Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 9 februarie! Cerul va fi temporar noros şi vor fi precipitaţii slabe -predominant ninsori în zona montanã, mai ales sub formã de lapoviţã şi ninsoare local în nord şi centru şi mixte în vest şi pe alocuri în est. Izolat vor fi condiţii de polei. Vântul va continua sã sufle tare la munte, iar la altitudini mari în Carpaţii Meridionali şi de Curburã se vor depãşi 120…140 km/h, va fi viscol puternic, zãpada troienitã şi vizibilitatea foarte scãzutã, însã va avea intensificãri temporare ziua şi în celelalte zone, cu viteze mai mari în est şi în sud-est, unde rafalele vor fi în general de 55…65 km/h şi pe suprafeţe mici de peste 70 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 5 şi 13 gr, iar cele minime între -3 şi 4 gr. In Bucuresti cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 13 gr, iar cea minimã de 0 gr.C.
Succesul și eșecul campaniilor de vaccinare în Europa. De ce în Danemarca COVID nu mai e o amenințare, în timp ce România rămâne în stare de alertă Danemarca a renunțat la restricțiile anti-COVID, deși are cel mai ridicat număr de infectări din toată lumea. Ocupă însă primele locuri de pe glob și din Europa și în ce privește numărul vaccinaților cu ambele doze, 81%. România, în schimb, e încă în alertă, cu peste 30.000 de cazuri zilnice și doar 41% din populație imunizată. Cum au explicat cercetători și consilieri guvernamentali rezultatele campaniilor din țările lor la o dezbatere internațională? Clubul de presă Concordia din Viena, o asociație care promovează jurnalismul independent în Austria, a organizat pe 3 februarie o dezbatere online despre campaniile de vaccinare din șase țări europene, fruntașe la imunizarea completă precum Portugalia (90%) și Danemarca (81%), respectiv aflate pe ultimele locuri: Slovacia (49%), Rusia (49%), România (41%) și Bulgaria (29%). …. În Danemarca „avem un nivel ridicat de încredere în guvern” „Ca să ai restricții, virusul trebuie să fie o mare amenințare pentru societate. Dacă nu poți justifica de ce este, trebuie să ridici toate restricțiile. Așa spune legea”, a explicat Michael Bang Petersen, profesor de științe politice la Universitatea Aarhus din Danemarca și consilier al guvernului danez în pandemie, în domeniul științelor comportamentale. Acesta a mai precizat că nu doar autoritățile din sănătate au considerat acest lucru, ci și cetățenii. Profesorul a subliniat că danezii nu se opun restricţiilor și a amintit că au fost de acord cu lockdown-urile. „Avem un nivel ridicat de încredere în guvern. Când autoritățile spun că a scăzut presiunea asupra medicilor, oamenii cred asta și sunt de acord cu ridicarea restricţiilor”, a mai spus el. …. Opoziția politică din Slovacia se opune vaccinării Spre deosebire de Danemarca, în Slovacia e o lipsă acută de încredere în guvern, a spus Richard Kollar, profesor de matematică și statistică la Universitatea Comenius din Bratislava, Slovacia, consultat de guvern în dinamica epidemiilor. …. „Prin vaccinare au vrut să demonstreze eficiența regimului autoritar” Dmitry Dubrovsky, profesor la Școala Superioară de Economie din Moscova și cercetător în domeniul social, a pus rata scăzută a vaccinării din țara lui pe seama referendumului din iulie 2020. Atunci, rușii au votat pentru o reformă constituțională care îi permitea lui Putin să rămână președinte până 2036. …. „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă” „Când guvernul spune că trebuie să te vaccinezi și să respecți restricții pentru siguranța ta, devii suspicios”, a spus Zamfir. „Din partea guvernului a fost o comunicare foarte slabă. Poți să identifici în cine au încredere oamenii și să apelezi la ei, fie că e vorba de preoți, profesori, influenceri”, astfel încât populația să se imunizeze. O altă categorie de persoane pe care a menționat-o au fost medicii de familie, singurii din sistemul medical cu care cetățenii ar putea simți că au o legătură directă. A pomenit, de asemenea, trecutul comunist al României, care influențează și astăzi nevoile și deciziile românilor, care nu mai vor restricții și nici să se vaccineze: „Controlul a fost atât de mare, încât acum pentru români libertatea înseamnă libertate totală și se întâmplă în detrimentul responsabilității sociale”. Integral: https://www.libertatea.ro
Salariul minim, circa jumătate din coșul de consum. Statul nu vrea să știe de câți bani are nevoie un român ca să trăiască decent Statul român nu respectă de un an și jumătate o lege care le-ar aduce românilor venituri mai mari. Cei circa 1,5 milioane de români care lucrează pe salariul minim primesc în mână 1.524 lei, la un salariu brut de 2.550 de lei, după majorarea de 10,8% intrată în vigoare la începutul anului. Suma este insuficientă pentru asigurarea unui trai decent unei persoane, iar pentru o familie nici nu poate fi vorba, arată Avocatul Poporului într-un raport publicat la finalul lunii trecute. Avocatul Poporului nu își bazează analiza pe cifrele oficiale ale statului, ci pe un studiu finanțat de Fundația Friedrich-Ebert România, la care au lucrat cercetători de la Institutul pentru Cercetarea Calităţii Vieţii (ICCV) şi Syndex România, actualizat în toamna anului trecut. Aceștia au ajuns la concluzia că valoarea unui coș minim pentru un trai decent ar trebuie să fie:
- 2.708 lei pe lună pentru o persoană adultă singură;
- 4.417 lei pe lună pentru o familie de doi adulți fără copii;
- 5.993 lei pe lună pentru o familie de doi adulți și un copil;
- 7.234 lei pe lună pentru o familie de doi adulţi şi doi copii.
Rezultă că, pentru a duce un trai decent, venitul unui adult care trăiește din salariul minim ar trebui să fie mai mare cu cel puțin 1.184 lei. Directoarea Fundației „Inimă de Copil”, Ana Burtea care ucrează cu sute de copii și zeci de școli din județele Galați, Brăila, Vrancea și Vaslui, spune că ajută familii cu patru-șase persoane care împreună abia ajung la un venitul de 2.708 lei pe lună, considerat coș minim pentru un trai decent. „Asta nu este excepție, asta este norma. (…) Cam 80% din cele aproape 250 de familii cu care noi lucrăm nu depășesc 600-700 de lei pe membru de familie în fiecare lună”, a spus ea, pentru Europa Liberă….. „INS nu a fixat valoarea coșului nici în 2020, nici în 2021”, spune cercetătoarea Victoria Stoiciu, coordonator de proiect la Fundaţia Friedrich-Ebert România. Așa se face că statul român nu știe – cel puțin în mod oficial – de ce sumă de bani are nevoie o persoană ca să trăiască decent, lucru care influențează politica socială. „Din păcate, noi nu am găsit în România o instituție care în mod oficial să facă acest calcul”, a spus Renate Weber, Avocatul Poporului, pentru Europa Liberă….. Președintele Cartel ALFA, Bogdan Hossu, a indicat că greșeala aparține Parlamentului, care a mai șters din informațiile prevăzute în tabelele din anexa legii ca să o simplifice, după ce președintele a cerut reexaminarea ei. „Ca să o simplifice, (Parlamentul) a redus la o singură coloană și nu s-a uitat că pe două pagini din Monitorul Oficial rezultatul este spațiu liber. Eu am interpretat-o ca pe o eroare materială”, a declarat Hossu, pentru Europa Liberă….. Sociologul Ciprian Iftimoaei, doctor în ştiinţe politice al Universității „Al. I. Cuza” din Iaşi, a atras atenția că la calcularea coșului minim pentru trai decent trebuie avute în vedere și inflația, rata sărăciei și indicile dezvoltării umane pentru România. „Chiar dacă salariul minim brut pe economie a fost majorat la 2.550 lei, de la 1 ianuarie 2022, ceea ce înseamnă o creștere cu 10,9% față de luna decembrie 2021, observăm că nu acoperă nivelul coșului minim pentru un trai decent lunar de 2.708 lei, dar compensează pe undeva creșterea inflației”, a completat el. Integral: https://romania.europalibera.org
În plin scandal al facturilor la energie și gaze, ANRE vrea să cheltuiască 600.000 de euro într-o campanie media la TV, online și social media. Care ar fi scopul Acuzată că nu a intervenit la timp pentru a preveni scandalul facturilor eronate la energie și gaze, declanșat încă de la finalul anului trecut, ANRE vrea să înceapă în perioada următoare o amplă campanie media pe TV, online și social media, contract estimat la 3 milioane de lei (600.000 de euro). Scopul declarat – atât o mai bună informare a românilor despre drepturile lor, despre cum se citesc facturile ori cum se schimba furnizorul, dar și pentru creșterea încrederii în ANRE și în instrumentele sale de informare. Vezi în articol cum ar trebui să decurga campania. Autoritatea națională de reglementare în domeniul energiei electrice (ANRE) a lansat vineri, 4 februarie, o licitație deschisă pentru desfăşurarea unei campanii media “de educare şi informare a consumatorilor finali de energie electrică şi gaze naturale cu privire la drepturile lor, producţie materiale de promovare şi difuzare în mass-media audiovizuală, mediul on-line și social media”, arată datele din Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Scopul declarat al campaniei: O mai bună informare a clienților și creșterea încrederii față de ANRE… .Luna trecută, Ministerul Energiei, Virgil Popescu (PNL), a lansat un atac la adresa ANRE, condusă de fostul deputat PSD Dumitru Chiriță, în scandalul facturilor eronate la energie și gaze. Ministrul acuză că, prin felul în care a acționat, ANRE ar fi transmis în piață semnalul că furnizorii pot scăpa și că nu s-ar fi ajuns aici dacă autoritatea ar fi controlat furnizorii și le-ar fi transmis să nu dea drumul facturilor, dacă nu sunt gata sistemele informatice. Atacul ministrului Energiei la adresa ANRE a venit și după ce Mihai Tudose i-a cerut demisia ministrului energiei, Virgil Popescu, pe fondul scandalului cu facturile la energie. Integral: https://economie.hotnews.ro
Sfârșitul unei ere: 7 ani de dobânzi negative se vor încheia în 2022. Inflația peste așteptări obligă BCE să își schimbe politicile Ultima dată când Banca Centrală Europeană – BCE a majorat politica de dobândă monetară a fost în 2011, acum mai bine de zece ani de zile, într-un efort de inundare a economiei zonei euro cu bani ieftini, pentru a oferi suportul financiar necesar creșterii economice în țările ce fac parte din uniunea monetară. Anul în curs ar putea aduce, așa cum anticipează investitorii și analiștii economici, plecând de la ultimele declarații venite din zona BCE, prima majorare a dobânzii monetare după o lungă perioadă de timp, precum și încheierea unei perioade de șapte ani în care dobânda la depozitele bancare din zona euro s-a aflat în teritoriu negativ. Ținta de inflație a BCE, nerealizabilă BCE ar fi obligată astfel de un nivel al inflației mult peste așteptări să își calibreze politicile cu instituții similare precum Rezerva Federală Americană și Banca Angliei, care au reacționat mult mai rapid în încercarea de a tempera presiunile inflaționiste fără precedent ce afectează economia globală. Inflația din zona euro este probabil să rămână peste 4% în cea mai mare parte a anului 2022, adică mai mult decât dublul țintei de 2%, stabilită de Banca Centrală Europeană….. Potrivit Eurostat, cea mai mare influența în avansul fără precedent al prețurilor o are explozia costurilor din zona energiei. Banca Centrală Europeană a avut la finele săptămânii trecute o spectaculoasă schimbare de poziție, în condițiile în care președintele instituției Christine Lagarde a admis pentru prima dată că nu este exclusă o majorare a dobânzilor. În precedentele declarații, Christine Lagarde susținea necesitatea ca dobânzile să fie păstrare la valorile la care se află în prezent: O majorare a lor ar amenința și mai mult ritmul avansului economic, care trenează deja în zona euro din cauza unor factori precum blocajele din lanțul de distribuție, criza semiconductorilor auto și condițiile nefavorabile de pe piața muncii. Iar investitorii și economiștii și-au aliniat deja pozițiile cu privire la politica monetară a zonei euro, ambele grupuri prognozând acum că Banca Centrală Europeană va pune capăt celor șapte ani de dobândă negativă pentru depozite în 2022, arată sursa citată. Integral: https://ziare.com
Analiză. Economia va suferi de „long Covid”. Tinerii din țările în curs de dezvoltare, mai afectați de criza locurilor de muncă Tinerii vor resimți efectele pandemiei și în anii următori, atunci când vor intra pe piața muncii. Mai ales cei din țările sărace, unde pierderile educaționale au fost mai mari: în 2020, elevii au pierdut jumătate din anul școlar, scrie IMFBlog, citat de Școala 9….. Elevii din țările în curs de dezvoltare au pierdut jumătate de an școlar în 2020 Un sfert de an școlar au pierdut țările cu economii avansate doar în 2020 și jumătate de an cele în curs de dezvoltare, arată o estimare făcută de Monitorul fiscal al Fondului Monetar Internațional (FMI), în aprilie 2021. Un grafic publicat de FMI arată că aceste inechități între țări au persistat până în octombrie. Tinerii care intră pe piața muncii, pe fondul recesiunii economice, se confruntă cu perspective mai proaste de angajare și salarii mai mici, așa cum s-a întâmplat și în cazul Marii Recesiuni din perioada 2007-2009. Așadar, va fi o provocare pentru absolvenți să-și găsească locuri de muncă avantajoase. …. Specialiștii spun că piața muncii a fost grav afectată de pandemie, iar procesul de recuperare va fi unul lent. Ei apreciază că, anul viitor, în evidențele oficiilor pentru ocuparea forței de muncă, vor figura 205 milioane de șomeri – o cifră net superioară celei existente în 2019, de 187 de milioane de șomeri. Integral: https://www.libertatea.ro
