Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 2 martie! In perioada 1 martie, ora 10.00 – 3 martie, ora 10.00, va fi în vigoare o informare de vreme rea. Astfel, în jumătatea de est a ţării, precum şi în Carpaţii Orientali şi Meridionali, temporar va ninge, iar local se va depune strat de zăpadă. Temporar, vântul va avea intensificări în Moldova, Dobrogea, estul Munteniei, precum şi în zona montană înaltă, cu viteze în general de 45 – 50 km/h, viscolind ninsoarea. Maximele pleacă de la minus 2 gr în zona Bucovinei și ajung la 8 gr în Oltenia. In Bucuresti începând de miercuri dimineaţa şi până joi, la ora 10:00, cerul va fi mai mult noros şi trecător. În prima parte a intervalului vor fi precipitaţii slabe, predominant sub formă de ninsoare, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă, va fi de 4 – 6 gr, iar cea minimă se va încadra între -2 şi -1 gr.
Protecția oferită de vaccinul Pfizer copiilor cu vârsta între 5 și 11 ani împotriva formelor severe de Covid-19 scade semnificativ într-o lună STUDIU Cele două doze de vaccin anti-Covid administrate copiilor cu vârste între 5 și 11 ani şi-au pierdut rapid cea mai mare parte din capacitatea de a preveni infectarea la această grupă de vârstă, arată un studiu realizat de cercetători din statul american New York. Deși cele două doze au oferit protecţie împotriva formelor severe de boală la copiii din această grupă de vârstă, în timpul valului recent de cazuri de infectare cu varianta Omicron, eficacitatea serului a scăzut la 12% la sfârşitul lunii ianuarie de la 68% la mijlocul lunii decembrie prin comparaţie cu copiii care nu s-au vaccinat, indică studiul, care nu a fost încă evaluat de alţi cercetători în domeniu. Pentru adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 12 şi 17 ani, protecţia vaccinului împotriva infectării cu coronavirus a scăzut la 51% la sfârşitul lunii ianuarie, de la 66% la mijlocul lunii decembrie. ”Aceste rezultate evidenţiază nevoia de a studia o dozare alternativă a vaccinului pentru copii şi a continuării altor măsuri de protecţie, cum ar fi purtarea măştii, pentru a preveni infectarea şi transmiterea”, au precizat cercetătorii. Vaccinul a fost eficient în proporţie de circa 48% în prevenirea spitalizării copiilor din grupa de vârstă 5-11 ani, în timp ce eficienţa acestuia a fost de 73% în rândul adolescenţilor în luna ianuarie, în scădere faţă de eficacitatea de 100% şi, respectiv, 85% împotriva spitalizării în rândul celor două grupe de vârstă la jumătatea lunii decembrie, potrivit studiului….Copiii din grupa de vârstă 5-11 ani au primit o doză mai mică de vaccin – de 10 micrograme – faţă de adolescenţii din grupa de vârstă 12-17 ani, care au primit aceeaşi doză de vaccin – 30 de micrograme – ca adulţii şi sunt eligibili pentru o a treia doză de ser anti-COVID-19. Integral: https://ziare.com.
Ieftin şi uşor: Cercetătorii au folosit cu succes unde sonore pentru a regenera țesutul osos Oamenii de știință au folosit unde sonore de înaltă frecvență, direcționate către celule stem umane, reușind să obțină celule osoase într-un timp scurt. Metoda e ieftină, ușor de aplicat, și ar putea ajuta inclusiv pacienții cu cancer sau boli degenerative să-și regenereze țesutul osos.„Undele sonore reduc cu câteva zile timpul de tratament necesar de obicei pentru ca celulele stem să înceapă să se transforme în celule osoase”, a explicat dr. Amy Gelmi, din cadrul Royal Melbourne Institute of Technology (RMIT). „De asemenea, această metodă nu necesită medicamente speciale pentru a induce țesutul osos și este foarte ușor de aplicat pe celulele stem”, a mai spus omul de știință, conform IFL Science. Metoda testată în cadrul studiului s-a dovedit a fi eficientă pentru a transforma rapid cantități mari de celule stem (derivate din țesut adipos) în celule osoase. În cadrul unor cercetări anterioare, s-au folosit celule stem din măduva osoasă, dar acestea sunt extrem de dureros de extras. În testele cu celule stem adulte, cercetătorii au putut declanșa cu precizie diferențierea celulelor stem în celule osoase în doar cinci runde de tratament, de câte 10 minute pe zi. Integral: https://spotmedia.ro
În noua eră energetică se cer soluții de criză! Problema energetică va demola toate partidele! În partid există două tipuri de “valoroși”: cel care aduce bani și cel care aduce voturi. “Valorosul valoroșilor” este cel care aduce și bani și voturi. În partid șeful trebuie să-și servească subalternii, adică pe cei care l-au ales, pe cei care i-au dat bani. Deci este relativ cine este “șef” într-un partid. În partid există o singură ideologie: “să pupăm inelul” șefului și să cotizăm atunci cand ni se cere. Dar am spus că șeful nu este întotdeauna cel care este formal “șef”. Așa ne trezim că apar fel de fel de ciudați cu un “selfesteem” exagerat care nu au habar de domeniul pe care este așezat fotoliul “repartizat”, uneori care nici nu sunt membri de partid, dar care sunt o rotiță în “partida” care l-a “uns” în fotoliu. Mitologia urbană actuală localizeaza “partida” în servicii sau în masonerie. Funcționează un fel de teorie a conspirației ce cu greu poate fi demontată din cauza miturilor referitoare la secrete și discreție. Adevărul îl aflăm doar dacă “urmărim banii”. Nu este treaba noastră de a investiga posibile fapte penale. În energie este vorba de mulți bani. Bani de la companii, bani de la grupuri de interese nelegitime, bani de la “mafie”, bani din salarile gigantice, bani de la căpușe. Unde se duc? Greu de arătat cu degetul în vreo direcție. Stau și mă întreb de ce nu s-a mai auzit nimic de “operațiunea” de sigilare a birourilor SGG (acolo unde există pâinea și cuțitul în transportul de energie – Transelectrica și Transgaz) din interimatul de acum un an și puțin al actualului premier. Sunt convins că nu serviciile și nu masoneria sunt în spatele cangrenei din energie. Poate serviciile ar trebui să fie mai atente la această infrastructură critică de interes național. Dacă ne uităm la ceea ce a scris presa, observăm că există o oligarhie cleptocratică, care dirijează “resursa umană” din industria energetică. Azi X este director la o companie naționala, mâine îl găsim în consiliul de administrație de altă companie importantă, poimâine este în eșalanul doi la o companie mai mică deoarece partidul care l-a pus nu mai este la putere. Un fel de “rotitea cadrelor”. Asta se întâmplă de mulți ani. Asta s-a întâmplat în special în ultimii 10 ani, din guvernul Ponta. Latura pesedistă din PNL (adică ALDE) s-a desprins și și-a revendicat energia. Au rezistat și sub Dragnea. Azi sunt recuperați de PNL. Aceeași oameni pe aproximativ aceleași posturi. Așa ne-am trezit cu niște “carașoli” și “lămbruțe” care au în mână producția și transportul de energie sau “supraveghează” piața. Să nu ne mai întrebăm de ce a crescut exponențial prețul megawattului! Astăzi cel mai mult are de pierdut PNL-ul, sigla sub care de peste doi ani se “gestionează” energia și sub care se definitivează armaghedonul industriei energetice. Urmează cel al agriculturii și industriei alimentare. Dar cu sârguință participă și PSD-ul, cel care are în curte cele două Trans-uri (Transelectrica și Transgaz) la Secretariatul General al Guvernului. PSD-ul este inițiatorul Ordonanței 114, începutul adevăratei demolări. Astăzi Teodorovici, fostul “păstor” al finanțelor și cel care a semnat celebra ordonanță este “consilier pe probleme de energie” la AUR. Sârguința se vede și la deja micul USR, mare promotor european de “green energy”, adică strategia care vrea să ne scoată de sub monopolul rusesc al gazelor și să ne bage sub monopolul chinez al metalelor și pământurilor rare. Nu am uitat de PMP: cațiva “omuleți” cu adeziune la acest grup sunt infiltrați în fel de fel de companii de stat tot pe postul de sinecuri aparatnice demolatoare. Unde sunt adevarații profesioniști? La pensie sau așteptându-și pensia, arătând pe Facebook cât de mari prostii s-au făcut în ultimii 15 ani….. Sărăcia energetică în care suntem, cea care este principala cauză a creșterii prețurilor, după care abia urmează Gazpromul și certificatele de CO2, va fi accentuată de seceta ce urmează. Hidroelectrica nu va mai avea ce uzina, nu va mai avea ce produce. Nu vom mai avea de unde să importam (dacă va mai exporta careva) deoarece capacitatea este aproape de maxim, deci prețurile vor mai crește. În curând sistemul energetic va crăpa și toate partidele care au fost la guvernare vor deconta…… Cum România este importator net de energie electrică de trei ani și cu un procent din ce în ce mai mare din consum provenit din importul de gaze rusești, ne putem astepta la o imensă foame de energie. Profesorul Chisăliță spune că energia ce se va produce în acest an este deja vânduta. Confirmarea vine și de la autorități. Mai mult decât atât, sunt mișcări pe piața românească de gaze pentru a umfla prețurile, mișcări devoalate tot de Dumitru Chisăliță , mișcări care au ca rezultat un import la preț mare și un export la preț mic. ANRE-ul habar nu are pe ce lume se află. Integral: https://www.hotnews.ro
„România, te iubesc!”. Bezna din energie – România se bazează pe termocentralele din Oltenia care produc energie constant ….La Mintia, Deva, a fost una dintre cele mai importante termocentrale din România, o capacitate foarte mare. Din păcate, astăzi este moartă ….. Ani de zile, centrala care este acum parte a falimentarului Complex Energetic Hunedoara a fost jefuită de conducerile politice care s-au perindat. Cristian Roșu, administrator special Complexul Energetic Hunedoara: „Dacă vorbim strict de Termocentrala de la Mintia, cauza principală este strict cea pe care ați spus-o dumneavoastră, nu s-au făcut investiții acolo, ea este închisă acolo pentru că n-are aviz de mediu și ani de zile putem spune că ea a funcționat ilegal, putem spune că nu a a avut un aviz de mediu.”…. Răzvan Nicolescu: „La Hunedoara este, în primul rând, o problemă de eficiență. S-a închis din cauza minelor. Mintia e un nod important energetic. Minitia trebuie valorificată și nu la fier vechi.” Deși, pe acolo s-au perindat în ultimii 10 ani o grămadă de investitori, chinezi sau coreeni, niciunul nu a fost interesat de colosul lăsat acum în conservare. Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Vorbim de 700 de salariați care au fost dați în 2021 afară.” Sindicatele acuză conducerea ministerului că a premeditat închiderea termocentralei de la Deva Cristian Iștoc, președinte Sindicatul Solidaritatea Hunedoara: „Este un jaf în plină desfășurare înlocuirea producătorilor români ori cu producători străini ori cu producători străini din afara țării, ori cu producători dinăuntrul țării cu capital străin.” Luna viitoare se va scoate la licitație Termocentrala de la Mintia cu obligativitatea de a se instala grupuri energetice noi pe gaz. În 2019 ar fi trebuit să avem în funcțiune un alt grup energetic nou construit, de data aceasta, de către Romgaz. La Iernut, în județul Mureș, ar fi trebuit să fie cea mai mare investiție făcută de o societate controlată de statul român. Romgazul ar fi trebuit să construiască aici un grup de 460 de MW putere instalată, o investiție de 260 de milioane de euro care zace blocată. O investiție demarată în 2016 la Iernut, o centrală mare de 430MW, ar fi undeva un 6% din consumul României. Deficitul e de peste 10%. Mai mult de jumătate din deficit l-ar fi acoperit. Avea termen de finalizare în 2019, în 3 ani. Ajungem în 2020 când se blochează investiția în condițiile în care stadiile de execuție erau de peste 90%. Directorul general al acestei companii, Adrian Jude, un alt fost secretar de stat la Energie este într-un continuu interimat deși conduce compania strategică a statului român într-o perioadă extrem de critică pentru piața de energie. Ministrul dă vina pe contractori….. Romgazul ar trebui să perfecteze în aceste zile și contractul din Marea Neagră, acolo unde exploatarea a 200 de miliarde de metri cub de gaze stă blocată. Investitorii americani EXXON au plecat acuzând statul român de lipsă de predictibilitate și voință politică, iar Romgazul se împrumută de la bănci să cumpere participația de peste un milliard de dolari pentru a deveni jucător în Marea Neagră. Parteneri, acolo, le vor fi cei de la OMV Petrom, dar gazul nu va ajunge în rețea foarte devreme …. Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „Dacă nu se va face investiția, România își va importa 50% din gaz în 2030. De aceea este atât de importantă investiția în Neptun Deep, pentru că asigură securitatea energetică a României.” Și dacă statul român nu a fost în stare să construiască niciun grup energetic nou, au reușit cei din mediu privat. OMV Petrom a pus în producție la Brazi cel mai modern grup energetic din România. Și singurul din ultimii 32 de ani. Christina Verchere, CEO OMV PETROM: „A devenit operațională în 2012, a costat peste jumătate de miliard de euro, are o capacitate de 860 MW, cam cât consumă Bucureștiul. Anul trecut a asigurat 11% din consumul național. Un proiect de asemenea mărime durează cam 4 ani.” Investiția de la Brazi arată că dacă există voință și bani, nu este nevoie decât de specialiști. Pe care România încă îi are….. Una dintre societățile de stat care a fost ferită de politizarea excesivă este Nuclearelectrica. Dar și acolo grupurile de producție începute înainte de 89 au de o nevoie de retehnologizare. Cosmin Ghiță, director general al Nuclearelectrica: „Unitatea 1 a fost pusă în funcțiune în 1996 în 2 decembrie și aniversăm acuma 25 de ani de operare, deși proiectele au fost începute în 1974. Dezvoltarea oricărui program nuclear este un proces amplu. Este una dintre sursele de energie cu cel mai scăzut cost și care reușește să reducă an de an nivelul de emisii de dioxid de carbon.” Integral: https://stirileprotv.ro
