Buna dimineata intr-o zi de luni, 20 decembrie! În vestul, centrul şi nordul ţãrii, precum şi la munte vor fi înnorãri persistente şi temporar se vor semnala precipitaţii, pe suprafeţe în general restrânse ziua şi pe arii realtiv extinse noaptea. Precipitaţiile vor fi sub formã de ninsoare la munte, iar în rest vor fi mixte. În restul teritoriului, înnorãrile vor fi temporare şi doar pe spaţii mici, cu o probabilitate mai mare din a doua parte a nopţii, trecãtor se vor semnala precipitaţii slabe mai ales sub formã de ploaie şi lapoviţã. Izolat vor fi depuneri de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în zona montanã înaltã a Carpaţilor Meridionali şi de Curburã, cu rafale de peste 80…90 km/h viscolind ninsoarea şi spulberând zãpada, condiţii în care vizibilitatea va scãdea semnificativ, şi local, dar la viteze mult mai mici îndeosebi în nord-est şi sud-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 şi 7 gr, iar cele minime între -4 şi 3 gr, In Bucuresti: +4/-2 gr.C., cu cer partial innorat.
Pandemia de COVID-19 s-ar putea prelungi până în 2024, spune un director Pfizer Directorul științific al Pfizer, Mikael Dolsten, a declarat vineri că potrivit estimărilor companiei farmaceutice, unele țări vor continua să se confrunte cu pandemia de coronavirus pe parcursul următorilor doi ani, în timp ce altele vor trece la o fază endemică în care numărul infectărilor va fi ținut sub control, relatează Reuters. Până în 2024, boala ar trebui să fie endemică pe tot globul, estimează reprezentanții Pfizer. „Când și cum se va întâmpla acest lucru depinde de evoluția bolii, de cât de eficient vor fi folosite vaccinurile și tratamentele și de distribuția echitabilă în zonele în care ratele de vaccinare sunt scăzute. Apariția unor noi variante ar putea afecta, de asemenea, modul în care pandemia va continuă să evolueze”, a spus Dolsten în cadrul unei prezentări pe care a susținut-o în fața unor investitori. Prognoza Pfizer vine în contextul apariţiei Omicron în luna noiembrie, catalogată de OMS drept „variantă de îngrijorare” din cauza zecilor de mutații care o fac să fie mult mai transmisibilă și posibil mai rezistentă în fața vaccinurilor. …. Reprezentantul Pfizer a mai anunțat vineri că o versiune a vaccinului său destinată copiilor cu vârste de 2-4 ani a generat un răspuns imunitar mai slab decât era așteptat, ceea ce ar putea întârzia autorizarea serului. Integral: https://www.libertatea.ro
Ce nu-i reușește lui Isărescu, îi reușește Statisticii. Cum a coborât INS inflația din noiembrie de la 9% la 7,8% „Nu e ok. Intrăm pe un teritoriu periculos!”, avertizează economistul Laurian Lungu, după ce a citit comunicatul INS privitor la inflația din luna noiembrie, transmis acum câteva zile. Lungu a observat că în dreptul prețurilor de la energia electrică și gaze era un asterisc. Iar în josul comunicatului, cu litere mărunte, INS preciza că a inclus în calculul inflației subvenția și plafonarea prețurilor stabilită de Guvern. „Nu toată lumea beneficiază de aceste subvenții, spune Laurian Lungu. După calculele sale, inflația pe care INS ar fi trebuit să o anunțe era de peste 9%. Hotnews s-a adresat Statisticii, întrebând cum a calculat inflația din noiembrie. „Cine a citit mai atent să vadă care este această cauză, a putut observa că la energia electrică şi la gaze există menţiunea că preţurile au ţinut cont de măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate. Aş spune să aceasta nu este o practică tocmai corectă, pentru că sunt schimbări în economie. Trebuie să laşi preţul care este şi după aceea poţi compensa cum vrei în practică… Indicele preţurilor de consum, ajustat cu acele creşteri la gaze şi energie electrică, ar fi avut, probabil, o creştere în jur de un punct procentual – două puncte procentuale, după calculele mele. Nu am fi vorbit acum, în noiembrie, de o inflaţie anuală de 7-8%, ci de una de 9%”, a explicat Lungu. Răspunsul transmis zilele acestea de INS: Referitor la solicitarea dvs, vă comunicăm următoarele: La calculul IPC, pentru componentele energie electrică și gaze naturale, se utilizează următoarele date: a) Energie electrică – informații privind tipurile de tarife: – Tarife pentru serviciu universal pentru principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici, pe zone de distribuție; – Tarife pentru ofertele concurențiale pentru principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici, pe zone de distribuție; Informații privind structura pieței energiei electrice: – date furnizate de către ANRE și de principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici;…. Ar fi fost util de știut si ce procent din total consumatori beneficiază de aceste subvenții atât la gaz cât și la energie electrică Chiar și așa, explică Laurian Lungu, sunt și alte elemente la care trebuie să ne uităm: dacă există o diferență de timp în care se fac compensările pentru distribuitori (30 zile?) și care este sursa fondurilor din care se plătește în cele din urmă această subvenție asimetrică. Ar fi fost util de știut si ce procent din total consumatori beneficiază de aceste subvenții atât la gaz cât și la energie electrică, mai spune Lungu. Economistul mai atrage atenția că toate aceste elemente au implicații ulterioare și asupra altor categorii de prețuri. ”Să vedem ce se întâmplă cu indicele prețurilor produselor industriale și cu cel al prețurilor de consum în urmatoarele 2-3 luni”, mai spune Lungu. Alți macroeconomiști cu care HotNews a discutat îi dau dreptate lui Laurian Lungu, admițând că plafonarea poate fi la limită inclusă în calculul inflației, dar subvenția nu, pentru că nu îi privește pe toți. O altă neclaritate privește gradul de realism al ponderilor facturilor la energie electrică și gaze în coșul de consum, spun și alți economiști. ”Factura la energie are o pondere de 4,6% iar cea la gaze de 3%, ceea ce e total nerealist”, spun economiștii consultați de HotNews. Integral: https://economie.hotnews.ro
Trăiască taxele mici și profitul mare! Curajul Guvernului Ciucă în fața corporațiilor a ținut o noapte. Apoi s-a făcut preș După ce a făcut valuri-valuri cu două măsuri care au supărat mediul de afaceri – impozitul de solidaritate aplicat companiilor cu cifră de afaceri anuală mai mare de 100 milioane de euro și scăderea de la 1 milion de euro la 500.000 a pragului întreprinderilor care pot opta pentru plata unui impozit de venit, Guvernul a renunțat în cele din urmă la amândouă. Mediul de afaceri poate să stea liniștit – și-a instalat un guvern de nădejde. Cu noi, cu cetățenii, cum rămâne? Peste noapte, Guvernul Ciucă a renunțat la măsura care a stârnit ieri furia mediului de afaceri, potrivit căreia pragul de încadrare a IMM-urilor la plata impozitului pe venit de 1% scădea de la 1 milion de euro la 500.00 de euro de la 1 ianuarie anul viitor. Pentru început, merită specificat că pragul de 1 milion de euro pentru microintreprinderi, pe care ieri l-au deplâns la unison dreapta românească și mediul de afaceri a fost introdus în epoca Dragnea, pe vremea guvernării PSD, intrând în vigoare în ianuarie 2018. Datele ne arată că 4% din companiile din România au o cifră de afaceri cuprinsă între 500.000 și 1 milion de euro. Deci se poate spune că regimul fiscal preferențial în vigoare, care permite plata impozitului pe venit în locul impozitului pe profit, e croit pentru niște companii mari, ba chiar foarte mari ca volum de afaceri prin comparație cu restul economiei. De fapt, 91% din companiile din România au o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro. Prin urmare, la ora actuală, 95% din companiile din România pot opta să nu plătească impozitul pe profit. Pierderile estimate pe anul 2021 datorită acestei facilități acordate microintreprinderilor și creșterii plafonului în 2018 sunt de 348 milioane lei. Însumat, toate facilitățile fiscale, printre care se numără și cea acordată microîntreprinderilor, duc la pierderi anuale de aproape 5% din PIB. Numai fraierii nu beneficiază de facilități fiscale și plătesc taxe în țara asta. Tot la presiunea mediului de afaceri, Guvernul a renunțat și la așa numitului impozit de solidaritate, pe care recent președintele Iohannis l-a catalogat scurt ca fiind „nici necesar, nici util, nici corect”. Dacă s-ar fi aplicat, companiile cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro ar fi plătit 1% impozit anual. Bugetul de stat ar fi câștigat în jur de 5,6 miliarde de lei. Raportat la încasările de anul trecut, din 2020, când statul a încasat 16 miliarde de lei din impozitul pe profit plătit de toate companiile din România, această sumă suplimentară, de 5,6 milioane de lei nu mai pare atât de inutilă, cum afirmă președintele, reprezentând peste o treime din cât încasează statul de la companii. De fapt, dacă s-ar fi aplicat impozitul de solidaritate, banii plătiți sub formă de impozite de către companii ar fi crescut cu aproximativ 30%. Cu ce unitate de măsură judecă președintele Iohannis când face astfel de afirmații? Taxa de solidaritate nu mai pare nici atât de incorectă, dacă ne gândim că România a pierdut doar în 2021, conform Tax Justice Network fix 1 miliard de dolari (deci aproape cât banii aduși de o eventuală taxă de solidaritate). Un miliard de dolari e pierdut de țara noastră din cauza abuzurilor fiscale comise de marile corporații multinaționale și a strategiilor de optimizare fiscală pe care le practică. Ca să vă faceți o idee de ce înseamnă un miliard de dolari, gândiți-vă că e vorba de aproape 15% din bugetul de sănătate. Integral: https://www.libertatea.ro
