Buna dimineata intr-o zi de sambata, 19 februarie! Pentru ziua de sâmbătă ne așteptăm la cele mai ridicate temperaturi ale săptămânii, posibil ca prin Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea să atingem și 15 – 16 gr, în restul țării regimul termic va fi unul mai decent, cu doar 8 – 10 gr. Prin sudul Transilvaniei, zonele depresionare, zonele montane ziua de sâmbătă nu aduce mai mult de 5 – 6 gr, cu –1 spre –3 gr pe creste. Încheiem săptămâna cu maxime de 4 – 6 gr prin Transilvania, Maramureș, nordul Moldovei, 2 – 3 gr la munte (-3, –5 gr pe creste), respectiv 8 – 10, 11 gr în restul țării, cu 12 gr prin Banat. Bucuresti: 18/5 gr.C.
Studiu: A patra doză de vaccin anti-COVID-19 nu este mai eficientă decât a treia doză împotriva infectării cu Omicron O a patra doză de vaccin nu ar oferi o protecție atât de mare la infectarea cu varianta Omicron a coronavirusului, relevă un studiu efectuat în Israel, scrie joi agenţia DPA, potrivit Agerpres. Deși subiecții studiului au avut simptome ușoare, încărcătura virală la nivelul organismului a fost mare. În urma administrării celei de-a patra doze, angajații din spitale care au participat la studiu au dobândit anticorpi la nivelul celor de după a treia doză. Cu toate acestea, infectările simptomatice au fost totuşi frecvente, potrivit concluziilor studiului, încă neevaluat de alţi experţi. Subiecții au avut simptome uşoare, însă majoritatea au avut încărcături virale relativ ridicate şi erau potenţial contagioase. Astfel că datele studiului arată că a patra doză de vaccin împotriva COVID-19 nu creşte imunitatea, ci doar o restabilește la nivelul maxim de după doza 3. „Eficacitatea redusă în prevenirea infectărilor cu Omicron uşoare sau asimptomatice şi potenţialul infecţios al cazurilor de îmbolnăvire arată urgenţa dezvoltării unui vaccin de nouă generaţie”, menţionează în concluzii autorii studiului. Ministrul german al sănătății, Karl Lauterbach, a remarcat, pe Twitter, că datele studiului din Israel „vorbesc mai degrabă împotriva unei a patra doze pentru toată lumea”. Totuşi, conform autorilor cercetării, persoanele vârstnice sau din grupurile vulnerabile ar putea avea un beneficiu de pe urma celei de-a patra doze, care ar putea preveni formele grave și decesele. Integral: https://www.libertatea.ro
Un sfert dintre râurile lumii au niveluri toxice de medicamente. Unde sunt cele mai poluate și care sunt cele mai ”curate„ O cercetare de anvergură realizată în 104 țări, pe 258 de cursuri de apă, unele neanalizate vreodată anterior, a scos la iveală faptul că un sfert dintre acestea au niveluri periculoase de medicamente. Mostrele de apă de pe toate continentele au fost analizate, căutându-se 61 de contaminanți din industria farmaceutică, inclusiv în 36 de țări care nu au făcut niciodată obiectul unor astfel de cercetări, relatează IFL Science. Din cei 61 de contaminanți, 53 au fost găsiți în cel puțin o mostră, provenind dintr-un râu. Inclusiv cursurile de apă din Antarctica s-au dovedit a fi contaminate, se arată într-un raport publicat de Proceedings of the National Academy of Sciences. În peste jumătate dintre mostrele analizate s-au găsit cofeină și metformin, un medicament pentru diabetici. Se știa de aproximativ două decenii că reziduuri farmaceutice au ajuns deja în râuri, dar se credea că e vorba doar despre America de Nord, vestul Europei și China, de aceea, și majoritatea studiilor s-au concentrat pe cursuri de apă din aceste zone. Iată însă că lucrurile nu stau deloc așa. Mai mult, s-a dovedit că această contaminare este mai mare în țările mai puțin dezvoltate….. Islanda a fost singura țară unde niciunul dintre cei 61 de compuși toxici nu a fost detectat. Din Venezuela, trei mostre de apă dintr-o regiune izolată s-au dovedit a fi de asemenea ”curate”. Cele mai toxice s-au dovedit a fi apele din Lahore, Pakistan, La Paz, în Bolivia, și Addis Ababa, în Etiopia. Integral: https://spotmedia.ro
Marea minciună „de criză”: scădem factura la energie dacă ne distrugem râurile și pădurile din parcurile naționale și naturale Inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir și semnată de cvasi-majoritatea parlamentarilor PSD, săptămâna trecută a fost înregistrată, la Senat, una dintre cele mai primitive propuneri legislative împotriva ariilor protejate din România. Parcuri naționale, parcuri naturale și situri Natura 2000 (zone esențiale protejate pentru anumite specii) ar urma să fie grav afectate, chiar distruse total, sub pretextul mincinos al „ieșirii din criza energetică”. În fapt, legea are ca scop înlăturarea răspunderii pentru modul în care au fost cheltuiți de Hidroelectrica aproximativ 300 de milioane de euro în proiecte ilegale. Finalizarea și punerea în funcțiune a proiectelor nu vor rezolva criza energetică, nu vor duce la amortizarea „investițiilor”, ci vor genera costuri de mediu și de sănătate suplimentare. Pe scurt, „Legea Zamfir pentru distrugerea mediului”[1] prevede posibilitatea de modificare a limitelor ariilor naturale protejate pentru proiecte hidroenergetice megalomanice, gândite de Ceaușescu și continuate de Hidroelectrica și găștile de partid din jurul ei (inclusiv foste firme ale Securității). Amenințările vizează direct, în primă fază, Parcul Național Defileul Jiului (acolo unde se construiesc două hidrocentrale, n.red.) și situl Natura 2000 Călimani Gurghiu, între Parcul Național Călimani și Parcul Natural Defileul Mureșului Superior, dar, cel mai probabil, vor urma și alte arii protejate. Cinismul e la un nivel uriaș: Hidroelectrica a pompat până acum sute de milioane de euro către firme de construcții aparținând clientelei de partid (în special PSD) pentru proiecte despre care se știa și era evident că sunt ilegale. Iar acest lucru e dovedit nu doar de deciziile Justiției, ci și de necesitatea de modificare a legii DUPĂ ce banii au fost DEJA cheltuiți! Iar acești bani îi regăsim deja în costurile energiei electrice, implicit pe facturile pe care le-am plătit și le plătim. Atenție: finalizarea și pornirea proiectelor nu ar avea ca efect amortizarea sumelor deja utilizate (poate, eventual, doar pentru Hidroelectrica și camarila din jurul ei), ci adăugarea unor costuri uriașe la factura pe care o vom suporta toți – cauzate de distrugerea rezervoarelor de biodiversitate și de riscul major de accentuare a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Mai mult, proiectele vizate nu au cum rezolva criza energetică actuală (pentru că, oricum, nu vor fi pornite mâine), dar nici pe termen mediu sau lung (puterea instalată e de doar 35, respectiv 65 MWh, în condițiile în care, oricum, în actualul și viitorul context climatic e extrem de puțin probabil să funcționeze la capacitate maximă). Spre comparație, barajul de pe Râul Mare-Retezat (250 mil. de dolari, în perioada comunistă) are putere instalată de 350 MWh (de 10 ori mai mare decât Răstolița), dar, vreme de 35 de ani, n-a depășit niciodată 220 MWh (iar ăsta a fost maximumul). …. În cazul proiectului din Parcul Național Defileul Jiului, sumele vehiculate a fi fost cheltuite până acum sunt de 150-175 de milioane de euro, iar în cazul barajului de pe Răstolița (din județul Mureș, în sit Natura 2000, în apropierea Parcului Național Călimani și a Parcului Natural Defileul Jiului Superior), de aproximativ 140-150 de milioane de euro [3]. Așadar, discutăm de aproximativ 300 de milioane de euro. Integral: https://www.libertatea.ro
Mara Mareș formează viitorii energeticieni. O sinecură pentru șefa Tineretului Liberal Mara Mareș a fost plasată, la 23 decembrie 2021, în ajun de Crăciun, în CA-ul Formenerg, o companie controlată de Transelectrica. La rândul ei, Transelectrica este deținută în procent de aproape 60% de statul român, fiind în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Mara Mareș, plasată în CA-ul Formenerg Formenerg se ocupă de “formarea specialiștilor“ în energie. Compania avea, în 2020, 25 de angajați. Din 2014, Formenerg este pe pierdere, ultimele date, din 2020, arătând un minus de circa 100.000 de euro. Mara Mareș este șefa Tineretului Național Liberal. A fost deputat din 2016 în 2020, iar acum este consilier al premierului Ciucă. Ea ocupă acest post din perioada în care Guvernul era condus de Florin Cîțu. Nu este clar cu ce se ocupă, în acest post….. “Prințesa cartofilor“ Pe site-ul Formenerg nu pot fi găsite nici biografiile, nici declarațiile de avere ale membrilor Consiliului de Administrație al companiei. Tatăl Marei Mareș este un cunoscut om de afaceri din Brașov, cultivator de cartofi. Când ea a ajuns parlamentar, presa locală a denumit-o, ironic, “Prințesa cartofilor“. Integral: https://defapt.ro
O firmă de apartament care vinde mâncare pentru animale face studiile de fezabilitate la primăria lui Pandele Studiile de fezabilitate pentru primăria Voluntari, atribuite unei firme cu un singur angajat și care vinde hrană și accesorii pentru animale. Potrivit site-ului Buletin de București, această firmă va face studiile de fezabilitate pentru centura ocolitoare tip autostradă DN1-DN2, prelungirea str. Erou Iancu Nicolae, și pentru podul aferent centurii. Fiecare studiu costă în jur de 27 de mii de euro, scrie acest site. Studiile de fezabilitate pentru primăria Voluntari, la o firmă de apartament Firma a fost înființată exact acum un an, are sediul într-un apartament și vinde on-line hrană pentru animale. Proprietarii firmei sunt Păunescu Loredana și Păunescu Nicolae Cosmin. Din 2018, ei au mai obținut de la stat contracte, majoritatea pentru studii de fezebilitate, în valoare de aproape trei milioane de lei. Integral: https://defapt.ro
Decizie cu impact major pentru Roşia Montană, după 11 ani de procese Curtea de Apel Ploieşti a anulat certificatul de descărcare arheologică pentru masivul Cârnic, din Roşia Montană, emis în favoarea companiei miniere care dorea să facă exploatarea zonei. Decizia este definitivă, în cadrul unui proces ce a durat 11 ani în care mai multe asociaţii au cerut anularea documentului. Anunţul privind soluţia din instanţa de judecată a fost făcut de către fostul senator Mihai Goţiu, care a prezentat decizia instanţei drept o “victorie istorică”. “Acesta e finalul ultimului proces purtat de avocaţii societăţii civile din România împotriva abuzurilor şi actelor ilegale eliberate de-a lungul timpului, de instituţii ale statutului, în favoarea RMGC. Certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru Cârnic a fost eliberat, în vara anului 2011, de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Alba, cu largul gir al ministrului Culturii de atunci, actualul preşedinte al UDMR şi vice-prim-ministru, Kelemen Hunor. Scopul acestuia era de a înlocui primul certificat care fusese deja anulat de Justiţie. Procesul a fost amânat şi strămutat de mai multe ori, pentru a-i demobiliza pe avocaţii societăţii civile”, a scris Goţiu, pe Facebook. El a apreciat că “întregul proiect aşa-zis minier, de extragere a aurului de la Roşia Montană, s-a bazat pe un lung şir de abuzuri şi ilegalităţi (cu peste 40 de procese câştigate, în total, de societatea civilă), comise de reprezentanţi ai instituţiilor publice din România, de la nivel local până la nivel guvernamental”. “Pretenţiile companiei Gabriel Resources, în arbitrajul de la Washington, se bazează exact pe aceste acte eliberate ilegal de guvernanţii din acea perioadă (unii dintre ei şi acum la Guvernare). Integral: https://spotmedia.ro
Din 2010 până în 2022, preţul pe metru pătrat al locuinţelor s-a dublat în Cluj-Napoca Între 23% şi 116% se încadrează majorările pe care le-a suferit preţul pe metru pătrat util pentru locuinţele noi în perioada 2010-2022, cel mai mic avans fiind raportat în Bucureşti, iar cel mai mare în Cluj-Napoca, după cum arată calculele făcute de ZF pe baza datelor furnizate de Imobiliare.ro conform ofertelor listate pe site. Pentru a urmări evoluţia acestui indicator, Ziarul Financiar a cuprins în analiză Bucureştiul şi cele mai mari cinci oraşe din România după populaţie. Datele pentru ianuarie 2022 arată că preţul pe metru pătrat util a sărit de 2.000 de euro la Cluj-Napoca, oraşul devenind astfel lider în clasamentul privind acest indicator. Faţă de ianuarie 2021, creşterea este de 16%. În Bucureşti, preţul pe metru pătrat util a ajuns, la începutul acestui an, la 1.627 de euro, cu 15% mai mult faţă de prima lună a anului trecut.