Proiectul privind desființarea Secției speciale, adoptat de Senat / USR anunță că îl atacă la CCR: Au trecut cu tancul o lege de înfiinţare a unui mecanism mult mai puternic şi mai periculos….. Proiectul de act normativ, iniţiat de Ministerul Justiţiei şi adoptat în 21 februarie de Camera Deputaţilor, prevede că SIIJ se desfiinţează, iar competenţele sale vor fi preluate de parchetele obişnuite, cauzele urmând să fie instrumentate de procurori anume desemnaţi. Prin acest proiect, DNA – singura unitate de parchet specializată în fapte de corupție – este scoasă din schemă, dosarele privind presupuse fapte de corupție săvârșite de magistrați urmând să fie instrumentate de către Parchetul General și de parchetele curților de apel. Conform proiectului de lege, competențele Secției speciale vor fi transferate de fapt către o nouă structură, denumită de Predoiu “sistem inspirat de modelul Parchetului European”. Nucleul central va fi la Secția de Urmărire penală și criminalistică a Parchetului General, unde 12 procurori vor avea competențe pe dosarele vizând presupuse fapte de corupție ale magistraților. Pe lângă cei 12 procurori, vor avea competențe pe astfel de fapte 30 de procurori (câte doi) de la fiecare parchet de curte de apel din țară. Cei 42 de procurori vor fi propuși de către procurorul general, în cazul celor de la Parchetul general, respectiv de către șefii parchetelor curților de apel și vor fi desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. “Cauzele aflate în curs de soluţionare la nivelul acestei secţii se vor transmite pe cale administrativă, în termen de 60 de zile lucrătoare de la data intrării în vigoare a legii, prin grija Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetelor competente, care vor continua soluţionarea acestora, urmând ca cele soluţionate, aflate în arhiva secţiei, să se transmită în termen de 180 de zile lucrătoare de la data de intrare în vigoare a legii”, prevede proiectul. Proiectul de lege menţionează că posturile aflate în schema de funcţii şi de personal a Secţiei speciale la data intrării în vigoare a legii rămân în schema Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi vor fi preluate de Secţia de urmărire penală şi criminalistică. Conform actului normativ, urmărirea penală se efectuează de procurori anume desemnaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la propunerea plenului Consiliului Superior al Magistraturii, pentru o perioadă de patru ani, potrivit procedurii prevăzute, denumiţi “procurori anume desemnaţi”…..“Nu au ţinut cont de nimic: nu au făcut consultări reale, au ignorat obiecţiile societăţii civile şi ale asociaţiilor profesionale ale magistraţilor, au evitat avizul Comisiei de la Veneţia şi au trecut cu tancul acest proiect de înfiinţare a unui mecanism mult mai puternic şi mai periculos. USR va ataca proiectul la CCR”. Integral: https://www.hotnews.ro
EximBank şi Banca Românească încep procesul de fuziune prin absorbție Dupa o perioadă de pre-integrare, EximBank și Banca Românească (BROM) demarează procesul de fuziune prin absorbție dupa ce luni, 28 februarie, Adunarea Generală a Acționarilor BROM și-a dat acordul de principiu și a împuternicit administratorii Băncii Românești sa realizeze proiectul de fuziune, se arată în comunicatul EximBank. …. În urma unor runde succesive de negocieri, EximBank şi National Bank of Greece (NBG) au semnat în iunie 2019 contractul de achiziţie a pachetului majoritar de acţiuni al Băncii Românesti, iar în decembrie 2019 tranzacţia a primit avizele din partea Consiliului Concurenţei şi a Băncii Naţionale a României. Prețul plătit de EximBank pentru BROM a fost de aproape 60 de milioane de euro, la un capital achiziționat de aproximativ 130 de milioane de euro. Banca Românească dispare după 20 de ani Banca Românească a fost înfiinţată la trei ani după Revoluție, în 1992, și a funcționat ca bancă comercială universală, în totalitate cu capital privat. Din 1996, banca a devenit primul agent Western Union din România, fiind pentru prima dată în România când o bancă a fost implicată în servicii de transfer electronic de bani la nivel mondial. …. În 2020, a avut loc o nouă schimbare în acționariatul Banca Românească, EximBank achiziționând 99,279% din capitalul social de la NBG. Integral: https://www.libertatea.ro
Bugetul naţional a încheiat luna ianuarie cu un deficit de 1,69 miliarde de lei, respectiv 0,13% din PIB Cheltuielile cu salariile au stagnat, cele cu asistenţa socială au urcat cu 30%, iar costurile cu dobânzile au fost de trei ori mai mari Deficitul bugetar al României a fost de 1,69 miliarde de lei în luna ianuarie 2022, în scădere puternică faţă de deficitul de 3,69 miliarde de lei înregistrat în luna ianuarie 2021, arată execuţia bugetară publicată astăzi de Ministerul Finanţelor. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut (PIB), deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,18 puncte procentuale de la 0,31% din PIB în luna ianuarie 2021 la 0,13% din PIB în luna ianuarie 2022….. Cheltuielile de personal ale bugetului au crescut cu 1% în condiţiile plafonării salariilor din sectorul bugetar, cheltuielile cu bunuri şi servicii s-au majorat cu 11%, cheltuielile cu asistenţa socială au urcat cu 30% în principal pe fondul creşterii pensiilor. Totodată, cheltuielile guvernului cu dobânzile au crescut cu 1,1 miliarde lei, la 1,7 miliarde lei, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au scăzut de la 1,7 miliarde lei în ianuarie 2021 la 1,45 miliarde lei în ianuarie 2022. Pe întreg anul 2021 România a înregistrat un deficit de 6,7% din PIB, iar până în 2024 România trebuie să reducă gradual deficitul până la sub 3% din PIB. În 2022 ţinta guvernului pentru deficit este de 5,8%. • Venituri Veniturile bugetului general consolidat au însumat 36,49 mld lei în ianuarie 2022, cu 25,0% peste nivelul încasat în luna similară a anului trecut. Această evoluţie favorabilă a fost influenţată preponderent de avansul veniturilor din TVA, veniturilor nefiscale, contribuţiilor de asigurări şi al altor impozite şi taxe pe bunuri şi servicii. Încasările din impozitul pe salarii şi venit au totalizat 2,66 mld lei în ianuarie, consemnând o creştere de 9,4% (an/an), susţinută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (+19,8%), respectiv Declaraţia unică (+11,2%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 7,2%, însă sub evoluţia fondului de salarii din economie (+8,8%). Contribuţiile de asigurări au înregistrat 11,40 mld lei în ianuarie, în creştere cu 10,2% (an/an), evoluţie superioară dinamicii fondului de salarii din economie. Încasările din impozitul pe profit au însumat 0,28 mld lei în luna ianuarie, în scădere cu 16,1% (an/an), pe fondul încasărilor mai reduse din impozitul pe profit de la agenţii economici (-11,2% an/an). Încasările nete din TVA au însumat 9,56 mld lei în ianuarie, înregistrând o creştere de 58,0% (an/an), determinată preponderent de evoluţia favorabilă a bazei macroeconomice relevante…. Cheltuieli Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 38,17 mld lei au crescut în termeni nominali cu 16,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile au înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale de la 2,8% din PIB în luna ianuarie 2021 la 2,9% din PIB în luna ianuarie 2022. Cheltuielile de personal au însumat 9,25 mld lei, în creştere cu 1,1% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 0,7% din PIB, cu 0,1 puncte procentuale mai mici faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu bunuri şi servicii au fost 4,32 mld lei, în creştere cu 11,3% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. O creştere se reflectă la bugetele locale, respectiv 22,0% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, precum şi la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate de 7,2%. În principal, conform datelor comunicate de ordonatorii principali de credite, 0,38 mld lei din total bunuri şi servicii reprezintă plăţi pentru medicamente, materiale sanitare, reactivi şi alte produse necesare diagnosticării şi tratării pacienţilor infectaţi cu coronavirusul SARS-CoV-2, precum şi plata pentru vaccinuri împotriva Covid -19. Integral: https://www.bursa.ro
Ce impact va avea asupra economiei României invazia ruşilor în Ucraina: creşterea generalizată a preţurilor, încetinirea fluxurilor de export-import, iar investiţiile vor stagna Conflictul Ucraina-Rusia va avea efecte negative pe toate planurile: creşterea preţurilor la petrol şi la gaze va conduce la o creştere generalizată a preţurilor, investiţiile vor stagna sau se vor orienta spre zone mai stabile, vor fi reduceri la nivelul importurilor şi al exporturilor, moneda naţională se va deprecia, iar finanţarea deficitelor gemene va fi o problemă din ce în ce mai mare. În plus, România s-ar putea confrunta cu număr mare de refugiaţi din Ucraina. Starea de tensiune gravă din Ucraina va avea efecte negative asupra tuturor aspectelor economice: unele fluxuri comerciale se vor întrerupe sau reduce foarte mult ca urmare a incertitudinii privind livrările de gaze din Rusia, o să crească preţurile la gaze, la petrol deja a sărit de 100 de dolari barilul, deci creşterea preţului la petrol şi la gaze naturale semnificativă îşi va pune amprenta asupra tuturor preţurilor în general, spune prof. univ. dr. Dumitru Miron de la Facultatea de Relaţii Internaţionale a Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Integral: https://www.zf.ro
Kievul nostru: Când staţi la Starbucks, pe Internet şi comentaţi ce a fost la Survivor, gândiţi-vă cum puteţi să luptaţi ca cei din Ucraina, pentru ca NATO, americanii, investitorii şi băncile străine să nu plece din România niciodată Pacea de 77 de ani a Europei a fost trezită brusc din somnul burgheziei joi, 24 februarie, la ora 04.00 dimineaţa, când Putin a atacat militar Ucraina, un lucru pe care doar americanii îl credeau posibil. Franţa şi Germania, pilonul Europei, cu afaceri importante în Rusia, credeau că pot ajunge la o înţelegere cu Putin, aşa cum se înţelegeau din punct de vedere economic. Dar ceea ce se ignoră este faptul că Putin a pierdut puterea economică şi politică la nivel global şi acum nu-i mai rămâne decât puterea militară şi de aceea încearcă, prin invadarea Ucrainei, să revină în joc. Uniunea Europeană, ca un întreg, China, care s-a ridicat în ultimii 30 de ani, şi SUA stau la masa puterii, iar Rusia nu mai are ce să ofere. Chiar şi China, care nu l-a condamnat acum pe Putin public, dar nici nu l-a aprobat cu gura întreagă, ştie că n-are ce să ia de la ruşi, pentru că puterea economică este la americani şi la Uniunea Europeană, ca un întreg. Ruşii nu mai au ce să ofere lumii decât ameninţarea militară, iar de duminică la prânz şi ameninţarea nucleară. Într-o mobilizare pe care nimeni nu o anticipa, urainenii s-au ridicat împotriva ruşilor aşa cum au putut, ceea ce a determinat lumea occidentală să se alieze în câteva zile, dacă nu chiar ore, într-o mişcare fără precedent. Duminică, cancelarul german Olaf Scholz, care nu are nicio relaţie de prietenie cu Putin, aşa cum avea Angela Merkel, a anunţat investiţii majore în industria de apărare, peste 100 de miliarde de euro, scoţându-i pe nemţi din neutralitatea în care au fost aruncaţi după înfrângerea din Al Doilea Război Mondial. Nimeni nu credea posibil ca Europa să se mobilizeze într-un asemenea mod într-un timp atât de scurt şi să trimită arme adevărate, iar acum şi avioane militare, în Ucraina, pentru a-i înarma pe ucraineni ca să facă faţă asaltului Rusiei. După cum spunea premierul sloven Janez Jansa, dacă Ucraina cade în mâinile Rusiei,urmează Republica Moldova, Georgia, Balcanii de Vest şi republicile baltice. El a spus, citat de presa slovenă, că Rusia, dacă preia Ucraina, va ataca ţările din jurul UE care nu au aderat încă la Uniunea Europeană şi la NATO, după care va urma rândul ţărilor baltice. Iar acolo va fi adevărtul conflict, al treilea război mondial, pentru că NATO ar trebui să intervină, conform celebrului articol 5. Fiecare zi de rezistenţă a Kievului în faţa atacului militar al Rusiei înseamnă o zi de libertate pentru Europa şi lumea occidentală. Noi, care ne pregătim de un somn bun în paturile noastre în timp ce lângă noi milioane de ucraineni se pregătesc pentru încă o noapte de război, nu realizăm ce este acolo, lângă graniţa noastră şi nu în Siria, Irak, Afganistan, departe de noi. Noi credem că vizionăm un film cu Rambo, dat de americani, ca o conspiraţie mondială. Noua ediţie a Survivor, cel mai urmărit show de entertainment din România, la care se uită aproape 2 milioane de români, ar trebui filmată acum, în direct, pe străzile din Kiev, în zgomot de arme adevărate, şi nu în Republica Dominicană, la soare, unde concurenţii se plâng că au febră musculară. Gândiţi-vă că niciunul dintre voi/noi nu am avea curajul să facem ceea ce fac ucraienii acum nici din punct de vedere militar, nici civil, cum s-au mobilizat în câteva ore/zile şă-şi apere ţara cu arma în mână, în stradă, nu din birouri, în jocurile de strategie. Noi avem mai mulţi generali, de intendenţă, decât au ucrainenii, care de 4 zile încearcă să facă faţă rachetelor, avioanelor şi trupelor de asalt ale Rusiei. Credeţi că celebrii bombardieri de la noi, care controlează cartierele şi oraşele mână-n mână cu autorităţile locale, în frunte cu Poliţia, ar ieşi în faţă cu pieptul plin de tatuaje cu arme să se lupte cu cineva, chiar şi cu copiii pe care Putin i-a trimis să se lupte cu ucrainenii? În aceste condiţii, baza şi apărarea noastră rămân în mâinile americanilor, francezilor, nemţilor, italienilor şi nu în ultimul rând, în mâinile NATO, în deciziile Uniunii Europene, alianţele din care facem parte. Avem nevoie de această umbrelă de securitate, o noţiune pe care de-abia acum am putea încerca să o înţelegem, avem nevoie de investiţii străine, avem nevoie de companii