Cei trei procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, cercetați disciplinar de Inspecția Judiciară pentru un comunicat în care criticau Secția specială / Unul dintre procurori, vizat de alte 11 acțiuni disciplinare Inspecția Judiciară a dispus începerea cercetării disciplinare în cazul celor trei procurori care conduc Asociația “Inițiativa pentru Justiție”, fiindu-le imputat un comunicat de presă al asociației în care cereau clasei politice “desființarea cât mai rapidă a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) și mutarea anchetării magistraților la DNA”. Unul dintre procurorii vizați este Bogdan Pîrlog, care este vizat de nu mai puțin de alte 11 acțiuni disciplinare. În acest caz, Inspecția Judiciară, condusă de Lucian Netejoru și care a fost acuzată în ultimii ani că s-a transformat într-un instrument de hărțuire a magistraților incomozi, a fost sesizată în octombrie 2021 de către președintele de atunci al CSM Bogdan Mateescu. De altfel, Mateescu conduce în continuare CSM, din calitatea de președinte interimar, fiind contestat de o bună parte a judecătorilor din Consiliu. El a sesizat Inspecția Judiciară pentru un comunicat transmis de asociația de procurori “Inițiativa pentru Justiție”, iar în sesizare sunt enumerate site-urile, inclusiv HotNews.ro, care au preluat comunicatul. Prin rezoluția consultată de HotNews.ro, Inspecția Judiciară dispune cercetarea disciplinară a celor trei procurori care au fondat și conduc asociația “Inițiativa pentru Justiție” – Bogdan Pîrlog, Sorin Lia și Ionuț Marcu. Inspecția Judiciară susține că, în urma verificărilor “au rezultat indicii privind săvârșirea abaterilor disciplinare constând în manifestări care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite (…) în afara exercitării atribuțiilor de serviciu, respectiv desfășurarea de activități publice cu caracter politic”…..In comunicatul de presă invocat, asociația Asociația “Inițiativa pentru Justiție” cerea clasei politice desființarea cât mai rapidă a SIIJ și mutarea anchetării magistraților la DNA. Integral: https://www.hotnews.ro
VeDem Just se opune desființării de formă a Secției speciale pentru magistrați Asociația VeDem Just se opune categoric ideii Ministerului Justiției de a desființa SIIJ în forma pe care o știm acum și a o reînființa, sub formă mascată, în cadrul Ministerului Public. VeDem Just se alătură astfel altor organizații ale societății civile care s-au opus acestui proiect, precum asociația Funky Citizens și Comunitatea Declic. Rapoartele MCV și avizele Comisiei de la Veneția din perioara 2018-2021 au recomandat desființarea acestei secții speciale care nu are un echivalent în Europa, secție înființată fără niciun argument, menită să creeze doar temere în cadrul sistemului judiciar și care s-a dovedit total ineficientă în combaterea corupției judiciare. De asemenea, 80% dintre magistrați au solicitat, chiar la întrebarea ministrului Predoiu în ministeriatul anterior, desființarea acestei structuri. Este adevărat că actualul ministru a propus desființarea SIIJ populată cu procurori doar la centru, dar în paralel el dorește înființarea unei alte structuri, cu procurori la centru și în țară. Practic, pe lângă structura teritorială a DNA – competentă pentru combaterea corupției, a DIICOT – competentă pentru combaterea criminalității organizate și a parchetelor ordinare – competente pentru restul infracțiunilor, acum se mai înființează una: aceasta ar urma să fie competentă numai cu privire la magistrați, indiferent de infracțiunile comise de aceștia. Mai mult, noua structură ar urma să fie populată cu procurori numiți – pentru prima dată în istoria justiției – de judecători, ministru justiției și membrii societății civile din cadrul CSM. Este evident că acest amestec al decidenților nu va avea nicio legătură cu profesionalismul procurorilor respectivi: judecătorii nu au cum evalua procurorii, ministrul are interese politice, iar reprezentanții societății civile din CSM sunt aleși și numiți de Senat, cei doi din prezent dovedindu-se în repetate rânduri ca promovând o politică distructivă la nivel de imagine a justiției, antireformistă și antieuropeană. În plus, legea din 2018, verificată de CCR, a stabilit o separare a carierelor judecătorilor și procurorilor, ceea ce este evident că noua structură nu o va respecta. În fine, eficiența anchetelor penale a impus specializarea procurorilor și crearea, în timp, a structurilor speciale – or, acest principiu este ignorat de noua structură ce se dorește a fi înființată. Integral: https://vedemjust.ro
Denunțul înainte de condamnare, o nouă metodă de a scăpa de închisoare Pare să fi devenit o practică ca inculpații condamnați pe fond să facă denunțuri pentru a beneficia de înjumătățirea sentințelor chiar înainte de decizia finală. Ultimul pe listă – fostului președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă. Cea împotriva căruia Duță a făcut plângere este propria denunțătoare, afacerista Irina Socol. Pentru ca metoda să reușească e nevoie de un procuror care să accepte cererea. Lucian Duță, condamnat în primă instanță la 6 ani de închisoare pentru luare de mită, s-a mutat, anul trecut, la Constanța. De aici, a formulat un denunț împotriva celei care l-a „turnat” la DNA. Duță speră ca astfel să-i fie înjumătățită pedeapsa, în baza unui articol din Legea privind protecția martorilor….. Lucian Duță are o condamnare în primă instanță de 6 ani închisoare cu executare și peste câteva zile urmează decizia definitivă care va fi stabilită de Curtea de Apel București. Astfel, fostul director speră să oblige instanța să dicteze o pedeapsă înjumătățită, potrivit legii privind protecția martorilor. Conform unor surse judiciare, denunțul depus la Constanța este unul formal, nu aduce probe noi, nu poate fi valorificat de procurori. Socol este la rândul ei denunțătoare în dosarul lui Duță, fiind vorba despre fapte pentru care fostul șef al Casei Naționale de Asigurări este condamnat în primă instanță. Nu de aceeași părere a fost procurorul Nițu de la Constanța care a trimis adresa către CAB, în apărarea fostului șef al CNAS…… Practică tot mai răspândită Specialiștii în drept au declarat, pentru Europa Liberă, că această practică a denunțurilor pentru înjumătățirea limitelor pedepselor este tot mai folosită de inculpați. Procurorii care le analizează nu dau curs de fiecare dată acestor demersuri. De cele mai multe ori este vorba despre fapte inventate, care nu pot fi probate. „Nu există o practică unitară a procurorilor și a instanțelor în ceea ce privește valorificarea aplicarea articolului 19 din legea 682 privind protecția martorilor. Unele instanțe cer detalii suplimentare pentru a verifica cele scrise în denunț, altele aplică, altele ignoră denunțurile. În cazul de față, dacă se ia în considerare, pedeapsa poate să scadă de la 6 ani cu executare, la trei ani cu suspendare ”, ne-a declarat un avocat care a dorit să-și păstreze anonimatul……. Mită uriașă de 6,3 milioane de euro Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS), Lucian Duţă, a fost condamnat, în 27 noiembrie 2020, de Tribunalul Bucureşti, la şase ani de închisoare pentru luare de mită, el fiind judecat pentru că, în perioada 2010 – 2012, a primit 6,3 milioane de euro de la două firme de software care au încheiat contracte cu CNAS. Tribunalul a decis să-i confiște mita primită. Integral: https://romania.europalibera.org
Politica nerăbdării. După demisia lui Cioloș, de astăzi poate reîncepe lupta pentru like-uri Programul pe termen lung lui Dacian Cioloș s-a lovit de nerăbdarea îndărătnică a unui grup de boiernași pașoptiști din USR. În timp ce Cioloș și-ar fi dorit să înceapă cât mai repede construcția pentru 2024, Ghinea, Barna și câțiva alții stăteau în ușă, cu paltoanele pe ei, așteptând să-i sune Cîțu și să-i cheme înapoi în guvern. Aparent, această tabără a câștigat….. În 2020, când partidul de-abia împlinise 4 anișori și jumătate – vârstă la care alți copilași nu se gândesc nici măcar la clasa pregătitoare, USR dorea deja să fie absolventul-minune al clasei politice românești, intrând la guvernare de parcă ar fi câștigat alegerile parlamentare. Dar nu le câștigase. Se clasase doar pe locul 3. Și nu acesta este lucrul ce li se poate reproșa, ci lipsa de pregătire. Dacă în 2016 USR a fost votat mai degrabă din revoltă, votul din 2019, de la europarlamentare, și cel din 2020, de la alegerile locale și generale, au avut la bază mai degrabă speranța că scandalul perpetuu de pe Facebook nu este decât o formă înșelătoare de manifestare, că în spate stă multă competență și cunoașterea minuțioasă a domeniilor pe care USR vrea să le reformeze. Dar, din păcate, partidul nu avea programe pregătite nici măcar pentru marile domenii pe care urma să le coordoneze în urma negocierilor sângeroase cu PNL. Nu că n-avea un program unitar de guvernare, pentru un guvern întreg, dar n-avea nici măcar programe solide, pe minimum patru ani, pentru ministerele-cheie pe care le-a solicitat și le-a și obținut: sănătate, economie, justiție, transporturi, cercetare/digitalizare. În condițiile astea, poate că a te repezi la guvernare prematur nu a fost cea mai bună idee, pentru că dezamăgirea este singurul lucru pe care USR nu avea voie să-l livreze. Nu pentru binele partidului, ci pentru ideea, mult mai importantă, că schimbarea în bine este posibilă. Am citit multe „analize”, zilele acestea, conform cărora Dacian Cioloș a fost surprins el însuși că a câștigat alegerile interne din USR-PLUS. Ca glumă, e aproape reușită. Ca descriere a realității, este un fake news la fel de mare ca acela conform căruia Dacian Cioloș ar avea o imagine proastă al Bruxelles și de aia ar fi pierdut șefia grupului Renew Europe din Parlamentul European. Or, Dacian Cioloș și-a dat demisia de la conducerea grupului Renew pe 6 octombrie, la doar 5 zile după ce câștigase președinția USR. Nu pentru că nu se mai bucura de încrederea colegilor săi, ci pentru că promisese încă din septembrie să facă acest lucru în cazul în care va deveni președinte de partid. …. Din păcate, programul pe termen lung al lui Dacian Cioloș s-a lovit de nerăbdarea îndărătnică a unui grup de boiernași pașoptiști. În timp ce Cioloș și-ar fi dorit să înceapă cât mai repede construcția pentru 2024, Ghinea, Barna și câțiva alții stăteau în ușa, cu paltoanele pe ei, așteptând să-i sune Cîțu și să-i cheme înapoi în guvern. Deși tineri, boiernașii pașoptiști ai USR-ului nu sunt pregătiți să construiască. Vor repede, vor acum, indiferent de mijloace. Construcția solidă nu e pentru ei, căci îi mână din spate nerăbdarea proaspeților absolvenți de facultate care vor să se angajeze direct ca manageri de multinaționale. Aparent, această tabără a câștigat. De astăzi poate reîncepe lupta pentru like-uri, internetul poate fi inundat din nou cu meme semi-istețe, Facebook-ul trebuie recucerit, iar Dan Barna poate începe din nou să mimeze că folosește tastatura computerului. Integral: https://www.libertatea.ro
Ce au în comun crizele din USR, PNL și AUR Crizele manifeste sau mocnite din USR, PNL și AUR au cauze foarte diferite, dar la originea lor stau slăbiciunile unor lideri care se confruntă cu mari probleme de legitimitate internă. Crizele interne din partide sunt de fapt crize de lidership….. Sub amenințarea că își ia jucăriile și pleacă dacă partidul nu face cum vrea el, Cioloș va acutiza criza și va amplifica adversitățile interne. USR este compus în mare din true beliveri, din oameni tineri care trebuie convinși și motivați să meargă mai departe, nu constrânși sub șantaj. Într-un astfel de partid, forța de lider adevărat nu ți-o dă nimeni. O ai sau nu. Ceilalți te urmează sau nu. Cioloș cerșește azi o legitimitate mai mare decât a vrut să-i acorde partidul la Congresul din octombrie 2021….. Alte partide funcționează diferit, au un grad mai mare de toleranță față de calitatea precară a liderilor. Este și cazul PNL, care a acceptat în ultimii ani fără împotrivire toate soluțiile proaste venite de la Cotroceni. Florin Cîțu nu trebuia să fie niciodată președintele PNL, nici măcar de scară de bloc, și totuși a fost ales la Congresul din 25 septembrie 2021 doar pentru că președintele Iohannis a dorit să-l schimbe pe Ludovic Orban. Cîțu a pierdut între timp funcția de premier, prin urmare a început să saboteze metodic cam toate acțiunile premierului Ciucă și ale guvernului PNL PSD UDMR numai pentru a dovedi că nu se poate fără el. Lipist total de charismă, fler sau viziune, Cîțu a devenit rapid noul Orban, o sursă zilnică de conflicte și scandaluri în coaliție. Președintele Klaus Iohannis și liberalii trebuie să scape rapid de el dacă vor să salveze guvernarea….. Spre deosebire de USR, aici nu prea găsim true-beliveri, ci mase amorfe de executanți docili loiali oricărui șef din pur oportunism. Cea mai bună dovadă este însăși existența unei nulități politice la vârful partidului. Pesediștii au pus organizația de tineret a partidului să îl atace, un mod de a-l arunca în derizoriu. La AUR se prefigurează o criză la vârf din cauza neințelegerilor dintre cei doi co-președinți, deci tot o criză de lidership. Prin promovarea urii, din cauza discursului șovin și xenofob, George Simion a izolat partidul în plan intern și extern în timp ce gruparea Târziu – Lavric face eforturi vizibile să poziționeze partidul în zona naționalistă și conservatoare, dar fără excesele de violență fizică și verbală importate de la ultrașii galeriilor de fotbal. Totuși, ideologii mai școliți ai AUR au imprimant linia neo-legionară, de glorificare a figurilor nazismului românesc și de minimalizare a Holocaustului. Asta n-a fost opera lui Simion…… Singurul partid scutit în această perioadă de crize la vârf este PSD, dar și aici avem de-a face cu o criză mocnită sau mai bine zis amânată de lidership. Marcel Ciolacu va fi primul lider care nu va candida la prezidențiale, cu speranța că va fi numit premier dacă partidul său va lua președinția după aproape 20 de ani. Este primul lider PSD care, în exercițiul puterii fiind, este devansat în toate sondajele de un posibil rival intern: Alexandru Rafila. Toate acestea sunt premisele unei viitoare crize la vârf, care se va manifesta în momentul în care partidul va trebui să-și anunțe candidatul la prezidențiale sau dacă începe căderea inevitabilă în sondaje. Toți acești lideri au apărut sub cel mai slab președinte de țară pe care România l-a avut în ultimii 30 de ani. Sub Klaus Iohannis nu s-a profilat nici un politician de mare anvergură politică, care să-l pună în dificultate pe șeful statului și să-i evidențieze, prin contrast, slăbiciunile de om politic. Integral: https://www.g4media.ro