Sancţionarea penală a simplelor greşeli fiscale revine pe agenda legislativă – analiză Se pare că devine deja o cutumă ca, o dată la 2 ani, să fie reintrodusă brusc pe agenda modificărilor legislative sancţionarea cu închisoarea a procedurii de administrare a impozitelor reţinute la sursă, scrie Dan Dascălu. Astfel, în 2017 şi 2019 s-a încercat incriminarea nereţinerii sau neîncasarea, respectiv, reţinerea sau încasarea, urmate de neplata unor impozite şi contribuţii supuse regimului reţinerii la sursă, de fiecare dată proiectul legislativ fiind abandonat în urma argumentelor logice şi coerente invocate de către mediul de afaceri în procedura transparenţei decizionale. Acum, proiectul legislativ revine în atenţia publică, după ce în toată perioada de timp scursă de la ultima discuţie asupra sa nu s-au mai derulat niciun fel de analize şi dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme pe care le ridică această abordare agresivă şi nepotrivită a raporturilor juridice fiscale. Dintr-o dată, deci, fix în data de 15 decembrie 2015, urgenţa iminentă a unor probleme ignorate ani de zile impune desigur adoptarea unei ordonanţe de urgenţă publicată cu câteva ore înainte de aprobarea sa, spre a fi bifată (şi) formalitatea consultării publice. Acum, ca şi în trecut, proiectul este prezentat public ca o reintroducere a unei infracţiuni care a existat anterior declarării neconstituţionale, fiind reglementată de art. 6 din Legea evaziunii fiscale nr. 241/2005, cu intenţia de a fi mai uşor acceptat de către destinatarii legii, dar şi cu speranţa că poate aşa nu vor mai fi remarcate marile sale deficienţe. Reamintim, astfel, că Decizia nr. 363/2015 a CCR a declarat neconstituţională prevederea originară din Legea evaziunii fiscale pentru raţiuni de ordin formal, anume lipsa de predictibilitate şi previzibilitate a dispoziţiei legale de ordin penal care, pur şi simplu, nu permitea a stabili care tipuri de impozite intră în sfera sa de aplicare. Astfel, urma ca legiuitorul să aducă clarificările necesare, enumerând categoriile de impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă care intră sub incidenţa faptei de infracţiune….Într-un stat de drept şi democratic, o simplă dispută fiscală cu privire la măsura în care ar fi sau nu cazul să se reţină sau încaseze impozitele nu poate să reprezinte infracţiune la începutul secolului XXI; neplata datoriilor fiscale, ca efect al aplicării eronate a legii fiscale nu poate să reprezinte infracţiune, cu atât mai mult cât este notoriu că în România textele sunt de multe ori atât de neclare încât nici măcar organele fiscale nu pot să dea un răspuns corespunzător contribuabililor atunci când li se adresează întrebări în procedura de îndrumare şi asistenţă. Introducerea unui asemenea text legislativ va putea aduce din nou în actualitate invocarea legislaţiei penale ca mijloc de şicanare şi intimidare a contribuabililor în cadrul controalelor fiscale, aşa cum nu de mult se întâmpla când aproape toate disputele fiscale erau susceptibile să ducă la sesizări penale, în realitate fiind de-a dreptul infim numărul acestora finalizate până la urmă cu condamnări, după ani şi ani în care cauzele au rămas în nelucrare. Integral: https://www.zf.ro
Puterea reală într-un an cheie al Justiției. Statul Savonea în statul român Situația la care s-a ajuns în CSM, care nu și-a putut alege președintele ieri, nu e o surpriză. El trebuie să fie judecător, deci să obțină întâi susținerea Secției de judecători pentru această funcție. Adică susținerea în “statul Savonea”. Cum cei mai mulți dintre judecătorii din secție au fost deja președinți și nu mai pot ocupa funcția, s-a ajuns pe linia de demarcație dintre tabere. Și soarta CSM într-un an crucial depinde acum de jocul unor adversități personale. Au candidat două judecătoare. Andrea Chiș, constant reformistă și deci inacceptabilă pentru dna Savonea, chiar dacă este moderată, ceea ce a arătat și discursul de candidată, în care a susținut, de exemplu, desființarea SIIJ cu acordarea unor garanții, deci nu în varianta maximală de revenire la situația anterioară. Și Gabriela Baltag, un fel de Șoșoacă a CSM, pe scurt și plastic. Ambele au luat doar două voturi “pentru” din secție, iar dna Chiș a primit și votul ministrului Justiției. Deci amândouă sunt foarte departe de o majoritate, fără să fi fost nevoie de cine știe ce conspirații și comploturi. În cazul dnei Chiș, cam la atât se reduce reformismul, dorința de echilibru în Secția pentru judecători. Doi oameni au rămas….. Gabriela Baltag nu este ideologic inacceptabilă pentru grupul majoritar Savonea din care a și facut parte. Dar este în scandal cu dna Savonea pornind, spun surse din sistem, de la sancționarea a două judectoare care se aflau sub protecția Gabrielei Baltag. Dacă dna Baltag se împacă cu dna Savonea, sunt șanse să obțină funcția. De altfel, în cazul domniei sale, sunt și două voturi nule care pot fi o punte de negociere. Ar putea rămâne, totuși, mult prea nărăvașă și impredictibilă. Soluția la care s-a ajuns prin votul plenului, cu un președinte interimar, este pe lângă lege. În Legea CSM nu este reglementat interimatul. În mod normal, conducerea trebuia asigurată de vicepreședintele procuror al CSM. Situația actuală face ca orice act semnat de președintele interimar să fie atacabil în instanță, unde interimatul acesta s-ar putea să nu țină. Dar dna Savonea pare să fi ales soluția comodă, domesticită prin mijloace numai de domnia sa știute. Dna Baltag nu a fost docilă până la capăt, dna Chiș nu e aceptabilă, dl Mateescu nu ridică probleme. Este motivul pentru care nu aș exclude să încerce prelungirea interimatului, având în vedere că mai au drept de a candida doar indezirabili pentru dna Savonea pe lângă cele doua candidate deja respinse: dl Bălan, reformist, și dna Oprina, tovarășa dnei Baltag. Și este exact anul în care dna Savonea nu își poate permite să piardă controlul. Acum își va trasa moștenirea. Nu este vorba doar despre soluțiile legislative care trebuie adoptate, ci și despre numirile care trebuie făcute: președintele ICCJ pentru următorii 3 ani, decizie discreționară a Secției de judecători (întreb din nou dacă spre asta vrem să ne ducem și cu procurorii) și șeful Inspecției Judiciare. Este anul în care va fi ales și un nou CSM, care va funcționa în următorii 6 ani. Ar fi de discutat despre felul în care dna Savonea a prins din nou aripi în 2021, după ce în 2019 încheia în genunchi propriul mandat de președinte CSM. Mai precis a scăpat de revocare numai după ce a acceptat să renunțe la candidatura Adinei Florea pentru șefia SIIJ. Integral: https://spotmedia.ro
Iulian Anghel, ZF: Cazul Florin Roman. Hoţul care nu mai este ministru, dar continuă să voteze legi ….Dar aşa bou cum sunt, tot nu înţeleg de ce împostura fără margini a unui om ca Florin Roman este tolerată de instituţiile statului….Da, presa, câinele de pază.. ham-ham. La turul pantalonilor lui Roman, degeaba. Dar statul, unde-i? De ce nu verifică “statul” CV-urile celor ce se vor în funcţii? De ce nu verifică guvernul care sunt poziţiile, care sunt studiile, care este trecutul celor ce vor a fi miniştri? Sau le verifică? Cum poate un impostor ca Roman să ajungă ministru? Cum poate, mai apoi, să pretindă că a fost lucrat de oculta mondială? Cum pot copii de azi care sunt de la zece ani pe Tik-Tok că pot trăi într-o ţară în care ministrul cercetării şi al, auzi! – al internetului – să-şi falsifice studiile şi să nu păţească nimic? Pentru că el nu mai este ministru, dar rămâne parlamentar. Adică un hoţ care votează legi. Într-o ţară ca a noastră în care ministerul internelor face legea, în care justiţia face legea, să existe hoţi în parlament ? Integral: https://www.zf.ro
Să ieșim din cazul Roman și să ne uităm spre ce ne oferă toate partidele. Iar când terminăm, să privim și spre impostura din privat Florin Roman a devenit un caz pentru că totul era „extrem” în CV-ul lui. Cărți inexistente, plagiate flagrante, diplome măsluite. Florin Roman e ceea ce se cheamă „coadă de topor”. Toate partidele au așa ceva, fie că-i cheamă Codrin Ștefănescu, Iulian Bulai sau Diana Șoșoacă. Cozile de topor au o misiune precisă: să provoace, să facă scandal, să anihileze adversarul cu lovituri sub centură, onomatopee, „raționamente” care blochează creierul, servilism grețos etc. Când partidele sunt foarte slabe, când au perioade lungi de selecție dezastruoasă de cadre sau când au un lider prea puternic, cozile de topor au ascensiuni fulminante. Dragnea a umplut conducerea PSD cu astfel de cadre specializate în isterie și scandal (Codrini și Mitraliere) pentru că nu accepta concurența la vârf. Iohannis s-a înconjurat de cozi de topor liberale pentru că e o mostră de antidemocrație, omul refuză orice fel de dialog. ….Cu cartea inventată, cu licența inexistentă, Florin Roman a arătat că se poate. Poți evolua fără ca măcar să plagiezi cum totuși a făcut-o el. De fapt, îți iei tot soiul de calificări fără să mai faci nimic, e de ajuns să fii uns pe la vreo instituție gen Colegiul de apărare sau masterand pe la vreo academie cu parfum de servicii și ești perfect, nu trebuie să te mai obosești nici să dai copy-paste. Asta arată și incredibilele găuri din sistemul de învățământ superior. Iar asta arată și ce trebuie să facă Ciucă urgent. Să desființeze colegii de apărare, academii de informații și ce or mai fi inventat generalul Gabriel Oprea și George Maior, aceste pepiniere de impostură și plagiat. Ele trebuie readuse acolo unde le e locul, educație pentru cadrele unor structuri de apărare și punct, nu locuri de educat politicieni și miniștri! …. Roman și liberalii săi s-au ridicat în sondaje urlând „hoții de la PSD” timp de 5 ani și dedicând milioane de ore de emisie criticii plagiatului lui Ponta. Păi, Ponta e Einstein pe lângă Roman. S-a întâmplat ca în cazul anticorupției. Atâta au urlat Băsescu și camarila lui împotriva corupției că ne-am trezit că oamenii lui, Cocoș, Udrea et comp., furau cu de zece ori mai mult talent decât primitivii de pesediști. Florin Roman e ceea ce se cheamă „coadă de topor”. …. Cozile de topor au o misiune precisă: să provoace, să facă scandal, să anihileze adversarul cu lovituri sub centură, onomatopee, „raționamente” care blochează creierul, servilism grețos etc. Când partidele sunt foarte slabe, când au perioade lungi de selecție dezastruoasă de cadre sau când au un lider prea puternic, cozile de topor au ascensiuni fulminante. …. Cu ce ne-a ajutat că am pus experți în contabilitate din privat la ANAF? Cu noi scutiri pentru ăia care evazionau oricum? Cu ce ne-a ajutat prezența experților prin ministerele de energie? Cu o piață în care nu am taxat companii care au făcut bani cu lopata nestingherite, că doar oamenii lor „experți” erau la butoanele reglementării la stat. Nu, noi la birocrație stăm prost, nu avem superbirocrați, superfuncționari capabili să și înțeleagă un domeniu cât de cât, dar și în stare să intervină, să fie activi, să le tremure cămașa afaceriștilor când apare un reprezentant al statului. Se tot spune că în privat nu e așa. Am lucrat prea mult timp în privat, în tot felul de companii, am asistat cu ochii mei la povești corporatiste de tot râsul: e și în privat o întreagă linie de oportunism și impostură. Că doar de aia ajungem să ne mirăm de abuzuri incredibile făcute de firme de energie, de bănci etc. Statul român și partidele sunt doar oglinda societății. …. Resurse umane Șefii de resurse umane și din partide, și de prin privat sunt dezastruoși. Tot văd experți și head-hunteri pe la televizor spunând prostii și clișee cu nemiluita și nu mă mir de gradul de frustrare pe care îl strâng cohorte de tineri care și-au făcut studiile pe bune. Cazul Roman ne arată că nici măcar nu mai trebuie să fugim după plagiatori, ăsta e un lux deja. Ci după unii care fentează sistemul complet. Ne mai arată că partidele trebuie să educe politicieni pe diverse domenii, dar care să fie un amestec de ideologi și cunoscători ai pieței. Pentru că există riscul ca experții să fie mai mult lobbyști decât reglementatori. …. Partidele nu pot livra decât niște guguștiuci care se gudură când văd un costum mai scump la vreun corporatist. Aici e dezastrul modelului Roman: demnitatea dispare hăt departe când tu nu ți-ai luat pe bune nici o amărâtă de licență. Integral: https://www.libertatea.ro