mari străine care să opereze în România şi care să fie o miză atât din punct de vedere economic, cât şi politic şi militar. Avem nevoie de programe de anticorupţie, avem nevoie de programe de reducere a birului fanariot – bani şi timp – din administraţia publică şi cea locală, avem nevoie să luăm cele 100 de miliarde de euro din PNRR – şi fondurile europene – din noul exerciţiu financiar, avem nevoie de gazele din Marea Neagră nu ca să fim noi independenţi din punct de vedere energetic, ci ca să asigurăm gaze pentru o parte din ţările Europei dacă Occidentul va închide robinetul Rusiei, avem nevoie ca de aer de infrastructură şi investiţii în Moldova noastră, ca să nu ne trezim că din punct de vedere politic oamenii se întreabă ce ne-a adus Uniunea Europeană, pentru că tot săraci sunt. Avem nevoie să trecem de la creştere economică, localizată doar în câteva zone din ţară, la o dezvoltare economică care să cuprindă şi zonele rămase în urmă din punct de vedere economic, social, politic şi demografic. Avem nevoie de bănci străine care să fie puternice în România şi care să se extindă, nu să-şi reducă interesul doar către anumite zone. Avem nevoie de companii de asigurări solide, nu de City Insurance, ca să dau un exemplu prezent, care să fie un aspirator de bani pentru unii sau alţii şi o ţeapă pentru piaţă. Avem nevoie de centre mari logistice ca să fim o alternativă în fluxurile comerciale globale. Avem neovie de industrie chimică şi petrochimică ca să mai reducem din deficitul comercial. Avem nevoie de combinate de îngrăşăminte care să fie o alternativă, chiar şi redusă, la combinatele din Rusia. Avem nevoie de investiţii imobiliare şi de miliarde şi miliarde de euro care să constituie o miză pentru lumea occidentală, ca să ne apere. Avem nevoie de NATO şi Uniunea Europeană ca să ne apere de clasa politică şi de politicienii cu retorica naţionalistă, care nu aduce decât sărăcie. Avem nevoie de campanii anticorupţie, pentru a se fura şi a se devaliza statul mai puţin. Când vine racheta, primii care fug sunt oligarhii, cei care publică o retorică de patriotism economic local, dar care în jurul lor nu dezvoltă nimic, ci doar extrag rente pe care le depozitează ulterior în băncile din afară. În caz că vă gândiţi să fugiţi dacă auziţi zgomotul avioanelor sau tancurilor (în noaptea asta s-au auzit sirene şi la Cernăuţi, aproape de noi, conform informaţiilor de presă), gândiţi-vă că în mai puţin de 24 de ore situaţia s-a schimbat dramatic în Ucraina, reuşind să scape doar cei care au plecat după ce au auzit primul zgomot de rachetă sau de avion. Bărbaţii ucraineni nu mai pot să plece din ţară şi asta s-a întâmplat în 48 de ore. Pentru a înţelege ce se întâmplă în Ucraina, vedeţi ce se întâmplă la graniţele noastre din nord, pe acolo pe unde intră refugiaţii. Integral: https://www.zf.ro
Războiul din Ucraina, scânteia care ar putea declanşa o nouă criză economică După 2 ani de pandemie, după valul de inflaţie care afectează economia mondială, un război în care să fie implicat unul dintre principalii actori din piaţa de energie mai trebuia ca discuţiile despre o nouă criză economică globală să ia din nou amploare. Dincolo de politică, de interesele geostrategice, de aspectul militar, de victime, conflictul militar va aduce nori negri nu doar asupra Ucrainei şi a Rusiei, ci a întregii economii mondiale. De la petrol şi gaze la piaţa de capital şi investiţiile strategice, efectele negative sunt greu de estimat ca amploare, însă vor fi semnificative. Ruperea relaţiilor comerciale cu Rusia alături de scumpirea materiilor prime, ar putea fi declanşatorul unei noi crize economice. Să nu uităm că pieţele de capital erau şi aşa super umflate, că piaţa crypto dă de o bună perioadă semne de oboseală, că apetitul investitorilor şi consumul la nivel mondial au scăzut semnificativ ca urmare a inflaţiei. Mulţi se vor refugia în aur, în argint, în plasamente sigure, iar pieţele globale vor avea de suferit. Războiul din Ucraina nu va avea un câştigător, cel puţin pe plan economic. Pentru că toată lumea va avea de pierdut. Rusia, chiar şi cu cele 650 de miliarde de dolari rezerve valutare şi aur, nu va putea rezista la nesfârşit în faţa sancţiunilor mondiale. China nu o va salva, pentru că chinezii au propriile lor interese economice mondiale şi nu vor risca un nou război comercial cu Occidentul, doar pentru a salva Kremlinul…..Nici Europa nu o va duce mai bine, în condiţiile în care depinde, în mare parte, de conducta Gazprom. Şi să nu uităm, totodată, că pe piaţa bursieră de la Moscova, 80% din acţiunile free flot aparţineau fondurilor de investiţii occidentale. Cert este că primele efecte economice ale crizei din Ucraina le vedem deja – petrolul s-a dus peste 100 de dolari pe baril, iar asta va însemna o creştere a preţurilor carburanţilor, gazele s-au scumpit cu 20-30% pe bursele internaţionale, iar acţiunile, indicii, pieţele de capital din întreaga lume, inclusiv de la Bucureşti, înregistrează scăderi semnificative. Investitorii pierd bani, cu fiecare oră care trece, iar pagubele sunt de ordinul zecilor de miliarde. Nici cursul valutar nu arată foarte bine, perspectivele unei deprecieri semnificative a leului nefiind de ignorat în următoarele zile. În esenţă, războiul din Ucraina va determina un nou val de creşteri de preţuri care va eroda şi mai mult puterea noastră de cumpărare, veniturile noastre. Chiar dacă nu avem relaţii economice foarte ample cu Ucraina şi cu Rusia, efectele negative le vom simţi din prisma scumpirii petrolului, a gazelor, a energiei. Integral: https://ziare.com
Valeriu Nicolae: Se vorbește zilele astea la greu despre curaj și civism. Sunt minunate reacțiile multor oameni și firme care ajută refugiații ucrainieni. Mi se pare totuși cam periculos să uităm că curajul este încă excepțional pe la noi, mai ales prin părțile esențiale. Că am cam pus o enormă batistă pe țambalul corupției și propagandei neaoșe. Câți membrii de partid (PSD și PNL în special) cer conducerii să transparentizeze toate contractele făcute cu televiziunile toxice de tip Antena 3, RomâniaTV, Realitatea TV și mass media în general? Câți angajați din ăia buni de la așa zisele “televiziuni de știri” controlate de tot felul de mafioți îndrăznesc să vorbească despre contractele și înțelegerile împuțite dintre mafioții lor și cei politici? Câte firme își retrag publicitatea pentru că evident televiziunile manipulează într-un fel dezgustător? Câți politicieni noi îndrăznesc când sunt la televiziunile menționate să vorbească despre manipulările oribile de la aceste televiziuni când lucrul acesta nu este în avantajul lor? Câți dintre politicienii noștri de frunte și câți dintre membri de partid au curajul să ceară reforma serviciilor secrete sau să recunoască că au legături toxice cu aceste servicii? Câți îndrăznesc să ceară șefilor lor să respecte ceea ce ei cer altora? Câți dintre șefii de televiziuni de știri ar îndrăzni să fie transparenți și să publice toate contractele de publicitate pe care le au nu de alta dar sunt mulți, mulți bani ruși și pe la noi? Puțini sau mai deloc. Antena 3 este o televiziune execrabilă. În cinci minute au trecut de la peste o sută de morți și sute de răniți în Harkov, la patru morți confirmați oficial și 16 răniți și iar la zeci de morți și sute de răniți. Antena 3 a promovat incredibil de mulți turnători la securitate, a făcut cel mai oribil linșaj mediatic posibil, a promovat o mulțime de știri false și a folosit jumătăți de adevăr pentru a avansa o agendă politică mârșavă, coruptă și incredibil de toxică. S-a folosit de oameni bine intenționați pentru a câștiga credibilitate și a împins în față de fiecare dată când a putut povești lacrimogene pentru a balansa agenda nemernică a unui hoț și turnător le securitate dovedit. Faptul că Antena 3 pretinde că e televiziune de știri este probabil cea mai nenorocită glumă și aproape la fel de ironică cum este și activitatea CNA-ului. De ce am scris – probabil cea mai nenorocită, pentru că mai există și România TV. Dacă tot suntem șocați de propaganda oribilă a lui Putin poate nu ar strica să facem ceva să prevenim și propaganda noastră neaoșă. Și să nu uităm că domnul Gușă mare admirator al judokanului Putin și mare, mare om de televiziune a fost consilierul lui Plahotniuc cel foarte solid legat de serviciile secrete ruse dar și al domnului Geoană acum la NATO și mare amic al preacinstitului domn Marian Vanghelie. Gușă este încă una din vocile influente de la Realitatea TV și nu numai. Acum când scriu asta spune o mulțime de mizerii la Realitatea TV o altă nenorocire de televiziune. Ce scria acum șase zile marele Gușă: “Cel mai probabil este că nu va fi niciun război, ci procesul divizării Ucrainei va continua conform unui plan ruso-american secret, agreat discret de către puterile euro-atlantice și eurasiatice…(Ucraina) funcționează mai degrabă ca o colonie de furt organizat pe spatele cetățenilor, poligon de încercare al experimentelor sorosiste, condusă fiind de către marionete ale Estului sau Vestului, cum este și președintele-actor Zelenskiy.”#haisictirbăi PS. Avem nevoie de ajutor să punem la punct un CNA pe bune. Sunt câteva zeci de voluntari dar sunt mult prea puțini. Dacă vreți să ajutați intrați pe grupul de fb CNApebune. Sursa: https://www.facebook.com
Iohannis amână CSAT-ul, c-a oprit cu coloana la Dedulești ca să bage niște mici Azi la 12:00 trebuia să se întrunească Consiliul Suprem de Apărare al Țării, dar totul a fost amânat cu 2 ore de către Klaus Iohannis. Președintele venea cu coloana de la Sibiu spre București, dar a decis în ultimul moment să oprească la Dedulești ca să bage niște mici. Sepepiștii care însoțesc coloana lui Iohannis i-au evacuat pe toți românii opriți să mânânce mici, spre vădita iritare a acestora. Iar asta nu doar pentru ca Iohannis să nu fie deranjat de nimeni când mănâncă mici, ci, aparent, și pentru că doamna Carmen vrea să bage și ea niște mici, dar nu vrea să afle nimeni, că oficial este la dietă. Deși amânat cu 2 ore, este posibil ca ședința CSAT de azi să nu se mai țină deloc. Asta pentru că și-au luat mici și sepepiștii din coloană, inclusiv șoferii, iar după mici n-au rezistat tentației și-au început să bea și niște beri. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Profesor în medicină britanic, pentru Libertatea: „Deja vorbim despre deficitul de imunitate cauzat de lipsa expunerii la alte virusuri și bacterii din ultimii doi ani” Profesor în medicină la Universitatea East Anglia și epidemiolog internațional, Paul Hunter explică de ce COVID-19 va deveni cel mai probabil o „răceală comună”, însă avertizează: „Gripa care n-a circulat în ultimii doi ani va lovi puternic în curând”. Marea Britanie a anunțat că va elimina izolarea persoanelor infectate cu COVID-19 și va renunța, la finalul lunii, la toate măsurile de restricție. Acolo rata de vaccinare a persoanelor peste 12 ani este de 85%. „La un moment dat trebuie să se întâmple asta”, spune profesorul Paul Hunter. Adică să trăim cu COVID-ul în societate. Dar se aplică aceeași logică socială și pentru țări ca România, în care rata vaccinării e la 41% și în continuare mor zilnic zeci sau chiar sute de oameni? „Nu încă, însă va veni și la voi momentul în care izolarea persoanelor cu COVID nu va mai fi atât de utilă”, răspunde profesorul. Renunțarea la astfel de măsuri depinde însă de rata de vaccinare, dar și de trecerea prin boală. Practic, de imunitate. „Știm că atât infecția, cât și vaccinarea îți dau un nivel de imunitate. Dar dacă ai avut COVID și ai fost și vaccinat, probabil că ai cea mai bună imunitate. Și vei fi protejat o vreme și în fața (re)infectării”. …. Paul Hunter: Cred că deja vedem COVID-ul comportându-se precum „gripa rusească”. Datele ne arată asta, gripa rusească era un coronavirus, acum 130 de ani. Nu poți fi sută la sută sigur de asta pentru că nu exista știința de azi, dar arăta cam la fel. Cred că ce s-a întâmplat cu coronavirusul OC43 care a provocat „gripa rusească” se repetă acum: probabil pentru restul vieții noastre, la fiecare 3-6 ani, vom fi reinfectați cu SARS-CoV-2. Unele reinfectări apar din cauza unor variante noi sau pentru că imunitatea scade. În general însă, o reinfecție este mai puțin severă decât prima infecție….. Orice este posibil, dar cred că vom vedea în continuare noi valuri de infecții și asta este inevitabil. În 10 ani, vom vedea că vor mai fi valuri de infecții cu SARS-CoV-2, dar mi-e greu să cred că vom vedea cazuri severe, așa cum s-a întâmplat în această iarnă. Asta nu înseamnă că virusul, chiar dacă cel mai probabil s-ar comporta ca o răceală comună, nu va mai ucide oameni. O răceală gravă poate ajunge în plămâni, poate provoca o bronhopneumonie, iar asta te poate omorî. ….
România a importat cu 66% mai mult gaz în 2021, în timp ce Marea Neagră sau zăcăminte masive de pe uscat stau neatinse. Gabriel Comănescu, GSP: Nu mai avem timp să aşteptăm. Trebuie să începem dezvoltarea zăcămintelor
Europa și gazele rusești Dintre numeroasele inițiative de a stopa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (și, probabil, a altor țări), una mi se pare demnă de discutat: Dacă nu mai cumpărăm gaze și petrol rusesc, Putin va rămânea fără o sursă importantă de finanțare. Ideea nu e nouă și e probată în practică: petrodolarii alimentează liderii autocrați (vezi recentul caz Venezuela – Hugo Chávez). De aici, apare întrebarea: Poate Europa să renunțe la importurilor de gaze naturale rusești, în prezent și în viitor? Dacă da, în ce condiții și cu ce consecințe? Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru țările Uniunii Europene. Deși UE a încercat să-și reducă dependența de gazele rusești, între 2006 – 2009 și după criza ucraineană din 2013 – 2014, Rusia continuă să furnizeze circa 40% (1750 – 2000 TWh) din consumul de gaze al UE (Fig. 1)…..