Valeriu Nicolae: Deci Simion îl face hoț pe ministrul Popescu. Despre Virgil Popescu am scris – e la fel de cinstit pe cât e ANI (Agenția Națională de Integritate) funcțională. CV cu probleme, nepotism la greu, ipocrizie cât cuprinde, declarații de avere mizerabile. Totuși domnul Simion continuă să se prezinte a fi scriitor probabil pentru că nu e analfabet că de scris scrie ca o cizmă. Fițuicile alea ale lui sunt probabil printre cele mai bune dovezi că omul urăște cu spume logica, bunul simț și literatura de orice fel. Conform declarațiilor de avere Simion a câștigat cât a meritat din scris și anume zero lei începând din 2018. Spune că donează 90% din indemnizația de parlamentar pentru cazuri sociale. Cel mai probabil se consideră caz social că altfel nu se explică. E greu de crezut că George Simion trăiește cu sub 2000 de RON pe lună. Numai în primele 6 luni în afara indemnizației enorme comparativ cu ce a căștigat în privat, Simion a luat pe semnătură o medie de încă 8800 de RON pe lună din banul public sau de minim 4 ori de cât primea el salariu înainte de politică. Nu dorește să ne zică pe ce i-a cheltuit căci transparența aia e pentru fraieri. Din ce a trăit în fapt liderul AUR înainte de 2018 este un alt mister care pute rău a evaziune fiscală și un pic și a servicii secrete. Partidul domniei sale are doi parlamentari dovediți a fi fost hoți de justiție și încă destui care put a hoțomănie. Aici e un caz mai complex nu de hoțul care strigă hoții ci de impostorul sociopat care strigă hoțul la alt impostor sociopat. Poza cu microfonul Antenei 3 mi se pare perfectă. Sursa: https://www.facebook.com
Exclusiv. Cine sunt cei 6 studenți care au închiriat garsoniera de 11 mp din Cluj După ce imagini cu o garsonieră din Cluj în care chiria costă doar 200 de euro (negociabil) au devenit virale pe rețelele sociale, aceasta s-a ocupat imediat. Un grup de 6 studenți au pus mână de la mână și au închiriat celebra locuință. Dintre aceștia 3 sunt foarte mici de înălțime, au sub 1,55, și pot să doarmă în pat de-a latul, cu călcâile atârnând în afară. Al patrulea este un experimentat yoghin care s-a obișnuit să doarmă în picioare. Ceilalți doi lucrează oricum în ture de noapte ca livratori pentru o pizzerie din oraș și vin acasă doar dimineața…..Dulapul din perete le este suficient pentru hainele lor, fiecare având o pereche de blugi și un hanorac iar în frigider încape bere pentru două zile. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Ce probleme au medicii de familie care vor să se implice în testarea COVID …. Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a reproşat oarecum că, în plin val Omicron al pandemiei cu noul coronavirus, medicii de familie nu sunt total implicaţi în campania de testare în masă a populaţiei. Aceştia susţin, însă, că aproape jumătate din totalul cabinetelor individuale au contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru a face teste rapide gratuite pentru COVID-19 cu toate că din punct de vedere financiar această activitate nu este o afacere. În plus, sunt unele probleme cu introducerea datelor celor testaţi în platforma oficială Corona Forms, iar unele cabinete sunt astfel plasate încât nu pot fi utilizate la activităţi de testare. „Din câte ştiu, majoritatea medicilor de familie doresc să se implice în acestă testare, dar o parte a lor nu o poate face efectiv din motive logistice. Este vorba de cei care îşi desfăşoară activitatea în vechile policlinici. Acolo avem cabinete cu diverse specialităţi, de la medicină de familie, la cardiologie sau neurologie. Păi, în aceste cazuri, nici nu prea poţi testa deoarece se pot prezenta numai persoanele care au simptome conform definiţiei de caz a INSP. Deci, pe acelaşi hol de doi-trei metri lăţime, ar trece şi un suspect COVID, dar şi bolnavi cu boli cronice de inimă sau suferinzi de astm. Foarte periculos. Ar deveni nişte bombe epidemiologice acele policlinici“, susţine Rodica Tănăsescu, vicepreşedinta Societăţii Naţionale de Medicina Familiei Asociaţia Medicilor de Familie Bucureşti-Ilfov (AMFB). „Nu este o afacere“ Medicul susţine că a încercat să facă unele demersuri pentru rezolvarea situaţiei, dar fără prea mare succes. „Policlinica noastră, de exemplu, are curte şi am solicitat un cort în care împreună cu colegii să ne testăm pacienţii, dar demersul a rămas fără ecou. Deci, am vrut să ne alăturăm campaniei cu toate că, trebuie spus, din punct de vedere financiar acest contract cu Casa de Asigurări de Sănătate pentru a face pacienţilor teste rapide gratuite pentru COVID-19 nu este deloc o afacere. Casa plăteşte 50 de lei pe test, dar după ce scazi costul testului respectiv, al dezinfectanţilor şi după ce achiţi taxele la stat rămân vreo 18 lei pe test. Repet, testarea nu este o afacere, dar vrem să ne implicăm deoarece numai aşa ne putem bate cu pandemia.
Școala românească în pandemie, ruletă rusească …… “Școala românească în pandemie este ruletă rusească” consideră cu îngrijorare legitimă un profesor. Este zi de zi în clasă, nimeni nu îi poate zugrăvi realitatea în termeni nereali. Un alt cadru
Trei căi prin care ne putem ieftini mâncarea. Cum ar putea firmele românești din zona alimentară să producă bunuri pe care acum le importăm. Scenariile BNR Scumpirea alimentelor, chiar dacă fiecare dintre noi o resimte altfel, a lăsat loc unor întrebări. Oare o parte din produsele alimentare pe care le importăm nu ar putea fi produse în țară? Teoretic, firmele românești din industria alimentară ar putea produce majoritatea mărfurilor pe care în prezent le importăm, arată o analiză a Băncii Naționale. Dar această perspectivă trebuie însă dublată de cea calitativă, se mai arată în document. Din perspectiva cantității, firmele din industria alimentară din România pot obține o producție suplimentară cu circa 9 miliarde lei, arată analiza citată. Sectoarele cu cel mai important potențial de dezvoltare sunt: brutăriile (unde producția suplimentară estimată este de 2 miliarde lei), fabricarea produselor de morărit (Biscuiti, piscoturi, macaroane, taitei- prducție suplimentară de 1,5 miliarde lei), producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne (1,5 miliarde lei) sau fabricarea produselor lactate (1 miliard lei)….. Ce ar trebui făcut 1. Îmbunătățirea legislației naționale privind certificarea și promovarea produselor agroalimentare. România, contrar tendinței europene în care calitatea și promovarea acesteia reprezintă o prioritate, a continuat seria unor programe orientate numai spre dezvoltarea capacităților de producție, necorelate însă cu piața de desfacere. Asta a dus la finanțări nesustenabile, punând beneficiarii în situația nefericită de a falimenta investiția. Competitivitatea fermierilor va fi îmbunătățită printr-o mai bună integrare a acestora în cadrul lanțului agroalimentar prin intermediul schemelor de calitate. Folosirea schemelor de calitate asigură valoare adăugată produselor agroalimentare, sporind astfel competitivitatea pe piața locală în raport cu produsele din export. Astfel, pornind de la efectele asupra competitivității și mergând mai departe pe lanțurile specifice de cauzalitate, schemele de calitate au potențialul de a determina efecte pozitive asupra afacerilor locale, cu externalități pozitive pe termen lung asupra creșterii economice și a pieței forței de muncă. 2. Îmbunătățirea accesului la piețe de desfacere și integrarea în lanțurile de ofertă Accesul la piață este o limitare majoră pentru marea majoritate a fermierilor, printre cauze numărându-se lipsa de organizare, capacitatea redusă de depozitare, cantitatea și calitatea insuficiente. Integrarea pe lanțul valoric “supply chain” în interiorul țării și definirea strategiilor de susținere a acestuia reprezintă o altă prioritate. Această prioritate survine cu atât mai mult în contextul actual, descris de efectele nefaste ale pandemiei cu noul virus, multe țări considerând oportune perspectivele reducerii lanțurilor de producție. Pentru stabilirea clară a potențialului, dar și definirea unei strategii aplicate, este necesară identificarea principalelor produse agroalimentare care pot fi produse în Romania în condiții de competitivitate, dar în acest moment sunt importate. În plus, în vederea dezvoltării unor măsuri de sprijin este necesară și definirea lanțului valoric intern. Se recomandă definirea lanțului valoric pentru toate produsele agroalimentare sau cel puțin pentru cele din coșul de bază, astfel încât analiza să releve cât dintre acestea sunt provenite din producție interna și cât din producție este integrată la nivel de lanț. În urma interacțiunii cu principalii jucători din piață (fermieri, procesatori, comercianți), constatăm că există unele sectoare în care lanțul valoric este mai bine dezvoltat și integrat în Romania (cum ar fi creșterea păsărilor), însă există și sectoare unde este mult loc de dezvoltare și integrare. Există încă verigi lipsă, de la genetica performantă privind animalele sau plantele, până la prelucrare/valorificare…..3. Promovarea produselor autohtone… Autoritățile trebuie să se asigure că produsele industriei sunt sigure, controlate și de calitate similară celor din UE. Dacă aceste criterii sunt îndeplinite, autoritățile trebuie să creeze strategii pentru promovarea acestor concluzii. Este necesară crearea și implementarea de către autorități, prin dialog strâns cu reprezentanții asociaților de profil, a unei strategii pentru promovarea produselor alimentare de calitate, inclusiv prin creșterea rolului schemelor de calitate. În cazul în care produsele industriei autohtone îndeplinesc aceste standarde de calitate, autoritățile să promoveze cu precădere respectivele bunuri. Mai mult, considerăm necesară punctarea sensibil suplimentară în orice schemă de sprijin oferită de autorități (ajutoare de stat, garanții provenind de la fondurile de garantare a creditelor, finanțări prin fonduri europene, promovare investiții, exporturi etc.) a firmelor din sectoarele agroalimentare care creează lanțuri alimentare de ofertă sau utilizează scheme de calitate….. Isărescu: România importă încă prea multe produse agricole raportat la ceea ce natural se poate produce în ţară Integral: 
Ce idei trec prin capul statului. Florin Cîțu vrea să bage Counter-Strike și Dota 2 în Legea sportului Cei șapte lideri politici cu funcții parlamentare sunt, fără excepție, autori de proiecte de lege care de care mai năstrușnice. Președintele PNL, care ocupă cea de-a doua funcție în stat, vrea ca jocurile pe calculator sau de pe telefon, jucate în mediul virtual, să fie recunoscute oficial ca ramură sportivă. Liderul PSD, Marcel Ciolacu, are un proiect de lege, respins de către Senat, prin care s-ar scuti 50% din facturile la curent electric și gaze naturale pe cei care locuiesc sau muncesc în Delta Dunării. Președintele UDMR vrea lege care să le permită autorităților locale să angajeze oameni cu ziua, iar șeful AUR,
HAINELE CELE NOI ALE ORASULUI Așa își prezintă o companie imobiliară din Sibiu complexul rezidențial pe care l-a construit în orașul medieval, adaptând titlul unui
Interviu | Expertă internaţională în boli infecţioase: „Omicron va fi ca o tornadă și în România. Toți cei peste 60 de ani trebuie să se vaccineze” „Omicron este atât de transmisibil, încât toţi vom fi expuşi – ne vom infecta, cel puţin 80%. Vaccinurile sunt însă în continuare eficiente împotriva formelor grave, spitalizare și decese”, explică Annelies Wilder-Smith, profesor de boli infecţioase emergente la London School of Hygiene and Tropical Medicine şi la Institutul de Medicină Socială şi Preventivă din Elveţia. … Cel mai optimist, odată cu apariţia Omicron, care este fără îndoială un virus asociat cu o boală mai uşoară, dar este mult mai transmisibil, s-ar putea deschide uşa spre o imunitate populaţională. Aşadar, cel mai bun scenariu ar fi ca virusul să umble rapid prin lume, ulterior pandemia să scadă. Iar cu combinaţia dintre imunitatea dată de vaccinuri şi cea de la trecerea prin boală, am fi într-un loc mai bun când va apărea următoarea tulpină. ….Tot cel mai optimist ar fi ca următoarea tulpină să dea forme de boală şi mai puţin severe, comparativ cu Omicron, Delta sau tulpina originală. La asta sperăm.