România se înarmează cu facturi achitate. Noi plătim în avans, ei livrează cu întârziere Rușii sunt la graniță! Nu a noastră, a Ucrainei, dar e ca și cum ar fi peste uliță. Rușii mai au puțin și ne atacă inclusiv pe noi. Asta ne zic analiștii militari cărora guvernul le-a deja decartat fondurile pentru apărare. Noi nu putem decât să aplaudăm și să ne supunem. …. Mă rog, important este ca Putin să nu ne invadeze iarna, că deja știm că avioanele F-16 pe care le avem nu decolează nici măcar de ziua națională, dacă e olecuță de polei pe pistă. Poate sălbaticii ăia din fosta URSS au avioane care decolează și pe polei, dar, băi, hei, noi nu avem! Slow down! …. Primul lucru făcut de Klaus Iohannis în calitate de președinte, în ianuarie 2015, a fost să semneze cu liderii mai multor partide un soi de pact prin care toți se angajau ca România să aloce 2% din PIB pentru armată. Acest pact nu a fost ratificat de către Parlament, nu a devenit lege, așadar nu poate impune niciunui guvern această cheltuială. Este o hârtie mai degrabă simbolică, semnată de câțiva politicieni, dintre care unii nici măcar nu mai sunt activi. Dar din 2017 încoace, toate guvernele alocă 2% din PIB, uneori și puțin mai mult, pentru armată. Iar mare parte din acești bani se duce în programul de înzestrare cu armament. Nou sau second-hand. Din 2017 până la finalul lui 2021, acești 2% din PIB înseamnă peste 21 de miliarde de euro. Pentru a ne putea face o idee despre cât de mult înseamnă, de fapt, acești bani, putem compara cu banii care ne vin (dacă ne vin) din PNRR. În total, PNRR înseamnă 29,18 miliarde de euro. Dar numai 14,24 de miliarde sunt fonduri nerambursabile, granturi, restul de 14,94 fiind împrumuturi. Nu toți banii alocați armatei înseamnă bani pentru înzestrare. Foarte mulți se duc în funcționarea de zi cu zi, în solde/salarii, pensii, cheltuieli de funcționare și așa mai departe. Dar rămân sume importante și pentru achiziția de armament. …. Problema nu este că alocăm sume foarte mari de bani înzestrării armatei, ci modul în care o facem. În noiembrie 2019, una dintre primele griji ale Guvernului Orban, unde domnul Ciucă devenise ministru al apărării, a fost să achite integral, mult în avans, toți banii pentru cele 7 sisteme de rachete Patriot. Deși contractul presupunea ca în februarie 2020 să avem primul sistem Patriot operațional, următorul urmând să vină în 2021 și tot așa, în acest moment nu avem decât un sistem, devenit operațional în septembrie 2020, cu luni bune întârziere. Al doilea nu a mai sosit în 2021, ci va sosi în țară abia după jumătatea lui 2022. Întârzieri s-au înregistrat și în contractul cu General Dynamics pentru furnizarea transportoarelor Piranha 5. La finalul lui 2019, producătorul a fost penalizat cu 8,5 milioane de euro pentru că întârziase cu peste 8 luni livrarea primelor 36 de unități (). Până la urmă, aceste prime 36 de unități au fost recepționate abia în decembrie 2020. Până la 227 (în valoare de 900 de milioane de euro) plătite deja și până la totalul de 657 câte vrea armata să achiziționeze în final vor mai trece, probabil, foarte mulți ani. …. Deloc întâmplător, în timp ce Biden discuta cu Putin despre amenințările militare ale Rusiei la adresa Ucrainei, România a anunțat că vrea să mai achiziționeze 32 de avioane F-16 din Norvegia. Cât va dura această achiziție, când vor fi livrate avioanele, cât vor dura modernizările, desigur, nu avem de unde să știm. Când închei contracte cu furnizorii militari, datele sunt confidențiale, iar termenele de livrare, extrem de flexibile. Numai termenele de plată sunt respectate, ba chiar devansate de către guvernele României. Aceasta este, de fapt, problema: plătim mult în avans niște sume pe care le-am putea folosi altfel și primim cu întârziere ceea ce am plătit. Banii pe care îi indisponibilizăm în achiziții de armament mult întârziate ar putea fi folosiți pentru modernizarea României, urmând să plătim armamentul comandat atunci când îl și primim. Integral: https://www.libertatea.ro
Politico scrie despre defrişările din România: Moștenirea roșie a blocului ex-comunist împiedică lupta UE cu distrugerea pădurilor Țările din Europa Centrală au mari probleme în a controla defrișările ilegale, care ar urma să devină o problemă tot mai mare pentru regiune, după decizia de săptămâna aceasta a Comisiei Europene de a-și înăspri legislația în domeniu. “Revizuirea legislației va însemna sancțiuni mai dure pentru oamenii și companiile care încalcă legea în domenii precum comerțul ilegal cu bușteni”, a afirmat comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, într-o conferință de presă….. Cu lupa pe România Thomas Waitz, deputatul verzilor din Austria, spune că procedurile de infringement au forțat guvernul român să implementeze măsuri precum crearea unei baze de date accesibile cu numerele de înmatriculare ale camioanelor care transportă lemne, unde ”cetățenii extraordinari pot verifica plăcuțele de înmatriculare online și pot afla dacă un transport este legal sau ilegal”. Una dintre problemele Europei Centrale este că țările din regiune sunt membre relativ noi ale Uniunii Europene. Prima rundă de acces la UE a cuprins mare parte din regiune în 2004, după care au urmat România și Bulgaria în 2007 și Croația în 2013. Asta înseamnă că aceste țări au avut la dispoziție doar câțiva ani să-și ajusteze legislația la decenii de politici UE de mediu, unele dintre cele mai severe din lume….. Problemele regiunii sunt un mix între sancțiuni privind practicile forestiere care încalcă legislația europeană și defrișările ilegale, care încalcă legile locale, dar sunt arareori sancționate. Laura Bouriaud, profesor la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, studiază cauzele defrișărilor ilegale în Europa Centrală și de Est. Ea spune că, din cauza moștenirii comuniste, procedurile sunt foarte birocratice și punerea în aplicare a legii este foarte slabă”….. În ciuda numărului mare de proceduri de infringement, situația din România ”nu a evoluat în direcția potrivită”, afirmă deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru în grupul Renew Europe. ”În țara noastră activiștii de mediu sunt bătuți, pentru că investighează defrișările ilegale”, spune el. Sinkevičius și Comisia Europeană promit să facă mai mult pentru activiști. Adeseori activiștii de mediu se supun unui risc considerabil, chiar și în Europa, fie că este vorba despre hărțuire, intimidare fizică sau altele. Noua directivă vine cu clauze specifice pentru a susține și a asista persoanele care raportează încălcări ale legislației de mediu sau care au nevoie de ajutor pentru investigații. ”Ilegalitățile legate de mediu sunt în legătură directă cu implementarea legii”, susține Ștefănuță. Eurodeputatul a cerut Comisiei să ia în calcul aceste probleme atunci când distribuie bani țărilor membre, mai ales sub Mecanismul de Recuperare și Reziliență. Ungaria și Polonia deja se confruntă cu întârzieri în primirea fondurilor, din cauza neînțelegerilor pe care le au cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește independența Justiției. Integral: https://spotmedia.ro
Patriarhul Daniel s-a dat cu patinele de aur la patinoarul din AFI Spectacol feeric în singurul patinoar funcţional din estul Europei, patinoarul din mallul AFI! Pentru o seară, preafericitul Daniel şi-a schimbat sacosul şi epitrahilul cu o pereche de izmene încrustate cu cristale Svarovski şi patine din aur masiv, făcând tot felul de giumbuşlucuri şi scheme pe gheaţă în acordurile dulci ale muzicii din „Lacul lebedelor”. „E important să faci sport, iar patinajul, spre deosebire de golf şi schi, e un sport accesibil. Îţi trebuie doar o pereche de patine de aur, o cană de vin de împărtăşanie fiert şi multă voie bună, pe care ţi-o asiguri din timpul anului pupând bucăţi de sfinţi pentru noroc la păcănele şi succes în examene”, a precizat capul Bisericii, care a purtat în loc de mitră o căciulă simpatică cu urechi reprezentând mutra îmbujorată a şi mai celebrului Pikachu. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Pandemia ar putea lua sfârșit în 2022. Experți ne spun cum va arăta viața după aceea La aproape doi ani de la izbucnirea pandemiei cu Covid-19, sfârșitul ei pare a se întrezări. Experți spun că virusul își va pierde statutul pandemic, în mare parte datorită creșterii ratelor globale de vaccinare și dezvoltării de tratamente antivirale care vor deveni tot mai răspândite anul viitor, relatează
