fie imediat după vaccinare, fie la mai mult de 6 luni de la ultima doză. 85.7% din decesele înregistrate au fost raportate la persoane nevaccinate. Radu Lupescu, medic român decorat de președintele Franței, le recomandă autorităților de la București să introducă certificatul verde și întreabă retoric cine își va asuma responsabilitatea pentru decesele care puteau fi evitate prin vaccinare. Peste 19.000 de cazuri noi, cele mai multe îmbolnăviri covid de la începutul pandemiei în România. E în creștere și numărul pacienților internați la ATI, 547 acum față de 487 în ziua precedentă. Deși au fost făcute aproape 79.000 de teste, rata de pozitivare depășește 24%, ceea ce înseamnă că circa 1 român din 4 testați s-a dovedit a fi infectat cu coronavirus. A crescut și numărul copiilor internați în spitale, 414, cu 27 mai mult decât în ziua anterioară. Din totalul de 43 de persoane decedate, 37 au fost nevaccinate. Pacienții vaccinați aveau vârsta cuprinsă între 50-59 ani și peste 80 ani. 5 pacienți vaccinați care au decedat prezentau comorbidități, iau un pacient nu prezenta comorbidități. Bilanțul total al deceselor a ajuns la 59.428. ncă nu știm care este efectul valului Omicron asupra unei populații nevaccinate, spune Radu Lupescu anestezist și reprezentant al medicilor la una dintre cele mai mari clinici private din Strasbourg. El admite cu amărăciune că în România oamenii au fost convinși de antivacciniști și de știrile false de pe rețelele de socializare…..R.L. Singura problemă este dacă apare un nou val și chiar dacă sunt numai câteva sute sau chiar mii de decese oare își asumă autoritățile sanitare din România aceste decese care ar fi putut fi evitate printr-o campanie reușită de vaccinare și prin introducerea certificatului verde care ar evita un număr important de contaminări?” Integral:
Pfizer anunță că tratamentul său anti-COVID este eficient și împotriva Omicron Tratamentul oral Paxlovid împotriva COVID-19 este eficient și împotriva noii tulpini a coronavirusului, potrivit rezultatelor studiilor de laborator, au anunțat marți, 18 ianuarie, reprezentanții companiei americane Pfizer, potrivit agenției EFE, citată de Agerpres…..”Am dezvoltat în mod specific Paxlovid pentru a menţine activitatea sa împotriva coronavirusului, precum şi a variantelor ce provoacă în prezent îngrijorare şi care suferă mutaţii în structurile glicoproteice”, a explicat Mikael Dolsten, cercetător la Pfizer, printr-un comunicat de presă. Pastila dezvoltată de Pfizer combină nirmatrelvir, care blochează replicarea virusului, şi ritonavir, care are rolul de a spori durata eficienței. În cadrul studiului de laborator s-a verificat eficiența nirmatrelvir împotriva unei enzime de care coronavirusul are nevoie pentru a se replica și care este prezentă în varianta Omicron, iar ”rezultatele au arătat că în toate cazurile nirmatrelvir este un inhibitor puternic”, precizează reprezentanții Pfizer. ….
Frigul bucureștenilor: Avarii inventate, sute de milioane de euro îngropaţi și soluțiile ascunse. Cine ține cu ursul – Interviu În anumite momente când câte o mie-două de blocuri rămân fără căldură și apă caldă este posibil să se inventeze avarii pentru a reechilibra sistemul. În momentele de vârf de livrare a agentului termic în București se pierd 2.000 de tone apă pe oră….. Într-un interviu acordat SpotMedia.ro, Adrian Moraru susține că încercarea de a repara acest sistem, care nici macar nu mai este folosit de majoritatea bucureștenilor, reprezintă o muncă sisifică, cu costuri imense – 1,4 miliarde de euro. Reforma nu este însă gândită, pentru că aceia care ar trebui să o fundamenteze ar avea cel mai mult de pierdut: “Fiecărui primar, inclusiv lui Nicușor Dan anul trecut, i-au spus: dați-ne bani anul ăsta și de la anul o să fie mai bine. La anul vor zice la fel. Și dacă îi fraieresc să le dea bani în două bugete, supraviețuiesc încă 4 ani: lasă că i-am păcălit pe fraieri, doar nu se vor apuca să facă investiții în ultimul an înainte de alegeri. Cei care ne ajută să fundamentăm reforma țin cu “ursul”.” Fostul ministru Năsui calcula că în ritmul actual vom avea nevoie de aproape 90 de ani pentru ca sistemul de termoficare a Capitalei