Author: desy.demeter

Buna dimineata intr-o zi de marti, 11 ianuarie! În intervalul 11 – 14 ianuarie, vremea va deveni rece, geroasă în timpul nopților și dimineților în vestul, nordul și centrul teritoriului și pe arii mai restrânse în rest. A fost emis un cod galben de intensificări ale vântului de pe 10 ianuarie, de la ora 14, până pe 11 ianuarie, la ora 11, pentru sudul și estul Munteniei, Dobrogea și sudul Moldovei, unde vântul va avea intensificări, cu viteze de 55…60 km/h. În zona Carpaților de Curbură și pe litoral, rafalele vor depăși 60…70 km/h. Pe parcursul zilei de marți, 11 ianuarie, vântul va continua să prezinte intensificări în estul Munteniei, Dobrogea și în jumătatea de sud a Moldovei, temporar cu viteze de 55…65 km/h. Temperaturi în scădere, cu minime care în depresiuni să se situeze la -12, -13 și -3 în restul țării, în zona litoralului. Vor fi temperaturi negative în toată țara  In Bucuresti-innorat, temperaturi intre 2/-4 gr.C., lapoviță și ninsoare.

Medicii cer din nou: Vaccinarea ar trebui să fie obligatorie din acelaşi motiv pentru care internăm nevoluntar persoanele care ameninţă că se sinucid  …. Profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheş susţine că măsurile pentru valul 5 ar fi trebuit discutate şi adoptate din decembrie, nu acum. În opinia acestuia, măsurile care ar fi ajutat la controlul valului 5 erau: prelungirea vacanţei şcolare până pe 9 ianuarie, iar între 10 şi 17 ianuarie cursuri online. În acest fel s-ar fi redus transmiterea din focarele din familie din perioada sărbătorilor. Totodată, trebuiau asigurate în şcoli măşti FFP2 gratuite pentru elevi şi profesori, alături de espectarea celorlalte măsuri de distanţare, ventilaţie şi igienă. În plus, ar fi trebuit impusă vaccinarea obligatorie pentru personalul medical şi şcolar. „Certificatul verde obligatoriu pentru toate locurile de muncă este o idee neinspirată, este o consecinţă severă la o măsură opţională (vaccinarea). Mai degrabă ar ajuta aplicarea fermă a certificatului pentru toate spaţiile publice neesenţiale, inclusiv străzi după ora 20:00”, este de părere specialistul. Acesta mai spune că anunţarea unui plan clar de restricţii de mişcare, în funcţie de rata de incidenţă la 3 zile, nu la 14 zile – prea lentă în timpul valului: „Amânarea unei decizii până când situaţia va fi dramatică va duce inevitabil la mii de morţi evitabile, nemulţumire socială şi costuri economice mari”. Cristian Apetrei: Viitoarele epidemii sunt problema La rândul său, prof.dr. Cristian Apetrei, specialist în virusologie la Universitatea Pittsburgh, SUA, subliniază faptul că România avea încă dinainte de pandemia de COVID-19 probleme cu vaccinarea. „Cred că cea mai severă consecinţă a pandemiei este selecţionarea şi organizarea unor descreieraţi care în momentul ăsta refuză orice formă de vaccinare. Iar problema, până la urmă, nu rămâne COVID-ul, ci potenţialele epidemii viitoare. De poliomielită, rujeolă, oreion sau rubeolă. Toate evitabile prin vaccin. Din păcate, România nu are încă o lege a vaccinării obligatorii. Dacă actualii guvernanţi nu se vor grăbi, s-ar putea ca, în Legislativul viitor, nişte parlamentari mult mai inteligenţi să scoată vaccinurile chiar în afara legii. Că doar oamenii trebuie să poată muri dacă vor asta şi vaccinurile nu erau disponibile la facerea lumii, aşa că e ceva necurat cu ele”, a comentat universitarul. Acesta a reamintit că, în 1998, din cele 5.000 de cazuri de rujeolă înregistrate în toată lumea, 2.500 erau în judeţul Botoşani: „De unde se vede clar ce mare e patria noastră. Situaţia a continuat, iar în anii 2000 am avut câteva izbucniri severe, cauzate de o acoperire vaccinală insuficientă. Imaginaţi-vă cum vor arăta anii următori, când toţi virologii actuali vor refuza să-şi vaccineze copiii!”. În cursul ultimilor 120 de ani, vaccinurile au prevenit, numai în Statele Unite, între 76 şi 120 de milioane de decese, insistă universitarul american. Diaconu: „Bine că sunt antiviralele anafură“ „E impresionant cât de cretin se poartă unii în discursul public. Vorbesc foarte serios. E impresionant. Parcă vorbesc de corcoduşe, sau butoaie cu boştine, sau de câte căcăreze face în medie oaia. Nerăsuflata meliţă-meliţă. Substantiv şi verb. Ca medic, şi o spun foarte liniştit, aş introduce mâine vaccinarea obligatorie. Atât scandal degeaba a fost făcut. Dar na, oamenii vor musai tratament, că vaccinul e experiment. Bine că sunt antiviralele anafură. Bine că sunt spitalele vacanţe cu pensiune completă”, scrie pe pagina sa de socializare medicul psihiatru Gabriel Diaconu. Acesta explică de ce vaccinarea ar trebui să fie obligatorie: „Păi din acelaşi motiv pentru care internăm nevoluntar persoanele care ameninţă că se sinucid. Mortalitatea e cam la fel la cei cu idei de suicid precum în COVID. Dar noi, umanitatea, vedem profundul anormal din ideea de a te sinucide. În schimb, o dăm, relativist, din colţ în colţ când vine vorba de cea mai bună armă împotriva Corona. Măcar amărâtul ăla care se sinucide nu trage pe altcareva după el. Integral: https://adevarul.ro

Cum era România când a apărut euro, acum 20 de ani: economia a crescut de 6 ori, dar datoria externă de 11 ori, dobânzile la creditele în lei au scăzut de la 45% la 5%, inflaţia s-a redus de la 30% la 7%, cursul euro a crescut cu numai 71%, salariul mediu a crescut de la 110 euro la 700 de euro, Banca Transilvania avea active de 190 mil. euro, iar acum are 23 mld. euro  Pe 1 ianuarie 2022 Europa a marcat 20 de ani de la introducerea euro, al doilea cel mai ambiţios proiect al Europei după constituirea şi lărgirea Uniunii Europene…..Economia României a crescut de şase ori în ultimii 20 de ani, inflaţia a scăzut de 10 ori, iar dobânzile la lei pentru credite au scăzut de la 45% la 5,53%….. Pentru o privire macroeconomică, am ales mai mulţi indicatori pentru a face o comparaţie între cum era România când a apărut euro şi cum este acum.

1. Un euro la 3 ianuarie 2001 era 2,8814 lei, faţă de 4,9474 lei pe 3 ianuarie 2022, rezultând o creştere de 71,7%.
2. Dolarul era cotat la 3,1893 lei la 3 ianuarie 2001, faţă de 4,3559 lei la 3 ianuarie 2022, rezultând o creştere de 36%.
3. PIB – 41 miliarde de euro în 2001, faţă de 240 miliarde de euro în 2021.
4. Salariul mediu – 110 euro în 2001, faţă de 700 de euro în 2021.
5. Inflaţie – 30,3% în 2001, faţă de 7,8% în 2021 (noiembrie 2021 versus noiembrie 2020).
6. Dobânda la BNR – taxa scontului – 35% în 2001, faţă de 1,75% la final de 2021.
7. Dobânzile la bănci la credite – 45,1% în 2001, faţă de 5,53% în 2021; dobânzile la depozite – 26,4% în 2001, faţă de 1,7% în 2021.
8. Dobânzile pe piaţa interbancară – BUBID/BUBOR la o săptămână: 31,2%/39,3% în 2001 versus ROBID/ROBOR la o săptămână de 1,78%/2,08% în 2021.
9. Numărul de salariaţi – 4,4 milioane la final de 2001, faţă de 5 milioane la final de 2021.
10. Datoria externă – 12,8 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 132 de miliarde de euro la final de 2021; datoria externă a statului  – 8,5 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 57 miliarde de miliarde de euro acum; datorie privată – 4,3 miliarde de euro la final de 2001, faţă de 78 de miliarde de euro acum.
11. Exporturi – 12,7 miliarde de euro în 2001, faţă de 73 de miliarde de euro în 2021; importuri de 16,1 miliarde de euro în 2001, faţă de 96,6 miliarde de euro în 2021; deficitul comercial a fost de 2,9 miliarde de euro în 2001, faţă de 23 de miliarde de euro în 2021.

….. De la finalul lui 2008 economia României s-a confruntat cu cea mai dură criză, din care am ieşit după 4 ani. În ultimul deceniu, cea mai mare realizare a fost scăderea dobânzilor la lei, moneda naţională devenind moneda de bază în acordarea creditelor, ceea ce a eliminat riscul valutar, care se materializase în criza din 2008. Să scazi de la dobânzi de 45% la credite la început de 2002 la o dobândă medie de 5,53% a însemnat foarte mult pentru toată lumea. România a ratat adoptarea euro în 2017, când îndeplinea indicatorii, iar acum termenul a fost trimis spre 2025-2029. Integral: https://www.zf.ro

Un angajat român are o productivitate de 12.900 de euro pe an. Media UE este de 47.100 de euro/an. România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii din UE în ultimii 15 ani  România a avut cea mai mare creştere a productivităţii muncii dintre statele membre ale Uniunii Europene între 2005 şi 2020. Astfel, productivitatea angajaţilor români a crescut cu 68% în această perioadă, de la o medie de 7.700 de euro per angajat în 2005 la o medie de 12.900 de euro per salariat în anul 2020. La nivelul mediei UE, productivitatea angajaţilor a crescut de la 44.600 de euro în 2005 la 47.100 de euro în 2020……În ceea ce priveşte productivitatea muncii pe oră lucrată, un angajat român avea o productivitate de 4 euro pe ora lucrată în anul 2005, iar în 2020 această valoare a urcat până la aproape 7,2 euro pe oră lucrată. Integral: https://www.zf.ro

Cum arată conducerea Ministerului Culturii în epoca PSD-PNL-UDMR …. În cele ce urmează, vă vom prezenta posturile cheie din ministerul culturii, dar și celelalte poziții importante de stat care decid destinul domeniului cultural din România.*** Lucian Romașcanu (PSD), ministrul Culturii Lucian Romașcanu a mai fost ministrul Culturii între iunie 2017 și ianuarie 2018, în guvernul Tudose, perioadă în care s-a ocupat de organizarea Centenarului României. Lucian Romașcanu are studii economice și a lucrat în prima parte a anilor ‘90 în industria vinului, apoi și-a început cariera în media ca director de vânzări al trustului Mediapro (1997-1999). A continuat să aibă funcții de conducere în presă, la grupul Ringier, Kanal D și la Cancan. A devenit senator PSD de Buzău în 2016, obținând în 2020 și al doilea mandat de parlamentar….. Mădălin Voicu (PSD), Secretar de stat A fost numit în funcție pe 5 ianuarie 2022 de către premierul Ciucă. Mădălin Voicu, de profesie violonist și dirijor, unul dintre fiii celebrului violonist Ion Voicu, s-a remarcat pe scena politică încă din anii 90, ca reprezentant al romilor. A devenit deputat în 1996 (Partida Romilor), apoi a trecut la PSD, partid din care a fost exclus în mai 2010, sub conducerea lui Marian Vanghelie și Mircea Geoană. Apoi a făcut parte din USL și iar din PSD. În total a obținut 5 mandate de parlamentar, adunând 20 de ani în Parlamentul României. În 2016, DNA l-a trimis în judecată pentru obținerea de foloase necuvenite, trafic de influență și spălare de bani, într-un dosar în care ar fi fost deturnați bani destinați chiar minorității pe care se presupunea că o apără, cea a romilor….. András István Demeter (UDMR), secretar de stat András István Demeter deține funcția de secretar de stat din martie 2021, după numirea semnată de premierul Florin Cîțu, la propunerea UDMR. Este de profesie actor și a fost directorul Teatrului de Stat Csiky Gergely din Timisoara, în perioada 2005-2010. Din 2010 a început ascensiunea sa pe scena politică, ocupând funcția de preşedinte-director general al Societăţii Române de Radiodifuziune. În 2016, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu și conflict de interese, într-un dosar ce viza conducerea Radioului Public. În 2017 a fost condamnat definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție pentru conflict de interese. A avut interdicția de a ocupa trei ani o funcție publică, însă el a continuat să fie membru în Consiliu de Administrație al Radioului Public și director al Casei de Producție a TVR, refuzând să demisioneze. Integral: https://culturaladuba.ro

Anul care putea fi foarte bun  ….. Pe de-o parte, tensiunea imensă din societate. Și din cauza Covid, dar nu în principal. În România restricțiile au fost de matineu, iar mentalul colectiv pare cumva insensibil la tragedia valului 4. Zecile de mii de morți sunt pentru marea masă doar statistică. Dar criza facturilor este abia la început și va lovi teribil. Încep să vină facturi la gaze naturale dublate, unii spun triplate. În plină iarnă. Preturile șocante la energie se duc ca un tsunami în toate domeniile, în toate celelalte prețuri și tarife, începând cu cele ale produselor de bază. Vor începe falimentele, deci se va accentua șomajul. Deocamdată e mult mai greu de plecat la muncă în străinătate. Dacă din cauza degradării nivelului de trai va începe o criză a ratelor neplatite, ne putem aștepta la instabilitate în sistemul bancar. Iar lucrurile se vor înrăutăți și mai mult când și compensarea pentru cei mai săraci se va duce, adică din aprilie. Oamenii vorbesc deschis despre ieșit în stradă. Îmi spun unii, care altfel sunt foarte pașnici, că au ajuns la limita puterii. Și, repet, suntem abia la început. Nu cred că ar fi de mirare dacă în următoarele luni vom avea proteste de stradă violente. Păstrând desigur proporțiile, să nu uităm că violențele din Kazahstan au început de la dublarea prețului combustibilului și s-au extins alimentate de restul frustrărilor. Criza gazelor vine din urmă, inclusiv din felul în care a fost pregătită liberalizarea. Sigur că pentru Opoziție e cel mai simplu să acuze actuala Putere și ea, într-adevăr, decontează. Iar aici începe a doua premisa proastă – calitatea actualei clase politice. După cum am văzut și în cazul certificatului verde, noi nu avem o coaliție dispusă să facă ce trebuie, cu orice preț electoral, ci una care stă numai cu ochii în sondaje. PSD are problema cea mai mare, pentru că a promis cel mai mult electoratului său și acesta așteaptă acum să i se livreze. Legea salarizării pe care PSD nu o poate pune în aplicare e legea făcută în guvernările Dragnea. PSD a și obișnuit poporul ca atunci când vine la guvernare să dea, numai că de data asta nu are ce și nu are cum, în chinga PNRR. În plus, ambele partide au tensiuni interne. PNL e din nou în vrie electorală, scaunul lui Florin Cîțu se clatină, iar domnia sa clatină cât poate scaunul premierului și, implicit, stabilitatea guvernului. PSD stă mai bine din acest punct de vedere, însă nu cu adevărat bine. De sub capac răzbate, mai ales din frustrările publice ale Gabrielei Firea, lupta surdă între aripile Ciolacu–Grindeanu și Stănescu– Firea, care stau la pândă și sunt conectate la zonele cele mai retrograde ale partidului. Klaus Iohannis este în sezonul de schi…..Singura speranță realistă ar fi ca actuala putere să fie mai speriată de efectele falimentului național decât de efectele reformelor impuse de PNRR și, oricât de chinuit, să le pună în practică. Integral: https://spotmedia.ro

Surpriză de la Lego! Acum îl poți asambla pe Moise Guran din 80.000 de piese  …. „Știm că are o față insipidă, care inspiră somnolență și plictis, dar l-am ales pe Moise Guran pentru că are capul perfect pătrat și se potrivește cu stilul Lego“, s-au scuzat designerii danezi. „Cei de la marketing ne-au avertizat că e o decizie riscantă din punct de vedere al afacerii, dar ne-o asumăm.“ Cei de la Lego spun că au studiat mii de imagini, dacă nu chiar sute de mii, dar n-au găsit pe nimeni altcineva cu un cap atât de pătrat ca Moise Guran. „Prima dată nici măcar nu am crezut că e vorba de o persoană reală, eram convinșă că e un personaj creat în Photoshop. Atât de pătrat e capul lui Moise Guran! Practic am fost condamnați să-l alegem pe el“, spun creatorii lui Moise Guran. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 10 ianuarie! Vremea va fi predominant închisă, dar din nou neobișnuit de caldă pentru data din calendar. Cerul va fi înnorat, iar pe arii extinse se vor înregistra precipitații sub formă de ploaie. În zona montană, în special în vestul și nord-vestul Moldovei, dar și în Transilvania se anunță precipitații sub formă de ninsoare. Izolat se va depune și poleiul, în zonele montane unde temperaturile vor fi scăzute.  Temperaturile maxime estimate astăzi de meteorologi se încadrează între – și 10 grade, iar minimele se vor încadra între -3 și 6 grade. În Bucuresti  meteorologii anunță o vreme închisă, cu un cer înnorat și precipitații sub formă de ploaie care nu vor fi însemnate cantitativ. Temperatura maximă înregistrată astăzi va fi de 5 grade, iar minima va fi 0 grade.

Vom avea tot mai multe cazuri de Covid lung, cu simptomatologie diversă, de la cea articulară până la cea cerebrală  După ce faza acută a COVID-19 trece, foarte mulți pacienți încep să acuze diferite simptome, care merg de la cele articulare la probleme cognitive sau oftalmologice. E una dintre temele majore la nivel internațional, Covid-ul lung, care pune presiune pe sistemele de sănătate. E o preocupare și pentru România? “Din nefericire, în acest moment, în România, sindromul Covid lung nu există ca preocupare a sistemului. Există medici care deja au cazuri. La nivel de sistem nu se poate remarca niciun fel de prioritizare și interes. În alte țări, deja se fac clinici de Covid lung. Un procent mare, undeva la 50% din cei trecuți prin infecția Covid, chiar dacă au fost asimptomatici, pot să dezvolte simptome care pot dura dincolo de 6 luni. OMS a catalogat sindromul de Covid lung la o listă de simptome, despre care nu se știe de ce apar și nu avem încă un tratament. Asta va pune o presiune extrem de mare, mai ales pe sistemele de sănătate care nu sunt performante și nu au capacitate mare, cum este cel din România. În perioada următoare, vom vedea că sistemul de sănătate va fi asaltat de tot mai multe persoane care au simptome nesistematizate, pentru că nu au simptomatologie respiratorie, ci simptomatologie articulară, cerebrală, cognitivă, oftalmologică. Merge în multe direcții. Și nu avem tratament. Există studii, dar dezvoltarea de tratamente durează mult timp. Noi am avut noroc că dezvoltarea vaccinului a fost așa rapidă, pentru că am avut tehnologiile și am avut cercetările făcute pe epidemia SARS din 2002. Abia acum apare primul medicament de la Merk, durează. Pe măsură ce crește numărul de cazuri, vom avea tot mai multe persoane cu Covid lung, care vor asalta sistemul de sănătate și nimic nu creează mai multă anxietate pentru pacient decât să aibă simptome pe care medicul nu reușește să le explice și să le trateze. Sunt simptome diverse, nu știm cauza, nu avem un tratament și sindromul Covid lung apare în valuri. Ar trebui și în România să se aloce fonduri, să existe departamente care să înceapă să fie preocupate de sindromul Covid lung și să se pregătească pentru acest val, măcar la nivelul de îndrumare spre protocoale de tratament și care să urmărească în literatura științifică internațională cum se tratează în altă parte și să trimită informări spitalelor din țară. La noi nu se întâmplă asta și e motivul pentru care există atâta dezorientare în sistemul medical”, spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, în interviul acordat Spotmedia. Integral: https://spotmedia.ro

INTERVIU Prognoză pesimistă a unui fost ministru al Economiei: ”Nu văd lucruri bune în 2022. Prețurile vor continua să crească” …. ”Din păcate, nu văd lucruri bune în anul 2022. Va fi unul al greutăților din punct de vedere economic. Prețurile vor continua să crească. Banca Națională va continua să tipărească bani. Puterea de cumpărare a românilor va scădea, ceea ce va duce la o polarizare mai mare a societății. Diferența între cei care au și cei care n-au. Toate acestea se vor întâmpla pentru că guvernul va prefera să acopere găurile negre ale unui stat care cheltuie tot mai mult în fiecare an, mult peste cât are venituri”, a declarat fostul ministru al Economiei de la USR, Claudiu Năsui, pentru Ziare.com. Impozitele vor rămâne mari, adaugă el. ”Cel mai rău e că vom rămâne țara din Europa care taxează cel mai puternic salariile mici și, mai ales prin asta, statul va continua să gonească românii din România. Tot din punct de vedere economic, la nivel internațional, elementul cheie la care oamenii trebuie să fie atenți este când va decide Rezerva Federală a Americii să crească dobânda cheie. Când și cu cât. E principalul punct de cotitură în economia mondială din ultimul deceniu”, mai spune Claudiu Năsui. Marea provocare în 2022 este de a ține sub control inflația, consideră acesta. ”Încercarea e de a ține sub control inflația. Se va întâmpla. Întrebarea e când. Cred că acest moment va determina și viitoarea criză economică”, afirmă Năsui…..”Din punct de vedere politic, coaliția de guvernare va fi deosebit de stabilă. Suntem țara în care doi oameni vor decide tot: domnul Iohannis și domnul Ciolacu. Degeaba se vor certa activele de partid din PSD și PNL între ele. Atât timp cât domnul Iohannis și domnul Ciolacu vor să continue coaliția, ea va continua, indiferent de încercările economice sau sanitare prin care populația va trece”, a mai spus Năsui. Integral: https://ziare.com

Banca Centrală Europeană ar putea interveni dacă prețurile energiei continuă să crească. Care sunt scenariile luate în calcul…. Inflaţia din zona euro a atins un record de 5% lunile trecute, fiind de peste două ori ţinta de 2% a BCE, dar banca nu şi-a înăsprit politica monetară până acum, argumentând că creşterea preţurilor se va diminua de la sine, deoarece principalele motive pentru inflaţia ridicată sunt factorii unici tranzitori. ”Tranziţia ecologică prezintă riscuri pentru inflaţia pe termen mediu. Creşterea preţurilor la energie poate necesita o abatere de la o politică de ignorare”, a spus Schnabel într-un discurs. Schnabel a spus că există două scenarii în care BCE ar trebui să schimbe politica. Primul este dacă preţurile ridicate ale energiei se transferă către alte sectoare ale economiei şi modifică comportamentul de stabilire a preţurilor. ”Până acum, totuşi, nu există semne de efecte mai ample de rundă a doua. Creşterea salariilor şi cererile din partea sindicatelor rămân relativ moderate”, a argumentat Schnabel. Al doilea scenariu ar fi dacă traiectoria preţurilor la energie, puternic afectate de taxele pe carbon şi de tranziţia ecologică, ameninţă să împingă inflaţia generală peste ţintă. Dezechilibrele dintre cerere şi ofertă pot rămâne pe termen lung pe fondul tranziţiei, iar preţurile carbonului vor creşte în continuare, ceea ce înseamnă că contribuţia preţurilor la energie şi electricitate la inflaţia preţurilor de consum ar putea fi peste norma sa istorică pe termen mediu, a adăugat Schnabel. Aceasta a adăugat că taxa pe carbon este puţin probabil să fie un factor negativ pentru creşterea economică, studiile sugerând că ar putea avea chiar un impact pozitiv modest. Integral: https://ziare.com

Bilanț energetic 2021 …. Să trecem la bilanțul anului ce s-a încheiat! Datele provin din site-ul Transelectrica și au fost prelucrate. Consumul a crescut cu 3 TWh. Normal ca după un an de pandemie în care am avut și câteva săptămâni lookdown, consumul să crească. A crescut și producția, dar nu suficient. Importul de energie a crescut, exportul a crescut și soldul este mai mic cu 0,5 TWh decât in anul precedent. Ce folos? Azi prețul de import este de 500 euro. Să nu uităm că noi când exportam, exportăm surplusul de la regenerabile – eolian și solar, iar când facem import, energia importantă pe liniile din Ungaria, Bulgaria sau Ucraina este produsă în mare parte din gaze și cărbune, deci este mai scumpă…..Și cărbunele și gazele au generat mai multă energie electrică. Adică instalațiile au fost stoarse de ce mai sunt în stare să producă, aflându-se în ultimii ani de viață….. Încă din prima frază am spus că ne apropiem de un dezatru. Din site-ul entsoe.eu vă extrag care este evoluția capacităților de producție românești în ultimii cinci ani: Este clar ca nu este raportată închiderea CEH, care nu mai poate extrage huilă și nu mai poate produce nici energie, deoarece mai apărem cu aproape 1000 MW disponibili, ceea ce nu este adevărat.   Lignitul de la CEO de asemenea se extrage din ce în ce mai puțin iar capacitățile de producție de energie electrică au scăzut în cinci ani cu 2200 MW. Tragedia se resimte la gaz: în cinci ani capacitatea de generare a scăzut cu 3000 MW. Ultima linie de jos confirma că regenerabilele au ramas cam aceleași, incluzând și hidro aici, și pe energie securitară am închis capacități de 5700 MW, ceea ce declarăm, în realitate fiind 6700 MW.  Adică suntem în bătaia vântului. ….. …..Fiind un tabel prea mare deoarece, decontările de fac la sfert de oră am luat doar perioada orară 13.00 – 20.00, dar vă asigur că dacă deschideți site-ul aici, veți vedea că pe tot parcursul zilei prețul nostru de import este de 500 de euro (2.500 de lei). Dacă ne uităm care este soldul, constatăm că până la ora scrierii articolului România a pierdut mai mult de jumătate de milion de euro în data de 3 ianuarie, adica a importat peste un GWh. Ce reprezintă aceasta sumă? Investiția într-o capacitate de 1 MW. Adica cu banii platiti pe import timp de trei luni, am fi construit o centrală nouă pe gaz de 100 MW. …. Să ne uităm și la mixul electro-energetic. Apostolii ecologismului vor face crize: cărbunele și gazul au produs peste 35% din total, la care adăugăm și nuclearul cu 18% și aflăm că ne-am bazat doar pe 53% energie securitară. Dacă nu aveam apă pentru Hidroelectrica, ce a produs 28% eram la pământ! Regenerabilele au fost 13% – fără hidro, 41% cu hidro. Restul este import Integral: https://www.contributors.ro