Economia de piaţă nu este chiar à la carte, ca la restaurant În România, ca de multe alte ori, capacitatea instituţională redusă de aplicare a normelor legale a condus la un haos perfect, concretizat în foarte multe facturi emise cu preţuri neplafonate, care au provocat nemulţumirea oamenilor. Măsurile de reducere a poverii preţurilor din energie sunt în vigoare până la 31 martie 2022. Ca atare, spaţiul public este inundat din nou cu propuneri de soluţii pentru criza energetică, ce nu ţin seama că, între timp, s-au mai clarificat lucrurile, iar economia are o serie de constrângeri. În primul rând, preţurile mari la ţiţei, produse petroliere, gaze naturale şi energie electrică ar putea să fie mai mici spre vară, dar vor rămâne ridicate, comparativ cu nivelurile din anul 2020 şi anii anteriori. În fapt, asistăm la o realiniere a tuturor preţurilor şi tarifelor din economie la noua realitate a costurilor cu energia. Iar această realiniere va include şi preţul forţei de muncă, precum şi nivelul pensiilor şi al altor venituri, sub presiunea factorilor sociali. În al doilea rând, băncile centrale au depăşit etapa în care au considerat creşterea inflaţiei ca un fenomen “tranzitoriu” , recunoscând că nu numai oferta are probleme, dar şi cererea a fost încurajată prin amplitudinea şi durata stimulentelor fiscale şi monetare. În consecinţă, băncile centrale au început să reducă cumpărările de obligaţiuni guvernamentale (să pompeze bani în economie) şi să ridice nivelul dobânzilor de politică monetară (preţul banilor)….. În al treilea rând, cei care fac propuneri de soluţii pentru criza energetică ar trebui să analizeze cu atenţie Comunicatul Institutului Naţional de Statistică, cu privire la resursele de energie primară şi la balanţa energiei electrice a României în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2021. Vor înţelege astfel mai bine constrângerile economiei româneşti şi soluţiile necesare. Să începem cu cea mai deficitară resursă: ţiţeiul. România a extras ţiţei în echivalent petrol, în mărime de 3,1 milioane tone şi a importat 6,8 milioane tone, respectiv 69% din cantitatea totală de ţiţei folosită ca resursă de energie primară ( 9,9 milioane tone). Dacă la cantitatea de ţiţei importată adăugăm produsele petroliere din import, respectiv 3,9 milioane tone echivalent petrol, atunci ajungem la un import total de 10,7 milioane tone echivalent petrol. Practic, la fiecare o tonă de ţiţei extrasă în România, au fost importate 3,5 tone de ţiţei şi produse petroliere, în echivalent petrol. Concluzia este clară: orice plafonare a preţurilor ţiţeiului şi produselor petroliere sub nivelul preţurilor de pe pieţele internaţionale va conduce la oprirea importurilor, ceea ce evident că economia românească nu îşi poate permite, fiind dependentă în proporţie de 78% de import. Să trecem la a doua resursă importantă: gazele naturale. România a extras gaze naturale în echivalent petrol de 7,2 milioane tone şi a importat 2,8 milioane tone, respectiv 28% din totalul de 10,0 milioane tone, echivalent petrol, folosite ca resursă de energie primară. Întrucât producţia internă de gaze naturale reprezintă 72% din resursa totală folosită, există propuneri pentru o intervenţie a statului care să reglementeze piaţa prin preţuri stabilite ca o medie între “un anumit preţ calculat” pentru gazele naturale din producţia proprie, ale căror costuri sunt sub nivelul preţurilor de import, şi preţul gazelor naturale din import. Cei care fac aceste propuneri nu ţin seama de faptul că, în România, există doar două companii importante pentru extracţia gazelor naturale: o companie cu capital majoritar de stat şi o companie cu capital majoritar privat. A impune unei companii cu capital majoritar privat să valorifice gazele naturale la un preţ mai mic decât cel pe care l-ar obţine din export este de neconceput în economia de piaţă şi ar conduce la stoparea investiţiilor pentru descoperirea de noi rezerve şi reducerea declinului natural al zăcămintelor existente şi, deci, la diminuarea producţiei şi mărirea importurilor. Avem un exemplu concludent în stoparea investiţiilor de miliarde de dolari în Marea Neagră pentru explorarea şi exploatarea zăcămintelor de gaze naturale situate la mare adâncime, ca urmare a schimbării bruşte şi nepredictibile a regimului fiscal, considerat de către investitori ca fiind prohibitiv…..O gândire asemănătoare o întâlnim în cazul energiei electrice. În anul trecut, 88% din consumul total de energie a fost asigurat din producţia internă, iar 12% din import. În cadrul producţiei interne de energie electrică, 37,6% a provenit din termocentrale clasice, care folosesc cărbuni, gaze naturale, produse petroliere 29,2% din hidrocentrale, 19,1% din centrala nuclear-electrică, iar restul de la centralele eoliene, solare fotovoltaice…..Faptul că România trebuie să fie şi importator net de energie electrică, în loc să exporte o cantitate însemnată de energie electrică are o explicaţie limpede: întârzierea nepermisă a finalizării termocentralei pe gaze naturale de la Iernut (a avut termen de finalizare 2019) şi inacţiunea de zeci de ani pentru construcţia reactoarelor 3 şi 4 de la Centrala nuclear electrică de la Cernavoda. În lipsa investiţiilor, situaţia va deveni mai critică cu fiecare an, având în vedere şi intrarea reactorului 1 de la Cernavodă în retehnologizare, în anul 2027…..Ca atare, în domeniul energiei, soluţia este să ajustăm tehnologiile de proces şi produs, să adaptăm întreaga economie la noile preţuri şi să intervenim prin: a) programe de protecţie socială numai la persoanele care, în mod real, au nevoie de protecţie. Cea mai ineficientă şi inechitabilă soluţie este protejarea întregii populaţii. Avem un exemplu perfect, greu de explicat economic, în care toţi beneficiarii sistemului de încălzire centrală din Bucureşti plătesc 143 de lei pentru gigacalorie, în timp ce costul acesteia a ajuns la aproape 900 de lei, diferenţa fiind subvenţionată din bugetul municipiului Bucureşti; b) programe cu finanţare europeană pentru stimularea gospodăriilor populaţiei şi a firmelor să reducă consumul de energie şi să dezvolte surse de energie regenerabilă; c) realizarea investiţiilor publice şi în parteneriat public-privat pentru dezvoltarea sectorului energetic; d) reglementarea mai bună a funcţionării pieţelor pentru fiecare tip de energie. Integral:https://www.bursa.ro
Daniel Dăianu: Regulile fiscale nu sunt îndeajuns pentru stabilitatea economică! Dincolo de efectele Pandemiei și creșterea brutală a prețurilor la energie, care au bulversat întreaga societate, necazurile economice ale României sunt legate, nu de ieri de azi, de deficite bugetare mari. Deficitul bugetar, pe componenta sa structurală, ne-a adus în situația de a avea spațiu foarte limitat de manevră când economia era în prag de recesiune adâncă, dupa izbucnirea Pandemiei. Suspendarea regulilor fiscale în UE în perioada 2020-2022 a permis să fie atenuate suferințele cetățenilor, ale economiei, dar nu a înlăturat necesitatea de a face o corecție fiscală/bugetară de amploare în câțiva ani, să fie adus deficitul bugetar sub 3% din PIB în mod sustenabil, pentru a stabiliza datoria publică.…. Deseori, nu bugetele publice erau vinovate in principal de crize, ci indatorarea excesiva a sectorului privat Exista insa un aspect mai putin aflat in discutia publica, care nu trebuie sa fie omis cand se judeca relatia intre buget public, politica bugetara si stabilitatea economica. Desi constructii bugetare defectuoase, deficite bugetare adanci, politici prociclice, zdruncina o economie si lovesc stabilitatea ei, nu totul se rezuma la buget public ca generator de criza. Istoria economica a Romaniei ca si episoade de criza de balanta de plati in lume arata ca necazuri pot avea originea in dezechilibre majore intre economisire si investire in sectorul privat, in expansiunea excesiva a creditarii pentru firme private…..Criza datoriilor suverane din zona euro a ilustrat un amestec de supraindatorare publica (ex: Italia si Grecia, Spania cu datorii ascunse ale provinciilor) si supraindatorare privata –exemplul cel mai notoriu fiind datoriile grotesc de mari ale bancilor private din Irlanda (in afara zonei euro ceva similar fiind in Islanda)….. Se poate nota ca acum 14-15 ani deficitul de cont curent al Romaniei era de doua cifre, in timp ce in ultimii ani, inclusiv 2021, a fost intre 5-7% din PIB. Dar trebuie avut in vedere ca avem deficite bugetare mari (nesustenabile fara o corectie), ca datoria publica a crescut considerabil (s-a triplat dupa 2008, chiar daca este inca sub 50% din PIB), ca finantarea negeneratoare de datorie a deficitului de cont curent a scazut ca pondere in ultimii ani (este sub 70%), ca politici monetare se intaresc in lume din cauza persistentei inflatiei crescute brusc, ca pietele financiare vor face mai piperat costul finantarii pentru economii percepute mai vulnerabile. Si, atentie, economiile invecinate din UE nu au dezechilibre externe periculoase. Cand judecam ce diminueaza riscuri sistemice se cuvine deci sa punem laolalta reguli fiscale cu reguli macroprudentiale; impreuna ele trebuie sa previna episoade de criza financiara, valutara, acuta. Este de adaugat o regula, desi nescrisa in vreun tom european/international de bune practici: necesitatea de a avea venituri fiscale peste un prag critic, care sa permita finantarea adecvata de bunuri publice esentiale, capacitatea de a raspunde la socuri adverse. Concret, ar insemna sa se ajunga in Romania la venituri fiscale (inclusiv contributii), ce sunt acum cca 27% din PIB, de peste 32% din PIB (media in UE este de 40%, iar in economii emergente din UE de 33-34% din PIB)…..In plus, un deficit de cont curent de 5% din PIB poate fi mai convenabil decat unul de 4% din PIB daca finantarea sa nu genereaza datorie –nu mai vorbim de orientarea creditului (ce se finanteaza cu el). Valorificarea resurselor naturale ale Romaniei trebuie sa fie mult mai profitabila pentru economia noastra. Integral: https://www.hotnews.ro
Invazia. Fake news-ul ca strategie de stat Trăiesc în Tulcea, județul românesc care are cea mai lungă graniță cu Ucraina. Din balcon pot vedea, în zilele senine, Ismailul. Dacă nu sunt atent, atunci când umblu prin Deltă, telefonul se conectează la rețeaua ucraineană, iar traficul de date, în roaming, devine extrem de scump. Acum însă mi-e teamă că altceva ne costă pe noi mult. În județul Tulcea trăiesc aproximativ 50% dintre etnicii ruși din România și cam 10% dintre cei ucraineni. În timp, au învățat să conviețuiască, deși chiar și azi mai întâlnești mici frecușuri între lipoveni (rușii) și haholi (ucrainenii). Peste Dunăre, în raionul Odessa, trăiește a doua populație de români din Ucraina, după cea din raionul Cernăuți. Cei mai mulți dintre cei 125.000 de români se declară, la referendumuri, moldoveni. Riscul geostrategic al undiței Dacă te duci la pescuit pe brațul Chilia, trebuie să ai grijă când lansezi. Dacă ești mai avântat, s-ar putea ca tu să stai cu picioarele în România, iar momeala să fi aterizat pe mal, în Ucraina. …. Din când în când situația se mai tensionează. Mai scufundă ucrainenii un vapor, blocând pentru ani canalul Sulina, pentru a devia traficul fluvial pe Chilia, mai încep construcția unui canal artificial, care să le ușureze ieșirea din Dunăre în Marea Neagră, ne mai certăm pe insule fluviale sau maritime, pe platoul continental din Marea Neagră, dar, în rest, e liniște, se fac multe programe transfrontaliere finanțate de UE, e bine. …. Ziua când războiul n-a venit Liniștea trebuia să înceteze ieri, 16 februarie, conform informațiilor furnizate lumii de către americani. Surse extrem de serioase și de bine informate, printre care trebuie să menționăm CIA, au lăsat să se scurgă informația că Rusia lui Putin va ataca Ucraina pe 16 februarie. Cred că s-a anunțat și o oră exactă, cumva, dar nu sunt sigur. Analiștii militari români (nici nu știam că există atâția) au dat, și ei, ca sigură această informație. Nu poți să ignori atâtea surse de încredere. Serviciul de spionaj al SUA, oameni responsabili din administrația americană și, bonus, reputați analiști români care sunt convinși că rușii vor intra în Ucraina pe 16 februarie constituie un motiv de îngrijorare, mai ales pentru niște oameni trăind atât de aproape de zona de conflict. Am stat ca pe ace toată ziua, de la începutul ei, de la 0.00, până la 0.00. 