să fie reparat. Nu se poate mai repede, totuși? Ba da. Dacă am avea banii necesari pentru modernizarea sistemului, estimați în auditul energetic pentru Termoenergetica la 1,4 miliarde de euro. Fondurile europene asigură o mică parte din acești bani. Dacă am avea o expertiză mult mai înalt calificată în achiziții publice, astfel încât contractele să avanseze mai repede. Chestiunea fondurilor europene din POIM durează de vreo 7-8 ani. Dna Firea s-a tot făcut că depune un proiect, l-a depus la finalul mandatului, a fost semnat cu actualul primar, cu o parte din contractare încă ne chinuim și ar urma execuția. Avem 3.000 de km de rețea dintre care 70% au nevoie de modernizare. Și când am ajunge la capătul modernizării, am constata că trebuie să o luăm de la capăt pentru că rețeaua modernizată la început are nevoie de noi intervenții. Deci o muncă nesfârșită cu o investiție de 1,4 miliarde. Și asta doar în partea de distribuție. ELCEN, care produce efectiv energia, ar avea nevoie de alte sute de milioane de euro pentru retehnologizarea CET-urilor – tehnologii rusești din anii ‘50 făcute în anii ‘60. Singurul post-Revoluție e CET Vest. Oare de banii aceștia nu am putea să facem altceva, să apelăm la altă sursă de energie? Care? Centrale de scară, bloc sau de cvartal ar fi o soluție. Din estimările făcute inclusiv la IPP, cu subvenție dată de la Primărie un an sau doi am putea să înlocuim sistemul cu centrale de bloc, scară sau cvartal, nu de apartament, și apoi an de an să rămânem cu sutele de milioane de euro. Anul trecut am dat subvenție 250 de milioane de euro, anul acesta dăm aproape dublu în special din cauza creșterii prețului la gaz. Vă dau exemplul meu: apartamentul meu de două camere este singurul de pe scară care are centrală termică. Facturile mele la gaz în lunile de iarnă reprezintă jumătate din costul pe care vecinii mei îl plătesc pentru încălzire și apă caldă. Iar ei plătesc doar o treime din factura, 2/3 din cost este subvenția pe care Primăria o trimite direct spre Termoenergetica. Deci costul real al încălzirii vecinilor mei e de 6 ori mai mare decât plătesc eu….. Cât ar dura? Eu cred că în 80% din oraș cu puțină vrednicie s-ar putea realiza într-o vară. Așa s-a întâmplat la Galați, la Satu-Mare, sunt multe localități care și-au închis CET-urile văzând că dau anual bani mai mulți decât i-ar costa centralele. Vă mai dau un exemplu. La Timișoara, primarul Fritz a spus că pentru pornirea Colterm are nevoie de 200 de milioane de lei pe lângă ceea ce alocase în buget. Are 50.000 de apartamente conectate, deci a cerut în plus câte 4.000 lei/apartament ca să treacă această iarnă. Iarna viitoare o luăm de la capăt. O centrală de apartament foarte bună – doar pentru comparație, pentru că nu asta e soluția – costă până în 6.000 de lei. De unde atâtea firme și atâtea centrale deodată pentru a reuși să terminați într-o vară, cel mult două? În Capitală avem 7.000 de blocuri. Și case? Nu sunt atât de multe racordate la temoficare. Centralele pe gaz au devenit principlala sursă de încălzire în București. Termia nu mai reprezintă sursa principală. Nu e momentul acum să avansăm soluția tehnică. Există posibilitatea ca în cartierele unde pierderile sunt minime să poată fi montate centrale în punctele termice. Soluțiile trebuie evaluate pas cu pas….. ELCEN folosește tot gaz, e drept că putem vorbi despre motivele pentru care are un tarif preferențial, nu concurențial la fel de oamenii care au centrale. Din decembrie anul trecut este din nou ordinul ANRE cu “băieții deștepți” care pot face contracte preferențiale. Iar ELCEN și furnizorul de gaz, fiind ai ministerului, au făcut între ei un contract avantajos. Ceea ce nu e în regulă pentru că mai bine de jumătate din oraș nu e conectat la Termoenergetica. Unii nici să-și dorească nu s-ar putea conecta. Acești oameni nu primesc niciun ajutor pentru încălzire. În schimb, beneficiază de subvenție și oameni cu venituri foarte mari. Integral:
Criza din energie, între viziunea birocratică europeană și nevoile noastre …. Aidoma unei hârtii de turnesol, criza din energie scoate la iveală slăbiciuni ale UE, pe care liniștea dinaintea pandemiei le-a eludat.
Cum a ajuns STB o gaură neagră, sufocată de numiri politice, sindicat și măsuri populiste Cea mai mare regie de transport public din țară, cu peste 11.000 de angajați și un buget de peste un miliard de lei a fost de-a lungul anilor e unealtă foarte eficientă în mâna politicienilor. Când instrument de presiune, când instrument de punere în aplicare a unor decizii populiste. Ba chiar masă de manevră la vot. Numai că regia a ajuns în pragul falimentului. Singurul lucru care o mai ține în viață este subvenția decisă de Consiliul General, deci tot de politicieni. Dacă subvenția s-ar opri azi, STB s-ar desființa. O astfel de situație ar face ca aproape 600.000 de călători să nu mai poată beneficia de transportul public de suprafață. STB este unul dintre cei mai mari angajatori de stat din București. Și una dintre instituțiile care înghite o parte importantă din bugetul Primăriei Generale.
Ce-i mână pe politicieni în luptă pentru diploma de doctor: beneficiile invizibile. Avansare în carieră, bani și arderea etapelor …. Lucrarea în baza căruia Nicolae Ciucă a devenit doctor în 2003 ar avea cel puțin 42 de pagini din totalul de 138 copiate, potrivit investigației
Octavian Jurma: Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20.000 de cazuri noi / ”Presiunea pe spitale va fi foarte mare” …..”Avem astfel o confirmare ca cele doua versiuni pot coexista o perioada şi că cele două valuri continua sa crească împreună (val in val). Faptul ca 1 din 4 cazuri au fost Delta e un motiv suplimentar de prudenta in aceasta perioadă”, afirmă medicul. Acesta vorbeşte şi despre scenariul care ne aşteaptă în perioada următoare: ”Presiunea ascendenta va face ca numărul zilnic de cazuri sa crească până la sâmbătă când e posibil să depăşim recordul din valul 4-Delta. Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20,000 de cazuri noi înca de marţi şi e posibil să trecem şi de pragul de 25,000 de cazuri noi care era vârful prognozei optimiste”……..Acesta vorbeşte şi despre scenariul care ne aşteaptă în perioada următoare: ”Presiunea ascendenta va face ca numărul zilnic de cazuri sa crească până la sâmbătă când e posibil să depăşim recordul din valul 4-Delta. Săptămâna viitoare vom vedea valori zilnice peste 20,000 de cazuri noi înca de marţi şi e posibil să trecem şi de pragul de 25,000 de cazuri noi care era vârful prognozei optimiste”. Medicul crede că, până la finalul săpămânii, vom depăşi vârful de internări în rândul minorilor din valul Delta. ”Omicron se dovedeşte mai periculos decât Delta pentru copii (…) Dacă rata de creştere a internărilor copiilor se menţine, săptămâna viitoare e posibil să vedem chiar depăşirea pragului de 1.000 de copii internaţi in medie pe zi. Tot în aceasta săptămână vom vedea şi o creştere abrupta a internarilor in rândul adulţilor, iar de săptămâna viitoare presiunea pe spitale va fi foarte mare”, a mai scris medicul. Integral:
Anomalia centrelor de evaluare Covid: Pacientul infectat merge singur la evaluare În valul 5 al pandemiei, spitalele primesc o finanțare suplimentară pentru înființarea unor centre de evaluare și tratament destinate pacienților infectați cu Covid. Este vorba despre pacienți care se prezintă la spital cu dovada unui test pozitiv. În zilele următoare, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) vor aviza centrele de evaluare iar acestea vor încheia contracte cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru decontarea serviciilor medicale. Medicii atrag însă atenția că deplasarea la aceste centre reprezintă un prilej pentru pacienți să circule fără supraveghere, amplificând riscul transmiterii virusului. Ministerul Sănătății estimează că vor fi 230 de centre în întreaga țară și spune că pentru localizarea lor va exista o hartă interactivă, astfel încât pacienții să știe care e cel mai apropiat centru de evaluare….. Pacientul care ajunge în centrul de evaluare este supus unor analize medicale, i se măsoară temperatura, saturația de oxigen, i se ia tensiunea, îi sunt evaluare simptomele. Pentru a fi avizat, centrul trebuie să aibă și serviciu de evaluare imagistică, adică posibilitatea de a face o radiografie pentru a stabili dacă există afectare pulmonară. După evaluarea, medicul va prescrie tratamentul pe care pacientul îl va putea lua acasă. 