Cum va fi afectat sistemul bancar România de sancțiunile impuse băncilor din Rusia. Ce măsuri ia Banca Națională în plin război?..… Va fi afectată România de deconectarea Rusiei de la SWIFT? România are relații comerciale cu Rusia, o serie de companii rusești având afaceri în România (
8 implicații economice ale efectelor Războiului din Ucraina (raport agenție de rating). Rusia a intrat „la gunoi”. China nu poate să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei …. Opt implicații economice Conform unui raport al S&P, implicațiile economice ale invaziei Rusiei în Ucraina includ: 1. Întreruperea aprovizionării cu energie sau șocuri pe prețuri, în special în Europa. 2. Abilitatea Europei de a se diversifica rapid – îndepărtarea de gazele rusești. 3. Presiuni inflaționiste în economii prin creșterea prețurilor la energie, alimente și metale. 4. O reducere a expansiunii economice, în special în piețele emergente, care resimt deja presiuni inflaționiste și a politicii monetare ale SUA. 5. Posibilitatea unei crize a migranților în Europa de Est, în timp ce ucrainenii încearcă să părăsească teatrul de război.. 6. O intensificare a atacurilor și contraatacurilor cibernetice între Rusia și percepuții săi adversari. 7. Reevaluarea riscului care crește costurile de împrumut sau limitează accesul la finanțare pentru debitorii mai slabi.. 8. Erodarea profitului pentru sectoarele care consumă multă energie sau se bazează pe cheltuielile discreționare ale consumatorilor. Încrederea consumatorilor și a companiilor este posibil să scadă „Ne așteptăm ca șocul geopolitic Rusia-Ucraina să conducă la o creștere mai lentă și, pe termen scurt, la o inflație generală mai mare, deși probabila reducere a creșterii determinate de cerere poate atenua o oarecare presiune asupra băncilor centrale pentru a înăspri agresiv politica monetară. Sensibilitățile altor regiuni, țări și sectoare depind mai mult de utilizarea energiei și modelele comerciale”, conform agenției de rating. Canalele de transmisie specifice pe care S&P le monitorizează includ: – Comerțul: creșterea prețului mărfurilor este redistributivă (exportatorii câștigă, importatorii pierd), dar impactul probabil asupra cererii și creșterii este negativ, deoarece exportatorii economisesc mai mult decât importatorii. – Fluxurile de capital: Finanțarea se va muta către active cu risc scăzut. Acest lucru va face finanțarea mai dificilă pentru unele piețe emergente și emitenți de la capătul inferioral spectrului de rating (categoria B mai largă și mai jos)…… China (destinația a 14% din exporturile rusești) nu poate, în opinia agenției de rating, să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei – cu siguranță nu peste noapte. Mai mult decât atât, China nu a reușit să recunoască cele două regiuni din estul Ucrainei ca fiind independente…… În ce domenii stă bine Rusia „Rusia are capacitate semnificativă de a riposta împotriva sancțiunilor suplimentare dincolo de gaz, având în vedere cotele sale de lider de piață în multe domenii ale producției de materii prime și mărfuri”, conform S&P. – Este pe locul 2 în lume la furnizarea de paladiu. – Este al treilea cel mai mare producător de titan. – Este un furnizor esențial de îngrășăminte, fiind cel mai mare exportator mondial de nitrat de amoniu, uree și NPK (azot, fosfor și potasiu) În ce domenii stă bine Ucraina Ucraina este, de asemenea, o importantă națiune industrială, spune S&P. – Ocupă locul 5 în ceea ce privește producția de burete de titan și este un furnizor important de gaze inerte pentru litografia semiconductorilor. Ucraina furnizează mai mult de 90% din neonul semiconductor din America. – Este un producător agricol important. Printre primii 10 exportatori din lume pentru 24 de produse alimentare, inclusiv uleiuri de semințe, orz, grâu, porci, păsări și unt. În anul comercial 2021-2021, China a primit 36% din exporturile de porumb ale Ucrainei, în timp ce Africa și Orientul Mijlociu au luat împreună 30% din exporturi. Perturbarea producției și a exporturilor – în special dacă porturile din Marea Neagră sunt închise – ar putea exacerba inflația globală, adăugându-se la șocul prețului energiei care afectează deja veniturile disponibile. Integral:
Este capabilă o putere aflată în declin de un mare joc geopolitic? Cât de departe privește Vladimir Putin? Predilecția lui Vladimir Putin pentru puterea militară rămâne ancorată teoriilor clasice, unde utilizarea forței reprezintă o soluție acceptabilă, iar statele în calitatea lor de actori raționali, dezvoltă, în cele din urmă, politici bazate pe decizii calculate cu scopul de a-și maximiza valoarea și beneficiile rezultatelor urmărite. Plecând de la acest mic cadru teoretic, putem deduce că Moscova avea calcule bine făcute înainte de a porni un război formal împotriva Ucrainei. Luând ca reper afirmația lui Churchill, observăm că nu s-au schimbat prea multe în viziunea conducerii strategice a Rusiei, iar Putin este convins că va redesena granițele existente ale Europei. În același timp, gândul că Putin ar putea ocupa Ucraina, ne scoate inevitabil din zona de confort și ne determină să ne întrebăm în mod legitim: Care este marele plan geopolitic urmărit și unde se va opri Putin? În momentul de față, Moscova a redus relația cu Occidentul la stadiul unui joc de sumă zero, unde efortul diplomatic a eșuat, iar anumite înțelegeri și tratate anterioare au devenit practic nule. Efortul Kremlinului pentru acest dezechilibru se duce în speranța de a câștiga influență politică în Europa prin declanșarea unei ofensive militare spre vestul Rusiei. Urmărind ofensiva rusă a ultimelor zile, înțelegem că Putin vizează o balansare militară prin acumularea de cât mai multe teritorii. Poate că nu se regăsesc lucruri noi în afirmațiile de mai sus, dar fanteziile greilor europeni și pasivitatea strategică în raport cu Rusia, ne-au adus într-o mare măsură și la această realitate. Deficitul de asumare strategică al Bruxelles-ului european s-a văzut prin dificultatea de a atinge un consens inițial ferm cu privire la excluderea Rusiei din sistemul de plăți electronice internaționale SWIFT. Deși Rusia știe că va înregistra pierderi semnificative la rândul său prin declanșarea unui război, apelează la singura pârghie de anvergură pe care o mai deține Putin, respectiv puterea militară, în speranța de a i se asigura un loc la masa marilor negocieri internaționale….. De ce Ucraina trebuie să reziste? Când președintele Zelenski le-a spus partenerilor europeni că Putin va ajunge la porțile acestora dacă Ucraina va cădea, eu cred că a avut dreptate și este destul de evident. Războiul cu Ucraina și frustrările acumulate în timp datorită incapacității de a controla politic Kievul, alături de planurile sale „grandioase” de a reîntoarce Europa la ordinea veche de securitate, devoalează obsesiile din lumea lui Putin pe baza cărora și-a proiectat calculele. Așadar, ce se întâmplă dacă Ucraina nu rezistă acestui război și Occidentul eșuează în eforturile de a susține suveranitatea și integritatea sa teritorială? Într-un astfel de scenariu, Putin va dori să preia centrele de comandă strategice, dar va fi nevoit să mențină o prezență militară rusă pe teritoriul Ucrainei, deoarece poporul ucrainean va afișa o ostilitate profundă în fața acțiunilor sale. Totodată, planul său va viza impunerea unui regim marionetă cu scopul de a menține Kievul pe orbita Moscovei. Considerând ipoteza că Rusia ar putea pune la un moment dat piciorul decisiv în Ucraina, este posibil ca Putin să pună în aplicare propunerile de federalizare ale geopoliticianului rus, Aleksandr Dugin. Practic, de la o declarație de război revizionistă, Putin va trece la o invitație pentru revizionism. Probabil, nu este tocmai întâmplător că Viktor Orban s-a oferit ca Budapesta să devină masa tratativelor de pace dintre Ucraina și Rusia, poftind cu sârg la invitația de revizionism. Avem o serie de indicii care ridică totuși semne de întrebare, însă duce Ungaria o politică a flexibilității sau una duplicitară?…. Viktor Orban s-a remarcat ca un politician naționalist, a dezvoltat relații economice și politice privilegiate cu Moscova, devenind mai degrabă un personaj cu angajament controversat în cadrul UE și NATO. Mai mult, Orban a cultivat o relație apropiată cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, cei doi împărtășind viziuni și valori comune, chiar dacă aparțin unor perimetre politice diferite. Cum ar putea Vladimir Putin să pună în scenă planuri de federalizare? Ne putem gândi la cel mai rău scenariu? Trebuie menționat de la bun început că acest exercițiu analitic reprezintă o probabilitate despre ceea ce și-ar putea dori Putin pe termen lung și nu ceea ce se va și întâmpla. Așadar, într-un scenariu extrem prin care Putin ar deține controlul militar asupra Ucrainei, o recunoaștere a independenței Transnistriei și o incursiune militară asupra Republicii Moldova nu trebuie excluse. Nu neutralitatea Republicii Moldova deranjează Moscova, ci riscul că și aici ar putea înflori democrația, dușmanul de moarte a lui Putin. Dacă, într-un scenariu extrem, se va produce o astfel de acumulare teritorială prin forță, Putin ar putea să compromită spațiul politic al Ucrainei și Republicii Moldova prin invitarea statelor vecine să recurgă la revizionismul istoric. Evident că Putin nu va împărți nimic din ceea ce îi aparține în mod legitim Rusiei astăzi, ci doar teritorii preluate cu forța militară, dar prin vasta lui „generozitate” va încerca să corupă pofta istorică a unor vecini. Este mai mult decât clar că România și Polonia nu vor intra în jocul lui Putin, dar, oare, Budapesta se va arunca la ciolanul putred aruncat de Putin?….Și pentru că am rămas în zona scenariilor improbabile, Nikolai Patrușev, Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, s-a deplasat pe 26 februarie la Belgrad pentru a-l întâlni pe Aleksandar Vučić. Urgența deplasării lui Patrușev, în plin război cu Ucraina, ne determină să ne întrebăm dacă nu cumva în perioada următoare vom asista la agitarea apelor în Balcani, o posibilă reactivare a instabilității, favorizantă mizelor lui Putin în sud-estul Europei. Integral:
Ca să piardă Putin, care nu are nicio scuză, nu lăsați să iasă și Putinul din voi! A început războiul. Putin a făcut pasul inacceptabil, fără întoarcere. Și a oferit milioane de motive pentru numeroși mici ”putini” din alte părți să-și reafirme toate credințele greșite. …. Să critici propriii generali e o obligație civică în democrații Păi, ești putinist dacă nu accepți analiză critică a deciziilor propriilor lideri, propriilor organizații militare din care faci parte. De fapt, să faci dezvăluiri și să fii critic cu propria conducere a țării și a armatei vine din tradiția marilor spirite democratice. Presa americană a publicat ”Dosarele Pentagonului” împotriva dorinței puterii de la Washington. Articolele puteau da date adversarilor despe organizarea militară, dar au făcut-o tocmai pentru a arăta cetățenilor că organizarea propriilor generali este incompetentă. Așa se gândește democratic. …. Eu cred că nu ”bolșevismul” lui Putin e pericolul, ci vopseaua ultraconservatoare cu care își vopsește militarismul.Cine înțelege asta înțelege și cât de penibil e Putin când spune că s-a pornit să vâneze naziștii de la Kiev. Vorba unei opinii din The Guardian, tocmai antisemitul Putin s-a apucat să denazifice. Kremlinul a tolerat tot felul de extreme drepte rusești. Păi să vâneze neonazismul din Rusia întâi, dacă tot s-a apucat. Dar absurdul și cinismul statal al lui Putin, la care suntem azi martori, le oferă unor pretinși democrați din vest ocazia să-și întărească discursul nedemocratic. Putin a fost în toate aceste decenii polul reacțiunii. El e ăla care n-are chef de drepturi pentru minorități, el e ăla care nu s-a omorât nici cu vreun stat social valabil pentru cetățenii săi. …. Pentru că, de fapt, Putin e securistul anticomunist. Președintele Rusiei întruchipează o emblemă pentru fostele state comuniste. Nu mai vrem nici comunist protector, vrem capitalism deșănțat cu un patriarh desupra. Dar, stai!, fix asta vor și mulți ”luminați” de la noi! Să fie și oleacă capitalism, să fie și ortodoxism, să fim și xenofobi, să avem și ”țară ca afară” și să punem pumnul în gură oricui critică sistemul ăsta perfect. Ce vor putiniștii noștri? Putiniștii noștri ar vrea capitalism ca în Rusia, lux ca în Vest, taxe ca în Rusia, servicii medicale ca în Franța, oligarhie de tip estic, dar viață socială ca în Spania. ….. Putinismul românesc nu suportă sindicatele. Nu înțelege că rădăcinile democrației stau în revendicarea de drepturi pentru supraviețuire demnă. Nu suportă revendicările de drepturi pentru diverse minorități. Nu suportă nici revendicările pentru majorități: salariul minim mai mare, taxare cinstită a capitalului etc. Toate sunt pentru majoritatea dintre ei trădarea NATO și a Vestului. Dacă te iei de multinaționale vestice acum, unele care își bat joc prin piața de energie, nu comiți decât un act de trădare împotriva unor aliați strategici. Să fii exigent cu propriul stat nu înseamnă că încurajezi inamicii Când am văzut pasul ireversibil, invazia lui Putin, am înțeles ce urmează: gata, s-a terminat, nu mai vorbim nici despre facturi, nici de bani pentru școli, nici pentru spitale, acum toată lumea se apucă să deseneze pe hartă scheme de atac militar. …. Nu voi spune niciodată că brigăzile Azov (cu lideri destul de îmbârligați, de altfel, cu servicii secrete rusești) au fost un pretext corect pentru Putin să invadeze. Orice popor trebuie să-și rezolve singur problemele, inclusiv o problemă precum extrema dreaptă. Și faptul că extrema dreaptă din Ucraina nu a luat decât 2% la alegeri arată că logica lui Putin e deraiată. Responsabilitatea NATO …. Trebuie să conștientizăm că închidem ochii de ani de zile la destabilizările din Orientul mijlociu la care am fost în mod direct parte. Mediile liberale din SUA și din Vest vorbesc deschis despre asta. Noi de ce să ne temem să vorbim că ajungem pe liste? Putin, în schimb, nu denazifică nimic, a avut grijă să întărească și să susțină toate alunecările spre extrema dreaptă din toată emisfera nordică. Putin și dușmanul Lenin Despre cine a vorbit cel mai mult Putin în Discursul său de peste 40 de minute, ultimul înainte să pornească invazia? Despre SUA? Despre ucrainieni? Despre ruși? Nu, a vorbit despre sovietici. Și mai ales, Putin a vorbit despre, se pare, cel mai mic inamic imaginar al său, Lenin. Cel mai mare inamic nu e nici Biden, sunt Lenin și bolșevismul. Revizionismul lui Putin nu e de data recentă. Mulți observatori atenți au subliniat încercarea lui Putin de a reașeza trecutul Rusiei pe niște baze mai mult țariste decât URSS-iste. Putin este expresia perfectă a delirului anticomunist. Nu întâmplător mulți anticomuniști de la noi, deși îl urăsc, au vise umede cu filozofia lui: să fim conservatori ortodocși, să uităm rădăcinile din serviciile secrete, să terminăm cu progresismul alienenant european etc. Ironia istoriei Lenin a scris articole și a întreținut aceeași idee până la sfârșitul vieții: o autonomie mare pentru republicile sovietice, libertate pentru muncitorii ucrainieni să-și hotărască destinul. A fost inacceptabil pentru Stalin, e inacceptabil și pentru pudelul care se simte unic urmaș, Putin. …. Speranțele Ucrainei Până nu vedem întregul peisaj vom rămâne niște orbeți triști. Noi, ca exportatori de democrație cu americanii prin Afganistan și Irak nu eram parte dintr-o scenetă tristă? Noi, împreună cu Merkel și Hilary Clinton, încurajând Ucraina să viseze ceva ce știm că nu le vom da vreodată, membrii NATO și UE, astea ce erau? Nu scenete triste? Protestele ucrainienilor au avut o direcție absolut normală: o viață mai bună, ca-n Vest. Dezamăgirile care au venit apoi nu ne sunt străine, la ei au venit cu o înzecită nesiguranță, una pe care noi nu avem cum s-o înțelegem. Ucrainienii s-au agățat de promisiuni mai curând cinice. Au făcut-o americanii în primul rând, la pachet cu contracte militare gigant, au făcut-o și europenii, că doar era o ocazie bună să mai întărim UE din disperarea unora pe care știam că nu-i puteam primi în club. Integral:
Trădătorii înving și de data aceasta? Este un secret de Polichinelle faptul că Vladimir Putin, cu degetul pe butonul nuclear, nu se va opri la Ucraina. Anihilarea Ucrainei, în viziunea sceleratului de la Kremlin, nu va fi (în accepțiunile psihopatului) decât încălzirea pentru ce urmează, și anume atacarea directă a flancului de est al NATO. Probabil că România va urma, după Ucraina și Moldova. Credeți că ne va apăra cineva în virtutea mult invocatului Articol 5? Uitați-vă la bâlbele actuale privind sancțiunile aplicate Rusiei. Este suficient ca unele țări din NATO să nu voteze intervenția Alianței, sau să aibă felurite obiecții de formă sau de conținut – și toată operațiunea de apărare se va tergiversa suficient de mult ca să nu mai aibă niciun rost, vezi și în continuare. În toată nebunia aceasta, se pare că putem detecta și o veste bună. Viitorul nu este chiar atât de negru. Urmează o încercare de demonstrație.