24 de ore de angoasă. Îl văzusem pe Mircea Geoană, secretarul adjunct al NATO, povestind că una dintre țintele prioritare ale rușilor va fi și raionul Odessa. Practic, mă așteptam ca în lentilele binoclului pe care-l folosesc pentru bird-watching să văd tancuri rusești, de data asta, în loc de cormorani. …. Nu se știe de ce, în ciuda informațiilor de o acuratețe deosebită furnizate de aliații americani, rușii nu au atacat nici atunci, nici când și nici unde ne spusese CIA. În săptămâna în care a ieșit la iveală, ca urmare a unei investigații federale, că echipa democrată a candidatei Hillary Clinton a plătit pentru infiltrarea serverelor lui Trump, pentru a se planta acolo false dovezi ale colaborării acestuia cu Putin și Rusia, o administrație democrată nu se mai împiedică în amănunte și promovează fake news-ul ca strategie de stat. Nu este prima informație falsă, lipsită de orice dovezi, promovată de administrația Biden. Una la fel de gogonată a fost cea prin care ni se spunea că CIA și Pentagonul au dovezi certe că Rusia pregătește niște filmări false prin care vrea să arate că ucrainenii au atacat Federația Rusă, iar ei nu fac decât să fie obligați să răspundă la agresiune. E halucinant cât de proastă pare întreaga omenire în ochii strategilor americani. Aceasta a fost strategia folosită de Hitler atunci când a vrut să-și justifice atacul asupra Poloniei: au îmbrăcat în uniforme ale armatei poloneze niște nefericiți pe care i-au împușcat pe teritoriul german, pretinzând că atacaseră Germania. În foarte scurt timp, tancurile germane defilau prin Varșovia. Iar noi trebuia să fim convinși, în lipsa oricărei probe, că rușii pregăteau o manevră similară, la aproape 80 de ani distanță. …. Povestea armelor de distrugere în masă din Irak În 2003, Colin Powell, la acea vreme secretar de stat al SUA, a susținut în fața Consiliului de Securitate al ONU că există dovezi certe că Saddam Hussein deține arme de distrugere în masă, încercând astfel să justifice programata invazie a SUA în Irak. Au trecut 19 ani de atunci și nici până astăzi nu a fost găsită nici măcar una dintre acele arme de distrugere în masă, chimice, biologice sau nucleare. A fost un fake news de proporții globale, care s-a lăsat cu sute de mii de victime, morți în războiul declanșat de SUA sau în tragedia umanitară ce i-a urmat. România a trimis, de-a lungul timpului, mii de soldați în acest război bazat pe o minciună. Unii au murit acolo, mult mai mulți au fost răniți, cam toți s-au întors cu sechele pe viață. ….. Atunci când vom înghiți că știrile false sunt o formă acceptabilă a politicii statale, va trebui să nu mai avem nici cea mai mică pretenție de democrație, egalitate în drepturi, justiție. Exact ceea ce ne diferențiază de guvernările precum cea de la Kremlin. Integral: https://www.libertatea.ro
General american: Beijingul ar putea profita de pe urma crizei ucrainene pentru a face un gest provocator Criza din Ucraina, o oportunitate pentru Beijing, arată un înalt comandant militar din forțele aeriene ale SUA. Un general american, Kenneth Wilsbach, comandantul forţelor aeriene ale SUA în Pacific, a avertizat, astăzi, că Beijingul ar putea profita de pe urma crizei ucrainene, pentru a încerca să facă un gest „provocator” în Asia, în timp ce puterile occidentale sunt ocupate să calmeze tensiunile cu Rusia…… „Dacă ne întrebăm, oare China va vedea ceea ce se întâmplă în Europa şi (…) va încerca ceva în Indo-Pacific, într-adevăr, aceasta este un motiv de îngrijorare”, a subliniat responsabilul militar american în marja unui Salon de aeronautică de la Singapore. „Am îngrijorări cu privire la faptul că ei (China) ar putea dori să profite. Nu ar fi surprinzător dacă ei vor încerca ceva ce ar putea fi provocator, pentru a vedea în ce măsură reacţionează comunitatea internaţională”, a spus generalul american. Acum câteva zile, Wall Street Journal a publicat un editorial, „Ukraine Is a Distraction From Taiwan”, în care aprecia că SUA nu vor putea să desfășoare forțe în Europa și, în același timp, să protejeze Taiwanul. În plus, Taiwanul se află într-o locație crucială din punct de vedere strategic, pe rutele maritime aglomerate, cu aliați ai SUA la nord (Japonia) și la sud (Filipine). Taiwanul, crucial pentru securitatea aliaților SUA…. „Existența Taiwanului ca democrație liberală prosperă oferă, de asemenea, o alternativă convingătoare la China autocratică: demonstrează că democrația și capitalismul de piață liberă sunt potrivite pentru o societate de limbă chineză. Oamenii din Taiwan împărtășesc norme și valori cu Occidentul, nu cu Partidul Comunist Chinez, și este o poveste de succes strălucitoare pentru eforturile SUA de a promova prosperitatea și libertatea în lume. Ucraina ar putea fi la fel într-o zi, dar dacă o va face, probabil, va fi printr-o integrare economică mai strânsă cu Uniunea Europeană, nu prin legăturile sale slabe cu Statele Unite. Din toate aceste motive, dacă Taiwanul ar intra sub controlul Beijingului, interesele americane ar fi afectate mult mai grav decât într-un atac rusesc asupra Ucrainei”, mai arată War on the Rocks. Beijingul este acuzat de mai mulţi ani că provoacă tensiuni în regiune, în măsura în care China îşi întăreşte controlul asupra insulelor şi insuliţelor din Marea Chinei de Sud. China revendică aproape toată această zonă, ceea ce contestă mai multe ţări riverane precum Malaezia, Vietnam, Filipine, Taiwan sau Brunei. Integral: https://defapt.ro
Iohannis l-a ținut pe Biden 2 ore în așteptare la telefon, că mai avea două găuri Meltean la cel mai înalt nivel. Președintele american Joe Biden se plânge că omologul său român Klaus Iohannis l-a ținut 2 ore pe hold în timpul unui telefon strategic referitor la situația din Ucraina, pentru că Iohannis nu terminase partida de golf, fiind la gaura nr. 16. Din fericire orele au trecut rapid pentru Joe Biden, a cărui memorie pe termen scurt are doar 8 secunde, din cauza senilității galopante. ”Președintele a apreciat melodia Fur Elise de fiecare dată în timpul celor 174 de audiții consecutive, cât a stat pe hold”, confirmă Departamentul de Stat….El a motivat întârzierea de faptul că pe teren a pătruns un sărac și a trebuit să-l îndepărteze cu crosa. Martorii spun însă că Iohannis ar fi privit cu atenție și îngrijorare mingea de golf cam o jumătate de oră înainte de fiecare lovitură, după care chema o echipă de geniști să dezamorseze mingea, în caz că teroriștii ruși au ascuns explozibil înăuntru. Integral: https://www.timesnewroman.ro

„Misterul epidemiologic” al Covid-19. Motivul pentru care unele țări bogate au fost mai afectate Pandemia de Covid-19 a fost numită „un mister epidemiologic” deoarece a provocat mai multe victime în țările dezvoltate, cu sisteme sanitare care, teroretic, erau mai bine pregătite pentru o asemenea situație….. Astfel, nivelul scăzut de încredere în guverne sau al încrederii sociale (între oamenii dintr-o anumită țară), precum un grad mare de corupție este corelat în mod clar cu o rată mai mare de a infectărilor, în timp ce indicii legați de starea sistemelor sanitare s-au dovedit a avea o relevanță mai scăzută. Studiul a analizat date din 177 de țări și a fost realizat de către Institute for Health Metrics and Evaluation (IHME) al Universității Washington, împreună cu Council for Foreign Relations. Perioada de referință este 1 ianuarie 2020 – 30 septembrie 2021…..Țări bogate cu resurse generoase alocate sistemelor sanitare au avut rate ale mortalității mul mai mari decât țări sărace, existând diferențe notabile chiar între state vecine. Motivul ar fi legat de nivelul de încredere pe care îl are populația în guverne sau de pe care îl au oamenii între ei.
Combaterea pandemiei, sabotată de Guvern și Parlament. Seria lungă a legilor proaste care au căzut la CCR Multe din legile adoptate pe perioada pandemiei au căzut la Curtea Constituțională din erori flagrante ale Parlamentului sau Guvernului, erori care arată incompetența sau reaua voință a celor care fac legi în România. Obligativitatea purtării măștii de protecție în spațiile deschise a fost anulată de către Curtea Constituțională pe motiv de procedură legislativă, anume OUG 192/2020 nu avea avizul Consiliului Legislativ, procedură elementară pentru orice proiect de lege sau ordonanță.
Cristian Ghinea, atac dur la PSD și ministrul Sănătății: Ciolacu, Rafila, sunteți pe cale să ratați șansa de a investi 1,7 miliarde euro în spitale. Puneți mâna la muncă, putorilor! / Sunt investiții de 1,7 miliarde și 30 de milioane pentru tot aparatul care le face ….
Gaze din Marea Neagră? Adio del passato! …. Tensionarea relațiilor din regiunea Mării Negre este în curs. Nimeni nu poate spune dacă Federația Rusă va ataca sau nu Ucraina. Data este dată de surse americane: 16 februarie 2022. Alți oficiali americani o infirmă. Sunt peste 130.000 de soldați ruși comasați la granița Ucrainei, dotați cu armament performant. Mai sunt și câteva mii de soldați ai separatiștilor din Donețk – Lugansk. Mai sunt peste 1000 de „pacificatori” ruși în Transnistria, adică la câteva zeci de kilometri de Galați. Sunt câteva zeci de nave angrenate zilele acestea într-un exercitiu naval pe lângă peninsula Crimeea, anexată ilegal în 2014. Între Sevastopol și Sulina sunt 300 de kilometri. Până la Constanta sunt 400. Distanța până prima viitoare platformă de extractie de mare adâncime ar fi cam 200 de kilometri. Intrebare: exista vreun investitor occidental care să investească la mai puțin de 200 de kilometri de sursa unui conflict regional, locul unde interesele geopolitice sunt antagonice? Sumele necesare investiției sunt imense și banii se recuperează în mulți ani. (unele surse dau 10 ani).
Ziua dezbinării pe decizii economice între PNL și PSD. Populația… vedem noi mai încolo! După mai mult de două luni de la izbucnirea scandalului facturilor la gaze și energie, vedem că ce s-a adoptat de către “specialiștii” de la Ministerul Energiei prin Ordonanță de urgență, a fost un fiasco, diminuările, la facturile urcate la cer, s-au făcut de ordinul a 10-15 lei pe factură, existența multor compatrioți fiind aruncată într-un coșmar din care speră să se trezească, în momentul în care guvernanții îngrijorați de derapajul necotrolabil, consecință a “liberalizării” pieței de energie, vor lua o decizie politică, care să-i reașeze măcar în situația de dinainte de plafonare…..
Care ar fi “singura soluție” de-a opri devalorizarea accelerată a leului. “Înainte să zicem că BNR este vinovată, să facem încă un pas în spate” ….Năsui prezintă pe
„Domnu‘, o să fie război?”. Când George Simion vrea și el înarmare Nu mă pricep la geopolitică, iar cei care pretind că se pricep au demonstrat doar că sunt niște animatori angajați să lustruiască tancuri. Dar am dreptul să pun întrebări. …. Printre glumițe și meme, copiii au văzut prima oară în viața lor propaganda de război la lucru. Conturi false sau personaje dubioase răspândind tot soiul de informații. Ce e fascinant e că majoritatea nu sunt trolii plătiți cu care au visuri umede serviciile noastre, sunt pur și simplu pagini care caută audiență și bani. Piața liberă media și propaganda de război n-au mers nicicând mai bine mână în mână. Exemple? Semisvasticile din filmulețele de propagandă Un copil drăguț ține cu mânuțele un pistol automat. Un soldat mascat îl ajută să îl încarce. O doamnă în vârstă ia lecții de tras cu arma de la un soldat. Imagini războinice și drăguțe difuzate mai ales în presa americană, aia care se pretinde quality (nu vorbim despre acele canale care sunt doar colectoare de dejecții), fără niciun context. Pentru că poate contextul spune și el ceva: imaginile erau de la antrenamentele grupărilor de extremă dreapta din Ucraina, care s-au gândit să facă niște clipuri de propagandă virale. …. Pentru că, printre atâtea incertitudini, sunt și niște chestii sigure: actualul președinte Vladimir Zelenski poate fi ușor înlocuit de grupări de extremă dreaptă fascizante, la care oricum presa occidentală a tot închis ochii în timp ce visa cai verzi pe pereți cu europenizarea și natoizarea Ucrainei. …. Stereotipul războinicilor e reprezentat de Lucian Mândruță și Radu Tudor, care scot gemete de plăcere în public la pătrunderea fiecărui blindat pe teritoriu românesc. Cei mai războinici sunt și cei mai proamericani. Mulți sunt din filmul „fanul lui Trump”, deși oricine cât de cât atent la politică internațională, vede că tocmai adversarii lui Trump, tabăra democratică, sunt apucați cu „războiul cu marele URSS”. …. Vă amintiți de figuri venerate de presa românească, precum Victoria Nuland, dar și de mesajele venite dinspre tabăra dnei Clinton, care toate erau de o violență extremă antirusească – aia nu mai era diplomație. Trump e dezgustător.
Gata cu şmecheria, Putin! România scoate laserul lui Coandă din tunelul dacic Mișcările de trupe de la granița cu Ucraina au determinat forțele armate române să scoată asul din mânecă. Imensele porți de piatră ce străjuiesc ieșirea din magistrala nord a tunelurilor dacice (TD4) de la Vișeul de Sus s-au deschis pentru prima oară în jumătate de secol pentru a face loc laserului lui Coandă….. Raza de acțiune este una practic nelimitată, singura problemă pe care o întâmpină operatorii tancului este curbura pământului. În aceste momente laserul lui Coandă a fost deja băgat în priză și armat, pregătit să respingă orice fel de invazie venită dinspre Rusia sau orice altă țară se află în direcția sa de tragere. Soldații noștri au dat asigurări că nu e nevoie decât de cinci minute de încălzire pentru ca acesta să atingă capacitatea maximă de încărcare și să topească orice fel de echipament militar aflat de partea cealaltă a graniței. Integral:
Medic: “Nu putem spune că România a atins imunitatea colectivă. Vaccinul dar și îmbolnăvirea nu ne asigură o protecție împotriva transmiterii virusului”….“Imunitatea de grup se obține atunci când într-o grupă, într-o populație, există un număr de indivizi suficient de imunizați astfel încât să împiedice răspândirea unei boli infecto-contagioase. Această imunitate poate fi obținută fie pe cale naturală prin îmbolnăvire, fie prin vaccinare. Până în acest în acest moment, imunitatea colectivă obținută astfel încât să putem să eliminăm măcar o anumită boală nu s-a obținut decât prin vaccinare. Ne aducem aminte că în acest moment avem o boală eradicată. Este vorba despre variolă. Poliomielita este eliminată în anumite continente. Încă mai avem cazuri în Pakistan și Afganistan și uneori prin Nigeria. Întorcându-mă la întrebarea dumneavoastră, avem un număr semnificativ de persoane imunizate fie prin boală, fie prin vaccinare, însă, datorită acestor particularități pe care le acest virus, nu putem spune că am atins sau că vom atinge în viitorul foarte apropiat imunitatea colectivă câtă vreme transmiterea este posibilă”, spune la RFI, medicul Gindrovel Dumitra, coordonatorul Grupului de Vaccinologie din cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, invitatul emisiunii
Afacerea testelor de salivă pentru elevi. O singură firmă a primit contracte de peste 180 de milioane de lei Statul român a dat drumul, la sfârșitul anului trecut, la o afacere de 1 miliard de lei – teste de salivă pentru elevi, cumpărate prin sistemul de achiziții centralizate. Până acum au fost achiziționate aproape 35 de milioane de astfel de teste și au fost contractate alte 18 milioane. Mai mult de jumătate dintre ele au fost sau vor fi aduse de o firmă a cărei cifră de afaceri a crescut în pandemie de 8 ori, din mii de contracte pe bani publici. Și alte firme implicate în afacerea cu testele elevilor au istoric de contracte cu bani publici. Buletin de București a obținut lista completă a contractelor încheiate până acum, a plăților făcute și a disfuncționalităților apărute….. ONAC nu a organizat însă o licitație deschisă pentru achiziția acestor teste, ci a desemnat câștigătorii în urma unei negocieri fără publicare prealabilă. Mai exact a invitat anumite firme să faca afaceri cu statul. Buletin de București a solicitat ONAC să ne comunice pe ce criterii a ales aceste firme invitate la ospăț din bugetul de stat, dar nu a primit niciun răspuns. Am primit, în schimb, de la IGSU, lista tuturor contractelor subsecvente, cu numărul de teste livrate și plățile făcute. Marele Câștigător: firma BEST ACHIZIȚII SRL – 180 de milioane de lei Pe 23 noiembrie 2021, IGSU a semnat primul contract subsecvent cu firma Best Achiziții SRL, pentru achiziția de teste de salivă pentru elevi, în valoare de 26,4 milioane de lei. Mai exact, cu o asocierea formată din firma cu pricina și o alta, Logaritm SRL. În ianuarie 2022, Best Achizitii reușește să câștige singură un lot uriaș de teste, de 10 milioane de bucăți, pentru care a primit deja 68 de milioane de lei. Adevărata lovitură a fost dată, însă, pe 22 ianuarie când firma reușește să semneze două contracte subsecvente în valoare totală de 99,2 milioane de lei, contracte aflate în acest moment în derulare. În total, dacă luăm în calcul jumătate din suma obținută în contractul obținut în asociere, Best Achiziții SRL a obținut din bani publici 180 de milioane de lei. Prețul cu care firma a vândut statului român teste a fost între 6,40 și 8.80 lei bucata….. VIGGO FASHION INTERNATIONAL- 47 de milioane de lei Cele mai scumpe teste de salivă au fost cumpărate de statul român de la Viggo Fashion International. 46,95 milioane de lei au fost plătite pentru 5 milioane de teste. Adică 9,39 lei bucata. Firma înființată în 2015 cu obiect de activitate Comerț cu amănuntul al îmbrăcămintei, în magazine specializate are un unic asociat, pe Marius Ionuț Marin. Mult mai cunoscut decât patronul este cel care reprezintă brandul de haine produse de firmă, Cătălin Botezatu. Integral:
Miracolele României: polițist de Frontieră cu vilă de 200 mp la Iași și cabană la Bicaz dintr-un salariu de 1.000 DE EURO Mihai Pavel a luat o casă la Breazu cu 100.000 de euro, dar a împrumutat de la bănci 130.000 de euro * Doar rata lunară e aproape cât tot salariul lui, fiind simplu agent la Vama Sculeni * Pe malul Bicazului a construit o cabană cu 5 camere pe un teren de 1.500 mp * A construit fără autorizație, a defrișat pădurea încălcând Codul Silvic și s-a așezat în zona de protecție a lacului: trei legi ignorate deodată * Încă doi polițiști au construit la fel, lângă Mihai Pavel: putem avea toată încrederea în oamenii legii * Polițistul de Frontieră cere pe cabană 125.000 de euro, având și ponton de 120 mp și barcă de 260 de cai * Pavel și alți colegi au fost trimiși în judecată pentru mită la vamă, ajutând transfugii să treacă pe la Sculeni * Deși șpaga de 5.000 de euro fusese recunoscută la interogatorii, în instanță și-au schimbat declarațiile și au fost achitați * Averea lui Mihai Pavel nu poate fi justificată din salariu: împreună cu soția câștigă doar 1.200 euro/lună Cu salarii lunare nete cumulate de până în 6.000 de lei, familia Pavel deține proprietăți imobiliare impresionante: un apartament de 64 mp (2005), o casă la Breazu de 200 mp (2016), teren și o cabană de 84 mp pe malul lacului Bicaz, în județul Neamț. El, Marius Mihai , este agent la Poliția de Frontieră Iași. Casa de vacanță a fost ridicată fără a avea autorizație de construire, cu încălcarea Codului Silvic, în zona de protecție a lacului. Același Pavel a fost, în urmă cu 10 ani, protagonistul unui dosar penal, procurorii DIICOT acuzându-l de complicitate la trafic de migranți și luare de mită. A fost achitat. „Lipsa unor dovezi certe din care să rezulte fără dubiu implicarea”, au menționat judecătorii. Integral:
Reacția DNA la proiectul guvernului privind desființarea Secției Speciale: „Nu reprezintă un progres” Reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (
Lecţia de drept internaţional a lui Vladimir Putin sau despre lichidarea libertăţii naţiunilor Procesiunea de vizite şi de convorbiri telefonice din aceste zile este semnul prin care măreţia Rusiei imperiale este reafirmată. Majestatea palatului în care Putin îşi intâmpină oaspeţii este imaginea însăşi a barocului stalinisto- ţarist al regimului de la Moscova. Forţa militară şi grandoarea arhitecturală dau măsura unui moment istoric. Dar Vladimir Putin oferă Occidentului şi Europei central- răsăritene o nu mai puţin preţioasă lecţie de drept internaţional. Conduita sa este menită să clarifice statutul pe care legea internaţională îl are în economia politicii Rusiei. Şi nu există nici un fel de ambiguitate în maniera în care acest mesaj este transmis: egalitatea dintre state, suveranitatea, integritatea teritorială şi auto- determinarea sunt valori ce nu mai au relevanţă în noua ordine pe care Putin o priveşte ca legitimă, astăzi. Căci revizionismul lui Putin este cu mult mai ambiţios decât pare. Intenţia sa nu este doar aceea de a contesta supremaţia americană. Proiectul său este acela de a iniţia, pe urmele totalitarismului veacului trecut, un sistem global dominat de forţa brutală şi de ingerinţa imperialistă de tip sovietic. Dreptul internaţional devine, în acest context de ameninţare deschisă cu forţa la adresa unui stat suveran, o ficţiune. Cât despre utopia unei comunităţi globale de naţiuni unite sub semnul păcii, naivitatea unei asemenea viziuni este evidentă, în circumstanţele pe care le traversăm. Rusia reafirmă, cu brutalitate, un adevăr ignorat şi de cei care, în preajma lui 1938, au încercat să domesticească imperialismul nazist: ordinea internaţională a naţiunilor civilizate se întemeiază nu doar pe drept şi normele sale, ci şi pe voinţa de a apăra aceste valori împotriva celor care le ameninţă. Reacţia viguroasă, ce nu poate exclude forţa armată, este singura ce acordă o şansă de supravieţuire dreptului internaţional….. Precedentul pe care Rusia lui Putin îl instituie va fi urmat de cei care, aliaţi de conjunctură ai Rusiei fiind, admiră această agresivitate făţişă. De la China la Iran, o întreagă galerie de autocraţii este pregatită să aplice acest nou drept internaţional. Şi cum ar arăta o lume în care libertate de navigaţie ar fi limitată de marina chineză, în vreme ce şantajul nuclear al Iranului ar paraliza Orientul Mijlociu? Iată o întrebare ce poate descrie un posibil viitor. Regimul de la Moscova nu are ca ţintă doar Ucraina. Ca orice stat revizionist el nu va accepta decât temporar concesiile. Integral:
De ce valul 5 a ajuns în România când alte țări aproape că îl depășiseră deja …. România nu a simțit aproape deloc valul 1 al pandemiei, într-un moment în care virusul SARS-CoV2 făcea ravagii în unele țări din vest, amintește medicul Radu Ciornei: “Noi valul 1 nu l-am avut aproape deloc. În momentul în care în Lombardia și în Spania erau câte 500 – 700 – 1.000 de morți pe zi, noi nu aveam nimic. Noi valul 1 nu l-am simțit absolut deloc datorită acelor restricții, datorită stării de urgență. În starea de urgență nu ne-am îmbolnăvit aproape deloc, s-a îmbolnăvit doar Suceava, și uitați-vă că Suceava are o traiectorie absolut aparte față de restul țării. Suceava a fost primul județ verde din România în valul 4 și tind să cred că sunt foarte mulți trecuți prin boală. În ciuda faptului că s-au vaccinat foarte puțini, să nu uităm că în Suceava sunt și foarte mulți oameni plecați – Suceava este județul din România cu cei mai mulți oameni care lucrează în afara granițelor.” Practic, județul Suceava este singura zonă a României care are același număr de valuri precum țările din vest – 5, în timp ce, în restul țării, valul 1 a fost aproape inexistent. Așa se poate explica și decalajul pe care România l-a avut constant față de alte țări, la venirea fiecărui val pandemic: practic, în luna decembrie a anului trecut, în timp ce țările din vest intrau deja în valul 5, țara noastră era încă în valul 4….. Acum, previziunea mea este că, odată cu încălzirea vremii, în această primăvară, vom ajunge foarte aproape de normalitate. Vara care urmează va fi, foarte probabil, o “vară normală”. Din păcate însă, România, alături de Bulgaria, va fi în fruntea Europei la numărul de decese în valurile 4 și 5 ale pandemiei, avertizează Radu Ciornei.
România are 1,26 milioane de bugetari. Unde sunt angajaţi cei mai mulţi Potrivit sursei citate, din totalul celor 807.562 de angajaţi din administraţia publică centrală, 595.034 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (plus 2.879 angajaţi faţă de noiembrie 2021). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.417 (289.959 în noiembrie), Ministerul Afacerilor Interne – 121.622 (119.829 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -75.855 (75.739 în noiembrie), Ministerul Finanţelor -24.384 (24.375 în noiembrie), Ministerul Sănătăţii -18.421 (18.330 în noiembrie) şi Ministerul Justiţiei- 16.926 (16.824 în noiembrie), informează Agerpres. Reprezentanţii MF mai arată că în instituţiile finanţate integral din bugetul asigurărilor sociale erau ocupate 9.244 de posturi (plus 83 faţă de luna anterioară), în cele subvenţionate din bugetul de stat şi din bugetul asigurărilor pentru şomaj un număr de 43.325 (plus 593), în timp ce în instituţiile finanţate integral din venituri proprii erau 159.959 de posturi ocupate (plus 365)…. În ianuarie 2021, numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era de 1.249.283, din care peste 64% în administraţia publică centrală, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor. Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în decembrie 2021, de 1.262.318, cu 3.508 mai multe comparativ cu luna precedentă, iar 63,97% dintre acestea în administraţia publică centrală, arată datele publicate de Ministerului Finanţelor. Integral:
Colecţie de sinecuri pentru oamenii Puterii …. Social-democraţii, ca partid nou la guvernare, încă sunt într-o perioadă de aşezare a oamenilor în funcţii publice, dovadă fiind efervescenţa de numiri în ultimele săptămâni. Bogdan Mîndrescu a fost numit secretar de stat la Transporturi în primele zile ale lui 2022, înainte de avansarea în funcţie fiind şef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, titularul portofoliului ministerial. Însă a fost doar începutul funcţiilor pentru Mîndrescu. Din 14 ianuarie 2022, Mîndrescu figurează şi ca membru în Consiliul de Administraţie al Autorităţii Aeronautice Civile din România, fiind membru provizoriu, pe o perioadă de maximum şase luni. Indemnizaţia brută lunară pentru această poziţie este de 12.000 de lei. Nu în ultimul rând, Mîndrescu a primit un nou mandat de şase luni în Consiliul de Administraţie al Registrului Auto Român. Componenta fixă a remuneraţiei brute este 10.500 de lei. În anul fiscal 2020, media lunară a câştigurilor unui membru al Consiliului de Administraţie al RAR era de 11.900 de lei, suma netă. De la consilier la şef şi numirea în două consilii Tot cu sprijin PSD, aproape peste noapte, a ajuns să aibă mai multe funcţii bine remunerate Eduard Mike. Din consilier principal la Ministerul Agriculturii, Eduard Mike este numit prima dată director de cabinet la nivelul Ministerului de Finanţe. De altfel, Eduard Mike a fost coleg cu Adrian Câciu la Agricultură, actualul ministru fiind în perioada 2017-2019 director de cabinet, iar în perioada 2019-2020, consilier principal. Primul Consiliu de Supraveghere bifat de Mike este cel al Fondului Român de Contragarantare. 12.600 de lei este indemnizaţia brută lunară, pentru participarea la minimum o şedinţă. Iar pentru a diversifica activitatea lui Mike, Ministerul de Finanţe l-a numit ca reprezentat al instituţiei în Consiliul de Administraţie al Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere, începând de sâmbăta trecută. 13.215 lei este indemnizaţia brută pe care o va primi Eduard Mike pentru funcţia de la CNAIR. Liberali bine conectaţi la resursele statului Bine recompensaţi prin conectarea la sinecuri sunt şi reprezentanţi ai PNL din Guvern. Un astfel de exemplu este secretarul general al Ministerului Afacerilor Interne, Ştefania Gabriella Ferencz, fostă şefă de cabinet a lui Emil Boc, în anii când era premier, apoi în continuare o colaboratoare apropiată a acestuia. La jumătatea lunii ianuarie, Ferencz a fost numită pentru încă şase luni în funcţia de secretar general al MAI. Potrivit unor surse politice, Gabriella Ferencz îşi va menţine şi funcţiile din diferite consilii şi comitete. Un exemplu este postul de membru în Comitetul Interministerial de Finanţări, Garanţii şi Asigurări din cadrul EximBank. O astfel de funcţie este remunerată lunar cu circa 21.000 de lei, deoarece fiecare membru primeşte 20% din indemnizaţia şefului Eximbank, Traian Halalai, care în 2020 avea un venit lunar de 112.000 de lei, potrivit informaţiilor publice. Zilele acestea, Ferencz ar urma să fie numită din nou membră în Consiliul de Administraţie al CNAIR, după ce sâmbătă mandatul de patru luni i-a expirat. Potrivit ultimei declaraţii de avere a secretarului general din MAI, în 2020 aceasta a încasat peste 600.000 de lei, deci aproximativ 50.000 de lei lunar. Integral:
Petrişor Peiu, analist economic, predicţii pentru 2022: Preţuri duble la energie, inflaţie, creşteri de taxe …. Analistul economic aminteşte că, aşa cum ni se cere de la Comisia Europeană şi cum ni se sugerează prin raportul de ţară de la OCDE, consolidarea fiscală rămâne principala aşteptare de la administraţia românească. „Acest lucru trebuie tradus astfel: vor trebui crescute veniturile bugetare şi reduse cheltuielile bugetare. Ceea ce înseamnă că trebuie îmbunătăţită colectarea taxelor şi impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creşterea anumitor tipuri de taxe”, spune Peiu. În ceea ce priveşte predicţiile acestuia privind principalii indicatori economici pentru 2022, Peiu spune că vom avea, fără îndoială, o creştere economică în jur de 4,5%, care nu va mai fi printre cele mai mari din Uniunea Europeană, ci în jurul mediei organizaţiei. Vom avea, în schimb, una dintre cele mai mari inflaţii, cu siguranţă în trimestrul II vom depăşi cu mult 10%. De asemenea, consolidarea fiscală rămâne principala aşteptare de la administraţia românească, conform cerinţelor Comisiei Europene, prin raportul de ţară de la OCDE. “Înseamnă că trebuie îmbunătăţită colectarea taxelor şi impozitelor, dar nu va putea fi ocolită nici creşterea anumitor tipuri de taxe,” comentează analistul. “În raportul OCDE este îndemnat guvernul să crească acele taxe cu „impact redus asupra competitivităţii”. Se dă exemplul impozitelor pe proprietate, care ar putea creşte veniturile proprii ale autorităţilor locale. În aceeaşi categorie pot intra şi accizele pentru produse din alcool şi tutun, de exemplu. Să nu uităm că anumite produse din tutun sunt accizate la un nivel mult inferior ţigaretelor, deci loc pentru creşteri ar fi. Iar efectul negativ al creşterii unor taxe pentru anumite industrii poate fi compensat numai prin predictibilitate, adică prin fixarea unui calendar multianual de creşteri, transparent şi etapizat,” mai spune Peiu. Statisticile prezintă România ca fiind „campioană europeană” la TVA necolectat, comentează analistul, iar Acest fenomen este extrem de grav pentru că TVA-ul reprezintă principala sursă de alimentare a bugetului de stat, cu niveluri mult peste cele aduse de impozitele directe (pe profit şi pe venit). “Soluţiile de creştere a colectării sunt de două tipuri: pe de o parte, digitalizarea procesului de facturare şi conectarea online a caselor de marcat cu baza de date a Ministerului Finanţelor, iar pe de altă parte reducerea fenomenului evaziunii şi a contrabandei cu produse importate şi nedeclarate,” spune Peiu. Integral:
Primăria Mogoșoaia calculează ce profit aduce proprietarilor de terenuri viitorul Sector Zero. Băiatul primarului va fi mai bogat cu 1,24 milioane de euro Primăria Mogoșoaia publică pe
De ce plagiază universitarii. Cazuri celebre din România ….Treptele didactice de la preparator, asistent, lector, conferențiar, profesor, la care se adaugă abilitarea pentru conducere de doctorat, impun un număr de publicații științifice, participări la conferințe, prezență internațională în domeniu. Doctoratul devine obligatoriu de la nivelul de asistent. Numărul de lucrări științifice punctate crește cu cât gradul universitar este mai înalt, iar publicațiile cotate internațional sunt și ele obligatorii. Ce face Consiliul Național de Etică a Cercetării Științifice Lucrările științifice serioase presupun cercetări care durează uneori ani întregi. De aceea, este suspectă abundența lucrărilor științifice într-o perioadă scurtă, care atrage ascensiunea rapidă a unor cadre didactice. Și mai suspectă este publicarea unor studii în domenii diferite, fără legătură între ele. Universitățile au, prin lege, obligația de a constitui regulamente, coduri și comisii de etică, proceduri de sancționare…..În septembrie 2020, când a fost instalat noul consiliu, existau peste 200 de sesizări vechi de până la 5 ani. În 2021 CNECSDTI a publicat pe site 14 hotărâri la sesizările primite….. Cum se întâmplă în realitate În 2016, o revistă care a investigat în mai multe rânduri cazul de plagiat multiplu al Ramonei Lile, rector la Universitatea „Aurel Vlaicu”- UAV din Arad, s-a adresat CNECSDTI pentru a cere verificarea lucrărilor semnalate. Sesizarea înregistrată cu nr. 183/7.11.2016 nu a primit răspuns, deși redacția a revenit cu două adrese de-a lungul anilor, una în 2017, alta în septembrie 2020. Timp de patru ani, cazul nu a fost analizat de organismul abilitat, deși au fost furnizate toate lucrările copiate cuvânt cu cuvânt, uneori preluând și ISBN-ul lucrării furate. În acest lung răstimp, doamna Ramona Lile a avut timp să candideze pentru al treilea mandat, pe artificiul creat de minister, pentru a păcăli prevederea limitării mandatelor de rector la două, conform Legii Educației. A fost aleasă, fiind unicul candidat….Experții grupului de lucru care a analizat lucrările au ajuns la o concluzie fără echivoc, referitor la șase lucrări plagiate: „Este vorba de unul dintre cele mai grave cazuri de plagiat din cercetarea academică românească de după 1989”….. Universități vs. integritate academică Florian Bodog, fost ministru al Sănătății în guvernul PSD-ALDE, actualmente senator, a fost prins cu un doctorat plagiat pe domeniul economic obținut la Universitatea de Vest din Timișoara. Aceasta a confirmat plagiatul prin Comisia de Etică și a cerut retragerea titlului. La Universitatea din Oradea însă, Bodog conduce doctorat în domeniul medicinei. Senatorul s-a adresat justiției în 2020, procesul fiind pe rol la Curtea de Apel Oradea cu un nou termen pe 7 februarie 2022. Mircea Beuran, fost ministru al Sănătății, a fost dovedit plagiator în mai multe lucrări, unele publicate în SUA, chiar în timpul ministeriatului. UMF „Carol Davila” din București l-a concediat, însă instanța l-a reîncadrat. Deși dovedit plagiator, a devenit în 2018 membru în CNATDCU, autoritatea care investighează doctoratele și alte abateri etice….. Ramona Lile este în continuare rectorul universității de stat din Arad, cu un venit de peste 7.500 euro pe lună de la buget, conform declarațiilor de avere. Poate un plagiator dovedit și sancționat să rămână rector? Răspunsul scurt este da, poate. Dar nu fiindcă n-ar exista posibilitatea eliminării legale a acestei strigătoare la cer incompatibilități morale, ci pentru că instituțiile protejează prin inacțiune plagiatorii, șmecherii ajunși în vârf pe căi politice, penalii. Câteva exemple. Lucian Georgescu, rector al Universității Dunărea de Jos din Galați, fost ministru al Cercetării în guvernul PSD condus de Mihai Tudose, este coautorul unor lucrări plagiate în proporții covârșitoare. Edupedu.ro a făcut o analiză pe mai multe articole care arată fără echivoc că s-au produs preluări identice, fără ghilimele, ale unor texte științifice scrise de alții. Integral:
Banii nu au miros – Miliarde din deșeuri Europa exportă de ani buni deșeuri ilegale: o afacere de miliarde. Natura nu este singura care are de suferit.
Cum putem reuni România dezbinată Privim de două ori pe an spre generațiile care au făcut unirile. Laude, discursuri, fanfare, imnuri și steaguri fluturate. Bașca bani publici special alocați. Sentimentu’ național se ridică pân’ la cer, plutesc spre văzduh cuvinte mari, patrioții se-nalță ca brazii, iar din colțul ochiului unui politician mai curge o lacrimă, atât cât trebuie să se vadă pe cameră. Dar adevărul e că românilor li se cam fâlfâie. Realitatea acelor ani nu poate fi mai îndepărtată azi de realitate. Trecem printr-o epocă în care toată lumea se luptă cu toată lumea – fie că-i vorba de puncte de vedere diametral opuse sau doar o diferență marginală de opinie. Visătorii sunt călcați în picioare, cinismul e la putere, cine nu-i cu noi e împotriva noastră, fraților, cam asta e ordinul pe unitate…..Orgolii mari în partide mici, oameni mici în partide mari, tabere, bisericuțe, secte, falange, tot felul de guru care-și asmut minionii unii contra altora, intelectuali rasați care se iau la ceartă din te miri ce – uneori stai și te întrebi dacă nu cumva toți oamenii ăștia n-au cumva prea mult timp la dispoziție.. Cu precădere cei plătiți din banul public….. Sigur, nu-i ușor să ieși din doi ani de stres continuu, în care restricții mai mult sau mai puțin bine explicate ne-au epuizat rezervele de empatie. Nu-i ușor nici să vezi că toată bruma de bunăstare pe care te lupți să o acumulezi se duce pe inflație sau prin creșteri mascate de taxe. Iar spectacolul jenant pe care-l dau cei numiți în funcții publice nu ajută defel. Dar cred că fundamental pentru acest haos este lipsa unui vis comun, a unei viziuni optimiste despre viitorul imediat și accesibil. Lipsa încrederii că împreună putem să ne facem o comunitate mai bună, un cartier mai bun, un oraș mai bun, o țară mai respirabilă. Lipsa acestui vis și a acestei încrederi duce la dezangajare, la o retragere a oamenilor buni din această țară, iar asta nu rămâne fără urmări, nu, ci duce exact la acest reflux în care huliganii și primitivii ocupă cu vehemență scena….. Mulți dintre ei au rămas suspendați într-o eternă tranziție dinspre niciunde spre nicăieri. Își duc viața de la un salariu la altul, în timp ce lumea se mișcă cu repeziciune în jurul lor. O lume pe care n-o înțeleg și cu care nu pot fi de acord, nu doar din lipsă de empatie pentru toți cei care le cer asta vehement, ci pur și simplu pentru că pentru ei nu are nimeni empatie. Sunt singuri și se simt singuri, iar televiziunile și politicienii care știu să le exacerbeze fricile le cântă în strună cu voioșie. Putem râde oricât vrem de ei și de ușurința cu care se lasă manipulați și mințiți în față, cert e că în curând nu vom mai râde cu toți dinții-n gură dacă vom continua așa. Celor din țară li se adaugă tot mai mulți români dezamăgiți de occident, pentru că au fost abuzați acolo în fel și chip. N-ai cum să le negi acestora dreptul la furie, chiar și atunci când fac confuzie între instituțiile europene care le apără drepturile și cei care i-au abuzat și continuă să-i abuzeze. Și oricât le-ai explica, cu greu vei ajunge să treci de barierele mentale pe care și le-au ridicat între timp….. Lipsa de perspectivă, lipsa de valori comune, lipsa de empatie, lipsa încrederii – iată cele patru cauze fundamentale ale furiei care bântuie prin România. Fiecare dintre ele are o sumedenie de soluții, pe care dacă nu le punem acum în mișcare, mă tem că până în 2024 va fi mult prea târziu. Perspectiva: oamenii au, repet, nevoie să viseze. Ești un politician bine intenționat? Un primar al noului val? Un oengist? Păi arată-le oamenilor cum ar putea fi orașul sau comunitatea lor în următorii câțiva ani, dacă se implică. Comunică mereu pe tema asta, nu-ți mai irosi energiile în lupte stupide într-un partid sau altul. Fii obsedat de perspectiva asta, pentru că fără ea nu se va face absolut nimic. Vei reuși să inspiri 1-2-3-10 oameni? Foarte bine, e un bun început…..O casă dezbinată contra ei înseși nu poate dăinui. Nici România nu poate dăinui dacă vom continua să ne lăsăm dezbinați. Integral:
Anne Applebaum: De ce diplomația Occidentului cu Rusia tot continuă să dea greș / Când îi ascultă pe diplomații noștri, ei nu aud nimic care să le amenințe cu adevărat poziția, puterea, averea personală O, cât o invidiez pe Liz Truss pentru ocazia pe care a avut-o! O, cât îi regret eșecul deplin de a o exploata! Pentru cei care nu au auzit vreodată de ea, Truss este nu tocmai priceputul secretar britanic de externe care a fost săptămâna aceasta la Moscova pentru a-i spune omologului ei rus, Serghei Lavrov, că țara lui nu ar trebui să invadeze Ucraina, scrie Anne Applebaum în The Atlantic…..
Studiu: Riscul de forme grave de COVID la persoanele vaccinate este determinat de vârstă și de comorbidități Administrarea de imunosupresoare sau corticosteroizi, comorbiditățile și vârsta înaintată sunt factorii care determină riscul de a contracta o formă gravă de COVID-19 la persoanele vaccinate, potrivit unui sudiu realizat în Franța, scrie AFP, citat de News.ro. Studiul, condus de Epi-Phare, s-a concentrat pe toate persoanele cu schema de vaccinare completă, cu două doze sau o doză și o infecție, în Franţa, la 31 iulie, adică pe 28 de milioane de persoane. În timpul cercetării, 5.345 de persoane au fost spitalizate, iar 996 au murit la spital din cauza Covid. Între subiecții vaccinați, riscurile de spitalizare şi de deces în spital au fost asociate vârstei. De exemplu, comparativ cu persoanele de 45-54 de ani, cele din categoria 85-89 de ani au un risc de patru ori mai mare de spitalizare şi de 38 de ori mai multe șanse de deces. Persoanele care locuiesc în comunele cele mai defavorizate aveau un risc de spitalizare de 1,3 ori mai mare. Potrivit aceluiași studiu, doar 10% din pacienţii vaccinaţi internaţi pentru Covid-19 şi 2% din pacienţii vaccinaţi decedaţi în spital nu prezentau nicio comorbiditate, adică de două ori mai puţin decât în rândul populaţiei nevaccinate din primele două valuri.
Democrația văzută din cabina unui camion Lumea se schimbă sub ochii noștri. Oricât de incitant este să asiști la schimbări de proporții globale, să te lași antrenat de energia vârtejului care se amplifică și acaparează indivizi, societăți și geografii, nu strică din când în când să te oprești și să te detașezi: o fi schimbarea necesară, dar direcția este bună pentru noi în ansamblu, sau doar pentru unii? Schimbările climatice (o realitate, nici nu mai contează ce a inițiat-o, important este că ne impune adaptarea), ascensiunea Chinei, reacțiile necontrolate și în forță ale imperiului muribund al Rusiei, confuzia Statelor Unite în fața contestării poziției sale de hegemon global și neputințele Europei, subminată de interese așa-zis naționale în încercarea de a se defini ca un actor global cu toate atributele aferente (un stat confederativ, cu guvern unic, politică externă, poliție și armată unice) sunt semnele schimbării. Atributele schimbării sunt exterioare, în special presiunea dezvoltării tehnologice, dar și interioare, definind reacțiile indivizilor, comunităților, națiunilor și prin urmare a statelor la presiunea schimbărilor. Tehnologia a schimbat definiția comunităților, la fel cum a pus la dispoziția guvernelor instrumente noi cu care să își facă simțită prezența în viața cetățenilor. Toate acestea formează noul cadru în care va evolua de aici încolo realitatea noastră obiectivă și cel mai bine am putut să remarcăm fluiditatea sa prin schimbările la care am asistat sau am fost supuși în perioada de pandemie. Dintr-o dată viața pe care o aveam s-a schimbat și, fie că ne-a convenit, fie că nu, am fost confruntați cu limitele noastre (individuale și ca societate), cu frici, cu interdicții, cu mesaje contradictorii care ne-au asaltat, invitându-ne să devenim partizanii unor credințe, mișcări, tendințe și, firește, ai unor lideri formali ori informali care au revendicat „cunoașterea” adevărului. În 26 februarie 2020, un cetățean din Gorj a fost primul caz înregistrat în România de infectare cu virusul Covid-19.
Manualele școlare care mai mult încurcă decât ajută. Gabi Bartic, Brio: “Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist” …. Ziare.com: Zilele trecute s-a discutat foarte mult despre un enunț dintr-un manual de limba română, pentru clasa a VII-a, care suna așa: ”Ce ipostază umană reprezintă vocea ficțională care enunță discursul poetic?”. Cum vi se pare și ce ar putea înțelege un copil din această cerință? Gabi Bartic: Ce să înțeleagă din acest enunț un copil? Nimic. Sau, dacă după eforturi multiple de decriptare, înțelege că cerința e de a spune cine vorbește în poezie, va crede că, de fapt, școala este despre a folosi cuvinte pompoase, despre a „umfla” orice frază, despre a ”vărsa” în aceeași pagină întreg bagajul de neologisme pe care îl cunoaște. E o problemă pe care o avem în general: ne place să ne complicăm. În loc să spunem lucruri simple, le complicăm până ele nu mai sunt frumoase, sunt doar complicate. Și complicate fiind, nu-s de înțeles. La fel este și cu știința: nu există nimic pe lumea asta ce nu poate fi explicat unui copil de 5 ani. Să explici simplu unui copil ce e fisiunea nucleară poate fi o artă, dar bucuria, victoria că a priceput ceva din ce i-ai spus e enormă. Și apoi, pe măsură ce aprofundează, poți intra, firește, în procese complicate, în terminologii specifice. Dar acel copil va ști mereu că a priceput cum e cu fisiunea nucleară. Și, în loc să se teamă de știință, va fi curios. Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist. Aș spune revoltător, dar e alt cuvânt mare….. Gabi Bartic:
Jurma: După valul de infectări, urmează valul de decese. Un român e ucis de Covid la fiecare 10 minute …. Atât curba de prognoză a deceselor zilnice, cât și curbele de prognoză pentru vaccinați și nevaccinati sunt acum aliniate cu evoluția oficială. Ce înseamnă asta? Săptămâna trecută am avut 632 de decese și o medie de 90 de decese pe zi. Săptămâna trecută un român a fost ucis de Covid-19 la fiecare 15 minute. În această săptămâna un român este ucis de Covid-19 la fiecare 10 minute. În această săptămâna avem deja o medie de 144 de decese pe zi și până azi 2.593 de români au murit oficial uciși în “mult mai blândul” val 5-Omicron. Numărul de decese va continua să crească până la finalul lunii, când vom atinge probabil vârful în jurul a 2.000 de decese săptămânal și 300 de decese pe zi“. Medicul speră că varianta BA2 a Omicron nu va prelungi valul 5. Asta pentru că oricum deja anunţurile de genul “s-a terminat pandemia” și urmează “marea relaxare” au dat lovitura de grație campaniei de vaccinare. 8 din fiecare 10 decedați sunt nevaccinati Analiza lui Jurma se axează şi pe cine sunt cei care mor de Covid. “Marea majoritate a celor care mor în România de la valul 4 încoace sunt din rândul celor nevaccinati. 8 din fiecare 10 decedați de azi sunt nevaccinati, 8 din fiecare 10 decedați de mâine vor fi tot nevaccinati și tot așa. Vaccinarea în proporție de 80%, mai ales a celor vulnerabili, ar fi salvat cel puțin 20.000 de vieți până acum. Nici nu discut aici de numărul imens de bolnavi cronici cu long-Covid pe care îi lasă în viață pandemia, care este de 10x mai mare decât al celor decedați”. …. “Vaccinarea și numai vaccinarea trebuia și trebuie să fie în mintea autorităților, nu relaxarea și numai relaxarea. Acum este oricum prea târziu să mai facem ceva la nivel de măsuri publice. Zarurile au fost aruncate pe geam de data asta, odată cu certificatul verde și nu mai există cale de întoarcere. Autoritățile nu mai au de ales și trebuie să livreze marea relaxare, așa încât nu putem face nimic să schimbăm asta. Vom trece prin valea morții indiferent dacă vrem sau nu. La nivel individual nu e însă prea târziu să facem ceva. Nu trebuie să uităm că adesea coborârea după ce am ajuns în vârful muntelui este mai anevoioasă decât urcarea. Jumătate din numărul de infectari, majoritatea spitalizărilor și marea majoritate a deceselor se înregistrează la coborârea din valul epidemic. Chiar dacă putem fi optimiști că se vede luminița de la capătul valului, nu trebuie să lăsăm gradă jos ca să nu ne infectăm atât de aproape de liman. Nu e prea târziu să ne vaccinăm și e prea devreme să renunțăm la mască și să socializăm liber. Până coborâm sub 1 la mie, masca FFP2 rămâne esențială ca barieră externă și vaccinarea (mai ales boosterul) esențială ca barieră internă….. “Unul din motive este că mult mai mulți români sunt trimiși acum acasă după triajul din centrele de evaluare al căror scop primar este să reducă presiunea pe spitale și UPU. Al doilea motiv este amânarea raportărilor care se practică în continuare în ciuda scandalului din valul 2. (…) După ce “eroarea” de peste 4.000 de decese a fost dezvăluită de ministrul Sănătății, Vlad Voiculescu, acestea au fost în cele din urmă raportate în iunie-iulie 2021. Singurul pedepsit prin demitere a fost Vlad Voiculescu, nu cei care au ascuns decesele, prin urmare, acest obicei a continuat și în România excesul lunar de decese este aprope dublu față de cel raportat oficial“. Integral:
Când era condamnat pentru luare de mită, un fost manager de spital era pus de Ministerul Sănătății într-un proiect cu Banca Mondială: „Nu avea treabă cu corupția” Bogdan Păltineanu nu apărea în vreo funcție la Spitalul Bagdasar-Arseni în 2019, când Ministerul Sănătății, condus pe atunci de Sorina Pintea, se consulta oficial cu el. El se afla în perioada de ispășire a pedepsei primite în 2017, una peste care se suprapuneau condamnarea la închisoare cu suspendare și 5 ani de interdicții, printre care și exercitarea postului de manager. Acum, el este angajat oficial în același spital unde a luat mită. Fostul manager al Spitalului Bagdasar-Arseni din Capitală, condamnat în 2017 pentru luare de mită, era omul de legătură între același spital și Ministerul Sănătății după numai doi ani. În 2019, în timp ce își ispășea pedeapsa de 3 ani de închisoare cu suspendare, suprapusă unei perioade de interdicții de 5 ani de a ocupa o funcție de conducere, Bogdan Păltineanu lucra împreună cu Ministerul Sănătății într-un proiect cu Banca Mondială. Scopul final: realizarea unui centru de mari arși la Bagdasar-Arseni, tocmai spitalul de unde fusese săltat de procurori când era manager. Bogdan Păltineanu a fost reținut de DNA pe 9 iunie 2016. Surse judiciare au declarat pentru News.ro că fusese acuzat că a luat mită între 5% şi 10% din valoarea unor contracte pentru reactivi de laborator şi truse de diagnostic, unele fiind încheiate inclusiv cu firmele lui Dorin Cocoș. Unele fapte fuseseră comise când Păltineanu era manager al Institutului Ana Aslan din Capitală, de unde, în 2015, a trecut la Bagdasar. În 2017, fostul manager Păltineanu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare și a primit interdicție de 5 ani „de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice de drept public și de a ocupa funcția, de a exercita profesia sau meseria ori de a desfășura activitatea de care s-a folosit, pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită în formă continuată”….. Primea corespondența de la Minister Deși fără o funcție oficială la început, Păltineanu se regăsește în e-mailurile schimbate de spitalul de urgență din sudul Capitalei și Ministerul Sănătății, în 2019. Adică la doi ani după ce primise condamnarea de 3 ani cu suspendare. Reprezentanții Ministerului Sănătății îi trimiteau e-mailuri legate de o investiție făcută cu bani de la Banca Mondială, pentru proiectul privind centrul de mari arși de la Bagdasar-Arseni. Păltineanu urma să le trimită mai multe documente italienilor care câștigaseră contractul de proiectare. ….. Sursele Libertatea spun că Păltineanu „a continuat să fie omul din umbră” la Bagdasar și după condamnare. Iar de anul trecut, din pandemie, apare și pe poziții oficiale. …. In 2021, el apare în documentele Spitalului Bagdasar-Arseni pe o funcție de șef, „coordonator administrativ ATI”, fiind numit inclusiv în comisii de verificare în cadrul spitalului. Asta deși, spun sursele ziarului, Anestezia și Terapia Intensivă de la Spitalul Bagdasar au un alt șef. „E pus șef peste șef, să aibă și el o funcție oficială”, afirmă acestea. Integral:
Adjuncta şefului DNA, despre noua Secţie specială: De ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi? …. Astfel, adjuncta şefului DNA, Mădălina Scarlat, a declarat în cadrul dezbaterii că nu se înţelege şi nu rezultă – din expunerea de motive şi din textul proiectului de lege privind aşa zisa desfiinţare a Secţiei speciale – care sunt argumentele juridice sau de altă natură pentru care DNA şi DIICOT, parchete specializate, sunt excluse de la a face urmărire penală cu privire la magistraţi. Potrivit adjunctei şefului DNA, nici cetăţenii nu văd foarte bine acest lucru. Ar putea fi privită ca o sancţiune pentru DNA, din moment ce DNA poate cerceta orice infracţiune de corupţie din România, mai puţin cu privire la magistraţi, a declarat procuroarea Scarlat. DNA şi DIICOT ar trebui să rămână competente, ca parchete specializate, în investigarea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată care privesc magistraţi întrucât parchetele de pe lângă curţile de apel nu au resursele logistice, tehnice şi de personal ca să facă acest lucru, a mai adăugat Scarlat. Ea a explicat că DNA a avut rezultate în anchetarea corupţiei din magistratură: peste 118 magistraţi condamnaţi ca urmare a anchetelor DNA şi o medie de 11 magistraţi condamnaţi pe an. În schimb, Secţia specială nu a prins şi nu a reuşit să obţină condamnarea niciunui magistrat corupt. Adjuncta şefului DNA a criticat şi modalitatea de desemnare a procurorilor în cadrul noii Secţii Speciale. Desemnarea acestora de către plenul CSM nu este în conformitate cu principiile de drept şi nici oportună, judecătorii nu pot decide cu privire la cariera procurorilor în condiţiile în care se doreşte separarea carierelor, a explicat procuroarea Scarlat. Ea a explicat şi că numărul procurorilor de la noua Secţie Specială este foarte mic, iar proiectul de lege cere vechime de minim 12 ani şi experienţă în combaterea infracţiunilor de corupţie şi crimă organizată pentru procurorii care vor să lucreze în cadrul secţiei. Aceşti procurorii sunt deja la DNA şi DIICOT, a explicat procuroarea Mădălina Scarlat. Astăzi, CSM trebuie să dea un aviz proiectului de lege privind noua Secţie Specială. Avizul CSM este esențial pentru ca proiectul să treacă rapid de parlament. „Dacă mergi în Parlament cu un proiect care nu are avizul CSM-ului și al sistemului judiciar, nu treci”, a declarat ministrul Justiției Cătălin Predoiu în dezbaterile privind desființarea SIIJ. Mai multe asociaţii civice şi ale magistraţilor îi cer ministrului Cătălin Predoiu să aștepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneția, înainte de a merge cu proiectul în Parlament. Actuala majoritate PSD-PNL-UDMR a căzut de acord să modifice actuala variantă a Secției speciale, fără ca dosarele de corupție ale magistraților să se întoarcă la DNA, ci să fie anchetate de procurori ai parchetului general și ai parchetelor Curților de apel. Integral:
INS: În 2021, exporturile au adus în țară 74,7 miliarde de euro, în vreme ce importurile ne-au costat peste 98 de miliarde de euro În anul 2021 exporturile au adus în țară 74,7 miliarde de euro, în vreme ce importurile ne-au costat peste 98 de miliarde de euro, arată datele transmise miercuri de Institutul Național de Statistică. Viteza cu care au crescut exporturile a fost mai mică decât dinamica importurilor, mai arată INS. Deficitul balanţei comerciale în anul 2021 a fost de 23,69 miliarde de euro, mai mare cu peste 5,3 miliarde de euro decât cel înregistrat în anul 2020.….. Soldul balanţei comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB şi a importului CIF, ca diferenţă între acestea. Preţul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă preţul la frontiera ţării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum şi toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Integral:
15 ONG-uri cer senatorilor să respingă proiectul de lege prin care Guvernul Cîțu a extins interceptarea comunicațiilor electronice ….. Redăm mai jos apelul celor 15 ONG-uri: ”Organizațiile semnatare fac un apel la dvs. pentru a respinge, în ședința de plen în care va fi votat
România, țara din UE cu cea mai mare proporție de tineri grav defavorizați din punct de vedere material și social ….Dintre statele membre UE, cea mai mare proporție de tineri care au fost grav defavorizați din punct de vedere material și social în 2020 a fost înregistrată în România (24%), urmată de Bulgaria (21%) și Grecia (16%). Pe de altă parte, proporția a fost mai mică de 3% în 11 din cele 26 de state membre cu date disponibile: Luxemburg, Croația, Estonia, Finlanda, Slovenia, Polonia, Țările de Jos, Cehia, Cipru, Suedia și Austria. Comparând 2020 cu 2019, cele mai mari creșteri ale ratei deprivării materiale și sociale severe pentru tineri s-au înregistrat în România, Irlanda și Germania (toate +3 pp; pauză în seria cronologică pentru Irlanda și Germania). Între timp, cele mai mari scăderi au fost înregistrate în Slovacia (-2 pp), Finlanda, Grecia și Croația (toate -1 pp). Comparând 2020 cu 2019 în rândul subgrupelor de vârstă, România a înregistrat cele mai mari creșteri ale proporțiilor de tineri de 15-19 ani și 25-29 de ani care au fost grav defavorizate din punct de vedere material și social (aproximativ +4 pp). Când a fost vorba de tinerii de 20-24 de ani, cea mai mare creștere a fost înregistrată în Irlanda (+5 pp). Integral:
Cristian Bichi, BNR. Publicitatea pentru criptoactive: supraveghetori versus influenceri În 10 ianuarie 2022, Comisia Naţională pentru Piaţa de Valori Mobiliare (CNMV) din Spania a introdus norme privind publicitatea criptoactivelor prezentate ca obiect de investiţii, fără a mai aştepta adoptarea regimului general propus la nivelul UE pentru aceste active, arată Cristian Bichi în opinia publicată pe blogul Opinii BNR. Noile reguli, ce merg mult mai departe decât viitorul cadru european prin aceea că se adreseza şi influencerilor, se concentrează pe campaniile publicitare masive şi pe obligaţia de avertizare în privinţa riscurilor. La rândul său, autoritatea britanică de supraveghere a conduitei financiare (FCA) a anunţat, cu câteva zile în urmă, planuri de întărire a regulilor privind mesajele publicitare legate de criptoactive. În anii recenţi, emiterea şi utilizarea criptoactivelor a cunoscut o puternică dezvoltare. Astfel de evoluţii generează diverse oportunităţi pentru participanţii la piaţă, dar şi riscuri legate de protecţia investitorilor şi stabilitatea financiară în absenţa unui cadru de reglementare de referinţă. Este un fapt evident că, în afară de unele prevederi de natura fiscală şi de prevenire a spălării banilor, nu se poate vorbi de existenţa unui regim legal pentru criptoactive în ţările UE. La acest moment, operaţiunile cu criptoactive nu sunt supuse unor reguli de transparenţă similare cu cele aplicabile produselor bancare şi de investiţii financiare, iar micii investitori nu sunt apăraţi de mecanisme specifice, cum ar fi controlul din partea unor autorităţi de supraveghere financiară sau reguli de protecţie a capitalului investit…..Cresterea preţului anumitor criptoactive a făcut ca acestea să devină foarte atractive ca obiect investiţional, interesul pentru acestea fiind amplificat ca urmare a numeroase campanii publicitare adresate publicului. Cel mai adesea, în cadrul acţiunilor de promovare nu au fost însă specificate (corect) riscurile implicate de criptoactive. În acest context, o serie de ţări UE au decis să nu mai aştepte ca instituţiile europene să reglementeze toate aspectele legate de criptoactive şi să acţioneze în privinţa publicităţii legate de acestea. În iulie 2021, în Franţa, un star TV a primit o amendă în valoare de 20.000 de euro pentru practici comerciale înşelătoare pe reţele sociale, după ce a promovat, pe Snapchat, servicii de formare pentru trading propuse de un site ce comercializa Bitcoin. Sancţiunea a fost aplicată pentru că vedeta a omis să menţioneze că acţiunea sa era remunerată de societatea ce gestiona site-ul respectiv şi pentru prezentarea investiţiilor în Bitcoin ca fiind foarte sigure….. Concluzii În ultima perioadă, piaţa criptoactivelor s-a dezvoltat puternic la scară mondială. Pe acest fundal, în numeroase ţări, se constată folosirea în creştere a serviciilor influencerilor pentru promovarea acestei clase de active, întrucât recomandările lor, de regulă, influenţează semnificativ comportamentul economic al abonaţilor (“followers”) şi fanilor lor. Prin urmare, este important ca, în comunicările lor publice, influencerii să prezinte corect riscurile şi randamentele implicate de investiţiile în criptoactive şi ca autorităţile guvernamentale să dispuna de instrumente adecvate pentru a combate publicitatea incorectă sau chiar înşelătoare. În vederea întăririi protecţiei consumatorilor, ca un prim pas, Spania a reglementat publicitatea criptoactivelor, în rândul persoanelor supuse noilor prevederi fiind incluşi şi influencerii. Integral:
Preșul lui Putin. Rusia, Ucraina, Germania și intelectualii europeni În SUA, cancelarul Scholz a dat din colț în colț. Politica lui rusă e imposibil de explicat. Cum o văd intelectuali ca scriitorii Bernard-Henry Levy, Herta Müller și colega ei Svetlana Alexievici? Ca una de rușine. Pentru Bernard-Henry Levy lucrurile sunt clare. ”Colaborarea Germaniei cu Rusia pe spinarea Ucrainei e o trădare a realizărilor postbelice”…. Levy e siderat de înțelegerea pe care Berlinul o manifestă față de Rusia, într-un moment în care Moscova a devenit un real și acut pericol în estul continentului, anglo-saxonii au mobilizat, ori sunt gata să ”mobilizeze forțe nu departe de linia de front ucraineană, Franța anunță dislocarea unui batalion în România, iar Suedia își mobilizează împotriva Rusiei flota de război și dronele”….. Clar e, în schimb că, în concertul lumii libere, se aude un falset. Nu e greu de identificat. Potrivit publicistului francez, ”excepția Europei e Germania”. Bilanțul derapajelor diplomatice ale noului guvern de la Berlin e, într-adevăr, lung. Eseistul parizian jalonează doar câteva dintre ele, începând cu al noii șefe a diplomației berlineze, ecologista Annalena Baerbock, care a respins mai întâi,…”la Kiev, opțiunea militară și i-a predat apoi colegei ei de la ministerul apărării, Christine Lambrecht, sarcina de a anunța grotesca livrare în Ucraina a 5.000 de căști”. A urmat ”înțelegerea manifestată pentru sentimentul Kremlinului de a se simți amenințat de extinderea NATO”, exprimată de politicieni social-democrați ca șefa guvernului din Mecklenburg-Pomerania Inferioară. Apoi șocanta experiență a Estoniei. Căreia Germania i-a amintit că nu poate trimite niște vechi obuziere în Ucraina fără aprobarea Germaniei, căci armele au aparținut fostei RDG și există motive de a se interzice acest export”. În fine, a fost ”silit să demisioneze amiralul Kay-Achim Schönbach, șeful marinei, pentru că preluase limbajul celei mai ofensive propagande ruse, potrivit căreia un Putin prietenos n-ar cere decât respectul infamilor săi vecini ucrainieni”. Sensul și efectul lui Nordstream 2 Bernard-Henry Levy pune degetul pe rana vie a raporturilor germano-ruse, care privesc nu doar Berlinul și Moscova, ci și țările dintre cele două capitale, ba chiar întreaga lume. Și anume
Democraţia cu pedale Întrebarea este: de ce în România democraţiei noastre, aşa cum este şi atîta cîtă este, mai toate cele merg îndărăt, pe dos, în răspăr, de rîpă, ori aiurea în tramvai, în timp ce guvernanţii ne spun, fără osteneală, că merg bine, înainte, pe calea cea bună, spre încă şi mai bine decît bine? Evident, nu ne putem referi aici la toate aspectele vieţii sociale în care această “contradicţie” se oglindeşte majestuos. Ne vom restrînge la domeniul politic şi, cu osebire, la guvernare.
În 2021, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultima sută de ani
Cifrele pandemiei de COVID sunt în continuare „absolut uluitoare”, spune un reprezentant OMS Dr. Bruce Aylward, consilier principal al directorului general al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), spune că oamenii vor trebui să învețe să trăiască nu doar cu coronavirusul, ci și cu povara bolii și numărul inacceptabil de decese, relatează The Guardian. Până atunci, cifrele pandemiei sunt încă ”uluitoare”, avertizează reprezentantul OMS. …. Cifrele sunt absolut uluitoare și ar trebui să învățăm să trăim nu doar cu acest virus, ci și cu ceea ce ar trebui să fie o povară inacceptabilă a bolii, un număr inacceptabil de decese în fiecare zi, mai ales când există instrumente pentru oprirea sau cel puțin pentru încetinirea, gestionarea și controlarea acestei situații. Dr. Bruce Aylward, consilier principal al directorului OMS: În acest context, oficialul OMS a subliniat că protejarea întregii lumi este esențială și că sunt necesare investiții de 16 miliarde de dolari pentru a ieși din „faza acută” a pandemiei. „Par mulți bani, dar este mai puțin decât pierde lumea în fiecare lună în acest moment”, a adăugat Dr. Bruce Aylward. De altfel, un apel similar a venit miercuri și din partea șefului OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, care a transmis printr-un comunicat că „știinţa ne-a oferit instrumentele” necesare pentru a lupta împotriva pandemiei, iar „dacă acestea sunt distribuite în mod solidar pe plan mondial, atunci vom putea să punem capăt COVID-19 ca urgenţă sanitară mondială în acest an”. Cele mai multe state ale lumii s-au confuntat în ultimele luni cu creșteri în ritm îngrijorător a numărului cazurilor de infectare cu coronavirus, pe fondul răspândirii tulpinii Omicron care este extrem de contagioasă. Integral:
Regulile fiscale în UE și România Pandemia a fost al doilea mare soc pentru economiile europene dupa criza financiara izbucnita in 2008; a urmat in 2021 socul preturilor la energie, care a dus inflatia anuala (IPC) la niveluri inimaginabile cu putin timp in urma –peste 7% in SUA, medie de peste 5% in zona euro, peste 6% in Germania, 7-8% in Cehia, Polonia, Romania, Ungaria in decembrie 2021. Pentru amortizarea socului pandemic, care a indus si inchiderea partiala temporara a economiilor (lockdown), au fost suspendate regulile fiscale in UE pana in 2021, cu prelungire in 2022. Din 2023 regulile fiscale ar trebui sa fie din nou in functiune. Inainte de socul pandemic era o dezbatere intensa privind regandirea cadrului fiscal in UE in lumina lectiilor crizei financiare; am abordat aceasta discutie in texte precedente (ex: Regulile fiscale si chestiunea romaneasca, 2020). Reguli fiscale sunt absolut necesare, mai ales intr-o uniune monetara ce nu are integrare fiscala. De aici si aparitia unui esafodaj complex intruchipat de Pactul de Stabilitate si Crestere (SGP), Semestrul European, etc, care prevad, intre altele, limita de 60% din PIB pentru datoria publica, un deficit bugetar limita de 3% din PIB, un sold bugetar structural/ MTO (medium target objective), regula privind expansiunea cheltuielilor primare. Sistemul a devenit insa foarte complex si s-a dovedit greu de operationalizat, mai ales dupa ce a izbit criza financiara. Insatisfactia fata de functionarea regulilor fiscale are in vedere in special zona euro, ce reveleaza eterogenitate mare de conditii (ex: Italia si Grecia cu datorii publice foarte mari vs state cu datorii publice mici) si absenta instrumentelor de partajare a riscurilor (risk-sharing) intr-o uniune monetara. Regulile nu au avut eficacitate astfel incat sa se acumuleze spatiu fiscal in faze de crestere economica (politicile au fost prociclice), limita de 3% la deficit bugetar a fost vazuta mai degraba ca tinta, au fost subestimate externalitati negative intre economiile din zona euro (ex: cand programe de austeritate au fost initiate in acelasi timp generand cercuri vicioase –poate cea mai flagranta eroare de coordonare de politici in zona euro), prevalent au fost reduse investitii pentru a limita deficite, etc. Si s-a vazut ca in momente de mare stress, Banca Centrala Europeana se transforma in “cumparator de ultima instanta” de obligatiuni suverane (dincolo de ceea ce inseamna operatiunile Mecanismului European de Stabilitate(ESM), care a gestionat programele de salvare pentru Irlanda, Grecia, Portugalia, Spania in criza financiara. Si Romania, alaturi de tari din afara zonei euro, a beneficiat de de asistenta financiara. Discutia privind adaptarea regulilor fiscale la noile circurmstante este in toi si intereseaza, evident, si Romania, chiar daca nu face parte inca din zona euro. Nevoia de reguli (fiscale) Este un razboi pierdut sa contesti nevoia de reguli fiscale, asa cum si politica monetara implica reguli –fie ca avem in minte agregate monetare sau “regula lui Taylor” (care leaga rata de politica monetara de output gap (deviatia intre PIB-ul actual si cel potential) si inflatie)….. Pentru Romania, discutiile care privesc o adaptare a regulilor fiscale in UE au relevanta, dar nu schimba datele chestiunii noastre fiscale in mod fundamental. Corectia fiscal;a/bugetara este o obligatorie! Este necesar sa subliniem din nou ca ajustarea ficala si capacitatea de a raspunde la socuri adverse viitoare implica o crestere substantiala a veniturilor fiscal/bugetaree. Cum arata date ale CE (Eurostat), ale OCDE (vezi si ultimul studiu privind Romania), ale FMI, etc, Romania are cele mai joase venituri fiscale (inclusiv contributii) din UE: cca 27% din PIB fata de o medie in UE de 40% din PIB. …. Conditiile financiare pe plan international vor fi mai putin favorabile pentru tarile care au nevoie de finantare masiva. De aceea, este obligatioriu ca Romania sa aiba un mers clar de consolidare fiscala/bugetara, fie si gradual. Ea are avantajul ca face parte din UE, ca beneficiaza de resurse europene considerabile in perioada 2022-2027, ca PNRR a venit la momentul oportun. Integral:
Spovedania fostului director ABA Siret privind numirile politice în cadrul Apelor Române Răzvan Găină, fost director al Administrației Bazinale de Apă (ABA) Siret, a recunoscut în fața procurorilor că numirile în funcții în cadrul Apelor Române se executau la ordin politic, după ce a fost pus sub acuzare pentru abuz în serviciu. Chiar și funcția sa, tot politic a obținut-o, s-a confesat acesta. El este primul director din cadrul Apelor Române condamnat pentru numirea ca șefi de structuri a unor persoane care nu aveau nicio calificare în domeniu. Pe 31 ianuarie 2022, Tribunalul Bacău a validat condamnarea fostului director al ABA Siret, Răzvan Găină, la doi ani, șapte luni și zece zile închisoare cu suspendare sub supraveghere, acesta fiind găsit vinovat pentru abuz în serviciu. Condamnarea lui Găină vine după ce acesta a încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu procurorii DNA. Fostul director ABA Siret a ales să colaboreze cu anchetatorii, recunoscând că numirile în funcții în cadrul Apelor Române, dar și al altor instituții, se realizau politic, pe principiul „vin ai noștri, pleacă-ai voștri”. Experiența în domeniu sau vechimea în muncă nu conta, ci susținerea politică. Răzvan Găină a fost pus sub acuzare după ce a executat două numiri politice în structurile Apelor Române din Neamț și Pașcani. Doi liberali au ajuns șefi la Serviciul de Gospodărire a Apelor (SGA) Neamț, respectiv la Sistemul Hidrotehnic Independent (SHI) Pașcani, deși nu aveau nicio legătură cu domeniul, potrivit motivării prin care judecătorii au validat condamnarea. …. Prima numire cu dedicație: consilier de secretar de stat, numit șef la SGA Neamț Potrivit DNA, prima numire în funcție a fost cea a directorului SGA Neamț, Marius Mihai Nechita. Pe 5 februarie 2020, acesta a fost numit consilier al secretarului de stat din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, Gelu Puiu. …. Conform documentelor înaintate de ABA Siret procurorilor DNA, în momentul angajării la SGA Neamț, Marius Nechita nu avea nicio pregătire profesională în domeniul apelor. Avea o vechime de patru ani ca inginer mecanic la o societate privată din Neamț. Timp de două mandate (2012-2016 și 2016-2020), fusese ales, pe listele PNL, consilier local, respectiv județean. A doua numire: angajat la primărie, detașat după două zile la Apele Române Andrei Marius Rîznic a fost detașat în cadrul SHI Pașcani de la Primăria Ciortești, unde edilul în funcție l-a numit, începând cu 6 aprilie 2020, administrator public al comunei. Rîznic nu avea nicio legătură cu comuna Ciortești, el locuind în celălalt capăt al județului, la Pașcani. La acea vreme era și vicepreședintele filialei PNL din Pașcani. La două zile după numirea în funcția de administrator al comunei Ciortești, pe 8 aprilie, Rîznic a solicitat detașarea la ABA Siret. Și-a motivat cererea prin „actuala situație din țară (pandemia de COVID-19)” și „distanța între domiciliu și actualul loc de muncă (115 km)”. … Nimeni din cadrul Administrației Naționale Apele Române nu a fost pus sub acuzare în acest dosar.
Uriașa furtună din paharul cu apă al USR Nici în opoziție fiind se pare că USR nu are parte de linişte. Alții, când pierd alegerile sau când ies de la guvernare, se așază cu botul pe labe în banca opoziției, cumințiți și pregătiți să-și reconsidere valențele, să-și redescopere energii noi, să profite de derapajele guvernării ca să recâștige capital electoral și să se pregătească pentru sperata victorie din următoarea confruntare la urne. Cred că USR a avut în vedere toate acestea acum patru luni și ceva, când ținea un congres demn de toată lauda. Laudă, mai ales pentru organizarea și
Dar cei care i-au spus Bravo lui Simion? Simptomul și sindromul …. Eu nu cred că dl Simion s-a năpustit asupra lui Virgil Popescu într-un acces de furie spontan. El face ceea ce știe că mulțumește masa tăcută și opacă a societății, terorizată de spaima zilei de mâine și care vede în ministrul Energiei primul vinovat pentru facturile care îi sufocă. George Simion a făcut ceea ce știe că prinde la publicul pe care vrea să-l capteze. Nu face nimic din ceea ce nu îi aduce puncte electorale. AUR și Simion nu au niciun proiect, nicio soluție, tot ce pot face este să dea voce unor frustrări prin gesturi cât mai stridente, care să se se asigure că vor fi intens mediatizate, pentru că șochează și nu pot fi ignorate. Deci singurul lucru pe care și-l propune dl Simion este să fie eroul maselor furioase, ceea ce îi este necesar inclusiv în disputele pentru putere din propriul partid. Urletul meu a fost urletul milioanelor de români disperați, a spus Simion seara, la Antena3. De aceea, problema nu e George Simion pe persoană fizică, ci ceea ce reprezintă, violența fizică şi verbală, care se acumulează în societate și pe care o vedem peste tot, mai ales în trafic, dar și pe Facebook….. Neolegionarismul, bazat pe o istorie falsificată și alimentat de o imensă frustrare, avansează în structura societății românești și oricând poate provoca o explozie pe care o putem deja anticipa. Energiile se concentrează pe combaterea AUR și a lui Simion – ceea ce pe ei îi ajută, pentru că îi menține în prim plan -, și foarte puțin pe fenomenul profund pe care îl reprezintă Simion. Aveți curajul să vedeți câți îl felicită pe Simion pentru ce a făcut? Omul întreabă direct pe pagina lui Facebook într-o postare care în numai 3 ore a primit 23 de mii de like-uri și inimioare. AUR a devenit al doilea partid și principal partid de opoziție, pentru că nimeni nu reușește să capteze masa majoritară abandonată de restul. Nimeni nu o înțelege, decuplarea clasei politice de masă este totală. Cât timp PNL îl susține în continuare ministru pe Virgil Popescu, un mediocru cu biografie discutabilă, nu e nicio mirare că el devine o țintă facilă și materie primă ideală pentru AUR. De altfel, reacția domniei sale la agresiunea lui Simion a fost tot de după blocuri. Și Simion ridică miza. Anunță că va organiza un protest după modelul Canadei. Șansele sunt mari să îi reușească, având în vedere criza din societate….. Ne uităm la persoana lui Simion, de parcă ar fi un caz izolat și atipic pentru societatea românească, și mă tem că ratăm fenomenul căruia doar îi dă glas. Simion este doar un simptom al unui sindrom grav, cronic, dar care oricând poate intra într-o fază acută. Integral:
Subcultura civică, o piatră de moară a societății românești Memoria nostalgicilor comunismului este selectivă și nu forează mai departe de așa-zisele „beneficii“ ale sistemului. Ceea ce ar fi trebuit să constituie un drept al cetățeanului este perceput și azi ca un privilegiu. Una din disciplinele de învățământ pentru ciclul gimnazial este Educația civică, menită să-i familiarizeze pe elevi cu drepturile, libertățile și îndatoririle cetățenești înscrise în Constituția României. Cunoașterea angrenajului prin care funcționează societatea este baza teoretică prin care școlarul de azi își va forma o cultură civică în virtutea căreia el va deveni un cetățean activ. În țările cu cel mai performant sistem de învățământ, cum ar fi de pildă Finlanda, elevii ajung să evalueze singuri politici, strategii de dezvoltare în diverse sectoare ale societății, rolul organizațiilor civice, relațiile dintre instituțiile fundamentale ale statului. În România, predarea Educației civice se face după manuale mai vechi de zece ani iar informațiile sunt livrate mecanic, în acord cu natura sistemului nostru de învățământ, care ignoră de trei decenii latura formativă a școlii. Elevii devin astfel depozitarii unei cantități de informații cu care nu știu ce să facă și despre care se întreabă la ce le vor folosi în viață. Orice informație are în spatele ei o poveste. Ei bine, tocmai această poveste lipsește din desfășurarea unei ore de curs. 