Membri ai conducerii SMART SA, firma companiei Transelectrica, afaceri cu statul și cu interlopi
Solutii de aplicat imediat pentru diminuarea efectelor dezastruoase ale cresterii preturilor la electricitate energie termica asupra populatiei si economiei Romaniei… Impunerea obligatiilor de serviciu public (in loc de “reguli de piata”) si stabilirea preturilor energiei (la cost, pentru acoperiea acestuia, si nu “la “piata”) trebuie facuta atunci cind:
De ce îl apără Camera de Comerț pe premier | Sorin Ioniță: E elefantul, mega-tunul cu terenul Romexpo Miza pentru Camera de Comert a României o reprezintă cele 46 de hectare de la Romexpo, susține Sorin Ioniță – Expert Forum. El consideră că aceasta este explicație pentru apariția comunicatului în care președintele Camerei se declară solidar cu premierul Ciucă, acuzat de plagiat ….. Poziționarea Camerei de Comerț este surprinzătoare, cu atât mai mult cu cât se declară apolitică. Sorin Ioniță, de la Expert Forum, traduce într-o cheie economică mesajul neașteptat venit din partea Camerei de Comerț și Industrie, condusă de Mihai Daraban. Totul se reduce la interesul pe care Camera îl are pentru a obține 46 de hectare din partea statului, în zona Romexpo. Valoarea terenului este de aproape 500 de milioane de euro. Un proiect de lege care are ca temă acest transfer se află în Camera Deputaților la vot final. „Când se întâmplă așa ceva ieșit din comun, ca timing, ca ton, ca orice, să căutăm adevăratul motiv: Romexpo. E ditamai elefantul în mijlocul camerei. Nu pot să desprind reacția asta bizară de afacerea Romexpo, e un mega-tun”, avertizează Sorin Ioniță….. Analistul Expert Forum remarcă că nu a existat o preocupare din partea Camerei să se pronunțe pe o problemă sensibilă, criza energetică, dar a comunicat despre eventualul plagiat al premierului. „Este vorba de grupul de la Iași, care presează de o bucată de vreme pentru terenul de la Romexpo. Dumnealor sunt foarte preocupați să-și depună omagiile ca să vadă că sunt acolo și apără partidul. Se apropie la vot Romexpo și va fi scandal uriaș. Nu putem pleca după fenta că pe domnul Daraban l-ar preocupa o secundă integritatea academică. Mesajul este: șefu’ suntem și noi aici, avem două degete sus. Nu e un fel de a te face remarcat sofisticat, de secolul XXI. E un fel de balcanism din filmele de Kusturica”, este opinia lui Sorin Ioniță….. Valentin Cismaru, președintele Camerei de Comerț Vâlcea, susține că președintele Camerei Naționale a dat comunicatul pentru un interes nelegitim: acapararea celor 40 de hectare de teren de la Romexpo, pe care să le atribuie apoi discreționar unor firme agreate de partidele care îl susțin. „Stabilitatea nu poate fi condiționată de închiderea ochilor față de eventuale hoții, așa cum ni se cerea în anii 90, să lăsăm politicienii să fure, că țara are nevoie de liniște”, a fost poziția exprimată de Cismaru. Integral:
Scandalul Nicolae Ciucă: această poveste simplă, extrem de complicată ….. Este greu, foarte greu de imaginat ce anume va putea spune comisia Universității Naționale de Apărare ”Carol I” pentru a închide imediat cazul în favoarea premierului Nicolae Ciucă. Nu că ar fi imposibil, dar… Ce să spună, că pasajele înroșite în ancheta Emiliei Șercan nu sunt roșii? Că regulile academice, valabile de când lumea, nu erau valabile în 2003? Aceasta nu înseamnă însă un capăt de drum iminent pentru politicianul Nicolae Ciucă. Pentru că tocmai de aici înainte lucrurile se complică. Mai întâi, pentru că în joc apar doi factori: factorul politic și factorul timp. Factorul politic: Nicolae Ciucă este susținut de un președinte, de un partid și de o coaliție. Asta nu se va schimba prea curând. În ce-l privește, președintele a închis marți discuția printr-o declarație lapidară, în stilu-i caracteristic. Cu toată agitația din decor a lui Florin Cîțu, premierul Ciucă mai stă la locul lui – președintele a dat semnalul clar. Și aici intervine factorul timp. Unei comisii academice, fie ea și de la Universitatea Națională de Apărare ”Carol I”, îi este greu să nege evidențe dar are în factorul timp un aliat. Între timp – fiindcă despre timp vorbim – atenția publică va fi captată de alte evenimente, povestea acuzației de plagiat va trece pe plan secund. Sau mai jos, chiar. Apoi, întreaga afacere se va termina târziu, cel mai probabil în instanță, așa cum am văzut în atâtea alte cazuri. Până la ultimul verdict, Nicolae Ciucă va rămâne, juridic vorbind, inatacabil. Da, dar factorul moral? Există și acesta, desigur. Dar am fi naivi să credem că, într-o societate precum a noastră, acest factor are cumva greutatea specifică necesară pentru a răsturna scena politică. În niciun caz, într-o societate marcată de un dispreț pentru reguli, pentru știință, pentru rațiune. Cum să dea doi bani pe o acuzație de furt intelectual?….. Să privim în urmă și să observăm că, dacă a ajuns în zona marginală a politicii, Victor Ponta n-a ajuns din cauza scandalului de plagiat din 2012. Un scandal, de altfel, cu mult mai răsunător, din cel puțin două motive: era primul care viza un șef de guvern, iar președintele de la acea dată, Traian Băsescu, îi era un adversar, nicidecum un aliat. Cu tot scandalul, Victor Ponta a fost aproape să devină președinte al României în 2014 și numai greșelile proprii și ale echipei sale politice plus aroganța la adresa românilor din diaspora au dus la o răsturnare ce părea de-a dreptul imposibilă după primul tur al alegerilor. Integral:
Parlamentul a votat o aberație: legea lecturii. Iar Iohannis a semnat-o ca primarul. Citiți și vă cruciți! O lege care stabilește o zi națională a lecturii este absurdă. În celelalte zile ale anului nu trebuie să citim? Pe 14 ianuarie, Klaus Iohannis a promulgat Legea nr. 21/2022 privind instituirea zilei de 15 februarie ca Ziua Națională a Lecturii. Momentul pentru promulgare n-a fost ales întâmplător, a doua zi era Ziua Culturii Naționale, deci, o „mișcare strategică”, primul om al statului a făcut ceva pentru cultura română, a promulgat o lege care încurajează lectura. A promulgat-o ca… primarul. Dacă ar fi citit prevederile acestei legi, inițiativa unui grup de 25 de parlamentari PNL, semnatarul „Expunerii de motive” fiind deputatul PNL Sebastian Burduja, președintele ar fi trimis-o înapoi în Parlament. Dacă a citit-o, înseamnă că președintele se înscrie în aceeași tabără de gândire lipsită de idei, goală de conținut. (Nu-i o noutate.) O lege care stabilește o zi națională a lecturii este absurdă. În celelalte zile ale anului nu trebuie să citim? Ce ar trebui să facem noi, românii, în această zi de 15 februarie: să deschidem o carte și să citim? O oră, zece minute, două ore, până ne apucă somnul sau până se face ora ca să apară Gâdea și Ciutacu la televizor? Împăunarea asta patriotică, uite că mai avem o „zi națională”!, sună bine în urechile poporului: români, puneți mâna și citiți! Asta înseamnă încurajarea lecturii în viziunea parlamentarilor PNL, sub girul președintelui Klaus Iohannis: instituirea unei zile speciale și naționale de lectură! Hilar, grotesc, mă apucă o silă nesfârșită când mă gândesc că autoritățile n-au mișcat un deget pentru a ajuta editurile, librăriile, rețelele de distribuție de carte, nu numai în ultimii doi ani de restricții, dar și în ultimii 30 de ani.
Creierul este afectat după COVID-19, ca după chimioterapie Potrivit unui studiu recent, sechelele post-COVID în creier sunt similare celor apărute la persoanele care au făcut
STUDIU:
Bătaie de joc la adresa românilor. Gazul românesc, mai scump cu 50% faţă de cel importat de la ruși Lovitură cruntă pentru români. Gazul românesc este cu peste 50% mai scump faţă de cel importat. Mai exact, preţul gazului din producţie internă vândut de Petrom şi Romgaz este mult mai mare decât cel adus de la ruşi. La o creştere de numai 3% a cererii, preţul s-a dublat. … Datele furnizate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că
Plafonarea sau reglementarea prețului energiei e cel mai rău lucru. Cineva trebuia găsit și pedepsit public într-un act care să elibereze furia – Interviu Nu plafona prețul la energie, folosește veniturile suplimentare nesperate, neluate în calcul când ai făcut bugetul, din TVA și valorificarea certificatelor de carbon, și protejează consumatorul vulnerabil, după care poți ajuta și IMM-urile, afirma Radu Dudău, profesor asociat la Universitatea București, cofondator și director al Energy Policy Group. La noi plafonarea nu e țintită, se aplica pentru toată lumea, iar efectele ei negative sunt cu mult mai mari, durabile și nocive decât o reducere temporară a TVA la energie, spune prof Radu Dudău într-un interviu pentru SpotMedia. Avem un mediu haotic în care tot felul de entități se luptă pentru rente. Vor prețuri preferențiale, dar în aval vor piață liberă, unde au crescut prețurile tuturor bunurilor și serviciilor, atrage atenția prof. Radu Dudău. …. Este o criză internațională și cauza cea mai pregnantă este creșterea explozivă, la nivel record, a prețului gazelor naturale. De acolo scumpirea electricității și priceperea autorităților de a gestiona și mobiliza resursele pentru a răspunde. Scumpirea gazelor are de-a face în bună măsură cu pandemia, când a scăzut brusc activitatea economică și consumul de energie. Gazele și energia electrică s-au ieftinit masiv, am avut prețuri negative la petrol, adică producătorii plăteau să le fie luată producția. Activitatea economică a fost reluată neașteptat de repede și cererea de gaze e cu mult mai mare decât oferta. În mod normal, în Europa, vara punem gaze în pământ ca să trecem de sezonul rece când necesarul e mare. N-am reușit să mai facem asta de anul trecut. De ce? Pe fondul prețurilor mici, operatorii s-au gândit că nu merită costul pentru a băga gazele în pământ. Pe de altă parte, nu a existat suficientă cantitate disponibilă și toamna ne-am trezit cu o dublă provocare: și prețuri record, și teama că nu vom avea suficiente gaze pentru iarnă. În România, gazul natural e cel mai important combustibil. Importăm 20% din gaz, o cotă în creștere de la an la an, și depindem de o singură sursă – Federația Rusă, care a avut și motive necomerciale, politice, să limiteze furnizarea către țările europene. Am avut deficit și pe partea de energie electrică, prețuri mari, de aici facturile care ne sperie….. Exista și un specific românesc al acestei crize? Ne-au ajuns niște păcate din trecutul nu foarte îndepărtat: inacțiune, pasivitate și nepricepere. Era bine să avem și producția de gaze din Marea Neagră, proiect ratat de clasa politică. Iar din momentul în care se aliniază interesele între guvern și investitori până la punerea în producție trec cel puțin 3-4 ani. În producția de energie electrică nu am făcut aproape nicio investiție în ultimii ani. Nici în gaze naturale. Nu am reușit să finalizăm centrala de la Iernut, ceea ce ridică semne de întrebare legate de capacitatea statului. Nici în zona de regenerabile. Am tot amânat, ne-am dat cu părerea într-o zonă de amatorism condusă de opiniile din talk-show-urile de seară. În fața noastră stă un morman de bani de la UE, pe care în deceniul 2021-2030 îi avem la dispoziție dacă suntem capabili să îi absorbim. Pe partea de energie, există Fondul pentru Modernizare, alimentat de certificatele de carbon, care s-au scumpit foarte mult. Ar fi cam 15 miliarde disponibile pentru România în acest deceniu. Ne distingem ca singurul stat beneficiar care nici până acum nu a trimis o listă cu proiecte pentru finanțare. Întârziem, trece timpul, ni se închid ferestre de oportunitate. Urgența numărul 1 a devenit să mărim capacitatea administrației românești de a face proiecte, scheme, rapoarte, de a dialoga cu autoritățile UE ca să folosim oportunitatea de dezvoltare. Altfel stăm, ne lamentăm și nu înțelegem ce și de ce ni se întâmplă….. Dar vânarea furnizorului de energie pare mai mult o căutare a țapului ispășitor, cineva trebuie găsit și pedepsit public într-un act care să elibereze furia. Cineva trebuie să fi furat, altfel nu se explică. Greșelile trebuie corectate, trebuie să existe monitorizare pe piață și autorități puternice. Dar să nu ne amăgim că prețul ar fi minunat dacă am elimina orice practică incorectă pe segmentul de furnizare.….ANRE vine cu ideea de a nu permite așa ușor falimentul furnizorilor. Dar poate era mai înțelept să verifice din timp bonitatea lor, dacă au capital pentru a funcționa ca firmă de furnizare. Am avut un “preaviz” în 2016 (min 24 din video) ar fi trebuit să învățam ceva din el. Integral:
Clanul Furnizorilor Am reintrat pe scenariul roșu cu Omicron și în scenariul negru cu facturile la energie unde furnizorii (băieții deștepți din energie regrupați la stat) și-au făcut de cap pretizând sume exorbitante. Cazul a ajuns (tangențial) și la urechile lui Iohannis care i-a acordat o frază: ,,vom urmări găsirea unor soluții la criza actuală”. Ei, dacă o urmărește președintele (cu binoclu), criza are toate șansele să câștige războiul cu populația. USR l-a și declarat pe Iohannis ,,decuplat de la realitate”…..Primarii au rezolvat criza locurilor de parcare: le-au scumpit de 8 ori fără nicio explicație. Pe șest. Ziua, ca oficialii. Coaliția a făcut și ea risipă de energie (vocală) pe tema facturilor. Și când te gândești că la liberalizarea pieței de energie ne asigurau că prețurile vor scădea. Aș! Prețurile la energie, gaze, alimente au crescut odată cu haosul instituțional, incompetența managerilor și lăcomia furnizorilor. Un jaf ,,supravegheat” de ASF și ,,reglementat” de ANRE. Nagy de la ANRE era liniștit: ,,situația nu e atât de gravă, se mai fac erori, cetățenii pot cere explicații furnizorilor”. Nu zău? Și ce să le spună respectivul furnizor? Fur de zor, dragă, dar pot să-ți explic, nu e ceea ce pare, e doar o eroare. Erori au fost, erori sunt încă: 1 milion de facturi au fost calculate greșit– dar niciodată în favoarea consumatorului. Șeful ANPC, Mihai Culeafă (mare) și limbă de lemn declara că ,,statul nu a eșuat, suntem alături de cetățeni, acționăm pe culoarul nostru de competență, autoritățile protejează cetățenii”…..Actualul ministru a găsit un singur furnizor corect, drept care i-a sfătuit pe consumatorii depășiți de facturi să nu le achite dar s-a răzgândit după o zi: ,,n-am spus așa ceva, am spus ce aș face eu”. Adică a sesizat furnizorii dar cum aceștia ,,își bat joc de oameni” a reclamat la ANRE și s-a rezolvat. Fiindcă era parlamentar. Așadar, reclamați, reclamați, ceva tot va rămâne: traficanții de energie rămân în funcții și abuzează în continuare. Căci corupția s-a născut la stat. …..Simțindu-se neajutorat, PNL vrea să fuzioneze cu ALDE, PMP și chiar și cu Cataramă – pentru o mai bună acoperire. Așa încât SRI a cumpărat hârtie igienică de 2 milioane de lei. Scaune multe. Și scaun la cap: întrebați dacă elevii sunt în pericol la școală în plin val 5, miniștrii Rafila și Câmpeanu au tăcut mâlc. Așadar, ,,nu spera și nu ai teamă, ce e val ca valul trece”. Integral:
Un fenomen ia amploare în România sub umbrela unor şcoli internaţionale: ţeapa homeschooling …. Controlul confirmă ancheta realizată de „Adevărul”, care a atras atenţia că zeci de copii din judeţ au fost retraşi din sistemul clasic de educaţie pentru a fi instruiţi acasă de către părinţi, sub tutela unor şcoli americane, unele neacreditate. „În perioada 2020-2022, au fost retraşi 81 de elevi. Copiii aceştia au părăsit sistemul şi nu îi regăsim nicăieri înscrişi. Părinţii au ales nişte şcoli care funcţionează în afara legii. Unele dintre ele nici nu le-am găsit, nici nu au site-uri”, a arătat Ioan Puiu, inspector general adjunct al IŞJ Suceava. Unele dintre şcolile americane la care au apelat părinţii din Suceava nu sunt acreditate de ARACIP, ceea ce înseamnă că diplomele copiilor nu pot fi echivalate de statul român. „Aceste diplome nu au echivalare în sistemul de învăţământ românesc. Aceste fundaţii sau şcoli private, numiţi-le cum vreţi, nu figurează pe lista specială a ARACIP ca fiind furnizori de educaţie din alte state”, a spus şeful IŞJ Suceava, Grigore Bocanci. El a arătat că din punctul de vedere al legislaţiei naţionale, elevii retraşi din şcoli pentru homeschooling rămân iniţial cu situaţia şcolară neîncheiată, iar apoi se regăsesc pe listele celor care au abandonat şcoala. „Ei figurează ca neşcolarizaţi”, a mai spus Bocanci. El a arătat că va informa Ministerul Educaţiei cu privire la amploarea fenomenului şi va sesiza Poliţia şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului. „Noi am lucrat la adrese. Informăm Ministerul Educaţiei, autorităţile locale, Poliţia Judeţeană, Consiliul Judeţean şi Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului”, a transmis sursa citată. Mama cu 10 clase, profesor pentru opt copii Părinţii din Suceava care au ales sistemul de tip homeschooling sub umbrela şcolilor din America sunt din cultele penticostal, creştin după evanghelie, menonit şi ortodox (Oastea Domnului). Unii dintre ei au făcut pasul acesta la recomandarea unor lideri religioşi, alţii şi-au retras copiii pentru că au considerat că programa şcolară stabilită de Ministerul Educaţiei este prea încărcată şi nu le oferă informaţii utile copiilor. Şi, nu în ultimul rând, sunt şi situaţii în care părinţii s-au simţit depăşiţi de provocările şcolii online. Este cazul unei mame din zona Rădăuţi, care are 12 copii. Pe opt dintre ei i-a înscris la „West River Academy”, pentru a-i instrui acasă. Mama copiilor nu a finalizat nici măcar liceul. …. Toată responsabilitatea, pe umerii părinţiilor Reporterul „Adevărul” a accesat site-ul şcolii americane „West River Academy„. Este vorba despre o unitate care acordă servicii educaţionale în 21 de state, inclusiv în România, dar care nu se regăseşte pe lista şcolilor acreditate de ARACIP. Între altele, pe site-ul unităţii de învăţământ se arată că părinţii îşi asumă întreaga responsabilitate a cunoaşterii legislaţiei ţării din care provin cu privire la homeschooling. Homeschooling-ul este un sistem de educaţie neconstituţional. Integral:
În 2021 am spart banca. Ne-am împrumutat cel mai scump din UE România a încheiat anul 2021 de pe poziția de lider în ceea ce privește cele mai scumpe împrumuturi pe termen lung, poziția pe care și-a păstrat-o pe tot parcursul anului trecut….. Deși agențiile de rating nu ne-au depunctat anul acesta, poziția României rămâne fragilă, noi fiind plasați în ultima categorie înainte de „junk”, așa numita categorie nerecomandată investitorilor. Pe de altă parte, își spune cuvântul inflația, care la noi pe tot parcursul anului trecut a fost printre cele mai mari din UE (8,2% în decembrie), dar și presiunea deficitelor care s-au adâncit continuu. Un alt element care își pune amprenta este și rata de schimb euro/leu, ceea ce înseamnă că băncile se așteaptă la o rată de schimb mai mare. Există o cerere mare de euro pe piață, o inflație mare și un risc de nerambursare a creditelor crescute. Toate acestea combinate, la care s-a adaugat până luna trecută și instabilitatea politică, fac ca pentru România costul solicitat de investitori pentru finanțarea datoriei să fie mai mare comparativ cu celelalte țări din UE. Majorarea costurilor de împrumut ar trebui să fie însă un semnal de alarmă din perspectiva evoluției datoriei publice, care este foarte aproape de pragul de pragul-cheie de 50% din Produsul Intern Brut….. Ne împrumutăm cel mai scump din regiune Rata dobânzii pe termen lung înregistrată în decembrie este cea mai mare din ultimul an, după ce în luna februarie înregistrase cel mai scăzut nivel, de 3,65%. În ceea ce privește țările din fostul bloc comunist și cu un regim valutar similar cu al nostru, toate au continuat să se împrumute pe termen lung mult mai ieftin decât noi…..15,313 miliarde de euro a fost deficitul contului curent al balanței de plăți în perioada ianuarie – noiembrie 2021, comparativ cu 9,753 de miliarde de euro în perioada ianuarie – noiembrie 2020. Integral:
Zodia Tartuffilor În 2012, Universitatea din București, prin Comisia de etică pe care o conduceam, a făcut demonstrația publică a plagiatului prim-ministrului V.Ponta, asumându-și eroarea de a fi acordat unui plagiator titlul de doctor. Era un gest unic, cu consecințe în ani după aceea. Ani în care câțiva miniștri ai Educației – între care se detașează clar S. Cîmpeanu – au contribuit la favorizarea plagiatorilor, la crearea unor entități educaționale de tip „academii” care, cum de multă vreme a demonstrat în investigațiile sale Emilia Șercan, au produs o impostură științifică cu rază medie și lungă de acțiune. Plagiatul, zecile de plagiate aduse la cunoștința publică au aruncat o umbră derizorie peste munca de cercetare onestă, contribuția originală, publicațiile valoroase ale celor care au procedat corect în munca lor, au stabilit standardul integrității ca unicul în materie de valori morale. Acum, în 2022, Emilia Șercan demonstrează plagiatul în teza de doctorat a prim-ministrului în funcțiune, Ciucă. Acum, analizez, la CARFIA, Centrul pentru Integritate al Universității din București pe care l-am înființat în 2017, un plagiat serial comis din 2004 de către un membru al comunității academice. Cei care au făcut sesizarea sunt cercetători din alte țări care, producând dovezile, cer universității mele să reacționeze. Ei mi-au trimis și mie dosarul plagiatului care produce pagube deja prin creditul dat plagiatorului și care a determinat retragerea din circulație a două articole unde e citată lucrarea coruptă de plagiat. Mărturisesc un sentiment ciudat: trăiesc academic într-o zodie a imposturii științifice susținută, reprezentată de mari figuri publice ale statului român. 