OMS şi UNICEF îi acuză pe producătorii de lapte praf că folosesc practici comerciale lipsite de etică …. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi UNICEF au acuzat companiile producătoare de lapte praf că se adresează femeilor însărcinate şi tinerelor mame folosind practici comerciale lipsite de etică, într-un raport publicat miercuri, informează DPA preluată de Agerpres. Mesaje înşelătoare şi fără un fundament ştiinţific sunt utilizate pentru a le convinge pe tinerele mame să ofere bebeluşilor lor lapte praf în locul laptelui matern, potrivit acestui raport. Industria laptelui praf a fost estimată la 55 de miliarde de dolari în 2019. Deşi ratele privind alăptarea au crescut uşor în ultimii 20 de ani, veniturile obţinute de producătorii de lapte praf aproape s-au dublat în acelaşi interval. Pe această piaţă există aproximativ şase producători majori, a declarat Nigel Rollins, care lucrează în departamentul pentru sănătatea maternă şi a copiilor din cadrul OMS…..
Firmele românești, acces mult mai dificil la finanțare decât media europeană. Gradul de îndatorare e aproape dublu Una din principalele piedici pentru dezvoltarea afacerilor firmelor românești este lipsa accesului la finanțare, se arată într-un document al Băncii Europene de Investiții – BEI. Lipsa sprijinului financiar, în contextul pandemiei de coronavirus, din partea Guvernului, care s-a manifestat preponderent dub formă de garanții și mai puțin prin finanțări nerambursabile sau la costuri mici, a dus la o creștere a gradului de îndatorare, cât și la creșterea infuziilor de capital din partea proprietarilor de firme. Mai mult decât atât, procentul în care firmele românești sunt dependente de finanțarea externă este mai mult decât dublu, în comparație cu media europeană….. Lipsa de de acces la finanțare Lipsa de acces la finanțare se menține, de asemenea, îngrijorătoare. Mai multe firme, în comparație cu cele din Uniunea Europeană, o consideră o piedică, iar 12% dintre ele pot fi considerate dependente de finanțare externă. Procentul este cu mult peste media UE (5%) și indică o tendință de lungă durată, potrivit sursei citate. Ca urmare a pierderilor provocate de pandemie, coroborate cu măsurile de sprijin în forma creditelor garantate, mai mult de un sfert dintre firmele românești și-au crescut gradul de îndatorare (28%; UE: 16%), în timp ce infuzia de capital a fost făcută, în mare parte, de proprietarii companiilor (13%; UE: 5%). ”Într-un astfel de mediu, investițiile publice vor fi cheia pentru a stimula redresarea economică și pentru a cataliza investiții private noi. Utilizarea fondurilor in cadrul Facilității de Redresare și Reziliență al UE va fi esențială pentru a îndruma tranziția către o economie mai digitală și mai verde în România și în întreaga UE….. Impactul schimbărilor climatice Firmele românești simt impactul schimbărilor climatice și majoritatea (72%) raportează că fenomenele meteorologice au un impact asupra afacerii lor, cu mult peste media UE (58%). Astfel, firmele încep să internalizeze riscurile tranziției la zero emisii de carbon. Un procent apropiat față de media UE consideră tranziția la noile standarde climatice mai degrabă ca un risc decât o oportunitate pentru afacerea lor în următorii cinci ani (27% și, respectiv, 20%). Integral:
ZF Power Summit 2022. Corneliu Bodea, preşedinte, Romanian Energy Center: Noi nu am reuşit să construim aproape nimic în ceea ce înseamnă companiile cu capital majoritar de stat sau în ceea ce priveşte investiţiile private în regenerabile. Ne lipsesc claritatea, coerenţa, viziunea şi capacitate de execuţie …. „În ultimii zece ani, România nu a avut o problemă de bani disponibili, nici pentru energie, nici pentru alte domenii. Dacă ne referim strict la energie, trebuie să ne punem întrebarea dacă am avut fonduri, care a fost problema ce ne-a împiedicat să realizăm ceva până acum. Experienţa ne arată că noi nu am reuşit să construim aproape nimic în ceea ce înseamnă companiile cu capital majoritar de stat, ceva în ceea ce înseamnă investiţiile private în regenerabile. Discuţia este concentrată prea mult pe lipsa de fonduri, dar cred că trebui să ne uităm la ceea ce ne-a împiedicat să facem aceste lucruri. Cred că ne împiedică câteva lucruri: lipsa de claritate, coerenţă şi viziune
„Călcâiele lui Achile”, exportul rusesc de gaze și țiței în Europa Uniunea Europeană își face planuri pentru a reduce dependența de gazul rusesc. Dar, problema care se pune pe termen scurt este dacă Europa se poate descurca în cazul în care cantitatea cu gaz venită din Rusia scade? De exemplu, Germania importă din Rusia mai mult de jumătate din totalul cantității de gaze pe care o consumă, iar, în acest moment, rezervele au scăzut destul de mult. De la începutul anului, prețul energiei (gaz, energie electrică și combustibili) a crescut, în Franța , în ianuarie, cu aproape 20%. În cazul în care Rusia ar decide să oprească livrările de gaze către Europa ca răspuns la sancțiunile occidentale, scenariu puțin plauzibil, pentru că veniturile din gaze și țiței sunt esențiale pentru bugetul Rusiei, dar, dacă totuși gazele din Rusia nu ar mai veni spre Europa, prețul ar ajunge la niveluri greu de imaginat acum. Cât de mare este dependența Uniunii Europene de gazul din Rusia? 20% din gazul consumat provine de la Gazprom și sunt state care importă procente semnificative din Rusia, respectiv Germania, Italia, Bulgaria, Danemarca, Finlanda și Polonia. Totodată, aproape trei sferturi din gazele importate ajung în Europa prin rețelele de conducte, prin gazoducte, în timp ce doar un sfert din importuri sunt realizate sub forma gazului natural lichefiat. Este un raport procentual care arată că diversificarea surselor de aprovizionare trebuie însoțită și de investiții substanțiale în terminale care pot prelua și procesa gaze lichefiate. Chiar dacă, anul trecut, importurile de gaz lichefiat au crescut față de anul precedent. Trebuie remarcat că Germania nu are terminale de gaz lichefiat, dar a demarat construcția mai multor astfel de instalații. Europa, unde includem și Marea Britanie, are terminale de gaze lichefiate cu o capacitate de 19 miliarde metri cubi lunar, din care se utilizează numai opt miliarde. Acest lucru înseamnă că se pot importa încă 11 miliarde de metri cubi sub formă de gaz natural lichefiat, mai puțin, totuși, decât cele 14 miliarde metri cubi lunar care vin din Federația Rusă. Situația capacităților de gaz natural lichefiat este diferită în Europa, în Franța terminalele sunt supraaglomerate, în timp ce în Marea Britanie și Spania există capacități disponibile. Conducta Nord Stream 2 a ajuns din nou în centrul atenției. În lungime de aproximativ 1.200 kilometri, construcția gazoductului a fost contestată de Statele Unite ale Americii. Cu toate acestea, Nord Stream 2 a fost construită și doar tensionarea situației din Ucraina a oprit autorizarea și începerea funcționării. Interesant este că gazoductul poate fi un mijloc de șantaj de ambele părți….. Japonia a anunțat că va direcționa câteva petroliere cu gaz lichefiat către Europa. Azerbaidjan va crește cantitățile livrate către Europa prin cele trei conducte care vin din zonă. Qatar dorește să își extindă producția de gaze naturale, Europa ar putea fi o piață bună, dar ministrul energiei din Qatar rămâne destul de rezervat declarând că „volumul de gaz de care are nevoie Europa nu poate fi înlocuit unilateral de nimeni fără a perturba aprovizionarea din alte regiuni ale lumii”. În același timp, Australia și Statele Unite sunt pregătite să exporte gaz. Este clar că pentru Rusia încasările din vânzarea produselor energetice sunt esențiale, reprezântând o treime din veniturile bugetare. Integral:
Opinie Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, Clubul Fermierilor Români: Rusia, actorul principal pe scena hrănirii la nivel global? Cam aşa se vede Invazia rusească în Ucraina reprezintă un moment ce va marca în mod fundamental piaţa grâului şi a porumbului precum şi a seminţelor de floarea-soarelui. Ucraina, Rusia şi Kazahstan reprezintă 38% din comerţul global de grâu, în speţă 200 de milioane de tone, acordat ca o medie multianuală. Astfel, Rusia are un nivel de export de minimum 35 de milioane de tone şi maximum 38 de milioane de tone, Ucraina are un nivel de export de 25 de milioane de tone, iar diferenţa, în contul Kazahstanului, totalizează aproape 80 de milioane de tone. În contextul actual, cu Rusia manifestându-şi puterea regional şi implicit comercial, vom vedea crearea unui pol de putere în comerţul cu cereale. Rusia va decide, efectiv, ritmul şi preţul în piaţa grâului, prin faptul că va controla un nivel de 40% din marfă ce se mişcă la nivel global în piaţă. Prin urmare, trebuie să avem o viziune într-un context geo-politic-comercial, printr-un spectru mult mai larg, cu o desfăşurare pe termen lung, probabil zeci de ani de acum înainte. Să încercăm să creăm un tablou, cât mai complet, a ceea ce înseamnă şi va însemna Rusia în controlul asupra resursei grâu, la nivel regional cât şi la nivel global. Dacă analizăm şi segregăm pe zone populaţia globului, observăm că principalele zone cu probleme sociale, adică număr mare de locuitori şi gradul mărit de sărăcie sunt: nordul Africii, Africa Sub-Sahariană, Orientul Mijlociu, Asia de Sud Est. În toate aceste zone există un număr impresionant de oameni ce trăiesc la limita subzistenţei, circa 80% din 1,2 miliarde de suflete, care nu îşi pot asigura necesarul de hrană zilnic. Totodată, aceste zone sunt cele mai expuse secetei şi eroziunii solului, precum şi cele mai afectate de schimbarea climaterică globală Bazinul Mării Negre este cel mai bine poziţionat, din punct de vedere logistic, în acest context. Şi, astfel, zonele descrise ca şi destinaţii principale vor genera întotdeauna cerere în bazinul Marii Negre. Mai mult decât atât, Rusia a dezvoltat relaţii comerciale şi cu China, în ceea ce priveşte vânzările de grâu. Grâul de furaj a devenit un element de nutriţie în reţetele chinezeşti de furajare, mult mai important decât boabele de soia. Această schimbare s-a produs datorită diferenţei de preţ, în favoarea grâului, precum şi a incertitudinii legate de volumul recoltelor de soia din America de Sud. Schimbările climaterice poziţionează soia într-un grad foarte mare de volatilitate, cu fluctuaţii de preţ ce impactează costul final în furajare. Ţinând cont de aspectele descrise mai sus, putem avea o imagine mult mai clară asupra a ceea ce poate urma în decada următoare, în scenariul în care Rusia va controla Ucraina. Având, astfel, control a 40% din comerţul mondial de grâu, ea poate decide preţul acestei materii prime, la nivel global….. Mergând mai departe, în acest context, Rusia va deveni şi cel mai mare producător de seminţe de floarea-soarelui, la nivel global. Rusia împreună cu Ucraina generează anual un nivel de 33-34 de milioane de tone de materie primă, dintr-un total la nivel global de 56 milioane de tone. În acest clasament intră şi UE cu 10 milioane de tone. Raportul la nivel global ce impactează piaţa uleiului vegetal se dezechilibrează complet. Având un raport de peste 60% din producţia globală şi ţinând cont de specificul cultural European de consum preponderent de ulei de floarea-soarelui, precum şi de cererea anuală a Indiei de ulei de floarea-soarelui, putem vizualiza un control asupra pieţei ce va fi generat de Rusia. Când controlezi hrana, preţul, decizi şi cine mănâncă sau nu. Lucrurile sunt evidente, şi, în cazul în care nu ai mâncare, banii nu au nicio valoare, devin simple hârtii ce pot fi şi arse. În contextul în care Rusia va controla hrana, alături de gaze şi petrol, lucrurile se înclină dramatic în favoarea sa, la orice nivel de discuţii, de negocieri, de poziţii de forţă şi de impunere. Cu alte cuvinte, dacă lăsăm 50% din hrana globală în mâna unui singur actor, atunci să nu ne aşteptăm la prea multă compasiune din partea acestuia. Integral:
Păsări cu mătrăgună-n plisc, deasupra unei lumi în flăcări Este prea devreme pentru analize atente şi extinse privind războiul din Ucraina şi consecinţele sale, ele trebuiesc lăsate la decantat pentru zilele următoare. Acum este timpul impresiilor la cald, scurte şi subiective. • Scopul lui Putin este să curme mersul Ucrainei spre vest şi să o bage în marşarier spre Moscova. Dacă o poate face impunând rapid la Kiev un guvern prorus, bine, se poate retrage că de-aia atacă Kievul frontal. Dacă nu, cred că va merge cu invazia până la a captura întreaga ţară. Cât de departe vor merge lucrurile va depinde de rezistenţa armată opusă de ucraineni. Iar cu cât rezistenţa va fi mai mare, durata războiului va creşte, iar pierderile de vieţi omeneşti vor spori şi în armata rusă. De asta depinde totul, de rezistenţa opusă de ucraineni….. • Bătălia importantă va fi dată la sol, între trupele de infanterie ucrainene şi tancurile ruse. Infanteria ucraineană se va adăposti în oraşe, unde va putea duce lupte de gherilă urbană, cum se întâmplă la Kiev, la Harkov. • Rusia speră că bombardamentele îi vor asigura superioritatea pe front. După o zi de invazie a ajuns la concluzia că bombardamentele cu rachete trebuie să continue. Asta dovedeşte că
Care spune Garry Kasparov că ar fi marea slăbiciune a lui Putin: „Lumea liberă poate folosi asta, dacă dorește” …. „Ok, după ce ani de zile avertismentele mele au fost ignorate, azi am auzit doar: «Gari, ai avut dreptate!». Voi repeta ce am spus atunci. Iată recomandările mele:
VIDEO De ce au crescut facturile la energie. 4 mituri, demontate Facturile la gaze naturale și energie electrică nu vor scădea mai devreme de 2023-2024, arată estimările specialiștilor. De ce au crescut atât de mult? Guvernul nu a reușit să compenseze măririle, spre nemulțumirea populației. Prin urmare, politicienii au găsit alți vinovați. PressHUB a demontat, împreună cu expertul în energie Ana Otilia Nuțu, reprezentat al Expert Forum, patru mituri lansate pe piață de la începerea crizei de energie. Mitul 1 – Certificatele verzi, impuse la nivel european, au scumpit facturile Ana Otilia Nuțu: Fals. Prețurile nu au crescut din cauza creșterii tarifelor pentru certificatele de emisii. Când se măresc prețurile la certificatele de emisii, creșterea nu se duce integral în prețuri. Din contră, prețurile la aceste certificate au crescut din cauza creșterii prețurilor gazelor naturale la nivel mondial. Mecanismul european de tranzacționare a certificatelor de emisii se bazează pe limitarea emisiilor produse într-un an, adică companiile trebuie să cumpere certificate pentru fiecare tonă de CO2 pe care o emit, iar numărul de certificate este limitat. În momentul în care a crescut foarte mult prețul gazelor, producătorii de energie care folosesc această resursă și-au redus producția și s-a produs mai mult pe cărbune, ceea ce a crescut emisiile de CO2 și a amplificat bătaia cumpărătorilor de certificate pentru a le achiziționa. Nu există nici o dovadă, chiar s-a investigat, că facturile la energie ar fi crescut ca urmare a unor speculații sau a unui comportament ciudat în piață. Este pur și simplu o consecință a creșterii prețului gazelor. Mitul 2 – Politica verde a Comisiei Europene, foarte dură, a determinat creșterea prețurilor la energie Fals. Prețurile la energie electrică sunt împinse în sus, în acest moment de faptul că este obținută din gaze și cărbune, căci acești producători sunt ultimii intrați în piață, iar prețurile se aliniază la prețurile impuse de acești producători….. Mitul 3 – Liberalizarea pieței de energie din România a determinat o creștere artificială a facturilor Fals. Dacă nu am fi avut o piață liberalizată, de undeva trebuia să cumpărăm energie, iar o bună parte din energia consumată în România vine din importuri. A scăzut în România producția internă de energie electrică și de gaze naturale și, cumva, ar fi trebuit să ne adaptăm, chiar cu o piață reglementată, la condițiile internaționale. Dar ce s-a liberalizat: consumatorii non-casnici au fost liberalizați încă din 2016-2017. În anul 2020 și la începutul anului 2021 s-au liberalizat prețurile și pentru consumatorii casnici. La acel moment, liberalizarea pieței pentru gaze a determinat o scădere bruscă a prețullui cu circa 27% pentru casnici, reducere care s-a menținut până în iunie 2021. Un an de zile cu prețuri sistematic mai mici. După iunie, prețurile la gaze naturale au crescut în linie cu ce s-a întâmplat în regiune. Iar creșterea s-a dus întâi la consumatorii non-casnici, cel puțin până în noiembrie, așa încât principalii afectați au fost consumatorii industriali. Iar asta ar trebui să ne îngrijoreze foarte mult, pentru că o bună parte din cererea industrială a scăzut foarte mult de la finalul anului trecut. Ceea ce înseamnă producție industrială mai mică, reducerea PIB și inflație mai mare. Consumatorii casnici vor simți costruile crescute la energie nu doar din facturi, cât mai ales prin inflație, care va lovi la buzunar prin mărirea prețurilor la celelalte produse. Politicile noastre în domeniul energiei sunt proaste de foarte multă vreme. Dividendele de la companiile energetice se duc la bugetele statului, într-un singur an au fost distribuite 50%, în rest au fost luate 90-99% la stat. Și evident că nu rămân bani de retehnologizări…. Noi am descurajat tot ce se putea în materie de investiții în sectorul de energie. Există interes privat pentru investiții în energie, dar totul este blocat, și apar doar idei de plafonare, reglementare a prețurilor sau supraimpozitare. De fapt, reglementarea a blocat investițiile. În plus, este foarte greu să obții avizele tehnice de racordare de operatorii de transport sau distribuție. Despre exploatarea gazelor din Marea Neagră discutăm de mai bine de zece ani, deși puteam să le scoatem de anul acesta. Deci, este exclusiv vina noastră….. Mitul 4 – Distribuitorii și furnizorii de energie au profitat de moment și au făcut speculă Fals. Am văzut cazuri punctuale de facturi uriașe, care ori au fost greșite, ori au fost încercări ale furnizorilor de a încărca clientul final. Deocamdată, nu știm în ce măsură sunt relevante statistic, nu avem toate datele până în decembrie. Acum, trebuie să înțelegem exact care e vina statului. Legea plafonării și compensării a fost aplicabilă de la 1 noiembrie, dar normele de aplicare au apărut undeva spre 29 noiembrie. Acolo erau toate detaliile de aplicare concretă, inclusiv cum ar trebui făcute facturile, dar la modul de aplicare, s-a lucrat până la finalul lui decembrie. Deci, companiile au scuza plauzibilă că statul nu a făcut de la început reguli clare, pe care să le aplice. Am văzut și că au fost mulți furnizori care au amânat emiterea de facturi. Mulți s-au trezit cu facturi pe trei luni din urmă, tocmai din cauza faptul că furnizorii nu au știut cum să calculeze facturile. Integral:
Nici acum nu dăm drumul la exploatarea gazelor din Marea Neagră? In cea mai gravă criză de securitatea de la mijlocul Războiului Rece încoace, o criză de securitate în care componenta energetică devine esenţială, România a ajuns în poziţia de a-şi da palme în oglindă pentru că a intrat singură într-o situaţie deosebit de gravă în privinţa preţurilor la gaze şi electricitate. Din 2018, momentul în care a fost adoptată nefasta OUG 114 , proiectul de exploatare a rezervelor de gaze din Marea Neagră din cel mai important zăcământ, Neptun Deep, a fost oprit. Practic, statul român, a renunţat să valorifice o resursă majoră ce ar fi dus la eliminarea dependenţei de gazele ruseşti din import. Dacă Ordonanţa 114 nu ar fi existat, astăzi ne-am fi apropiat de momentul în care gazele din Marea Neagră ar fi intrat în sistemul naţional de transport şi distribuţie. Decizia politică din 2018 a mai însemnat creşterea de trei ori a importurilor de gaze din Rusia, la preţuri exorbitante în ultimele luni. Pe cale de consecinţă, piaţa energiei din România a fost lovită de un val de scumpire zdrobitoare a facturilor pe care populaţia nu şi le-ar putea plăti în lipsa compensărilor şi nici industria, dealtfel. Întrebarea, la care nimeni nu a dat un răspuns, este de ce, din 2018 şi pînă astăzi când situaţia a devenit dramatică, prevederile catastrofale ale OUG 114 nu au fost modificate, astfel încât exploatarea rezervelor de gaz din Marea Neagră să poată începe în următorii ani? Ce a împiedicat fosta coaliţie, PNL-USR-UDMR, să modifice ordonanţa, ce împiedică în acest moment coaliţia ultra majoritară, PSD-PNL-UDMR, să facă acelaşi lucru? De ce ministrul Energiei, Virgil Popescu, în funcţie de peste doi ani, promite în fiecare săptămână revizuirea actului normativ şi nimic nu s-a întâmplat? Printre ultimele promisiuni ferme ale lui Virgil Popescu se numără cele de la sfârşitul anului trecut, pentru ca decizia de investiţie să fie luată în ianuarie acest an, ceea ce, evident, nu s-a petrecut. Premierul Nicolae Ciucă declară că urmează ca lucrurile să se rezolve în următoarea perioadă, adică în cel mai bun caz, în martie. Ceea ce înseamnă că decizia de investiţie ar putea fi luată de OMV şi Romgaz, aflată încă în negocieri pentru cumpărarea participaţiei Exxon, cel mai devreme anul viitor. Cu perspectiva scoaterii gazelor undeva în 2026. Aici am ajuns, când era clar pentru toată lumea că arma energetică va fi una de primă mărime în arsenalul folosit de Rusia în ofensiva declanşată împotriva Occidentului.