Lacrimile de crocodil ale unui ministru paralel cu apa caldă În timp ce zeci de mii de bucureșteni dârdâiau de frig și așteptau neîmbăiați să vină apa caldă, ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu (PNL), făcea joi seară o declarație cu schepsis: „Sincer să fiu, îmi pare rău de acest lucru, îmi pare rău că Termoenergetica nu reuşeşte să rezolve problema ţevilor sparte. Că e o problemă de ţevi sparte până la urmă, că nu s-au făcut investiţii”. Nu vi se pare că sună ca o atenționare?  Ceva, ca să știe toată țara că ministrul Energiei n-are nici în clin, nici în mânecă cu frigul bucureștenilor. Singurii vinovați sunt cei de la Termoenergetica, incapabili să cârpească niște nenorocite de țevi sparte….. Nu e deloc greu de priceput.  Cei de la Termoenergetica au scris zile în șir pe site-ul lor exact ce n-a priceput cel care nu înțelege ceea ce ar fi trebuit să știe: „lipsă parametri”. Adică nici vorbă de țevi sparte. Asta era cu alte ocazii, când site-ul evidenția avarii în rețea. De rândul acesta, diagnosticul spunea altceva: au lipsit parametrii, adică agentul termic. Scurt. Nu se plângea nimeni de țevi, se plângeau toți că apa nu vine caldă, iar caloriferele sunt reci.  Logica spune că, dacă vine berechet apă rece pe ambele conducte,  înseamnă că toate țevile sunt OK.  Numai energia lipsește, stimate domnule ministru al Energiei. Se vede și din avion că, în acest caz, problema nu este de mentenanță a rețelei, ci una despre care Ministerul Energiei nu poate pretinde că nu-l privește chiar deloc….. Observați cu cât dispreț vorbește domnul ministru, când se referă la Primărie, la Consiliul General și la CM Termoenergetica, spunând „mi-e greu să-i înțeleg”. Adică, dacă nici el, ministrul, omul care întruchipează chintesența filosofiei energetice, nu-i înțelege, atunci înseamnă că cei implicați direct dau în gropi de proști ce sunt. În opinia mea, chiar dacă Termoenergetica nu este în subordonarea Ministerului Energiei, un demnitar de asemenea rang nu se poate mulțumi doar cu declarația că „îi pare rău” și cu câteva lacrimi de crododil, stropite în direct. Este foarte puțin, mai nimic, stimabile!…. Dacă s-ar fi documentat, cu siguranță ar fi știut ce spuneam la început, adică faptul că nu țevile sparte au fost cauza pentru care bucureștenilor le-a lipsit căldura la acest început de an, ci lipsa agentului termic. De rândul acesta, țevile erau funcționale, domnule ministru, la robinet curgea apă cu presiune normală. Dar nu curgea caldă, ci rece. Când se sparg țevile, nu curge apă deloc. Deduc că ministrul ori mințea cu nonșalanță la televiziune, ori nu era pe fază, nu cunoștea situația și vorbea la întâmplare, pe principiul „poate prinde”. N-a prins. Adevărul s-a observat ușor, apa curgea tot rece, și pe conductele celei calde. Termoenergetica avea dreptate, nu țevile au fost cauza recentei întreruperi a căldurii în Capitală, ci lipsa agentului termic. Iar noi, cei care plătim impozite și taxe pentru ca, din banii noștri, să obținem servicii, suntem nu numai lipsiți de ele, dar și mințiți…..Dacă nu exagerez, atunci domnul ministru al Energiei are datoria să îndrepte răul cu mâna lui, să admită că ne-a servit brașoave, să cerceteze adevărata cauză a frigului pe care l-am îndurat după Anul Nou și să explice – tot televizat – situația reală, pentru care nu am avut apă caldă și încălzire vreme de aproape o săptămână. Integral: https://spotmedia.ro

În următorii 8 ani va trebui ridicat ”simțitor” nivelul taxelor și impozitelor. Lucrătorii plătiți din taxe, impozite și contribuții își vor tripla în 2030 ponderea (studiu) ”​Lucrătorii dependenți (din sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții) reprezintă 14,1% din populația ocupată. La nivelul anului 2030, această pondere va crește față de anul de bază 2020 cu nu mai puțin de 24%!!! Acest ritm de creștere este de 3 (TREI) ori mai mare decât creșterea globală a populației ocupate pentru acest interval (care este în jur de 8%). Cu alte cuvinte sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții, vor înregistra o creștere de ocupare de trei ori mai mare decât creșterea globală de ocupare de la nivelul întregii economii naționale. În aceste condiții, ori nivelul general al productivității muncii în sectorul concurențial va trebui să crească pentru a putea susține această creștere, ori va trebui ridicat simțitor nivelul taxelor și impozitelor”, arată un studiu coordonat de Cătălin Ghinăraru, expert pe piața muncii.Alte concluzii ale studiului:

Viitorul României- cineva l-a încuiat în beci și a aruncat cheia Națiunile depind astăzi, într-o măsură din ce în ce mai mare, de adaptarea la noua economie, cea care se bazează, din ce în ce mai mult, pe cunoaștere. Locul unei națiuni moderne în lumea „economiei cunoașterii” este dat de măsura în care forța sa de muncă este educată. Educația devine, astfel, cheia oricărui popor către dezvoltare și către un loc mai bun în economia globală.…. Ei bine, la nivel global, în clasamentul anului 2021, sistemul nostru educațional este abia al 47-lea din lume, în cădere de pe poziția 40, atinsă în anul 2020. Clasamentul mondial este dominat de cele două mari puteri anglofone (SUA și Marea Britanie), dar cuprinde și multe state asiatice (Japonia, Coreea de Sud, Singapore și China). Germania este statul din UE cu cea mai bună poziție în acest clasament, fiind a treia putere globală în educație. Franța este pe locul 5, Suedia pe 9, Olanda pe 10, Italia pe 14 și Austria pe 16….. Înaintea noastră în clasament mai găsim Croația, Estonia și Slovacia din UE , dar și Turcia, Egipt și Ucraina, din afara UE (sursa: AICI). Nu stăm, așadar, prea bine la calitatea globală a sistemului de educație. Dacă vorbim însă, de pregătirea noastră pentru viitor, să spunem că suntem, din păcate, pe ultimul loc în Uniune și chiar în Europa, la proporția celor cu studii superioare (terțiare):….. Noi avem unul din șase oameni între 15 și 64 de ani cu diplomă universitară, ungurii au un sfert din populația activă (23,6%), iar polonezii aproape 29%! Cam atât de pregătiți suntem noi pentru viitor și pentru „economia cunoașterii”: avem o pondere de două ori mai mică a  absolvenților de facultate decât polonezii!…..Ungurii au șase universități în primele 100 din regiune, cel mai bine poziționată fiind Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta (locul 26):…. Polonezii au 17 universități în primele 100 din regiune, cea mai bună clasare fiind pe locul 5:….Dar România? Noi avem tot șase universități printre primele 100 din regiune, la fel ca ungurii, o națiune și o economie de două ori mai mici decât ale noastre, dar ale noastre pe poziții mult mai slabe decât ale lor, cea mai bună fiind locul 40, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj:….Noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere a cheltuielilor bugetare pentru școală, cu excepția Irlandei, care are însă un PIB uriaș, din motive de înregistrare contabilă a unor mari companii multinaționale:….. Ca să fie clar: un stat UE alocă, în medie, 4,7% pentru educație, iar noi 3,6% (aşa era în 2019, astăzi stăm mai prost)! Ungaria alocă exact media europeană, 4,7% din PIB, iar Polonia chiar mai mult, 5% din PIB. Probabil că diferențele de alocare a fondurilor pentru educație nu sunt singurele explicații ale calității mai slabe a sistemului nostru de învățământ în raport cu celelate state, dar sigur ele sunt cele mai semnificative motive. Ministerul Educației va primi, din bugetul anului 2022, 32,5 miliarde de lei. La un produs intern brut (PIB) de 1.317 miliarde de lei, asta înseamnă 2,47% din PIB (sursa: AICI)….. Deschiderea, de către Comisia Europeană, a procedurii de deficit excesiv împotriva țării noastre a însemnat diminuarea bugetului alocat Ministerului Educației cu 18% anul trecut. Dacă ne raportăm la anul 2022, reducerea de pondere în PIB este de „doar” 16 puncte procentuale. Adică a găsit cu cale Guvernul României să diminueze cu o șesime ponderea în PIB a bugetului Ministerului Educației, ca măsură de ieșire din criza bugetară, pe care tot Guvernul a provocat-o!…. Se pare că povara reducerii deficitului bugetar a cam rămas pe umerii educației și cercetării. De altfel, dacă ne uităm cu atenție, vom vedea că SRI are un buget aproape dublu față de cel al cercetării (1,78 miliarde de lei)! Deci, oameni buni, după atâtea cifre și tabele să tragem și concluzii: suntem zgârciți cu banii pentru educație, ceea ce înseamnă că ne aruncăm singuri la periferia Europei de mâine. Integral: https://spotmedia.ro

Femeile bătute, preocupare pentru politicieni doar când aduc voturi  Victimele violenței domestice sunt bune pentru politicieni când își fac imagine, în timp ce legea care le-ar salva viețile încă nu e pusă în aplicare. În ultima zi a anului 2021, un bărbat de 44 de ani din Sebeș era pus sub urmărire penală, după ce și-a atacat soția și fiica cu un cuțit, deși victimele aveau ordin de restricție împotriva lui. În primele două zile ale noului an, Inspectoratul de Poliție Brașov prezenta trei cazuri de violență domestică din județ în care oamenii legii au intervenit: cel mai vârstnic agresor avea 65 de ani, iar cea mai vârstnică victimă, 60 de ani. El s-a îmbătat și a atacat-o. Un alt caz, redat pe larg în aceste zile în presă, cel al judecătoarei lovite și spionate de soț, colonel de armată, arată, încă o dată, că violența împotriva femeilor nu ține cont de vârstă, educație, statut social. Și că, în continuare, rușinos, statul român asistă nepăsător cum cetățenele lui sunt amenințate și agresate. Abia în primăvara lui 2021, după ani de zile de tărăgănare, a fost promulgată legea prin care sunt introduse brățările electronice, singura șansă pe care o au victimele violenței domestice în fața agresorilor. Dar termenul de implementare pentru faza-pilot (care va fi mai întâi în București) este martie 2022. Deci, cel puțin până la acest termen, femeile vor continua să fie bătute și omorâte cu ordinul de protecție în mână. Că eradicarea violenței domestice nu e vreo prioritate pentru statul român vedem de ani de zile. Dar ce am văzut în 2021, confirmat chiar la început de 2022, este palma în plus peste față pe care o primesc victimele, prin înțelegerile cinice pentru putere. Și aici mă refer la instalarea Gabrielei Firea în fruntea Ministerului Familiei și Egalității de Șanse și anunțul ei că va candida din nou la Primăria Capitalei. Aceeași Gabriela Firea, care a închis singurul centru pentru victimele violenței domestice din București deschis non-stop, prin sistarea finanțării, în anul 2019, a primit acum o tribună de unde să-și facă imagine, împărțind din nou vouchere și pozându-se în centre pentru victimele violenței domestice, în așteptarea alegerilor locale din 2024. Aceeași Gabriela Firea, care a cheltuit cu voucherele peste 768 de milioane de lei, în loc să ia măsuri prin care chiar să îmbunătățească viața oamenilor, conform unui raport al organizațiilor Active Watch, Optar și CERE, aceeași Gabriela Firea, care a lăsat o datorie de 3 miliarde la Primăria Capitalei, după cum a arătat primarul general Nicușor Dan. Și, bonus, pentru că, în țara asta, autoritățile statului, când nu fac combinații politice, dorm în papuci, aflăm că toxica emisiune Acces Direct va fi difuzată pe două posturi TV, desigur, ambele din grupul Antenelor. Pentru cine a uitat, la această emisiune a fost prezentat în râs cazul unei femei care era amenințată de partenerul ei de viață și care, în cele din urmă, a fost omorâtă, de față cu copilul ei. Integral: https://newsweek.ro

Investitorii ascunși din presă. PSD ține informațiile la secret, deși plătește milioane pe lună  Partidele tind să devină cei mai mari investitori în presa din România, cu bani încasați de la bugetul de stat. Sumele au crescut într-un ritm alert în ultimii ani, dar lipsa de transparență, mai ales în cazul PSD, blochează accesul la informații. Unde ajung banii și pentru ce?….. Problema este că și partidele au învățat că fondurile primite de la stat pot contribui la promovarea ușoară a mesajului. Partidele votează anual să primească mulți bani ca subvenție, peste 45 milioane de euro, apoi ele plătesc spații în mass-media. Costurile cresc pentru că și mass-media cere mai mulți bani pentru promovarea formațiunilor politice, iar partidele revin și își realimentează anual conturile. Acesta este cercul vicios, în care cotizația de partid aproape a dispărut, iar toată finanțarea se bazează pe banii publici……Dacă în anii electorali era de înțeles de ce partidele folosesc mulți bani pentru promovare, noutatea o reprezintă 2021. Este anul în care partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă…. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro).  PSD pierde procesele, dar totul rămâne secret PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă. Europa Liberă a trimis în ultimele luni mai multe solicitări pe acest subiect către PSD, însă nu am primit niciodată un răspuns complet, ci simpla precizare că partidul informează Autoritatea Electorală Permanentă. PSD a pierdut în instanță două procese legate de accesul liber la informațiile de interes public, judecătorii au arătat că legea nu a fost respectată, dar Marcel Ciolacu și Paul Stănescu refuză în continuare să prezinte informațiile care ar trebui să fie publice. Procesele au fost deschise de Ovidiu Vanghele, Centrul pentru Investigații Media, Centrul pentru Inovare Publică și Ovidiu Voicu….. Criza politică și banii pentru presă. PSD a plătit de 32 de ori mai mult decât USR  Datele oferite de Autoritatea Electorală Permanentă dezvăluie discrepanța între sumele folosite de diferite partide pentru promovarea în presă și propagandă. Liderul detașat rămâne PSD, care, spre exemplu, în luna noiembrie, a alocat 5.3 milioane de lei, în timp ce USR a folosit 167.357 lei. Un raport de 32 la 1 în favoarea partidului din Kiseleff. Pe locul al doilea se află PNL, care, tot în noiembrie, a plătit 2.4 milioane de lei. Integral: https://romania.europalibera.org

TNR te ajută. La ce folosește orificiul cu capac din lateralul mașinii? ….. TNR te ajută © azi să afli câteva din secretele care nu ți se spun la școala de șoferi. Mulți proaspăt posesori de carnet de conducere au observat cum în lateralul mașinii, în partea stângă sau dreapta, în funcție de model, dar aproape întotdeauna în spate, se alfă un orificiu acoperit cu un capac. Acesta poate fi deschis, ori printr-un buton din interiorul mașinii, ori manual de afară. Dacă ne uităm cu atenție vom găsi un fel de robinet care, odată desfăcut, ne va permite accesul în măruntaiele flămânde ale mașinii. Șoferii cu experiență în conducerea autovehiculelor rutiere susțin că pe acolo se introduce benzina sau motorina, un lichid esențial pentru buna funcționare a motorului. În România acest combustibil are o compoziție specială, respectiv 50% taxe, 45% profit pentru o companie străină și restul petrol. În fiecare an există o competiție între stat și compania care vinde combustibilul pentru a afla cine poate să scoată cei mai mulți bani din buzunarul celui care bagă de bună voie lichid prin acel orificiu. Specialiștii auto ne promit însă că, în viitor, nu va mai trebui să introducem lichide în mașină. Acesta va fi ars în centrale speciale pentru a produce curent electric, cu care vom alimenta automobilele noastre, exact ca aspiratorul robot, telefonul mobil sau imprimanta cu baterii. Ecologiștii spun că acest tip de poluare cu mai mulți pași ajută planeta mult mai mult decât ne putem închipui, pentru că în general proștii nu au imaginație și nu-și pot închipui prea multe. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de sambata, 8 ianuarie! In Bucuresti vremea va fi închisă și temporar se vor semnala precipitații slabe. Acestea vor fi mai ales sub formă de lapoviță și ninsoare, în dimineața zilei de 8 ianuarie și ploaie în restul intervalului. Sâmbătă și  duminică, temperatura aerului nu se va modifica semnificativ și va avea valori de 2-4 gr. Sâmbătă, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 4 gr în Moldova, 4 în Transilvania, 4 în Maramureș, 2 în Crișana, 3 în Banat, 6 în Muntenia, 5 în Oltenia și 9 în Dobrogea. Sunt anunțate ninsori în cea mai mare parte a țării, excepție făcând Muntenia și Dobrogea unde sunt așteptate ploi, iar în Moldova și Oltenia precipitațiile vor fi mixte. Iată ce temperaturi ne așteaptă sâmbătă și în alte orașe: Brașov: 6 gr Iași: 2 gr Cluj Napoca: 3 gr Constanța: 8 gr Bacău: 2 gr Timișoara: 3 gr Oradea: 2 gr Sibiu: 6 gr Giurgiu: 4 gr Galați: 4 gr Arad: 1 grad.

Avertismentul unui cunoscut medic pneumolog în privința cazurilor de flurona, dubla infecție gripă-COVID    O bună parte din pacienţii vulnerabili atât faţă de COVID, cât şi faţă de gripă au amânat vaccinarea antigripală în această toamnă, atrage atenția, pe baza observaţiilor din spital, medicul Beatrice Mahler, manager la Institutul “Marius Nasta”. … Dr. Beatrice Mahler: Pentru un pacient sănătos nu cred că ar avea foarte mare impact dacă, în loc de COVID, este co-infecţie, în sensul că simptomatologia este similară. Nu cred că şi-ar da vreo persoană seama dacă este infecţie COVID simplă sau este o combinaţie cu gripă. COVID, în sine, se poate manifesta variat. Este o combinaţie posibilă şi, simptomatologia fiind relativ similară, diagnosticul se face exclusiv pe baza testelor de laborator. Un lucru bun este că avem teste antigen rapide şi pentru gripă, şi pentru COVID, aşa că sunt simplu de depistat. -Ce se întâmplă dacă persoana avea deja alte probleme de sănătate, înainte de infecţia dublă? -Pentru o persoană imunosupresată (n.r.: pacienţi cu HIV, cu transplant de organe etc), situaţia e mai gravă din perspectiva complicaţiilor pe care le dă fiecare infecţie în sine….. În cazul COVID deja s-a vorbit foarte mult de furtuna de citokine, dar infecţia gripală aduce în plus o suprainfecţie bacteriană mult mai rapid în evoluţia pacientului, cu acea pneumonie dublă virală şi bacteriană. De asemenea, este necesară o combinaţie de medicamente, atât antivirale, cât şi tratament antibiotic. Fiecare medicament are riscurile lui de reacţii adverse şi limitele sale de administrare. Şi atunci, managementul unui astfel de caz este mult mai dificil într-un spital – de regulă, se tratează în spital acest pacient. Şi, nu în ultimul rând, sunt medicamente pe care noi, până în acest moment, le-am administrat în COVID, dar nu împreună cu alte antivirale sau cu foarte multe combinaţii de medicamente. S-ar putea ca din aceste combinaţii să avem reacţii pe care nu le presupunem în acest moment, ca medici, pentru că nu ne-am lovit de ele. …. -Cum se pot proteja oamenii de ambele infecţii – COVID şi gripă? -Din punctul meu de vedere, recomandarea este să-şi facă ambele vaccinuri, mai ales dacă fac parte din categoriile vulnerabile. La gripă, categoriile vulnerabile sunt aceleaşi ca la COVID, adică persoanele peste 65 de ani sau orice persoană care are un tratament cronic, că vorbim de hipertensiune, de obezitate, de boli pulmonare cronice, de diabet zaharat. Masca în acest moment ne protejează şi de o infecţie, şi de cealaltă. Chiar dacă nu ne place s-o purtăm, are beneficiile ei clare. Dacă am lua fiecare din noi aceste măsuri, am avea mult mai puţine cazuri de infecţii de COVID, gripă sau asociate. Integral: https://www.libertatea.ro

Analiști OTP: Cât de mult se vor scumpi gazele după expirarea plafonărilor. Incertitudinile privind inflația sunt uriașe  Gazele și electricitatea se vor scumpi din nou, cu 10%, după ce măsurile de plafonare luate de Guvern vor expira, estimează analiștii OTP Bank, iar mișcările ratei inflației vor rămâne sub semnul unei incertitudini foarte accentuate, cu riscuri considerabile care trebuie luate în calcul….. „În timp ce inflația (fără alimente și energie) a fost de 3,5% în noiembrie anul trecut, prețurile la energie au crescut cu 23%, iar prețurile la combustibil cu 25%. Aceste două elemente legate de energie au adăugat 4 puncte procentuale la inflația anuală”, au declarat analiștii pe zona de macroeconomie ai OTP Bank pentru wall-street.ro. Incertitudinea pentru anul 2022 nu sunt cauzate doar de prețurile petrolului, gazelor și energiei electrice, ci și pornind de la faptul că intervenția statului în această problemă a fost una de amploare, în viziunea analiștilor….Pe baza acestor ipoteze și presupunând, de asemenea, că inflația generală ridicată nu va alimenta salariile mai mari (nu se presupune niciun efect de runda a doua), inflația ar putea atinge un vârf în jurul valorii de 7% în mai 2022…. Riscul cheie este însă ca efectele de runda a doua să evolueze, ceea ce face ca scăderea inflației să fie mai dificilă. „Chiar dacă creșterea salariilor nu este afectată de cifrele mai mari ale inflației generale, amploarea șocurilor privind prețurile energiei de pe piețele liberalizate ar putea obliga companiile să crească mai rapid prețurile comparativ cu modul în care s-ar fi desfășurat lucrurile anterior. Prin urmare, riscurile sunt semnificative”, mai spun experții în macroeconomie. Politicile BNR și efectele lor asupra ROBOR și IRCC: cu cât vor crește dobânzile la credite Estimările analiștilor OTP arată că dobânda cheie ar putea fi de 2,25% până la jumătatea anului 2022 și de 2,75% până la sfârșitul lui 2022. Cu toate acestea, aceștia menționează că riscurile indică în mod evident un potențial de a depăși acest nivel ca urmare a motivelor menționate mai sus. „Așteptările noastre au fost de 25 puncte de bază (0,25%) pentru un timp (referitor la creșterile dobânzii cheie n.r.), totuși avem tendința de a crede că BNR ar putea crește până la 50 puncte de bază (0,5%) din 3 motive principale. 1. pentru a atenua riscul efectelor de runda a doua asupra inflației, 2. pentru a reduce sarcina intervenției valutare și 3. pentru a ține pasul cu nivelul ratelor de referință ale altor bănci centrale regionale”, cred analiștii OTP….. Creșterea economică în 2022 se va reduce cu aproape jumătate față de anul trecut Economiștii OTP Bank se așteaptă la o încetinire vizibilă de la ~6,7% (pe 2021) la 3,5-4,0% în 2022. O parte din această încetinire este deja doar un efect tehnic al încetinirii redresării economice din semestrul 2 al anului 2021 față de semestrul 1, care are o reportare mai scăzută pentru 2022…..„Cu toate acestea, consolidarea fiscală este, de asemenea, necesară, deoarece România se află sub o procedură de deficit excesiv la Comisia UE, unde angajamentul este ca deficitul bugetar să coboare sub 3% până în 2024. În plus, România va fi un beneficiar semnificativ al absorbtiei de fonduri UE în următorii ani”, explică analiștii OTP Bank. Integral: https://www.wall-street.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 7 ianuarie! Vineri, de Sfântul Ion, temperaturile scad brusc şi maximele vor arăta astfel: 4 grade în Moldova, 4 în Transilvania, 3 în Maramureș, 5 în Crișana, 5 în Banat, 6 în Muntenia, 8 în Oltenia și 6 în Dobrogea. Sunt anunțate precipitații mixte în Transilvania și Banat, ploi în Oltenia și Muntenia, nori în Dobrogea și soare în Maramureș, Moldova și Crișana. În Capitală, cerul va fi mai mult noros, cu ploaie slabă și o maximă de 5 grade. Iată ce temperaturi ne așteaptă vineri și în alte orașe: Brașov: 3 grade Iași: 1 grad Cluj Napoca: 2 grade Constanța: 6 grade Bacău: 1 grad Timișoara: 5 grade Oradea: 2 grade Sibiu: 4 grade Giurgiu: 6 grade Galați: 4 grade Arad: 3 grade

Studiu: Formele ușoare de COVID-19 pot provoca leziuni la mai multe organe  Formele ușoare de COVID-19 pot provoca leziuni la mai multe organe, se pot forma cheaguri de sânge în vene profunde, a dezvăluit un nou studiu miercuri. Studiul a fost realizat în Germania de cercetătorii de la Centrul Medical Universitar Hamburg-Eppendorf, care au examinat starea de sănătate a aproape 450 de pacienți care s-au recuperat de COVID-19. „Pacienții care aparent s-au recuperat de la COVID-19 ușor până la moderat suferă de o afecțiune multi-organică subclinică legată de funcția trombotică, pulmonară, cardiacă și renală”, a concluzionat studiul, după ce a examinat pacienții timp de aproape nouă luni după primul lor test pozitiv. . Cercetarea a constatat că  și cazurile ușoare de COVID-19 pot afecta funcțiile inimii și plămânilor și pot declanșa cheaguri de sânge în vene. „Datele noastre sugerează o prevalență semnificativ mai mare a trombozei venoase profunde la participanți după infecția cu SARS-CoV-2”, au arătat cercetătorii. O scădere a funcției renale a fost observată la unii dintre pacienți. Studiul a recomandat efectuarea unui screening sistematic a organelor la șase până la nouă luni după contractarea virusului. Integral: https://newsweek.ro

PARLAMENTUL SI-A AMINTIT HIDRA DIN AEP  Președintele AEP, Constantin Florin Mitulețu Buică, a fost propus ieri seară Parlamentului pentru revocare, după ce a fost trimis în judecată pentru 3 infracțiuni de abuz în serviciu. Unul dintre abuzurile de care este acuzat s-a repetat de 18 ori: numiri în funcții de conducere, fără concurs și fără avizul parlamentarilor. Mitulețu ar fi trebuit însă demis din martie, de când a început urmărirea penală, conform normelor în vigoare, dar criza politică a stopat acest lucru.  Curtea de Conturi chestionează în această perioadă milioanele de lei cheltuite de AEP în 2020 din bani publici, pe diurne și indemnizații nejustificate sau pe contracte netransparente.  „Autoritatea Electorală își pierde credibilitatea în fața cetățenilor și are în funcții de conducere persoane a căror probitate profesională poate fi pusă sub semnul întrebării (…) având în vedere numirea acestora fără respectarea legii.”  Aceasta e una dintre concluziile rechizitoriului întocmit de procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 3, în baza căruia președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Constantin Florin Mitulețu Buică, a fost trimis în judecată, luna trecută. „Am propus să dăm drumul la revocarea [lui Mitulețu Buică], la procedura de schimbare [din funcția de președinte al AEP], pentru că avem temei”, ne-a spus aseară, la telefon, vicepreședinta Senatului, liberala Alina Gorghiu, după ce Parlamentul a primit înștiințarea Parchetului.  Pentru că președintele are rang de ministru, el poate fi revocat din funcție doar de Parlament, „pentru motive temeinice”, în urma unui raport al comisiilor juridice reunite.  Mitulețu este acuzat că a comis trei infracțiuni de abuz în serviciu, dintre care unul în formă continuată (de 18 ori).  Integral: https://www.riseproject.ro

Afaceri necurate în USR. Cum au ajuns banii publici în conturile membrilor de partid  Noi afaceri dubioase au ieșit la suprafață din tabăra USR, partidul care în campaniile electorale a promis „o Românie fără prostie și hoție” și a scandat „fără penali în funcții publice!”. De această dată este vizat primarul Bacăului, Lucian Daniel-Stanciu Viziteu. Un nou scandal a aprins edilul local din regiunea Moldovei. Presa locală a constatat că un sfert dintre banii publici cheltuiți pentru servicii juridice au ajuns în buzunarul unui membru USR. Mai precis, este vorba despre firma fostului prefect, Leonard Bulai. Trei din cele zece contracte de asistență juridică încheiate în anul 2021 de Primăria Bacău au fost semnate cu firma SCA Achim & Bulai, la care este partener fostul prefect USR Leonard Bulai. Deși Primăria Bacău are în organigramă 8 posturi la Serviciul Juridic propriu, doar 4 dintre acestea sunt ocupate, informează Ziarul de Bacău. Leonard Bulai a fost șef de cabinet al primarului Lucian Viziteu, după care a ajuns prefect al județului Bacău. În calitate de prefect a blocat bugetul local în instanță, proces pe care l-a pierdut. În urma acestei nereușite a fost demis, iar apoi și-a reluat activitatea în cadrul firmei sale de avocatură. Inițiativele controversate ale lui Lucian Stanciu Viziteu  Lucian Viziteu este un personaj controversat la nivel local. La un an de zile de când a preluat mandatul, s-a remarcat prin mai multe promisiuni de campanie încălcate și inițiative retrase, după ce băcăuanii s-au poziționat ferm, împotrivă. În ultimul an, Viziteu a propus adăugarea de taxe pentru locurile de parcare, creșterea taxei pentru salubrizare cu 140% și majorarea prețului apei cu 50%. De asemenea, a cerut suspendarea finalizării Spitalului Municipal Bacău, promis în campanie și a pierdut un proces de transparență, după ce a refuzat să comunice mai multe informații de natură financiară. De curând, primarul din Bacău a fost prins cu minciuna de elevi, cărora le-a tăiat cuantumul burselor. Integral: https://www.b1tv.ro

DEZASTRUL DIN MUNTII MARAMURES: 12 ANI DE JAF ASCUNS  În 2008, primul control la Ocolul Silvic de stat Poieni din județul Maramureș a scos la iveală peste 140.000 de mc de lemn dispăruți fără acte. Aproximativ 3500 de camioane. Și aia a fost tot. Echipa de inspectori de la acea vreme a fost supusă presiunilor venite de la conducerea Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Șeful direcției silvice Baia Mare a făcut plângeri penale unora dintre anchetatori, invocând abuzuri și comenzi politice. Dosarul a fost clasat ulterior. Pădurarii simpli de la Poieni au declarat că furtul de lemn s-a comis cu sprijinul șefilor din ocol. Printre firmele descoperite cu nereguli atunci se găsesc și furnizori ai corporației Holzindustrie Schweighofer. Ei apar, la rândul lor, într-o anchetă a procurorilor anti-mafia.  Ocolul Silvic Poieni din Maramureș, controlat acum două săptămâni de Ministerul Mediului și de prefectura locală, ascunde mușamalizări vechi. Ocolul a mai fost călcat de corpurile de control din București și-n trecut, când mare parte a pădurii era încă în picioare. Abuzurile de atunci au fost descoperite, denunțate și trimise la parchet. Dar degeaba. Practicile au rămas aceleași după 10 ani.  RISE a descoperit că unul dintre primele controale mari în zonă datează de acum 12 ani, din primăvara lui 2008, fiind comandat și coordonat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, instituția care avea atunci și pădurile în portofoliu. Controlul a fost demarat în urma unor sesizări locale privind tăieri ilegale masive. Raportul complet a fost înaintat mai multor instituții și a ajuns inclusiv la sediul central al RNP Romsilva din București. “Concluziile au fost pe măsura haosului descoperit în teren – mulți pădurari apăreau cu sute de metri de lemn tăiat ilegal de care erau responsabili, unii dintre ei au denunțat presiunile venite pe linie ierarhică și din zona de afaceri ca să închidă ochii la nereguli. Peste 140.000 de metri cubi au ieșit diferență între planurile de amenajament decenale, adică nu erau de găsit în acte și nici în teren. Magistrații tratau cu dezinteres anchetele inspectorilor forestieri, companii conectate la austriecii de la Holzindustrie erau acuzate și ele de tranzacții ilegale cu lemn” – povestește angajatul Romsilva care ne-a arătat raportul. Echipa care s-a deplasat pe teren în primăvara lui 2008 era formată din oameni de la Direcția Silvică Baia Mare, Ministerul Agriculturii, Direcția de Control Silvic și inspectori ITRSV (actualele Gărzi Forestiere). După câteva zile cu amenajamentele în mână, inspectorii au descoperit că există diferențe notabile în mai multe parcele din Ocolul Silvic Poieni. În total, paguba se ridică la 140.000 de mc de lemn.  Calculat la 50 de euro, prețul unui metru cub de lemn de foc din acea perioadă – adică cea mai mică valoare de piață – înseamnă aproape 7 milioane de euro.  Inspectorii au comparat planurile decenale și cantitățile extrase din acte în perioada 1996-2005 cu volumele care apăreau în planurile 2006-2015. Așa au descoperit practic “craterele” din pădure, lemnul fiind dispărut fără acte. Inspectorii au identificat și un mod de operare: pădurarii ocolului nu inventariau corect toți arborii, pentru ca apoi să fie tăiați la negru, fără nicio evidență. Erau și copaci de aproape un metru în diametru.  Într-o singură parcelă, echipa de control a reușit chiar să identifice peste 3000 de arbori care urmau să fie exploatați prin această metodă….. Hoții de lemne, scăpați de magistrați Concluziile controlului din 2008 merg mai departe: procurorii au minimizat sistematic impactul tăierilor ilegale și au tratat hoții de lemne ca pe niște traficanți de panseluțe. În cazul Poieni, la nivelul lui 2008, din opt persoane cu dosare penale, patru au primit rezoluție de scoatere de sub urmărire penală. În alte cazuri, au fost înregistrate și instrumentate dosare cu autori necunoscuți. Integral: https://www.riseproject.ro

România câștigă definitiv un proces cu frații Micula. Istoria cazului Micula vs statul român  Tribunalul arbitral a respins cererea oamenilor de afaceri și a constatat că „România s-a angajat în eforturi serioase și vizibile pentru a-și aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul” și „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor și o structură de executare atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă”, arată Hotnews. România a câștigat definitiv un proces în care oamenii de afaceri Ioan și Viorel Micula au cerut statului român despăgubiri de 9 miliarde de lei. Tribunalul internațional de arbitraj de la Washington a respins în martie 2020 solicitarea fraților Micula, aceștia au cerut anularea deciziei, iar printr-o decizie din 4 ianuarie Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială a respins cererea de anulare formulată de frații Micula. În cadrul arbitrajului, reclamanții au susținut că România și-a încălcat obligațiile internaționale în temeiul Tratatului, nereușind să aplice în mod adecvat legile privind impozitarea băuturilor spirtoase și prin adoptarea unui nou regim de prețuri pentru apa minerală. Integral: https://www.profit.ro

Evrika! Parametrul e de vină De duminică încoace, o bună parte din bucureșteni se spală la lighean și se încălzesc suflând în palme. S-au produs în acest timp avarii în cinci din cele șase sectoare ale Capitalei, căci – deh! – moștenirea trecutului este grea și, deocamdată, foarte încurcată. Pentru ca cetățeanul să nu fie în necunoștință de cauză, CMTEB – furnizorul agentului termic –  prezintă în spațiul virtual un site cu cauzele exacte care au produs inconvenientul. În Sectorul 2, unde locuiesc, cauza este una singură pentru toate sutele, miile, probabil zecile de mii de locuințe afectate. Citez de pe site: Lipsă parametrii (sic) pentru livrare apă caldă de consum și încălzire …. Îmi închipui că rubrica respectivă din CMTEB n-a fost înființată ca să ne reîmprospăteze cunoștințele de matematică din liceu. A fost creată ca să cunoaștem cauza pentru care ne spălăm cu apă rece și nu ne încălzim deloc, de câteva zile. Iar cauza nu pare să fie vreo avarie din rețea sau o inacceptabilă eroare umană. Cauza este lipsa unui parametru, adică ori o variabilă independentă a unei funcții, ori mărimea proprie a unui obiect, care servește la caracterizarea unor proprietăți. Understand, neamule? Mă uit pe site și constat că, numai în Sectorul 2, lista avariilor a ocupat 114 paragrafe, cu un total de 804 rânduri, incluzând câteva mii de blocuri și tot felul de case, cu excepția vilelor, care se încălzesc în sistem propriu, ca să nu le înghețe piscinele. Cum, te întrebi, mii de bucureșteni tremură în frig și CMTEB nu are pentru ei altă explicație decât un fel de praf în ochi, numit lipsa de parametri? Asta știe și Bulă, că temuri de frig, dacă parametrii nu sunt corespunzători! Dar de ce au ajuns parametrii în așa hal fără de hal, dragi specialiștii de la termoficare? Au crăpat magistralele? Au plesnit țevile din circuitul secundar? E lipsă de gaze? Dorm în papuci cei care ar trebui să vă livreze agentul termic?…. Suspectez că niște funcționari care, timp de patru ani, au dus-o de nas pe prezentatoarea Gabriela Firea, incapabilă să înțeleagă o situație tehnică, acum îl duc de nas pe matematicianul Nicușor Dan, poate capabil să înțeleagă, dar nu mai mult decât atâta. Insinuez că acel site, cu care CMTEB se laudă că ar informa operativ consumatorii, ar fi construit numai cu intenția de a arunca praf în ochi și a sugera că așa îi stă bine bucureșteanului, să tremure de frig și să rabde nescăldat, câtă vreme nu apar de undeva niște parametri, care momentan lipsesc. Iar CMTEB, inclusiv bucureștenii racordați la termoficare, au marele noroc că s-a năpustit asupra planetei pacostea încălzirii globale. Asta înseamnă că însuși Dumnezeu ne face rost de niște parametri la nevoie, dacă nouă ne lipsesc….. Cum spuneam, marele noroc al primarilor noștri este îmblânzirea iernilor, este Boboteaza fără ger, Crăciunul fără zăpadă și Dunărea pe care de mulți zeci de ani n-a mai încercat nimeni s-o treacă cu sania și cu zurgălăii. Nu-i pot bănui de rea intenție pe matematicianul Dan, pe prezentatoarea TV Firea, pe renumitul chirurg Oprescu, inginerul Videanu, pe marinarul Băsescu, Lis, Ciorbea, Halaicu și toți câți au trecut pe la primăria generală. S-ar putea să fi avut bune intenții. Dar îi pot bănui pe toți că specialiștii din sistem i-au dus de nas, explicându-le că termoficarea nu este numai o problemă a conductelor corodate, ci și una a parametrilor pentru livrarea apei calde de consum și încălzire, care uneori – vorba lui Cațavencu – lipsesc cu desăvârșire. Nimeni nu se așteaptă la minuni, dar limbajul alambicat privind cauzele lipsei de apă caldă și încălzire dovedește că degeaba ne-am făcut o frumusețe de site, dacă gunoiul tot sub preș îl împinge și domnul Dan, precum doamna Firea sau domnii Oprescu, Videanu, Băsescu, Lis, Ciorbea, Halaicu și câți au mai fi fost ei…..Doamna Firea a anunțat că mai râvește la încă un mandat, ba chiar două. Deja vu, știm bine ce ați făcut în primul mandat, stimată doamnă! Primăria Capitalei are nevoie de un edil documentat și în probeme tehnice, și în cele de arhitectură, de funcționare a utilităților, de defășurare a traficului urban, de urbanism. Altfel îl trag pe sfoară „specialiștii”. Integral: https://spotmedia.ro

Cum ajunge RA APPS să piardă anual sume colosale administrând un patrimoniu de 4 miliarde de lei. Tabloul unui dezmăț financiar Nu există o listă la vedere cu întregul patrimoniu deținut de Regia Autonomă Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat. Dar „averea” RA APPS cuprinde sute de clădiri și terenuri în toată țara. Regia are în administrare palate, hoteluri și vile de lux dar și pierderi anuale de zeci de milioane de lei. RA APPS administrează un patrimoniu de peste 3,7 miliarde lei și are în jur de 2.000 de salariați. Teren de 13 milioane de euro Pentru a mai reduce cheltuielile de la buget, fosta Gospodărie de partid a PCR, RA APPS a beneficiat, în 2011, de o lege care îi permite să vândă din imobilele aflate în administrare. De atunci, RA APPS a reușit să vândă 357 de imobile pe care a strâns în jur de 100 de milioane de euro. Cea mai însemnată vânzare a fost un teren de 4100 mp, din strada Mircea Eliade, din București, adjudecat pentru suma de 13,6 milioane de euro (fără TVA), în decembrie anul trecut….. Regia cuprinde trei sucursale la sinaia, la Neptun, la Cluj-Napoca, Triumf (care cuprinde și Scroviștea) și Sucursala pentru Administrarea și Întreținerea Fondului Imobiliar din București. Un million de lei pentru gustărilor aleșilor țării Dar RA APPS se ocupă și de chestiuni mai lumești. Doar în anul 2020 a avut un contract (între SGG ca beneficiar și RA APPS prin Hotelul Triumf), în valoare de 1,146 milioane lei „cu posibilitate de suplimentare” pentru „a) Asigurarea tratațiilor (gustări, produse de patiserie, de cofetărie, apă, cafea, băuturi răcoritoare și altele) în limitele maxime (…) pentru unele acțiuni cu caracter specific organizare la inițiativa Prim-Ministrului, Viceprim-Ministrului, Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Secretarului General și Secretarul General Adjunct al Guvernului, precum și de ceilalți demnitari (secretar de stat, consilier de stat, subsecretar de stat) în cadrul întrunirilor pentru organizare evenimente, analize diverse, ședințe pregătitoare ale agendei de lucru, comandamente speciale, videoconferințe (…) b) Asigurarea tratațiilor (cheltuieli cu masa) pentru ședințele de guvern ce au loc la Palatul Victoria (…), c) Asigurarea tratațiilor pentru protocolul lunar al cabinetelor (…), d) (…) mese oficiale și cocteiluri (…), e) Asigurarea preparării de mese calde, gustări reci și produse de patisserie – cofetărie angajaților beneficiarului, ziariștilor din mass-media acreditați la Guvern, participanți la ședințele de briefing (…).”… Cum să perii șefii pe bani publici Conducerea RA APPS este asigurată de un consiliu de administrație format din cinci persoane, și se află în subordinea Secretariatului General al Guvernului. Marius Grăjdan este președintele Consiliului de Administrație și directorul general al RA APPS din 2015. Grăjdan a fost director tehnic al Regiei şi a devenit director general după ce predecesorul său, Gabriel Surdu a fost suspendat din funcţie. Surdu a fost arestat și apoi condamnat fiindcă ceruse şefului CJ Buzău de atunci, să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro….. În 2017, soția directorului general, Vasilica Grăjdan a fost angajată la Transgaz (companie aflată tot sub autoritatea SGG) în funcția de director la Direcția de planificare și organizare resurse. Șeful Vasilicăi. Ion Sterian, directorul general a Transgaz, a lucrat și el la RA APPS. Astfel, Marius Grăjdan este fostul superior ierarhic al lui Sterian, angajatorul Vasilicăi. În prezent, Vasilica Grăjdan luceraza la tot Transgaz și este administrator al Eurotransgaz SRL (compania Transgaz-ului din Republica Moldova). În timp ce multe imobile din patrimonial RA APPS stau să se dărâme, în 2019, pentru a se pune bine cu mai marii țării, Grăjdan aproba investiții de 600 mii euro în vilele de protocol din Neptun folosite de Dragnea și Tăriceanu. Banii au fost băgați în piscine, plajă cu piatră care nu se încălzește la soare și jacuzzi. Integral: https://ziare.com

Partidele şi guvernul schimbă secretarii de stat şi şefii de instituţii aşa cum schimbă Gigi Becali antrenorii: fără evaluare de obiective şi fără raţiune  Zeci de lideri din administraţia publică – fie că sunt directori de instituţii, secretari de stat sau directori de departamente – sunt schimbaţi, fără o evaluare a performanţei şi fără o justificare clară, la fiecare schimbare de guvern ♦ Funcţiile de management din instituţiile publice au devenit refugii pentru oamenii loiali partidului, iar numirile nu ţin cont de responsabilităţile şi de competenţele necesare jobului. „Am un om. Unde să-l plasez?“ – acesta pare să fie sloganul campaniei de recrutare la fiecare schimbare de guvern, când zeci de secretari de stat şi şefi de instituţii sunt schimbaţi fără ca obiectivele lor de performanţă să fie evaluate şi fără să primească o justificare. Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Autoritatea pentru Digitalizarea României, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale sunt printre instituţiile care au avut, peste noapte, schimbări de management. Fără o evaluare a obiectivelor de performanţă şi fără o motivare sunt schimbaţi şi secretarii de stat din ministere. În loc să caute cei mai buni candidaţi pentru poziţiile-cheie din institu­ţiile publice şi din ministere, guvernele, indiferent de partidele din care sunt alcătuite, pornesc procesul de recrutare invers, în care candidatului i se găseşte un loc într-o instituţie, un proces toxic pentru toată administraţia publică din România. Cum poate o companie/ instituţie să funcţioneze cu schimbări de management din trei în trei luni? În mediul privat, cu cât schimbi un CEO mai des, cu atât destabilizezi companie, spun experţii în recrutare. „Schimbările repetate la nivelul conducerii unei companii afectează employer branding-ul, pot afecta încrederea angajaţilor şi a clienţilor….. În ultimele două săptămâni, schimbările de lideri din administraţia publică au fost la ordinea zilei. Spre exemplu, premierul Nicolae Ciucă a decis, luni, să o demită pe Violeta Vijulie din funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici şi să îl numească în locul ei pe Vasile-Felix Cozma, membru PSD şi fost preşedinte al instituţiei în timpul guvernului Dăncilă. Violeta Vijulie fusese numită în funcţie în septembrie 2021, după un mandat de 7 luni în funcţia de consilier în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. Vijulie a mai fost preşedinte al ANFP pentru cinci luni, în perioada octombrie 2020 – februarie 2021. Vasile-Felix Cozma a mai fost şi el la conducerea la ANFP în timpul guvernului Dăncilă, în perioada martie 2018 – decembrie 2019. Atunci, în locul său la conducerea ANFP premierul de atunci, Ludovic Orban, l-a numit pe Ciprian Ciucu, membru PNL. Înainte de şefia de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, Cozma a fost şef serviciu în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Calificări, preşedintele Comisiei de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională Bihor. De asemenea, tot luni, premierul a numit un nou preşedinte al Autorităţii pentru Digitalizarea României, pe Dragoş-Cristian Vlad, fost director al direcţiei de IT din Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene. De asemenea, Vlad a gestionat şi sistemul MySMIS, aplicaţia electronică pentru informaţiile legate de proiectele finanţate cu fonduri europene. Anterior, funcţia de preşedinte al ADR era ocupată de Octavian Oprea, acuzat recent că şi-ar fi adus amanta, de profesie make-up artist, în instituţie pe funcţia de director de cabinet. Octavian Oprea a fost preşedinte interimar al Autorităţii pentru Digitalizarea Româ­niei timp de un an de zile, începând cu 1 ianuarie 2021. La finalul lunii decembrie a anului trecut, ministrul PSD al agriculturii, Adrian Chesnoiu, l-a înlocuit din funcţie pe Liviu Mihai Moraru de la conducerea Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR) cu Dorin Dumitru Opreanu (PNL), fost poliţist. Moraru a fost în fruntea AFIR timp de circa un an şi jumătate. Contactat de ZF, Liviu Mihai Moraru, fostul director general al AFIR, spunea că era în concediu când a aflat despre decizia de a fi înlocuit din funcţie. Opreanu este din Constanţa, unde este şi consilier judeţean PNL, şi anterior a fost director general adjunct plăţi şi administrativ în cadrul AFIR, funcţie pe care a preluat-o în octombrie 2019…..„Pentru a putea face o paralelă între privat şi stat, trebuie să luăm în considerare şi felul cum este selectată conducerea unei companii, respectiv a unei instituţii. La privat, există concurenţă, pregătirea şi activitatea anterioară a unui CEO sunt analizate şi verificate foarte atent, este evaluat prin diferite metode şi pe mai multe paliere, un CEO poate stabili strategii. În schimb, în sectorul public vedem că pregătirea şi activitatea anterioară de foarte multe ori nu există sau sunt superficiale, nu există o competiţie reală şi, de cele mai multe ori, numirea unui şef de instituţie are la bază interese politice, nu obiectivul de a asigura o conducere performantă“, a mai spus Sorina Faier. Integral: https://www.zf.ro

Balcanic adevărat! Djokovic poate rezista 6 luni în aeroport cu zacusca din paporniţă  Deși blocat de autoritățile australiene pe aeroportul din Melbourne, Novak Djokovic e relaxat. Ca orice balcanic adevărat, el a cărat după el mai multe papornițe, dintre care una este burdușită cu borcane de zacuscă iar alta cu cârnați afumați și slănină. „Am zacuscă să rezist și 6 luni în aeroport“, s-a lăudat Djokovic. „Pentru că nu plec niciodată la un turneu fără borcanele mele de zacuscă. Nu știu ce regim alimentar au Nadal sau Federer, dar secretul meu este zacusca. Ea m-a ajutat să câștig atât de multe turnee de tenis.“….„Și neapărat să-mi aduceți câteva borcane cu muștar pentru cârnați, c-am uitat să-mi iau“, le-a transmis sportivul fanilor săi din Australia. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de joi, 6 ianuarie! Joi, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 15 grade în Moldova, 12 în Transilvania, 7 în Maramureș, 6 în Crișana, 7 în Banat, 16 în Muntenia, 13 în Oltenia și 16 în Dobrogea. Va ploua în Transilvania, Moldova, Maramureș, Banat și Crișana. Va fi înnorat în Oltenia, dar soarele va ieși în Muntenia și Dobrogea. În București, cerul va fi variabil, cu o maximă de 15 grade. Temperaturi și în alte orașe: Brașov: 11 grade Iași: 6 grade Cluj Napoca: 6 grade Constanța: 14 grade Bacău: 18 grade Timișoara: 6 grade Oradea: 6 grade Sibiu: 9 grade Giurgiu: 13 grade Galați: 12 grade Arad: 6 grade.

„Nu putem vaccina planeta la fiecare 6 luni”, afirmă șeful Comitetului de Vaccinare din Marea Britanie și unul din creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca Andrew Pollard, unul dintre creatorii vaccinului Oxford-AstraZeneca, afirmă că administrarea dozei „booster” a unui vaccin anti-Covid „nu este sustenabilă”, relatează CNN. Pollard, care de asemenea conduce Comitetul Comun de Vaccinare și Imunizare din Marea Britanie, a declarat în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor de la The Telegraph că „nu putem vaccina planeta la fiecare șase luni”, subliniind „nevoia de a viza persoanele vulnerabile” pe viitor, nu administrarea dozelor tuturor celor trecuți de vârsta de 12 ani. El a mai spus că sunt necesare mai multe date pentru a evalua „dacă, când și cum cei care sunt vulnerabili vor avea nevoie de doze suplimentare”. Cercetătorul și-a exprimat îndoielile față de nevoia unei a patra doze a vaccinului anti-Covid, spunând că este nevoie de mai multe dovezi înainte de demararea unor campanii de vaccinare cu a doua doză „booster”. Israelul a demarat deja campania de imunizare anti-Covid cu a patra doză, oferind-o începând de luni tuturor angajaților sanitari și persoanelor trecute de vârsta de 60 de ani. Discuții privind o doză dedicată împotriva variantei Omicron La sfârșitul lunii decembrie noul ministru german al sănătății Karl Lauterbach, cunoscut pentru pozițiile sale intransigente privind gestionarea pandemiei, a declarat la rândul său pentru televiziunea publică ZDF că germanii „vor avea nevoie de o a patra vaccinare” împotriva coronavirusului. Însă Pollard s-a declarat mai optimist în timpul interviului acordat celor de la The Telegraph. „Ce e mai greu a trecut”, a declarat acesta, adăugând că lumea „trebuie doar să treacă de iarnă”. „La un moment dat societatea trebuie deschisă”, a spus el, explicând că „atunci când ne deschidem va exista o creștere a infecțiilor, motiv pentru care iarna nu este probabil cea mai bună perioadă”. Integral: https://www.hotnews.ro

Țară eșuată, fără lideri, fără instinct de conservare Intrăm în valul 5 Covid la mila sorții și din cauza conducătorilor noștri, probabil cea mai slabă garnitură din istoria post ’89, dar și din cauza noastră, o societate cu instinct de conservare inexplicabil anesteziat. E greu de identificat o eroare politică pe care să nu o fi comis: -eliminarea restricțiilor de sărbători, de unde a rezultat o imensă vânzoleală când deja începuse să crească numărul infectărilor cu tulpina a cărei principală caracteristică este contagiozitatea foarte mare. -deschiderea școlilor imediat după relaxarea totală de sărbători. Era cel mai prost moment pentru scurtarea vacanței de iarnă.-testarea irelevantă din școli.-ratarea certificatului verde, cea mai mare din probleme. În statele puternice, lideri politici, chiar având în față perspectiva alegerilor, au făcut ceea ce trebuia să facă, au impus ceea ce trebuia să impună. “Mi-au suspendat contractul de muncă pentru că am depășit cu o săptămână termenul de 4 luni de la doza a doua”, scrie pe Facebook o româncă din Italia. Știm ce se întâmplă în Austria, în Franța. Statul impune reguli dure pentru a evita blocarea sistemului sanitar. Când ai multe cazuri grave, sistemul sanitar se colmatează, ceea ce duce la număr imens de decese și în cazul celor bolnavi de Covid, și pentru restul patologiilor care nu mai au acces la servicii medicale. La noi, lideri politici debili și cu ochii în sondaje se tem populist să impună regula strictă a certificatului verde. Klaus Iohannis nu vrea să se vadă, probabil, că se putea mai bine și în valul 4 și nici să-și accentueze impopularitatea. PSD are o masă majoră de antivacciniști care l-au lăsat în ofsaid pe propriul ministru al Sănătății….. Și unii, și alții se acoperă cu neconstituționalitatea îngrădirii dreptului la muncă, prevăzută de Constituție. Art 41 al 1 explică și îngrădirile care nu sunt permise: „Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă”. Dacă, per a contrario, ar fi o neîngrădire absolută, cum se face că e nevoie de aviz medical la angajare? Cum se face că e nevoie de controale medicale periodice de medicină a muncii? Art 50 lit h din Codul Muncii reglementează suspendarea de drept a contractului de munca „de la data expirării perioadei pentru care au fost emise avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei. Dacă în termen de 6 luni salariatul nu și-a reînnoit avizele, autorizațiile ori atestările necesare pentru exercitarea profesiei, contractul individual de munca încetează de drept”. În plus, chiar CCR a statuat că sunt constituționale îngrădiri ale unor drepturi fundamentale, dar numai pe termen limitat, numai proporțional cu pericolul și pentru apărarea altor drepturi fundamentale. Dl Cazanciuc nu a putut, de altfel, să explice care e concret neconstituționalitatea certificatului verde la locul de muncă, chestionat fiind în această privință de chiar fostul președinte CCR Augustin Zegrean. Cheia problemei este vaccinarea, după cum vedem în restul lumii. Vaccinarea concret înțeleasă. Vaccinarea nu imunizează în cazul tulpinilor Delta și Omicron, este foarte clar. De aceea, țări cu vaccinare mare au un număr record de cazuri, dar puține grave, deci sisteme sanitare funcționale și puține decese. Diferența între vaccinare și nevaccinare nu ține de infectări, ci de cazuri grave și decese. Danemarca, țara cea mai vaccinată, a ajuns la o medie de infectări de 21.000/7 zile. Dar numărul maxim de cazuri la ATI a fost 74, iar decese 11. Italia a ajuns la o medie de peste 100.000/7 zile, însă maximum 1.250 de persoane la ATI și maximum 200 de decese. La noi vaccinarea e prăbușită….. Ceea ce nu înțeleg este cum de ne-am pierdut în masă instinctul de conservare. S-a murit pe capete în toamnă, în spitale erau imagini apocaliptice de la UPU la cozile de mașini funerare de morgă. S-a murit din cauza Covid, s-a murit pentru că nu a mai fost loc pentru celelalte patologii. Și, totuși, cea mai mare mortalitate înregistrată de România pe timp de pace de când există date certe a fost doar statistică pentru majoritate. Românii se comportă de parcă totul ar fi normal. Am intrat în locuri publice unde absolut nimeni nu purta mască și lumea se uita ironic la mine pentru că o purtam. În piețe, în metrou, în cel mai bun caz masca este doar peste gură. La coadă la case nimeni nu mai respectă nici măcar o minimă distanțare. Ce înghesuială și ce petreceri au fost de sărbători nu mai discut. Mă uitam la Concetul de Anul Nou de la Viena, unde oameni care întraseră acolo pe baza certificatului verde purtau fără nicio excepție măști corect așezate pe figură, niciun nas, nicio gură pe afară, și nu mai leșinau că nu pot respira. Nu pot înțelege cum de trecuți prin măcelul din octombrie o mare masă de români nu își apără propria viață. Integral: https://spotmedia.ro

Patronat: Pâinea s-a scumpit în medie cu 23% în ultimele șase luni. “Nu e pandemia de vină”  …. ”Anul trecut, am avut cea mai mare recoltă de grâu din istoria României! 11,3 milioane tone, o creștere de 40% față de anul anterior. În același timp, s-a înregistrat și cel mai mare preț (al grâului, n.r.). În anul 2020, a fost și secetă și s-a înregistrat cea mai mică recoltă de grâu. Estimez că în ultimele șase luni pâinea s-a scumpit în medie cu 23%, este o estimare a mea, unii au scumpit cu mai mult, alții cu mai puțin”, a declarat marți, pentru Ziare.com Aurel Popescu, preşedinte al Patronatului Român din Industria de Morărit, Panificaţie şi Produse Făinoase (ROMPAN). El spune că de vină pentru aceste scumpiri nu a fost pandemia. ”Nu e pandemia de vină. Ci din cauza scumpirii energiei electrice, chiar și de cinci ori, a gazelor, de zece ori. S-a scumpit și materia primă. Tona de grâu este acum 1.400 lei, față de 750 lei în luna iulie 2021. Nu pot să estimez ce se va întâmpla. Probabil va mai crește”, a spus Aurel Popescu. Acesta a precizat totodată că își dorește ca 2022 să fie un an mai bun decât cel care tocmai s-a încheiat. Potrivit datelor publicate în luna decembrie de Institutul Naţional de Statistică (INS), rata anuală a inflaţiei a coborât la 7,8% în luna noiembrie 2021, de la 7,9% în octombrie, în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,49%, mărfurile alimentare cu 6,10%, iar serviciile cu 4,09%, faţă de noiembrie 2020. Dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit: uleiul comestibil, cu 28,17% în noiembrie faţă de noiembrie 2020 şi cu 2,31% faţă de octombrie 2021, uleiul, slănina şi grăsimile, cu 25,39% faţă de noiembrie 2020 şi cu 2,25% faţă de octombrie 2021. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au scumpit gazele, cu 49,42% faţă de noiembrie 2020 şi cu 2,29% faţă de octombrie 2021, combustibilii, cu 25,55% faţă de noiembrie 2020 şi cu 1,67% faţă de octombrie 2021, dar şi energia electrică, gazele şi încălzirea centrală, cu 23,18% faţă de noiembrie 2020 şi s-au ieftinit cu 5,16% faţă de luna octombrie 2021. La capitolul servicii, serviciul de apă, canal, salubritate s-a scumpit cu 6,88% în noiembrie faţă de noiembrie 2020 şi cu 0,10% faţă de octombrie 2021. Integral: https://ziare.com

Analiză Starea României în UE din punct de vedere economic, social și al educației / Punctele tari, punctele slabe …. Punctele slabe: cele 24 de vulnerabilități 1. Deși a înregistrat ritmuri ridicate de creștere, nivelul de 11.530 euro al PIB pe locuitor din România din anul 2019, o situează pe penultimul loc în ierarhia statelor membre ale UE 27. 2. Fragilitatea modelului de creștere economică din ultimii ani, bazat pe consum, reflectată inclusiv de reacția indicatorilor macroeconomici la măsurile promovate, în anii 2018 și 2019, în sfera creșterii veniturilor populației (creșterea salariilor din sectorul public și a pensiilor). 3. Mecanismele de redistribuire actuale nu asigură transpunerea creșterii economice în bunăstare pentru toate categoriile de locuitori. Cu ocazia lansării de către Comisia Europeană a Raportului de țară 2016 pentru România, Stefan Olsson, directorul Direcției Generale pentru Ocuparea Forței de Muncă a Comisiei Europene afirma: „România are una dintre cele mai mari creșteri economice, dar pe de altă parte există și o altă fațetă. Vedem că această creștere nu este distribuită către toată lumea”. În același context, șeful Reprezentanței CE în România, Angela Filote afirma: ”România este în topul sărăciei în Uniunea Europeană. Asta mie îmi spune că modelul de creștere actual nu lucrează în interesul cetățeanului, pentru că deși țara crește, cetățeanul rămâne tot mai sărac. Ori acesta nu este un model pe care noi să îl încurajăm”. 4. Instabilitate politică, lipsa de predictibilitate a cadrului macroeconomic și fiscal-bugetar, legislativ, instituțional și administrativ. Deteriorarea guvernanței economice și a serviciilor publice fundamentale.  5. În iunie 2019, România era singura țară din UE care nu îndeplinea nici unul din cele 4 criterii Maastricht (convergență nominală), care condiționează aderarea la Zona euro . 6. Deși în anul 2019, România a consemnat cel mai ridicat indice al competitivității, respectiv 63,36 puncte (din 100), cu 17,78 puncte mai mare decât în anul 2007, aceasta se situează încă pe o poziție slabă, respectiv pe locul 51 în clasamentul celor 140 țări analizate de WEF.  7. Tendință de creștere a gradului de îndatorare, majorarea dependenței de finanțarea externă. În anul 2018, datoria externă brută (total TS și TML) a ajuns să reprezinte circa 48% din PIB, în primele 11 luni din anul 2019 continuând tendința de creștere. 8. Deficitele de cont curent și comercial în creștere. În anul 2019, deficitul balanței comerciale a României a fost de 17,6 mld. euro, din care peste 11,0 mld. euro cu statele membre UE27. Grad ridicat de concentrare geografică a exporturilor și exporturilor, cu risc de vulnerabilitate: trei state membre UE concentrează 50-60% din totalul fluxurilor comerciale, reflectând un grad ridicat de expunere și o sensibilitate ridicată a exporturilor României la fluctuațiile ce pot apărea pe aceste piețe. 9. Ponderea scăzută a capitalului autohton în sistemul bancar, dominat de instituțiile de credit cu capital majoritar străin, în proporție de 83% în anul 2018. Diferențialul dobânzii credite/depozite mult superior comparativ cu alte state membre. Expunere mare a băncilor la sectorul public (titluri de stat), precum și la activele imobiliare.  Structura economiei naționale: ponderea încă ridicată a agriculturii în PIB (4,8% în anul 2018, comparativ cu 1,8% media UE 27); ponderea scăzută a serviciilor comparativ cu celelalte state membre (63,9% în anul 2018, comparativ cu 72,7% media UE27) și ponderea ridicată a industriei și construcțiilor (31,3%, comparativ cu 25,5% media UE 27). În cadrul serviciilor, cele pentru companii dețin încă o pondere scăzută. 10. Structura companiilor, caracterizată prin pondere foarte mare a întreprinderilor mici și mijlocii și ponderea foarte scăzută a întreprinderilor de talie intermediară. În anul 2018, din totalul de 525.660 întreprinderi active, 89,5% aveau sub 9 salariați, 8,7% aveau 10-49 salariați, 1,5% aveau 50-249 salariați și 0,3% peste 250 salariați. În contextul multiplicării numărului de companii asistăm și la un proces de concentrare a întreprinderilor industriale, pus în evidență prin creșterea proporțiilor primelor 5 și a primelor 20 de companii în totalul cifrei de afaceri și respectiv în numărul de salariați. 11. Ponderea ridicată a companiilor cu capital străin în total cifră de afaceri, exporturi și importuri. În anul 2016, capitalul străin deținea ponderi importante în multe din ramurile industriale. Ponderea capitalului străin în cifra de afaceri a ramurilor industriale oscila între 39% la 100%. Cele mai mari proporții în cifra de afaceri pentru capitalul străin se consemnează în industria tutunului (100%), extracția petrolului și gazelor (98%), prelucrarea țițeiului și fabricarea automobilelor (97%), fabricarea echipamentelor electrice și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă (84%) etc . Poziționarea modestă a companiilor românești pe lanțurile internaționale ale valorii adăugate.12. Fragmentarea terenurilor agricole: conform datelor Eurostat, în România, în anul 2019, existau 3.422.030 exploatații agricole (33,3% din numărul total de exploatații din Uniunea Europeană), cu o dimensiune medie de 3,7 ha/exploatație, comparativ cu 15,2 ha/exploatație media la nivelul UE 27, cu impact din perspectiva valorificării eficiente a suprafeței agricole. 13. Deși a înregistrat creșteri importante, productivitatea muncii din România pe persoană ocupată și pe oră lucrată se situa în anul 2018 la nivelul de 68,2% din media UE 27 (comparativ cu 36,7% în anul 2007). 14. În clasamentul „Indicele progresului social 2019” , indicator care măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a locuitorilor din 146 țări, pe baza a trei dimensiuni, respectiv nevoile de bază ale omului, fundamentele bunăstării și oportunitățile oferite, România se situa pe ultimul loc în rândul statelor membre ale UE 27, înregistrând cel mai slab punctaj din categoria altor 15 state care înregistrează un PIB pe locuitor similar. 15. Infrastructura fizică și socială (educație, sănătate, asistență socială etc.) slab dezvoltată și distribuită inegal în profil teritorial se constituie într-o frână pentru dezvoltare. Integral: https://www.hotnews.ro

Cine sunt magistrații din noile Completuri de 5 de la ÎCCJ care vor analiza marile dosare de corupție ale lui 2022? …. Din Completul 1 Penal fac parte magistrații Ilie Iulian Dragomir, Lucia Tatiana Rog,Andrei Claudiu Rus, Oana Burnel și Anca Mădălina Alexandrescu. Completul 2 Penal îi are în componență pe judecătorii Lavinia Valeria Lefterache, Elena Barbu, Alin Sorin Nicolescu, Săndel Macavei și Simona Daniela Encean. Din Completul 1 Civil fac parte Adrian Remus Ghiculescu, Maria Hrudei, Eugenia Pușcașiu, Simona Lala Cristescu și Marian Budă iat din Completul 2 Civil, Corina Alina Corbu, Adriana Elena Gherasim, Denisa Bâldean, Cosmin Mihăianu și Ileana Izabela Dolache Bogdan. La RFI, Liviu Avram, redactor șef al cotidianului Adevărul, spune că alegerea prin tragere la sorți și la vedere e o garanție de corectitudine DAR, avertizează acesta, important este modul în care sunt aleși de fapt magistrații Înaltei Curți din rândurile cărora se alcătuiesc aceste complete de cinci iar procesul de selecție nu implică, din nefericire, un concurs transparent. Completurile de cinci judecători de la Curtea Supremă sunt cele care iau decizii în marile dosare de corupție. G4Media scrie că, în 2022, cele mai importante dosare care ar putea ajunge pe masa judecătorilor sunt ale Elenei Udrea, “Gala Bute”, Victor Ponta cu Turceni- Rovinari și Darius Vâlcov, procesul în care fusese condamnat la 8 ani de închisoare în primă instanță. Toate au fost suspendate ca urmare a deciziei Curții Constituționale, privind constituirea completurilor. De asemenea, printre dosarele cu miză se regăsesc procesul fostului președinte al Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, privind incompatibilitatea unui fost senator, în care Tăriceanu a fost achitat. Integral: https://www.rfi.ro

Patologiile evaluării politicilor și programelor publice din România  V-ați gândit vreodată cum știm dacă o inițiativă publică sau un program finanțat de stat chiar își atinge obiectivele pe care și le propune? De unde știm că o politică publică sau un program social chiar face ceea ce își propune să facă? Teoretic, facem asta prin două moduri: analiza de politică publică și evaluarea de programe. Aceste două moduri sunt foarte similare și complementare. Una evaluează politici publice la un nivel mai abstract, iar alta la un nivel mai operațional. Una are un cadru mai larg, societal, cealaltă are un cadru mai îngust, operațional și concret legat de un program anume. România însă nu are o lungă tradiție în niciuna dintre cele două metode de evaluare a politicilor și programelor publice. Asta este unul dintre aspectele fundamentale care diferențiază calitatea guvernării din România comparat cu suratele ei mai dezvoltate din occident. Occidentul se bazează din ce în ce mai mult pe „data-driven policy making”, pe când la noi încă facem politici publice și chiar programe bazate mai degrabă pe intuiție, idiosincrazie și oportunism electoral….. Patologiile politice ale evaluării politicilor publice din România O primă categorie de patologii este produsul decidenților politici români, care fac imposibilă orice analiză sau evaluare coerentă și sistematică a legislației și politicilor publice pe care decid să le adopte. Fie că vorbim de legislativ sau de executiv, marea majoritate a legislației și politicilor publice sunt gândite și motivate în așa fel încât să nu poată fi evaluate în mod obiectiv. Asta îi scutește pe inițiatori de justificarea concretă și sistematică a inițiativelor pe care le adoptă și îi ajută să evite orice tragere la răspundere. Dacă gândim și motivăm legislație sau politici publice în așa fel încât să nu poată fi evaluate obiectiv, atunci nu poți fi criticat sau tras la răspundere pentru neîndeplinirea celor asumate. Obiectivele de politică publică: Nemăsurabile, neverificabile În lumea ideală, statul român ar trebui să producă legislație și politici publice care să aibă specificate, încă de la început, obiective măsurabile și termene estimate până la care ar trebui să ne așteptăm să fie realizate. De exemplu, de ce vrem subvenționarea navetei elevilor? Ce vrem să obținem, ca rezultat social sau educațional prin subvenționarea navetei elevilor? Și în ce perioadă de timp am vrea să ajungem la aceste rezultate? Care sunt obiectivele măsurabile pe care le avem? Un astfel de obiectiv ar putea fi legat de abandonul școlar. Subvenționăm complet naveta elevilor pentru că suspectăm, pe baza datelor obținute dintr-un chestionar distribuit elevilor, că lipsa banilor pentru navetă duce la abandon școlar. Astfel, subvenționăm complet naveta școlară a elevilor pentru că am vrea ca în 5 ani să reducem abandonul școlar cu 15%. Acesta este un obiectiv măsurabil atât în ceea ce privește rezultatul cât și perioada de timp în care am vrea să îl atingem (15% în 5 ani). Analiza și evaluarea unor politici sau programe publice devine posibilă doar din momentul în care avem pre-specificate aceste obiective măsurabile. Acestea sunt posibile doar din momentul în care ne este clar ce vrem, de ce adoptăm o anumită măsură sau introducem un anumit program. Când ne este clar ce vrem să atingem printr-o anumită măsură, putem să măsurăm relativ obiectiv dacă ne-am atins țintele pentru care am introdus programul sau am adoptat politica publică. Asta este cazul ideal, de care statul român este foarte, foarte departe. Majoritatea legislației dezbătute în Parlament și marea majoritate a politicilor publice ce sunt produse în ministere nu au specificate obiective măsurabile….. Analiza de impact: nedorită și producătoare de frică Un alt element important care lipsește în procesul de formulare a legislației și a politicilor publice este legat de analiza de impact. Cu excepția unor proiecte cu finanțare europeană și a unor mari investiții în infrastructură, decidenții români evită să evalueze impactul potențial al inițiativelor pe care le propun…..În ceea ce privește lipsa de competențe de pe piața muncii, companiile au două opțiuni: (1) încheie parteneriate cu universitățile și își pregătesc viitorii angajați încă de pe băncile școlii, posibil prin proiecte practice de tip capstone; (2) adoptă o strategie de pregătire la locul de muncă, în care să le ofere sau să le impună noilor angajați cursuri de perfecționare în metodele uzitate de companie într-o anumită perioadă de timp. Statul poate stimula aceste strategii prin stimulente fiscale. Integral: https://www.contributors.ro

Turist salvat de Salvamont dintr-un restaurant unde era să dea 150 lei pe 4 sarmale  Intervenție dificilă a salvamontiștilor montani din Poiana Brașov care au sărit pentru salvarea unui turist ce era cât pe-aci să plătească 150 de lei pe o porție de sarmale la un restaurant din stațiune. Procedura a fost una complicată, pentru că turistul nu voia să se dea dus, că-și comandase deja o cinzeacă de țuică. „Recomandăm persoanelor să nu se aventureze în zone necunoscute și pe trasee care nu sunt marcate. Este important să se orienteze după semne, respectiv meniul afișat la intrare. Iar dacă acesta nu există, înseamnă că e un loc periculos, poate chiar un urs prin zonă care a mâncat semnul de la intrare”, avertizează salvamontiștii brașoveni…..„În general primim telefoane noaptea când un turist este sechestrat în bucătăria restaurantului pentru că nu a avut suficienți bani să plătească o ceafă cu jumări și cartofi și acum trebuie să spele vase o săptămână să plătească nota”. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 5 ianuarie! Miercuri, temperaturile maxime pe regiuni vor arăta astfel: 15 grade în Moldova, 14 în Transilvania, 13 în Maramureș, 16 în Crișana, 17 în Banat, 16 în Muntenia, 15 în Oltenia și 16 în Dobrogea. Ploile se restrâng și vor mai apărea doar în Transilvania, Maramureș și Crișana, restul teritoriului fiind însorit. În Capitală, cerul va fi variabil, cu o maximă de 15 grade. Iată ce temperaturi ne așteaptă miercuri și în alte orașe: Brașov: 13 grade Iași: 11 grade Cluj Napoca: 12 grade Constanța: 13 grade Bacău: 14 grade Timișoara: 14 grade Oradea: 11 grade Sibiu: 14 grade Giurgiu: 13 grade Galați: 12 grade Arad: 13 grade.

Video Vârful valului 5, mult mai devreme și mai înalt decât se preconiza. Octavian Jurma: Omicron este o rachetă care îi caută pe nevaccinați  …. Octavian Jurma: Este cert că vom avea un număr proporțional de mare de infectări, am știut asta și înainte de valul 4 iar prognozele s-au adeverit. Dacă avem o variantă care produce un număr mare de infectări în țări cu rate mari de vaccinare, ne putem aștepta ca această variantă să producă un număr și mai mare de cazuri într-o țară cu o rată mică de vaccinare, cum este România. (…) Cel mai optimist scenariu de evoluție a curbei Omicron în România arăta că vârful valului va fi în jurul datei de 10 februarie, aproximativ 20.000 de cazuri, iar un debut evident al valului va fi în a doua săptămână a lunii ianuarie. Din păcate, vedem că Omicron a debutat mai repede, încă de săptămâna trecută. Numărul de cazuri de săptămâna trecută deja a crescut cu 85%, aproape 90%, față de săptămâna precedentă, așadar avem un debut în forță. Cifra de luni mă îngrijorează foarte tare, pentru că de obicei cifra de luni este minimul săptămânal. (…) Este posibil ca marți să avem 3.000 de cazuri în România, nu peste două săptămâni, așa cum era în curba optimistă. Noua curbă arată că putem avea vârful valului mai devreme, încă de la 1 februarie și mai înalt, spre 25.000 de cazuri. „Omicron, o rachetă care îi va căuta pe nevaccinați” Octavian Jurma: Omicron este ca o rachetă teleghidată care îi va căuta foarte repede pe cei neprotejați, vulnerabili. Cei nevaccinați sunt internați în proporție de 90%, inclusiv în țări cu rate de vaccinare de 90%. Omicron este atât de infecțios încât îi găsește și pe cei care în mod normal ar fi fost protejați de imunitatea de turmă. Chiar daca este mai puțin patogenă decât Delta, din datele pe care începem să le avem, reiese că este chiar mai patogenă decât Alpha, iar pentru noi valul Alpha a fost devastator, am avut peste 10.000 de decese. Integral: https://www.digi24.ro

COVID-19 poate declanşa un răspuns “de dereglare imunitară” care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare Infecţia cu virusul care provoacă boala COVID-19 poate declanşa un răspuns “de dereglare imunitară” care se prelungeşte mult după infecţia iniţială şi după recuperare, chiar şi în rândul persoanelor care au prezentat simptome uşoare sau care nu au avut simptome, potrivit constatărilor unei echipe de oameni de ştiinţă de la Centrul Medical Cedars-Sinai din Statele Unite, publicate în Journal of Translational Medicine, relatează Science Daily. Când oamenii sunt infectaţi cu un virus sau alt agent patogen, corpurile lor eliberează proteine numite anticorpi care detectează substanţele străine şi le împiedică să invadeze celulele. În unele cazuri, însă, oamenii produc autoanticorpi, ce pot ataca în timp propriile organe şi ţesuturi. Cercetătorii de la Cedars-Sinai au descoperit că persoanele care au fost anterior infectate cu SARS-CoV-2, virusul aflat la originea COVID-19, prezintă o mare varietate de autoanticorpi până la şase luni după ce s-au recuperat complet…… “Aceste tipare de dereglare imunitară ar putea sta la baza diferitelor tipuri de simptome persistente pe care le vedem la persoanele care dezvoltă afecţiunea numită acum COVID-19 de lungă durată”, a spus ea. Pentru desfăşurarea acestui studiu, echipa de cercetare de la Cedars-Sinai a recrutat 177 de persoane cu dovezi confirmate ale unei infecţii anterioare cu SARS-CoV-2. Specialiştii au comparat probe de sânge de la aceşti indivizi cu mostre prelevate de la oameni sănătoşi înainte de pandemie. Toate persoanele cu infecţie confirmată cu SARS-CoV-2 au prezentat niveluri crescute de autoanticorpi. Unii dintre autoanticorpi au fost identificaţi de asemenea la persoanele cu boli în cazul cărora sistemul imunitar îşi atacă propriile celule sănătoase, cum ar fi lupusul şi artrita reumatoidă. Integral: https://ziare.com

Propagă Iohannis și PNL „virusul obedienței” și în noul an?  Cum n-avem norocul să ne lovească direct o cometă, va trebui să ne ocupăm în continuare încet și sigur de propria noastră nefericire. Am lucrat din plin la ea în 2021. Iar în 2022 sunt toate semnele că vom face și mai mulți pași greșiți. Revenirea la normal Cea mai mare prostie e cea cu „revenirea la normal”, pe care am auzit-o din ziua întâi a COVID-ului. Ce să mai revii la normal? Poate din gripă pandemică scapi, însă nu mai scapi din crize economice generate tocmai de „dorința de normal”. Că pentru „normal” ne-am apucat, noi, românii, să liberalizăm aiurea piața de energie fix în cea mai mare criză înregistrată global în ultimele decenii. Normal e să și cheltui ca nebunul pe armament în timp ce ai început să nu mai educi cetățenii nici cât să-și scrie corect numele. … Vrem ecologie, dar nu pentru săraci S-au mai întâlnit o dată liderii lumii să spună că se va face câte ceva ca să amânăm schimbarea radicală a climei. Soluțiile sunt anemice, și toate sunt gândite în ramă de business. Se adeverește vorba aia că mai degrabă putem concepe sfârșitul lumii decât sfârșitul capitalismului. Ca de obicei, austeritatea verde va fi de zece ori mai dură pentru sărăcani care se deplasează cu diesel și se încălzesc cu lemne. Soluțiile verzi puse în mișcare rămân într-o logică „de piață” devastatoare pentru pierzătorii economici. Probabil vom asista la o revoltă populară antiecologistă de toată frumusețea. Una mult mai hotărâtă decât protestele antivaccin, rămase totuși la stadiul de farsă, deocamdată. …. Infrastructura mare e soluția Principala lecție a anilor 2020-2021 a fost că, fără infrastructuri mari, ne ducem în cap. „Infrastructură mare” înseamnă și sistemul de sănătate, și sistemul de educație. Și în România ele au fost atacate non-stop. De sănătatea privată, în continuare sugativă de deconturi grase din banii publici, nu s-a atins nimeni nici cu o pană, nici măcar când eram cu sute de pacienți fără oxigen blocați pe holurile spitalurilor de stat. Iar lobby-ul educației private a continuat nesimțit, e o vacă grasă de muls și aici. Ce rost are să băgăm bani la stat, când părinții se pricep ei mai bine la educație? Am fi putut totuși învăța sensul adevărat, adică exact opus: că infrastructura asta mare e un miracol, că asta ne face oameni ai mileniului III și că fanteziile cu educație privată și flexibilă și zoom-ificată sunt vrăjeli; saltul tehnologic real îl faci tot cu investiții publice, nu cu grădinițe cool unde să verse statul bani, alături de părinții mai avuți. Moartea normală. Aroganța „științifică” Și politicieni, și influenceri au făcut bani și puncte electorale promovând ideea că e normal să moară cei slabi, că așa e viața. Mulți au pus botul la această filozofie a morții. Nu era oricum vorba doar de COVID, era vorba de ce au pățit pacienții cu cancer cu sute de alte boli grave în perioada asta. Lipsa de empatie a mers până la dezumanizare totală, uneori în numele apărării „libertății”. George Simion chiar a prezentat-o ca pe o revoluție, unde e normal să mori pentru libertate. Pe de altă parte am văzut prea multă aroganță în „numele științei”, prea multe verdite aruncate cu dispreț către „poporul ignorant”. A părut că e despre COVID, dar a fost vorba despre o luptă veche între tehnocrați și mase speriate, care nu mai cred în nimic, dar cred în tot (ce e pe internet). Dacă vezi că oamenii au mari probleme cu stilul în care tratează problema anumite megacorporații farmaceutice, dacă nu răspunzi cum trebuie la temeri corecte că un lockdown îi poate distruge pe unii mai rău decât COVID (foamea e mai puternică decât gripa, asta uită specialiștii câteodată), efectul va fi unul sălbatic, s-a văzut în fenomene precum Șoșoacă et comp. …. Și, da, și știința are nevoie de un „electorat”. De unde electorat pentru știință, dacă tu nu cheltui mai nimic pentru cercetare, dar umpli de bani publici televiziuni care conspirații la kil. De aia și ajunsesem la un moment dat în situația în care RTV-ul sau Antena 3 gemeau de conspirații și filozofii Dan Bittman, dar nu se atingeau de (pe atunci premierul) Cîțu nici cu o floare. Apropo, cea mai mare gafă politică a ultimelor decenii este inventarea lui Cîțu de Iohannis și sfetnicii lui. Au inventat un virus al obedienței care i-a făcut praf partidul „meu”. Faptul că am pierdut 8 luni vorbind despre Cîțu, o ciudățenie politică, nedorit nici măcar de peneliștii care l-au votat, ar trebui să ne pună pe gânduri. Integral: https://www.libertatea.ro

Vrajba din societatea românească – ediția 2021  E prea multă ură în societatea românească. Ne cheltuim sufletele la talciocul cu complexe și cu revanșe fără noimă. Ura otrăvește zilele celui stăpânit de urâțenia aceasta. Cântecul de sirenă al egoismului exacerbat, invidia, atitudinea revanșardă, oportunismul, lipsa de empatie și de solidaritate nu au dispărut niciodată din societatea românească ieșită din comunism. În anul care tocmai s-a încheiat, divizarea românilor în două tabere a fost, cred, cea mai acută, cea mai purtătoare de ură, cu excepția primului an al puterii discreționare a lui Ion Iliescu și FSN, când populismul s-a întins ca pecinginea în rândul a peste 70% dintre alegătorii care erau pentru prima oară liberi să-și exprime votul, după o jumătate de secol de dictatură. Piața Universității, mineriadele, IMGB, APACA sunt cuvintele-cheie care au scris începutul istoriei recente. Fosta Securitate a manipulat masele punându-le în brațe cimiliturile urii „Noi muncim, nu gândim!“, „Moarte intelectulilor!“ și încă altele, care au semănat frică în rândul românilor cu discernământ. Tot fosta Securitate, mâna dreaptă a regimului Iliescu, a confiscat sensul manifestației maraton din Piața Universității pentru a o livra acelorași mase ca fiind fieful drogaților, al legionarilor, al vânzătorilor de țară. Dihonia din societate în 2021, un arc peste timp Iată că anul 2021 s-a dovedit a fi apropiat de primul an fesenist în ceea ce privește vrajba, dihonia din societatea românească. Cel mai cuprinzător agent al împărțirii în două tabere a românilor a fost pandemia, pe grozăvia căreia s-au pliat pe de o parte cei încrezători în efectele benefice ale vaccinării, iar pe de altă parte antivacciniștii. Vocalizele cele mai stridente și halucinante în mass-media și pe rețelele de socializare s-au auzit, se aud și se vor auzi, poate și mai abitir, din partea celor care sunt împotriva vaccinării. Scenariile „ocultei mondiale“ au fost la ordinea zilei: populația planetei trebuie să se împuțineze, iar virusul/virusurile „create artificial“ trebuie să omoare în primul rând persoanele vârstnice pentru ca statele să diminueze substanțial fondurile de pensii; forța de muncă este excedentară și împiedică intrarea pe deplin în epoca robotizării; companiile farmaceutice sunt adevărații beneficiari ai celor doi ani de pandemie. Sigur că acest din urmă punct din agenda scenariilor nu este cu totul rupt de realitate. Aceste companii au făcut și fac în continuare profituri uriașe din vânzarea vaccinurilor, a materialelor de protecție, a dezinfectanților. Dar sunt puterile politice ale lumii la mâna companiilor farmaceutice?…. Cu puțin timp înaintea vacanței de vară și a concediilor, numărul infectărilor și al morților a scăzut miraculos. Ne-am culcat în scenariul galben și ne-am trezit în scenariul verde, gata pregătiți să ne petrecem concediul pe litoral, în stațiunile montane, în pensiuni. A fost evident că decidenții făcuseră o înțelegere neortodoxă cu proprietarii stațiunilor de agrement. Ce s-a întâmplat după încheierea concediilor de odihnă? Începând cu finalul lunii septembrie numărul infectărilor și al morților a crescut progresiv, pentru ca la mijlocul lui octombrie să avem zile în care peste 500 de bolnavi să piardă bătălia pentru viață. Chiar și în aceste condiții președintele Iohannis a refuzat să decreteze starea de urgență. Ce s-a întâmplat în zilele Crăciunului și ale Anului Nou? Același lucru ca și la începutul verii. Din nou ne-am trezit în scenariul verde, deși am înregistrat zilnic cel mai mare număr de morți din Europa, raportat la populație. Este de notorietate faptul că testăm doar câteva zeci de mii de persoane pe zi, în vreme ce sunt țări care ating un milion de testări zilnice. Din nou interesele legate de turismul de la finalul anului au cântărit mai mult decât mii de vieți pierdute. Asta în condițiile în care chiar oficialitățile ne-au anunțat că într-o lună spitalele s-ar putea să nu mai facă față pacienților infectați, de data aceasta cu tulpina Omicron…..E prea multă ură în societatea românească. Ne cheltuim sufletele la talciocul cu complexe și cu revanșe fără noimă. V-ați gândit că de fapt cel care urăște suferă, iar nu cel care este urât? Că ura otrăvește zilele celui stăpânit de urâțenia aceasta, și nu zilele celui care este urât și care pune liniștit capul pe pernă fără a fi stăpânit de supărare? Desigur că v-ați gândit. Integral: https://ziare.com

Am pierdut procesul Colectiv   Amânarea pronunțării în dosarul Colectiv pentru data de 3 martie era previzibilă având în vedere că de la decizia CCR nr 233/2021 instanța trebuie să anunțe concomitent și decizia, și motivarea ei. În cazurile complexe, cum este Colectiv, ea poate ajunge la sute de pagini. Ar fi fost la limita imposibilului ca între 21 decembrie și 3 ianuarie instanța să și delibereze, să și motiveze, fără risc de antepronunțare de facto, adică de stabilire a deciziei și începerea motivării înainte de ultimul termen. Modificarea CPP intrată în vigoare anul trecut lasă instanței între 60 și 120 de zile, în funcție de complexitatea cauzei, între rămânerea în pronunțare și anunțarea deciziei cu motivare. 3 martie este în termenul legal….. După discutabila schimbare de încadrare juridică din apel, a cărei motivare urmează să o aflam, este puțin probabil ca pedepsele grele pronunțate în primă instanță să fie menținute. Rămâne de văzut. Așa cum felul în care a decurs apelul la CAB, alături de pensionarea judecătorului în mijlocul fondului, pune în discuție un subiect delicat: cum verificăm la intrarea în profesie să avem nu doar judecători cu știință de carte, ci și cu vocație? Pentru victime și familiile celor decedați este esențial să se facă dreptate și mi-e greu să imaginez dreptatea fără pedepse exemplare. O achitare sau o condamnare cu suspendare în principal a celui mai înalt reprezentant al statului în acest dosar, primarul Cristian Popescu Piedone, ar însemna nu numai o insultă la adresa celor care au suferit, dar și un semnal periculos dat demnitarilor și funcționarilor în privința consecințelor propriilor decizii. Dar dincolo de acest aspect, România, societate și stat, au pierdut procesul Colectiv demult și lamentabil.…. Vorbeam despre semnalul pe care l-ar da sentințe blânde. Nu e cu nimic mai bun semnalul dat de alegerile din 2020 când Cristian Popescu Piedone a câștigat un mandat de primar în București. Din punct de vedere moral, electoratul Sectorului 5 i-a dat primarului de la Colectiv o incredibilă validare și, într-un fel, achitare. “Judecata poporului a decis! Dragi prieteni, adevărul a învins! Dreptatea a învins!”, a spus satisfăcut Piedone după victorie. E de neînțeles și neacceptat. Justiția se poate împiedica în procedură, în dubii de interpretare a legii, dar judecata morală a societății pentru un primar care a contribuit prin felul în care și-a îndeplinit mandatul la moartea a 64 de oameni nu are asemenea constrângeri. Repet, Popescu Piedone nu a candidat în nu mai știu eu ce sat unde oamenii poate nici nu au înțeles mare lucru din Colectiv, nu mai țin minte sau au fost manipulați cu teorii imbecile de tipul „au fost pedepsiți pentru muzică satanistă”. A candidat în București, în chiar orașul traumatizat de tragedia de atunci, și a avut nerușinarea să își bată joc de nenorocirea imensă cu un slogan batjocoritor: „Ai grijă să nu te frigi la vot!” Și a fost votat. Veți spune că Sectorul 5 are anumite particularități, o zonă de populație săracă, mai ușor de manipulat, cu interese precise de la baza piramidei lui Maslow. Așa a fost votat și revotat la vremea lui și Marian Vanghelie….. Și nu e vorba doar despre Piedone. La un an după Colectiv, PSD câștiga zdrobitor alegerile și urma sinistra epocă Dragnea. Iar după epoca Dragnea, în 2020, PSD a câștigat din nou alegerile. Nici Justiția, nici presa, nici politicul nu sunt mai bune decât societatea din care fac parte. Sunt eșantioane reprezentative. Cât despre repetare, ceva s-a schimbat într-adevăr. Nu mai ard cluburi, ard spitale. Nu mai mor tineri care participă la concerte, mor bolnavi imobilizați în paturi și sunt răniți medici obligați la acte de eroism. Rapoartele privind siguranță spitalelor sunt teribile. Despre cea mai recenta verificare a vorbit ministrul Sănătății pentru SpotMedia.ro: „Inspecția Sanitară de Stat a evaluat starea instalațiilor electrice din aproape 300 de spitale și acolo stăm foarte, foarte prost. În câteva zeci de spitale construite între 1890 și 1950, instalațiile sunt prea puțîn revizuite.” Iar în cluburi nu s-a mai întâmplat, mă tem, doar pentru că le-a închis pentru lungi perioade pandemia. Altfel, să ne amintim nenumăratele prorogări ale intrării în vigoare a măsurilor de securitate, abandonate până la urmă în uitarea și indiferența care l-au făcut și pe Piedone primar. Integral: https://spotmedia.ro

Sorin Pâslaru, ZF: 10 întrebări pentru 2022 2022 este în al şaisprezecelea an de când România este membră a Uniunii Europene, dar progresul care ar fi trebuit să se arate încă întârzie. Pe hârtie, PIB-ul României este la 12.000 euro/capita, de trei ori mai mare ca în 2007, însă jumătate din locuinţe nu au acces la utilităţi complete, iar marile oraşe pătimesc din cauza infrastructurii de energie şi transport putrede…. Deficitele comerciale şi bugetare însoţesc permanent evoluţia economiei. Aşteptata construcţie a unei economii de jos în sus – abatoare, depozite de legume/fructe, fabrici de lapte, de îngheţată, de săpun sau pastă de dinţi – întârzie. Cum nici de sus în jos n-a mai venit nimic, rezultatul a fost depopularea masivă – 4-5 milioane de români plecaţi, mai ales din mediul rural. Nici pentru tinerii merituoşi linia orizontului nu este clară, aşa că cei mai mulţi caută scăparea la Londra sau Amsterdam. Singurii supravieţuitori sunt bugetarii, mai ales cei din structuri aflate în subordinea directă a Parlamentului, fără constrângerile bugetare generale. Instituţiile publice din România s-au înmulţit an de an. În loc să avem autostrăzi, spitale moderne, campusuri şcolare şi căi ferate de mare viteză avem companii naţionale, agenţii de monitorizare, autorităţi de evaluare a calităţii educaţionale şi a calităţii serviciilor din spitale. Fiecare spune că îşi face treaba: BNR, ASF, ANPC, ANRM, ANCOM, ANMCS, ARACIS…, dar inflaţia este la 10%, falimentul City lasă pagube în asigurări de 500 milioane de euro, iar calitatea în educaţie şi servicii de sănătate este departe. Parlamentul este decor. Nimeni nu dă raport trimestrial cum cheltuie banii publici şi cu ce rezultate. Ca în feudalism, la stat fiecare are propriul domeniu pe care nimeni nu poate interveni că afectează interesul naţional. La orice scandal, la orice abuz, toţi speră că presa va scrie trei zile şi apoi uită. La nivel local, primăriile sunt şi ele stat în stat. În comune, secretara are salariu triplu faţă de directorul şcolii, primăria are canalizare, apă şi toaletă, şcoala nu. Jumătate din primarii de comune sunt deja latifundiari şi îi găseşti zilele astea în Dubai. Cu cine să faci o ţară?… 10 întrebări pentru 2022:

• Când va majora BNR dobânda de politică monetară, cu cât şi ce efecte vor fi pentru piaţa imobiliară şi consum?
• Va veni criza pe piaţa imobiliară sau va continua creşterea de preţuri, acum în medie în Bucureşti la 2.000 de euro/mp?….
• Ce efecte va avea explozia preţurilor la energie? Vom vedea falimente în lanţ ale marilor furnizori de energie şi ale companiilor industriale? Oraşele încep să rămână fără căldură pentru că nu mai au bani.
• Va avea în sfârşit România un preşedinte? Cu toată puterea pe care o are, Klaus Iohannis a convins pe toată lumea că este un preşedinte absent, departe de preocupările reale ale românilor, care doar mimează interesul şi prezenţa pentru viaţa publică. Integral: https://www.zf.ro

2022: Ce poate face România în fața Rusiei Bucureștiul se consideră în siguranță câtă vreme există militari americani pe teritoriul țării. În același timp, însă, vulnerabilitățile locale au fost scoase în evidență mai mult decât altădată, iar recunoștința față de aliatul strategic a trecut de la admirație la dispreț cu o ușurință suspectă. Nu întotdeauna declarațiile s-au suprapus peste fapte, chiar dacă la vedere loialitatea și angajamentul României par fără cusur, de aceea există destule emoții la București față de negocierile care încep săptămâna viitoare între Statele Unite și Rusia. Lista cu pretențiile Moscovei din proiectul de tratat trimis Washingtonului poate afecta și România, dacă negocierile dintre cele două mari puteri ar înclina spre soluția propusă de Vladimir Putin. Pe scurt, Kremlinul îi cere Occidentului, nu doar oprirea extinderii NATO spre Ucraina sau Georgia, ci și retragerea armelor sofisticate din proximitatea granițelor sale plus interzicerea rachetelor cu rază medie în Europa. Dacă tratativele propuse de Rusia nu ajung la un numitor comun satisfăcător, Kremlinul sugerează că va folosi forța armată și va înainta în Ucraina. …..România și Rusia nu au de iure o graniță comună, dar de facto, odată cu anexarea Crimeei, Moscova a avansat mult în Marea Neagră și testează periodic limitele frontierei cu avioanele sale militare, care trec razant sau chiar încalcă spațiul aerian autohton. Răspunsurile aliaților din NATO au fost de mai multe ori destul de dure. Episodul cel mai supărător pentru Vladimir Putin a avut loc în iunie anul trecut, când un distrugător britanic a navigat de-a lungul Crimeei, în apele teritoriale ale peninsulei, provocându-i pe ruși să deschidă focul. A fost o declarație serioasă a nerecunoașterii Crimeei ca spațiu rusesc. Apoi, un bombardier american, proiectat ca purtător de arme nucleare, a zburat acum două luni la câțiva kilometri de frontiera rusă de la Marea Neagră.  ….. În paralel, se ocupă cum poate mai bine de subminarea din interior a Ucrainei, a Georgiei și a celorlalte țări din regiune, poate, chiar și a României, atunci când Bucureștiul nu se destabilizează singur. Creșterea prețului energiei produce deja nemulțumiri printre ucrainieni. Gazul rusesc e mult mai scump în Republica Moldova sau Ucraina, decât în statele Uniunii Europene, dar Moscova e gata să facă reduceri pe criterii politice. Propaganda rusă, prețurile tot mai mari din cauza costurilor energetice, faptul că americanii au acceptat să negocieze cu rușii eventuale noi sfere de influență, pot eroda, pe termen mediu, încrederea ucrainienilor în Vest. Vladimir Putin lucrează cu aceeași determinare în interiorul Ucrainei și în afara ei, pentru a se asigura că această țară va rămâne sub pulpana Rusiei. Nici românilor nu le plac negocierile anunțate între Kremlin și Casa Albă, fiindcă ar putea să-i lase din nou într-o periferie în care Moscova ar fi mai activă decât Washingtonul sau Londra. Oficialii de la București se declară optimiști, dar în spatele lor vulnerabilitățile țării se înmulțesc. Granița estică a României e atât de permeabilă, încât, avioanele care aduc țigări de contrabandă din Ucraina, nici măcar nu sunt văzute pe radarele, care ar trebui să indice orice mișcare a unui posibil inamic. Poate că, aceste avioane care au trecut ilegal, în mod repetat frontiera, aruncând marfa în România, au fost ignorate cu bună știință. Deși, operațiunile de acest tip au fost descoperite în august, nu există un răspuns clar al autorităților, care să explice cum au fost posibile aceste zboruri. Efectele nepăsării autohtone sunt importante: neaderarea țării la Spațiul Schengen are o explicație, devreme ce România nu-și poate supraveghea frontiera…..Și pentru ca dimensiunea insecurității să fie bine definită, vreme de patru ani, un grup bine organizat a furat motorină în valoare de 2 milioane de dolari de la baza americană de la Kogălniceanu. Aliatul strategic al României a fost păcălit sub nasul polițiștilor și al ofițerilor de contrainformații, dacă nu cumva cu voia lor. Integral: https://www.dw.com

Ordinea mondială va continua procesul de transformare …. 2022 ar putea aduce evoluții cu impact major în politica actorilor globali, chiar mai numeroase, mai substanțiale și mai amenințătoare decât a adus 2021, continuând însă macro-tendințele din anul recent încheiat. Astfel, va continua transformarea relațiilor politice și strategice dintre marile puteri: SUA, UE, China și Rusia, angajate de câțiva ani într-un proces complex de schimbare a ordinii mondiale. Lumea este cu privirile îndreptate spre negocierile SUA-Rusia din 10 ianuarie, dar în opinia mea aceste negocieri sunt inutile, prost pregătite și nu vor duce la niciun rezultat, fiind un „cadou” de imagine internațională și de consolidare a „cotei” regimului agresor al lui Putin oferit în pripă de administrația Biden, doar pentru a câștiga timp în criza din Estul Europei, în lipsa altor idei. Oricât de intensă pare acum criza Rusia-Ucraina, tema nr. 1 a ordinii globale este și va rămâne războiul pentru supremație SUA-China iar această confruntare nu se va soluționa nici în 2022, ci se va profila ca un război rece („competiție extremă”, cum a numit-o președintele Biden) pe termen lung, dincolo de orizontul lui 2030. Potențialul conflictual rămâne ridicat în câteva zone de falie geopolitică – Strâmtoarea Taiwan și mările Asiei (Marea Chinei de Est și Marea Chinei de Sud), Marea Neagră și Europa de Est (Ucraina), respectiv Orientul Mijlociu (conflictul Iran-Israel). Din nefericire, prelungirea pandemiei și intrarea în cel de-al treilea an afectează în mod negativ starea de spirit a cetățenilor (opinia publică), economia și dinamica societăților în ansamblu, ceea ce continuă să accelereze și să agraveze schimbările globale. Tehnicile de război hibrid, dezinformarea, manipularea și fabricile de troli și fake news alimentate de Rusia vor continua să erodeze stabilitatea democrațiilor liberale occidentale și încrederea cetățenilor în instituții și autorități, inclusiv în cele științifice și medicale. Populismul și conspiraționismul vor rămâne marii adversari interni ai democrațiilor liberale occidentale, care vor face indirect jocul Rusiei și al Chinei.    Negocierile SUA-Rusia din ianuarie vor aduce fie o posibilitate diplomatică de dezangajare a lui Putin („Exit Strategy”) din manevrele de desfășurare militară de la frontirele Ucrainei (cu un set de consecințe care sunt deocamdată neclare pentru Europa Centrală și de Est), fie prilejul de care Putin se va folosi pentru a arăta eșecul negocierilor cu SUA și NATO, neprimirea garanțiilor de securitate și deci pretextul de a mai fura Ucrainei câteva teritorii marginale, cel mai probabil privinciile separatiste Donețk și Lugansk, pe care Kievul oricum nu le mai administrează de la războiul secesionist din 2014. Pe termen mediu și lung însă, Putin știe că o invadare fie și limitată a Ucrainei i-ar aduce costuri foarte mari iar garanții privind blocarea NATO oricum nu poate să primească. Pe 29-30 iunie 2022, Summitul NATO de la Madrid va aduce noul concept strategic al Alianței, devenit foarte important în contextul actualelor tensiuni din regiunea Europei Centrale și de Est. Ar fi de urmărit și negocierile de la Viena privind noul acord nuclear al marilor puteri cu regimul din Iran…..La Summitul din martie, sub președinția franceză, UE este așteptată să adopte Busola Strategică, instrument politic subsumat obiectivului mai larg al suveranității (autonomiei strategice) europene, în „Anul Apărării Europene”, obiectiv pe care administrația SUA a anunțat că îl susține și chiar este dispusă să colaboreze cu partenerii și aliații europeni pentru realizarea lui….. Estimez că o intervenție hibridă rusească în Ucraina se va produce cu un grad ridicat de probabilitate, însă după ce “vigilența Vestului” va obosi – Putin iubește deopotrivă surpriza și controlul. Nu exclud provocări insidioase cu efect pe termen lung (și) în Moldova, unde Moscova are interesul tactic de a sabota actuala liniște pro-Vest de la Chișinău. Permanentizarea tensiunii publice în relațiile cu Vestul îl va motiva pe Putin la acțiuni externe dure, din rațiuni de agendă internă. Fiecare zi care trece îl “obligă” la “eroism”: rușii de rând vor avea nevoie iarăși de “pompierul de serviciu” de la Kremlin, într-o lume incendiată (tot) de piromanii din Lublianka. Cel mai probabil, intervenția rusă va evita un scenariu prioritar militar, va fi de scurtă durată și pe o adâncime redusă ….Multă vreme de acum încolo, Estul nostru nu va avea liniște. Anul 2022 va fi astfel primul dintr-o lungă serie de ani tensionați, belicoși, rebeli și ostili, cu episoade de beligeranță hibridă ce vor adânci șenalele actualei linii de confruntare dintre Vest și Rusia. Unele proiectile pot lovi România în mod direct. Integral: https://roeu.org

Modernizare! Examenul auto va avea trei probe: sală, traseu și bătaie în trafic …. Astfel, fiecare absolvent al cursurilor va trebui, după promovarea primelor două probe, să învingă în luptă dreaptă un alt absolvent pentru a putea primi permisul de conducere. Cel care pierde bătaia va trebui să dea examenul din nou, dar doar traseu și bătaie, întrucât a dovedit deja că stăpânește cunoștințele teoretice. „Știți cum se spune, teoria ca teoria, dar practica ne omoară. Conducătorul auto trebuie să fie pregătit pentru orice situație cu care s-ar putea întâlni în trafic. O bătaie bună pune sângele în mișcare, te ține alert și dezmorțește pe cel care a stat prea mult la volan. În plus, e mai ieftină decât o cafea la benzinărie”, a explicat un instructor auto din București. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de marti, 4 ianuarie! O avertizare cod galben intră în vigoare luni, 3 ianuarie, de la ora 8.00, și este valabilă până marți, 4 ianuarie, ora 10.00. Sunt vizate județele Maramureș, Sălaj, Suceava, Bistrița-Năsăud, Neamț, Harghita, Mureș, Brașov, Covasna, Prahova, Dâmbovița, Argeș, Vâlcea, Gorj, Sibiu, Alba, Cluj, Caraș-Severin, Hunedoara, Bacău, Vrancea și Buzău. La munte vântul va avea intensificări, cu viteze de 70-80 km/h, iar în zona înaltă (la peste 1.700 m), rafalele vor depăși 90-120 km/h și temporar va ninge viscolit. Local în Transilvania, temporar vor fi intensificări, cu viteze în general de 55-65 km/h. In Bucuresti temperatura minimă va fi de 3 – 5 grade, iar cea maximă se va situa în jurul valorii de 12 grade.

M-am vaccinat. Aștept recunoștința statului român În România impostoare de astăzi fiecare simte că i se cuvine ceva. Sau chiar totul. V-ați gândit însă în ultimii doi ani că unii chiar merită mai mult? Nu beneficii ridicole, 138 de lei în plus la salariul minim sau plafonări ipocrite. O minimă recunoștință. Și nu din partea celorlalți contribuabili.  Cum s-ar putea ca dacii liberi și progresiștii, de exemplu, să vadă brusc, în același timp, lucrul pe care îl au în comun în România, dezamăgirea? Cum ar fi să meargă pe stradă într-o zi și să-și zâmbească unii altora a toleranță?…. Nu din partea celorlalte umbre care îmbracă cealaltă Românie trebuie să vină așadar minima recunoștință. Normalitatea trebuie să vină de la stat. E momentul al 13-lea în care statul român, altfel îndobitocit și frustrat în propria sa existență, ca noi toți, își poate găsi fărâma de demnitate și se poate întoarce și spre cei rămași cât de cât lucizi.  Cine și câți sunt ei? Sunt românii care s-au vaccinat. 40%. Ce reprezintă „înțepații”? Ultima speranță că poate fi și bine în țara asta și că România nu-și va sufoca următoarele generații. La propriu, în vreun ritual conspiraționist sau pe tăcute și prin neasumarea răspunderii în pas de defilare. …. Mulți din cei 40% care s-au vaccinat au respectat regulile măzgâlite deseori aproape analfabet funcțional de statul român în ultimii doi ani. Și nu toți sunt „cetățeni”, așa cum îi cheamă în România pe fraierii care „pun botul și o halesc”. În cazul lor respectarea unor reguli a depășit cadrul ridicol trasat de autoritate și a însemnat la esență un serviciu public.  Oamenii s-au vaccinat pentru a se proteja, ei și apropiații. Oamenii au purtat mască și nu s-au Împuternicit criminal, pentru a se proteja, pe ei și pe cei din jur. Au rămas în case, unii și-au sacrificat planurile. S-au izolat dacă a existat un risc și au făcut ce le-a zis autoritatea între orele 06.00 și 22.00, însă nu din dragoste pentru supunere sau frică de organ. Mai degrabă pentru a grăbi revenirea la un oarecare normal, evident pentru ei și apoi pentru cei din jur.  În 2021 au primit la schimb, din partea statului, moarte, sfidare, o criză politică îngălată, incompetență, prostie și tupeu. De la cei din jur au primit agresiune și conspirație deghizată în savantism ridicol, poleită cu foiță de AUR. Condescendența și superioritatea au fost reciproce. …. O minimă recunoștință, fie și forțată de împrejurări, ar fi ca în 2022 statul român să nu mai nege știința, de exemplu. Dacă trăiam într-o țară  europeană vaccinată și funcțională, nu era nimeni îndreptățit să ceară nimic, din această perspectivă. În România pandemică însă 40% din populația care a strâns din dinți până a simțit făină de oase în gură merită merită recunoaștere. Oamenii care și-au păstrat gustul pentru normalitate și care simt miros sălciu de țară confiscată merită un stat care nu mai bâlbâie populist un certificat verde sau care se poate exprima cu mai multă coerență, măcar administrativ. E minima recunoștință.  Recunoștința pură ar fi ca statul român să se reformeze, să se spele de impostură și corupție și să fie empatic. Dar recunoștința adevărată și empatia nu au fost adăugate în cipul pe care Dumnezeu l-a implantat statului român. Integral: https://pressone.ro

O creştere accelerată a numărului de cazuri de COVID în perioada următoare este inevitabilă: „Asistăm la o transmitere comunitară semnificativă” …. Dacă tulpina britanică a devenit dominantă în 4-5 săptămâni, tulpina Omicron riscă să devină dominantă în 2-3 săptămâni, având o rată de transmitere de trei ori mai mare, atrag atenţia specialiştii. Ultimul studiu realizat de MedLife arată că din 85 de probe de COVID secvenţiate, 30 erau cazuri de infectare cu varianta Omicron. Probele cu noua tulpină sunt din Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Braşov. Doi factori, la baza accelerării infectărilor „În ultima lună am făcut pre-screening pentru aproximativ 300 de probe COVID pozitive, iar în primele săptămâni nu am avut nicio suspiciune de Omicron. Faptul că pe lotul studiat zilele acestea avem aproape 40% din cazuri cu noua tulpină confirmă rapiditatea cu care se răspândeşte această variantă. O creştere accelerată a numărului de cazuri de COVID în perioada următoare este inevitabilă, iar această premisă este şi mai îngrijorătoare luând în calcul faptul că această tulpină afectează şi minorii, iar capacitatea de internare a spitalelor de pediatrie este mică. Sperăm, totuşi, ca numărul de cazuri grave generate de această tulpină să fie la fel de mic ca în alte ţări, precum UK, de exemplu, unde în timp ce cazurile cresc vertiginos, numărul deceselor nu urmează aceeaşi traiectorie“, a declarat Dumitru Jardan, biolog şi doctor în ştiinţe medicale, coordonator ştiinţific al studiului de secvenţiere desfăşurat de MedLife. În opinia acestuia, datele sunt îngrijorătoare, doi factori fiind la baza acestei creşteri abrupte a numărului de infectări: „Pe de-o parte, discutăm despre numărul mare de români care s-au întors acasă în această perioadă, şi, pe de altă parte, de petrecerile organizate de Crăciun care au favorizat o interacţiune interumană crescută. Urmează o perioadă şi mai dificilă. Dată fiind distribuţia relativ uniformă a probelor identificate cu Omicron în cele 4 oraşe mari, pare că deja asistăm la o transmitere comunitară semnificativă şi, cel mai probabil, această nouă tulpină va deveni dominantă în România în următoarele 2-3 săptămâni“,a declarat Mihai Marcu, preşedinte al Grupului MedLife. Acesta a adăugat că, faţă de valul anterior, există un avantaj în numărul mare de români trecuţi prin boală sau vaccinaţi: „Oamenii trebuie să înţeleagă faptul că respectarea unui set de măsuri şi vaccinarea sunt singurele soluţii pentru a preveni şi limita efectele valului 5. Altfel, riscăm să ne confruntăm cu o creştere abruptă a numărului de cazuri grave, iar situaţia din spitale să devină din nou critică. Susţinem fără rezerve vaccinarea şi determinarea autorităţilor de a introduce obligativitatea vaccinării sau a testării periodice a persoanelor nevaccinate în cadrul companiilor”….. Medicii: Impuneţi certificatul verde! Următoarele două săptămâni sunt decisive pentru autorităţile române dacă vor să instituie măsuri care să prevină o creştere exponenţială a numărului de cazuri, a avertizat dr. Radu Ţincu, medic de Terapie Intensivă. „Cel mai probabil, avem o transmitere intracomunitară, însă în acest moment suntem la începutul transmiterii intracomunitare, avem o transmitere intracomunitară nu foarte accelerată, ceea ce permite autorităţilor să implementeze anumite măsuri care să prevină o creştere exponenţială a numărului de cazuri, aşa cum se întâmplă în Franţa, cu peste 200.000 de cazuri pe zi, sau Marea Britanie, cu peste 180.000 de cazuri pe zi. Însă, în mod evident, până la jumătatea lunii ianuarie vom avea o transmitere comunitară a Omicron şi ea va deveni dominantă şi în România”, a explicat medicul Radu Ţincu la Digi24. ….. Dealtfel, tot mai multe voci ale breslei medicale cer ajutorul politicienilor pentru impunerea certificatului verde. „Nu e cazul să mai inventăm noi roata. Atâta vreme cât celelalte state ale Uniunii Europene au considerat că este corect şi benefic să adopte acest certificat, eu din toată această atitudine ambiguă în privinţa certificatului verde înţeleg că în continuare democraţia, totuşi, este nu foarte bine înţeleasă în România şi alături de acest lucru pot spune că primează alte interese decât sănătatea publică”, a declarat Silvia Nica, medic-şef UPU la Spitalul Universitar Bucureşti . La rândul lui, dr. Cătălin Apostolescu, managerul de la Institutul „Matei Balş” din Capitală, este de aceeaşi părere: „Noi, medicii, simţim nevoia acestui instrument. Pandemia nu este a noastră, a medicilor, pandemia este a întregii societăţi şi întreaga societate trebuie să se implice în rezolvarea acestei pandemii, inclusiv autorităţi şi clasă politică”. Integral: https://adevarul.ro

Dragoş Damian, Terapia Cluj: The Final Inch. Un film documentar nerecomandat mediului de afaceri  The Final Inch nu este un documentar-artistic pentru oamenii de afaceri, pentru analisti, lobisti, bancheri si avocati de business sau pentru profesorii de economie. In general aceasta comunitate se uita la documentare-artistice si strabat literatura despre mari reusite sau escrocherii financiare, oameni de afaceri stelari si desigur, crize economice mondiale – acestea din urma sigur vor ajuta toti jucatorii directi sau indirecti ai mediului de afaceri sa inteleaga si accepte ca trebuie sa se astepte la o criza economica serioasa in urmatorii 2-3 ani, pornita de la o criza sanitara de neimaginat in urma cu 2-3 ani. Si ca sa fiu sigur ca mediul de afaceri nu se va uita la acest documentar de 38 de minute – nominalizat la Oscar in 2009, nu l-a luat, este anul in care a stralucit Slumdog Millionaire – voi da un spoiler complet. Documentarul regizat de Irene Brodski relateaza intr-un mod emotionant si infuriant in acelasi timp despre eforturile exceptionale ale unei “armate tacute” de lucratori in sanatate care se lupta pentru vaccinarea antipoliomelita in cele 3 tari din Asia – India, Afganistan si Pakistan – in care aceasta este inca endemica. Poliomelita, denumita si paralizia infantila, este o boala infecto-contagioasa cu transmitere digestiva cauzata de un virus cu ARN. Virusul distruge nervii din maduva spinarii si provoaca paralizii si atrofii infernale, handicap, ostracizare sociala, moarte prematura. Boala a fost endemica pana la mijlocul secolului trecut in SUA si Europa, provocand ravagii in populatiile de copii. Din 1956 a inceput vaccinarea cu vaccin injectabil si din 1961 cea cu vaccin oral – la data introducerii ambele erau in faza experimentala dar au fost asumate riscurile in raport cu beneficiile – astfel incat in tarile dezvoltate boala a disparut in unele zone de mai bine de 50 de ani De ce The Final Inch este emotionant? Pentru ca descrie lupta si eforturile de neinteles pentru lumea civilizata de astazi pe care le fac lucratorii din sanatate in “batalia finala” din cele mai mizere regiuni din Asia pentru a vaccina anti-polio copiii care sunt succeptibili sa dezvolte complicatiile paralitice. Acestia au un mod de actiune in doua etape, prima data merg “convingatorii”, sunt lucratori sanitari care discuta cu liderii si comunitatile locale pentru a-i convinge sa-si vaccineze copiii si apoi trec “vaccinatorii”, care aplica picaturile de vaccin. Filmul a fost descris drept “un testament dramatic al celor care muncesc in linia intai a sistemului de sanatate”. De este inervant filmul? Pentru ca ai un deja-vu infernal: politicieni care dau vina pe alti politicienii pentru ca epidemia nu s-a incheiat iar conditiile insalubre o intretin; clerici si lideri de opinie vizionari care afirma ca vaccinul produce sterilitate; si oameni de afaceri care refuza ocazional ajutorul financiar necesar eforturilor “armatei tacute”. Integral: https://www.zf.ro

Ministerul Finanţelor intenţionează să împrumute peste cinci miliarde de lei în luna ianuarie  Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna ianuarie 2022, împrumuturi de la băncile comerciale de 4,4 miliarde de lei, din care 300 de milioane de lei printr-o emisiune de certificate de trezorerie cu discont şi 4,1 miliarde de lei prin zece emisiuni de obligaţiuni de stat. La acestea se poate adăuga suma de 615 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Suma totală, de 5,015 miliarde de lei, este cu 1,595 miliarde lei peste cea de 3,42 miliarde lei programată în luna decembrie 2021, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat. Conform prospectului publicat în Monitorul Oficial, MF a programat, în data de 13 ianuarie, o licitaţie pentru o emisiune de certificate cu discount, în valoare de 300 milioane de lei, cu scadenţa în 16 ianuarie 2023. De asemenea, pe parcursul lunii ianuarie vor fi lansate zece emisiuni de obligaţiuni de tip benchmark, cu o valoare totală de 4,1 miliarde de lei, urmate a doua zi de o sesiune suplimentară de oferte necompetitive, cu o valoare de 15% din valoarea iniţială a emisiunii de obligaţiuni (615 milioane de lei în total). Integral: https://ziare.com

Mii de comune inutile și falite …. Urmare a depopulării masive, 23 de orașe au ajuns sub 5.000 de locuitori. Potrivit legii, un oraș nu ar trebui să aibă mai puțin de 10.000 de locuitori, iar comunele n-ar trebui să fie cu mai puțin de 1.500 de  cetățeni. Între 1990 și 2016, numărul comunelor din România a crescut, printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861. Asta a presupus apariția a aproape 200 de funcții de primar, plus întregul aparat administrativ necesar conducerii unei localități. În același interval de timp, 60 de comune au devenit  orașe. Ultimul studiu la nivel național privind starea financiară a acestor comune a fost prezentat de Expert Forum, în 2011, și arată că trei sferturi din comune nu își pot plăti salariile. Între timp, aceste cheltuieli s-au mărit, iar localitățile s-au depopulat, urmare a emigrării. Ideea unei reforme administrative, prin comasarea unor UAT-uri care să ducă la economii la buget, se discută de mulți ani, dar a fost respinsă sistematic, fiindcă primarii aflați în funcție reprezintă clientela partidelor….. Cea mai săracă localitate Sunt două comune care se bat pe această poziție, potrivit relatărilor din presă: Bătrâna, din Hunedoara, și Necșești, în Teleorman. Bătrâna are 167 de alegători cu drept de vot. Primarul, de la PNL, a fost ales cu circa 120 de voturi, dar, la Consiliul Local, cele mai multe voturi le-a luat USR, care, cu 44 de voturi, i-a depășit cu două voturi pe liberali – probabil un rezultat al migrației din ultimii ani spre această localitate, care atrage prin peisajul natural. Presa a relatat că-n localitate nu există nici școală, nici cimitir. Morții sunt îngropați în curțile caselor. Autobuz nu există, ca să ajungă la medic oamenii pierd două zile. Însă, în ultimii ani, comuna a ajuns să atragă locuitori, mai ales în perioada pandemiei. În 2010, avea șase salariați și se discuta comasarea cu comuna Dobra, dar acest lucru nu s-a întâmplat. Pe de altă parte, Ministerul Dezvoltării aprecia, în 2018, că Necșești, Teleorman – cu 1.200 de locuitori, din care 1.000 sunt pensionari – ar fi cea mai săracă unitate administrativă. În anii ’90, localitatea avea 3.000 de locuitori. Din 900 de case, 300 sunt părăsite. Necșești, aflat la doar 100 de kilometri de București, nu are farmacie sau apă curentă. Între 1990 și 2016,  numărul comunelor din România a crescut,  printr-o serie de legi, de la 2.688 la 2.861  Trei sferturi din comune, în faliment Un studiu efectuat de Expert Forum arăta că 17 comune din România au cheltuieli salariale de patru ori mai mari decât veniturile proprii, 574 de comune au cheltuieli între de două şi trei ori peste veniturile proprii, iar 1.527 de comune au cheltuieli până la de două ori peste veniturile proprii, ceea ce înseamnă că trei sferturi dintre comune nu-şi acoperă salariile din resursele proprii. În acelaşi timp, doar 260 de comune au „profit“, adică îşi acoperă cheltuielile cu salariile. Informațiile însă erau din 2011 și, de atunci, nu a mai existat o centralizare publică a datelor. În 2020, Europa Liberă România susținea că 90% din localitățile mici nu reușesc să plătească nici măcar salariile angajaților și aleșilor locali. Integral: https://newsweek.ro

BNR: Dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro în ultimii 20 de ani  În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre), arată datele publicate joi de Banca Centrală, care a realizat un tablou de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar. Dacă la nivelul statelor EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia), dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019, în cazul României dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro. Partea proastă e că indicele de vulnerabilitate confirmă o ușoară agravare a vulnerabilității, se mai arată în document….. – Daunele economice din țările EEA-32 ( cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia) reprezintă cuantificarea acelor pagube provocate de evenimente hidrologice, climatologice și meteorologice. Statele EEA‑32 sunt formate din cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Turcia.). Indicele de vulnerabilitate s-a situat în jurul valorii de 0,4 în perioada 1996‑2005, crescând moderat până la 0,45 și menținându-se constant în apropierea acestei valori în perioada rămasă, respectiv 2006‑2018, reflectând o ușoară agravare a vulnerabilității. Scorul pentru gradul de pregătire a schimbărilor climatice a înregistrat valori apropiate de 0,4 pe toată perioada analizată, fiind departe de valoarea maximă ce ar putea fi obținută, respectiv 1. – În perioada 1996‑2018, frecvența dezastrelor climatice din România a fost relativ scăzută (1-4 dezastre climatice/an), cu excepția anilor 2000 (5 dezastre), 2004 (6 dezastre), 2005 (9 dezastre), 2006 (7 dezastre) și 2007 (6 dezastre). La nivelul statelor EEA-32, dezastrele climatice au provocat daune economice în valoare totală de 442 miliarde euro în perioada 1980‑2019. În aceeași perioadă, dezastrele climatice au provocat daune economice de 12 miliarde euro în România. Integral: https://economie.hotnews.ro

Anul Sistemului  Există doar două partide în România. Partidul Sistemului și Partidul Reformei. Nu sunt înregistrate la tribunal, iar fiecare dintre ele conține partide întregi, părți din partide, politicieni individuali, entități mass-media, interese din administrație și servicii, părți din societatea civilă – cu ghilimele sau nu. Unul dintre ele a obținut o mare victorie anul ăsta. Primul. Dar despre asta, mai jos. Dar ce este Sistemul? Sistemul e o entitate amorfă dar imensă, o încrengătură de interese. Ce fel de interese? Financiare în primul rând. Se joacă pe mize imense. De putere și control în al doilea. De evitare a pușcăriei în al treilea. Sistemul nu are un lider și nu are o structură, are doar tipare de operare pe care le folosesc membrii săi. Așa cum rockerii, interlopii, colecționarii de timbre, mafioții sau skaterii nu au un lider sau o singură organizație dar știu sigur ce sunt și se recunosc, așa nici Sistemul nu are. E mânat doar de interese și acționează direct asupra unui singur subiect. Statul român. Cum? Măsluind contracte de stat, mufându-se la instrumente bănoase precum retrocedările, punând mâna pe puncte esențiale din Justiție, numind zeci de mii de oameni în consilii de administrație ale unor companii de stat, în instituțiile de control financiar și așa mai departe. Controlând opinia publică prin presa lor din lesă. E cam ce au făcut cele mai multe partide din România de când se știu ele. Nu doar din ’90, ci de la coaliția de la Mazar Pașa încoace. Ce este Partidul Reformei? Partidul ăsta conține puțini politicieni. Unii sunt din partide mai noi și mai curate, alții chiar din partidele vechi și împământenite în Sistem, fiind în minoritate printre colegii lor. Au în comun faptul că sunt anticorupție și favorizează o societate deschisă. Dar conține mai ales partea ’’trează’’ a societății. Oamenii ăia care se luptă să avem democrație adevărată, un stat care are grijă de cetățean, cât mai puțină hoție. Unii sunt jurnaliști, alții magistrați, alții ONG-ști, dar cei mai mulți sunt oamenii care au ieșit în stradă și s-au implicat atunci când a fost nevoie. Paradoxal, Partidul Reformei e mai numeros decât Partidul Sistemului și îl împinge pe acesta să schimbe lucrurile în bine de multe ori. Dar Partidul Sistemului este mai puternic. De ce? Pentru că are controlul asupra celor mai importante instituții din țara asta. Are controlul asupra presei. Are resurse imense, venite în primul rând din corupție….. Sistemul a câștigat toate bătăliile din 2021. Pe plan politic, alianța dintre PSD și PNL este chintesența alianței între două mari (dar nu singurele) partide de tip Sistem. Deși există diferențe semnificative între ele, cele mai importante principii pe care le respectă sunt de tip Sistem: Popularea oricărei instituții de stat unde e posibil cu oamenii de partid – competenți sau incompetenți – cumințirea Justiției, aceeași permisivitate pentru afaceri pe spinarea statului român care îi fac milionari în euro pe cei mai mulți dintre liderii partidului, centralizarea alocării banilor pentru a ține sub control cât mai multe dintre centrele locale de putere și așa mai departe. Faptul că PNL și PSD s-au aliat înseamnă nu doar că și-au mințit alegătorii, ci și că au băgat sub preș multe dintre problemele de corupție pe care, din rațiuni politice, își mai scoteau ochii. Acum închid ochii. Mai mult, dincolo de corupție în sine există problema imoralității folosirii resurselor. Folosirea în scopuri electorale ale resurselor statului, de la cele pompate de ex-premierul Cîțu pentru a ajunge președintele PNL la marea împărțire a resurselor de la formarea coaliției PNL-PSD e o ceartă cu bunul simț și cu democrația. Dar Partidul Sistemului nu include doar partide. Alte brațe ale Sistemului, unele de-a dreptul odioase, au căpătat noi puteri în 2021. Secția Specială, un instrument de prigonire a vocilor incomode din justiție și de scăpare de pușcărie a unor moguli politici și de afaceri, a reușit să rămână funcțională și să-și continue opera și anul acesta. Inspecția Judiciară și CSM s-au comportat și anul ăsta ca gărzi pretoriene ale intereselor unor baroni judiciari și politici. Fără nicio îndoială, în combinație cu Secția Specială, au mai pus un picior pe gâtul justiției. Sau putem alege să credem că de 2-3 ani nu se mai dau tunuri în România și că marile probleme sunt câțiva magistrați mai curajoși. Despre Curtea Constituțională nici nu mai are rost să vorbim, este (și va rămâne pentru mulți ani) turnul din care se ucid tentativele de balansare a puterii Sistemului. Și, mai recent, din care pornesc absurdități constituționale care ne pun în conflict cu însuși dreptul Uniunii Europene. În sfârșit, ar trebui să vorbim despre președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a ales Sistemul. Dacă a fost vreodată în afara lui. Cel mai probabil, anul ăsta și-a dat arama pe față. Integral: https://spotmedia.ro

Ana Birchall, atac devastator la Gabriela Firea: „Astfel de personaje sunt caricaturi în arhitectura statului român” …. „Este cam greu să găsești o persoană mai obsedată de funcții și de preamărire ca această doamnă, nu?!  Pai dacă tot moare cu atâta ipocrizie de grija bucureștenilor, poate răspunde credibil de ce în octombrie 2020 (când a candidat și a fost aleasă consilier general la primăria Bucureștiului) a fugit și s-a retras din Consiliul General al Municipiului București candidând ulterior pentru Senatul României? Era prea mică funcția de consilier pentru un ego atât de mare? Atunci nu murea de grija bucureștenilor? Acum e ministru de o lună si deja se visează în alte funcții arătând, faptic, cât preț pune sau cât de importantă (sau de neimportantă) consideră că este funcția pe care o are in acest moment! De fapt, doamna Firea face exact ce a făcut și în trecut: vă aduceți aminte că abia ajunsese primar general și deja sa visa în alte funcții, nu?” „Adevărul este că doamna Firea este expertă în a își folosi funcțiile pe care vremelnic le ocupă pentru PR și campaniile personale pentru a accede în alte funcții!  Nu am avut, nu am și nu voi avea respect pentru niciun politician care, în loc să fie preocupat să facă treaba bună în funcția pe care o ocupă, mereu e preocupat de următoarea funcție și de preamărirea personală, deși ipocrit declară altceva! Astfel de personaje sunt, din punctul meu de vedere, caricaturi în arhitectura statului român, nu oameni de stat și politicieni în sensul corect al cuvântului și anume <<în slujba cetății>>! Integral: https://project-e.ro

Klaus, mesaj pentru români: 2022 va fi un an cu suișuri și coborâșuri pe pârtie! …. Klaus Iohannis a intrat mai apoi în detalii și a spus că pentru a putea schia cum trebuie trebuie făcute sacrificii, respectiv schiorul trebuie să se urce până în vârful muntelui ca să aibă de unde să coboare. În aceste vremuri moderne acest lucru poate fi realizat cu telecabina, telescaunul sau chiar și cu un teleschi „iar cel mai avantajos este să vă cumpărați un TelePass de trei zile, chiar dacă stați doar un weekend, pentru că are mai multe urcări incluse”. Președintele a menționat că cele mai bune zile de schi sunt cele senine, deoarece din vârful muntelui, de la cabană, se pot urmări cu atenție și îngrijorare toate evenimentele ce au loc în țară. Totodată, la baza pârtiei, nu strică o cană de vin fiert, pentru încălzire, și o ședință foto pentru încurajarea celorlalți care doresc să practice sportul alb de iarnă. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de luni, 3 ianuarie! In intervalul 3 ianuarie, ora 8:00 – 4 ianuarie, ora 10:00, la munte vântul va avea intensificări, cu viteze de 70 – 80 km/h, iar în zona înaltă (la peste 1.700 metri), rafalele vor depăşi 90 – 120 km/h şi temporar va ninge viscolit. Judeţele avertizate total sau parţial sunt: Alba, Argeş, Bacău, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Buzău, Cluj, Caraş-Severin, Covasna, Dâmboviţa, Gorj, Hunedoara, Harghita, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Sălaj, Suceava, Vâlcea şi Vrancea. Local în Transilvania, temporar vor fi intensificări, cu viteze în general de 55 – 65 km/h. In Bucuresti: cer partial innorat, temperaturi intre 11/3 gr.C.

Octavian Jurma: Pentru persoanele vaccinate cu trei doze sau pentru cele vaccinate după ce au trecut prin COVID, varianta Omicron nu este o ameninţare la fel de mare ca Delta / Valul 5-Omicron va fi mai scurt decât Delta ….. „Deşi Omicron ne infectează cu mult mai mare uşurinţă decât varianta Delta, riscul de spitalizare şi deces este mai scăzut faţă de Delta pentru cei vaccinaţi sau trecuţi prin boală. (…) Dacă ai boosterul făcut sau/şi te-ai vaccinat după cei ai trecut prin boală, Omicron nu este o ameninţare la fel de mare pentru tine ca Delta şi probabil chiar mai mică decât Alpha. Pentru cei nevaccinaţi vestea bună este că şi trecerea prin boală oferă o doză variabilă de protecţie, chiar dacă este inferioară celei oferită de booster sau de imunitatea hibridă (cea mai bună)”, scrie Octavian Jurma pe Facebook. „Reţineţi: infectare nu este egal cu îmbolnăvire. Vaccinul (în schema simplă) şi-a pierdut capacitatea de a împiedica infectarea dar nu şi capacitatea de a împiedica formele grave de boală şi deces. Boosterul reface şi o mare parte din protecţia neutralizantă (împotriva infectării & transmiterii). (…) Orice om înţelept poate transforma ghinionul de a fi trecut prin boală în norocul de a putea dobândi imunitate hibridă sau chiar superimunitate prin vaccinare”, mai scrie Jurma. Acesta precizează că „pierderea capacităţii sistemului imun de a ne proteja de infectare cu Omicron poate fi compensată de măsuri non-farmaceutice” cum ar fi folosirea măştilor FFP2/N95, distanţarea fizică, igiena, aerisire/filtrare…… „Masca + vaccinul oferă aşadar o protecţie foarte bună şi în valul 5-Omicron. Cu ajutorul lor vom trece cu bine şi de acest val, care va fi mai scurt decât valul Delta. Cu puţin noroc, vom avea o perioadă mai lungă de linişte decât după valul 3-Alpha. Cu foarte mult noroc poate vom reuşi să controlăm pandemia. NOTĂ: Raportările din această perioadă au fost afecatate peste tot în lume (nu doar în România) de sărbători. Abia de săptămâna viitoare vom avea o imagine mai corectă a valului Omicron şi în România”, conchide Jurma. Integral: https://www.g4media.ro

Cât de mari sunt costurile sociale ale pandemiei? …. Este deja clar că, prin valuri succesive, virusul va sta o bună bucată cu noi; va lăsa în urmă o societate traumatizată, deprimată, profund divizată. La aproape doi ani de pandemie suntem, din păcate, în pană de certitudini și de soluții. Între cele două extreme, antivacciniștii care îți vorbesc despre conspirații cu extratereștrii și, respectiv, cei care repetă mecanic, în ciuda tuturor dovezilor contrare, că unica, definitiva soluție „pentru intrarea în normalitate” este vaccinarea în masă (care la Viena și, mai nou, la Berlin și Bruxelles se dorește a fi chiar obligatorie) la pachet cu restricțiile pe bază de pașaport verde, este foarte greu să vii cu analize mai nuanțate, bazate pe cifre și comparații între diferite țări și regiuni. Otto Schily, un fost ministru în cabinetul Gerhard Schroeder, a spus, de altfel, că nici măcar China nu a luat în calcul vaccinarea obligatorie. Problema e că aserțiunea că nevaccinații le pun vaccinaților viețile în pericol dacă, de pildă, primii sunt lăsați să intre în malluri nu mai are acoperire în realitate. Pentru că și vaccinații pot transmite boala, la fel ca și nevaccinații. Încă din martie 2021, revista Nature, una dintre prestigioasele publicații științifice din lume, avertiza că nu este deloc sigur că vaccinurile împiedică transmiterea bolii. „Vaccinurile împotriva COVID-19 dezvoltate de Moderna și Pfizer-BioNTech, de exemplu, sunt extrem de eficiente în prevenirea bolii simptomatice, dar încă nu este clar dacă protejează oamenii de a se infecta sau de răspândirea virusului la alții. Aceasta reprezintă o problemă pentru imunitatea de turmă” Discuția era făcută în contextul speranței că prin vaccinarea masivă, cifrele avansate fiind 60-70 de procente, se va ajunge la imunitatea de turmă, ceea ce ar permite „reîntoarcerea la normalitate”. Din păcate, concluziona articolul chiar din titlu, obținerea imunității de turmă este probabil imposibilă, în ciuda eforturilor de vaccinare masivă. Motivul este acela că obiectivul învingerii pandemiei prin obținerea imunității de turmă prin vaccinare nu este unul realist, în condițiile în care în fapt „nu avem vaccinuri capabile să împiedice transmisia bolii”. Și nici să garanteze că dacă te vaccinezi nu mai faci boala. Ceea ce nu înseamnă, desigur, că nu trebuie încurajată în continuare vaccinarea, care s-a dovedit că, în general, oferă o protecție adecvată împotriva unor forme severe de boală, ci doar că deocamdată nu ne putem baza pe vaccinurile existente pentru a stopa pandemia…… Într-o dezbatere din 2020 în compania lui Francis Fukuyama, prilejuită de lansarea ultimei sale cărți, The Virus In The Age of Madness, filosoful francez Bernard-Henry Levy a citat un celebru medic german de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în opinia căruia „o epidemie este un fenomen social cu unele aspecte medicale”. Este o observație esențială în contextul în care mai toate discuțiile și de la noi, dar și din alte părți se concentrează aproape exclusiv pe dimensiunea medicală a pandemiei. Această abordare ar putea fi acceptată dacă, așa cum s-a spus în faza inițială, toate măsurile dure, oricât de neplăcute ar fi, sunt soluția pentru a reveni cât mai repede la normalitate. În 2020 s-a recurs la carantinare, la înghețarea circulației între diferite țări și chiar în interiorul acestora. Apariția vaccinurilor, mult mai repede decât se aștepta, asta mai ales datorită inițiativei Operation Warp Speed a lui Donald Trump, a modificat complet linia de discurs, care a mers pe ideea că învingem pandemia prin vaccinare masivă. Faptul că au fost disponibile vaccinuri, bazate pe o tehnologie, mARN, deja existentă în laborator, dar care nu mai fusese utilizată până atunci la producția de vaccinuri, a fost, cu siguranță, un fapt pozitiv, din perspectiva luptei cu boala, care probabil a salvat un număr important de vieți. Însă, din păcate, așa cum vedem acum, la sfârșitul lui 2021, nu a fost rezolvată astfel și chestiunea opririi pandemiei…..Asta ar trebui în mod normal să ducă la regândirea politicilor guvernamentale adoptate în diferite țări. Una este să crezi că prin vaccinare masivă te poți „întoarce la normalitate” și cu totul altceva să pleci de la premisa că vom coabita cu virusul o vreme îndelungată. Politicile utilizate nu pot fi la fel…..Într-o conversațiecu Freddie Sayers, editorul executiv UnHerd, scriitorul englez Paul Kingsnorth spune îngrijorat, privind la evoluțiile de acum, că ne îndreptăm către o Chinaficare a Vestului, cu trimitere la China, unde funcționează deja un sistem de „credite sociale”. Este, de altfel, ceea ce spune și istoricul Niall Ferguson, care avertizează și el că prin politicile adoptate în pandemie, Occidentul începe să semene tot mai mult cu China. „Atunci când se ajunge la o societate în care poți accesa multe dintre servicii doar cu un «pașaport digital» se trece Rubiconul”, crede Kingsnorth. „Nu trebuie să fii adeptul unor teorii conspiraționiste pentru a vedea că modul în care este gestionat, prin tehnologie, prin vaccin ca un «tehno-fix», prin mandate autoritare și coduri QR pe care trebuie să le scanezi pentru a merge la restaurant, toate aceste lucruri ne duc către o normalizare a condiției noastre ca membri digitali, acceptabil sau nu, ai societății”. Suntem, cu siguranță, într-un punct de cotitură. Cu multe semne de întrebare și decizii dificile. …. „Cât de ciudată este această lume, care acceptă să nu mai trăiască, de teama de a nu muri”. Integral: https://revista22.ro 

Șarlatania politică a anului Într-un an presărat cu multe șarlatanii politice, combinația letală de guvernare PNL – PSD întrece cele mai sumbre scenarii pe care le putea imagina orice analiză a derulării primelor 12 luni de guvernare după alegeri. Prima șarlatanie a anului a fost a premierului Cîțu, cel care a aruncat în aer coaliția de guvernare înfiripată exact acum un an, prin demiterea ministrului USR al Sănătății, într-un moment în care planurile de guvernare se făceau pe un orizont de 7 ani. Puși în fața faptului împlinit, uimirea celor de la USR a fost atât de mare încât au avut instinctul de a pune perna pe grenadă, lăsând fulgii împrăștiați de deflagrație să se aștearnă peste rănile deja deschise provocate de un personaj politic mutant, pe care tocmai păgubiții îl impuseseră ca variantă câștigătoare de negociere în alcătuirea guvernului de coaliție. Seria șarlataniilor politice a continuat și a căpătat iz canibalic la alegerile interne ale PNL, unde asemeni scenei mitologice în care Cronos îl emasculează pe Uranus și se suie pe tron, la fel și micuțul Cîțu l-a neutralizat pe Orban, i-a luat puterea, haremul și apucăturile, autoproclamându-se Superman. Deja consacratul șarlatan de serviciu al noii guvernări a prins gustul și a comis henț lăsându-și creștetul pleșuv să sprijine palma coborâtă protector de la Cotroceni….. De data asta, cei de la USR au reacționat prompt și solidar, iar odată cu aruncarea în aer a coaliției de guvernare fix la 9 luni de la concepere, ostilitățile au fost preluate de profesioniști în ale șarlataniei politice. Era amatorismului a fost curmată brusc, iar în scenă a intrat cel care nu a clipit nici când a intrat în posesia celor șase case din poziția de primar, nici când și-a justificat averea din meditații, spre ghinionul confraților profesori care nu știu cum să tragă de salariu de la o lună la alta…..La urma urmelor, poate că așa e soarta unui popor destrămat: fie cei adormiți de gazele jandarmilor, fie cei moțăind în fața televizoarelor între nesfârșitele reclame la suplimente pentru creșterea potenței și rotirile gratuite la cazinouri virtuale….La fel ca predecesorul Cîțu, premierul Ciucă nici măcar nu înțelege ce i se întâmplă, doar joacă un rol regizat machiavelic, în care i se spune că Marele Licurici îl susține pentru ascensiunea dealului din Cotroceni…..Apropos de mari șarlatanii postdecembriste, nu vă întreb domnule Iohannis la al câtelea bratwurst erați acum 32 de ani în timp ce noi, fraierii, victimele eterne ale șarlataniilor politice, ne apăram cu nasturii de la cămașă împotriva gloanțelor scuipate la ordinul celor care continuă, sub o formă sau alta, să guverneze și astăzi, pentru că deja știu celebra replică cinică: ”Ghinion!” Ce nu mai înțelege premierul Ciucă este faptul că șarlatanii nu au scrupule, nu își țin cuvântul și nu au aliați, ci doar victime. Integral: https://spotmedia.ro

Anul marii neghiobii  Europenii au făcut puține neghiobii în istorie, dar atunci când le-au făcut au fost unele foarte mari: două războaie mondiale cumplite, inventarea unei ideologii împotriva propriei naturi (comunismul) sunt doar cele mai vizibile exemple. Și dacă primul război mondial a adus cu sine apariția statelor naționale din centrul și estul continentului, cel de-al doilea război mondial le-a dus pe toate aceste noi state naționale prizoniere într-un lagăr cumplit, cimitir al tuturor visurilor. Iar ideologia comunistă a ros din interior, atât în est, cât și în vest, toate valorile pe care s-a clădit Europa: creștinism, proprietate, familie, națiune. Și încă le roade și le va mai roade mult timp de aici încolo. Ei bine, a venit vremea pentru o altă mare neghiobie la scară istorică, care să macine continentul: așa-numitul „green deal”, în fapt o politică de demolare accelerată a industriei energetice clasice și de înlocuire a acesteia cu o nouă industrie energetică, la fel de poluantă, dar mult, mult mai costisitoare. Cu alte cuvinte, Uniunea Europeană își propune să închidă toate centralele electrice pe cărbune și pe gaze, plus toate fabricile și fermele de vite care emit dioxid de carbon sau gaze echivalente. Și să le înlocuiască cu panouri fotovoltaice și turbine eoliene. Automobilele alimentate cu benzină vor trebui să dispară și să fie înlocuite cu cele electrice, iar europenii vor trebui să renunțe la consumul de carne de vită și la centrala de încălzire a propriei case. Ei bine, Uniunea Europeană vrea astfel să facă lumea mai puțin poluantă și mai verde. Singura mică problemuță constă în faptul că măreața Uniune are doar puțin peste 7% din emisiile globale de gaze cu efect de seră, având 9% din acestea pe vremea când includea și Marea Britanie (responsabilă pentru 1,4% din emisiile globale de dioxid de carbon):….Anul trecut, bunăoară, întregul nostru continent (nu doar UE) a eliberat în atmosferă abia 11% din emisiile globale de gaze cu efect de seră:…. Din cele 31,6 miliarde de tone de echivalent CO₂, continentul nostru a emis 3,59 miliarde. Dar regiunea Asia-Pacific singură a emis 16,75 miliarde, adică jumătate din emisiile globale. Și încă o șesime din acestea s-au emis în America de Nord: 5,3 miliarde. Neghiobia Uniunii Europene este atât de mare încât presupune că dacă UE va înceta definitiv să emită CO₂, atmosfera pământului se va curăța brusc. Ei bine, sper că vă e clar că nu se va întâmpla nimic, atâta timp cât marii poluatori: China, Statele Unite, India, Japonia și Rusia nu vor face același lucru. Iar ceilalți pământeni nu rezonează deloc cu entuziasmul european pentru distrugerea centralelor electrice clasice. Pentru un motiv foarte simplu: consumul de energie la nivel planetar crește ușor, dar crește an de an…..Asta în vreme ce consumul (tot de energie primară) în UE a scăzut cu o șeptime numai din 2009 până în 2020….. La nivelul Uniunii, consumul de țiței a scăzut cu 20% în ultimii 11 ani, cel de cărbune cu 41%, cel de energie nucleară cu peste 20%, iar consumul de energie regenerabilă a crescut cu 250%. Cu alte cuvinte, iată că statele UE își reduc consumul energetic, dar acesta rămâne același la nivel global. Cum va putea atunci Bruxelles-ul să reducă poluarea globală? Mai mult, revenirea economică din 2021 a adus, la nivel global, o creștere a investițiilor statelor naționale în „economia maronie” (poluantă, „brown economy”) mai mare decât creșterea investițiilor în „economia verde” (nepoluantă, „green economy”): 19,5% din banii alocați revenirii în 2021 au mers către economia verde și 20,5% către economia „maronie”. Cel mai mare poluator al planetei, China, a cheltuit 12% din banii injectați în economie pentru partea verde a acesteia și 26% (mai mult decât dublu) pentru partea „maronie” a acesteia. Pentru al doilea poluator al planetei, Statele Unite, procentajele sunt și mai discrepante: 8% pentru economia verde și 20% pentru cea „maronie”. Ce să mai vorbim despre India: 5% din pachetul de stimulare a energiei au mers către economia verde și 65% (de 13 ori mai mult!) către economia „maronie”. Mari economii ale lumii precum Rusia, Mexic, Africa de Sud, Turcia, Arabia Saudită, Indonezia au sprijinit necondiționat industria de petrol și gaze sau alte tipuri de industrii considerate poluante (sursa: AICI). Așa, ca să înțelegem și mai bine inutilitatea nebuniei care a cuprins birocrația Uniunii Europene, să spunem că, în 2020, China singură a pus în funcțiune capacități de producere a electricității din cărbune cu o putere însumată de 38,4GW, adică mult mai mult decât toate capacitățile energetice pe cărbune scoase din funcție în toate celelalte state ale globului! (sursa: AICI) Ei bine, la ce oare putea să conducă această luptă a Bruxelles-ului împotriva cărbunelui, a gazului și a energiei nucleare? Evident, la o scumpire fără precedent a energiei în toate statele membre. Și iată la ce s-a ajuns: o creștere de 3 ori a prețurilor la electricitate! Integral: https://spotmedia.ro

Ce face bucureşteanul din Piaţa Unirii înainte de Revelionul 2022, într-un oraş despre care se spune că PIB/capita este mai mare decât în Italia sau Franţa? Pune boiler la baie şi bucătărie, că nu mai poate suporta lipsa apei calde Despre Bucureşti sau Timişoara se spune că au decolat, că sunt oraşele care ar putea intra mâine în zona euro. Doar pe hârtie. Pentru că în realitate, tot ceea ce ţine de spaţiul public este la pământ, iar sistemul de termoficare este cel mai bun exemplu. Pentru că nu-şi pot instala centrale termice peste noapte dar nici nu mai suportă să nu aibă apă caldă, bucureştenii de la bloc – din centru sau de la periferie -au ajuns la aceeaşi soluţie ca şi cei de la Făurei sau Drăgăşani: să-şi pună boilere. Un boiler la baie/bucătărie permite oamenilor să aibă apa caldă necesară. Cu căldura o mai ameţesc – un calorifer electric, un convertor cu aer condiţionat. Cum a ajuns aici Bucureştiul, aşa zis cel mai bogat oraş al ţării? Înainte de 89, doar în Bucureşti nu erau restricţii de apă caldă. În oraşele mici, era o oră sau două pe săptămână, în cele mai mari erau 2-3 ore pe zi. Energia era marfă scumpă, la fel ca şi acum. Însă după 32 de ani să constaţi că milioane de bucureşteni se vaită de căldură şi apă caldă înseamnă că sunt nişte scadenţe care vin. Unde e progresul? Din 2007, membru al Uniunii Europene. Două exerciţii bugetare de 30 miliarde de euro fiecare. Nu puteau să intre două, trei sau patru miliarde de euro pentru modernizarea termoficării în marile oraşe? Ce-a făcut Unitatea de Finanţări Internaţionale din cadrul Ministerului de Finanţe? Unde sunt creditele de la Banca Mondială, de la BERD, pe 20-30 de ani pentru modernizarea sistemelor de încălzire, pentru reţeaua de transport? Situaţia este de aşa natură încât instituţiile publice dau vina una pe alta. Primăria pe Ministerul Energiei sau invers. Sistemul energetic a fost spart pe verticală şi orizontală în ideea eficientizării în anii 2000. Cine a beneficiat? În primul rând camarilele din jurul foştilor miniştri ai economiei precum Dan Ioan Popescu, proprietari azi de vile pe Coasta de Azur. În loc să pună sistemele de termoficare în responsabilitatea companiilor producătoare de energie, restructurarea s-a făcut în aşa fel încât să se privatizeze câştigurile şi pierderile să fie aruncate pe umerii sistemului public. Ce folos să facă Hidroelectrica şi Romgaz profituri anuale de miliarde de euro iar bucureştenii sau timişorenii să îngheţe în case, şcolile şi spitalele să nu aibă apă caldă şi căldură? Ce folos? Ideologia e una, realitatea din case este alta. În Viena, apa, căldura, electricitatea, gazul metan şi până şi gunoiul sunt în administrarea unei singure firme, de stat, Vienna Energy, companie care este şi producător de energie electrică. Austriecii nu au însă probabil ideologi la fel de bun ca ai noştri, precum sunt unii şi prin banca centrală. Austriecii nu l-au citit pe Hayek. Au rămas de stat la căldură şi curent. Boilerul la bloc ca simbol al eşecului infrastructurii publice de orice fel va fi urmat în curând probabil de drezina individuală de pe calea ferată unde astăzi trenurile de călători merg în medie cu 35 de km pe oră şi cele de marfă de 17 km pe oră. O reformă reală a sistemului energetic va însemna desprinderea de ideologii şi evaluarea eficacităţii sistemului în funcţie de obiectivele atinse. Electrica aproape că nu-şi poate acoperi astăzi obligaţiile de furnizare de energie pentru că a stat cu jumătate de miliard de euro obţinuţi din listarea din 2014 în conturi şi nu a investit în producţie. Enel în Italia, Engie în Franţa, CEZ în Cehia, Vienna Energy în Austria – sunt companii integrate. Cum să ai milioane de consumatori de energie electrică înrolaţi la tine, moşteniţi, şi să nu ai capacitate producţie proprie să acoperi măcar 10% din necesar? Integral: https://www.zf.ro

Bugetul pe 2022 cu estimări umflate. Ce e diferit față de proiectul inițial, de la Biserică, care ia peste un miliard, la Fondul de rezervă al Guvernului  …. În primul rând, până să ajungem la banii în plus pe care îi va primi Biserica, din textul legii au fost eliminate anumite paragrafe în Parlament – la articolul 47 (care a devenit 48). Nu intrăm în detalii, ca să nu vă plictisiți, dar acea modificare permite CFR și altor companii de stat să crească salariile, chiar dacă au o situație financiară proastă. Biserica, peste un miliard în 2022 Pentru că am pomenit de Biserică. În varianta inițială (de proiect), pentru culte se alocau 885,3 milioane lei. Ei bine, în Parlament a fost modificată finanțarea. Acum depășește un miliard de lei (1,04 miliarde lei mai exact), adăugându-se o sumă în plus la programul pentru lăcașuri de cult: 160 milioane lei.  Prin urmare, bugetul total pentru acel program (lăcașuri de cult) este acum de 285 milioane lei. • Programul este destinat susținerii cultelor religioase recunoscute din România pentru restaurarea și conservarea lăcașurilor de cult care sunt monumente istorice și a bunurilor din patrimoniul cultural național mobil aparținând cultelor religioase recunoscute din România, pentru completarea fondurilor proprii necesare întreținerii și funcționarii unităților de cult cu venituri mici sau fără venituri, pentru amenajarea și întreținerea muzeelor cultural religioase, pentru construirea și repararea lăcașurilor de cult, pentru achiziționarea de imobile necesare desfășurării activității unităților de cult și de asistență socială susținute de acestea, pentru spijinirea activităților de asistență socială organizate de cultele religioase în spitale, centre de plasament, cămine pentru bătrâni și alte forme de asistență, pentru susținerea unor acțiuni cu caracter intern și internațional realizate de cultele religioase din România. Pe celelalte două programe au rămas aceleași sume: • Sprijin financiar pentru salarizarea personalului de cult, acordat de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte: 751,2 milioane lei • Alocații bugetare pentru salarizarea personalului din învățământul teologic: 9,1 milioane lei Cei care doresc să știe ce fac aceste programe, vedeți textul inițial privind banii pentru Biserică. Dacă facem o comparație cu 2021, suma pe care o primește Biserica în 2022 este mai mare cu 20,8%.  Ce instituții au bugete mai mari în 2022 Mai jos arătăm principalele bugete ale instituțiilor. Păstrăm aceeași structură ca în varianta de proiect, cu excepția faptului că menționăm acolo unde au fost modificări.*ne referim strict la alocarea de la buget, nu și veniturile proprii: Administrația Prezidențială va primi 74,5 milioane lei, în creștere cu 24%. Senatul: 217,7 milioane lei, mai mare cu 1,76% . Camera Deputaților: bugetul instituției a fost mărit în Parlament la 563,2 milioane lei, de la 505,6 milioane (care era oricum mai mare cu 15% decât în 2021). Secretariatul General al Guvernului: bugetul a fost mărit în Parlament pentru că s-a decis alocarea unei sume mai mari la Biserică. Așadar, acum se ridică la 2,4 miliarde lei. Integral: https://economie.hotnews.ro

Datori cu un miliard și ceva de euro către Banca Mondială din împrumutul din 2009. În 2022 trebuie să plătim 611,3 milioane euro Mai știți împrumutul din 2009, cel de la FMI, Banca Mondială și Comisia Europeană? Încă mai plătim rate. Mai suntem datori cu încă un miliard și ceva. De exemplu, în 2022 trebuie să dăm 611,3 milioane euro către Banca Mondială, din care 600 milioane reprezintă rate, iar restul sunt dobânzi și comisioane.  În teorie, scăpăm de împrumutul ăsta în 2023. În practică, nu am scăpat pentru că datoria s-a tot rostogolit. Adică s-au împrumutat alți bani pentru a plăti acei bani.• Așa cum explicam anul trecut: E ca și cum îi ești dator lui Ionel cu 100 de lei și te duci să te împrumuți la Gheorghe cu 100 lei ca să plătești banii lui Ionel. În cazul statului, acel Gheorghe îți cere și o dobândă. Adică de la Gheorghe ai luat 100 lei plus un anumit procent dobândă. Deci vei datora mai mult. Când faci frecvent asta, împrumut pentru un alt împrumut, datoria ta crește, că intervin dobânzile. • La finalul lunii octombrie 2021 datoria publică era de 552,3 miliarde lei. În 2020 era 499,8 miliarde. Ca procent din PIB este sub 50%t, dar să nu uităm că se raportează la PIB nominal, adică inflația “s-a jucat” cu procentul. Banca Mondială e singura instituție către care mai avem de dat bani, deoarece către UE și FMI a fost achitat totul, ultimele rate fiind în 2019 (UE), respectiv 2015 (FMI). În 2023, ultimul an, va trebui să plătim 404,4 milioane euro. Când o să tragem linie în 2023, vom constata că în total, către cele trei instituții am plătit dobânzi și comisioane de 1,458 miliarde euro. Reamintim că în anul 2009 România a luat un împrumut stand-by pe 24 de luni, în valoare de 12,95 miliarde de euro de la Fondul Monetar International, parte a unui pachet de sprijin de 19,95 miliarde acordat de FMI, UE și Banca Mondială. Integral: https://economie.hotnews.ro

Anul 2022 va fi unul al contrastelor. Pandemia, inflaţia şi criza forţei de muncă riscă să adâncească dezechilibrele din România (analiză)  Anul 2022 ar trebui să fie anul reformelor structurale însă va fi, mai degrabă, anul contrastelor, cu o adâncire a dezechilibrelor din economie, arată o analiză a companiei de consultanţă Frames, citată de Agerpres. Perspectivele noului an indică o accentuare a diferenţei dintre preţuri şi salarii – fapt ce va determina o scădere a nivelului de trai, o discrepanţă tot mai mare între mediul public şi cel privat, între promisiuni şi realitate, între bogaţi şi săraci. Vor exista sectoare economice pe plus dar şi multe domenii în care inflaţia, blocajul financiar şi criza forţei de muncă vor continua să facă victime, precizează consultanţii companiei. Deşi anul 2021 ar fi trebuit să fie anul reformelor structurale în administraţie, în companiile de stat, în mediul bugetar în general dar şi în sectorul pensiilor, în sănătate, în educaţie etc., din varii motive, calendarul reformelor a fost amânat, soluţia fiind includerea majorităţii acestora în PNRR, ca o condiţionalitate esenţială a obţinerii banilor europeni, subliniază sursa citată. Singura ,,reformă” cu impact a fost liberalizarea completă a pieţei energiei, care a adus, din păcate, la o accentuare semnificativă a problemelor din economie “Liberalizarea pieţelor a fost făcută cu ochii închişi, fără să ia în calcul niciunul dintre avertismentele lansate la nivel internaţional dar şi local, inclusiv de către Frames, privind posibila creştere a preţurilor la energie. Momentul liberalizării putea fi amânat cu încă un an sau putea fi pregătit mai bine, cu reguli mai stricte şi mecanisme de temperare a elanului inflaţionist, având în vedere cât de vulnerabilă este economia mai ales în contextul pandemiei şi cât de fragil este nivelul de trai”, arată analiza. Creşterea preţurilor la energie a generat un adevărat şoc în economie, iar impactul inflaţionist va fi simţit şi mai puternic în 2022. Potrivit estimărilor Frames, valul de scumpiri va afecta atât companiile cât şi populaţia, cel mai puternic din al doilea trimestru. “Compensările oferite de statul român sunt precum un algocalmin oferit unui bolnav ajuns la terapie intensivă. Îi mai taie din dureri, însă nu îi rezolvă problema. Odată cu ridicarea facilităţilor, în T2 2022, ne aşteptăm la un val inflaţionist chiar mai puternic decât în 2021. Fără măsuri concrete pe lanţurile de producţie şi distribuţie, statul va fi condamnat, în luna martie, să extindă mecanismele de protecţie (plafonări/compensări etc.) până ce preţurile energiei vor reintra pe o traiectorie predictibilă. Altfel spus, vom lua de la investiţii, de la sănătate, din alte sectoare pentru a acoperi efectele economice puternice generate de iureşul scumpirilor din energie”, a afirmat Adrian Negrescu, managerul Frames. Potrivit analizei, chiar şi în aceste condiţii, inflaţia reală generată de creşterile de preţuri la energie electrică şi gaze riscă să treacă de 10%. Asta pentru că, chiar dacă facturile populaţiei vulnerabile vor fi compensate, costurile vor fi resimţite în celelalte bunuri şi servicii. “Este incontestabil faptul că românii vor plăti mai mult pentru alimente, pentru celelalte bunuri şi servicii în 2022. Anticipata creştere a cursului euro peste nivelul de 5 lei şi posibila scumpire a carburanţilor vor pune, din păcate, gaz pe focul inflaţiei. Astfel că nivelul de trai va continua să se deprecieze în 2022”, arată analiza. Dincolo de creşterea inflaţiei, pandemia COVID va continua să afecteze economia în 2022  Potrivit estimărilor analiştilor, nu este exclus ca valul 5 să determine autorităţile să impună noi restricţii, care vor afecta în principal consumul, principalul motor al economiei, dar şi apetitul pentru investiţii. Incertitudinea legată de evoluţia pandemiei şi efectele impredictibile ale inflaţiei vor continua să guverneze deciziile de business, mare parte din planurile de investiţii urmând să fie amânate…. Lipsa de predictibilitate a deciziilor guvernamentale asociate pandemiei și ezitările privind implementarea certificatului verde accentuează neîncrederea în economie “Vestea bună, în toată această situaţie instabilă, este că mare parte dintre firmele româneşti au învăţat lecţia pandemiei, şi-au restructurat afacerile şi întâmpină 2022 cu planuri mai bine calibrate pe realitatea economică”, a mai arătat Adrian Negrescu…..Lipsa muncitorilor a tăiat din potenţialul de dezvoltare a multor afaceri, mai ales din sectoarele dinamice în contextul pandemiei precum construcţiile, IT, clinici medicale, transporturi şi curierat, fenomen care va continua şi în 2022. Integral: https://economie.hotnews.ro

Un sfert dintre domeniile de studii de doctorat evaluate în România au primit acreditare deși nu îndeplineau toți indicatorii / Ministerul proclamă finalizarea evaluării “la 10 ani de la intrarea in vigoare a Legii educației naționale” Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a finalizat evaluarea instituțiilor organizatoare de studii universitare de doctorat, anunță instituția, precum și Ministerul Educației, potrivit căruia au fost emise toate ordinele de ministru privind funcționarea școlilor doctorale. Ministerul marchează, chiar, în timp momentul: “la 10 ani de la intrarea în vigoare a Legii educației naționale”. Instituția prezintă un bilanț al acestor evaluări, bilanț din care ies în evidență deciziile de acreditare condiționată, într-o formă sau alta, ceea ce indică neîndeplinirea tuturor indicatorilor sau alte posibile probleme. Astfel, dintre cele 398 de domenii evaluate în cadrul organizatorilor de studii universitare de doctorat, pentru 73 s-a decis reacreditarea cu condiția îndeplinirii tuturor indicatorilor în 3 ani, iar pentru 35 – acreditarea condiționată cu reevaluare la un an. Astfel, potrivit unui comunicat al ME, au fost evaluate, “cu o componentă internațională”, 50 de instituții organizatoare de studii universitare de doctorat (IOSUD-uri), anume Academia Română, 47 de universități de stat și 2 universități particulare. Ministerul precizează că patru universități au renunțat la a mai solicita organizarea/acreditarea studiilor universitare de doctorat, iar una a decis evaluarea de către o agenție din străinătate. În cele 50 de IOSUD-uri u fost evaluate: – 189 de școli doctorale, care gestionează  – 398 de domenii de studii universitare de doctorat (DSD). Rezultate:  Pentru 363 de domenii de studii universitare de doctorat evaluarea s-a finalizat cu menținerea acreditării. Dintre acestea, 73 de domenii din 35 de IOSUD-uri au fost reacreditate cu condiția să îndeplinească toți indicatorii de calitate în maximum 3 ani. Integral: https://www.edupedu.ro

Cererea pentru finanțarea studiilor în afară a explodat în 2021. Unde pleacă tinerii români să studieze Tinerii nu s-au lăsat speriați nici de pandemie, nici de Brexit și pleacă în număr mare să studieze în toate colțurile Europei, arată FINS, o instituție financiară nebancară, ce oferă credite pentru tinerii care vor să plece la studii de licență, masterat sau chiar antreprenoriat în Europa. Numărul cererilor de finanțare a explodat în 2021, spun reprezentanții insitituției care a pus la bătaie 1.500.000 de euro pentru studiile în străinătate, creșterea fiind cu peste 100% mai ales pentru Olanda, dar și pentru Belgia….. ”Pe fondul reducerii dramatice a accesibilității studiilor în Marea Britanie din cauza Brexit, cererea pentru studii în Olanda a crescut exploziv, această destinație detronând Marea Britanie. În același timp, a scăzut cererea pentru Danemarca, unde au început să apară restricții în ceea ce privește numărul programelor de licență și master în limba engleză, dar a crescut cererea pentru Germania. O destinație surpriză și interesantă e Belgia, unde găsim un număr semnificativ de programe în limba engleză. Dintre țările nordice, Suedia, unde se regăsesc câteva universități din top 100 mondial, începe să prezinte din ce în ce mai mult interes pentru tinerii din România….. Am stat de vorbă cu Andrei Vîta, unul dintre studenții care au plecat la studii cu ajutorul unui credit și care ne-a povestit despre avantajele studiilor în afara țării. Andrei studiază fizioterapie la Saxion University of Applied Sciences in Enschede, Hengelo, Țările de Jos (Olanda). Deși este un domeniu care poate fi studiat chiar și în România, și-a dorit să poată face acest lucru la un alt nivel. ”De aceea, am ales să studiez în străinătate la o facultate de profil care îmi asigura acest lucru”, spune el pentru spotmedia.ro. Întrebat dacă este scumpă viața de student în afara țării, tânărul este tentat să răspundă că ”este destul de scumpă”. Însă ”acest lucru depinde de mai mulți factori”, completează el. ”Orașul în care studiez eu este aproape de granița cu Germania, așa că nici chiriile nu sunt exagerate. În cazul meu, spre exemplu, am norocul că utilitățile sunt incluse în prețul chiriei și astfel mai salvez niște bani”, povestește Andrei….. ”Eu cred că foarte mulți tineri pleacă la studii în străinătate din două motive: fie consideră că nivelul de studii oferit în România nu este adecvat pentru ce își doresc ei, fie nu văd un viitor în țară. Este un mare adevăr că în România, trecerea de la băncile facultății la piața muncii este una foarte dificilă”, spune Andrei Vîta. El recunoaște că imaginea din exterior este reală: ”Mulți văd că în străinatate este mai ușor și pot spune, cu siguranță, că multe universități din străinătate ajută studenții să își găsească un loc de muncă în urma absolvirii”, dar mărturisește că nu e tocmai ușor să faci acest pas, să pleci din țară….. De unde vin banii pentru studenți În 2021, Fondul European de Investiții și FINS au semnat un al doilea acord de garantare în cadrul proiectului pilot EFSI Skills & Education. Acesta le permite elevilor și studenților din UE care vor să urmeze studiile de licență într-un stat membru UE, să ia credit fără codebitori și fără garanții imobiliare….. Studenții care primesc finanțare nu au nevoie de un istoric bancar sau financiar, nu au nevoie de un istoric de angajare și sunt acoperiți inclusiv în cazul unor situații extraordinare, deoarece creditele FINS nu se transferă rudelor sau moștenitorilor. Mai mult, creditele oferite de FINS sunt construite cu o flexibilitate maximă, pentru a se adapta cât mai bine cerințelor reale ale studenților, aceștia beneficiind și de o perioadă lungă de grație (rambursarea creditelor începe la 6 – 12 luni după finalizarea studiilor și poate fi structurată pe termen de 5-10 ani). Integral: https://spotmedia.ro

Peste 16.000 de adolescente au devenit mame anul trecut în România, țara în care educația sexuală e privită ca un atentat la inocența copiilor …. Sarcina în adolescenţă este una dintre cele mai actuale probleme de sănătate publică, fiind un fenomen răspândit atât la nivel global, cât şi la nivel naţional. Multe dintre mamele adolescente din mediul rural nu au acces la servicii medicale, lucru ce se răsfrânge apoi în urmărirea medicală a nou-născutului, precizează organizația. Una dintre marile provocări cu care se confruntă medicii este cea în care o pacientă este adusă la spital să nască, după o sarcină neurmărită medical, iar în cazul mamelor adolescente riscurile să nască prematur și să apară complicaţii sunt mult mai ridicate. Principala cauză a mortalității infantile este prematuritatea, care înregistrează o creștere semnificativă în aproape toate țările lumii. Copiii prematuri au mari șanse de supraviețuire și recuperare dacă unitățile medicale în care se nasc și sunt tratați au la dispoziție aparatură medicală adecvată unei intervenții rapide. Situația mamelor adolescente în țară Județul Mureș se situează pe primul loc în ceea ce privește numărul mamelor adolescente, urmat de Dolj, Brașov și Iași. Vârsta medie la nașterea primului copil în cazul mamelor adolescente din zonele rurale defavorizate din România este de 16 ani și de 18 ani la al doilea copil. Sunt mame care, la nici 23 de ani împliniți, nasc deja al cincilea copil. În plus, datele unei cercetări comunitare realizate de Organizația Salvați Copiii România arată că un procent covârșitor – 74% dintre gravidele sau mamele din aceste comunități – afirmă că principala sursă de venit a familiei este alocația copilului. Integral: https://www.dw.com

EUROSTAT:România rămâne ţara cu cel mai mare procent de proprietari de locuinţe din UE Peste 96% din populaţia ţării noastre trăia în 2020 într-o locuinţă proprietate personală, acesta fiind cel mai mare procent înregistrat în rândul statelor membre ale Uniunii Europene, arată datele publicate astăzi de Eurostat, potrivit Agerpres. În timp ce la nivelul Uniunii Europene, 69,7% din locuitori deţineau în 2020 locuinţa în care trăiau, în scădere uşoară faţă de 69,8% în 2019, în ţara noastră tendinţa este inversă, procentul celor care trăiesc în locuinţa proprietate personală crescând de la 95,8% până la 96,1%. Alte state cu un grad ridicat de proprietate a locuinţei sunt Slovacia (92%), Ungaria şi Croaţia (ambele cu 91%). Eurostat subliniază că, în majoritatea statelor, cu excepţia Germaniei, procentul celor care deţin locuinţa în care trăiesc este mai mare decât cel al chiriaşilor. În Germania, jumătate (50,4%) din locuitori sunt proprietarii locuinţelor în care trăiesc în timp ce cealaltă jumătate (49,6%) trăiesc într-o locuinţă închiriată. Datele arată însă că în cazul Germaniei procentul proprietarilor scade de la un an la altul, de la 51,1% în 2019 până la 50,4% în 2020, în timp ce procentul chiriaşilor creşte, de la 48,9% până la 49,6%….. În ţara noastră, 65,9% din locuitori trăiesc la casă şi 34,1% trăiesc în apartament. Însă România este pe ultimul loc în UE când vine vorba de mărimea locuinţei, măsurată după numărul mediu de camere per persoană. În timp ce în UE media este de 1,6 camere pentru o persoană, în ţara noastră este 1,1 camere pentru o persoană. Cel mai bine la acest capitol stau Malta cu 2,3 camere pentru o persoană, urmată de Belgia şi Irlanda, ambele cu 2,1 camere pentru o persoană. De asemenea, când vine vorba de calitatea locuirii, care poate fi măsurată în mai multe feluri inclusiv prin procentul populaţiei care trăieşte într-o locuinţă aglomerată, ţara noastră este ţara cu cea mai ridicată rată de aglomerare (45,1%), în timp ce la nivelul UE mai puţin 18% din populaţie trăia în 2020 într-o locuinţă aglomerată, în scădere faţă de 19,1% în 2010. Integral: https://www.bursa.ro

1947: un decembrie îndepărtat Vreme de decenii, comunismul românesc a sărbătorit, cu fast, ziua de 30 decembrie. Filme, piese de teatru, romane, poeme au participat la edificarea unui mit fondator. Republica populară devenea, în această istorie a zidirii,momentul în care aspiraţiile de libertate ale întregului popor se împlineau, ca prin miracol. 30 decembrie 1947 era, de acum înainte, clipa descătuşării. Anii de împilare erau lăsaţi în urmă, definitiv. Din fotografia acelui îndepărtat decembrie 1947 detaliile incomode au fost eliminate. Actul de piraterie a fost denumit, eufemistic, abdicare, în vreme ce trauma unei întregi naţiuni a fost transformată, cinic, în prilej de sărbătoare şi de entuziasm trucat. Chipul celui din urmă suveran, Mihai I, a fost adăugat portretului sumbru al monarhiei: regalitatea era cel din urmă obstacol pe drumul zidirii unei lumi mai drepte. România era, în acel decembrie 1947, o ţară deja încătuşată, între ale cărei graniţe ordinea stalinistă se făcea simţită, deja. Republica Populară era, de facto, dacă nu de jure, tiparul în care se exprimau aspiraţiile totalitare. 1947 era capătul de drum al itinerariului ce debutase în martie 1945. După anexarea puterii executive, alegerile falsificate au acordat acea legitimitate de care tirania avea nevoie, spre a dura. Noul Parlament întrunit era imaginea însăşi a unui rapt simbolic: prima adunare din lunga serie de adunări ce acordau partidului unic dreptul de a legifera, omnipotent…..30 decembrie 1947 este cea dintâi pagină din cronica RPR. Ilegitim şi criminal, animat de voinţa prometeică a distrugerii şi a terorii, regimul care se naşte acum se întemeiază pe brutalitatea vizionară a partidului- stat. Pe soclul eliberat prin actul de brigandaj din 1947 se aşeza statuia lui Stalin. Viitorul putea începe, în cele din urmă.  Integral: https://www.lapunkt.ro

Patriarhul a adus de la Ierusalim petarda sfântă de Revelion   Pe aeroportul Băneasa a sosit în urmă cu puțin timp avionul privat al Patriarhiei Române, cu care Înalt Prea Sfinția sa Daniel a adus de la Ierusalim petarda sfântă, de la care se vor aprinde toate artificiile în această noapte. Petarda a fost transportată în condiții de maximă securitate de la locul său din Ierusalimul de Est, unde a fost produsă artizanal de credincioșii palestinieni. ”Românii așteaptă cu emoție și credință să ajungă și la ei vestea cea puternică și zgomotoasă, care îți face timpanele să sângereze și îți lasă în nări un miros amestecat de praf de pușcă și tămâie”, a precizat Onufrie Rîuleț, arhidiacon din echipa ortodoxă care a adus petarda de la Ierusalim. Integral: https://www.timesnewroman.ro

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 31 decembrie!  Conform ANM, valorile termice se vor situa în general peste cele normale în această perioadă din an. Astfel, temperaturile maxime se vor încadra în general 4 şi 10 grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 şi 7 grade. Cerul va avea înnorări în cea mai mare parte a ţării, mai persistente în vest, în nord şi în centru unde temporar va ploua, iar precipitaţii mixte vor fi doar la altitudini foarte mari la munte. În sud şi sud-est ploi slabe se vor semnala pe spaţii mai mici, în special în a doua parte a nopţii. Temperaturile în creştere şi precipitaţiile sub formă de ploaie, pe alocuri moderate cantitativ, vor determina topirea şi cedarea apei din stratul de zăpadă care încă va fi prezent în nord-nord-est şi la munte. Vântul se va intensifica treptat în zona montană, unde în cursul nopţii rafalele vor depăşi pe creste 80…100 km/h şi va sufla slab şi moderat în restul ţării, izolat şi trecător cu viteze de până la 35…45 km/h. În Capitală, regimul termic va fi caracterizat de valori peste cele normale ale perioadei, astfel că cea maximă se va situa în jurul valorii de 6 grade, iar cea minimă va fi de 2…3 grade.

„Don’t look up” la valul 5 al pandemiei. Avanpremiera cu ministrul Rafila   Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii, şi Adriana Pistol, șefa INSP, au ţinut miercuri o conferinţă de presă despre planul autorităţilor. Discursul ministrului a bifat mai multe principii sănătoase, dar i-au lipsit, din păcate, fermitatea şi specificul. …. 60% din populaţia vulnerabilă din România nu e vaccinată Doar un sfert din cei vaccinaţi au făcut şi doza booster Întârzierea implementării certificatului COVID la muncă Transmisibilitatea mai mare a tulpinii Omicron faţă de Delta şi protecţia mai scăzută a vaccinului faţă de această nouă tulpină. „Avem o populaţie receptivă numeroasă”, spune Pistol, „o populaţie care se poate îmbolnăvi oricând”. În ciuda semnalelor că deja creşte numărul de cazuri, autorităţile spun că nu am intrat încă oficial în valul 5. „Rata de reproducere a infecţiei în România este în acest moment 0,91. Când va atinge 1, atunci putem vorbi de începutul valului 5”, explică Alexandru Rafila. Când se va întâmpla? Este vorba de câteva zile, cel mult săptămâni. În pregătirea valului Omicron, măsurile şi discursul ministrului sănătăţii ating mai multe note corecte din perspectiva sănătăţii publice. …. Despre extinderea testării au vorbit şi foştii miniştri ai sănătăţii fără ca acest lucru să se întâmple în fapt (de altfel, testarea a fost pe măsura pandemiei, numai în perioadele de platou ori cu cele mai mici numere de cazuri. În rest, a rămas mult subdimensionată.) Neglijarea pacienţilor cu alte boli Când vorbeşte de „neglijarea pacienţilor cu alte patologii timp de doi ani” şi de creşterea mortalităţii de alte cauze în România, ministrul este foarte greu de contrazis. Pe fondul pandemiei, exact asta s-a întâmplat până acum. Murim de două ori mai mulţi de boli care pot fi prevenite sau tratate. Iar octombrie 2021, vârful valului 4, a fost luna cu cea mai mare mortalitate pe timp de pace în România. Însă niciuna din măsurile anunţate astăzi de Rafila nu este dedicată celorlalte afecţiuni, nonCOVID. Ba mai mult, dacă vorbim de îngrijirea spitalicească, deja 20% dintre paturi sunt luate în calcul pentru bolnavii cu COVID în valul 4, iar ministrul a precizat că procentul poate urca până la 30% la nevoie. Cel mai probabil, şi în valul 5, accesarea serviciilor medicale pentru alte patologii va continua să reprezinte o problemă mare în România – exceptând asumarea unor măsuri foarte eficiente pentru stoparea creşterii cazurilor de COVID ce necesită spitalizarea. …. După o serie de incendii în unităţi medicale care ne-au zdruncinat ultimele rămăşiţe de încredere în siguranţa din spitale, însuşi ministrul recunoaşte că ministerul de profil nu are oameni care să verifice starea instalaţiilor de oxigen din secţiile de ATI şi nu numai. …. Rafila s-a mulţumit să spună că va fi nevoie de certificatul electronic COVID „înaintea unui număr mare de cazuri” şi că, în rest, „sunt lucruri care depăşesc competenţa şi posibilităţile Ministerului Sănătăţii”. Consecinţele refuzului său de a semnala urgenţa acestei măsuri se vor putea vedea doar în timp. A nu te uita la consecințele amânării certificatului verde e o scenă asemănătoare cu a nu te uita în sus când vine meteoritul, imagini emblematice din filmul momentului: „Dont look up”. În film se naște chiar o mișcare cu acest nume, „Nu te uita în sus”. De ce să știi, când poți să amâni cunoașterea pericolului? Integral: https://www.libertatea.ro

Ce se știe despre noile pastile anti-COVID. Cât de eficient e tratamentul, cât costă și câte pilule trebuie luate pe zi Zeci de milioane de pastile anti-COVID urmează a fi produse în următoarele luni de către compania Pfizer și grupul farmaceutic american Merck, iar state precum SUA, Marea Britanie sau Germania au început deja să comande primele tranșe de câteva milioane de astfel de pilule, după ce utilizarea acestora a fost aprobată de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) și Agenția americană pentru Medicamente și Alimente (FDA). Noile medicamente anti-COVID vor putea fi administrate pe cale orală, iar oamenii de știință spun despre ele că vor schimba complet „regulile jocului” în lupta împotriva pandemiei de coronavirus.  Aceste pastile orale nu trebuie văzute ca niște „înlocuitori” ai vaccinurilor, spun specialiștii. Astfel, pastilele trebuie considerate a fi complementare vaccinurilor, în vreme ce serurile trebuie să rămână principalul instrument de luptă împotriva pandemiei de coronavirus. De asemenea, pastilele trebuie luate imediat ce apar primele simptome ale bolii, ceea ce vine la pachet cu necesitatea creșterii testării anti-COVID. Avantajele noilor pilule: pot fi luate „de acasă” și vin în completarea schemelor deja aprobate de tratament anti-COVID. Pastila Pfizer va fi comercializată sub numele de Paxlovid. Conform reprezentanților companiei, noul medicament reduce riscul de spitalizare și deces cu 90% la persoanele cu risc crescut de a dezvolta o formă severă a bolii, atunci când este luată în primele zile de la apariţia simptomelor. Rezultatele s-au bazat pe studiile clinice realizate în rândul a peste 2.200 de persoane. Participanții la studii au fost nevaccinați și prezentau un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19. Nu s-au înregistrat decese în rândul celor care au primit tratamentul. Conform Pfizer, Paxlovid ar trebui să fie eficient și împotriva variantei Omicron a coronavirusului. Pilula Merck va fi comercializată sub denumirea Molnupiravir. Pastila a redus spitalizările şi decesele cu aproximativ 30% într-un studiu clinic realizat pe voluntari din grupe de mare risc şi aflaţi în faze incipiente ale maladiei COVID-19. Molnupiravir trebuie să fie administrat în primele cinci zile după apariţia simptomelor. Peste 500 de dolari, costul unei „cutii” de pilule Pfizer anti-COVID. Pacientul trebuie să ia 30 de pastile/tratament. Tratamentul cu pilule Merck, ceva mai scump. Integral: https://www.digi24.ro

Octavian Berceanu acuză că deșeurile medicale ajung pe câmp. Pericolul la care este expusă populația  Fostul șef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a atras atenția miecuri, 29 decembrie, că multe deșeuri medicale, care sunt extrem de toxice, sunt arse pe câmp sau doar aruncate, în loc să fie incinerate în locuri special amenajate. Potrivit acestuia, actuala situație este cauzată de faptul că a fost depășită capacitatea de incinerare și de banii care sunt în joc. ”În această perioadă, dacă vorbim despre ardere, acumulează cantități de deșeuri care vor fi arse în ianuarie. Asta am văzut pe câteva gropi ilegale din Ilfov sau alte localități. Trebuie să ne uităm la deșeurile medicale, că aici există o activitate febrilă. În loc să ajungă în incineratoare speciale pentru arderea în siguranță a acestor deșeuri, ele ajung pe câmp sau îngropate în nu știu ce balastiere. Arderea deșeurilor a atras atenția mass-media internaționale destul de febril și multe instituții mediatice și ambasade ale țărilor europene se uită către noi, chiar și Comisia Europeană, să vadă ce facem noi în privința acestor arderi care produc foarte multe probleme mediului și nouă. Aceste arderi, duse de curenții puternici de aer, ajung și dincolo de granița României….. ”Din cauza volumelor mari, peste capactățile actuale, și a faptului că sunt bani în joc, o parte din aceste deșeuri le-am găsit chiar lângă București, sub grămezi de anvelope arzând. Ultima oară le-am găsit în județul Dâmbovița în comuna Conțești, dar am găsit și în Giulești. A fost acolo un incendiu care a ars trei zile la rând și nu am văzut niciun organ de cercetare penală care să arunce un ochi să vadă ce arde de fapt. Eu am făcut sesizări, am mers și cu o echipă de televiziune la fața locului, am rugat polițistul – vorbesc de cazul Conțești – să ia probe de acolo – erau hârtii, facturi – să vadă de unde vin aceste deșeuri. Nu s-a întâmplat, din păcate. Sunt extrem de toxice. Aceste deșeuri medicale arse erau la 150 de metri de locuințe, de casele oamenilor. Dacă le îngropi, ajung acele substanțe toxice și bacterii, virusuri în pânza freatică. Oamenii au fântâni acolo, nu au racordare la o rețea. Ar trebui ca instituțiile Guvernului să facă niște controale la instituțiile medicale să vadă trasabilitatea”, a mai spus fostul șef al Gărzii de Mediu. Integral: https://ziare.com

Partidele care au ratat parlamentarele pot primi bani publici, deşi CCR s-a opus. Cum se poate aplica legea: explicaţia unui fost preşedinte al Curţii Constituţionale …. Dacă până acum subvenţie de la stat primeau doar formaţiunile care au depăşit pragul de 5% la alegerile parlamentare sau au aleşi locali cu cel puţin 50 de mandate la nivel naţional, Legea bugetului pe 2022 prevede că „75% din fondurile acordate partidelor vor fi împărţite formaţiunilor care aveau ca membri cel puţin un deputat sau senator afiliat unui grup parlamentar la finalul primei sesiuni parlamentare a anului 2021”. Astfel, în 2022, vor primi bani de la bugetul de stat şi partidele reprezentate în Parlament ca urmare a migraţiei politice. Curtea Constituţională a precizat că astfel de formaţiuni ar putea să primească subvenţii doar dacă se modifică Legea finanţării partidelor politice şi nu prin Legea bugetului, care este doar „un act centralizator”: -„În măsura în care un deputat/ senator devine membru al unui partid politic care nu a participat în alegeri sau nu a obţinut pragul electoral şi se afiliază la oricare dintre grupurile parlamentare existente, partidului politic respectiv urmează a i se acorda subvenţia de la bugetul de stat. Această reglementare reprezintă, în mod evident, o completare a art.18 alin.(3) lit.a), alin.(4) şi art.19 din Legea nr.334/2006, completare ce urmează a se aplica în cursul anului 2022”. – „Jurisprudenţa Curţii Constituţionale este foarte clară în sensul că legea bugetului nu este decât un act centralizator al veniturilor şi cheltuielilor statului existente în dreptul pozitiv, pentru că bugetul se elaborează pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, propuneri care se fundamentează întotdeauna pe lege. Astfel, din această jurisprudenţă rezultă că o asemenea lege nu poate cuprinde dispoziţii modificatoare sau completatoare ale legilor care angajează cheltuieli bugetare. Acele legi pot fi modificate numai prin procedura generală de legiferare, şi nu prin intermediul legii bugetului de stat. Prin urmare, până la o eventuală modificare/ completare a Legii nr.334/2006 reglementarea criticată este inaplicabilă”. Integral: https://adevarul.ro