Joia neagră: ziua în care Mafia a stat la masă cu Guvernul și Președinția, iar micii antreprenori au fost călcați în picioare Trei evenimente majore de astăzi conturează imaginea unui stat mafiotizat, care face afaceri cu borfașii și îi strivește pe micii antreprenori. E ziua în care premierul Nicolae Ciucă a stat la masă cu condamnați penal pentru evaziune sau corupție. Iar statul român face pasul decisiv prin care dă gratis cele mai scumpe terenuri din capitală pentru un tun imobiliar din care nu va câștiga nimic.- O țară a cărei conducere și-a pierdut busola morală, nu mai discerne între bine și rău, între hoți și victime. E același stat care, prin președintele Iohannis, a dezincriminat penal evaziunea fiscală promulgând un proiect de lege PSD și a pus la vârful justiției (parchete, Curte Supremă) personaje fără anvergură, care încurajează hoția și corupția. Consecința e firească: mafia face jocurile, își impune legile, ajunge instantaneu la decidenți. Pe scurt, mafia confiscă statul. Ziua a început cu proiectul de OUG care modifică peste noapte Codul Fiscal și lovește în IMM-uri, scăzând pragul până la care o microîntreprindere poate plăti impozit pe cifra de afaceri în loc de impozit pe profit. Justificarea guvernului e mincinoasă, iar comportamentul abuziv….. A continuat cu participarea premierului Ciucă, a jumătate de guvern și a unui consilier prezidențial la un eveniment unde s-au afișat cu condamnați penal pentru evaziune fiscală ori pentru corupție. O situație de neimaginat într-un stat de drept, unde locul Mafiei e la închisoare, nu la masă cu guvernul. Ciucă a stat alături de Gruia Stoica, reprezentanții lui Dumitru Nicolae Niro ori Vladimir Ciorbă / Nordis, – oameni cu condamnări grele, unii dintre ei trecuți prin pușcărie. Al treilea eveniment simbolic e la Parlament, unde Laura Vicol, soția lui Vladimir Ciorbă și șefa Comisiei Juridice din Camera Deputaților, i-a convocat urgent pe deputații juriști să-și dea acordul pe legea prin care statul român renunță gratis la 46 de hectare de la complexul Romexpo și le dă Camerei de Comerț pentru o mega-afacere imobiliară cu Iulius Group. Întâmplător, ultimele două evenimente sunt conectate la nivel simbolic. În timp ce Laura Vicol desăvârșește în Parlament jefuirea proprietății statului de la Romexpo, soțul său, Vladimir Ciorbă, e alături de premier la dezbaterea organizată de trustul lui Dan Voiculescu. Și tot lângă premierul Ciucă e și Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț, marele beneficiar al afacerii cu terenurile din cea mai scumpă zonă a Capitalei. Asistăm la o înfrățire fără perdea și fără rușine a statului român cu infractorii condamnați. Cum a fost posibil ca șeful guvernului, sobrul militar Nicolae Ciucă, să participe la șușaneaua cu penali organizată de trustul fondat de turnătorul ”Felix”, el însuși condamnat penal pentru corupție?….Imaginea zilei e aceasta: statul român stă cu Mafia la masă. Statul român își cedează gratis proprietățile când vine vorba de răsfățații soartei și închide ochii la marile tunuri, dar strânge șurubul la micii antreprenori pentru că știe că aceștia nu au o voce prea puternică…..Iohannis, guvernul său PNL-PSD și instituțiile pe care le controlează și-au pierdut complet orientarea morală. Ce s-a întâmplat azi nu e o întâmplare, ci politică de stat. Corupția și evaziunea sunt premiate de stat printr-un loc la masă cu guvernul, prin legi făcute să îi scape pe corupți, prin distrugerea instituțiilor și legilor care îi încurcă. Așa ajung să aibă funcții în stat personaje precum Marian Neacșu (SGG), Laura Vicol (Parlament), Alexandru Stănescu (ANRE), Monica Gubernat (CNA) ori Bogdan Mihei (Autoritatea Vamală). Integral:
Un dialog foarte actual: E uimitor că o societate care a trecut prin suferințele comunismului se întoarce nostalgic spre ce a fost atunci. O discuție între Lucian Croitoru și Radu Crăciun ”Mi se pare uimitor că o societate care a trecut prin suferințele comunismului se întoarce nostalgic spre ce a fost atunci. Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez: Primul este că această nostalgie vine îin mod paradoxal de la cei în vârstă, care, probabil, pentru că după 1989 n-au mai răzbit pe piața muncii, ajung să fie nostalgici. Pe de altă parte, și asta doare cel mai tare, foarte mulți tineri împărtășesc aceste viziuni egalitariste. Mă gândesc că, neavând această experiență, doar aud că pot exista astfel de idealuri, egalitate, justiție socială numită si justiție distributivă, și iși imaginează că e si posibilă”, spune Lucian Croitoru într-un dialog cu Radu Crăciun, dialog re-publicat miercuri de consilierul Guvernatorului BNR pe blogul personal. Redăm mai jos un fragment din acest dialog, foarte actual și azi: RC: Lucian, cât de scandalos este că, după ce am scăpat de experimentul tragic numit comunism, ajungem să discutăm despre măsura în care mai poate capitalismul să asigure prosperitate. LC: Mi se pare uimitor că o societate care a trecut prin suferințele comunismului se întoarce nostalgic spre ce a fost atunci. Sunt două aspecte pe care vreau să le subliniez. Primul este că această nostalgie vine in mod paradoxal de la cei in varstă, care, probabil, pentru că după 1989 n-au mai răzbit pe piața muncii, ajung să fie nostalgici. Pe de altă parte, si asta doare cel mai tare, foarte mulți tineri împărtășesc aceste viziuni egalitariste. Ma gandesc că, neavând această experiență, doar aud că pot exista astfel de idealuri, egalitate, justiție socială numită si justiție distributivă, și iși imaginează că e si posibilă. Nota bene: acesta nu este un curent care se limitează la Romania, ci unul care a apărut mai ales după 2008 în întreaga lume. RC: Într-adevar, este un subiect care se discută cu toata seriozitatea in țarile dezvoltate. Și cred că putem intelege și de ce. În aceste țări am vazut o erodare semnificativă a clasei de mijloc și o creștere a polarizarii economice. Nu crezi? LC: Este adevărat că criza a erodat foarte mult bunăstarea individuală a multora. Dar asta e modul specific de funcționare a capitalismului: elimină comportamentele nesustenabile, iar îndeplinirea acestei necesități este acompaniată câteodata de suferința specifică. Trebuie însă să facem distincție între două lucruri. Capitalismul, în general, este un mod de organizare a societații. Este societatea însăși. Nu poți să păstrezi anumite trăsături ale societății, care plac, și să elimini capitalismul, care, eventual, nu-ți place. Nu putem vorbi despre această societate pe care o cunoaștem făcând abstracție de capitalism pentru că e ca si cum ai vorbi despre un întreg renunțând la întreg.
Erorile care amplifică grav mortalitatea COVID-19 în România: ”Pacienții sunt înghesuiți în diverse secții unde nu e locul lor” România are o rată de mortalitate mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană, iar statisticile de la sfârșitul lunii octombrie plasau țara noastră pe locul doi în Europa.
Omicron se răspândește de 70 de ori mai rapid ca Delta la nivelul bronhiilor, dar provoacă o infecție de intensitate mai mică în plămâni – studiu ….. Studiul realizat de o echipă a Universităţii din Hong Kong a mai concluzionat că noua variantă s-a înmulţit de zece ori mai încet în ţesutul pulmonar, fapt asociat de cercetători cu
Ne pregătim de valul al V-lea al pandemiei: petrecem de Crăciun ca să avem ce îngropa în ianuarie Coaliția aflată la putere se comportă ca și când pandemia nu există. A crezut-o și ex-premierul Cîțu și, toamna, ne-a trezit la realitate cu 600 de morți pe zi. Iarăși, am ajuns deștepții Europei. Conspiraționiștii și antivacciniștii sar în sus și agită o hartă a Europei unde România apare ca singura țară aflată în zona verde. Iată, zic ei, nu e nevoie să ne băgăm serul în vene ca să scăpăm de blestematul virus. Suntem o națiune binecuvântată, pur și simplu. Cine să își mai amintească că acum câteva săptămâni înregistram recorduri după recorduri de decese zilnic – peste 600. Că eram locul întâi în lume la numărul de decese COVID la milionul de locuitori….. Franța are 60.000 de infecții pe zi, Marea Britanie peste 50.000, Spania și Italia bat recorduri după recoduri și au depășit 20.000 infectări pe zi. Deși raportează cifre înspăimântătoare, statele europene – aflate în valul al V-lea COVID – raportează un număr de morți similar cu cel din România. În timp ce în Europa moare un om la 400 de infectări, în România, avem un deces la 12 infectări. Explicația: Europa a vaccinat peste 70% din populație, România – 40%. Vom număra mii de morți când, în România, va crește numărul de infectări, de la 1.000 la 25.000. Fac autoritățile ceva pentru a nu ajunge în acest scenariu? Absolut nimic. Vaccinarea este prăbușită cu sub 10.000 de prime doze administrate zilnic. Dincolo, Italia introduce obligativitatea vaccinării pentru unele categorii de agajați ai statului. Germania o va face după 1 ianuarie. Autoritățile române nici nu vor să discute asemenea posibilități….. În timp ce Europa încearcă să limiteze petrecerea sărbătorilor în grupuri mari de oameni, orașele României își deschid târgurile de iarnă. Se elimină obligativitatea purtării măştii în toate spaţiile publice deschise. Școlile devin mediul perfect de propagare a omnicom. Elevii sunt vaccinați în proporție de numai 30%, iar testele COVID sunt de o calitate extrem de slabă. Majoritatea dau rezultate fals pozitive. Nu ne dezmințim. Refuzăm să respectăm reguli impuse în Europa pentru că „știm noi mai bine”. Suntem ultimii la vaccinare în Europa pentru că ne dorim să ieșim în evidență cu orice preț…..
România cu inima curată: nu e totul pierdut cât mai luptă Camelia Bogdan….… Aproape nouă din zece români își manifestau clar mefiența față de Klaus Iohannis și ex-premierul său de suflet, Florin Cîțu, într-un sondaj revelator din octombrie 2021, de vreme ce erau, ca mine, de părere, că “țara se îndreaptă într-o direcție greșită”. Ce alimentează în România mefiența? Nelustrarea și nepedepsirea securiștilor. Blocarea de sus, inclusiv prin aruncarea în aer a fostei coaliții guvernamentale, a oricărei reforme încercând să reîndrepte legile justiției, strâmbate de eternul fesenism, fie el uselist sau dragniot. Nedreptatea cronică facută repetitiv victimelor represiunii din 1989/1990, prin falsificarea la nesfârșit a
Iar am învins pandemia …… În vară, când toată Europa se pregătea de valul patru, pe noi ne anunța Klaus Iohannis că vaccinarea merge brici și pandemia a fost oprită. Drept urmare s-a decis o relaxare a măsurilor care erau oricum cele mai relaxate din Europa. Dar ăia erau proști și noi, ca întotdeauna, cei mai deștepți. Urmare a acestei deșteptăciuni proverbiale (vezi nivelul de trai de la noi), în octombrie, România a ajuns la una dintre cele mai mari rate de mortalitate din lume.
Mazilirea lui Cristi Danileț și preluarea Comisiei juridice de către „marioneta mafiei”. Analist: „Arată coordonare strategică şi binecuvântare de la statul paralel” …. „Poate să-ţi placă sau nu Cristi Dănileţ, dar să dai în el cu bomba nucleară pentru că vorbeşte cu tinerii acolo unde sunt ei (pe social media, nu pe Cote d’Azur), în vreme ce
Cazul Danileț. Asociație de procurori, către CSM: Prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară ….”Prin raportare la ce set de valori filmarea unor activități cotidiene precum practicarea grădinăritului este aptă să declanșeze o cercetare disciplinară și aplicarea sancțiunii excluderii din magistratură, iar postarea de către un alt magistrat, pe contul de FB, a unor poze cu pahare conținând alcool, consumate în aeroport, înainte de micul dejun, este considerată o activitate etică și care nu ar putea aduce atingere prestigiului justiției?”, se arată într-o adresă trimisă CSM de Asociația de magistrați….. Ceea ce solicităm prin prezentul demers este ca cele două instituții, în îndeplinirea rolului lor în sistemul judiciar și ținând cont de principiul unui dialog onest și deschis, să clarifice atât pentru judecătorii și procurorii care i-au ales cât și pentru cetățenii care sunt beneficiarii sistemului de justiție următoarele chestiuni menite să elimine orice umbră de îndoială privind politizarea sau lipsa de corectitudine a celor două instituții:
De unde începe România, ca țară UE, noul deceniu în educație: cele mai slabe rezultate europene la jumătate dintre obiectivele-cheie de întărire a școlii până în 2030, mult în urmă și la celelalte ținte – Monitorul educației și formării 2021 ….Astfel, potrivit monitorizării europene, care citează date Eurostat și OECD, România are cea mai slabă performanță europeană la capitolele: Rezultate slabe la matematică, părăsirea timpurie a școlii și absolvirea învățământului superior. Țara înregistrează rezultate foarte slabe, mult sub media UE, la capitolele: educația copiilor preșcolari, rezultate slabe la citire, rezultate slabe la științe….. Participarea la educația timpurie Ținta propusă la nivel european este de 96% participare a copiilor cu vârste între 3 ani și vârsta pentru înscrierea obligatorie la școală. În UE, rata de participare a crescut cu un punct procentual în ultimul deceniu, de la 91,8% în 2010 la 92,8% în 2020. În România, această rată a reușit să scadă cu mai multe puncte procentuale, de la 84,1% în 2013 la 78,6% în 2019….. Tineri în vârstă de 15 ani având competențe scăzute la citire, matematică, științe Ținta europeană pentru toți acești trei indicatori, pentru care sunt luate în calcul testul PISA (OECD) este de sub 15% în 2030. La nivel UE, în locul doritei scăderi a ratei copiilor care au competențe scăzute, s-a făcut simțită o ușoară creștere a procentului în 2018 față de 2009, iar la matematică a stagnat. În România, s-a făcut simțită o creștere ușoară a ratei la științe, iar la citire și matematică s-a simțit o relativă stagnare, dar rata tinerilor cu competențe reduse este de aproape două ori mai mare decât cea înregistrată în medie la nivel european….. Părăsirea timpurie a școlii România se menține mult în urma mediei europene și departe de ținta pentru 2030 și la indicele referitor la părăsirea timpurie a sistemului de educație și formare, ca pondere a tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani). În acest caz, ținta europeană este de sub 9% până în 2030. La nivel UE, media este deja foarte aproape de ținta stabilită pentru finele deceniului: 9,9% în 2020, în scădere de la 13,8% în 2010. Pe de altă parte, România înregistrează rezultate mult mai slabe, chiar dacă se simte o ameliorare față de 2010: 15,6% date raportate pentru 2020, față de 19,3% cu un deceniu în urmă…..Dacă, la nivelul cheltuielilor în instituțiile publice și private, nivelul în România este sub jumătatea celui din UE, la indicatorul referitor la absolvirea învățământului secundar superior în rândul tinerilor cu vârste între 20-24 de ani procentul raportat de România este, ca și acum zece ani, apropiat de cel al UE (83%, comparativ cu 84,3% media UE-27). Integral:
Propagandă din bani publici | PSD și PNL au pompat milioane de lei în presă în timpul crizei politice Principalele partide din noua Coaliție de guvernare au alocat cele mai mari resurse către presă după izbucnirea crizei politice. În luna octombrie, s-a înregistrat un record al sumelor folosite de PNL și PSD pentru presă și propagandă în 2021. Partidele au dreptul legal să folosească banii primiți ca subvenție de la bugetul de stat pentru promovarea în presă și pentru propagandă. La scurt timp după dărâmarea guvernului Cîțu prin moțiune de cenzură, pe 5 octombrie, PNL și PSD au început o adevărată campanie mediatică și pe site-urile de socializare pentru a-și promova pozițiile oficiale. Bătălia pentru distribuirea mesajelor se vede în datele de la Autoritatea Electorală Permanentă, deoarece fiecare partid care încasează subvenția are obligația de a transmite, pe capitole, cum a folosit banii publici. Lipsa de transparență nu indică și beneficiarii resurselor financiare, partidele având grijă să nu dezvăluie și identitatea celor care au primit banii. PNL și PSD se numără printre partidele care primesc sume consistente de la bugetul de stat, mai ales după ce guvernul Cîțu a decis, la rectificarea din luna septembrie, să aloce încă 87 de milioane de lei pentru partide. Important este că plățile către presă și propagandă reprezintă un procent semnificativ din bugetul celor două formațiuni politice. Spre exemplu, PSD a alocat, în primele nouă luni, pentru acest capitol 66,84% din suma cheltuită din subvenție, PNL are un procent de 58,29%, iar USR 6.64%. Financiar, PSD a plătit peste 21 de milioane (4.2 milioane de euro) în intervalul ianuarie – septembrie, PNL peste 11 milioane de lei, iar USR peste 780.000 de lei….. Cum au primit mai mulți bani datorită rectificării bugetare, prima lună fiind octombrie, PNL și PSD au pompat și mai mulți bani în presă și pentru propagandă. S-a ajuns astfel ca PNL, sub conducerea lui Florin Cîțu, să folosească 5,5 milioane de lei (1,1 milioane de euro), într-o singură lună doar pentru promovare. Până în octombrie, media partidului era de 1,2 milioane de lei (240.000 de euro) pe lună pentru presă și propagandă. Integral:
Atenție la colectivismul corporatist. Individul ca atare a început să cadă în dizgrație Homo sapiens e, în esență, o entitate izolată, de un egoism feroce și fără leac, care trebuie socializată cu forța, prin decret de sus și inginerie socială. Se observă asta în noțiunea de „individ”, care a început să capete o conotație peiorativă – „individ certat cu legea”, „individ suspectat de fapte de corupție”, „individ care a comis fapte antisociale”. Spre deosebire de team/echipă. Dacă vrei să te angajezi la o
Şefii băncilor centrale vor şti că inflaţia nu este doar o noţiune teoretică atunci când preţurile prea mari le vor lăsa mai puţină mâncare pe masă oamenilor şi îi vor scoate în stradă Unul dintre multele lucruri pentru care New Yorkul este cunoscut este felia de pizza de 99 de cenţi. În drum spre muncă, un newyorkez cumpăra de obicei 3 felii. Acum, cea mai puternică inflaţie din ultimii 40 de ani a mâncat una din felii. 99 de cenţi au devenit 1,50 de dolari. Este un semn că majorările de preţuri, considerate până nu demult un fenomen trecător, se generalizează. Iar acest lucru l-a pus în defensivă şi pe cel mai puternic dintre şefii de bănci centrale, pe preşedintele de la Fed Jerome Powell. O inflaţie generalizată persistă mai mult şi este mai greu de combătut. Dintr-un porumbel neconvins, acesta s-a transformat în vultur hotărât. Când economiile aveau nevoie de stimulente pentru creştere şi de bănci centrale care să funcţioneze pe post de centre de îngrăşare, lumea era plină de porumbei, adică şefi de bănci centrale care ţin dobânzile jos, ieftinind creditul, şi hrănesc pieţele cu cantităţi nelimitate de bani. Acum, când economiile se confruntă cu cea mai puternică inflaţie de decenii, lumea începe să se umple de vulturi, bancheri care urcă dobânzile şi închid robinetele de bani. Sunt mulţi vulturi şi în Europa de Est. Doar la BCE mai zboară porumbei. Aceasta deşi în Germania creşterile anualizate de preţuri au sărit la o medie de 6%, recordul ultimelor trei decenii. Acolo, proaspătul viceministru de finanţe a avertizat asupra unor „riscuri inflaţioniste permanente“. Inflaţia a explodat şi în Spania şi a accelerat în Franţa, mărind pericolul unor proteste mari de stradă. Riscul este ca guvernatorii să cedeze tentaţiilor populiste şi să promită mai mulţi bani, majorări de salarii, care vor hrăni şi mai mult inflaţia. Guvernul francez s-a gândit deja să acorde alocaţii de inflaţie. În SUA, cea mai mare economie a lumii, creşterea anualizată a preţurilor gravitează în jurul cotei de 7%. Este cea mai mare inflaţie din viaţa celor mai mulţi americani, a observat Bloomberg.,,,, Anul 2021 a făcut clar că economia mondială este un sistem într-un echilibru fragil. Pandemia a făcut mai dificilă producţia şi transportul bunurilor blocând fabrici, mine, abatoare, porturi. În acelaşi timp, guvernele au impulsionat veniturile oamenilor mai mult ca niciodată, uitând cu totul de austeritatea care le plăcea atât de mult în criza anterioară. Gospodăriile nu şi-au pierdut pofta de cumpărături. Lockdownurile şi teama de a nu lua Covid au făcut ca populaţia să prefere să cumpere bunuri în loc de servicii. Acestea s-au combinat într-un „şoc al cererii“, explică Aneta Markowska, economist la Jefferies. Cererea mai mare decât poate produce lumea impulsionează inflaţia, iar un semn că inflaţia a devenit generalizată este că preţurile nu mai scad nici în comerţul online, unul din ultimele bastioane ale reducerilor. Apoi, şi fenomenul „the big quit“, sau marea demisioneală, vizibil mai ales în SUA, spune multe despre inflaţie. Oamenii îşi permit să-şi dea demisia pentru că ştiu că vor fi reangajaţi în altă parte pe salarii mai bune. Salarii mai mari înseamnă şi mai multă inflaţie….. În Europa de est, banca centrală a Ungariei a majorat una din dobânzile de politică monetară mai mult decât săptămânal într-o singură lună. Analiştii spun că această dobândă, cea pentru depozite pe termen scurt, adusă la cel mai ridicat nivel din regiune,a devenit de fapt referinţa. Dobânda de bază este şi ea aşteptată să crească săptămâna aceasta. Atât de mare este teama de inflaţie a băncii centrale maghiare. În Polonia, banca centrală a bravat mult timp, refuzând să urce dobânzile. Însă guvernatorul Adam Glapinski s-a tranformat peste noapte dintr-un porumbel curajos într-un vultur nemilos care nu se mai opreşte din majorări de dobândă. Integral:
Cât de eficiente sunt vaccinurile în fața „mutanților COVID”. Datele pe care le avem până acum despre variantele de îngrijorare ale Sars-Cov-2, de la Alfa la Omicron Mai multe tulpini de SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala COVID-19, s-au răspândit pe tot globul. Unele dintre cele mai îngrijorătoare variante în acest moment sunt Omicron și Delta. Varianta Omicron, numită și B.1.1.529, a fost raportată pentru prima dată de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pe 24 noiembrie 2021, după ce a fost detectată în proble colectate în Botswana și Africa de Sud. La începutul lunii decembrie, cercetătorii au identificat și o altă versiune a Omicron și au propus împărțirea în două sublinii: BA.1, versiunea identificată inițial în Africa și B.2, pentru noua versiune. Mulți dintre așa-numiții „mutanți SARS-CoV-2” prezintă modificări ale proteinei spike pe care virusul o folosește pentru a se prinde și a invada celulele umane. Astfel, diferitele mutații au crescut, în unele cazuri, transmisibilitatea și chiar severitatea bolii, scrie
Bâlbele testării anti-COVID în școli cresc nivelul tensiunii în toată țara: ”Este un dublu standard grețos al autorităților” Autoritățile emit reguli și puncte de vedere menite să creeze confuzie în privința campaniei de testare anti-COVID din școli. Atunci când apare un caz pozitiv de COVID-19 într-o clasă, cursurile se suspendă cu prezență fizică, iar cei care nu au fost contacți direcți pot reveni la cursuri în a opta zi dacă se testează, iar rezultatul este negativ. Ce se întâmplă însă dacă a opta zi pică duminica. Răspunsul autorităților este acesta: ”La apariția unui caz confirmat de îmbolnăvire cu virusul Sars-CoV-2 se suspendă cursurile cu prezență fizică pentru clasa respectivă. Se pot testa în ziua a 8-a de la data confirmării cazului pozitiv, elevii care nu sunt identificați contacți direcți în urma efectuării anchetei epidemiologice. Elevii care nu se testează în ziua a 8-a continuă cursurile online timp de 14 zile”, se arată în răspunsul DSP București, la solicitarea Ziare.com. Astfel, conform legii, dacă a 8-a zi este sâmbătă, duminică, Paște, Crăciun sau altă sărbătoare legală în care elevul nu merge la școală, el trebuie să își facă testul și să-l transmită mai departe. Dacă depășește termenul rămâne în online până în a 14-a zi. Iar acest lucru li se întâmplă celor responsabili pentru că testarea nu este obligatorie în România. Ana Măiță: ”Autoritățile se pot juca cu viețile noastre cînd vor însă sunt foarte aliniați cu procedurile când este vorba de noi” Președinta Asociației Mame Pentru Mame, Ana Măiță, este de părere că ”această procedură care pe hârtie arată foarte bine. Numai că în momentul în care începi să o aplici, vezi că cine a pus-o cap la cap nu a avut picioarele bine plantate pe terenul realității”. ”Din start procedura este incompletă pentru că ar fi trebuit să prevadă și astfel de obstacole absolut obiective, cum sunt weekend-uri sau sărbători legale, care nu au de a face cu dorința familiei de a testa copilul”, a spus Ana Măiță pentru Ziare.com. ”Dublu standard grețos al autorităților în raport cu elevii și părinții” ”A doua chestiune pe care vreau s-o subliniez este dublul standard absolut grețos al autorităților și al directorilor de școală în raport cu elevii și părinții din această țară.
DOCUMENT
Cât va costa încălzirea casei în lunile de iarnă în sistem centralizat? Cât vor plăti posesorii de centrale termice individuale Cel mai modern sistem centralizat de distribuție termică din țară, al Oradei, va scoate, în fiecare lună de iarnă din acest sezon, peste 700 de lei din buzunarul locatarilor din apartamentele de 2 camere. Anunțul a fost făcut chiar de către primarul municipiului, Florin Birta, acesta justificând creșterea facturilor cu minim 40% prin imposibilitatea de a aloca mai mulți bani, din bugetul local, pentru a atenua mai eficient creșterea costurilor cu combustibilul utilizat în producția de energie termică. Noul cost al gigacaloriei, calculat de către municipalitatea bihoreană, este de 525 lei, din care un procent de doar 25% este subvenționat local. În condițiile în care tariful net al gigacaloriei, plătit de către locuitorii orașelor Arad, Timișoara sau Constanța, este mai mare cu până la 13% în raport cu ce plătesc efectiv orădenii, putem estima un nivel al facturilor pentru încălzire de peste 500 de lei pentru garsoniere, în timp ce locatarii apartamentelor de 3 camere din aceste orașe vor fi nevoiți achite lunar facturi de peste 1000 de lei, deși municipalitățile subvenționează o parte din costuri. Sucevenii plătesc efectiv 240 de lei, reprezentând aproximativ jumătate din costul gigacaloriei, în timp ce locuitorii municipiului Ploiești vor achita 222 lei/gigacalorie din totalul de 520 lei, din bugetul local fiind achitată o subvenție de 57% din costurile reale. În același timp, municipalitatea din Bacău asigură unul dintre cele mai mici tarife de energie termică în sistem centralizat, populația urmând să plătească doar 190 de lei din totalul de 480 de lei, cu o subvenție de peste 60% de la bugetul local. În schimb, locatarii apartamentelor din Craiova vor avea de achitat facturi mai mari cu 30% în raport cu iarna trecută, cu aproape 100 de lei mai mult pentru fiecare gigacalorie consumată, municipalitatea plătind 45% din costurile reale de 702 lei. O majorare tarifară de 100 lei pentru fiecare gigacalorie este anunțată și în cazul locuitorii municipiilor Botoșani și Iași, diferențele fiind suportate de către primării. În mai multe județe din țară, sistemele centralizate de încălzire au fost desființate din cauze economice sau din lipsă de abonați În Sibiu, majoritatea apartamentelor sunt încălzite cu centrale termice individuale, municipalitatea gestionând, prin intermediul unei societăți specializate, distribuția de energie termică pentru mai puțin de 1.000 de puncte de consum, pentru care subvenționează aproximativ 40% din totalul costurilor. Proprietarii apartamentelor care nu beneficiază de serviciile centralizate vor achita facturile de încălzire direct către furnizorii de gaze naturale. De altfel, în mai multe județe din țară, sistemele centralizate de încălzire au fost desființate din cauze economice sau din lipsă de abonați, majoritatea proprietarilor de case și apartamente preferând instalarea de sisteme individuale de încălzire, în majoritatea lor fiind vorba despre centrale termice pe gaz. Cele mai multe localități care au renunțat la vechile sisteme centralizate se află în Transilvania, unde primele debranșări au avut loc cu peste 20 de ani în urmă, inițial echipamentele individuale fiind importate neoficial prin intermediul traficului de frontieră cu Ungaria. Dacă în cursul iernilor trecute am asistat la un adevărat război mediatic între reprezentanții producătorilor și importatorilor de echipamente termice individuale pe de o parte, și reprezentanții municipalităților și ai companiilor de producție energetică pe de altă parte, cu privire la nivelul real al costurilor pentru fiecare sistem în parte, existând chiar argumente de similitudini la nivelul facturilor plătite efectiv (în condițiile în care subvențiile primăriilor acoperă o parte din costurile reale ale sistemelor centralizate), anul acesta este imposibil de estimat cât vor plăti în mod real cei care s-au debranșat, deoarece prețurile gazelor naturale au înregistrat fluctuații majore în ultimele luni….. Astfel, în funcție de zona de distribuție și de prevederile contractului semnat cu furnizorii de gaze naturale, vor exista diferențe semnificative de costuri între posesorii acelorași tipuri de centrale termice individuale, unii dintre ei ajungând să plătească încălzirea unor spații locuibile identice la valori cu 200-300% mai mari în comparație cu cei mai norocoși, care au semnat contracte cu preț fix încă din vara anului 2021, tarifele respective fiind valabile timp de un an, în sistem concurențial. Desigur, utilizarea unui echipament individual modern, cu clasă energetică eficientă, pus în funcțiune pe o instalație termică în pardoseală, împreună cu o izolare eficientă a casei, pot reduce factura de încălzire cu până la 30-35%, însă nivelul prețurilor gazelor înregistrat în ultimele săptămâni va determina o majorare semnificativă și în cazul utilizatorilor de sisteme individuale de încălzire. Integral:
Creşterea în forţă a dobânzii în Polonia pentru a nu scăpa inflaţia de sub control, care ajuns la 7,7%, pune presiune pe Isărescu să majoreze dobânzile mai mult, mai ales că România are cea mai ridicată dobândă negativă (inflaţia minus dobânda de referinţă) din regiune De multe ori, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, spunea că se uită la ceea ce fac celelalte bănci centrale din regiune înainte să ia vreo decizie. Miercuri, 8 decembrie, Banca Centrală a Poloniei a majorat în forţă dobânda de referinţă de la 1,25% la 1,75% pentru a nu pierde inflaţia de sub control, care a crescut în noiembrie la 7,7%, cel mai ridicat nivel din decembrie 2000, deci de 21 de ani….. Banca Naţională a Poloniei avea un target pentru inflaţie de 2,5% plus 1%. Analiştii din Polonia se aşteaptă la noi majorări de dobândă de către banca centrală: Jakub Rybacki, analist Polish Economic Institute, citat de agenţia Reuters, crede că dobânda de referinţă va creşte până la cel puţin la 3%. În Ungaria, dobânda de referinţă este de 2,1%, la o inflaţie în noiembrie de 7,4%, cel mai ridicat nivel din 2007 încoace. Banca Centrală a Ungariei are un target de inflaţie de 4%. În România, Banca Naţională a crescut în noiembrie dobânda de la 1,5% la 1,75%, la o inflaţie de 7,94% în octombrie. Economiştii se aşteptau ca BNR să majoreze dobânda de referinţă la 2%, nu la 1,75%, având în vedere nivelul ridicat al inflaţiei, mai ales că aceste creşteri de preţuri sunt abia la început. BNR a preferat să majoreze dobânda cu numai 0,25% şi nu cu 0,5%, pentru a susţine creditarea şi businessul, mai ales că economia României este în pierdere de viteză. Dacă nu ar fi fost anul agricol foarte bun, economia ar fi marcat în T3 prima scădere faţă de trimestrul anterior. BNR a preferat să majoreze mai mult dobânda Lombard, cea la care se împrumută băncile care au nevoie de lichiditate, de la 2% la 2,5% (în Polonia dobânda Lombard este de 2,25%, iar în Ungaria este de 4,1%). De asemenea,
FAUCI:
Vaccinarea cu a patra doză vine mai devreme. Anunțul CEO-ului companiei Pfizer Vaccinarea cu doza 4 ar putea fi necesară mai repede decât s-a estimat. Varianta Omicron se răspândește în tot mai multe țări ale lumii. Pfizer: Două doze de vaccin nu oferă suficientă protecție împotriva Omicron. CEO companiei Pfizer spune că oamenii ar putea avea nevoie de a 4-a doză de vaccin împotriva Covid-19 mai devreme decât s-a estimat. Asta, în contextul în care varianta Omicron s-a răspândit în aproape o treime din țările lumii. Cum s-a ajuns la această concluzie? Declarația vine în urma unor cercetări preliminare care arată că noua tulpină Omicron poate slăbi anticorpii protectori generați de vaccinul dezvoltat de companie. Pfizer a publicat recent rezultatele unui studiu de laborator care arată că vaccinul lor este eficient împotriva variantei Omicron, dacă este administrat în trei doze, dar noua tulpină probabil nu este neutralizată suficient după două doze. Directorul companiei a precizat anterior că o a patra doză ar putea fi făcută la 12 luni după a treia doză. Însă, încă nu este clar când va fi necesară cea de-a patra doză de vaccin…..Oficialii din domeniul sănătății din Israel ar putea autoriza a 4-a doză de vaccin împotriva COVID-19 pentru persoanele imunodeprimate. Această decizie vine după răspândirea variantei Omicron. Integral:
În corporaţii, tema principală a sfârşitului de an 2021 este căderea, prăbuşirea psihică, burnoutul angajaţilor. Problema este că urmează încă un nou an de COVID-19 Din păcate intrăm în valul cinci de COVID – Omicron – şi nimeni nu ştie câte valuri vor mai urma şi câţi ani mai trebuie să purtăm mască, să trăim cu restricţii, să lucrăm de acasă, să reducem la minimum întâlnirile cu prietenii, să stăm cu teama că în orice moment putem ajunge în spital. La finalul acestui an, tema principală în corporaţii, în multinaţionale, nu este îndeplinirea bugetului, inflaţia, creşterile de salarii, ci căderea, prăbuşirea psihică, burnoutul angajaţilor/angajatelor. În martie 2020, când a venit această nebunie cu virusul SARS-Cov-2, când lumea a fost trimisă în casă şi să lucreze de acasă, toţi au crezut că va dura o lună, maximum două, până vine vara şi căldura va omorî virusul. Suntem în a 22-a lună de COVID şi vine o altă variantă de virus, iar numărul celor care nu mai pot să reziste creşte în fiecare zi. Munca de acasă începe să devină o povară, mai ales dacă şcolile, grădiniţele sunt închise. Varianta hibridă – de a lucra de acasă şi de la birou – dă un respiro, cel puţin psihologic, dar birourile nu sunt pline, ci chiar au rămas goale. Nu foarte multă lume s-a întors la birou pentru scenariul hibrid. În primul an de COVID, productivitatea a crescut, dar acum încep să apară problemele. În primul an stăteam conectaţi, voiam să ne facem taskurile, iar parametrii de productivitate erau în creştere. Acum s-a instaurat o oboseală peste tot, vedem din ce în ce mai multe cazuri de burnout, ceea ce, într-un final, va afecta productivitatea, a spus la ZF Live Diana Mişa, director executiv HR la OTP Bank…..Femeile sunt cele mai afectate de aceste lucruri, mai ales dacă în spate au copii mici şi de şcoală primară, menţionează Diana Mişa. Munca la distanţă şi cea hibridă au crescut productivitatea pe termen scurt pentru majoritatea companiilor la nivel global, peste obiectivele stabilite, dar încrederea angajaţilor în angajatori a scăzut, parţial din cauza burnoutului, pentru că mulţi nu au reuşit să echilibreze viaţa personală cu volumul de muncă, conform unui sondaj Future of Work and Skills, realizat de PwC, firma globală de consultanţă şi audit. În acest context, a apărut fenomenul „valul de demisii” la nivel global şi ataşamentul tot mai scăzut faţă de companii, de angajatori, din partea angajaţilor. …Viitorul muncii este flexibil şi hibrid, dar angajaţii trebuie să fie legaţi, să se simtă parte dintr-o organizaţie. Chiar dacă în viitor se va lucra din ce în ce mai mult pe proiecte, tot trebuie constituite echipe şi realizate mecanisme de colaborare. Integral:
Reparaţia conductelor de apă caldă în Bucureşti „se va termina în 89 de ani, 8 luni şi 16 zile”, acuză fostul ministru Năsui / Ce soluție spune că există la „frigul unui sistem centralizat prost” Reparaţia ţevilor prin care circulă apa caldă în Bucureşti se va termina în 89 de ani, 8 luni şi 16 zile, spune deputatul USR de Bucureşti, Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei. „Avem de ales să impunem tuturor frigul unui sistem centralizat prost, sau să dăm bucureştenilor dreptul de a alege cum vor să se încălzească”, a spus Năsui…..„Nu este o exagerare. Atât ar dura reparaţiile sistemului de încălzire centralizată de stat din Bucureşti la ritmul actual. S-ar termina în anul 2110, iar asta cu indulgenţă şi presupunând că nu se mai strică niciodată nimic. Soluţii există, dar nu cu actualul sistem de stat. Cum stau lucrurile? Sistemul are o reţea de 4.000 km de conductă, 1.000 km primară şi 3.000 km secundară. 81% din reţeaua primară are nevoie de reabilitare, 771 km din 954 km de reţea. Pe lângă asta mai e şi „reţeaua secundară” de circa 3.000 de km din care circa 2.000 de km sunt de reparat. Dar să ne concentrăm doar pe reţeaua primară şi să o ignorăm pe cea secundară”, spune Năsui. In ultimii 9 ani ritmul mediu al lucrărilor a fost de 8,59 km pe an, iar asta calculat optimist, spune deputatul USR. „Deci am termina de reabilitat doar reţeaua principală din sistemul de încălzire centralizat de stat abia în 89 de ani, 8 luni şi 16 de zile.
Octavian Jurma: Varianta Omicron nu este chiar aşa de blândă cum speram Medicul Octavian Jurma avertizează, într-o postare pe Facebook, că România s-a grăbit să adopte măsurile de relaxare înainte să afle cât de periculoasă este variantă Omicron, care ar putea provoca până la 10.000 cazuri pe zi în mai puțin de 3 săptămâni. …. „Nu e prima dată când o nouă versiune a SARS-CoV-2 este subestimată mai ales în discursul politic la debutul valurilor, tocmai pentru că durează 3-4 săptămâni de la creşterea infectărilor până la creşterea deceselor”, scrie Octavian Jurma. Potrivit medicului, acesta este motivul pentru care e bine să ne grăbim cu măsurile de prudenţă când avem în faţă o versiune nouă şi să amânăm etapele de relaxare până când avem suficiente date pentru a fi siguri că ne putem relaxa în siguranţă. În România, conceptul de relaxare în siguranţă nu face parte din vocabularul politic.
Interviu | Stelian Ion despre controlul justiției, telefoanele lui Klaus Iohannis și legalizarea prostituției …. România trebuie să adopte, până la finalul anului, Strategia Națională Anticorupție, o bornă prezentă în Planul Național de Redresare și Reziliență. Stelian Ion dezvăluie, în interviul pentru Europa Liberă, că, în martie 2021, i s-a cerut să nu mai apară în conferințe și interviuri despre justiție, iar Klaus Iohannis a fost cel care a acționat pentru remanierea sa din Guvern din cauza diferențelor de viziune. Fostul ministru al Justiției crede că președintele a avut un rol determinant în blocarea reformelor din justiție în 2021.
DOCUMENT
Sinecuri de partid. La Loteria Română, norocul surâde clientelei politice Compania Națională Loteria Română S.A., deținută în totalitate de Statul Român prin Ministerul Economiei, deține drepturi exclusive de organizare și exploatare a jocurilor de noroc de tip loto. Jocurile au la bază licențe și autorizații plătite către bugetul de stat. Loteria are drept de organizare și exploatare și a celorlalte jocuri de noroc din piața concurențială pentru care se achită drepturi de licențiere și autorizare. Loteria Română spune că desfășoară activitate de interes public în domeniul jocurilor de noroc și realizează cadrul organizat pentru satisfacerea cererii naturale de joc în rândul populației. Scopul ar fi crearea fondurilor necesare finanțării obiectivelor de interes public național. Profitul Loteriei pe anul 2020 a fost de aproape 23,5 miliarde lei. Nu am găsit niciun obiectiv de interes public național finanțat de Loteria Română, decât poate remunerațiile generoase primite de clientela politică înșurubată în funcții călduțe. Să vedem cine administrează CN Loteria Română SA. Consiliul de administrație este acum unul interimar (numit în septembrie) și numără cinci persoane care încasează lunar, fiecare, suma de 4120 lei net. Protejata lui Orban Daniela Nicolescu a fost o înfocată susținătoare ale lui
Octavian Jurma: „Vom împrăștia virusul în timpul vacanței, îl vom aduce în școli și de acolo se va răspândi foarte rapid” …. „Școlile se vor deschide imediat după ce vom reveni din vacanță. Deci vom împrăștia virusul în timpul vacanței, îl vom aduce în școli și de acolo se va răspândi foarte rapid. Deci avem un cocktail foarte periculos care putea fi eliminat fără consecințe economice și sociale, că puțină lume se aștepta la el”, a declarat Octavian Jurma. „E un pericol foarte mare. În Anglia, cu 50% booster făcut, ei sunt departe ca rată de vaccinare, și acolo se iau măsuri preventive pentru Omicron. Cum spune și Boris Johnson, care știți că a debutat cu „hai să ne imunizăm toți ca să scăpăm”, deci cu metodele noastre din valul 4. Și ați văzut ce discurs prudent a avut. Trebuie să urmăm exemplul țărilor din UE”, a spus Octavian Jurma. Potrivit medicului Octavian Jurma, 
Electrica SA și banii în vânt sau soare Am rămas surprins când am văzut că grupul Electrica SA,
Țară în service | Afacerea „Beculețul”. Cât ne costă în pandemie decorațiunile de Sărbători
VIDEO O anchetă BBC
11 diagnostice pe care Euro Monitorul le pune României. Documentul poartă titlul ”O iarnă grea în multe privințe!” Iarna în care intrăm este marcată de trei procese (în Europa, în lume) ce au conexiuni ample și adânci cu economia, societatea în ansamblu, se arată în Euro Monitorul publicat joi de BNR (lucrare coordonată de Daniel Dăianu). Documentul, intitulat sugestiv ”O iarnă grea în multe privințe!”, analizează impactul actual și viitor al celor 3 șocuri care au lovit economia României: cel pandemic/sanitar, cel al prețurilor la energie și impactul schimbărilor climatice. ”Un nou val pandemic se manifestă cu virulență arătând că războiul cu Covid-19 nu este terminat. O nouă variantă, Omicron, detectată pentru prima dată în Africa de Sud și în răspândire rapidă, creează noi îngrijorări. Vaccinarea face diferența între trecere prin boală în condiții ușoare și forme foarte severe, ce pot cauza moartea. Impactul pandemiei asupra economiei este major, afectând toate sectoarele, circulația oamenilor și a bunurilor”, se arată în document. Ce mai arată Euro Monitorul . Cele 11 diagnostice:
România, pe locul 31 din 42 de țări după criteriul puterii de cumpărare (GfK) Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în Europa în 2021 este de 15.055 EUR. Cu toate acestea, venitul mediu net disponibil pe locuitor pentru fiecare dintre cele 42 de țări incluse în studiu variază semnificativ: Liechtenstein, Elveția și Luxemburg au cel mai mare venit mediu net disponibil, în timp ce Kosovo, Moldova și Ucraina înregistrează cele mai scăzute valori ale puterii medii de cumpărare. N.Red: În definiția GfK, puterea de cumpărare reprezintă venitul disponibil după deducerea impozitelor și contribuțiilor caritabile și incluzând orice beneficiu de stat primit. Studiul indică nivelurile de putere de cumpărare per persoană, pe an, în euro și ca indice (index). Puterea de cumpărare GfK se bazează pe venitul nominal disponibil al populației, ceea ce înseamnă că valorile nu sunt ajustate cu inflația. Calculele se efectuează pe baza veniturilor și câștigurilor raportate, a statisticilor privind beneficiile guvernamentale, precum și a previziunilor economice furnizate de institutele economice. Puterea de cumpărare a consumatorilor acoperă cheltuielile legate de alimentație, transport, utilități, servicii, energie, pensii private și planuri de asigurare, precum și alte cheltuieli, cum ar fi concediul de odihnă, mobilitatea și achizițiile consumatorilor. Astfel, liechtensteinienii au o sumă medie disponibilă pentru cheltuieli și economii de peste 34 de ori mai mare în comparație cu ucrainenii. Acestea sunt câteva dintre rezultatele studiului „GfK Purchasing Power Europe 2021”….. România se află pe locul 31 din cele 42 de țări incluse în clasamentul european. Cu o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor de 7.453 de euro, românii au o putere de cumpărare cu 50% mai mică decât media europeană. La fel ca Franța și Polonia, România are un decalaj substanțial între bogați și săraci. București, capitala, este lider în top 10. Anul acesta, bucureștenii au o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor cu aproape 86% peste media națională, dar totuși cu 8% sub media europeană. Bucureștenii au puterea de cumparare de peste trei ori mai mare în comparație cu locuitorii județului cel mai putin bogat, Vaslui, unde venitul net disponibil reprezintă aproximativ 56% din media națională și puțin sub 28% din media europeană. În 2021 au existat câteva schimbări în top zece: Sibiu și Brașov trec pe locurile cinci și șase, în timp ce Alba trece de Prahova și ajunge pe locul nouă. Toate județele din Top 10 au o putere medie de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste media națională. Constanța, pe locul 11, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor la aproximativ același nivel cu media națională, în timp ce toate celelalte județe au o putere de cumpărare sub medie. Pentru România datele cu privire la puterea de cumpărare sunt disponibile cu detaliere până la nivel de localitate pentru fiecare dintre urmatoarele categorii: produse alimentare, băuturi nealcoolice, băuturi alcoolice, produse din tutun, produse de sănătate și igienă, îmbrăcăminte, încălțăminte și produse din piele, mobilier, produse de uz casnic, sticlă, porțelan; electrocasnice, electronice de larg consum, IT&C, foto, ceasuri și bijuterii, cărți și rechizite, echipamente sportive, hobby-uri și recreere, articole pentru renovarea locuinței. Integral:
Răzvan Cherecheş: Totul merge pe o abordare pur populistă, nebazată pe niciun fel de dovezi ştiinţifice. Relaxăm acuma, din timp, deşi nu avem niciun motiv …. “Domnul ministru Rafila a anunţat că va veni în ianuarie un val cinci, dar prevenţia pe care o facem noi este să ne asigurăm că putem interveni doar atunci când situaţia se va agrava”. “Noi avem exact aceeaşi abordare pe care am avut-o şi în vară, respectiv relaxăm acuma, din timp, deşi nu avem niciun motiv. Totul merge pe o abordare pur populistă, nebazată pe niciun fel de dovezi ştiinţifice, urmând ca după sărbători, şi cu deschiderea şcolii, să avem o creştere accelerată. Pentru că, dacă ceva a învăţat guvernul anterior, a fost că nu au plătit, de fapt, au timp suficient până la alegeri, nu au fost arătaţi cu degetul pentru că persoanele care au murit au murit din cauza măsurilor iresponsabile luate de Guvern. Persoanele, oamenii, românii care vor muri în ianuarie vor muri din cauza măsurilor luate acum, în decembrie”, a afirmat Răzvan Cherecheş, miercuri seară, la Digi 24. El consideră că atât persoanele vaccinate, cât şi cele nevaccinate ar trebui să facă un test rapid atunci când participă “la orice fel de adunare” alături de mai multe persoane, recomandând “atât cât se poate” păstrarea distanţei şi asigurarea ventilaţiei spaţiilor. “Cu siguranţă după sărbători vom avea focare care vor continua să se propage în interior, în comunităţi”, a afirmat profesorul. Referindu-se la propunerile privind implementarea certificatului verde COVID, el este de părere că acesta “a fost transformat într-o glumă”. “