Vocea lui Putin și iezii occidentali …. Ciocnesc un pahar de votcă în cinstea perspectivei ca sancțiunile anunțate de
Portretul românului care crede în Putin …. Disprețul față de valorile progresiste este o componentă foarte importantă a elitei rusești. Respectul oficial acordat Bisericii Ortodoxe Ruse este imens. Dar în spatele cuvintelor nu zace aproape nimic. Doar 7% din ruși merg măcar odată pe lună la biserică… o pondere de cinci ori mai mică decât în România. Cu toate acestea, Biserica Ortodoxă Rusă are mulți prieteni în clerul ortodox românesc iar ici și colo, pe Facebook, mai găsești referințe la un proiect propagandistic important pe acest plan: „Moscova=A Treia Romă”. Pentru cei neinformați, ideea că Rusia e un imens combinat mistic e atractivă: tu, preot în creierii Moldovei, privind spre o comunitate în reducere numerică și nu foarte activă în plan religios, capeți un pic de speranță în harul tău dacă îți imaginezi că, la est, există o nație gigantică unde cele zece porunci sunt luate în serios zi după zi de către zeci de milioane de țărani simpli și blajini. Greu de crezut că Dan Puric, Călin Georgescu și alții ar trebui să facă apostolat, învățându-i pe ruși cum e să fii credincios ca românul obișnuit, cum ar trebui Rusia să-și schimbe societatea ca să fie la fel de credincioasă precum cea românească. Greu de crezut – dar adevărat….. Dar pentru fiecare din ei – absolvenți de facultăți și cititori de biblioteci întregi – există mulți alți oameni care au cuprins mesajul doar parțial. Spaimele extrem de publice ale conducerii ruse vizavi de diferite subiecte – de la dispariția familiei tradiționale la sexualitate – reflectă griji, fobii și demoni personali din Arad până la Constanța. Mai mult, proiectul ideologic rus din acest moment nu țintește România – din Arizona până la Beijing, toți oamenii care vor să dea ceasul înapoi spre o lume mai simplă au Moscova drept far. Rusia cea puternică și biata Rusie Statutul Federației Ruse ca putere nucleară, precum și folosirea forței militare în ultimii ani (Crimeea, Siria, Donbas în 2014, Donbas din nou) a atras simpatia celor care aveau nevoie de cineva mai puternic decât ei și cu care să se identifice. Întotdeauna vor exista oameni care vor să se topească în gașca din spatele băiatului cu pumni mari, gustând indirect violența fără să se expună la riscuri. Iar acest gustat e important. Sunt foarte, foarte mulți oameni care pierd în România în fiecare zi – pierd bani, pierd respectul altora pentru ei și mai ales respectul față de sine, pierd tinerețe, pierd vise, pierd membri ai familiei, pierd funcționalități ale organismului, pierd bucurii și pierd speranța în bucurii. Faptul că undeva, cineva dă cu pumnul în masă în mod repetat le descarcă energii toxice. Simultan și paradoxal, Rusia stârnește simpatia celor care țin cu „ăla mai mic”, „pricăjitul”, „loser-ul”. Și asta pentru că momentul actual, cu șocul din Ucraina cu tot, nu e chiar clipa de glorie a Rusiei. Citești aceste cuvinte pe un monitor sau telefon care nu a fost fabricat în Federația Rusă. Nici căștile, nici țigările, nici bricheta și nici termostatul de lângă tine nu sunt rusești. Niciuna din siglele pe care le absorbi zilnic, de la cafeaua pe care o bei de dimineață până la furnizorul și producătorul serialului care te adoarme noaptea, nu sunt rusești. Nu auzi de Federația Rusă în breaking news-urile despre mașini electrice, cuceriri incredibile în lupta contra cancerului, explorarea spațiului sau dezvoltarea de cip-uri. …. Rusia nu are cea mai mare armată din lume, nici măcar a doua după China, ci a cincea. Nu are PIB-ul cel mai mare (ci al 11-lea) sau salariul mediu net cel mai mare de pe glob (ci al 66-lea). În ciuda unei tradiții sovietice demne de admirat, nici măcar actualul campion mondial la șah nu e rus. Știrile majore ale olimpiadei de iarnă ce tocmai s-a încheiat au fost, într-un trist contrast, succesul chinezo-americancei Eileen Gu și scandalul de doping din jurul rusoaicei Kamila Valieva…..Rareori Federația Rusă se joacă de-a propria imagine. Am văzut recent un interviu dat în limba engleză de ambasadorul său în Statele Unite. Accentul său era covârșitor, evocând filme de categoria B de prin anii ’90. El nu era nici pe departe cel mai bun vorbitor de limbă engleză din Ministerul de Externe al Federației Ruse. Ba chiar sunt sigur că există mulți experți în America sau figuri reprezentative care l-ar fi putut înlocui. Dar, în aparițiile sale publice, el trebuia să propage imaginea unei Rusii nesofisticate dar puternice, vocalizând precum imigranții mafioți de duzină, ce au cuțit și mitralieră la cingătoare. Accentul său era o armă comunicațională în acest sens. Există și umbre de umor în Rusia…..Mai există însă un aspect. În plan politic, România are probleme de natură freudiană pe care abia încet și le rezolvă. Există un constant apetit pentru un tătuc care să le rezolve pe toate cu o mână de fier. …. Din acest punct de vedere, România este un adolescent care vrea atât libertate cât și ordine, negând oricare din ele se concretizează și visând mereu la celălalt atribut. Această stare este într-o lentă dispariție, pe măsură ce ne maturizăm. Simpatia față de Putin este și un ecou al acestei stări de spirit. Ea poate fi accentuată – și declinul său redus – de crize precum cele contemporane (energie, prețuri, pandemie), de complexitatea ineficientă a coalițiilor guvernamentale și de figuri publice (actualul președinte al României, actualul prim-ministru, actualul primar al Capitalei) care nu emană duritate sau hotărâre. Integral:
Subvarianta Omicron care ar putea genera valul 6 al pandemiei, ignorată în România Ponderea subvariantei mai contagioase a tulpinii Omicron, BA.2, care îngrijorează în acest moment experții în sănătate publică de la nivel mondial, aproape s-a dublat în România, într-o singură săptămână, ajungând la 9% din totalul infectărilor cu Omicron, potrivit raportului publicat, ieri, de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP), cu privire la variantele care determină îngrijorare. Această subvariantă generează forme mai grave de boală, cu afectare pulmonară, este rezistentă la unele antivirale şi la tratamentele cu anticorpi monoclonali și chiar la imunitatea indusă prin infectarea cu varianta inițială a tulpinii Omicron, potrivit unui studiu recent. Asta înseamnă că inclusiv cei care au trecut prin infecția cu Omicron se pot reinfecta cu noua subvariantă BA.2. …. Rafila: „Nu ne punem problema unui val 6”…. BA.2 – de la 1% la 9%, în 3 săptămâni Datele raportate săptămânal de specialiștii Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT) din cadrul INSP arată că cele 13 cazuri de BA.2 despre care știa ministrul Sănătății erau depistate până la finalul lunii ianuarie, adică acum mai bine de trei săptămâni, când ponderea acestei subvariante în totalul infectărilor cu Omicron era de numai 1,1%….. Prevalența infectărilor cu BA.2 a înregistrat o creștere importantă în ultimele două săptămâni, de data aceasta fiind identificate de aproape 9 ori mai multe cazuri față de ultima secvențiere făcută, atrag atenția de specialiștii MedLife. Practic, este o creștere de la 3% la 27% în interval de 2 săptămâni pe lotul de studiu, ceea ce e confirmă ritmul accelerat de răspândire a acestei subvariante Omicron. În Danemarca, unde este dominantă, a crescut numărul deceselor Mai mulți experți cunoscuți la nivel mondial sunt îngrijorați că noua subvariantă a tulpinii Omicron ar putea duce la o nouă creștere devastatoare a infecțiilor și a deceselor în întreaga lume. ….În studiul realizat la Universitatea din Tokyo, despre care a amintit și epidemiologul român Emilian Popovici, cercetătorii care au expus hamsteri la diferite variante ale coronavirusului SARS-CoV-2, spun că sunt diferențe majore între subvariantele BA.1 (cea care a provocat valul 5 – Omicron) și BA.2. Printre cele mai îngrijorătoare constatări ale japonezilor se numără și faptul că BA.2 afectează plămânii, dând leziuni mai rapide și mai extinse: „Încărcătura virală de ARN la periferia pulmonară și tulburările histopatologice ale BA.2 au fost mai severe decât cele ale BA.1 și chiar B.1.1”. „Pe scurt, datele noastre sugerează posibilitatea ca BA.2 să fie varianta cea mai îngrijorătoare pentru sănătatea globală”, au conchis japonezii, care consideră că această variantă trebuie „să fie monitorizată în profunzime”…..Cercetătorii japonezi au constatat că noua subvariantă este mai rezistentă la imunitatea indusă prin infectarea cu varianta inițială a tulpinii Omicron (BA.1), ceea ce înseamnă că inclusiv persoanele care au trecut prin infecția cu Omicron se pot reinfecta cu noua subvariantă BA.2. Integral:
Noi beneficii pentru bugetari: lefuri mărite, sporuri şi acces uşor la noi funcţii Coaliţia funcţionează cu precizie elveţiană când este vorba de găsirea de noi prevederi legislative care să îmbunătăţească viaţa angajaţilor la stat sau a celor care vor să prindă un loc de bugetar. Peste 30 de parlamentari din toate partidele Coaliţiei – PSD, PNL UDMR – au depus săptămâna trecută un proiect de lege prin care să fie majorate salariile angajaţilor din prefecturi, în special ale celor cu funcţii de conducere. Motivul este că angajaţii din aceste instituţii sunt puşi să întocmească documente cu celeritate şi lucrează pe speţe unde trebuie mare atenţie. Prin proiectul de lege are loc modificarea unor anexe din Legea salarizării unitare, prin care un director general, grad II, ar avea suma mărită cu încă 1.200 de lei, până la 9.283 de lei, în timp ce un director general, grad I, un plus de 1.100 de lei, ceea ce înseamnă ca ar ajunge la 8.375 de lei brut, pentru salariul de bază. Leafa de bază a unui director general adjunct ar urma să fie mărită cu 1.132 de lei, cuantum aplicabil şi pentru un inspector-şef sau şef de compartiment. Circa 800 de lei în plus ar urma să aibă şi un contabil-şef. Pe de altă parte, un şef de birou ar putea să aibă salariul de bază crescut cu doar 300 de lei. Potrivit expunerii de motive, efortul bugetar lunar pentru aceste măriri ar fi de 4,3 milioane de lei, ceea ce anual ar însemna 51,6 milioane de lei. Cale uşoară spre angajări În Senat, în calitate de for decizional, a trecut un proiect de lege prin care la Autoritatea Electorală Permanentă vor putea fi angajate persoane prin numire directă sau prin detaşare din alte instituţii, nu doar prin concurs sau examen. „Posturile din cadrul aparatului de specialitate al Autorităţii Electorale Permanente se ocupă, după caz, prin concurs, examen sau modificarea raporturilor de serviciu, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor Legii 7/2006”, prevede amendamentul al cărui autor este social-democratul Radu Oprea. Prin urmare, conducerea AEP va putea angaja discreţionar. Un singur senator a luat cuvântul pentru a atrage atenţia asupra efectelor iniţiativei. „Asistăm la deprofesionalizarea unei întregi categorii de funcţionari publici”, a punctat senatorul Cosmin Poteraş (USR). La Camera Deputaţilor a intrat în circuit parlamentar, după ce la Senat a fost adoptat tacit acum două săptămâni, un proiect de lege prin care personalul didactic de la Cluburile Sportive Şcolare sau Cluburile Universitare, dar şi învăţătorii, educatoarele, profesorii de la gimnaziu sau din învăţământul primar beneficiază de o majorare de 10% a salariului de bază. Susţinătorii demersului: mai mulţi aleşi ai PSD. Explicaţia pentru acest spor este faptul că un antrenor, profesor sau învăţător îşi dedică mult timp pentru pregătirea elevilor pe care îi au şi mereu ţinteşte ca aceştia să realizeze performanţe. Sporul de 50% Senatul a adoptat marţea trecută un proiect de lege prin care vor putea beneficia de spor de până la 50% din salariul de bază toţi angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile. PSD, PNL, UDMR şi AUR au votat pentru, USR s-a abţinut. Aşadar, o lipsă de opoziţie faţă de proiect, ceea înseamnă că legea are cale liberă pentru a trece şi de Camera Deputaţilor. În unele instituţii, cum este Ministerul Justiţiei, de exemplu, un spor de 50% ar putea însemna până la 12.500 de lei la salariu. Parlamentarii fac viaţa mai uşoară şi pentru cei angajaţi la cabinetele lor, dacă vor să ţintească o funcţia în administraţie. Prin proiectul de lege în care a fost instituit sporul de 50% pentru angajaţii din instituţiile şi autorităţile publice care lucrează cu fonduri externe rambursabile, Senatul a decis că vor putea fi transferaţi sau detaşaţi oricare dintre angajaţii din Parlament în diferite instituţii centrale. Integral:
Cristina Prună reclamă profitul uriaș al statului român din criza facturilor: “A încasat 1,5 miliarde de lei în plus din TVA pe energie şi gaze” …. ”Ştiţi cât a încasat statul român din TVA pe
Nesimțire în formă pură. Cum a ajuns școala să încurce investițiile în turismul montan Cu aproximativ 15-16 ani în urmă, pe când luasem o pauză de presă și lucram în publicitate, unul dintre clienții agenției unde eram angajat, producător de mâncare pentru copii de până în 3 ani, aștepta de la noi o propunere de premiu pentru o clasică promoție de vânzări. Propunerea la care țineam cel mai mult presupunea, pe scurt, o acumulare de capital, timp de 16-17 ani, astfel încât câștigătorul promoției (copilul, desigur) ar fi avut la dispoziție, la 18 ani, câteva zeci de mii de euro pentru a-și acoperi cheltuielile pentru studii universitare, aici sau în foarte multe părți din Europa. Clientul a dorit testarea în focus-group a premiilor propuse, ceea ce s-a și întâmplat. Focus-group-urile, la care au fost prezente mămici din grupurile țintă ale viitoarei reclame, au decis că cel mai bun premiu al respectivei promoții nu este un plan de viitor, garantat, pentru copii, ci un pictorial + copertă într-o revistă pentru mămici, despre copii. …. Mămicile care luau decizii își doreau, mai degrabă, o glorie efemeră. Prezența copilului într-o revistă care astăzi nici măcar nu mai există (nu era ceva strălucit nici pe vremea aceea) era mai importantă decât studiile pe care copilul ar fi putut să le facă după terminarea liceului. Revista cu pricina, după cum am spus, nu mai există. …
Proiectul de desființare a SIIJ a fost adoptat în parlament. USR consideră că s-a produs un dezastru: ”Iohannis devine groparul justiţiei din România” …. USR a votat împotriva formei actuale a proiectului privind desființarea SIIJ. Deputatul USR