Umbrele naționalismului – unde cauți încredere când nu ai de unde să capeți încredere? O prietenă mi-a semnalat îngrijorată rezultatele unei cercetări foarte recente a INSCOP, conform căreia 66% din românii aflați în țară ar fi dispuși să voteze un partid – și citez cu precizie sintagma – „naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională”. În calitate de sociolog, reacțiile mele la informația de mai sus nu sunt puține, dar voi încerca să le ordonez. 1. Să ne reamintim cine sunt adulții aflați în țară – pentru că sondajul nu măsoară diaspora Suntem aici împreună: cinci milioane de pensionari, alte câteva milioane care se apropie rapid de vârsta pensionării și pentru care integrarea în Uniunea Europeană a venit cam târziu în fluxul vieții, mulți oameni tineri sau mai puțini tineri care și-au ratat experiența migrației în Vest și s-au întors furioși acasă, precum și o peliculă mai acătării, post-industrială. Da, „peliculă”, întrucât populația centrelor universitare, cu tot cu suburbii, e maximum o treime din totalul românilor aflați în țară. București+Ilfov+Timișoara+Cluj+Iași < 5 milioane. Și, desigur, chiar și dacă ar fi 5 milioane de locuitori în aceste zone înstărite, printre ei se află mulți pensionari, oameni supărați din diverse motive pe lume, planetă și ONU sau pur și simplu conservatori…..În acest context, aș roti un pic observația de pornire și aș zice că 34% din românii aflați în țară ar vota un partid secular (nu neapărat ateu), pro-legalizarea căsătoriei între persoane de același sex și fără excese în ceea ce privește vocabularul identitar național…. Ceea ce, având în vedere descrierea de mai sus a cine și ce suntem, e stupefiant de mult. 2. Faptul că oamenii sunt dispuși *să spună* că ar vota un partid religios, naționalist și pro-familie tradițională nu înseamnă că ar și *face-o* De altfel, nu o fac. Scorul AUR este de 20% tot conform INSCOP – dar acest 20% nu înseamnă „20% din românii aflați în țară”, ci mai puțin. Dacă, de exemplu, 75% din respondenți au o opțiune de vot, ponderea susținătorilor AUR în totalul populației aflate în țară este de 20% din 75% = 15%. În alte cuvinte, AUR – partidul cel mai potrivit portretului de mai sus – are o rată de captare mică. Mare atenție – suntem într-un moment critic și enervant, când pandemia încă n-a plecat, dar inflația a venit. Nu exclud ideea ca, peste un an sau doi, această rată de captare aparent mică să reprezinte de fapt apogeul istoric al AUR….. De fapt, cei 66% n-au nevoie și nici n-au de ce să simtă jenați. Suntem țara în care, în afara metropolelor de IT-iști, este stăpână zicala: „Fă ce zice popa, nu ce face popa”. De ce această falie între vorbă și faptă? Orice cădere din lumea ideilor înspre concretețe doare. De exemplu, după cum arată INSCOP, publicul unui asemenea partid e divizat aproape egal apropo de ieșirea țării noastre din Uniunea Europeană. În ceea ce privește necesitatea apropierii de Rusia el este dezechilibrat (un sfert pro-, două treimi anti) exact cum e mai rău: orice opțiune alegi -> ratezi o parte consistentă din el. Astfel, orice combinație de poziționări în ceea ce privește Uniunea Europeană și Rusia duce la „pierderea pe drum” a unor voturi importante. Să privim per ansamblu: în majoritate publicul unui partid religios și naționalist este pro-UE și anti-Rusia….. 3. Un aspect important al discuției n-are nimic de-a face cu cifrele Ci cu răspunsul la o întrebare. Iar întrebarea este: „Ce te face pe tine să te simți mândră/mândru?” Alternativ: ce te face să te simți bine atunci când te gândești la tine? Care sunt sursele tale de bucurie, încredere în forțele proprii?….Ce faci dacă ești mai aproape de cimitir decât de bacalaureat și nu ai nicio realizare autentică spre care să poți arăta? Te poți sinucide. Poți intra în depresii grave. Poți îngroșa rândurile alcoolicilor ori dependenților de fel și chip. Sau poți face ceva sănătos din punct de vedere psihologic, în sensul că-ți asigură măcar supraviețuirea: cauți surse de regenerare a încrederii în identitatea colectivă. …. Să găsești „inamici inferiori”? Puseele de antisemitism într-o țară cu foarte puțini evrei și mai nou misoginia violentă din societate demonstrează și disperarea unor clase sociale care vor să se arate superioare cuiva, dar n-au cui. Nu avem cu cine să ne luptăm și pentru ce teritorii. Intuiesc că exploziile de furie la adresa comunității rrome sau a celei LGBTQ vor fi în creștere – sunt ultimele ținte rămase. Mai comod este să extragi înțeles și succes din trecut. Care prin definiție trebuie să fie idealizat (altfel nu poți extrage *multă* încredere pentru tine din el). Sau din tradiții – te hrănești din soliditatea unor structuri sociale infinit mai vechi decât tine. Protejezi obiceiuri, tabieturi, tradiții, ticuri. Integral:
5 februarie în istorie și justiția târzie care nu e justiție La 5 februarie 1953 murea la închisoarea de la Sighet avocatul IULIU MANIU, rudă cu pașoptistul Simion Bărnuțiu. A fost unul dintre cei care, în cadrul Partidului Național Român din Transilvania, a pregătit unirea Ardealului cu Regatul României și unul dintre cei care a organizat Marea Adunare din 1 decembrie 1918. A fost un inamic politic al liberalilor care, după unire, ignorau situația din Ardeal, ca urmare nu a participat la încoronarea lui Ferdinand ca rege al tuturor românilor și a refuzat să accepte Constituția din 1923. A fost prim-ministru în perioada interbelică. S-a opus preluării puterii de către comuniști, dar aceștia i-au înscenat o acuzație de înaltă trădare și în anul 1947 a fost condamnat de justiția controlată politic. A fost reabilitat de justiția actuală de abia în anul 1998. Casa memorială se află la Bădăcin
Virusolog român din SUA: Riscul de a muri de Covid e de 97 de ori mai mic la cei cu booster față de nevaccinați Virusologul Cristian Apetrei demonstrează cu ajutorul unor statistici din Statele Unite ale Americii că persoanele vaccinate cu doza booster sunt mult mai bine protejate în fața virusului decât celelalte categorii. El este profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh și a analizat datele prezentate de autoritățile americane. „În așteptarea meta-analizelor mult dorite. Rochelle Walensky, directorul CDC: în săptămâna de după Thanksgiving (28/11-4/12 2021) din fiecare 100.000 de cetățeni 9.7 dintre nevaccinați au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2, 0.7 dintre vaccinații cu două doze au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2 și 0.1 dintre subiecții cu booster au murit că urmare a infecției cu SARS-CoV-2”, a explicat Cristian Apetrei. Ca urmare, riscul de deces este semnificativ mai mare în cazul persoanelor nevaccinate. „Asta înseamnă că reducerea riscului de mortalitate la persoanele cu booster este de 97 de ori față de nevaccinați”, a fost concluzia virusologului român. Integral: 
Europa este bună când ne dă bani și rea când ne cere să respectăm regulile ….. Intrarea în Uniunea Europeană a adus României și finanțări solide din bani europeni. Chiar dacă administrația a avut în toți cei 15 ani serioase probleme în a absorbi bugetele puse la dispoziție de Comisia Europeană, în total, România a primit 70 miliarde euro și a plătit 24 miliarde euro, deci înregistrează un plus de 46 miliarde euro. Este adevărat că Europa a fost bună atunci când ne-a dat bani și rea atunci când ne-a cerut să respectăm regulile. Iar oficialii români au știut să dribleze sau să ignore cu mare dibăcie o parte din normele și standardele europene. Astfel, România s-a aflat foarte des la limita de deficit bugetar, 3% din PIB, înscrisă în Tratatul de la Maastricht, iar cele două crize din ultimii 15 ani au fost scuze perfecte pentru a depăși cota de deficit. Recomandări ignorate
Cătănia voluntară între sondaje și dragostea de țară …. Prima întrebare care ne vine în minte este dacă armata noastră este capabilă să apere teritoriul patriei de o astfel de agresiune, înainte de a ne pune problema ce pot face partenerii noștri din NATO (în virtutea articolului 5 din tratat) pentru a ne sprijini într-o astfel de luptă de apărare. Ca unul care am trăit deja o jumătate de secol și am experimentat pe pielea mea perceptele doctrinei de apărare „a întregului popor” din vremea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu, dar și starea armatei de atunci, pentru că am făcut nouă luni și jumătate de școală de ofițeri în rezervă la arma infanterie, cred (sper!) că astăzi stăm mult mai bine. Pe atunci, din stagiul amintit de pregătire, aproape două luni ne-am „pregătit” culegând manual porumb și sfeclă și ne-au mai rămas șapte luni pentru a trece cu pregătirea prin nivelul grupă de infanterie, plutonul de infanterie și batalionul de infanterie, ca și pentru aplicația de final (a șasea mare sesiune de trageri) care implica și un marș de cam 35 – 40 de kilometri. Cu examenul a fost mai ușor: am tras bilețelele cu subiecte din grămadă, dar cam știam ce întrebări conțin, așa că am avut timp să ne pregătim răspunsul. Astăzi avem o armată formată din soldați profesioniști. Chiar dacă comandanții lor își încheie studiile și doctoratele recurgând ici, colo la plagiat, până la urmă mulți dintre ei ajung să-și conducă trupa în acțiuni reale de luptă pe linii fierbinți de conflict, cum au fost Afganistanul, Irakul, prin Africa sau Balcanii de Vest, dobândind astfel o experiență (de comandă în condiții de luptă) care se poate dovedi de neprețuit în caz de agresiune externă. În clasamentul forțelor militare, România ocupă locul 40 din 137; prin comparație, Bulgaria ocupă locul 49, Ungaria locul 55, iar Serbia locul 79. Ca efective, armata română se bazează pe aproximativ 70 de mii de militari. Forțele aeriene se bazează pe 140 de aeronave, printre care avioane de luptă, avioane-școală și elicoptere; forțele terestre pe 1.400 de blindate și aproximativ 700 de tancuri; forțele navale pe patru corvete vechi și trei fregate (nici ele de ultimă generație). România nu are elicoptere de atac, are un submarin de fabricație rusească (ce nu a fost folosit vreodată și nici nu mai poate fi pus în exploatare) și nu dispune de distrugătoare…..Mulți tineri români între 20 și 35 de ani, care potrivit legii nr.453 din 2004 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, trebuie să răspundă solicitării de încorporare în caz de conflict armat, nu sunt în țară ci se află peste hotare la studii, joburi sau chiar sunt efectiv stabiliți în alte țări unde au familii, inclusiv mixte. Vor răspunde ei unei citări în caz de război?….Cum procedează alții, aproape de noi? Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, care a fost prezent în emisiunea realizată de TVR și HotNews, arăta că Polonia a introdus instituția rezervistului voluntar și acum dispune de peste 50.000 de rezerviști. România dispune doar de o mie de rezerviști, o cifră evident ridicolă, o mare vulnerabilitate legată de capacitatea de apărare a țării….. În Marea Britanie pregătirea ca voluntar și opțiunea de a fi rezervist nu îi aduce unui tânăr doar un supliment de venituri care să-i ofere o motivație materială, ci și prestigiu personal. Un stagiu de pregătire în armata britanică îi oferă o calificare ce poate fi utilă și în viața civilă (șofer de camion, paramedic, analiză de intelligence, management etc.), cu certificarea aferentă. Un tânăr care a urmat un stagiu de pregătire în armata britanică are oricând un atu atunci când aplică pentru un job în fața oricărui departament de HR al oricărei corporații, pentru se consideră că a beneficiat de un training de calitate, ceva similar unui MBA în business. Acest lucru este posibil și pentru că armata britanică are o bună reputație în societate. Integral:
Cum pică din cer 270.000 de lei. Problemele din declarațiile de avere ale deputatei PSD Mirela Furtună …. CV-ul doamnei Mirela Furtună pare, la o primă citire, unul bun. Asta până când începi să-l citești cu atenție. S-a apucat de studii universitare abia la 23 de ani. Începe, în 2003, Științe Politice la Universitatea Ovidius din Constanța, domnia sa fiind din Tulcea. Înainte s-o termine, se apucă, în 2005, și de limbi străine (engleză – spaniolă), la aceeași universitate. …. Științele politice le termină abia în 2007, iar un an mai târziu, în 2008, termină și a doua facultate. Nu are timp să răsufle, pentru că în 2007 începuse un master în „Politica mondială și europeană”, tot la Ovidius. În 2009, anul în care finalizează masterul, bifează și un curs la Institutul Diplomatic Român. Iar diplomele curg pe bandă rulantă: 2010 – master în management politic la Institutul Ovidiu Șincai; 2011 – master în relații internaționale la Institutul Diplomatic Român. Se mai adaugă, în perioada 2011-2012, Școala Europeană Ovidiu Șincai, pe care a urmat-o și la București, și la Strasbourg. Plus un curs la Colegiul Național de Apărare. …. A mai primit și o bursă pentru tineri politicieni din partea unei respectabile fundații germane – Friedrich Ebert. A urmat chiar și cursurile de engleză ale British Council, deși ea a terminat facultatea de limbi străine cu engleză subiect principal. Aceste ultime două lucruri au dispărut din noul CV al doamnei Furtună. ….. Prietenia cu „Baronul peștilor” Cum se explică această ascensiune fulminantă? Toate drumurile duc la președintele Consiliului Județean Tulcea, Horia Teodorescu, cunoscut și drept „Baronul peștilor”. Un om de afaceri foarte bogat, expert în contracte cu statul și un amic apropiat al domnului Orlando Teodorovici, fost ministru PSD și fost senator de Tulcea până în 2020, și el cu probleme serioase în justificarea averii. …. Domnul Horia Teodorescu a fost deputat PSD între 2008 și 2012, perioadă care se suprapune cu cea în care doamna Furtună a figurat pe statele de plată ale Parlamentului. Pleacă domnul Teodorescu la șefia Consiliului Județean Tulcea, ajunge și doamna Furtună consiliera președintelui CJ. Din 2013, doamna Mirela Furtună are un copil. În declarația de avere din 2020, la rubrica în care a trecut alocația notează, pentru prima dată, și numele copilului: Teodorescu. ANI o declară incompatibilă Agenția Națională de Integritate (ANI) dovedește că firma doamnei Furtună (firmă care nu apare nicăieri în CV, declarații de avere sau de interese) a încheiat un contract de servicii exact cu Consiliul Județean unde domnia sa era consiliera președintelui (CV-ul oficial nu include nici acest lucru). …. Între 2018 și 2020, doamna deputat a câștigat, cu tot cu vânzările de proprietate, un pic peste 96.000 de euro. A cumpărat în acest timp un apartament în Constanța de 119 metri pătrați – costurile unui asemenea apartament erau între 1.200 și 1.400 de euro pe metru pătrat, deci ar fi trebuit să cheltuiască minimum 140.000 de euro pe acel apartament. A cumpărat și un teren intravilan de 800 de metri pătrați la Tulcea și un Land Rover estimat la minimum 50.000 de euro. Mai clar, domnișoara Furtună a avut la dispoziție 171.000 de euro și a făcut cheltuieli de minimum 200.000 de euro. Sigur, doar ANI poate să verifice cât au costat în facturi apartamentul din Constanța sau mașina de lux și să stabilească și dacă acolo sunt aspecte ce trebuie sesizate justiției. Cum pică din cer 270.000 de lei Și problemele nu se termină aici. În 2020, în declarațiile de avere și interese ale doamnei deputat apar două firme care activează în domeniul medical. Una este deținută integral, iar cea de-a doua – în părți egale cu Dumitru Vâlcu, cel mai probabil fostul director al Serviciului de Ambulanță Tulcea. …. În concluzie În Parlament, a vorbit anul trecut un minut și 40 de secunde. În primul mandat, media anuală a fost de un pic peste 7 minute. Integral:
Impactul serviciilor medicale private în România: Creștere anuală de 15% a abonamentelor medicale private / Aproape 20% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private provine din activități stomatologice 1,7% din consumul unei gospodării din România este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, țara noastră aflându-se pe penultimul loc în acest clasament. La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. Pe fondul dezvoltării accelerate a pieței serviciilor medicale private, piața abonamentelor medicale a înregistrat, în ultima decadă, o creştere anuală constantă de aproape 15%. …. Evaluarea amprentei generale pe care furnizorii de servicii medicale private o au în economia României arată faptul că 6.238 de milioane de euro sunt create în termeni de valoare adăugată, ceea ce reprezintă aproximativ 2,8% din PIB-ul României. Valoarea totală a cifrei de afaceri generate de companiile private cu activități în zona serviciilor de sănătate a fost de 3,1 miliarde de euro în anul 2020 (cu 9% mai mult față de anul precedent). 19% din cifra de afaceri generată de piața serviciilor private de sănătate provine din activități stomatologice. În România, 1,7% din consumul unei gospodării este dedicat serviciilor medicale, sub media UE de 3,3%, România aflându-se pe penultimul loc din clasament. „Trebuie să avem în vedere că un serviciu medical trebuie corect plătit. Nu există sănătate fără cheltuială. În aceste momente încercăm să mutăm curativul pe prevenție și cred că, cu ajutorul segmentului privat, vom reuși. Un act medical se face având la îndemână profesioniști, dotări, structuri adaptate medicinei pe care trebuie să o avem în ziua de azi”, a afirmat dr. Nelu Tătaru, preşedintele Comisiei pentru sănătate şi familie din cadrul Camerei Deputaților. La nivel naţional, cea mai mare pondere a cheltuielilor pentru sănătate provine din surse publice, aproximativ 80%. Aşadar, sistemul privat finanțează în proporție de aproximativ 20% sistemul de sănătate, prin intermediul plăților directe ale populației, al abonamentelor medicale și al asigurărilor voluntare. „Un aspect important al sistemului de sănătate actual îl reprezintă nevoia de îngrijire a pacientului sever/critic (pacient care poate proveni din orice tip de patologie, în funcție de evoluția bolii și/sau de terenul de fond). Pentru a rezolva această situație critică, se impune constituirea unui parteneriat reglementat clar și agreat de către partenerii din sectorul public, respectiv din cel privat. Am încredere că există deschiderea și pregătirea necesare constituirii acestui parteneriat”, este ideea susținută de prof. univ. dr. Adrian Streinu Cercel, Preşedinte al Comisiei de Sănătate din Senatul României…..Din punct de vedere numeric, evoluția personalului medical din segmentul privat este influențată de programele de pregătire organizate de furnizorii privați și de un nivel salarial competitiv. În sistemul public, salariile au crescut semnificativ în 2018, pentru a răspunde deficitului accentuat de profesioniști din domeniul medical. 44% din personalul medical din sistemul de sănătate activează în segmentul privat, exclusiv sau mixt. Din totalul de angajaţi la nivel naţional, aproximativ 1,4% lucrează în sectorul de servicii medicale private, numărul lor depăşind în prezent 78.000. Integral:
Discuțiile despre prelungirea vârstei de pensionare: Ce arată datele Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani, proiecțiile pe următorii 50 de ani și unde ne situăm în UE Discuțiile legate de o posibilă prelungire a vârstei de pensionare s-au reaprins cu fumigene și cu petarde, chiar dacă oficial, PSD spune că nu e de acord cu majorarea opțională a vârstei de pensionare: speranţa de viaţă a scăzut anul trecut, cu 1,4 ani iar speranţa de viaţă sănătoasă în România este incomparabil mai mică cu cea din UE. Acesta este doar jumătate din răspuns, cealaltă jumătate lipsind de pe agenda publică. Ce arată datele Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani din România, speranța de viață sănătoasă la 65 de ani, proiecțiile pe următorii ani și unde ne situăm printre celelalte țări europene. Începem cu estimările Eurostat cu privire la speranța de viață la 65 de ani:….Revenind la pensionare, mai trebuie să ne uităm la un indicator: speranța de viață sănătoasă la 65 de ani. Cu alte cuvinte, la câți ani ne așteptăm să petrecem într-o stare fizică bună, după ce am depășit vârsta de 65 de ani. Răspunsul e cel de mai jos:…Majoritatea românilor spun că au o stare de sănătate bună şi foarte bună, potrivit unei anchete din 2021 a Statisticii, dar 3 români din 4 cu vârsta de 65-74 ani se plâng de starea lor de sănătate. Dacă ne uităm la cei de peste 75 de ani, 90% au probleme medicale. …. Se poate intra în detalii (uitându-ne la starea de sănătate orală percepută, unde începând cu vârsta de 55 ani, peste jumătate dintre români spun că aceasta este ”rea sau foarte rea”. 
Pandemia a dus la cel mai mare exces de mortalitate de după Primul Război Mondial, în trei state europene Elveția, Suedia și Spania au atins cel mai ridicat nivel al excesului de mortalitate din ultimii 102 ani în 2020, când pandemia de coronavirus a cuprins Europa, relatează IFL Science preluat de Hotnews. Valori mai mari au fost întâlnite doar în 1918, când se încheia Primul Război Mondial și când continentul se confrunta cu altă pandemiei, cea a gripei spaniole. …. „În timpul pandemiei din 2020, aceste 3 țări au înregistrat lunar vârfuri de mortalitate în exces mai mari decât în majoritatea celorlaltor luni de după pandemia de gripă spaniolă din 1918, incluzând aici numeroase vârfuri datorate gripei și valurilor caniculare”, notează cercetătorii. Echipa de cercetători a comparat, de asemenea, statisticile legate de epidemii de gripă severe, alături de cele privind pandemia din 1918. Cea din urmă a afectat preponderent persoanele tinere, astfel că a avut un profil de mortalitate diferit în ceea ce privește vârsta, comparativ cu COVID-19. Potrivit datelor oficiale, aproape 6 milioane de persoane și-au pierdut viața la nivel mondial din cauza pandemiei de coronavirus. Potrivit OMS, numărul global de decese cauzate de COVID în 2020 ar fi fost subestimat cu 1,2 milioane, însă alte estimări vorbesc de până la 3 milioane.
Europa îşi analizează lipsurile: Medicamente, procesoare, metale
Lipsa de gândire strategică din energie Sunt și smecherii jurnalistice. De exemplu un titlu bun aduce mai mulți cititori. Articolul de săptămâna trecută „
Lansez un concurs creativ (și constructiv) – cum să se numească Ministerul Finanțelor?..….În aceste zile, la ministerul Finanțelor Publice e în dezbatere
7 miniștri ai sănătății l-au ținut în funcție pe șeful auditului, deși a fost declarat incompatibil Cazul lui Mihai Constantinescu, șeful Auditului Intern din Ministerul Sănătății, arată cum miniștri nu iau decizii administrative de schimbat oameni dovediți lipsiți de integritate, așteptând cu anii hotărârile instanțelor. Mihai Constantinescu este șeful Auditului Intern al Ministerului Sănătății, o poziție care controlează integritatea acțiunilor angajaților. Încă din 2019, Agenția Națională de Integritate l-a găsit pe Constantinescu în lipsă de integritate, prin conflict de interese. Dar niciun ministru nu l-a atins și a fost nevoie de o decizie definitivă a unui tribunal ca ministrul Rafila să consimtă, la întrebarea Libertății, că Mihai Constantinescu va pleca: „Vom respecta decizia instanței”. …. ANI s-a autosesizat în 2019, după ce Libertatea a prezentat posibilul conflict de interese în care se afla șeful Auditului din MS, care conducea în același timp și un proiect finanțat din fonduri europene. ANI a stabilit că Mihai Constantinescu nu poate dirija un proiect, deoarece nu se poate controla pe el însuși și, ca urmare, a constatat starea de incompatibilitate și cerut ca funcționarul să nu mai ocupe nicio funcție publică timp de 3 ani. …. Mihai Constantinescu a contestat în instanță decizia și a pierdut toate căile de atac. Ce a făcut el? În calitate de manager de proiect pe care l-a condus în iunie 2018 – ianuarie 2019, Constantinescu a fost găsit responsabil de dispariția a 11 laptopuri achiziționate de MS și a fost penalizat cu mustrare scrisă de Comisia de Disciplină. Dosarul a fost preluat și de organele de cercetare penală. ….. 7 miniștri l-au ținut în funcție Din 2019, de când ANI a constatat starea de incompatibilitate a lui Mihai Constantinescu, toți miniștrii sănătății au continuat să-l mențină în funcția de șef al Auditului Intern: Sorina Pintea, Victor Costache, Nelu Tătaru, Vlad Voiculescu, Ioana Mihăilă, Cseke Attila, Alexandru Rafila.
Efectul mai puțin cunoscut al pandemiei: un „munte” de deșeuri medicale. OMS: 3 din 10 unități medicale nu au sisteme de sortare Zeci de mii de tone de deșeuri medicale generate de răspunsul la pandemia de COVID-19 au pus o presiune enormă asupra sistemelor de gestionare a deșeurilor din întreaga lume, amenințând atât sănătatea umană, cât și mediul înconjurător, avertizează Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), într-un raport publicat marți și citat de Agerpres. ….. Raportul OMS arată că au fost expediate peste 140 de milioane de kituri de testare, capabile să genereze 2.600 de tone de deşeuri neinfecţioase (în principal plastic) şi 731.000 de litri de deşeuri chimice (echivalentul unei treimi dintr-un bazin olimpic), în timp ce peste 8 miliarde de doze de vaccin au fost administrate în întreaga lume, generând alte 144.000 de tone de deşeuri sub formă de seringi, ace şi cutii de siguranţă. …. În prezent, doar trei din zece unităţi sanitare din întreaga lume nu dispun de sisteme de sortare a deşeurilor. În ţările mai puţin dezvoltate, mai puţin de una din trei unităţi sanitare dispune de un serviciu de bază de gestionare a deşeurilor medicale. Integral: 
România, pe drumul către OCDE
Câte miliarde Euro a pompat Uniunea Europeană în România, în 15 ani. Top programe operaționale ca rată de absorbție, în prezent …. În cei 15 ani de apartenență la Uniunea Europeană, România a primit fonduri europene valoare totală de 70,72 miliarde de euro și a contribuit la bugetul comunitar cu 24 miliarde euro. Astfel, România este pe plus cu 46,72 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie 2007- 31 decembrie 2021. Cei doi ani marcați de criza COVID, 2020 și 2021, au fost și cei în care Uniunea Europeană a trimis cei mai mulți bani în România: 15,31 miliarde de euro în total. În perioada de programare 2007-2013 (din care am primit fonduri până în 2016), România a absorbit 36,6 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 91%. Am ratat, din păcate, 3,6 miliarde de euro din banii care ne-au fost puși la dispoziție. În total, în prima perioadă de progamare am avut la dispoziție 40,2 miliarde de euro, cu tot cu banii de pre-aderare. În prezent, suntem la a treia perioadă de programare de când România este în Uniunea Europeană. Practic, se suprapun perioada de programare 2014-2020 și 2021-2027, în acest moment. În perioada de programare 2014-2020, România are la dispoziție 50,6 miliarde euro. Până la sfârșitul anului 2021, România a încasat din acești bani aproape 32 de miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 63%. Mai putem cere bani de la Comisia Europeană (în baza facturilor din proiecte) până la finalul anului 2023 din această perioadă de programare. Așa cum am arătat anterior pe StartupCafe.ro, la partea de proiecte europene cu fonduri structurale și de investiții (FESI), nu stăm foarte bine – 56%, a cincea țară din coadă la rata de absorbție, ca bani încasați de la Comisie (cu tot cu avansuri pe care le-am primit fără proiecte, să ne ajute să începem implementarea). ….. În plus, România mai primește fonduri europene și ca plăți directe la hectar pentru fermieri, din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), gestionat de Ministerul Agriculturii (prin agenția APIA). De aici am primit până acum aproape 10,7 miliarde de euro, reprezentând o rată de absorbție de 80,62%. Acești bani vin însă direct, fără să fie nevoie de proiecte, ca în cazul celor 8 programe FESI, de mai sus. Un alt program prin care tragem bani de la UE fără să fie nevoie să facem proiecte este Programul Operaţional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate (POAD), gestionat de MIPE. De aici am atras 214 milioane euro, 43,11% rată de absorbție. Comisia a suplimentat și acest program prin fonduri de criză prin facilitatea React EU. Din acești bani se oferă alimente și alte astfel de ajutoare persoanelor cu venituri foarte mici. De asemenea, România mai primit avansul de 1,97 miliarde euro, pe partea de fonduri nerambursabile din planul Next Generation EU, pentru depășirea crizei COVID. Aici intră suma de 1,85 miliarde euro (13%) primită în contul statului deschis la BNR, ca avans din Planul Național de Redresare și Reziliență. Aceștia sunt bani care ar trebui să ne ajute să începem din proiecte. Vorbim strict de fondurile nerambursabile, nu și de partea de asistență prin împrumuturi pe termen lung, cu dobânzi mici. Integral:
De cine este sprijinit AUR: ruta de la preoții din Biserica Ortodoxă către neolegionarism. Camaraderia dintre Simion și Noua Dreaptă Multă vreme, extrema dreaptă din România a părut proprietatea unor personaje-anomalie. …. Liderii AUR, de la George Simion la Claudiu Târziu și „prezidențiabilul” Călin Georgescu, sunt într-o mișcare energică și charismatică de liniștire a opiniei publice. În spatele încercărilor de a se rupe de extremism, se manifestă însă vechi alianțe cu mișcările neolegionare. În primul episod al analizei, am discutat, cu fapte pe care AUR ar vrea să dispară, despre legăturile cu frățiile ortodoxe și neolegionare. Inclusiv despre rolul taberelor unde copiii sunt supuși propagandei. Recent, Asociaţia Gogu Puiu a serbat 6 ani de existenţă, pe 23 ianuarie, organizând diferite evenimente, printre care şi o conferinţă la care au participat feţe bisericeşti, academicieni, artişti şi alte asociaţii neolegionare. Pe pagina de Facebook, acestora le sunt aduse mulţumiri pentru sprijinul de durată faţă de mişcare. „Pentru drumul pe care l-am parcurs până acum avem a mulțumi Înaltpreasfinţitului Teodosie Arhiepiscopul Tomisului, care ne-a dat binecuvântarea sa de la început și care ne este mereu alături, organizației-mentor, Fundația Ion Gavrilă Ogoranu, Frăției Ortodoxe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, maestrului Dan Puric, domnului profesor Marian Cojoc, și tuturor celor care ne oferă încrederea lor și ne sprijină în mod tainic”. Atât în 2022, cât şi în 2018 şi 2016 Înalt Preasfinţitul Teodosie, Dan Puric şi Frăţia Ortodoxă participau la comemorările legionare organizate de Asociaţia Gogu Puiu. Ceremonii însoţite de slujbe religioase realizate de preoţi în prezenţa ÎPS Teodosie şi promovate pe Trinitas TV. Asociaţia care organizează taberele de îndoctrinare legionare, au arătat reporterii Să fie Lumină, are aceeaşi adresă de contact ca şi partidul „Totul pentru Țară” – urmaşul politic al Mişcării Legionare, partid desfiinţat în 2015 prin hotărâre judecătorească. …. Preoții, nelipsiți în imaginile neolegionarilor Feţele bisericeşti sunt prezente şi la ritualurile şi ceremoniile legionare actuale – inclusiv la Comemorarea anuală a „Căpitanului” de la Tâncăbești. Şi apar frecvent în pozele grupurilor neolegionare ca Asociaţia Gogu Puiu sau Frăţia Ortodoxă, mai nou şi alături de membri AUR sau de Călin Georgescu. Din acest motiv nu ar trebui probabil să ne mire că George Simion şi membrii AUR ţin întâlniri în curtea bisericilor, sau că Georgescu a început să ţină predici politice enoriaşilor direct din biserică. Desigur, fără mască. …. Legăturile lui Simion cu Noua Dreaptă datează cel puţin din 2009 când, ca lider al mişcării „Noii Golani”, Simion a organizat la Bucureşti împreună cu Noua Dreaptă o manifestare împotriva regimului comunist de la Chişinău. În 2010, aproape 40 ONG-uri din Moldova şi-au arătat îngrijorarea şi dezacordul ferm faţă de marşul pe care intenţionau să îl organizeze la Chişinău de Ziua Naţională a României Noua Dreapta, Noii Golani, Garda de Fier şi Legionarii din România – văzute ca „grupări extremiste cu scopul de a reactiva spiritele naţionaliste” în R. Moldova. Şi în 2012 Noii Golani şi Noua Dreaptă au organizat o manifestaţie similară la Bucureşti, ceea ce arată trăinicia relaţiei dintre ele, care vedem că e încă activă şi astăzi. Integral:
De ce nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul? Nu demult, Alina Mungiu-Pippidi a publicat un articol în România Curată, intitulat destul de provocator: „Nu-i credem pe ruși nici cînd spun adevărul”. Teza ei este să nu-i mai provocăm pe ruși – noi, dar și aliații NATO în general. Să le garantăm o zonă neutră și „de influență” – Ucraina, Belarus, Georgia etc., exact așa cum vor ei. Să admitem că cererile lor foarte unilaterale transmise către NATO sînt „un exercițiu de franchețe pe care îl consider binevenit”. Să nu mai provocăm Rusia cu exerciții militare ale NATO în Marea Neagră (ceea ce Rusia a cerut de fapt). Pe scurt, deoarece NATO s-a tot extins spre Est, Rusia are ceva dreptate să fie indignată. De altfel, oricum un război eventual cu Rusia este „dinainte pierdut” – ceea ce, spune dînsa, o știu și șoferii de taxi din București. Pe scurt, autoarea ne invită (pe noi, România, și NATO în general, pare-se) la un apeasement tipic, dacă e să folosim celebrul termen…..Mai întîi e vorba despre politica imperială rusă, de la Ecaterina a II-a la Putin. Indiferent dacă pretextul a fost ortodoxia, slavofilia, comunismul sau pur și simplu nevoia de securitate, Rusia a încercat mereu să înainteze în Europa de Est, Centrală și de Sud-Est, cît a putut – mai exact cît au permis celelalte mari puteri, care periodic au fost nevoite să facă războaie (războiul Crimeii) sau să amenințe cu război (Germania în 1877 și 1917, SUA după 1948), ca s-o oprească. Mai mult, după cel de-al doilea război mondial, Rusia lui Stalin și chiar Hrușciov, deja stăpînă peste jumătate din Europa, și-a dorit să meargă mai departe, nu fără a-și exporta și regimul, și numai NATO a oprit-o. Agresivitatea Rusiei devenite URSS s-a arătat în 1948-49 (blocada Berlinului), în 1956 (invadarea Ungariei), în 1968 (invadarea Cehoslovaciei), în 1980 (invadarea Afganistanului, care, spre deosebire de mai tîrziu, nu adăpostea pe atunci teroriști); după căderea URSS, Rusia n-a întîrziat prea mult să-și reia agresiunile – Cecenia, Georgia, Crimeea și, acum, amenințarea la adresa Ucrainei și care, probabil, se va concretiza în vreun fel…..Celălalt motiv pentru care nu se poate avea încredere de principiu în guvernul rus este caracterul nu numai nedemocratic, dar de-a dreptul fascistoid al statului rus din „era Putin”. Un regim care își asasinează disidenții, unde competitorii politici sînt otrăviți, care înăbușă vocile critice ale jurnaliștilor independenți, care marchează cu semnul infamiei – „agent străin” – ONG-urile independente și critice, precum, recent, celebrul Memorial, un regim unde președintele și-a construit o putere personală enormă și pe viață, unde alegerile sînt o farsă, un asemenea regim opresiv, violent și antidemocratic nu va fi crezut nici dacă, din întîmplare, ar spune o mie de adevăruri. În fond, dacă Rusia vrea să fie crezută, dacă sincer dorește pacea și cooperarea între națiunile „vecinătății apropiate”, de ce nu urmează exemplul postbelic al Germaniei? Să renunțe oficial la orice intenții imperiale, să se democratizeze cu adevărat, să permită vocile critice și o opoziție autentică, după cum a părut un moment posibil în anii ’90….Iar dacă aceasta va deveni cîndva poziția oficială a guvernelor ruse, atunci Alina Mungiu-Pippidi poate fi liniștită: vom tinde să-i credem pe ruși, indiferent de cum ne vor povățui unii sau alții, fie ei „experți la Georgetown sau Harvard” ori chiar numai cu „bunul-simț” al șoferului de taxi. Integral:
EXPLICAȚII
Fost ministru al Economiei:
Socialismul PNL din politica pensiilor Săptămâna trecută, pentru că nu erau destule și grave distorsiuni în economie, care reclamau urgență în rezolvare, apare în Evenimentul Zilei online, o știre din 22.01.2022, în care dl. Dan Vâlceanu – Ministrul Fondurilor Europene în actualul guvern – ne comunica argumentele prin care procentul de 9,4% din PIB pentru Fondul de pensii, stabilit de fosta conducere a Ministerului – de la
Militarizați industria energetică! Nu conteaza dacă începe sau nu o confruntare Rusia – Ucraina deoarece relațiile regionale comerciale și în special cele energetice s-au resetat. Este clar că șantajul energetic rusesc asupra Europei funcționează: cantitățile de gaze, cărbune și petrol livrate sunt mai mici și prețurile au crescut, Rusia având ca scop fragilizarea economiilor europene, fapt ce duce la instaurarea unei dezordini sociale având ca rezultat slăbirea statelor în fața cetățenilor, decredibilizarea ideii europene și a clasei politice…..Problema României, de cățiva ani importator net de energie electrică și cu importul de gaze din ce în ce mai mare, este că s-ar putea să nu mai aibă de unde importa: centralele maghiare, cehe și slovace să nu mai aibe disponibilitate de capacități. Această eventualitate ar duce la deconectari masive ale agenților comerciali și (Doamne ferește!) a consumatorilor casnici din zona Ardeal, Maramureș, Crișana și Banat, zone în care capacitățile de producție sunt deficitare….. La vremuri de criză trebuie decizii de criză! Organizarea actuală a industriei energetice este pusă în discuție în toată Uniunea Europeană deoarece s-a demonstrat că accesul la energie este esențial în funcționarea unui stat. Cu destul de mare întârziere s-a întrunit CSAT-ul pe problema energetică (sau cel puțin acum a apărut în presă). Discuțiile despre un posibil black-out trebuiau să se poarte de 10 ani. În actuala conjunctură politică și cu actuala legislație nu cred că se mai poate face nimic: fel de fel de „grade de competență” în rezervă și sinecuri sunt cocoțate în CS-uri, CA-uri și directorate la companiile de stat. În minister, numiții politic habar nu au de cum se extrage și transportă molecula de CH4 sau cum se generează și se transportă electronul, deci nu putem să le cerem să fie preocupați de situația geopolitică și energetică a regiunii, alta decât cea pe care ei o cunosc din hărțile turistice. Între timp, Premierul și-a construit două structuri paralele părții din guvernare ce se ocupa de energie: doua comisii interministeriale care se ocupă de energie (prima pe problemele energiei termice și a doua pe problematica formarii prețurilor energiei). Nu avem nume, poate că nu există nici măcar numirile, dar sperăm ca măcar aici să regăsim specialiștii și nu politicienii care nu au mai incăput in Parlament impuși de partide deghizați (sau nu) în oamenii grupurilor de interese ilegitime care sunt beneficiarii de facto ai actualei stări. Suntem în plin razboi și puțini recunosc această realitate. Război economic cu o puternică componentă energetică, război informațional cu operațiuni psi la care se adaugă o componentă cyber, război cu trupe fără însemne care arborează drapele (re)cunoscute doar de Kremlin…..Oricat de piramidală este organizarea militară din care premierul provine știm că meritocrația este mai prezentă decăt în democrația originală pe care o trăim. Probabil că singura cale de a ne salva este preluarea de către armată, pe un timp limitat, a producției și transportului de energie și înlocuirea sinecurilor din posturile cheie cu oameni care să răspundă unei comenzi unice iar comanda să fie consiliată de profesioniști. În tot acest timp legislația trebuie reformulată, toate companiile energetice la care statul deține acțiuni trebuie restructurate, piețele trebuie reorganizate și scoase de sub controlul politic (a se vedea OPCOM-ul) Probabil că Președintele prin hotărârea de a alinia actualele decizii în domeniul energiei la
Cum creezi haos în sistem. Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei, ia de la săraci şi dă la bogaţi şi instruieşte directorii să încalce propriul ordin de ministru În primele zile ale acestui an au fost publicate criteriile prin care ministrul Educaţiei acordă burse elevilor/elevelor din învăţământul preuniversitar. Printre bursele alocate prin actul normativ se află şi bursa de ajutor social, la care mă voi referi în continuare….. Fiind o bursă de ajutor social, actul normativ o condiţionează de situaţia materială a familiei, prin trei prevederi cu caracter general (art. 12, 13 şi 14, alin. 1, lit. a). Este interesant, ca o primă observaţie, că pentru copiii crescuţi de un singur părinte, ministrul Educaţiei a introdus un paragraf separat — aceştia, conform interpretării tradiţionale, nefiind consideraţi ca făcând parte dintr-o familie –, alături de categoria copiilor orfani, sau abandonaţi. Ruşinoasa segregare ne aminteşte de asocierea domnului Cîmpeanu cu Asociaţia Părinţi pentru Ora de Religie, înfiinţată pentru a împiedica respectarea şi aplicarea Deciziei 669/2014 a Curţii Constituţionale şi care, în 2018, a iniţiat referendumul urii, împotriva conceptului modern de familie. Tot în articolul 14 sunt menţionate categoriile de elevi care beneficiază de bursa de ajutor social: cei care provin din familii cu venit mediu pe membru de familie mai mic de 50% din salariul minim pe economie, cei care sunt crescuţi de un singur părinte, ori orfani sau abandonaţi, cei din mediul rural (şcolarizaţi într-o altă localitate, dacă nu au posibilitatea să studieze în localitatea de domiciliu) şi cei cu anumite dizabilităţi menţionate în actul normativ. Pentru aceştia din urmă se precizează excepţia de la regula condiţionării de venitul net lunar al familiei. Atât litera cât şi spiritul actului normativ respectiv impun raportarea celor trei categorii menţionate la situaţia materială a familiei din care provin elevii. Iniţial, şcolile aşa s-au şi raportat la ordinul ministrului Educaţiei şi au condiţionat cererile pentru acordarea burselor de ajutor social (cu excepţia celor pentru motive medicale) de dovedirea venitului stabilit, pe membru de familie. Dar, profitând de o falsă (impusă) ambiguitate a textului articolului care enumeră categoriile de elevi care pot primi burse de ajutor social, au început presiunile. Categoria avută în vedere? Elevii din mediul rural şcolarizaţi în altă localitate şi care nu au o unitate şcolară în localitatea de domiciliu. Conform interpretării forţate, în neconcordanţă cu prevederile articolului şi cu scopul actului normativ, cât şi contrar încadrării prin definiţie a bursei solicitate – bursă de ajutor social – elevii/elevele din această categorie ar fi trebuit să primească bursa indiferent de veniturile familiei. Fac precizarea că pentru această categorie de elevi/eleve, Ministerul Educaţiei decontează contravaloarea transportului. Presiunile au venit din partea unora dintre cadrele didactice (unele dintre acestea cu funcţii de conducere în sindicatele din învăţământ), dar şi din partea unora dintre membrii Consiliului Naţional al Elevilor, provocaţi la această interpretare nelegitimă şi imorală. Mai multe emailuri au fost trimise membrilor comisiilor de evaluare a cererilor pentru acordarea burselor — din şcoli — şi Ministerului Educaţiei. Este interesant că presiunile s-au făcut, în principal, pentru această categorie, nu şi pentru categoria copiilor crescuţi de un singur părinte, sau orfani ori abandonaţi….Dacă ar fi vrut să ţină cont de presiunile exercitate, considerându-le legitime, ministrul Educaţiei ar fi trebuit să modifice ordinul a cărui interpretare era clară, să abroge prevederile care menţionează imperativ că bursele de ajutor social se acordă în funcţie de situaţia materială a familiei, sau să fi precizat, în noul ordin, că şi bursele de ajutor social pentru celelalte două categorii de elevi ar fi exceptate de la condiţionarea de venitul familiei, aşa cum în ordin era reglementată excepţia pentru bursele sociale pentru motive medicale. Ce a făcut, însă, ministrul Educaţiei, domnul Sorin Cîmpeanu? A emis un set de precizări, oficiale, prin care, lăsând ordinul în forma iniţială, obligă directorii şcolilor să îl interpreteze în sens contrar prevederilor sale imperative şi opus scopului pentru care a fost elaborat. Astfel, prin Precizările ministrului Educaţiei din 21.01.2022, reglementarea privind acordarea burselor de ajutor social este interpretată contrar propriilor prevederi: criteriile generale de acordare a burselor de ajutor social (menţionate supra) nu mai condiţionează acordarea acestora de venitul net lunar pe membru de familie, condiţionare valabilă doar pentru categoria de elevi indicată la art. 14, alin. 1, lit. a..Integral:
PNL-PMP: Fuziunea Mafiei din Ilfov …. În zilele acestea, în care se tranzacţionează la nivel de lideri înghiţirea PMP de către PNL, avem ocazia să vedem o mostră la firul ierbii a confreriei dintre cele două partide. În după-amiaza de joi, un ales local din PNL şi altul din PMP comiteau mârşăvia de a ameninţa şi agresa o femeie, chiar în timpul şedinţei de Consiliu Local.
Guvernanța companiilor de stat, unul dintre cele mai dificile dosare penru aderarea la OCDE ….. Vor fi mai multe dosare sensibile. Guvernanța companiilor de stat, de exemplu, va fi unul dintre cele mai sensibile dosare. “În primul rând regulile pe care le impune OCD-ul în această zonă sunt de independență a companiilor de stat, de profesionalizarea conducerii lor, de a asigura management corporativ bazat pe rezultate, eficiență, profit, în sensul ca statul să profite cât mai mult de pe urma acestor companii. Or, în momentul de față nu trebuie să fii mare specialist ca să-ți dai seama că în primul rând managementul nu este nici pe departe unul ales profesionist, nemaintrând în celelalte componente. Deci, dosarele astea au fost complicate cam la toate țările, nu e ceva nou. Toți cei care au făcut trecerea din zona de candidat în zona de membru au fost obligați să facă această schimbare. Și nu vine simplu pentru că companiile de stat sunt cele mai atrăgătoare pentru mediul politic, de a-și numi oameni acolo și de a-și de a-și asigura influența. Deci nu va fi un dosar simplu de închis, este printre cele mai complicate” după cum explică Radu Puchiu, fost coordonator interministerial pentru aderare la OCDE. Decizia de aderare va fi una tehnică, și nu una politică, mai explică Radu Puchiu. “Se ia o decizie pe niște dosare tehnice. Credeți-mă, sunt foarte, foarte tehnice. Administrația noastră, de obicei, pe anumite componente, le-a tratatla modul hai să vedem cum ne facem că le facem. Asta a fost reacția administrației românești, dacă vă uitați inclusiv la aderarea României la UE…..Din păcate, spun, pentru că nu va mai fi suficientă o declarație politică ci va fi nevoie de rezultate concrete. Or rezultatele acestea concrete sunt greu de pus în practică -și aici va fi o mare problemă”. Integral:
Vladimir Putin şi agresivitatea Rusiei: strategia unui stat revizionist …. Agresivitatea marţială a Federaţiei Ruse este expresia unui stat revizionist, neîmpăcat cu existenţa unei ordini europene fondate pe dreptul naţiunilor la auto-determinare politică. Rusia lui Putin nu este şi nu poate fi URSS. Ea nu mai posedă anvergura globală a unui sistem mesianic de seducţie ideologică: comunismul era raţiunea de a fi a universului sovietic. Rusia lui Putin, în pofida eforturilor sale, nu poate propune o religie politică care să egaleze intensitatea de fascinaţie a marxism-leninismului. Revenirea la naţionalismul militar şi la fervoarea etnocratică este semnul acceptării acestei noi realităţi. Rusia lui Putin preia însă de la URSS un concept de stat, întemeiat pe control intern şi pe agresivitate externă. Rusia lui Putin nu poate exista, ca şi URSS, în absenţa inamicilor responsabili pentru ameninţarea fiinţei ei. În mitologia putinistă, NATO preia rolul pe care Stalin îl atribuia puterilor capitaliste. Confruntarea cu NATO asigură legitimitatea unui regim ce mizează pe respectul internaţional obţinut prin exercitatea intimidării armate. “ Respectul” invocat de Vladimir Putin şi de diplomaţii săi este formula elegantă dincolo de care se află o constantă a politicii ruse: imperialismul şi vocaţia anexionistă. În numele acestui “ respect” Imperiul Rus a dezmembrat Polonia, în complicitate cu Austria şi cu Prusia. În numele acestui “respect” Stalin a obţinut de la noul său aliat Hitler partea sa de pradă, în urma încheierii unui acord pirateresc. “ Respectul “ evocat de Rusia presupune instituirea unui mecanism al sferelor de influenţă şi acordarea unui drept de veto: statele suverane din centrul şi estul Europei ar fi obiectul unui protectorat indirect al regimului de la Moscova. Ucraina este, aşadar, o piesă din dosarul mai amplu al strategiei revizioniste a lui Vladimir Putin. Trauma ieşirii Ucrainei din sistemul de state-cliente ale Rusiei a motivat agresiunea militară şi anexarea peninsulei Crimeea. Ambiţia de a avea la Kiev un guvern “prieten”, afin în gândire cu cel de la Minsk, este, probabil, ţinta autentică a Federaţiei Ruse. Ameninţarea cu forţa este, pentru Rusia, mai eficientă decât utilizarea forţei înseşi. Rusia are, în spaţiul european, aliaţi motivaţi de solidaritatea energetică: Germania este cel mai important dintre aceştia….. Potemkiniada lui Putin maschează, inabil, realitatea unei Federaţii Ruse al cărei singur aport global este exportul de hidrocarburi. Şantajul este instrumentul de care acest regim se serveşte, deliberat şi cinic. Un şantaj ce încurajează reflexul occidental al conciliatorismului, atât de familiar central şi est- europenilor. Dreptul la libertate al naţiunilor nu se poate negocia, iată un adevăr ce poate fi incomod. Pacificarea prin capitulare este primul pas către victoria brutalităţii. Şantajulului i se poate opune doar fermitatea principiilor, fără echivoc şi fără ezitare. Integral:
Din ce cauză suferă pacienții cu „long COVID” de dificultăți de respirație. Concluziile unui nou studiu Dificultățile respiratorii sunt un simptom la majoritatea pacienților diagnosticați cu „long COVID”, dar nu a fost clar până în prezent care sunt cauzele care îl produc. Un studiu citat de The Guardian afirmă că au fost identificate anomalii în plămânii mai multor pacienți cu această afecțiune care ar putea oferi o potențială explicație a motivului pentru care unii oameni se confruntă cu dispnee mult timp după infecție. 
Oprirea importurilor de gaze rusești ar avea ”consecințe profunde” pentru economia Europei ANALIZĂ …. Într-o analiză publicată joi, Bruegel a spus că, dacă Rusia întrerupe toate livrările de gazele, UE ar trebui să crească importurile de
România mai are 29% din teritoriu păduri, Austria are 48%, dar ministrul mediului ne sfătuiește să ardem mai mult lemn, „ca austriecii”. Cât ardem noi și ei, de fapt? „Ei se bazează în continuare pe lemn”, a spus zilele trecute ministrul Tanczos Barna, în direct la TV, referindu-se la austrieci. Datele sunt interesante și îl contrazic. Potrivit statisticilor oficiale, austriecii au pe încălzire cu centrale și sobe pe lemne 667.000 de locuințe din 4 milioane (17%), noi avem peste 2,7 milioane de locuințe pe lemne din 7,5 milioane (36%). …. Austriecii au peste 560.000 de centrale pe lemn Exemplul dat de ministrul UDMR, și anume că în Austria soluțiile de încălzire se bazează pe lemn, nu este susținut de cifrele oficiale.
La 6 luni de când ministrul educației a sesizat nereguli grave la instituția care acreditează școlile, Curtea de Conturi nu a mișcat niciun deget Agenția care acreditează școlile de stat și private a fost verificată anul trecut de Ministerul Educației, iar Sorin Cîmpeanu cerea atunci altor instituții ale statului să meargă pe firul descoperirilor. Școala 9 a încercat să afle ce s-a întâmplat cu cercetările. Școala 9 a cerut instituțiilor pe care Ministerul Educației le-a sesizat pentru nereguli la Agenția Română pentru Asigurarea Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP) să ne spună care este mersul cercetărilor, după jumătate de an: Curtea de Conturi nu a inițiat niciun control și nici nu știe dacă o va face în 2022; Agenția Națională de Integritate nu ne-ar furniza informații nici „în cazul în care acestea există”, pentru că, susține ANI, nu sunt de interes public; Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 are un dosar, dar informațiile „sunt exceptate de la liberul acces la informații”. Nereguli grave Ministrul educației Sorin Cîmpeanu spunea în august 2021 că neregulile găsite la ARACIP „sunt atât de grave, încât depășesc limitele de competență ale Ministerului Educației”. „Raportul Corpului de control a fost trimis astăzi (3 august, n.r.) către Curtea de Conturi, către Agenția Națională de Integritate și către Parchetul de pe lângă Judecătoria București”, a continuat ministrul. Printre problemele semnalate au fost: – comunicarea defectuoasă cu furnizorii de educație, școlile de stat și private; – încălcarea regimului juridic privind conflictul de interese, dosare în care conducerea ARACIP avea dublă calitate, de reclamant – persoană fizică și de pârât în calitate de reprezentant al instituției; – nereguli la stabilirea taxelor de autorizare și acreditare; – nereguli în registrele de intrări-ieșiri. …. Curtea de Conturi ne-a explicat în scris că își decide, potrivit legii, autonom programul de activitate și singurele instituții care îi pot cere controale sunt Camera Deputaților sau Senatul. Integral:
Analiză Foreign Policy: Ce câștigă Rusia din actualul conflict cu Ucraina, indiferent dacă invadează țara sau nu Statele Unite și NATO au greșit în modul în care au abordat regimul lui Vladimir Putin în actuala criză a Ucrainei. Iar răspunsul lor ajută mai degrabă narativul rusesc în loc să descurajeze Rusia din a escalada conflictul, se arată într-o analiză a Foreign Policy. Publicația americană oferă și trei soluții care ar fi putut detensiona situația și care ar putea fi aplicate pe viitor. …. Orice va decide să facă în conflictul cu Ucraina, președintele rus, Vladimir Putin, a reușit să-i țină ocupați pe diplomații occidentali. Totul a început atunci când a trimis mari contingente din armata rusă aproape de granița cu Ucraina. Rusia a mai făcut acest lucru și în trecut, iar acum insistă că are dreptul să facă o astfel de mișcare pe propriul teritoriu – ceea ce este adevărat, notează Foreign Policy într-o analiză intitulată „The West Fell Into Putins Trap” (Occidentul a căzut în capcana lui Putin, n.r.). Totuși, este imposibil ca aceste acțiuni să nu fie interpretate, mai ales în lumina evenimentelor relativ recente: Rusia deja a invadat Ucraina de două ori în ultimii ani, în Crimeea și în Donbas, și a rămas acolo în stare de război din 2014. …. Care sunt prioritățile regimului Putin Pentru regimul Putin, veștile nu sunt prea bune. Rusia este o țară în declin, conform statisticilor: economia țării, care este dependentă de exporturi, nu este tocmai înfloritoare și nu se fac eforturi reale pentru a schimba situația. Rusia este o țară imensă, însă cea mai mare parte a teritoriului său e nepopulată, iar PIB-ul seamănă cu cel al unei economii medii, precum cea a Spaniei. Populația țării și, mai important, nivelul know-how-ului scad constant. …. În vreme ce indicatorii sociali scad, Kremlinul pare să fi renunțat la politicile care ar satisface nevoile și dorințele populației. În schimb, pare că se concentrează pe conservarea pe termen mediu a regimului Putin. În acest context, regimul a căutat alte mijloace prin care să-și afirme legitimitatea, cum ar fi să se prezinte ca un succesor al URSS; să instige o paranoia colectivă, prin intermediul propagandei de stat, concentrată pe „viclenia” Occidentului; și, cel mai important, să consolideze în colectivitate ideea că Rusia este o superputere, scrie Foreign Policy. …. Vestul a fost divizat în fața amenințării Rusiei Ultimele săptămâni au fost în favoarea regimului Putin într-un mod covârșitor. În primul rând, Putin a preluat inițiativa și a acaparat titlurile de presă din toată lumea. Le-a amintit tuturor ce poate face dacă își dorește. Poate să invadeze Ucraina dacă dorește, iar o dovadă a acestui lucru e cât de mult se teme Vestul să nu cumva să ia această decizie. Pentru un regim care se bazează atât de mult pe forță, atât interioară, cât și peste hotare, o astfel de validare venită din partea așa-zișilor lui dușmani este esențială. ….. Ucraina e pe cont propriu Putin a mai câștigat ceva: le-a dovedit Ucrainei și altor potențiali candidați la NATO că aliații vestici sunt slabi și indeciși în fața amenințărilor. Tot ce va face Vestul va fi să se reunească urgent, să discute sancțiuni, poate chiar să le impună, așa cum s-a întâmplat după precedenta invazie a Ucrainei de către Rusia – însă nimic mai mult. Memorandumul de la Budapesta e un tratat internațional, semnat pe 5 decembrie 1994, între Ucraina, SUA, Marea Britanie și Rusia. După dezarmarea nucleară a Ucrainei, care a dat armele nucleare sovietice Federației Ruse, cele trei state oferă garanții de securitate a independenței țării. Rusia a încălcat toate angajamentele pe care și le-a luat la Budapesta, arată analiștii. Iar situația creată după 2014 ajută narativul rusesc că Ucraina e pe cont propriu și aceasta e soarta țărilor care ies din orbita Moscovei. Pe de altă parte, Putin i-a oferit imediat sprijin dictatorului din Kazahstan, ajutându-l să rămână la putere. Asta fac prietenii adevărați – o altă demonstrație. …. În al doilea rând, în loc să vorbească despre sancțiuni, Occidentul ar trebui să vorbească despre regulile care guvernează relațiile internaționale, precum integritatea teritorială și dreptul statelor de a se autodetermina. Discutând despre sancțiuni, doar se întărește ideea că acesta e doar un joc de ping-pong între doi inamici – ceea ce este exact ce-și dorește Putin. ….. În al treilea rând, Vestul trebuie să se gândească la avantajele pe care Putin le dorește și să-i folosească așteptările împotriva lui. Nu poate să recompenseze comportamentul nepotrivit, așa cum a făcut în acest episod. De pildă, dacă președintele rus vrea să fie văzut pe aceeași scenă cu cel american, Vestul ar trebui să-i acorde acest privilegiu doar ca pe o recompensă. Trebuie să-i dea discret acest mesaj: dacă Putin se comportă decent, va fi recompensat cu o întâlnire cu Biden. Așa funcționează diplomația rusească: nu da de pomană ceva ce poți vinde. Integral: 