Un discurs al lui Victor Babeș de acum 110 de ani despre ce trebuie să facă statul pentru a combate o pandemie / Cum ar fi arătat CNCAV-ul vremii în viziunea savantului bacteriolog Și atunci, la fel ca acum, oamenii protestau în privința intervenției statului în viața privată. ”Se naște deci întrebarea: în ce mod ar trebui să proceadă guvernele pentru a asigura sănătatea publică pe baza descoperirilor științelor sanitare moderne? Înainte de toate, măsurile de luat trebue să fie prevăzute prin măsuri legale, bazate pe rezultatele știintei și legea trebue să poarte garanția că va fi executată, căci de obicei, printre toate măsurile legale, cele ce privesc sănătatea publică sunt cele mai rău executate”, spunea Victor Babeș în 1911, într-un discurs numit ”Dispozitiunile legale în vederea combaterii boalelor infectioase”. El compara pandemia cu un război și solicita înființarea unui Comitet Superior. ”Ca și conducătorul suprem în timp de răsboiu, așa și conducătorul luptei sanitare trebue să aibă înainte de toate mâna liberă, trebue să dispună de mijloacele necesare și toata armata sanitară trebue să fie pusă la dispozițiunea sa”, mai susținea savantul român. Redăm mai jos principalele idei ale lui Victor Babeș: Poliția sau politica sanitară tintește către un singur scop, către sănătatea cetățenilor Poliția sau politică sanitară tintește către un singur scop, către sănătatea cetățenilor. Toate măsurile sanitare au deci aceeași menire, și toate se îndreaptă către o singură țintă. Dacă în trecut cei mai însemnați oameni de stat au negat dreptul Statului de a pătrunde în vieața de familie, ei au întemeiat această prin afirmarea că Statul nu are dreptul de a intervenție, decât atunci când cetățenii se periclitează nu numai pe ei ci și pe concetățenii lor (Mohl). Pe când deci Statul intervine astăzi numai pentru accidente, crime, vătămări profesionale și industriale ale sănătății, adică pentru o minimă parte a vătămării sănătății, acesta ar trebui să intervină intro măsură foarte largă, în vieața publică și privată, pentru a-și ajunge scopul care este asigurarea fericirii cetățenilor, a cărei temelie este sănătatea. Astăzi nu mai este indoios, că omul nu are dreptul de a se îmbolnăvi, atunci când îmbolnăvirea să poate nu numai să nenoroceasca familia să, ci să răspândească boli molipsitoare, producând mari inconveniente sanitare și economice concetățenilor unei regiuni sau unei țări întregi. Statul trebue să aibă dreptul de a pătrunde în familie pentru a salve membrii familiei Astfel, Statul trebue să aibă dreptul de a pătrunde în familie pentru a salve membrii familiei de tuberculoză, de holeră sau ciumă și ar trebui să se acorde același drept pentru a starpi flagelele populațiunii noastre: pelagră, sifilisul, malaria, difteria, scarlatină, turbarea, etc. Se naște deci întrebarea: în ce mod ar trebui să proceada guvernele pentru a asigura sănătatea publică pe baza descoperirilor și cerințelor științelor sanitare moderne. Înainte de toate, măsurile de luat trebue să fie prevăzute prin măsuri legale, bazate pe rezultatele științei și legea trebue să poarte în sine garanția că va fi executată, căci de obicei, printre toate măsurile legale, cele ce privesc sănătatea publică sunt cele mai rău executate. Putem afirmă că astăzi o lege sanitară trebue să aibă că scop principal prevenirea și combaterea boalelor infecțioase Din acest punct de vedere, toată organizarea legii trebue să albă înaintea ochilor lupta în contra unui dușman, care ne amenință din toate părțile, în orice moment, în toate manifestatiunile vieții. E vorba deci de un răsboiu continuum contra unui dușman perfid, care amenință omenirea cu degenerare și nimicire Primul lucru pentru această lupta, precum pentru orice rasboiu, este cunoașterea inimicului. Odată inimicul cunoscut și stabilindu-se și modul în care poate să fie combătut, a două cerință este, că rasboiul să fie condus de un conducător suprem posedând nu numai științele sanitare, astăzi științe foarte întinse și cari pot fi pătrunse numai prin o muncă științifică lungă și prielnică, ci și o practică îndelungată în aplicarea rezultatelor obținute de știință. Că și conducătorul suprem în timp de rasboiu, așa și conducătorul luptei sanitare trebue să albă înainte de toate mâna liberă, trebue să dispună de mijloacele necesare, și toată armata sanitară trebue să fie pusă la dispozitiunea să. Starea rea actuală a sănătății publice trebue atribuită în mare parte lipsei continuității luptei sanitare, lipsei de discipline, influențării politice și lipsei unui buget independent și suficient «3) Față cu o atare putere, individul trebue aparat în modul cel mai eficace împotriva abuzului interventiunii Statului, ceeace numai atunci se va putea face, dacă serviciul sanitar va fi scos din sfera intereselor și schimbărilor politice. «4) Că ministerul cărui este subordonat serviciul sanitar, este tocmai Ministerul de Interne, adică Ministerul exquisit politic; «5) Că față cu întinderea mare ce trebue dată serviciului sanitar, în raport cu progresele imense și zilnice ale științelor sanitare, acest serviciu trebue condus de un om special, căci este imposibil că o persoană profană, oricât de inteligență ar fi, sau chiar un medic nespecializat în științele sanitare să domine câmpul imens al științelor sanitare, cari zilnic trebue călăuzească pentru a putea aplică ultimile rezultate ale acestor științe ; 6) Considerând că pentru a ridică în mod radical sănătatea publică, tot mecanismul administratiunii sanitare din toată țară trebue condus și controlat asemenea de oameni speciali și că nu este permis că măsurile necesare să fie schimbate tot mereu sau împiedicate din considerațiuni străine sănătății publice; 7) Că starea rea actuală a sănătății publice trebue atribuită în mare parte lipsei unei organizatiuni independente, lipsei continuității luptei sanitare, lipsei de discipline, influențării politice și lipsei unui buget independent și suficient. «8) Că un profan nu poate să reprezente cu .toată, competință serviciul sanitar nici înaintea Consiliului de Miniștri, nici înaintea Corpurilor legiuitoare, căci ih chestiunile de știință, convinctiunea științifică este mai convingătoare decal calitățile de orator ; Integral:
Țara asta gaze poartă, dar ce folos? Riscăm să rămânem fără rezerve în plină iarnă Recent, un oficial maghiar al companiei de transport gaze naturale, din țara vecină, lansa întrebări ironice în direcția României, întrebându-se și întrebându-ne dacă vom face un foc mare alimentat de combustibilul aflat în subsolul patriei noastre. Să analizăm, deci, situația strategică a României, al doilea extractor din UE, după Olanda, în contextul scumpirilor fără precedent din piața de profil. Începem cu anunțul Azomureș, companie producătoare de îngrășământ chimic, de care depinde o mare parte din agricultura României, care a decis suspendarea producției pentru următoarele luni, datorită scumpirilor record pe piața industrială de gaze naturale. Pentru a nu intra în faliment, deoarece producția ar deveni nesustenabilă economic, oficialii au decis să trimită în șomaj mii de angajați. Conform specialiștilor din sectorul agricol, rezultatele activităților de profil vor fi afectate grav anul viitor, datorită lipsei de îngrășăminte chimice și scumpirii substanțiale ale acestor produse indispensabile campaniilor agricole. De asemenea, și alte sectoare productive, dependente de consumul de gaze naturale vor intra curând în același impas, generând scumpiri inclusiv la nivelul coșului zilnic de consum, panificația fiind cel mai la îndemână exemplu. De altfel, oficialii guvernamentali, în frunte cu premierul Nicolae Ciucă și ministrul Energiei, Virgil Popescu, au declarat astăzi că vor căuta “soluții” pentru a evita golirea depozitelor subterane de gaze în ianuarie-februarie 2022 și se declară “optimiști” privind viitoarea independență energetică a României, realizabilă în termen de cinci ani. Unde suntem în realitate și cât de justificat este acest optimism? Primul element justificativ al declarației agresive a oficialului maghiar a fost comparația între nivelul de conectare al gospodăriilor, din cele două țări vecine, la rețelele locale de gaze naturale. Astfel, deși Ungaria nu are resurse proprii, depinzând aproape în exclusivitate de gazele rusești, a reușit interconectarea a peste 95% din gospodăriile de pe teritoriul național, în timp ce România are conectate doar aproximativ 40% dintre acestea.
Centrul de Investigații Media: De ce statul nu a recuperat nici în ziua de azi casa pierdută de familia Iohannis acum șase ani, precum și cei 260.000 de euro încasați din chirie / Explicațiile fiscului, răspunsul președintelui Două litigii deschise de Rodica Baștea, o prietenă de familie a soților Iohannis, blochează de mai bine de 5 ani recuperarea de către stat a unui spațiu comercial valoros din centrul Sibiului și a banilor încasați din chirie de familia prezidențială, potrivit unui răspuns al ANAF la solicitarea Centrului de Investigații Media (CIM). După 6 ani de la sentința definitivă a Curții de Apel Brașov din 12 noiembrie 2015 – prin care titlul de proprietate al soților Carmen şi Klaus Iohannis a fost anulat, iar cuplul prezidențial nu a fost considerat cumpărător de bună -credință – statul român nu a reușit nici măcar să își înscrie titlul de proprietate în cartea funciară a imobilului din Sibiu, strada Nicolae Bălcescu 29. Nu a recuperat niciun ban din uzufructul (banii din folosința imobilului) de care a fost văduvit între 1999 și 2016, perioadă în care imobilul a fost luat din proprietatea statului de familiile Baștea și Iohannis. În schimb, aflată în proprietatea președintelui, doar jumătate din imobil i-a adus familiei Iohannis aproape 1,3 milioane de lei, adică în jur de 260.000 de euro, la cursul actual, potrivit unor documente ANAF. Este vorba de chiria spațiului comercial de la parterul imobilului către Raiffeisen Bank. E într-o zonă cu vad, în centrul Sibiului, pe artera pietonală plină de terase care duce spre Piaţa mare. Cu acești bani – a punctat
Solidaritate cu rău-platnicii (Op-ed) …. 