Istoria unui deputat fără istorie: Pavel Popescu. Pe mâinile cui a fost dată Comisia de apărare din Camera Deputaților Nu are nicio legătură cu armata, dar conduce comisia de resort din Cameră. Facultatea a făcut-o la privat, în Arad, dar el se afla în acei ani în Norvegia, la muncă. Acestea sunt două dintre semnele de întrebare ridicate de Valeriu Nicolae într-un nou articol realizat pe baza investigațiilor făcute de „ANIpebune” – un grup de voluntari care și-au propus să facă informațiile publice despre politicieni cât mai accesibile și mai transparente. În 2016, la 29 de ani, domnul Pavel Popescu era deja în Parlamentul României reprezentând Partidul Național Liberal. Astăzi a bifat deja al doilea mandat. Conform CV-ului, termină Liceul de Informatică Grigore Moisil, din Timișoara, un liceu foarte bun. Apoi are o pauză de doi ani până să înceapă facultatea. Straniu, în CV apare că ar fi lucrat pentru o lună sau două (între ianuarie 2008 și martie 2008) ca manager de proiect pentru ING România la București, deși avea zero calificări, zero experiență în domeniu și doar 20 de ani. Revine la Timișoara și devine „specialist” în vânzări pentru o firmă care vinde paratrăsnete. Nu, nu este o glumă. Părăsește rapid firma și, iar printr-o minune, cu zero experiență, ajunge să lucreze pentru o altă bancă importantă la divizia de leasing, unde stă câteva luni. De acolo trece consultant în IT la o firmă care nu avea niciun angajat în perioada în care domnul deputat scrie că a muncit acolo. Renunță rapid și la consultanța în IT. Își trece în CV-ul de la Parlament o facultatea cotată binișor, Informatică Economică la Timișoara, deși nu este în stare să o termine și o abandonează după trei ani, în 2011. În același an devine președintele unei asociații studențești creștine adventiste și se înscrie, în locul facultății abandonate din Timișoara, la o universitate particulară, foarte prost cotată, implicată în scandaluri de corupție și diplome false la Arad. Deși el stă în Timișoara, iar apoi pleacă în Norvegia. …. Printr-o minune, domnul Pavel Popescu, care este în Norvegia pe întreaga durată a celor trei ani de studii la Arad, cu excepția primelor trei luni, obține, suntem siguri cinstit și meritat, o diplomă de economist în Administrarea Afacerilor, în 2014. Studiile la distanță ale universității din Arad vor fi desființate doi ani mai târziu. …. Conform declarațiilor de avere depuse, domnul Popescu a câștigat în calitate de consultant și om de afaceri de aproape zece ori mai puțin pe an decât soția domniei sale, care este educatoare în Norvegia. La momentul Colectiv, reacționează rapid și ajută la transferul unor răniți în Norvegia. Cu acest prilej, se poziționează foarte bine din punct de vedere mediatic. Se înscrie în PMP și începe să-l slăvească pe Facebook pe domnul Funeriu. Apoi slăvește la greu lideri ai guvernului tehnocrat, cum ar fi Dacian Cioloș, Cristian Ghinea și Vlad Voiculescu, în căutarea unei cariere politice. …. Trece la PNL și va fi ales deputat liberal în 2016. Ajuns la liberali, îl slăvește, aș spune obscen, pe liderul partidului de la acel moment, domnul Ludovic Orban. După faptă și răsplată: încă un mandat în 2020, plus șefia filialei PNL de la sectorul 4. Sare în echipa câștigătoare a domnului Cîțu, prilej cu care schimbă și ținta osanalelor de pe Facebook. …. Om de afaceri care a fost recompensat cu câteva sinecuri importante de partid. George Nicolaie deține o parte a firmei Euromedia controlată de un apropiat al domnului Ghiță. Un fost angajat al Euromedia a primit, anul trecut, prin firma domniei sale, 100.000 de euro de la PNL pentru publicitate. În plus, domnul Popescu este unul dintre cei mai scumpi parlamentari pe care îi avem. Pe lângă salariu, călătorii, cazare la București, domnul Popescu își cheltuiește la blană și suma forfetară – o medie de 13.950 din cei 14.010 posibili. Plătim pentru domnia sa un minim de 8.000 de euro pe lună. Adică, de 32 de ori mai mult decât câștiga în privat domnul Pavel Popescu, înainte de a ajunge pe prima scenă politică. A fost numit de curând președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaților. …. Legea privind securitatea și apărarea cibernetică este unul dintre cele trei acte normative vizate de MApN, iar societatea civilă a ciulit deja urechile pentru a vedea dacă nu se pregătește o nouă schemă gen „Big Brother”. Domnul deputat PNL Pavel Popescu nu dă semne că s-ar teme de „Big Brother” și se declară hotărât să susțină pachetul legislativ chiar înainte de a-l vedea. Integral:
Putin în Ucraina: hainele cele noi ale expansionismului rusesc Alocuţiunea de aseară a lui Vladimir Putin a rezumat, dincolo de delirul demagogic, liniile centrale ale politicii Federaţiei Ruse în raport de Ucraina . Vladimir Putin a a tăgăduit dreptul la existenţă al unei naţiuni: ca şi pentru autocraţii din dinastia Romanov, Ucraina nu este decât prelungirea destinului istoric al Rusiei. Expansionismul rusesc se eliberează, odată cu retorica lui Vladimir Putin, de travestiul internaţionalismului leninist. El se înfăţişează naţiunilor vecine Rusiei astfel cum s-a manifestat, în veacurile din urmă: brutal, agresiv, ipocrit. Nimeni şi nimic nu se poate opune măreţiei drumului său . Vocaţia statului rus însuşi este aceea de a duce cât mai departe această flamură sacră. Decizia de recunoaştere a independenţei regiunilor separatiste de pe teritoriul Ucrainei traduce intenţia Rusiei de a slăbi, fatal, statalitatea vecinului său. Deja controlate de marionete ale Rusiei, teritoriile vizate de Putin vor fi incorporate, cel mai probabil, în Federaţia Rusă. Precedentul anexării peninsulei Crimeea este unul deja familiar. Imperialismul Rusiei se confruntă cu un Occident care, în pofida faţadei retorice, nu este pregătit cu adevărat să reacţioneze decisiv. Complicităţile şi solidarităţile subterane ţesute de diplomaţia energetică sunt cu mult prea profunde spre a a fi ameninţate de această nouă criză. Germania şi Ungaria ilustrează, în maniere diferite, această politică de acomodare amicală cu regimul de la Moscova. Fără a risca o invazie ce ar antrena un cost uriaş de natură economică şi militară, Federaţia Rusă îşi urmează strategia ce are ca obiectiv central reducerea Ucrainei la statutul de stat eşuat. Prezenţa unor trupe de menţinere a păcii în regiunile separatiste nu ar fi decât imaginea, dramatică, a ingerinţei ruse: cinismul diplomatic este parte din tradiţia sovietică niciodată repudiată. Dreptul internaţional a încetat să mai existe ca instrument de menţinere a ordinii şi păcii intre naţiuni, iată ceea ce ziua de ieri clarifică, dincolo de orice îndoială. Agresiunea împotriva integrităţii teritoriale a Ucrainei este un fapt cert şi imposibil de negat. Spectacolul mediatic al războiului informaţional lasă loc certitudinilor. Rusia inaugurează drumul ce duce spre dezmembrarea Ucrainei. Este acesta un drum care poate include nu doar reunirea cu regiunile separatiste, ci şi anexarea unor zone din sud, acolo unde litoralul Ucrainei se învecinează cu zona Crimeei. Acesta nu este un război, în accepţiunea clasică a termenului, dar este un atac, direct şi brutal, împotriva unei naţiuni suverane. Integral:
De ce se ridică tot mai multe restricții acum și anterior nu a fost posibil. Medic: ”Cele două griji ale noastre aproape că nu mai există” Tot mai multe țări anunță de câteva săptămâni relaxarea măsurilor impuse în contextul pandemiei de
Sfatul medicului Cineva, un medic, zice că ar fi bine să ne vaccinăm. De data aceasta, nu despre covid este vorba. Omul zice că am face bine să ne vaccinăm împotriva imposturii, a intereselor financiare, a oportunismului, ba chiar şi a fraudei. Enumerarea nu este suficient de clară, de aceea sunt necesare unele precizări. Cu impostura şi oportunismul e simplu: dacă ne vaccinăm şi facem “anticorpii” necesari, “agenţii patogeni” cu care venim în contact nu mai au spor să ne îmbolnăvească ori să ne prostească, să ne ducă de nas, cu preşul, ori să ne fure calul de sub şa. Suntem imunizaţi. Cu frauda, e cam tot pe acolo: devenim rezistenţi la apetitul pentru fraudă al altora şi de ce nu, chiar şi al nostru (ptiu… piei drace).
Consultanța din PNRR, între expertiză utilă și bani pentru partid La sfârșitul anului trecut, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat că sumele alocate în bugetul PNRR pentru consultanță și asistență tehnică sunt de 240 milioane de euro. Este posibil, dar între două miliarde și 240 milioane euro este o diferență foarte mare. Recent, tema a devenit mult mai concretă. Ministrul sănătății a vorbit despre un buget de 25 milioane de euro pentru consultanță și asistență tehnică în vederea construirii a 25 de spitale și despre alocarea a cinci milioane euro pentru o agenție care să coordoneze dezvoltarea infrastructurii. Într-adevăr, diferența dintre sumele alocate pentru înființarea instituției și cele pentru consultanță este foarte mare. Reprezentanții USR, cei sub coordonarea cărora s-a construit PNRR, au oferit câteva explicații. Cea mai logică este aceea că la negocierile purtate cu Comisia Europeană, experții au întrebat cum va putea România să construiască 25 de spitale, dacă în ultimii ani nu a făcut nimic în materie. Răspunsul părții române a fost că se va crea o agenție care să se ocupe de infrastructura sanitară și, în plus, se va apela la asistența tehnică a experților europeni. Pot fi două soluții care au convins partenerii europeni să includă în PNRR dezvoltarea infrastructurii sanitare. Am căutat în bugetul PNRR și alte cheltuieli cu asistența tehnică sau consultanța. Într-adevăr, nu sunt foarte ușor de identificat. De exemplu, asistența tehnică și înființarea agenției care coordoneză construcția spitalelor apare în buget sub titulatura „dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în infrastructura de sănătate”. Mult mai clar este înscrisă asistența tehnică pentru revizuirea sistemului fiscal (patru milioane euro) și pentru reforma sistemului public de pensii, încă patru milioane euro. Dar, alături de aceste două capitole mai există o serie de obiective care sunt susceptibile că reprezintă consultanță sau asistență tehnică. Este vorba despre reconfigurarea Administrației Apele Române, o nouă strategie națională forestieră, dezvoltarea unui cadru legislativ favorabil tehnologiilor viitorului, îmbunătățirea mecanismului de programare bugetară, poate și implementarea venitului minim de incluziune sau dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public….
Sporuri și contracte de consultanță de milioane de euro pentru PNRR…. Senatul a votat un proiect prin care se va acorda un spor de 50 la sută angajaților care vor gestiona fondurile europene rambursabile. Inițiatorii au motivat propunerea prin nevoia de a stimula persoanele care vor gestiona banii europeni. Paradoxal, între condiționalitățile impuse de Bruxelles se numără și reforma sistemului de salarizare iar la ministerul muncii exista un proiect privind limitarea sporurilor la 20 la sută din salariu. La RFI, consultantul Valentin Ionescu, fost ministru al privatizărilor, spune că, în acest caz particular, sporurile sunt necesare. De ce? ”În sectorul public, și în ministere și în agenții, este o lipsă de expertiză în managementul de proiect și managementul de program, și atunci nu este exagerată o stimulare a personalului care este angajat să lucreze pe proiect…Avem de gestionat și programe operaționale până în 2027 și PNRR care este foarte greu… Există riscul să nu putem să angajăm o expertiză adecvată. În ministere nu există decât foarte puțini experți și bănuiesc că va fi necesar să se facă angajări și sunt proiecte, mai cu seamă în transformare digitală, unde ai nevoie de expertiză înaltă în IT. Nu vin oameni din IT în momentul de față la stat pentru că în privat sunt salarii mai mari”, explică la RFI Valentin Ionescu. Directorul executiv al Expert Forum spune și el la RFI că lipsa de personal calificat există dar crede că sporurile sunt ”o cârpeală”, chiar dacă una necesară. Varianta ideală ar fi reforma sistemului de salarizare prin care să se elimine sporurile și să se ofere salarii care să poată face față concurenței din privat. Pe de altă parte, ”salariile nu sunt singurul motiv pentru care joburile nu sunt atractive la stat…
Care este legătura dintre mitul IT-ului românesc și adevărul sărăciei Unul din patru tineri români se află într-o stare de deprivare materială sau socială severă. Cea mai mare proporție din întreaga Uniune Europeană. Și pentru a fi clar ce înseamnă această
Valeriu Nicolae: Am scris despre domnul Titea acum mai mult de un an. O carieră vomitivă legată de serviciile secrete a unui PSD-ist din Baia Mare. În ultima declarație de avere PSD-istul Titea a primit de la statul cel bun 11.894 de EUR pe lună, adică cu aproape 2100% mai mult decât făcuse în privat. Nevasta a trecut de la o firmă de păcănele direct la Transelectrica, că doar nu vă mirați că suntem în ditamai haznaua. Titea a fost o catastrofă la școală și a terminat o nenorocire de facultate de drept la 40 de ani. A fost angajat la Romatsa ca director juridic după un pic mai mult de un an de la terminarea facultății, deși omul are un gol de 15 ani în CV și experiență doar la o firmă de păcănele. A mințit în CV-ul prezentat la Romatsa că a terminat facultatea de Drept din București în 2005 în fapt el a terminat Bioterra în iulie 2012 și a fost angajat rapid pe post de expert la Romatsa și apoi promovat director, ilegal, în mai puțin de 100 de zile de la angajare. La data când Titea a dat examen la București pentru poziția de director juridic Titea nu apare în documentele de intrare și ieșire de la Romatsa. Postul de director a fost desființat anul trecut de ministrul Drulă la câteva luni după apariția articolului meu din Libertatea și în urma unui control despre care o să scriu(bravo, Drulă!). La căteva zile după desființarea postului, domnul Titea a intrat în concediu medical. Surse din Romatsa spun că are deja cu mult peste 200 de zile de concediu medical. Firesc, acum domnul Titea se pregătește pentru a fi numit în Consiliul de Administrație a Romatsa. Am zis că poate reușim să prevenim acest lucru. Maramureșul PSDist a lui Titea este locul acela minunat de unde a venit fostul consilier al lui Adrian Năstase, senator PSD și apoi mâna dreaptă a președintelui Iohannis și ambasadorul României în Anglia, domnul Dan Mihalache. Dan Mihalache a fost plătit de ASSN, academia aia super nenorocită a lui Oprea, Maior, Dâncu, Meleșcanu, că doar există un singur partid, cel al securicității. Și fosta fiică a securistului de Baia Mare, fostă șefă a tineretului social democrat, plagiatoare și fostă soție a parlamentarului de acum de Baia Mare de la PSD, nășită de Dan Mihalache și de Ponta, are o carieră la fel de vomitivă. !@#!)(@$&!@$)!@$. Share că dacă se simt cu ochii pe ei nu vor îndrăzni. Link la articolul de anul trecut în primul link. Sursa:
Prognoza Comisiei Europene pentru România: Preţurile vor continua să crească în 2022, mai ales cele la alimente Comisia Europeană şi-a majorat semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an în cazul României, de la 4% cât estima în noiembrie anul trecut, până la 5,3%, conform previziunilor economice de iarnă, publicate joi, 11 februarie, scrie Agerpres. În 2021, rata medie a inflaţiei în țara noastră a fost de 4,1%, potrivit Executivului comunitar. …. „Preţurile ar urma să continue să crească în 2022, din cauza preţurilor mari la energie şi a trecerii acestor costuri asupra preţurilor altor bunuri şi servicii. De asemenea, preţurile la alimente ar urma să crească ca urmare a unor preţuri mai mari şi a ofertei mai mici de îngrăşăminte. O dinamică mai puternică a salariilor decât se preconizează în prezent reprezintă un risc în sus la adresa prognozei de inflaţie. Inflația medie anuală IAPC ar urma să crească la 5,3% în 2022”, anticipează Executivul Comunitar. …. „Spre finalul anului 2021, avansul creşterii s-a calmat din cauza restricţiilor de aprovizionare, a noului val de infecţii cu COVID-19 şi a relansării puternice a inflaţiei. În pofida acestei pierderi de elan, care ar urma să continue şi în primăvara lui 2022, cele mai recente date referitoare la încrederea în economie indică o perspectivă de creştere pozitivă, chiar dacă una moderată, în special în servicii, comerţul cu amănuntul, construcţii şi industrie”, estimează Comisia Europeană. Conform acelorași previziuni, consumul privat ar trebui să îşi revină în a doua jumătate a acestui an, când sunt aşteptate să fie relaxate restricţiile, iar inflaţia să se tempereze. De asemenea, investiţiile ar urma să rămână solide pe întreaga perioadă a intervalului de prognoză (până în 2023 inclusiv), susţinute de Mecanismul de Redresare și de Reziliență și de alte fonduri ale UE. … În ansamblu, Produsul Intern Brut (PIB) real va crește cu 4,2% anul acesta și cu 4,5% în 2023. Comparativ, în toamna anului trecut, Executivul comunitar prognoza că PIB-ul României va înregistra un avans de 7% în 2021, urmând ca în 2022 să încetinească la 5,1% iar în 2023 să crească la 5,2%. Integral:
JEAN-CHRISTOPHE CAFFET, ECONOMIST-ŞEF COFACE:


